UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA TRANSPORTURI

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA TRACTOARELOR

Student – Carabulea Oprea Nicolae Grupa – 8406A

.............14 3.................................................1) Scurt istoric...........3 Sisteme de rulare...............................................................5 Sisteme de frânare...........................................................................................7 Postul de conducere.......................................................................4 3) Sisteme ce compun tractorul.................................................................12 3......................................6 3........................................14 3.....................................................................9 3.............2 Transmisia (mecanică....................3 2) Clasificarea Tractoarelor....................................................13 3.......................................4 Sisteme de direcţie..................................5 3..............................................5 3..........................................................8 Sisteme speciale............................................1 Motorul...............................................6 Sistemul hidraulica................................................15 2 ................................................................................................................................................. hidraulica).....................................................

cu prizã de putere semiindependentã şi instalaţie hidraulicã pentru acţionarea diferitelor maşiniagricole purtate şi remorcate. destinate sã execute majoritatea lucrãrilor agricole.83-22. U-29. legumicol (U-445 L).dezvoltând 10 viteze de mers înainte cuprinse între 2. Ele sunt folosite pentru diferite aplicaţii care sunt enumarete mai sus. Timişoara şi Codlea.În anul 1955 a început fabricaţia tractorului Universal-2 (U-2) pe roţi.11 km/h şi era echipat cu un motor Diesel în patru timpi cu puterea de 37 CP la1400 rot/min. În prezent aceste tractoare se produc în variante modernizate U-650M . Primul tractor românesc s-a numit IAR-22 şi a fost realizat la 26 noiembrie 1946la fostele uzine IAR. U-651M. aceste tractoare realizau 10 viteze de mers înainte. la trasmisii extreme de eficiente integrale4x4. precum şi lucrãrile detransport. U-445 DT. În perioada 1963-1968 s-a început fabricaţia altor tipuri de tractoare cum ar fi: S1300 tractor pe şenile cu putere de 130 CP ( anul 1963). Tractoarele în ziua de astăzi sunt «coloana» societăţii moderne. U-450.58-26. În primul an de fabricaţie. îmbunătăţiri funciare.94 km/h.În anul 1951 a început fabricaţia în serie a tractorului pe şenile KD35 cu destinaţie generalã. care ajuta tractorul să iasă din orice situate imaginabilă. S-650 tractor pe şenile echipat cu motor D-104 (anul 1965). echipat cu acelaşi motor D-35 al tractoarelor KD-35. etc.remorcilor. Tractoarele pe roţi şi-au păstrat de-a lungul anilor formă de baza singurile lucruri care sau schimbatfiind tehnologia de propulsare. cu puterea de 65 CP la turaţia de 1800rot/min. Miercurea-Ciuc.U-445 SD. U-27.1) Scurt istoric Tractorul este un vehicul terestru autopropulsat destinat tractării sau împingerii maşinilor agricole.000 bucãţi/an. realiza cinci viteze de mers înainte cuprinse între 4. U-650 super şi U-650 DT super. fabricaţia de tractoare extinzându-se şi la Craiova. devenite “Tractorul”. puterea şi comodităţile şoferului.U-445 HCV).40 km/h şi erau echipate cu motor Diesel de 45 CP laturaţia de 1500 rot/min. viticol (U-445 V. U445 DTSD. exploatări miniere.56 şi 12.inclusiv lucrãrile de întreţinere a culturilor prãşitoare. U-445 DTE. Un pas important în dezvoltarea industriei româneşti de tractoare l-a constituittrecerea în anul 1963 la fabricarea în serie a tractoarelor pe roţi U-650 cu varianta U-651 (cu patru roţi motoare). echipate cu motor Diesel D-110. silvicultura. SV-445.81şi 9. având un domeniu de utilizare mai larg. iar de atunci şi pânã astãzi capacitatea de producţie a crescut la cca 60. care realiza cinci viteze pentru mersul înainte cuprinse între 3. industrie. 3 . exploatări de piatră.95 Km/h.Ulterior s-a trecut la fabricarea tractorului U-26.transporturi.1947 s-au construit 280 de tractoare. cu motor de 45 CP în variantele Universal (U-445. În anul 1969 a început construcţia tractoarelor pe roţi şi şenile din familia U-445. S-445). din Braşov. Ele au evoluat de la o trasmisie simpla pe spate 4x2. în prezent se produc variante modernizate S-651 LS şi IF650 E. maşinilor terasiere sau a altor utilaje cu destinaţie specială folosite în agricultură.cuprinse în intervalul 2. Aceste tractoare au fost echipate cu motor Diesel (D-103) cu injecţiedirectã şi pornire electricã.

supraalimentat cu puterea de 150 CP. apropiatbusteni etc. iar în prezent se construiesc tractoarele S-1800IF şi S-1800 LS pentru lucrãri în construcţii şi industriale. au fost realizate noi tipuri de tractoare agricole cu performanţe îmbunãtãţite (U-350. tipul şi puterea motorului.Tractoare cu utilizare generală folosite pentru executarea unor lucrări grele.Tractoare specializate care printr-o construcţie specială sunt adaptate unor lucrarispecific. După tipul sistemului de rulare: a) Tractoare pe roţi: 1. în 12 grupe de puteri: 25-300 CP.Tractoare de utilizare generală care pot fi pe roţi sau pe şenile şi sunt folosite laexecutarea principalelor lucrări. tras. echipate cu motoare de180 CP. B.Tractoare cu două punţi care formează clasa cea mai răspândită. în peste 300 de variante.Tractoare special destinate unor lucrări speciale ca: săpat. U-500 cu diverse variante. 4.pomicol (U-445 HCP). în prezent sefabricã în România peste 53 de tipuri de tractoare. A-1801 L. 2. 2. care sunt tractoare de putere mică şi foartemica şi gabarit redus. cu performanţe la nivelul tehnicii mondiale. După destinaţie: a) Tractoare agricole: 1. A-1800 A).Tractoare cu o punte numite motocultoare. U-530 cu variante. pe roţi şi pe şenile. c) Tractoare de transport folosite pentru transportul produselor agricole sau a alor materialeatat pe drumuri amenejate cât şi pe terenuri fără drumuri. A. pentru lucrãri în pante (SM-445) şi pentrulucrãri multiple (U-445 TIH).Ulterior. încărcat.Tractoare universale care formează o grupă a tractoarelor pe roţi şi se caracterizeazaprin lumina de transport mare ( în unele cazuri variabilă). În anul 1970 a început fabricaţia tractorului S-1500. b) Tractoare pentru industre : 1. tipul transmisiei. 2. Pot fi: cu trei roţi (3x2)din care două motoare plasate în spate şi una în fata (folosite la lucrări de prăşit) şi cupatru roti în varianta 4x2 (două roţi motoare plasată în spate) şi 4x4 (patru 4 . U-550 cu variante. 3. Sunt utilizate pentru executarea de lucrări pe suprafeţe moi. echipat cu motor Diesel. A-3602 IF).Şasiuri autopropulsate care sunt tractoare pe roţi la care motorul şi transmisia suntplasate în zona punţii spate. tipulsistemului de rulare. 2) Clasificarea Tractoarelor Se pot folosi mai multe criterii de clasificare dintre care cele mai utilizate sunt: destinaţia. precum şi noi tipuri de tractoare industriale cu transmisii hidrodinamice şi ramã articulatã (A-1801 IF.

2. necesară pentru deplasarea tractorului şi acţionarea maşinilor din agregat Rodajul tehnicii agricole se efectuează conform cerinţelor întreprinderilor producătoare sau a întreprinderilor de reparaţii şi are destinaţia de a înlătura eventualele defecţiuni ivite la montare. constatarea şi înlăturarea unor scurgeri de combustibil şi lubrifianţi.rotimotoare). b)Tractoare cu putere mică (7-20 kW). După tipul transmisiei: a) Cu transmisie mecanică: 1. C. În trepte. Hidrodinamica. e)Tractoare cu putere foarte mare ( >100 kW). După tipul şi puterea motorului: a)Tractoare cu putere foarte mică (3-7 kW). d)Tractoare cu putere mare (50-100 kW). De regulă este un motor termic. Continuă. c) Cu transmisie electrică d) Cu transmisie combinată 3) Sisteme ce compun tractorul 3. De exemplu. din modificarea tractoarelor pe roţi fie prin adăugarea unei roţi suplimentare sau prin înlocuirea roţilor din spate cu mecanism cu şenile. ajustarea şi păstrarea pieselor conjugate în frecare. înainte de a intra în sarcina normală de exploatare tractoarele şi 5 . c) Tractoare cu semisenile care au sistemul de rulare format din roti în fata şi senile în spate . El transformă energia termică rezultată din arderea combustibilului în energie mecanică. Hidrostatica. b) Tractoare pe şenile care folosesc sistem de propulsie cu şenile asigurând o aderentă mai bună şi o presiune specifica mai scăzută . S-au obţinut de regulă. c)Tractoare cu putere mijlocie (20-50 kW). 2.1 Motorul Motorul reprezintă sursa de energie a tractorului. b) Cu transmisie hidraulică: 1. D.

20% sarcină. decât numai prin acţionarea manetelor. se realizează la efectuarea anumitor lucrări agricole de câmp şi transport care nu necesită sarcini mari. dacă nu apar pierderi de combustibil. conducte. 14 ore – 30. Rodajul tractoarelor constă din încercarea lucrului motorului în gol (15 . ca regulă. * transmisia centrală.... viteza de deplasare.. dacă nu se produc încălziri anormale. Cuprinde următoarele subansamble: * ambreiajul principal.autovehiculele trebuie rodate în gol şi în sarcină progresivă. În funcţie de variaţia debitului de combustibil avem: * pompe cu injecţie cu pistonul variabil. acţionarea manetelor de comandă care trebuie să se facă uşor şi fără şocuri. transmisiile mecanice diferă între ele din punct de vedere al părţilor componente... rodajul tractorului în gol (5 .. rodajul tractorului cu sarcină progresivă la toate treptele de viteze (7 ore – 15 . 6 . Transmisiile mecanice în trepte sunt cele mai răspândite datorită simplităţii constructive şi siguranţei în funcţionare. tipul şi starea drumului. încărcare.5 ore la fiecare treaptă de viteze). * transmisia finală. dacă nu se produc decuplări. În funcţie de organele de deplasare ale tractorului. lucrul motorului şi a celorlalte agregate. * pompe cu inectie cu constanţa. 60% sarcină şi 14 ore – 75% sarcină). La tractor consumul de combustibil se raportează la unitatea de suprafaţa prelucrată la diferite lucrări (l/ha). 20 min. Sistemul de alimentare la MAC este format dintr-un rezervor cu o capacitate ce asigură circa 10 ore de funcţionare (tractor). În timpul rodajului se va urmări. ulei sau valvolină în timpul probelor. 7 h. * * * * 3.. Rodajul sub sarcină. * cutia de viteze. 20 min. Consumul de combustibil depinde de: starea şi puterea motorului.. După rodaj trebuie să se facă înlocuirea lubrifianţilor cu alţii proaspeţi şi se face recepţia tractorului pentru a constata dacă acesta corespunde cerinţelor constructive şi funcţionale. verificarea lucrului sistemului hidraulic (15 .. câte 0. modificarea şi distribuirea cuplului motor la roţile motoare ale tractorului. * diferenţialul.2 Transmisia Transmisia serveşte la transmiterea. 18 ore – 50 ..) cu verificarea lucrului aparaturii de comandă. 40% sarcină.)..

reductor planetar. RM .Figura 3.cutie viteze. şasiului. alegerea tipului de ambreiaj depinde de funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească. cutie de viteze. Schema unei transmisii mecanice pentru tractoarele pe roţi: MT . Ambreiajele duble permit transmiterea puterii de la motor pe două fluxuri: la transmisia tractorului şi la transmisia arborelui prizei de putere. La tractoarele pe roţi. D -diferenţial. O astfel de transmisie cuprinde următoarele părţi componente: ambreiaj principal. AP -ambreiaj principal. Ambreiajul principal este un cuplaj de legătură intermitent. diferenţial.transmisie finală. o largă răspândire au primit-o ambreiajele normal cuplate cu discuri de fricţiune.reductor planetar. agricultură şi sivicultură sunt ambreiajele simple cu ramificarea fluxului de putere şi duble. se întâlnesc ambreiaje normal cuplate simple şi duble cu posibilitatea de ramificare a fluxului de putere şi fără ramificarea fluxului de putere. transmisia centrală. şasiuri autopropulsate şi combine autopropulsate. Specific tractoarelor cu roţi care au vaste întrebuinţări în transporturi.1 se prezintă schema unei transmisii mecanice destinată tractoarelor pe roţi. transmisii finale şi roţi motoare. Ambreiajul principal serveşte la cuplarea şi decuplarea motorului de transmisie în vederea opririi şi pornirii motorului precum şi schimbarea treptelor de viteză. Astfel. combinei şi în primul rând de condiţiile de exploatare. CV .roţi motoare. asigurând cuplare progresivă a motorul termic la celelalte părţi componente ale transmisiei şi decuplarea motorului de la transmisie. TF .2. TC -transmisie centrală.motor termic. Aceste ambreiaje se prezintă într-o mare varietate de forme constructive.2. Ambreiajul dublu reprezintă 7 . RP .1. În figură 3. de tipul şi destinaţia tractorului.

pompă hidraulică cu debit variabil. Diferenţialul are rolul de a transmite turaţii diferite la roţile motoare când tractorul se deplasează în linie dreaptă.M.motor termic.reunirea a două ambreiaje simple întru-un singur ansamblu.2 Schema transmisiei hidraulice pentru tractoarele pe şenile: M . Figura 3. P . care pot fi comandate fiecare în mod separat prin sisteme proprii de pârghii de la pedale separate şicomandate de acelaşi sistem de pârghii şi de aceeaşi pedală cu comandă în serie. Prin modificarea debitului şi presiunii lichidului între pompă hidraulică şi motorul hidraulic se pot obţine turaţii diferite ale stelelor motrice ale şenilelor. Transmisia hidraulică a tractoarelor pe roţi are în componenţă următoarele părţi principale: rezervor hidraulic. filtru hidraulic. mersul tractorului înapoi şi oprirea tractorului cu motorul în funcţiune. de regulă ulei hidraulic. 8 . prima etapă este destinată decuplării ambreiajului principal. motor hidraulic. Transmisii hidraulice Transmisiile hidraulice transmit puterea prin intermediul unui flux de lichid. transmisie centrală şi diferenţial. Ele sunt transmisii fără trepte. iar a doua. S. sau în curbe şi turaţii identice când tractorul se deplasează în linie dreaptă.2. Reductorul planetar realizează dublarea numărului de trepte de viteză şi este specific tractoarelor agricole. reductor planetar. M. în energie mecanică necesară deplasării tractorului. pe teren denivelat. Motorul hidraulic transformă energia hidraulică a lichidului de lucru. . cutie de viteze).H. pe teren plan. Pompă hidraulică transformă energia mecanică primită de la motorul termic în energie hidraulică a lichidului de lucru. conducte hidraulice. pompă hidraulică. Acest tip de transmisie cuprinde: două pompe hidraulice cu debit reglabil şi două motoare hidraulice.motor hidraulic. Conductele hidraulice conduc lichidul hidraulic sub presiune la părţile componente ale transmisiei (conducte de tur şi conducte de retur). Transmisia hidraulică a tractoarelor pe şenile are în vedere eliminarea din schema constructivă a unor părţi mecanice (transmisia centrală. Transmisiile finale realizează ultima mare demultiplicare şi sunt specifice tractoarelor. Transmisia centrală schimbă planul de transmitere a mişcării cu 900 şi realizează prima mare demultiplicare a turaţiei. Cutia de viteze are rolul de a realiza viteze diferite de deplasare a tractorului în funcţie de sarcina concretă. Prima categorie oferă posibilitatea de manevrare a ambreiajelor complet independent – a doua categorie condiţionează manevrarea ambreiajelor care se efectuează în serie. diferenţial. decuplării ambreiajului prizei de putere.

* pompele hidraulice şi motoarele hidraulice pot fi montate în price zonă a tractorului. datorită transformărilor intermediare. acesta devenind mai compact. . Dezavantajele utilizării transmisiilor hidraulice sunt: * preţ de cost mai mare datorat prelucrărilor de mare precizie şi a materialelor speciale. Utilizarea transmisiile hidraulice la tractoarele pe roţi sau şenile conferă următoarele avantaje: * viteza de lucru variază continuu de la o la valoarea maximă atât înainte cât şi înapoi. Transmisii electrice 9 . * randamentul total al transmisiei este mai scăzut. * randamentul transmisiei scade o dată cu încălzirea uleiului.steaua motrică a şenilei. * simplifică comenzile tractorului.asigură posibilităţi sporite de automatizare a procesului de lucru al tractorului. * pe timp rece este necesară încălzirea uleiului.

De regulă ecartamentul este fix. Osiile simple. Osia motoare este o osie cu cale largă şi echipează tractoarele cu două punţi motoare. Osia simplă cu cale îngustă (fig. prinsă articulat la suportul osiei din faţă şi două semiosii laterale. Părţile componente principale ale sistemului de rulare pe roţi sunt: osia din faţă. de aceea pentru exploatare trebuie angajată forţă de muncă cu înaltă calificare. Sistemul de rulare la tractoarele pe roţi Sistemul de rulare pe roţi este cel mai utilizat sistem în construcţia tractoarelor. roţile 10 . cu cale îngustă. semiosiile din spate şi roţile cu pneuri. Tractoarele pot fi echipate cu: sistem de rulare pe roţi. în energie mecanică care este transmisă organelor de rulare ale tractorului. în energie electrică disponibilă pentru acţionarea motoarelor electrice. motoare electrice (două sau patru în funcţie de numărul de punţi motrice). în general. Pentru asigurarea unei bune stabilităţi a tractorului şi o manevrare uşoară.Transmisia electrică a tractoarelor este formată din următoarele părţi componente: ambreiaj principal. la rândul lor pot fi: cu cale largă.3. formată dintr-o axă centrală tubulară. generator electric.1 a) echipează majoritatea tractoarelor universale şi speciale. la capetele cărora sunt prinşi articulat pivoţii fuzetelor pe care se montează roţile de direcţie.3 Sisteme de rulare Sistemul de rulare are rolul de a susţine tractorul şi de a asigura deplasarea lui prin transformarea momentului motor primit de la motor în forţă de tracţiune. Este o osie telescopică. Osiile din faţă pot fi osii simple şi osii motoare. 3. cu cale unică. Generatorul electric transformă energia mecanică promită la arbore de la motorul termic. Dezavantajele principale ale transmisiilor electrice sunt cele menţionate la cele hidraulice. Sunt realizate sisteme cu o punte motoare (cu două roţi motoare). 3. sistem de rulare cu semişenile. Osia simplă cu cale largă (fig. sistem de rulare pe şenile. aceleaşi cu cele ale transmisiilor hidraulice. Avantajele utilizării transmisiilor electrice sunt. cu două punţi motoare (cu patru roţi motoare). Motorul electric are rolul de a transforma energia electrică primită de la generatorul electric.1 b) are în componenţă un suport vertical cu pivot vertical prevăzut cu două fuzete pe care se montează roţile directoare.3. în plus există riscul electrocutării. transmisii finale şi conductori electrici. Acest tip de osie echipează unele tractoare universale care lucrează cu maşini construite special pentru tractoare cu astfel de osii. 3.

Pneurile pot fi: de tracţiune. jantă şi pneu.y .50 şi permite manevrarea uşoară a tractorului.pivoţi.fuzete.a .este unghiul format de planul rotii cu verticală.fuzete.12 mm în raport cu partea din spate.este unghiul (măsurat în plan transversal) format de axa pivotului fuzetei cu verticală. cu cale îngustă. 1 . Pneul este format din amvelopă. 5 . Are valori de 2 . Discul de regulă este concav. 3 . b.roţi de direcţie.de direcţie se montează pe puntea din faţă în poziţii bine determinate. din punct de vedere constructiv pot fi realizate ca: * semiosii cu arbori liberi (nu includ transmisiile finale) care permit modificarea ecartamentului prin culisarea roţilor pe arborii liberi. * semiosii fără arbori liberi (includ transmisiile finale) la care ecartamentul se poate modifica prin schimbarea poziţiei discului şi a jenţii roţii. Roţile sunt mai apropiate la partea din faţă cu 1 . 2 . .este unghiul (măsurat în plan longitudinal) format de axa pivotului fuzetei cu verticală şi are valori de până la 10a. luarea virajului cu uşurinţă şi măreşte stabilitatea tractorului la deplasarea în linie dreaptă.unghiul de stabilitate .unghiul de înclinare transversală . disc.3. 4 .5 . pe el se prinde discul roţii. . Roţile cele mai utilizate sunt cele cu pneuri. 3 . permite a b Figura 3. Semiosiile din spate. 1 .unghiul de înclinare longitudinală . .80. Acest unghi îmbunătăţeşte stabilitatea tractorului la deplasarea în linie dreaptă.pivot.unghiul de fugă (de convergenţă) al roţilor.semiosii laterale. Butucul se montează pe semiosie. Janta este montată pe disc şi are rolul de a susţine pneul.roţi de direcţie. 4 . cu cale largă. formând patru unghiuri: . cameră de aer şi valvă şi constituie partea de rulare a roţii.suport vertical. Are valori de 0. Roată cu pneu este formată din: butuc.axa centrală. 2 .1 Schema osiei simple: a.(3 . folosite la roţile motoare şi sunt prevăzute cu profile de 11 .

Șenila este compusã din mai multe zale modulare (plãci de oțel prevãzute cu dinți de angrenare și cu pinteni care pãtrund în sol.În funcþie de tipul suspensiei. * ºenile elastice.aderenţă. tancuri). Șenila este un organ de deplasare al unor autovehicule grele (tractoare. ºenilele se clasificã în: * ºenile rigide. La tractoarele de putere mare (peste 60-70 kw) apar rezistente mari la bracarea roţilor de direcţie. * ºenile semielastice. datorită greutăţilor mari ce revin pe aceste roti. de direcţie utilizate la roţile de direcţie. cãrucioarele ºenilelor ºi suspensii. 3. ceea ce îl face sã poatã fi folosit pe o mare diversitate de terenuri fãrã sã se scufunde.4 Sisteme de direcţie Sistemul de direcţie se compune din următoarele două părţi principale : * Mecanismul de direcţie. asamblate între ele prin buloane).sistemul de rulare este reprezentat prin douã ºenile montate de o parte ºi de alta a tractorului. Sistemul de rulare la tractoarele pe şenile La tractoarele pe ºenile. încât la volan sunt necesare 12 . care transmite mişcarea de la levierul de direcţie(levierul casetei) la fuzetele roţilor de direcţie. Zalele îi asigurã vehiculului o mai mare suprafațã de contact și o mai mare aderențã cu solul decât dacă ar fi avut roți. autocamioane. Constã într-o bandã continuã închisã care se înfãșoarã pe o roatã stelatã motoare ce permite mișcarea tractorului sau a altui vehicul greu. care serveşte la transmiterea mişcării de rotaţie de la volan la axul levierului de direcţie : * Mecanismul de comandă al direcţiei.

motorul hidriostatic trebuie să realizeze bracarea roţilor de direcţie în sensul comandat . La comanda dată prin volan. se folosesc mai mult la maşini agricole autopropulsate şi se caracterizează prin aceea că nu sunt prevăzute cu o legătură mecanică intre distribuitorul servomecanismului şi levierul de comandă al mecanismului de direcţie. Dacă volanul este oprit într-o anumită poziţie. mai ales la deplasarea pe terenuri deformabile. motorul hidrostatic transforma energia hidraulică realizată de pompă în lucru mecanic necesar rotirii (bracării) roţilor de direcţie. care depăşesc posibilităţile fizice ale conducătorului. Legătura între cele două elemente se realizează pe cale hidrostatică. amortizează şi şocurile transmise de rotile de direcţie şi măresc manevrabilitatea acestora. pe cale mecanică. De aceea. când rotile creează făgaşe. iar această poziţie să nu se modifice .forţe de acţionare mari. un asemenea servomecanism se compune dintr-o pompă didraulica acţionată de motorul autovehivulului. Servomecanismele sunt: Hidromecanice – cele mai răspândite. în principiu. prin acţionarea unui cilindru de lucru care pune mişcare în mecanismul de direcţie. Să se asigure o corespondenţa între viteză de rotire a volanului şi cea de bracare a roţilor de direcţie . un distribuitor hidraulic comandat prin rotirea volanului şi un motor hidrostatic de acţionare a mecanismului de comandă a direcţiei. servomecanismul de direcţie trebuie să permită conducerea vehiculului direct de la volan. sau din momentil când volanul a fost oprit (inerţia sistemului să fie mică) .mai puţin răspândite la tractoare. în cazul în care pompă hidraulică nu funcţionează (de exemplu: la oprirea motorului) sau atunci când instalaţia hidrostatică este defectă. pentru reducerea efortului aplicat la volan. motorul hidrostatic având un rol numai pentru uşurarea bracării roţilor de direcţie. se caracterizează prin aceea că între volan şi roţile de direcţie exista în permanenţă o legătură mecanică. totodată. 13 . corespunzătoare unghiului de rotire a volanului. rotile de direcţie să rămână în poziţia respectivă. Hidrostatice . mecanismele de direcţie ale autovehiculelor grele sunt prevăzute cu servomecanisme care. Cele mai răspândite servomecanisme de direcţie sunt cele cu acţionare hidriostatica. Servomecanismele de direcţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : La rotierea într-un sens a volanului. Servomecanismul să intre în funcţiune şi să iasă din funcţiune după un timp foarte scurt din momentul începerii rotirii volanului.

. Clasificarea sistemelor de frânare se face după mai multe criterii. După tipul constructiv se pot clasifica în: . fără şocuri în momentul acţionării şi să excludă total apariţia fenomenului de autofrânare.5 Sisteme de frânare Sistemul de frânare are rolul de a reduce viteza de deplasare.sisteme de frânare cu acţionare mecanică. .sisteme de frânare cu frâne cu saboţi.sisteme de frânare cu frâne cu discuri.sisteme de frânare cu acţionare pneumatică.sisteme de frânare cu acţionare hidraulică. Sistemele de frânare cu acţionare mecanică se utilizează la tractoarele cu viteză mică de deplasare (tractoare agricole. caracterizându-se prin fiabilitate ridicată Sistemele de frânare cu acţionare hidraulică sau pneumatică se utilizează la tractoarele cu viteză sporită de deplasare. . . lină. La tractoare frânele se amplasează pe arborii transmisiei (semiarborii planetari) şi 14 .Schema mecanismului de direcţie a unui tractor U 445 3. universale). de a opri şi imobiliza tractorul pe durata staţionării şi de a contribui la realizarea întoarcerilor cu rază mică de viraj. prin frânarea independentă a unei roţi sau şenile.sisteme de frânare cu frâne cu bandă. Sistemul de frânare trebuie să asigure frânarea rapidă. cele mai uzuale fiind: După modul de acţionare ele se pot clasifica în: .

Este prevăzută cu orificii echidistante şi furcă de cuplare. iar la remorci. asigurând în acelaşi timp eficienţa economicã maximã şirespectarea cu stricteţe a normelor de protecţia muncii. 3. uşor de întreţinut. longitudinal. distribuitor hidraulic. de realizãrile tehnice şi ştiinţifice obţinute în ţarã şi pe plan mondial. Se livrează împreună cu tractorul şi este utilizată cel mai frecvent.sunt independente. * bară longitudinală montată pe sub tractor.6 Sistemul hidraulica Instalaţia hidraulică are rolul de a transforma energia mecanică în energie hidraulică şi de a acţiona prin intermediul energiei hidraulice motoare hidraulice montate pe tractor sau maşini horticole.8 Sisteme speciale Tractoarele agricole trebuie sã corespundã în totalitate cerinţelor impuse de lucrãrile agricole ce se executã. cu preţ de cost redus. fiind prevăzute cu reglaj automat al forţei de tracţiune şi al poziţiei maşinii. Are în componenţă: rezervor de ulei. Instalaţia hidraulică de tip monobloc are toate elementele grupate într-un bloc comun. Această instalaţie cât şi instalaţia de tip semibloc prezintă avantajul automatizării proceselor de lucru. După modul de funcţionare se clasifică în: instalaţii hidraulice fără reglaje automate şi instalaţii hidraulice cu reglaje automate. 3. în articulaţiile sferice ale tiranţilor laterali. 15 . cu un capăt la şasiu iar cu celălalt pe un suport propriu cu orificii. 3. filtru de ulei. cilindru de forţă cu dublu efect. conducte. După modul de realizare ele se clasifică în: Instalaţia hidraulică cu elemente separate este o instalaţie simplă. Dispozitive de tracţiune Dispozitivele de tracţiune sunt reprezentate prin bare de tracţiune şi cuple de tracţiune. scaunul şi cabina care trebuie sã asigure confort şi condiţii de igiena muncii conforme cu normele de protecţia muncii. Barele de tracţiune au rolul de a permite cuplarea maşinilor tractate la tractor fiind realizate sub două forme: * bară transversală montată perpendicular pe axa de simetrie a tractorului. fiind montate în partea din spate a tractorului. La capătul opus este montată furca de cuplare. pompă hidraulică. care transform ă energia hidraulică în lucru mecanic. la roţi. Instalaţia hidraulică de tip semibloc are o parte din elemente montate întrun bloc comun iar altele dispuse separat.7 Postul de conducere Echipamentul anex al tractorului reprezentat prin capotaje.

Mişcarea se transmite la tiranţii laterali prin tiranţii verticali şi implicit la maşina din agregat care poate fi ridicată sau coborâtă după dorinţă. cuple automate. Lanţurile stabilizatoare au rolul de anulare a jocului în plan transversal al maşinii suspendate. cu rol de amortizare a şocurilor. doi tiranţi verticali. în special în timpul transportului. lanţuri stabilizatoare. tirant central reglabil ca lungime. prins cu un capăt la tractor iar cu celălalt la unul din braţele arborelui. Are în componenţă un arbore transversal cu două braţe. Mecanismul de suspendare al tractorului (ridicătorul hidraulic) Mecanismul de suspendare este folosit pentru cuplarea la tractor a maşinilor horticole semipurtate sau purtate. Cuplele de tracţiune sunt utilizate pentru cuplarea şi tractarea remorcilor. cuple semiautomate (cuplarea şef ace automat. Ele pot fi: cuple manuale. Acţionarea mecanismului se realizează prin intermediul unui cilindru de forţă comandat de instalaţia hidraulică a tractorului. doi tiranţi laterali. 16 .Se utilizează numai la maşini special concepute. Se montează în partea din spate a tractorului prin intermediul unor elemente rigide sau elastice. decuplarea manual).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful