You are on page 1of 29

Tema nr.

10 Necroza i gangrena pulpar


BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1210001. Forma anatomo-clinica de gangrena complicata se caracterizeaza prin; A. intereseaza strict pulpa fara raspuns din partea parodontiului apical B. procesul septic depaseste teritoriul pulpar si intereseaza parodontiul apical C. intereseaza numai partial teritoriul pulpar D. intereseaza numai teritoriul periapical E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 101)

S1210002. Prin necroza pulpara se intelege: A. mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti microbieni B. mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti fizico-chimici C. mortificarea septica a pulpei D. un proces inflamator al pulpei dentare E. un proces inflamator al tesuturilor periapicale
(pag. 94)

S1310003. Despre necroza de colicvatie sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia: A. Este o mortificare aseptica a pulpei dentare B. Dintele este modificat de culoare C. Testele biochimice sunt negative D. Testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un raspuns fals negativ E. Testele de vitalitate cu curent electric pot da un raspuns fals negativ
(pag. 98)

S1310004. Factorii cauzali cu actiune determinanta in gangrena pulpara sunt: A. Spasme vasculare prelungite urmate de ischemie B. Avitaminozele (A si C) C. Microorganismele ajunse in spatiul endodontic D. Stari fizioslogice: menstruaia, travaliul prelungit E. Luxatii cu intruzii
(pag. 99)

S1310005. Factorii cauzali cu actiune favorizanta in necroza pulpara pot fi: A. Traumatisme cu intensitate redusa dar repetate B. Luxatii, intruzii C. Diabet, hipertensiune arteriala D. Temperaturi mai mari de 75C E. Temperaturi sub 0C
(pag. 94)

S1310006. Primele elemente ce au de suferit in evolutia necrozei pulpare: A. Celulele B. Fibrele conjunctive C. Peretii vasculari D. Fibrele nervoase E. Substanta fundamentala
(pag. 97)

S1510007. Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara se pune pe: A. Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare B. Hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare C. Teste de vitalitate pozitive D. Examen bacteriologic pozitiv E. Durere la excitanti termici
(pag. 101)

S1510008. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe:

A. Modificarea de culoare a dintelui B. Hipersensibilitate la palparea cu sonda in camera pulpara C. Hipersensibilitate la palparea cu sonda in canalul radicular D. Teste de vitalitate pozitive E. Insamantare bacteriana pozitiva
(pag. 98)

S1510009. Factorii generali implicati in etiopatogenia necrozei pulpare sunt: A. Traumatismele dentare B. Avitaminozele C. Factori termici D. Factori chimico-toxici bucali E. Luxatiile dentare
(pag. 94)

S1510010. In gangrena pulpara sondarea cu ace Miller este: A. Dureroasa B. Sangeranda C. Dificila datorita unor obstacole de natura conjunctiva fibroasa D. Usoara, cu accesibilitate facila E. Fara sa puna in evidenta prezenta resturilor pulpare dezagregate
(pag. 101)

S1510011. Necroza de colicvatie este determinata de: A. Coagularea proteica produsa de arsenic B. Coagularea proteica produsa de fenol C. Coagularea proteica produsa de tricrezolformalina D. Coagularea proteica produsa de trioximetilen E. Solutii antiseptice, precum antiformina
(pag. 98)

S1510012. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde urmatoarele: A. Dinte cu transparenta mai mare decat a dintilor vecini B. Durere la excitanti termici C. Durere la excitanti chimici D. Dinte cu coloratie modificata, bruna sau galben-cenusie E. Durere la percutie in axul dintelui
(pag. 98)

S1610013. in gangrena pulpara simpla examenul clinic releva: A. insamantarea pe medii de cultura a continutului canalului radicular releva absenta florei bacteriene B. deobicei proces carios cu camera pulpara inchisa C. prezenta unei radiotransparente la nivel periapical D. teste de vitalitate negative E. la sondarea canalelor cu ace Miller apare durere.
(pag. 101)

S2110014. Aminele biogene apar in necroza pulpara prin: A. Paralizia vasoconstrictorilor B. Vicierea metabolismului local C. Staza vasculara prelungita D. Dilacerarile tisulare E. Autoliza lizozomala
(pag. 97)

S2110015. La ce temperatura se instaleaza rapid necroza pulpara: A. 45 C B. 50 C C. 65 C D. 75 C E. 80 C(pag. 96) S2310016. Gangrena pulpar simpl: A. este o mortificare aseptic

B. se datoreaz n special germenilor aerobi C. se datoreaz germenilor anaerobi de putrefacie D. intereseaz parodoniul apical E. are o imagine radiografic caracteristic
(pag. 99)

S2310017. Intre formele de cangren nu figureaz: A. gangrena umed B. gangrena uscat C. gangrena parial D. gangrena total E. gangrena de colicvaie
(pag. 101)

S2310018. In gangrena pulpar simpl: A. testele de vitalitate sunt slab pozitive B. poate aprea o sensibilitate la lichide fierbini C. sondarea canalelor este uor dureroas D. flora microbian este absent E. apare o sngerare la deschiderea camerei pulpare
(pag. 101)

S2310019. Factorii cauzali cu aciune favorizant n necroza pulpar pot fi: A. Traumatisme cu intensitate redus dar repetate B. Luxaii, intruzii C. Diabet, hipertensiune arterial D. Temperaturi mai mari de 75C E. Temperaturi sub 0C
(pag. 94)

S2310020. Primele elemente ce au de suferit n evoluia necrozei pulpare A. Celulele B. Fibrele conjunctive C. Pereii vasculari D. Fibrele nervoase E. Substana fundamental
(pag. 97)

S2310021. Despre necroza de colicvaie sunt adevrate urmtoarele, cu excepia: A. Este o mortificare aseptic a pulpei dentare B. Dintele este modificat de culoare C. Testele biochimice sunt negative D. Testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un rspuns fals negativ E. Testele de vitalitate cu curent electric pot da un rspuns fals negativ
(pag. 98)

S2310022. Dintre examenele complementare, n gangrena pulpar simpl nu ne ajut: A. testele de vitalitate B. forajul explorator C. radiografia D. diafanoscopia E. transiluminarea cu fibr optic
(pag. 98)

S2510023. Diagnosticul diferenial al necrozei pulpare se face cu: A. Parodontita apical hiperemic B. Pulpita acut purulent total C. Pulpita cronic nchis propriu-zis D. Parodontita apical purulent E. Hiperemia preinflamatorie S2810030. Precizati substantele cu caracter chimic agresiv care pot provoca o necroza pulpara A. Hidroxidul de calciu B. Formolul

C. Serul fiziologic D. Neofalina E. Apa distilata


(pag. 96)

S2910031. Factorii cauzali cu actiune favorizant in necroza pulpar pot fi: A. Luxatii, intruzii B. Traumatismele cu intensitate redus repetate C. Diabet, hipertensiune D. Temperaturi mai mari de 75 grade C E. Temperaturi mai mici de 0 grade C
(pag. 97)

S2910032. Factorii cauzali cu actiune determinant in gangrena pulpar sunt: A. Spasme vasculare prelungite, urmate de ischemie B. Avitaminoze C. Microorganisme ajunse in spatiul endodontic D. Luxatii, intruzii E. Intoxicatii exogene cu diferite metale grele
(pag. 100)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1210033. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu; A. parodontita apicala acuta hiperemica B. gangrena pulpara simpla C. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa (propriu-zisa) D. hiperemia pulpara E. parodontita apicala cronica
(pag. 98)

S1210034. Factorii cauzatori ai gangrenei pulpare sunt: A. formolul B. cresterile mari si bruste de temperatura C. actiunea unor enzime de provenienta bacteriana D. dezechilibrul circulator E. flora microbiana din mediul salivar
(pag. 102)

S1210035. Printre factorii chimico-toxici care pot produce necroza pulpara se numara A. formolul B. fenolul C. trioximetilenul D. clorhexidina E. arsenul
(pag. 96)

S1210036. Printre factorii etiologici ai necrozei pulpare se numara: A. substante toxice fizico-chimice B. cresterii mari a temperaturii C. factori microbieni din procesul carios D. traumatismele dentare care au determinat o fractura penetranta a dintelui respectiv E. aparate ortodontice care determina forte excesive gresit calculate, asupra unui dinte
(pag. 96-97)

S1210037. Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numara: A. uscata B. umeda

C. simpla D. complicata E. hiperemica


(pag. 101)

S1210038. Un dinte cu necroza pulpara poate prezenta: A. coloratie modificata B. hipersensibilitate si hiperestezie C. o obturatie mai veche D. lipsa de sensibilitate la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare E. testele de vitalitate pozitive la intensitati crescute ale curentului electric
(pag. 98)

S1210039. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple se face cu: A. hiperemia pulpara B. caria secundara recidiva C. parodontita apicala cronica D. pulpita cronica E. necroza pulpara
(pag. 102)

S1210040. Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara simpla se pune pe urmtoarele aspecte A. carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. insensibilitate totala la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare C. prezenta hiperesteziei dentinare D. teste de vitalitate usor pozitive la intensitati crecsute ale curentului electric E. imagine radiologica fara modificari ale parodontiului apical
(pag. 101)

S1210041. Necroza pulpara poate evolua spre: A. ramane pe o perioada in acest stadiu B. vindecare spontana C. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa D. gangrena pulpara E. fractura dentara
(pag. 99)

S1210042. Printre complicatiile gangrenei pulpare simple amintim: A. parodontitele apicale acute B. fracturi corono-radiculare C. papilita D. endocardita E. glomerulonefrite
(pag. 102)

S1210043. Urmatoarele semne clinice caracterizeaza gangrena pulpara: A. modificari de culoare a dintelui B. sondarea canalelor radiculare nedureroase C. sondarea canalelor poate prezenta usoara sensibilitate D. prezenta unui proces carios care a evoluat cu deschiderea camerei pulpare E. hipersensibilitate dentinara
(pag. 101)

S1310044. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple se face cu: A. Pulpite acute B. Pulpite cronice C. Necroza pulpara

D. Gangrena complicata E. Caria dentara


(pag. 101-102)

S1310045. Diagnosticul diferential in nevroza pulpara se face cu: A. Gangrena pulpara simpla B. Pulpita cronica deschisa C. Pulpita cronica inchisa D. Fractura dentara E. Parodontita apicala cronica
(pag. 98)

S1310046. Dupa devitalizare cu preparate pe baza de arsenic: A. Se produce o necroza de coagulare B. Se produce o necroza de colicvatie C. Deschiderea camerei pulpare produce o singerare abundenta D. Pulpa necrozata are aspect uscat E. Pulpa necrozata are un aspect brun-cenusiu
(pag. 98)

S1310047. Evolutia si complicatiile gangrenei pulpare pot fi spre: A. Parodontita apicala B. Necroza pulpara C. Fractura coronara D. Boala de focar E. Fractura corono-radiculara
(pag. 102)

S1310048. Examenul radiologic in gangrena pulpara: A. Este elocvent B. Poate releva o radiotransparenta periapicala C. Poate releva ingustarea canalului radicular D. Poate evidenia existena denticulilor E. Poate evidentia o usara largire a canalului
(pag. 101)

S1310049. Gangrena umeda se caracterizeaza prin: A. tesut pulpar putrificat ferm B. Imagine radiologica cu modificari periapical C. tesut pulpar putrificat foarte moale D. Pierdere pariala a configuraiei structurale a pulpei E. Pierdere totala a configuratiei structurale a pulpei
(pag. 100)

S1310050. Microrganismele implicate in patogenia gangrenei pulpare sunt: A. Streptococi alfa hemolitici B. Stafilococul alb C. Stafilococul auriu D. Gonococi E. Pneumococi
(pag. 94)

S1310051. Modificari de culoare a dintelui se pot intalni in: A. Necroza pulpara B. Pulpita cronica deschisa C. Gangrena pulpara D. Pulpita cronica inchisa hiperplazica E. Pulpita cronica inchisa propriu
(pag. )

S1310052. Necroza pulpara:

A. Se trateaza ca pulpita cronica inchisa B. Extirparea devitala este de electie C. Respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturatie radiculara corecta D. Nu necesita etapa de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptica E. Se trateaza ca o gangrena pulpara
(pag. 98)

S1410053. Diagnosticul diferential al necrozi se face cu: A. Gangrena pulpara simpla B. Granulonul intern Palazzi C. Paradontita apicala cronica D. Pulpita cronica deschisa E. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
(pag. 98-99)

S1410054. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune prin: A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. Fetiditate C. Dureri la masticatie D. Teste de vitalitate negative E. Examen bacteriologic pozitiv
(pag. 101)

S1410055. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe seama: A. Modificarilor de culoare a dintelui B. Testelor de vitalitate negative C. Percutiei in ax negative D. Mirosului fetid E. Insamantarii bacteriene negative
(pag. 98)

S1410056. Evolutia si complicatiile necrozei pulpare sunt: A. Necroza poate ramane o perioada in acest stadiu B. Se produce infectarea pulpitei necrozate C. Provoaca rizaliza D. Duce la fractura dentara E. Aparitia chistului radicular
(pag. 99)

S1410057. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din: A. Cavitatea bucala B. Chiste de vecinatate C. Canal radicular lateral D. Circulatia general prin anacoreza E. Osul alveolar
(pag. 99)

S1510058. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu: A. Gangrena pulpara simpla B. Parodontita apicala cronica C. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa D. Pulpita cronica deschisa E. Pulpita acuta purulenta totala
(pag. 99)

S1510059. Examenul histochimic in gangrena pulpara pune in evidenta o masa semiputreda compusa din: A. Materii grase B. Polipeptide alterate C. Hidrogen sulfurat D. Apa E. Monoxid de carbon
(pag. 101)

S1510060. Gangrena dentara constituie un focar de infectie pentru restul organismului, determinand: A. Glomerulonefrite B. Endocardite C. Afectiuni reumatismale D. Diabet zaharat E. Diabet insipid
(pag. 102)

S1510061. Microorganismele din spatiul endodontic, in gangrena pulpara sunt: A. Difteroizi B. Lactobacili C. Stafilococ auriu D. Stafilococ alfa-hemolitic E. Noocardia
(pag. 99)

S1510062. Radiofrafia dentara in gangrena pulpara arata: A. Transparenta crescuta a canalului radiculalar B. Micsorarea lumenului radicular prin depozite de dentina C. Prezenta barierei dentinocementoide la nivelul apexului D. Existenta denticulilor E. Spatii intertrabeculare marite de volum
(pag. 101)

S1510063. Responsabil de leziunile tisulare din gangrena este si tesutul pulpar propriu-zis, prin elaborarea unor elemente cu actiune distructiva locala: A. Enzime lizozomale B. Acizi nucleici C. Histidina D. Heparina E. Enzime proteolitice
(pag. 100)

S1510064. Simptomatologia gangrenei pulpare cuprinde: A. Modificarea de culoare a dintelui B. Pierderea marcata de substanta dentara C. Durere la percutia transversala a dintelui D. Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare E. Examen bacteriologic pozitiv
(pag. 101)

S1510065. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde: A. Probe de vitalitate termice pozitive B. Probe de vitalitate electrice pozitive C. La diafanoscopie, dintele apare transparent D. Tehnica de transiluminare cu fibre optice indica o pierdere a transparentei si a coloratiei obisnuite E. Foraj explorator negativ
(pag. 98)

S1610066. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin: A. modificarea brutala a pH-ului B. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare C. paralizia peretilor vasculari D. blocarea respiratiei celulare E. depolimerizarea colagenului.
(pag. 97)

S1610067. Cauzele necrozei pulpare pot fi: A. sectionarea vaselor pulpare la nivelul apexului dentar B. smulgerea vaselor la nivelul apexului dentar

C. penetrarea bacteriilor prin apexul dentar D. dilacerarea tesutului pulpar cu eliberare de amine toxice E. compresia vaselor la nivelul apexului.
(pag. 95)

S1610068. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu: A. gangrena simpla B. parodontita apicala cronica C. pulpita seroasa partiala D. pulpita cronica deschisa E. pulpita cronica inchisa propriu-zisa.
(pag. 98-99)

S1610069. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza urmatoarelor semne: A. insensibilitate totala la sondajul canalelor radiculare B. absenta modificarilor radiologice periapicale C. carie profunda cu camera pulpara deschisa D. examen bacteriologic negativ E. teste de vitalitate pozitive.
(pag. 101)

S1610070. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se face pe baza urmatoarelor semne: A. dinte cu aspect normal B. test de vitalitate la rece negativ C. la palpare cu sonda in camera pulpara apare sangerare D. la testul electric raspunsul este pozitiv E. la percutie rezonanta este mata.
(pag. 98)

S1610071. Prin necroza se intelege: A. modificarea aseptica a pulpei dentare sub actiunea microorganismelor B. distructia aseptica a tesutului pulpar sub actiunea agentilor fizici C. transformarea pulpei dentare intr-un tesut de granulatie bogat vascularizat D. atrofia fibroscleroasa si reticulara a pulpei dentare E. mortificarea pulpei sub actiunea agentilor chimici.
(pag. 94)

S1610072. Simptomatologia clinica in necroza pulpara: A. dintele are culoare modificata B. prezinta hiperestezie C. continutul canalului radicular este o masa omogena de culoare rosie viu D. probe de vitalitate negative E. la percutia rezonanta este mata.
(pag. 98)

S2110073. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu: A. Gangrena pulpara simpla B. Pulpita cronica nchisa hiperplazica C. Parodontita apicala cronica D. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa E. Pulpita cronica deschisa
(pag. 98-99)

S2110074. Necroza de coagulare poate fi provocata de: A. Arsenic B. Clorura de zinc C. Trioximetilen D. Fenol E. Tricrezolformalina

(pag. 98)

S2110075. Necroza de colicvatie poate fi declansata de: A. Tricrezolformalina B. Papaina C. Tripsina D. Antiformina E. Clorura de zinc
(pag. 98)

S2310076. Necroza de coagulare este secundar A. aciunii enzimatice B. creterii hidrofiliei C. blocrii circulaiei sangvine D. aciunii arsenicului E. coagulrii proteice
(pag. 98)

S2310077. Necroza de coagulare se caracterizeaza prin A. Pulpa uscata B. Pulpa de culoare galben-brun C. Consistenta pulpara este redusa D. Extirparea se realizeaza in microfragmente E. Aparea adesea dupa arsenic
(pag. 98)

S2310078. Necroza de coligvatie este produsa prin: A. Enzime vegetale B. Enzime animale C. Solutii antiseptice D. Arsenic E. Bradichinina
(pag. 98)

S2310079. In gangrena pulpara simpla examenul radiologic arata: A. Radiotransparenta crescuta a canalului radicular B. Uneori stramtorarea lumenului canalului radicular C. Existenta denticulilor D. Lipsa barieri dentino cementoide E. Uneori largirea lumenului canalului radicular
(pag. 101)

S2310080. Semnele de gangrene simpla sunt: A. test de vitalitate negativ B. lipsa sensibilitatii si sangerarii pe canal C. camera pulpara inchisa D. dinte modificat de culoare E. modificari periapicale pe radiografie
(pag. 101)

S2310081. Gangrena uscata: A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase B. succeede un traumatism C. succede actiunii unui agent chimic D. pereti dentinari alterati profund E. extirparea usoara a resturilor
(pag. 101)

S2310082. Diagnosticul diferenial n necroza pulpar se face cu: A. Gangrena pulpar simpl B. Pulpita cronic deschis C. Pulpita cronic nchis D. Fractura dentar E. Parodontita apical cronic
(pag. 98)

S2310083. Necroza pulpar: A. Se trateaz ca pulpit cronic nchis B. Extirparea devital este de elecie C. Respect tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaie radicular corect D. Nu necesit etap de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptic E. Se trateaz ca o gangren pulpar
(pag. 98)

S2310084. Dup devitalizare cu preparate pe baz de arsenic: A. Se produce o necroz de coagulare B. Se produce o necroz de colicvaie C. Deschiderea camerei pulpare produce o sngerare abundent D. Pulpa necrozat are aspect uscat E. Pulpa necrozat are un aspect brun-cenuiu
(pag. 98)

S2310085. Diagnosticul diferenial al gangrenei pulpare simple se face cu: A. Pulpite acute B. Pulpite cronice C. Necroza pulpar D. Gangrena complicat E. Caria dentar
(pag. 102)

S2310086. Modificri de culoare a dintelui se pot ntlni n: A. Necroza pulpar B. Pulpita cronic deschis C. Gangrena pulpar D. Pulpita cronic nchis hiperplazic E. Pulpita cronic nchis propriu-zis
(pag. 101)

S2310087. Gangrena umed se caracterizeaz prin: A. esut pulpar putrificat ferm B. Imagine radiologic cu modificri periapical C. esut pulpar putrificat foarte moale D. Pierdere parial a configuraiei structurale a pulpei E. Pierdere total a configuraiei structurale a pulpei
(pag. 100)

S2310088. Evoluia si complicaiile gangrenei pulpare pot fi spre: A. Parodontita apical B. Necroza pulpar C. Fractura coronar D. Boala de focar E. Fractura corono-radicular
(pag. 102)

S2310089. Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpar simpl este stabilit pe baza urmtoarelor aspecte A. Examen bacteriologic pozitiv B. Prezena unei carii profunde cu camera pulpar deschis i insensibilitate total la sondajul explorator C. Fetiditate (nu este caracteristic) D. Fetiditate (este caracteristic numai gangrenei) E. Examen bacteriologic negativ
(pag. 101)

S2510090. Evoluia necrozei pulpare se poate face spre: A. Fractur dentar B. Infectarea pulpei C. Parodontita apical acut D. Parodontita apical cronic E. Pulpita cronic nchisS2810100. In etiopatogenia necrozei se incadreaza:

A. Factori generali B. Factori traumatici C. Factori termici D. Factori chimicotoxici E. Factori microbieni
(pag. 94-95)

S2810101. Factorii termici ce intervin in etiopatogenia necrozei pulpare sunt reprezentati de: A. O crestere a temperaturii cu 5gr. Celsius B. O scadere a temperaturii, brusca, cu 5 gr. Celsius C. scadere a temperaturii, foarte lenta, cu 5 gr. Celsius D. O scadere brutala a temperaturii la 0 gr. Celsius E. Scaderea temperaturii la 0 gr. Celsius nu produce modificari semnificative la nivel pulpar
(pag. 96)

S2810102. In legatura cu formolul sunt valabile urmatoarele afirmatii: A. Se utilizeaza in tratamentul hiperesteziei dentinare B. Se utilizeaza in tratamentul hipersensibilitatii C. Are capacitate mare de difuziune de-a lungul canaliculelor D. Efect coagulant asupra proteinelor E. Produce paralizia peretilor vasculari
(pag. 97)

S2810103. Arsenicul actioneaza prin A. Difuziune de-a lungul canaliculelor dentinare B. Efect coagulant asupra proteinelor C. Paralizia peretilor vasculari D. Blocarea respiratiei celulare E. Depolimerizarea colagenului
(pag. 97)

S2810104. In necroza pulpara au loc urmatoarele modificari la nivel microscopic A. Celulele prezinta modificari de forma B. Apare picnoza nucleului C. Apare cresterea in volum a nucleului D. Apare vacuolizarea citoplasmei E. fibrele conjunctive se disociaza prin depolimelizare
(pag. 97)

S2810105. Macroscopic necroza pulpara se caracterizeaza prin A. In necroza de colicvatie pulpa dentara este o masa semilichida, tulbure B. In necroza de colicvatie pulpa are consistenta redusa C. In necroza de colicvatie pulpa are consistenta crescuta D. In necroza de coagulare pulpa are consistenta redusa E. In necroza de coagulare pulpa are consistenta crescuta
(pag. 98)

S2810106. Diagnosticul pozitiv in gangrena simpla presupune A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sensibilitate crescuta la sondajul canalelor radiculare B. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sangerare abundenta la sondajul canalelor radiculare C. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si insensibilitate la sondajul canalelor radiculare D. Fetiditate E. Teste de vitalitate negative

(pag. 101)

S2810107. Diagnosticul diferential in gangrena pulpara simpla se face cu A. Necroza pulpara B. Gangrena complicata cu parodontita apicala acuta C. Pulpita acuta seroasa totala D. Pulpita acuta seroasa partiala E. Pulpita purulenta totala
(pag. 102)

S2910108. Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numar: A. Umed B. Uscat C. Complicat D. Hiperemic E. Partial la dinii pluriradiculari
(pag. 101)

S2910109. Gangrena dentar constituie un focar de infectie pentru restul organismului determinnd: A. Diabet zaharat B. Glomerulonefrite C. Endocardite D. Afectiuni reumatismale E. Migrene
(pag. 102)

S2910110. Printre factorii clinico-toxici care pot produce necroza pulpar putem enumera: A. Formolul B. Arsenul C. Clorhexidina D. Fenolul E. Toate rspunsurile de mai sus
(pag. 96-97)

Tema nr. 11 Parodontite apicale acute i cronice


BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1211001. Evolutia cea mai frecventa a unei parodontite apicale acute purulente este spre A. fistulizare B. vindecare definitiva C. cronicizare D. osteomielita E. supuratia lojilor si spatiilor cervico-faciale
(pag. 112)

S1311002. A doua faza in evolutia inflamatiei parodontiului: A. Este numita timpul mut B. Este caracteristica prin manifestarile vasculare si clinice C. Este faza de alteraretisulara primara

D. Este o hiperemie de tip pasiv E. Dureaza intree cateva ore si cateva zile
(pag. 106)

S1311003. Abcesul Phoenix: A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente D. Este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu E. Este o parodontita apicala acuta seroasa
(pag. 98)

S1311004. Durerea este de intensitate maxima in parodontita apicala acuta seroasa A. in stadiu endoosos B. in stadiu de fistula C. in stadiu de hiperemie D. in stadiu subperiostal E. in stadiu submucos
(pag. 108)

S1311005. Parodontita apicala acuta hiperemica: A. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei pulpare B. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei ligamentelor periodontale C. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei osului alveolar apical D. Reprezinta faza iniiaala a inflamaiei septului interradicular E. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei septului interdentar
(pag. 104)

S1311006. Percutia in ax este pozitiva in parodontitele apicale cronice: A. in 90% din cazuri B. in 20% din cazuri C. in 100% din cazuri D. in 70% din cazuri E. in 50% din cazuri
(pag. 114)

S1311007. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturata pot fi enumerate urmatoarele, cu exceptia: A. Parodontita apicala cronica fibroasa B. Granulom simplu conjunctiv C. Granulom epitelial D. Granulom chistic E. Parodontita apicala cronica condensata
(pag. 114)

S1311008. Trasatura esentiala a parodontitei apicale cronice condensate este: A. Imagine radiologica difuza, cu spatii trabeculare inguste B. Imagine radiologica de osteita circumscrisa, radiotransparenta C. ingustarea spatiului periapical D. Raspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate E. Percutia in ax este pozitiva
(pag. 124)

S1411009. Prima faza a inflamatiei parodontiului apical cuprinde"timpul mut", fara rasunet clinic, in care modificarile sunt: A. biochimice

B. mecanice C. chimice D. enzimatice E. fizice


(pag. 106)

S1411010. Rapiditatea fenomenelor de dinamica vasculara in inflamatiile parodontiului apical este cuprinsa intre: A. cateva minute si 3-4 ore B. 3 si 4 zile C. 2 si 3 ore D. 10-20 minute E. cateva saptamani
(pag. 106)

S1411011. Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de: A. modificarile vasculare B. modificarile chimice C. modificarile enzimatice D. durere E. rezorbtie osoasa
(pag. 108)

S1411012. Zona periferica a granulomului periapical poarta si denumirea de: A. zona de stimulare sau de incapsulare(fibroza periferica) B. zona exudativa C. zona de iritatie D. zona de necroza E. zona de vindecare
(pag. 119)

S1511013. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala purulenta se pune pe urmatoarele semne: A. Durere la testele de vitalitate dentara B. Durere exacerbata la sondarea canalelor radiculare C. Stare generala afectata D. Lipsa durerii la percutia in ax E. Aspect normal al mucoasei vestibulare si al tegumentelor
(pag. 109)

S1511014. In stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente, circumscrise, procesul de necroza de lichefiere este favorizat de: A. Tensiune mica intratisulara B. Cresterea pH-ului local C. Tulburari vasculare care impiedica o buna activitate trofica D. Scaderea infiltratului leucocitar E. Micsorarea spatiilor medulare
(pag. 110)

S1511015. Semnele subiective in parodontita apicala acuta purulenta sunt: A. Durere de intensitate mica B. Durere cu caracter lancinant C. Diminuarea durerii la schimbarea pozitiei capului D. Strangerea dintilor produce usurare E. Senzatie de agresiune

(pag. 111)

S1511016. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu: A. Necroza pulpara B. Pulpitele cronice C. Pulpitele acute D. Parodontite apicale acute E. Hiperemia preinflamatorie
(pag. 117)

S1511017. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute purulente se pune pe: A. Teste de vitalitate pozitive ale dintelui cauzal B. Teste de vitalitate negative ale dintilor vecini C. Fistulizarea cu eliminare de puroi D. Modificarea de culoare a dintelui E. Iradierea durerii in arcada antagonista
(pag. 112)

S1511018. Diagnosticul pozitiv in granulomul chistic se pune pe: A. Teste de vitalitate pozitive B. Crepitatie si depresibilitate in dreptul apexului C. Sangerare la sondarea canalelor radiculare D. Adenopatie loco-regionala E. Imagine radiologica difuza
(pag. 122)

S1611019. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se face pe baza urmatoarelor semne: A. probe de vitalitate dentara pozitive B. durerea are caracter cronic C. tumefierea mucoasei si tegumentelor D. lipsa durerii la percutie in axul dintelui E. nu apar modificari in starea generala a organismului.
(pag. 109)

S1611020. Granulomul chistic reprezinta: A. o osteita apicala cronica si distructia osoasa cu contur difuz B. inlocuirea tesutului osos cu tesut de granulatie cu numerosi fibroblasti si histiocite C. stadiul final al unui granulom epitelial D. stadiul initial al unei parodontite apicale cronice fibroase E. o leziune periapicala cu contur difuz pe radiografie.
(pag. 121)

S1611021. in parodontita apicala cronica fibroasa tabloul morfopatologic arata: A. vasele sangvine au pereti subtiati B. leziunea este extinsa in osul alveolar C. sunt prezenti numerosi fibroblasti si fibrociti D. o parte din ligamentele Scharpay sunt ingrosate E. pernitele vasculare descrise de Schweitzer sunt bine dezvoltate
(pag. 116)

S1611022. Osteofibroza periapicala este o reactie de condensare osoasa care apare in: A. gangrena pulpara simpla B. hiperemia preinflamatorie C. pulpita acuta purulenta totala D. pulpita cronica E. pulpita acuta seroasa totala.
(pag. 125)

S1611023. Reactiile din zona exudativa ("de contaminare") in granulomul simplu conjunctiv se caracterizeaza prin: A. vasoconstrictie B. lipsa exudatului

C. prezenta unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclear D. exudatul inflamator concentreaza exotoxinele microbiene E. lipsesc celulele macrofage.
(pag. 118)

S1611024. Tabloul morfopatologic in parodontita apicala acuta seroasa arata: A. pereti vasculari ingrosati B. ligamentele alveolo-dentare sunt subtiate C. desociere fibrilara prin depolimerizare D. corticala interna alveolara prezinta contur regulat E. ingustarea spatiilor intertrabeculare.
(pag. 108)

S2111025. Cu ce afectiune se face diagnosticul diferential al granulomului chistic: A. Actinomicoza B. Adenopatiile supurate C. Granulomul epitelial D. Osteomielita E. TOATE cele de mai sus
(pag. 122)

S2111026. Precizati parodontita apicala cronica cu imagine radiologica neconturata: A. Parodontita apicala cronica fibroasa B. Parodontita apicala cronica cu hipercementoza C. Osteita paradentara D. Parodontita apicala cronica condensanta E. Abcesul cronic apical
(pag. 114)

S2311027. Parodontita apical acut hiperemic A. Reprezint faza iniial a inflamaiei pulpare B. Reprezint faza iniial a inflamaiei ligamentelor periodontale C. Reprezint faza iniial a inflamaiei osului alveolar apical D. Reprezint faza iniial a inflamaiei septului interradicular E. Reprezint faza iniial a inflamaiei septului interdentar
(pag. 104)

S2311028. A doua faz n evoluia inflamaiei parodoniului: A. Este numit timpul mut B. Este caracteristic prin manifestrile vasculare i clinice C. Este faza de alterare tisular primar D. Este o hiperemie de tip pasiv E. Dureaz ntre cteva ore i cteva zile
(pag. 106)

S2311029. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturat pot fi enumerate urmtoarele, cu excepia: A. Parodontita apical cronic fibroas B. Granulom simplu conjunctiv C. Granulom epitelial D. Granulom chistic E. Parodontita apical cronic condensat
(pag. 114)

S2311030. Percuia n ax este pozitiv n parodontitele apicale cronice: A. n 90% din cazuri B. n 20% din cazuri C. n 100% din cazuri

D. n 70% din cazuri E. n 50% din cazuri


(pag. 114)

S2311031. Abcesul Phoenix: A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente D. Este cauzat de reacutizri repetate ale granulomului simplu E. Este o parodontit apical acut seroas
(pag. 98)

S2311032. Trstura esenial a parodontitei apicale cronice condensate este: A. Imagine radiologic difuz, cu spaii trabeculare nguste B. Imagine radiologic de osteit circumscris, radiotransparent C. ngustarea spaiului periapical D. Rspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate E. Percuia n ax este pozitiv
(pag. . 124)

S2311033. Durerea este de intensitate maxim n parodontita apical acut seroas: A. n stadiu endoosos B. n stadiu de fistul C. n stadiu de hiperemie D. n stadiu subperiostal E. n stadiu submucos
(pag. 109)

S2511034. Diagnosticul pozitiv n parodontita apical acut seroas se pune pe baza urmtoarelor semne: A. Absena durerii B. Durere moderat C. Tumefierea mucoasei i a tegumentelor D. Teste de vitalitate pozitive E. Lipsa durerii la percuia n axa dintelui

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1211041. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute purulente se face cu A. pulpita acuta seroasa totala B. hiperemia pulpara C. abcesul paroodntal marginal D. osteomielita maxilara E. foliculita dintilor inclusi
(pag. 113)

S1211042. Diagnosticul pozitiv al granulomului simplu conjunctiv se pune pe baza urmatoarelor caracteristici A. teste de vitalitate pozitive B. modificari ale aspectului mucoasei vestibulare la nivelul apexului dintelui respectiv C. examenul radiologic releva existenta unei zone de radiotransparenta care inconjoara apexul D. examenul radiologic releva existenta unei zone radioopace care inconjoara apexul E. existenta fistulei sau a cicatricilor
(pag. 120)

S1211043. Diagnosticul pozitiv in cazul parodontitei apicale cronice condensante se face pe baza urmatoarelor semne

A. imagine radiologica care evidentiaza un os periapical cu aspect radiotransparent bine conturat B. imagine radiologica care evidentiaza o radiotransparenta difuza periapicala C. imagine radiologica care evidentiaza un os periapical cu aspect mai albicios D. spatiul periodontal apical are tendinta de a fi desfiintat E. imagine radiologica difuza cu spatii trabeculare marite in volum
(pag. 124)

S1211044. Examenele complementare in cazul parodontitelor apicale cronice evidentiaza A. raspunsuri negative la probele de vitalitate pulpara B. raspunsuri pozitive la probele de vitalitate in cazul pluriradicularilor C. examenul radiologic evidentiaza intinderea leziunii periapicale D. examenul radiologic evidentiaza leziuni periapicale E. examenele de laborator pot evidentia modificari de VSH si leucogramei
(pag. 115)

S1211045. Factorii etiologici care pot produce o parodontita apicala acuta hiperemica sunt A. pansamente endodontice iritante B. scaderi bruste si repetate de temperatura in mediul bucal C. substante devitalizante D. traumatisme determinate de o supraincarcare ocluzala E. agenti microbieni
(pag. 104)

S1211046. Formele clinice de parodontita apicala acuta sunt A. abcesul parodontal B. parodontita apicala seroasa C. parodontita apicala difuza (Partsch) D. parodontita apicala purulenta E. parodontita apicala hiperemica
(pag. 104)

S1211047. La examenul obiectiv in cazul unei parodontite apicale cronice neacutizate intalnim A. modificarea aspectului dintelui caracteristic gangrenei pulpare B. posibilitatea existentei unei fistule gingivale C. percutia verticala pozitiva in procent de 20% din cazuri D. sensibilitate dureroasa care cedeaza la presiunea pe dinte E. intotdeauna ganglionii regionali mariti in volum
(pag. 114)

S1211048. Semnele clinice subiective care caracterizeaza parodontita apicala acuta purulenta in stadiul endoosos si subperiostul sunt A. atingerea dintelui devine extrem de dureroasa B. durere spontana cu caracter pulsatil C. durere de intensitate redusa care apare doar la atingerea dintelui D. senzatie de egresiune a dintelui respectiv E. aplecarea capului sau schimbarea pozitiei corpului duce la scaderea intensitatii dureroase
(pag. 111)

S1211049. Semnele subiective ale parodontitei apicale acute seroase (difuza) sunt A. sensibilitate usoara la atingerea dintelui B. durere intensa care iradiaza in regiunile dentare invecinate C. durerea cedeaza la calmante obisnuite D. durerea este exacerbata de cresterea fluxului sanguin in egiunea cefalica E. durerea cedeaza la aplicarea de caldura
(pag. 108)

S1211050. Simptomatologia clinica care caracterizeaza parodontitele apicale cronice este reprezentata de A. durere de mica intensitate intermitenta B. durerea se accentueaza la decubit C. senzatie usoara de egresiune a dintelui D. durere cu caracter nevralgiform E. lipsa puseelor acute in antecedente
(pag. 114)

S1311051. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmatoarele: A. Este o osteita apicala cronica B. Este o parodontita apicala cronica C. Se mai numeste granulom intern a lui Palazzi D. Prezinta 4 zone E. Cel mai concludent estee examenul radiologic
(pag. 117)

S1311052. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. Pulpita acuta seroasa partiala B. Pulpita acuta seroasa totala C. Pulpita acuta purulenta partiala D. Pulpita acuta purulenta totala E. Pulpita cronica inchisa
(pag. 107)

S1311053. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. Foliculita acuta a dintilor inclusi B. Parodontite apicale cronice C. Pulpite acute D. Parodontita apicala acuta supurata E. Nevralgia de trigemen
(pag. 109)

S1311054. Durerea in parodontita apicala cronica poate imbracaurmatoarele aspecte: A. Absenta B. Nevralgiforma C. Senzatie de usoara egresiune D. Durere cu senzaie de oboseala ddupa masticaie E. Pulsatila
(pag. 114)

S1311055. Edemul din parodontita apicala acuta seroasa: A. Intereseaza buza superioara pentru dintii incisivi superiori B. Intereseaza aripa nasului pentru grupul incisiv C. Intereseaza regiunea palpebrala pentru caninii superiori D. Intereseaza regiunea mentoniera pentru incisivii inferiori E. Intereseaza regiunea geniana pentru molarii inferiori
(pag. 108)

S1311056. Examenul radiologic este elocvent: A. in parodontita apicala acuta hiperplazica B. in parodontita apicala acuta seroasa totala C. in parodontita apicala acuta purulenta in primele faze D. in parodontite apicale cronice E. in parodontita apicala acuta purulenta in ultima faza
(pag. 113)

S1311057. Precizati raspunsurile corecte in cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase: A. Pe canal este prezenta o secretie seroasa B. Durerea are caracter acut C. Durerea este prezenta la percutia in ax D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensitai foarte mari ale stimulului

E. Este prezenta tumefierea mucoasei si tegumentelor


(pag. 108)

S1311058. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: A. Este diferita functie de factorii etiologici B. Percutia laterala este pozitiva C. Percutia in ax este negativa D. Este dominata de durere la atingerea dintelui cauzal E. Percutia in ax este pozitiva
(pag. 106)

S1411059. Accesul microorganismelor, ce constituie agenti microbieni in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice, se poate produce prin: A. canalul radicular B. pungi parodontale C. solutii de continuitate (plaga a mucoasei) D. microtraumatisme E. lucrari protetice defectoase
(pag. 105)

S1411060. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in: A. resturile epiteliale ale lui Mallasez B. mucoasa sinusala C. mucoasa bucala in cazul unor fistule D. pulpa dintelui E. osul alveolar
(pag. 120)

S1411061. Daca parodontita apicala acuta difuza este o complicatie a gangrenei pulpare sunt prezente si urmatoarele semne: A. lipsa sangerarii in camera pulpara B. prezenta unei secretii seroase pe canal C. raspunsurile negative la testele de vitalitate D. durere la percutia in ax E. sangerare in camera pulpara
(pag. 109)

S1411062. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. pulpita acuta seroasa totala B. pulpita acuta purulenta totala C. pulpita acuta seroasa partiala D. pulpita acuta purulenta totala E. parodontita apicala cronica recidivanta(actualizarea uneia preexistente)
(pag. 107)

S1411063. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. pulpitele acute B. nevralgiile de trigemen C. foliculita acuta a dintilor inclusi D. pulpitele cronice E. caria simpla
(pag. 109)

S1411064. Diagnosticul diferential in granulomul chistic se face cu: A. granulomul simplu conjunctiv B. granulomul epitelial C. pulpita cronica granulomatoasa D. pulpita seroasa totala E. parodontita apicala acuta seroasa

(pag. 122)

S1411065. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute seroase se pune pe baza urmatoarelor semne: A. durere cu caracter acut B. durere la percutia in ax a dintelui C. tumefierea mucoasei si a tegumentelor D. teste de vitalitate pozitive E. stare generala nemodificata
(pag. 109)

S1411066. Examenul radiologic initial in parodontitele apicale cronice ne da relatii asupra: A. formei, dimensiunii si structurii leziunii periapicale B. unor tratamente endodontice si aprecierea calitatii lor C. unor fracturi radiculare D. unor cai false E. caracterului durerii S1411067. Parodontita apicala acuta hiperemica (abortiva) poate fi indusa de: microtraumatisme repetate ce se exercita asupra dintelui,cum ar fi cele induse de aparate ortodontice,cand fortele nu sunt bine controlate si dirijate A. B. traumatisme directe generate in cursul tratamentelor endodontice C. pungi parodontale adanci in cursul tratarii lor cu mese imbibate in substante medicamentoase D. agenti microbieni,cea mai frecvent implicata fiind flora aeroba E. esecuri ale anesteziei
(pag. 104)

S1411068. Parodontita apicala acuta purulenta cuprinde in evolutia sa urmatoarele trei stadii: A. stadiul endoosos B. stadiul subperiostal C. stadiul submucos D. stadiul de fistula E. stadiul de granulom periapical
(pag. 110)

S1411069. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de: A. utilizarea intempestiva a substantelor medicamentoase in timpul tratamentului mecanic de canal B. utilizarea arsenicului in scopul devitalizarii pulpare C. obturarea incorecta a canalului D. gangrena pulpara simpla E. caria simpla
(pag. 116)

S1411070. Prezenta durerii de mica intensitate,estompata, ce apare cu intermitente in parodontitele apicale cronice imbraca trei aspecte: A. durere cu caracter nevralgiform B. durere cu senzatie de usoara agresiune C. durere cu senzatie de oboseala dupa masticatie D. durere insuportabila E. durere lancinata
(pag. 114)

S1411071. Procesul supurativ netratat( parodontita apicala acuta purulenta ) poate evolua spre: A. resorbtie si vindecare temporara B. fistulizare si vindecare temporara C. complicare cu proces osteomielitic D. cronicizare(in majoritatea cazurilor)

E. parodontita apicala acuta hiperemica


(pag. 112)

S1411072. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, in raport cu: A. stadiul de evolutie a inflamatiei B. topografia dintelui si a structurii osoase din zona respectiva C. tipul de reactivitate individuala D. numarul de radacini ale dintelui E. varsta pacientului
(pag. 111)

S1511073. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta hiperemica propriu-zisa se pune pe: A. Senzatia de prezenta adintelui pe arcada dupa atingerea lui B. Sensibilitate la percutia in ax C. Simptomatologie de pulpita totala D. Congestia mucoasa in dreptul apexului E. Prezenta fistulei in dreptul apexului
(pag. 107)

S1511074. Evolutia parodontitei apicale seroase difuze se face spre: A. Cronicizare B. Parodontita apicala acuta purulenta C. Stoparea procesului inflamator D. Sinuzita maxilara E. Adenopatie loco-regionala
(pag. 109)

S1511075. Parodontita apicala hiperemica iritativ-mecanica este produsa de urmatorii corpi straini care au patruns in parodontiul apical: A. Ace rupte B. Obturatii de canal cu depasire C. Resturi de mese de vata D. Conuri de hartie E. Freze rupte
(pag. 106)

S1511076. Parodontita apicala hiperemica provocata de o complicatie a necrozei pulpare prin agenti infectiosi sau chimici, prezinta: A. Sensibilitate mare la atingerea dintelui B. Senzatia de egresiune a dintelui C. Senzatia de agresiune a dintelui D. Durere la agenti fizici E. Durere la sondarea canalelor radiculare
(pag. 106)

S1511077. Substantele chimice folosite in tratamentul endodontic a caror aplicare incorecta duce la parodontita apicala acuta hiperemica sunt: A. Arsenic B. Formol C. Tricrezol D. Acid tricloracetic E. Acidul cromic
(pag. 105)

S1511078. Substantele folosite in tratarea pungilor parodontale care aplicate incorect duc la parodontite apicale acute hiperemice sunt: A. Compusi fenolici B. Azotatul de argint C. Acidul cromic D. Arsenicul E. Apa oxigenata
(pag. 105)

S1511079. Traumatismele implicate in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt: A. Lucrari protetice defectuoase B. Anomalii dento-maxilare cu blocaje ale miscarilor mandibulare C. Bruxism D. Aparate ortodontice incorect adaptate E. Traumatisme indirecte in cursul tratamentelor endodontice
(pag. 104)

S1511080. Chelatorii pe baza de EDTA produc dezechilibrare minerala locala, la nivelul parodontiului apical prin: A. Sustragerea ionilor de calciu B. Sustragerea radicalilor fosfat C. Blocarea ionilor de sodiu D. Blocarea ionilor de fluor E. Sustragerea ionilor de potasiu
(pag. 105)

S1511081. Diagnosticul diferential ala parodontitei apicale hiperemice se face cu: A. Pulpita acuta seroasa totala B. Pulpita acuta purulenta totala C. Parodontita apicala seroasa D. Gangrena pulpara E. Necroza pulpara
(pag. 107)

S1611082. Aspectul macroscopic si microscopic al inflamatiei osoase in parodontita apicala este determinat de urmatoarele particularitati: A. starea generala a organismului B. os alveolar cu corticala interna groasa C. lipsa unui sistem limfatic in zona cervico-faciala D. calea prin care patrunde agentul agresor E. tesuturile acoperitoare ale osului alveolar sunt subtiri
(pag. 103)

S1611083. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute purulente se face cu: A. pulpita totala acuta purulenta B. abcesul parodontal marginal C. foliculita dintilor inclusi D. osteomielita E. pulpita cronica deschisa acutizata.
(pag. 113)

S1611084. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice difuze progresive se face cu: A. granulomul chistic B. actinomicoza C. parodontia apicala cronica fibroasa

D. adenopatii supurate E. osteomielita.


(pag. 124)

S1611085. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta hiperemica se pune pe baz urmatoarelor semne A. la atingerea dintelui apare senzatia de prezenta a dintelui in arcada dentara B. mucoasa in dreptul apexului de aspect normal C. simptomatologia de pulpita totala D. pe radiografie se evidentiaza un focar osteitic periapical E. dintele este sensibil la percutie in ax.
(pag. 107)

S1611086. in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt incriminate: A. bruxismul B. lucrari protetice in subocluzie C. traumatisme directe in cursul tratamentului endodontic D. eugenolul folosit in tratamentul endodontic E. agenti microbieni.
(pag. 104-405)

S1611087. Parodontita apicala acuta seroasa (difuza) se caracterizeaza prin: durere cu caracter lancinant provocata de difeite excitanti care cedeaza odata cu cresterea afluxului sangvin spre extremitatea cefalica A. B. adenopatia regionala C. absenta sensibilitatii la percutia in axul dintelui D. congestia mucoasei in dreptul radacinii dintelui E. durerea iradiaza in regiuni invecinate.
(pag. 108)

S1611088. Rapiditatea fenomenelor de dinamica vasculara in infalamtiile parodontiului apical depinde de urmatorii factori: A. intensitatea agresorului B. timpul de actiune al agresorului C. natura agresorului D. cantitatea agresorului E. tonusul neuro-vegetativ individual
(pag. 106)

S1611089. Simptomatologia granulomului simplu conjunctiv A. durere vie lancinanta B. palparea mucoasei in dreptul apexului poate evidentia o usoara sensibilitate C. la teste de vitalitate la cald se constata sensibilitati D. explorarea cu sonda a camerei pulpare si a canalelor radiculare arata lipsa oricarei sensibilitati E. la examen radiologic se observa o zona de transparenta ce inconjoara apexul.
(pag. 119)

S1611090. Simptomatologia parodontitei apicale cronice difuze progresive (Partsch): A. nodul care deformeaza suprafata mucoasei B. palparea mucoasei in dreptul dintelui nu este dureroasa C. teste de vitalitate la cald pozitive D. teste de vitalitate la rece negative E. adenopatie regionala cu ganglioni indurati durerosi la palpare.
(pag. 123)

S2111091. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute hiperemice: A. Pulpita acuta seroasa totala B. Nevralgia de trigemen C. Pulpita acuta purulenta totala D. Parodontita apicala acuta purulenta E. Parodontita apicala cronica recidivanta
(pag. 107)

S2111092. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute purulente: A. Parodontita apical acuta seroasa B. Foliculita dintilor inclusi C. Nevralgia esentiala de trigemen D. Abcesul parodontal marginal E. Parodontita apicala cronica recidivanta
(pag. 113)

S2111093. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute seroase: A. Parodontita apicala cronica recidivanta B. Foliculita acuta a dintilor inclusi C. Nevralgia esentiala de trigemen D. Parodontita apicala acuta purulenta E. Parodontita apicala acuta hiperemica
(pag. 109)

S2311094. Durerea n parodontita apical cronic poate mbrca urmtoarele aspecte: A. Absent B. Nevralgiform C. Senzaie de uoar egresiune D. Durere cu senzaie de oboseal dup masticaie E. Pulsatil
(pag. 114)

S2311095. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmtoarele A. Este o osteit apical cronic B. Este o parodontit apical cronic C. Se mai numete granulom intern a lui Palazzi D. Prezint 4 zone E. Cel mai concludent este examenul radiologic
(pag. 114)

S2311096. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: A. Este diferit funcie de factorii etiologici B. Percuia lateral este pozitiv C. Percuia n ax este negativ D. Este dominat de durere la atingerea dintelui cauzal E. Percuia n ax este pozitiv
(pag. 114)

S2311097. Edemul din parodontita apical acut seroas A. Intereseaz buza superioar pentru dinii incisivi superiori B. Intereseaz aripa nasului pentru grupul incisiv C. Intereseaz regiunea palpebral pentru caninii superiori D. Intereseaz regiunea mentonier pentru incisivii inferiori E. Intereseaz regiunea genian pentru molarii inferiori

(pag. 108)

S2311098. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. Pulpita acut seroas parial B. Pulpita acut seroas total C. Pulpita acut purulent parial D. Pulpita acut purulent total E. gangrena
(pag. 107)

S2311099. Examenul radiologic este elocvent: A. n parodontita apical acut hiperplazic B. n parodontita apical acut seroas total C. n parodontita apical acut purulent n primele faze D. n parodontite apicale cronice E. n parodontita apical acut purulent n ultima faz
(pag. 113)

S2311100. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. Foliculita acut a dinilor inclui B. Parodontite apicale cronice C. Pulpite acute D. Parodontita apical acut supurat E. Nevralgia de trigemen
(pag. 109)

S2311101. Precizai rspunsurile corecte n cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase A. Pe canal este prezent o secreie seroas B. Durerea are caracter acut C. Durerea este prezent la percuia n ax D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensiti foarte mari ale stimulului E. Este prezent tumefierea mucoasei i tegumentelor
(pag. 108)

S2311102. Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre: A. parodontita apicala acuta purulenta B. oprirea procesului inflamator C. cronicizare D. sinuzita de maxilar E. cuprinderea apexului dintilor vecini
(pag. 111)

S2311103. Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta A. mobilitatea dintelui B. febra C. lipsa adenopatiei D. senzatie de egresiune a dintelui E. test de vitalitate negative
(pag. 111)

S2311104. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinate de: A. Traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii B. Gangrena pulpara simpla C. Utilizarea arsenicului D. Obturarea corecta a canalului radicular E. Antisepticele utilizate pe canal
(pag. 116)

S2311105. Edemul buzei superioare apare dupa parodontita acuta seroasa la: A. Incisivi superiori B. Canini superiori C. Primii premolari superiori D. Premolarii secunzii superiori E. molari superiori
(pag. 111)

S2311106. Evolutii si complicatii in granulomul epitelial: A. nevralgie de trigemen boala de focar B. sinuzita odontogena C. abces parodontal marginal D. reacutizare E. focar de infectie in boala de focar
(pag. 121)

S2511107. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute difuze se face cu: A. Pulpitele acute B. Parodotita apical acut supurat C. Nevralgia de trigemeni D. Foliculita dinilor inclui E. Gangrena pulpar simpl S2911118. Factorii etiologici care pot produce o parodontit apical acut hiperemic sunt: A. Agentii microbieni B. Pansamentele endodontice iritante C. Scderi brute, repetate de temperatur in consumul alimentelor reci D. Substante devitalizante E. Traumatisme determinate de supranclzire ocluzal (pag. 104-105) S2911119. Parodontita apical seroas (difuz) se caracterizeaz prin: A. Congestia mucoasei in dreptul redacinii dintelui B. Adenopatie regional C. Durere cu caracter lancinant, permanent D. Cedeaz la calmante obinuite E. Durerea iradiaz in regiunile invecinate (pag. 108-109) S2911120. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate in raport cu: A. Numrul de rdcini al dintelui B. Topografia dintelui i structurii osoase din zona respectiv 213 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 C. Stadiul de evolutie al inflamaiei D. Vrsta pacientului E. Tipul de reactivitate individual (pag. 111) S2911121. Leziunile osteitice periapicale in parodontita apical cronic cu imagine radiologic conturat pot fi: A. Granulomul simplu conjunctiv B. Parodontit apical cronic condensat C. Parodontit apical cronic cu hipercementoz D. Osteita paradentar (Merkior) E. Parodontite apicale cronice specifice (TBC, actinomicoz)

(pag. 113-114) S2911122. Parodontita apical cronic fibroas poate fi determinat de: A. Gangrena pulpar simpl B. Carie simpl profund C. Obturarea incorect a canalului D. Utilizarea arsenicului in scopul devitalizrii E. Traumatizrii tesutului apical cu instrumentarul de canal in timpul tratamentului mecanic (pag. 116)