Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Stiinta si Ingineria Materialelor

FORJAREA si SCULE FOLOSITE LA FORJARE

Realizat de: Elefterie Florina Grupa: 1042 A

Forjarea

Forjarea la rece este realizată la temperatura camerei sau la o temperatură apropiată de cea a camerei. Celelalte materiale trebuie să fie durificate pirntr-un proces propriu de forjare. grăunții se deformează și urmăresc forma piesei. Aliajele care sunt pretabile la călirea prin precipitare. Forjarea la cald se realizează la temperaturi între temperatura camerei și temperaturi înalte de forjare. Unele tehnologii moderne beneficiază de avantajul acestui raport mare între rezistență-sarcină. Aceasta din două motive: dacă vor fi tratate termic prin călire.Forjarea este termenul pentru deformarea metalului folosind forțe de compresiune. Multe metale sunt forjate la cald. forjate la cald în loc să fie tratate termic. în al doilea rând oțelul poate fi durificat prin alte mijloace decât prelucrarea la cald. care fac metalul mai ușor de deformat fără să se ajungă la ruperea (distrugerea) lui. de asemenea. Forjarea la căldură extremă se realizează la temperaturi înalte. precum majoritatea aliajelor de aluminiu și titan. Piesele forjate pot fi clasificate după mărime de la 2 cm până la 170 tone pe metru. dar fierul și aliajele feroase sunt aproape întotdeauna forjate la căldură extremă. pot fi. astfel încât aceștia își pastrează continuitatea în secțiune. Avantaje și dezavantaje Metalul prelucrat prin forjare este mai rezistent decât cel obținut prin turnare sau cel din piesele prelucrate pe mașini unelte. Piesele forjate necesită prelucrare în continuare pentru a se obține piesa finită. Forjarea la căldură extremă 2 . astfel încât este mai economică forjarea la cald față de tratamentul termic. Pe măsură ce metalul este presat (lovit). materialele dure ca fierul și oțelul ar deveni extrem de greu prelucrabile. Aceasta se datorează curgerii grăunților în urma forjării.

Avantaje: • • • • • • Nu este folosită încălzirea Finisare mai bună a suprafeței Control superior asupra dimensiunilor O mai bună reproductibilitate și interschimbabilitate Proprietățile pe cele trei direcții pot fi distribuite uniform în interiorul metalului Problemele de contaminare sunt minimizate 3 . Celelalte avantaje includ: • • • • • Scăderea limitei de elasticitate. la o temperatură apropiată de cea a camerei. din cauza unor multe și diferite motive Forjarea la rece Forjarea la rece este definită ca prelucrarea metalului sub temperatura sa de recristalizare.Forjarea la căldură extremă este definită ca prelucrarea metalului peste temparatura sa de recristalizare. deci prelucrarea este mai facilă și cu mai puțină energie consumată (forță) Creșterea ductilității Temperaturile înalte cresc difuzia. Principalul avantaj al forjării la căldură extremă este faptul efectele tensiunilor de durificare din metalul deformat sunt anihilate prin procesul de recristalizare. de obicei. dar. se deformează la temperaturi mai joase față de ferita BCC rezistentă Dezavantajele forjării la căldură extremă sunt: • • • Reacții nedorite între metal și atmosfera înconjurătoare Toleranțe mai puțin precise cauzate de contracția termică și deformările datorate răcirii neuniforme Granulația structurală poate varia ca forme și dimensiuni în interiorul metalului. austenita FCC cu rezistență mică și ductilă. care poate elimina sau reduce neomogenitățile chimice Porii pot fi micșorați ca mărime sau închiși complet în timpul deformării În oțel.

forjare în matriță deschisă. totuși acestea pot fi grupate în trei mari categorii: • • • tragere (întindere): mărirea lungimii. 4 .Dezavantaje • • • • • • • Se cer forțe mai mari Se cer echipamente mai puternice și unelte mai rezistente Metalul este mai puțin ductil Suprafețele metalice trebuie curățate și debavurate Călirile intermediare pot fi necesare pentru compensarea pierderii de ductilitate care însoțește tensiunile de călire Proprietățile distribuite pe cele trei direcții pot fi afectate Se pot produce tensiuni reziduale nedorite Procesele tehnologice Există multe. swagging. diferite și disponibile modalități de forjare. mărirea secțiunii transversale presarea materialului în matrițe închise compact: producerea curgerii multidirecționale a materialului Procesele obișnuite de forjare includ: laminare. forjarea cu presare. zimțare. forjarea în matriță prin imprimare. micșorarea secțiunii transversale aplatizare (refularea): micșorarea lungimii. forjarea la cald automată și refularea (aplatizarea) materialului.

SCULE FOLOSITE LA FORJARE:  Scule de bază: .utilizate la forjarea mecanică  Scule ajutătoare   Dispozitive de măsură şi control Scule de bază utilizate la forjarea manuală a) Nicovală b) Baros cu pană dreaptă c) Ciocan cu pană încrucişată d) Cleeste e) Dorn f) Ciocan-daltă g) Ciocan netezitor plan h) Scule rotunde de subţiat 5 .utilizate la forjarea manuală .

întinzătoare şi netezitoare i). matriţe f). şi e). dornuri 6 . dălţi de gâtuit h). Scule de bază utilizate la forjarea mecanică Nicovale: a) plate b) rotunjite c) profilate Scule: d). topoare de tăiat la cald j). şi g).

 Scule ajutătoare utilizate la forjarea mecanică a) Cleşti de forjă b) Cleşti de macara c) Furcă pentru răsucit d) Manşoane de prindere 7 .

pentru măsurarea pieselor cu o precizie mai ridicată  UTILAJE FOLOSITE LA FORJARE: Prese Ciocane mecanice  Ciocane mecanice   1) Batiu 2) Berbec 3) Nicovală superioară 4) Nicovală inferioară 5) Şabotă 8 . Dispozitive de măsură şi control  Compasul simplu. pentru măsurarea alezajelor sau a degajărilor din piesă  Rigla metalică gradată sau metrul metalic. pentru măsurarea lungimilor  Echerul. compasul triplu şi compasul de interior. compasul dublu. pentru verificarea unghiurilor  Şabloanele. pentru verificarea formelor complexe  Şublerele.

 Prese:  Prese hidraulice  Prese cu fricţiune  Prese cu excentric  Prese hidraulice 1) Cilindru principal 2) Plunjer 3) Traversă fixă superioară 4) Coloane 9 .

5) Traversă fixă inferioară 6) Batiu 7) Cilindru 8) Plunjer 9) Traversă mobilă  Prese cu fricţiune 1) Discuri verticale 10 .

2) Disc orizontal 3) Roată 4) Curea 5) Nicovală inferioară 6) Şurub 7) Piuliţă 8) Berbec 9) Batiu cu nicovală superioară 3 1 2 1 4 6 7 8 5 9 11 .

 Prese cu excentric 1) Motor electric 2) Volant 3) Arbore cu excentric 4) Bielă 5) Berbec 6) Matriţă sperioară 7) Matriţă inferioară 8) Masa presei 9) Sistem de frânare 10) Transmisie cu curea 12 .

didactic.www.org .ro 13 .Bibliografie: .wikipedia.