1 Armata Salvarii Craiova - Curs de engleza REGULI DE PRONUN IE

Limba engleza foloseste literele alfabetului latin, dar in unele cazuri acestea au alte valori si sereprezinta cu ajutorul fonemelor. De regula se accentueaza partile principale de vorbire si nu cele ajutotoare. Prima silaba accentuata in propozitiile enuntiative se pronunta pe un ton mai inalt, acesta coborand treptat spre ultima silaba neaccentuata. Iat câteva sunete care se pronun Simbolul «..se pronun Simbolul «.se pronun cu totul diferit în limba englez :

t cu limba între din i, ex. Bath. d cu limba între din i, ca în cuvântul brother.

r este un r care se aude slab, uneori deloc. g este un g care se pronun foarte slab.

Vocale
Limba engleza are 12 vocale, lungi (mai lungi decat in limba romana, pe care le indicam in transcrierea fonemica prin doua puncte [:]), si scurte (mai scurte decat in limba romana): a scurt, intre "a" anterior si "o", ex.: nut [nat] nuca a: mai lunga decat vocala romaneasca, urmata de obicei de "r" (care nu se pronunta, doar daca urmatorul cuvant incape cu o vocala!), ex.: arm [a:m] brat car [ca:] masina

[a] a cu barcuta deasupra, e scurt, si intalnit in silabe neaccentuate, ex.:
a pen [ a pen] un stilou at home [at haum] acasa after [a:fta] dupa England [ingland] Anglia [a: ] a cu barcuta deasupra, prelungit si pronuntat printre dinti, intr-un zambet larg, ex.: girl [ga:l] fata learn [la:n] a invata

pronuntat cu gura foarte mult deschisa. toate door [do:] usa u scurt.: men [men] barbati many [meni] multi. animale si notiuni abstracte) big [big] mare i: vocala lunga. Pentru vorbitorii de limba maghiara este usor de pronuntat. vorbitorii de limba maghiara sunt avantajati. intre "u" si "o" all [o:l] toti.: Ann [aen] Ana has [haez] (el.2 [ae] este un sunet intermediar intre "e" si "a". din nou! dog [dog] caine not [not] nu (adverb) o: lung. unul si acelasi sunet poate fi reprezentat prin litere diferite. ea (pentru substantive ce denumesc obiecte. ex.: Dii! be [bi:] a fi see [si:] a vedea o intermediara intre o si a. ex. intre "i" si "e" it [it] el. Este comparat cu behaitul oilor.: all [o:l] door [do:] Consoane . ea) are e similar cu vocala romaneasca. multe i scurt. ex. intre "u" si "o" good [gud] bun u: lung you [iu:] tu. intalnita in exclamatiile din limba romana. voi do [du:] a face Dupa cum ati observat deja. ex.

alveolare. tine varful limbii intre dinti si rosteste "s" (consoana surda) sau "z" (consoana sonora) ["s"] thank ["s"aenc] multumesc ["z"] then ["z"en] atunci d. varful limbii se sprijina pe alveolele incisivilor superiori d did [did] facut t ten [ten] zece n not [not] nu c. nu se pronunta in pozitie finala. sau uneori cel aflat la sfarsitul cuvantului se pronunta "z" please [pli:z] va rog (adu-ti aminte ca "e" final.3 Unele consoane englezesti sunt deosebite de cele din limba romana: a. "sh" are ca echivalent ""-ul romanesc: shogun English [inglish] englez i. "s"-ul dintre doua vocale. "r" fricativ. interdentale. cand sunt folosite la inceputul cuvintelor k come [cham] a veni (de regula. "ts" indentic cu ""-ul romanesc nuts [nats] nuci . dupa consoana. "n" velar / "n" clar sun [san] soare English [inglish] englez f. nu se citeste!) his [hiz] al lui h. apare inainte de vocale tell [tel] a povesti like [laic] a place e. decat daca urmatorul cuvant incepe cu o vocala Henry g. urmate de aspiratie. "e"-ul din pozitie finala nu se citeste!) p pen [p en] stilou t ten [then] zece h b. "l" velar. de un "h" usor. pozitie finala / "l" clar.

va rog Cît costa? Cum se zice asta în englezeste? Yes No I don't know Please Thank you That's all right Good morning Good afternoon Good evening Good night Good bye Excuse me How much does this cost? What do you call this in English? Vrei sa-mi scrieti asta? Vorbii englezeste? Un moment Înteleg Nu înteleg Puteti sa ma ajutati? Va pot ajuta cu ceva? Ce doriti? As dori Could you write it down? Do you speak Romanian? Just a moment I understand I don't understand Can you help me? Can I help you? What would you like? I'd like [cud iu: rait it daun] [du: iu: spi:c ru'meinin] [djast mumnt] [ai and'staend] [ai dunt and'staend] [caen iu: help mi:] [caen ai help iu:] [ut u:d iu: laic] [aid laic] [ies] [nu] [ai dunt nu] [pli:z] ["s"aenc iu:] ["z"aets rait] [gud mo:ning] [gud a:ft'nu:n] [gud i:vning] [gud nait] [gud bai] [ics'chiu:z mi:] [hau matci daz "z"is cost] [uot du: iu: co:l "z"is in inglish] .4 Cuvinte de baz Da Nu Nu stiu Va rog Multumesc Nu aveti pentru ce Buna dimineata Bun ziua Bun seara Noapte buna La revedere Pardon.

[selfish shelfish] (crustaceu egoist) A noisy noise annoys an oyster. [ noizi noiz noiz n oist] (un zgomot zgomotos supara o stridie) Which witch wished which wicked wish? [w:ici witci wisht w:ici wict wish] (care dintre vrajitoare a vrajit si care a fost cea mai vrajitoreasca vraja) .5 Am dori Mic dejun englezesc Prânz de duminica Cina rece Brânza Desert Nota de plata Mi-e foame Mi-e sete Bere Vin Sunt obosit(a) M-am ratacit E important E urgent We'd like English breakfast Sunday lunch Supper Cheese Dessert The bill I'm hungry I'm thirsty Beer Wine I'm tired I'm lost It's important It's urgent [ui:d laic] [inglish brecfst] [sandei lantci] [sap] [tci:z] [di:z:t] ["z" bil] [aim hangri] [aim "s":sti] [bi:] [uain] [aim taid] [aim lost] [its im'po:tnt] [its :gent] Îmbârlig turi de limb Selfish shellfish.

6 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful