" Exista cadru legal prin care hartuirea morala a salariatilor si abuzul de functie sa fie combatut?

" -------------------------------------------------------------------------------Print YM Articol interesant (10) -------------------------------------------------------------------------------În cadrul relatiilor de munca, functioneaza sau mai bine zis, ar trebui sa functioneze, principiul egalitatii de tratament fata de toti angajatii si angajatorii, în conformitate cu dispozitiile Codului muncii. Orice discriminare directa sau indirecta fata de un angajat, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, vârsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa. De nenumarate ori însa, acte si fapte de excludere, restrictie sau preferinta, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute mai sus, care au ca scop sau ca efect neacordarea ori restrângerea, folosintei sau exercitarii drepturilor legale, le întâlnim la locul de munca. Potrivit legii, orice comportament pe criteriile mai sus amintite, care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv constituie hartuire si se sanctioneaza contraventional. Tot legea prevede si hartuirea morala a angajatilor, care se confrunta cu un comportament de respingere si marginalizare, discriminatoriu, în raport cu ceilalti angajati, comportament care atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz, în conditiile legii. Asigurarea egalitatii de tratament între angajati, trebuie sa se bazeze pe principiul bunei-credinte, asa cum dispune art. 8 din Codul muncii, încalcarea principiului invocat reprezentând abuz de drept.

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii este autoritatea de stat în domeniul discriminarii, autonoma, cu personalitate juridica, aflata sub control parlamentar si totodata garant al respectarii si aplicarii principiului nediscriminarii, în conformitate cu legislatia interna în vigoare si cu documentele internationale la care România este parte. Persoana care se considera discriminata poate sesiza Consiliul, cu respectarea confidentialitatii, în termen de un an de la data savârsirii faptei sau de la data la care putea sa ia cunostinta de savârsirea ei, sau poate formula, în fata instantei de judecata, în termen de 3 ani, o cerere pentru acordarea de despagubiri având dreptul sa solicite înlaturarea consecintelor faptelor discriminatorii si restabilirea situatiei anterioare discriminarii. În speta, angajatul are obligatia de a dovedi existenta unor fapte care permit a se presupune existenta unei discriminari directe sau indirecte, iar angajatorului îi revine sarcina de a dovedi ca faptele nu constituie discriminare. Se poate invoca orice mijloc de proba, inclusiv înregistrari audio si video sau date statistice. La nivel local, Inspectoratele Teritoriale de Munca controleaza aplicarea prevederilor legale referitoare la relatiile de munca, inspectorii de munca fiind obligati, sa pastreze confidentialitatea oricarei reclamatii si sa nu

cât si actiuni mai subtile. Victime ale hartuirii morale. care au ca scop sau ca efect neacordarea. 5 din Codul muncii in cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii. un grup de persoane sau o comunitate. apartenenta nationala. restrictie sau preferinta. rasa. iar consecintele pot fi semnificative. constituind un risc pentru sanatate si securitate. Discriminare indirecta reprezinta actele si faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decat cele mentionate dar care produc efectele unei discriminari directe. restrangerea ori inlaturarea recunoasterii. sentimente de autoculpabilizare. dezinteresului si a fluctuatiei de personal. handicap. religie. În ceea ce priveste compania angajatoare. tocmai de aceea e bine ca angajatorii sa asigure si sa se asigure ca în compania pe care o conduc nu se savârsesc abuzuri Potrivit art. deosebire. situatie sau responsabilitate familiala. (1) si art. Simptomele hartuirii morale se pot mentine mult timp dupa producerea incidentului. intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute mai sus. optiune politica. depresie. orientare sexuala. fata de un angajat sau grup de angajati. constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda. Aceste masuri se pot lua si atunci când se constata cazuri de hartuire morala. scadere a stimei de sine. fata de care persoanele vizate pot întâmpina dificultati în a se apara. Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat. costurile legate de hartuirea morala se pot concretiza în cresterea absenteismului. ridicate. Aceste prevederi au la baza dispozitiile generale din Constitutie [art. caracteristici genetice. repetat. origine sociala. inspectorii de munca au dreptul sa dispuna masuri atunci când angajatorii nu îsi îndeplinesc obligatiile legale. putând avea si alte consecinte cum ar fi izolarea sociala. de a aduce la îndeplinire masurile obligatorii dispuse de inspectorul de munca. de asemenea. Hartuirea morala la locul de munca poate sa implice o exercitare gresita a unei functii sau abuz de functie. comportament irational. apartenenta ori activitate sindicala. Refuzul unui angajator. precum discreditarea activitatii unui coleg de munca sau izolarea sociala a acestuia. aceasta se traduce printr-un comportament irational. 16 alin. probleme familiale si economice cauzate de absentele de la locul de munca sau de pierderea locului de munca. Costurile datorate despagubirilor legale pot fi. 41 alin. Hartuirea morala la locul de munca.dezvaluie conducatorului persoanei juridice si persoanei fizice sau reprezentantului acestora faptul ca inspectia a fost efectuata ca urmare a unei reclamatii. pot fi persoane fizice. fobii. este interzisa. În temeiul disp. Simptomele fizice. (4)] si sintetizeaza prevederile altor acte normative . repetat Cu privire la hartuirea morala la locul de munca. etnie. etc. legale. culoare. scaderea eficientei si a productivitatii atât pentru victimele hartuirii morale cât si pentru ceilalti colegi. mentale si psihosomatice sunt bine cunoscute: stres. bazata pe criterii de sex. persoana fizica sau juridica. folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii. din cauza climatului negativ de la locul de munca. Hartuirea morala poate implica atât agresiuni verbale si fizice. Dispozitiile aceluiasi articol definesc discriminarea directa actele si faptele de excludere. varsta.

limba. in raport cu ceilalti salariati. (5) din O. ostil. in conditiile legii. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati. in conformitate cu legislatia interna in vigoare si cu documentele internationale la care Romania este parte. degradant ori ofensiv.G. 20 din O. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii este autoritatea de stat in domeniul discriminarii. contraventionala sau penala. neluarea in considerare a particularitatilor. asa cum dispune art. apartenenta la o categorie defavorizata.000 lei. varsta. 8 din Codul muncii. La cererea agentilor constatatori. Amenda contraventionala in cazul hartuirii. iar angajatorului ii revine sarcina de a dovedi ca faptele nu constituie discriminare. daca discriminarea vizeaza o persoana fizica. in legatura cu problemele care formeaza obiectul controlului. orientare sexuala. precum si persoanele fizice au obligatia. 26 din ordonanta. Acestea trebuie sa se bazeze insa pe principiul bunei-credinte. cu personalitate juridica. a cerintelor specifice in relatiile de munca. reprezentantii legali ai autoritatilor si institutiilor publice si ai agentilor economici supusi controlului. Aceste forme de raspundere nu se exclud. republicata) precum si o serie de norme internationale.G. in conditiile legii: a) sa puna la dispozitie orice act care ar putea ajuta la clarificarea obiectivului controlului. dupa caz. inclusiv inregistrari audio si video sau date statistice. discriminatoriu. daca discriminarea vizeaza un grup de persoane sau o comunitate. 137/2000 persoana care se considera discriminata poate sesiza Consiliul (cu respectarea confidentialitatii). b) sa dea informatii si explicatii verbale si in scris. daca aceasta nu se intampla in 15 zile. etnie.interne (O. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. potrivit art. respectiv cu amenda de la 600 lei la 8. Precizam insa ca asigurarea egalitatii de tratament nu inseamna neaparat uniformitate. 137/2000 constituie hartuire si se sanctioneaza contraventional orice comportament pe criteriu de rasa. nr. adaptandu-le specificului relatiilor sociale de munca. Potrivit art. comportament care atrage raspunderea civila. potrivit legii. autonoma. nationalitate. avand dreptul sa solicite inlaturarea consecintelor faptelor discriminatorii si restabilirea situatiei anterioare discriminarii. In speta. inclusiv morale este. handicap. nr. dupa caz. gen. Acest articol priveste si hartuirea morala a salariatilor care se confrunta cu un comportament de respingere si marginalizare. de la 400 lei la 4. convingeri. c) sa elibereze copiile documentelor solicitate. statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant.G. Hotararea poate fi atacata la instanta de contencios administrativ. republicata si Legea nr. Incalcarea principiului invocat reprezinta abuz de drept. va constitui titlu executoriu. 2 alin. categorie sociala. aflata sub control parlamentar si totodata garant al respectarii si aplicarii principiului nediscriminarii.000 lei. Consiliul solutioneaza sesizarea prin hotarare care se comunica partilor in termen de 15 zile de la adoptare si produce efecte de la data comunicarii. salariatul are obligatia de a dovedi existenta unor fapte care permit a se presupune existenta unei discriminari directe sau indirecte. . nr. Se poate invoca orice mijloc de proba. Potrivit art. in termen de un an de la data savarsirii faptei sau de la data la care putea sa ia cunostinta de savarsirea ei. religie.

18 din legea mentionata sa pastreze confidentialitatea oricarei reclamatii si sa nu dezvaluie conducatorului persoanei juridice si persoanei fizice sau reprezentantului acestora faptul ca inspectia a fost efectuata ca urmare a unei reclamatii. persoana fizica sau juridica. care apar dupa diferite experiente traumatizante. 5 din Legea nr. Hartuirea morala la locul de munca poate sa implice o exercitare gresita a unei functii sau abuz de functie. si inspectoratele teritoriale de munca controleaza aplicarea prevederilor legale referitoare la relatiile de munca. precum calamitati sau agresiuni. sentimente de autoculpabilizare. Mentionam ca in conformitate cu art. de a aduce la indeplinire masurile obligatorii dispuse de inspectorul de munca. constituind un risc pentru sanatate si securitate. in temeiul art. Simptomele hartuirii morale se pot mentine mai multi ani dupa . Pentru victimele hartuirii morale consecintele pot fi semnificative. fobii. In temeiul art. potrivit dreptului comun. Persoana interesata are obligatia de a dovedi existenta unor fapte care permit a se presupune existenta unei discriminari directe sau indirecte. scadere a stimei de sine.d) sa asigure sprijinul si conditiile necesare bunei desfasurari a controlului si sa-si dea concursul pentru clarificarea constatarilor. In fata instantei se poate invoca orice mijloc de proba. mentale si psihosomatice sunt bine cunoscute. 6 si art. tulburari de somn. inclusiv inregistrari audio si video sau date statistice. Simptomele fizice. in limitele si cu respectarea prevederilor art. fata de un angajat sau grup de angajati. inspectorii de munca fiind obligati. h) din aceeasi lege inspectorii de munca au dreptul sa dispuna masuri atunci cand angajatorii nu isi indeplinesc obligatiile legale. in fata instantei de judecata. Hartuirea morala poate implica atat agresiuni verbale si fizice. depresie. republicata. Cu privire la hartuirea morala la locul de munca precizam ca are in vedere un comportament irational. 19 din lege.G. 137/2000 persoana care se considera discriminata poate formula. repetat. 19 alin. de exemplu: stres. Aceste simptome sunt similare cu cele de stres posttraumatic. cat si actiuni cat si actiuni mai subtile. fata de care persoanele vizate pot intampina dificultati in a se apara. o cerere pentru acordarea de despagubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare. Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru si nu este conditionata de sesizarea Consiliului. 21 din Legea nr. la termenele stabilite de acesta. nr. cauzeaza un prejudiciu semnificativ sau care. precum discreditarea activitatii unui coleg de munca sau izolarea sociala a acestuia. Aceste masuri se pot lua si atunci cand se constata cazuri de hartuire morala. instanta poate dispune retragerea sau suspendarea de catre autoritatile emitente a autorizatiei de functionare a persoanelor juridice care. (1) lit. Hotararea pronuntata de instanta de judecata se comunica Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii. Judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii. In baza art. Termenul pentru introducerea cererii este de 3 ani si curge de la data savarsirii faptei sau de la data la care persoana interesata putea sa ia cunostinta de savarsirea ei. incalca in mod repetat prevederile ordonantei. 108/1999 refuzul unui angajator. iar persoanei impotriva careia s-a formulat sesizarea ii revine sarcina de a dovedi ca faptele nu constituie discriminare. Conform art. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii. La cerere. desi cauzeaza un prejudiciu redus. afectiuni digestive si musculoscheletice. printr-o actiune discriminatorie. 27 din O. constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3000 lei la 10000 lei.

Comportamentul irational are drept scop umilirea. Ticlea.de la stres. cresterea absenteismului si scaderea productivitatii . fobii. Multi constientizeaza efectele de-abia dupa ce ajung la medic.. tulburari de somn. la afectiuni digestive si fizice grave ... Simptomele hartuirii se pot mentine multi ani dupa producerea incidentului. Este punctul terminus. 2/2005... Bucuresti. Editura Hamangiu. acte normative. Hartuirea morala poate ajunge pana la forme capabile sa genereze grave tulburari asupra starii de sanatate a angajatilor. de asemenea.producerea incidentului.. din cauza climatului psihosocial negativ de la locul de munca. 25 – 30. 101-106) . In ceea ce priveste intreprinderea. Gilca. Alte consecinte pot fi izolarea sociala.. 2007. trec prin diferite faze . Costurile datorate despagubirilor legale pot fi.. depresie. Angajatii se feresc sa vorbeasca despre acest subiect. Pana acolo. ridicate...care se reflecta la nivelul organizatiei sub forma fluctuatiei de personal. p.. in “Revista romana de dreptul muncii” nr. discreditarea sau amenintarea altei persoane. probleme familiale si economice cauzate de absentele de la locul de munca sau de pierderea locului de munca. p. Codul muncii adnotat – comentarii. Hartuirea morala la locul de munca.. scaderea eficientei si a productivitatii atat pentru victimele hartuirii morale cat si pentru ceilalti colegi. (A se vedea pentru detalii: A.. costurile legate de hartuirea morala se pot concretiza in cresterea absenteismului si a fluctuatiei de personal. jurisprudenta. C. Specialistii spun ca manifestarile sunt similare cu cele produse de stresul posttraumatic in cazul calamitatilor sau agresiunilor. cat si utilizarea intimidarii in relatiile dintre colegi. Hartuirea morala la locul de munca poate sa insemne insa si o exercitare gresita a unei functii sau abuz de functie care genereaza imposibilitatea persoanei asupra careia se exercita sa se poata apara.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful