Contribuţii la optimizarea exploatãrii proceselor de sedimentare de la staţiile de tratare a apei

În această lucrare se prezintă un nou studiu în termeni de optimizare a exploatării proceselor de sedimentare din statiile de tratare a apei, cu referire directă la decantoarele longitudinale în plan orizontal. Indiferent de varianta de realizare, întotdeauna procesul de automatizare în staţiile de tratare a apei este de asemenea o problemă de optimizare a exploatării lor. Lucrarea prezintă două programe în Matlab, care accentuează procesul de sedimentare în decantoare şi eficacitatea. Urmãrind cercetările experimentale prezentate grafic în lucrare, putem stabili strategia pentru a optimiza exploatarea decantoarelor longitudinale în plan orizontal existente la staţiile de tratare a apei. Introducere Se poate spune că apa este un element esenţial pentru viaţă, apa naturală nu este niciodată absolut pură, calitatea sa în general este cauzată de toate mineralele sau substanţele organice, de gazele dizolvate, de particule sedimentare şi organisme vii prezente. Criteriile care stau la baza alegerii resurselor de apă pentru a le utiliza în scopuri potabile sunt: sursa cantitativã trebuie să furnizeze cantitatea de apă cerută de către utilizatori de-a lungul anului, calitatea, sursa trebuie să fie în termen cu standardele de calitate specifice pentru alimentare cu apă, tehnice, referindu-se la modul de captare al sursei, recomandări privind tehnologia de tratare, echipamentele utilizate şi modul de exploatare, economice, referindu-se la costurile de proiectare, de fabricare şi exploatare. Prin urmare, sarcina de surse diferite de tratare a apei naturale este staţia de epurare, care prin diverse constructii si instalatii a facut un debit tehnologic, care în cele din urmă, apa distribuită consumatorilor este parte a normelor de apă potabilă impuse de UE. Practic, obiectivul de optimizare a exploatarii proceselor de sedimentare (din decantoare longitudinale în plan orizontal) într-o staţie de tratare a apei în scopul obţinerii apei potabile, este de a stabili modul de acţiune şi tipul de acţiune care trebuie să fie pus în aplicare de sistemul de comandã existent pentru a obţine rezultatele cele mai favorabile din punct de vedere al calităţii, din punct de vedere tehnic şi economic. Prin automatizarea decantoarelor longitudinale în plan orizontal se realizează un obiectiv important în optimizarea exploatarii lor. Automatizarea reprezintă în cele din urmă cel mai înalt nivel de conducere care poate asigura procesul bazat pe performanţa ridicatã. Experimental Măsurătorile experimentale au fost efectuate la staţia nr. 4 din Timişoara (în ceea ce priveşte sedimentarea în decantorul longitudinal în plan orizontal şi eficienţa acestuia - cu reactivi chimici de coagulare), precum şi în Laboratorul de Tratare a

Figura 1.032 m3/s. v1=2.ieşire şi adâncimea de la nivelul apei la 0.0m.8 mg/L).25m .26 L/s.15m .-0. Au fost prelevate probe de la decantorul extensie VI nr. Prin diferenţa măsurată la balanta analitica a celor două probe uscate. Schema de locaţie a axelor de coordonate. rezultã masa totală de suspensii din apă. Qd1=32. În urma acestei proceduri.T. . Pentru modelare s-a considerat decantorul studiat al staţiei nr.20m . pentru masa de suspensii conţinute într-un litru (dm3) de probă este de mg/L. Prin modelarea procesului de sedimentare este consideratã o mişcare de fluid multi-fazat printr-un decantor longitudinal în plan orizontal plasat într-un euclidian.0. 4 cu următoarele date: L=32 m (Lbazin=30). la ieşire din decantor turbiditatea de 5 NTU (C=11. turbiditatea apei tratate cu reactiv după camera de amestec în camera de alimentare 80 NTU (C=110 mg/L). cu densitatea ps=1100 kg/m3.4.0m.5m. aşa cum se arată în Figura 1.1.5 m. cu mai puţine erori şi mai rapidã (decât metoda clasică). vasul va rămâne un total de deşeuri. s-a convenit că unitatea este mg.Apei la Facultatea de Inginerie Hidrotehnicã (în termeni de suspensii dependente de masă referitoare la turbiditatea apei) în timpul primăverii şi verii anului 2006 (la diferite debite şi turbiditãţi).31 mm/s. Pentru a determina reziduul fix se va usca în cuptor un volum de apă egal cu cel de dinainte. consideratã mult mai sigurã.30 m . Prin partea de jos iese debitul de noroi Qn cu concentraţia Cn în suspensii solide. prin urmare se măsoară volumul de apă (1 litru) şi se plasează într-un vas special în soba de uscare pentru a finaliza evaporarea apei. Suspendarea masei a fost consideratã destul de micã şi.4 Timişoara cu volumul V=300 m3 în care intrã un debit de Q=0. Suspendarea masei probelor de apă a fost determinatã folosind o metodă de lucru. Turbiditatea a fost calibratã la această scară. Turbiditatea apei a fost măsurată cu ajutorul turbidimetrului de laborator .2 oC. În decantor intra debitul Qi cu concentraţia Ci şi iese debitul de efluent Qef cu concentraţia Ce. DSA1=31 mg/L SA. dar filtrat. Scara care a fost folositã pentru a măsura turbiditatea este gradul N.-2. -2. B=4 m. -1. -3.5m . Probele au fost luate de la intrarea studiatã a lungimii decantorului .Lange Nephla existent la staţia nr. H=3. sistem de axe orizontale triortogonal. astfel.10m .0 m. t1=16.5m.U. pH=7.5 m. cu o concentraţie în suspensii de 110 mg/L pentru o turbiditate NTU 80. .

Se consideră că la momentul iniţial. cu AB.suprafaţa de jos a decantorului ar trebui să fie furnizatã pentru a atinge concentraţia maximă în suspensia de noroi . Pentru starea iniţială dăm valoare concentraţiei la momentul t=0. pe partea BC – marginea verticală a decantorului la domeniul de mediu apos se învecinează cu partea de beton a bazinului de sedimentare. atunci când la aplicarea debitului de injecţie încărcat cu suspensii concentraţia CIt=0=0.La radierul decantorului. În zona AD a decantorului intră debitul Q =0. Figura 2. Această condiţie este justificată de situaţia în care se amorsează decantorul de exploatare. pe partea BA . .condiţie de tip Dirichlet. suspensiile solide sunt depuse ca noroi. Bazin de sedimentare . deoarece regimul de curgere continuă este o concentraţie în orice moment.032 m3/s. În zona CD apa bruta din decantor este în contact cu aerul din atmosferã – linia CD reprezintă suprafaţa liberã a apei din decantor.condiţie de tip Dirichlet. Rezultate şi discuţii Figura 3 centralizeazã datele din măsurătorile experimentale.secţiune verticală. ar trebui să fie furnizatã condiţia de a nu exista schimburi de suspensii la construcţia materialului ∂C / ∂z = 0 condiţie de tip Neumann. Pentru integrarea numerică prin metoda elementului finit a ecuatiilor cu derivate partiale sunt formulate următoarele condiţii la limitã: pe partea AD –concentraţia de apă brută a suspensiilor este de 110 mg/L . Folosind programul Matlab care aproximează un set de date cu un polinom de grad n.condiţie de tip Dirichlet. au fost reprezentate curbele de distribuţie a concentraţiei la diferite adancimi (H) pe lungimea bazinului (L). pe partea DC. Pentru a identifica distribuţiile concentraţiei pe lungimea bazinului au fost măsurate concentraţiile pe întreaga lungime şi adâncime a bazinului.concentraţia în suspensii a suprafeţei libere este C=110 mg/L ipoteză care să asigure valoarea necesară de către termenii de puritate a apei tratate .decantor . cu o concentraţie de 110 mg/L în apa brutã.marcat în Figura 2.

Figura 4. Ti –constantă de timp de integrare a regulatorului care în cazul IP (PID) este luată 0.Figura 3. Putem spune că . Hn. Rezultatul este afişat în Figura 4.ar trebui să fie C1 = [80 60 40]. perioadă în care facem studiul EF [%]. T-constanta de timp a procesului. Modificări în concentraţie. Din analiza grafică a distribuţiei concentraţiei (Figura 3) putem concluziona că în prima jumătate a decantorului există o intensificare a proceselor de sedimentare a flocoanelor influenţate de sistemul de distribuţie a apei în decantor. şi Cn. EF (k) = 50% este necesară. EF (k) = 70% .1. introducerea concentraţiilor de intrare C1 = [80 60 40]. Pentru a calcula decantorul a fost utilizat programul Matlab care defineşte următoarele: parametrii geometrici ai decantorului. Kr-factor de amplificare al regulatorului. stabilirea EF [%] prin care funcţioneazã decantorul. în funcţie de lungimea decantorului la diferite adâncimi. Eficacitatea variaţiilor decantorului.

Pentru a realiza optimizarea este necesar să existe mai multe soluţiile posibile. de fapt verificat vizual pentru a goli şi spăla decantorul. Automatizarea poate fi implementatã în mai multe variante de realizare. respectiv.Măsurarea sau determinarea prin calcul a variabilelor principale ale procesului de condus.Stabilirea unei anumite valori. care în mod implicit duce la o utilizare mai eficientă a spaţiului de sedimentare al suspensiilor (flocoane sau alte elemente în suspensie). dacă doriţi una sau mai multe valori posibile. . Dacă vom emite exploatarea sistemului tehnic. condiţia de mai sus implică faptul că există unele variabile disponibile în acest sistem. a uneia sau mai multor variabile. care pot lua. . Pentru a optimiza exploatarea decantorului studiat sunt propuse trei tipuri de muncă. . Operaţiunile principale necesare în automatizare sunt: . cantitatea de informaţii care a fost disponibilã pe acele procese tehnologice. care o vor alege pe cea mai bunã. în conformitate cu următorii parametri: .  eficienţa de spălare a decantorului prin automatizarea procesului.Echipamente tehnice disponibile pentru firmele de fabricare. .Natura automata a procesului.Sensibilizarea. şi anume un sistem de control al concentraţiei şi un sistem de control al nivelului. automatizarea este întotdeauna o problemă de optimizare. constantă sau schimbătoare.Schimbarea programatã a unor variabile. într-o problemă de optimizare. . . .Semne de depăşire a anumitor limite printr-un proces al variabilelor.  introducerea sistemelor de automatizare şi monitorizare a procesului de sedimentare care necesitã două sisteme de reglare. Numărul de decizii variabile.Instalarea protecţiei în caz de avarie sau de pericol.Modificarea sau menţinerea unor rapoarte determinate între anumite variabile ale procesului. Automatizarea unui proces tehnologic este instalarea tehnologicã a echipamentului cu unele maşini tehnice speciale producând funcţionări automate a gestionării sale în pre-condiţii. Oricare ar fi întruchiparea. în coroborat cu un sistem de proces de management pe computer utilizând programul Matlab. care va oferi o instalaţie de spălare şi o instalatie de recuperare a apei din decantor. Ei au numit decizia variabilele.grosimea maximă a zăcămintelor de nămol din decantorul studiat este în prima jumătate a acestuia. . având în vedere dimensiunea problemei.Mentinerea unor variabile sau funcţii de variabile la o valoare maximă sau minimă extremã.Nivelul profesional de pregătire al personalului de proiectare şi exploatare. . . şi anume:  designul poate schimba sistemul de furnizare şi distribuţie al apei brute pre tratatã cu coagulanţi.

3. controlul şi monitorizarea utilizând computerul.Automatizarea este definitã ca operaţiune de intrare într-un debit tehnologic al unui echipament special pentru a face procesul de management sã utilizeze procesul de calculator. Strategia (II) implică o cercetare pe termen lung. prin management. fără o investiţie majoră (introducerea sistemelor de automatizare) şi apoi poate fi îmbunătăţitã prin punerea în aplicare a strategiei (II).ro . investiţiile majore cum ar fi înlocuirea sistemelor de distribuţie existente cu dispozitive moderne. Abordarea de automatizare şi monitorizarea sistemului de alimentare cu apă al unui centru populat oferă o optimizare atât a costurilor de investiţii cât şi a etapelor. şi anume: 1. 2. Soluţionarea procesului de automatizare. fără intervenţii majore în tehnologia existentă. sisteme de eliminare. management. Strategia (III) implică cheltuieli majore şi înlocuirea decantoarelor existente cu unele mai eficiente sau modernizarea celor existente pentru a creşte eficienţa. Soluţionarea procesului de automatizare. Bibliografie: www. Monitorizarea parametrilor de exploatare şi automatizarea parţialã a unor mici parti ale procesului dar foarte importante pentru o staţie de epurare sunt destinate a fi module funcţionale sub formã subordonatã pentru a comanda sistemul central şi de control al staţiei. monitorizarea şi controlul de către calculator. cu intervenţii în tehnologia existentã. pentru tratamentul de reactivi de coagulare cele mai bune variaţii sezoniere cu privire la calitatea apei brute. Avantajul primei strategii (I) este aceea cã poate fi făcutã pe termen scurt. în ordinea importanţei lor în termeni de bani. Concluzii În contextul actual pentru a optimiza exploatarea proceselor de sedimentare a decantoarelor longitudinale în plan orizontal existente într-o staţie de apă potabilă sunt propuse trei strategii. una dintre ele. care va fi subordonat în etapa finală pentru a comanda şi controla sistemul din centrul centralei apelor menajere din localitate. Procesul de retehnologizare a soluţionarii.chemicalbulletin. Strategia Advantage (II) este aceea că ea poate rula în paralel cu strategia (I) şi nu afectează calitatea procesului de tratare a apei potabile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful