DRR1 Academia de Studii Economice din Bucuresti - Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

FUNDAMENTAREA UNUI SCENARIU DE DEZVOLTARE REGIONALA, STUDIU DE CAZ JUDETUL PRAHOVA

Profesor : Nicolae Istudor

Student: Alecu Razvan Master : MPDRR Gr: 2

DRR2

- Bucuresti 2011 -

CUPRINS:

1. 2. 3. 4.

5.

6.

7. 8. 9.

Introducere Caracteristicile generale ale judetului Prahova Incadrarea judetului Prahova in regiunea corespunzatoare Situatia economica a judetului Prahova 4.1 Structura economica sectoriala 4.2 Investitii straine 4.3 Agricultura 4.4 Industria 4.5 Sectorul serviciilor 4.5.1 Telecomunicatii 4.5.2 Radio si televiziune 4.5.3 Activitatea postala 4.5.4 Sistemul bancar 4.5.5 Comert 4.6 Turism 4.7 Castigurile salariale Capitalul social al judetului Prahova 5.1 Populatia judetului Prahova 5.2 Resursele de munca 5.3 Somajul 5.4 Populatia scolara Factori de mediu 6.1 Calitatea factorilor de mediu 6.2 Managementul deseurilor 6.3 Zone critice Analiza SWOT a judetului din punct de vedere economic, social si ecologic Concluzii si propuneri Bibliografie

gaze naturale. alte minerale si materii prime utile. cerbi carpatini. la munte. mistreti. de Bucuresti. mierla. Resursele de apa ale judetului au sporit considerabil prin realizarea lacurilor de acumulare Paltinu (Valea Doftanei) si ManeciuIzvoare (Valea Teleajenului). jderi. ceea ce reprezinta aproximativ 2% din suprafata tarii. iar suprafata bazinului hidrografic este de 3. fauna si flora sunt variate.786 km. de municipiul Brasov.350 km2. Caracteristicile generale ale judetului Prahova Judetul Prahova se situeaza în sudul lantului carpatic. Formatiunile geologice ofera numeroase substante minerale utile: calcare masive. pe raza comunei Blejoi. Situat pe pantele sudice ale Carpatilor. dispus în trepte proportional repartizate.0%) altitudine de pâna la 2. cu o economie dinamica si diversificata.507 m. difera destul de mult pe verticala si de la o zona la alta. Suprafata este de 4.Aeroportul International „Henri Coanda” Otopeni si la 110 km. lupi. În nordul municipiului Ploiesti.DRR3 1.0%). gips. Vegetatia. marne calcaroase. Fauna este bogata si diversa ca numar si specii: ursi. ce scad în altitudine de la nord la sud: • Munti: 1. • Dealuri subcarpatice: 1.. • Câmpii: 1.228 km2 (26. capre negre. se întretaie cele doua coordonate esentiale ale continentului – paralela 45º latitudine nordica si meridianul 26º longitudine estica.200 mm. limitat la Nord de judetul Brasov.744 km2 (37. Infrastructura adecvata dinamizeaza dezvoltarea economiei si integrarea în pietele nationale si internationale.0%) cu înaltimi cuprinse între 400-900 m. în functie de clima si dispunerea treptelor de relief. pentru a asigura locuitorilor judetului sansa afirmarii personale si accesul la o viata decenta si pentru a îmbunatati climatul de afaceri. Varietatea formelor de relief si complexitatea geologica a acestora fac ca resursele naturale ale judetului sa fie diversificate: petrol. carbune. Municipiul Ploiesti. temperatura medie anuala variind între –20C si +100C. tufuri vulcanice. 2. sare. national si european. resedinta judetului Prahova. se afla la 60 km.000 . la câmpie si 1. Din acest motiv crearea unei economii competitive este factorul cheie în modernizarea judetului. pasari (cocosul de munte. Lungimea cursurilor de apa care traverseaza judetul este de 1. de nuanta continentala. aproape de curbura acestora. de cel mai mare aeroport al României . Cresterea economica este cel mai important indicator pentru gradul de dezvoltare al judetului. la Est de judetul Buzau. gresie de kliwa.1. Introducere Dezvoltarea durabila si echilibrata a judetului Prahova reprezinta pentru Consiliul judetean dezideratul fundamental al activitatii sale astfel încât aceasta entitate administrativa a României sa devina o zona competitiva la nivel regional. iar valorile precipitatiilor se situeaza între 600 mm. capitala tarii. .744 km2 (37.716 km2. judetul Prahova are un relief complex. Clima. la Vest de judetul Dîmbovita si la Sud de judetele Ilfov si Ialomita. pe directia NNV-SSE. la 45 km. Modernizarea infrastructurii judetului este cu siguranta cel mai valoros lucru pe care administratia judeteana îl poate face pentru atenuarea disparitatilor existente între mediul urban si cel rural. caprioare.

Giurgiu. . fauna acvatica (pastravi. Magureni. Giurgiu. Regiunea Sud este situata în partea de sud a României. Comarnic. politice. Pentru aceste considerente si având în vedere ca municipiul Ploiesti este comunitatea urbana cea mai importanta a Regiunii Sud Muntenia. Maneciu. reptile (vipera comuna si sopârla de munte). Prahova si . Valenii de Munte.240 locuitori). Arinisul de la Sinaia Cumpatul. Localitati rurale: . . resedinta de judet – principal centru economico-social cu functiuni complexe industriale si tertiare (administrative. . Baltesti. .oras cu activitati dominant industriale si dotari de servicii de importanta locala: Plopeni. Locul fosilifer Plaiul Hotilor . Slanic. Boldesti-Scaieni.orase cu profil dominant industrial-agrar dotate cu unitati de servire teritoriala: Baicoi.orase statiuni turistice. Flora: padurile de conifere. Dâmbovita. potrivit criteriilor specifice Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Prahova: Localitati urbane: municipii de importanta interjudeteana – municipiul Ploiesti (230. acvila de munte. Mizil. Poiana. Dîmbovita.comune cu activitati predominant turistice: Valea Doftanei. uliul. Valenii de Munte.comune cu activitati predominant agricole. Tipologia localitatilor. Drajna. mrene. Filipestii de Padure. stiuci. Paulesti. învatamânt superior). Floresti.45 % din suprafata României). . . Muntii Coltii lui Barbes . cultura. Blejoi. Arii protejate: Parcul National Bucegi . . Ialomita.comune cu activitati mixte agricole-tertiare. urmând a beneficia de un program special de dezvoltare si echipare urbana prin alocari de fonduri structurale cu aceasta destinatie. Muntele de sare de la Slanic. 3.DRR4 cinteza.comune cu activitati agricole–industriale–tertiare: Aricestii Rahtivani. Telega. Valea Calugareasca. sport. .Sinaia. Berceni. comert.comune cu activitati predominant industriale: Brazi.municipiile de interes judetean – municipiul Câmpina (38. corespunzatoare judetelor Arges. El constituie un important nod de comunicatii având si o mare concentrare de dotari publice (ocrotirea sanatatii. învatamânt. Breaza. Filipestii de Padure.oras cu activitati agro-industriale si dotari de servicii de importanta locala: Urlati. foioase si pasuni alpine. Maneciu.Sinaia.Abruptul prahovean Bucegi. Structura administrativa: 104 localitati din care: 2 municipii.017 locuitori) – centru economico-social cu profil dominant industrial-tertiar si dotari cu rol teritorial. 12 orase si 90 comune cu 405 sate. Tigaile din Ciucas.453 km2 (14. Ialomita si Teleorman. financiar-bancare). . Câmpina. bibani si crapi). având o suprafata de 34. cercetare-dezvoltare. Calarasi. Tinosu. Busteni. Calugareni. acesta a fost desemnat polul de crestere. vulturul). Sinaia. cu activitati industriale si dotari de servicii de importanta locala: Azuga. Incadrarea judetului Prahova in regiunea corespunzatoare Judetul Prahova face parte din Regiunea Sud Muntenia alaturi de judetele Arges. Calarasi. Bucov.

regiunea se învecineaza cu Bulgaria. În partea de sud. Numai 2 orase au peste 100.7 loc/km2). Distributia teritoriala arata o concentrare mai mare a oraselor în judetul Prahova (14) si mai redusa în Giurgiu (3).5 % munti.7%.6 loc/km2. Regiunea Sud are o retea de localitati alcatuita din 48 de orase (din care 16 municipii).4% din populatia României. de 3. în 2005. Relieful regiunii este caracterizat de predominanta formelor de relief de joasa altitudine: câmpii si lunci . explicabil prin faptul ca.19.7%. reprezentând 15. dealuri . majoritatea populatiei traieste în mediul rural. Cele mai multe orase (32) au sub 20.70. 517 comune si 2018 de sate. multe dintre acestea cu o infrastructura deficitara.342. valoare superioara mediei pe tara (90.DRR5 Teleorman. sub media pe tara.042 locuitori.1 Structura economica sectoriala . Gradul de urbanizare este de 41.000 de locuitori. Situatia economica a judetului Prahova 4. 4.8% si doar 9. apropiata de cea a zonelor rurale. exceptând judetul Prahova.000 de locuitori (Ploiesti si Pitesti). Densitatea populatiei este de 96. Populatia totala a celor sapte judete componente era.

BRITISH AMERICAN TOBACCO. S.S.. LA FESTA. 40.R.R.. viticultura si zootehnia reprezinta activitati economice importante. Alexandrion Grup România S. judetul Prahova s-a situat pe locul 11 la nivel national. detinând o pondere de 85. JOHNSON CONTROLS. în sectorul tranzactiilor imobiliare.29% din valoarea capitalului la nivel regional. repararea si întretinerea autovehiculelor.1%). cca. În ceea ce priveste distributia întreprinderilor pe clase de marime. 4. S.3 Agricultura Judetul Prahova este situat într-o zona în care legumicultura. LUKOIL. 3. S. Samrock Comimpex S.R.6601 agenti economici. Întreprinderile mici si mijlocii reprezinta 13.DRR6 În judetul Prahova sunt operationali 15. S. Datorita politicii coerente de atragere a capitalului strain pe teritoriul judetului îsi desfasoara activitatea firme precum: UNILEVER. KAUFLAND.9 mii lei RON. etc. OMV. PRAKTIKER. Valoarea capitalului social subscris al acestor societati comerciale a fost de 822. INTERBREWEFES BREWERY. pomicultura.4% din numarul societatilor existente în Regiunea Sud Muntenia. Cele mai multe unitati economice din judetul Prahova activeaza în sectorul comertului cu ridicata si cu amanuntul. Dural S. YAZAKI. Lukoil România S.8% din numarul total al unitatilor active.R. Obiectivul fundamental care sta la baza desfasurarii activitatii în agricultura îl reprezinta redresarea si asigurarea conditiilor . în judetul Prahova au fost înmatriculate peste 300 societati comerciale cu participare straina la capitalul social2.915.R.L etc.L.72 mil.L. iar în functie de valoarea capitalului social total exprimat în valuta.. în anul 2006. iar cele mari (peste 250 de salariati) doar 0.L.7%) si în industria prelucratoare (13. (pe locul 1 situându-se municipiul Bucuresti urmat de judetul Ilfov). SELGROS. INTERREX. În clasamentul primelor 40 de societati comerciale dupa participarea straina la capitalul social subscris se afla firme care activeaza în judetul Prahova: S.C. reprezentând circa 32% din numarul unitatilor active ale Regiunii Sud Muntenia si cca. (pe locul 1 fiind municipiul Bucuresti urmat de judetul Timis).L. pentru a corespunde celor mai înalte cerinte ale comertului modern si standardelor europene de comercializare si expunere.6%. PROFI. Calsonic Kansei Romania S. În perioada 1991-2007.L.3% din totalul unitatilor din România. pe locul 8.C.C.C.L. BRICOSTORE.6%.9%). în judetul Prahova au fost înregistrate peste 2. închirieri si activitati de servicii prestate în principal întreprinderilor (14. În functie de numarul societatilor comerciale cu participare straina la capital. CARREFOUR. CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD.2 Investitii straine Pozitionarea judetului în vecinatatea municipiului Bucuresti si ponderea ridicata a personalului calificat au determinat unele companii straine sa realizeze investitii în conditii avantajoase. Valoarea capitalului social total subscris de aceste societati a fost de 5. sunt predominante microîntreprinderile (0-9 salariati). În anul 2007. S. UPC. 4..C. PENNY si de tip mall: WINMARKT si PRIMAVARA. CALSONIC KANSEI ROMANIA S. TIMKEN. ceea ce reprezinta cca.C... MOL. COCA COLA. si-au consolidate prezenta marile magazine comerciale de tip hipermarket: METRO CASH&CARRY. De asemenea.200 societati comerciale cu participare straina la capital2. UPC Romania S. în judetul Prahova.024. RON.R. INTERHOME de tip supermarket: BILLA. Kaufland România S.R. 9. a bunurilor personale si casnice (47.C.

S-au executat lucrari de întretinere. însamântari si supraînsamântari pe 107.048 ha. Aplicarea îngrasamintelor în anul 2007 s-a realizat pe 176.. amendamente pe 200 ha. creator de noi locuri de munca..679 ha. insecticide. soia boabe. ceapa. îngrasaminte naturale pe 10.DRR7 pentru relansarea agriculturii.553 ha. economic si uman de care dispune judetul Prahova.. varza si pepeni. în concordanta cu potentialul natural. plante furajere si furaje verzi. în scopul asigurarii securitatii alimentare a populatiei si crearea disponibilului pentru export. Structura fondului funciar: Suprafata agricola a judetului Prahova pe categorii de folosinta: Principalele culturi: cereale pentru boabe. Efectivele de animale pe specii: 4. floarea soarelui. în zona montana.480 ha.253 ha. cartofi. . din care 62. fungicide si erbicide pe 74. din care: îngrasaminte chimice pe 91. fiind un sector economic important. fertilizari(organice si chimice). sfecla de zahar. legume.4 Industria Dezvoltarea unui sector industrial dinamic si puternic capabil sa faca fata cerintelor unei economii de piata constituie un punct central al planului de dezvoltare.. tomate.467 ha.

PCC STEROM.R.L.DRR8 Structura economica a judetului Prahova este caracterizata de dominarea industriei. În prelucrarea cauciucului.C.R. pacura. Complexa si diversificata. din Floresti. rafinariile ROMPETROL VEGA S. O alta ramura importanta a industriei judetului Prahova – pe locul trei din punct de vedere al productiei industriale .R.C. din Cîmpina. intrând într-un amplu proces de retehnologizare si modernizare.A.R. industria petroliera din judetul Prahova a redobândit o dinamica buna. Moldvin Trading S. BRITISH AMERICAN TOBACCO. În ultimii ani si-au dezvoltat activitatea un numar important de unitati de prelucrare a carnii. extractiva. industria materialelor de constructii.A Sinaia.A. unitate de productie.A. Principal Construct S.C. Cramele Prahova S. cum sunt: S. SALSI S.A.. celuloza.C. PETROTEL-LUKOIL S. S. MILAPATH. metalurgie. textile si produse textile. În aceasta ramura functioneaza importante unitati.L. Dispunând de materii prime. Ponderea cea mai mare în productia industriala o detine ramura prelucrarii titeiului. pe fondul unui management privat care îsi pune amprenta asupra calitatii produselor.este cea de masini si echipamente (utilaj petrolier.C. industria alimentara s-a dezvoltat în toate zonele judetului. detergenti: UNILEVER.L. . industria sticlei.C.C. – Filipestii de Padure. prima rafinarie de petrol din lume fiind pusa în functiune în anul 1856 la Ploiesti.A. utilaje si instalatii).) este o activitate de traditie.R. masini si echipamente.Boldesti Scaieni. competitivitatii si îndeplinirii cerintelor de ecologizare a mediului.L. constructii metalice si produse din metal (exclusiv masini. laptelui si de vinificatie prin implementarea unor proiecte cu finantare prin programul SAPARD. – Ceptura. componenta a PETROM-OMV care este cel mai mare producator-distribuitor din domeniu în România. INTERBREWEFES BREWERY.C. LA FESTA INTERNATIONAL ROMÂNIA. Productia destinata exportului a reprezentat 31.A. PETROBRAZI S. S. prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier). hârtie.C. cu tehnologii la standarde europene: S. S.R. Agrisol International Ro S.C. CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD. echipamente si piese de schimb) reprezentata în ceea ce priveste investitiile straine de firme de marca: TIMKEN Ploiesti. etc. S.Gura Vadului. S. chimica si prelucrarea cauciucului. Domeniile Viticole S. rulmenti grei. etc. mobila si cartoane. urmata de cea a industriei alimentare. alte produse din minerale nemetalice. – Ploiesti. minier si chimic. industria este reprezentata prin toate ramurile ei. .L. S. . – Ceptura.L. Unicom Production S. S.. S. – Filipestii de Padure.2% din totalul productiei livrate. Compania transnationala MICHELLIN a preluat societatea de anvelope VICTORIA S.L. uleiuri minerale. etc. din Ploiesti si STEAUA ROMÂNA S. a bauturilor si tutunului. Productia de bauturi si tutun este realizata în principal de catre societatile cu participare importanta de capital strain: COCA COLA. SAHINLER. Prelucrarea petrolului (benzine.C Recunostinta Prodcom Impex S.. S. Foarte dinamice sunt industria textila si a produselor textile reprezentate de: BRITANIC WORLD. motorine. carton si poligrafie si alte activitati industriale.R. Dupa o perioada de câtiva ani de declin si de incertitudini. Ladrisi Group S.

Începând din anul 2006 operatorul Romtelecom S. de catre principalul operator de telefonie fixa. abordând în functie de necesitati atât solutii calitative cât si cantitative. Plopeni si Valenii de Munte este creata infrastructura de telecomunicatii caracteristica necesitatilor de servicii moderne. Judetul este racordat prin magistrale de fibra optica la reteaua interurbana si internationala.5. În toate localitatile urbane si în resedintele de comuna din judetul Prahova. ORANGE.5 Sectorul serviciilor 4. centrale telefonice digitale (nu mai exista centrale telefonice manuale). În judetul Prahova.1 Telecomunicatii Sectorul telecomunicatiilor. Retelele locale si interurbane sunt noi si functioneaza la parametrii proiectati. UPC a încheiat procesul de integrare a companiei Astral Telecom în grupul UPC asigurând servicii de televiziune digitala si analogica. circuite închiriate ISDN-BRA. Operatorii de sisteme de telefonie mobila VODAFONE. În felul acesta s-a creat posibilitatea ca abonatii sa comunice la nivel national si international. COSMOTE acopera toata aria . La sfârsitul anului 2006.DRR9 4. TELVERDE si circuite închiriate de mare viteza.A asigura televiziune digitala totala si serviciul bazat pe tehnologia ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line) care ofera acces de banda larga la Internet.500. În parcurile industriale Ploiesti. ZAPP. numarul abonatilor telefonici depaseste 148. Brazi. telefonie si internet prin cablu precum si televiziune digitala prin satelit. sunt instalate. parte importanta a infrastructurii nationale s-a dezvoltat continuu.

38 vile turistice. 1 bungalou. PRAKTIKER. BRICOSTORE.4 Sistemul bancar Este reprezentat printr-un numar de 35 institutii bancare (inclusiv CEC) cu peste 130 sucursale/agentii. INTERREX. Numarul abonamentelor ce revin la 1. oferind servicii traditionale (corespondenta si mesagerie interna si externa). 2 . prin cele 175 oficii postale informatizate din care: 54 oficii postale. 14 moteluri. municipiul Ploiesti. cât si calitativ.5.5. recunoscut ca zona cu destinatie turistica înca de la sfârsitul sec. servicii de curierat rapid intern.5. Astfel. 4. precum si bogatia valorilor culturale prezente confer judetului Prahova un potential turistic remarcabil.2 Radio si televiziune În judetul Prahova sunt 19 statii de radioemisie si 15 statii de televiziune. 4. curier electronic.5. 84 agentii si 1 Punct Judetean Prelucrare Curierat Rapid. Principalele zone turistice sunt: Valea Prahovei. pentru clienti. PROFI. pe lânga o retea dezvoltata de magazine en-detail. 4.3 Activitatea postala Se desfasoara într-o structura care permite functionarea la standarde optime de eficienta pe întreg teritoriul judetului. 280 abonamente/1000 locuitori. Valea Teleajenului. 14 cabane. si-a constituit o infrastructura turistica deosebita atât cantitativ.DRR10 prahoveana. CARREFOUR. 4 oficii postale rurale mecanizate. al XIX-lea. Judetul Prahova.000 locuitori: la radio. 4. 270 abonamente/1000 locuitori si la televiziune. comertul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. RCS & RDS ofera în prezent. servicii de telefonie fixa nationala si internationala. 4. Valea Doftanei.5 Comert Datorita pozitiei geografice de care beneficiaza judetul Prahova si în special. Reteaua turistica7 pusa la dispozitia turistilor în judetul Prahova cuprinde (247 structuri de primire turistica. din care: 53 hoteluri. KAUFLAND.200. servicii financiare.300. care îl situeaza pe un loc important în oferta turistica nationala si internationala a României.6 Turism Frumusetea si varietatea cadrului natural. PENNY si de tip mall: WINMARKT si PRIMAVARA. Valea Slanicului si zona Drajna – Cerasu – Starchiojd care fac parte din arealul montan si submontan. 32 ghisee. internet si date si televiziune. încasari si plati. filatelie. în Ploiesti. INTERHOME de tip supermarket: BILLA. 1 camping. servicii bancare si asigurari si alte servicii suplimentare pentru clienti. Se înregistreaza o diversificare permanenta a produselor bancare de operatiuni curente si de credit care raspund nevoilor unei piete dinamice. SELGROS. ZAPP acopera si segmentul de telefonie fixa. si-au consolidat pozitia marile magazine comerciale de tip hipermarket: METRO CASH&CARRY. în principal în ultimii ani. Valea Cricovului Sarat apartinând zonei colinare si zona Ploiesti – Balta Doamnei situata în câmpia prahoveana. iar la televiziune 230. Numarul abonamentelor la radio depaseste 222. toate bazate pe infrastructuri de fibra optica si sisteme digitale performante.

5%) în Austria.1 zile la cei straini).6 zile (2.274 turisti români si 56. • turismul tematc (ex.562 turisti prahoveni au efectuat excursii în strainatate: 7.6%) din Germania. majoritatea (88. Statistica turistilor straini.752 persoane (+65. • turismul rural. indicatori în progres comparativ cu anii anteriori. c) Turism de circulatie.4%) din Italia. 120 pensiuni turistice (86 pensiuni urbane). din care 359. iar numarul înnoptarilor a fost de 1. în principalele statiuni montane Sinaia si Busteni (baza turistica la standarde .3%). congrese.0%) au venit din Israel. 5. Bogatul fond cinegetic prezent în zona montana a judetului. d) Turism de vânatoare si pescuit sportiv.946 turisti straini.uval).165 persoane (+12. precum si cursurile de apa cu lacurile de agrement ofera conditii favorabile de practicare a acestui tip de turism.5%) din Regatul Unit. sub mai multe forme: • turismul de tranzit. 4.220. pe tari de provenienta: 10. cu precadere în zona subcarpatica si în cea montana. Dezvoltarea turismului rural. 642 (3. a dus la înregistrarea unui numar în crestere de pensiuni rurale si ferme agroturistice. Zona cea mai solicitata în acest sens este Valea Prahovei datorita atât frumusetii peisajului montan. 3.917 persoane (8.361 (7. • turismul de sfârsit de saptamâna. 735 (3.255 persoane (18.DRR11 tabere pentru elevi. Numarul sosirilor în principalele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica a fost de 416. Muntii Baiului si Muntii Ciucas. Africa.238 (26. 3.777 persoane (8.192 persoane (5. iar restul de 3. zona care ofera conditii pentru drumetii montane pe trasee variate si pentru practicarea sporturilor de iarna.4%) în alte tari din Europa.436 turisti (17.2%) s-au deplasat în Bulgaria. 1.4%. etc. Indicele de utilizare neta a capacitatii în functiune a fost de 32.0%) din SUA.. iar numarul celor care s-au deplasat în strainatate a crescut cu 7.0%) în Turcia. Sejurul mediu înregistrat în anul 20076 a fost de 2. Fata de anul 2006 numarul persoanelor care au efectuat excursii prin cele 35 agentii de turism din judetul Prahova (din care: 2 proprietate publica si 33 proprietate integral privata). 2 popasuri turistice si 1 hotel pentru tineret.8%) în Franta. 3 hosteluri. care raspund bine cerintelor actuale ale turistilor. Asia. • turismul intinerant cu valente culturale. 19. alaturi de un cadru natural pitoresc ofera un microclimat reconfortant si posibilitati de practicare a unor activitati recreative de-a lungul întregului an. Se poate practica sub mai multe forme: • turismul de sejur si agrement. 680 (3.5%) fiind cazati în hoteluri.5 zile la turistii români si 3.8%) în Grecia.6%) din Spania.404 persoane (6. cât si accesibilitatii si apropierii de capitala. a crescut cu 13. • turismul balnear. 4.3%) în Spania.062. b) Turism de odihna si recreere în zone care. Din analiza elementelor potentialului turistic al judetului rezulta existenta conditiilor favorabile dezvoltarii urmatoarelor forme de turism: a) Turism montan în arealul nordic al judetului care include Muntii Bucegi.470 (38.159 persoane (5. 3. afaceri. etc.6%). e) Turism de reuniuni.527.

raportul între sexe pe total judet fiind de 94 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin. comert cu amanuntul.7 Castigurile salariale Câstigul salarial mediu brut realizat în luna decembrie 2007 a fost de 1. industria alimentara si a bauturilor. gradul de urbanizare fiind de 50. extractia petrolului si a gazelor naturale.640 locuitori.078 lei RON. cu 129 lei RON mai mare fata de luna precedenta (+8. cu 91 lei RON (+8. respectiv 230. industria chimica. cultura. textila si a confectiilor.362 locuitori. Din punct de vedere al structurii pe sexe. administratie publica si înregistreaza valori sub medie îndeosebi în: agricultura.5%. cercetare. hoteluri si restaurante. comert cu ridicata. Capitalul social al judetului Prahova 5.1 Populatia judetului Prahova Populatia judetului Prahova la 1 ianuarie 20081 era de 819. productia. prelucrarea petrolului.).8 locuitori/km2. etc. industria tutunului. învatamânt. pielariei. iar în mediul rural 405. mobilei. celulozei si hârtiei. 4. rezulta o densitate a populatiei de 173. Câstigurile salariale medii nominale (lei RON): 5. asigurari.1% din populatia judetului. câstigul salarial mediu net fiind de 1.578 lei RON.17%). Câstigul mediu realizat depaseste media pe judet în special în ramurile: finante-banci. posta si telecomunicatii. sali modulare în functie de numarul participantilor etc.44%) mai mare fata de luna noiembrie 2007. prelucrarii lemnului. transportul si distributia energiei electrice si termice. sanatate. populatia se caracterizeaza printr-o usoara predominare a populatiei feminine (51. Populatia municipiului Ploiesti reprezinta 28.DRR12 internationale. În mediul urban traiesc 414. dotari specifice (echipamente de sonorizare si traducere.6%). . Raportata la suprafata judetului.600 locuitori. salubritate. constructii.238 locuitori. Numarul de locuitori situeaza judetul pe primul loc în ierarhia judetelor.

calculata în functie de populatia activa. comparativ cu anul 1990 proportia persoanelor vârstnice (60 ani si peste) a crescut de la 15. într-un ritm mediu anual de -0. Rata somajului în judetul Prahova.0%). . Principalele cauze de deces în anul 2007 au fost urmatoarele: .5% din totalul resurselor de munca si 35. 5.502 nu beneficiau de drepturi banesti.1%) si o crestere a numarului casatoriilor (+26.5% la 14. se observa o scadere a numarului deceselor sub un an (-37.0 mii persoane. era de 310. la aceeasi data.9%.1%). în timp ce proportia populatiei tinere (0-14 ani) a scazut de la 22. Sporul natural înregistrat în anul 2007 a fost în continuare negativ. . Situatia somerilor înregistrati la sfârsitul anului 2007: .7%).5 mii persoane (94.2% din populatia judetului.7%).787 persoane).6% din decese).leziuni traumatice. .4%).8% la 20.3%).boli ale aparatului respirator (4. Principalele fenomene demografice din judetul Prahova în anul 2007 comparativ cu anul 2006: În anul 2007 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent.6%. reprezentând 65.9% din populatia activa civila).tumori (16.1% (189.9% din resursele de munca). a fost de 3.4%.242 persoane. Astfel.1 mii persoane someri si alte persoane aflate în evidenta pentru un loc de munca (3. 5. a nascutilor vii (-7. . a deceselor (-5.5% din populatia judetului. din care: populatie ocupata 291. Populatia activa civila.0% din populatia activa civila) si 12.5%). Populatia ocupata reprezinta 54. ponderea salariatilor este de 65.124 someri din care 6.3 Somajul La sfârsitul anului 2007 erau înregistrati 12. în favoarea judetului Iasi. fapt ce a condus la pierderea în anul 2007 a primei pozitii între judetele tarii. otraviri (4. Scaderea populatiei a fost însotita de o mutatie semnificativa în structura pe vârste.2 Resursele de munca Resursele de munca3 ale judetului Prahova în luna decembrie 2007 au fost de 535.boli ale aparatului circulator (64.174 persoane în aceeasi perioada a anului precedent. fata de -2.3%.0 mii persoane (57. În totalul populatiei ocupate.boli ale aparatului digestiv (6.1%). de -2. a divorturilor (-7. în total populatie. accentuându-se procesul de îmbatrânire demografica.DRR13 Începând din anul 1990 populatia judetului a înregistrat o continua scadere.

Fata de anul scolar precedent s-a înregistrat o scadere cu 1. • 116 cadre în învatamântul de arte si meserii.2%).1%). Educatia superioara realizata în Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti. în neconcordanta cu solicitarile pietei muncii.127 persoane. postliceal. populatia scolara2 a fost de 134.3% în populatia totala a judetului. Comparativ cu anul scolar precedent.882 elevi în învatamântul de arte si meserii.2%). • 9.309 persoane. • 364 cadre în învatamântul superior.4 Populatia scolara În anul scolar 2007-2008. influenteaza gradul de pregatire al elevilor. Numarul cadrelor didactice2 din învatamântul de toate gradele: 8. precum si posibilitatea gasirii unui loc de munca. • 10.377 cadre în învatamântul liceal.342 copii în gradinite (15.9%).2%) • 28. populatia scolara a înregistrat o scadere cu 1. • 483 elevi în învatamântul special (0. Ponderea populatiei scolare: 16. din care: • 1.454 elevi în învatamântul liceal (21.4%). Numarul elevilor ce revin la un cadru didactic este de 15 (la fel ca în anul scolar precedent). postliceal. tehnic si de maistri (8.607 studenti (7.8%.025 educatori. iar al studentilor ce revin la un cadru didactic este de 26 (în scadere fata de 28 studenti în anul scolar precedent). Colegiul . Orientarea profesionala a unor institutii. • 4.5% a numarului cadrelor didactice.359 elevi în învatamântul primar-gimnazial (47. din care: • 21. tehnic si de maistri. • 63.DRR14 Repartitia somerilor pe medii de provenienta: Repartitia somerilor pe grupe de vârsta: 5. • 200 cadre în învatamântul special.227 cadre în învatamântul primar si gimnazial. • 2.

numarul mare de localitati din judet si turismul bine reprezentat. atât în ceea ce priveste asigurarea cerintei. se afla în directa relatie cu resursele de apa. apararea împotriva calamitatilor naturale si accidentelor. Dezvoltarea turistica în zonele muntoase din nord. 6. Paulesti si Valea Calugareasca) si de asemenea proiectul finantat prin Programul PHARE 2000 ..1 Calitatea factorilor de mediu Calitatea aerului Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului. În domeniul calitatii apei. Dintre consumatorii industriali. dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apa. aceasta devenind improprie utilizarii ca resursa de apa. nivelul de poluare din zona. gesiunea deseurilor urbane si industriale. zona poluata. situat în sudul judetului. mai ales pe Valea Prahovei. cunoscuta fiind densitatea mare a populatiei. Factori de mediu Protectia mediului constituie obligatia si responsabilitatea autoritatilor administratiei publice centrale si locale. evacuarea apelor uzate de la unitatile petrochimice afecteaza calitatea receptorilor acestora. Calitatea aerului este monitorizata printr-o retea de supraveghere (10 statii de monitorizare numai în municipiul Ploiesti) stabilita în functie de impactul marilor poluatori asupra mediului înconjurator. natura poluantilor. înca de la punerea lor în functiune la deteriorarea calitatii apei din pânza freatica din zonele adiacente. cât si a calitatii cursurilor de apa din zona. proiectele de realizare a statiilor noi de epurare finantate prin programul SAPARD (implementate în localitatile Floresti. concentratiile de scurta durata. scopul urmarit prin determinare.DRR15 Universitar Cîmpina si în alte institutii de învatamânt superior particulare este suplimentata si sustinuta de institutiile celui mai mare centru universitar din tara.CES . prin asigurarea cofinantarii. La amplasarea statiilor de monitorizare s-a tinut cont de o serie de factori: sursa de poluare. etc. precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice. în general. cea mai reprezentativa este petrochimia. pentru activitatea industriala si agricola se realizeaza prin reteaua de râuri si lacuri cu aportul lacurilor de acumulare Paltinu si Maneciu. si de poluarea acestora în particular. aplicarea ferma a legislatiei de mediu. a diversitatii biologice. concentratiile medii zilnice. comparabile cu cele pentru industrie. Bucuresti. conduce la numeroase problem legate de gospodarirea apelor. Consumul pentru populatie are valori considerabile. 6. Faptul ca ponderea în judet o reprezinta industria petrochimica. dar si pe Valea Teleajenului. dezvoltarea si administrarea retelei de arii protejate. Calitatea apei Satisfacerea necesarului de apa pentru alimentarea cu apa potabila. aria de raspândire a poluantilor. Agentia de Protectie a Mediului Prahova are atributii privind protectia si conservarea naturii. Activitatea obiectivelor din petrochimie a dus. Consiliul Judetean a sprijinit financiar. Totodata.

cum ar fi: • mecanizarea lucrarilor agricole folosite nerational. deteriorari de locuinte. Banesti. iar la Banesti se impune executia în termen . acoperind necesarul pentru populatia judetului. Calitatea solului Solul prezinta unele probleme de poluare. modificari substantiale ale pânzei freatice. • degradarea terenurilor prin ocuparea cu halde de depozitare deseuri industriale. Astfel.2 Managementul deseurilor În judetul Prahova exista 4 rampe ecologice: Boldesti Scaieni. deseuri de pesticide. Valenii de Munte. ca efect al diferitelor activitati antropice. Baicoi si statia de transfer de la Busteni.DRR16 implementat în localitatile Maneciu-Ungureni si Maneciu-Pamânteni . Este de remarcat faptul ca ritmul de depozitare în rampele ecologice. conducând la diminuarea sensibila a duratei de exploatare. • deversarea unor poluanti industriali în cursurile de apa contribuie la poluarea pânzelor de apa freatica precum si a solului prin folosirea apei la irigatii. instalarea unui sistem de aerare pneumatica la bazinul de aerare. în rampa Baicoi a fost sistata depozitarea. • utilizarea si exploatarea sistemelor de irigatii fara folosirea concomitenta a sistemelor de salinizare si înmlastinire secundara. ruperea conductelor de alimentare cu apa. doborârea arborilor.construirea unor statii de epurare a apelor uzate folosind procedee tehnologice moderne de epurare biologica. • utilizarea unor cantitati de îngrasaminte chimice pentru a contracara dezechilibrele nutritive. • dereglarea regimului hidric si hidrogeologic al solului. platforme de deseuri menajere si gunoi de grajd. amenajarea unui laborator de analize fizico-chimice si bacteriologice. 6. • utilizarea excesiva si neadecvata a produselor de uz fitosanitar.si Valenii de Munte pentru modernizarea statiei de epurare (treapta mecanica si biologica) existenta. la Boldesti Scaieni se executa a treia alveola. ignorând studiile de specialitate pedologice si agrochimice. Readucerea acestora la functionalitatea normala s-a realizat cu alocari financiare însemnate. a condus la tasarea solului si afectarea structurii acestuia. prin reabilitarea constructiilor si instalatiilor aferente. colectarea apelor uzate realizându-se printr-un sistem separativ de canalizare . Acestea deservesc întreg teritoriul judetului. dislocari si deplasari de tronsoane de drum. La unele probleme privind degradarea solului în judetul Prahova au contribuit si precipitatiile abundente. care au provocat numeroase si masive alunecari de teren. cantitatile de deseuri si volumul acestora au depasit cu mult valorile prognozate în documentatiile de executie. având ca scop depozitarea controlata a deseurilor.

Banesti. zonele critice care necesita reconstructia ecologica sunt situate în sudul judetului (Brazi. Principalul motiv al situatiei existente îl reprezinta lipsa selectarii deseurilor la sursa ori în incinta rampelor. Prin acelasi program este finantat un proiect destinat colectarii selective si transportului deseurilor din localitatile CARBUNESTI. Ca urmare a activitatii S. ARICESTII ZELETIN. Cîmpina (zonele amplasamentelor unde solul prezinta o poluare istorica. Astra Româna si Petrobrazi. Aici sunt delimitate trei nuclee de origine a poluarii. Produsul petrolier are compozitia diferita.07. a subsolului si apei subterane se afla în aria urbana si periurbana a municipiului Ploiesti. Gara Brazi. .2010 cantitatea de deseu biodegradabil depozitat trebuie redusa la 75% din cantitatea depozitata în 1995 (an de referinta). etilbenzenul si xilenii.Valea Calugareasca este cunoscuta ca un centru al poluarii mediului. zinc. în general predomina componentii grei. Poluarea principala. desi activitatea industriala a fost încheiata. Directiva privind depozitarea deseurilor prevede ca cerinte generale: – Conformarea depozitelor de deseuri municipale (Boldesti-Scaieni.2009 si realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone. – Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectarii deseurilor municipale). 6.Petrobrazi (Batalele Mare. prin racordarea la statiile de transfer. acest proces fiind demarat destul de timid abia în ultima periada.000 €uro. Barcanesti) si în municipiul Cîmpina. iar impactul fostei fabrici de acid sulfuric si îngrasaminte chimice continua sa se manifeste. SI SURANI.A.A.07. s-a acumulat o cantitate de peste 2 milioane tone cenusa piritica depozitata într-o halda cu înaltimea de circa 20 m. – Extinderea colectarii selective. zona Rafinaria Steaua Româna S. cu produse petroliere. Mic. SOIMARI. ROMFOSFOCHIM S. Din punct de vedere al calitatii solului.000 €uro.. precum si zone cu conducte de transport pentru produse petroliere. datorita traficului auto intens.3 Zone critice În judetul Prahova exista câteva zone critice sub aspectul degradarii solului. – Închiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare din zonele rurale pâna la 16. calitatea solului si vegetatiei este afectata de poluarea cu metale grele (plumb. toluenul. Baicoi). Barcanesti sunt prezente în cantitati cel putin egale si hidrocarburi aromatice mononucleare volatile precum benzenul. cadmiu) în zona DN1. Triaj Ploiesti). În curs de realizare: Statia de transfer DRAGANESTI finantata prin Programul PHARE 2004 Coeziune Economica si Sociala „Schema de Investitii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor” (Faza extinsa) în valoare de 800.C. Zona ROMFOSFOCHIM . – Pâna la 16. dar în unele zone precum Brazi. care ocupa o suprafata de circa 11 ha. De asemenea. care necesita reconstructie ecologica: zona Sucursalei Petrom . cupru. – Realizarea statiilor de transfer. proiect în valoare de 400. batalele Bucea si Turnatorie). – Realizarea de campanii de informare si constientizare/educare. corespunzând celor trei mari unitati de prelucrare petroliera: Petrotel-Lukoil.DRR17 foarte scurt a unei noi alveole de mare capacitate.

. creativa si relativ ieftina.Conditii naturale favorabile dezvoltarii economice. resurselor minerale. sisteme antigrindina. în functie de distanta fata de sursa creste concentratia de amoniu si fosfati. terenuri necultivate. retea de cazare si dotari corespunzatoare pentru primirea turistilor. . .Tabere scolare în zone atractive. . cultivate. turism de tranzit.Potential agricol si zootehnic ridicat preponderent în partea de sud a judetului. . . . . . De asemenea.Suprafata arabila reprezinta baza de dezvoltare a unei agriculturi capabile sa obtina produse ecologice. dezvoltarea activitatilor în parcurile industriale. programe speciale pentru modernizarea unitatilor de învatamânt.Promovarea unei imagini performante a judetului.Municipiul Ploiesti este desemnat pol de crestere. padure.Puncte tari .M.Accesibilitate.Resurse de educare. 7.M. cai de acces sau izlazuri. .Forta de munca calificata. . Categoria de folosinta a terenurilor afectate este diversa: terenuri agricole. canale de desecare-irigatie.Bogatia si varietatea resurselor naturale.Pondere ridicata a populatiei ocupate în sectorul serviciilor.Existenta politicilor active de angajare.Forta de munca calificata în sectoarele industriale traditionale. turism de week-end. utilajului petrolier precum si zootehniei si viticulturii. social si ecologic Strengths . formare si instruire bune.Cadru natural deosebit. datorita spargerilor provocate. adaptabila. suprafete care sunt refacute prin metode biochimice. Soluri poluate apar în zona conductelor de titei.DRR18 Cenusa este antrenata de vânt si contamineaza terenurile învecinate. turism tematic etc.-urilor în total unitati active..Dezvoltarea sectorului de servicii.Scaieni.Mediu economic deschis. . . atractivitate fata de investitori. soluri poluate sunt în zona de activitate a schelelor de extractie Baicoi si Boldesti.Pondere mare a I. coroziunii si alunecarilor de teren.Conditii favorabile pentru dezvoltarea diferitelor forme de turism: agroturism. . potential forestier ridicat în partea de nord a judetului. În toata zona de sud a haldelor si batalurilor. .Fertilitate ridicata a pamântului.Potential natural. fabricarea utilajului petrolier si chimic.Sectoare industriale traditionale bine dezvoltate precum: extractia si prelucrarea petrolului. . . . Analiza SWOT a judetului din punct de vedere economic. . .Existenta unor firme private reprezentative cu capital strain sau mixt si existenta bazei de cercetare în domeniile petrochimiei. cultural si istoric pentru dezvoltarea turismului. . . turism cultural.

Opportunities . în multe zone. dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatilor economice. .Competitivitate si eficienta scazuta a agriculturii.Grad ridicat de cuprindere în învatamântul general si liceal. existenta universitatii si a facultatilor private. . . .Judet de rang I.Localitati în care nu sunt organizate servicii de salubrizare si lipsa unor politici locale pentru colectarea diferentiata a deseurilor. . . . imbunatatirea nivelului de atractivitate al judetului. . . . venituri reduse.Existenta de zone monoindustriale.DRR19 . .Cooperare redusa între cercetare si industrie.Utilizarea patrimoniului industrial existent. trafic intens.Pondere mica a tehnologiilor moderne în industrie si agricultura. .Predominarea productiei cu valoare adaugata mica.Unitati scolare racordate la reteaua de alimentare cu apa si canalizare. . .Capital investitional redus în agricultura.Parcul national Bucegi situat în nord-estul judetului . . pondere ridicata a populatiei vârstnice. . .Poluare. scaderea interesului pentru instruirea profesionala.Puncte critice .Îmbunatatirea calitatii mediului de afaceri. . . . scoli aflate în programul de instalare a centralelor termice. sporul natural negative. . scaderea populatiei active si ocupate.Declinul general al populatiei.Exploatarea necorespunzatoare a terenurilor agricole si parcelarea terenurilor în conditii de ineficienta.Accesul facil la serviciile educationale. .Scaderea ponderii industriei în PIB prelucratoare si industrii poluante.Cresterea potentialului oferit de domeniul cercetarii si mediul universitar. . culturale si comerciale oferite de capitala.Oportunitati . .Dezechilibrul pietei muncii.Nivel educational scazut al populatiei rurale. .Resurse financiare limitate ale autoritatilor locale pentru realizarea unor lucrari ample de reabilitare si consolidare a cladirilor unitatilor de învatamânt. distanta mica fata de Bucuresti.Venituri relativ reduse ale populatiei (în special pensionari si din mediul rural). .Cooperarea între mediul de afaceri si administratia public.Nivel scazut privind procesarea si marketingul produselor agricole.Infrastructura rutiera suprasolicitata. .Dezvoltarea urbanistica influentata de zona industriala.Lipsa oportunitatilor egale pentru persoanele supuse excluziunii sociale.Proiecte pentru realizarea statiilor de epurare si a retelelor de canalizare în localitatile judetului. nivel scazut al oportunitatilor de angajare în special în mediul rural. a agriculturii de subzistenta. Weaknesses . accesul la piata interna a Uniunii Europene.Starea actuala a infrastructurii tehnicoedilitare. .Practicarea.

eroziuni) care necesita masuri specifice. lipsa oportunitatilor de angajare. disponibile.Migrarea fortei de munca cu înalta calificare. .Posibilitatea înfiintarii de baze de agrement si de petrecere a timpului liber. Threats . forta de munca calificata.Nivel scazut privind procesarea si marketingul produselor agricole.Majorarea tarifelor de salubritate pentru recuperarea investitiilor.Calitate scazuta a managementului industrial si agricol.Multiple surse de poluare. inundatii. .Import de tehnologie. exista pericolul degradarii bazei turistice existente determinând scaderea numarului turistilor. tehnici moderne de educatie. .DRR20 . cladiri.Capital de forta de munca feminina pentru industria usoara si servicii. subestimarea problemelor sistemului educational. lipsa marketingului si promovarii.M. .Depasirea nivelului pentru anumiti indicatori ai factorilor de mediu. fragmentarea exploatatiilor agricole.Cooperarea în domeniul educatiei si formarii. .Programe de asfaltare a drumurilor publice pâna la unitatile scolare.Dezvoltarea formelor de stimulare a angajarilor. toate acestea în contextual ramânerii în anonimat a zonei. .-urilor cu activitati în domeniul prelucrarii si valorificarii superioare a produselor agro-alimentare.Fara utilizarea potentialului turistic veniturile populatiei ar scadea.Rata somajului.Amenintari .În lipsa investitorilor. .Lipsa capitalului de sustinere investitiilor în economie. . programe de includere sociala în mod egal pe piata fortei de munca. diversificarea activitatilor în localitatile judetului.Program de informatizare. educatia cetatenilor. . . . .Procesul lent de modernizare si restructurare al agriculturii. datorita drumurilor nationale intens circulate.Situarea în zona seismic. .Riscul de a nu face fata presiunii competitive existente în Uniunea Europeana. . .Concesionarea terenurilor disponibile pentru diversificarea serviciilor turistice. existenta solurilor poluate. .Retehnologizarea unor întreprinderi creaza cadrul favorizant pentru atragerea investitorilor. .Revitalizarea activitatilor economice în cadrul parcurilor industriale situate în zona centrala a judetului.Microbuze pentru transportul elevilor din satele izolate. a femeilor si barbatilor. . .Nivel scazut al investitiilor angajatorilor în perfectionarea si pregatirea resurselor umane. . existenta unor zone expuse la risc natural (alunecari de teren.Slaba putere financiara a proprietarilor de terenuri agricole conduce la imposibilitatea cultivarii suprafetelor. . . .Numar redus al I.Încetinirea procesului de dezvoltare si diversificare al economiei rurale.M. . . .Cresterea potentialului turistic si îmbunatatirea calitatii serviciilor turistice. populatia ocupata s-ar diminua si implicit bugetul localitatilor ar fi afectat simtitor. .Grad de sanatate afectat de poluare.Terenuri. posibilitatea dezvoltarii turismului de tranzit. . . .

de asemenea. politicile migratiei rurale. începând din anul 2007. la înfiintarea de IMM-uri si alte activitati neagricole. o problema de natura publica. interventiile autoritatilor publice centrale si locale privind dezvoltara spatiului rural trebuie completate cu parteneriate public-private si cu initiative privata. Transferul fortei de munca de la activitatile agricole la cele neagricole necesita o reevaluare a modalitatilor de instruire.000 de persoane. semnificativa prin schema de promovare anticipata a persoanelor care depasesc vârsta de 55 de ani se pot disponibiliza circa 300. a pensionarii anticipate constituie. dezvoltarea unei infrastructuri materiale si sociale rurale buzoiene. În schimb. Politicile educationale care. Drept urmare. o consideram rezonabila. care vor pune la dispozitia tineretului. care în prezent au un caracter predominant privat. Concluzii si propuneri Mentinerea în spatul rural a unei populatii viabile si stabile necesita promovarea de politici menite sa asigure optimizarea gradului de ocupare a resurselor de munca din agricultura si servicii conexe.DRR21 8. Problema dezvoltarii rurale constituie unul din cele mai dificile teste privind integrarea României în structurile economico-sociale ale Uniunii Europene. în masura în care populatia va accepta sa suporte o parte a costului reconversiei ei profesionale. De aceea. prin excelenta. de calificare si formare de abilitati a persoanelor din cadrul comunitatilor rurale. Totodata. pot evolua si ele în directia unui parteneriat public-privat. cu conditia disponibilizarii pamântului pe care îl poseda. concomitent cu dezvoltarea unor activitati neagricole alternative. Cresterea atractivitatii acestui spatiului rural. în conditiile garantarii unui venit cel putin echivalent cu cel obtinut în prezent din activitatile agricole desfasurate. reprezinta un atribut al politicii publice. a constituirii unor pensii suplimentare. care sa absoarba surplusul de forta de munca din agricultura. Aplicarea unei astfel de scheme. contribuind astfel la îmbunatatirea calitatii vietii în spatial rural. ar trebui sa treaca în sfera parteneriatului publicprivat. problemele privind dezvoltarea infrastructurii rurale pot fi rezolvate printr-un parteneriat public-privat. pe masura ce infratructura rurala va cunoaste îmbunatatiri vizibile. care s-o apropie cel putin de nivelul celei din mediul rural. în primul . prin arendare sau concesionare. înfiintarea de IMM-uri si a altei activitati neagricole se afla în perimetrul de actiune al initiativelor private. Propunerea privind eliberarea din activitatea agricola a persoanelor care au depasit vârsta de pensionare. sub forma de pensii sau rente. vor contribui. se va concretiza în absorbtia din agricultura a circa 1 milion de fermieri vârstnici. responsabilitatea revine. care nu poate asigura oportunitati suficienta de atragere a populatiei agricole disponibilizate în activitati neagricole. în prezent. Perspectivele de dezvoltare a spatiului rural sunt afectate negativ de infrastructura slab dezvoltata si ineficienta. Daca problemele cresterii pensiilor persoanelor din mediul rural. deoarece populatia rurala trebuie atrasa în finantarea unor lucrari ce se executa în folosul întregii comunitati. O gama larga de activitati nonagricole se pot dezvolta în spatiul rural din prahova cu conditia sporirii capacitatii de absorbtie a fondurilor financiare angrenate prin diferite programe derulate de Uniunea Europeana sau institutii financiare internationale. va facilita înfiintarea de activitati neagricole în spatiul rural. în aceasta directie. o suprafata disponibilizata. printr-o dezvoltare corespunzatoare a infrastructurii si largirea accesului la surse financiare din sistemul bancar si cooperatist rural. care sa genereze crearea de noi locuri de munca permanente sau temporare.

structura parcului de tractoare. achizitionarea de material seminal de calitate. modalitatile de finantare si conditiile realizarii lor etc. spiritul de initiativa si responsabilitatea locuitorilor din spatiul rural se înscriu ca elemente definitorii pentru comunitatile rurale. gradul avansat de deteriorare a infrastructurii de irigatii (a sistemelor de irigatii). a oportunitatilor si riscurilor existente sau potentiale. un prim pas ar fi înfaptuirea si extinderea scolilor. factori calitativi. dezvoltarea durabila a spatiului rural si a comunitatii rurale implica si constientizarea necesitatii planificarii dezvoltarii si a evaluarii corecte a punctelor forte si slabe ale comunitatilor rurale respective. b) Investitii în animale cu înalt potential genetic . care prin elaborarea de programe specifice sa raspunda nevoilor de instruire si calificare a populatiei din zonele rurale. existenta unor mari decalaje între randamentele fizice obtinute în productia vegetala din tara noastra. desi ele prezinta o serie de deosebiri privind scala la care se deruleaza obiectivele si actiunile. cantitatea de produse de origine animala (neprelucrate) obtinute la unitatea de suprafata agricola utila înregistrate în tara noastra. mobilizând în acest sens. care masoara gradul de intensificare a zootehniei buzoiene (randamente.prima populare. respectiv sa nu . mijloace economice. sub forma mai multor alternative. controlul dezvoltarii. Dezvoltarea durabila a spatiului rural la nivelul Judetului Prahova se fundamenteaza pe obiective si strategii ce difera în functie de timp. activitatea de productie agricola trebuie sa se realizeze în conditii de durabilitate. dezvoltarea durabila a zonelor rurale. irigatii. capitalul uman. a) Investitiile în echipamente tehnice (tractoare si masini agricole. fata de tarile Uniunii Europene. În acest sens. care concura la aceasta dezvoltare si asigura convergenta lor. animale cu înalt potential genetic . umane si financiare. c) Investitiile în irigatii sunt determinate de: conditiile naturale de clima si sol. Dezvoltarea agriculturii din judetul Prahova se bazeaza în mod direct pe orientarile investitiilor în acest sector argumentându-se mai ales prin necesitatea acestora pentru anumite destinatii: echipamente tehnice agricole.prima populare si achizitionarea de material seminal de calitate sunt determinate de: factori cantitativi (tendinta de reducere a efectivelor de animale). protectia mediului. alte utilaje agricole) determinate de urmatorii factori: gradul de încarcare pe tractor si combina. În acest sens. prin stimularea si formarea dezvoltarii interne. necesitatea asigurarii calitatii si securitatii produselor agroalimentare.DRR22 rând. comparativ cu cele obtinute în tarile Uniunii Europene). Dezvoltarea durabila a spatiului rural si a comunitatilor satesti se desfasoara în legatura cu dezvoltarea teritoriala regionala. modul de abordare. sub multitudinea componentelor sale. profesionale agricole si nonagricole. gradul de uzura al tractoarelor si masinilor agricole. d) Investitii în protectia mediului În conditiile utilizarii unor tehnologii intensive de productie agricola. existenta unui mare dezechilibru între oferta si cererea de servicii de mecanizare. dezvoltarea spatiului rural si comunitatile rurale pot fi considerate si un demers de dezvoltare teritoriala. care vor determina pentru fiecare comunitate rurala actiuni prioritare de scurta si de lunga durata. spatiu si resursele disponibile. În perspectiva dezvoltarii durabile a agriculturii. pe game de puteri. efectele economice si sociale scontate. Ministerului Educatiei si Cercetarii. În acest context. sporirea randamentelor agricole.

de catre acestia. deoarece. Consideram ca. cu referire speciala la diversificarea formelor de pregatire profesionala. dar mai ales. Pentru atingerea acestui deziderat. ambele categorii de investitii sunt esentiale pentru evolutia exploatatiilor agricole. social si de mediu. sol. în functie de anumite structuri agricole. • formarea la producatorii agricoli a deprinderilor. care pot conduce la cresterea veniturilor în exploatatia agricola. a cunostiintelor profesionale necesare utilizarii tehnologiilor moderne si a capacitatii manageriale de a fundamenta deciziile de achizitionare a factorilor de productie. cât mai ales prin nivelul de calificare. precum si resursele nationale publice si private necesare realizarii lor. cât si în capitalul uman. În acest sens consideram ca sunt necesare: • instalarea tinerilor agricultori în spatiul rural si dobândirea. e) Investitii în capitalul uman Investitiile în agricultura este necesar sa fie realizate. trebuie sa se regaseasca deopotriva în strategiile de politica economica agricola interna si în atentia producatorilor agricoli. Dobândirea cunostiintelor profesionale ale agricultorilor se poate realiza prin: serviciile de consultanta agricola (publice si private). pentru a deveni factori importanti de competitivitate în sectorul agricol românesc. prin îmbunatatirea sistemului educational în spatiul rural. din punct de vedere economic. sa accepte si sa contribuie la realizarea unor investitii. 9. nu neaparat prin prisma costurilor scazute ale fortei de munca. principalele orientari ale investitiilor identificate în agricultura. atât statul. atât în capitalul fizic. care sa conduca la protejarea factorilor de mediu. abilitatilor necesare desfasurarii activitatilor de natura neagricola. aer. Capitalul uman existent în sectorul agricol poate reprezenta o sursa importanta de competitivitate.DRR23 degradeze factorii de mediu: apa. Bibliografie Institutul National de Statistica Directia Judeteana de Statistica Prahova Oficiul national al Registrului Comertului Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Prahova Consilul Judetean Prahova . cât si producatorii agricoli trebuie sa înteleaga.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful