Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR

)

Conf. dr. ing. Igor Cretescu

Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR)
Sistemul de Montoring Integrat al Apelor din România are ca scop stabilirea de programe pentru monitoringul starii apelor.
Modernizarea si dezvoltarea sistemului de monitoring integrat al apelor are ca obiect cunoasterea starii starii corpurilor de apa si a evolutiei acesteia in timp; este un proces dinamic, complex, cu evolutie in spirala, unele activitati avand un caracter iterativ sau indicativ, presupunand parcurgerea unor etape distincte:  stabilirea subsistemelor de monitorizare;  stabilirea mediilor de investigare ;  stabilirea structurii spatiale;  definirea tipurilor de monitoring;  stabilirea parametrilor de monitorizare;  stabilirea frecventelor de monitorizare;  ierarhizarea laboratoarelor.

ape subterane. ape tranzitorii. lacuri naturale si de acumulare. ape uzate.Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor este reprezentat de 6 sub-sisteme. ape costiere. si anume:       rauri. .

Programul de monitoring operational (O) III. Programul de sectiuni de referinta (R) V. Programul de monitorizare din zonele vulnerabile (ZV) IX. Programul de intercalibrare pentru starea ecologica (IC) VII. Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH) X. Programul pentru conventii internationale (CI) XII. Programul de monitoring de supraveghere (S) II. si anume: I. Programul de monitoring de investigare (I) IV. Programul de potabilizare (P) VIII. Programul de cunoastere a alterarilor presiunilor morfologice (CAPM) . Programul “cea mai buna sectiune disponibila” (CBSD) VI.Monitorizarea sub-sistemului “rauri” Legea Apelor numar 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare prevede mai multe tipuri de programe de monitoring pentru apele de suprafata. Programul pentru protectie habitate si specii (HS) XI.

evaluarea tendintei de variatie pe termen lung a resurselor de apa. inclusiv datorita impactului activitatilor antropice. II.I. . Programul de monitoring de supraveghere (S)  are ca scop evaluarea starii globale a apelor din cadrul fiecarui bazin sau sub-bazin hidrografic. sachimbari aparute datorita aplicarii programului de masuri. furnizand informatii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului. Programul de monitoring operational (O)  Monitoringul operational are ca scop stabilirea starii ecosistemelor acvatice ce prezinta riscul de a nu indeplini obiectivele de mediu precum si evaluarea oricaror schimbari in starea unor astfel de ecosisteme acvatice. proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring.

acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu se pot realiza.fara impact antropic sau cu influente antropice minime . certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de mediu. .    IV. Programul de sectiuni de referinta (R)  Se stabileste pentru acele sectiuni in regim natural sau cvasi-natural . Programul de monitoring de investigare (I) Trebuie efectuat pentru: identificarea cauzelor depasirilor limitelor prevazute in standardele de calitate si in alte reglementari din domeniul gospodaririi apelor. stabilirea impactului poluarilor accidentale. iar monitoringul operational nu a fost inca stabilit.III.care au ca scop stabilirea conditiilor de referinta pentru fiecare tip. in conformitate cu cerintele Legii Apelor numar 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.

V. pentru care nu a fost posibila gasirea unei sectiuni de referinta. numit si corp de apa care prezinta o singura categorie de risc. in conformitate cu prevederile Legii Apelor numar 107/1996 cu modificarile ci completarile ulterioare. respectiv valorile limita intre starea foarte buna/buna si dintre starea buna/moderata. Programul de intercalibrare pentru starea ecologica (IC)  se refera la sectiunile care participa la exercitiul european de intercalibrare. . VI. Programul “cea mai buna sectiune disponibila” (CBSD)  se va aplica pentru fiecare tip de curs de apa care sufera impactul activitatii umane. al carui scop este definirea claselor starii ecologice.

000-30. in special a nitratilor. poate fi marita fata de prevederile in vigoare. 8/an pentru 10. in cadrul acestui program. Programul de monitorizare din zonele vulnerabile (ZV)  Se refera la sectiunile de monitorizare din perimetrele ce au fost definite ca zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati. . frecventa este in functie de comunitatea deservita. respectiv: 4/an pentru <10.VII.000 locuitori). frecventa de monitorizare a formelor de azot.000. VIII. 12/an pentru >30. Programul de potabilizare (P)  Se refera la sectiunile de captare apa de suprafata destinata potabilizarii cu debit de prelevare > 100 m3/zi. unde se vor monitoriza parametrii din HG 100/2002 si substantele prioritare/ prioritar periculoase din Hg 351/2005. inclusiv sectiunile pentru apele identificate a fi poluate sau susceptibil a fi poluate cu nitrati din surse agricole. conform cu prevederile HG 964/2000 cu modificarile si completarile ulterioare.000.

X. . Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH)  Se refera la zonele salmonicole si ciprinicole identificate. iar parametrii fizico-chimici si frecventele de monitorizare sunt cele prevazute de HG 202/2002. unde se vor monitoriza parametrii mediului hidric caracteristici pentru fauna si/sau flora protejata.IX. Programul pentru protectie habitate si specii (HS)  Se va aplica in zonele protejate.

Programul de cunoastere a alterarilor presiunilor morfologice (CAPM)  are ca scop cunoasterea impactului alterarilor hidromorfologice asupra apelor. cu frecventa mai mare pentru parametrii mai sensibili la tipul de alterare hidromorfologica. Programul pentru conventii internationale (CI)  va monitoriza acele sectiuni si acei parametrii prevazuti in conventiile si acordurile internationale la care România este parte. cu frecventa stabilita in acestea. In aceste sectiuni se vor monitoriza obligatoriu parametrii biologici. . deoarece pot exista sectiuni unde se analizeaza elementele biologice si hidromorfologice.XI. fara a se analiza cele fizico-chimice. XII.

alcalinitate. CCO-Cr. turbiditate. CBO5. detergenti anionici activi.  AP– poluantii din lista I si II din HG 351/2005. AOX. conductivitate/reziduu fix. . cloruri. clorofila “a”. pH. ortofosfati. CCO-Mn. . amoniu.micropoluanti organici din HG 351/2005. precum si alti poluanti specifici bazinului hidrografic. fenoli. N total.temperatura. P total. azotati.  SO – substante organice . mangan.Parametrii de investigare pentru rauri a) parametri fizico-chimici:  G –generali .SP-MG – metale grele din lista substantelor prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005.  SP-MO . materii in suspensie. sulfati. COD.oxigen dizolvat. cum ar fi: fier. culoare.azotiti. COT. fluoruri.  N-nutrienti .

index saprob. densitate.  zoobentos (ZB) . index saprob. indice de diversitate.lista si numar specii.componenta taxonomica .  macrofite (MF) – componenta taxonomica . poluari accidentale.furnizeaza informatii utile in anumite cazuri: eutrofizare.  fauna piscicola (P) . densitate. specii sensibile la impact antropic.numai in caz de eutrofizare. densitate.b) parametri biologici:  fitoplancton (FPL) .componenta taxonomica . .  zooplancton (ZPL).  microfitobentos (mFB) – componenta taxonomica -lista si numar specii. structura pe varste. biomasa . specii sensibile la impact antropic.lista si numar specii.lista si numar specii. densitate. index saprob. densitate.componenta taxonomica .lista si numar specii.

relevanti pentru parametrii biologici de raspuns.c) parametri microbiologici: coliformi totali.  SP-MO .micropoluanti organici din HG 351/2005. . d) parametri ai poluantilor toxici de origine naturala sau antropica:  MG – metale grele din lista II si din lista de substante prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005. streptococi fecali si salmonella. coliformi fecali.

care sa evidentieze efectele metalelor grele si a poluantilor organici de origine antropica. . prin aplicarea metodologiei de evaluare de risc si de impact prevazuta in OM 245/2005.e) parametri ecotoxicologici (biota) .

tinand cont de categoriile de risc pentru fiecare mediu de investigare (A-apa. B-biota ) sunt: 1. cu exceptia parametrului “turbiditate” care se va inlocui cu parametrul “transparenta”. S-sedimente. parametri bacteriologici: identic cu parametrii de investigare pentru rauri.Monitorizarea sub-sistemului “lacuri” Parametrii si elementele de monitorizare. parametri fizico-chimici: identic cu parametrii de investigare pentru rauri. . 2.

densitate. 4. densitate. densitate .  fauna piscicola(P) .  ZPL (zooplancton) .componenta taxonomica . clorofila “a”.  macrofite (MF) – componenta taxonomica .3.  microfitobentos (mFB) – componenta taxonomica . poluari accidentale.lista si numar specii.furnizeaza informatii utile in anumite cazuri: eutrofizare. biomasa.componenta taxonomica . . specii sensibile la impact antropic. specii sensibile la impact antropic. parametri ecotoxicologice: identic rauri.componenta taxonomica . diversitate. densitate.lista si numar specii.lista si numar specii. densitate.lista si numar specii.  zoobentos (ZB) .lista si numar specii. parametri biologici:  fitoplancton (FPL) . structura pe varste.

potabilizare.  P.  ZV – zona vulnerabila.Monitorizarea sub-sistemului “ape subterane” Tipurile de programe de monitorizare a apelor subterane vor fi:  S – supraveghere. .  O – operational.  CI – conventii internationale.

se aplica in cazul tuturor corpurilor de ape subterane. incluzand si parametrii microbiologici.  forajele de adancime . in cazul captarilor de debite de exploatare mai mari de 20l/s. Programul P . .va fi trimestriala.va fi in functie de rezultatele analizei regimului de variatie a acestora.se aplica in cazul tuturor corpurilor de apa subterana.Programul S . avand in vedere parametrii prevazuti de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile. frecventa masuratorilor de nivel la forajele retelei hidrogeologice nationale pentru:  ape freatice .  izvoare – va fi o data la o luna. 6 sau 15 zile. la foraje situate in apropierea granitei. in zonele cu risc cantitativ sau calitativ. precum si in cazul corpurilor de ape subterane transfrontaliere. in ceea ce priveste monitorizarea starii cantitativa.se aplica pentru corpurile de apa subterana utilizate in scop potabil. la 3. Programul O .

atat fizico-chimice cat si microbiologice. . in conformitate cu HG 964/2000 cu modificarile si completarile ulterioare.se va aplica in cazul corpurilor de ape subterane transfrontaliere la foraje situate in apropierea granitei.Programul ZV . Frecventa de monitorizare a compusilor cu azot este cea prevazuta pentru parametrii generali. Programul CI . frecventa masuratorilor va fi conform celor mentionate mai sus.se aplica pentru corpurile de apa subterana sau forajele din zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole. Elementele de monitorizare vor fi elemente cantitative si calitative.

Frecventa de monitorizare va fi cea stabilita in autorizatiile de gospodarirea apelor. corelata cu frecventa reglementata in NTPA 011 din HG 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare. se vor monitoriza indicatorii fizico-chimici din autorizatiile de gospodarire a apelor. .Monitorizarea sub-sistemului “ape uzate” In cazul apelor uzate. care se stabilesc in conformitate cu Hg 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare si HG 351/2005 pentru substantele periculoase si prioritare/prioritar periculoase.

in scopul realizarii inventarului initial al resurselor de apa afectate sau posibil afectate de poluarea cu asemenea substante.Frecventa de monitorizare   Frecventa de monitorizare la Dunare pentru sectiunile din reteaua TNMN este de 12 ori/an. In caz de aparitie a fenomenelor de eutrofizare sau a poluarilor accidentale. AP. monitorizarea va include cel putin o data o analiza completa. unde frecventa este de 24 ori/an. . cu exceptia sectiunilor selectate pentru calcularea incarcarilor. cand se vor identifica substantele prioritare/prioritar periculoase si substantele relevante pentru fiecare sectiune. frecventa va fi marita pana la disparitia acestor fenomene. In cazul substantelor de tip SP-MG. SP-MO.

Prezentarea rezultatelor si clasificarea starii ecologice va fi in concordanta cu datele din tabelul anexat mai jos. Clasa de calitate I II III Stare ecologică foarte bună Bună Moderată (satisfăcătoare) Cod de culoare Albastru Verde Galben IV Proastă (nesatisfăcătoare) Portocaliu V foarte proastă (degradată) Rosu .Evaluarea starii de calitate  Evaluarea starii de calitate pe 5 clase se realizeaza in conformitate cu prevederile OM 1146/2002.

respectiv: a) Pentru efecuarea analizelor fizico-chimice laboratoarele trebuie sa se asigure ca utilizeaza cea mai recenta editie a standardului in vigoare corespunzatoare aparaturii existente. regionale sau internationale.Editia 1984. . pana la aparitia unor noi metodologii. metodele standardizate utilizate in afara domeniului lor de aplicare sau modificarile pe care le fac metodelor standardizate b) Pentru efectuarea analizelor biologice laboratoarele trebuie sa utilizeze. Laboratorul trebuie sa valideze metodele nestandardizate.  Indrumarul Metodologic pentru Urmarirea Evolutiei Calitatii Apelor prin Intermediul Analizelor Biologice: ICIM .  Indrumari Metodologice pentru Supravegherea Evolutiei Trofice a Lacurilor de Acumulare si Lacurilor Naturale – ICIM .Metodele standard de analiza recomandate si metodologiile utilizate Metodele standard de analiza recomandate si metodologiile utilizate sunt cele prevazute de normativele in vigoare.1995. Laboratorul poate sa utilizeze metodele publicate in standardele nationale.

Laboratoare bazinale 3.Ierarhizarea laboratoarelor de masurare si analiza Ierarhizarea laboratoarelor de masurare si analiza din cadrul Administratiei Nationale “Apele Romane” cuprinde 3 tipuri de laboratoare: 1. Laboratoare locale 2. Laboratoare regionale .

alcalinitate. sulfuri. conditii de transparenta – disc Secchi. conditii de oxigenare: oxigen dizolvat. materii in suspensie. amoniu. sulfati. incarcarea organica: CCOMn. starea acidifierii : pH. CCOCr. nutrienti : fosfor total. cianuri. produse petroliere. miros.Laboratoare locale – reprezentate de laboratoarele Sistemelor de Gospodarire a Apelor vor analiza:  a) Elementele chimice si fizico-chimice ale apei – parametrii fizico-chimici: regimul termic-temperarura apei. fenoli. in functie de presiunile antropice existente la nivelul bazinului. detergenti anionici. ortofosfati. azot total. salinitate-conductivitate. CBO5. culoarea. turbiditatea. substante extractibile. azotiti. azotati. reziduu filtrabil. parametrii si poluanti specifici : cloruri. saturatia in oxigen. - .

prezenta taxonilor sensibili.Fitoplancton: Componenta taxonomica. prezenta taxonilor sensibili.Fitoplancton: Componenta taxonomica. densitatea.macrofitele acvatice. prezenta taxonilor sensibili.furnizeaza informatii utile in anumite cazuri: eutrofizare.zooplanctonul – optional pentru rauri si lacuri . . densitatea. Rauri si lacuri . streptococi fecali.fitobentos: Componenta taxonomica. poluari accidentale.numai in cazurile in care se observa aparitia fenomenului de eutrofizare. densitatea. clorofila “a” care poate furniza date ce se coreleaza cu biomasa. indexul saprob sau gradul de curatenie. densitatea. prezenta taxonilor sensibili. . . biomasa . densitatea indexul saprob sau gradul de curatenie.Macrozoobentos: Componenta taxonomica. densitatea. coliformi fecali. Rauri: . . C. .            b) Elemente biologice ale apei: A. B. c) Elemente microbiologice: numarul probabil de coliformi totali.macrozoobentos: Componenta taxonomica. Lacuri: . .Alge bentonice: Componenta taxonomica. biomasa.

plumb. mercur. Mercur. zinc. Crom. Plumb. in plus se analizeaza: unele metale ca fier. nichel. bor. . cupru. cupru. azot total si fosfor total. zinc.cadmiu. Cadmiu. cupru. mangan. crom total. sedimente si suspensii pentru sectiunile localizate in judetul unde se afla sediul Directiei de Ape .in mod asemenator cu cele pentru laboratoarele locale. Arsen. .elemente chimice ale suspensiilor: metale grele . plumb.Laboratoare bazinale – reprezentate de laboratoarele din cadrul Directiilor de Apa vor executa: analize pentru apa. bariu.cadmiu. crom total. arsen . nichel. precum si fluoruri. Seleniu. mercur. zinc.elemente chimice ale sedimentelor: metale grele .Ihtiofauna      . nichel.

Bacau. a pesticidelor organo-clorurate. . a trihalometanilor. organo-fosforice. Rm-Valcea. a pesticidelor triazinice sau a altor substante care se afla pe lista I si II si lista substantelor prioritare/prioritare periculoase din HG 351/2005. Bucuresti.identificarea celor mai adecvate materiale standard de referinta.implementarea de metode noi de masurare si analiza.exercitii de intercomparare a analizelor de laborator. PCB-urilor . .testari ale metodologiilor noi si adaptarea acestora la specificul Romaniei. a reactivilor si a standardelor interne necesare si a celor mai recente modele de aparatura care se achizitioneaza anual prin programul de dotare al Administratiei Nationale “Apele Romane”. compusi organici din categoria PAH-urilor. vor executa in plus fata de laboratoarele bazinale determinari de: AOX. . . Laboratorul regional Bucuresti va fi considerat si Laborator National pentru intreaga retea de laboratoare ale Administratiei Nationale “Apele Romane” si va asigura in plus: . BTX-urilor.Laboratoarele regionale: Cluj.

161 din 16.ro/default.scribd.ro . 1994. Bucureşti.     www.2006. S. Mănescu. Ordinul Nr.com/doc/24903745/I-Calitatea-Apelor-raului-Prut%E2%80%93-ROMANIA . Arad. Hotarâre nr.guv.rowater.aspx . Manole.. Ordinul Nr. www. www.L.ro . Diaconescu. Editura Medicală. Editura Universităţii “Aurel Vlaicu”. 567 din 26/04/2006.anpm.02. Monitorizarea şi diagnoza calităţii mediului.2006.01. www. 2008. 31 din 13. G. C. Chimia sanitară a mediului.Bibliografie      Onofrei A. M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful