Referat la Pieţe de Capital

Suceava 2008

1.Caracteristicile pieţelor extrabursiere.
1

Pieţele extrabursiere funcţionează ca pieţe secundare de negociere pe care sunt tranzacţionate valorile mobiliare emise şi necotate la bursă (acţiunile emise de societăţile care nu îndeplinesc condiţiile de acces la cota bursei, acţiunile societăţilor care nu doresc să fie listate la bursă, titlurile emise de fondurile mutuale, obligaţiunile guvernamentale, obligaţiunile emise de societăţile comerciale,etc.). Ele sunt numite generic pieţe interdealeri sau pieţe OTC („Over the Counter”,sau „la ghişeu”), deoarece titlurile negociate pe acestea constituie obiectul tranzacţiilor la „ghişeele” firmelor de dealeri. Denumirea de OTC îşi are originea în S.U.A,când, la începuturile dezvoltării acestei pieţe, tranzacţiile cu valori mobiliare se realizau la „ghişeele” societăţilor de intermediere, neexistând deci un loc fix în care să se realizeze centralizarea ordinelor de vânzarecumpărare. Ulterior, odată cu creşterea puternică a volumului tranzacţiilor pe această piaţă, se vor institui reguli de organizare şi funcţionare a acesteia, luând astfel naştere piaţa electronică N.A.S.D.A.Q, (National Association of Securities Dealers Automated Quotations). Piaţa americană N.A.S.D.A.Q. este o piaţă interdealeri, computerizată în totalitate şi delocalizată. Ea este considerată a treia piaţă de acţiuni din lume după criteriul volumului şi al importanţei tranzacţiilor. O piaţă de acelaşi tip, însă pan-europeană (EASDAQ), a fost înfiinţată în septembrie 1996 la Bruxelles, în urma colaborării dintre o serie de companii, bănci de investiţii, firme broker-dealer şi investitori instituţionali din Europa, în vederea stimulării companiilor noi şi de avangardă. Această piaţă a atras intermediari financiari din întreaga lume şi permite accesul unui mare număr de investitori individuali şi instituţionali. Pieţele OTC sunt pieţe electronice, nelocalizate, pe care tranzacţiile cu titluri se realizează de la distanţă. Ele sunt alcătuite dintr-un sistem de relaţii care se stabilesc între societăţile de intermediere (firmele de dealeri) sau între acestea şi clienţii lor, transmiterea şi prelucrarea informaţiilor efectuându-se prin intermediul computerelor. În comparaţie cu bursele de valori, pieţele OTC prezintă următoarele caracteristici: • Pieţele OTC sunt pieţe de negociere, în timp ce bursele de valori sunt pieţe de licitaţie; • Pieţele OTC nu sunt amplasate într-un singur loc, cum este cazul la bursele de valori, care au ringuri de tranzacţionare în locuri special amenajate, ci sunt pieţe fără bariere geografice, deoarece din orice loc din teritoriu se pot realiza tranzacţii; • Pieţele OTC permit accesul mult mai larg atât pentru clienţi, cât şi pentru titluri; • Pieţele OTC sunt mai puţin reglementate decât bursele de valori; • Preţurile titlurilor negociate pe pieţele OTC pot varia de la o firmă dealer la alta, în timp ce la bursele de valori se formează, de regulă, un curs unic.

2.Componentele şi intermediarii Bursei Electronice RASDAQ.
2

D. ţine evidenţa tuturor tranzacţiilor realizate între utilizatorii direcţi pe piaţa RASDAQ şi facilitează compensarea tranzacţiilor şi derularea normală a fluxurilor de livrare a titlurilor şi a contravalorii lor. asigurarea colectării de informaţii cu privire la opurtunităţile tranzacţionării titlurilor. De asemenea. Componentele principale ale Bursei Electronice RASDAQ sunt: a) Asociaţia Naţională a Societăţilor de Servicii de Investiţii Financiare (A.V. care este o structură tehnică afiliată A.M.A.M.Bursa Electronică RASDAQ (Romanian Association of Securities Dealers Automated Quatations) este o piaţă de tip NASDAQ.C. După înfiinţarea R. mijlocirea negocierii electronice. în care au fost incluse 5774 de societăţi comerciale.L. care fac obiectul regimului de furnizare periodică de date financiare al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) şi care nu sunt cotate la Bursa de Valori Bucureşti. Decontare şi Depozitare (S.) care are rolul de reglementare şi urmărire a tranzacţiilor.D.C.N. Numită şi Depozitar. are ca obiect de activitate operarea şi menţinerea sistemului electronic (denumit tot RASDAQ).N. • Acţiunile societăţilor comerciale româneşti distribuite deja pe calea ofertelor publice iniţiale sau prin programele de privatizare.R.N.D.R.N. Numită şi Registratar. încheiat în anul 1996.D.D.S. b) Societatea de suport tehnologic RASDAQ.A).D). raportarea situaţiei tranzacţiilor fiecărei firme de brokeraj şi difuzarea de informaţii cu privire la preţurile şi volumul zilnic al titlurilor tranzacţionate pe piaţă.R. au apărut şi alte registre independente ale acţionarilor.M.C.Societatea comercială RASDAQ S. A.V.N. 3 . c) Societatea Registrul Român al Acţionarilor(R. ţinerea evidenţei contractelor încheiate.N. d) Societatea Naţională de Compensare. Primele tranzacţii au fost derulate la 1 noiembrie 1996 cu acţiunile a trei societăţi. • Orice alte acţiuni sau valori mobiliare a căror includere în sistem va fi aprobată de CNVM şi ANSVM (Asociaţia Naţională a Valorilor Mobiliare). are rolul de a calcula soldul fiecărui titlu şi pentru fiecare utilizator al sistemului.S. reprezintă interesele societăţilor de servicii de investiţii financiare şi are ca obiectiv dezvoltarea Bursei Electronice RASDAQ. de a efcetua transferul de proprietate şi de deţinere a valorilor mobiliare în numele utilizatorilor şi al clienţilor acestora.C. S.N. Ea a fost înfiinţată în anul 1996 în scopul realizării de tranzacţii cu titlurile rezultate din Programul de Privatizare în Masă(PPM).D.D.S.V. ea este un registru independent care păstrează în siguranţă toate datele cu privire la acţionarii rezultaţi din Programul de Privatizare în Masă şi permite ca acţiunile să fie tranzacţionate pe RASDAQ şi decontate la S. S. În prezent sunt tranzacţionate pe această piaţă următoarele valori mobiliare: • Acţiunile societăţilor incluse în PPM.

V. şi anume să ofere în orice moment un preş de vânzare-cumpărare pentru titlul(titlurile)respective. c) Societăţi de servicii de investiţii financiare formatoare de piaţă (MARKETMAKERS) – sunt acele societăţi care acţionează în nume propriu şi care au rolul de a „face piaţa” prin afişarea permanentă de cotaţii ferme. aceste societăţi se împart în: a) Societăţi de servicii de investiţii financiare care acţionează numai pe contul clienţilor (BROKERI) . şi anume: utilizatorii sistemului de tranzacţionare. deoarece se deduce din preţul de execuţie al tranzacţiei. bănci. profitul lor poate avea o dublă natură: • Dacă societatea vinde unui client al său o valoare mobiliară din portofoliu. ea va înregistra la momentul achiziţionării un venit rezultat din prestarea serviciului pentru clientul respectiv.M. conform Regulamentului privind autorizarea şi exercitarea intermedierii de valori mobiliare).În afara acestor componente principale. de către societăţile de servicii de investiţii financiare. Um market-maker este deci un dealer care „face piaţa” pentru una sau mai multe valori mobiliare.Acest venit se numeşte reducere (mark down). din diferenţa dintre preţul de achiziţie al titlului şi preţul său de vânzare şi. În funcţie de tipul tranzacţiei. Bursa Electronică RASDAQ mai conţine şi alte componente specifice.etc. Veniturile acestor societăţi sunt reprezentate de comisionale pe care le percep în urma încheierii unei tranzacţii ( maxim 8%. autorizate şi supravegheate de către C. În funcţie de activităţile pe care le desfăşoară. pe de altă parte. agenţi de presă. b) Societăţi de servicii de investiţii financiare care acţionează pe cont propriu (DEALERI) – sunt acele societăţi care cumpără sau vând acţiuni pentru sau din portofoliul propriu în scop speculativ. O societate dealer poate acţiona şi în numele şi pe contul clienţilor. • Dacă societatea cumpără de la un client al său o valoare mobiliară. utilizatorii sistemului de decontare. asumându-şi astfel anumite obligaţii în plus faţă de un dealer obişnuit. venitul rezultat din adaosul pe care societatea îl percepe ca rezultat al serviciului prestat şi care se adaugă la preţul de execuţie al tranzacţiei (mark up). • Dacă societatea vinde/cumpără o valoare mobiliară din/pentru portofoliul propriu de la o altă societate de valori mobiliare pe piaţa interdealeri. find gata în orice moment să cumpere sau să vândă valorile mobiliare respective în cantitatea standard (impusă de ANSVM) şi la preţul ferm de ofertă. respectiv. Tranzacţiile la Bursa Electronică RASDAQ sunt efectuate numai de către intermediarii de valori mobiliare. fonduri.sunt acele societăţi care prin agenţii lor pentru servicii de investiţii financiare (persoane fizice) vând şi/sau cumpără valori mobiliare în numele şi pe contul clientilor lor. reprezentanţele teritoriale ale societăţilor de servicii de investiţii financiare.N. ea va înregistra un dublu venit: pe de o parte.Societăţile care acţionează ca market-maker nu percep comisioane. inclusiv taxele şi alte cheltuieli legate de executarea tranzacţiei. venitul 4 .

Sistemul de tranzacţionare RASDAQ a fost proiectat şi este operaţional pentru desfăşurarea de operaţii specifice atât pieţei primare.Sistemul de tranzacţionare RASDAQ Sistemul electronic de tranzacţionare RASDAQ este o variantă a programului NASDAQ-PORTAL care asigură formarea unei pieţe electronice şi securizate. După finalizarea preţului tranzacţiei de către managerul sindicatului de intermediere are loc alocarea titlurilor pentru fiecare membru al sindicatului. 3. Pe piaţa secundară sistemul oferă posibilitatea de formare a preţului pentru acţiunile tranzacţionate în sistem şi oferă dealerilor şi formatorilor de piaţă posibilitatea de a-şi afişa propriile cotaţii. Utilizatorii sistemului pot participa la o ofertă publică numai cu acceptul acestuia. lista emisiunilor. cât şi pieţei secundare. . care cuprinde lista participanţilor la sitem.. Piaţa primară dezvoltată de sistemul RASDAQ este o piaţă privată de valori mobiliare care sunt tranzacţionate ulterior în sistemul RASDAQ. Oferta publică de acţiuni pe această piaţă este lansată de către managerul sindicatului de intermediere. este necesar ca aceasta să îndeplinească anumite condiţii: .să fie înregistrată la ANSVM ca formator de piaţă pentru valoarea mobiliară respectivă. . Funcţiile care sunt oferite intermediarilor acestei pieţe sunt următoarele: a) Funcţia directori. care se află între ei în relaţii de concurenţă şi comunică între ei în mod direct şi în timp real. Această piaţă este creată de intermediarii de valori mobiliare.să îndeplinească o serie de condiţii legate de afişarea cotaţiilor şi menţinerea lor în sistem.să deţină un capital net minim (conform Regulamentului privind autorizarea şi exercitarea intermedierii de valori mobiliare). etc. Pentru ca o societate de servicii de investiţii financiare să „facă piaţa” pentru una sau mai multe valori mobiliare. ai cărei participanţi sunt interconectaţi între ei printr-o reţea de date. 5 . lista codurilor de localitate. În condiţiile în care vor fi introduse în sistem acţiuni emise de alte societăţi decât cele incluse în Programul de Privatiazre în Masă. Confirmările electronice sunt declanşate în momentul în care se realizează acordul dintre cei care lansează oferta şi intermediarii participanţi la proces. sistemul PORTAL va permite distribuirea acestora şi furnizarea de informaţii cu privire la aceste societăţi.este obţinut doar la momentul vânzării ca diferenţă dintre preţul de cumpărare şi cel de vânzare a titlului. etc. devenind astfel membri ai sindicatului de intermediere.

6 . pentru actualizarea unor informaţii sau pentru retragerea dintr-o emisiune. c) Funcţia de actualizare a cotaţiilor. i) Funcţia de negociere a ofetelor. Alte caracteristici ale sistemului sunt transparenţa şi flexibilitatea acestuia.1. .să fie înregistrate la Oficul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare. numărul atribuit acestei acţiuni. g) Fişier personal al utilizatorului. Acţiunile listate la Bursa Electronică RASDAQ sunt grupate în trei categorii: . preţul la care s-a realizat ultima tranzacţie. Prin sitemul PORTAL se realizează pe piaţa secundară posibilitatea formării preţului pentru acţiunile tranzacţionate. 4. . ordonarea acestora după preţul de cumpărare şi de vânzare. care permite vizualizarea.emitentul acţiunilor să aibă contract de furnizare de servicii cu o societate de registru independent autorizată de C. iar dealerilor şi formatorilor de piaţă.Mecanismul derulării tranzacţiilor la Bursa Electronică RASDAQ 4. folosită pentru introducerea şi actualizarea cotaţiilor ori de câte ori formatorii de piaţă doresc acest lucru. .. confirmarea sau anularea tranzacţiei făcute. folosită pentru înregistrarea ca formator de piaţă pentru o anumită valoare mobiliară.N.să fie emise sub formă dematerializată de către societăţi deţinute public. moneda în care se exprimă tranzacţia.etc.b) Funcţia de afişare a cotaţiilor.Categoria I. care permite vizualizarea cotaţiilor.. e) Înregistrare-retragere. h) Mesaje.etc.V. care permite vizualizarea unor câmpuri ce conţin date referitoare la: denumirea acţiunii care face obiectul tranzacţiei. d) Tranzacţionarea. f) Comparaţii. posibilitatea afişării şi actualizării propriilor cotaţii.M.Categoria a II-a. Condiţii de listare Electronică RASDAQ a acţiunilor la Bursa Acţiunile care se tranzacţionează la Bursa Electronică RASDAQ trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: .

.  Emitentul a înregistrat o valoare totală a activelor de cel puţin 4.000 euro.5milioane de euro.5 milioane de euro. care are înscrisă pe ordinea de zi modificarea capitalului social. De asemenea. emitenţii sunt obligaţi să transmită pieţei o serie de rapoarte (curente.5 milioane de euro. în următoarele situaţii:  Societatea emitentă nu-şi îndeplineşte informaţiile de informare.000 euro.  Pentru societăţile deja listate. Condiţiile de listare a acţiunilor la Categoria I sunt următoarele:  Emitentul a înregistrat profit pentru cel puţin un exerciţiu financiar dintre ultimele două.  Emitentul a înregistrat o cifră de afaceri de cel puţin 9 milioane de euro. incepând cu data stabilită pentru desfăşurarea AGA – în scopul de a oferi emitentului posibilitatea informării privind hotărârile luate şi a transmiterii acestei informări.  Bursa Electronică RASDAQ este informată în legătură cu convocarea AGA. Condiţiile de listare a acţiunilor la Categoria a II-a sunt următoarele:  Emitentul a înregistrat o cifră de afaceri de cel puţin 2. cu avizul inspectorului general al acestei pieţe. fuziunea. semestriale şi anuale) care sunt făcute publice prin intermediul sistemului de informare a pieţei. numărul de zile din cadrul ultimelor patru trimestre calendaristice în care s-au înregistrat tranzacţii reprezintă cel puţin o pătrime din numărul total de zile de tranzacţionare din perioada respectivă.  Suma acţiunilor celor care deţin un rpocent mai mic de 5% din numărul total de acţiuni ale emitentului este mai mare de 10% din numărul total de acţiuni sau valoarea medie de piaţă a acestor acţiuni este de cel puţin 50. în vederea efectuării unor comunicări importante privind activitatea acestuia. repartizarea profitului. Suspendarea listării acţiunilor unui emitent poate fi decisă de conducerea Bursei Electronice RASDAQ. în vederea menţinerii în cadrul Categoriei I sau a II-a.  Capitalul social sau capitalizarea medie a pieţei în ultimele două trimestre calendaristice este de cel puţin 0.Categoria de bază. sau alte puncte care pot influenţa preţul acţiunilor şi interesul investitorilor – în scopul transmiterii acestor informaţii către participanţii la piaţă. numărul de zile din cadrul ultimelor patru trimestre calendaristice în care s-au înregistrat tranzacţii reprezintă cel puţin jumătate din numărul total de zile de tranzacţionare din perioada respectivă. participanţilor la piaţă. divizarea.  Pentru societăţile deja listate.  La solicitarea emitentului. modificarea numărului de acţiuni emise.  Suma acţiunilor celor care deţin un rpocent mai mic de 5% din numărul total de acţiuni ale emitentului este mai mare de 15% din numărul total de acţiuni sau valoarea medie de piaţă a acestor acţiuni este de cel puţin 150. trimestriale.  Capitalul social sau capitalizarea medie a pieţei în ultimele două trimestre calendaristice este de cel puţin 1 milion de euro. prin sistem.  În cazul convocării AGA a unei societăţi listate. 7 .

Aceste cotaţii pot fi introduse în sistem în baza ordinelor primite de la clienţii pe care îi deservesc sau pentru efectuarea de operaţiuni în portofoliul propriu. 8 .2. este permisă doar afişarea cotaţiilor indicative aferente ordinelor primite de la clienţi.M. Sistemul de cotaţii. În orice altă situaţie stabilită de piaţă ca fiind un caz de nerespectare a reglementărilor în vigoare sau care ar putea afecta preţul acţiunilor şi interesele investitorilor. Cotaţiile pot fi ferme sau indicative.V. Ele sunt cotaţii orientative şi pot fi modificate sau retrase în orice moment în timpul orarului de funcţionare a pieţei. b) Cotaţiile indicative sunt introduse în sistem de către societăţile de servicii de investiţii finaciare care nu au calitatea de formatori de piaţă. După ce au raportat o tranzacţie pentru cel puţin un lot (standard sau disparat). a) Cotaţiile ferme sunt introduse în sistem de către formatorii de piaţă pentru loturi standard sau pentru loturi disparate. Cotaţiile indicative au rolul de a informa piaţa cu rpivire la intenţia unei societăţi de a negocia o anumită valoare mobiliară şi au specific faptul că în dreptul lor nu este specificată dimensiunea ofertei. • Să menţină înregistrarea sa ca formator de piaţă timp de minimum 30 zile lucrătoare consecutive. • Să menţină înregistrarea sa ca formator de piaţă timp de minimum 10 zile lucrătoare consecutive. atâta timp cât acesta nu şi-a actualizat cotaţia ca preţ sau dimensiune. Formatorii de piaţă au totodată obligaţia de a-şi onora o cerere sau o ofertă fermă în cantitatea şi la preţul afişat în orice moment în timpul orarului de funcţionare a pieţei. Această procedură îi absolvă pe formatorii de piaţă de obligaţia onorării cotaţiei afişate iniţial. Societatea care se înregistrează ca formator de piaţă pentru loturi disparate trebuie să îndeplinească următoarele două condiţii: • Să afişeze cotaţii pentru cantităţi cuprinse între 40-199 (inclusiv) acţiuni. Societatea care se înregistrează ca formator de piaţă pentru loturi standard trebuie să îndeplinească următoarele două condiţii: • Să afişeze cotaţii pentru cantităţi mai mari sau cel puţin egale cu 200 acţiuni. formatorii de piaţă pot proceda la actualizarea cotaţiei afişate în sistem.N. 4. după obţinearea acordului C. Negocierea titlurilor la Bursa Electronică RASDAQ se realizează pe baza cotaţiilor afişate de către formatorii de piaţă (market-makers) şi celelalte societăţi de servicii de investiţii financiare care nu sunt formatoare de piaţă. În cazul în care în sistem sunt afişate cotaţii ferme de către cel puţin doi formatori de piaţă.

b) Tranzacţia de dealer este o tranzacţie care implică portofoliul propriu al intermediarului. La o tranzacţie de agent participă clientul. Ordonarea cotaţiilor într-un ecran combinat se face cu respectarea următoarelor reguli:  Cotaţiile ferme au prioritate faţă de cotaţiile indicative. iar în partea dreaptă. tranzacţia de dealer fără risc şi tranzacţiile încrucişate sunt tranzacţii de tip ONE. traderul la care acesta îşi are deschis contul şi o societate de servicii de investiţii financiare cu care traderul negociază în numele clientului. d) Tranzacţii încrucişate. • Ecranul de ofertă(ASK). Pentru astfel de tranzacţii.  Cotaţiile femre introduse de formatorii de piaţă pentru loturi standard sau disparate sunt ordonate în funcţie de preţul şi momentul introducerii lor. potrivit căreia intermediarii (traderii) trebuie să obţină pentru clienţii lor cel mai bun preţ al pieţei.  Cotaţiile indicative sunt afişate la sfârşi şi ordonate în funcţie de preţul şi momentul introducerii acestora. a) Tranzacţia de agent (TWO SIDE) este tranzacţia efectuată de trader în numele clientului. • Ecranul combinat(BID-ASK). care afişează în partea stângă cotaţiile de cumpărare.Preţul la care o societate de servicii de investiţii financiare formatoare de piaţă „este gata” să cumpere o valoare mobiliară se numeşte „cotaţie fermă de cumpărare”(BID). unde preţurile sun afişate în ordine descrescătoare. fără a fi implicate valori mobiliare aflate în portofoliul societăţii. societatea de servicii de investiţii financiare cumpără acţiuni de la clientul 9 . b) Tranzacţia de dealer.3. traderii percep de la clienţii lor un comision. iar preţul la care „este gata” să vândă se numeşte „cotaţie fermă de vânzare”(ASK). 4. al cărui procent este negociabil şi trebuie să se incadreze în plafonul maxim stabilit prin reglementările pieţei (8% în cazul Bursei Electronice RASDAQ). În acest caz. Tranzacţia de dealer. se pot realiza patru tipuri de tranzacţii: a) Tranzacţia de agent. La Bursa Electronică RASDAQ. Toate tranzacţiile derulate la Bursa Electronică RASDAQ sunt supuse regulii „celei mai bune execuţii”. c) Tranzacţia de dealer fără risc. Ecranul de cotaţii poate fi vizualizat de toate categoriile de utilizatori. unde preţurile sun afişate în ordine crescătoare. Cotaţiile ferme sunt afişate pe trei ecrane: • Ecranul de cerere(BID). cotaţiile de vânzare. Tipuri de tranzacţii.

decontarea se poate realiza într-un timp mai scurt. d) Tranzacţiile încrucişate (cross) sunt acele tranzacţii intermediate de o societate de servicii de investiţii financiare unde atât cumpărătorul cât şi vânzătorul sunt clienţi proprii. Tranzacţia de dealer este raportată de către societatea de servicii de investiţii financiare la preţul care a reprezentat baza de calcul a reducerii sau a adaosului.  Tranzacţiile rezultă din obligaţii legale (de exemplu. în calitate de membri. 10 . partea adăugată la preţul de vânzare (ASK) la propriile vânzări. Astfel. fie din cauza faptului că societatea nu deţine titlurile respective în portofoliu. Aceste tranzacţii sunt considerate fără risc. respectiv. Comisionul este în acest caz perceput de la fiecare dintre cei doi clienţi. deoarece există întotdeauna un ordin echivalent din partea clientului. c) Tranzacţia de dealer fără risc este tranzacţia în cadrul căreia onorarea ordinelor clienţilor nu se efectuează din portofoliul propriu al societăţii de servicii de investiţii financiare. 4. • Tranzacţii care nu implică negocierea computerizată. În cazul tranzacţiilor încrucişate. deoarece ele nu implică existenţa unui depozitar. cu obligaţia respectării regulii „celei mai bune execuţii”. membrii participanţi la sistem sunt obligaţi ca într-un interval de două minute de la momentul ajungerii la un acord între vânzător şi cumpărător cu privire la termenii unei tranzacţii la valorile mobiliare respective.său pentru completarea propriului portofoliu sau vinde acţiuni din acesta către clienţi. fie datorită faptului că nu doreşte să cumpere pentru portofoliul propriu acţiunile vândute de un client. este necesară difuzarea publică a tranzacţiilor efectuate de societăţile de servicii de investiţii financiare participante la sistemul de tranzacţionare. obligaţia de raportare revine membrului de vânzător. confirmarea.4 . ele sunt rezultatul unei hotărâri judecătoreşti sau sunt primite ca moştenire). între un membru şi un client sau între doi clienţi ai aceluiaşi membru. Obligaţia întocmirii raportului de tranzacţionare este supusă următoarelor reguli:  Dacă tranzacţia a fost realizată între doi membri şi ambii sunt înregistraţi ca formatori de piaţă. Nu este obligatorie întocmirea şi transmiterea raportului de tranzacţionare în cazul în care:  Tranzacţiile reprezintă o parte a unei oferte publice primare sau secundare sau sunt plasamente private de valori mobiliare. decontarea şi În vederea asigurării transparenţei operaţiunilor derulate la Bursa Electronică RASDAQ. etc. Raportarea. Câştigul societăţii îl reprezintă partea din preţul de cumpărare (BID) reţinută la propriile cumpărări.  Tranzacţiile sunt efectuate cu titlu de cadou sau donaţie pentru o organizaţie de caritate recunoscută oficial. Această obligaţie este valabilă pentru următoarele tipuri de tranzacţii: • Tranzacţii negociate între societăţile de servicii de investiţii financiare. înregistrarea tranzacţiilor.

 11 . Pe măsură ce acestea sunt identificate. membrul va transmite Depozitarului toate informaţiile şi/sau documentele necesare pentru înregistrarea transferului de proprietate între părţile implicate. Confirmarea tranzacţiilor se realizează numai dacă sunt implicaţi membri diferiţi. .S. .Un simbol care indică natura tranzacţiei efectuate de cel care face raportarea. statutul lor va fi „Acceptat-Comparat” şi va fi afişat la funcţia „Comparaţii”. Societatea Naţională de Compensare. membrul care primeşte termenii modifcaţi trebuie să răspundă în termen de 30 de minute pentru efectuarea confirmării. Un raport de tranzacţionare cuprinde următoarele informaţii: .Un simbol care indică dacă cel care face raportarea a efectuat tranzacţia ca agent sau dealer.Simbolul valorii mobiliare. obligaţia de raportare revine formatorului de piaţă. adaosul. Rapoartele de tranzacţionare şi confirmările intră în baza de date a sistemului. . statutul tranzacţiei va fi „Acceptat-Unilateral”. .Dacă tranzacţia a fost realizată între doi membri. în cazul rapoartelor de tranzacţionare introduse în sistem la mai mult de două minute de la executarea tranzacţiei. decontare şi depozitare a valorilor mobiliare are loc între societatea de servicii de investiţii financiare şi Depozitar. Procesul de compensare.Alte informaţii pe care le poate solicita A. din care numai unul este înregistrat ca formator de piaţă. obligaţia de raportare revine membrului.Volumul tranzaţiei. În acest caz. .Preţul per unitate (exclusiv comisionul.V.  Dacă un membru satisface simultan ordinele de cumpărare şi vânzare a doi sau mai mulţi clienţi.N.  Dacă tranzacţia a fost realizată între membru şi un nemembru. însoţită de propunerea de modificare a termenilor. Acesta trebuie să răspundă introducând în sistem unul din următoarele răspunsuri:  Acceptarea termenilor tranzacţiei raportate.Identitatea membrului care reprezintă cealaltă parte a tranzacţiei. raportarea trebuie făcută de membru.  Respingerea termenilor tranzacţiei raportate. obligaţia de raportare revine membrului vânzător. din care nici unul nu este înregistrat ca formator de piaţă. . Confirmarea de către celălalt membru sau contraparte trebuie efectuată întrun interval de cinci minute de la raportare. în vederea compensării şi decontării acestora. reducerea sau orice alte taxe aferente tranzacţiei). Numai tranzacţiile cu statutul „Acceptat-Comparat” vor fi trimise spre decontare la Depozitar(SNCDD). În acest caz. . Raportarea tranzacţiilor este urmată de confirmare. În cazul în care are loc o tranzacţie între un membru şi un non-participant la sistem.  Respingerea termenilor tranzacţiei raportate.  Dacă tranzacţia a fost realizată între doi membri.M.Un indicator de întârziere şi ora execuţiei.

SNCDD întocmeşte Raportul de decontare al zilei T. ci şi realizarea a 2 obiective majore. cantitatea cumpărată-vândută (canmtitatea vândută se înscrie cu „-”). Închiderea circuitului de transfer. adică încheierea actului de vânzare-cumpărare la Bursa Electronică RASDAQ este o activitate complexă care durează 3 zile de la momentul în care ordinul a ajuns în şedinţa de tranzacţionare (momentul T). Aceasta presupune existenţa a 2 fluxuri de transfer între cumpărător şi vânzător:  Fluxul de transfer al banilor de la cumpărător la vânzător. conform raportărilor primite de la Sistemul de tranzacţionare RASDAQ.  Fluxul de transfer al valorilor mobiliare de la vânzător la cumpărător. Ambele fluxuri se declanşează simultan în procesul decontării şi presupun existenţa mai multor operaţiuni succesive.Depozitare şi Decontare are rolul de a înregistra toate tranzacţiile executate între utilizatorii direcţi pe piaţă. suma de plată. BNR va vira suma respectivă în contul special al SNCDD. Aceste operaţiuni se derulează pe parcursul celor 3 zile de la data tranzacţionării. • Subcontul FREE. care cuprinde : denumirea băncii. Pe de altă parte. sistemul automat RASDAQ proceseză pentru fiecare societate de servicii de investiţii financiare în parte Raportul de Tranzacţionare. Fiecare societate de servicii de investiţii financiare are deschis la SNCDD cel puţin un cont care are. a) Fluxul de transfer al banilor de la cumpărător la vânzător. • Subcontul TRANSFER-IN. Totodată. În baza acesteia. BNR va transmite SNCDD confirmarea de decontare finală prin care se precizează că s-a efectuat transferul irevocabil al fondurilor 12 . de cele aflate în proprietatea societăţii. destinat unor opraţiunii speciale. Sistemul de decontare folosit de RASDAQ este unul de livrare contra plată. precum şi suma netă de plătit sau de primit pe total şi pentru fiecare acţiune în parte. SNCDD va primi de la băncile de decontare debitoare o copie de pe ordinul de plată care este trimis la BNR. unde sunt înregistrate valorile mobiliare proprii ale societăţii şi prin intermediul căruia are loc decontarea. La sfârşitul fiecărei zile de tranzacţionare T. suma de primit în favoarea contului special al SNCDD. în baza cărora BNR va vira suma respectivă defalcat în conturile băncilor creditoare (conform balanţei). Acest raport cuprinde date referitoare la denumirea acţiunii. 3 subconturi: • Subcontul agregat(SEG). unde sunt înregistrate global valorile mobiliare ale clienţilor. la rândul său. SNCDD va întocmi ordine de plată şi Balanţa pentru decontarea finală a operaţiunilor.  Evitarea folosirii abuzive de către societate a valorilor mobiliare care aparţin clienţilor. În cea de-a 3-a zi de la tranzacţionare (T+3). A doua zi (T+1) SNCDD va efectua repartizarea plăţilor pe băncile de decontare şi în cadrul acestora pe fiecare societate de servicii de investiţii financiare în parte. cu rol de tranzit. Această structurare a contului are în vedere nu numai optimizarea evidenţei. şi anume:  Separarea valorilor mobiliare care se află în proprietatea clienţilor. numărul de cont al BNR. pe care îl trimite la SNCDD.

pot fi transferate la registru. b) Fluxul de transfer al valorilor mobiliare de la vânzător la cumpărător. acţiunile pot fi păstrate în custodia SVM-ului. în intervalul (T+2)-(T+3) sistemul SNCDD va transfera automat toate poziţiile SVM vânzător – FREE în SVM cumpărător – FREE. 13 . la alegerea clientului. la SNCDD în contul SVM-SEG. După cum s-a putut constata. Această măsură are în vedere protejarea pieţei de riscurile legate de nerespectarea angajamentelor asumate de părţi. conform procedurii prezentate anterior. Dacă tranzacţia s-a efectuat la momentul (T+2). În ziua T sau (T-1). Dacă tranzacţia s-a efectuat. societatea de servicii de investiţii financiare care primeşte ordinul de vânzare a acestora verifică existenţa valorilor mobiliare la banca custode şi numai după aceea efectuează tranzacţia. cele de ieşire din acest cont. în ziua (T+3) societatea de servicii de investiţii financiare cumpărătoare va prelua valorile mobiliare aflate în poziţiile sale FREE şi le va transfera în funcţie de cerinţele clientului cumpărător. societatea de servicii de investiţii financiare care reprezintă vânzătorul va verifica existenţa acţiunilor la registrul independent şi va efectua transferul acestora de la Registru – din contul clientului. Dacă acţiunile ce urmează a fi vândute se află la banca custode. RRA) sau la o bancă custode. După confirmarea tranzacţiei. pe numele propriu al clientului sau pot fi trecute în custodia unei bănci custode.T-IN la SNCDD. Extrasul de cont pe care îl eliberează BNR în favoarea SNCDD cuprinde mişcările din debitul şi creditul contului special de decontare finală. potrivit căreia activele trebuie să se gasească în contul societăţilor de servicii de investiţii financiare înainte de efectuarea tranzacţiilor (la cumpărarea acţiunilor banii trebuie să se gasească în contul societăţilor de servicii de investiţii financiare iar la vânzarea acţiunilor titlurile trebuie să se găsească în contul aceleiaşi societăţi). În intervalul (T+2)-(T+3) sistemul SNCDD va transfera automat toate poziţiile SVM vânzătoare – FREE în SVM cumpărătoare – FREE. acţiunile au trecut pe tot parcursul acestui circuit dintr-un cont în altul. Acest lucru este necesar deoarece în acest moment la Bursa Electronică RASDAQ funcţionează regula prefinanţării operaţiunilor. În ambele situaţii. adică fluxurile de intrare în acest cont şi respectiv. pe numele acţionarului vânzător. a doua zi (T+2) societatea de servicii de investiţii financiare va efectua transferul din SVM-SEG în SVM-FREE. mişcarea valorilor mobiliare începe în ziua T sau chiar înainte (T-1) de la data tranzacţionării. Din acest moment.băneşti. SVM vânzătoare va efectua transferul din SVM – T-IN în SVM-FREE. ci doar în custodia lor. de la o instituţie la alta. Acţiunile care urmează a fi vândute se pot afla fie la un registru independent (de ex. în funcţie de momentul în care societatea de servicii de investiţii financiare va transfera acţiunile de la registru în contul său deschis la SNCDD. La momentul (T-1) sau T banca custode transferă valorile mobiliare din contul său la SNCDD în contul SVM vânzătoare . Dacă acţiunile care urmeză a fi vândute se află la un registru independent. dar nu s-au aflat nici un moment în proprietatea acestora. înaintea efectuării tranzacţiei.

 Indicele RASDAQ 50 cuprindea societăţile cele mai importante. Clientul poate solicita în orice moment retragerea banilor sau a valorilor mobiliare. Indicii Pieţei RASDAQ Pentru Bursa Electronică RASDAQ. contravaloarea acestora se poate găsi în contuirle deschise de lienţi la societăţile de servicii de investiţii financiare sau la băncile custode. 5.Datele cu privire la deţinerile investitorilor (bani sau valori mobiliare) sunt evidenţiate în „Extrasul de cont”. sistemul de indici a fost conceput mai aparte:  Indicele RASDAQ Compozit (RASDAQ-C) ia în calcul toate societăţile listate pe piaţă.  Un subsistem de indici pleca de la grupări ale societăţilor după capitalul social. având ca dată de referinţă 31 iulie 1998 şi valoarea de start 1000 de puncte. document care este eliberat de societatea de servicii de investiţii financiare care acţionează în calitate de custode.  Un subsitem de indici sectoriali avea în vedere delimitări în funcţie de sectorul de activitate. 14 . În cazul acţiunilor vândute.  Un subsistem de indici pornea de la localizarea geografică. de banca custode sau de registrele independente şi care dovedeşte faptul că clientul respectiv este proprietarul valorilor respective. Având în vedere diversitatea şi complexitatea situaţiilor firmelor listate la BER. familia de indici cu acelaşi nume a fost lansată pe 3 august 1998.

Ulterior. 15 .factorul de ponderare corespunzător emitentului i la data curentă. şi din 28 octombrie 2002. RASDAQ-C NUME INDICE: RASDAQ-C (RASDAQ Compozit) DATĂ LANSARE: 31 Iulie 1998 NUMĂR DE SOCIETĂŢI: variabil VALOARE INIŢIALĂ: 1000 puncte ACTUALIZARE: oricând este necesar. • Do .factorul de ponderare corespunzător emitentului i în şedinţa de tranzacţionare de referinţă.O astfel de structurare a informaţiei reflectată prin indicii bursieri s-a considerat că va oferi în acelaşi timp o imagine atât asupra tendinţei evoluţiei globale a evoluţiei preţurilor. 5. incluzând societăţile comerciale listate la categoria I a BER. SCOP: Indicele RASDAQ Compozit include în calculaţie toate societăţile tranzacţionate în Piaţa RASDAQ şi urmăreşte sintetizarea tendinţei globale a preţurilor acţiunilor.divizorul în momentul de referinţă. pe lângă indicele RASDAQ-C există alţi 2 indici: • RAQ I. indicele RASDAQ COMPOZIT se încadrează în familia de indici bursieri ponderaţi prin capitalizarea de piaţă. structura sistemului de indici RASDAQ s-a modificat.preţul de închidere al acţiunilor societăţii i în ziua de referinţă (t=0). odată cu reforma peţei RASDAQ şi transformarea în Bursa Eelctronică RASDAQ. METODA DE CALCUL: Din punct de vedere al metodologiei de calcul. cât şi asupra unor grupuri sau sectoare specifice vizate. • wfio . Elementele ce definesc calculaţia sunt: • pio .preţul ultimei tranzacţii realizate cu acţiunile societăţii i . revizuit pe baza zilnică. • pit . • RAQ II. Având în componenţă toate societăţile comerciale cotate la categoria a II-a a BER. • wfit .1.

• Dt .valoarea iniţială a indicelui. REGULI DE SELECTARE A SOCIETĂŢILOR ÎN PORTOFOLIUL INDICELUI: • singura condiţie pentru ca un emitent să fie inclus în RASDAQ-C este tranzacţionarea acţiunilor sale în Piaţa RASDAQ. lichidări. Participarea unui simbol în indice este limitată la 25% din totalul capitalizării simbolurilor incluse în RASDAQ-C.divizorul la data curentă. dacă ponderea capitalizării simbolului depăşeşte limita procentuală de 25%. fuziuni. ca urmare factorul de ponderare pentru un simbol poate fi: • • numărul de acţiuni corespunzătoare simbolului respectiv. se folosesc următoarele metode de ajustare: • modificarea factorilor de ponderare astfel încât nici unul din simboluri să nu depăşească 25% ca pondere în indice. • It .numărul de societăţi comerciale cuprinse în portofoliul indexului. modificări în capitalul social. astfel încât pit * wfit să reprezinte 25% din capitalizarea totală a simbolurilor incluse în indice.valoarea curentă a indicelui. • Io . • N . dacă ponderea capitalizării acestuia în capitalizarea totală a simbolurilor incluse în indice este sub 25% . • modificarea divizorului. METODE DE AJUSTARE A INDICELUI: Pentru a compensa efectele generate asupra indicelui RASDAQ Compozit în faţa diverselor procese economice ca: divizări/consolidări de acţiuni. ELEMENTE CARE DETERMINĂ AJUSTAREA: Principalele tipuri de evenimente care pot determina ajustări ale indicelui: 16 . un număr ajustat.

SCOP: RAQ-I a fost lansat odată cu introducerea Categoriilor de Excelenţă în Piaţa RASDAQ. • divizări sau consolidări. 5. REGULI DE SELECTARE A SOCIETĂŢILOR ÎN PORTOFOLIUL INDICELUI: • singura condiţie pentru ca un emitent să fie inclus în RAQ-I este listarea pe Piaţa RASDAQ în Categoria I. • modificarea componentei indicelui prin listări / delistări. • modificări în capitalizarea unui emitent astfel încât să se depaşească limita de 25% din capitalizarea totală a pieţei.2.• modificări de capital (majorări / diminuări ). 17 . METODA DE CALCUL: Aceeaşi cu cea utilizată pentru calculul RASDAQ -C. RAQ-I NUME INDICE: RAQ . METODE DE AJUSTARE A INDICELUI: Aceleaşi cu cele utilizate în calculul RASDAQ-C.I DATĂ LANSARE: 28 Octombrie 2002 NUMĂR DE SOCIETĂŢI: variabil VALOARE INIŢIALĂ: 1079.216 puncte ACTUALIZARE: oricând este necesar. pentru a reflecta evoluţia de ansamblu a preţurilor emitenţilor de top listaţi în Piaţa RASDAQ pe Categoria I. revizuit pe baza zilnică. ELEMENTE CARE DETERMINĂ AJUSTAREA: Principalele tipuri de evenimente care pot determina ajustări ale indicelui: • modificări de capital (majorări / diminuări ).

REGULI DE SELECTARE A SOCIETĂŢILOR ÎN PORTOFOLIUL INDICELUI: • singura condiţie pentru ca un emitent să fie inclus în RAQ-II este listarea pe Piaţa RASDAQ în Categoria II. 5. revizuit pe baza zilnică.II DATĂ LANSARE: 28 Octombrie 2002 NUMĂR DE SOCIETĂŢI: variabil VALOARE INIŢIALĂ: 1079. METODA DE CALCUL: Aceeaşi cu cea utilizată pentru calculul RASDAQ -C. • modificări în capitalizarea unui emitent astfel încât să se depăşească limita de 25% din capitalizarea totală a emitenţilor de pe Categoria I. SCOP: RAQ-II a fost lansat odată cu introducerea Categoriilor de Excelenţă în Piaţa RASDAQ. METODE DE AJUSTARE A INDICELUI: Aceleaşi cu cele utilizate în calculul RASDAQ-C. RAQ-II NUME INDICE: RAQ .216 puncte ACTUALIZARE: oricând este necesar. 18 . ELEMENTE CARE DETERMINĂ AJUSTAREA: Principalele tipuri de evenimente care pot determina ajustări ale indicelui: • modificări de capital (majorări / diminuări ). pentru a reflecta evoluţia de ansamblu a preţurilor emitenţilor de top listaţi în Piaţa RASDAQ pe Categoria II.3. modificarea componenţei indicelui prin promovarea / retrogradarea emitenţilor pe /de pe Categoria I.• • divizări sau consolidări.

concurând întro oarecare măsură companiile listate la BVB. Astfel. Pe acest fundal. Analiştii pieţei au pus interesul sporit faţă acest sector pe seama intrării unor fonduri de investiţii în acţionariatul unor societăţi. Perspectivele Pieţei RASDAQ în anul 2008. 19 . • modificarea componenţei indicelui prin promovarea / retrogradarea emitenţilor pe /de pe Categoria II. Capitalizarea a ajuns la 24410. majorându-se cu 127. faţă de 847. în contexul realizărilor din 2007 Piaţa RASDAQ a cunoscut cea mai importantă creştere a ultimilor ani. valoarea tranzacţiilor a fost de 4244. a faptului că unele companii mai mici ar putea avea perspective mai mari de dezvoltare. Deşi valorile capitalizării şi ale indicilor au fluctuat în mod firesc.9% faţă de decembrie 2006. a crescut valoarea de piaţă a unor societăţi tranzacţionate la Rasdaq. pe reducerea numărului de societăţi listate pe această piaţă.6 milioane lei. 6. • modificări în capitalizarea unui emitent astfel încât să se depaşească limita de 25% din capitalizarea totală a emitenţilor de pe Categoria II. aici efectul pare a nu fi fost resimţit. în a doua parte a anului în care BVB a fost afectată de criza internaţională.8 milioane lei în finalul anului 2006 (o creştere de 400.• divizări sau consolidări.7%). În plus. dar şi pe speranţa de câştig mărit. valoarea tranzacţiilor a crescut continuu în al doilea semestru al anului.0 milioane lei.

9 puncte. 20 . majorându-se cu 67. • RAQ-I a atins 4496.Toţi indicii RASDAQ au cunoscut aprecieri importante în anul care s-a încheiat: • Indicele RASDAQ-C a atins 4628. ceea ce reprezintă o creştere de 96.1%. care practic s-a dublat faţă de nivelul atins în 2006. • RAQ-II a atins 8201.6 puncte.2 puncte.5%.

este puţin probabil să aibă loc noi listări de mare amploare. dar neavând resursele necesare de a se ridica pe un loc superior în această ierarhie.Previziuni În realizarea prognozei pentru anul 2008 s-au luat în calcul tendinţele indicatorilor specifici pieţei de-a lungul întregului an. În contextul pieţelor învecinate. remarcându-se doar trecerea câtorva societăţi de pe Rasdaq pe piaţa reglementată. care a fost mai mare decât s-a anticipat anterior. ca şi preferinţele investitorilor manifestate mai ales în ultima parte a anului – în special atenţia deosebită îndreptată către Rasdaq. structura pe sectoare de activitate a companiilor prezente pe BVB şi corelaţia cu indicatorii economici pentru aceste sectoare. finalizată în luna ianuarie 2008. în special datorită impactului crizei creditelor ipotecare. Pentru perioada următoare. în special spre sectorul instrumentelor cu venit fix. acţiunile urmând a intra la tranzacţionare în 2008 şi s-a derulat cea a Casei de Bucovina – Club de Munte. Spre sfârşitul anului a avut loc singura ofertă publică iniţială încheiată. având în vedere că situaţia internaţională continuă să fie negativă. Fondul Monetar Internaţional a anunţat că îşi va reduce estimările privind creşterea economică pentru anul 2008 pentru Statele Unite şiEuropa. În anul care a trecut un element negativ l-a constituit lipsa ofertelor publice. în anul 2007 România s-a menţinut pe trendul anilor anteriori. dar şi spre acţiuni. a societăţii Transgaz. se speră că fondurile de administrare a pensiilor private obligatorii vor atrage capital. 21 . În estimarea evoluţiei din acest an a fost luat în calcul faptul că anul 2008 debutează sub auspicii nefavorabile. ocupând aceeaşi poziţie ca în anii precedenţi. deşi a fost anunţată intenţia de a se lista la bursă unele companii din domeniul administrării transportului fluvial şi maritim şi aeroporturi. La aceasta am adăugat şi influenţa pe care o va exercita deprecierea cea mai importantă din ultimii trei ani a monedei naţionale în raport cu moneda europeană. situaţia de pe pieţele internaţionale şi integrarea din ce în ce mai vizibilă a bursei bucureştene în circuitul mondial. Pe termen scurt.

Anii 2004 . printre specialişti pieţei de 22 . e posibil ca în acest an participarea acestora pe piaţa românească să se diminueze. În ciuda acestui fapt. ponderea acestora în ceea ce priveşte cumpărările de acţiuni în totalul cumpărărilor să crească. observându-se. comportamentul investitorilor străini la BVB a fost. În ultimii ani au existat păreri.Structura companiilor listate la BVB va continua să fie nereprezentativă la scara economiei româneşti. situaţia pozitivă din prima parte a anului a făcut. În anul 2007. fiind posibil ca preferinţele investitorilor să se îndrepte tot către sectorul financiar-bancar. Luând în calcul cele arătate mai sus. preferinţa acestora către vânzare în detrimentul cumpărărilor de acţiuni. aşa cum am arătat în prezentarea generală. iar 2007 a fost dominat de două perioade de declin (cea din luna august putând fi considerată majoră). În exerciţiul de prognoză s-a luat în considerare şi evoluţia din anii anteriori. afectat de criza internaţională.2006 au fost ani cu creşteri importante. similar anilor anteriori. începând cu luna august. dacă perturbările de pe plan internaţional vor continua. ca la nivelul întregului an.

De aceea. Simultan.capital. s-ar putea să asistăm la încheierea unui ciclu de dezvoltare al BVB. estimăm ca anul 2008 să nu fie foarte spectaculos. în schimb cei referitori la segmentul Rasdaq s-au majorat foarte mult. Ne aşteptăm la o capitalizare totală pe cele două pieţe în jurul valorii de 125 miliarde lei şi creşteri sub nivelul celor din anul 2007 la ceilalţi indicatori. care au arătat că valoarea de piaţă a unor companii este supra-evaluată. Apreciem că trebuie continuate eforturile de popularizare a bursei în rândul populaţiei şi în special al companiilor. În ceea ce priveşte piaţă RASDAQ. existând premisele unei evoluţii deosebite. Ca o concluzie. în perioada post-criză financiară aceste rezultate par a nu mai fi fost atractive pentru investitorii străini. deşi rezultatele financiare periodice au fost bune. de continuare a performanţelor din a doua parte a anului. 23 . cu dinamici chiar mai mici decât cele din anul trecut. iar mediul internaţional favorabil. Pe de altă parte. în declin continuu. aprecierea acesteia pare să continue. în ultima parte a anului trecut la BVB indicatorii şi-au pierdut din amploare. apreciem faptul că piaţa românească are în continuare potenţial. înregistrate de la începutul anului 2008. existând percepţia unui transfer al capitalului de pe o piaţă pe cealaltă. dar considerente de prudenţialitate ne fac să fim moderaţi în ceea ce priveşte indicatorii săi. În consecinţă. aşa cum am arătat mai sus. în sprijinul acestei idei venind nivelele scăzute. puţin promiţătoare. dar şi oferta acesteia trebuie să fie pe măsură.

............................. Iaşi 2005............ Darda........... Sedcom Libris............................................ Bucureşti 1997......... 18 RAQ-II ............... N........................................................... Didactică şi Pedagogică. 6 Mecanismul derulării tranzacţiilor la Bursa Electronică RASDAQ.. Stancu..........16 RASDAQ-C .................................................. Ed.................. Economică....................... . 3................. Prisacariu................................ 7 Condiţii de listare a acţiunilor la Bursa Electronică RASDAQ...... Ed.......... G................... 3 Componentele şi intermediarii Bursei Electronice RASDAQ .......................... Bursa de valori....................................................... M......................................... 24 .. 10 Raportarea.......7 Sistemul de cotaţii ......... Pieţe de capital şi Tranzacţii bursiere................... Pieţe de capital şi burse de valori.........11 Indicii Pieţei RASDAQ......................................20 BIBLIOGRAFIE 1........... Ed..................... decontarea şi înregistrarea tranzacţiilor............. Stoica..................... Ghilic Micu.............. Bucureşti 1997. Anghelache..CUPRINS Caracteristicile pieţelor extrabursiere ........ 2............................................................................. 16 RAQ-I ............................... V.............. B................................................... 9 Tipuri de tranzacţii ................................................................................................... I........ O.. confirmarea..................... 4 Sistemul de tranzacţionare RASDAQ .. în contexul realizărilor din 2007 ...... Dornescu.................. 19 Perspectivele Pieţei RASDAQ în anul 2008...........................................

ro 5.ro 25 .cnvm. www.4.bvb. www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful