1 INTREBARI TIP GRILA ASISTENTE MEDICALE INTREBARI CU UN SINGUR RASPUNS CORECT 1.

In timpul punctiei venoase periferice garoul se aplica deasupra locului venopunctiei, la o distanta de cel putin: a. 2 - 3 cm b. 7 - 8 cm c. 20 cm 2. In timpul punctiei venoase, acul atasat seringii va fi orientat: a. cu bizoul in sus b. cu bizoul in jos c. cu bizoul in lateral 3.Reprezentarea grafica a temperaturii pe foaia de temperatura se va face cu culoare: a. albastra b .verde c. rosie 4.Pentru reprezentarea grafica a temperaturii, vom considera ca fiecare linie orizontala din foaia de temperatura reprezinta cate: a. 2 diviziuni de grad b. 4 diviziuni de grad c. 5 diviziuni de grad 5.Valoarea normala a temperaturii masurata rectal este de: a. 37° C ± 0,3 - 0,6 b. 37,5 °C±0,3-0,6 c. 36,5 °C±0,3-0,6 6.Frecventa normala a respiratiei la nou-nascut este de: a. 30 - 80 respiratii/minut b. 20 - 40 respiratii/minut c. 15 -25 respiratii/minut 7.Frecventa normala a respiratiilor pe minut la copilul mic este de: a. 30 - 80 respiratii/minut b. 20 - 40 respiratii/minut c. 15-25 respiratii/minut 8.Masurarea pulsului se face la artera radiala situata la nivelul: a. extremitatii distale a antebratului b. extremitatii proximale a antebratului c. ambele variante sunt corecte 9.Notarea grafica a pulsului In foaia de temperatura a pacientului se face folosind culoarea: a. albastra b. rosie

2 c. verde 10.La copiii sub 2 ani se recomanda palparea pulsului la nivelul : a. arterei radiale b. arterei brahiale c. arterei carotide interne 11.La nou-nascut valoarea normala a pulsului este de: a.120- 160 batai/minut b.100- 120 batai/minut c. 80- 100 batai/minut 12.Reprezentarea grafica a tensiunii arteriale in foaia de temperatura a pacientului se face sub forma unui: a. dreptunghi de culoare albastra b. dreptunghi de culoare roşie c. cerc de culoare roşie 13.In lipsa stetoscopului auricular, masurarea tensiunii arteriale: a. este imposibila b. se poate face prin metoda palpatorie c. nu este recomandata, obtinandu-se valori eronate 14.Prin metoda palpatorie de masurare a tensiunii arteriale se obtine: a. doar valoarea tensiunii arteriale sistolice b. valoarea tensiunii arteriale diastolice c. valoarea tensiunii arteriale sistolice sj diastolice 15.In reprezentarea grafica a tensiunii arteriale pe foaia de temperatura, latura de sus a dreptunghiului reprezinta: a. tensiunea arteriala sistolica b. tensiunea arteriala diastolica c. tensiunea arteriala medie 16.In reprezentarea grafica a tensiunii arteriale pe foaia de temperatura vom tine seama de faptul ca fiecare linie orizontala reprezinta: a. 10 mm col. Hg b. 20 mm col. Hg c. 30 mm col. Hg 17.Sondajul vezical la femeie are urmatoarele obiective: a. obtinerea unei mostre de urina pentru examenul de laborator b. evacuarea continutului vezicii urinare cand aceasta nu se produce spontan c. ambele variante sunt corecte 18.Obiectivele sondajului vezical la femeie sunt: a. evacuarea continutului vezicii in caz de incontinenta urinara b. spalaturi vezicale c. ambele variante sunt corecte

3 19.Pozitia pacientei pentru montarea sondei a. decubit dorsal b. pozitie ginecologica c. ambele variante sunt corecte vezicale este:

20.Montarea sondei urinare la barbati se face in pozitie: a. decubit dorsal cu picioarele Intinse ?i usor deparatate b. decubit lateral stang c. pozitie genupectorala 21.Pregatirea pacientei pentru spalatura vaginala include: a. golirea vezicii urinare in prealabil b. asezarea pacientei in pozitie ginecologica c. ambele variante sunt corecte 22.Pentru efectuarea clismei evacuatorii irigatorul va fi pozitionat pe stativ la o Inaltime de: a. 45 cm deasupra nivelului anusului b. 80- 100 cm deasupra nivelului anusului c. 150 cm deasupra nivelului anusului 23. Dupa administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivala, asistentul medical va semnala medicului manifestarile iesite din comun: a. diplopie b. palpitatii c. ambele variante sunt corecte 24.Dupa administrarea medicamentelor pe cale nazala se recomanda pacientului sa nu-sj modifice pozitia timp de: a. 5 minute b. 30 minute c. 60 minute 25.Administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern respecta urmatoarele principii, cu exceptia: a. se administreaza solutii la temperatura corpului b. se administreaza solutiile medicamentoase la temperaturi scazute pentru a preveni lezarea timpanului c. se administreaza solutii la temperaturi ridicate pentru a facilita procesul de absorbtie 26.Pentru administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern pozitia pacientului se recomanda a fi: a. decubit dorsal b. decubit lateral pe partea sanatoasa c. semisezand, cu capul in hiperextensie 27.Dupa administrarea medicamentelor pe cale rectala pacientul este instruit sa nu-si modifice pozitia timp de: a. 15 minute b. 30 minute

4 c. 60 minute 28.Administrarea oxigenului pe sonda nazala se face cu scopul: a. aprovizionarii tesuturilor cu oxigen în caz de hipoxie b. cretjerii metabolismului energetic al organismului c. ambele variante sunt corecte 29.Pentru administrarea oxigenului pe sonda nazala: a. sonda se va introduce in narina perpendicular pe planul fetei b. sonda se introduce in narina pe o distanta de 6 - 8 cm c. ambele variante sunt corecte 30.Debitul oxigenului administrat pe sonda nazala in scop terapeutic va fi de: a. 4 litri/minut b. 5 litri/minut c. 6 litri/minut 31.Starea de sanatate se defineste ca fiind: a. absenta bolii b. starea de bine bio-psiho-social c. mentinerea in limite normale a parametrilor clinici ce evalueaza functiile vitale ale organismului 32. Diagnosticul de ingrijire: a. este sinonim cu diagnosticul medical b. se bazeaza pe rezultatul explorarilor paraclinice c. reprezinta baza intocmirii unui plan de ingrijire 33.Paralizia jumatatii inferioare a corpului se numeste: a. paraplegie b. hemiplegie c. tetraplegie 34.Necesarul fiziologic de somn la adulti este de: a. 12-14 ore b. 7-9 ore c. 5-7 ore 35.Intervenţiile asistentei medicale in ingrijirea unui pacient cu aport alimentar insuficient fata de necesitatile organismului includ: a. recomandarea facuta pacientului de a manca singur, pentru a nu fi deranjat de ceilalti b. stabilirea unui orar clar al meselor (3 mese/zi care sa asigure aportul caloric adecvat) c. modificarea orarului meselor (cate putin de mai multe ori pe zi), în functie de tratamentele urmate 36.Anxietatea se defineste ca find: a. teama fata de un pericol iminent pe care nu il poate preciza b. teama fata de un pericol bine precizat c. disconfortul legat de nesatisfacerea unei dorinte

5 37.Dreptul la confidentialitate al pacientului înseamna: a. informatiile primite de la pacient nu vor fi dezvaluite nici unei alte persoane b. informatiile primite de la pacient pot fi dezvaluite membrilor familiei acestuia c. informatiile primite de la pacient pot fi dezvaluite autoritatilor, daca reprezinta o amenintare directa la binele societatii 38.Conform modelului conceptual al lui Abraham Maslow, nevoile fiziologice ale individului includ: a. nevoia de hrana b. siguranta fizica (adapost, locuinta) c. siguranta psihica (confort, protectie) 39.Prin activitatea sa, asistentul medical: a. este parte importanta a echipei medicale, avand rolul sau bine definit b. este implicat activ in educatia pentru sanatate a populatiei c. ambele variante sunt corecte 40.In procesul de ingrijire, asistentul medical foloseste: a. comunicarea verbala b. comunicarea paraverbala c. ambele variante sunt corecte 41.Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste starea de sanatate: a. o stare de bine biologic, caracterizata prin mentinerea constantelor vitale in limite normale b. o stare de bine bio-psiho-social c. ambele variante sunt incorecte 42.Diagnosticul de ingrijire: a. este sinonim cu diagnosticul medical b. reprezinta baza interventiilor asistentului medical c. ambele variante sunt corecte 43.Nevoile de glucide ale organismului/kg corp/24 ore in conditii normale sunt: a. 4 - 6 grame b. 1-1,5 grame c. 0,5 - 1 gram 44.Pentru calcularea nevoilor calorice ale organismului, se iau in considerare: a. varsta pacientului b. activitatea desfasurata de individ c. ambele variante sunt corecte 45. Alimentatia pe sonda nazogastrica se recomanda la pacientii cu: a. tulburari de deglutitie b. inapetenta c. ambele variante sunt corecte 46.Varsaturile de aspect verzui Insotite de gust amar sj cefalee apar in: a. colecistita acuta b. peritonita acuta localizata c. ambele variante sunt corecte

afazie 51. ambele variante sunt corecte 53. tahicardie 52. educatia pentru sanatate b. hematemeza b. se face la cererea pacientului 54.Hemoragia digestiva inferioara se manifests prin: a.16 nevoi fundamentale 55.Tulburarea memoriei se numeste: a.6 47.Administrarea medicatiei de catre asistentul medical: a. abolirea starii de constienta b.2 zile 49. masajul punctelor de sprijin b.Modelul conceptual al Virginiei Henderson defineste individul ca un tot unitar caracterizat prin: a. hipotensiune arteriala severa c.12 nevoi fundamentale b. individul. melena c. de la ingrijirile centrate pe sarcini se trece la ingrijirile centrate pe pacient b. este o functie autonoma a acestuia b. anamneza c.Menoragiile sunt: a. hemoragiile menstruale prelungite b. hematurie 48. amnezie b.Actiunile de natura interdependenta ale asistentului medical includ colaborarea acestuia cu: . hemoragiile menstruale cu flux redus. timp de 1 . dar si comunitatea c. sangerarile vaginale ce apar intre menstruatii c. ambele variante sunt incorecte 56.Prevenirea escarelor se face prin: a. de la ingrijirile centrate pe pacient se trece la ingrijirile centrate pe sarcini c. se face doar la indicatia medicului c. Intinderea lenjeriei de pat pentru a evita aparitia cutelor c.Procesul de ingrijire vizeaza: a.In contextul actualizarii procesului de ingrijire activitatea asistenrului medical se modifica astfel: a.Coma se defineste prin: a.14 nevoi fundamentale c. ambele variante sunt corecte 50.

formularea diagnosticului de ingrijire b. chiar daca nu sunt de interes public dar sunt solicitate insistent de mass-media.ambele variante sunt incorecte 59. schimbarea defavorabila de ordin biopsihosocial in satisfacerea unei nevoi fundamentale. pacientul b.In cadrul procesului de ingrijire. ambele variante sunt corecte . biserica 57. analiza si interpretarea datelor presupun: a. familia. conform modelului conceptual al Virginiei Henderson 58. ambele variante sunt incorecte 64. curatirea adecvata a instrumentelor in prealabil b.Sterilizarea corecta presupune: a. Sterilizarea reprezinta: a. formularea obiectivelor sj a interventiilor ce vor fi aplicate in ingrijirea pacientului c. In cadrul procesului de ingrijire. care se manifestă prin semne observabile c. scoala. medicul c. mucoase. pacientul b. apartinatorii c. apreciaza progresul pacientului in raport cu ingrijirile aplicate b.Manifestarea de dependenţă consta in: a. obiecte.identificarea disfunctiilor organice ale pacientului 60.In aplicarea interventiilor de ingrijire sunt cointeresati: a. sub protectia anonimatului c. semn observabil care permite identificarea pierderii starii de independenţă b.15 minute c. procedeele de distrugere a agentilor infectiosj de pe tegumente. prelungirea timpului standard de sterilizare cu 1. ambele variante sunt incorecte 63. cu acordul pacientului b.7 a.Problema de dependenta se defineste ca fiind: a. procedeele de distrugere a tuturor formelor de existenta a microorganismelor de la suprafata sau din profunzimea unui obiect b. evaluarea ingrijirilor acordate de către asistentul medical: a. se face doar la finalul perioadei stabilite de planul de ingrijire c. expresia subiectiva a unei disfunctii organice a pacientului b. expresia subiectiva a dificultatii individului de a-si mentine starea de bine biopsihosocial c. ambele variante sunt corecte 61. Asistentul medical poate dezvaIui informatiile confidentiale: a. incaperi c. ambele variante sunt corecte 62. incapacitatea individului de a-sj satisface cele 14 nevoi fundamentale.

sange venos c.8 65.Principala cauza a infectiilor tractului urinar dobandite in timpul internarii in spital o reprezinta: a. eprubeta cu tampon faringian b. solutiilor hipertone . ambele variante sunt corecte 69. infectiile tractului urinar b.Recoltarea exudatului faringian permite identificarea germenilor: a . se face doar la pacientii ce primesc antibiotice per os sau intramuscular 71. laringelui sj jumatatea superioara a traheei c. ambele variante sunt incorecte 66. formaldehida 1. Pentru recoltarea exudatului faringian avem nevoie de: a.Este contraindicata administrarea pe cale intravenoasa a: a. cateterizarea vezicii urinare b. de la nivelul faringelui b . de la nivelul faringelui. intramuscular b. se face dupa o pauza de 24 ore de la ultima doza de antibiotic c. de la nivelul faringelui sj jumatatii superioare a esofagului 72.8% b. Fenobarbitalul se administreaza: a. citrat de sodiu 3. sange capilar b. intravenos si intramuscular 74. sange capilar b. igiena defectuoasa c imunitatea scazuta a pacientului 67. ambele variante sunt corecte 70. bolile cu transmitere sexuala c.Recoltarea sangelui pentru hemoculturi: a se recomanda a se face inainte de inceperea antibioterapiei b.8% c. solutiilor uleioase b. sange venos c.Unele dintre cele mai frecvente infectii intraspitalicesti sunt: a. ambele variante sunt corecte 68. cutie Petri sterile c.Determinarea grupului sanguin se poate face din: a. ambele variante sunt corecte 73.Pentru determinarea VSH sunt necesare: a.Determinarea glicemiei se poate face din: a. intravenos c.

Accidentele injectiei intramusculare la nivelul regiunii fesiere pot include: a. aspirarea obligatorie inainte de injectarea intramusculară a medicamentelor c. paralizie prin lezarea nervului sciatic b.14 zile 82.Punctia pleurala permite: a. stabilirea etiologiei lichidului pleural prin efectuarea de examene biochimice si citologice c.Locul de electie al punctiei osoase in vederea stabilirii structurii sj compozitiei maduvei osoase hematogene este: a. plasma . 2-3zile c. xilina 79. ca urmare a lezarii parenchimului pulmonar b. paracenteza b.12 ore b. pericardocenteza 78. evacuarea lichidului din cavitatea pleurala b. hematemeza.Dupa punctia articulara se recomanda imobilizarea articulatiei in pozitie fiziologica timp de: a. hemoptizie. ambele variante sunt corecte 80. paralizie prin lezarea nervului popliteu extern c. treimea medie a humerusului c.solutiilor izotone 75. ser fiziologic b. paralizie prin lezarea nervului median 77.toracocenteza c.Pentru a evita aparitia emboliei prin introducerea accidentals a unei substante uleioase intr-un vas de sange. adrenalina c. ca urmare a lezarii esofagului c. ambele variante sunt corecte 81. ambele variante sunt corecte 83. se recomanda: a.Dupa efectuarea punctiei pleurale.Punctia pleurală se numeste: a. ambele variante sunt corecte 76. pacientul poate prezenta: a.Premedicatia indicata inainte de efectuarea punctiei pleurale consta in administrarea pe cale intravenoasa de: a. sternul b. atropina b.9 c.La pacientii cu deshidratare severe se recomanda administrarea pe cale intravenoasa de: a. administrarea substantelor uleioase prin injectie subcutanată b. 6 . 7.

concavitatea în jos spre limbă c. lipidice de nutritie parenterala b. concavitatea în lateral spre cavitatea bucală 91. emboliei pulmonare c. proteice (aminoacizi) c. tuse şi expectoraţie 3 luni/an. tuse şi expectoraţie 2 luni/an.Introducerea pipei Guedel în cavitatea bucală se face cu: a. ambele variante sunt corecte 85. distanţa dintre menton şi lobul urechii 92. edemului pulmonar acut b. 10% c.10 c. este o metodă invazivă de monitorizare a saturaţiei cu oxigen a sângelui arterial periferic c. ambele variante sunt corecte 89.Pulsoximetria: a. 2 ani consecutiv b.Perfuzarea in exces peste necesarul de lichide al organismului poate duce la aparitia: a. emfizemului pulmonar 87. ser fiziologic b. abord venos central c. tuse seacă iritativă care nu cedează la antitusive . abord venos periferic b.Perfuzarea pacientului se poate face prin: a. prin punctie venoasa centrala 88. distanţa dintre menton şi cartilajul cricoid b.Bronşita cronică se manifestă clinic prin: a.Pentru a fi eficientă pipa Guedel trebuie să aibă o lungime egală cu: a. 3 ani consecutiv c. sange integral 84.In cazul unei reactii transfuzionale acute severe se va recolta sange pentru examene biochimice: a. de pe branula pe care s-a efectuat transfuzia b. este o metodă neinvazivă de monitorizare a saturaţiei cu dioxid de carbon a sângelui arterial periferic 90. uleioase 86. este o metodă neinvazivă de monitorizare a saturaţiei cu oxigen a sângelui arterial periferic b.Este contraindicata administrarea prin perfuzie intravenoasa de solutii: a.Se recomanda administrarea produselor de sange in paralel cu: a. prin punctie venoasa periferica la bratul opus celui pe care s-a facut transfuzia c. solutii de glucoza 5%. concavitatea în sus spre palatul dur b. distanţa dintre comisura bucală şi lobul urechii c.

junghi toracic. edem pulmonar acut b. etiologie b. tuse. traheobronşită virală 96. ambele variante sunt corecte 101. administrarea se face întotdeauna în bolus rapid (3 -5 minute) c. poarta de intrare c. se văd doar cu microscopul electronic c.sunt organisme procariote 100. pneumonie pneumococică c. neoplasm bronşic b. laringita cronică c. tuse.Aspectul macroscopic serosangvinolent al lichidului pleural obţinut prin toracocenteză sugerează: a. bronşita cronică b.Legat de administrarea antibioticelor injectabile este adevărat că: a.Tabloul clinic al astmului bronşic include: a.Tuşea productivă cu expectoraţii apare de obicei în: a. dispnee expiratorie. abces pulmonar c.Tratamentul infecţiilor severe include: a.Pentru tratamentul infecţiilor cu germeni anaerobi se folosesc: a. dispnee inspiratorie.Antibioprofilaxia: a poate înlocui măsurile de asepsie şi antisepsie b. TBC pulmonar 95. ambele variante sunt corecte 102. wheezing b. Penicilina G b.asanarea focarelor septice primare abordabile chirurgical c. Bacteriile : a. tratament antibiotic b. Metronidazolul . wheezing c. se pot administra două antibiotice în aceiaşi seringă b. este obligatorie în cazul infecţiilor virale respiratorii c se aplică pe durată scurtă de timp 99. sunt organisme eucariote b. febră 97.11 93. traheobronşită acută virală 94.Sputa purulentă se întâlneşte de obicei la pacienţii cu: a. dispnee.Stabilirea antibioterapiei "de primă intenţie" trebuie să ţină seama de: a. pot apărea reacţii alergice mergând până la şoc anafilactic 98.

targa b.Poziţia în pat a pacientului operat sub rahianestezie pentru apendicita acută este: . 36 ore b. exclusiv germeni aerobi b. analgezie inadecvată b. coagulogramei 109. la temperatura camerei b la temperatura corpului c. hipocaloric b. ambele variante sunt corecte 104. hidratare insuficientă c. la temperaturi scăzute pentru a creşte toleranţa digestivă a pacientului 107.Metronidazolul 105.Vancomicina b.Regimul alimentar al unui pacient cu ulcer gastric va fi: a. Transportul la pat al pacientului conştient operat pentru apendicită acută flegmonoasă sub rahianestezie se face cu: a.Hipertensiunea apărută imediat postoperator la un pacient fără valori crescute ale tensiunii arteriale preoperator poate indica: a. 24 ore c. Tetraciclină c.ambele variante sunt corecte 110. glicemiei c.12 ore 108. 6 .La un pacient propus pentru o intervenţie chirurgicală majoră ce implică pierderi sangvine importante intraoperator este obligatorie determinarea preoperatorie a: a. hiposodat c. germeni anaerobi c.Inainte de efectuarea unei intervenţii chirurgicale se recomandă o perioadă de post alimentar complet de: a. căruciorul c. Ampicilina 103.ambele variante sunt incorecte 106. ambele variante sunt corecte 111.12 c. grupului sangvin şi Rh b.Spectrul de acţiune al Metronidazolului include: a. Preparatele alimentare ce urmează a fi administrate pe gastrostomă pentru alimentarea unui pacient cu neoplasm esofagian în stadium avansat vor fi: a.In tratamentul infecţiilor stafilococice severe se pot folosi: a.

anestezie rahidiană .Diagnosticul de fractură se stabileşte prin: a. decubit dorsal cu capul menţinut în poziţie fixă fără pernă c.fracturile 120. anestezie generală inhalatorie sau intravenoasă b. ambele răspunsuri sunt incorecte 116.6 ani poate apărea: a. decubit lateral stâng pentru a preveni apariţia vărsăturilor 112. ambele variante sunt corecte 113.In cazul în care un pacient prezintă un tub de dren obstruat datoria asistentului medical este: a. 3 — 4 ore b.12 ore c. cefaleea postpuncţie durală b.osteoartrita tuberculoasă coxofemurală c. menţinerea intactă a peri ostului c.2 perne b. 24 ore 115.După rahianestezie.entorsele b. să dezobstrueze tubul de dren prin lavajul acestuia cu 50 .Fracturile cominutive se definesc prin: a. blocul anestezic are o durată de: a.Principala complicaţie a anesteziei rahidiene este: a. instabilitate hemodinamică 117.La copii reducerea ortopedică a unei fracturi se face sub: a. fisura incompletă a epifizei oaselor lungi b. spondilita anchilopoetică b.100 ml ser fiziologic introduşi sub presiune b."Morbul lui Pott" se caracterizează prin: a.luxaţiile c. cifoza coloanei vertebrale b. intoleranţa digestivă 114.Leziunile traumatice închise ale articulaţiei cu modificarea temporară a raporturilor anatomice normale ale suprafeţelor articulare definesc: a. să anunţe medicul c. examen echografic 119. decubit dorsal cu capul sprijinit pe 1 . examen radiologie c. paralizia membrelor superioare c.13 a.La copii între 3 . examen clinic b. dispneea expiratorie c. gonartroza 118.

cizmă ghipsată 122. dureri la nivelul articulaţiilor mari c.Durerea din infarctul miocardic acut prezintă următoarele caracteristici: a . preparate de fier pe cale orală c. ambele variante sunt corecte 123.Imobilizarea unei fracturi de col femural se face cu: a. produse de sânge b.alimente bogate în celuloză c. combaterea anxietăţii 126. vitaminele B1. alimente sărace în celuloză 129.anestezie locală 121. laparoscopie 130. negricios după administrarea de: a. combaterea durerii b. B6.Manifestările clinice ale spondilitei anchilopoetice includ: a.Pacienţii cu stenoză pilorică prezintă: a.hidric b.vărsături cu conţinut alimentar vechi . febră 124.La pacienţii cu anemie cronică. imobilitatea coloanei vertebrale b.Etapele realizării aparatului ghipsat includ: a. mobilizarea precoce a pacientului în vederea prevenirii complicaţiilor c. gheată ghipsată c. aparat pelvipedios b.14 c. insuportabilă b. scaunul poate avea aspect închis la culoare. insuficienţă cardiacă congestivă 127. varice hidrostatice c. acoperirea tegumentelor cu un strat de tifon b. poate fi localizată într-un punct ce poate fi indicat cu degetul c. fixarea unei atele metalice c.este foarte intensă. sânge. gastrofibroscopie c.Ingrijirea pacientului cu infarct miocardic acut implică: a.Regimul alimentar al unui pacient în preziua efectuării irigoscopiei va fi: a. arteriopatie obliterantă a membrelor pelvine b. B12 128.Purtarea ciorapilor elastici este recomandată pacienţilor cu: a. rectosigmoidoscopie b.Examenul endoscopic al segmentului terminal digestiv se numeşte: a. durează 3-4 minute 125.

2000 . hiposecreţie de hormon antidiuretic 140. verifică identitatea pacientului b.diabet zaharat tip I c. limitarea efortului fizic b.vărsături explozive în jet.Pacientul cu boala Addison prezintă: a. hiperpigmentarea tegumentelor b.Inainte de efectuarea unei transfuzii.Ingrijirea unui pacient ce prezintă colestomă implică: a. hipertonă 135. ambele variante sunt corecte 136. regim alimentar hiposodat c.2 500 ml b.Acromegalia se caracterizează prin: a. hipotiroidism 138. verifică bonul de comandă pentru sânge sau produse de sânge c.Carnea (viscere. regim alimentar sărac în lipide şi celuloză c. gută b. asistentul medical: a. neprecedate de c.Necesarul de apă al adultului pe 24 ore este de: a. regim alimentar cu alimente bogate în celuloză 132. cianoză perioronazală şi a extremităţilor 139. ambele variante sunt corecte 133. 1000.Soluţia NaCl 9%0 folosită pentru reechilibrarea hidroelectrolitică a unui pacient cu deshidratare severă este o soluţie perfuzabilă: a izotonă b. regim alimentar hipoglucidic 137.golirea intestinului prin dietă hidrică şi clismă înaltă b. hiposecreţie de hormon hipofizar somatotrop c.1200 ml c.Asistentul medical va recomanda unui pacient cu diabet zaharat de tip II: a.15 b.Pregătirea preoperatorie a unui pacient cu tumoră de colon presupune: a.lOml /kg corp 134. hipersecreţie de hormon hipofizar somatotrop b. lavaj gastric cu 1000 ml ser fiziologic c. hipotonă c. vărsături bilioase greaţă 131.Intoleranţa la frig este o problemă de dependenţă caracteristică pacientului cu: . mezeluri) va fi exclusă din regimul alimentar al pacientului cu: a. schimbarea pungii colectoare b. paloare tegumentară c.

este o boală transmisă genetic b. la maturitate c. aspirină 147. castraveţii.Alimentele cele mai bogate în fier sunt: a.ambele variante sunt corecte 144. hipertiroidie c. 120 zile 142.6 g b.16 a. 12-18 g 149. 60 zile c. o formă de anemie care se tratează prin administrarea de acid folie 148.Primele manifestări ale anemiei hemolitice sferocitare apar: a. ficatul b.Anemiile hemolitice imune dobândite medicamentoase pot apărea după administrarea de: a penicilină b. măruntaiele. hemoliza depăşeşte de 3 ori debitul hematopoietic obişnuit c.Cantitatea normală de fier din organism este de: a. fructele uscate. diabet insipid 141.hemoliza depăşeşte de 10 ori debitul hematopoietic obişnuit 143. carnea. hipotiroidie b.Diagnosticul de anemie hemoliticâ prin defecte dobândite este sugerat de: a. hemoliza depăşeşte de 6 ori debitul hematopoietic obişnuit b. afectează egal ambele sexe c. conopida c.Durata medie de viaţă a unei hematii este de: a. scăderea valorilor bilirubinei indirecte 146. scăderea numărului de hematii b. după 60 de ani 145. 4 . o anemie cronică microcitară hipocromă b. scăderea numărului de reticulocite c. în copilărie b. algocalmin c. ambele variante sunt corecte . 6-12 g c.Anemia hemolitică sferocitară: a.Anemia hipocromă feriprivă este: a. 20 zile b.Anemia hemolitică apare atunci când: a. o anemie care apare ca urmare a tulburărilor eritropoiezei prin lipsă de acid folie c.

6 ani b.Tabloul clinic al hemolizei acute la pacienţii cu anemie hemolitică sferocitară include: a. 4 .infecţii cronice. erupţii cutanate „în fluture" la nivelul feţei 153.Vitaminele implicate în sinteza hemoglobinei sunt: a. C. vitamina D c. mineral . hemoragii cronice oculte b. tuse 158. D c. tumori 157. craniu „în turn" b. bradicardie. ambele variante sunt corecte 154.perturbarea metabolismului glucidic însoţită sau urmată de perturbarea metabolismului lipidic.Anemia feriprivă secundară utilizării insuficiente a fierului apare la pacienţii cu: a.vărsături. hipotensiune arterială b. 20-24 ani 155. anemii hipercrome microcitare 159. anemie posthemoragică acută 152.Vârsta ideală a splenectomiei la pacienţii cu anemie hemolitică sferocitară este: a.Tulburările cardiorespiratorii înâlnite la pacienţii de anemie hipocromă feriprivă sunt: a. B6. anemie Biermer c.Diabetul zaharat este o boală metabolică ce se caracterizează prin: a. alimentaţie săracă în fier c.Anomaliile constituţionale înâlnite la pacienţii cu anemie hemolitică sferocitară sunt: a. anemii hipercrome macrocitare c.peteşii şi echimoze cutanate c.Craniul "în turn" şi lăţirea nasului de tip mongoloid apar în mod caracteristic la pacienţii cu: a. perturbarea metabolismului glucidic b.Tratamentul anemiei Biermer implică a. palpitaţii. B1.17 150.10-12 ani c. dispnee c. tahicardie. febră. B12 156. B2 b. anemii hipocrome macrocitare b.Anemiile parabiermeriene sunt: a. dureri abdominale b. tahicardie. proteic. bradicardie c. junghi toracic. anemie hemolitică sferocitară b. vitamina B12 b. vitamina K administrarea de: 151.

apare mai frecvent după vârsta de 40 de ani 167. boala Basedow. polifagie) a.130 mg % b. o boală cronică exclusiv ereditară 161.Diabetul zaharat este: a. 200 .apare mai frecvent Ia copii şi tineri 168.Diabetul zaharat de tip II: a. celulele alfa pancreatice c. triada clasică (poliurie.Diabetul zaharat: a. glicozurie c.120-140mg% c.Factorii etiologici implicaţi în apariţia diabetului zaharat sunt: a.18 c. reprezintă modul cel mai frecvent de debut . feocromocitom b.La un pacient cu diabet zaharat compensat prin tratament şi regim alimentar adecvat. necesită administrarea de insulina b. 60-120 mg% b. o boală cronică vindecabilă în condiţiile aplicării precoce a tratamentului adecvat b. tumori pancreatice 169.regimul alimentar hipocaloric. glicemie pe nemâncate de 120. nu necesită administrarea de insulina c. este mai rar întâlnit la pacienţii obezi 162.240 mg% 163. examenele de laborator evidenţiază: a. polidipsie. hipertiroidie.Insulina este un hormon secretat de: a.Valoarea normală a glicemiei este: a. o boală cronică nevindecabilă c. nu necesită administrarea de insulina c.La pacienţii cu diabetul zaharat.celulele delta pancreatice 166. litiază biliară c. hipolipidic.perturbarea metabolismului glucidic şi lipidic 160. poate fi informat atunci când glicemia este normală dimineaţa înainte de a mânca c. activitatea fizică susţinută 165. ereditatea b. necesită administrarea de insulina b.Diabetul zaharat poate apărea secundar următoarelor afecţiuni endocrine: a. poate exista fără ca bolnavul să acuze vreo tulburare b. hipotiroidie. hipoglucidic c. cetonurie 164.Diabetul zaharat de tip I: a. celulele beta pancreatice b.

arterita b.Tabloul clinic al pacientului cu diabet zaharat insulinodependent cuprinde: a. poliurie 177.ambele variante sunt incorecte 178. ambele variante sunt incorecte 179.La o pacientă cu diabet zaharat tip I sarcina: a.19 b. agitaţie psihomotorie. nelinişte c. apare la copii dar şi la vârstnici 174.Proba hiperglicemiei provocate: a. este contraindicată b.Diabetul insipid este: a.Diabetul insipid se caracterizează prin: a. ambele variante sunt corecte 172. o formă de diabet zaharat tip I b.Complicaţiile diabetului zaharat tip II includ: a.artrita c.Tabloul clinic al pacientului diabetic aflat în comă hiperosmolară include: . este necesară pentru a stabili prognosticul pacientului cu diabet zaharat b. reprezintă o manifestare tardivă şi apare doar la 25 .Respiraţia Kusmaul apare în: a. afecţiunile pancreatice (pancreatita acută şi cronică) 173. ereditatea şi corticoterapia c.este contraindicată la pacienţii cu diabet zaharat tip II 171. coma acido-cetozică b. ereditatea şi infecţiile virale b.ulcerul gastric 175. este necesară pentru a stabili diagnosticul de diabet zaharat c.35% din cazuri c. o formă de diabet zaharat tip II c. este forma cea mai frecventă de diabet zaharat tip II (60 -70 %) b. glicozurie c.Diabetul zaharat insulinodependent: a. este caracteristică doar pacienţilor cu diabet zaharat de tip II 170.modifică necesarul de insulina c. hiperglicemie b.Factorii etiologici cei mai frecvent incriminaţi în apariţia diabetului zaharat insulinodependent sunt: a. apare mai frecvent după vârsta de 40 de ani c. coma hipoglicemică c. ambele variante sunt corecte 176. pierdere în greutate semnificativă într-un interval de timp relativ scurt b.

cataracta 185.cartofii 187. lămâile b. retinopatia. proteinurie b. făinoasele şi legumele uscate 186. respiraţie Kussmaul b. strugurii c. poate duce la orbire c. la un pacient diabetic 181.prunele 189. făinoasele şi carnea de peşte c. ce pot fi consumate de pacientul diabetic sunt: a. piele uscate 182.Fructele interzise pacientului cu diabet zaharat sunt: . cataracta b. păstârnacul 188.Glomeruloscleroza diabetică se caracterizează prin: a. apare tardiv în evoluţia diabetului b.Fructele cu conţinut sub 5% glucide ce pot fi consumate fără restricţie de pacientul diabetic sunt: a. roşiile b. limbă. transpiraţii profuze c. miros acetonic al respiraţiei b.Legumele ce pot fi consumate de pacientul diabetic fără restricţii sunt: a.Legumele cu conţinut sub 55 glucide. glaucomul.corticoterapiei.Coma hipoglicemică poate apărea ca urmare a: a.20 a. apare doar la pacienţii cu diabet zaharat tip II 184. mucoase.Alimentele interzise pacientului cu diabet zaharat sunt: a.Retinopatia diabetică: a. hipotensiune arterială c. morcovii c. cartofii c. carnea şi legumele cu conţinut mic în glucide b. glaucomul c. apare doar la pacienţii cu diabet zaharat tip II 183. castraveţii b.Complicaţiile oculare ale pacientului cu diabet zaharat includ: a. ambele variante sunt incorecte 180.Tabloul clinic al pacientului aflat în comă hipoglicemică include: a. retinopatia. supradozajului insulinic b. abolirea stării de conştientă c. subdozajului insulinic c.

cianotice. intervenţiile autonome ale asistentului medical sunt: a. administrarea regimului alimentar hipocaloric. în timpul mesei c. 6.1.Valoarea normală a creatininei sangvine este de: a.Acţiunea hipoglicemiantă a insulinei Actrapid administrată pe cale subcutanată începe la: a. cu 15 minute înaintea mesei b.La un pacient cu TBC pulmonar activ. portocalele 190. cireşe timpurii c.Administrarea subcutanată de insulina Actrapid se face: a.5 mg% 196. 20 .40 mg% b. 60 . indurate c.In îngrijirea unui pacient cu anasarcă. 20 . 0.120 minute de la injectare 191. albe.21 a. administrarea tratamentului diuretic c. tegumentele prezentând telenagiectazii 197. pufoase b.La un individ sănătos cultura efectuată din lichidul cefalorahidian evidenţiază: a.Edemele din bolile renale sunt: a.dializă peritoneală o dată pe săptămână pentru tot restul vieţii 194. hemodializă de 3 ori/săptămână pentru tot restul vieţii c. la 15 minute după terminarea mesei 192. bacili alcoolo-acidorezistenţi b. 60.80 minute de la injectare c.2 mg% c. monitorizarea diurezei b.La un pacient care prezintă isuficienţă renală acută. meningococ .hematurie 193. reechilibrare hidroelectrolitică b.6. coci gram negativ 198.anurie c.Tratamentului pacientului cu insuficienţă renală acută include: a. monitorizarea diurezei evidenţiază: a. curmalele b. roşii. germeni patogeni anaerobi c.30 minute de la injectare b. polakiurie b. hiperproteic 195. cultura microbiană realizată din spută evidenţiază: a.

frison c.Varicela se transmite pe cale: a.22 b. aerogenă b. ambele variante sunt corecte 205. după scarificarea tegumentului se depune o picătură de ser diluat 1/10 c. pe cale digestivă. hemoptizie.Hepatita de tip B se transmite: a. după scarificarea tegumentului se depune o picătură de ser diluat 1/100 b.Streptococul beta-hemolitic este agentul etiologic al: a. papulă c. induraţia locală c. ampulă .difteriei 202.Tabloul clinic al pacientului cu gripă cuprinde: a.sangvină c. absenţa germenilor patogeni 199. veziculă b.febrei tifoide c. bacili gram negativ c.ambele variante sunt corecte 206. o metodă profilactică b. o metodă păleativă 204.Testul cutanat de testare a sensibilităţii organismului înaintea administrării serurilor imune se face: a. frison.după scarificarea tegumentului se depune o picătură de ser diluat 1/10000 207. cefalee. febra b.pe cale sangvină c. tuse b. „boala mâinilor murdare" b.Reacţiile locale postvaccinale sunt: a. febră. dispnee expiratorie.edemul c. scarlatinei b.Reacţiile generale postvaccinale sunt: a.Vaccinarea este: a. o metodă curativă c. eritemui b.ambele variante sunt corecte 201. mialgii 203.Leziunea tegumentară caracterizată ca fiind o ridicătură a epidermului plină cu lichid clar se numeşte: a. febră. ambele variante sunt corecte 200. junghi toracic.

proteinemiei c. tipul agentului termic 212.Unui pacient cu constipaţie cronică.glicemiei 216.Pentru a calcula necesarul de perfuzii ce se administrează în primele 24 ore unui pacient cu arsuri.întreruperea tranzitului intestinal 215. hemoragie venoasă şi capilară pierde mai repede sânge: 209. va include în mod obligatoriu şi determinarea: a. flictene cu lichid hematic 214. eritem b. vărsătura c. Cel mai precoce semn de ocluzie intestinală este: a. poate fi înlocuită prin administrarea profilactică de antibiotice 210. vom ţine seama de: a.Arsurile ce afectează regiunea anterioară a trunchiului reprezintă: a 9% din suprafaţa corporală b. hemoragie capilară c. doză crescută de anticoagulant c. asistenta medicală îi va recomanda un regim alimentar: . greutatea pacientului c. este o metodă profilactică b. In care dintre hemoragiile de mai jos se a. hemoragie arterială d. hiperemie b. flictene cu conţinut clar c.Arsura de gradul II se caracterizează prin : a. este o metodă curativă c. durerea b. doză insuficientă de anticoagulant b. 21% din suprafaţa corporală 211. vârsta pacientului b.Apariţia hematuriei la un pacient în tratament anticoagulant cronic sugerează: a.Arsura de gradul I se caracterizează prin : a. hemoragie venoasă b. 18% din suprafaţa corporală c.La un pacient cu hemoragie digestivă superioară recoltarea unui set de analize în condiţii de urgenţă.23 208.de obicei nu are legătură cu tratamentul anticoagulant 217. grupului sanguin b. durere c. flictene cu conţinut hemoragic 213.Asepsia: a.

urina cu sânge c. fractură în care fragmentele osoase îşi păstrează continuitatea datorită periostului gros c.vitamina B1 219. de 2-3 ori pe zi c. deplasarea permanentă a extremităţilor articulare b. hemostază chirurgicală 225.Hemoragia produsă prin lezarea unui vas important poate fi oprită prin: a.vărsătura cu sânge 226.Hemoptizia reprezintă: a. epifizei osoase c. bogat în fibre vegetale b. fractură obstetricală a humerusului 221.sângerare la nivelul cavităţii bucale c.Entorsa este o afecţiune traumatică a: a.injectarea a 10 ml ser heparinat. modificarea raportului între extremităţile articulare dar acestea rămân în contact c.Epistaxisul reprezintă: a. sputa cu sânge b. diafizei osoase 222. fractură deschisă la copil b. hemoragia apărută în urma unui traumatism contuziv c.Medicamentele hemostatice utilizate în tratamentul unui pacient cu hemoragie digestivă superioară sunt: a. articulaţiei b. asigurarea unei perfuzii continue în ritm lent 24 de ore in 24 de ore b.24 a.Luxaţia presupune : a. hemoragia la nivelul unei articulaţii b. sărac în fibre vegetale c.hidro-lacto-zaharat 218. administrare de sânge sau produse de sânge c. medicamente hemostatice b.hemoragia apărută iatrogen 224. nici una dintre variante 223. sângerare la nivelul foselor nazale b.Hemartroza este: a. vitamina K b. lavaj pe cateter cu ser heparinat. doar atunci când se constată blocarea cateterului 220.sângerare la nivelul sinusurilor frontale .Fractura "în lemn verde" este o: a.Pentru a menţine permeabilitatea unui cateter venos central.vitamina C c. se impune: a.

fisura anală b.montarea sondei urinare 234. dimineaţa înainte de toaleta traheobronşică pentru a putea identifica şi germenii de la nivelul cavităţii bucale c.Agentul patogen implicat cel mai frecvent în a. Acumularea de lichid cu caracter de transsudat în cavitatea pleurală apare în: a.administrării medicamentelor bronhodilatatorii 230. hemoragie digestivă superioară c. monitorizarea funcţiilor vitale b.Recoltarea sputei pentru examenul bacteriologic se face: a. aşezarea pacientului în poziţie Trendelenburg chiar dacă este cu stare de conştientă alterată c.Durerea din angina pectorală: a. dispnee de repaus 236.Vărsăturile ce apar postprandial precoce însoţite de gust amar şi cefalee sugerează: a.hemoroizi 235. ulcer duodenal c. 2-3 ore b. Intervenţiile asistentei medicale m cazul urni pacient cu hemoragie digestiva superioara (HDS) includ: a. dimineaţa după toaleta traheobronşică b. insuficienţa cardiacă congestivă b. Intervenţiile asistentei medicale în îngrijirea unui pacient cu pneumonie pneumococică include următoarele aspecte cu excepţia: a.In criza de angină pectorală pacientul prezintă: a.stafilococul .ambele variante sunt corecte apariţia amigdalitei acute: 228. infecţii virale pulmonare c. hipertensiune arterială c. dureri precordiale b.seara înainte de culcare 229. 48 ore 232. streptococul b. poate iradia în umărul şi membrul superior drept . stenoză pilorică 233.Melena indică: a.25 227.Starea de rău astmatic se caracterizează prin durata crizei de bronhospasm mai mult de: a. tumori bronhopulmonare 231. suferinţe biliare b. 24 ore c. drenajului postural şi tapotajului toracic în vederea mobilizării secreţiilor traheobronşice b. administrarării antibioticelor prescrise la intervalul corect de timp c.

500 ml c. la fiecare 12 ore b. creşterea cantităţii de urină emisă pe 24 de ore b. este o formă particulară de incontinenţă urinară c. a unui pacient internat într-o unitate de terapie intensivă.Alimentarea prin sonda nazogastrică se recomandă la pacienţii: a. lOOml 241. decubit lateral c.Poliuria reprezintă: a.10-20mg% 242.In cazul monitorizării continue EKG. cu tulburări de deglutiţie c. creşterea numărului de micţiuni în 24 de ore c. se instalează frecvent după vârsta de 45 de ani ÎNTREBĂRI CU MAI MULTE RĂSPUNSURI CORECTE 243.creşterea numărului de micţiuni în timpul nopţii 240.40 .Enurezisul: a. decubit dorsal b. electrozii vor fi schimbaţi: a.Oliguria reprezintă scăderea volumului de urină eliminat în 24 de ore sub a. în fiecare zi c.26 b.Puncţia venoasă periferică se realizează cu pacientul aşezat în poziţie: a.cedează la administrarea de nitroglicerină senzaţie de ameţeală 237.20 . la două zile 238. hematurie b. inconştienţi b.80 mg% c. febră 239. ortostatism 244.Colica renală simplă din litiaza renală necomplicată se însoţeşte de: a. operaţi pentru arteriopatie obstructivă a membrelor inferioare . reprezintă creşterea cantităţii de urină eliminată în timpul nopţii cu inversarea raportului nictemeral b. piurie c.Valoarea normală a ureei sangvine este de: a. se asociază frecvent cu dispnee şi c.1 OOOml b.40 mg% b.

27 245. Educaţia pentru sănătate a pacientului cu hipertensiune arterială include următoarele principii: a.5 cm 248. aprecierea evoluţiei unor boli b. decubit ventral c. stării de nutriţie a pacientului b. reducerea consumului de sare b.Principiile unui bun pansament sunt: a. decubit dorsal b. pacientul este aşezat în decubit lateral b. la copil. alterarea stării de conştientă 251. decubit dorsal b.Condiţiile ce trebuie îndeplinite înainte de măsurarea greutăţii pacientului sunt: a nemâncat b. termometrul va fi menţinut intrarectal timp de 10 . termometrul se menţine în axilă 20 minute 247. reducerea aportului hidric sub 500 ml/24 ore 252. deficit de cunoştinţe c. Poziţia pacientului în vederea măsurării tensiunii arteriale va fi: a. determinarea nivelului curent al căldurii corpului c. să nu fie absorbant . termometrul se menţine în axilă 10 minute c.verificarea periodică a greutăţii şi menţinerea acesteia în limite normale c. reţinerii apei în organism c. termometrul va fi introdus prin anus 2. capacităţii de efort a pacientului 254.Pentru măsurarea temperaturii la nivel rectal se vor respecta următoarele reguli: a. poziţie semişezândă 249.Măsurarea pulsului se poate face cu pacientul în poziţie: a. poziţia Trendelenburg 250. intoleranţa la activitate b. să fie făcut în condiţii aseptice b.Măsurarea greutăţii pacientului se face cu scopul aprecierii: a.15 minute c. vezica urinară golită c. aprecierea stabilităţii hemodinamice a pacientului 246. înainte de culcare 253.Măsurarea temperaturii corpului permite: a.Pentru măsurarea temperaturii la nivel axilar: a pacientul va fi aşezat în decubit dorsal b. decubit ventral c.Pacientul cu hipertensiune arterială poate avea una din următoarele probleme de dependenţă: a.

favorizarea vindecării plăgilor b. evacuarea conţinutului gastric b.Scopurile spălăturii vaginale sunt: a. prevenirea iritaţi ei şi escoriaţiilor c. să fie protector 255.Materialele necesare pentru realizarea clismei evacuatorii sunt: a. să fie schimbat la 2 . seringa Guyon c. curăţarea tegumentelor din jurul plăgii se face: a.prevenirea îmbolnăvirilor b. seringa de 10 ml 261. curăţirea regiunii de secreţii b. tusea b.28 c. poziţie genupectorală 264. introducerea alimentelor în stomac c.3 ore 256.Introducerea sondei nazogastrice vizează: a. exclusiv menţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a individului .circular.Obiectivele procesului de îmgrijire sunt: a. să fie schimbat la timp c. suprimarea alimentaţiei per os în prima săptămână postoperator 259. irigator b. de la plagă spre periferie c.Incidentele ce pot apărea la introducerea sondei nazogastrice sunt: a. prevenirea infecţiei c. hematemeza şi melena 260.Pentru efectuarea clismei evacuatorii pacientul va fi aşezat în poziţie: a. soluţie pentru spălătură (1000 ml) b. cu comprese îmbibate în soluţie dezinfectantă b. decubit dorsal cu membrele inferioare flectate c. sondă urinară 263.Pentru realizarea spălăturii vezicale materialele necesare sunt: a. decubit lateral stâng cu membrul inferior stâng întins şi membrul inferior drept flectat b. să nu fie dureros b.Condiţiile unui bun pansament sunt: a.In efectuarea unui pansament. ploscă (bazinet) c. în jurul plăgii 258. stimularea diurezei 262. prevenirea tulburărilor de coagulare 257. cianoza c.Obiectivele unui pansament corect sunt: a.

includ: a.menţinerea integrităţii tegumentare prin toaletă riguroasă şi respectarea normelor de igienă personală 271.Temperatura corpului este influenţată de: a. nevoia de a respira b. rezultatul analizelor efectuate. stabilirea istoricului bolii b.leucocitoza 272.organice obstructive c. starea de veghe sau somn b. stabilirea unor obiective clare c.Evaluarea pacientului de către asistenta medicală presupune: a. exclusiv examenul obiectiv al pacientului c.) 266. menţinerea unei stări de hidratare corespunzătoare prin administrarea a 2-3 litri de lichide/zi b. activitatea fizică . nevoia de a avea o bună circulaţie c.Etapele procesului de îngrijire includ: a.disuria c.Cele 14 nevoi fundamentale ale individului uman. stabilirea diagnosticului de îngrijire c.Intervenţiile asistentei medicale în îngrijirea unui pacient cu incontinenţă urinară includ: a. restrângerea aportului lichidian la minimum posibil în vederea diminuării pierderilor c. urinare b. psihogene 270.Manifestările clinice ale unei infecţii urinare includ: a. ignorarea factorilor de stres c. identificarea priorităţilor b. colectarea datelor b.29 c.Incontinenţa de urină poate avea cauze: a. nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură 268. cooperarea în vederea atingerii obiectivelor propuse în principal cu familia pacientului 267. administrarea tratamentului medicamentos 273. evaluarea stării pacientului.Principiile fundamentale ale procesului de promovare a sănătăţii sunt: a. menţinerea unui status nutriţional adecvat b. etc.Planificarea intervenţiilor asistentei medicale presupune: a.hematuria b. nivelul proteinuriei c. menţinerea unei bune condiţii fizice 269. conform modelului conceptual al Virginiei Henderson. aprecierea răspunsului individului faţă de o problemă de sănătate actuală sau potenţială 265. studierea documentelor medicale (foaia de observaţie.

manifestări de dependenţă ale imobilizării prelungite la pat c. modificări ale stării de conştientă c. anchiloza b.Intervenţiile autonome ale asistentului medical în vederea prevenirii apariţiei escarelor la pacienţii imobilizaţi sunt: a.Pacientul cu hipotermie prezintă: a. evitarea fumatului. activitatea profesională a medicului curant c.30 274. vasoconstricţie periferică b. frison c..Pacientul cu hipertermie prezintă: a. masajul punctelor de sprijin c. stare de nutriţie deficitară a pacientului c.Crampele musculare sunt: a.3 ore b. polakiuria b. natura îngrijirilor propuse b. atrofia musculară c.Profilaxia primară a îmbolnăvirilor vizează: a. alcoolului. contracţii involuntare dureroase ale muşchilor 279. tapotajul toracic 283.Manifestările de dependenţă legate de emisia urinară includ: a. contracţii voluntare permanente ale muşchilor b. dieta echilibrată şi menţinerea controlului greutăţii 277.Riscul crescut de apariţie a escarelor se asociază cu: a. să-ţi impui mesajul contrar voinţei interlocutorului c.A comunica eficient şi expresiv înseamnă: a. hematuria c. vasodilataţie periferică 280. drogurilor b. imobilizarea prelungită b. mobilizarea pasivă şi activă la pat a pacientului la interval de 2 . să înţelegi corect semnificaţia mesajului 275.La o persoană imobilizată la pat pot apărea următoarele manifestări de dependenţă: a. efectuarea unei mamografii la indicaţia medicului c. extremităţi reci b.opistotonusul 278.riscurile şi beneficiile tratamentului propus 276.Asistenta medicală va oferi pacientului informaţii cu privire la: a. disuria . să convingi b. mobilizarea pasivă a pacientului 282. extremităţi calde 281.

presupune formularea diagnosticului de îngrijire 289. pacientul poate prezenta reacţii de stres. frică. observaţie c. ambele variante sunt incorecte 286.In activitatea sa asistentul medical îndeplineşte acţiuni de natură: a. prevenirea escarelor b. psihice sau sociale c.In cadrul procesului de îngrijire datele necesare cunoaşterii pacientului se obţin prin: a. dependentă c. presupune formularea obiectivelor şi a intervenţiilor ce vor fi aplicate în îngrijirea pacientului c. dreptul la autodeterminare b. interviu şi observaţie 291.Etapele procesului de îngrijire includ: a. un algoritm de investigare a disfuncţiilor organice ale pacientului b. în concordanţă cu datele existente în foaia de observaţie c. stabilirea şi planificarea investigaţiilor paraclinice 288. stabilirea conduitei terapeutice în funcţie de afecţiunea pacientului 285.Planificarea îngrijirilor: a. planificarea îngrijirilor c.Sursa de infecţie pentru infecţiile intraspitaliceşti poate fi reprezentată de: . esenţa activităţii asistentului medical 287.Drepturile pacienţilor includ: a.Procesul îngrijire reprezintă: a.Asistentul medical va comunica familiei sau aparţinătorilor pacientului informaţii: a. asistentul medical se concentrează exclusiv asupra tehnicii pe care o execută b. reprezintă o etapă importantă a procesului îngrijire b. cât mai complete.dreptul la confidenţialitate 293. independentă b. dreptul la îngrijiri individualizate c. anxietate c. culegerea datelor b.Functiile autonome ale asistentului medical includ: a. asigurarea confortului fizic al pacientului c. în limitele de competenţă ale asistentului medical 292. interviu b. un mod ştiinţific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a răspunde nevoilor sale fizice.In timpul procesului de îngrijire: a. cât mai exacte b.31 284. asistentul medical stabileşte cu pacientul o relaţie de comunicare pedagogică şi terapeutică 290.

paralizia c. flebită b.evacuarea conţinutului gastric la pacienţii intubaţi şi protezaţi ventilator c.alimentaţie la pacienţii cu tulburări de deglutiţie 296.apar mai frecvent la pacienţii vârstnici c.Locurile de elecţie ale injecţiei subcutanate sunt: a.Puncţia pericardică permite: a. flebalgia b.externă fesieră b. şocul hipovolemic 302. apar mai rar la pacienţii supuşi manevrelor invazive 295. treimea medie a feţei externe a coapsei 298. necroza tisulară c. şocul pericardic c.Injectarea paravenoaasă a unei substanţe iritante poate duce la: a.Infecţiile nosocomiale: a.exclusiv personalul medical 294. faţa externă a braţului b. artrită 300. regiunea deltoidiană 297.32 a. stabilirea etiologiei lichidului pericardic c. echipamentul de lucru al personalului medical c.Sonda gastrică Faucher este utilizată pentru: a efectuarea tubajului gastric b. evacuarea lichidului din cavitatea pericardică b. regiunea supero . lipotimie b.Accidentele puncţiei pericardice includ: a. sunt infecţii cu evoluţie mai dificilă deoarece sunt implicaţi germeni rezistenţi din mediul spitalicesc b. pacienţi b.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene pacientul va sta în poziţie de: a. regiunea supero-internă fesieră c. decubit lateral drept cu bărbia în piept şi genunchii flectaţi c. recoltarea unui fragment de ţesut pericardic în vederea examenului histopatologic 301. decubit lateral stâng cu bărbia în piept şi genunchii flectaţi . flegmonul 299. flancurile abdominale c.Locurile de elecţie ale injecţiei intramusculare sunt: a.Accidentele injecţiei intramusculare includ: a. decubit dorsal b.

metoda Beth .Accidentele perfuziei intravenoase includ: a.moarte subită 309. şoc hemolitic b. hemisuccinat de hidrocortizon b.33 303.Accidentele puncţiei rahidiene includ: a.Vincent b.Înainte de administrarea sângelui sau produselor de sânge se va face: a. proba biologică Oelecker c.Vincent 308.va măsura tensiunea arterială la fiecare 15-20 minute pe toată durata transfuziei 310. va nota în foaia de observaţie ora de începere a transfuziei. metoda Simonin c. va verifica identitatea pacientului pentru a fi sigur că administrează produsele de sânge persoanei corespunzătoare b. miofilin c.Medicamentele utilizate în tratamentul reacţiilor transfuzionale acute includ: a. la pacienţii care respiră spontan eficient b. paralizia prin lezarea unor structuri nervoase b. embolia gazoasă b. proba de compatibilitate indirectă Beth . vărsăturile incoercibile b. coagulare intravasculară diseminată c. digoxin ÎNTREBĂRI CU MAI MULTE RĂSPUNSURI CORECTE 311.Pentru determinarea grupelor de sânge se recomandă: a. flebita c.Înainte de începerea transfuziei asistentul medical: a. hipertensiunea intracraniană 305.Cauzele deshidratării severe includ: a. boala diareică acută c.Incompatibilitatea de grup în sistemul OAB se manifestă prin: a.Aspiraţia traheobronşică se poate realiza: a. proba de compatibilitate directă Jean Breau b. ora de încheiere a acesteia c. tulburări de vorbire c. polidipsia 306. metoda Albright 307. la pacienţii ventilaţi mecanic c. doar la pacienţii intubaţi . parestezii la nivelul membrelor pelvine 304.

inhibarea secreţiei bronşice de mucus b.Factorii de risc pentru afecţiunile respiratorii includ: a. hipocapnie c.Tuşea convulsivă: a. corp străin intrabronşic b.34 312.Factorii etiologici ai BPCO includ: a. obezitatea c. pneumonii b. fumatul b. cianoza 315. insuficienţa respiratorie b.cord pulmonar cronic . eforturile fizice excesive 316.Respiraţia este funcţia prin care se asigură: a. aportul de oxigen din aerul atmosferic până la nivelul celulelor c. pleurezii c. hipotensiunea arterială c.Complicaţiile principale ale BPCO includ: a. dispneea b.hipereactivitate bronşică 321. fumatul b.scăderea rezistenţei bronşice la infecţii c. hipertensiunea arterială c. aportul de oxigen din aerul atmosferic până la nivelul alveolelor pulmonare b. eliminarea dioxidului de carbon 314. bronşită acută 319.Efectele fumului de tutun asupra structurilor pulmonare includ: a. aritmiile cardiace 313. apare în paralizia corzilor vocale 318.Principalele manifestări clinice ale insuficienţei respiratorii acute sunt: a. astmul bronşic c. contactul cu un alt pacient cu BPCO 320.infarctul miocardic acut 317. hipoxie b. se caracterizează prin sacade de tuse scurte şi rapide b. expunerea cronică la iritanţi bronşici (atmosferici.Complicaţiile aspiraţiei traheobronşice includ: a.Cauzele insuficienţei respiratorii acute includ: a.Capacitatea vitală scade Ia pacienţii cu: a. este o tuse emetizantă c. profesionali) c.

penetrarea antibioticului la locul de infecţie c.Alegerea căii de administrare a antibioticelor depinde de: a.Profilaxia reumatismului articular acut poststreptococic foloseşte următoarele antibiotice: a.Factorii de risc pentru infecţiile nozocomiale includ: a. îmbunătăţeşte rezultatele clinice infecţiilor severe: 323. infecţiile tractului urinar b.35 322. tipul antibioticului c. au formă de bastonaş c.ampicilina 329.Alegerea antibioticului de primă intenţie trebuie să ţină seama de: a. cateterele urinare b. protezele dentare c. hemoculturi b.terapia imunosupresoare 326. preferinţele pacientului 324. lărgeşte spectrul antibacterian b. toleranţa digestivă c. eritromicină c. experienţa personalului medical b.bacilii gram negativ c. gravitatea bolii b. terenul particular al pacientului 325. vârsta b. au formă sferică b. se găsesc în mod normal la nivelul tegumentelor şi mucoaselor 328.In cazul suspiciunii unei infecţii nozocomiale sunt necesare: a. protezele ortopedice .Stafilococii: a.Factorii de risc ai infecţiilor nozocomiale includ: a. infecţiile dermatoveneriene 330. stafilococii b.Principalii agenţi patogeni implicaţi în apariţia infecţiilor nozocomiale sunt: a. infecţiile plăgilor c.Asocierea a două antibiotice în cazul a.nu măreşte efectul bactericid c. penicilină G b. echografia abdominală c.Principalele tipuri de infecţii nozocomiale includ: a. Treponema pallidum 331. examen radiologie pulmonar 327.

În regimul dietetic al unui pacient cu hipertensiune arterială se vor evita: a.insuficienţă renală 339.Măsurile profilactice de prevenire a reumatismului articular acut includ: a.Profilaxia antitetanică include administrarea: a. un glob vezical.contacte infectante precise 333. un episod de hipoglicemie 337.alimentele preparate prin fierbere la temperaturi peste 60°C 335. un atac de panică c. insuficienţă cardiacă c.Obezitatea este un factor de risc pentru: a. gentamicinei 334. tratamentul corect al glomerulonefritelor poststreptococice 341.Antibioprofilaxia este indicată în caz de: a.Agitaţia postoperatorie a unui pacient operat pentru apendicită acută poate fi determinată de: a. tratamentul corect al infecţiilor amigdaliene.Manifestările clinice ale reumatismului articular acut includ: a. la pacienţii fără sondă urinară b.36 332.Supravegherea unui pacient în primele ore postoperator va urmări: a.tratamentul corect al anginelor streptococice c. vaccinului antitetanic b. alimentele sărate 336. intervenţii chirurgicale aseptice b. dureri la nivelul articulaţiilor mari b. dureri la nivelul articulaţiilor mici .În regimul alimentar al unui pacient cu pancreatită acută se vor evita: a. alcoolul b. serului antitetanic c. afecţiuni ale aparatului locomotor 340. insuficienţă respiratorie b. dentare b. afecţiuni cardiovasculare b. alimentele prăjite b. reluarea tranzitului digestiv 338. alimentele sărate c. tensiunea arterială b. alimentele bogate în grăsimi c.Cianoza perioronazală şi a extremităţilor apărută imediat postoperator sugerează: a. culoarea tegumentelor c. intervenţii chirurgicale septice c. afecţiuni renale c.

hipotensiunea arterială b. intramuscular b. vărsături explozive în jet. atrofia fanerelor b.La un pacient cu pancreatită cronică se recomandă determinarea amilazelor pancreatice în: a. dilatarea venelor superficiale c. dureri în hipocondrul drept b. cianotice 344. ameţeli c.Manifestările clinice ale spondilozei cervicale includ: a. neprecedate de greaţă 343. astenie b. intravenos c. reci c.Tabloul clinic al colecistitei acute include: a. coloraţia palidă a tegumentelor 347. asigurarea unui regim alimentar hiposodat c. educaţia pacientului în vederea renunţării la fumat b. sânge b.febră 342. edem după ortostatism prelungit b.tegumente palide.cefalee b.Tabloul clinic al pacientului cu boală varicoasă include: a.Pacientul cu anemie acută prezintă următoarele manifestări de dependenţă: a.hematemeză 350.subcutanat 351.Intervenţiile autonome ale asistentului medical în îngrijirea unui pacient cu hipertensiune arterială includ: a.stabilirea medicaţiei antihipertensive 346.îngrijirea unui pacient cu hemoragie digestivă superioară exteriorizată prin hematemeză .Mialginul se administrează: a. urină c. febră c. lichid cefalorahidian 349. ameţeli c. extremităţi reci.37 c.Tabloul clinic al pacientului cu arteriopatie obliterantă include: a.bradicardia c.Manifestările clinice ale anemiei acute posthemoragice includ: a. dilatarea venelor superficiale 345.bradicardie 348.

Îngrijirea unui pacient în prima zi postoperator implică: a.piele uscată 356.ineficienta respiraţiei 359. supravegherea funcţiilor vitale b.repaus la pat 352.Manifestările clinice ale comei hipoglicemice includ. alegerea soluţiilor perfuzabile pentru reechilibrarea hidroelectrolitică 355. respectă faţa pacientului b.Neuropatia diabetică se manifestă prin: a.monitorizarea diurezei 354.supravegherea tuburilor de dren: cantitatea şi aspectul secreţiilor c. transpiraţii abundente c. aplicarea locală de căldură în zona epigastrică c.4 ore 353. stabilirea bilanţului hidric intrări/ieşiri c. lavajul tuburilor de dren cu 100 ml ser fiziologic la 3 . este pruriginos c. tremuraturi b.38 şi melenă implică: a.Exantemul scarlatinos: a. tulburări motorii (pareze) b. pungă cu gheaţă b. 1 mg/zi la bărbaţi b. a. este veziculos cu elemente peteşiale 360.cântărirea zilnică a pacientului c. tulburări senzoriale c.Necesităţile zilnice de fier ale organismului normal sunt: a. monitorizarea diurezei b.Manifestările clinice ale comei hiperglicemice includ: a. transpiraţii abundente c. 10-12 mg/zi la femei 358.3 -4 mg/zi la femei c. vărsături b. roşii 357. catar oculonazal şi traheobronşic .Tabloul clinic al rujeolei cuprinde următoarele manifestări clinice: a.Intervenţiile autonome ale asistentului medical ce îngrijeşte un pacient cu insuficienţă cardiacă şi exces de volum lichidian sunt: a. tegumente calde.Intervenţiile autonome ale asistentului medical ce îngrijeşte un pacient cu deshidratare severă sunt: a. greţuri. administrarea medicaţiei tonicardiace b.

vasculare (lezarea axului vascular) c.V.Intr-o hemoragie arterială: a.anatoxina tetanică purificată şi absorbită (ATPA) b.Tabloul clinic al meningitei acute include: a.sangvină c. articulare (hidrartroză) b. micropapule albe în dreptul molarilor c.Infecţia H.BCG 364. sexuală b.Tabloul clinic al unui pacient cu SIDA include: a. pancreasul c. tulburări de coagulare dobândite în perioada peri operatorie (sepsis) c. testiculele b. tulburări de coagulare preexistente b.Hemoragiile postoperatorii potfi determinate de: a. vărsături explozive în jet neprecedate de greaţă 363. se poate transmite pe cale: a. igiena tegumentelor b.Di-Te-Per c. fotofobie c.rinichii 362. regim alimentar echilibrat c. administrarea de medicamente hemostatice 368.Factorii implicaţi în prevenirea bolilor de piele sunt: a. cefalee b. diaree pe o perioadă mai lungă de 2 luni c. hematemeză. scădere ponderală marcată b.degenerative (procese neoplazice) 369. nepruriginoasă 361.39 b.I. dezinfecţia periodică a tegumentelor pentru distrugerea florei microbiene ÎNTREBĂRI CU MAI MULTE RĂSPUNSURI CORECTE 367.Asistentul medical poate administra pe cale intramusculară următoarele vaccinuri: a. sângele este roşu deschis .Complicaţiile locale ale unei fracturi pot fi: a.erupţie micropapuloasă aspră. aerogenă 365. hemoptizie. hematurie 366.Evoluţia parotiditei epidemice poate afecta: a.

371. i.Tratamentul bolnavului cu epistaxis implică: a. RMN 374.m. i. durerea precordială intensă.Administrarea heparinei se poate face: a. temperatura (39 -40 grade Celsius) c. (heparină) b. hemostatice c.Manifestările clinice ale unui pacient cu chist hidatic pulmonar includ: a. i. sângele este pulsatil 370.Tratamentul otitei medii supurate include: a.Simptomele otitei medii supurate includ: a. sub rahianestezie 373. sângele este roşu închis şi nu pulsează c. pe cale endoscopică c.m. cu seringa automată 376. i. vărsăturile explozive în jet neprecedate de greaţă 377.v. neoplasm pulmonar c.Tratamentul anticoagulant postoperator după operaţia de boală varicoasă se poate face pe cale: a. bronşită cronică 372. i. antibioterapie b. b. în bolus c. dispneea b. subcutan (heparine cu greutate moleculară mică) c. durerea b. ce apare la emoţii 375. ce iradiază în umărul stâng. pe cale clasică b.v.v. anticoagulante . echografia abdominală c. tamponament nazal b.40 b. fatigabilitatea c.Hemoptizia apare în: a.antialgice c. antimicotice 378.Investigaţiile paraclinice ale unui pacient cunoscut cu chist hidatic pulmonar inclu obligatoriu: a. TBC pulmonar b.Intervenţia chirurgicală pentru chist hidatic pulmonar se poate face: a. radiografia toracopulmonară b.

internare în spital b. instabilitate hemodinamică 381.Tratamentul stării de rău asmatic presupune: a. conţinut scăzut de lactoză c. creşte în disfuncţia hepaticvă b. terapie anti coagulantă c. disfagie b. educaţia şi informarea pacientului cu privire la caracterul cronic al bolii sale b.VSH.epistaxis 382. infecţii frecvente ale căilor respiratorii superioare c. recunoaşterea de către pacient a semnelor de gravitate ce impun prezentarea sa la spital c. Rh c.Tamponamentul nazal poate fi: a. hipermia conjunctivei b. ampicilina.41 379. hemoleucogramă b.Timpul de protrombină (Quick): a. fibrinogen 387. anterior b. durează de la câteva minute până la câteva ore 384. RAA b.Regimul alimentar recomandat pacienţilor cu flatulenţă se caracterizează prin: a. conţinut scăzut de legume b.Intervenţiile asistentei medicale legate de îngrijirea unui pacient cu astm bronşic vizează: a. creşte în disfuncţia pancreatică . grup sanguin. antisecretorii gastrice) 385. lateral c. febră c. posterior 380.Criza de astm bronşic: a. debutează brusc b.Tabloul clinic al conjunctivitei include: a. conţinut crescut de legume 388. secreţia conjuncţi val ă c.cunoaşterea de către pacient a medicamentelor ce trebuie evitate (aspirină. debutează insidios c.Complicaţiile amigdalitelor acute neglijate terapeutic includ: a.cianoza palpebrală 383.La un pacient cu hemoragie digestivă masivă exteriorizată prin hematemeză şi melenă se impune recoltarea următoarelor analize: a. terapie de reechilibrare hidroelectrolitică şi volemică 386.Amigdalita acută se manifestă clinic prin: a.

hipertiroidie c. localizare occipitală b.Caracteristicile cefaleei din hipertensiunea arterială sunt: a. tulburările de ritm şi de conducere b.cedează în repaus c.Echografia abdominală: a.hipertensiune arterială 396. asocierea cu acufene şi fosfene c. poate diferenţia o tumoare benignă de una malignă 390.virusul hepatic A c.ginecomastia 392. alcoolul b. distonie neurovegetativă b. reci 398. nepercedate de greaţă 397. asocierea cu vărsături explozive în jet. scădere în greutate 393. tegumente marmorate. are valoarea normală de 14 -16 sec 389. apare la mers b. calde c.icterul b.42 c. neprecedate de greaţă c.Electrocardiografia poate furniza informaţii cu privire la: a. identifică formaţiunile tumorale intrahepatice c. vărsături postprandiale tardive c.Stenoza pilorică se manifestă: a. hipertensiune arterială b.Manifestările clinice ale cirozei hepatice includ: a.fumatul c. permite aprecierea structurii ficatului b. dezechilibrele metabolice .medicamentele hepatotoxice 391.In ciroza hepatică principalii agenţi eztiologici implicaţi sunt: a.Examenul obiectiv al pacientului cu tromboflebită evidenţiază: a. hipolipidemia 394. vărsături postprandiale precoce b. tegumente roşii.Factorii de risc pentru apariţia afecţiunilor cardiovasculare includ: a. cordon venos dureros b.vărsături explozive în jet.Durerea din sindromul de ischemie periferică cronică: a.se accentuează în repaus 395.Palpitaţiile apar la bolnavii cu: a.

Insuficienţa cardiacă dreaptă se manifestă clinic prin: a. amiodaronă) c.Turgescenţa venelor jugulare apare în: a.edeme c. venele pulmonare 408. dispnee b.hipolipidic 407. dispnee b. insuficienţa cardiacă stângă c.Cauzele cardiopatiei ischemice includ: a. aorta b. creşterea în greutate b.43 c. prezenţa infarctului miocardic acut 399. stenoza mitrală b. iritativă 404. antibiotice b. terapia diuretică excesivă c.Insuficienţa cardiacă stângă se manifestă clinic prin: a. antialgice 402.Factorii cel mai frecvent implicaţi în declanşarea unei crize de angină pectorală sunt: a. hepatomegalie 403.Semnele de agravare a disfuncţiei cardiace la pacientul cu insuficienţă cardiacă sunt: a. exerciţiile fizice b. apariţia insomniilor 406.Mica circulaţie include: a. diabetul insipid . insuficienţa cardiacă dreaptă b. mesele copioase c. hipovolemia b. hipoglucidic c.hiperhidratare 405. circulaţie colaterală la nivelul abdomenului c.Regimul alimentar recomandat unui pacient cu insuficienţă cardiacă severă va fi: a. hiposodat b.Cauzele hipotensiunii arteriale ortostatice includ: a. hemostatice (adrenostazin. tusea seacă.dieta hipersodată 400. hipervolemia 401 In tratamentul unui pacient cu pericardită se pot administra: a. tuşea seacă iritativă c. artera pulmonară c.

cardiopatie ischemică b. traumatisme renale 410. În pielonefrita acută paraclinic înregistrăm: a.Dieta hiposodată este indicată atunci când pacientul prezintă: a.Retenţia de urină: a. anemia post hemoragică acută 416.prurit 414.44 c. insuficienţă cardiacă congestivă c.Prostatita acută bacteriană se manifestă prin: a.Oliguria poate apărea în: a.Cauzele insuficienţei renale cronice includ: a. piurie c. poate duce la instalarea stării de şoc 411. şocul hipovolemic b.după administrarea de aspirină 413.accident vascular cerebral 412. ateroscleroza 409.Retenţia de urină poate apărea în: a.boala diareică acută c. glomerulonefrita cronică b.leucocitoză 418.Cistita se manifestă clinic prin: a. este o urgenţă urologică b. după administrarea de anti coagul ante b. rinichi polichistic c. VSH scăzut b.Hematuria macroscopică poate apărea: a. nu necesită montarea sondei urinare în primele 24 de ore c. hipertensiune arterială 417. anemie moderată c. stricturi uretrale c. retenţie azotată b. durere la micţiune 415. piurie c. după traumatisme renale c. leucocitoză b. oligoanurie b. Odistonul 30 % este substanţa de contrast frecvent utilizată în cazul .

să separe la locul de producere deşeurile periculoase de cele nepericuloase b.să fie confecţionaţi din polipropilenă galbenă c. să diminueze cantităţile de deşeuri c.deşeuri anatomo-patologice b. urografiei c. laboratoare b. fişa postului c. obligaţiile profesionale b. clinici universitare c. spitale judeţene şi municipale 422. deşeuri periculoase neambalate b. după cum urmează: a.să fie marcaţi cu pictograma „Pericol biologic” 426. radiografiei renale simple b. pielografiei 419.deşeuri nepericuloase c. centre de transfuzie 423.Recipientul destinat colectării deşeurilor înţepătoare – tăietoare trebuie : a.In containerele mobile cu pereţi rigizi nu se depun: a.deşeuri clinice şi farmaceutice c. deşeuri asimilabile celor menajere c.deşeuri menajere 425 .deşeuri periculoase b.Dintre micii producători de deşeuri periculoase fac parte: a.să aibă grosimea cuprinsă între 50 – 70 microni 427.să fie impermeabile b.45 a. laboratoare de tehnică dentară b.să prezinte etanşeitate c.Toate unităţile sanitare activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale fac parte din: a. să promoveze reutilizarea şi reciclarea a celor categorii de deşeuri care se pretează la aceste operaţiuni 421. Dintre marii producători de deşeuri periculoase fac parte: a.Sacii de polietilenă pentru depozitarea deşeurilor infecţioase trebuie să întrunească următoarele condiţii: a. bugetul de venituri şi cheltuieli 420.Deşeurile rezultate din activitate medicală se clasifică. părţi anatomice ambalate şi refrigerate . laboratoare de sănătate mintală c.Obligaţiile producătorilor de deşeuri sunt: a.deşeuri infecţioase 424.să se poată închide uşor şi sigur b.Deşeurile periculoase se clasifică în: a.

evitarea contaminării personalului b.In funcţie de tipul de microorganisme patogene distruse şi timpul necesar substanţelor dezinfectante să distrugă aceste microorganisme. să nu modifice calităţile apei. b. b. 433. coma hipoglicemică b. profilactică. metoda de dezinfecţie a apei trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a.Principalele măsuri pentru prevenirea şi combaterea contaminării aerului cu germeni patogeni sunt: a. în focar. dezinfecţia se clasifică pe patru nivele: a. coma diabetică hiperglicemică c. dezinfecţia aerului. c.Pentru a fi corespunzătoare din punct de vedere igienic. contaminarea salonului 429. coma AVC .Nu se admit vase cu flori tăiate în: d. să fie eficientă indiferent de costuri. terminală.În raport cu condiţiile în care se aplică. c. să fie neutralizant de substanţe organice.sterilizare termică d. secţii de dializă c. 436.46 428. evitarea fixării pe instrumente a materiei organice 431. c.Scopul decontaminării materialului medico-chirurgical după folosire este: a. îngrijirile curente b. folosirea echipamentului de protecţie (în special masca). ventilaţia. dezinfecţia poate fi: a. secţii de hematologie b.In realizarea curăţeniei la saloane trebuie luate în considerare: a.Semnul Babinski prezent este caracteristic: a..dezinfecţie de nivel înalt 432. în nici o secţie 430. reducerea contaminării mediului de spital c. b.sterilizare biochimică c. să aibă capacitate bactericidă mare.Un bun dezinfectant trebuie să posede următoarele calităţi: a. 435.sterilizare chimică b. b. să se poată combina cu trihalometanii. 434. c. intervenţiile medicale c. să fie uşor de manipulat pentru personalul care efectuează dezinfecţia.

răspunde de aplicarea codului de procedură b. recoltarea sângelui pentru examenele de laborator necesare şi asigurarea unui bun acces venos b.şoc traumatic compensat simptomatic 440.Şocul anafilactic se traduce prin reacţia organismului la introducerea unor substanţe străine în circulaţie şi se caracterizează printr-o: a.prezintă medicului planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deşeurilor periculoase c.Care sunt avantajele administrării medicamentelor pe cale parenterală: a. c. reacţie anormală antigen-anticorp cu eliberare de histamină b.la locul accidentului şi se continuă şi pe timpul transportului la spital c.Primele măsuri de ajutor şi pretratament în şocul traumatic se iau în faza de: a.aplică metodologia de investigaţie – sondaj pentru determinarea cantităţilor produse pe tipuri de deşeuri 445. alimentaţie cu linguriţa sau pipeta. înţărcare parţială. b. alimentaţie pe sonda endogastrică.puternică vasodilataţie c. şi se încheie la locul accidentului 441.dozarea precisă a medicamentului b.Conform Ordinului nr.imposibilitatea administrării medicamentelor la pacientul inconştient 444.Pretratamentul şocului începe imediat ce victima a fost scoasă în afara agentului traumatizant şi constă în: a. . shigeloza c.abord venos şi refacerea volemiei c.puncţionarea unei vene. urmând ca la venirea ambulanţei să se ia şi alte măsuri 442.47 437. după scoaterea victimei de sub acţiunea agentului traumatizant b.şoc traumatic decompensat c. botulismul internare obligatorie: 438.Semnul „pânzei de corabie” este caracteristic: a.obţinerea unui efect rapid c. enterocolita acută b.219/2002 care sunt responsabilităţile asistentei: a.repaus absolut şi administrarea unui antialgic major.şoc traumatic compensat asimptomatic b.Care dintre afecţiunile de mai jos sunt cu a.comei diabetice b.la locul accidentului.coma de origine cerebrală 443.Prin gavaj înţelegem: a.scădere accentuată a rezistenţei organismului 439.Pretratamentul şocului se începe: a.coma AVC c.

severă. c. o vărsătură alimentară masivă. severă.antitific b. dispnee intensă.tulburări cardio-vasculare şi respiratorii grave b.48 446.Coma de gradul IV se caracterizează clinic prin: a.In hemoragia prin ruptura varicelor esofagine. repausul la pat.Primul ajutor acordat unui bolnav în şoc cardiogen constă în: a. combaterea durerii. c. cianoză. b. tratamentul anticoagulant. greaţă.consumului de alimente contaminate cu toxinele bacteriilor c. combaterea durerii. b.starea toxică generală c. vărsături.transport de urgenţă la spital având sub control funcţiile vitale şi asigurând măsuri prompte dacă este cazul 452.Toxiinfecţiile alimentare pot apărea în urma: a. sedarea. 449. o senzaţie impetuoasă de vărsătură. 447. se administrează: .Edemul pulmonar acut se manifestă prin: a.antirujeolic c.antipolio 451. greaţă.consumului de alimente intens contaminate cu bacterii b. spută spumoasă rozată. personalul sanitar.febră 453. cianoză. abord venos. hipotensiune arterială.Vomica este: a. tahicardie. pacienţii şi personalul sanitar. repausul la pat. HTA. oxigenoterapie c.Care dintre următoarele vaccinuri se administrează subcutanat: a. 448. vărsături. c. tratamentul anticoagulant. sedare. pacienţii.contactului cu omul bolnav 454. eliminarea unei colecţii de puroi pe cale respiratorie.dezechilibrul hidro-electrolitic antrenat de pierderile prin vărsături şi scaune b. anxietate extremă.deglutiţia şi micţiunea sunt controlate de centrii cerebrali c. dispnee intensă.Tratamentul în infarctul miocardic acut vizează: a.ROT şi reflexe pupilare sunt abolite 455. b. transpiraţii. transpiraţii. raluri sibilante şi ronflante. sete de aer. oxigenoterapie b.Infecţia nozocomială este infecţia apărută în cadrul relaţiei personal sanitar-pacienţi şi poate afecta: a. c. 450.repaus. tahicardie. combaterea durerii. turgescenţa jugularelor. b.recoltarea de sânge pentru examenele de laborator. combaterea durerii.Gradul de severitate din sindromul diareic este dat de: a.

. fotofobie a. 460. e. tracţiunea de abdomenul şi pelvisul fetal e. d. la naştere în prezentaţie pelvină. e.cefalee. c.soluţii.durere. b.profilactică.moarte fetală şi hemoragie ocultă d. folosirea forcepsului c.dureroase.Prezentarea farmaceutică a medicamentelor ce se administrează pe cale rectală poate fi sub formă de: a. sângerare pe cale vaginală cu sânge roşu viu b. 461. mărirea ritmului perfuziei ocitocice şi expulzia capului prin expresia abdominală şi manevra Bracht d.se introduce în esofag o sondă Sengstaken-Blackmore c. stare de şoc.decocturi c. primipară 462. a. cu 60 ml ceai 456. mixturi. d. în situaţie de prezentaţie pelvină: primipară şi prezentaţie pelvină decompletă bazin osos limitat prezentaţie pelvină completă tumori preavia uter cicatricial 459. Sindromul de iminenţă de ruptură uterină este caracterizat: a.cuprinde: a. c. hemoragie pe cale vaginală fără durere e.terminală. Intervenţia obstetricală. făt mic. făt la termen. c.segment inferior destins caun ceas cu nisip inel Bandl ridicat c.clisme medicamentoase 457. membrane rupte b.supozitoare b.după expulzia corpului fetal. b. 458. manevra Muller Versiunea internă pentru prezentaţia umerală reprezintă indicaţia pentru: a.se administrează 1 fiolă Noratrinal oral.în focar.49 a. b. contracţii lungi tetanizate.pansamente gastrice amestecate cu trombină uscată sterilă b. agitaţie.În raport cu condiţiile în care se aplică. epiziotomia b. Folosirea ocitocinei necesită: supravegherea BCF –urilor şi a CUD prin cardiotocografie administrarea pe cale intramusculară controlul diurezei pacientei existenţa hiperkineziei uterine hemogramă Nu sunt indicaţii ale operaţiei cezariene. dezinfecţia poate fi: a. HTA.

1000 ml apărută în primele 24 de ore după naştere c. b. perfuzie ocitocică şi aplicaţie de forceps c. d. 468. e. reechilibrare hidroelectrolitică şi naştere pe cale vaginală la termen b. e. al doilea făt din gemelară sau mare multipară cu dilataţie completă. . 750 ml apărută în primele 24 de ore după naştere a. e. b. b. c. b. d. d. a. c. c. c. a. 2000 ml apărută în primele 24 de ore după naştere e. uter cicatriceal 463. mică cezariană e. Următorul germen nu produce infecţie mamară: stafilococul auriu shigella enterococul escherichia Coli streptococul În lăuzia fiziologică putem avea: hipolipidemie creşterea toleranţei la glucoză hipocoagulabilitate modificări ale funcţiei cardiace şi ale tensiunii arteriale creştere ponderală 466. aplicaţie de ventuză obstetricală Cauza cea mai frecventă de sângerare în prima parte a sarcinii este: 469. 1500 ml apărută în primele 24 de ore după naştere b.50 c. Cum va naşte o gravidă de 29 de săptămâni cu placentă praevia laterală aflată în şoc hemoragic: a.membrane întregi şi făt mic e. placentă praevia d. d. e. 500 ml apărută în primele 24 de ore după naştere d. 464. 465. a. 467. operaţie cezariană de urgenţă d. Non –stress testul apreciază: mişcările fetale active mişcările respiratorii fetale contracţii uterine reactivitatea cordului fetal prin accelerare la mişcări fetale culoarea lichidului amniotic Suferinţa fetală contraindică: oxigenoterapia admninistrarea de beta mimetice repausul în decubit lateral stâng medicaţia ocitocică operaţia cezariană Hemoragia în delivrenţă este definită ca o pierdere de sânge mai mare de: a.

b. b. e. c. d. b. e. e. c. d. d. c. c. a. sarcina ectopică avortul spontan leziuni ale tractului genital inferior mola hidatiformă afecţiuni hematologice Cele mai frecvente cauze de avort spontan sunt: cauze mecanice cauze genetice cauze infecţioase cauze hormonale cauze iatrogene Următoarele caracterizează placenta previa: se asociază cu hipertensiunea indusă de sarcină şoc disproporţionat în raport cu hemoragia prezentaţie fetală înaltă sau anormală tonus uterin crescut stare febrilă Care sunt avantajele mobilizării precoce a lăuzei favorizează circulaţia uterină previne boala tromboembolică favorizează evacuarea vezicii şi a rectului toate cele enumerate mai sus nici una din cele enumerate mai sus Care este principalul factor de menţinere a lactaţiei: automatismul mamar reflex de supt reglarea nervoasă a cortexului deprimarea secreţiei de PIF (factor de inhibare a prolactinei) reflexul Ferguson Factorul favorizant în vulvo-vaginita micotică este: frigul pubertatea diabet zaharat tratamentul cu antidiabetice orale tratamente antiinflamatorii Abcesul Bartholinian se caracterizează prin: durere intensă. d. a. jenă la mers adenopatie inghinală bilaterală tumoare nedureroasă la palpare în grosimea labiei mari leucoree necaracteristică diaree Într-un fibrom asociat cu sarcina care este complicaţia obişnuită întâlnită în leuzie: . 476. 475. b. b. 472. 474. 470. 473. c. 471. a. a. d. e. e. c. e. b. b. c.51 a. e. d. a. d. a.

c. b. 477. 478. b. Care din următoarele situaţii NU reprezintă un dezavantaj al ligaturii tubare: regretul ulterior creştere în greutate necesitatea unei intervenţii chirurgicale nu este rapid şi sigur reversibilă caracterul definitiv Sarcina gemelară monozigotă: feţii pot avea genotip şi fenotip diferit pot fi doua placente. 482. d. b. ulceraţii menoragie stare subfebrilă dismenoree Infecţia cu Chlamydia Trachomatis se manifestă prin: stare febrilă adenopatie inghinală leucoree caracteristică. d. a. semne de infecţie în micul bazin e. 481. expirarea duratei de utilizare d. 483. e. d. e. d. d. albicioasă. e. endometrita a. d.52 a. 479. e. c. b. pot să fie doua cavităţi amniotice este mai frecventă decât cea dizigotă rezultă în urma fecundării a doua ovule distincte de către doi spermatozoizi feţii au sexe diferite Modul de acţiune al dispozitivului intrauterin cu cupru: împiedică ovulaţia obstruează canalul cervical obstruează trompele uterine spermicid provoacă abstinenţă sexuală Care din următoarele constituie metode de barieră în contracepţia feminină: 480. e. c. b. e. c. brânzoasă sindrom Fitz-Hugh-Curtis menometroragie Care dintre următoarele situaţii NU reprezintă o indicaţie de extracţie a dispozitivului intrauterin cu cupru: a. b. a. degenerescenţă calacră necroză aseptică degenerescenţă sarcomatoasă torsiunea creştere în volum Herpesul genital se manifestă prin: tumoare ulcerată multinodulară vezicule. . pacienta fumează peste 15 ţigări pe zi b. a. a. c. dorinţa unei noi sarcini c. c.

a. c. e. pâna la 14 zile de la contactul sexual e. b.53 a. 487. fizice. c. d. 485. a. d. 489. a. pâna la 21 zile de la contactul sexual a. Care din următoarele NU reprezintă beneficii menstruale ale contraceptivelor orale: reduc pierderile de sânge şi anemia elimină sindromul intermentrual reduc riscul cancerului de ovar reglează ciclurile menstruale reduce dismenoreea În practica lor. 484. pâna la 12 zile de la contactul sexual d. d. CU EXCEPŢIA: spălarea simplă ştergerea umedă aerisirea curătenia şi dezinfecţia ştergerea uscată Nursa trebuie să cunoască sensul de circulaţie şi componentele următoarelor circiute: circuitul de igenizare a personalului circuitul pentru evidenţa bolnavilor în spital circuitul lenjeriei. c. e. a. b. c. b. b. emoţionale şi spirituale ale femeilor care solicită îngrijiri de sănătate acţionează ca modele eficiente în promovarea sănătăţii femeilor nici un răspuns nu ese corect Metode generale de efectuare a curăţeniei sunt următoarele. d. asistentele medicale de obstetrică ginecologie/moaşe: acordă îngrijiri femeilor şi familiilor care aşteaptă copii îşi folosesc cunoştinţele pentru a asigura proceduri sigure de naştere femeilor răspund nevoilor psihologice. d. . pâna la 10 zile de la contactul sexual c. 488. al alimentelor şi veselei circuitul de procurare a intrumentelor chirurgicale circuitul de înregistrare (în condici speciale) a vizitatorilor 486. e. e. c. d. cupola cervicală dispozitivul intrauterin cu levonorgestrel spermicidele coitul interrupt implantul hormonal Cine poate folosi cupolele cervicale: femeile care nu au risc de infecţie cu HIV virginele femeile cu prolaps genital femeile cu ligatură tubară femeile în menopauză Câtă vreme poate să treacă de la contactul sexual ca inserţia unui DIU ca metodă de contracepţie de urgenţă să funcţioneze: a. b. pâna la 8 zile de la contactul sexual b. b. e. e. c.

afecţiuni musculare. e. d. c. 2 criterii majore c. . 494.hipomagnezemie.forma sistemică. 495. c. b. b. c. şocul toate cele de mai sus Care din următoarele afirmaţii în legătură cu SCORUL APGAR sunt adevărate: se evaluează la 1 şi 5 minute de viaţă scorul Apgar la 1 minut nu are valoare predictivă un scor Apgar mic la 5 minute se poate asocia cu sechele neurologice ulterioare scorul Apgar se calculează doar la nou-născutii prematur 492. encefalită aseptică a.atrezia de esofag cauze metabolice:acidoză. pericardită) d. d. nevoi nevoia de a evita pericolele nevoi fiziologice nevoi de siguranţă nevoi de apartenenţă nevoia de recunoaştere socială fundamentale ale individului sunt: Următoarele afirmaţii referitor la diagnosticul pozitiv în Reumatismul articular acut la copil sunt false: a. b. 1 criteriu major şi 5 minore b. 1 criteriu major + dovada infecţiei streptococice Care din următoarele manifestări clinice din artrita idiopatică juvenilă la copil.54 490. afectări seroase( pleurezie. febră > 38 * C febra se datoreşte unei infecţii ale SNC au totdeauna durată peste 15 min. leziuni ale nervului frenic cauze chirurgicale: hernia diafragmatică. 491.vărsături-stază pulmonară tahipnee-hepatomegalie-tahicardie cianoză-tahipnee-dureri abdominale stază hepatică-paloare-cardiomegalie Care din următoarele afirmaţii privind convulsiile febrile la copil sunt adevărate: apar în context febril. În insuficienţa cardiacă congestivă la sugar şi copilul mic este caracteristică triada: stază pulmonară-stază hepatică. d. miocardită. hepatoslpenomegalia.hipoglicemie. poliglobulia. e. După Virginia Henderson. meningită. a. a. 1 criteriu major. de obicei între 6 luni şi 5 ani de obicei sunt însoţite de anomalii neurologice Cauzele detresei respiratorii neonatale sunt: cauze neurologice: edem cerebral. ankiloză fibroasă sau osoasă . b. febră cu caracter septic b. hemoragia intracraniană.hiponatremie cauze hematologice: anemia. artrită localizată numai pe articulaţiile mari (genunchi) e.sunt false: a. e.diaree cardiomegalie. d. 2 criterii majore + dovada infecţiei streptococice e.hipocalcemie. 496. c.2 criterii majore+ dovada infecţiei streptococice d. 493. encefalopatia hipoxicischiemică. b. e. apar la sugar şi copilul mic. c. d.subluxaţii c. a. a.

55 e. polipnee intensă ( > 60 respiraţii pe minut) c. vârsta mai mică de 3 luni b. 30 minute b. dispneea preponderent inspiratorie 498. înconjoară toracele cu ambele mâini. 60 minute Pentru obţinerea unui masaj cardiac extern efficient la sugar şi la nounăscut. laringită Starea de rău convulsiv la sugar se defineşte ca fiind o criză sau o succesiune de crize convulsive cu durată de peste: a. . antero-posterior al toracelui Semnele de gravitate la un sugar cu bronşiolită include: a. bronşiolită b. urmăreşte realizarea unei depresii sternale egală cu jum. îl aşează pe un plan dur şi efectuează o compresie sternală cu palmele suprapuse c.reanimatorul: a. 45 minute c. din diam. 500. se evaluează la 5 şi 10 minute după 497. 499. naştere Dispneea predominant inspiratorie a sugarului sugerează: a.iar cu policele încrucişat comprimă porţiunea inferioară sternului b. astm bronşic c.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful