ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE TI FACULTATEA DE CONTABILITATE GESTIUNE I INFORMATIC DE

Ciocnirea civiliza iilor
Samuel Huntington

COORDONATOR: Preparator drt. Adrian-Lucian Kanovici

STUDEN I: MITU CORNELIA GEORGIANA MUNTEANU ELENA CLAUDIA MILO CR CIUN IRINA

MITU SIMONA ELENA

BUCURE TI, 2012

.........Cuprins: I.....Introducere««««««««««««««««««««««page 3 II........page 12-13 Opinie personal «««««««««««««««««««page 13-14 Bibliografie««««««««««««««««««««««.....Ce sunt 12 IV........page 7- Page 2 .. Controverse/Critici««««««««««««««««.... Ciocnirea civiliza iilor-Refacerea ordinii mondiale«««««page 4-7 III..............page 15 i care sunt civiliza iile?..

teoria intitulat ´Ciocnirea civliza iilor?´.Opera sa include o serie tiin elor politice recuno terea pe plan mondial i-a fost adus de publicarea c r ii ³Ciocnirea civiliza iilorRefacerea ordinii mondiale´. iar epoca ce va urma va fi În teza sa.I. i ultimul Teoria reprezint o reac ie la cartea lui Francis Fukuyama ³Sfar itul istoriei una trist i plictisitoare.etc. Teoria sus ine crearea unei noi ordini mondiale dupa terminarea Razboiului Rece. El identifica o serie de civiliza ii în jurul c rora se vor isca diverse conflicte:civilizatia vestica. în Massachusetts. Huntington sustine c în lumea de dupa R zboiul Rece. cele mai importante distinc ii dintre oameni nu sunt de natura ideologica. ordine ce are la baz valorile religioase i culturale ale statelor. politica sau economica ci principala cauz a conflictelor va fi generat de diferen ele de ordin cultural terminarea R zboiului Rece. Teza lui Huntington aduce în prim plan ca principal cauz a violen elor în lume. islamic . Om de tiin a american. dup i culturi apar inatori ai diverselor culte Page 3 . îns notorietatea i (Ministerul de Externe) al SUA.Introducere Samuel Phillips Huntington s-a n scut pe 18 aprilie 1927. i religios. teorie ce o dezvolta mai târziu în cartea ³Ciocnirea civliza iilor-Refacerea ordinii mondiale´. Olin Institute for Strategic Studies al Universit de titluri în domeniul ii Harvard i a fost consilier al Departamentului de Stat i al rela iilor interna ionale. care semnala faptul c lumea a atins ³sf r itul istoriei´. i a decedat pe 24 decembrie 2008. în perioada guvernului lui Bil Clinton. hindus . În ultimii ani a predat la John M. politolog i analist politic Samuel Phillips Huntington capteaz aten ia întregii lumii în 1993 când public în revista ³Foreign Affairs´. conflictul dintre state religioase. în New York City tezei sale referitoare la ciocnirea civiliza iilor. iar numele s u a r mas cunoscut lumii întregi datorita om´ (1992).

politice sau ideologice ci pe identitate religioas i datorit subiectului dezvoltat a f cut repede Aceast idee se afl dincolo de no iunea de etnicitate.´Ciocnirea civiliza iilorRefacerea ordinii mondiale´ a ap rut în 1997 înconjurul lumii. în spargerea blocului comunist din Europa central i de est. într-o lume în care polii puterii s-au inversat. ³Ciocnirea civilizatiilor va domina lumea politica mondial ´1 II.enun at de Huntington inc din 1993 este amenin area crescânda ce rezult din acutizarea conflictelor dintre ari i culturi care se fondeaz nu pe diferen e i pe dogm . i ÄBlocul occidental sau apusean´. in care nou popor ales este reprezentat de americani ³Suntem singura na iune din lume care poate aduce laolalt for ele p cii´2 . pe de alt parte. un faliment concretizat. Prin teza propus i cultural . pe de o parte. Perioada Razboiului Rece cea de dup cel de-al Doilea R zboi Mondial a împ r it lumea in doua mari tabere: ideologii URSS cuprindea SUA i alia ii lor. Islamic etc. Teza lui Huntington a ap rut la numai trei ani de la falimentul ideologiei comuniste. iar. c rora li se mai spunea Huntington î i asum rolul de cartogaf al lumii noi grani e stabilite de apartenen a religioas 1 2 Samuel Phillips Huntington Citatul de mai sus face parte dintr-un discurs rostit de pre edintele american George Bush Senior în 1991. Teza acestei carti. însa principalul conflict al politicii globale se va ivi între na iuni i grupuri apar inatoare ale diverselor civiliza ii. estic-ortodox . teza lui Huntington na te o serie de controverse i aduce în fa a publicului problema diferen elor culturale si religioase ca intrumente de diferen iere a na iunilor si a statelor. i alia ii ei. numi i i sisteme politice diametral opuse. Într-o lume redesenat . Ciocnirea civiliza iilor-Refacerea ordinii mondiale (prezentarea c r ii) Dezvoltând teza care l-a f cut cunoscut publicului larg. în colapsul Uniunii Sovietice. Într-un grup se aflau i ÄBlocul oriental sau r s ritean´. cu pu in timp înaintea declan rii opera iunii Furtuna de ertului menit elibereze un Kuweit invadat de armata irakian a dictatorului Saddam Hussein în luna august a anului precedent. în actuala lupta pentru putere. economice . analizând influen a culturilor majore vestica. Cel lalt grup i traseaz grani ele dintre na iuni. Page 4 .Statele-na iune vor ramâne pricipalii actori in lumea mondial .

având in centrul dezvolt rii sale .argumenteaz c oamenii politici trebuie s situa ie în special când intervin în problemele interne ale altor c r ii sale el dezvolt aceast teorie: Partea I: Multipolaritatea modernizare i multiciviliza ionalitatea politicii globale.declinul Occidentului i ridicarea lumii asiatice. politic militar . si dupa perioada R zboiului Rece. Aceasta se ile care au afinit i culturale vor coopera între ele. Islamul cunoa te o explozie demografic cu consecin e negative asupra rilor musulmane i asupra vecinilor lor. inexisten a unei lumi universale a devenit atât multipolar de occidentalizare cât i Sus ine ideea conform c reia pentru prima oar în istorie. modernizarea este prezentat distinct fa i ea nu produce nici o universalizare a civiliza iei si nici o occidentalizare a acesteia.Ciocnirea civiliza iilor va domina politica mondial crede Huntigton . o religie. În esen conflicte între state sa experien . Astfel vor ap rea o serii de state lider.Gradul de modernizare difer de la un stat la altul. componenta religioas .politica global multiciviliza ionala. eforturile de a rile se vor grupa în jurul statului care schimba o societate de la o civiliza ie la alta vor e ua. reafirmarea civiliza iilor non-occidentale. Toate civiliza iile non-vestice î i reafirm i devin o amenin are real la adresa Occidentului. exprim chintesen a civiliza iei lor. fiecare reprezentând câte o cultura. dupa doua r zboiaie mondiale. teza provocatoare i importanta a ³Ciocnirii civiliza iilor´ este aceea ca cre terea violen elor în lume este determinat de i culturi care se bazeaz pe tradi ii religioase. Acum se pun bazele unei noi ordini mondiale. a civiliza iilor. state in jurul c rora vor migra si restul na iunilor care se vor recunoa te în aceasta identitate cultural i religioas . Page 5 .În acest capitol Huntington prezint redesenarea h r ii purilor mondiale prin modificarea balan ei puterii în rândul civiliza iilor: Vestul se afl într-un relativ declin. Linia dintre civiliza ii va reprezenta în viitor linia frontului´ . Huntington. În cele cinci p r i ale politic . diferen a dintre i occidentalizare-noua ordine mondial .care intotdeauna a fost privit diferit in raport cu Occidentul si a fost subiect de controverse. se anun i apunerea puterii occidentale care a dominat pân atunci lumea in favoarea Orientului. având propria in cont de aceast ri. gruparea arilor în jurul nucleului propriile valori culturale Partea III: Ordinea emergent caracterizeaz prin: societ civiliza iei din care fac parte. în timp ce Asia î i dezvolt puterea economic .legend si mituri. Partea II: Modificarea echilibrului puterii.

r zboiul a luat diverse forme. r zboaie ce au evoluat treptat od t cu evolu ia nevoii de putere si cu varia ia balan ei de putere. dar statelor vestice care trebuie s accepte c civiliza ia lor este unic îns nu este i universal . va fi aceea a conserv rii si p str rii caracterului specific fiec rui culture si civiliza ii. Au existat conflicte între principi si monarhi pentru preluarea puterii. care depinde în mare m sura de americani ce trebuie s . Astfel. În lucrarea sa Huntington face o trecere in revist a tipurilor de razboaie care au dominat lumea înc din cele mai vechi timpuri. De la Pacea Westfalic din anul 1648 prin care a fost pus cap t R zboiului de Treizeci de Ani. Acesta este un capitol în care se prezint ciocnirile de civiliza ii. Conflictul între civiliza ii va reprezenta ultima faz în evolu ia conflictului în lumea modern . Evitarea unui r zboi global al civiliza iilor depinde de m sura în care liderii mondiali vor accepta s coopereze pentru a men ine caracterul multiciviliza ional al politicii globale. i de restul de restul i prezervare a Partea V: În ultimul capitol. Huntington afirm urm toarele: ´dimensiunea centrala i cea mai periculoas a politicii globale pe cale de dispari ie va fi conflictul între grupuri ce apr in de civiliza ii diferite´.Partea IV: Preten iile universaliste ale Occidentului ce conduc la conflicte cu celelalte civiliza ii:Islamul i China. de a se profila pe plan european în detrimentul Sfântului Imperiu Roman de Neam German. (R zboiul de Treizeci de Ani a durat din 1618 pân în 1648 i a fost un r zboi purtat sub pretext religios. Huntington vorbeste despre supravie uirea Vestului.) ce a pus bazele sistemul international în faz incipient i pân in prezent.3 Uniunea este r spunsul pentru a se reînnoi i conserva pentru a face fat provoc rilor venite din partea societa ilor nonoccidentale. în special ambi ia Fran ei. în special cu Islamul musulmani i non-musulmani. la nivel local se vor declan a r zboaie între Preten iile universaliste ale Vestului vor determina din ce in ce mai des conflicte cu celelate civiliza ii. noua provocare pe care o vor intâmpina statele. condus de cardinalul Richelieu. i China. iar i distinct fa elul lor trebuie s fie efortul comun de reînoire civiliza iei lor în fa a asaltului civiliza iilor non-vestice. între clase sociale (nobili si 3 Samuel Phillips Huntington Page 6 . Cauza principal a fost lupta pentru hegemonie în Europa.i reafirme identitatea. au existat conflicte între regiuni.

feudali contra numeroasa mas a hegemonie intreaga planet . au fost principalele conflicte în civiliza ia occidental .4 În 1793. ± Din fr. o lupt ce a antrenat intrega omenire. Civiliza iile vor fi principalii actori ai viitoarelor neîn elegeri ivite în arena rela iilor interna ionale. s. III. Apoi. cultur (material sau spiritual ). ranilor). Dic ionar explicativ român Page 7 . a a cum William Lind le-a etichetat. Astfel s-a inceput o lupta ideologic far grani e si far delimitari geografice. 5 Ce reprezint mai exact o civiliza ie? O civiliza ie este un tip de comunitate uman sau societate care a atins un anumit nivel de cultur . statele na iune i ideologii. conflicte intre state ce au implicat intreg continetul european ca mai apoi s degenereze in conflagra ii mondiale ce au antrenat in lupta pentru Ciocnirea civiliza iilor va fi frontiera de lupt al viitorului. A adar.f. "r zboaie civile de Vest". civilisation. în primul rând intre comunism. civiliza ii. p." Acest model al secolului al XIX-lea a durat pân la sfâr itul Primului R zboi Mondial. Ce sunt si care sunt civiliza iile? CIVILIZÁ IE. a unui stat etc.razboiul popoarelor a început. În timpul R zboiului Rece. conflictul statal a cedat locul unui conflict de ideologii. in sens clasic european i fiecare dintre ele definindu. politica global a devenit atât multipolar cât i multiciviliza ionala. fascismnazism i democra ia liberal occidental . ca urmare a Revolu iei Ruse care a dus la lansarea lui Lenin si a ideologiei sale i a încheiat pentru totdeauna epoca arista. asa cum afirma RR Palmer.. studiul în lui Huntington este vizat ideea conform c reia pentru prima oar în istorie.i identitatea în termeni ideologici. i apoi între comunism i democra ia liberal . Acesta este în contrast cu comunit ile 4 5 i spiritual a societ ii într- o epoc dat . "r zboaie de regi au fost incheiate. i ca urmare a reac iei împotriva sa. niciuna dintre ele fiind un stat na iune. Aceste conflicte între prin i. ext. modernizarea este prezentat distinct fa de occidentalizare i ea nu produce nici o universalizare a civiliza iei si nici o occidentalizare a acesteia. Nivel de dezvoltare material dezvoltare a unei societ i. a unui popor. nivel înalt de idem DEX. acest conflict din urm a devenit încorporat în lupta dintre cele dou superputeri.

i exprim ri sofisticate precum nivelul de colarizare. el sus ine c grani ele care împart civiliza iile ar putea fi ambigue însa ele sunt reale si importante. japonez . yucatec .comunit ti care nu întrunesc calit putea fi considerate comunit Aceasta ar include organizarea politic la scar larg omeri i anaflabe i etc. normele sociale si institutiile care conduc societatea.sirian . El sus ine religia ca o unitate central a caracteristicilor civiliza iilor si o foloseste ca o variabil în identificarea câtorva dintre cele mai proeminente civiliza ii . iranian . a v zut civiliza ia ca o societate care a avansat la un anumit nivel. mayan . concrete. Huntington defineste civilizatia ca fiind cel mai larg nivel de recunoastere cu care o persoana se poate identifica. sinician .babilonian . Huntington analizeaz diferen ele dintre ras si civiliza ie : rasa nu este influen at de istorie. Cultura trebuie s fie relativ avansat sau dezvoltat .sumerian .dar nu universal .un remarcat istoric britanic. norme sociale si valori asa cum poate fi influen at civiliza ia. Câteva înc supravie uiesc.). Civiliza iile nu sunt structuri politice însa ar putea reprezenta un num r de unit i politice (mai multe na iuni. Elementul religios se pare c este criteriul cel mai i alte criterii.cultura lor este unic .printre care se reg sesc:cea egiptean . andin .cre tin-occidental .primitive. O ³societate´ care ofera "teren comun" pentru interac iune uman . În cadrul lucr rii sale. precum Page 8 . hindus . Toynbee a g sit dou zeci i una de societ i care au devenit civiliza ii. Cu toate acestea. Huntington doreste s sublinieze faptul ca occidentalii trebuie s în eleag c . arab .cre tin-ortodox . i civiliza ii Mexicane. Înainte de a se încerca occidentalizarea unei regiuni trebuie inut cont de substratul cultural al regiunii respective. Huntington admite c civiliza iile sunt flexibile. a fost o comunitate ce se ´auto-con ine´. pentru c astfel se vor na te ciocnirile între civiliza ii. indian . gradul de Arnold Toynbee. mai multe state etc. autorul utilizeaz o serie de concepte noi important în aceast clasificare. PIB-ul. num rul de trai. Cele mai multe dintre aceste civiliza ii sunt pe cale de dispari ie. Cercetând istoria lumii. una care se refera la valorile. infrasctructura. lipsite de aceast cultur . iile necesare pentru a i civilizate. f r începuturi sau sfârsituri precise. gradul de urbanizare al ora elor. În unele cazuri el folose te îns i realizeaz o interesant diferen iere a civiliza iilor.elen . sau ca indivizi din rase diferite sa fie uni i de civiliza ie. asadar fiind posibil ca indivizi apar inând aceleiasi rase sa fie adânc diferen ia i de civiliza ie.

Page 9 . Huntington vede pentru civiliza ia islamic . rebeli. a democra iei. liberalismului si pluralismului. cea occidental. Civiliza ia hindic Civiliza ia Africii subsahariene: poate s devin . dup el. un poten ial aliat în China. în special în Occident. este civiliza ia cre tin . Civiliza ia vestic este rezultatul unor culturi pastr toare a unei culturi superioare. în conflict cu cea din Occident. el identific interese commune între popula ia chinez i cea islamic . inclusiv cre terea popula iei i proximitatea islamic a multor civiliza ii. Civiliza ia Äortodox ´: cuprinde toate statele Äortodoxe printre care America Latin : E un hibrid între civiliza ia vestic i SUA. În func ie de aceste criterii el deosebe te urm toarele civiliza ii: y Civiliza ia Ävestic ´: cuprinde.Coreea. vestul Europei (Uniunea European ) i alte state derivate din statele europene.pentru care conceptele de democra ie vestic . Singapore. în concep ia autorului. Mai exact. i i pluralism nu î i au corespondent în lumea i România i civliza ii mare e.tirani ce guverneaz instaurând frica teroarea. superioar . Civiliza ia vestic este cea care a dominat dintotdeauna. Tot aici se afl Australia sau Noua Zeeland . y i Grecia. în zonele de proliferare a armelor. y Europa i popula ia local . Taiwan i a opta civiliza ie. El crede c aceasta e o consecin real a mai multor factori. y Vietnam. inf ptuitoare si adepta a democra iei. y Civiliza ia Ämusulman ´ ³Lumea musulman are grani ele însângerate´. y Civiliza ia Äjaponez ´: considerat de autor a fi o sintez între i popoarele altaice. ambele având mai multe goluri revizioniste i împart conflicte comune cu alte civiliza ii.proximitatea geografic sau similitudinile lingvistice. a drepturile omului. Poate i politice distincte de fi considerat ca parte a civiliza iei vestice îns cu structuri sociale Ace tia sunt cataloga i drept violen i. i consider c acestea sunt domenii în care cele dou civiliza ii vor coopera. civiliza ia chinez y y Civiliza ia Äsinic ´: cuprinde China. precum i America de Nord.

Problema statelor islamice este c nu au un stat lider (nucleu) care s le reprezinte interesele. colaboreaz cu Iranul pentru a evita viitoare violen e mulsulmano-ortodoxe. Rusia.i m ri pozi ia sa interna ional . în sudul Rusiei. individualismul sau Între aceste civiliza ii au existat dintotdeauna conflicte. pluralismul. Japonia. cea care nu împ rt idelurile lumii occidentale. în opinia sa este cea mai conflictiv . dar dup Huntington.Civiliza ia islamic . i India sunt ceea ce Huntington nume te ³civiliza ii leag n´ i favorizeaz ambele p r i. însa adevaratele conflicte se vor na te din cauze de identitate religioas si cultural. Fiecare mare stat musulman are lacune care îl împiedic s devin un lider. Huntington sus ine c o conexiune ³sino-islamic " este în curs de dezvoltare. Page 10 . Pakistan. cea a c rui lume navigheaz în jurul religiei democra ia. în care China va coopera mai strâns cu Iran. pentru a ajuta i a continua fluxul de petrol.se ciocne te cu multe grupuri etnice musulmane la frontiera sa de sud (cum ar fi Cecenia). de exemplu. pentru a. Rusia. Cultura islamic nu este receptiv la concepte precum liberalismul. precum i cu alte state. e te i nu a statului-na iune.

Fiecare civilizatie î i contruie te pe fundamental religiei mo tenite propria viziune asupra rela iei dintre om independen i ierarhii sunt percepute i Dumnezeu. 5.este numit " ara celor doua moschei sfinte". În sus inerea tezei sale Huntigton se bazeaz pe faptul c diferen ele dintre civilizatii sunt evidente i cunoscute înc din cele mai vechi timpuri i sunt istorice. confruntat recent.culturale.dependent financiar de SUA.dar Iranul este o ar iit .este departe de. ca pe un instrument fundamental de identificare a unei civiliza ii. 3.m rimea si economia.fenomenul de migratie intensifica interactiunea dintre civilizatii prin transferul de obiceiuri u urarea vie ii umanit i cutume si totodata intensific diferentele dintre acestea. o pierdere a vechilor tradi ii. cet copii. Pakistan : se confrunt cu instabilitate politic având parte de cateva lovituri militare i cu probleme cu India.dar este laica.p rin i i si cel mai important religioase. Modernizarea economic i obiga ii. Indonezia:desi cea mai mare ar musulman . în 2011 cu o revolu ie puternic si violent ce a dus la demisia liderului egiptean Hosni Mubarak i la formarea unui nou guvern. o referin Islamului.este dependent de Occident. Conform teoriei lui Huntington conflictele majore vor avea loc in zonele ce separ aceste civiliza ii. Page 11 . i totalitatea inova iilor tehnologice aduc dupa sine pe lang ii. Turcia : este o ar dezvoltat . cele mai sfinte locuri ale i aplicate în mod diferit de catre fiecare civiliza ie.De asemenea conceptele precum drepturi Toate aceste diferen e reprezint produse ale istoriei. de unde se na te tocmai acel character unic al fiecarei sl be te rolul statului ca sursa de stabilire a identit bazeze pe relegie. Iranul : ar fi liderul ideal având în vedere pozi ia.în condi iile în care 90% dintre musulmani sunt suni i 4. egalitate.cu o crestere rapid .1. 6..lingvistice eni i stat. con tiin a fiecarei civaliza ii. In al doilea rand.Astfel oamenii se v d obliga i s se ii i o dezr d cinare a oamenilor. Arabia Saudit : desi leag nul Islamului. musulmanii renegând-o.barba i i femei. Egiptul : este o ar prea s rac . civiliza ii. i sunt adânc inr d cinate in la Mecca i Medina. centrul arab 2.

Scopul ei. inf ptuitoare si adepta a democra iei. marcat de pr bu irea URSS-ului a însemnat sf r itul erei ideologice.atât de la romanii cât si de la vechii greci. Astfel ciocnirea civiliza iilor are loc pe dou nivele. spunea c ´Huntington define te civiliza ia ca un concept fix.i totodat valorile religioase IV. Occidentul (lumea civilizat ) a jucat o lung perioad de timp rolul de centru cultural. liberalismului si pluralismului. violente în i anume cele religioase. permi nd astfel reapari ia unor animozit i vechi de secole sa iasa la suprafa a.´ O alta critic la adresa c r ii este lansat de defunctul Papa Ioan Paul al II lea : ³O ciocnire va urma numai când islamul si cre tinismul sunt interpretate gre it sau sunt manipulate în scopuri politice sau ideologice. Civiliza ia vestic este cea care a dominat dintotdeauna. militar . i nu ine cont i tensiunile partizane în termen de civiliza ii. Bazându-se pe toate aceste agrumente. pastr toare a unei culturi superioare. a Occidentului.Controverse/Critici Edward Said în lucrarea ÄCiocnirea ignoran ei´ . închis este aplicat întregii societ Dupa el. Teoria conform i umane. economic i intelectual al umanit ii. competi ie internationale. de a men ine o stare de r zboi pe timp de pace. Civiliza ia vestic este rezultatul unor culturi i civliza ii mare e. Huntington continu R zboiul Rece prin alte mijloace Said. este civiliza ia cre tin .Influen a lui Huntington asupra Page 12 . este acela de a legitima anumite politici. dup c reia fiecare lume este autarhic .fenomen care a condus inevitabil spre o incercare a fiecarei civilizatii de asi slefui valorile intr-un mod non-vestic. i nu face nici un efort în a ne face s în elegem lumea contemporan sau s ajute la reconcilierea a mai multor culturi. superioar . Huntington consider c sf r itul R zboiului Rece. control asupra institu iilor i sistemele politice proprii.La acea vreme Occidentul exercita o inlfluen a foarte mare asupra celorlalte civiliza ii.Înca un aspect pe care Huntington î i bazeaz teoria este reprezentat de ambivalenta vestului. lipsit de dinamism i interac iune cultural .´ Alte critici sus in c taxonomia lui Huntington este simplist de dinamica intern i arbitrar . statele apar inând diferitelor civiliza ii intr pentru putere economic .promovându.La nivel local vor exista ciocniri în zonele de frontiera. La nivel global.

al grupului nostru.În unele privin e fiecare dintre noi. considerat ca fiind un exemplu de auto-profe ie. Savantul din Orientul Mlociu Gilles Kepel (2003) spune c mul i islami ti privesc teza lui Huntington în mod aprobator. a anticipat cre terea puterii economice a Chinei dup Statele Unite ale Americii. mi care ce are in centrul s u componenta cultural . planeta a cunoscut un nou tip de r zboi anume acela impotriva terorismului. i plasarea ei în topul puterilor economice. Odat cu atentatele de la 11 septembrie 2001. precum i anticiparea rela iilor dintre Occident si Islam.com/2010/11/04/huntington-ciocnirea-civilizatiilor/ 7 http://www.7 i a exagerat Opinia personal Huntington prezice c viitoarele r zboaie vor izbucni din r zboaiele de frontier dintre civiliza ii.politicii americane a fost comparat cu cea a istoricului britanic AJ Toynbee despre controversatele teorii religioase despre liderii din Asia la începutul secolului al XX-lea. David Brooks a sus inut faptul c Huntington a gre it în modul sau de a defini cultura. Idei ale lui Huntington i Bernard Lewis au fost deja influente asupra gândirii neoconservativilor americani înainte de 11 septembrie 2001.6 Teza ³The Clash of Civilizations´ poate fi. suntem identici cu o alt persoan de pe p mânt. oamenii. Huntington sus ine cultura drept o for fie de unificare. având drept 6 http://bibliophyle. de asemenea. consider c de i întruchipând un caracter preponderent general. Personal. literalmente fiecare dintre noi este la fel precum orice alt membru al religiei noastre. iar în unele moduri fiecare dintre noi este unic în felul s u. bazându-m pe actualitatea zilelor noastre. al civiliza iei noastre. previziunile lui Huntington sus inute de teza : ´Ciocnirea civiliza iilor?´ sunt întemeiate i au fost confirmate în mare pare de c tre istoria recent . un editorial ap rut la New York Times.nytimes.wordpress.com/2011/03/04/opinion/04brooks. i Totodat .puterea valorilor politice universale influen a valorilor culturale distincte. Huntington a minimalizat aceste aspect.html?_r=2 . fie de divizare în lumea contemporan . Huntington poate juca rolul unui vizionar deoarece a anticipat destr marea Iugoslaviei. r zboi ce a antrenat o serie de t ri occidentale. iar cea mai periculoasa surs a acestor ciocniri interciviliza ionale este mi carea balan ei de putere. Huntington¶s Clash Revisited by David Brooks Page 13 .

deorece prin aceste ac iuni. în mai 2011. Egipt. prin reafirmarea unor vechi animozit 2011 Revoltele violente din lumea arab . Libia. De cealalt parte se afla lumea musulman din r ndurile c reia s-a n scut organiza ia terorist al-Qaeda. Page 14 . consider c acest r zboi dintre i politice nu s-a realizat dec t o mai mare adâncire a pr pastiei dintre i. a fost prins si ucis. spre care toat aten ia public a fost îndreptat in ( Tunisia. Cum se vor incheia toate acestea? i ce alte evenimente vor urma? Cum va ar ta lumea peste 10. Desi liderul acesteia. Siria) sunt din punctul meu de vedere evenimente istorice ce nu fac altceva dec t s confirme validitatea tezei lui Huntington.20 de ani? Sunt întreb ri la care doar cursul firesc al istoriei va avea un r spuns. Occident re itele militare i o serie de grup ri teroriste au fost eradicate. Osama bin Laden. lasând la o parte occidental si musulmani.lider Statele Unite ale Americii. i lumea islamic nu s-a terminat.

1997 Huntington.html?_r=1 http://www.harvard. Ciocnirea civiliza iilor i refacerea ordinii mondiale. Samuel P..com/2011/03/04/opinion/04brooks. 3.wordpress.youtube. 7.digitalnpq.nytimes.Bibliografie: 1.org/archive/2007_winter/14_huntington. Editura 2.html http://www.youtube. civilizatiilor/ http://www.pdf http://www. 4.edu/fs/pnorris/Acrobat/Huntington_Clash. 5.com/watch?v=qT64TNho59I http://bibliophyle.com/watch?v=boBzrqF4vmo http://www.hks. Antet. 6.com/2010/11/04/huntington-ciocnirea- Page 15 .