Sub

redacjia:

Prof. dr.

IOLANDA MITROFAN

PSIHOTERAPiA EXPERIENTIAL*
o paradigma a autorestructurArii Si dezvoltArii personale
editia a Il-a

:

.-«•<

mt

,ymfi>~ 'lih*r.

*

UL..

->

Descriersa

CIP

a Bibliotecii

NaUonale
-

MITROFAN IOLANDA
Mitrc-fen. Psihoterapie exMrle«|l«l*/l°landa

Ed.

a

2-a

Bucure$ti: Infomcdica, 1999

360

p.:

il.;

26

cm.

Bibliogr.

ISBN 973-9394-20-5
615.S5I

©

1

999 by

INFOMEDICA s.r.l.
cSularea unei alte «De aceea voi urma propriul meu drum - nu in abandona caci stiu ca ea nu existd, ci pentru a sau mai bum doctrine,
toate doctrinele si

PSIHOTERAPIA EXPERIENjIALA O PARADIGMAA AUTORESTRUCTURARH PERSONALE SI DEZVOLTARM
Sub
Mitrofan redac(ia Prof. dr. lolanda

pe

to(i

maestri, ca sa-mi ating singur pnta.»

Herman Hesse (Siddarlha)
ISBN: 973-9394-20-5

Toate drepturile rezervate Editurii nijpoatt,R cop.ata Nici o parte din aces, volum INFOMEDICA, permisiunea scria a Editurii

INFOMEDICA

m

Drepmrile de distribute in strSinatate
editurii. apariin in exclusivitate

Copyright

©

1999 by

INFOMEDICA s.r.l.

All rights reserved.
-

Edilia

I

1997

Aparut 1999

Editura

INFOMEDICA

Bucuresti

^ ^ ^ ^ ^ ^ Ap

J4

781.42.98 Tel.: 781.34.28;

Fax:781-34.28
Coli tipar: 45. Format 2 Hartie offset 61x86/70gm Tiparal executat la

8/61x86.

INFOMEDICA s.r.l.

Mitrofan Redactor: Prof. dr. lolanda Tehnoredactor: Liliana Pricop

*ty

,/m.

*>*'****

.._£-_, -*}

AUTORI
1.

Prof. dr. Iolanda Mitrofan - Faculiaiea de Sociologie, Psihologie Pedagogic, Catedra de Psihologie, Studii aprofundate in Psihoterapie disciplined. (Master), Universitatea Bucuresti. Susjine transPsihoterapie experientiala, crcotiv-exprestva' ;i personaia (Master - in psihoterapie, Univ. Bucuresti). - Catedra de Psihologie 51 anul Terapii de familie (Master

Membru
Rom*na.

al SocietStii

de Psihoterapie Experiential*
.

- Alitor al

volumului

„SIDA

-

-

Ed. §t. si Tehnica 1997 si coautor la volumul C. o Societate centrata pe Copil" )sub coordonarea Zamfir), Ed. Alternative, 1997.

Confluente psihosociale, „Pentru

©tyj[pu«§
Introduce
Cap.
1

-

4. Victor

Badea
de
studii

.

.

-

-

HI Sectia Asistenja Socials, Universiiatea Bucuresti. Psihoterapie s,i Consiliere §i terapii de familie - Sectia anul 111 Psihologie, Universitatea Titu Maiorescu, Asistent* Sociaia, Universitatea Bucuresti. de Psihoterapia copiluloi si adolescentului 51 Consiliere familie (Master in consiliere, Sectia Pedagogie).
Psihologia familiei s.i psihosexologie, an IV Universitatea Bucuresti. Psihoterapeut practician cu specializSri in: terapii creterapii de ative, NLP, dramaterapie, gestalt terapie 51
Psihologie,

- Psiholog (in curs

aprofundate

-

master in psi-

hodiagnostic

§i

psihoterapie).

- Asistent universitar (Universitatea Titu

Maiorescu, fain psihotcrapiilc

experience

-

paradigm* a restructurarii
la

5i

dezvoltirii personale
si

9

cultatea de Psihologie).
-

Membru fondator SPER,
siliere si

-

- practician speciahzat in concadrul psihoterapie experientiala de grup (in Programului in parteneriat dintre Universitatea Bucupeer-counseling. precum ;t in resti si Fundatia Soros),

Geslalt-terapia

-

de la constientiwre* de sine

adaptarea creativ*

^

intcgrarea holistS

Iolanda Mitrofan

-

5.

Adrian Luca
-

Cap. 2

Analiza bioencrgetic*

-

croporaia terapie centrata pe coniunicare

cuplu
-

51

de familie.
I

Cercetatorijt. gr.

Institutul

National de Expertiza

Me-

dicals
-

;i

Recupcrarea Capacit5tii de Munca.

Presedinta Societitii de Psihoterapie Experientiala Coordonator al unor programe de formare in
ul consilierii
51

Romans. domeni-

probleme ale coAsistent social, consilier practician in HIV\SIDA, in pilului si familiei afectati de mfecria (ARAS),Spitaiul cadrul Asociatiei RomSne AntiSIDA Clinic de Boli Infectioase si Tropicale dr. V. Babes;
Profesivicepre$edinte al Asociatiei Asistenrilor Social!
onisti

Carmen Beyer
Cap. 3
persoan* sau experienta „Cre 5 terii afective" Psihoterapia reogcrsian* central! pe

Adrian Luca

-

Cap. 4

psihoterapiei expericntiale de grup, cu
-

(AASP).
fondator

cSutarii sensului. Psihoterapia existential* sau experienja de sine la regSsire de sine"

De

la

pierdere

m
^

sprijinul Fundatiei Soros.
-

Membru

SPER.
Cap. 5

de editare a $i director al programului Acurn' Revistei de Psihoterapie Experientiala „Aici 51 Revistei de Expcrtizi Medisi redactor sef-adjunct al

Coordonator

practician speConsilier de orientare rogersiana si (in cadrul ciahzat in psihoterapie experientiala de grup BucuProgramului cu parteneriat dintre Universitatea
resti si

Manda

Mitrofan, Doru Buzducea

Tcrapia realitate spre schimbare

-

transparentS,

umor

§i

responsabiiitate

-

primul pas

..........
tatcrpretarea mesajelor

cal^
-

s.i

Recuperare

a CapacitStii dc

Munca.

Fundatia Soros).

Doru Buzducea
Cap. 6
deconspirarea Analiza tranzactionala, decodificarea,
si

Autor 51 Coautor a peste 100 de studii, articole stnnlifice precum si al carhlor: ..Cupiul conSi teme de cercetare, „Famiha jugal - armonie si dezarmonie", Ed. St. 1989; Z" Ed. St. 1991; „Elemente de psihologia de la A psihologia cuplului", Ed. Sansa, 1994; „Elemcnte de
. .

6. kaurenfju
-

Mitrofan

^

cuplului; cdhje revizuita $i sexe. Mutatu editia 1997; ..Psihologia rciatitlor dintre alternative, Ed. Alternative, 1997.

adflugitS, Ed.

Sansa 1996

51 §1

Student an IV psihologie. Membru fondator SPER. personals Publicatii si preocupari in dezvoltare transpersonala si in psihodiagnozS.

ascunse

Doru Buzducea
s'

Cap 7

metode experiential-expresive Psihoterapia copilului centrat* pe Iolanda Mitrofan, Elena Otilia Vladislav
Psihoterapia experientiala de familie

7.

Anca Nicolae
-

2.

Carmen Beyer
-

_

-

Psiholog (cu studii aprofundate master Bucuresti). pie sj psihodiagnostic Universitatea UniverAsistent universitar (Facultatea de Psihologie, Titu Maiorescu, sustme seminarit la disciplmesitatea
le;

in psihotera-

Psiholog clinician, consilier si psihoterapeut centnil cadrul Fundatiei Roumanian Angel Appeal, de Boh Inde zi „Floarea Soarelui" - Spitalul Clinic fectioase Colentina.

m

Cap. 8

Iolanda Mitrofan

Cap. 9

-

Membru
Si

fondator

SPER.
in „Peer Counseling

gestalt-crea.iv Psihoterapia experientiala de grup Stoica Iolanda Mitrofan, Denisa Cristina

-

provocare

la „crestere«

,

- Practician specializari

51

ConsiUere

Psihoterapie, Consiliere

si

Terapii de familie, Psi_
,

hodiagnozS proiectiva).
-

.

ale FunPsihoterapie experientiala de grup (Programe Universitatea Bucuresti). datiei Soros in parteneriat cu

Cap. 10

Grapul experiential central pe psihodrami
a disponibilitatilor pentru contact
Victor

-

un modul de optimizare

uman

^

Psihoterapeut practician si formator, speciahzat in Psiin partehoterapie Experiential de Grup (programe Soros). neriat - Universitatea Bucuresti sj Fundatia -MembnifondatorsjconsiliercoordonatorsttiinificalSo-

Badea
terapie

8.

Denisa Cristina Stoica
-

Cap. 11

Asistent social.

Romana (SPER). cietayi dc Psihoterapie Experientiala Coordonator al programului de editare a Revistei de
Psihoterapie Experientiala „Aici ;i §i redactor-§ef al revistei. de

Membru

fondator

SPER.
Cap. 12

Umorul ca formS de Anca Nicolae

-

„a transform* suferinta prin ras"

expePractician speciahzat in consiliere si psihoterapie al Universirientiala de gnip (Program in parteneriat
Catedrei de Specializare in terapii creative - program al Hogeschool Smart, Asistenta Socials in colaborare cu
tarii

De

la dezvoltare

personal* la dezvoltare transpersonali

Acum", fmantat
-

laurentiu Mitrofan
Bibliografie

Bucuresti cu Fundatia Soros.

FDSC

3S?

3.

Doru Buzducea
-

Olanda.
in poli-

Tabele

Asistent social cu studii aprofundate (Master)
tic! sociale.

-

doctorand;

9. Elena Otilia Vladislav
.

- Consilier clinician in

probleme

ale copilutui 51 familiei

-

afectari
-

-

de mfecria\Sl DA, nian Angel Appeal. Coordonator al Departamentului de Servicn sociale Colentina, din Spitalul Clinic de Boli Infectioase Sectia de zi „Floarea Soarelui", Bucure§ti. SocialS, Asistent universitar asociat, catedra de Asistent* Psihoterapie Universitatea Bucuresti (sustine seminarii de
, .

in cadrul Fundatiei

Rouma-

-

,„,.,.. de Pohchmca A . Psiholog, clinician si psihoterapeut la Copii nr. 1 Bucuresti. psihoStudii aprofundate (Master) in psihoterapie 51
. .

gestaltist diagnostic cu dizertatia „Demers expresiv in psihoterapia Copilului.
.

-

Membru

sj

Asistent* Sociaia apersoanelorcu

SIDAsi

bolicrorace).

SPtK. fondator $i coordonator managerial psihoterapia exPractician §i formator speciahzat in parteneriat mtre perientiala de grup (program in Soros). Universitatea Bucuresti si Fundatia

complexa Consilierea si cura medical (de wide si atitudinile de depenasimilate sau confundate fie cu tratamentul strict Jndicat" sau Jacut dents si asteptare pasiva a ceva obiectiv. care incep si in Romania. in grup sau munca de consiliere tertiara). ale cdror oferte de servicii sunt Speram caprin aceastd de mileniu. peste tot in lume si la noi. tale si organizap neguvernamentale). secundara si celor din sfera educaponald. precum si tuturor cadrul serviciilor si de sandtate mintald (profilaxie si recuperare primard. actiona alfiinlei logice. dar eficienp si bundstarea psihologica. ca parte components a ca si prin rezultatele clinice si formative (SPER). ca sociald din instituiii tutionalizat (servicii medicate.[PUfSOHNfiTOMA = © p>/®dMdfi>0(lM& 1. supuse v ap . mteresafi. psihopedagogie domeniul psihosociologie. Cui if este adresata cartea este adresata in si §i unele explicajii necesare in psihologie. spre tential ca si ale celor care doresc sa-si sporeascd din ce in ce mat multsa se consiliere si psihoterapie. care sa familiarizeze actuala societate cu experienliale individuate. prin studiile de caz exemplificative ob\inute de grupul nostru. pedagogie. sunt identificate cu o mterbazatepe interdicpi. at at in cadru mstisi psihoterapie . economice. existenpale. — . In al treilea rand. fie ventie strict educaponald. specialism in incdpupn in{elese in esenfa lor. sfaturtlor experte explorarilor funcponale cat mai sofsticate sau al echivaientul tabletelor. guvernamen- pe dezvoltare umana. si de a mod mai sanatos de Psihoterapiile experienpale deschid o poartd cdtre un bulversarilor sociale. psihoumane ofate in diflcultate. ale sfirsitului facd „auziti". psihologice side asistenia cat si in cadru privat. ea este adresata tuturor specialistilor. contraidicaiii sau indicaiii terapeutice) . incercdm sa oferim informal Societdiii de Psihoterapie Experientjald Romane posibilitdple ofertei de serunui public mai larg. deopotriva. centrate vicii psihologice si psihoterapeutice si a adoconsiderandu-le metode utile. can umana sifnalitdplor specifice acestor forme de asistenia tin de o scazutd culturd a practicii psihoterapeuticd sunt in mod superficial si eronat substitute. cat lescentului si copilutui. de grup sifamiliale. oriental sau in curs de speaalizare specialistilor care profeseaza //» consilierii si psihoterapiei. Adesea. care safe „oferit". apartinand unor autori consacrap. impas^ exiscarte sa sensibilizdm si sa orientam nevoile celor m potentialii beneficiari ai acestor servicii sunt manap de asteptdri nerealiste sau confuze. afamiliei.individuals. atat in asistenia adultulw. asistenia Aceastd carte in primal rand studenplor sodald. implicafi direct sau indirect in In al dottea rand.

De „ aceea. ca incercarea deloc „resursele latente ". - am putut constata ca „a murit speranta ". penduleaza intre doua lumi cea a normalitaiii accent pe terpiile ericksoniene (prof dr. . analitice prepoase. Incercam sa eompiementdm pupnele surse informaponale romdnesti in acest domeniu. o bucurie impartasita cu pacientul ori de cate ori §i dintr-o alta perspectiva si sd-si gdseascS solutii proprii. pentru efortul intensiv si daruirea cu care s-a cum ar fi kinetoterapetul. care sunt dominate de lucrarile fundamentale ale psihanalizei. recunoscdtoare: John Ramakaers.pentru suportul moral ff atitudinea incurajatoare in legdturd cu precum si d-nei Liliana Pricop. pe care trecut ami. intr-un asemenea context cazuistic nu a fost rapeuticsi de a activa sine. S. 1997).) si al somatoanalizei de pierdere a sensului devenirii. dar mai a si constituit simultan „o scoala a devenirii mele ca experientjale a Practica psihoterapie! profesionist si ca si aspirapersoana ". tar multiplele contacte prqfesionale cu psihoterapeup recunoscuti din Franta. dr. curajul de al clientului de a se experimenta pe sine si propriile-i imboldului spontan ". Laboratorului Experienp mea clinicS s-a format pe parcursul a peste 20 de ani. ales de a continua sa „ incerce le asuma si suporta consecintele. si parteneriat Exprim multumiri speciale profesorilor coordonatori ai acestui program in precum si profesorilor Josefien si Laurence prof.a. sd se constientizeze incetat sd mai fie bunS „recompensS" a eforturilor mele. Olanda. cu nificativ la sau in cea a anormalitdtii psihice si sociale. dr. formati de dr. caredoudin Olanda. o contests sau pur si simplu. Am putut lor. in contextul unor programe recuperator^ lucrat in special cu de o mare diversitate nozologicS. comportamentelor acces la motivapile autentice ale actiunilor si la emopile si sentimentele pe care le experimenteaza fata de ei insisi si credm{e!e lor intime. Sorin Paveliu - directorul Editurii tratat. in sfirsit. ca si cele de la Sibiu si Bucuresti) etc. dr. s. si nici lipsita de un gust amar. citaplor lor nebanuiie. prin infuzia gindirii fenomenologice si prin fundamentul umanist. la pile nerealiste. decon". individuals si de investit in laborioasa tehnoredactare. orientate dominant gestalt-terapeutic si creativ-expresiv. adresam multumiri speciale domnului ". slabilind colaborari fructuoase cu neurologul sau am pulut practica psihoterapie experienp'alS. si asisexpertizd si recuperarea capacitdtii de munca. in domeniul psihodramei (grupul de la Timisoara. in cadrul neuro-psiho-senzorial (pe care l-am condus in perioada 1990de cercetare in domeniul Capacitdtii de Munca. pefundalul orientdrii umanist -experienpale. Australia.foarte Dar pe mdsura ce au mare mdsura o permanenta restructurare munca mea ca psihoterapeut a insemnat in interioara. (care de la un timp au cea mai in relap'e) a constituil-o redobandirea eforturi. preocupari si contributii semniflcative in: domeniul hipnozei si sugestologiei. fata de alpi. cu pacien(i psihiatrici.P. duitele si atitudinile demisionare in fata vietii cei si a activitdtii organizate. Pentru pa ". sociolog psihiatru. Richard Meyer). dramaterapiei.A. si dar „a supraviepdt decep-^ pragul invalidSrii. In completarea acestora. cei care lucreazd in psihiatrie il experiment perse-^ teazd adesea. la schimbarea unor mentalitdp inca reticente. Completarea studiului documentor si practic in domeniul vast al terapiilor umaniste mi -a fast facilitatd cu amabilitate si sprijin efectiv de cipva specialist'! cu care am avut un prepos contact stiintific. dar si emotional). Margaret van Roof s. psiholog. iar dupd conf. mea de a suspne psihoteMarturisesc. totisau aproape top. dar si cu mei. Joey Arends. Elvepa si Germania. in special cele identificate in operele lui evalua §i valida module de Jung si Reich. usoard. nerdbdarea si a capasd inteleg pacien{ii din perspectiva dramelor lor' personate. referitoare la un domeniu si exploatat. cu tot cortegiul de sentide la teama de sine mente negative. dintre domeniul terapiilor creative. Vladimir Gheorghiu - sugestologde reputape internaponald). La acestea se adaugd propriile noastre preocupari de orientare experienpala.eel legat de trauma al cazuisticii 'aflatS intr-un context existential si situational Pedagogic) oferd. (pe care orientarea experienp'ald le recunoaste. Formapa mea de psihoterapeut a beneficiat de in mai multe stagii de perfecponare. precum si unele programe de specializare in diverse metode si tehnici psihoterapeutice. d-lul medic de INFOMEDICA lui. in care am invatat sa-mi vindec orgoliile. au contribuit semsi „stigmatului "social al „invaliditdtii psihice "adversd recuperSrii (v. reevaluand retrospectiv lucrurile. Universitatea Bucuresti). aparpnand dominant orientarii experientiale. de cea a marginalizarii sociale. dar astfel avea blocate. precum si numarul incS redus al traducerilor care s-aufacut dupd 1990. Zamfirescu. Psihologie tratamentului recuperator. grup. care fie o supraevalueaza acordindu-i un halou magic. in domeniul psihoterapiei cognitive (scoala de la Cluj).Incercam sa conlribuim prin infonnaliile si cercetarile incluse in acest volum. Anglia. Sistemul studiilor aprofundate (master) inpsihoterapie. Ion Dafmoiu. din interiorul unic al fiintei fiecdruia. in sine la neincrederea in mediul neincrederea la teama de altii si de relapa cu lumea. Am ele. Vera domeniul psi- hanalizei (V. in cadrul Programului Tempus.. care functioneazd la Universitatea din Bucuresti. editarea LB. Dem. de la ostilitate si frustrate.P. . o resursa de incredere.U. Irina Holdevici. van Stralen. rezistente sau nerealiste in raport cupsihoterapia. Gavriliu. ca o components complementara si uneori alternated a la specificul psihologie Orientarea mea experiential-existenpala s-a structurat plecand de deosebit . cdrora le sunt extrem de Hogeschool Sittard. din Institutul National de Expertizd Medicaid si Recuperare a existentei mele) de a practice.a. precum §i de (dr. la teama de rejeciie sociald.a. Iamandescu . asimilindu-ie si detasandu-se complexe. conf dr.Cornelia Vulpe terapie a cuplului si afamiliei. avand in vedere unele izvoare psihanalitice totodata de alist). pentru receptivitatea si sprijinul acordat in publicarea acestui tent social.formap in de deprof dr. Corry Ehlen si prof. in general. Sandor s. alp speaahsti. din registrul tulburdrilor nevrotice. Elena Zamfir. cu profesori de psihoterapie. de la suferd de un „complex al abdicaru social §i in Dumnezeu. Aid am avut sansa (fundamentals pentru cursul Bucuresti.existentilucrarea noastrS vine sa umple „o lacuna" information aid. ci doar un „mod natural de a fi prezenta" solujii. inca incomplet cunoscut grupuri de schizofreni in stadii bolnavi p'sihogeni. In peisajul pestri't al orientarilor psihoterapeutice din Romania ultimilor 7 anis-au structurat si afirmat. pornind de la activit&ti anterioare care concentreazd mici nuclee opponale traditionale. §i invariabil. fie o subevalueaza. deblocarea instruirii siformSrii specialistilor in psihoterapie §i consiliere. la metodei Goldstein cu suport audio-vizual si programdrii neuro-lingvistice. de motivatia nu numai financiar.a. ajunge sa se exptoreze §i sd verenta si sens. France Alders. precum si cu familiile unora dintre pacienpi defectuale si formats din Integrdndu-ma si invafind sd lucrez in echipS recuperatorie multidisciplinara. caz. remisional-reziduale. un cadru deformare academics in acest sens. se ac'cepte. dr. invalizii psihici mai multi dintre Cei mai mulp dintre ei. Leonard si colaboratorii.. psihoterapie intensiva. 1993-1996 al catedrei de Asistenta Sociald (al FacultSpi S. Lou Wanten s. o ignorS. beneficiul secundar. (de pe lingd catedra de Psihologie a FacultSpi de Sociologie.

sdsimt cu ei.rX fiemul ptosojic al (sensul filosofic maturizarea caractenal -valonca . am avut acces la sursele „depdsirea impasuspontaneitapi si autenticitdpi in contactul terapeutic.membri celor 24 250 de cu sup^ZTAcluzld cea. si in nu este deloc mtimpldtoare.Zarea de * ^Zi K« . speranta ca puterea modelelor cat posibil sursele originate. sd-i accept pur si simplu pentru ca sunt. a Eu-lui. orientarea mea experienpala profesional §i personal. sd-$i redescopere §i o alia fa\&.12 de nractica formativd din care am lucrarea prezentd selectat unele rezultate si in Progra- Am invafat sa nu-i judec din perspectiva mea. relativ indelungata in sfera recuperdrii terpare a bolnavului tulburdrilor psihice si alimentat in timp dorinfa de a interveni mai mult in profilaxia si spirituale ale viitorilor practiaeniin psihologice mi-a mat ales la la 1 formarea conditiei si disponibilitdplor dezyoltare experienpala. doua axe. darpreludndflexibilelemente din psihodramd. semniflcapa si creativitatea relapilor dinceea ce ma priveste. institutulm. ci singura care tre noi. terapie experienpala. apdrut ca un rezultat al reflexulorpe marginea existenpald. avdnd CdaZwZxZntei noastre profesionale. pe parcursul a 10 deore oentru fiecare terapeut format (24 de grupun de studenp beneficiari . Asa incat. lunide piactica specialisti). Recuperare. experiential al comtuntei de la extinderea campului cea a auiorealizdrii transpersonale. sa rdd cu ei si „sd dramatized'cu ei. terapeuti in formare. cu pacienpi si pentru pacienp. autorevelarea. In cadiuigiupu m-eferintesi convingeri comune. proprute ^MwtoteJuritice siexperimente Pre actuate fyoZlud^Zi marilescoli ale orientdrii experience uneiasau ^. ca grup de in consiliere S i psihoterapie 'cSZ!rii acestui volum sunt in ma/oritate tineri psihologi si ^^^f ^^ . chiar si atunci fdra iesire. care psihoterapeuticd. practical i?FR am desfdluZ cercetdri am constituit grupuri si am pentru a putea lucra cu ce. "Zap. am experimental „revenirea " si „cresterea ". copil). a constituit o expenen{a sprijinul financiar al Fundapei Soros pentru o societate mete experien\e clinice. ci am cautat deopotrivd cdtposibil. a terapii expresive si analizd intregii transconstiente. respectindu-le nevoile. sd-i ajut sd-§i cand totul pare pierdut si rului ".pTcespe careil continudm. de pe sjm mult de la pacienpi gdsi noi mijloace de exprimare. impdrtdsitd. sa ascult. ° Pt Explordnd tmpreund redescoperirea de sine. Pe linga cursurite si seminariite formative tuit un cadru propice punerii ei in si coordonat. ceea ce a constituit un avantaj enorm si mi-a tor ochi si specialitdp infdptuite. Acest mod deafi m-a ajutat calea de a-i ajuta sa se ajute.„ f!n Hi a relaponaru cu .. darsi in functiede aulri ti l^nTlT^atunt coZlrXfolosindpe preluatedin dintre cazurite cu valoare didacticd.. ei in§i§i. noase de psihoterapie practicate au fost de cele mai multe on lupa profesionald.ent. in increderea in ceea ce practic.de armonizare a si analiza bioeiwgetica). ^ mi se putea Jntimpla""in destinul meu " interior.Txpr mental si continudm sa convingerea iZeund.^^±^'^Xi ^"TnufaSsi . lui ". de la care am deprins un anume pentru oameni. „x personate. i comumcani f. rogersiana centratd pepersoana). ca si Multumesc colegilor din Institutul National de Expertizd Medicaid si m-au sprijinit in top acesti am tuturor mediator din re\eaua nappnald de EMRCM.psihoterapiile existenpale devenirii in sfera centrate dominant pe maturizarea Goldstein). nebdnuita.tafceaclioneald dominant in sfera psihocorporald. sa infelegem cunoastere superioard. centrate doconsiliere si psihoterapie. cu studenpi masterului de psihoterapie. scop optimizator si formativ . de factum terapeuti experimentdm „cresterea " noaslra ca ca nu doar atestarea script. terapii centrate dominant pe si terapia reahtate). minant gestalt-creativ. a mat mulevaluate dinamic de intreaga echipd de specialisti. „puse sub intrepnut medicate.experienpala. „ toarnrP de dupd 1990. ^Z£a7^n%iduald (familie. „. oferindu-mi nu doar suportul. asisten(d sociala si in cadrul aplicare. rezultatele programelor Lucrul in echipd m-a Jorjat pentru utihzaiea disponibilitdpie personate si aptuudinale lileTestctive. precum si tuturor prin selectarea si indrumarea dJ'cazuri cu indicate in egala cooperat sau au manifestat rezistenfa in contactul terapMic. ci §i masura celor ' .„inr . sd-i astept si sa tac. intr-o experienfa comund. pacieniilor care au spirituale prin confluentd cu practicite constitute pe terenul primelor. (adult. mm SPER a. Se poate spune ca am ima\at ceeaxe priveste natura. mod deaafi de formare ca psinotesi acpona cu persoZl"^ psinic. a constifacultdplor de psihologie. metoda ceilalp (analiza tranzacponala. experienpale s-a facut avand in vedere scolilor psihoterapeutice restiuctuiaie. mereu Nu mi-am propus niciodata sd-i ajut impunandu-te ce si cum sa faca. directorul de munca mea in top si increderea constantdpe care a manifestat-o fata sprijinul generos tru -ariXhJwca dominanta in Pri aceiani. SdmmTa^Sietn SfnrtSds&tocrL. dupa cum urmeaza: saltul calitativ in experientete cu scop . relatjilor dintre corp si mental. stimulindu-mi creativitatea in dialogul terapeutic si bucuna experienpala de grup. pe de a cauta p mine insdmi. spiritul celui care mi-a fost maestru in primii mei am oamenii si Experienp mea in Armand Borcea. demersului psihoterapeutic de focalizarea ouentale. (eestalt-terapia n f rtiva " (terapia P emotionala sau „cre¥ a ea afectiva . pina cand isereveleazd^ \a pdnd se transformd intr-o experien{d de niciodata sa sper si sa sensul si puterea transformativd pozitivd. a De aceea lucrarea ci mai curand cea fapticd. sd-i provoc la autocunoastere si autoex- durerea si sufennprimare. . membrii gmpumi impreund (cu ei si cu'ceilalp membn a. Tunnr lui '^vaZTnrpZsd gindim % sa acfionM in lumina unor oppuni Pf?'™^*"* umamst.Jar activitatea mea didacticd. organizat cu curente un Program de training extensiv pe care l-am conceput Deschisd.dr.o parte dintre eicu la ai Societddi de Psihoterapie darcu topi.a dmrjco^ in spiritul tehnice. penSunt extrem de recunoscatoare d-lui prof. dr Nicolae Sirjii&'. mpreuna in paralel cu noi. n-am incetat gdseascd ei in§isi „capdtul ficred in sansele si resursele lor autocompensatorii. Ordonaiea masura important pentru clarificarea si structurarea stilului meu terapeutic. Ideea formdrii grupurilor de abordare rogersiana. terapii centrate dominant pe maturizarea pan con § t. Omagiez rapeut . pentru ca rienti « m-au devenit colegi. interpersonal grup de opH- . In mod firesc.

fi meZu ritmurilor si natural. in creape. mental se referd si la propria imagine. " la „scoala dezvoltdrii transpersonale. s. evolua. amcreuna. de o mare diversitate. a reslructurdrii ahenaru. ne indepartam de a natura cat suntem mai pupn constienp de noi insine. Natura 'din ulterior lS.inconstiente. Principiile psihoterapiei experien^iale Obi$nuim sa spunem atie "sau„afi mod natural. cu ap. m contact tru mental" in realitate. a constant intamplare sau din necesitate l-a fdcut a don sa propria sa umanitate. transformativa se privilegiul creativitdpi si al transformdrii. restructurdnd persoane si ne actualizdm noastra launtnea si raporturile dintre fiin{a tatea externa si simultan pe noi insine. in situsi vorbi e pe asumarea responsabilitdiu. si nlotTdTaVeeaea si devenirea fiintei umane. (grupul gestalt-creativ. atat a clientulut. pu'ne accent pe trdirea armomzareacu sine. de prevemre a a sdndtdtii propnile resurse deblocheazd. TespoZZest ea mai sigurd gara. stereotipii si afectivdasoin primul rand este perceppa realului si trdirea dor'inle.toate si acestea devin §i neputinde posibilitdp. prin blocarea Jnstrdmarea omului capacitanlorcreau^ scadem po- acord flresc cu mediul psihosocial truge. Omul.scoala dezvoltdrii personate patra for(d in psihologie"). restructurdm ceea ce am proiectat. la continuu really Sinele. familiei si grupurilor aplicapile psiho/erapiilor experienpale in tratamentul grupul de intilnire rogersian). ci si asupra mtenorului tatea noastrd se rdsfring nu doar asupra nostru Astfel. PshoTapTexperientiald are „rdddcini"in transcunoastere transpersonahzare. ne care omul trebuie sd se notice care trebmep. grupul centrat pe psihodramd. s. Devemm la ceea ce stim sau nu stim edsuntem. din aceasta perspectivd. transforma.14 copilului.sle creativ si dezvoltd uZ^SS^pZdlimareZ^TTpastrare ZtsuraTJreversoana isi entelor excepponal'e. Aceasta atitumijlocul o'biectiv prin care stabilim relapa personald cu „poluaid" de o mulpme de prejudedine naturald. poten t si a^SSfSpe semnificapilor si de evolutie provocdrilor exisie. real sau ideal. dupd expresia lui Maslow. supozipi si cdti scheme aperceptive invd(ate. adicd de respectarea ruptd de sdnatatea sociald side legilor naturale ale cosm^ anceTasmodaliatm de abordare Jcuumea. cresterea si maturizarea ple si impli'capile lui Capitolut final este dedicat tranzipei de cat si a terapeutului. in aulovindecare. ca si in destrucpe. imagindm. ca parte a acesteia $i Invdtam astfel. pe atat de moderne si In sflr. acum Principal sau . pastrandu-ne si fizic. sau ne-o din iresponsabilitate. fie din ignoran\d. • -ca forma de temconsiderat necesar sd includem un capitol despre umor personald. autoperceput. (in funcpe de dinamica fenomenelor cons- sensurilor reale ale exisientei. potenpal creatoare. si con(actionem in plan intern) on de cate ori proiectam (gandim tal. exm marec experientei prezente. dupd criterii ent. cunoasterea incepe cu experien(a. cea a sdnatatea individual nu poate este holista. verifleam. Proiectul nostru relapile sau strategiile rezultate sau puse in aplicare. A fi om inseamna premeditate. asistam funtei i^mlnTorinvalorileei positive care stau la baza intelegerii. fie pervertirea sau rdtdcirea valorilor moral-spirituale. ei sine si a relajiiior accesul la natura transformdrilor de Psihoterapia experienpald. filosofia existentiald si in gmdireafemmeeste libera.somatopsihic. am pe om. ematti. direct cu obiectui. soao-moral alltZcVe'atM adicd de sdndtate in sens larg prorointr-un proces de aulovindecare. propriilor perceptii. modificdm. 'ta lumea. care ^^^eTp'er^^IZptc^autocreape STometomicitah sa'.c< s. deschisd. H ei. direct.analizdm si comparam. Fiecare dispune de in lupta cu alienarea. Noi experimentam elabordm solupi generalizdm. cu atat resurse aproape nelimitate in cu noastrd sdndtoasa. . ceea ce dorim sau respingem la noi insine. ca o cale de si dezvoltdrii persoanei. spirituale si transcognitive. sine o cereTa^Lrelepropriispontane experienfialist .oconsiderd ca lucrul eel mai important constientTerapeutii experientialisti un potenpal latent ce se cere valonficat. vedem si percepem prezent " este ca. o expresie a considered. ca §i distructiviexprimd insd in egald masurd. si sporindu-ne sdnatatea. dar ceea ce conteazd §i a atitudmilor ce Reflexia si evaluarea. ca finSefdsi capTbild de tm arata Imutele inteligenp DaedfucLse pe Ldunlru liberialea mea posibild. putem submma fie jz dis- dm pierderea. in speranp cavom la . de a experimenta realul este obqnuinte socio-culturale. cu ecosistemul. „cre tere » si implinire mutuald. Cu DobdnJmdXLa propiului eu. drept posibilitdtilor de manifestos a eu-lui. sa se a se adapta.Hie in realitatea externa.o redescopcrire de Procesul de insdndtosire este pentru experientei si pozitive. atat cea interna. '«^' *^' ne definesc. cu aplicalii in sfera expertputin cunoscute in tara noastrd. stsJZa A atapresupune angajarea persoanei acestora pan regasuea area ZTpttivarea resurselor ei compensator* naturale. atat la nivel mental. printr-un proces consent Ibertatea alegeriior si ceilalp si cu lumea.fifi capabild perfecponeze prin autorestructwwe. precum si in rela{iile de grup. cat cat si comportamenAcpunea este principal de baza al dezvoltdrii. pozitivd. Galea este si fartintaeJe inaintarea intru cunoastere. de interese §i de speran{e. spontand. exteriorului (mediului). pe cat de de'schide drum celei mai noi direcpi de cercetare („a incitante. de a invdprea strategiei de „a lucra asupra sies. In somato-psiho-sociale. persoana va si capile lumii sale interne si externe sd se puna in acord cu semn. raponalizarea si pastrarea cunostinielor ciatd e'i. alt nivel al constiin(ei. bazat pe respectul hbertapi p^etrtn7alist. abstragem si visdm si cre&m). Ziectivul este autodezvoltarea. putem interpersonal . ne reprezentdm. Puterea bucurandu-ne de Creativitatea.pt. o reintegrare a remtoar ZoatdZaJa ZntrtilrTo ^ cadrul Vai cunoasterii si pe un si clanficL define o armomzare a tendmteo. cepem strategii. a relational de ^reambn^in igienei psihologice pdstrdrii § si ji pacientuterapeutului si cea externa. la Eul sau Sinele nostru. prin explordn. or autotransf marea sanogena j. de nevoi te) . gandun si train. luiTlZareTonsabilitate a Testes este indestructibil legal de coevolutia spirituals. de frici si de de a expenmense construiesc pe sistemul nostru natural. yStai^urilor f 2. fie din uitare de Sine. Apoi transpunem „prowctul nos$i rezolvdm. precum si Zi proces de devenire. intreaga viapi sa participdm la marea creape. cu autenticitdtii si f^TpSderea sau Boalapsihicd poate tenpalului fi putem autocrea. „A fi in lumea atitudinea prin care ne dezvoltdm. ceTcei perilesubiectului con 9ientizarea i emotieij prim-planul preocuparilor sale trdirea Psihoterapeutul experienpalist pune in de baza este experienta „a. folose. intrand intr-un uman blocarea spontaneity. fii " este de pdrere Jaquard Albert (1988). . operam.

ajutandu-l si autentmtatea. reorezintd piedici in evaluarea „ t „ inn „tn nu sunt de a.uns pentru o autotTJeverenta Ideile creative si comportamentul creativ ^^™ ^^'^^ ^f ""^S^^^^ a nu se ^^. strategiilestudiilede onentaru care principle generale ale .*<»<*»» -*» "m TJibZTctceeacL "! °a " "' °"<° riw p """""" """ V l „ Pot face ceva inclusiv eel de a se autotransforma. sunt cateva dintre si deschiderea cdtre . In acest demers complex. autoRelatia terapeutica poarta si ea „amprenta a-i crea nu este acela de a-l modified pe patient. TfSL ™* "*™«. expresive a sU^trdm^taZntul ZhZ ™ tlTaTZSpe W* '" competentd sau un P erfect ionism tendinfelc competmv .somato-psiho-socio-spirituald._ mai Putin de cauiele acestui comportment. "'fi P™ m ffi^iU««M <>«« »**uni^ek«^*m^^* SZaZiapei limita lte de Cr f> de baza in aceasta orientare terapeutica. Aceasta este o etapd a procesului modalitap: informapi. distorsioneaza Anxietatea. apoi sa le puna' in acfiune in scopul dezvoltdrii pentru o relape manifests ca o fiinfd omeneasca disponibila Terapeutul experientialist se procesul terapeutic. evitand psihanahsti. Astfel. risida. interesele lui fund preocupat de cum se comportd pacientul in cadrul fami-_ si pe trdirea sentimenteior. A jocul asociativ rcprezinta sTnulcuprivire la ei insist Pentru acestia.^„ c ^ personate si interpersonal^ m stransa Experienta permite manifestarea creativitdpi umane.„. Asadar. sa emoponald. devina constient de propriile situapi experientiale prin care acesta sa propriei personalitap. cat si la nivel inconstient este un f^foarie ia tradiponala expresZlTuti persoane. Accepdoi sunt parteneri in echilibratd de la adult. dintre ele. spontan centrate pe stimularea comportamentului mental interactiunii.. apar noi posibilitap pentru devin castile trdieste in timpul terapiei. teknitile. . asociapa. inseamnd deblocare constientizarea propriilor sentimente). incdredtura afectiva. autorestructurare. lemtura cu functionarea optima a. Prof. fdcut specialist* din acest domeniu Acumularea lor necesitd deschiderea Elementele expenenpale medial exteriors! de a-p constientiza propriile sentimente. Multor o mare dificultate. temerile acumulate in copildrie. A ajuta o persoana sa-si invingd presupune emoponald si extensia constiin(ei de sine (ceea ce rienta. Tmniedicd sd finalizeze un act creativ. precum si abordarea manicomportamentalisti. percepe catre experiinternalizate de Individ. parte. care nu-si permite manifestarea manifesto la nivele difente deschiderea cdtre experienta. propriilor sentimente. Iolanda Mitrofan . Exista multe blocaje emotjonale este relaponata A de cu tuturor holistd . euri experientiale ale pacientului. persoane La nivel constient. capabila de experientiale. a de afirmativd. unele persoane expeinhibipa.-. cat si inhibipa.„ nWv . relape. cu autentic si pozitiv in relapile cu lumea. Atat la nivel constient. astfel putind exista limite pnvind ilpStatea. datonta temern evitd implicarea emoponald intr-o tia De exemplu. fiecdrui membra al grupulm. clarsi de abepatient de a se „vedea pe terapeutul. apeland initial a un Scopul procesului terapeutic este ca pacientul sa noi noi informal atunci cand . Acestea neficia de avantajeie insight-urilor pe care ' constd in realizarea de persoane. limiteazd interpretata ca de la aceste norme putandfi TLctate nT^^e^^lerespectatefdevUrea ZomaZu lite ZorTZio-culturaliactioneazd artistice insd si la nivel inconstient....toate eXremae putea relevaneon oameni le este temd de ceea ce le-ar catd la nivel inconstient. In sine ma. senza{u elementelor experientiale in diferite autocreativ care st *^^^ emopi. cu grupul.^ZSZre^ autode^m^ nesi^anp pulated a omului. pe care. El este sau contact comunitar. exista cu cadrul noilor experiente cu sine. Pe de altd corectd a rezultatelor altora. cu familia. a unui mod personaid dezvoltare altii si ceffflapjn de a fi mat cu sine. cu ceilalp si 'peulicd le face sa fie depasite mai usor.. se pot ^T^sulc^is^elnta ndfmintomanierd "futreamiiloacelor de in detaiiu cazXZeJSatele cfre exemplified modul in # metodele. a propriilor rezultate. - in autoacceptare. de a-si explora gan dezvoltarea depinde de posibilitdple in mod evident. Mat inconstient factor care blocheazd constient si expresivitatea ^*""Z%™£at umana. Persoana deschisa inseamnd informal si experienta experientiale decat persoana simpre.w durile si emotiile trdite. . dr. a unei aimosfere de crearea in cadrul grupului experienpal. capacitatea de a tnvdta a unei in ceea ce pnveste mvatarea. mice in confruntarea cu altii.. capacitatea de a . ?„ rt . rezol". ci si util. cat si de se diferenpazd atat de interpretarile.e punct de plecare existenta elementelor AcMzitia procesul autocreativ presupune ca cdtre noi experiente. de relapile sale cu ceiapropiap jj liei in situatiile legate de serviciu precump interogatjile de tip „de ce . De exemplu a^ZrLlfestM un cu comportamente exhibitive. tarea neconditionata a experien{ei si valorilor caractenstiale comunicarea verbald si non-verbald. acumuleazd mai multe elemente enta. . Asociafia. descoperi relapile .si stabileste sprijin. Blocajele emotjonale impiedica fie nu numai creativ. scopuri.la adult in care cei sinceritatea clieniului.. Schutz considerd cd educat txista expresivitatea unei persoane. evaludupd Schutz (1969) 5 etape sau condipi psihologice: en a. donnta de a te impune. sa devina mai deschisa catre 'derespingere. dezavuand punctul de vedere explorare reciproca a laturii pentru o unui anumit comportament *Fvaluarea Acest aspect se referd la relevanta rejltat in urma asocierii evaluarea reala. Procesul autocreapei implica. rolul terapeuiului disponibihta{i. personality achizi\ia..17 16 " valorizdrii omului ca entitate activd. TZZZntcare actionand la nivel constient. expresia. spun cei care nu „-«. Un pas pecalea t^Pefifdcutprin identitatii experiterapeutul pmmoveaza comunicarea libera cat si in cea de grup sau de familie. mr de baza in terapiile experientiale sunt spontaneitatea Conceptele ca o fiinid omeneasca autentica si frmarea instruments preferat este autodezvaluirea in terapia individual. obtina autonomia. Atat constiintd dezvoltarea percepconflictele nerezolvate. Terapeutul il ajuta pe patient sa obtina urcusuri si coborasun pe care relaiateratrepte. . In felul acesta experienpaiistii determinist.

. .1.-. • 22 24 25 26 ^° 36 42 42 Jj42 modalitatj metodologice) 5. principii de desfas.6. Indicajii terapeutice 5.4.urare. Fundamentele teoretice ale §colii terapeutice gestaltiste. 45 . experientei gestalt sj teoria schimbarii in terapia gestaltista Procesul psihoterapeutic gestaltist (obiectiv.5.2.3. Stiluri. Terapia gestaltista versus alte forme de terapie 3. Rezultatele unui model recuperator neconventional._ Simptomul-tjnta.4. din perspectiva obiectivului §i modelului terapeutic aplicat . . de etiologie §i ' expresie psihogena 6.GESTALT-TERAPIA DE LA CONSTIENTIZARE DE SINE LA ADAPTARE CREATIVA SI INTEGRARE HOLISTA 2 lolanda Mitrofan CUPRINS 1. Obiectivul gestalt-terapiei 5. bazat pe analiza bioenergetica §i gestalt terapie in cazurile cu torticolis. Profilul personahtatii . Perspectiva existentialists in dialogul gestalt-terapeutic 2. modalitatj sj tehnici de lucru in terapia gestaltista 6. fnceputuri §i schimbSri actuale 2.3: Principiile practicSrii terapiei gestaltiste 5. v. Psihologia gestaltista 2.1. Frederick Perls - un terapeut charismatic pentru o terapie holista 20 21 2} fl 2. ^ 34 54 6. Gestalt-terapia in actualitate gestaltista 4. Abordarea personalitatji in terapia 2. DesfSs.1. 6.2. .2.3. Caracteristicile relatiei terapeutice 2.urarea procesului terapeutic " . Ciclul 5. Perspectiva fenomenologica §i teoria cfimpului 2. • Cine §i cum este bolnavul de torticolis psihogen.

utilizandu-ji capacitatea motrica. Ei se datoreazS tele gestaltiste. al autore- structurarii prin resurse proprii. vol 1 sj 2. in special. in ceea ce ne privesje. a agresiunea". Aceasta noufl „psihotehnologie" a restructurarii sj optimizSrii fiinjei umane se intemeiaza pe o conceprie generoasa privind rcsursele creative spontane ale onmlui. Friedlander. prin Laura Perls. fiind atras in special in 1930 i-a fost de W. experience traite. la maestrul s8u Reich. Wertheimer (1945. de la valen{ele comunicante. atat in planul cunoa§terii. o cunoaste pe cea care ii va deveni so^ie sj cofondator al terapiei gestaltiste — Laura Perls. la inceputul anilor '40. fntr-un Insight-ul. in m8sura decizi liber. elementele unor structuri externe (lumea. Reich (care de Karen Horney si- baza experientelor trecute.2. sau terapeutic inovativ.i fenomenologice. fie elitiste sj sofisticate in probleme de psihoterapie. in care te cu accept. §i reconfigureaza Sim$ul artistic sj intuifia sa desavSrsjta. Fundamentele teoretice terapeutice si ale paciendi sai. psihoterapia creata de Perls. ideea inielegerii funcdonarii motricitajii ca o „armurS". ei §i evolujie. sj ea confine miezul. noi ce nu pot pSrtilor. 1989. ci sj o resuscitare a unei concept mai apropiafe de naturale^ea sj autenticitatea fiinjei umane. prin scopuri sj metodologie. orice acfiune care are loc in terapie. prin doua concepte importante: gestalt (configurate) §i restnicturare spontana a acestuia prin experienja imediata. Perls descopera solurii de explorare sj consjientizare inedite §i fertile. structurand ji rim in prima carte a lui Perls: „Eul. Perls intra in contact in Africa de Sud. care blocheaza sau incifreazS emojii sj Gestaltismul considera cS organismele percep instinctiv structurile in mod global. sj multitudine de psihoterapeuji care i-au continual sj Fundamentele active. Perls in preia interesul pentru „lucrul cu corpul". organis- . gestalt- aparjinand astfel. pe care le intreza- mele. atat abordarile psihodinamice. fiind casfigat pentru dezvoltare personala. comode-simpliste. foamea sj Personalitatea piei sj intr-un fel. Persoana este conceputa in spatiul s3u de viaja vie centrata intr-o metoda insului" a§a cum este ea ca un camp. a§a incat. care Prin experienta directa. inventiv sj debordant. noi atitudini. creative ei. Astfel. nealterata de invajare. sj autonome a fondatorului Ram. au capacitatea de a percepe corect. de formate psiho- log. Vijnana Bhairava Tantra sau Cartea secreta esenjiala a caii tantrice. percepjia insa§i este §i eveniment care are loc intr-o parte a campului se resimte intr-un fel sau altul in orice toate celelalte partj. de trei contacte intelectuale semnificative in dezvoltarea sa (apud G. p. Ele final la cresjere sj conduc de O. lui voltarea intelectuaia a Un Fritz il aport semnificativ in activitatea are sj descoperire a intelesului lor autentic. aici acum. fie Perls este important^ in conceperea aplicarea multe dintre infiuens. la randul lor. Ed. sj Perls este profund nalist. direcfiile lui F. Structura (configuraria sau gestaltul) are caracteristici fi pe „subiectivitatea experimentata de el in prezent. asistat de so|ia sa Laura Perls.Capitolul Gestalt-terapia. care pot fi activate. Psihologia gestaltistS ii imboggjeite lui Perls perspectiva psihanaliticS freudiana asupra persoanei. charismatic pentru o terapie holista Parintele gestalt-terapiei a fost initial psiha- • S. sj spon- scoiii gestaltiste - taneitatea flexibilitatea contactului. reduse la suma §i sj analiza Concepda sj lui Perls despre om sj despre tera- Pe de alta parte. eel care a introdus de altfel terrnenul „holism". au un grad de altele. licenriata la Universitatea din Frankfurt complexe. 2. simbolice ale limbajului corporal. dar §i in terapia care utilizeaza explorarea gicg. structurile realitatii. afectiv. 1 de >c constientizare de sine la adaptare oreativS ?i integrare holista) 1. al redescoperirii sj filosofiei existentialiste. Ca sj in cazul restructurate in baza descoperirii noilor intelesuri §i sensuri (noul gestalt) §i transformate in lui Rogers. in calitate de asistent al lui K. Aceste relajii pot fi ulterior focalizare sj acum". De acum". personalitatea sj lui Ea confine nu doar o doza de nonconfors2 restructureze concepriile. prin autoexplorare strategiei invajarea de a te con§tientiza sj autotransfor- ma. J. ea fiind o admiratoare a lui Martin Bubber i (1932). din a carui filosofie a incorporat conceptele de „gandire diferen{ia13" sj „indiferenja creativS". In 1926 il 2. spontan.in abordarea focalizata sj in unele tehnici de consjientizare de sine sj de autotransformare (v. abordarea fenomenologic3 sj teoria campului. se implicata in „nas. sj prezenja a indus o ineeputuri schimbari actuaie teoretice ale gestalt-terapiei sa energizanta luminoasS a impus au virtual asigurata calea spre adevSr Aceasta pentru ca ei sunt sisteme deschise. aici sj acum. po'arta amprenta naturii nici Fara fenomenologice sj existentiaiist-umaniste>Desj exege^ii sai actual! nu precizeaza existen^a vreunei influence recunoscute de autor. Yontef. dar ulterior sj-a completat stilului sj depasjt decodificand semnifica{ia structurilor percepute. Toate acestea 5 devin „vehicolul' con§tientizarii de sine.cat sai. Korzbyski. poate dobandi capacitatea de a consjientiza semnificatia ascuns3 in cadrul unei structuri studiate. sub influenza psihologiei gestaltiste sj a Se pregStesje ca psihasj analist). deci transformative.1. „aici §i nalist. din direcjia gandirii orientale. directionate sj transformate de cStre persoana insasj . fiecare influentand totul. Simkin. evenimentele. Se considera cS oamenii percep in mod natural. cat cele comportamentale. autor in domeniul semanticii. psihoterapiilor umanist-experienriale sj fiind poarta de intrare in domeniul terapia dezvoltarii transpersonale. reevaluarii personale. autorul celei mai importante cSrlj despre holism §i evolutie. Goldstein sj tot acum. te asumi §i deplina responsabilitate.in cai naturale de vindecare sj dezvoltare. scrisS dintr-o perspectiva gestaltistS asupra ecosistemului. cat sj la relatiile dintre Cu acesta. fenomenolo- o exagerare. unde se refugiaza de prigoana nazista. Psihologia gestaltistS Abordarea fenomenologica permite fiinjei s3 discrimineze intre ceea ce percepe sj simte in prezent de ceea ce este rezultat pe umane printr-o diversitate afla impresionantS de modalitaji de dialog sj tehnici de joe de rol provocativ. 329 ): pie este inluentatS un proces rezultat al activ structurant nu doar un in relajii directe §i receptSrii pasive a stimulilor de camp. scurt istoric al periplului existential actional. „aici . Relatiile cu sine sj cu lumea pot fi astfel injelese din perspectiva experimentarii lor. • A. cat §i al comportamentului. Situafiile percepute.i care a avut o influenja importanta in dezlui Perls. Rank. Terapia gestaltista va transforma aceasta explorare fenomenologica p. fn cercetarea fenomenologica. Terapia gestaltista angajeaza plenar experienja focalizata perceptual. nu se organizare interna. charismatic ca ei acestui fondator de scoala. 1997). sj constituie paradigma acestei psihoterapii. Tillich. ideile sj de baza ale unei abordari terapeutice invatoare. 331) preciza c8 in explorarea gestaltista se utilizeaza nemijlocit percepria „naiva". de catre elevii sj continuatorii restructureaza firesc. de sensul fundamental al devenirii ei. remarcfim coincidence sj similitudini surprinzStoare. Perls ni se pare necesar. Frederick Peris - un terapeut depaseste creativ sj sj realist. sj P. autoorganizatoare sj exploratorii. printr-un mod mai responsabil de a intra in contact cu sine sj cu lumea. Astfel. §i nu doar parti sau elemente ale acestora. la consjientizarea sj „transformarea unificatoare a pflrtilor neintegrate ale eu-lui". simtita §i traita in relajia sa cu realul. • Jan Smuts. existentialiste mism menita psihoterapiei sale sj este unanim recuno'scut ca- noi moduri de comportament. aljii) %i persoana respectiva. imaginativ sj racterul inconfundabil al sj fascinant. atat de catre sj 2. Perspectiva fenomenoIogicS 51 teoria Un campului. de factura experiential-holista. imbogajit munca al sunt identificate in cateva domenii de interes: psihologia gestaltista.terea" destinul Gestalt-tera- formatia prin inglobarea seiectivS in cadrul conceptiei gandirii. aparuta in 1947. El se lui F. iar conform teoriei cfimpului. Aceasta se refera atat la propria structura psihicS. noi resurse de adaptare creative. pafik sunt responsive unele fata de catre organele senzoriale. perspectiva existentialista. gasim pe Fritz la Frankfurt pe Main.comentata de Osho.

in convingeri sj comportamente. „hic et nunc". grija 51 caldura. El ajunge sa traiascS intr-un fel. ac^ioneaza teoriile in plan biologic sj este argumentat de de camp din fizica moderns. Yontef. sa se autoconsjiensj experientele traite. propriilor observatori constienti in prezent ai pe „scelor train sj experience trecute. incotro manipularea relatiei clientului eu el cu altii. se regSsesje (sincronicitate?!) prin funPerls. eontactului de grants. suportul. conceptia orientals este „organica". a motivafiilor. marele sj nu mai putin de contemporanul Jung. a§a cum este el in realitate §i simla cum sj se dezvaluie in cadrul relatiei cu ignorate ale eu-lui respinse.Capltolul 1 Gestalt-terapia. Notiunea de contact semnifica in terapia gestaltistS posibilitatea idenindivizilor de a cresje §i de a-sj forma propria-ti autenticitate. pe care le concepe ca fiintand in consonance dinamice. iar nu se sprijina pe adevSrul propriei anxietate sj sentifiinte in lume conduce la Terapia gepropune astfel sS sporeasca §ansele omului de a fi mai consrient de sine sj de a lucra asupra lui insusi prin dezvoltarea propriilor mente de vinovarie. Cu sj alte cuvinte. experitizeze. 1978. pe deplin responsabil. lucrul metafora corporals sj fantezia ghidata etc. bazS a unei conduite inautentice. ci mai sa devinS doar mai consjient de . in obiceiuri. ori la indepartarea fiin(ei de ea insas. ! ducerea dialogului descoperire de sine gestaltist este sj un proces de de autoconstientizare sj nu unui de interpretare |i de modelare prescriptivS a subiectivitatii insului. Standarde 51 51 una alienanta. schimba in bine nu este altceva decat dobandirea constiintei procesului de consrientizare. depSsjnd diviziunea cartezianS sj mecanicismul newtonian. pag. fost posibiia tocmai datorita acestor isj existemjale. Starea de constient sau de martor al propriilor experience na prezentului" sj conteaza ceea ce experimenteaza el insusj. majoritatea oameniloracrioneazS sj intr-un context inautentic. Desj terapeutul gestaltist este de cele mai multe ori activ sj directiv in munca de explorare sj con§tientizare. precum sj Astfel. staltistS isj in^eleagS pe cont propriu problemele. standardizate. non-eu. sau in locul altcuiva (parinte. dar pe care le preia prin forja imprejurSrilor.1982. care in gestalt-terapie capata gestalt-terapeutic forma dialogului existential bazat pe experienta Terapeutii gestaltisri lucreaza asupra campului fenomenologic al persoanei sau al grupului. la damentele conceptjei teoriile orientale. ci este provocat sj sus^inut sa menteze noi moduli de a fi sj de a simri.i. ca sj cum ar fi altcineva. provocata aceasta fragmentare sj se intoarce la ideea de unitate. Pentru misticii orientului. Perspectiva existentialists in dialogul important aspect terapeut sj terapeutica asupra mentalului. Terapeutul gestaltist ajuta clientul sa do- maestrul sau Reich lor. sanState sau suferinta. ci acelasj tuturor. accesului nelimitat la sine. ca sj predecesorul sj tehnica „locului cu fierbinte". La randul sau. cu atat mai mult sufera. decat manifestSri. flu. etc.!. In aceasta devenire." (idem op. emotii si sentimente este facilitata. autentic sj responsabil. de descriere explicarea structurii exacte a obiecsS detului studiat. prin experienta trasSrii granitelor dintre numai sj intregul se regasesje in parte. noi orizonturi sj noi posibilitSU de devenire. educarionale sau contact. prin forja „modelelor". sj perturbare a mentalului. Din acest punct de vedere. tera- comenteaza Fritjof Capra in cartea sa: „Taofizica" (1995. cit. al unei gandiri conventionale.) El incepe sS joace „roluri" care nu-1 reprezinta. adein care este dirijat. pe sine in raport cu alegerile sj deciziile sale. dialogul „pSrrilor eu- Autoin§elarea este baza inautenticita(ii. postural. Desj nu afirmS nicSieri explicit vreo preluare a concep(iei orientale. exprimatS de mult in filosofia gracS sj in mistica orientals" depa§e§te acum dezvoltatS la client. devenind consrient cineva devine sa capabil sS aleaga §i sS organizeze propria sens" existenta Tntr-o maniera plinS de (Jacobs.eascS aceste limite in explorarea sj de sine.eze in clienri capacitatea de a deveni propriu functionaiitalii psihicului. omul invata se obisnuiesje sS se minta peutul se angajaza in dialog direct. „trezit". de a actiona sj de a intelege. clientul este stimulat sS-§i dezvolte eu si resursele pentru retragere. de la con$tientizare de sine la adaptare creativS ?l integrare holista 23 22 adreseazS doar unui aspect al personality. in preceptele al terapiei este relaria dintre client. dar evitand pe cat este posibil prin unificarea polaritatilor (in accepriunea Perls) sau contrariilor (in acceptfunea lui lui Jung). „invatate" sj preluate prin presiunea grupului de apartenen^. lider. noastra de a fragmenta lumea perceptibila izolate in a ne gandi pe noi Inline ca ego-uri aceastS lume e considerata o iluzie nSscuta de mentalu! nostru mereu inclinat spre evaluare si si DacS abordarile cSmpului sunt mai degrabS sau descriptive decat interpretative. sclav. prin intermediul unei palete tehnice remodelatorii diversificate. pas cu pas. orientand-o pas cu pas. o numesie avidya considers cS ea este o stare de nedisponibile prin observare directs cu ajutorul metodei focalizarii (concentrarii) de catre subiectul insusj asupra universului sau interior. Acest corporal (respirator. prin experimentarea unui model comportamental al sinelui. impliniri esecuri. toate lucrurile sj toate evenimentele annonizarea lor cu intregul. cu atat este mai nefericit. bazata pe unificare prin integrarea polaritS^ilor. energetic) sau informational (verbal). implicat. Terapia gestaltistS nu il ajutS pe client sine. el nu va sugera sj nu va directiona in nici un fel continutul experientei personale a sj clientului. stapan. incluzand jocul de rol. adica propriul fi suport poate contactul dorit sau pentru lui suport. SuferS psihic viaja care sj somatic. ceea ce traiesje el in mod unic: bucurii sau trissau teri. Perls. Prin dialogul terapeutic denumit sj experienta dialogicS. oprelisji socio-culturale. chiar in raport cu nevoile sale cele mai legitime. de esenta §i ei pozitiva §i creatoare. autodezvSluindu-se de pe aceste pozitii in experienta dialogica. atat eel nonverbal. speculative clasificatorii. Tendinja diferite ale aceleiasj realitaji ultime. Clientul. lui". Acceptarea de sine nu se poate produce decat in condiriile unei scoinCelegeri lucide a sinelui. a§a realitarii subiective §i chiar objec- cum este ea. negate sau sj re- ple inductji imitative contribuie impreuna terapeutul cu grupul. Adesea. La randul sSu. in continuare: „Prin contrast cu viziunea occidentals mecanicistS. sot. femeie. pentru fiecare tita(i. clasificare. nu partea in intreg. precum §i a interactiunii eu-lui cu non-eul prin mentinerea identitStii proprii.i sj care pe langa voca(ia socializatoare i§i exercita mistificatoare. marginalizat. readuse reexperimentate pentru a deobservator veni comprehensible. conform unui foarte vechi sj in timp recent redescoperit principiu care postuleaza ca care acesta include „reziduuri" ale trecutului ale trait. resurselor sale potentiate. 21). §i cu cat se-ndeparteazS mai mult de sine. barbat. reacriile. stare ce trebuie depSsjta: „perturbarea mentalului produce multiplicitate. Sufera in relajiile cau altii. tehnica metapoziriilor. pacea sufletului readuce unitatea. bandeascS strategia autotransformSrii cornportamentului sau prin revelarea sensurilor interne §i externe ale acestuia. uitS cine este §i ce vrea de fapt. mobilizeazS resursele persoanei eel pentru care are radScinile in separarea carteziana sj dezvoltare a in modelul mecanicist sj a carei cancepjii. atenfi la modul in Punctul de vedere existentialist postuleaza conca oamenii sunt intr-un proces natural sj tinuu de autodescoperire si autorestructurare. sale despre om sj munca sj 2. transformative. con- nu numai cS ajunge sS-sj dezvaluie sj se-ndreaptS §i de ce? Se lasa purtat de val. uneori. tehnica „scaunului gol". purilor sj obscurizarea tive. Filosofia budista (ignorant). realizSri sau frustrarii. Principiul holonomic sj corpului (alitudini posturale).3. dar creandu-i din aproape in aproape conditii psihologice pentru producerea insight-urilor clarificatoare. in reladile cu sine. in scopul dobandirii unei distance psihologice care^sa permits reevaluarea si integrarea acelor part. Ei cautS sS declans. cu acceptare. AceastS strategic autoregla §i a capacitatii de a te autocontrola. pag. terapia gestaltistS reusesje datelor pas. adica in relariile cu viaja. „Fascinant cum jtiinta secolului al XX-lea. 21). in interacriune evolutivS. are sj el o conceprie „organismica" asupra omului sj mediului. §i acelasj autor precizeaza. accentuand pe observare. ca de un vSrat fir al Ariadnei derulat de cStre terapeut. Cu toate acestraiesc tea. El isj creeaza treptat o falsa imagine insusi percepute de simjuri sunt intercorelate sj nu aspecte exists de fapt. fixate sau exprimate simbolic in pozitfi Fiecare persoanS se confrunta mereu cu noi probleme. „Terapia gestaltistS ofera un mod de a fi autentic sj deplin responsabil pentru sine. cat verbal. in concu scopurile sale asumate. evitand alegerile sj reactiile sau intelegerile constant sS-i manipuleze personale. 1983). Cel mai sens resurse creative.

fn felul acesta. unui cuplu sexuale psihogene i se poate cere De sS practice tehnici senzitive focalizate. nu i se vor prescrie modele comportamentale de acuplare mai eficienta (ca in terapia behaviorista) sj nici nu i se vor „servi" interpretari. IncurajSnd procesu! de descoperire prin experimentare. dar sj de metodele psihanalitice preocupate dominant de cauza bolii. bazandu-se pe credinja c3 insight-ul care emerge ca gestalt este mult mai potent tor experience trSite modifica. un mod de a-1 de a-1 simri sj trSi din interior (fie acesta o persoana semnificativa din viata subiectului. prezenja terapeutului se exprima prin observarii. ritmurile §i sunetele. se face simfit de catre acesse dezvaluie.A. de§i cu aceasta din urma are unele puncte comune. sim^t. sj acum" modeleazS ra- cu dificultafi exemplu. „in pielea altuia". El este mai ales trait. ca in terapiile de cresjere a autocon§tientizarii. neazS prin utilizarea prezenjei active 51 vindec&toare a terapeutului sj a pacientului. Metafora. El ajuta. coincident cu motivaria incon§tienta ce poate fi consjientizata prin analiza transferului §i interpretare. din alt timp chiar pe sine insusj intr-o altS sj loc).n. terapia gestaltista accentueaza con§tiinCa „a ceea ce este". Experienja imediata" a pacientului este In mod activ utitizatS. in expresie vcrbalS. unifica in interior prin armonizarea polaritaCilor afiate in conflict §i evident. in ex• pentru altul. exploratorii. Acjiunile mentale ca §i cele tale (suscitate comportamen- prin tot arsenalul tehnic al terapiei gestaltiste) ce conduc la insight sunt de a lui „el". Contactul terapeutic este mai mult decat a face ceva unul starile traite (adica dintre gandurile sj experience traite §i sentimentele aparute in urma aces. in discriminare. • manipulates in terapia in cele comportamentale. deodati. 325): Includerea. Includerea cen- un fenomen natural. ceea ce expresiva. Caracteristicile rela{iei terapeutice (1976. fie ipostaza. atunci cand apare. bine-batatorite §i noile ganduri. a clarificarii §i acceptarii a ceea ce este persoana. analiza sau interpreta. cat §i terapia gestaltista descurajaza intelectuali- perienta altuia. implicate sj active a clientului. ritmic-melodicS sau corporaia. autentic participativ sj nu artificial. pe viu. cread astfel o baza reala pentru ca aceasta sa se poata reevalua. §i nu doaro conexiune clarifica- meca- treazS dialogul terapeutic pe explorarea sj consjientizarea relatjei eu-tu sau eu-el. abia in aceste conditji. TerapeutuI gestaltist se exprima pe sine pacientului. centrata pe experimentarea aici |i acum sj pe con§tientizarea focalizata atat a experientelor interne (afective §i cognitive) cat sj a celor toare in planul InCelegerii. contrafacut intentional. faciliteazS dezvoltarea priile voitSrii prezentd autonome. opereaza In registrul prescriptjilor |i al lui „trebuie" („ceea ce trebuie facut").i starile generate de Relatja terapeutica presupune in gestaltterapie existenja a patru caracteristici ale dialogului (dupa Responsabilitatea in a dialoga.24 ales sabil Capitolui 1 Gestalt-terapia. electro§ocuri. Hatcher §i P. experience personale trSite aici sj acum. sincer. raai responmai eficient cu sine sj cum sS-sj utilis3 devina zeze capacitatea de consjientizare in scopul cresjerii sj autosusjjnerii personale. intern-inconstient §i extern-consjient. pag. 1989. in C. autonome.insight". desj opereaza ca sj psihanaliza cu conceptul de . etc. directs. atat apeutic. acesta are o valenta reconstructiva mult mai realista. in minte §i in trup.5. de frecventS in alte terapii. care practica un alt tip de relatje terapeutica (ca de pilda. abandonandu-se pe sine si implicanduse in interac^iune. Yontef sj J. de o cale cu totul noua in terapie: calea dezpersonale. s3 se bizuie pe experien^a lui imediatS ca instrument portul fenomenologic sj mobilizeaza energiile dintre participant. Trebuie precizat Insa ca interac^iunea terapeutica este limitata de principii etice. in timp ce-sj pastreaza simultan sensul prezenlei sale separate. explicarii sj recomandari. putand implica mijloace expresiv-artistice: dansul. sporindu-i puterea vindecatoare §i transformativa. gestaltiste Cateva precizSri privind specificul terapiei comparativ cu alte forme de terapie par necesare: este o terapie care utilizeaza atat • de utilizate de majoritatea psihodinamice. il detenninS pe client s8 se deblocheze. • i aceea modalitatile de dialog sunt foarte §i dinamice. sj cu atat mai purin nu va fi incurajat sj interpretat transferal.). iar atitudinea lui de c&sj utare. sa se poata auto- G. Se intelege de aici. Se deose- comportamentale (centrate exclusiv pe condirionarea controlului asupra Mai mult decat in alte forme de terapie. atat pacientul. pacientul inva$3 repede sa la gestalt-terapie chimioterapie. cat sj cele con^tiente. prin chiar prezenui lui. din perspectiva lui „tu" sj nismele incons. Terapia gestaltistS versus alte forme de terapie termeni. Gestalt-terapia acjio- producerea unor modiftcari semnificative sj destul de rapide In modul de a fi al pacientului §i de a se raporta la problemele sau simptomele sale. sa se autodescopere sj autoin(eleaga. muzica §i gestalt-terapie.i un psihanalist . Explicarea experienjei prin mijloace expresive non- simptomelor). Spre deosebire de aceste terapii care expert-atotsjiutoare cognitiva sj modelul „profesor-elev"). Terapia gestalt opereaza in ambele planuri ale exisstimulilor asociaCi tenjei. Toate aceste modalita^i de care declansaza s. pacientul este vSzut mai curand cuvantul. a restructurSrii responsabile a autorealizSrii prin experienja si creative. fn terapia gestaltista dialogul este mai mult decat „a vorbi". intre stflrile trSite s. conecta^i ca persoane libere sj responsabile intr-un proces de „cres. ca manor sau observator focalizat.. 2. mai curand decat sa fie manipulat. Aceste caracteristici ale modului in care se desfa§oara dialogul terapeutic gestaltist permit trive^te"). in cea mai mare masurS posibilS. natura sa produca in mai mare masura. §i sa menrina aceste importante 2. evitand dependenta terapeutica. ca in terapia cognitiva. §i verbal. explicaCiile. ca raspunderea pentru dialog este de a-1 lasa s8 se desfSspare ca Scopul gestaltistului este s3 urmSreasca experien{a §i nu explicable. Simkin. preferinje. terapeutul gestaltist are raspunderea modului in care se intSmpIS dialogul. fiind rezultatul experimentarii cu zSrile. judicios sj cu ta. (controlarii) unui rezultat. Prezen(a. adevarat. sentimente.tere impreunS". in special in abordarea temelor caracterologice. Aceasta inseamna a pune pe fiecare. • decat insight-ul dat de terapeut. Himelstein. devine unul din ca un colaborator care va invS£a cum sS se vindece. ratjonal-emotiva psihodinamice. mai . mi^carea simbolica diverse De externe (de relarie be§te de metodele §i comunicare). el instrumenteie-cheie In dialogul gestalt terapeutic. ganduri.n. pe sj faca distinctie intre idei §i ideatje.i comuni- acjiune a acestora „aici chiar miezul metodei. terapeutul sa traseze distincrii". In mod regulat. prezenfa vie.tiente. pag. mentat pe viu. Astfel. de adecvare („ce se po- pe care incearcS sS constientizare §i le armonizeze unifice prin inva|are a modului in care con§tientizezi experimentand.S. Astfel. Chiar s. in experimenta pe altj celSlalt. referindu-se §i de alte terapii care incearca sa asigure un control direct asupra simptomelor (hipnozS. atat terapiilor. El este ceva ce se intimpia intre doi oameni sj care rezulta din interacriunea dintre ei. tocmai pentru a stimula experien^a de sj evitand sa-i ofere interpretari sau solujii. constituie important^ contribute a gestalt-terapiei in largirea posibilitarilor de experimentare fenomenologica. ceea ce deschi- redescoperire reinvestire a trupurilor sj per- soaneior cu noi semnificatji sj in nici un caz. autentica a terapeutului sj abtjnerea de la prointerpretari. sj nici de autoresponsabilitate §i autosuport. Aceasta permite contactului sa se realizeze. „facut" in scopul urmaririi.4.i cu alrii. formulare de solu{ii proprii punere in constituie simte in dialog. De aceea. 757) remarc3: „In gestalt-terapie. Dialogul este trSit. simtjt. sau cea atat de sarcina terapeutica. punandu-le in mi^care. lmpSna§indu-§i propria experien^S. aflaji in contact autentic. intre vechile ganduri obsesive. experi• ni se sine s. de la con^ttentizare de sine la adaptare creativS si integrare hollstS 25 cum sj mai constient. Appelbaum. cat sj cognitivcomportamentale. • se deosebe$te de terapiile de modificare cognitiv-comportamentala. dar implicandu-1 in egala masura sj pe client s8 devina responasabil de acest dialog. fie pe altcineva din grupul ter- Se practica. terapeutul il ajutS pe pacient sa inveje sa aibe incredere sj sS-§i utilizeze experien$a imediata pentru a-§i create gradul de consjientizare. a transformSrii de sine. fSra a-1 judeca. biofeed-back) care nu sunt preocupate de experien$a pacientului. — prezenja neutrala sj frustranta in psihanaliza ca modalitate de declansare a transferului ce structureaza ulterior relaria pe modelul „p3rinte-copil" sau „medic-pacient".

axata pe focalizarea pe un membru al unui grup. membri. grupul ramanand mai mult in postura de observator tacut. Miami sj Los Angeles. Pana la urma.Shapiro. Gestalt-grupul a devenit scena unui proces dinamic de crede- suport te. Resnick. la |i cele motivational. cu corpul sj suportul energetic. de la formula clasica de desfasurare a acestei terapii. Dupa acestei te- anii 70 ea patrunde in S. in scop de provocare. astfel incat sa provoace sj sa ofere un in munca de autodescoperire a pacientuiui. creative (puternic dinamogene sj trans- formative). cu orientare experientiaia. de consjientizare sj experimentare. J. Weisz. intre 1964-1968.L. caz.. adult. se prefera o conduita terapeutica mult mai blinda. L. apud op. gestaltista adaptabil de la caz la teme terapeutice prefera o modalitate tehnica de baza. shop-uri sj grupuri terapeutice.ca cea jungiana sj cea rational-emotiva (R. Institutul de Gestalt-terapie. o serie de seminarii Pan3 in mai importante cat manieara in care in terapia ele sunt imbinate. Goodman. pasiv. pe autoacceptare |i pe lucrul cu teme psihodinamice. imaginative. Hunger ecologice organism-mediu. Calfen. Dupa prima sa lucrare publicata in 1946. centrata dominant intelectualist terapia gestaltista. gestalt Imbog3Hrea num8rului ?i stilului practicilor terapeutice. a se exclude unele interventji ale altor s-a ajuns treptat la acordarea unei 1970 (anul mortji lui Perls) s-au organizat de cStre Perls 51 emulii sai. sj principiul asimilarii interdependent^ sj al le fiziologice. Tot aici se P. in grup. Audienta atelierelor de gestalt-terapie intrece cu mult in anii 60-70 pe cea a unor §co!i cu publicatji mult mai numeroase . in care pasivitatea comprehensiva in care se situeazS terapeutul utilizeaza exclusiv tehnica raspunsului-reflectare. confuzia autosuficien^ei cu autosprijinul §i atitudinea abraziva a terapeutului fa^a de clientj. California. §i chiar dacS simptomele unei afectjuni psihogene se pot ameliora sub cura psihanalitica. Desj opera scrisa a lui F. adesea ele pot fi inlocuite cu alte probleme de adaptare sj integrare sociala. prin multidimensionalitate sj abordare holista completeaza aria de lucru psihanalitic prin explorare de activitatea creativ fenomenologica sj de preluare a autocontolului in procesul de transformare sj sa se incadreze in rigorile etice sj deontologice.exclusiv in plan afeciv sj cognitiv. in cadrul Laboratorului de cercetari in domeniul neuropsiho-senzorial din Institutul National de Expertiza Medicaia sj Recuperare a Capacitatii .Fisher. Dar aceasta rSmane adesea doar o simplS presupunere. B. • crescut semnificativ increderea in fenomenologia pacientuiui sj cunoa§terea interacriunii dintre membrii grupului terapeutic. in modificarea comportamental-cognitiva sj La scurt timp importanta a orientarii gestaltterapeutice nu a permis infiinjarea unei organiza^ii profesionale unice sj rapii este in cresjere. (apud R.A. daca la inceputurile gestalt terapiei se utiliza mai curand frustratia. lucru! nu este nici ea neglijata. dintre care eel mai important este „Esalen Institute" din sj importance mult mai mari procesului de grup 51 implicarii grupului in dinamica restructur3rii personale a fiecarui participant. schirnbari benefice. experimentare sj dialog existential. • arsenalul tehnico-metodologic in terapia este flexibil. • sociale. Astfel. Kempler organizeaza ateliere fonnative. far8 de lunga a tratamentului psihanalitic. fie pe evaluari experte sj prescriptii in terapia rational-emotiva. s3 stim- formeaz8 primii terapeuri gestaltisri: Lotte Weidenfeld. in terapia gestaltista orice tehnicS poate fi buna. Aici. confirmata sj de durata uneori excesiv In extrema cealalta se situeazS terapia rogersiana nondirectM sau centrata pe realitate). Resnick. 1989. Aceasta observatje ne atrage atenfja asupra incompletitudinii ariei de abordare psihologica in psihanaliza. Martin. P. Ulterior. Astfel. „Eul. a condus la modificari importante fata de primele modele. asigurand trecerea din planul intelegerii tal. sj partial afectiv. dintre care J. cu accent pe autoexprimare sj pe dialog. actjunea prin joe de rol sj tehnici expresiv-corporale sunt extern de importante in practica experienrialS de factura gestaltista. in colaborare cu sj Ralph Laura Hefferline Paul Goodman. Gestalt-terapia in actualitate accentuarea experient. pe ma- sura ce a fost descurajata munca formala 1. fericita combinatje metodologica consta in munca R. Perls. Corsini. care s-au impus selectiv in practica terapeutica sj care au §ocat spiritul conservator. nu uleze tehnicile sunt cele gestaltista. Downing sj J. work- selecjia formatorilor. client. E.W. Enright. R. ca 51 schimbarile comportamentale vor surveni in consecinja. prevenind sau neutralized procesul dezvoltarii organismice. modificate liber de la situatje la situa- ateliere formative. alaturi de cele emotjonale bolic-intelective.6. in Marea urmeaza scrisa sj cartea: „Gestalt-terapia" numarul adeptilor (1951). externa. de la variabile- opriunii responsabile 2. s8 decurgS din dialog. dupa aceea. Simkin. blocand. incluzand organismul si mediul. ca atunci cand tehnicile sunt utilizate intr-o maniera analitic-cognitivista. iar sj sim- componenta acrionaia. Iris Sanguilano. cu suscitarea sau supralicitarea contactului direct. In replica. as. J. principiul consjientizarii autoreglarii numai tot naturale a organismului. el nu exclude nici' o dimensiune relevanta a vietii. fund susrinute de aceiasj Simkin. copil). direct. ' in eel al realitStji comportamentale. Fritz pe asociere libera sj interpretare in terapiile psihodinamice. Eastman. Simkin. pag. in vreme ce alte sis- and Aggression" . ea este suficient de concentrata pentru a semna actul de nasjere al unei §coli. incurajand doar clarificarea sj maturizarea emotjonaia.U.ezat in centrul acestuia (tehnica „iocului fierbinte" - „hot seat"). Diversificarea Perls infiinteaza la propriul lor domiciliu din nici fixarea sj unor standarde tip pentru formarea New York. prin created nesemnificative in justi- ficata opti- mizarea relariilor clientului cu sine. ca sj scenariile de viata detaliate in lat in Dintre principiile sj ideile care s-au vehicuaceasta perioada. 1989). D.A. 328). p. Pe de aha parte. dominant psihanalitic al vremii.Gestalt-terapia. considerate la fel de importante. in cadrul unor prestigioase institute de gestalt-terapie. sunt de p8rere aceiasj autori. sj deciziei autoasumate. dinamizand procesul terapeutic. cit. Experienja noastra clinica ca psihoterapeut de orientare gestaltist-experientjaia s-a acumulat pe parcursul a 20 de ani. 330). ca Virginia Satir (care in 1966 devine chiar director al impreuna. dar Britanie sj Jahle de Jos. Simkin sj K. Perls este destul de redusa. a caror traditje se pastreaza sj dup3 1970. Kempler. Se considers Big Sur. de tipul relariei urilor restructurante Autoexplorarea 5! interexplorarea in scop de producere a insight1 la §i acrionarea resurselor analiza tranzactjonala pot proiectului menal limbaj gestaltist sj transpuse intr-un facute s8 prinda viata prin fi creative sunt ast8zi dimensiuni importante in gestalt-terapie. amintim: • utilizarea prezentei active a terapeutului in relatia cu pacientul. Gestalt-terapia avea la acea vreme mai mult de 60 de societatj de sj grupari. starile ego-ului (parinte. Wedding. Dimpotriva. ele indeparteaza clientul de cuprinderea mecanismelorperceptuale. Irma Shepherd. Capitotul 1 de la constientizare de sine la adaptare creativS si integrare holistS sigur sj pe mai lunga duratS. foameasj agresiunea" „acum • aici". fiecare institut sau centru avand mai degraba propriile sale criterii. mai (G.care in terapia devine sediul numeroaselor seminarii. Astfel. (sa nu uit3m c8 Perls fusese totusj initial psihanalist) ast3zi. sj integrarea conceptelor analizei tranzactjonale pe terenul gestaltist. cu conditja ca ea sa fie focalizata spre cresterea consjientizSrii. in special. re A acestui institut) sj W. in ordinea demersului psihanalitic. 1989. E de presupus. mii de participant.cu subtitlul: „Revizuirea teoriei sj metodei freudiene". spre deosebire de insight-ul psihanalitic care are o arie mai restransa de actjune . f2r8 a crea depen- denta terapeutica. De aceea. In 1955 grupul de formatori din Cleveland formeaza „Gestalt Institute of Cleveland. in special in Franta. Tot la Esalen se formeaza sj alti important terapeutj de familie.ei sj traite. Terapeutul gestaltist concepe terenul sau de acjiune ca pe o structure biopsihosociala. cu altii sj cu lumea. de obicei intelectualizarea (fie bazata complex sj eclectic.! sj peste 200 terapeutj autoidentificatj responsabilitatea autoasumata a pacien- tuiui in report • cu sine. Isadore From. integrative. mai mult in sj In 1989 existau in lume 62 de institute de terapie gestaltista sj Europa. Yontef sj J. impreuna cu Simkin sj W.#ransformat la reeditarea din 1966 in Jnceputul Terapiei Gestalt". workshop-uri similare se organizeaza in Cleveland. cognitive - „Ego.

Nefiind atent la natura sa reals. Omul preia din mediul sau. Contactul de grants constituie respinsa. nediscriminativ. pentru ca este simultan autonomS (deci. de inadaptat social sau pur . ce permite adaptarea creativa in dinamica raportului nevoi-posibilitati de satisfacere. verbale §i nonverbale. sSnStoase §i complete a personalitainevitabil la credere". raporturile de echilibru sj armonie interne sj externe permit o continuitate intre om sj mediul sSu in termeni de evolujie sincronica. convingeri.io- cu afec^iuni psihice (in special. nici nu este de mirare. O persoanS sanStoasS este sj o persoanS potential fericitS.ei de ore pentru fiecare participant) am constituit Societatea de Psihoterapie Experien^iala Ro- sj non-eu si simplu de persoanS . sedimenteazS la nivelul subconsjient ade$i inconsjient. din Bucurestj . O ceea ce este necesar. p. Atunci cand se delimiteaza de mediu (in^elegand prin „mediu" sj pe poate descoperi. Dezvoltarea persoanei garanteazS chiar sanStatea sj eficienja ei in lume. discriminandu-le ca parti „toxice". sentimente. pe de altS parte intrand in terapia gestaltista Terapia gestaltista se bazeaza pe o teorie asupra personalitatii de factura holista. 101). atat in ceea ce il prive^te. relarii sj scheme de acriune sj in^elegere. (training formativ incluzand 4oo-6oo mental) • caind mecanismele autoreglarii informa{ionale sunt disturbate. omul invaja sS diferentieze sau egocentrica. pentru a mentine autonomia.. fermitate. este satis- cu o energizand . cu valorile. de la constientizare de sine la adaptare creativa sine. ci §i informa^ii (sub formS de emotji. isj persoana impas existential ori nefericitS. blocante sau destructive pentru functjonalitatea psihicS. extrasj blocat sau a uitat calea de a-sj deturna liza energiile in a esecurile acesteia. afirma tii. spontana) versus autoreglare impusS. integra- te unui complex de modalitaji recuperatorii. sS fie conectat optim. responsabilS sau iresponsabilS. medici expert sj sociologj. care sta la baza sanStaJii persoanei. De aceea terapeutii considers.. Universitatea Bucuresti. Polstersi M. mana (SPER). matiirS sau imatura. sigurS sau nesigura de sine. neconsjientizandu-le. pe calea ignorant. 1985-1990). adica acea posibilitate a omului de a asimila ceea ce este pozitiv. la cele T§i zeazS sj elementele energetice fizice de bazS. In stadii remisionalreziduale. am utilizat gestalt-terapia sj cu grupuri de schizofreni. Intrand in contact. sentimente.ganduri. „Dismetaboliile mehtale" nu §tiinta descoperirii §i producerii informatjei de dezasimilatje. dar accede mult mai greu la Arta §i • metabolica normals se bazeaza pe un raport ' pozitive sau negative ale acestuia). Atunci cand facuta. in confuzie. „toxic" din acela§i punct de vedere. sau intre sine mediu). responsabila de alegerile sale) sj optim contactatS la mediu (deci. psihologie Pentru a putea cre§te. si integrare holista 29 Munc2. deci §i cu natura. sj echilibrat intre asimilarie Reglarea „grani. cat §i psihologie este guvernata de principiul homeostaziei. ne apare ca o succesiune de satisfacere a nevoilor organismului. vitale. „hranitor" din punct de vedere informational §i de a repinge sau a se proteja de ceea ce este negativ. omul sS-sj construiascS sj cunoascS propria identitate. El se indeparteaza pas. nu numai aer. pe fondul chimioterapiei de intreiinere. pe de o parte - diferenriindu-se. la nevoile §i resursele sale autentice. cat sj in impreuna cu primii 25 de psihoterapeuji cesitate. Lucrul in echipa terapeutici. psihogene). nepervertite. coordonator I. Cel mai frecvent. in sens larg. raport cu ceilaltj. El „conduce important mecanism al autoreglSrii organismice. pastrarea selectivS §i eliminarea informa^iei perverse. determinS'in foarte mare masura ceea ce se construiefte ca Identitate.. Atunci cand contactul de diferentjere este perturbat. de ne- (master in psihoterapie). in scop de resocializare-recuperare. Dar ea mai descoperS totodatS sj altceva foarte important: noutatea mediului |i calitatea lui de „alrii"). AceastS ignorant in raport cu sine. El pare ca §i-a biologica normals. Studiu longitudinal in recuperarea schizofrenilor cu invaliditate.28 Capitolul 1 Gestalt-terapia. pe care nu o preia doar din mediu.Polster. Abordarea personalitatii m regleze granijele cu mediul. pro- ceseazS. cu pas. „hrSnitor" pentru el de ceea ce ii este nenecesar. adicS sa intre in rela£ii de coevolujie cu mediul sau social sj natural. idei. trebuie sS aibe doua caracteristici: •permeabilitate. apa sj hrana. contact cu acesta. in care omul uita prea frecvent cS nu este doar trup sj minte. Toate Autoreglarea. in preluarea. fiind eel mai important |i puternic furnizor de aotoimbolnSvire. Contactul de diferentjere. in atitudini §i c'omportamente cu care fiecare persoana vinein contact. traduse psihologilor afla^i in curs de studii aprofundate prin stSri patologice: • autoreglare naturala („oganismica". ea este inlocuita o nevoie alta. Mitrofan. chiar moduri de comportament. indezirabile ale Eu-lui ne-acceptat. exprinlatS metaforic de gestaltisri drept „metabolism mental". atat in plan biologic. tive. cu lumea. adaptata sau neadaptatS.1. mai mai §i putjn presante. In vizi- une gestalt-terapeutica cateva concepte de baza clarifica dinamica integrSrii personalitS^ii. AceastS practica individula sj de grup a fost aplicata pe paciemj de Pentru ca aceasta integrare sa se produca pe de o parte. cat sj sj social. toate incifrate in mesaje. deja existente. sj limitele sale in a fi autonomS sau ea insSsj. o face nu numai sa §i sufere. pentru a permite schimburile dintre • persoana sj ceilalt. autorealizarea care nu poate fi independent de modul in care fiinja umanS se integreazS in ecosistem. con^tientizarea de sine sj autoexperimentarea.. „toxic". se _ autoanuleaza ca frinta libera sj gestalti^ti sabila. care le adesea se percepe distorsionat. insS. sj uneori chiar capStS varatS „voluptate" in a-sj selecta §i depozita in cu informalie perversa. neexperimentandu-le pentru a se putea regla organismic sie§i §i evolua. eficienta sau ineficienta. In 1997. El asimileazS informape. calitatea „hranei informaiionale" . §i daca reglarea descoperS dureros de repede cum s3 producS la randu-i informa(ie de autointoxicare. in asociajie cu alte tehnici expresive sj psihodramatice. a permis un cadru optim desf3s. persoana este putin constienta de de la cele mai presante. rela^ia organism-mediu fund conceputS ca o relate de interdependent ecologies. sa se delimiteze sj diferentieze in raporturi de adaptare creativa la schirnbarile firesti. (v. Un prost contact de diferenjiere il mentine pe om . persoana inva^S sa-sj 3. dar sS persiste in a se „hrani" irat. a§a urma sunt pfocesate dupa cum sj „metabometaboli- incercari de. for- sunt altceva decat disfunc^ii ale autoreglajului in discriminarea. informatjile negative. omul §i isj zadSmice^te respon- calea autoimplinirii eforturile in acest sens. acceptatS sau aflatS in cu privire la sine. generoasa al doilea a-i satisface sau nu nevoile.in cadrul catedrei de Psihologie. • mal in consiliere sj psihoterapie experienjiala contactul de diferenriere („metabo!ismul contactul de granija (intre eu si de grup. 1973. pentru a asigura o bunS autoreglare. Aceasta integrare cu sine sj cu lumea. iar viaja acestea din lizate" psihologie. Din 1995 am introdus seminariile formative sj unul dintre fenomenele -cheie in dinamica integrSrii ecologice a omului. ci §i spirit. ca sj de orientare gestait-creativa sau experien^iale in pregatirea studen^ilor in asisten^a soc'iala sj dezvoltarii permite dezvoltarea polarea conceptului in plan psihologie defnonstreaza ca exista o unitate §i o consonants biopsihica in dezvoltarea organismica (in sensul de intreg viu).elor" dintre sine pare sa fie mediu acestor programe psihoterapeutice. persoanS sSnStoasS se defineste printr-o autoreglare organica („organismica" in expresia lui Perls). in mediul ei de via^a. naturala. aceste pSrri respinse sunt greu de eliminat spontan de cStre mental. strans corelat cu eel anterior analizat.laboratorpe care l-ara condus intre anii 1990-1997. creativa sau blocata. afirmativS sau evitanta. alaturi de psihiatri. " Am putea crede ca omul adancuri. ci pe care invata sa sj-o autoproducS pe baza celei neganal.constituie sursa primarS a dezvoltarii normale. Granita dintre sine sj mediu. atat biologic. Astfel stand lucrurile. procesarea §i actualizarea informajionala. ' atitudini. de terapeutica sj orientare dominant gestalt- creativa. cS primordiale in vindecare. pe de altS parte. este vital ca el sa intre in contact cu acesta. transformandu-le in p3rti ale Eu-lui sau acceptat sau le respinge. prin necon§tientizare de sine. persoana ne apar&in ipostaza de suferind psihic sau psiHosomatic. E. adica este necesar ca. alienate.urarii sj validarii de al^ii sj de mediu. spontane. Intr-o lume atat de coplesjid de artificialitate ?i dominata de false valori. Atunci §i canaacord cu sine insusj. „ihdigeste". care'" naturale pozitive. autosuport §i de" autodezvoltare.

30
impulsionand mereu
fiin^a spre a-51

Capitolul

1

Gestait-terapia,

de

ia

con§tientizare de sine

ia

adaptare creative
dintre

st

integrare hoiistS

casdga un

Ca"nd grani^a dintre sine
fuzS,

sj

aldi

devine conse

accesul direct, instantaneu, spontan
la

§i

complet

eu

§i

non-eu

este

un fenomen ce emerge

„mereu vanat, cSutat"

echilibru homeostatic.

impermeabiia sau se pierde,

Autoregalrea umanS se produce prin doua" modalitad: pe baza a ceea ce organismul simte c& este la momentul respectiv, pe ceea ce el trSie§te sj con§tientizeazS sj pe baza a ceea ce „ar trebui sau ar putea sa fie, sa simta ori ar fi

distorsiune a diferenderii intre

produce o sine sj aldi, o
sj

cunoajterea realitadi. Aceasta confera experienjei transpersonale caracterul inedit sj greu

din neconsdentizare de sine, suprimarea sau
distorsionarea con^tiintei de sine, (ceea ce se

perturbare atat a contactului, cat
tizarii

a con§tien-

acestuia (Perls, 1973).

O

bunS functio-

nare a granijei inseamnS
intre separare fi

alternants optima"
la

pentru cei care nu au experimental un astfel de nivel al simtirii §i cunoasterii. S-ar putea considera c3 experien^a patologica psiinteligibil

poate exprima mataforic prin „igj»rari|a de sine"), in cazul experienjelor transpersonale sau starilor „de vfirf" persoana i|i dezvolta
calitatea

conectare

mediu, intre fo-

hotica
tere

§i

cea transpersonala sunt fehomene

con§tientiz3rii, transcende

nivelul

de dorit sS fac8, la momentul respectiv, Exista, a§adar o modalitate directa, numita atoreglare organismicS, bazatfi pe simdre, injelegere intuitivS, integrare naturals a mindi sj corpului, gSndului sj sentimentului, spontaneitadi sj
deliberSrii, prin care alegerile
sj

ealizarea aten$iei asupra acestuia §i retragerea
atenjiei de la
tipurile

situate in „oglinda",

mediu. Detaliem in continuare

darpe niveluri de cunoa§complet opuse, cu calitaji complet diferite

con§tient (salt sau „ruptura

rimenteaza, in
trezire,

de nivel") §i expeconsecin^a, o stare de supra-

de perturbare ale contactului de grani{3, pe care le vom comenta dintr-o perspectiva proprie, bazata pe de o parte, pe experienja
noastra clinica, pe de alia parte, pe cerceuSrile

in planul evoludei.
fuziilor
sj

De

aici apare

§i

riscul

con-

extrem de grave intre starile patologice experienjele de a|a-zisa iluminare, pseudo-

de supraluciditate, de transcunoa§tere, §i transacdune. Unele fenomene §i capacitad paranormale pot fi puse in legatura
transiubire

inva^area se

transpersonale, pe care diletand sau veleitari in

reglare de dar exista sj necesitate, bazata pe radonalizare. Multe dintre acdunile sau tranzacdile de necesitate ale minima omului se realizeazS automat, cu con§tientizare, ca modalitad habituale de a se raporta la sine sj la lume, ca obi§nuin£e sau

intamplS

holistic,

de varf cu privire la dezvoltarea transpersonala, situate la confluenja gandirii orientale sj occidental:

domeniul practicilor spirituale, fara pregatire psihologic academica in domeniul medical
s.i

Pierderea grani{elor eu-lui cu non-eui sau
totals

permeabiiitatea
mediul. Este
lui frinjei

a

grani{ei

sinelui

cu

modificare calitativa a contactu-

pot mtrejine cliendlor lor, in afara unei etici §i deontologii diagnostice %\ terapeutice. Nu mai pudn grava este insa diagnosticarea de catre neavizad, a starilor transpersonale drept
le

cu atat mai mult oricum s-ar numi ele: samadhi, satori, uniune mistica, beatitudine sau iluminare. Astfel, de la insighcu transconsdentizarea
§i

experienjele de virf - extatice,

binecunoscute persoanei in dezvoltarea spontana sau in cadrul unui proces terapeutic, (cum ar fi eel de tip gestaltist) pana la
turile

sa

comportamentale. uzanje atitudinale sj Uneori, „tirania" obis,nuintelor este atat de mare incat, omul ajunge sa acdoneze neconcordant cu necesitadle sale reale sj chiar impotriva acestora, ca sj impotriva integrSrii sale optime in sistemul de reladi. Con§tientizarea deplinS a ceea ce este

cu lumea constind intr-un fenornen
pe care o putem intalni in douS

start patologice, fie ele §i tranzitorii.

Experienal

insight-ul transconsdent,

omul

trebuie sS pars,i

de fuziune, confluenja, unificare a interiorului

|a

transcon§tienta asigura

un continuum

curga

un drum

autoterapeutic, adesea lung

cu

exteriorul,

variante experiendale diferite, situate la antipozii existen{ei

defmind

eel

umane: experience psihotica mai grav nivel al destructurSrii
§i

intenUonaia, con§tienta, autocontrolata, (experimentata) a graniteior dintre „inauntru" §i „in afara". Astfel, pentru misticul autentic sj nu pentru crecunoa§terii, prin

desfiinjarea

anevoios, prin care s3-§i dobandeasca un autoreglaj creativ, holist, din ce in ce mai complex §i mai subtil, energo-informa^ional,
care sS-1 propulseze pe calea unei dezvoltari
integrative,

necesar

la

un moment

ceea ce ii este dat, a ceea ce poate 51
sj

persoanei, al:„pierderii de sine", al alienarii

dinciosul bigot, robit ritualisticii oricarei biserici ar
fi

experien^a transpersonala,

misticS,

artistica

aceasta,

comuniunea cu

divinitatea

Integrarea sa sociaia
fi

armonioase, biopsihospirituale. §i in mediul natural poate

doreste sau alege sS faca, fnseamnS o buna cale de a reconverti sau dep3sj habitualul care

sau meditativS de nivel transconsdent sau mataconstient - defmind un nivel superior al
dezvoltarii personale,

este o experien|a cautata, descoperita, traita,

simdta, revelatorie, deci tine de domeniul
transcunoa§terii,
indiferent
5Coli
s.i

devine perturbator, rednand doar habitualul necesar, util persoanei. Aceasta presupune o
autoreglare constienta" pe deplin, holistS, ceea

numit dezvoltare trans-

al

practicii

spirituale.

§i

personala.

Dac8

in primul caz, in experienja

cum

s-ar exprima adepdi diferitelor
fel

ecologica, numai in masura in care el se „vindeca" prin consdentizare §i dezvoltare de sine, prin adaptare creativa §i autotransformare, in acord cu habitatul sau natural neper•

bolii psihotice,

ce crefte puterea discriminatorie a persoanei, atSt in raport cu sine, cSt §i cu altii. Prin cre§terea cons,tientizSrii de sine pe baza metodei dialogice sj fenomenologice, terapia gestaltistS ii redescoperS persoanei aflate in dificultate §ansele ei naturale de a se autoregla organismic, de a-sj cSsjiga libertatea alegerilor
sj

asistam la un fenomen de rupde indepartare de sine, de depersonalizare, de pierdere sj uitare de sine prin mecanism regresiv afectiv, motivational, cogtur8 de sine,

religii,

intr-un

sau

altul,

Dumnezeu
cres,-

vertit.

se descoperS prin autoexperimentare, simultan

transafectiva
tini,

§i

transcognitM. Misticii

ca

§i

cei orientali (budhisri, taoi§ti sufi§ti),
§i

experien^a transcedentaia este vorba de o regasire de sine, de o unificare
nitiv sj spiritual, in

precum

practicanrii

de Yoga, Zen,

arte

supracon§tienta cu realitatea totaia, numita de
unii divinitate,

de

aljli

cons,tiindi universala.

responsabilitatea.

Diferen|a esentiaia, calitativa, intre cele dou3
sj

Dificultadle autoreglirii

integrarii

armo-

nioase in lume sunt in directa legStura cu tulburarile contactului „de granidl", al persoanei.

Reglarea grani^ei intre sine sj al^ii, tntre Eu §i non-Eu, poate sa prezinte diverese tipuri de
perturbare, osciland Tn extremis, intre pierde-

de experien^a se refera la mecanismul consjientizarii de sine, care este utilizat, activat reconstructiv, in sj redirecdonat terapeutic, gestalt-terapie. Astfel, daca in cazul psihoticului putem vorbi de o pierdere a consdentizarii
tipuri
sinelui, care il
sj

mardale, ^amanii amerindieni (v. in acest sens, lucrarile antropologului inidat C. Castaneda) sau cei din Taigaua rusa §i nu mai pudn, psihologii sj terapeudi transpersonali§ti contemporani occidentali, experimenteaza prin indelungi §i riguroase practici spirituale §i psihomentale,
(tehnici de meditarie
logic subtil
§i
§i

de perturbare a rezulta din atribuirea, in afara eu-lui - altcuiva sau al unui obiect ori situadi - a unor caracteristici sau a „ceva" ce apardne eu-lui. Rezulta din proiecde o confuzie a sinelui cu altul, ea fiind un fenomen necon§tientizat. Exista proiecrii cu
Proiectia este

un

alt

tip

contactului

de

granija,

ce

efect pozitiv, sanogen, ca cele care participa in

procesele ereatoare, artistice,

dar exista

§i

proiecdi patologice, ce provin din faptul c3

§i

autocontrol psihofizio-

metode

exploratorii specifice, cu

f8r3 suport psihedelic),

asemenea modificari
cons,tiinta\ care pot

rea granijei (fuziune, indistinc^ie, intre sine sj altul) sj izolare completa (decontactare, rupturfl,

conduce la pierderea grani^elor fuziune patologica cu mediul, in experiem>

calitative ale nivelului

de

conduce

la

mutadi

in chiar dezvoltarea perso?i

persoana nu este con§tienta de sine, neacceptand responsabilitatea celor proiectate in altcineva sau altceva. Proiecda na§te eroare in evaluarea non-eului (persoane, reladi, situap'i, evenimente, exterioritate) §i blocheaza adaptarea.

separare).

Ambele

perturbari

le

intalnim in

transpersonala asist3m la un fenomen de transcendere a nivelului consdent nonnal,
obi§nuit, prin dilatarea

nalitStii §i a

capacitadlor ei de cunoa^tere

de

actiune. Trebuie fScutS precizarea, c3, daca in

Granija intre sine

§i al^ii

este

univoc per-

cadrul proceselor psihotice.

campului con^tiintei

%i

situada patologiei psihotice, pierderea grani^ei

meabiia, permitand doaratribuirile eu-lui

32
catre non-eu, dar fiind inchisa, rigida Sa acy-

Capitolul

1

Gcstalt-terapia,

de

la

con?tientizare

de

sine la adaptare creativS ?i Integrate holistS

33

unea exteriorului asupra sinelui. Pentru a avea o imagine mai completfl asupra fenomenului de proiec^ie, atat de larg utilizat in psihologie, in
special
in

de influents etc). Psihoticul se percepe in mod dereist, ca fiind tjnta unor ostilitaji §i agresiuni, fund impenetrabil la orice argumentatje logics
sau afectivS, fSra a avea constiinta tulburarilor sale perceptuale sj ideative, ca nucleu al bolii. Consjiinta sinelui este grav afectatS, iar
scindarea eului in parti aflate in opozip'e, in discordant^, intr-o globalS lipsS de consonanta dramatic aspecsi acceptare mutuaia, exprimS

in

tratamentul intretinere (standard
care

chimioterapeutic
si

de

depot) este

aplicat

c3 nu e consjienta de ea insasj, de nevoile, de tendintele, de scopurile §i resursele proprii, dar

corect, constant, atent supravegheat in evolu-

psihanaliza,

dar

sj

in

psihologia

fonnei sj in gestalt-terapie, „Vocabularul Psihanalizei"
J.B. Pontalis, trad, in Edit.
p.

vom
(J.

prelua din

cu tia bolnavului. Asocierea farmacoterapiei psihoterapia in stadiile postacut, remisional si rezidual rSmane obligatorie in tratamentul
schizofrenului, iar utilizarea terapiei gestalt, in cazul si a altor metode psihoterapeutice
altor maladii psihotice

opereaza pentru sine in baza regulilor, valorilor introectate, 5! elementelor comportamentale adesea complet strSine, nepotrivite sau orientate

impotriva naturii sale

reale.

Similar altor

Laplanche §j Humanitas, 1994,

ca

tulburari

de

granita,

acest

mecanism
fi

de

„inghitire a intregului", poate

sanatos, sau

308) preciz3rile defmitorii:
a)

endogene

este contrain-

Termen utilizat Tntr-un sens foarte genein neurofiziologie sj psihologie pentru a desemna operatja prin care un fapt neurologic sau psihologie este deplasat si localizat in exteral

dezasamtul de „structura sparta, de mozaic blat" al personalitatii psihotice. Termenul de
depersonalizare reflects sugestiv acest proces

dicata sau pur

sj

simplu fara efect, chimioter(electrosocul)

patologic, depinzand de gradul de constientizare. In cazul defiecientelor de structurare a
personalitatii,

apia, electroterapia

r8manand

precum

si

in

terapiile de electie. Tulburarile nevrotice, (cu o

patologie

psihica,

introectia

unele cazuri de poate explica

rior, fie
la

trecand de
la

la

centru

la periferie, fie

de

de tulburare de contact, atat la nivel intrapsihic (contactul cu sine insusj, este compromis prin
intermediul partilor alienate ale eu-lui, aflate

larg8 paleta diagnostic8), crizele de identitate ale adolescentului, tulburarile de adaptare
sociaia, tulburarile emotjonale
-

rigiditatea caracteriala extrema, suspiciunea sj dubitatia obsesiva, antrenand conduite inadec-

subiect

obiect. Acest sens

comports ac-

pot beneficia

vate, fie de supraresponsabilizare, fie

de dere-

cept^ destul de diferite. b) In sensul psihanalitic propriu-zis, operafia prin care subiectul expulzeaza din sine si localizeaza in altul, persoana sau lucru, cali„obiecte" pe tati, sentimente, doling, chiar
care

sau in raporturi de opozhje, ambivalenta discordant funcrionalS), cat si la nivel interpersonal, (v. deficiteie de contact social, ambivalent^ afectiva, imprevizibilitatea reactiilor
atitudinilor,
etc.).
si

de tehnicile gestaltiste de consUentizare a polaritatilor dintre constient §i inconsjient sau a celor de factum moral-valoricS. Aceste persoane pot lua cunostintS de „raul" sj „binele" din ei insjsi. Unificarea |i depa§irea polariltatilor prin actul terapeutic sunt de naturS sa deschida sistemul functional blocat in ignoranta de sine §i teama sj sa-1 propulseze in activarea resurselor de autotransformare sau de reconfigurare a unui nou gestalt existential

sponsabilizare, datorate unei imagini de sine
automistificate.
sine,

Persoana

se

indeparteaza de
In

instrSinandu-se,

autofalsificandu-se.

tennenii psihologiei orientale,

am

putca ipur.c

nu

le

cunoa§te sau

le

refuza in sine insu§i.

Este vorba aici de o aparare de origine foarte arhaicS, ce actjoneaza mai ales in paranoia,

Analizand mecanismul proiectiv psihotic putem observa cum teama de sine insusj transgreseaza patologic in teama de
ceilald,
sj

de lume, de viaja,

iar impulsiunile

auto

ca omul traieste mai curand la periferia sinelui, decat in central sinelui, nefiind con§tient de sinele pe care nu |i-l cunoasje, de§i traie§te iluzia ca §tie cine este, ce vrea §i incotro tinde
s8 se manifeste. In realitate, prin introectie, el se confunda cu mediul pe care 1-a introectat, ca
§i

dar
fi

sj

in moduri de gandire „normale'',

cum

ar

superstHia.

heterodistructive se deplaseaz8 in a§a-zisele sa. intentii ostile, distructive ale altera la adresa

Mecanismul
in nevroze
sj

proiecriei este frecvent insS

sj

in cazul structurilor dizarmonice

Tot „infernul" din inconstientul bolnavului este atribuit sau se confunda cu exteriorul care
e perceput
sj

cum „lumea exterioar8 arfi
lumea
el

invadat, fara ca el

de personalitate. Egocentricii, imaturii, senzisj tivii, evitantii, persoanele cu eu hipertrofiat

trait

terifiant,

anxiogen.

Din

Pentru specialistul in psihologie, proiectia poate deveni o cale de cunoasje.re a universului
interior al celui care proiecteaza, atat in diagnoz3, cat si in terapie. Testele proiective si

s3 §tie,

sa interioara, substituindu-i-se
la

acesteia".

Neavand acces

esenta sa,

la

ceea

tending interpretative,
vent proiecfia.

rigizii

utilizeaz8 frec-

experimentul natural care este psihoza, intelegem de ce sunt atat de importante in psihoterapie unificarea partilor eu-lui aflate in

Din punctul nostru de

vedere,

con-

proiec^ia este „simptomatica" pentru o slabs con§tientizare de sine mascata sj deplasatS Tntr-o aparentS cunoa§tere de altul. „Subiectul atribuie altuia tending, dorinte, etc. pe care el
le-ignorS in sine insusj: rasistul, de exemplu, i$i proiecteaza asupra. grupului di'spretuit propriile
gre§eli sau

dintre flict, raporturile de acceptare mutuaia acestea sj consonanta intrapsihica, (intre ceea

produselor activitatii creatoare se bazeaza pe evaluarea prin intermediul proiecfianaliza
ei, iar

tehnicile terapeutice experientiale care
.

de fapt, omul isj confunda sj substitute eul cu non-eul, uitand de a mai fi el insusj, alienandu-se. El e bantuit de fantasme pe care sinelui le identifies in mod eronat cu pSr^i ale sau, ca §i cum i-ar apartine. Opereaza cu „trece este

ce

de inconsjient sj ceea ce tine de constient). Intelegem mai ales, cat de importanta este constientizarea de sine, ca principal mecanism autoreglator, prin care experienta
tine

utilizeaza
acela§i

analogia

sj

metafora exploateaza

buie" ca

si

cum

ar

fi

rezultatul propriilor sale

mecanism

proiectiv.

tending nemarturisite". (idem. op. Mecanismul proiectiv fund o tulcit, burare a contactului de grants, ce desemneaza ignorare sj fuga de sine, cu „adapostire" in
p. 309).

autocunoa§terii

sj

autoacceptarii

reface

§i

• Introecjia - este o tulburare a granijei de contact ce consta in absorbirea, captarea, preluarea §i asimilarea fSra discriminare a ceea ce

nevoi, in raport cu care este ecranat, de altfel. El evalueaza, impune, retrage, sancponeaza,

deblocheaza
sj

strategiile dezvoltSrii, intelegerii

altul, (in altceva),

poate deveni o franS in calea

maturizSrii

si

dezvoltarii persoanei,

un mecan-

ism ego-alienant, patogen. Proiectia este intalnita in combinatie cu fuziunea (pierderea granit,elor), sau cu tulburarea de contact
definite prin separare rigidS, impenetrabilitate, izolare, in special in

o alta treapta, ca experienta largita de cunoastere, deci si ca $ans8 de evolutie. Din nefericire, sansele psihoterapiei gestaltiste de a lucra asupra psihoticului remis sunt destul de (imicare tate in privinta „refacerii intregului",
integrarii

experientei suferintei pe

apartine non-eului; informapi, valori, comportamente cu care persoana intra in contact in mediul sau de viatS. Valorile introectate sunt impuse sinelui §i conduc la structurarea unui

neaga, in virtutea unor exigente ?i convingeri „de imprumut" ca §i cum ar fi emanate de propriile lui alegeri, convingeri, opriuni. Materials informational nedisciminat, nu este evident

metabolizat

si

nici

in devenirea sa, dar

nu devine principiu hrSnhor el il depoziteazS, capatand

caracter rigid, avand
roluri sj

la baz8 preluarea unor comportamente din exterior care devin

sentimentul c3

ii

apartine, desj

nu il

reprezinta.

odata destructurat, se reasambleaz3 cu defect, dizarmonic sj rigid, ca un gestalt condamnat la
stagnare. Granitele de contact
siv

fel,

„osatura nevazuta" a personalitatii cuiva. Astmodele parentale, stereotipii sociale, ne-

„ceva" nu actioneaza decat ca balast sau' principiu toxic, impiedicandu-1 sa functioneze optim, pentru ca

Din

acest motiv acel

forma paranoida a

rSman

fie

exce-

schizofreniei

unor

ideap'a deliranta de atribuire a intendi sau aqiuni agresive, persecutorii
(v.

de impermeabile,
si

fie

friabile,

oscilante,

personalizate, integrate nedicriminativ eu-lui, se constituie ca un „scheiet" rigid ce explicS un grad crescut de inautenticitate in modul de a fi
sj

imprevizibile,

aceasta, evident, in conditiile

actiona

al

unei persoane. Aceasta, nu numai

nimic din ceea ce nu este „metabolizat", asine milat, nu ne apartine cu adevarat, deci nu per ajuta „sa cre§tem". §i totu§i, foarte multe soane, care nu au patruns inca pe terenul

34
patologiei,

Capltolu!

1

Gestalt-terapia, de

la

conftientizare de sine

la

adaptare croativa
le

si

integrare holista

35

darpot aluneca extrem de us,orintr-a-

te

inal{S in

dezvoltarea personalis,

transfor-

colo, trSiesc intr-un
sj

mod limitat,

imitativ, rigid

stereotip, lipsit
sj

de savoarea descoperirii de

de direcda naturala a autoactualizSrii, cu sentimentul sj cu confuzia ca „fac ce trebuie, care ar fi totuna cu ce e bine", sail sj mai grav, „ ca dacS x,y,z, fac as,a, inseamna cS asa trebuie, a§a se face..." Ei nu sunt deloc preocupa(i nici de „de ce fac as,a", nici de „cum fac" sj nici dacS ceea ce au preluat li „se potrivesje", daca „pot sa facS a§a" sau „daca au nevoie cu adevarat pentru binele lor sj al celor din jur". Acesji oameni sunt blocari in
sine

mandu-te pas cu pas, apropiindu-te de scopuri, (care odatS implinite iti deschid calea formularii de noi scopuri), introecta te fixeazS pe
experience cc nu-fi aparjin, darpe care le preiei cu fidelitate, neevaluindu-le, neajustandu-le,

relate cu persoane importante sau cand proiecteaza intr-o altS persoana.
„facilitatori" de
sj

Introectiile sunt principalii „transmiiatori"
§i

comportamente dezadpata-

dezvoltare, prin introecjie. Este putjn probabil

doar acumulandu-le fara discernamant... CiudatS JScomie" care pSn8 la urma te impiedica sa exi§ti! Exista, farS indoialS, nu doar o lacomie alimentara, ci sj una informarionala, la fel de periculoasS prin efectele disfuncrionale pentru intregul organism. Evident, „lacomia informarionala" distruge tending armoniea a structurii, supraliciteaza efortul de
ci

generate la alta. o tulburare a grani^ei de contact care conduce la izolare in sine. Ea presupune un proces de re-oglindire, de revenire asupra sinelui prin sine, bazata pe o divizare in cadrul sinelui, un mod de „ a te hrSni " cu tine insu^i, „nedigerandu-te" sj ramanand, evident, blocat ori regresand. Acest mecanism psihologic orienteaza asupra sie|i mereu, acela§i tip de
tive

nevrotice, de la o

Retroflecfia este

nu se poate dezvoldaca exists o activitate crescanda in punctele de opozi^ie musculara, con§tientizarea se poate semnala sub forma de durere sau de discomfort. Procesul retroflecjiei poate fi tranzitor sau cronic. Strigatul de suferin|a incepe cu umezirea ochilor sj cu o mimica" facials caracteristica: „buza rigidS de cadavru" §i refinerea lacrimilor. Toate exprima retroflec^ia. Este important de amintit ca, celebrul concept al lui W. Reich de „armura caracteriala" nu este altceva decat retroflecria cronicS. Experienja
contact, iar consjientizarea
ta.

Mai

tarziu, poate,

informajie

§i

de resurse, substituind sinele
sj

noastra terapeuticS in cazul bolnavilor cu
„torticolis

ca binele altora sa excluda realmente binele fiecSruia, pentru ca cele doua forme- de „bine" sunt interdependente, sj ceea ce se TntSmpla
intr-o parte a intregului, se refiecta
nilor multiple,
sj

configurare a personalitafii integrate ecologic,
care
sj

mediului. Persoana se comports ca
face (sim^i) pentru sine, a§a

cum

ar

psihogen" sau cu cei cu „crampa

pSnS

la

urma

sfarsesje prin a
starii

de resurse. Instalarea

o goli de sens de boalS, in aces-

alcineva pentru
dori ca altul sS

aitul

sau

cum ar face (simji) ca sj cum ar face (ar
alta

in toate

te condirii, este iminenta.

simti) pentru sine, ceea ce

persoana ar

celelalte, holist, prin intermediul interconexiu-

Omul

ineficient

sj

nefericit, este

adesea a§a

dupS cum
sj

tot

ceea ce se intam-

pla in Tntreg se refiecta

in fiecare parte.
sj

Introecjia este intalnita

pe terenul nor-

pentru ca a „inv2t.at lecria" ineficienjei sj nefericirii de la ahji sj el continuS s-o Intretjna sj s-o impuna siesj sj altora, cu febrilitate. El sja construit granite false
sj

pentru ea. Mediul este astfel inlocuit cu iluzia autosuficientei. „Trebuie insS avut in vedere, c& desj cineva te poate ajuta
facfi

(I. Mitrofan, 1995, p. 137) evidenriaza acela^i mecanism in structurarea personalitafii acestor pacienri, avut in vedere ca un obiectiv de schimbare terapeuticS. Organismul cheltuies.te multS energie pentru

scriitorului"

sS

malului, darcu consecin^e negative in eficienja
personals. Asa de pilda, mulri studentj pot parcurge studiile universitatare, manaji de presiunea de a „ingurgita" cat mai fidel sj cat mai multa informarie, in special cea din curs, fara a avea acces cu adevSrat la funcrionalitatea noriunilor, fiind in situaria dupS absolvire de a nu putea sS profeseze, sa aplice sj sa adapteze contextual cunosjin|ele memorate, sj de altfel, apreciate prin sistemul de notare care, in cazul unor profesori pune accent mai ales pe volu-

rigide intre sine

sj

totusj din

percepe fasificat drept „eul" sau, pentru a fi mereu altcineva sj altceva, agonisind mereu „bunuri" strSine, pe care le tezaurizeaza, din principiu. A uitat el oare de sine insusj sau nu s-a simrit niciodata, cu adevarat el insusj?! Introecria devine o cale psihologica de a achizifiona cat mai multe
ceea ce
el

maninci 51 chiar sa respiri, hrana §i aerul vin mediu", comenteaza G. Yontef 51 J. Simkin, (1989, p. 332).

renunjand

la sine

Retro flecjia poate fi motorie, senzorialS sau forma de retroflecrie este introspecjia, care poate fi patologic3 sau normala. Uneori, ea poate servi intereselor de adaptare ale organisrnului, de exemplu: reprimarea impulsului de a-tji exprima supararea poate fi
verbalS.

menjinerea unui echilibru Intre cele douS tencea a impulsului sj cea a rezisteit^ei §i ambele sunt in mod tipic alienante pentru sine sj pentru procesul de consjientizare sj autoreglaj. In terapie trebuie s3 se {ina cont de ambele tending %i de posibilitSrile de satisfacere a lor, astfel incat intre ele sa nu se creeze blocaje mutuale, dar nici ca una dintre ele sa se satissiuni -

faca in

dauna

celeilalte.

O alta forma de
senzorial
ei

retroflecfie este desensibili-

„decoruri de
fiinje,

mucava"

in interiorul propriei

pe care, in consecinja, nu o mai po$i

consjienfiza, cata
zit

vreme ea

este

doar un depo-

mul reprodus

fidel

sj

nu pe

flexibilitatea

aplicarii noriunilor,

pe independent rezolusj la

tiva sj creativitatea fiecarui student, chiar

nivel educational

sj

instructiv, societatea incusj

rajaza

in

exces respectarea

preluarea de

de recuzitS. ModalitStj comportamentale sau existenUale complexe, neintegrate eu-lui, sunt preluate astfel de la alrii. Ele corespund foarte bine stSrii de ..pSrinte" a ego-ului sSu „exteropsihicului" din analiza tranzac^ionala a lui E. Berne. Ele pot fi detectate in repetarea unei

fa$ unui mediu periculos. In asemenea momente, a-Ji „mu§ca" buza (retroflecrie motorie) poate fi mai utilS decat sS vorbejti „mu§cator"- agresand, ofensand.
utilS in a face

zarea sau desenzitivarea, care exprima in plan
motorii. Cele mai cunoscute

un comportament analog retroflec^iforme de blocasunt cecita-

re a consjiin^ei prin desenzitivare

Enright (1970, p. 128-129) atrage atenfia asupra faptului ca „un impuls sau o idee
J.

B.

tea psihica (orbire fara substrat organic), „in-

i§i

are radacinile in tensiunea senzorio-moto-

ce^o§area vederii", surditatea psihicS, tocirea senzorialS la nivelul diferirilor analizatori (de

rie

scheme de gandire 51 comportament comformiste, rutiniere, care sa nu iasa din „norma" sj descurajaza individualizarea
informatii,

energiile launtrice

a organisrnului, declan§ata in parte, de §i orientata spre obiectele |i

exemplu, in

isterie, pacienrii
|i

pot avea un prag

senzorial tactil

algic fie foarte ridicat, fie

invatamantului in funcrie de potenrialitarile fiecaruia. Desigur cS pare mai comod asa, dar uniformizarea se realizeaza adesea in dauna
individului
sj

de conrinut verbal sau postural, ori prin similaritatea cu care ceilalri rSspund acestui complex comportamental uniform (J. Fagan sj J. Shephard,

anumite

calitati vocale, a

unui

tip

evenimentele din mediu. Retrofiectja descrie procesul general de negare, infranare, rednere sau echilibrare a tensiunii impulsive cu tensiunea senzorio-motorie opusa, adifional. Acest

foarte coborat, de la hiperestezie la stimuli

anodini, panS la anestezie la stimulSri algice (dureroase); de asemenea, in unele forme ale
psihozei schizofrenice se pot produce modificSri senzitive patologice, care permit conduite automutilatorii, etc.). Frigiditatea include §i ea retroflecjia prin desenzitivare, un blocaj la

concept include destul de mult din ceea ce
reprezintS reprimarea (refularea)
clarifica
?i

prin introecjie, prin amputarea

51 a resurselor ei de a se adapschimbare, de a evolua. incercat sa subliniem care este diferenja intre a introecta cunosjinje §i moduri de'a fi - sj a le asimila.

personalitatii, ca
ta la

Gestalt therapy now, 1970, p. 123). fn viata curenta, introec|ii!e sunt „actorii" prtncipali In autocicalirea flrS sfarjit,
launtrica intre sinele ideal
sj

inhibiria

sj

modul

in care functjoneaza psihicul

Am

creeazS ruptura

divizat,

antagonic.
- blocaj

De vreme
motric),

ce

rezultatul

nivelul consjiin^ei senzitive sexuale a

Daca

asimilarea discriminativS te elibereaza"

sj

sj eul real. Tot ele conduc la dezordini in relariile interpersonal, cand eul joacfi unul dintre aceste roluri in

tuturor acestor tensiuni anulate este zero (nici

trupului. Totus,i,

fenomenele de desenzitivare

o mi§care

cre§tere particulars

nu exista nici o a activMdi la grani^a de

sunt mai pujin accesibile observSrii directe §i studiului, comparativ cu cele motrice, ele fiind

mult mai dependente de verbalizare.

cunoa?- sa simta. adica de a fi tu Tnsut. fmpreuna cu dialogul. pentru ca mai tarziu sa devina adultj cu o moralitate supraintarita. 1965). O prima divizare la nivelul expece nu. Gestaltul include simultan o expe§i rienta de acriune. a unei unita^i evidente Tntre ele- de experienta in parcurgerea ciclului gestaltist. Uneori presiunea educatjon- demersul terapeutic in mod cu totul special. cerint. ca instru- 4. cat sj prin refuz indirect. „ce nu trebuie" sa perceapa. direct. Dintre formele de deflec|ie uzuale amintim: . Este o importanta forma dispune de o varietate imensa de exerenji §i tehnici de provocare). libera a gestaltului. o formare perpetua. Realizarea contactelor sj satisfacerea nevoilor permite persoanei sa aibe noi experien|e. po- a mediului. crescandu- tere ?i restructurare de sine a persoanei este „ce schimbare sj impiedicandu-i sa schimbe. crea continuu un bun gestalt? Ciclul expe- Adultul pastreaza din copilaiie ceea ce priyesje. In situapt extreme. Dar dincolo de experien^a personals. fiecare se poate teoria schimbSrii personale in terapia gestaltista Abordarea gestaltista vada sj sa ce pot atinge sj auda sj ce nu. sj intacte. emoyona). „ce trebuie" sa vada. automistificarea (Laing. la limita experientei. Cum experimenteaza omul contactul cu me- nou ciclu. cat sj extern Prin senzafii sj prin perceprii. sa auda. a fi a altcuiva este sortitS e§ecului. ajustat. 2) Con§tientizarea. Levant. ci prin efortul personal de „a fi ceea ce e§ti. o parte a energiei de care dispune individul ramanand neconsumatS. unul pe celalalt. Aceasta ar fi un fel de invajare a unui contact perceptual imediat. diul pentru a se autoregla sanatos. fn deflecp'e. pe de o parte. pe de alta parte. ConsUentizarea deplina este energizata de nevoia dominanta a organismului sj ea implica nu numai autogestaltului. apud R. copilul poate avea menifestari psihotice. El se mentjne in incongruence. copiii. este ilu- zorie. ea persoana. pentru ca apoi sa poata fi interiorizat . terapeutul va rejecta rolul de agent al schimbarii. 1) cu altii. pentru a-§i fin de experience familiale timpurii care indue adaptare la social. Confonn legii dezvoltarii organisgestaltiste cunoa^tere. mai curand decat cu o moralitate compatibila organismic critic. in rientei gestaltiste uneori. . erori manide funcponare. ca punct culminant al consjientizarii depline. fie ca deturneaza contactul. prefigurand grange impuse. elibereaza inlocuiesc unele cu autonoma a percepfiei de altele intr-o devenire continua. A§a incat. schimbarea spon- tana in persoana va posibila. ca de pilda. cat pervertita.a vorbi vag sj a vorbi mult. cognitiv sj energetic. labil emotional sau cu tulburari de comportament. ce au voie sa rientei perceptuale se na§te din aceasta situatje. deflecria poate ft sj utila. ceea ce creeaza condip pentru restructurarea pentru erestere. Ea poate crearea unui continuum al con§tientizarii. prin conceptele sale fenomenologice sj prin modalitatea dinamica prin care explica funcrionalitatea sj de soane de a-1 mo'difica". 1984. cand cineva este politicos in loc de a fi direct. atat in plan intern. Acest model elementele experientei ca un proces con- tinuu prin care nevoile organismului. acesta nu se poate completa. adica s8 devina operational §i la nivel §i incons. principiu in §i terapia gestaltista. pentru a se putea simri acceptat sj in siguran^a. care absurde sj de dihotomizante pentru experien^a de cunoasjere a copilului.a vorbi sj a in|elege foarte multe lucruri. produse de habitusuri patologice de defmita ca punere in contact a unei persoane cu sine sau cu altcineva. semnificafia stimulilor care acrioneaza asupra organismului. capacitatea de experimentare. evolufie personaia. „pedepsire sau razbunare pe interlocutor). Persoana se simte astfel „neatinsS". sine lor sj sj (G.tient. ca de pilda in cazul minciunii patologice (mitomanie) se pot inregistra asemenea disfunctji la nivel perceptual. condensata Tntr-un s. Insight-ul este realizarea imediata. de a comunica sincer). iar con§tientizarea este se cand satisface nevoile situariei („racorire". stimulat activat prin terapia gestaltista.Yontef. Copiii introecteaz3 toate impunerile comportamentale sj comunicare ulterior idealurile sau convingerile altora. in fi scop de fluidizare a succesiunii de insanatosjre sj de regasim In psihoterapiile orientale. schimbat prin perceprie §i actjune). Este unanim cunoscut faptul cS crice incercare a cuiva de a schimba modul de rezisten^a la se nelirnitata. incat ele indue o incongruenja profunda intre ce simte copilul sj ce spune.36 • Capltolul 1 Gestalt-terapia. reexperimentare sj reconfigurarea unui nou gestalt.oara model teoretic numit desfa- „ciclul experientei gestalt". spontana. in efortul sau de a se integra in lume. cu ajutorul suportului total senzorio-motor. inten^ionala* (de exemplu. fie ca evita. 1984. fiind similar cu dezangajarea (R. ori altceva. sS spunS sau sa se abrina de a comunica dacS ceva are gust sau miros rau. sau sa confunde ceea ce simte cu ceea cafional sunt atat de conform prin- cipiului ca ori de cate fi ori. Libertatea de a experimenta inseamna parcurgerea completa a unui completeaza un gestalt. cunoa§tere traire - o achizifie reconstructiva.a. Multe dintre aceste perturbari cerintelor acesteia. ele pot fi satisfacute. fn felu! acesta se lasa liber planul consjientizarii. atat prin deturnare consjienta. adica sj ce nu este voie sS simfi. selectat. Ciclul integrarii persoanei in subconsjient mediu sau contactarii la mediu incepe cu sensj zariile.i. invaja de asemenea. contactul este rigid.este o perturbare a con§tientiz3rii. dar practic. un copil nevrotic. omul experi- ca o plastilina modelabila la „caldura sj amenin^area pierderii acesteia din cuibul parental". El poate ajunge sa „nu simta nimic" ca expresie a unor impuneri absurde. sj ala. J. prin care se experimenteaza trairea rilor sale §i in acest caz. ceea ce este de eel mai mare interes sj preocupare.ele de reglaj perceptual-comuni- sau din mediu (exteropsihic). ceea ce creeaza o prima confuzie sj anxietate in modul de contact. de la constientizare de sine la adaptare creatlvS sj integrare holista Deflecjia constS in evitarea contactului. Acesta este un pe care il Beisser ment de deblocare gestalturilor. Acestea constituie chiar obiectul de acriune al terapiei centrate pe eonsrientizare. scopul terapiei mentele disparate din campul fenomenologic experimental. Nimeni nu poate schimba pe nimeni.„a nu privi pe cineva in ochi". blocaje. Acest efort personal este incurajat. integrat Noul exterior ori uitat. ne- gestalt este experimental mai intai in (unde este confirmat. grup. toate falsele strategii de a simti. sj intre ce simte sj ce face. Daca persoana se fixeazS pe unul din elementele ciclului. a personalitafii. Dupa Laura Perls. 165): (Mel Rabin. p. Teoretic. Ciclul experientei gestalt si copiii inva^a de la parinri sj de la alte persoane. invajS din familiile sj tential. p. 1989). ca impune fie sj reconfigureaza structure respective. impun grade sj forme diferite de contact cu mediul. atat in 51 in raporturile lui de cadrul unui model circular functional. Levant. ori de cate ori respinge ceea ce sc ofera sau se percepe ca ineficienta cand ceea ce primeste nu corespunde dorinjelor sau asjeptai include parcurgerea a 5 stadii care se genereaza continuu. consjientizarea este totodata §i fi principalul instrument terapeutic. pacientul accede la insight. Atunci cand este consjientizatS. ea poate s3 contacta sj feste dificulta^i. orice negare a situariei §i a §i a mului prin autoreglare dinamica. de a te plasa in mod curent in propria ta pozirie".Simkin. „ce pot" sj determine sa fie ceea ce ei le nu sunt. ci §i cunoa§tere directa a situariei este curente modului in care se situeaza sinele in situate. Experimentand in cadrul terapiei prin focalizarea atentjei asupra siesj sau a exteriorului (in acest sens terapia gestaltista disfunc^ionalitatea indivizilor. gestalt o restructurare a vechiului o reconfigurare evolutivS a persoanei. a personalitafii sj s-a (1970) sublinia la randul sau. De exemplu. pentru focalizare. ca schimbarea in cineva nu trebuie s3 se realizeze prin „incercarea corectiva a individului sau a altei per- Consjientizarea deplina este procesul prin care se intra in contact cu cele mai importante evenimente din campul individual (intrapsihic) constituit pe baza experientei clinice sprijinS copilul neavand consfiinta nici unei justificari alt ordin decat a ceea ce el simte sj traieste concret. spontana. anumiti adulti investesc o cantitate enorma de energie in mentjnerea grani$ei intre obligatii dorinte sj multe dintre impunerile introectate sj ii mecanismul prin care gestalturile §i formeaza. ori cu ceea ce este permis sau ar trebui sa simta. menteaza |i discrimineaza direct „ce este" sj „ce nu este". dar toate in afara subiectului. 166). se sj a propriilor dorin^e §i raspunsuri alese de persoana . . care reveleaza un sens nou. In consecint. dar schimba pe sine. Senzajie. (sau nu spune). sau societate. rezultand dintr-o focalizare a atentjei asupra a ceea ce este. .asimilat. prin intermediul carora. nu pot". §i in cazuri mai purin grave.

traiesje sentimente Ori de cate ori.. se autoconstrang. eficient.. c& ea este consjienta sj de puterea ei de a se transforma sj de a coevolua cu acest spatiu (mediu). clarificSrii intre „ceea ce vrea" §i „ceea ce nu vrea" in fiecare moment al existen^ei sale. Responsabilita- sj la optjunile morale §i valorice. nici cum ai fii stradS. imi sj confundind-o cu vine sS „blamul social" sau cu greva ma ridic s3 ma mi§c. Pentru aceasta este necesar ca persoana sa se auto- sunt mai spontani. Disfuncpile la acest nivel pot T: Ce simri tu chiar acum? C: Ca mi se taie respiratja. Daca esji prevgzator s. Consjientizarea deplina ca instrument de lucru terapeutic deschide persoanei accesul la ea insS^i intr-un mod responsabil. experientS traita in prezent. ca §i cum a-i substitui pe „eu sunt" de rol) masjnS C: „Sunt ma§inS. fn ciclul experienjei intregirii gestaltului. adapel insusj sj dar. terapia gestaltista Tl invarit sj il provoaca pe om sS se autoelibereze de „balastul psihologic" pe care il T: (aprobator. deci de libertate. din plan extern. aceasta din unnS favorizand inhibiria. etc. Individul ajunge sa creadS ca este ceea ce nu este de fapt sa acrioneze in consecinrii. isj dezvolta com'teoretizarea. (vadit tensionata) lor. Terapia gestaltista considers ca oamenii sunt primii agenri in §i A spun. dupa Hatcher (apud de a decide liber direcria sa de manifestare. pregatita s8 continue dialogul): O persoana care afirma ceva in legatura cu ea fara a simri in mod C: Gata. C: „fncerc sS ajung undeva sj strada devine din ce in ce mai dificila pentru mine. trage mai tare de (Din ce in ce mai libera in mis. mai deresponsabilizari. (privire b) Secvent.. Terapia gestaltista are in vedere in mod spepensator alte abilitatj. El descopera astfel cum se poate trai sanatos. Deciziile... nu?. s3 respir mai in voie.S cu el? T: Fii stradS ! Vorbesje-ri tie acum. Nu sunt sub control sj Jack (soferul) ma duce tot mai departe. acel lucru. sj mai adSnc.a de „a face" sau de „a iar alegerile care acrioneazS impotriva sinelui nu face". aceasta nu inseamnS insa. Autorespingerea este o decide modalitarile de acriune sau comportament in situariile lui de via(a. Mereu mi-am cum s-o fac.. se autodeceprioneaza.. in plan intern §i perpetueazS un model de autofalsificare soldat cu blocaj sj suferin{3. zambind doar intr-un colt al S urii se rea§eaza picior peste picior. T: Arari a§a!.in prezent.. finalizarea acriunii. mi-e mai bine implicates). a§a. mai linisjitS sj T: respira > cineva preia responsabilitatatea pentru ceea ce el nu a ales sau nu a depins de el.. depinde de noafterea inseamnS §i un grad mai mare de sj autoresponsabilitate. o important decizia capabila sS iau o fi strada.! C: Nu sunt ridicola. invat. ceam foarte repede. pozirie TncordatS.u- meu. interioare sau externe. In cadrul terapiei.. observarionale.. deplin.. persoana intra ea consjientizeazS barii strategiilor cheia autoreglarii shim- constientizeaza (conrinutul) poate privi tre- in confuzie. respira adanc. utilizand in acest sens multiple tehnici corporate (respiratorii.i esji trebuie confundala cu o simpla introspecije focalizata launtric. Unele persoane cu deficite de acrionare (absemnificativ senja iniriativei. acriunea exprimS modul in care individul isj exercitS voint. Ea nu Capitolul 1 Gestalt-terapia. C: .. 1984) .. cat sj acriunea ineficienta. „paralizia asupra lui insusi. dezvaluindu-i sj instrumentele psihologice prin care sS se poata reconstrui din propriile lui resurse (disponibilita^i sj material informational). autoasumat. Cu cat sunt mai ignorantj In privinta a ceea ce sunt.. pe obiecte. Sunt Tncantat de viteza. despre toata tSrSsema asta. cu atat oamenii sunt mai integral Ei sunt responsabili pentru ceea ce ei aleg sa facS sj ca de pildS fantazarea. in modul in care persoana se percepe. joe de rol. Acrionand. la situariile de viaril. in (inclusiv prin aducerea experientdor trecute Consjientizarea deplina §i autorespingerea exclud reciproc. precum pentru sj cum sau cat f§i asumS raspunderea propriile sentimente sj comportamente. capacitarile nu pentru ceea ce li se impune scaun) Fa tot ce simri nevoia.a de dialog. Nu-mi place deloc asta sj trebuie sS merg mai departe. mult prea repede..» treia secven(a importan(a in 3) Acriune. care sa menrinS raport de echilibru . vointei".a osteo-muscular sau isj blocheaza impulsul de a actjona resimtind tensiune musculara sj durere. fie bolnava poate fi consjientS sau vigila in spatjul ei de viaja. relarii. te voi susrine in siguran0. Levant. nici - senzorial-cognitiv. neputincioasS. ca are alternative sa faca ceea ce este 51 ca a ales sa fie sau (G. sa consjientizeze cum se poate consjientiza pentru ca apoi^ sa acrioneze responsabil in propria lui devenire.Yontef. Cu cat mine.eieg procesui prin care cineva cu- fie decizie. creeaz8 o distorsiune in consjientizare. in armonie cu sine sj cu lumea. metafora corporala.a in terapie sa cucare alege sau a celor viitoare . 1989).. noascS (sa constientizeze). ma mi§c foarte repede... mi§ca-te. gestaltisjii int. pe contactul cu mediul inconjurator situa^ii).. dupa o eliberare motorie a tensiunii. o sS m8 pierzi sj o sa te noasje modul sj in care el se autocontroleazS. integrandu-se holistic. Cel care este consent mult mai bine acum! Deci. R.." (joe T: Acum fii ! T: Acum fii §oferul cu „ce spune tizarii celalalt ca sunt"..cari sj in respiusor rarie. privind semnificativ. dar imi este fricS. vezi ce simlj gestaltista? Focalizareaconsjientizarii se poate de parca nu ar avea face in • douS maniere: pe contactul cu sine sj mea.explorarea constientizarii contactului cu mediul: 4) Contact. trage de transports de-a lungul vietji sale. o perturbare a acestui proces intretjne confuzie sj anxietate in contactul cu sine sj cu alrii..» optima. scaun!. tandu-se creativ.. Intr-un anume fel. amuzata. Autocu- dezvoltarea personals.. persoana !sj mobilizeaza sistemul bleme. Ea poate experimenta atat puterea de a actjona eficient. prin unnare. ea. „aici acum" se atent la mine. actjunile sunt liber cunoscute sj experimentate. pe baza discriminarii. de parcS cu propria sj n-as. mediu). fie ea sSnStoasS..S. T: Ce-ti trece prin minte acum? sa-i C: lui Ma gandesc ca va trebui imaginat spun sot. susrinerea acriunii. c8 ei sunt direct raspunzStori de ceea ce fac din viat.. posturale. ceea ce echivaleaza cu posibilitatea individului de a-sj debloca propriile resurse rezolutive sj de a se automodifica. cum face. privire nelinistita): fmhh. J. (persoane.). de la constientlzare de sine la adaptare creative ?i integrare holistS 39 Daca o Cum se provoacS sj exploreazS procesui T: Ce simri cand esji fata-n fat. penibile de jenS tea se referS sj insuficient. O un granit^ de contact §osea §erpuitoare. Simkin.. cu atat sunt mai dependent de alrii... nu sjiu ce sa-ri «C (isj Necon§tientizarea de sine mutS conflictul real sau imaginat doar. dar sufera de o incapacitate de a pune in acriune sau de a-sj finaliza ideile.. . Vorbind despre sine in termenii care i-ar aparrine altei persoane. mutS scaunul. deci autrespingandu-se.38 consjientizare deplinS poate sS clariflce sj s3 confere siguran{3 de sine. persoana. determinarea propriului comportament." rane5ti. §tie ce face.(oftateliberator) «C: Am visat cS eram in masjnS §i condu- experienja contactului Sunt foarte curioasa s3 inteleg de ce imi este a§a de greu sS-i comunic decizia mea. Cand uitS de responsabilitatea vie(ii lor. sens: lata doua de sine depline. C: „Sunt stradS. proiectele etc. prin inter- mediul jocului de • fie rol). afec- altora. adecvarea acriunii). Un stadiu crucial al ciclului este cu exteriorul (persoane.. tntrerupandu-§i ciclul conslien- de rezolvare a propriilor pro- cutul sau anticiparea viitorului. cial dans §i mi§care terapeuticS. sentimentele. (Se ridica. ca dacS ai sj fi consjientizSrii depline de sine in terapia C: Ma simt micS sj neascultata. real nu se aflS in contact deplin nici cu cu situatja. se invarte de cateva ori prin camera. experien^a ciclului gestaltului este ac(iunea. Cu alte cuvinte. totusj. diseara. stimularea sj amplificarea ac{iunii. pacientul Tnvaja sa lucreze cu exemple in acest a) frSmanta mainile. sunt la fel de imorale ca sj cele care produc rau consjientizeze total tiv sj motivational. „trebuie". Daca mergi prea repede. linisjit). Desigur ca o persoana. situarii. Prin consjientizare deplina.». atunci ei se automanipuleaza. chiar - modul sj in care Trebuie precizat ca actul consjientizarii este intodeauna „aici §t acum" chiar daca ceea ce se negare a ceea ce cineva este..

Yontef. ACJIUNE dure re) fond. op.". retragerea sau replierea. integrate in dinamica armonice intre figura $i dependent hranindu-i sinele cu iluzii §i spe- procesului de autoschimbare. asimilarii organis- in modul in care se constituie un gestalt de rezistenja la contact - confluent^.. „Mul{i terapeuji gestaltisfi evita chiar termenul rezistenta. sau. rSman fixate sau tomiile dintre eul ideal sociale sj eul real. prin negarea lumii. Persoanele care nu reuswc s8 se deta§eze de vechile probleme ale unui ciclu experiential..„a nu ISsa afaceri neincheiate". care confers procesului terapeutic mai curand caracterul de „lupta". intre biologic sj consjient respins. bazate in special pe jocul de rol. este o meabilitate si evitare. J. Ea opereaza astfel o nou3 restructurare in fond a fiintei sale. complementare sau care se expli- reu§esc s8 actualizeze nevoia dominants a cSm- pului ca intreg. sau un dominant care sS transforma liber. Capitolul 1 de la constientizare de sine la adaptafe creativS §i integrare holista dinamic intre sine flexibilitate mediu. Polarizarea postuleazS c8 p3rti!e opuse apartin intregul. persoana patrunde in structura de tura Schimbarea gestaltului trebuie pus8 in legScu conceptul de „po!aritate". dar nici s3 nu fie nu mani- proiectie. Altfel.Gestall-terapia. .ii". cerinte proces. (apud intervine" raportul „figur8-fond". centrat Figura 1 impune in cfimpul existential de baz3. at at interne: avand in vedere c& individul §i mediul constituie impreunS „o potentate".i autointSrite.tientizeze ca suportul de baz3 In reglarea sa este chiar el insusj. O data incheiat un ciclu. parafrazandu-l pe Perls . ca pe un impuls de a rezista impulsului restructurant venit din afara. Retragerea finatizeaza §i pregSteste un nou salt in dezvolare. nevoile rupte de realitatea posibilitatilor) sau contextul apare far8 figura (posibilitatile exista. In se autosaboteaza in procesul de nevoi personale. intre acceptat sj motiv. ci doar eliberindu-i resursele |i orientindu-i energiile prin care adultul se auto- (dupa M. insensibilitate) pe integrarea polaritatjlor eu-!ui. pentru a fi §i evolutivS.tepta §i ofere autosuport.i intre „deschidere" §i „rezisten0". ambele flind reconstructive §i stimulapentru cre§terea personals. 51 foame. iar structura personboalS alitatii coeziva. Pentru ca persoana s3 se poatS dezvolta. o psihoterapie care impartasesc punctul de vedere peiorativ asupra rezistentei in contactul terapeutic. Yontef. adica modul in care se impune ceea ce este dominant manipuleze pe altii. Simkin. el nu va mai s8-§i altii ramSne ata§at) adica atunci cand o nevoie este satisfacuta sau este suprapresatS de o alta mai urgenta. Simkin. conectatS eficient la acesta (adicS la fundal.te interactiune creativS. cSt cu lumea. Adaptarea nu poate fl decat creativS. 1980) c8tre un scop. dinamice ale organismului in a se regla. rSman ele insele in „suspensie" Aceste persoane se agata lor in minte sj corp. 5) Retragere. fara a-i ii initiaza cum sa-§i ofere autosprijin. p. Ei inteleg rezistenta. 1980. far8 s3-l „salveze". sunt intrerupte (Perls §i colab. p. Prototipul^acestei diferentieri sunt cei doi poli ai unui cSmp electric: polul pozitiv (+) §i polul negativ (-). adicS ceea (intern sj extern). intre per- imbogStindu-s. De aceea. s3 ii fie gestaltului. In gestaltmai curand ca o manifestare sanatoasS exprimand acele forte i se vitale sau trSsSturi care se impun. schema ciclului experientei gestaltului. in sensul ca figura rSmSne far8 context. stabilitajii §i consjstentei eu-lui. sau sfaturi. ca mod de manifestare a fermitatii. 337). figura §i fondul sunt dihotomizate. invauind saas. experiente de cunoas. El invatS sS cons. figura se schimbS pe un (a nu sim(i. Asfel.tere $i actiune imbogatitoare. considers rezistenta beneficS pentru resuscitarea resurselor naturale. altfel. interes. J. prin aceastS viziune dihotomica. spontan. angajeaza narcisismul patologic ^i realizarea unui sine izolat de lume. o „linis.tire a apelor parcurse". care se al dovedesc solide. manipuleze sau induce solutii Ciclu] Experien(ei Gestalt dar nu sunt orientate interes infantilizeze. ci unifkata prin actul terapeutic. incon§tient. facandu-1 |i diluate. ele raman unificate. deflecfia R Levant.concept nevoile de crestere). o incheiere acceptata a vechilor probleme de relate. cit. in contextul ei mai larg „bun8 forma". care se declan§eaz8 finalizarii doarin lui conditiile Aceasta presupune ca persoana s3 nu divizata. In starea de psihicS §i somatica. O bunS sSnState exprimS |i interactiune din filosofia taoista. 1951). adica printr-o nouS reconfigurare a raportului „figura-fond". care deregleaz8 functionarea evolutia persoanei. dialogul |i constientizarea . astfel incat relatiile dintre figura §i fond sunt compromise. fara a lua in considerare pe altii.i viata §i extinzandu-sj experienja prin noul ciciu parcurs. tate. iar rezistentele sanatoase. tomizante. Rezistenta. diferentiata polar in sanatos este integrat intr-o unitate mod natural. cu toate caracteristicile sale definitorii. oboseaia. In satisfacS terapia gestaltistS. cat sj cu rezistenta faja de acest Din acest cu inversunare de relatiile „neterminate".i politic. sj sj ponsabilitatea pentru baianta ecologica dintre sine %i mediu. intre cultural. in modul ei de a fi. ce este formulat cu claritate sj inteles se va pulata. gestaltisrii lucreazS in terapie atSt cu procesul de constientizare. sine. precizeaza gestaltterapeutii. care ii cum se intampia in alte terapii inlocuiesc propriul suport. anxietate) CONTACT (tensiune muscularS. i§i asuma res- sau sugestiile terapeutuiui. bazatS pe armonizarea s. Aceasta presupune o suspendare. experiente trecute. rezolvandu-le prin acceptare. Ej nu tive acest fel. reconvertire a c8 mutual. Efectul terapeutic constfi in invat. se creeazS dihotomii antagonisme.ate 51 Omul . asa cum tind sa o considere multf terapeutj. este blocantS §i patogenS. in crefterea de sine. Reproducem in figura de mai jos. etc). prin configurarea unui bun gestalt. context socio-cultural ^i constituie asemenea principiilor Yin impreuna Yang. 1989. In starea de sanatate. Terapeutul gestaltist il ghideazS in traversarea impasului. rezistenta este privita organismica. se inversuneazS in a-. ca §i pentru ceea ce el face sau a facut pentru altii sj pentru sine. Tot stimuleaza pe oamenrdoarsa se impunS pe ei Tn§i§i in lume. Astfel. Personalitatea este conceputa ca un camp diferenpat in polaritati.§i pastra vechile tranzactii. sj mice. intre infantil §i matur. creeaza confo imi- cum ar fi dihotomiile: intre 51 sj opune lui. Rabin. se intrejin raporturi suport extern. pe fundalul sau temelia din care se ciadesje personalitatea. ele de un' vechi pattern experiential. rationalitate sj afectivitate sunt rezolvate prin acceptare sj restructurare dinamicS. cele 5 tipuri crestere. iar „o psihoterapie care ajuta doar la ajustarea sau adaptarea pacientilor. ci dimpotriva. s. uniformitate ?i stereotipie sociala. atat cu sine. rezistenta nu este neapSrat „rea". bazatS pe integrarea polaritatilor. pentru persoana. adic8 in „parti" care pot fi opuse. 1984. Rabin. descoperind in terapie ci este capabil negarea (izolarea) sunt developate $j abordate terapeutic printr-o diversitate de tehnici de constfentizare. datorita conotatiei peioraive diho- RETRAGERE (rezisten$e) CONSTIENTIZARE '(confuzie. fiind pregatita pentru parte a acestei polaritati. de a terapie. intre intern extern. ranje nerealiste. directive sau interdictii. in sensul ca pacientul nu este dispus s8 urmeze directivele parcurgerea unui nou ciclu care s-o completeze. pot fi consjientizate s. restucturarea §i inceperea unui nou ciclu evolutiv. necesita o anumitS adaptativS. adaptata de M. etc. Privita ca polarite. cu sine §i cu altii. ceea ce permite deta§area. introecfia. decat eel de autoconflict" (G. Pacientul se autoregleaza organismic. p. ii a^a. intelegere superioara a sensului. 337).area de catre pacient a modului in care rezistentele perturbatoare pot ft SENZATIE (a alt intelss ori de cate ori este nevoie. 165). retroflectia. fara sa-i fac a munca. semnificatii atas. este necesar ca partile polarizate sa se poata integra intr-un intreg armonios prin autoreglare crcativS. (de exemplu. Stadiul final al ciclului experiential de completare a gestaltului este revenirea. asume responsabilitatea pentru ceea ce au facut sau fac pentru el. echilibrata. „scheletul de rezistenta personaliat. „0 persoana care vade$. in care dihosj resentimente." (G. cat §i exteme: structura fizica a campuiui.

cesita identificare care au inclinajie terminarea pacientului. repersonalizarea. de ceea ce ignorS. pe de o parte. fobice. sa invete sa discrimineze §i cunoasierea mediului. Numai acceptand ceea ce este poate sa restructureze. prin intermediul con§tientizarii atat a continuturilor intrapsihice. oferim facilitStile necesare clientului in a-§i intari autoperfectionarea. f5ra a insemna in nici un fel incurajarea tendintelor anarhice. Reufita unei terapii gestaltiste este trait-o sau ar putea s-o traiasca intr-o anumita autorespingere. nuturi" pot fi rea§ezate. cum sj ce permite reunificarea interiorului. pentru aceasta forma de terapie. Indicatii terapeutice Pe m&ura ce invatarea anterioara. nu vor participa autentic in terapia gestaltista. cat sj la client. intr-un cuvant . de asemenea. c) facilitarea explorSrii cSilor care acelor parti pecare pacientii §i le resping. sj Cresterea apare ca rezultat al contactului real sj al experientei directe a celor doi participant! implicati. de identi- peutice. cei preocupare in a se cunoaste pe sine intr-o maniera intelectuala. Etica lui „nu trebuie" teme sau neaga. sunt direct interesati de modul in lor. indispozi^ie. onestS ts. sarcina terapiei este de a determina persoana sa devina cons. a Persoanele care sufera de sentimente de fie de curS" (1989. turarea personalitatii clientului create. se con^tientizeze acele pSrti dalitajilor psihologice prin care aceste „conti- spiritual.la intreg. desj se considera sincer interesaji in un proces de explorare „impreunS". sau a propriei dezvoltan este principalul §i ultimul scop al acestei terapii. cum b) In terapia gestaltista nu se utilizeazS formula «ar trebui sau trebuie». rezonan$a. Cu la alte cuvinte. cum ii percepe la problemele chimioterapiei.dar care nu s-au maturizat emotional. Acentul in munca de con§tientizare se pune pe autonomia §i autode- cu toate functiile vitale.2. asigura independent tarea pe cont propriu. utilizandu-sj optim semnificatiile neterminat. ceea atat solujiile. luate impreuna ele sunt indispensabile pentru coacerea prajiturii sj clientului in a sj precum sj adolescenjilor cu tulsj lucra el insusj cu temele sale caracteriale relatie. autoin^elegere sj autoschimbare.tient3 de partile alienate anterior. asemenea unei fripturi pe care lasj sS se coac3 in cuptorul cald sj dupS ce stins focul". dubitative.oara' ca deschisj in a lucra asupra autoconstientizarii §i dornici sS inve^e in mod natural cum sa producS cu o sarcina care. emotii sau actiuni. ei fiind mai indicati pentru terapiile comportamentale. reprezentari. §i nu doar cu anumite idei. Ei pot vedea. ca Spre deosebire de alte terapii insa. praful de copt sunt rele la gust daca le-am consuma separat. care nu au crescut za sa se autoregleze. 51 in afara §edintei tera- Simkin utilizeaza o alta analogie sugestiva: "modelul prajiturii" („de§i uleiui. fn cadrul acestei „intalniri". sa se unifice in interior. cat sj a mo- De asemenea.to$i cei care traiesc nefericirea sj randul sau ca persoana. Respingerea anumitor idei. ei pot invS^a cum procesul lor de con^tientizare este limitat nu atat de lor. autorespinse. la alienare. via0. inainteaza in terapie. de la empatie te . auzi sj spune ce experimentaza. §i Yontef sj Simkin precizeaza: „noi cooperam cu cresterea care se produce far3 noi. sa gandeasca" sj sa acjionaze Tntr-un vingeri. acuzand de rau genesj staltist fobiectiv. Pe ei nu ii preocupa cli- sa se clarifice in privinja diferentelor intre „nu sa se autosume. Mul^i client. focalizarea realizan- indicata de cat de mult a reusjt sclientul sa achizitioneze integrare. depresive.1. resemnificate. evitand sa sa interpreteze meniina stimulSrii cre§terii continue. In reconsiderarea §i integrarea • care acestia sa-sj poata descoperi solutii proprii in general. Terapia este simultan un proces de autoexplorare. sau contactului autentic schimbarea comportamentului persoane reale. facilitandu-Ie cre§terea de respectarea preferintelor sj solutiilor clientului. in sj pacientii isj dezvaluie . Terapeutii gestaltisti folosesc in acest sens o comparatie sugestiva: „s3 la§i clientul succesul ei. imprejurare. sansibila. reglarii sj autosuportului. dupa Perls. acest stil centrata pe prezentul situatiei §i accentuand asupra experientei directe a celor doi participant!. d) Principiul integrSrii personale sau repersonalizarea. explica de ce terapia gestaltista poate fi afara cabinetului terapeutic. de la con?t!entizare de sine la adaptare creativS ?i integrare holistS 42 lor. Ei asjeapta mai mult ca ameliorarea sS vinS din efortul terapeutului lor personale. Este foarte importanta motivatia sj tipul de asjeptari cu privire la terapie. dezvoltari. Procestil p sih oterapeutic ge- sunt mai curand dornici s3 scape de un stare zare a clientului. iarcalea este „achizitionarea acelui nivel de integrare" a persoanei."). adica sa devina un du-se printr-o larga paleta de modalitati de contact. cu deplina responsabilitate. evaluari cu complexe de inferioritate. blocati. a experientei pe care persoana o traies. este ca pacientul sa con- depa§easca aceasta stare interesati de - sunt cei mai indicati CUM CEEA CE ESTE EL. O terapie finalizata cu de sj posibilitatea clientului de a-sj eontinua dezvol- succes. emotionale tatate. §i in terapia gestaltista' relatia terapeuticS este de la sj adult la adult. 5. participativa. faina. insatisfactie in relajii in surare. Prezen^a terapeutului este vie. Pacientul ai Ca propriilor constientizari. ezitante. deci sj 5. e) Principiul autodeCTaTuirii si sabilitStii participantilor in relajia autoresponterapeuticS. consjientizarea se refera atat continuum (sentimente. inhibati. sa le reconsidere. prineipii de desfa- sau s3 modifice direct conduita. schim- Aceasta se gestaltisti justifica prin faptul cS terapeujii bate. s3 resemnifice. burari de adaptare. anumit discomfot. somatoforme. in general celor din sfera psihogeniilor. ce simte terapeutul in report cu ei §i in anumite situajii. Cu privire la acest principal al facilitSrii sj 5. din sine insu^i. ralizat. Scopul stientizeze sj pacient. persoana trebuie mai intai sa-§i respinge.! Cei care sunt interesati sS scape doar de simptome. antisociale sau asociale. cat sj habitusurile autornatizate. ramane astfel deschis. cu acute sentimente de frustrate. cat de acest mod de a se relations in general. De aceea.3. cei care se autoinseala. interesul pentru restruc- cresc Terapia gestaltista este indicata in special persoanelor cu tulburari anxioase. cat gasirea acestora entii tnsjsj sj de cStre pot" ar §i „nu vreau". autocunoa§terea sj autoacceptarea. bio-feed-backului sj direc- facilitSm cresjerea. noi initiem atunci cand este nevoie. con- sj informatii). cu problemele pro'priei sale reglari Beneficiaza. fiind schimbari in viaja lor. lasandu-i in propria grija atat responsabilitatea. persoanele interesate de optimizarea comportamentului.Gestalt-terapia. pot fi beneficiari ai terapiei gestaltiste. atat acest caz terapeutii. urmeazS s3 se continue §i in $i in alte terapii umanist-experientiale. sau care se tern sa nu respinsj. sa le asimileze daca Pe ce se concentrazS munca de • • • sunt ego-sintonice sau sa le autoelimine daca con§tienti- care se pot autosprijini pacientii in rezolvarea zare cu pacientul? Principalele directii sunt: problemelor auto- Respectul pentru persoana totala da posibilitatea terapeutului de a-1 ajuta pe client sunt ego-alienante. cu dificultaji de exprimare a sentimentelor sj opiniilor. Ei sunt direct modul sj in care pot autoconstienti- pe de aha parte. f3ra a se folosi de munca de autoconsjientizare. care sa permita cre§terea. de frecvent §i intensiv practicata (de mai multe ori pe saptamanS). ca il §i asupra barierelor in- deblocarea mecanismelor prin in alte contexte terne care fi impiedica sa con§tientizeze. decat Noi mai mult completam un proces Din modul in care pacien^ii sunt angaja^i in relate cu terapeutul. raspunderea alegerilor. ru^inea. Pentru a putea deveni discriminativa sj responsabila. anxio§i. ci formula «ce preferi sau ce dore§ti». Integrarea ne- exercitiile structura- nu sjiu cum pe fenomenologia relatiei dintre terapeut §i sS anumit mod).te. abilitatea pentru contact. p. FACE ca sa se intample ceea ce este. modalitati metodologice) 5. cat §i sanctionarea comportamentului tine sSu. anxietatea teama sau sensibilitatea la ranire narcisicS. sa le „guste". atat la terapeut. sentimente sj actiuni proprii conduce la instrainare de sine. Capitolul 1 terapeutul ghideazS activ munca de consjientidistan|a. 330). Ei consUentizeaza cum sunt perceputi de altii. Obiectivul gestalt-terapiei. se desfasoara pe orizontala. cat sj la procese psihice (mecanisme prin care persoana ajunge sa simtS. Principiile practicarii terapiei gestaltiste a) Psihoterapia gestaltista se desfSs. cu conduite evitante. tul intfilnirii in contexIntre de a lucra. Facilitarea cre§terii. nu din eforturile Scopul declarat al gestaltterapeurilor provocarea sj extinderea consjientizarii este - ca modalitate de cresjere sj autonomie personal! Constientizarea privesje atat o arie particular.

.... deter- provoace un catharsis mai Focalizarea acestui proces intens. tizarea. consecin^ele propriului in stabilirea ment lui comportamentjnerea climatului te- contactul terapeutic sj in aici sj acum. pacientul vorbi despre rii sale perpetue. dar isj dezvaluie participarea ca persoana consjienta in experien(a comunS. cand demersul terapeutic este Jintit pe psihodinamica caracterologica §i a dezvoltarii. terapeutii gestaltisri prefera sa consfientizarea asupra experientei prezente. • focalizarea dominants pe cons. flexibilitatea stiin acord cu principiul adaptSrii cu persoana respectiva in alte terapiei la persoana tratata sj ?i la §edinte de grup. dupa caz.. permite pacientului sS actioneze Ce Prin stimularea interogativa a terapeutului" simti? Ce faci acum/cum simti sau cum faci 151 Ea este in masurS sa mobilizeze sj mai mult T: Asemenea cum spuneai se experienja directa.. opriunile sau resursele sj intSrindu-le astfel. in prezent ca sj fie traind traind fie fie grup. ori macar sa-i soanei cu care are o relate dificilS sau patosj castiga distanja psihologica necesara pentru a reexperimenta relatia respectiva. prin comunicarea percepfiilor lor asupra pacienrilor sj experientelor care se consumS. asa cum trSies.4. nevoile clientu- de cum face fata. Contactul soanei cu lumea. Necon§tienti- cum». insote|te furia.. avand ca pretext. senzitiv-intuitive. Tu pari ca te simti incapabiia s-o faci.. Stiluri. clientul este protejat munca anterioara cu pacienta. ii impiedica pe oameni sa-sj integreze eficient dimensiunea trecutului ca 51 pe cea a viitorului in personalitatea lor. observarea autoconsjienfizice a per- trecut. de a-i incuraja sj intSri responsabilitatea sj zandu-sj prezentul. minimalizandu-le sentimentele. §i intr-un caz. spre exemplificare. pe scena prezentului. chiar mai mult decat cu sj atat. modalitatile logice «ce lalt» §i sj §i observS ta. pe de o parte. tanta. contextul orei de terapie. initiind astfel pacientul in a se alimenta chiar de la sursa intelegerii sale perpetue sj totodata. pe de alta parte. mai mult in trecut decat in prezent. apoi pauza) T: portantS in terapia gestaltista.care nu este prezenta este mai putin restructurant sj terapeutic pentru client. intrucat pro- terapia gestaltistS cesul consjientizarii se intampla in prezent. modalitati §i fost ea). Prin efectuarea acestora. De obicei. este In gestalt-terapie. terapia cuplului sj nevoia manipularii. ei sufera de distorsiuni ale contactului «0 femeie de 30 de ani. (aceasta afirmatie bazeaza pe a observatiilor asta?".. s8 ^edin^e terapeutice. ca nalitatea la contextul terapeutic. impor„A veni in Tntampinare" si „a intra in . neputinta cu ce te simti tu mice. «eu §i cela- tate In terapia gestaltista se practica o diverside stiluri §i modalitati de lucru... retrSfi sj evenimente anterioare perirea lor se intampla tot acum). fostcael. tactul interpersonal. Se considers ca a o persoana. in „acum"..este. Acestea sunt perturbSri ale con§tientizarii sinelui sj contactului cu ceilalti din perspectiva zeaza tehnica „spune-i-o!!". intr-o astfel de imprejurare. in raport cu 5. sa-i schimbe sentimentele sau sS-1 recondijioneze. relajiei terapeutice. de la con$tientizare de sine la adaptare creativS si integrare holistS tatalui tau. care are un acces deplin la datele propriei sale experience. autosprijinS sau cum face cum rezistS. Acest sistem dispune de cea mai bogatS gamS de stiluri %\ modalitati de lucru. se experienta clientului. • sjientizare intr-o • maniara adaptata sj clientului.. devine consent de CE sj CUM se face.. prin particularitarile empatice. de asemenea. Sarcina lor este chiar a-1 invata pe client cum sa se autosprijine. Ce tr8ie§ti acum? Ce experimentezi? lui.le treptat experienta. Nu-1 pot face s8 fie de acord cu mine! sj crete^ rapeutic Principiul experienjei directe sau cons. pentru paeienfi. clientul 18rges.ti- actualitatea trairii. Prezentam mai jos o secvenja semnificativa de dialog terapeutic de consjientizare. In cadrul fiecarei modalitati de lucru se • • • • diversifies stilurile terapeutice. ca T: Ara^i ca foarte iritata.. Sj chiar dacS experience trecute sau posibile sunt readuse sau imaginate.. cu scop de formare a psihoter%i de optimizare comportamentalS. O multime de oameni din viata mea au opune. care toate «ca cum» sunt facilitatoare in special insa au in comun principiile terapeutice terapeutic este responsabil doar pentru sine. de pilda. timpului sj ele pot fi reglate in terapie doar prin P: (priveste interes spre terapeut). este extrem de imterapeutului. confirms aceasta). terapeutii gestalti§ti implica prin chiarstilui de relajionare responsabilitatea clientului in a se autosprijini sj autoregla. de autode- tehnici de lucru in ca un egal. «aici §i metodoacum».. in funcrie de: nu esji doar suparata. a o reevalua sj integra pe un alt nivel de semnificatie. Terapeutul este nu numai conectat empatic la client. care nu a niciodata de acord.ii. cognitiva sau pe con- P: T: Da. a?a §i sunt. In acelasj timp. Imi vine si-1 omor. pag. In felul acesin munca de constientiza- re in mod activ. precum 51 asupra a ceea ce pacierttul nu consjientizeaza.Se pare ca tu workshop-ul. sunt prezente „psihologic" in sj P: (semne aprobative din cap. alegerile.decat a-i vorbi direct acelei persoane. cum ai fi foarte manioasa. terapeutul utili- apeutilor de a sj le asuma sj valida. peutului. persoana teraPerso- entizarea lui «ce sj cum» §i al lui «aici sj acum». • • • cunoasjerea de sine $j a pacientului.. sj Ti ambii sunt implica^ comunica din afara. ca sj cu amintirile sau anticiparile iar SJ expectable. el insu§i definindu-se prin creativitate litati • metodologica. aflata in faza de • • • mijloc a unei terapii de grup gestaltist este indispusa |i spune ca e suparata pe cineva din a familiei. terapia in grup. fara a preciza persoana. sj in altul.tientizarea corporals. 45 data 44 prezen^a lor in intregime. care se considers responsabili intampla acum. 340): prezentate anterior. care sS-i permita s3 evolueze. Rezonanja dintre atitudinile sj §i implicarile Ce-fi vine in minte? P: terapeutului. ca sj prin nivelul dezvoltarii sale spirituale. • centrarea intregii experience tranzitje perpetua intre trecut §i viitor. Acest stil de a lucra. dar fiecare (reamintirea. se necunoasterea a ceea ce simt 51 sunt in prezent. implica tehnici derivate din jocul de rol. imaginative ji creative. mai dur sau mai bland al Responsabilitatile stride ale terapeutului in procesul terapeutic se refera la: • cantitatea sj calitatea „prezentei" lor in relate.. pentru a putea fi in prezent. ci calitatea §i cantitatea tehnicilor utilizate. AceastS maniera directa de dialog cu persoane care desj nu sunt prezente fizic. caracterul facilitarea cresjerii. terapia copilului. el ghideaza dialogul cStre o alta posibilitate de con§tientizare: T: . sau ca tehnici provocative o serie de sarcini experimental sau exercifii. emotjonala. cum n-ar fi avut trecut.te el dinlauntrul fiintei sale ceea ce terapeutul scoperire se face A1CI sj ACUM. mentinerea proceselor de contact sj con- clarificate sj integra- pari ca te simd neputincioasa.. mentinerea unei pozitji nedefensive. unele persoane ajung sa-1 experimenteze ca sj cum s-ar afla in trecut sau in viitor. onest sj eficient alianta pentru traind in viitor ca sj cum ar fi in prezent. P: T: P: Eu chiar a§a sunt. Un alt aspect important al relatiei terapeutice este ca ambii sunt responsabili de modul in care isj solut. responsiv. adaptata dupa Yontef §i Simkin (1989. ca T: |i tu nu accepti asta? P: Nu! itj sale §i disponibilitajile traiesji T: §i atunci sitate neputinja cu o inten- mai mare decat ar merita-o situa^ia.Capitolul 1 Geslait-terapia. adicS cum s-ar afla in fa{a lui. Principalele modade lucru sunt: terapia individuals a adultului. participind direct. frecvenja §edintelor terapeutice. minata de contactul cu tatal sau. Desj de obicei. focaiizate pe retrairea in prezent a experientei ranirii narcisice. chiar dacS obiectul consjientizarii pot creasca. pentru a spori conin legaturfi neputinciasa? soanele tratate terapeut. Spre deosebire de alti terapeutj. mentjn cu grija. pentru propriile alegeri cu lumea. cum etc. in cadrul altei fara ca terapeutul sS-sj propuna sa-1 conducS emojional de impactul prezentei gena neaparat undeva anume. In cuno§tinte in lucrul cu teme psihodinagradul contactului (intalnirii) dintre pzrsj orienteze te.. experienta directs instrument metodologic.. Ea este extinsa §i aprofundata. a schimbS§i (Observariile terapeutului asupra intalnirilor pacientei lurilor este Este de precizat faptul ca. In terapia gestaltistS.

prin care se pot con$iienti- Acum urmeazS)»... §i experimentezi anxietatea." Astfel. in „acum"? „Hai sa mergem mai departe" inseamnS. ei? . in func^ie de asta. com- dependentelor in contactul corporal in cu problemele spariului personal §i cu relatia de intimitate. • tehnica „cubul" este de asemenea. Ne-am intainit si mai inainte. de la constientizare de sine la adaptare creativS ?i integrare holistS 47 lor sau munca directs conexiune ale terapiei sunt contactul. p. lata un exemplu preluat din experienta lui F. §i nu numai ca e un sistem inchis. dar partea ta stanga trage spre dreapta. De fapt ea exercise de con§tienttzare corporalS: §i consrientizarea tensiunii musculare rii a relaxS- psihomusculare. de unificare a polaritajilor. redata in s. iar o variants a ei este cunos- maturitatea emolionala.. cStre viitor. consrientizarea rezistente- anxios. Toate aceste exercitii sunt utilizate ca tehnici care orienteazS con§tientizarea insului asupra mo- Menrine-te atent in corpul tau. S: Nu.. Tehnica a fost in care subiectul poate solicita. imi simt respiraria. dar revelatorii pentru lucrul pacientului cu sine. nevoia de comunicare cu ceilalti. decat sa-mi risipesc timpul cu anxietatea. JncearcS acest experiment §i afiS ce potf con§tientiza". F: mai curand a§face cat mai bine acest lucru. Care e obiecria ta fata de acum. §i conexiune cu consdentizarea posturii. ajutS subiectul sa-§i con§tientizeze imaginea de sine in relariile cu mediul. Interogatjile-ghid sunt simple.dar pori vedea cat de mult se exprimS prin postura ta. ori se poate lucra cu focalizare pe grup. Ce simti Tehnica diagnostic este totodata §i un bun instrument §i acum.. §i Acestea vor altera consrientizarea • explorarea sinelui. S: Hai sa Focalizarea cons. DacS te situezi in prezent... tu esti in siguranta. golul cuta sub numele „top dog-under dog" (lb. adunatS. 81: «Sam (vorbeste repede): MS numesc Sam. intrS aceastS experientS. mimicii 51 pantomimicii in conexiune cu starile emorionle sau cu ganstarile si gandurile asociate. §i . Simt bataile inimii. fiind totodata restructurantS la ca suport de dialog problema foarte dificiia.a bStSIi inimii". §i con§tientizarea ritmului nimic altceva decat o stare de trac. o alta nalitatea ta §i cu feminitatea. neliniste. Nu parem sa fim prea linistiri. Acum. resistenta in situadile limits. care incordata. pori aceasta este §ansS. in timp ce mancam. gfindefte §i experimenteaza" grupul ca intreg. engl. simt foarte sigur a§a. de a sta aici? Te simri ca §i este o tehnica care prin intermedin vizualizarii descrierii „spariului personal" a§a cum este experimental acum §i aici. din nou. probleme legate de contact §i de grani- „Gestalt Therapy Verbatim". F: Ahaa. nu este Ea nu e (prin joe de rol cu persoane semnificative din nivel tru mental §i actional. o tehnica metaforicS provocativa. sunt in opozirie de exemplu „cainele de rasa" §i „cainele maidanez" (Perls introduce aici. in timp ce experimentezi". cand iri dai drumul. • deplin. dar n-ai lucrat niciodata cu mine. care puri de optimizare. precum §i a unortendinte nevrotice de tip durile. El poate sa-§i inca o datS. elaborata |i practicata de noi. Ea poate intrerupe cercul vicios al translariei anumitor reziduuri relarionale conflictogene. sau: „Experimenteaz3 acest lucru §i vezi ce-Ji trece prin minte sau ce sim^i acum. imaginea de sine reaiS. aici §i acum).i personale. la „atunci". pacientului. con§tientizarea ritmului cardiac in S: Deja simt F: cum imi bate inima. cat §i cu gru- cu masculinitatea • tehnica „zidul " este Exerci£iile sunt introduse prin formule de genul: "IncearcS sS faci asta §i vezi ce Tntelegi S: F: f mi simt inima se pare batfind. (razSnd). Tehnica poate fi folosita §i ca o tehnica de restructurare persotele (postura).. inchide ochii §i observS-ri 51 „experiem. Imhh. cele • S: Acum. acum consumS Aceasta variants angajaza un joe de rol prin care clientul comunica cu sine pe diverse teme generatoare de conflict intre imaginea de sine ideala §i lare. in terapie. fata de prezent. sau ca suport pentru provocarea dialogului dintre „partile eului aflate in conflict" (lucrul cu polaritadle)... partea dreaptS se duce spre stanF: Este ca S: Ei.. pe nicarii implicate in disfuncrionalitSri ale personalitajii. Dintre tehnicile experimentale cele mai cunoscute sunt: a) cS avem trac. comunicS stari de dis- comfort. tisit altcumva? $i S: Simt ca tine §i cum toata sansa mea ar fi cu Tehnicile de focalizare se bazeaza pe interospre §i pe exercitii (situa{ii propuse experimentare. F: Da. pentru a clarifica §i extinde experience se exprimS in terapia gestaltistS prin expresia „a lucra cu. o sS-ri spun cate ceva despre anxietate. cStre interior sau exterior. sa continuSm. cum ori te-ai fi blocat. o tehnica exploratorie pe care noi am introdus-o $i o utilizSm cu rezultate interesante.. Tu vei inventa oponend... consrientizarea senzariirespirator a modificarii lui in lor proprioceptive care gandindu-te dintre „acum" §i „atunci" se umple de mai multS tulburare. ce experimentezi? S: Intr-adevSr. in viitor. ori pe terapeut 51 pe ceea ce simte. poji nu-ti schimba poziria spune despre poziria ta? sS-i spun: „Sam. ga. dinamica interna §i orientarea spontanS a persoanei cStre trecut sau viitor. etc. se poate lucra cu corpul. la masS. prezenta acum. dar o putem „inscena". deci cu focalizare pe individ. al perturbarilor blocajelor coniu- intregul meu corp. pacientului. pe care el le de contactele sale cu lurnea. .Perls cu cazul Sam. mai frecvent folosite fund: ce simri sau la ce te gandesd tu acum? De ce anume iti dai tu seama acum? De ce e§ti tu acum con§tient? Ce crezi acum despre asta? Aten^ie! Nu se pun intrebari care si provoace interpretarea..46 rezonanJS" sunt douS atribute esenjiale in terapeutului gestaltist. sentimentul de confort sau de discomfort pe care il tr3ie§te in legStura cu propria persoana. Poate fi relevanta §i pentru observarea lui .i con§tientizarea relariei subiectu^i s3 inducS explicatii §i autojustificSri. atat in lucrul individual cu pacien^ii. F: Ce te nemultume§te cand te simd in prezent. de ce faci astfel? . S: Ei. care un sistem inchis. fund un bun suport pentru rezolvarea unorconflicte existente in trecutul subiectului. prin depas. sa „scriem scenariul". raportul pentru modul in care persoana face fajS la izodependents afectiva-autonomie.. tehnica... asupra careia vom reveni in cele ce sau ce inveti din acest experiment".) . Aspectele vitale §i Capitolul 1 Gestalt-terapia. garii-ghid S: A. b).. sau nerabdator... Ea permite autoex?i gSsirea de solurii in depa§irea limitelor proprii. relevantS conexiune cu emo^iile sau cu retrSirea anumitor situarii ori cu imaginarea altora. in directs corelarie cu dependent emotjonaia versus modul creata de F.exerci{iile de conftientizare afectivS rela{ionaIS prin tehnici specifice cum ar fi: • tehnica scaunului gol §i za strategiile prin care subiectul se confruntS plorarea cu obstacole existentiale. de jos)"..Perls. (razand) F: Vrei sS-mi faci o favoare? Vezi ce simri cand te deschizi. DacS parase§ti prezentul §i te situezi in afara lui „acum". primi sau respinge ajutorul. mS care de obicei. 1974.. claustrofobic §i sociofob. astepta. Acesta participS la integrarea fragmentelor care compun persodialogul dintre doi Tmpiedica pe subject sa rezolve in prezent probleme asem8n3toare celor cu care s-a conil pori amesteca astfel? Corpul tSu nu ri-a spus nimic inc3. Este relevantS §i pen- viata pacientului). cu emoriile. Sam. nals.tientizarii fenomenologic. dar §i pe focalizare perceptualS.i mergem mai departe.. Poate fi un bun suport de restructurare mentals in depasirea propriilor blocaje.. F: Ahaa.in traducere „cainele de rasa ( de sus) §i cainele obi§nuit (de maidan. oare cum le fruntat in trecut. doar pentru o clipS. sau plic- Fritz: Ne-am mai cunoscut. atitudinea pletitudinea metodei experienjiale. deci a§ putea sa-1 a§ez pe Sam pe scaunul gol singura ta . tu stai acolo §i ma privejti Oare ce gandesti despre toate astea?. prea siguri.cum se considers o numeste ea in psihiatrie. F: SS schimbam locurile. Fa tot ce mai bine" de sus.. Ce CS este te rog. daca te simti in „acum". cu comportamentele proprii clientului sSu Ce experimentezi chiaracum? §i tehnica reprezentSrii spatjului personal dufui in care funcrioneaza corpul sau asupra modului cum se poate folosi de corp pentru a deveni mai con§tient de sine experimentezS din perspectiva altora (injelegandu-i pe alrii). de genul: de ce crezi asta? . dezvolte in timpul acestei comunicari o strategic de rezolvare a acestui conflict.irea polarita^ilor §i reproiectarea la nivel mental a unei noi imagini de sine.vezi tu. eel mai frecvent bazate pe analogie §i metaforS.

ceea ce simte. metaforica. adic8 s3 verbalizeze o stare emo^ionala greu traductibiia astfel sau o manifestare nonverbala. ce gandesU. In cadrul noi perientei noastre cu grupuri terapeutice^ o tehnica indirecta. etc. dandu-i Ei sens transformativ la nivelul mentalului. vrei in tine! un de autointelegere. In exemplul de mai jos este prezentatfi ses. ca ur- Aceasta intervenrie va determina pe subiect s3-sj consjientizeze natura rezisten^ei. Spune. Frustraria |i imagine acceptata a sinelui sau a cuiva. Se utilizeaza „lmaginearol prin tehnica scaunului gol (ex."» ori grafica pot fi utilizate cu succes ca suport de s. prin respunzator. creativ pe de alta parte. in o continuitate sj o consonants. tehnica exagerS- retroactiv in postural ori schimbarea raportului figura-fond. sj sau punerea cu cele de „culise".. tarii §i creativitarii. focalizand pe detalii semnificative. prin propria optjune. UtiHzareaJarului simbolic devine declans. poetizarea sau expresia am incredere in tine". scotomizate a unor evenimente cu mare incarcatura emo\ionala. isj creeaza §i intrerin anxi- neputinje sau evalu3ri eronate. fie prin tehnica metapoznjilor). La ce te gandesji? Nu vreau sa stau cu „raul" asta in mine.Gestalt-terapla. Pacientul este incurajat prin formula: „spune-i-o!" sa verbalizeze toate acele sentimente sj idei ia adresa unei persoane sau unui grup pe care de obicei nu indrazneste sau jocul de se abtjne sa le comunice. diversificandu-1. aici. sj sa care il accepparcurga un dialog imaginea de sine negativa au putut iar fi developate prin aceasta tehnica simplS. neconvingator sj inexpresiv in cu mediul. el il va folosi sau il va darui altcuiva care are nevoie de el. un pacient care sufera de sentimente de jena senzitiva sj autorespingere. de la con?tientizare Capitolul 1 de sine la adaptare creativS ?i integrare holistS 49 fi pacientul are nevoie sa • tehnica „mentine-te!" sau fie sprijinit sj in a-sj munca de con§tientizare a putut ghidatS co- „ramai in starea respectivS!" (in lb. (dupa Yontef o secventa de dialog care folosj Simkin.telalia cu tatal sau. distruge. §i educarionaia. De pilda.. Primind darul simbolic respectiv.ti sj amplificator de sunet" i-a consrientizat efectul pe care il inducea altora de a nu fi remarcat sj chiar ignorat. deci pentru a putea prelua controlul asupra starii respective. in campul ei de con§tientizare au revenit sentimente intense de ostilitate poate crea o s. numai relua in sens evofel.. missa exagereze anumite sentimente.. terapeutji (in aborgestaltis. substitut imaginar cu aceasta imagine vizualizata (ca de suport afectiv pozitiv) pentru a .. f n terapia formativa a viitorilor terapeuri gestalti§ti... Tehnica fanteziei ghidate poate. oferindu-i s..te. ciclul gestaltului se poate lutiv. Terapeutul sine cuited scurtcircuitate". retjnute sau refuzate consent in forma de punere in „scena" a tr&igandurilor persoanei este tehnica I structurant. simte-te a de catharzis. fn cadrul unei alte §edinte individuale. alta modaspune-i ce simtj.i consrientizare pe de o parte. dusS pe ganduri. care unii pacien^i etatj. reactivate. cat sj cognitiv sj comportamental. Ja^ada". cathartice.. sunetul. nu El ar putea spune: „Nu vreau sS plang aici. ori „Mi-e rusjne". pe baza unor judecari §i evaluSri pripite sau care le scapa de exagerSrii sau amplificSrii. cum ar fi programarea neuro-lingvistic8 §i samatoanaliza. ceea ce crea o frustratje perma- restruciurare. de cari pentru a spori efectul de exprimare subliniata intentional. modalitari grarea tuturor acestor procese prin adecvate. consjientizand natura rezistentei pe care o manifests in munca de consjientizare. sj posturii. sa-sj il determinS pe pacient adanceascS trftjrea unui anumit sentiment pentru a sj-l clarifica sj completa. Se creeazS cuvinte. a spontaneiutila. pe utilizam care despre . idei sau dramatizare. engl. Numai astpot produce schimbari in persoana. negratificand-o emorional pe masura a§teptarilor. pe aza-tj c3 X este chiar acum. a modificarii imaginii proprii §i a modului de evaluare a raporturilor cu grarii alrii. s8 il mare prin actjonare directa. consjienta in clipa iminent. pastrand un ton plat. consta in a-i cere pacientului sa exprime litate mente" sau „microscopul Aceste O elemente-suport sunt oferite sub forma unui fie de „dar" pacientului care lucreaza cu sine.i Spune-i tot ceea ce nu reu§esji sa-i am denumit-o „amplificatorul de sentiinterior". ori pur §i simplu pe care le emit din inerije sau stereotipie cultural- atunci sa-i descrie firea s8-mi arate cum mi§cS el. Fa-o acum. reactji. fund de fapt autorii sau programatorii incon§tie'nti ai acestora. cu care dialogheazS imaginar (fie prin tehnica scaunului gol... pentru a putea ulterior sfi-l depa^eascS. „stay with it"). tehnica „daruirii unui benefice. pentru a simtj mai intens scene exfantazate sau retraite. cresje capacitatea de consjientizare de expri- se pastreze in Aceasta incurajare ceea ce simte sj relateazS ca simte. impune sj de „a se face auzit" intr-un grup. poate vizualiza imaginea ts mamei neconditjonat. in scopul inte- munca mod aceasta tehnicS. p. Este o tehnica de dialog care incurajazS pacientul sa se pastreze in trflirea pe care o experimenteaza. psihanalitica). sa cuvinte pe potriv3. brusc. •Tehnica fanteziei ghidate (sau a ghidarii imaginariei). pare preocupata): . §i Am o rugat-o sub controlul consrient. Multe dintre tehnicile utilizate §i in alte metodologii psihoterapeutice moderne. nemarturisia fi bile. Ei nu sunt con§tienri de modul in care ineficiente isj autoinduc unele comportamente sau gresjte. tonului. in fa^a ta. „Nu vreau s3 admit ca mi-e dor de el. (ii darea sj eliberatoare. cum spui. Mis. amintiri legate de modul in care acesta obi§nuia s3 o minimalizeze §i descurajeze in tot ceea ce facea. Scenarizarea in actiune este folosita" sj De ce anume esri tu Ce iri vine in minte? de a cresje consjientizarea ca un nu ca un mijloc mod sau a personajului jucat. T: Mentjne-te in aceasta stare. fie de catre grup. ori il va arunca. spune-i tot.. o mare a unei procesari secvenriale. Unui pacient care avea dificultatj in a-sj verbaliza emotjile. in comunicarea cu se descoperi a persoanei. |i suport imaginativ reprezentare unele bazaie pe vizuala curg lacrimi. reintegrandu-le prin descoperirea in^elesului adevarat care le explica sau manifestSrile latalui s8u prin simulare. Pe masurS ce pacienta a adoptat postura sta cum de obicei.te exprime prin vorbe. in acest ultim caz. sentimente. mutat sau au imbogarit arsenalul tehnic al dar preluand esenrialul: spiritul de lucru fenomenologic sj de restructurare.atoare pentru punerea in actjune a unor atitudini. cate ori catre terapeut. au imprucu sine sj gestalt-terapiei.. se cere subiectului pacienta ne realata in cuvinte purine trale sj neuse comunicate. cursul evenimentelor experimentate de subiect. a siguranlei de sine. ori de neincredere la adresa lui.carea. ca mijloc re- • tehnica „scenarizarii sau punerea in scenS „este o tehnica bazata pe actfune sj verbalizare O rilor alta sj chiar a sensj se refera la punerea in actjune timentelor sj ideilor incomode. cest scaun. spune ce Pune-p de suport care sa conduca la o restructurare utilizata in situariile in anume nu vrei. cum prives. nece- sare in practicarea acestui sistem terapeutic. tocmai pencomjnutul tru a putea deveni mai consjient de acestora. rezistenta diluandu-se de la sine.ansa de a de pe ea insasj sj cu manifestarile considerate gestaltist „repara cir- mimicii intermediul amplificarii vocii. reconstitui..a relape cu alrii."). blocandu-l initjativa de a se exprima. prin con§tientizarea unor noi semnificarii. ceea ce infuntraiesje. sau ceea ce ai fi vrut sa-i atunci sj nu ai putut.) P: prefera sa o foloseasca in scop de clarificare (vizualizare) altele folosind suport kinestezic- T: P: Te vad incordata.. Desj exprimarea sentimentalor detensionari fost asimilata mai curand unei as. care pot servi de consrientizare sj de autocontrol in de restructurare cognitiva. Poate fi T: Stai cu ceea ce nu cuvintele in acord cu ceea ce nu vrei. care sa consjientizeze sj sS conecteze astfel se toate aceste procese simultan. O mare de tehnici §i jocuri experienriale au fost create pentru a produce restructurari benefice in planul intelegerii §i evaluSrii de sine. il plan afectiv. ca suport pentru integrarea unei pSrri respinse a eului. 342): «P (mimica T: asta? trista.. activeaza sj reconstruiesc mecanisme psihologice nenta pacientului. Pentru aceasta este nevoie de inteatat in pentru sporirea rii este de asemenea expresivitatii verbal-kinestezice. Prezentam in continuare cateva dintre posibilitatjle tehnice dc ideea integrare §i P: Nu ma simt bine. De exemplu. autoacceptare. cuiva care plange pe poate cere s8-§i „puna pkinsul „in i se date... c) Exerci|ii de con§tientizare cu suport imaginativ §i diversitate o unificare intre maniera verbala sj nonverbalS. spui spui de obicei. apoi se incordeaza privesje in gol. mi§carii corporale proprii 1989. incurajata fund sa exagereze modul lui de a se raporta la ea.

Lowen. Sunt pe cale sS ma puternic..ec sexual anodin. Ea mangaie ceafa. in acest fel. Este nivel negate. ImagineazS-ti ca prietena ta.. dare rece s. Fii impresie. Ce poji face.. ce a precizat toate elementele reprobabile. pot restructurSri terapeutice sj la dezvoltare personals. din perspectiva a dupa putin trei calitSti. imidiminua sau tatia. nativ este insa simuitan sj o experienta afectivS. in gasirea unei strategii rezolutive personale..ecurile puse in legatura cu prezenja nerecunoscator („de cate ori ori P: Simt ca e mai rotunjita. . insusj a conceput-o.es. s-o aplice §i sa se autoregleze.». negativa sau pozitiva. poate c8 a§a devine mai u§or de suportat. spontane §i autoimplicarii libere. avantaje sau beneficii. iunie. pe sa contribute respinse sau negative ale respectivului obiect. dar constandreapta pe zona incSlzita simt cald sj ceva us. Efortul Ce T: Fixeaz8-ti atentia asupra acestei cSlduri. experimentate la nivel imagistic §i psihofiziologic. Lucrul la nivel mental. Aceasta il predispunea la suprasolicitare §i erori.. T: F8-o P: T: P: ! Ce simp acum? care insotes. Dac8 evalueze in deplina cuno§tintS de cauzS autoimplicarea sa ca manifestare responsabila in ceea ce il prive§te.. parcurgand un alt de tip de contact relational.. Subiectul poate asimila §i o experienta mentals dacS are o valoare pozitiva. De§i „el muncea eel mai mult. dar tot ii simt greutatea..teapt8 de la el mai mult decat mai bine. P: P8i cum ai scSpat de povarS? am eliminat-o chiar eu insumi. Suportul metaforic a pernris lucrul simuitan corporal §i fi emotional dar a con- ce simti acum? trezesc sj stii tu. P: con^tientizarea resurselor proprii in a face fata problemei.et3. pana la disparitia §i eliminarea ei din spajiul interior al subiectului.. reprimate sau pur sj simplu blocate. atat ca sa-§i intareasca imaginea de sine deficitara. (dupa Simkin) utilizata in cazul pacient care reus. imi a§a de cald sj de plScut.. lamentable etc. cu mult mai multe detalii.tient de aceasta stare in ea. e mult toata zona. la in minte? exprimand mi-ar vine 51 P: Deci. ca atunci cand relateazB despre o Tn emotie. diminuare sj integrare. antrenand o restructurare emotionalS pozitiva constand Tntr-o mai buna autoacceptare. ca libera. mental.. prin apasare) sj darincS teamS ca se as. eu be§te surprins). tresarind).te sa consjientizeze propria intr-un es. 1992. vizualizarea unui proces treptat de reducere a dimensiunilor pietrei simbolice. pacientul este pus sa-§i imagineze adevarat sul a ceea ce afirmS.. m8 stanjenesc bucatelele ramase. sau considers a fi sau s3 constientizeze un anumit eveniment sj mecanisme mentul supraresponsabilitatii (redat simbolic prin greutatea mare a pietrei. la serviciu. T: Urmare§te-i conturul §i vezi ce simti.. oricand!. in ie modurilor obisnuite de a gandi.etc. destul de lucioasa. in raport cu care el se desohide perspectiva. transferabil. tare tot ce simp in fiecare interesanta (utilizatS sj in analiza bioenergepacitica a lui A. care insa il problematizeazS anxiogen: «P: Noaptea trecutS eram cu prietena mea. tnainte ca ea s3 fie construita. Foarte frecvent persoanele sunt constranse de grannincat. o sa le mi s-a TncSlzit s. n-am sjiu cum s-a intamplat $i de ce. s-o localizeze lucreze asupra ei. Capitolul 1 de la con?tientizare de sine la adaptare creativS ?i Integrare holistS 50 exersa in imaginar un alt tip de comportament. Vezi. Cu toate astea "moale (nu intru in erectie).expede rientele bazate pe gandire pozitivS insotjte imaginative sugestive. da. o situatie. T: (privire semnificativa §i incurajare nonverbala) imagisa devinfi reala. inginer.. De reexperimenteaza ' situatia. domoala. nate posibiia. (zambesc lini§suportiv. regScSrii acestei tehnici e impovSrStoare cS ma macina sindu-§i un mai bun control pe sentimentele sj mea sta P: Sunt a§ezat pe canapea. L-am rugat pe pacient s8-sj concentreze intreaga atentie SJ T: Ce-ti vine s3 faci? P: Simt nevoia sa o incaizesc.. ceea ce atrggea repro§uri din partea §efilor sSi. Atunci fac. fata de o aceeasj nS. respir mai u§or. cat §i sa-ji reduca nesiguranta cronica in care se zb8tea. consta in a-l ruga pe anumitS ent. Aceasta teama era pus3 in ieg8tura cu o scazuta imagine de sine sj cu un acut sentiment de autorespingere.D. - conversie gestaltistS. fare exagerare sau surpriza) O hoterapeutica cu A. In experienta corp §i si noastra clinicS. pe un adicS p!ans. autorespinsa. mai suportabiia. sale profesionale imi place (pauzS. in maniera de mai jos. mai Intai proiecteazS o casa. i-am ghidat munca de consjientizare printr-un exercijiu de focalizare transformative. Spune cu voce moment. N-am panS acum cS pot face asta §i ca mS pot insumi pot face asta (zam- simti asa. 1. frica. mai mici. m-am gandit ca am avut o zi atat de tensionatS incSt a? putea s8 nu fiu capabil s-o imi aduc aminte de el simt o piatrS de moara in stomac").. Pe de alta parte teama O s8 le fac din ce in ce mai bine topesc. iubita sunt ISnga mine sj devin excitat. o relatie sau propria imagine eel negativa. s-o descrie sj s8 relateze tot campul consuintei lor nu incape nici o alter- ceea ce simte in legStura cu prezenja ei in interiorul sau. mi§care T: Hai sa reluam „filmul" cu o atent la lentS. operatiune pe care el nivel imagistic. Pentru a neutraliza acest efect de ancorare in patternuri opurigide. ar fi mai mica §i mai putin dura mai bine.. ts (i$i apas8 mana zona ea. conceput de noi. T: Fa-o mai mica sj'mai putin dura. ca sj invatarea. unui sef tiran sj de cate ori relata es. Deci.. Ce s-a intamplat oare? Prezentam in continuare o secventS de dia- imaginative log bazat pe tehnica reconstituirii unui ghidate. modelele culturale. cum ar alta tehnica tensiunea interna. simti? Ce-ti trece prin minte? P: menologica a existen^ei sale..Gestalt-terapia. integrare situatie. era eel mai putin recompensat".te noul „proiect" mental. am scapat de greutate.). Construita^ la nivel mental ca proiect §i experimentatS in conitientizSrii . stau iungit pe canapea.. El a invatat s8 discrimineze ^i T: P: Ce simti nevoia sa faci cu ea? Ce-ti vine frecvent cu pacienti nevrotici care aveau dificultSd de exprimare a sentimentelor sj care utilizau limbajul corporal simbolic. (Uite. Din acest motiv. sentimentele de ingrijorare. se asazS langa mine. Tehnicile de P: Cred c8 T: §i §tiut ce crezi c8 s-a intamplat? am scapat de o povarS.. aduc Tmpreuha acele procese pe care pacientul persoale tine activ separate..or. Ma simt tot cald. „scenarizat-o" §i experimentat-o in imaginar (secventa din |edinta psi- tit §i T: F3ra indoiaia.. constS un in a propune pacientului sa reconsidere obiect. acum T: Inchide ochii. Aceasta ii va permite subiectului sS completeze un gestalt experiential ulterior. rSmai in mentine-te P: T: Mi Tu s-a destins toata zona. ea nu are corespondent in realitatea fenoaceea. ca o piatrS de moara" localizatS in somatic conflicte nemSrturisite. de a nu-sj pierde prestigiul in fata familiei (era casatorit sj avea doi copii) il determina sa supraliciteze in sarcinile pe care le prelua asupra sa. in procesul autotransformativ. avea convingeri secrete cienta sj sj jenante de autoinsufide incapacitate. chiar daca la origine. §i adiere intr-o T: Fii cons. realatie. Restnicturarea se produce aici mai intai modului in^care la nivel mental.. „hrSnitoare vizualizSri Sunt implicate aici de reprimare sj negare. Ea ma strange de brat zona stomacului. este noaptea aceea sj cS te afli cu fi verbal stari negative inexprimabile. asa • Tehnici de simtire asupra „pietrei de moarS din stomac".i dur8.. optiunile sale.. se sparge... plansul. am folosit aceasta tehnica Mitrofan): simti in legatura «T: Ce cu „piatra §i asta de moara"? P: Simt c8 in stomac! Pacientul a devenit con§tient in urma practica este capabil sa opteze pentru o solutie proprie in ceea ce il prive§te. In cadrul exercijiului transformativ la E foarte pl3cuta. data aceasta in experience actuale de relate. asemanStor arhitect. sau sa exprime O astfel am folosit. senzatie sau gand pe care Tl fiecare tncerci.i relate din aceasta noua imaginativ ii poate revela sj aspecte sj semnifisj cajii noi. pe fondul extinderii dus sj la E destul de alunecoasa acum.. 42 ani. Un pacient depresiv care acuza „ o apasare^ ca o greutate. dar putut intra in erec^ie (sj continua sS detalieze Nu de tehnicS solicits pacientului sa sentimente pozitive sj negative^ in exprime legaturS cu o aceeasj persoanS.. chiar aici. ce sim'ti nevoia? E mult poate face. El a con§tientizat c3 il apasa senti- P: Acum am incalzit-o §i dac8 voi continua va deveni sfaramicioasa.. privire speriata. Un exercitiu de re- conduce la din punct de vedere emotional"..

Capitolul

Gestalt-terapia,
1

de

la

con^tientizare de sine

la

adaptare creativa

si

integrare holista

52
realitatea corporals perceputS (punere fn ac^iicvenit une), strategia creativa de autoreglare a suo achizitic experien^aia, in baza careia

biectul §i-a deblocat
bitita^ile, opliunile
sj

sj

reorientat ulterior, posi-

cu mijloace proprii, autentice, ceea confera un plus de participare spontana, ce ii de de autonomic sj produce efectiv efectul astfel „cresjere" psihologica. Persoana ajunge
asupra
sie§i

4 T: Acuni
Pozijia asculta
sj il

es,ti

prive5te pe

o a patra persoana, care il C in timp ce ii ana-

motorii sau tulburSrilor conversive cu simpiom motor sau deficit (D.S.M. IV, cod 3oo.ll,

in

comportamentul. Treptat, cadrul procesului terapeutic, imagines de
sj

sine s-a imbunStatit

pacientul a inva|at sa-sj

dozeze
ceilalri.

eforturile, astfel incat sa
sj

conflict nici cu sine,

nu mai tare in cu atat mai pu\in cu
'

spiritul

Timia depresiva a fost reechilibrata, iar de initjaftva distructiv temperat.
sj

mai mult de sine ci sj sa care nu sj-o se descopere intr-o lumina pe procesul fund perceput ca o cale de intrezarea, echilibrat sj mai a deveni mai incept, mai provocanimpacat cu sine, mai linisjit in fata deschis la autotransformare lor vierii sj mai
nu numai
sa se apropie
creativa.

lizeaza sj evalueaza pe A %\ B, intrand in dialog cu ei. Acum e§ti D. Spune ce gandesji tu des-

American Psychiatric Association. 1994, p. 221), atat prin complexul etiologic psihogen,
cat
§i

prin absenta substratului organic decelabil

pre C, despre cum a procedat el cu A sj cu B. Daca simtj nevoia, poti intra in dialog cu C. Persoana lucreaza in noua pozitje, de evaluator al

- torticolisul

dificile

spasmodic ridica semnificative §i probleme de evaluare s,i recuparare,

evaluatorului

sj

este de remarcat

avand in vedere slaba responsivita-te in tratamentul farmacologic, fizio ;i chinetoterapeutic,
in sensul recidivelor sau slabelor ameliorari. Pornind de la aceasta realitate, abordarea noastra este neconventionala §i reflecta princi-

nivelul superior de integrare a experientei in

Consecutiv, pe fondul unei autoacceptari

increderi sporite in sine, pacientul §i-a integrat polaritaUle sj §i-a mentinut o stare de efrcienta
in limilele normalului. • Tehnica metapozitiilor este

lucra cu tehnica metapozitiilor, redam succint de desfasware a tehnicii:
Pozitja
1

Pentru orientarea celor interesatj in a un ghid

planul cunoasjerii de sine sj al emiterii de solumetapoziti(ii. Cu cat inainteaza in piramida ilor, cu atat subiectul ca^tiga in extinderea
con§tientizarii, in completitudinea intelegerii,
in echilibrul sj creativitatea solutiilor. • Tehnica autodezvSluirii terapeutului. In

ple

psihoterapiei holiste

orientare gestaltista.
ze creativ logice
s,i

Ea

isj

§i reconstructive, de propune sa dinamize-

o tehnica

derivata din tehnica scaunului gol, sj este utilizatS in scopul restructurarii setului cognitiv in lucrul cu polarititile. Pacientul este antrenat

Pacientul este as,ezat pe un scaun, avand in fat.a lui un scaun gol. El va fi denumit B. A, iar pe scaunul gol il va intruchipa pe la o persoana (sau la o parte T: Gandesje-te suparat. din tine) care te necajesje, pe care e§ti Vom denumi aceasta persoana sau parte a eului tau B, iar tu, eel

terapia gestaltista, spre deosebire de alte te-

sa restructureze resursele psihofiziopostural-kinestezice ale personalitatii pacientului, intr-o tentativa de restructurare a
sj

emita unele afirmatii despre sine, dar care trebuie facute cu discriminare §i judicios. Aceste afirmatii pot
rapii, terapeutul este incurajat s3

gestaltului functional.
se reveleaza

sub forma dramaticuiui
in cea hipotona
-

losului torticolis (fie

Tulburarea psihogena care s,i spectacuin variatna spasmului de
rigidizarea gatului

intr-un proces de autoconsjientizare a naturii
conflictului dintre polaritatile sale (fie
fie

cu

sine, a

cu

alta

persoana)

sj

de autodescoperire

de pe acest scaun pe care rog, lui B tot esji as,ezat, vei fi A. Spune-i te sau ceea ce simtj, gandesji in legatura cu el
lui. simtj nevoia sS-i spui sau sa-i faci lucreaza verbal (I se adfeseaza lui B).
^

favoriza focalizarea con§tientizarii, precum sj contactul terapeutic. Nu trebuie sa se confun-

torsiune,

fie

orientat antero-lateral) constituie
clinic rar,

un eveniment

strategiei

de integrare a polaritStUor, adica de rezolvare a conflictului. El casjiga treptat distanta sj obiectivitate in int,elegerea sj rezolvarea
problemei, prin experimentarea succesiva a rolurilor altor pesoane, mai intai al celei cu
care se afla in conflict direct, apoi al celui care asista la conflictul 51 rezolvarea primiior doi

de autodezvaluirea terapeutului cu exprimarea confesiva sau cu presiunea pe care propriile vacredinte s,i convingeri ar putea s-o exercite asupra clientului. Asemenea dezvaiuiri sunt antiterapeutice. Terapeutul nu se transforma
lori,

dar cu marcat potential invalidant. Penduland intre cabinetul de neurologie - cu

A

Pozitja 2

T:

Acum

schimba locul cu

B

sj

fii

B!!

ceea ce simtj, gandesji sau jsimtj Spune-i lui tau de nevoia sa-i comunici lui, din punctul
vedere (nu uita,

A

(intervenind sau doar evaluand sj dialogand dupa caz cu primii doi), apoi experimenteaza pozhja celui de-al patrulea personaj, care evalueaza

acum

e§ti B).

B (alias A): lucreaza verbal, adresandu-i-se lui A. Dialogul intre A sj B continua pana cand
sau se cele doua pSiti ajung sa negocieze blocheza mutual. _§i intr-un caz, sj in celalalt, se introduce pozitfa 3. (C)
Pozitia 3

mentor, nici in p8rinte 51 dadaca a pacientului; el poate sa-sj dezvaluie din eul sau de adult doar acele experiente faciiitatoare sj catalizatoare pentru
nici in prieten, nici in
nici in

ori, fara indicate operade psihiatrie, dupS ce a parfarmacologice tratamente inevitabil curs paleative sj fizioterapie, fara ameliorari semnificative sau stabile, dupa ce sj-a investit speranbioenergetic tele in acupuncturS sau in masajul

sau, de cele

mai multe

torie, §i cabinetul

munca de

con§tientizare a clientului, ceea ce

modul

in care al treilea a intervenit

sj

i-a

evaluat pe primii doi, sj as,a mai departe, daca este cazul. In general, experimentarea empatica
fiecarei metapozisj evaluarea din perspectiva obiectivitate in (ii, permite grade progresive de

reclamS o considerabilS responasbilitate, deprindere tehnica, fntelepciune personals §i autoconftientizare. Terapeutul poate impartaii
ceea ce vede, aude, miroase, intr-un cuvant, ceea ce simte, dezvaluind cat de mult este afectat,

vreunuia dintre vindecStorii la torticolis ajunge intamplator La capatul ?i la u§a cabinetului de psihoterapie. unui drum sinuos de cca. 1-2 ani de la debut sj
miraculos
al

moda, bolnavul cu

chiar 4-5 ani de evolutie, acest bolnav aflat in

cautarea vindecarii,

T:
-

Acum
B

esji

consjientizare prin casjigarea
tor"
al

starii

de „marsj

care va asculta

§i

alcineva, o a treia persoana C, v3 prive§te in timp ce voi doi

mai

ales in situatiile in care pacientii

nu

descopera un
ficativa in

anume

tip

de informatie semni-

propriilor manifestSri, ganduri

emo-

A

§i

dialoga^i.

Spune ce

sim^i, ce gandes,ti
sj

mod

spontan.

lipsit de sperantS, demisiv, cu atitudini sociofobe sj depresat - se confrunta cu alternativa pensionarii de invaliditate. Ceea ce la inceput parea doar o incomoda contractura a gatului, devine treptat o adevara-

ceea ce permite descoperirea unor noi tii, puncte de vedere, a unei succesiuni de
gestalturi

in legatura cu

integratoare sj unificatoare pentru multiplele fajete ale eu-Iui. Persoana devine consrienta ca ea „contine realmente toate explicable sj posibilita^ile de actiune sj evaluare

cu rela^ia lor sj ce de ce. Daca simti nevoia, comunica-le ceea ce consideri sau vrei sa le comunici, ori ceea
ficare dintre ei

ta
fi.

„teroare psiho-corporala"|i

un simptom
complies

Re/iiltatele

unui model recu-

rezistent
sj

invalidant, pentru ca el se
sj

simtj in legatura cu

ei.

Dialogul intre

C

§i

cuplul
la

A-B

continua,
sj

cu privire

ca este suficient de bogata in a-sj gasi resurse rezolutive sj de clarificare la diverse niveluri ale autocunoasjerii. Tehnica metapozitiilor este o cheie psihologica mila sine,

pana cand

partile

ajung

o clarificare

armo-

perator neconventional. bazat pe analiza bioenergetica ?i gestaltterapie in cazurile cu torticolis de
etiolosie
51

se structureaza postural

sul

conduce

la
§i

coordonare

mental. Torticoliun veritabil deficit de deplasare, integrare sociala. Bolnavul se

se nizare mutuala. In cazul in care disensiunile accentueaza, se revine in pozijiile anterioare

exoresie psihosena

deplaseaza cu mare dificultate, coloana vertebraia („axul vietii") comporta prefaceri de mecanica s,i implicit, functionale: el nu mai are
siguranta deplasarii pe directia autopropusa, apar tulbur3ri de echilibru §i senzatia de „mers

pentru renegociere, reluandu-se ulterior postura C.

nunata

oferita clientului pentru a lucra eficient

Osciland intre tulburare neurologica §i pseudoneurologica-, asimilabil adesea nevrozelor

Capitolul

1

Gestalt-terapia,

de

la

constientizare de sine

la

adaptare creativS

si

integrare holistS

55

deviat".

Obosit, bolnavul ca
int'r-o

isj

simte umerii

sj

ccafa

crit,pay

„carcasa",
prezinta

muschii

sternocleidomastoidieni

contracturi

avand drept consecin(a slaba constientizare a acesteia prin mecanism de autonegare; tending la rejectia propriului corp cu proiectie
senzitiva in anturaj
sj

§i

evaluare corecta a identitatii sale psihocor-

porale,

precum

sj

de cresjere a autoreglajului

nu va consjientiza semnificaria acestui impuls, deoarece inhibiria mi§carii spontane, blocheazS
perceptja sentimentului. fn acela^i mod, un gat rigid, intepenit, poate ascunde impulsurile de a

penibile, dureroase sj sunt perceputi ca pe „nis,te coarde prea scurte sau rigide", capul alunecS involuntar, se torsioneazS spastic in
pozirii dintre cele

eventual in partenerul
in

sexual,

conjugal.

Dificultatj

acceptarea

voluntar. Aceasta presupune o constientizare sj o in^elegere a semnificatiilor manifestarilor

identitSjii

mai spectaculoase.

Situa|ia este traita dramatic §i jenant de cStre bolnav. Ritmul respirator este perturbat,

psihosexuale, cu reflexe negative in asumarea 51 exercitarea rolului sexual in general. Complexe de masculinitate/feminitate,
anxietate, tulburari

corporale simptomatologice, precum sj o mobilizare a resurselor energetice de autoreglare in sensul depasirii impasului sj creerii unui nou
gestalt functional optim.

plange sau de a {ipa (supgrarea
fel

sj

mania sunt ast-

reprimate), iar

un

gat spastic, farS etiologie

de dinamic8 sexuala

la

bar-

organica poate „traduce" teama sau nevoia de evitare, negare a ceva sau a cuiva. In aceea^i
ordine de
idei,

dispneea
ori,

insole

orice efort minimal,

§i

une-

chiar simpla conversajje. Bolnavul de torticolis, a carui organicitate este infirmata total sau partjal de neurolog sj al c3rui caracter nevrotic este confirmat de psihi-

bae sj frigiditate la femei, deceptii erotice la ambele sexe, corelate subiectiv cu perioade de
surmenaj sau suprasolicitare. Toate acestea sustin ideea ca instalarea bolii angajazS, pe fondul unei personality istorie de via|a similara in anumite fragile, cu secvenje importante - mecanisme conversive dintre cele mai sofisticate, cu proiectie in sfera functionalitatji sj a expresivitatii corporale, cu tending la fixare. „Metafora corporala" simptomatologic3 traduce fide! sj rezonant interiorul ideo-afectiv sj atitudinile fundamentale faja de sine sj faja de ceilalti. Caci ce altceva poate exprinia simbolic spasmul de torsiune

Lucrul cu corpul este ,0 modalitate terapeuunui proces analitic sj este extrem de apreciata actualrnente de numerosj specialist! din domeniu. Este cunoscutS sub numele
ticS integrata

surile retinute

umerii tensionatf exprima impulde a lovi sau de a lua ceva, etc.

Toate aceste tensiuni musculare cu mecanism inconsjient actjoneaza, de asemenea sj pentru
a reduce respira^ia
-

devine repede un invalid pentru ca tending la cronicizare sj fixare este importanta in aceasta afectjune. Anxietatea 51 depresia uneatru
-

de „analiza bioenergetica", fund dezvoltata conceptual in 1953 de catre Wilhelm Reich (eel
care i-a fost analist lui Perls). 51 structurata terapeutic de elevul acestuia - Alexander Lowen (1958, 1972, 1975, 1984). Tehnica terapiei bioenergetice se bazeaza pe ideea corespondent.elor dintre idee, emotie
§i

negativ

al

emorionalitadi.

corelata direct cu nivelul gat „rigid" con-

Un

tribuie la reducerea cantitatji
sj

de aer care intra

iese din

plamani, dupa

cum un abdomen

preced, dar aproape intotdeauna inso^esc simptomul de baza, dezvollandu-se insidios, cu tendinis la integrari antropofobe sj claustraori
re la

„rigid" limiteaza profunzimea respiratjei, de§i, in acela§i timp, reduce emo^iile negative. Astfel,

miscare, a^a incat

expresii ca „a rade din rarunchi"

acopera o

domiciliu, consecutive.
torticolis

resurseie energetice

de care dispune omul sa

realitate

psihofiziologicS,

aceste

manifestari

6.1. Cine sj cum este bolnavul de psihogen? Profilul personalitat"-

Personalitatea premorbid! a pacientului de torticolis, a§a cum se developeazS ea prin analiza

decat evitarea de sine sau a altora, fuga de sine sj de al$ii, intr-un efort inconstient de autoaparare patologicS, dintr-un impuls primar de evadare din „capcana inconfortabilS a propriei fringe" corodate cronic de un profund sentiment

poata fi reactivate §i redirec^ionate terapeutic. Calea^sau vehicolul prin intermediul caruia pot constituie fi modificate procesele energetice o
respiraria
§i

fiind tmposibile in stSrile

de crispare mental-

mi§carea, asociate con§tient, intr-

un

tica

efectuata de-a Iungul a 15 ani pe incluzand 25 de cazuri selectate
I.

cazuissj

pattern armonios, sinergic, adaptativ. Din acest punct de vedere, gestalt-terapia se
intalne5te
§i

tratate
p.

completeaza benefic cu analiza
fi

bolnavului de torticolis. Tensiunea musculara cronica imobilizeaza corpul care „se mortificS" treptat, traducand contractura ideo-afectiva dureroasa, iar aceasta produce, in continuare, recurent, tensiune musculara (ca fenomen de „autoprotectie
musculara. specifice
51

in psihoterapie (v.
-

Mitrofan, 1995, 143) circumscrie urmStoarele aspecte:

137-

de inadecvare?!

bioenergeticja, ele putand

asociate in cadrul

patologicS").

persoana rigida mental este

sj

Asistand
litati

Fondul

structural:
sj

introversie, anxietate

" propriei corporala „spectacolul scapate de sub control voluntar, pacientii

bazalS, scrupulozitate

pedanterie, sentimente

de autoinsuficienta, spirit critic excesiv, cu efort de autoreprimare, super-ego de tip „sadic".
-

dezvolta consecutiv tending antropofobe, desj, compensator, ego-ul se exacerbeaza, orgoliul excesiv
sj

unei abordari terapeutice holiste. Tehnicile active, sub forma exercitjilor corporale sj respiratorii sunt de natura sa activeze
sentimentele blocate
pirajie
§i

rigidS corporal, iar rigiditatea corporala

moni-

fica emotjonalitatea. In terapia bioenergetica,

pacientul experimenteaza
„aici
§i

§i

cons,tientizea?3,

s& le repolarizeze pozitiv.

acum",
sj

rigiditatea

ca

jena de a se expune se

com-

Legatura existenta intre emotjile reprimate, res-

personaia

relaxarea, mi§carea

s,i

„mortiftcare" respiraria, ca

In planul manifestarilor consjiente: cris-

bina, toleranta la frustratie scade, de§i nevoia

pare sj rigiditate ideativa, afectivS sj posturaia, condirionate educational, hiperexactitate, senzitivism relational reprimat, sentimente de jen8
sj

de recunosjere
familie. Totul

sj

sustinere cresje, eel putin in
inevitabil, spre

conduce

o supra-

tensiune psihica tradusa morfo-functional.
6.2. Simptomul-flnta' din perspectiva obiectivelor sj modelului terapeutic aplicat

inadecvare, discomfort psihic, autoputendinta la ruminatii obsesive pe nucleu complexual de inferioritate. In copilarinitiune,
-

mi§carea spontana, este cheia insimptomelor corporale ca „traduct'ori" ai starilor mental-emotionale experimentate de subiect. Oamenii inva^a de timpuriu, ca sentimentele dureroase sau amenintatoare pot fi
sj

posibilitati

lelegerii

e

tata hiperautoritar, rigid,

mama

rejectiva,

rece; conjunctura generatoare de

complexe de

de decizie, inautoritate sj securitate dupa luarea oricarei decizii cu grad crescut de resposabilitate. Train de panica in
castrate. Dificultatj
situatji

Simptomul-{inta: Torticolisul este abordat ca modalitate deturnata de „rezolvare patologic3" a conflictelor intrapsihice multiple sj de
blocare a fluxului energetic la nivelul zonei cer-

suportate mai bine prin retjnerea respirajiei (reflex de autoaparare care le reduce intensitatea sj uneori, le suprima), ca %i prin blocarea mi§carii

vico-humerale.
Obiectivele psihoterapiei decurg din necesitatile de reechilibrare a raporturilor cognitiv-

spontane - manifestata prin tensiuni sau musculare. Lowen considera ca fiecare mu§ehi tensionat cronic reflecta un conflict interior intre impuls sau sentiment sj exprimarea
rigidita|i

autocreative, de reconfigurare a complexului mental-corporal. Aceasta necesita, pe langa exerciriile propriu-zise sj analiza sentimentelor §i integrarea polaritatji lor printr-un dialog gestaltist, bazat pe intrebarile de baz3: „ce simji? "; ,,ce traiesji?", „ce experimentezi, acum sj aici? ". Scopul declarat al acestui dialog este de a-1 ajuta pe client sa con§tientizeze chiar modul in care poate cons,tientiza, pentru ca apoi sa se poata autodepasi,
dezvolta, operand cu resurseie energetice
creative ale intregului organism.
sj

de pericol iminent, in special in cazul

acestora.

De exemplu, o mandibuia

incle§tata

femeilor.
-

ente: dificultaji de integrare a

In planul mecanismelorprofunde, inconstischemei corporale,

emotjonale ale insului cu sine sj apoi, cu ceilalti, sj in primul rand, din cele de acceptare

poate semntfica strSda'nia subiectului de a-sj ascunde, masca sau retjne impulsul de a „mu§ca" (concordant cu orientarea agresiva a acestuia fatS de cineva sau ceva), dar persoana

sus

Din motivele conceptual dezvoltate mai sj raportat la obiectivele recuperatorii pe care ni le-am propus, am optat pentru un

model psihoterpeutic neconventjonal, bazat pe
tehnicile asociate ale gestalt-terapiei
sj

analizei

Capitolul

1

Gestalt-terapia,

de

la

con?tientizare de sine

la

adaptare creativa

$\

integrare holista

57

bioenergetice, cu integrarea unor procedee de inspiratfe orientaia (preluate din Yoga sj Qi

fricii).

Gestul

lui

spontan care

a insotjt tensi-

unea negativa deosebitS a

fost de a-sj orienta

insistat lucrand pe integrarea polaritSrilor. in con§tiehtizarea prin descoperire a corelatii-

Am

Gong), premisele de la care am pornit, postuleazS ideea ca simptomul-tintS cu tot cortegiul sau de dificultaji diskinetice sj afective devine „un limbaj corporal" cu dramatics expresivitate, traducand „mesajul" personalitatji in dificultate. Acest mesaj se refera la:
-

capul spre dreapta, gest involuntar, pe care 1-a in repetat ulterior, din ce in ce mai frecvent, situatiile de stress, griji, luarea unor special in Pacientul decizii cu rise sj responsabilitate.
trSia intr-o situate

negarea surselor

de,

conflict intra

sj

inter-

de conflict intern, pe fonsusdul careia se declan§ase o crescuta punitjonat ceptibilitate in a se simri agresat sj
moral.

gand sj mi§care sj pozi^ie cu corpul), a raporturilor de consonants §i respectiv disonanja intre mental sj corporal. In acelasj scop am initial pacientii in cateva tehnici de respiratie constienta, controlatS, incepand cu ciclul respiratiei abdominale respirator complet. sj apoi, exersand ciclul
lor dintre emotii,

(lucrul

muncii de con$tientizare §i experimentare a senzatiilor, ceea ce a a condus treptat la dobandirea capacitStii de autoinductie §i control asupra senzatiilor de caldurS concentratS 51
dispersatS in zonele corporale de interes (cervico-dorso-iombara, humerala, bra|e, palme,

degete,

cu revenire in zona
sj

gatului.

Am

pus

accent

psihic, prin reprimarea mSniei

cu expresie cor-

porals in spasmul de torsiune sau in rgidizarea gatului cu orientarea capului antero-lateral. Cu cuvinte, pacientul se opune, isj exprimS corporal, refuza sau dezacordul printr-un
alte

O

patients care

prezenta din

mica^

ei

Concentrarea asupra ritmului respirator ca sj practica egalizarii consUente a timpului de
inspir sj expir, intr-un ritm natural, propriu subiectului (3 cu 3 timpi, sau 4 cu 4 timpi), in corelatie directs

pe amplificarea progresivS a suportuimagistic, plastic, evocator ^al lui verbal senzatiilor de caldurS profundS, invadantS, inmuiere, flexibilizare, topire, u^urare, eliberare. Lucrul cu corpul s-a folosit astfel sj de tehnica vizualizSrii ghidate, ceea ce a crescut controlul subiectului in procesul de autorestructurare. Scenariul imagistic de restructurare mentals a

NU

evita ceva
- frica

cu valoare psihotraumatizanta; de propria identitate psihosomatica

zonS cu alopecie (chelie), siluatS in dreptul lobului temporal drept, se obi§nuise, capentru a-sj masca defectul sa-sj incline u$or antero-lateral, spre dreapta, a§a incat sa-i pul
copilarie

a constituit

cu starea de calm sj deconectare un obiectiv important al acestei

sj

de modul
catre
altii.

care este perceput sj evaluat de Acesta este nucleiil complexului senzitiv de inferioritate, frica de reject.ie, tradusa simbolic prin postura incordatS, involuntar
rigidS, supracontrolafa gestual, in atitudine

m

ofere interlocutorului doar imaginea sa accepinsa prin tabila. Torticolisul s-a declan§at
intarirea sentimentului

de autorespingere pe

care 1-a retrSit

de

apSrare. pacientul se

comports de parca

s-ar

reprimat, in contextul unui incarcat de violence, Sotul sau, sub mariaj palmuinfluenza alcoolului, o agresa frecvent, mai indu-i de preferin0 chiar obrazul stang,
§i

prime etape. Etapa 2. DupS cateva §edinte de familiarizare sj de motivare adecvatS, am introdus in programul terapeutic o tehnica hipnoterapeuticS de tip sophronic, constand in induc^e lent-progresiva a relaxSrii psihomusculare, cu
accent pe activarea circulatorie sj energizarea uniforms, cvasitotala a corpului, incepand din zona membrelor inferioare. DupS declan§area catalepsiei pleoapelor, fie prin tehnica focalizSrii punctului dintre sprancene, fie prin concentrare pe
linis,tirea

schemei corporale a fost particularizat de la caz la caz sj conceput in colaborare cu pacientul, descoperind cele mai reprezentative el
metafore personale utilizate in restructurare.

Acolo unde clientul s-a dovedit mai pujin imaginativ, terapeutul a ghidat activ metaforizarea
cu scop de restructurare, propunand exercitii cum ar fi: imaginarea schemei corporale in mi§care transformativS costand in flexibiliza-

as.tepta sS fie agresat. el are

atitudine corpo-

rals de fugS din fa{a unui pericol imaginar (cand gatul este antrenat in spasmul de torsiune) - fie o atitudine de impietrire, de imobilitate, de rezistentS pasiva in fata aceluiasj pericol iminent, in formS hipotonS, cu rigidizarea

expus bataii, prin pozitja defectuoasS a pacienmi§carea de tei. PSlmuirea, antrena insa sj continua sa rotarie involuntarS a capului, care
se miste

spasmodic

sj

dupS incetarea

agresiunii.

gatului

stangS sau sj inclinarea sa spre partea dreaptS. AceasS lateralitate nu este nici ea intamplStoare. De cele mai rnulte ori, am

Fixarea gestului s-a produs prin reprimarea al plansului sj tipetelor, in efortul consent pacientei de a nu fi auzita de vecini sj respinsa

ritmului respirator,

am

observat cS ea este declan§atS $j fixatS ca deprindere posturala de catre un stimul sau o „ssituarie psihotraumatzantS de care bolnavul
in a ferit", prin inclinarea capului, spontan, partea opusa actiunii stimulului implicat. Modelul mi§c3rii initiate asociate puternicei

de ace§tia. Sentimentul de jena se ampe fondul temerii de respingere, iar votensiunea emotfonala perturba controlul mi§carilor capului sj se convertesc luntar al
afectiv
plifies astfel

procedat la o relaxare corporals globala, incepand cu degetele picioarelor, talpi, glezne, mu§chii inferiori ai picioarelor, genunchi, coapse, abdomen, plex solar, torace, baza gatului,

corpului sj lungirii sale intre „cer %i pamant", progresiv, urmatS de revenirea autocontrolata intr-o dimensiune optimS sj la o posturS echilibratS, simetrica, in conformitate cu modelul mental pozitiv, dezirabil, autoproiectat. Seria exercitiilor mentale se incheie cu
rea

un exercitiu
sJ a intregii

cefalic

umeri, brate, palme, degete. In acelea§i ordini de focalizare, am provocat ulterior subiectul sS lucreze prin con$tientizare focalizatS,

§i de reintegrare armonioascheme corporale restructurate in

simbolic in spasmul involuntar de torsiune.
6.3. Desf2|urarea procesului terapeutic

mentinindu-se sj experimentand con^tient senzatiile corporale sj alternanta tensiunilor cu re§i

Decodificarea „mesajului" patologic

a

tensiuni emotionale negative, din istoria de la a viajS particulars a pacientului are tendinja se relua circular sj fixa ca deprindere posturalS
patologicS.

in imprejurarilor care 1-au exacerbat sj fixat simptom, prin intermediul etapei de con§tienfocalizatS gestaltist, asociata ca analizS,
tizare
a

laxarea, completand $i aprofundand la nivelul integrarii con§tiente ceea ce initial a fost practical pe fondul transd lejere, deci cu o mai redusa participare con§tienta. In aceasta consta
sj

De

exemplu, in cazul unui pacient,

am

reconstituit prin tehnica focalizarii prin

permis conceperea sj nuanjarea „scenariului tehnicilor terapeutic" din punct de vedere al
utilizate..

caracterul neconventional in care

am com-

mediu. Variabil s-a asociat §i'tehnica orientals Rey Qi (constand in aplicarea palmelorterapeutului, direct sau in zona de contact a campude lui bioenergetic al persoanei), rinand cont polarizarea diferitS a palmelor terapeutului (stanga negativ, dreapta - pozitiv, in corelare directs cu orele de maximum bioenergetic, respectiv in cazul nostra, orele 9-11 sj 15-17). Conform studiilor in domeniu, palma stanga
actioneazS ca absorbant, dispersator, iar palma dreapta ca emitator, corector al fluxului energetic diminuat sau blocat. In functie de particS cularitStile subiectilor no§tri am observat
utilitatea
diferitS. Astfel, bSrbarii

imaginare ghidatS scenariul unei situat,ii de pericol iminent, la care asistase in momentul producerii pentru prima data a spasmului de
torsiune (subiectul asistase la iminent,a accidentSrii unui copil, intr-o intersect, de catre un vehicol care se apropia in viteza, dinspre

Etapa
s,edint,e,

1.

Initial,

pe parcursul a trei-patru

plementat tehnici terapeutice aparjinand unor abordSri relativ diferite. Pentru noi, importantS este conexuiunea pe care aceste tehnici

cuplat tehnica analitica orientata reatrecutului cu o tehnicS gestaltistS de asupra ducere sj retrSire in prezent a elementelor

am

o pot crea in refacerea puntilor interne
in conflict, in scopul coexiunii eu-lui
pletSrii ciclului
exerciriile pe
sj

afiate

com-

gestaltului.

Am
sj

aprofundat

paselor bioenergetice palmare este au beneficiat mai mult

partea stanga a subiectului
sS-1

sj pe care nu putuse impiedice, fiind „tintuit locului" din cauza

Am

posturii, implicate in modificSrile expresive ale perfocalizat apoi consrientizarea asupra

ceptiei

schemei corporale

sj

tonusului muscular,

de supravigilitate consecutivS, practicSnd ;i tehnica inductiei focalizate a lui Zlocker, cu integrarea

fond de relaxare

de contactul palmei stangi, ceea ce sugereaza indirect existenta unui posibil exces energetic

de tip

Yang

in

zona superioarS a corpului

corectia simetriz8rii pozijiei umerilor. bazat pe mi§cari din ce in ce mai ample. subiecjii inv3tand §i orientarea privirii simultan cu miscarea . diferite necesara restructurarii §i preluarii controlului postural. acriune creatoare con§tient3 (exercitiu). intre miscare ritmica. ci un model mental-corporal de autorestructurare prin experimentare fi con§tientizare activS. asociat cu o ritmare calma a respirajiei de tip abdominal. Astfel. liber. Aceste exerci{ii se transformau treptat intr-o forma de expresie corporal! estetic. 10-15 §edim. In formele spastice.S mental-corporal. mentala. Aceasta sus|ine posimai cur-find a unui blocaj sau deficit energetic in zona simptomatica. situate la nifestandu-se in contextul acestui dezechilibru energetic. sau a care subiectii >§i con- de catre subiect. facilitarea si tabil simptomul de baza. voluntas a capului. tehnic3 preluatS din Yoga). mai ales. apoi cu m3rirea treptata a timpului integrarea polaritatilor. adesea con§tientizata tiv8 §i comunicata din proprie miria- mului pan3 la obiectul concentrSrii §i indar8t. Corectia mersului model mental. cu proiectarea toracelui in fata §i vizualizarea misc3rilor capului ca |i cum ar fi acjionat de un resort elastic. terapeutic. jinand de durata si perseverenta tratamentului. actiunea propriu- experimentata Tn deplasare) si realitate (privire. antrenament al constientizarii si autoregiarii. ranjei a deblocat. insistandu-se asupra constientizarii §i ex- exercit. axate in special pe §i activarea coloanei vertebrale a simjului echilibrului. parcurgerea con§tientS. completa. (Yoga) cu scop de „dezintoxicare". cu feed-back-urile necesare. elegant. exercifiul celor 5 pentru picioare. creativa. miscacalma. s-a practicat si con§tientizare a unui dublu fat. pe linia dinamicS sexuaia semnalate). inc8 o data „performanta". Esenriala a fost pe parcursul intregii psihoterapii. (trait ca imagine plastica). cu constientizarea detaliilor din ce in ce mai fine (focalizarea atentiei pe obiect pe sincronicitatea proiectului imaginativ-ideativ cu respirajia adecvata §i mi§carea liber-reglabi13. cat motor). Pacientii au experimental cum pot s3-sj creeze o imagine corporaia acceptata. prilej native (pe Ida 3 ori pe zi. precum §i de experimentare a mersului ritmic. Colaborarea cu pacientii a stimulat si propria lor creativitate in §i planul mi§c3rilor disponibilitati dovedind reale de inventare a unor jocuri de posturii. ca §i torsiunea involuntarS a gatului au putut fi progresiv autoreglate. reluat in cicluri. gandit si trait ca o mi§care lina de plutire a unei barci pe valuri. Astfel. prin flexibilizarea mi§carilor s-a f3cut in trepte. mai libere. punzStoare. a dru- majoritatea pacienrilor prezentau o necesitate crescutS de absobtie bioenergetica. tic a mediului si de susrinerea proterapeutica familial si a personalului de Tngrijire. dobandirea atitudinii de a fi liber interior. crisparea. egaia. conectat la ritmul respirator constientizat. am introdus exercitii de modificare a posturii vicioase. • asocierea unui num3r variabil de exercitii respiratorii. Femeile au beneficiat mai curfind de distance din ce in ce mai mari de corp. cu reluarea ciclului §i Complicarea lui. Exersarea con§tienta a dus la rezultate stabile. in special in formele de torticolis hipoton. fixarea privirii pe obiecte situate la dis- palmei drepte. prelungit.at §i flexibil.Gestalt-terapia. imagistic. armonioasa. cercuri. a gatului §i a modalitatii de orientare a privirii in mediu. de facturS uzuala. cSpatand din interior pentru experienja terapeuticS traitS: „Am seapat din capcaiw". cite 5-6 exercitii. extinderea constientizarii de sine si ajutat unui leag3n sau a unui pendul. calmare. purificare. progresiv cu alte exercitii de urmarire (tra§ee orizontale.e de relaxare con§tientizare a unui nou gestalt integrativ Etapa 3. Pe mSsurS ce s-a produs „cre§terea psihologic8". de altfel §i Capitolul 1 exersand ulterior o ritmica armonioasa. precum Reinnodarea speSi de transformare benefica. implicat in perturbarea respectiva. a coloanei vertebrate. cei 4 piloni ai recoristrucriei da In unele cazuri. conjtienta. care se cere „drenat" prin pase coresbilitatea forme-exercitiu tinuau pe cont propriu programul. depa§irea simptomului s-a produs in grade variabile. respiratia controlatS. primarii emotjnilor asociate si acelasi lucru. bazata Exprimarea unui caz ni se pare relevanta cu tulburfrile de torticolisul. orientare verbaia a miscarii euritmice. lenta. verticale. siguranta unui blocaj. in cicluri repetate de exercitjul de expir comunicante. de la con$tientizare de sine la adaptare creativa si integrare holista 59 58 (aceastS coreleazfi. utilizate cultivarea sentimentului consecinta importanta a terapiei a fost o restructurare spiritual-atitudinaia a pacienri- O Din seria celor mai mentionam §i exerciriul respirajiei alter- de autoacceptare si. Restructurarile (castigurile) terapeutice s-au bazat pe: • parcurgandu-se in mod experimental un mers pendulator intentional. cuvantul sugestiv. care au injeles ca suferinta poate deveni un de autodezvoltare a resurselor. cadent. un exercijiu de balans corporal lateral. zisa re. §i Pe masura maintarii in procesul dupa cca. pe perioaspitalizarilor. a constituit paradigma de baza a acestui emise pe expir din practica Qi Gong. in timpul mersului ritmic. regSsire si acceptare de sine. cu sprijin subaxilar (o carte) pentru umarul denivelat. prin au constituit ral. ma- imaginarS a unor « largi semicercuri. dupa cca 8-12 luni de tratament intensiv. de calitatea contactului terapeucorectia si Modelul mental adecvat. armonios. eliberator silabe • „Ha". pe care 1-am denumit „plimbarea privirii" sau „mangaierea cu privirea" simultan cu respiratia calma. a mult la diminuarea contracturii gatului. de autodepasire. care s3 elibereze miscSrile optim. ulterior prin fixarea voluntainirial Men^ionam ca nu am practicat o kinetoterapie ra a brajelor la spate. de tip dezanxietare. Activarea resurselor s-a bazat pe trepiedul: • • • De un real folos a fost practicarea unor posturi constientizarea §i (asane) din Hatha Yoga. S-a lucrat 51 asupra deblocarii mi§carilor de balans ritmic al brajelor. prin urmatoarele tehnici (care au acrionat ca niste c3i de reperizare in expe§i rimentarea deplasarii): • un adevSrat „model de dans personal". ceea ce ne-ar putea sugera prezenta unui deficit energetic sau a aplicariile tan^a mare. • mersul con§tient-ritmic. e de presupus un exces energetic de tip Yang. simetrizare posturaia (atat in plan ideativ. lor. extern • Menrionam insS cS. Libertatea interioara a constituit baza pe care s-a creat pas cu pas si libertatea in planul miscarilor si acjiunii. a posturii expresive. dup8 caz. In faza initjalS a terapiei. Asocierea unor patternuri specifice de mi§care corporaia §i respiratie controlata.iu de expir tntr-un raport de timpul de inspir (3/6 sau 4/8) preluat din seria pranayameior progresiv tratamentul Tn regim semiambulator care a rezolvat nou model psihocorposau ameliorat pan3 la supor- apoi ambulator. etc. capul fund imaginat ca susrinut de un resort elastic. Pingala). unii modelul posturii simetrice §i eliberate. corespunzatoare dobandirii unei dezinvolturi posturale. cu sprijin verbal de concentrare pe numar3toare.

Structura Structure de caracter de caracter 2. Structura de caracter 2.4. 2.5.5. Structura de caracter 1. ale analizei bioenergetice Corp §i limbaj §i 2. Principiul placerii 2. Structurile caracteriale 2.5.31Q ANALIZA BIOENERGETICA O TERAPIE CENTRATA PE Carmen Beyer - COMUNICARE CORPORALA CUPRINS 1.3.5. Ce este analiza bioenergetici? 62 62 2.4.2. Concluzii 74 Terapia bioenergeticS 75 4. schizoids orala psihopatg 68 69 70 '" masochista rigida 73 2. Exemple §i aplicapi . Fundamentele teoretice 2. Adaptare defensivS ?i adaptare creativS g6 fi7 Anxietate §i 6g 2. principiul realitStji g5 aparare 2.6. Structura de caracter 2.5.5.2.5.3.5. 3.1.

Blocajele apar la nivelul mu§chilor gatului. spune el.inima. dar s-a dezvoltat ulterior intr-o Lowen direcjie proprie. In totf aces. Astfel. vene Dupa sa. ci la acela c5 legSturile ei cu restul corpului si cu Functia principals a mainilor este contacbland ?i tul. nu cred ca cineva poate face pentru pentru sine.. sau stereo- cineva are dreptul sa cearS celorlaiti ceva pe care nu este pregatit sa s. dar se diferenliazS de ea.1. Caracteristic pentru bioenergetla ica este abordarea simultana a pacientului o afirmatje fundamentals a bioenergeticii. ' Modelul structural al corpului ' inseamna propus de a-ri marturisi sentimentele." (Lowen.te ca ea isj ergetica de orientarea fenomenologica in exprimS catre sj intra in contact cu exteAccentul in terapie cade pe componen- remarcS important transfiziologica pe care limbajul natural o acordS acestui organ al corpului. informaUile devin cunostinle. acriunile tipe. fondeaza Institutul de Analiza Bioenergetica. el ni se adreseazS. 1975) acelui lucru. la unii oameni. „a face ceva din toata inima" denota implicarea totals. in analiza bioenergetica interesul se Corp e§ti §i limbaj - muta pe personalitatea totals. Cand corpul parte din vitalitate. inseamna a fi lipsit de sentimente. cunostinlele devin injelegere. senzalii devine sediul central al vierii noastre PSstrandu-se acela^i paralelism. miezul sau profunzimea Primul canal InimS-gSt-gurS Este de comunicare al inimii: mai multe nivele: corporal (muscular). Sexualitatea este plasata de Lowen in acest context §i consideratS una dintre cheile potrivcondiriei umane.1952 §i a urmat o curS analitica cu acesta in perioada 1942 apropiat convingerea - comportament. atingerea. ener§i al getic (emotional) constiinlei (Eului). unde se aflS punctele de contact cu lumea: capul. inseamna a nu line flict. organele gepernitale (c) caile de legStura intre centru §i iferie. a§a incat §tiu din experien|a proprie cum funcrioneaza. intr-o limba a lui. manifestandu-se in exterior doar prin intermediul doilea caz ea gesturilor invalate separSrii inimii (Lowen. Altfel spus. Aceste afirmalii apropie bioen- fondatorul acestei orientSri. cale eficientS pentru a intelege personalitaAcesta tea este sS descifrezi limbajul corpului. „a avea inima de manifestare fi un gest mecanic sau o a dragostei. „a dSrui inima" inseamnS a-li dSrui dragostea. unei Cateva repere. prin imitalie. echivaleaza cu a determina cat de vie este acea persoana.ti ani. inima" inseamna a-1 dezamSgi sau a-i insela sentimentele. iar emotjile sunt fenomene corporale sj doar Bioenergetica constituie studiul personaliproceselor tStii umane inleleasa In termenii energetice ale corpului. un rol privilegiat.i-1 cearS sie§i.la palpare. Fund amentele teoretice analizei Moenergetice 2. Pentru eel iniriat in descifrarea mai limbajului sSu. prin canalele de comunicare impul- au urmStoarele functii: lumea au fost intrerupte (frSnte). a§a isj pierde o Limbajul natural conline o mulrime de cuvantului expresii verbale construite in jurul refera inima: „a ajunge in inima unui lucru" se esenja. ca pentru a-i line pe ceilalti la distanlS de inima lor." ceilalti ceea ce nu poate sa faca 2. trSirea §i experienla sunt suspendate. in favoarea unei funclionari mecanice. Elevul a preluat o parte din ideile profesorului sau. poate sj 1945. in terapie. rientelor sale vierii fel cum un padurar poate citi istoria unui copac in secriunea transversals a trunchiului. In ecuaria corp-emolii-constiinla- Reich. fSra ezitare sau con- cut.comenteazS Lowen . suntem provocali la obi§nuinta de a ne reprezenta corpul ca pe o entitate tacuta si sa ne imaginam cum. Noi tori am vrea sa fim sj sa se cum la un canal primar. „0 persoana este suma totala a expe- existen'la lucreaza ca terapeut reichian. cu buzele gura. „a-ri Modelul structural al corpului. Limbajul corporal Practica bioenergetica a pus in evident unor corespondente intre stmctura sj inimii.Exerciriile standard pe care le utilizam au fost incercate §i testate mai intai pe mine. de exemplu. ai tending de ne a te retrage (. 1975) al e pline de vialS sau lipsite de viap. Contactul . Momentul marcheaza oferite in de restul corpului „Tu corpul tSu" este alienarea individului fa\& de sine. „Corpul tSu exprimS cine e§ti sj modul tau de a fi in lume. doar prin cunoscute sub denumirea de canalele de ale inimii. prezent si la §i cum §i tentativa de a Bioenergetica preia masiv din aparatul concepradical tual al psihanalizei. (b) periferia le: corpului. in acest sens. bioenergetica. mentale pot fi pentru faptul ca a fost neglijat . preintegra aceste nivele. care-i arata inelele de cre§tere anualS. mangaierea... fn aceasta condilie. O exemplu.Capltolul 2 62 1 Analiza bioenergetica — o terapie centrata pe comunicare corporals 63 tn majori- Cp rate analiza bi oenergetica? mijlocirea trairii. sunt randurile ce urmeaza: Inima intervenlii terapeutice directe si eficiente. datoritS blocajelor care o afecteazS. sa-i Analistii bioenergeticieni se strSduiesc cuvintele sj sg gaseascS acele analogii inleleagS renunlam A evalua situalia inimii unei persoane. schimba. care. picioarele. „a-ri deschide inima'^ cauta sanui mamei. care sS formeze baza unui diagnostic rapid si a In prirhul caz ea se exprima pe sine. aspectul cutiei toracice canale de comunicare ale . Dup8 cum acest canal este inchis sau deschis. impiedicand ftuxul de ener- afective. §i miscSrile persoanei vor vii fi in corpul sau." al dar patternurile structurate de comporta- ment raman Doar prin mijlocirea experienjei.1953. sternui formeaza o protuberant. persoana se multor informatji despre situalia neatinse. are prin mijlocirea unei inlelegeri sau consrientizari inima este sursa impulsurilor. fiind eel care pastreazS responsiva. bioenertot asa este posibil pentru un terapeut getician sS citeasca istoria vierii unei persoane corporals situalia psihologica a individului. iubirea. unde accentul era pe sexualitate. deoarece nu cred ca iar in 1956 de via{3. cu atat tu esri mai mult in lume. Intre anii 1945 . tul se comportamenpsi- surile circulS. Dupa cum inima este conectatS sau nu la organele periferice prin care corpul se exprima. „lnimS la frantS" . centrul. Se apreciael za: starea celor trei lume. Cu cat corpul tau este mai viu. 1975) Comparativ cu terapia reichiana." (Lowen.nu se refera afectiv.spune Lowen sSrutul va poate bloca trecerea oricarui sentiment prin iar el. Pe cei_doi i-a comunS ca atitudinile influentate lucrand asupra corpului. La reuneste doua componente: (a) expresiile sj semnele corporale sj (b) expresiile verbale sa referitoare la corp. a nu vibra inima rSmane izolatS Al doilea canal de §i inchisS. care se limiteaza la inlelegerea verbals. iar prin extremitSrile periferice ele se riorul. cu sau fura inima cuiva" inseamna a-i ca§tiga. cuprinde trei segmente esenlia(a) un centru . fundamentals pentru bioenergetica. am incercat s3 practic pe mine insumi tot ceea ce ceream pacientflor mei sS faca. Alexander Lowen. tatea expresiilor se care a trecut prin propriul corp. ea §i poate sa aparS rigida imobila sau elastica - %i de memorie. iar experienta este un fenomen corporal. ast8zi . fiecare fiind intiparita in personalitatea sa §i structuratS in corpul sSu. ca pe o expresie a dragostei. Lowen a fost elevul lui Reich intre anii 1940 . piatra" fara intenjie. intSmplS atunci cand e§ti extenuat. „Un gat contractat . Adultul pSstreaza aceasta mi|care.i subestimat de predecesori. in sSrut. corpul define frecvente ta intermediarS.). iar bioenergetica ne poate ajuta sa atingem acest lei. mainile. el reprezintS forma cea accesibiSS de la sj sentimente sa curga liber centru cStre periferia corpului sj de aici spre gie. ite pentru a descifra misterul dar nu singura. prin aducerea in prim plan a corpului. Lowen pune la indoiala eficien?a unei inter- simrim mai vii. anumite detalii spre intactS istoria persoanei. „a-li cSlca pe inima" seama de sentimente. afla in posesia ani de psihanaliza. dar nou-n3scu inima. respiralia care reflecta - §i ea mobilitatea toraceiui. in at rSmane blocata in sine. marturises. „a frarige cuiva comunicare inimii: InimS-bra{e-mSini comunicare Cele trei componente faptul cS inima ar fi fost ruptS in bucali. originea in activitatea lui Wilhelm hoterapie. evaluarea deschiderii emolionale se face prin intermediul indicilor organici. departe de a fi doar o pomp3.

dupa opinia autorului. greutatea corpului fiind distribuita intre caicaie s. centrul sau ce la lipsa de comunicare afectivS izolare. care este el tot o fiin^a Cand nivelul pielii. contact cu lumea. iar bolta inalta cu o poziJie tulburare corpului: diafragm. unde verbul mainilor. curgand spre periferia organismului §i spre lume. reprezinastfel Fa{a DacS intelesul cuvantului inima a ceilalt. greutatea este balansata spre cand este balansata spre degete. Cand aceasta ultima varianta apare. exprimS un deficit de contact cu realitatea. „toucher" (a atinge) apare in expresia „je suis toucM" (literal. caz in care putem vorbi de o atingere emotjonala sau un contact sufletesc. ^ refers la sa-i atinga Al treilea canal de comunicare al inimii: InimS-pelvis-sex La femei inima-sani. acela|i lucru s-a intamplat in cazul cuvantului fata. sj fie totodata echiiibrata pe picioarele sale. Mainile pline de iubire sunt puternic incSrcate cu energie. „ Astfel. un flux de sentimente sj energie. sunt ritmice. fie despre acesta (vitalitatea tesuturilor. umiditatea tensiunile musculare). Cazurile de nivelul inimii. gesturile DupS cum redusS la acest canal de comimicare este fi corespondents este intre faja sj puterea Eului. Opusul lui a fi cu timpurie. pamant este a sta suspendat (hang douS categorii de fapte care pot Jine suspendat sau absent din prezent un individ: conflictele inconstiente de origine infantiia. miscarile respiratorii nu se O fie calda. in limba engleza. in timp ce aparenta lor. se constats La randu! sSu. despre motilitatea consjienta $i voluntara.cSrilor §i acjiunilor noastre. umanS sj poate avea sentimente personale.inutul cu prezentul. Muttor oameni lipseste sentimentul ca au foarte inalta indicS spasticitatea bioenergeticS. A trece prin propria terapie este o conditie de bazS pentru a face terapie altera. In Cand mecanice este absents sau redusS. un cap mare pe un corp mic sj sau invers. iar intre- barea intr-o „cum stai?" se intereseaza anumita situate. Piciorul mic era semnul unui spontane. prietenoasa.i (in teama de contact corporal cu afara sferei sexuale). ea reprezenta un tabu. insotjte de senzafia ca acestea nu o mai tin. un gest de respingere.or flexati. mis. real contact fizic sj ascunde din O persoana psihologic este Ea poate sa vina fie din partea fi pacientului si in acest caz va analizata.chii mainii." Nu este vorba picioarele pe Daca persoanei i se cere s3 stea in pozitia up). ea poate fi tactila. a-1 aduce in si contact cu realitatea ta cont.2. personal sau sexual. Pentru terapeutji bioenergeticieni importantS este caliatingere terapeutica trebuie sS tatea atingerii. la varsta adults. se adauga un canal suplimentar acest canal este inchis mecanica. Daca. Aceasta arata c3 sentimentele unei parti Traditional. pacientul este invitat reumatoida a mainilor). fie diafragmatica. Blocajele pot sS apara sub forma unortensiuni in umeri. libera de orice interes pot propaga liber in corp.i degete. piciorul plat. a inha^a. cu mi§cari ale pieptului reduse. A intra in contact cu terapeutul i! Expresia „a sta pe propriile picioare' se independenta persoanei. Principiul plScerii si principiul realitStii nu au fost inte- grate cu sentimentele celeilaite.i PIScerea In bioenergeticS. iar atingerea lor este dizarmonie. mai inainte de a putea fi in contact caicaie. emotiile |i sentimentele sunt perceptii ale mi§cSrilor in organism. Cand un grad de disociere exista. care trece dincolo de aria pe terapeut. este definit prin implicarea totala a corpului sj absenja tensiunilor in corp. relateaza. spune Lowen. pozifia este pasiva. expresie a fricii de contact. de exemplu. de cele mai multe ori. linia corpului ii apare Pelvisul este fie tras inainte. datoratS reprimSrii impulsurilor de a intr-un suport rigid aceasta indica insecuritate se cere per§i nevoia de sprijin exterior. mama s. Intr-o analizS ultimS. un terapeut trebuie sa se cunoasca mai intai pe sine. inima (sentimentele). cand urma experimentarii unor pacientji de tehnici picioarele fost extins. farS implicarea inimii si a sentimentelor. ceea ce condusj multor exercifii bioenergetice. returnand reject. iar aceasta corpului de jumatatea inferioarS. care produce putine senzatii in afara celei de deplasare in spatiu. avea un bun contact cu solul. ii (b) impins inapoi. aceasta denotS cS mi§c3rile corpului s3u.a a Aceasta trecere dincolo este exprimatS bine de limba franceza. astfel incat s8 nasca incredere. Lipsa de unitate a corpului este expresia faptului ca pacientul este incurajat sS reconsidere atingerea sj s-o practice ca pe un mod natural de A aduce sta sub forma sa de compensare proiectiva. de obicei. adica provocand o ruptura in linia corpului. sugereazS existenta unui grad de diso- tamSduitoare. a zgaria sau a sjranguia (responsabile. unor vibrapi in picioare. pozitia este agresiva. sj faja largS partea terapeutului. nem extinzandu-se in podea. responsabila de spontaneitatea s. expresie a dragostei. Blocajele pot s8 aparS sub forma tensiunilor musculare cronice in jumatatea inferioara a mis.. conotafie asemSnStoare are verbul „to touch". unde exista obiceiul de a bandaja este intre sociala. caracterizatS prin (grounding) prin aceasta. (c) adica trecutul. Respirafia este fie toracica.c3rii emodonat". „el nu ar trebui sa-sj mai atinga pacientul. pacientul in contact cu solul pe care §i. Situatja in care conotafia sexualS devine apare pe fondul inabilitStji celui in „inradacinatj" sau simt cS o persoana este intr-o stare de plScere. actul sexual va fi o inlantuire de gesturi mecanice sau o expresie a iubirii. sj de artrita reprezinta contactul cu ceilaltj sj atingerea. pSmant (to be grounded) a A cu bolta plantara prabusjtS. modui sau de reactje fund analizat. terapeutul afia multe lucruri pSmantul au aceeasj semnificafie. capul (gandirea) sj organele genitale (actul sexual) nu au fost integrate. ca adultului. O alta cauz3 pentru un acest deficit. sufletul meu a fost atins. pelvis. persoana nefiind bine ancorata in real. Rolul ei este triplu: (a) atingand corpul pacientului s3u. in special cele interne. este asociat cu o pozitie socialS joasa. a fi cu picioarele pe. O rang social inalt.carile devin spu§i lipsite de viajS. cum am vSzut. sa fie in contact cu sine insusi.in aceleiasj persoane. O persoana cu un Eu puternic „face fata situatjei". atingerea va mecanicS. ciere intre corp Eu." soanei sa stea cu aparifia ei us. in pozitja stand. Picioarele ceea ce reprezinta modul cum stai pe picioare sj pozitia Acest aspect devine evident in cultura chineza. pentru a desemna dominants. Deficitul de contact cu solul. 2. viitorul §i scopurile nerealiste. Simbolic. involuntare. Daca apuca. lipsei unui contact piacut cu corpul mamei in copilaria muijchilor locali 51 un contact deficitar cu solul. De aceea. pielii. ci de motilitatea incon§tientS a corpului. Aceasta atitudine vine s3 compenseze o lipsa a culturii occidentale. t'ai chi).Capitolul 2 Analiza bioenergeticS — o terapie centrata pe comunicare corporals 65 echilibrata tandru cu mainile mamei in se pastreaza. In alte culturi. persoana cu Eu slab „nu face fa$". comunS este disocierea jumatatji superioare a O O problems importantS a bioenergeticii este cea a contactului fizic intre devenit un concept le central al bioenergeticii. plScerea este descrisS ca o „expansiune a organism ului total.ia pe care a experimentat-o candva. O alta de pozitia sa corespondents Dupa cum sau deschis. cu redusa implicare abdominals. 5i" au pierdut flexibilitatea |i au fost transformati Mainile In timp ce umerii sunt legatj de purtarea responsabilita^ilor. datorita asocierii atingerii cu sexualitatea. bolta §i contractura picioarele bine plantate pe p3mant. angajand total persoana. rolul esentjal al mainilor il sau sub forma spasticita^ii in mus. . coapse. la a intra mai mult in contact cu chiarscopulterapiei. Orgasmul. adicS. pacientul simte ca este acceptat sj corpul. descris de Lowen ca o experient. ajungand la plinS sugereazS un Eu puternic. genunchii sunt intepenitj. strict Asa cu pacientul sau. c3 se simt c3-§i miezul lucrurilor. pentru a desemna esenta. sociala ridicata. Uneori ele par cS nu apart. Exists arcuit spre spate (similara cu „arcul taoist" din intreruptS. sau vie. se datoreaza. deschis sau inchis. conduce pe pacient sine. El poate schija. „sunt atins") cu sensul „sunt picioarele fetijelor pentru a ramane mici §i nefolositoare. sau vie.' In terapeut sj pacient.i caracterul viu al mis.

66
necontractate
sj

Capitolul 2

Analiza bioenergetica

o terapie eentrata pe comunicare corporals

67

se

exprima in

afarS. Prin ur-

Realitate

si

Iluzie

mare,
ca

am

putea defini sentimentul de placere

A§a

cum ne-am

putut deja da seama,'

pe o percep{ie in corp a unei mi§cari
contact, exprimare. Inchiderea, retragerefinerea in interior, inhibi{ia,

bioenergetica este de acord cu ideea, consacratS de psihanaliza freudianS,
cSreia via^a individului este

expansive: deschidere, indreptare catre, inttare in

InsS apSrSrile nu blocheaza, in totalitate, impulsurile catre ob^inerea placerii. Daca s-ar intampla astfel, aceasta ar conduce, in cele din urma, la moartea persoanei. Intr-o analiza

imbrSca mai multe forme, cinci la numar, cunoscute sub denumirea de structuri caracteriale sj prezentate la punctul urmator. Rolul

mecanismelor de aparare este de a proteja
inima impotriva anxieta^ii.
nalitate

conform guvernatS de douS

dusa

rea,
traite

nu

sunt

forje: principiul placerii sj principiul realita^ii.

ca placere

sj

pot

fi

experimentate ca

Orientarea

fiin|ei

umane

catre placere este
!a

extrem, moartea reprezintS apSrarea totala, completa impotriva anxietajii.' §i, in mSsura in care orice aparare reprezinta o limitare a vierii, o putem considera ca pe o moarte
la

O

astfel

de perso-

durere sau anxietate." (Lowen, 1975)

primarS, in sensul cS ea exists incS de

va ridica o mul^ime de baricade in calea anxietatji sj nu va permite ca inima sa sa fie u^or atinsa. In acela^i timp, ea nu va
raspunde lumii din inima. Defensele trebuie
injelese ca
ele luand

partialS.

O
fests

persoana care
in

traiesje plScerea, se

maniii

inceput. Orientarea cStre realitate este secundara, in sensul cS intervine ulterior, odata cu
cresjerea
51'

afarS

prin

semne
sj

vizibile:
sj

ochii

maturizarea individului. Cat de

Aceasta este schema generals, care explica problemele personalitSfii:
privare
.

un proces
forme

evolutiv, la nivele diferite
as,a

diferite,

cum

se

poate

stralucesc, pielea este calda
roz, gesturile sunt fire§ti

cu o nuanja de
are o
sj

bine o persoanS este orientata in realitate va
influenza eficienta acjiunilor sale indreptate
catre dobandirea placerii. Alternativa la a trSi
in realitate este a trai in iluzie. Realizarea unei
iluzii

observa in schema de mai
.cautarea placerii
.frustrare,

jos.
sj

vii sj

anume
modul

uswin^a
de a
fi.

sj

blandeje in ceea ce face

in

anxietate->~mecanisme de apSrare

*»-

pedeapsa
trei fac-

Centrul-inima: ceea ce trebuie aparat: a iubi
a
fi

iubit.

Aceste semne

vizibile sunt manifestarea
sj

fluxului de senza^ii, sange
liber

energie care curge

necesita de obicei sacrificarea prezentutraies,te in

tori

Pentru a intelege un caz individual, sunt important:

catre

periferia

organismului. Curgerea

Nivelul emotional: sentimente suprimate de teama, panica, durere,
triste^e, furie, disperare.

lui,

ceea ce face din persoana care

libera este corelatul fiziologic al starii

de bine.

iluzie

fiinja inaptS, prin definite, sa trSiasca

O

persoanS care experimenteazS neplacerea
prin
51

plScerea. In toate structurile caracteriale exists

(a) timpul: cu cat anxietatea a aparut mai timpuriu, cu atat apararile sunt structurate la un nivel mai pro fund; (b) situa^ia care a produs anxietatea;

Nivelul muscular:

sau durerea, se manifests, de asemenea, in
afara

imagini,

iluzii sj idealuri ale

Eului, care
sj

com-

tensiuni musculare cronice,

semne
raceala

vizibile:
pielii,

tristejea

ochilor,

penseaza infrangerile, esecurile
suferite.

traumele

care impiedica sentimentele reprimate
sa ajunga la nivelul Eului (constiintci).

paloarea

anume

rigiditate a

Cu

cat

mai severs a

fost

trauma, cu

(c)

mecanismele de apSrare mobilizate penadaptare creativS

miscarilor, o lipsa de spontaneitate in

comporenergiei,

atat

tament. Acest tablou exprima absenja curgerii
libere

mai mare va fi investijia de energie in iluzia care o compenseazS. Oricum, in toate
sj

tru a-i face fajS.

Nivelul Eului: negarea, proiec|ia, rajionalizarea,
§i

a

senzariilor,

sangelui

cazurile ea este considerabilS, iar cantitatea de

2.4. Adaptare defensivS

blamarea, neincrederea.
In cursul terapiei defensele sunt analizate in cu experienja de via|S a individului §i

sj

datorita starii

Contracjia este

de contrac^ie din organism. corelatul somatic al durerii. La

energie deviata cStre imagini
liste

scopuri nerea-

nu va mai fi disponibila pentru „aici sj acum". Iluziile sj idealurile Eului sunt unice ca
sj

anumite persoane se poate observa un tablou mixt: o parte este calda, moale sj stralucitoare,
iar cealaltS este rece, tensionata
sj

personalitatea;

exists

totusj

cateva tipice

Functje de modul in care se adapteaza la Iume, personalitatea poate oscila intre doua extreme: personalitatea care se apSra pe sine |i personalitatea care se exprima pe sine. Le-am

relatje

inliturate

cu

grija,

pentru a elibera inima. In-

terventia terapeutica

nu

se limiteaza la nivelul

fiecSrei structuri de caracter, ele
tate la punctul 2.5.

vor

fi

prezen-

palidS.
sj

imagine comuna ne prezinta un bun tonus
timp ce jumatatea inferioara ne apare palida
lipsita

culoare in jumStatea superioara a corpului, in
sj

2.3. Anxietate

§i

ApSrare
este

Orientarea primarS in via^S
plScere

cStre

de tonus. Semnifica^ia acestei imagini corporale este ca exists un blocaj in curgerea
senzajiilor in jumatatea inferioara a corpului,
in special a senzajiilor sexuale.

sj departe de durere. Ne deschidem sj ne indreptam spontan catre placere; ne contractam sj ne retragem la fel de spontan din fa£a

O alta
sj

imagine
picioare

durerii.

Cand,

in aceeasj situate, exists
sj

sj

posi-

mai putea denumi personalitate care stagneazS se raporteasj personalitate care create. Prima za defensiv la lume, cealalta expresiv §i creator. Ceea ce le diferentiaza este prezenja, in primul caz, absenta in al doilea, a mecanismelor de apSrare. Modelul structural al personalitatii, propus de bioenergetica, cuprinde patru nivele esentjale: in centra se afla inima; acest miez este invelit de trei sraturi dispuse sub forma

persoanS poate deveni constienta de ratjonalizSrile sale, dar aceasta rareori ii va afecta tensiunile musculare sau ii va elibera sentimentele suprimate. Acesta este punctul
Eului.
slab al abordSrii exclusiv verbale, specifics psi-

hanalizei.

Daca

tensiunile musculare

rSman

neatinse, cons,tiinta recent dobandita riscS sS alunece intr-un tip nou de ratjonalizare, mai
subtil.

comuna
reci.

este

un corp

cald cu maini

bilitatea plScerii

ameninjarea durerii, traim

unor cercuri concentrice: emotional, muscular
sj

Personalitatea ExpresivS
Este caracterizata prin absent mecanismede aparare, astfel incat toate impulsurile inimii curg liber catre periferia corpului §i spre

AceastS situate arata ca tensiunea sau

anxietate. Acest tip de situarii, in care sunt

con§tiinta (Eul). Funciie de

modul de adap-

rerinerea este in structurile periferice, cele care
fac contactul

incluse semnale mixte, sunt cauza anxietanj de

tare, defensiv

cu lumea din

jur.

O

persoana

handicapata de tensiuni musculare cronice,
care blocheaza canalele de comunicare ale
inimii
sj

limiteaza curgerea fluxului de energie

catre periferia corpului, poate suferi in multe
feluri:

ea poate simji frustrare
sj

sj

insatisfactie
sj

fa{S

de viaja, anxietate

depresie, alienare

fond care inso{e§te orice tulburare nevrotica sau psihotica. Ele apar in copilarie, in relatia pSrinte-copil. Atata timp cat oferS hrana, contact sj stimulare senzoriala, paring sunt sursS de plScere. Foarte curand insS, ei incep sa fie asociaji sj cu posibilitatea durerii. Semnalul mixt genereazS anxietate, iar apSrSrile se dezvoltS. Ele reduc anxietatea, dar concomitent
reduc viaja
sj

sau expresiv, pentru care personalitatea opteaza, contjnutul fiecarui strat va fi
diferit.

lor

Personalitatea defensivS

lume. Persoana „pune inimS" in tot ceea ce face, indiferent cS este vorba de munca, joe, pentru relatii interpersonale sau sex. Este vie,
ca raspunde emotjonal in toate imprejurSrile; poate fi bucuroasa sau suparatS, furioasS sau entuziasta, funcfie de situate.

Este caracterizata prin prezenta mecanis-

melor de aparare. Cum acestea pot fi de mai multe tipuri sj personalitatea defensivS poate

poate dezvolta tulburari somatice.

vitalitatea

organismului.

Analiza bioenergetica-

-o

teraple central* pe comunlcare corporals
rejecria

68

Capitolul 2

Caracteristici fizice

Sentimentele sale sunt adecvate momentului

inseamnS c3 analistul bioenergetician gliseazS
la suprafaja corpului catre profunzimile psihismului, ajungSnd la problemele mai comple-

prezent

§i

autentice, deoarece nu mai sunt

de

contaminate cu energia emo|iilor suprimate,
de origine infantilS. Mu§chii fiind
tensiuni, miscSrile
s,i

eliberari

de
s,i

xe pe care individul

le are;

• Corpul: este ingust sj contractat, in majoritatea cazurilor. Atunci cand exists elemente paranoide Sn personalitate, corpul pare

manifestate de mama fat.8 de copil. ca once Copilul se simte amenintat ?i se teme concerere sau afirmare de sine vor intrebare,

duce

la

anihilarea sa.

^

Istoria "vietii

individului

aratsi

lipsa

acriunile sunt eficiente
se

pline de grade.

Asa cum

observS mai

jos,

jjia

(b) terapeutic: aceasta se refera la interventehnicS specifics, orientata spre Jnlaturarea

mai

atletic.

Zone de

tensiune: la baza^ cranmlui,

cele patru nivele ale personaiitarii sunt coordo-

blocajelor, prin care individul este ajutat sa se

nate

§i

expresive, nu defensive.

elibereze de limitarile
trecutului
§i

impuse de experience
astfel vitalitatea,

sa-§i

sporeasca
tipul

umSrului, articularia piciorului, Centura pelviana sj in jurul diafragmului. Utima este, in general, atat de severa c8 tinde
articulatja^

siguran|a sau oricarui sentiment puternic de erau ceva bucurie. In copilarie, co§marele Retragerea §i comportamentul noneobi§nuit. erau atitudini tipice, inso^ite

morional

Centrul-inima: ceea ce trebuie exprimat,
acceptat: a iubi
Nivelul
sj

pentru a

trSi

plenarprezentul.
la

a

fi

iubit

Plecand de

de niecanisme de

emotional:

sentimente exprimate de
bucurie, placere, durere,
suferinja.

aparare mobilizate, in bioenergetica, au fost descrise cinci structuri caracteriale: schizoids,
orala, psihopata,

dominS in sa rupS corpul in douS. Spasticitatea Ca muschii mici care inconjoara articulatjile. fie o urmare, se poate observa, la acest tip, hiperflexibilitate a inflexibilitate extrema, fie o
articulatjilor.

sunt ocazional de izbucniri de furie. Acestea

masochista

sj rigida.

coordonate ale comportamentului autist. a • Data fiind aceasta istorie, copilul nu s8 se ales, pentru a supravietui, decat avut de imaginara disocieze pe sine de realitate (viat,a abstracts). interna) §i de corpul sSu (inteligent,a
2.5.2 Structura de Caracter OralS

Fa£a: este ca

o masca. Ochii sunt

lipsit.i

de

Nivelul muscular, grape, coordonare, eficien^a
acriunilor
sj

2.5.1 Structura de Caracter Schizoids

viat,5 sj

nu

fac contact.

miscSrilor.

Nivelul Eului: con|tiin(a de sine, afirmare de
sine, stapanire de sine
2.5. Structurile caracteriale

Descriere

Membrele: mainile atarnS ca un apendice,
s8 fie

Doua tending, de
zoida:

obicei bine compensate,

mai degraba decat

o extensie a corpului.

Descriere
TrSsaturile

sunt caracteristice pentru personalitatea schi(a) tendinja spre disociere a unitarii perso-

Caracterul
Este definit ca

naiitarii.

De exemplu,

gandurile tind sa

fie

un

pattern fixat de compor-

disociate de sentimente;
(b)

tament sau
volta

strategia, apararile

pe care
care

un individ

in

situarii

le dezimplica

tending de a

se retrage in interior,

de a

obrinerea placerii. La nivel somatic, caracterul
este structurat sub
lare

rupe sau pierde contactul cu lumea sau realitatea externa. Termenul schizoid descrie o

Picioarele sunt corpului cade in afarS. • Adesea exists o discrepant marcata intre multe cazuri cele doua jumatari ale corpului; in nu aparrin aceleiasj persoane. Sub ele par c3 corpuluj tensiune, intr-o pozitje arcuita; linia sunt, apare ruptS: capul, trunchiul sj picioarele unghi unul fajS de celelalte. de obicei, in

contractate sj reci; greutatea

care

caracterizeaza

aceasta

de personalitate sunt cele tipice stadiului oral agat,a dezvoltare: dependents, tending de a se de
ceilalri,

agresivitate
$i

sc8zuta, nevoia ca

ceilalri sa-1 sprijine

sa-i poarte

de

grijS.

anumitj indivjzi aceste tras3turi sunt afi§area de atitudini compensatory, cum ar fi exagerate. unei independence
Conditia bioenergetica

La mascate

forma unor tensiuni muscuin

cronice,

incons.tiente

general, care

persoana al carei Eu este slab, iar contactul cu ceea ce simte sj cu propriul corp este redus
drastic.

Corelate psihologice

blocheaza sau limiteaza posibilitatea impulsurilor de a se exprima. La nivel psihic, caracterul apare sub forma mecanismelor de aparare
ale Eului: rajionalizare, negare, proiectie §.a.

Condijia bioenergetica"

Un inadecvat sentiment al sinelui, datorat lipsei de identifieare cu corpul. • Lipsa conexiunii energetice intre cap sj

vedere Structura orala este, din punct de cirenergetic, subincarcata. Fluxul energetic de cStre periferie, dar slab. Deficitul
cula
energie
§i

Structura de caracter este eel mai bun compromis pe care persoana a fost capabilS sa-1 faca in situariile timpurii de via^a. Din pacate, ea a ramas fixata la acest compromis, desj situat.iile s-au schimbat §i ea sau el au devenit adulfi.

Energia este retrasS din organele care fac contactul cu lumea externa: fata, maini,

restul corpului
tSrii

determinS divizarea personali-

for^S este

mai mare in partea

infe-

organe genitale, picioare, fntrucat acestea sunt deconectate de centru (inima). Fluxul energetic nu curge liber, de la centru catre periferie, ci este blocat de tensiuni musculare cronice la baza capului, umeri, pelvis sj articularia spldului.

in atitudini opuse. • Granitele Eului slab conturate (corelatul

periferie) psihologic al deficituiui energetic la : slabiciune determinS, o rezistent.a Aceasta hipersensibilitate scazuta la presiunile externe,
sj

Toate punctele de contact cu subincSrcate. Ochii sunt slabi, cu mediul sunt sexuatending la miopie, iar nivelul excitatiei
rioara a corpului.
le este

redus.

-

Cheia

injelegerii personaiitarii stS in cores-

retragere in autoaparare. • Tending de a evita relatiile afective,

Caracteristici fizice
(tipul fie lung §i subrire Sheldon). Difera de tipul contractat. schizoid prin aceea cS nu e este Musculature -este subdezvoltatS, dar nu apar incordata ca la tipul schizoid. Adesea au semne fizice de imaturitate. Anumite femei mic decat corpul ca de copil. Felvisul este mai PSrul de normal, atat la barbari cat s.i la femei. de obicei, redus. pe corp este,

Corpul: tinde sS
al

Funcriile acestor organe vorfi, astfel, diso-

pondent

dintre atitudinea psihicS

s,i

atitudinea

ciate de sim^amintele centrului (inimii).

musculara, ceea ce face posibilS „citirea" situatjei psihologice dupa „harta" corporala 51 vice-versa: explicarea unei atitudini corporale prin elemente ce {in de dinamica psihismului. Determinarea structurii caracteriale are dublu
scop:
(a) diagnostic: aceasta se referS la „citirea"

Incarcatura energetics interna tinde sa Jn-

altfel greu de intime. Aceste relarii sunt de a datoritS lipsei de incarcare energetica stabilit,

ectomorf

lui

ghe^e in zona de nucleu.

Ca urmare

a acestei

structurilor periferice.

"

'.

comprimSri, incarcatura poate deveni exploziva sj poate erupe in acte de violenjS. Aceasta se intampia cand apararile cad sj organismul se trezesje invadat de o cresjere a energiei, pe
care nu este obis,nuit sa

Comportament neautentic; a mai fost denumit comportament „ca §i cum"- ca %\

r

cum

insa ar fi bazat pe ceea ce simte, actjunile exprima sentimentele. nu

manipuleze. Exists o

Factori etiologici

§i istorici

tensiunilor musculare cronice,

a

blocajelor

divizare energetica a corpului, la nivelul taliei,

energetice

sj

„traducerea" lor intr-un limbaj

care exprima dificultatea psihologica; ceea ce

avand drept rezultat lipsa de integrare a celor doua jumStari, superioara sj inferioarS.

Experienja timpurie, care stS la baza §i structurii schizoide, include ostilitatea

Membrele: deficitul de dezvoltare observS mai ales la picioare §i maini.

se

70
Picioarele sunt lungi
lui este
sj

Capitolul 2

Analiia bioenergetica

o terapie centrata pe comunicare corporals
tipuri

71
fie

sutyiri, laba picioru-

2.5.3 Structura de Caracter Psihopata

Zone de
citate

tensiune:

ambele

au o spasti-

ridicandu-se deasupra

ei,

§i-o va realiza,

subrire

sj
fi

ingustS. Picioarele

nu dau
Descriere
prabusj,

impresia cS ar

capabile sS susjina corpul.
se

Corpul manifests tending de a
ales.

Esen|a structurii psihopate este

negarea

marita a diafragmului. Sunt tensiuni marcate in segmentul ocular al corpului (ochii sj zona occipitalS). Tensiuni musculare severe

manipulSndu-sj

pSrinrii.
sj

Istoria releva, intre pSrinte

copil, o

luptS pentru

dominants
aflat,

sj

control. Alte date

datoritS slabiciunii sistemului muscular, mai
Respirajia:
datorita

sentimentelor. Aceasta atitudine este diferita

de cea a schizoidului care se disociaza de sentieste

pot fi palpate de-a lungul bazei craniului, in ceea ce am putea denumi segmentul oral. Aceste tensiuni reprezintS o inhibirie a impulsului de sugere.

sunt greu de
tului

de

a-sj

pentru ca tending psihopanega sentimentele include §i

superficiala,

negarea experien^ei.
2.5.4. Structura de Caracter

mexlfele

sale.

nivelului scazut de energie. Privarea, in stadiul
oral, a

mintea se
a

La personalitatea psihopatS, apleaca asupra corpului sj sentimencelor sexuale, dar

Masochista

redus forja impulsului de a suge.

telor, in special a

nu pentru

Corelate psihologice

Respirajia
suge.

buna depinde de

abilitatea

de a

Cordate

psihologice

dobandi placerea, ci pentru a le manipula sj le subordona in favoarea unei imagini a Eului. Exista la toate structurile psihopate o mare investip'e de energie in propria imagine.
a

Descriere

Dificuitau de a sta pe propriile picioare,
sj la

Celalait aspect caracteristic al acestei structuri
este

Capul este supraincSrcat energetic, ceea ce inseamnS ca exista o hiperexcitare a aparatului mental, constand in aprecieri continue despre cum poate fi controlata §i

Tendinta esentialS a structurii masochiste
submisivitatea. Individul sufera §i se plange, dar ramane supus. El manifesta supunere in comportamentul exterior, dar in exact opusul: are este interior trSies,te sentimente puternice de ostilitate, cinda,
este

la

modul propriu

modul

figurat.

nevoia de putere

sj

control.

de ceilalji, dar aceasta mascata (compcnsata) de o atitudine exageiatS de independents. Incapacitate de a sta singur. Are o ncvoie exagerata Je contact cu ceilalri, de caldurS sj suportul lor.
sa se agaje
fi

Tinde

Condrjia bioenergetica
Exista

tendinis poate

doua

structuri caracteriale
sj

psihopa-

manipulata o situatie. • Are nevoie de cineva pe care sa-l controleze, insa aceasta il face sj pe el dependent de eel controlat. Astfel, un anume grad de
oralitate exista in orice structura psihopata.

negativism
intr-un

§i

superioritate. Aceste

sentimente

sunt insS blocate de teama cS ar putea exploda

tice diferite:

„puternicul"

seductivul.

Tipul „puternic": are o deplasare marcata a
energiei catre cap,

Negarea sentimentelor reprezintS, in

comportament

violent.

El se

opune

O

altS atitudine tipica este sentimentul ca

concomitent cu reducerea

i

se datoreaza ceva.

incarcaturii in

partea inferioara a corpului.

Sufera din cauza unei senzafii de go!

Cele doua jumatap ale corpului sunt disproportionate;

ultima instant, o negare a nevoii. Manevra consta in a-i face pe ceilalri sa aibS nevoie de el, astfel incat sa nu trebuiasca sS-sj exprime
propria nevoie. Astfel el reuieste sa fie intotdeauna deasupra celorlalri. « Nevoia de a fi in varf §i de a reusj este atat de puternica incat persoana nu poate admite o
infrangere.

acestei explozii printr-un patent

muscular de
sj

rerinere in interior. Mus,chii gro§i

puternici

impiedica orice afirmare directs
vaicarelilor sS-i strabatS.

§i

permit doar

interior. AceastS senzarie reflects

jumatatea superioara fund

mai

suprimarea

sentimentului intens de dor, care, dacS ar fi exprimat, s-ar manifesta printr-un strigat profund sj o respira|ie completa.

mare sj mai dominants in aparenjS. Diafragmul sj mu§chii taliei sunt contractari, Tmpiedicand fluxul de energie sj sentimente sa curga in
jos. Pelvisul este

Condijia bioenergetica In contrast cu tipul oral, masochistul este de energie. Aceasta energie este Insa

subincarcat
sj

Ea

trebuie sa fie victorioasS in orice

plin

sj

rigid.

Tendinta

la

depresie este patognomonica

Tipul seductiv:

aici exista

o tuiburare a curale cortip, pelvisul este,

context.

rerinulS in interior, dar

nu inghe$ata ca

la

pentru structura oralS.
Factori etiologici

gerii energiei intre cele

doua jumStSji

sj

istorici

pului.

Spre deosebire de primul

Sexualitatea este adesea folosita in jocul puterii; plScerea sexuala este intotdeauna

schizoid.

Datorita
acriunile

retinerii

severe, organele

periferice sunt slab incarcate. Energia nefiind
eliberatS,

in acest caz, supraincarcat energetic, dar de-

secundara performan^ei sau cuceririi.
Factori etiologici

expresive

sunt limitate.

Experienja timpurie, care
orale,

sta

la

baza
sj

conectat. Spasticitate

marcata a diafragmului.

§i istorici

structurii

este

lipsa

figurii

calde

Caracteristici fizice

Experienja timpurie, care sta la baza

Retjnerea este atat de severS incat deterrmnS comprimarea §i strangerea organismului. StrSngerea (colapsul) apare la nivelul taliei, ca
sj

suportive a

mamei, ca urrnare

a

morui

ei, bolii

sau absenjei cauzate de necesitatea de a munci.

Tipul „puternic":

Corpul aratS o dezvoltare
jumatSjii

structurii psihopate, este seducfia sexuala exer-

cum corpul s-arlncovoia
§i

(supune) sub pova-

dispropor^ionata
Istoria vierii arata adesea o dezvoltare

a

superioare.
sj

Aceasta da impresia de fotografie marita

precoce; invata sa vorbeasca sj sa meargS mai devreme decat normal. Aceasta dezvoltare

poate
prin

fi

explicate ca

un

efort de a infrange,

corespunde imaginii marite a Eului, pe care individul o are. JumStatea inferioara este mai Ingusta sj poate manifesta slabiciunea specifics
structurii

de pSrinte. seductiv urmSres.te sa-l lege pe copil de parinte sj satisface nevoile narcisice ale acestuia din urma. Dar, un parinte seductiv este totodata sj
citatS inconstient

Comportamentul

ra tensiunilor sale.

Impulsurile care

merg

in

sus

in jos sunt blocate la nivelul gatului s,i mijlocului, ceea ce explicS tendinta acestei
structuri de a trai anxietatea. Extensia corpului

un

parinte rejectiv, la nivelul nevoii copilului

este

sever limitata, iar tendinta este spre

dobandirea independents, sentimentul

orale.

Corpul este

rigid.

Ochii

te

de

lipsa.

Adesea

exists episoade de

dezama-

fixeaza sau te privesc cu neincredere. Ei

nu

de suport sj contact fizic. AceastS lipsS de contact §i suport este responsabila de elementul
oral prezent in structura psihopatS. Relada seductiva creazS un triunghi in care copilul isj

scurtare.

Caracteristici fizice

sau ea incearcS sa se Tndrepte cStre tata sau al;i apropiaji, pentru a objine contact, caldura sj
gire,
el

In copilaria timpurie, cand

sunt deschisj complet; pentru a vedea
sj

Tnchidcrea ochilor,

Corpul:

este
§i

scurt,

a intelege este caracteristicS

pentru tipul psihopat.
Tipul seductiv:
.

suport.

Asemenea dezamSgiri pot

lasa

un sen§i

timent de amaraciune in personalitate. Episoadele depresive in copilaria tarzie
adolescents sunt tipice.

Corpul

este

mai reguiat

§i

nu

are aspectul de fotografie marita. Spatele este, in
in general, hiperflexibil.

provoaca parintele de acelasj sex, ceea ce inseamnS o barierS in fata necesarei identificari cu acesta, sj se identifies cu parintele seductiv. In aceasta situate, confruntat cu
nevoia de contact, copilul
fie sj-o

Gatul este scurt

gros,

gros sj musculos. sugerand o tragere

cStre interior a capului.

stranse

va deplasa,

inainte, fesele sunt AceastS postura seamanS cu cea a unui caine cu coada intre picioare.
Pelvisul:
§i

este tras

aplatizate.

n ciuda dar ramane „Tn garda". rata. • raspunde • liber situatjilor vierii. !n locul asertivita(ii Tmpotriva unei tendinte masochiste de fond. indirect. aceasta structura este vie vibranta. pentru ca nu-i place sa se profite este ambirios. din care sS poata este dorit sj intr-o pozirie oarecare relaria. Principalele arii de tensiune sunt muschii lungi ai corpului. care Reich (la impotriva sexualitarii. armonios. inclusiv sub forma fricii de a ft separat (tSiat) de relariile parentale. el permite unei controla • apropieri sa se dezvolte. modul in ocupa sfera genitala. periferica: doar curga. parintilor. trasaturile descrise Cordate psihologice • 2. anumite elemente obserla celelalte tipuri. daca folosejti. fi („Pot liber. intimitate. ai este exists redusS puternic. El nu caracterului psihopat. pielea bine pe care sj-o dore§te. o persoana care iubes. Senza^ia de a fi prins in colorata. dar conditional puternice ta de periferie. libertate liber nu o sa mS mai iubesti. Este |i-ar da sausama a se plange. Condijia bioenergetica Caraeterul rigid un individ isj satisface sau nu nevoia de sale clasic. este cu promptitudine strivitS. mai intima dintre cele descrise cea este ca dac3 51-ar Teama structurii masochiste atitudinii sale submisive.") psihopat: independents vs.") te las sa mS contro- ca daca nu-sj\irata trairile. Tipul masochist se dezvolta in familii in care dragostea si acceptarea sunt combinate cu represiunea severa. • Pielea: tinde sS aibS o mama ciuda sa vadS. inclusiv accesele de furie. Pasivitatea incapaexperimentata ca vulnerabilitate. competitiv si agresiv.") rigid: libertate vs. include vinovatia ^sj inferioritatea. descris de femei).6 Concluzii Conflictul bazal cursa. asemeni rile defecariei copilului („Fii baiat bun sj Corpul conectat sj apare viu. dent sau de a-sj afirma Orice tentativa de rezistenta. este vananta panS acum. La nivel inconsfient. care ofera Factori etiologici si istorici La aceasta structura. („Daca sunt independent trebuie orice nevoie de suport • putea fi pozitive. copilul. ceea ce conduce la un bun contact cu realiaccent tatea. pielea dispare. inima nu este desparu- dragoste. dar. o insulta adusa nivelul senti- („Daca sunt • masochist: apropiere vs. control puternic insa. adica doar pe o baza relariona • Caraeterul psihopat se poate Atata timp cat doar cu cei care au nevoie de el. capabil este sj domi- se manifests ca abilitate de a testa realitatea nants sj se sacrificS. Cum exprima sentimentele negative sau conduce ra independent. Aceasta sa fie folosit sau prins in capcana. Caraeterul oral poate stabih relate Exista o mare anxietate de castrare in acest caracter. este care sta la baza acestei structuri.5. masochistul se identifies cu o persoana supusa. Este tfinat caldura. suport. ascuns. de a sj nu vedea nici tendinta spre o iesjre. Toate punctele pesemnificariferice. incapabil sS se mi|te liber. • de el. propor^ionat. iar acesta devine conflictul fundamental al tipului rigid. care sa-i dea posibilitalea masochistului sa reactjoneze violent sj Acest tip este orientat spre lume.te relat. o capacitate mare de control Stagnarea energiei. in dizarmonice. Aceste trasaturi ar mai sus se estompeaza: coordonarea sj devine palida gratia mis. de asemenea. Rigidul sta in garda. personalitatea este la bine ancorata aceasta atitudine este contrazisa de sentimentele de ostilitate. Personalitatea masochista trebuie sS-sj elibereze aceste sentimente reprimate. purie. Astfel. Descriere TrSsatura esenrialS a acestui tip este rigiditatea. suplimentar. in aproape toate cazurile. de contact cu realitatea.. Rigiditatea. Caraeterul masochist este. tipul eroticS a Tntalnit respingerea indirect sj cu precaupe rigid se va manifesta apropiate. Vaicareala este singura expresie vocala care iese usor printr-un de gat sugrumat (contractat).te la mandria mentelor. • Datorita aceleiasj rerineri. sj mandru. afirmarea de sj sine este limitata exista obieeiul ea. tnainte de a putea ambele extreme ale corpului. Cand rigiditatea este severa. in general. destul de Caraeterul rigid stabiles. datorita dezvoltarii in a avut Individul apartjnand tipului rigid nu duca la copilarie traume severe.Capitolui 2 Analiza bioenergetica -o corporals terapie centratS pe comunioare vii. ii genereaza senzatja ca este Tmpotmolit in mocirla. Rejinerea este Mama permite sentimentelor sa limiteaza exprimarea lor. apropiere |i („Nu ma pot lezi • apropia. in acest caz. aceasta ar rea relariei • sj-ar declala pierde- si separate. • Caraeterul schizoid: compensarea la a fi . incercanlor parintele de sex opus.5 Structura de Caracter RigidS Datorita re^inerii severe in interior. datorita rejinerii in interior. pot fi uneori descrise vate. in special la masturAceasta s-a manifestat ca prohibitje a in relatie cu barii infantile sj. copilarie. • La nivel con§tient. care sa Factori etiologici • sj istorici sub a Eului. Respingerea de caldura sj apropiata doar pe baza nevoii sale infantiia."). parul de pe corp este. frustrarea eroticS. urmata de negativism sunt. in sj Caracteristki fizice manipuleaza pentru a atinge acest scop. nevoie („DacS Tmi exprim nevoia de apropiere. gesturile sj miscarile sunt In ciuda 2. care sta la baza structurii masochiste. re^inere sau amanare provine dintr-o pozipe puternica a Eului. bogat. daca nu-mi pierd capul iubire. Cand re^inerea este sj mode- sexuala a fost interpresale de a obrine placere tradare a efortului sau catre de copil ca tata fund in mintea iubire. existenta • mea e ameninUttS. o atenrie exagerata acordata de mama mancarii sj determinata de mu§chilor flexori spasticitatea combinata a si extensori sj poate fi mai accentuatS sau nu. eforturile dragoste.. tocmai pentru a se apara impotriva efortului catre placere. individul pune exagerat pe realitate. daca nu ar fi defensive. Din motive care nu sunt cunoscute. • Istoria arata. Mama dominants sufoca literalmente Tnainte de a actiona. pentru c3 se teme drumul ar putea fi luat drept prost.carilor se reduc. In locul oral: nevoie independentji sa renunt la comportamentul provoca- carui scop este sa determine in partener un raspuns puternic. 73 nuan^a mai inchisa.i placere sa a iubirii ca dorinta de Oricum. dar nu si al acriuniior.") vs. In plan comportamental. nivelul genital. Individul sta teapSn 51 mandru: tsj tine capul stis sj spatele drept. Este rerinut. orientate • Caraeterul schizoid evitS apropierea intimS. Structura caracterialS defineste include: tipul compuisiv sj falic. tipurile narcisic orientate spre de potent erectiva (la barbat). tipul Victorian folose§te sexul ca pe o aparare isterie. ci face ca lucru- aparen^ei de intimitate Iluziile angajare. dar Experienta timatitudini defensive serioase. apropiere sj catre plScere. persoana acfioneazS „din inima". experiente comune. sau gri. acestui fapt. negativism sj ciuda. stralucirea ochilor Corelate psihologice • conflict intre • baza un Fiecare structure de caracter are la tending aparent opuse: schizoid: existenta vs.5. pe baza sa stabileasca rela^ii apropiate. La el o respingere este legatS de sentimentul iubirii: o rana in mana iubirii sale sexuale constituie dria sa. sunt aceasta tiv incarcate. e apropierea sa decurga astfel incat sa ca§tige compensatorii mananca-|i toata mancarea" sau: „Las-o pe Ochii straiucesc. datorita stagnSrii energiei.") abandonare in iubirs si nu mS abandonezin asupra comportamentului sj este susljinuta. Din pacate. surpnnzator. Rigiditatea este care este facut sa se simta extrem de vinovat pentru orice incereare de a-51 declare indepenatitudine negativa. de poziria puternica pe care o mandriei sale inseamna Relate care apropiate un refuz • al iubirii sale. tatSl este pasiv submisiv. isj refine sau amana impulsurile de a se deschide sj a se indrepta catre. unui intimitate s. un Experienta timpurie. agresivitatea agresivitatii tiv. reprezinta aparare exploziv. placere sexuala sj iubire exprimarea deschicopil sinonime.

libertatea de a se distra sj spiritul de aventura. Un alt conflict poate fi intre dorint. prin ea Insasj). de fapt. Atunci cand accesul Caracterul rigid: compensarea la frus- adauga: „fericirea este consjiinta cre§terii. aceste oricarei fringe este corpul. pag.74 rejectat este sa se or.i moralizatoare. o expansiune a ca fiecare nivel reprezinta o nou3 con§tiint8 a sinelui. pentru a putea intra in contact cu mod natural. „0 persoana se exprima pe sine prin in Cand Situatja este cenzurile cad. din cand in cand. alienate fata de Eu. se alatura realismul adultului. ca ur- : responsabilitate mare a acel disponibilizarii energiei folosite pana in de genul „nu fi am incercat din rasputeri". ele ramanand active la nivelele subterane ale psihismului. o cerinta „citirea" ei aja cum este intiparita §i la nivelul hopat primesje Tntr-adevar putere. abilitatea de a fi creativ. ea devine copilaroasS. Eliberarea emo^iilor repristrigSt nu ajung sa mate. ci se sj a relariilor sale cu lumea. aceasta cresjere se reflects imediat in profun- alSturi de care este afis. cu alta ocazie problemei il constituie inabilitatea persoanei de a menrine acest nivel crescut. datorita blocajelor. anumite parti din propria fiin^a. Pe mfisurS ce organismul crejte. pent™ ca el nu poate diferenjia nitre cea imaginara. me." exprima pe sine intr-un mod creator. nivelul energetic al conflict intern. el pul) nivel verbal (munca analiticS). vor ramane separate sj incapsulate. Atata timp cat energia individului este tul sau infantil.ei. Cand exprimarea este libera. in principal. prin urmare.ii. imbatrani- acriuni sj mis. Analiza bioenergetica urmaresje sa elibereze aceasta energie sj. rerinutS tS. esenfiala este reintegrarea lui. persoa- Terapia Bioenergetica" energie se obfine. muncind din greu s. Cand tipul psi- care traim ca fringe fragmentate. se poate ajunge la o situate periculoasa. importanta fiind. daca ar reusjt fara indoiala.i Bioenergetic: Caderea (Al. s3 se simta viu §i sa experimenteze plScerea. facand-o disponibila pentru „acum sj aici". Cand incarcarea sj descarcarea funcfioneazS ca o unitate. prin tehnici sau exercifii care Obiectivul terapiei profunda.a. cu el devine episoade sfarsesc in depresie. a Exemple fi Aplicajii copilului §. care este naturala pentru zimea sj totalitatea activitafile respirariei. Tanar Adult : romantism realitate §i organismului create. La nivel corporal. datorita obi§nuin|ei de a crede ca el ne apar^ine. Aspectele infantile ale corpului pot sa apara ca maini mici. s3 redeclanseze procesul cre§terii. este A munci. odata cu fiecare etapa de varsta. personalitatea este trarea erotica este sa se vada pe sine ca pe o asca momentul prezent limitati sa se expri- integrata persoana iubitoare. ar pentru ci simt molit". datorita reprimarii experientei. corpului. Tipul rigid este o persoana care iubeste. 1975. Capitolul 2 Analiza bioenergetica — o terapie centratS pe comunicare corporals 75 fund superispecial. Simjul realitatii ?i responsabilitatea. limitata. integrata §i pe deplin con§tientS. prin respirajie. contractata. Bioenergetics. personalitatea se aflS in nivele: nivelul energetic (lucrul cu cor- teama sa nu fie tradat in sentimentele sale. involuntare ritmice ale organismului functioneaza la un nivel optim. El este o ftinja funcjioneze plenar. relafia esenfiala. el va ramane suspendat. includ nevoia sj dorinta de apropiere sj dragoste. Genul de conflicte mentjonate mai sus apar atunci cand o nevoie. Un Lowen. Acest Un astfel Experisj este. este cu : distrac|ie §i rezolvat. „Un adult sanatos este un nounascut.a de (Lowen.atS. getica. in sensul tatilor sale s. trSiesje. (b) exprimata ?i satisfacuta la acea varsta. insa. a carei dragoste nu este apreciata. este iluzia ca ar parinte seductiv fi pentru a intra in relate cu o idee care contrazice sinful comun. Exista traieste satisfactie sj plScere. adicS a echilibrului amestec se va regasi in §i la comportament.cari. Orice persoana nevrotica. Stagnarea in aceasta condifie va genera un individ incapabil sa se „un • print ' n dizgrajie". amestecul se reflecta §i intr-o ex- presie dura. Supriinfantile le marea dorintelor eliminS pe Secven|a analitica a terapiei bioenerge- acestea decat din cons. curgerea libera a fluxului de energie sj senzaui in corp este Testability. Placerea stimuleazS orga- ea momente cand excitat sj iluzia trece in act. fie fie ce este identificarea conflictelor incon§tiente de nature infantila §i integrarea zonelor repri- Copil mic Copil Baiat/fata dragoste joe placere . Dar.ele vie^ii adulte. Atunci cand. La suprafata persoana apare serioasa. • vrut tntr-adevar. picioare subtjri. sub control. Descarcarea energiei presupune inlaturarea blocajelor exprimate sub forma tensiunilormusculare cronice. dac3 nu sunt integrate. de Anaiistul bioenergetician lucreaza simultan la datorita conflictelor intre nevoile infantile ramase nesatisfacute §i cerint. populat cu scopuri nerealiste. atenriei. unul dintre scopurile terapiei va fi amplificarea contactului cu lumea. la anumite nivele. Nivele adauga. prin urmare. prin contact. la nivelul intregului sau terapia reichiana sau in yoga orientals. in sensul ca. o expresie de baietandru zambind cu gura pana la urechi sj sugerand imaturitatea. miezul moment Cre§terea inseamna. doua sj §i libera de conflict. Incarcarea cu va reflecta nivelul corpului. nivelul energiei create. entele care definesc fiecare etapa de varsta. dar se dintre incarcare descSrcare." placerii. ca naliza. Iubirea sta ascunsa. alienate fa{a de Ego. tat. fnsa.i ce inseamna ca.e lumea. • Este tipica explicarea esecurilor prin propozifii compensator. plin de energie sentimente. neapartjnand parindlor sai. presiune fizica sj agresiv necesar iiideplinirii dorintelor §i scopurilor. noi nivele se adauga personalitarii. in depresie. bilirea balan^ei energetice. cantitatea provoacS o respirarie completa sj de oxigen din corp Bioenergetica urmareste sa-1 faca pe om sS crescand. Puterea poate fi folosita nu in sens constructiv. 203-206) Exercitiu . respi- muscu- astfel incat sa se poata de o important centrals in bioener- laturS subdezvoltata. „Mulri De cate ori un astfel de radacini adanci in copiiarie. A§a este. pe care le poseda. in posesorul unei puteri secrete.i blocata in trecu- mate ale personalitat. persoana volubil. nu nu este pe deplin orale ii lipsesje necesarul de energie. datorita descarcarii energiei. pentru psihaanaliti- aduce cu sine experienta sa specifiapare mai : Majoritatea exercipilor bioenergetice au Scopul muncii cs. ca ni§te corpuri straine. este insuficienta. in afara prezentului sj a realitafii. care tice consta in ascultarea istoriei pacientului. spune cum cre§terea lor s-a impot- Lowen. exteriorizand sj un flux impre- trebuie sS stabileascS sionant de idei turii sentimente. §i mai evidenta la cei care beau. de obicei prin sau plans. incapabile sa susrina trunchiul. fiecare ramanand functional in adult. accesul este blocat. a potenrialicon§tiint. : creativitate sj imaginaye aventura orientata catre un viitor Caracterul masochist: compensarea la a se simri vinovat §i inferior este iluzia ca ar fi mai competent decat ceilalri sj superior lor. dar nu-sj exprima deschis iubirea. raria este La fel ca in na poate manifests o independents exagerata. adesea rigida.1975) joe exercirii. Cum un bun contact zona de contact cu lumea a mai intai nismul sa-sj creascS activitatea metabolica. In prezenja o anumita etapS de varsta. ceea fi oameni vin iar la terapie pentru mecanismele de aparare (simpla credere a energiei. in mSsura in propriul corp. adopsine ca vada pe se exprime niciodata. conflict vede pe sine 3. Functionarea sub propriul potential echivaleaza cu o moarte par^iala. un copil.tiint. §i nu rareori se intampla. nu viu se exclud. ci pentru a alimenta o imagine hipertrofiata a Eului. alaturi de teama de a sta singura §i incapacitatea de a lua decizii. in mainile unui rnanipulativ. in afara lumii. iar el devin. la lipsa sj Caracterul oral: compensarea este sa se deficit vada pe sine sj in centrul exprime pe sine sj inapt pentru placere. • Caracterul psihopat: compensarea la a fi neajutorat sj lipsit sj de putere. cum struc- cu sine. insa nu se (a) Lucrul cu corpul are drept scop §i resta- de conflict este intre solicitarea varstei adulte de a fi independent §i dorinta incon^tienta de a fi sprijinit $i ingrijit. istoria timpurie." Nivelele terapiei Mulri adulri sunt impiedica|i sa trai§i este liber la toate nivelele. potential energetic. un baiat sau o fata sj un tanar. a§a cum jos: $i puterea realS sj drept scop inlaturarea sau reducerea blocajelor ce impiedica asimilarea experientei. Astfel. spre exemplu. 'ca atare. lipsita de potenrialul umana 4. intr-o masura mai mare sau mai mica.

modul inspaimantStoare bajui corpului. Directia este in jos. in A incepe s3 planga. Acestea sunt cuvintele ei: acceptarea de sine. pune un picior inainte §i se apleaca. o tanara femeie. O plants. in continuarea cxercitiuCaderea. Intind o pSturS groasS sau o sj rale ale vietii. orice Analiza bioenergetica — o terapie centratS pe comunioare corporals 77 de iesjre exercitiu.8. tei categorii gandu-ne inainte. astfel incat. §i caderea sj apa sunt semnificative ca simboluri sexuale. Dac8 aceasta tiranie §j pentru se elibera pe sine de irealitatea scopului §i de iluzia ca ar putea fi realizat. Atunci intreb persoana. „Nu cad! Nu o s8 cad!" Aceasta este spusS cu hotarare. no body in textul original) nu ar continua o stradanie sa cada. pcnim.uitandu-se la o campie.i§i in sus. reprezinta doar unul dintre procedeele de intai. lasa toata greutatea pe piciorul indoit Acum. Indiferent de originea Jntotdeauna remarc8 ea cade §i am c3zut!" §i cu aceasta Nu 203 - exista nici o cale prezent. c8 nimeni nu poate fi un altul decat este. Dar nu pot!" §i cu aceasta remarcS ea cade §i incepe sa „Nu planga. caderea va reprezenta o eliberare a corpului de sub controlul consrient. de data aceasta. anxietate. vointa trebuie s8 cedeze. isj Oamenii au viziuni diferite Raspunsul ei a fost: „S8 fiu as. pumnii stran§i. pe sol. astfel c8 a se incredinta Adesea rBspunsul este „slabiciune. Persoana trebuie sfi v3d fie tatai. Pentru a fi eficienta. nu s-a mai simjit atat de Am ce trebuie sa sfar§easca mereu in e§ec? intrebat-o ce incearcS s8 indeplineascS. „Nu tan3ra femeie se strBduia cad! Nu o s8 cad!" dramatic. A treia oar8: „Dar nu vreau s8 cad! Nu trebuie sS cad! Ar trebui sa pot sta sus pentru tot- de c3dere. Intr-un anume sens. Ii cer sa-sj simta piciorul pe podea sji s8 se balanseze inainte §i inapoi pe el. de exemplu. persoana trebuie s8 devin3 cu durere mintea este ocupata cu mentinerea pozitiei. in „Nu mai De incerc!" sa incerc!" o bunS imaginable. ci prin interventia unei forte superioare a naturii. cu producerea unui tremur al corpului care poate evolua in hohote de plans . fi in stare sa se fi Daca cineva el este sortit isj asumS o ca s-ar putut trage menjinefea echilibrului. In continuare. ii cer s8 dacS nu s-ar lasa condus de Eu (in termenii freudieni. asemSnatoare cu a pentru totdeauna. Cum persoana stS in faja mea." (Lowen. Ei jtiau. ea pozijie pana cand va cSdea. la tragere fortele vin de sus. La inceput. in aer. vocea nu are o inc8rcaturS consfienta de imposibilitatea tual s-a §i intamplat. lui este o „!n multe cazuri. permiteti-mi sa spun ca accst pe care il g3sesc foarte eficient. Straduinta exprima in seriozitate. cineva Prima data: „Nu o sa cad!" poate realmente simti cum forta pornita din foloseascS permanent vointa pentru a se lupta „Nu o s8 cad!" . care raspunde presiunii. pag. ne lasS s8 cadem constient nu este o c3dere. desigur.a cum a5teapta de la mine sa fiu. Gambele sunt intinse in spate. multS energie vitalS - Ce-i f8cea s8 nu fie siguri ca vor putea s3 se ridice? Ridicarea este asemeni cre§terii. Pentru aceasta evaluare sunt necesare: indemanare in a citi lim- deauna!" pot s8 stau pentru totdeauna. vocea poate ridica sj ce suferinja create Fiecare pacient este angajat intr-o lupta actiune-reactie. 206) ce mobilizare a corpului folosite in bioenergetica. A patra „De oarS: „Nu o s8 cad!" fiecare data cand incerc. daca impinge in jos suficient cle puternic. exercitam o presiune in jos.a amplifica ceea Persoana invaja sj. „Ce inseamna caderea pentru tine?" speranja sa este ca terapeutul il va ajuta sa-sj atinga acest Jel. Celalalt picior atinge usor podeaua sj este folosit numai pentru cand se uit8 la patura. c8derea tresa aibS A Acest exercitiu devine mai eficient daca persoana isj lasa corpul s8 se strangS in timp ce sta intr-un picior. experien|S cu oameni diferiji sj Apoi. stand in fata paturii sj uitanduse la ea. Ajuns in acest punct. Daca repete exercitiul folosindu-sj celalalt picior sj. In final. Adesea respiratia cap8t3 un caracter involuntar mai accen- raneasca in acest exercitiu sj nimeni nu s-a rahit vreodata. • asemenea sarcina. Este adevarat c8 el are nevoie sa faca unele schimbari in personalitatea sa." |i. pe acel picior. se ridica incetijor §i isj inainte. El probeazS contactul persoanei cu realitatea. Pentru a inlatura nu se trage pe sine in sus. despre modul in care se tine sau despre in care stS in lume. stea In acea care consuma atat de atfit de lipsitS de sens. daca se intampla ea. pentru c3 eel care este s-a dovedit inacceptabil parintilor s3i. pe mSsurt se sj perspectiva c8derii devine clarS. nevrotica pentru a fi diferit de ceea ce este. folosirea inconsjienta a vointei impotriva fortelor naturezistentS reprezinta. general. trecand prin acest exercitiu de patru ori. sj se temea de asta. acest exercitiu este reflecta frica. In general. asem2nator cu un koan Zen in care eul sau vointa sunt provocate pana in punctul in care renun^a la putere. Cineva nu poate sta in aceasta pozhje la infinit. pentru ca ele reprezinta efortul spontan al corpului de a se elibera de tensiuni. La ridicare. ceilalti 1975. Nici un corp (nimeni. pe podea imi rog pacientul sa stea in sfi fata ei. Caderea de la asemenea inaitime ar ft fost o experienta Dup8 un pacient a trecut prin exercitiul „Intotdeauna cad! Intotdeauna voi cadea!" Din nou cade §i plange. nu spre realizarea unei imagini. Unii vad un teren stancos de care se vor sfarama dacS vor cadea. cad!" urma acestui exercitiu. se ridica din pamant. facem exercitiul Ridicarea. persoana sta cu ambii genunchi pe o patura indoita pe podea.76 Capitolul 2 sa. forjele vin de jos. in Solul se afla la mica distanja. fie mama. cand in cele din urma a cazut cu un fipat pe patura. indoindu-sj complet acel genunchi. spre pamant persoana este §i realitate. pentru ca odata cu fiecare pas fScut in far. pentru c8 persoana controleazS coborarea. dar direcjia schimbarii este c3tre con^tiinta de sine In exercitiul de ridicare. corpul s3u este mult mai liber. auzit muld pacienti exprimandu-^i teama ca Am sta sus dac3 vor c3dea nu vor mai ridice. de Supraeu). Cum cei mai mulji oameni se tern sS-§i piarda controlul corpului.i ce simte. Dar atata timp cat s. totusj el este obligat sa-sj foloseasca vointa pentru a nu se 18sa s8 cada. uneori cu se CSnd o persoana incepe terapia. incerc sa-mi fac o impresie despre atitudinea sa. de dou3 ori pe fiecare picior. in sine. Principiul fizic implicat este emotionaia. printr-un efort al vointei. va constata c8 exercitiul este facut se ridica. spun8: „0 s8 cad! Cad!" pentru ca este ceea ce tocmai se intampla. Pacientul este apoi rugat toata greutatea pe un singur picior. am deja cSteva cunosjinte despre persj soanS inca - despre problemele istoria ei. 51 exercitiul intentioneaza sa fac8 Este ceea ce ceea ce even- Mersul obisnuit aparrine acesde mi§care. in acest caz gravitajia. pentru pe ei ins. „Mai cu aceste forte. din aceasta 1975. Exemplul clasic de ridicare este al rachetei care se inalta direct proportional cu energia care se buie un caracter involuntar. I-am cerut s8 „Dar trebuie Exercitiu bioenergetic: Ridicarea {Lowen. doua oara: „Nu o s3 cad!" s8 cad!" lupta decat eliberarea. Instructiunile sunt foarte simple. atitudinea persoanei. aceasta provoacS. Dar. ea nu are un nu trebuie efect sS-sj angajata intr-o lupta nevrotica pentru a realiza dorinjele celorlalji ea ramine agajata (suspendata) de conflicted copilSriei sale. tuat. Alfii v8d o ap8 in care vorplonja. De asemenea. cadi. 210 - 212) nu mi-am facut o impresie clara despre departe de sol. fortelor superioare ale naturii distructiv prin urmare. „Nu o saltea. tehnica mea este sa-1 las sa-sj excrseze respiratia aplecat peste un scaun. dar nu printr-un act voluntar. Alfii v8d fata cuiva. impindescarca in jos. Dac3 corect. Nu rareori persoana exclam8 spontan. sa aterizeze pe Nu exista posibilitatea ca persoana s5 se Scopul acestui exercitiu este de a dezvalui iluziile care Jin o persoana suspendata sj ii creaza anxietatea de cSdere. contez ca exercitiul s3-$j lase insusj o va dezvalui. cand spune aceste cuvinte. a trait o senzajie de usurare sj eliberare. astfel incat o parte din greutate este mutata pe acel picior. De exemplu.i strig3te. Ea este incurajata sa apiece pieptul §i s8 respire incet pentru a lasa sentimentele sa se dezvolte. pag. dar nu trebuie sa se lase s3 cad3. Persoana este intotdeauna incurajata s3 continue aceste miijcari involuntare. sa. spunea ca se simte la o milS inaitime. Pentru ace$ti oameni caderea reprezinta un abandon sau o incredintare in brajele parintilor. Apoi." Aceasta sarcina imposibiia.

Odata cu practica el devine mai uspr sj persoana Tnvaja cum sS isj conduca energia in jos prin picior astfel incat sa se ridice de la sine. Tilden 6. J.212) „Cre§terea este un proces natural: nu noi o facem sa se intample. Iar noi inva{am studiind trecutul. Oamenii ridice. care nu exista una fSra cealaltS. Un arbore.a se lasS sa se ducS m jos sj se trag pe ei in§isj in sus (prin efort voluntar).3 Efectele terapiei asupra personalitatii • comportamentului ' " J0 6. el nu poate nici sa se ridice. impingandu-1 de jos in sus. pentru a ajuta procesul. spre exemplu. • • • • • |01 relape de famine 1U4 1 7. Procesul terapeutic 5. pag. Rogers in cazul M. nu este un exerci^iu uspr de facut. Strategia de lucru a lui C. DacS cineva nu poate sS cadS." Criteriul unei terapii PSIHOTERAPIA ROGERSIAN CENTRATA PE PERSOANA O EXPERIENTA DE CRESTERE"' AFECTIVA 53 Adrian Liica mancarea referitor la sentimentul neajutorarii (in special caracteristice. Acest lucru devine clar in cazul de succes este ca ea sa reuseasca sS declanseze terapeutului.elegerea de sine 5." (Lowen. care ulterior sS continue fara ajutorul Carl Rogers 2. In general exercitiul se face de doua ori pentru fiecare picior pentru a dezvolta senzalja de pamant se miscS Tntr-un lare. §i trecutul unei persoane este corpul sau.2 Exteriorizarea sentimentelor sj trairilor pe o bazS realS in . sj sj cum s-ar sj-ar fi fi pierdut capacitatea de a se ridila resemnat psihologic sj un nivel infansj la care hrana. sj sj un nivel infantil. voinja era forja care-i dSdea posibilitatea sa se ridice sa se miste. asemenea indivizi vor avea mari dificultSti sS se scoale din pat. sj periplul sau existen(ialj 80 81 Premise teoretice in psihoterapia rogersiana pe client 2. atunci cand vorbim despre cSderea somn adanc sj scularea de diminea^a. Terapia rogersianS de grup (grupul de intalnire) 10 . un proces de crestere CUPRINS 1.1. 210 .2. ExemplificSri cazuistice 6. Este grasj de exemplu. create in sus numai dacS radScinile sale merg adanc in pSmant. acest exerciriu. DacS voinja nu este mobiliza- presiune pe sol sj ridicare.1. de energie sj nu se pot scula uspr. In locul func^iilor naturale de cSdere 51 scu- ©Sl^loND I oamenii care isj folosesc voinl. o persoana poate creste doar intarindu-sj radScinile infipte in propriul trecut. lipsiji ' ca ca til. Teoria concisS a terapiei centrate pe persoanS 5. au o dificultate particulars cu I-am vazut incercand sa se dar cSzand Tnapoi ca niste bebelusj. manifestata prin incapacitatea de a te duce in pat devreme sj a cadea uspr in somn. 2. Drept rezultat. ta. Oricum. LegatS de aceastS problems este teama de cSdere. Personalitatea terapeutului • • • • • atributele sale capacitate empaticS autenticitate sau acord intern conceptja pozitiva sj liberals despre 93 om 94 94 95 "& maturitate emo|ionalS int. sj muld oameni trebuie sa se tragS pu^'n in sus. 97 97 • ' CondiHile procesului terapeutic si 5. somnului. Relatja terapeutica tehnici de dialog rogersian sj 87 93 4. Este o lege comuna pentru tot ce este viu. Tot la fel. 1975. in situajia trezitului de dimineatS. Concepria rogersiana privind dezvoltarea umana 2. in care asemenea oameni sunt obositj dimineata.Capitolul 2 in sus prin corpul sau. mSncare) erau Ridicarea sj cSderea constituie o pereche de funcdi opuse. mai degraba decat alergarea satisfacjia majore. sunt interesul Am unde vSzut astfel de la oameni ca cum ar fi funcrionat doua §i nivele simultan: un nivel adult. Non-directivitate sau centrare • • • °\ ^J tending la actualizare |4 - nouunea Eu-lui libertatea experenjialS sj j- ! °-> 3. in client. sj joaca.

asemenea. domeniul relatjilor umane. Lowrey. munca intelee- teoretice care existau la Rogers in stadiul de schija religia traditionalists a de project (dupa Abandonand liei cum marturises. clinica psihopedagogica din la Rochester. persoanS" Psihoterapia centrata pe client se inscrie in nilor . Cerin|ele vremii erau centrate pe aspectul practic al muncii. ca de altfel asupra intregului per- istoria. persoane care mai mult decat oricare alta sursa au stimulat eforturile sale atat teoretice cat la sj siene (lucru observat de Rogers chiar in ile primilor ani universitari consj profesionale americane). deoarece ideea de «iion§i atat de u$or de imbogSjit prin imaginarie. §i din acest moment aceasta ordine mi-a apSrut inerenta experienjei terapeutice. unde se gase§te confmntat cu o situate foarte noua: descopera spre marea sa oferS o catedrS de psihologie clinicS la cunoasterea totaia. i§i imagineazS cu usurinia ca singurul cuvant al acestui demers il infonneaza cu tot ce este util sS §tie despre acest lucru. hoterapia non-directiva nu este o adevarata ca ea nu se potriveste decit cazurilor foarte benigne etc. New-York. un adevSrat spc ideologic. nevoia de a domina. Aceasta institute pro- mova turile libertatea gandirii sj respecta toate efor- cu perioada in complet.astfel spus intre gandi- «toji terapeujiis".U. cons„lipsit psihoterapie non-directiva. o care il ghidasera mai mult sau mai cunoa§tere" (CARL ROGERS).in Rochester. revolta(i de lipsa de competent §i din alte domenii decat responsabilitate profesionalS a unei direcrie» pare atat de simpla asemenea domnea muncitoresc principiile unui eel al psihologiei clinice (pedagogie. Inainte de a prezenta teoria sa se citez sonal de la clinica. Pleca institut concept religioase mai modNew-York §i se Tnscrie la un sj de studii filozofice religioase (Union Theological Seminary). li anumit numarde fixarea parsa favorizeze nivelul zile inclinajia pentru metodele experimentale sale de studiu organizate la clinica. psihologie industrials). desj tatea ca exista mS indoiesc de posibili- de experien^S - aceasta ordine „Teachers College de Columbia University". numai prin terapeutic. un termen ca «non-directivitate» nu are aliura unui program. sociologie. inving de departe nevoile de a se elibera si de a fi liber Schimbarile cerute de concepjiile lui Rogers merg deci. erau departe de a fi evidente tinerilor clinicieni . personale. Purin dupa acest progres se un adevar subiectiv. strins unite. Daca termenul ii sugereaza lucruri care vin in concordan^a cu parerile sale personale. incepe asiste numeroase persoane in eforturile lor Deoarece se pare ca exista sj un curios decalaj medi- intre cunoasterea injelegerea terapiei roger- de asanare §i de dezvoltare (cre§tere) psihica. AceastS intalnire sale. cantitative. timp in care pune pe picioare programe de cercetare largite (de inva{are. ducea nu ezita sa se declare In concluzie. spiritul fericite §i unde perioada de 20 de ani in timpul carora a fost director la o clinica' psihopedagogica J. Mai mult. incit la prima vedere nu se preteaza la alte comentarii. parSsesje instituria sj intra la reprezinta expresia scopurilor subjective lucrurilor subiective. contrazicea considerabil principiile statuate la acea tituind ideea larg raspandita ca o cepjiile riguros experimentale statistice care efort teorie este Injeleasa cu atat mai bine cu cat dominau la Columbia rea lui Freud sj .i cea a lui Thorndike. §i aceasta. ea nu venea nu era strSinS impusS din afarS".aceasta eel putin in stadiul actual al evolwjei umane. A fost o perioada in primul rand fecundS dar cam haotica (lucra la pregStirea impotriva nevoilor majoritatii oame- cian avea o tentS ce contrazicea considerabil gandirea(principiile) statuata(e) la acea vreme. al gandirii sale. Adica.te fami- autorul). vom Tncerca prezentam succint con text ul cultural edus. Este vorba ca ceea ce se considers in general drept «Cunoasterea la psihoterapie. a cSrui personal era de orientare profund freudianS. §i anume: credin^a sa ferma (neclintitS) in intaietatea de ordin subiectiv: „Symbol" client-centered.York au urmaji de o cational a! evoluriei lui C. — sj de refleqie sincera.student sj colegi. formule. sub numele de „§coala de la Philadelphia". Desj contactele lui lor. nu ezita mai mult sa declare ca psi- La „Teachers College" asemenea psihologia clinica lui a descoperit de prin invajaturile Ohio State University. convins ca psihoterapia nu are deloc secrete pentru el. Nu exista decat percep^ii individuate a ceea ce se manifests la fiecare dintre noi. hanalitica.H. fapt care-i sUinrifica de a aborda unele determina un respect crescut pentru maniera. si sub forme deghizate nevoia de a ft dominat. inalte objective . concepriile au exercitat o influent profunda asupra practice care au dus in$elegerea fenomenului sj terapiei §i rogersiene implicit. de administrare) prin participarea studenjilor $j unui tratament psihoterapeutic recjii". protestantism sever. probleme sj de a In promova cunoa§terea. intre sa Incepand cu anul 1928. Mai precis.A. De este incontestabil ca „Omul mai traieste esenjialmente intr-o lume chiar subiectivS §i sj personala. Capitolul 3 Psihoterapia rogersiana centrata pe persoanS — o experierrja de „cre§tere" afectiva — 81 Carl Rogers si periplul sau doctoratuiui). contrar anumitor teorii psihanalitice — ale caror enunjuri se limitau la a masura sursa cu Rank coincidea care „eu sim{eam ca devin mai una din atitudinile sj concepriile fundamental de care Rogers a Jinut indeosebi cont in evaluarea teoriilor sale. a convingerilor. caci ideea mai bine cunoscut autorul ei. concepjiile sale privind psihoterapia aveau o tumura mult prea indepen- ra pia rogersiana 2. sj ca. Premise teoretice in psihote- loc unde se familiarizeaza cu gandirea psi- RealizeazS cS. ideea sriinrifica» nu exista. pu^in implicit 2. adica pe rezultatele obrinute de specialist! in urma lucrului cu copiii. de training. Petrece apoi un an ca „Institut for Child domeniu de de «non-direcrie» se refera indeaproape la structure obisnuinjelor mentale |i sociale. diversj clinicii membri ai creasjerea animalelor. Aceasta ultima restricrie este . experientei. In cursul acestor ani. vederile lui Rank au dus la cristalizarea anumitor conceprii impune asupra a doua concepte larg vehiculate «non-directivitate» §i «centrare pe client* dezvoltarea gustului sau pentru tuala. i ROGERS). in aceeasi masura cred ca nu voi putea niciodata sa ajung partizan al concepriilor non-directive. (C. cursul au introdus vederile psihanaliste a lui Otto Rank sj ale grupului de psihiatri sj de asistenri sociali cunoscu^i in S. cu Rank s-au limitat la 3 ales studiului flzicii biologiei.1. adera la la erne. a dorintelor marturisite §i surprindere c3 principiile terapeutice pe care elaborase sj le stagiar la Guidance". Era epoca in care influenza lui John Dewey era la apogeu sj a fost iniriat in concepriile sale prin discipolul sau W. fost Ace§ti ani la New. structurii personalitarii fenomesa intare§te atitudinea pozitiva cu privire la spiritul §tiintific. Rogers. $j Copilaria sa s-a desfasurat in sanul unei familii numeroase. a afectat presiunea sangvinS a unor practicieni „con|tiincio§i". precum au contribuit intr-o mare masura la nelor conexe. profesionistul ramurii. In caz contrar. Aici face primii pasj de terapeut sub mai mulri dintre noi. in timpul vacan{e] 5 §i 20 de ore pe sSptaminS. aparuta initial sub expe- denumirea de vreme.eforturile cele sale sjiimifice. non-directiv insista aceasta vom gandirii sale. chiar dacS acest efort la deturnarea individului de la realitate. mai eficace ca terapeut sj incepeam sa intrevad o anumita ordine in procesul terapeutic.80 1. directa indrumare a lui David Levy sj Lawson dents sj personals. gandirea sa de clini- „Nondirectivitate" sau „centrare pe variabilS. Activitajile sale. descopera teristic la "Institut for incompatibilitatea care exista intre spiritul inalt speculativ carac- existential Pornind de este sa la ment am ile Child Guidance" sj sj con- Rogers marturiseste: „PanS in acest motrait sub impresia ca ideile sj principimele de terapeut reprezentau un simplu de eiucidare a principiilor care ghidaserS curenlul orientarilor psihoterapeutice riendaliste.kilpatrik. Inainte de toate. matematice etc. intr-o masura nemarturisite a celor fn . Face in aceasta'perioada'o pasiune pentru metodele experimentale ale agriculturii sj problems. de di- de diagnostice §i interpretari. de asemenea alte ramuri. adolescentji sj adulrii DupS 1940 intrS la Universitatea din Chicago unde petrece 10 ani. Aceasta 1-a socat. factori care vom prezenta un la sacra^i mai Rogers. ca reprezentand acest Leta Hollingwort.

cea a Rogers («non-directiv»). „cu anumite subiecte sau in anumite momente. Clientul trebuie sa fie cenlrul intre- potential fecund de autodeterminare. Clientul recunoaste In exprimarea cea mai simpIS. terapeutul rogersian „inactiv" este cS stii.82 evident Capitolul 3 Psihoterapia rogersianS centratS pe persoanS — o experien|5 de „orestere" afectivS fn opinia §i — Rogers «nonla importanta.tere (dezvoltare) personala". Intr-adevSr. trebuie ca el sa submineazS (distruge). decat sa te dovede§ti strict nondirectiv". cei doi termeni raporteazS. nu la aici se referS la calitatea adevarata sau falsa. larg inconstienta sj Tntr-o culture inca bazata pe dreptul celui • adopte. Dar sau a condamnabilS. chiar occidental!. in vogS in epoca.cataliza" in opozitje cu nodunea de analiza. asa oamenilor par incapabiii sa conceapa posibilitatea. Comportamentul lor non-directiv era numai de circum- „ecran neutru" in experienta traita de client. adica pe capacitatea. atitudinea de „laisser-faire" nu este atat de inofensiva pe cat cred cei care aplicS. In^elege- despre procesul de alternate de faze de interventie §i laisser-faire. dar este sS exerseze acesta capacitate. Cat sau de sfidare (provocare) cu ideea ca subiectul se amelioreazS el insusj. 1-au condus (deter- minat) pe Rogers sa concluzioneze ca ceea ce conteaza. in lumea subiectiva el a jeze intr-un efort . nondirectia (laisser-faire) se sj absenja funcdei de judecatS.a demersu- n-au nimic in comun. de a se injelege pe ea insSsi ^i de a-|i nului «client-centered» (centrare pe client). sa declan§eze la client mente ierarhica a relatiilor interpersonale. «Non-directja». responsabilitati. ideea principals a acestei conceptii terapeutice este capacitatea individului. aceste cuvin- "actualizare de sine" sau "cres. subzista sub etichete acceptabile: „competenl. Acest rol il adoptau pur sj simplu pentru ca era practicat. confuzia §i osciladile „capacitatea") rezuma ceea ce se §i raporteazS la acesta terapie. de adaugat ca are de asemenea o tendinta ca potendale. Desigur. Majoritatea contemporanilor no§tri. nu este vreo aptitudine sau trSsaturS specifics. a injelege inseamnS a judeca . fara indoiala. vine sS caracterul negativ. un mod de funcdonare caracteristic §i eminamente uman. este cea de laisser-faire. o atitudine empatica. Acest mod este bazat pe capacitatea de cunoaslere reflexivS. respectiv la inradScinate in personalitatea sa. apie poate fi dovedesje intratabil. clientul. acestS capacitate ente oricSrui om. Totusi. absent de activitate interventionals. Pentru ca nu numai penibilS pentru eel care se asteaptS sa gaseascS la terpeut primirea pe care este incapabil sS o descopere in alta parte. Desj aceste aspecte vor fi prezente in paginile ce urmeaza. afimia|ia care frica de adevarata libertaie a convingerile subiacente acestui gen de coniportament. este inspirata de o atitudine neconditional pozitivS. Observajii de acest gen. Nu s-au gandit mciodata la atitudinile sj mai vehiculeazS adesea ideea ca. trebuie sa se straduiasca sa se reacdoneazS apeutica. nu inceteaza sa opereze. ceea ce-1 calificS ca „intratabil" este. orice ipoteza. atitudinile care corespund. fiind clarificate notiunile care impiedica o injelegere adecvata a terapiei rogersiene. Nu poate fi impiedicatS intrebarea daca cei care susjin aceasta isj dau sema care este practica lui directia» se reduce esendalmente abtjnerea trara aceleia care se afIS' la baza demersului opinii de-a dreptul contrarii celor care s-au rogersian. alt- intr-o maniera. in timp ce nevoile de dovedit. sj pe de la eel alta parte. se De altfel. rezolva problemele suficient pentru satisfac- urma dezvoltarilor ulterioare. Adesea „responsabilitatea" mascheazS pe de o parte. De altfel. chiar partizani ai ideologiilor liberale 51 democratice. nevoile de ascendent de dorninare a celui care o exercita sj. ci prezenta la terapeut a de faptul cS. ci notjune psihanalitica a rolului terapeutului. de colegii sau profesorii lor. imperfect. ci «client-centered».daca nu calitatea eel putin existen^a unui lucru sau a unui eveniment dat. Clientul ridicSrii „eului". Mergand mai departe sj referindu-ne la interactjunea directs client-terapeut. notjunea de «non-direclie» i. nu este absent. tale-inferioritate. On. atitudini vis-a-vis de client sj a unei anuAltfel aseamanS incontestabil. De altfel. nu este nimic mai bun de facut De asemenea. ca fund indispensabile dependents sj de independents se dovedesc amindoua profund inradScinate. singurul fundament pe care se poate edifica autodeterminarea care este scopul terapiei. conceptie bazata pe raporturile de superioride ascendent-supunere.2. Din analiza intervilui rea experien^ei sale personale trebuie sa ser- veasca drept ghid sj criteriu in procesul de sj emodonale pe care trebuie sa le provoace client par eel mai putin terapeutic. fundamentale ale capacitadi in chestiune. se cu- nimic special. De remarcat ca nu este vorba de o capacici tate de injelegere compietS sj foarte corecta de un grad de injelegere. inlocuiascS termenul de «non-directiv». neinterventia bunS sau realists rea. s-a dovedit chiar ca unii din acesti terapeuti omulut direct con- pseudo-non-directivi intretineau la baza opiniilor de acest gen. in mod tacit critc §i defen- erea sj eficacitatea necesarS funcdonarii adec- ponsabilitate". a rezultat ca cei reorganizare a atitudinilor sale ulterioara a vietii sale. dupa accea.sj anume . istoria ornuiui pare sa demonsteze suficicnt ca nevoia de independent manifests o capacitate de credere care. in aceastS psihoterapie. s-a dovedit ca unii dintre clinicieni. tendintele la dependent^ $j Pentru ca procesul terapeutic sa fie fecund. de eel al terapeutului. Rajiunea despre care este vorba de la judecata evaluanta. insemnind nu absenja de activitate. ea reclama relatii lipsite de ameninjare mai putemic. comportamentul clientului in timpul interviului este determinat intr-o largS mSsurS. au o conceptie esemjal- lui sau nu consta atat intr-o maniera de a actiona. precede . lSudabilS sau iluzoire unor spus. 2. acesta tendin£a sunt inerExercitarea acestei capacitati §i mai mic tei efort al aceluia care este obiectul aces- ea intSre§te atitudinea de ambivalent^ perarea care il §i dis- reclamS un context de favorabile conversatiei fel relatii §i umane pozitive. aparent cu succes. • Capacitatea nu are nimic speciaiizat. majoritatea unei practici fecunde acestui demers. ceea ce clientul mite conceptji asupra relatiilor umane. fie fie refuzand in - parasind inteprinderea termod tacit sS se anga- spus. latentS dacS nu manifests. ea mai explicit traducandu-se: fiin^a umana are capacitatea. caracterizatS Acum. nu numai de a §ti. orice activitate coerenta cere folosirea constants a acestei functii. de autoritate-subordonare. O asemenea experien^a vate. aceste douS propuneri („tendin- nu numai in sensul ca este benefi- ciarul. Daca comportanientul terapeutului nu va fi expresia anumitor atitudini sj convingeri profund cum Conceptia rogersianS privind dez- se in^elege prin intermediul opiniei lui voltarea umanS Rogers.a" sau „reste numai pentru care in a elucida semnificatia fenome- metodele terapeutice fari excepde). Era un rol. Cunoa§terea reflexiva face posi- intens angajat in procesul de redresare. dar acestuia. ajuns sa in^eieaga ca esenj. fSrS . cat intr-o noua maniera de fi. el a in interna sj specificitatea lor. siv al acestei atitudini. poate. practicand psihoterapia intr-o maniera practic identica cu cufunde cu prinderii. implicatia fiind ca subiectul se straduindu-se s& o faciliteze. ImpreunS. In acest moment.terhporar stangaci. ci de a sti stan^a. ci intr-un sens mai intrinsec. tiv se la urilor sj din discutjile in grup. indicativ curentului ideo- personala. putem intra in miezul problemei. Cat despre aplicabilitatea principiiior rogersiene la relatjile umane in general. nu in functie de teoriile sj principiile straine acestei experience.ar implica o conceptie Fan* ea. intr-o relade care se afi§eaza ca fiind pStrunsS de respect. Toate acestea se efectueaza terapeutul sa fie eficient. nimic mai mult.a directivelor. {a" orice afirmatje ?i orice practicS. nu obtjneau rezultate comparabile. in timp ce neintervenda (laisserfaire) se reduce esentialmente la indiferenjS. dar se fere§te bila autoevaluarea §i autocorectia. Din punct de vedere extern. vis-a-vis de clienlul sau. de in^elegere §i de calduri (caracteristica reclamata actualmente de toate le-am mentionat aici cu Tncarcatura emotjonala sunt cu siguran^a tabu. o nu va reusi genu! de proces numit el o tolerant vecinS cu disprejul. Se comportau in maniera unui - cratic al procesului. acesta terca fiind un proces de Fara indoiala. adica a inradacinarii sale vine a se in^elege acest termen intr-o mSsura oarecum orientaia. oricat de lentS sj neregulata arfi. in conduita care es. trebuie ca el sa se efectueze in functie de experien^a clientului. operatiuni cu grija sa deranjeze dezvoltarea inerenta.uau in eforturile lor de terapeuti nondirectivi aplicau noua metoda fara vreo angajare De aici al termenul de Este adevarat c8 rolul terapeutului nondirecdescrie adesea ca „inactiv".

calitarile le. cunoas.terea terii.ee. ci adult sj sSnStos conform legilor genetice speci- spre acriune. O joaca un rol de prim ordin in concepria teoretica a lui Rogers. este verba de solujii ad-hoc care permit o continuare lui nizeze in absen^a factorilor perturban$i gravi. plScerii. acesta organizare . ingloband tot ceea ce favorizeaza dezvoltarea (satisfacria sufleteasca) prin eel pals a teoriei sale asupra terapiei. de asemenea coinportamentul sSu va avea tendinta de a asigura mentinerea sj imbogatirea eului. dar pentru ca aceasta sa fie realists ea trebuie sa fie opune al la tot ce fie rienta autentica a subiectului. nelini^ti ale subiectului criteriu referitor la obiectul in cauza. conditiile de care depind actualizarea sj talentelor. experentia- subiect. fericirii. Pentru a verifica caracterul interna. darsuficient fiecarui pas al procesului Capitolul 3 Psihoterapia rogersianS centratS pe persoanS - o experienja de „ore?tere" afectiva - 85 afirma ca procesul de organizare dezvollSrii fizice al experientei actualizare sj notiunea eului. lucru valabil sj in cazul noriunii de „eu" ea vizeaza in mod constant sa dezvolte (important este „eul" asa subiect. Adica se compromite eul in sensul fie al fn concluzie o notiune a eului realista este primordiala. Cat despre capacitatea individu- fice speciei). dorinje. indidouS surse de criterii. facand parte inerenta din voltarea individului) ca in ordine psiho- unitatea psihologica totals indicatS prin ter- dusa de notiunea eului sj individul va avea pe toate §ansele pentru a-sj atinge scopurile care sj le propune. Sa notam ca scopul spre care aceasta capacitate se orienteaza este formula! nu in termeni de noroc ci in termeni de „functionare adecvata". organismului. O modali§i cele pe cand exists care la normele sociale |i morale guverneazS mediul sSu. diminuarii. ipoteza rezultS ca este subiect al la erori. moment scapa in aceea§i mSsurS. sj care impiedica buna iunctio- orientata nu spre conceptualizare. cealalta direc|ia. desigur nu un rol posibilitSrile sj limitele mediului.a Nu trebuie uitat este fundamentals sj contingentele (raporturile) raediului (in sa condiria enunjata mai sus. Rogers. sj succesul subiectiv. important pu- adica un ansamblu organizat al §i schimbStor dintre aceste criterii este experienta sentimente. „obiectiva".tea cauzaimpinge sS-sj ta de acestS amenintare il exisreprime. Acesta libertate exists cand subiectul isj da seama de ceea ce-i este permis sa exprime (eel doputin verbal): experienta sa. fie afectiunea sau stima celorlaltj important in „economia" sa joacS conversa^ia sj „imbogSjirea" sa rinand cont de Ca sj tendinta la actualizare. Totusj.i.a cum o percepe esentiala a acestei fundamentSri autentice. fenometending sa la ca ceea al nelinisdie subiectului.84 indoiala. a culturii. dar suficienta pentru nevoile pracrealist al unei tice. dezorientat. acest termen trebuie caracteristicile. deci subiectiv. maturitatii funcrionSrii adecvate. percepe lumea prin prisma eului sau: ceea ce se raportezS la eu are tendineste susceptibil de is sa fie perceput in relief sj |i a fi modificat in functje de dorintele subiectul percepe situafia in functje interne §i consta in faptul ca subiecsimte liber de a recunoasje a§a cum subiintelege. s. actjunea tendintei actualizante va fi anume. adica reprimand condipile tinde conservarii §i ridicarii moralului eului.fiind cuprinsa aici expresia sa in Tendinta la actualizare a eului acrioneaza constant sj vizeaza constant conversaria sj imbogarirea eului. Nelinis. Eficacitatea tendin|ei actualizare a eului depinde de caracterul realist al notjunii mentine afectiunea sau aprecierea persoaneimportante pentru el. Prima reprezinta factorul dinamic. adicS acolo unde notiunea lac'une §i „fecund". cat ca acest climat nal. atat fizice cat le. DacS experienta poate de a-sj rezolva problemele. No|iunea eului este realists concordantS sau congruent intre posedS atributele pe care subiectul crede ca le care le posedS in realitate. care rezultS nare. care este dezvoltarea spre maturitate. tenrienul de imboga|ire este folosit in sensul Una reprezinta ideea princi- absoluta. devine confuz. cealaltS. operatiei(actiunii) tendintei actualizare. apoi sentimentelor sale. simte in • mod real. existcn{a fel este comparabil. defecte- tamentul subiectului sj prin coinportamentul inteles in sens subiectiv! capacitSfile limitele. De aici rezultS la actualizare a organismului ce contezS nu este caracterul intrinsec pozitiv la tendintei actulizante. Ceea ce tending actualizanta vizeaza ridicare a moralului sau imbogajire - sa care subiectul lui insusj sj le recunoas. adica fundamentals pe expepe ceea ce conditia fecunda a procesului neancetat de soluponare de probleme. nu cum exists in realitate). adica in devalorizSrii sau al contradicriei. In caz negaeului comporta tiv. pe scurt. titatea. al vidul dispune de perceprii oarecare privind notiunea eului. una furnizeazS deci energia. noriunea eului lipsa de eficacitate a • tending Tending la actualizare a organismului. posesiunilor percepriilor raportandu-se la insusj subiec- sale sj a tot ceea ce amplifies satisfacjia rezul- tul. Libertatea experen^ialS este sensul comportamentului rational. Aceasta structura perceptuala face evident parte -parte centrala. Celalalt consta in dovada pe care o furnizeazS compor- traitS - totusj in simta sentimentele pe care le simte mod manifest. ci perceptia acestor condijii de cStre tuturor functiilor. satisfacatoare in comportament sj . acestuia libertatea experenfiala a subiectului nu-i este permis sa sporirea a tot ce are sj a tot ce este individul. satisfScator obiectiv eficace.' scSpand ii controlul comportamentului sau du-se terii sale. menul „organism". cu toate frustarile de adaptare sj integrare care este activS. a doua factorul reglator.te ca descriptive ale le atinga este ceea ce subiectul percepe ca fiind o pe care percepe ca dandu-i iden- Daca exista congruenta intre „perceptie" §i „realitate". ceea ce nu se raporteaza vag sau la eu are tending de a fi perceput mai sa fie lor total neglijat. o parte a sa-1 adopte ca mod de viatS. lipsit uman de notiunea eului sau.orice alt lucru atins nevrotic. sj cum este perceput de potenrialitStile individului pentru a asigura observable. mai intai exteriorizarea. . Ca exemplu sj acestei perceprii vom sj cita: tata de aici. Se pune intebarea: cum ca se explica atunci sj sau eficacitatea acestei actiuni nu depind deloc de situaria „reala". prin cres.determina com- fiind la fel. opereaza in ordine genetica (dezsj rolul „eului". • Notiunea eu-lui este o structura perceptuala. masura meat aceste contingente zinte violari manifeste |iilor sj nu repre- anume. Altfel spus. uman este de ordin capacitatea individului este manifestarea psihologica a ceea ce se stract. nume§te in limbaj mai ab- actualizare noriunea „eului" fac toate parte determina eficacitatea sau A§adar. a§a cum este conceputa in DupS acesta definite concisa sa vedem. afectiunea sau stima celor care un rol important in viata sa. Ea vegheaza sj la condiriilor. atributele.experientei sale traite. In alji termeni ea presupune ca sS-sj ectul nu se simte obligat sa-sj nege sau deformeze opiniile §i atitudinile intime pentru fenomene tul se a speciaiizat. Cand mai general. cu procesul umana: vitala. constructivS. se refera in Ea mod esenfial la experienta. Ori ci de situaria as. subiectul obligat sa este psihologic liber cand nu se simte a nege sau sa deformeze ceea ce simte pentru care pSstra. notiunea eului tate de a verifica notjunea exists. sub pedeapsa de a pierde sa. lucru esenjial: realizabil oricarear a$. Din acel subiectul produc dezamagiri sj deceptii §i se genetica (dezvoltarea speciei). emoriile §i le simte sj independent de conrintele a§a cum formitatea lor este fundamentals. Dintr-un punct de vedere mai de ameninjarea „eului" individual. aceastS constitue cu experienta traita este chiar ceea ce personalitatea nevroticS. raport alienare a subiectului in Deci. valorile sj rela^iile pe altuia in ceea ce-1 prive§te. reale.va ajunge la es.se va efectua in sensul social. De altfel. Eul.i . pivotul teoriei sale asupra personalitarii. relativa la eficacitatea actualizarii acestei capacitati. deci la fluxul patologiei psihologice sociale? ansamblu fi sj. Procedeul dovedintenta joaca nu in mod necesar ceea ce este obiectiv sau intrinsec la imbogajire. in ce privege noriunea eului. sj individul. tendinta actualizantS t§i va fi prost Din punct de vedere genetic. fie stima de sine. Totus. exersarea din lumea fenomenalS. un persistente ale condi- climat de via^a umana). foarte important de remarpropice. de eu. luminata. subiectul.din structura perceptuala ingloband toate experience subi- adecvat con- Tendinta lui actualizare a potentiator teoria ectului din fiecare moment al existenjei sale. in orientarea sa. sale. Unul este amenintatS. este o intelegere intr-un (evoluria spre specimenul sa se orga- portamentul. ea privind tending la actualizare a organismului Conjugarea acestor doi factori — tending la va propune scopuri greu de daca nu irealizabile.

Marian Kinget. raporteazS la „eu". dar care nu-1 determina. vol. structure experimentaia (experenfiaia) se modifica. pozitive in orientarea lui sj a forjelor externe. poate (duce) la un echilibru vecin cu se stagnarea. sa-§i rezolve Daca se nu are nimic de-a face cu aceste nori- nu in mod necesar completa. provoaca in general compeun ea. ostilitate. inseamna a crea condiiiile care s3 permits clientului s3 se angajeze direct in practica acestei autonomii - oricat la de elementar ar fi. la care horoe- sale au Pe masura ce individul se dezvolta. Ceea ce este spectaculos in evolujia acestor persoane este lupta pe care unii dintre ei o due impotriva condiUei lor cart poate sS-i ridice deasupra omului mediu. de fric3. ipoteza care a fost enunjata anterior nu pare sa poate exersa in condidi favorabile. individul se va dezvolta in sensul maturitatji. de a-1 interpreta sau de a ghida clientul in explorarile sau interpretarile sale.pare indoielnica. sj a da seama ca modul eel mai mai economic de a-sj asigura acesta isj afec|iune si acest respect consta in a se sj comPe vorba de indivizi a c3ror dezvoltare s-a efectuat in condhji mai pufin favorabile sau net vatamatoare (corupatoare). va rezulta de aici. fn aid termeni. de coreetje. Personalitatea va reprezenta deci actualizarea maxima a potentialitStilor „organismului". Aceste schimbari se fac in Pentru a concluziona. autono- mia nu sau se poate tante lipsesc. Dar individul poate „sS-§i traiasca experienta". adic3 gandurile sale. s3 o evalueze. nu este de a vorbi despre el. este este - sau pare a pus in discu^ie. fara a trebui sa recurga la manevre defensive. senconflictele. eel pu^in la tenjelor care rezulta. tipice progresului spre starea de adult. §i decat factorii interni prioritatea acordata exista corespondents stransa sj In psihoterapia rogerfi. sociale mai de injeles cu cat ipoteza capacita^ii indi- masura variabilS §i fizice. F3r3 a intra in detalii vom da urm3torul lui Rogers: „!n indeplinirea func^ilor sale. cand tending actualizanta norocul sS se dezvolte in condidi favorabile. surarea favorabila sj de satisfacere a acestor nevoi. rational. succes. el va putea s8 Ie supuna unui proces . care el se Domeniul s3u este realitatea la raporteaza. Obiecria majorS se formuleaza in urmStorii termeni: „individul este incapabil sa inteleaga dinamica propriei personalita^i". sigur sj mediului sau sj comportamenrul care se articuleazS pe aceste perceptji. §tim ca una din nevoile fundamentale ale omului nevoia de afectjune sj respect din partea semenilor. porta intr-o maniera rezonabila scurt. favorabile actualizarii a lumii exterioare. sensibilS dezvoltSrii sale -nu in mod necesar copilSriadrepturile la perceperea autentica a experienjei amenintate sau violate. fntr-o ultima analiza. se vor modifica constant in sensul unei diferentieri sj a unei autonomii crescande. Percep|ia despre el pun3 probleme (prea) mari.implicit sau explicit . insusj. vor fi reprezentate in consliintS. mai ales percepjia perceptje. responsabilitate. biologice. timentele. cea care determinS directja acestuia de experienja ta la Cat despre „practician". orice terapie se serve§te de raspuns apar^inand abstracdi (concepte) Intr-o intr-o maniera clientul fie mentar sj sj conducand la diferen{ierea ftinc{iilor organelor caracteristice maturitajii mentale. pe scurt experien^a sa traita". acesta tatea sj isj da seama de diversichiarde divergent nevoilor sale funda- tending actualizanta exersandu-se un nivel mai ele- prima vedere. Daca - ii este permis sa umane. La individul a c3rui funcjionare este deranjata. s-o verifice. pe masura ce experienja sa este create. 3. ea servesje mai bine ansamblul nevoilor. social sj moral. fie explicits. fSra piedici psihologice grave. poten^ialul de autoevaluare ji autodirec^ie este alterat in asemenea masura incat trebuie sa se apeleze la profesionist pentru "a se descurca"? Terapia poate da rezultate la asemenea persoane? Aceste probleme sunt normale sj cu atat sj opozhje. Experienja fiind mai bine perceputa.sj. remarcam c3 desfSsj procesele de autoevaluare autodirectie implicate depind inainte de toa- modalitatea cea mai directa |i cea mai sigurS de a atinge acest scop. nu poate fi operata decat de eel care traiesje aceastS experien|a.Marian Kinget. balan|a va fi falsificata §i alegerile condidon3rii. deci spre sj crearea condijiilor favorabile indeplinirii pe resursele interne. Paris 1965. Dar nu este numai crestere. 1965). Aceasta „rasturnare" a rolurilor sentiment de scepticism §i sociala. la nevoie. a mijloace- acestor for^e. terapia este un ansamblu de' sj activitati care se preteaza la observade §i inregistrare §i care se pot dobandj larg dispozitii . In ceea ce privesje individul care a avut ConcluzionSd. pozitM a dezvoltarii umane . totusj. el va incerca s3 le satisfaca pe toate. In cadrul 18rgirii lumii interioare a nevoilor sale. asa rolului clientului. aceasta concep|ie Psychotherapie et et relation la humaines. la rSndul lor. P erioada determinants. sj exista disponibtlitatea experienjei ca sj imbogStjrea sa progresiva care permite jocul funcUilor de autoevaluare sj autocorectie. Dup3 concep^ia tradi{ional3. va fi corespondents intre experienja sa reals. Aceasta conse nevoile. in consecinja. adica. clientul s3u este potential capabil problemele. armonizand cit mai bine posibil experienja sa cu comportamentul sau. Dac3 datele experen^iale importe inceput.°. Mai concret. Cat despre locul secundar care. Personalitatea lor poate dobanfost di un relief §i o productivitate care lipsesje foarte des persoanei „normaIe". dobandi pe calea invataturii Cum spunea foarte bine vor fi inadecvate. ci pentru urmStoarele motive. ea este mai bine evaluata sj. Acesta owrecteze. intre Dac3 stand in reorganizarea experien^ei. „inva|atura ar distruge ucenicia". comportamentul s3u va fi. daca poate sa-sj in{eleaga pe deplin sentimentele. de verifieare sj. un anumit echilibru. jugarii for^elor interne. In consecin^S. la rolul sau se limiteaz3 sa. aici redresarii personale. conduc comportamentul in sensul maturitatii personale. evalueze masura de §i specific vidului antreneaz3 anumite consecin^e pufin implicita. este produsul con- Aceasta abjinere se impune din urmStorul motiv: autonomia clientului ca persoaml Ori. rolul profesionistului fi - uni teoretice. — o experienja de „crestere" afectivS 87 Intr . in mod special experientele care se DacS placere sj profit pe care i-o procurf satisfacerea atr3g3toare pentru omul-terapeut. ale clientului. adica clientul. la ostazia ajunge psihologica. caci este percepria. ceea ce exprima tendita sa inerendezvoltarea spre maturitate. a tratamentului . adecvat. temerile. Semnificatia sj important subiectiv3 a anumitor elemente se schimba.Capitolul 3 Psihoterapla rogersianS centratS pe persoanS speciali. sj fi nu „perfect"). s- „adecvat" directie interna va (atenjie. rar perturbata. se abpne de la cum este conceput de Rogers adecvatfi nu pentru ca omul este . suma experientelor sale create. Mersul pozitiv al dezvoltarii sale nu este prin urmare efectul unor mecanisme sau agenfi Pe de o parte. forjelor de cresjere recuperare se explic3 prin nu va rezulta decat faptul c3. tinand cont de varietatea nevoilor sale. Dar cand este Rogers. op. responsabilitate. experienja sian3 oricat de paradoxal ar subiectul define sj caracterul specific al teoriei rogersiene centratS deci capacitatea fiinjei in acelasj timp rolurile de agent de client. trSita sj perceptiile sale.1).nSscut bun" sau pentru c3 este determinat de tendinte de automie sj de autonomie orice activitate interven^ionista ca cea de a vom vorbi in cele ce urmeaza. Relatia terapeutica gi roger- siana PanS ai tehnici de diaiog n-am tratat afecfiune. personalitatea se dezvolta dupa un model comparabil dezvoltarii fizice care. nivelul care se angajeaz3.(Carl Rogers et G. explore experienja clientului. este determinata de la data cu indreptarea individului spre starea adulta. profesionistul bucur3 de prerogativele specialistului (agentului)! Rogersianul recunoasje c3 aceasta concepjie este perfect valabilS in afara de cazul cand este vorba de psihoterapie.cit. Aceste functii.(Carl Rogers et G. de a nevoilor sale. subiectul de masura in care experien^a este disponibiia consjiinjei. revine rolului practicantului sj reflecta structura procesului terapeutic. lor sj extemi sau interni. Atunci. gandurile sj dorintele. umane de a-sj da seama „eului". general in sensul unei perceperi mai realiste a datelor experien^ei.. dacS individul isj da seama de datele experienjei sale. TMorie practique de therapie non-directive.. Ori. dar echilibrata- admite c3. Experience negative - de inferioritate. Rolul profesionistului in acesta conceprie a terapiei este deci eel de catalizator. de fapt. in ansamblu. comportamentul va fi adecvat condus. atitudinile.de evaluare. la fel de u§or sj fidel ca experientele pozitive de securitate. de agent care faciliteazS un proces dat.

structurii personalitS^i terapeutului. „De ce anume esti consjient acum?". in sensul toleranjei sau al intolerantei. • Amplificarea: Se folosesle pentru a scoate in evident un aspect pozitiv/fa^a pozitiva. dovedeasca o asemenea atitudine. ci ex- ulative.. autentica. situate. „Terapeutul trebuie sa aibS o continua dorin$S de a intelege Terapeutul subiectul. o treapta evolutjei psihosociale. Mai preocupat de factorul uman decat de entului: se folosesc alte cuvinte decat cele folosite de catre client pentru a revarsa mai nouS viziune asupra ceva ansamblului. cu devotamentul sau ne- constructivS a situariei sau atunci cand urmarimobtjneraunui efect paradoxal: prin amplificarea suplimentarS introdusa de terapeut. cocand sunt relatate fapte petrecute in focalizata pe ceea ce se se mentjne totals. valoarea umana.. redeschis sau. Reformularea coniinutului afirmatjilor increderii sau al neancrederii etc. simte acceptat/incurajat sS comunice) in sensul inaccesibil prin definite. Reflectarea. accentul fiind deplasat evident face. (3) Acceptarea necondirionata: sintetic redatS presupune comunicare empatica. Se pastreaza Iimbajul subiectului • reia. mis. Totusj folosesc practicienii terapiei Capitolul 3 Psihoierapia rogersianS centratS pe persoana - o e^erie^S de „ore ? tere" afectiva non-directive subiectul ajunge sa vada situalia nile ei reale. Subiectul nu va mai e§ti acestor atnInainte de a trece la descrierea preveni confuzia intre notjunea bute §i pentru a terapeutica a unei bune relatji §1 notiuspecific conteaza Rogers ) lume lumea privatS a clientului. tehnicile terapiei gestaltiste sj cele bioenergetice care tind sS de acestea. fSrS a se adauga sau omite poate folosi detaliile oferite de subiect. ca doar formuiari pun in evidenja faptul aceste cu situapa aprecierea clientului in legatura percu adevSrat.m. bland). al • Reformularea prin inversiunea raportului Aceste tehnici. se sului.. Privit dintr-o alta comuniterapeutic. ce este terapeutul sj nu cStre ceea ce ceea Considered rolul terapeutului ca manifestandu-se in domenii extrem de delicate 51 computem da plexe ca eel al sentimentelor. balS (mimieS sj panlomimica de tip Intr-adevar. Mitrofan.turalS sj relativ constants.". . Fiind egahtara. fiecare caz pericolele afective sunt diferite in nici conduce pe toate celelalte. nile inrudite sunt necesare vorba aici nu se Tipul de relate despre care este care exista poate confunda cu tipul de relarie cu legaturile afective prointre parintj sj copii. sS faciliteze cStre carea. ca psihodrama.. ca modalitSri de Terapeutul formuleaza ceea ce subiectul a la sugestii! simtjt dar nu poate exprima. reia alt darpe o parte din ceea ce spune ton. (Rol: schimbarea per- spective! asupra evenimentului. clarifies. ne com- de orientare rogersianS concepe condiriile muncii sale in termeni de atitudine. e! trebuie. ci accentuSndu-se cuvintele/expresiile cheie. Accencli- figurS-fond: Se obtjne o (2) pus pe sentimentele prezente. au rolul sS ghideze procesul prin reflecfie. sj angajarea intre prietem exclude reciprocitatea care exista (excluzand difereniele de rol). o parte din ceea ce spune subiectul.adar. interpretarea unui relape Oricat de „unica" ar putea fi orice cu interpersonala. Se evita de asemenea tehnicile manip- de umor! Se recomanda umorul neagresiv. nu-sj impune propriile soluju.. demersui terapeutic ne apare re. Pentru a fi terapeutic fecunda. Atentje (4) Tehnici de deschidere: existenta intre terapeut %i ciicra ivnpormajoritatea tanta acesteia fiind subliniatS de fiecare de pe autorilor contemporani. semnifiratja experientei variind mvelul de intelegere de sine (sau dupa gradul anxietSrii)." §. functjile terapeutului in joe anumitj factori raorali sj pun care §coala din care fac parte Tehnicile propose de adusS petrece aici sj acum. bazate terioare. . privire.. (rol: se Locul evaluSrii to subiect: spune Terapeutul nu judeca ceea ce-i subiectul. sale intampla adesea. meditatie tul este sj afirmafie . nu sugereazS Ea manifests mai avansata pe frontul clarificare/netezirea le O concluzie care decurge ftresc din aspecteprezentate este ca se elimina tehnicile direccampul terapeutic.). semnificatje mare(rol: cu nu evalueaza. cu consecinte in planul mareste un efect de sine.Ji se pare ca.. terapeutul trebuie.d. Alte conditji ale dialogului: aceasta atitudine umane. • Repetijia pe alt ton/cu o nuan{S de necondnjoTerapeutul doar asculta. Comunicarea municarea acum: Chiar atunci limitat puna terapeutul in rolul de expert diminuand contributia clientului sunt evitate. sj nevoilor practicantului ca Numai atunci cand reprezintS o ex- _Tehnici: Ascultarea. reprezintS un fenomen incontestabil nou pe terenul relariilor ceea ce spune subiectul. pe scurt. valori §i standarde. umani Rogers sunt: se face (1) Clarificarea sentimenti or clientului: corespund noriunii de atitudine (tending constants in a percepe sj a actiona intr-un sens determinat. acesta atitudine trebuie sa se ancoreze profund in sis- Reformularea clarificatoare: forma schemei de mai susrinere ale dialogului: jos. maniera larg autonomS. nuan{at. Atenjie la tipul Rol: rSu pentru ca.. amenintatoare. acceptare pozitiva verbaia sj nonver- portamentul sSu poate dovedi pozitiv. .". de ex. (2) Tehnici de reflectare: dupa devar. In ceea ce prive§te a dirija (conna. Reformularea » (1) Ascultarea activS: presie a personalitatji sale. aceasta categorie de condign se indicS in general cu numele de tehnici. iar diagnosticul e drumului catre solute). am putea observa cS nu este mai degraba un ideal. nr. ea imparte unele proprietati orice alta relarie interpersonal. „Deci prin formuiari neutre de tipul: tu.". Intr-adegraba. Situaria trecutS este „Ce simti in prezent. ea cepriei sale despre terapia rogersiapozitia sa.. trecut. in curajeaza nonverbal (prin postura. cea care le eel tehnic.. practicianul multa lumina asupra problemelor cu care acesta se confrunta. Reflectarea/Repetitja ecou: Terapeutul ca un ecou. nu numai sS comprehensiv). metamorfic. sS-l orienteze. evidenta ceea ce este esential pentru • echipamentul eel mai complet n-ar putea necesare „inzestra" terapeutul cu tehnicile acelasj pentru a interactjona intr-o maniera in timp fccundS Esential latia in §i „aseptica". sa o simta. Formularile sunt de tipul: acum?". 1993) prezentate sub Reformularea in cuvinte-cheie (se scoate in subiect). Orice tehnica. sunete aprobative) blocheaza.. imuabile. este atitudinea de considerare pozitiva necondiuonata.a. in timpul proceon ca clientul sa schimbe de mai multe material experiential dat. Formularile es.88 pe calea inva(arii. la dimensiu- o varietate de tehnici in func|ie de ."." (C. trait. pe propria experien^S [\e sj restructurabile in func- cateva precizan. imaginii de sine/pozitivarea imaginii se seama ca tehnica sj este subordonatS atitudinilor §i Caci. accepts sunt de tipul: „Tu nat. Alte tehnici utilizate in terapia nondirectiva sunt (cf. tive din ca considerat ca fiind daunator relabel terapeutice intrucat creeazS imaginea expertului. Ceea ce este propriu acestei atitudini este - ms» Reformularea sintezS: in afara car- acterului sail necondirional - autenticitatea sa. mai precis a consj a relator umane.. dialogul este susfinut/ „§i.. Pe de altS parte. mai pretarea materialului astfel descoperit interpretarile acestui material. cepe sistemele de valori ca fund personalc. Alitudinea principals.cari ale capului. (3) Tehnici de reforraulare: „Ce simtj/crezi acum in legaturS cu asta?" etc. al respectului sau al criticii. I. clientului ii revine sarcina de intersj de a propune eului om Deschiderea: Cand subiectul pare cS se duce) explorarea Terapeutul sustjne sj in- va putea sa se exerseze intr-o maniera directs. Considerarea pozitiva neconditjonatS ca expresie a unui sentiment autentic. Se urspc.": „Tu snrnj ca. pentru a elimina confuziile. Se din de atunci cand subiectul este nemul$umit modul cum a (re)ac{ionat intr-o anumita perspectivS.ti unele caracteristici zS structura varietate sj fundamentale care formea- dau relariei unele calitSri afective a caror culoarea individual §1 umor: „Tu crezi suparat pe. desigur temul tendintdor persoana. mimica. se evita iimbajul ezoteric.. funde aici sj §i durabile. „As. foarte des.

In aceasta stare este adesea capabil sa nu anuleazS angoasa pe Ea procure mai degraba for^a necesarS pentru a o ineu. utilitate. Rogers. eel pu^in inceput. inielegerii Ea este terapeutic intensitate. tonul afectiv este maxim de la inceput. condifiona. de bunavoita (in sensul de bazS al cuvantului). Cu toate ca acesta incredere este de fie asemenea necesarS. ca propice destinderii atitudinilor.i mentala a dinamice sau diagnostice pentru c3 pennite clientului sa perceapa el insus. compromite in acest timp procesul sj solutia terapeutica. tudinea de disponibilitate afectivS terapeutului.. in scopul de a deveni tot mai §i mod propriu autonom fara" sj rnai adaptat social. este o stare psihica Ceea ce conteazS este nota de bazS. Deci. de interna potrivitS. De asemenea. dacS terapeutul numi aceasta caldura. nici Dar cum favorabil? „. f3r8 indoiala analiza. DacS. clientul Daca rogersianul pune securitatea pe primul plan al conditiilor. caracteristica psihanalitice. caldS permisivS.este propriul Importanta factorului "atmosfera" se remarcS mai ales la inceputul relatiei. dar promijatoare. Siguran^a interna o relate interpersonala atat de intimS poate sa devina morbida. succeptibilS - caldura este greu de mentjnut in toata perioada procesului. punerea in miscare a unui asemenea proces . dacS este capabil sa se angajeze fSrS teama intr-un schimb afectiv dac3 e cazul. teme mai mult. ca |i criteriu. Caci martorul de care se eel din partea terapeutului.) considerat a percepe terapeutul. De asemenea nu este relafia de transfer. Aceasta calitate este implicita se poate realiza un climat afectiv Rogers ne r3spunde: acest climat afectiv are mai multe sanse de a se realiza. fara a mai vorbi de natura problemei sale. ceperea (in^elegerea) nale sj realiste sa. un asa grad de este masurata. In situajia terapeutica. Aceasta. Dar dincolo de aceasta. nu este terapeutul . (C. cit. iubit. frunta intr-o lupta - incerta. totu§i. caldura acJioneazS ca in care se vede obligat sa combata activ un factor vitalizant (fapt dovedit circumstantS.n-ar putea de crestere. plecand dinauntru Ingloband indimodificare de ne apare vidul in totalitatea sa. Aceasta tinde sa sugereze o anumita legile planul terapiei. condifie esenjiaia a acestei terapii.sau mai bine zis tranzitive . adica a§a cum le percepe sau le prezintS clientul. produce genul de schimbare care corespunde notiunii Caci acesta schimbare de naturS intr-un sj fe! reprezinta un proces organica. nici de amabilitate. Sintetizand putem duse. Crearea unui climat afectiv adevarat terapeutic se dovede§te deci ca unui din aspectele perceapa elementele subtile ale situadei cu o perspicacitate uimitoare desj angoasa sa il anumita sensibilitate care este la antiteza reintr-adevar terapeutice. reprezeno numai este la increderea in terapeut. ci intr-un fel care-i permite sa fie o persoanS distincta. poate avea. ECHILIBRU. se pare. nu maxim de informa. Rogers. responsabilitate sj interes dezinteresat.vital relatiei - aiba anumite calitafi. trebuie sS du-se in faj3 cuiva nu este decat o manifestare deosebitS a sentimentului de eliberare produs de aceasta siguranp. efectuatS din ca scopul terapiei. imitSrii „obiectiv". functional mai deschis etc). ceea ce ar fi trebuit sS fie un mod de interactjune natural §i usor pentru terapeutul format in cum se cuvine. respectiv sociale pot impiedica actualizarea clientului sa pantS. judecata si evaluare. 1 FI" mai este necesar a fi 51 „DE A rusjnea pe care o simte dezvSluin- sau ca un semn al dezaprobarii congruent cu experien^a prezenta. §i un mod de a fi care-i este exclusiv personal". corectarea lor. ca atmosfera terapeu- vorba nici de prietenie. cu a armoniza (potrivi) pri§i. este simtjt la . atitudinea afectiva a terapeutului trebuie sa realizeze deci active schimba individul. afara". cand clientul este pradS unei nelinisji (angoase) uneori acute care il face hipersensibil. pentru el. influenza simte in largul s3u. Pentru ca manierS posesivS.. cu idei $i sentimente. cu alcatuirea interna. calitate optimism. susceptibile s3 sj. Capacitatea clientului de a-sj depasj jena sj preta orice scadere a tonusului afectiv ca declin al interesului de a-§i explora cele mai „urate" sentimente ale prosau eu. el afirmand: patrunderea acestor elemente str3ine. este pentru c3 ea reprezinta cheia de psiliice. n-ar putea reu§i s3 activeze forjele de dezvoltare sj actualizare a sinelui. ci cu precizari. Injelegerea empatica. modificarea atitudinilor sale vis-a-vis de el irtsu^i. emodonale sj reorganizarii o figura importanta a trecutului sau alt Aceasta siguran^a nu se reduce asemeni unui pSrinte sau oricSrui tant al autoritafii. la Nu-i de neglijat faptul ca to!eran{S respect. libertSlii Pentru ca relaUa psihoterapeuticS si dezvoltare a unui suficienta pentru a dezinvoltura subiectul are tending de a inter- mai ascunse priului experienfS evolutivS. cordialitate sau ardoare. ci de calitate fScuta din bunState. climatul psi- hologic care sS-i ofere clientului sentimental libertafii totale. nu stabili variable sS fie benefice trebuie ca ele sS poata fi facute in sensul unei crested. de altfel. Ori. exigenjele sale ratio- Pentru a avea efecte pozitive. in bolts a oricirei reorgartizSri O oarecare variabilitate in afectivitate exists f2ra indoialS sj. novicele S3 vedem in continuare care este rolul „cSlMai tntii acest rol este de a intari sen- timentul de securitate care se degaja din ati- nu se poate apSra in intregime de a percepe armonicele dinamice pe care le contjne. A tn^elege in rhaniera empatica echivafcaz3. ca are legfitura Superioritatea acestei injelegeri tura cu planul adev3rului nu are leg&superioarS unei relatii constructive sunt necesare unele dupS terapeut. Daca. Daca cu introspectia confuzS. in schimb. Dupfi Rogers. povestirea clientului. Fara aceste poate.i a§acum este sau dore§te sS fie (sau se vede obligat si fie) la acest moment. scSderea ulterioara va exercita un efect defavorabil asupra relatiei. Sentimentele rau marturisite pot sa urmeze un curs nevrotic.90 Capitolul 3 Pslhoterapia rogersianS centrata pe persoanS — o experienfS de „crestere" afectivS Nu este la cu atat mai mult. caldura este prea intensa. de cre§tere afectivS. op. un climat afectiv prea intens este de natura si incite clientul sS se modeleze prea strSns (strict) formS dinamica. departe de a interpreta datele furnizate de subject se straduie§te sS le perceapS. si manevrele mai mult sau mai putjn defensive ale individului tulburat. De asemenea. In aceste condifii este foarte important . Nu se anume verificarea stanjeneasca relatia prin aceasta. Iubit nu intr-o este in acelasj timp obiect sj agent.§i nu pe punctul de a sugera ca practicianul este lipsit de incredere in propriile sentimente. relatia de la medic bolnav etc. provoacS in el un fel de stare de alarmS. fi atmosfera nu f2ra eforturi fi deosebite. eforturilor practicianului decat oricare alta „ceea ce simte individul in terapie este. §i anume imersiunea lumea subiectiva a altcuiva. pentru cS furnizeazS clientului ocazia unei ucenicii pe care va trebui s-o facS toata viaja. cSci Pe ISnga securitate fi cSldurf. de unde se voia purificatoare. 1965). In ceea ce privesje caldura caracteristica Chiar in lipsa complicatjilor de acest gen. mai ales emojionala a individului. fn asemenea inevitabile ale identificSrii sj condijii. pe scurt. §i creata o atmosfera liberS. cand decurge natural din §i ati- Ca poate este vorba de cabinetul terapeutic sau sj nu ia comportamentului terapeutului deloc forme explicite. Dar aceste procedee . explosj un mijloc de a sigur de efectele pro- percepfiilor sale ce progresele clientului. Nu este cele mai delicate ale rolului practicianului. Ori. determina adesea sS pentru viitorul tica sa le exagereze importanta. sa impiedi- natS de securitate calitatj. Tensiunea care il determina sa caute acesta formS de asistenja. amorul sau propriu dus pana la iritare de necesitatea acestei recurgeri la ajutor. pentru ca-i pennite sS modifice acestS imagine despre el insu§i coBform schimbarilor care se opereaza in el in timpul terapiei (lSrgirea cimpului terapiei. §i oricare situatje interpersonal. conacestei terapii difii tudinea de nejudecatS. terapiei care subiectul este la Securitatea (internS). mod constant pe s3 se limiteze la simptomul tulburSrii dupa rogersian lipsa de sinceritate este mai prejudiciabiia succeselor de rezultatele cercetarilor). se ra. exista motive sS se creadS cS va atinge nota justa" (C. experien^a de a fi imperfectiune de metodS. mai fie caracterizat prin: &i$elegere enipaticS. deloc terapeutica daca nu este impregsj de caldura. caldura este factorul crucial al schimbarii constructive care se opereaza la client. adapostul „transferului" sj „contratransferului". un anume profund §i in acelasj timp „aseptic".asa cum sunt. intr-un fel. care clientul o simte confruntandu-se. „Polaritatea afectiva" care caracterizeaza atmosfera terapelatiei dup3 propria utica optimala n-are nimic manifest. nelinisjea pe care o simte. durii". exists s.

care se intoarce la Freud. a§a Privind reflectarea procesului terapeutic cum ne apare pana in acest moment am putea caracteriza oarecum mctaforic psihoterapia in care aplicarea lor este cerutS. persoana ca t'em recunoscuti ca peuti. el tinde sa-sj uite defensele sj chiar sS renunte in raspunde compenseaza eforturile investite. • Capacitatea empaticS. Cand orice universal superioare. n-a vorbit s. ea cere totusj anumite atribute „client-cencare n-ar putea sS se erijeze in a fi capacitatea emtered". Pe de o parte prin faptul ca ea exista intr-o fiinta capabila de a capabilS. Practicianul acestei forme de intelegere descopera foarte repede ca dobandirea acestei capareprezintS citaji alterocentriste de interactiune o ImbogStire personals ale cSrei eforturi favorabile se verifies de altfel pe planul vie^ii sale zilnice. adicS se pune o problems pune pe un plan subiectiv. mtinzandu-se pe un numar unede ani. eel care a dobandit capacitatea de a criteriile „realiste" |i confidente incarcate sau de lucruri aparent triviale. negativ - intai. fie ca este vorba de Dar. mai sunt necesare terapeut. Aceste aribute sunt: autenticitatea si o conceptie pozitiva s. Notiunea de respect. curaj. ceea ce din exterior apadistructiv. cat sj printre cei care par ca mai putin bine. atat printre cei care sunt reu^esc excelenti. atitudinea pozitiva %i autentica pare o munca de ditionata Sisif. abandona sale sj „obiective" ale s-ar sa aibS efecte favorabile acolo unde foarte practica. isj da seama de faptul ca clientul este purtatorul unei experiente unice. in acelasj timp. lipseasca. situatie. Totusj. dinamic de atitudini sj nevoi. dar de asemenea pasiv configuratia particulars pe care acest material o prezinta in momentul discufiei. cooperare. descopera ca acceptarea neconditionata nu violeaza sinceritatea. ci de a-i influenta cursul intr-o maniera apreciabila. De asemenea dacS practicianul subiectiva a altcuiva. ideea prioritatii mai acestora fiind recunoscuta de rogersieni decat de oricare alta §coaiS de mult. demnitate nu numai materialul - pozitiv sj si atrihutele sale sau competenta deosebitS pe care le-ar putea avea dobandite in decursul existentei sale sau din raportat de client. neconditionate in totali- Este evident acum accentul pus pe calitStile personale ale terapeutului. tate fSra arata anxios. dar cu o va- care a invStat sS patrunda in lumea loare decisiva pentru procesul de redresare in Logica unei asemenea atitudini este urmatoarea. o originalitatea. se indica in general cu termenul de acceptare. Dar toleranta exceptional nu vrea sa respect este neconditionat. cu materialul tabu. va avea tendinta sS-sj seama. aproape necesar. in termem simph. hie et nunc. Acceptarea neconditionata poate fi autentiniciocS? Desigur pentru eel care n-a ascultat pomind datS. in mod esenrial. notiunea de to- leranta traditional fiind clar diferita de notiunea rogersiana a tolerantei. despre care este - vorba in demersal acesta.i paticS. adesea pentru „experienta emodonala corectiva". ostil sau tris. Ceea ce este acceptat. acest i. De altfel. Conditia indispensabila progresului terapeutic este reducerea anxietStii. necesar vine in mod psihologic (nu in mod moral) acceptabil. este deci sis„totalitatea datului existential.sinceritate.Psihoterapia rogersianS oentrata pe persoanS Capitolul 3 - o experien^S de „cre ? ter e " afectiva intre - 93 inceput ca un sacrificiu cerand un efort foarte mare. cunoscand caracteOricine i$i cS pasul fScut de client de capacirarea unei fiinte amenintatS dincolo rezistenta. de creativitate interpersonal. ca anumite manifetari ale sexualitatii. uitarea de sine reprezintS superioride caracter demne de respect. de maturizare. pervers nu-i in fond decat este once. n-ar desfa§ufi tentat de a interveni in umanistS ca un exercitiu de iubire neconditiointalnire nata. El descoprima data. sirea calitStilor adevarat superioare lipsi n-ar putea bun de a raporta. de sa. probabil. are legatura. inteligenta . Aici. sunt care sa se poata prevala^de a fi pujine calitSti adesea aparent modeste. CSci. de a depasj situatia de cStre client. trebuie precizat cS insistenta rogersienilor asupra personalitStii nu implica folonici o exigents de superioritate. Obiectul acestei atitudini mod voluntar la ele. Respectul terapeutului este gratuit. cu o structura unica a experientei configurate este detenninata de dorinta de a se schimba. Ceea ce este important este faptul cS materialul con(chiar daca-i pasiv) este raportat intr-un text terapeutic. asa cum o concepe rogersianul este o dimensiune cu adevSrat noua in domeniul nu este vreo abstractie as. circumstantelor a§a cum erau perincurcStura cepute §i trSite de client. tire a fiintei umane in totalitatea imbogS- ceputa ca neconditionata". aceastS privinta. activ §i Pprsnnalitatea t erapeutului Aceasta inseamna ca terapeutul considers Necesitatea de condijii de liberlate excepjionala a fost recunoscutS de la inceputurile terapiei. Mai tatea sa cum exista. Desigur. Pe de^aSta parte. dorintele. nu despre ar putea sa nu simtS genul de respect care am vorbit mai sus. In Toleranta rogersianului nu se materialul tabu. cS aceastS expedea ori considerabil elementele negative. Pentru ca nivelul anxietStii sa poata scadea trebuie ca subiectul s3 se simtS la adSpost de orice exi- care s-a angajat clientul. Clientul nu trebuie sa facS nimic pentru a-1 merita. Din fericire. acest comportament dedevine perfect coerent. §i. ba chiar de manevre in mod manifest defensive. pune intr-adevSr este capacitatea cuiva de a se rarea sa naturalS! . Problema calitStilor „superioare" in exersarea terapiei organizare. Aceasta atitudine se fondeazS pe faptul ca clientul este o fiinta UnicS.i n-a acfionat decat neconde la cadrul sau de referinta. cumulate sj a modului experential de lucru care modifies intr-un care sens pozitiv balanta psihologicS a celui raporteaza.de care ar putea face dovada in timpul interviurilor. pe plan praetic. o vointa care rezista la calitati viziune larga. doua calitati de care. clientul simjind ceea ce se pera. de toleranta. Clientul este respectat nu din cauza vreunui merit.i cu demersul rogersian. §i recurge la manevre de protec|ie temporare sj atat consjiente cat inconsjiente. seama ca terapeutul nu se ggndeste sS-1 atace. amenintSri sau alte represiuni. valorile capacitatile sale. o intrepsibare care se pune frecvent.or rul labil §i putea deloc usor influentabil al acestui pas. de respect $i de intelegere empatica fuzioneazS teintr-o atitudine de pimire care. supletea. in orientarea SS vedem prin ce se justifies respectul acordat acestei structuri unice. pentru ca anxietatea conduce la atitudinea de defensivS. adicS primordiale in moderatia. atat in raport cu este hoterapia cit s. probabil nici un n-ar putea sS se oricare i-ar fi afilierea teoretica. in limbajul rapeutic. ale agresivita^ii tot ceea ce individul sj infantilismului ca sj la nu doresje sa discute in contactele sale sociale obisnuite. de valori. caci aceastS insemne tolerant neconditionata. cauza vreunei calitSti deosebite . Dar valoreaza decat in anumite situatii.a ci este clientul relator umane. aceasta atitudine se justifies prin faptul cS ea trebuie sa serveascS efectiv drept baza multitudinii de alegeri. Acesta libertate trebuie deci sa includa dreptul de a face clientul mai competent decat oricine pentru a determina o linie de conduits rientS compatibila cu nevoile. care este du§manul dezvoltarii. DacS practica terapiei rogersiene nu presupune nici personalitate specials nici talente sufSrS de perioare. dS seama spre autonomie §i ridicarea moralului eului. urmStoarea: exercitiul acestui gen de lucru cere anumit tip de personalitate sau calitSti per- un sonale „superioare"? SS rSspundem printr-o variobservajie: cercetarile au aratat ca o mare teraetate de personalitati se intalnesc printre Nopunea tradidonala. neancrezator. terapeuti. Terapeutul nu manifests nici un'semn de nerabdare sau nesatnumesje o isfactie. satisfacjia care insotesje dezvoltarea acestui mod de a asculta sj de a Simfind ca se poate arSta nestingerit. „condamnabile" ale cUin entului sunt percepute dupa optica acestuia. in lupta sa pozitiva tStile sale de pentru supravietuirea emoJionalS. Astfel fermitatea. Ea se raporteaza la experien|ele social sj moral respinse(dezaprobate). liberals despre om. inteles sj respectat. ca se poate ca terapeutul sa manifeste cea mai mica dories de a-1 expune sau de a-1 dejuca. Referitorla calificarile profesionale. aceasta atitudine este con- Combinarea atitudinilor doua fiinte umane angajate intr-un proces de crestere afectivS. Ea este neconditionata prin faptul ca se extinde la tot ceea ce clientul considers limiteazS la - dupa voie. o ridicat de matunsj anume un grad emotionalS sj de intelegere de sine. tatea lor nu genje. simtind ca este acceptat. nu de a-§i fasona destinul alege sa prezenta". clienDandu-sj tul Tncepe sa se simtS in largul sau.

normal" este animata sj de ten51 ding de depasjre a sistemului de nevoi si valori. aparent de aceasta unitate.Capitolul 3 sj Psihoterapia rogersianS centrata pe persoana — o experienJS de „cre?tere" afectivS - - 95 in locul altuia. F3ra un grad ridicat de securitate interioara.ci simplu rezonator si perceperea experien^ei. finand cont de faptul ca personalitatea fiecanii om . din acel general. aceasta altereazS relatia intre ei. ea este perceputa la stient. interese sj valori. daca nu imposibil.3 perioadelor sterile. ceea ce de catre terapeut a unei exigente practici. Dobandirea sa cere o anumita modificare a intregii personalitafi Noi nu ne ! cum s-ar abtfne s3 judece. Practicianul astfel ancorat ocazia de a observa cine este dotat cu aceasta sensibilitate socialS sj cine nu. Rolul acestuia consta in a capta sj a reflecta semnifica^ia personals a cuvintelor clientului . care recunoasje nuanjele subtile care releva calitatea raporturilor intre parinji sj copii sau intre sod. a§a cum nu ne putem arata mai inteligenfi. Pentru ca existen^a sa tul fie eficienta. orice situate sociala ne da Autenticitatea facilitaz3 punerea in practica un proces de identificare. Acest acord presupune c3 nu exista eroare in din autenticitate joac8 un interpersonale.a cum cinate? decat de a raspunde con^inutului lor intelectual. pacea interioara. este important ca acest lucru. exceptional de favorabile. un nivel subcon- care au tradus aceste principii in stilul lor de viaja.i sa pastreze seninatatea(egalitatea dispozi^iei) in fa|a oscila^iilor inevitabile ale atitudinilor clientului. nu se las8 adoptate dup3 voie. teraeste fara efecte vizibile. In consecinja. • Aspectele maturitajii emojionale care par deosebit de importante pentru exersarea rolu!ui de terapeut sunt urmatoarele: . nu se va 18sa derutat ?i sj punere in practica a anumitor atitu- tulburat de detaliile nea^teptate care angoasante dini va reu§i de sale. ea sj moduri de a gandi exprime intr-un ziasmul pentru sj reacdona care se inr3d3care tind s3 se via$a. as. Aceste la simple forme de com- rea acestei atitudini daca ea este direct opusa sentimentelor sj convingerilor profund inrada- intregii persoane este capacitatea presupune o angajare a de a se stabilirea §i comporta in maniera „aseptica" in portement. aceasta persoana are ceea ce trebuie pentru a se angaja in relat. observade: unitatea interna decurgSnd rol decisiv in reladile reprezentarea sa in consjiinta individului „normal". Mai clar. este puterea de a simii §i a comunica sentimente autentic caiduroase farS ca acestea sa se transforme pe ascuns intr-o capcana pentru una sau cealalta dintre persoanele in cauza sau pentru amindoua. In termeni mai pozitivi. O astfel de „schimbare" cere un efort ca. Daca terapeutul nu se va autenticS.. maturitatea interna. deci ca reprezentarea sa este autentica. Aceasta sensibiiiate alterocentrista.8 sau se exprima cu o u§urin0. aceasta transformare (schimbare) se poate face farS eforturi consistente. (acest de via^a). se incapS^aneaza s3 pastreze o atitudine dependenta sau impiedica derularea normaia a procesului. Rezulta din aceasta definuje ca perceperea autentica corespunde foarte larg in^elegerii de sine (in viziunea in care este conceputa aici). dar subordonate unui scop care le depase§te. Ori. inalta despre om si relatiile umane. cu atat este mai in masura s3 ating3 acordul cat individul este intern despre care este vorba aici. intr-o maniera generala. nevoi sj interese profund ancorate in organi- zarea personala. ca de exemplu contactul strans |i relativ prelungit cu persoane facerea nevoilor fundamentale. cand ac{iunea sa cand clientul trece nesemnificative. judecator sau model . progresul poate fi lent. nc dam seama din ce in ce mai mult de diversele aspecte sub care se manifesta. sa o integrants. reorganizarea sistemude nevoi. Individul care este receptiv la reac^iile celorlal|i. este necesara deci. Este foarte important ca aceste nevoi care sunt simjite ca fundamentale s3 aiba „descarcari" adecvate. Altfel spus. In condipi desj cer intotdeauna un efort real. O asemenea capacitate presupune. se poate crede ca asimilarea §i men^inerea unei rela|ii s3natoase se fac in general fara efort excesiv. mentinandu-§i totodata eficacitatea terapeutica §i starea buna personala. terapeu- nu • se poate deci mul^umi s8 acjioneze: sj Desigur nu este usor sa se reorganizeze un sistem de atitudini sj de valori care s-a dezvoltat in cursul anilor (cateodata numerosj). excrcita un efect reglator asupra terapeutului. men|inerea legaturilor afective stranse. Toate acestea presupun ca terapeutul a ales echilibrul in sj re|ete fericirea. Putem insa crede ca terapeutul autentic angajat in efortui de Aceasta permite terapeutului sa vad3 vicisitudinile procesului in perspectiva lorproprie s. cu peutul trebuie sa fie capabil sa-sj pSstreze Concepts pozitM 51 liberals despre om sj relajiile umane este o condide care face posibi48 cu u§urint8 sj eficienta punerea in practica se refera la a principiilor expuse panS acum. pe care le intre^ine cu persoanele antura- Vorbind despre diferenja psihologica intre lor. cineaza in personalitate stil de concept liberale sj la sau de aderare nominalS entuumaniste idealuri de acest clientului. care recunoasje antagonismul profund care se poate ascunde sub un dezacord exprimarea sentimentelor autentice sj a aratat ca ea se reeunoasje in imitarea in aparen^a fortuit.nu drept ghid. noilor valori se face mai rapid. ca nevoile fundamentale ale terapeutului sa fie organizate in jural unor surse de satisfacjie care aplice criteriile realiste. Se slabileste asa initial putem arata mai empatici decat suntem. astfel el va atrage atenfia. s5 Cand simtS scntimentele pe care le manifesta. dau sens si valoare existenjei sale. Desj clientul este incapabil s3 justifice impresia de artificialitate pe care i-o da terapeutul. el susdnut de introspecde sj de reflexie critipresupune numeroase incercari sj erori. Pentru a create puterea de empatie. satisfacjia fara efort exerseaza profesia pentru ca o gase§te utila. mai pudn subiectul anxietatii. experien^a emojionaia presupune securitate jului sau. asemenea in exersarea profesiei Se poate emite ipoteza c3 unitatea interna caracteristica ca eel care §i-a insu§it aceste atitudini stil comportamentului lipse§te autentic moment. Cu cat se injelege mai bine. de a vedea lumea cum o vede el. invatjim sa-1 cunoa^tem mai bine sj sa ne placa mai mult. sentimente sj nevoi sj sa se ab|ina sa se exprima ea in actiune. sa devina o valoare. obictive il sj rationale care ca ca ca ca cum ar simd sentimente caiduroase conduc in afara interacfiunii sale cu ciienjii • • • • fa|S de client. . Cand acest proces este alimentat de va gasi ca crearea un efort constient. Totu^i. %\ in concordant cu o conceptie gen nu este suficient.Primul rezida in capacitatea de a participa ia procesul de schimbare a unei alte persoane fara a fi tenlat de a modela acesta schimbare dupa propria imagine. adica eel care funcjioneaza adecvat. care percepe va fi comporta intr-o maniera greu. aceasta intelegere depinde direct de nivelul anxietadi. Pe de alta parte. dar nu imposibil. astfel incat satisfac|iile §i necazurile viejii cotidiene tind sa se Trebuie ca. cu • Autenticitatea sau acordul intern se refera la o convingere care lipsit comportamentului • Maturitatea emo{ionala starea de acord care exista intre experien^a mereu peste aceleasj teme. sj anume Constanta comportamentului. menjina de-a lungul vicisitudiniior unui proces In afara stabilitajii care decurge din satis- armonica pozitiva sau negativa inerenta rilor relata- mai lung. Rezulta de asemenea ca autencititatea ca notiuni nu se refera Se pune intrebare: este posibila dobandi- A doua calitate §i ea este indispensabiia rogersianului. In consecinta. Terapeutul trebuie de asemenea sa poata face fa. Astfel echipat. care este capabil sa recunoascS copilul nefericit dintr-o clasS. nu sunt rare in acest gen de munc3. fn via^a practicS. sj cum ar accepta clientul asa cum este.mai mult empatia. ca sj cum ar vrea ca clientul sa ia conducerea discujiei etc. chiarin aceste conditji. cu atat el in^elege mai bine sau este capabil sa inteleaga mai bine. care este empatia. impliea o sj fort. aceasta calitate se poate descrie ca fund capacitatea §i voin^a autentica de a servi . ele sunt satisiacute.ii devine parte ordoiieze favorabil. ci la personalitatea insa^i. ii era exterior personalitai. se pare. practicianul nu este capabil sa infrunte asemenea varietate de situajii incarcate de emojie. arnpiificator la eforturile de redresare ale nu trebuie uitat ca nu exista - fap adula^iei al carei obiect este uneori. pare a fi determinata de convingeri.ii interpersonale profund semnificative §i. sai. terapeutice. sj sj cum s-ar pune de acord cu acesta. Pentru a reusj in acesta munca trebuie ca practicianul s8 §tie sa faca abstracfie de propriile sale valori. Tntr-o lui anumita masura. personala sunt fenomene subjective. Caci.

i sunt cu perceptiile atat mai mici cu cat procesul se bazeaza pe ists a lucrurilor s. s. in fiecare moment in situatja imediatS: este o „deschidere constants la expe- rieBp". Tporia concisa a terapiei centrate maniera explicita verbala despre considered empaticS §i considerajia pozitiva neconditionatS pe care o nutreste fata de el. Daca acest proces (devenit variproduce abila independenta) se fiziognomice spontane. Pentru ca relatia sa fie a terapeutica. In ciuda faptului ca un demers empatic reduce considerabil pericolele de «contagiu» interpersonal. a to- §i pentru a intregi aceasta abordare te- talitSp datului organic. dar in mod secundar. trebuie ca experienta imediata terapeutulului s3 fie corect reprezentata sau . temerile sj dorinteie sale. Pentru ca rogersianul se straduies. printr-o 4) Terapeutul s8 incerce sentimente de considerate pozitiva necondifionata fap de subiect. nu este necesar ca terapeutul s3-§i arate sentimentele intr-o maniera verbala fata matice . 6) Clientul sa nu-§i dea seama decat intr-o pozitivS portant in atitudinea prezenta a clientului. „Iusubiectiv. Mecatiismul prin care se avertizeaza organismul de prezenta excitanfilor amenintatori in raport cu structure eului este inutil. dica percepfia completa a ceea ce este organic dat. vol. Psychotherapie et relations procesul se schi^eaza doar pe conditiile minime care au fost enumerate. explorare §i interpretare . intelegerea de sine atribut important al terapeutului. care este tipul de cunoastere de sine pe care trebuie sJ-1 aibS un bun terapeut rogersian? Aceasta intelegere nu presupune o imagine intelectuala a eului. dar niciodata el nu se humaines.tere a eului asa primire calduroasa d-vis sj sentimente pozitive 5) cum clientul dovede§te. de vul- mod pretios al relajiei.te sa acjioneze in cadrul de referinta al clientului. evolueazS din ce in ce pe care terapeutul i-o dovede§te. individuate a diferitilor clienti. Altfel spus. de origi- masura. Experienta a aratat (demonstrat) ca fiecarj client foloses.i teoria concisa a acestei terapii umaniste. Deci intelegerea de sine despre care este senzajii viscerale 5. reprezentate in con§tiit3. (variabile dependente).i faca o prezentare real- reprezinta.i deci direcfia clientului. se 2) Prima persoana. sa fie liber Tnlocuit prin organism fara nici o deformare de actiunea mecanismelor de protecfie. sa fie subordonata dorin^ei de a pierde acesta im- Contrar atitudinii de apSrare. considerabil mai mici decat daca ar fi vorba sa porneasca de la propriul sau cadru de referinta. Este o cunoas. Caci daca procesul este fecund. toate procesele De notat. se diferiti clienti. minima de considerana §i necondidonata tica comprehensiunea empa- portant pe masura ce facjia clientul descopera satisde a se simti autonom. de varietatea caracteristicilor avea loc anumite modificari ale personalitSdi sau contrarietatea. ci mai degraba ceva vital In esenja. se actualizeazfi • Injelegcrea de sine este adevarat ca „instrumentul princi- ca persoana. inhibitiilor susceptibile de a S-a constatat ca nu este nici util. printr-o capacitate de vedea lumea §i eul clientului as. c8 aceasta teorie de client. mente pot sa ajute ca procesul sa se stabileasca mai rapid. c8 este necesar sa treaca pu^in timp pentru ca procesul sa fie Daca pal a! rezultS Toate datele experientei au acces constiinta — la percepfie . nerabilitate sau 3) de angoasS. din partea mea printr-o autencititate transparentg. adica la autenticitatea atitu- de a crea relafie caracterizata. „Mi-e fricS".fie ca provin de excitant. Alte ele- cum doreste sa §i funcfioneaza cu dezin- voltura o incredere crescute. in de asemenea.ei. adica ca fiintS unic3 care gande§te §i acfioneaz8 intr-o maniera care ii este personal caracteristica. prejudecStjle.Capitolui 3 Psiboterapta rogersianS centratS pe persoana -o vis- experienJS de „cre?tere" afectiva 97 trebuie ca terapeutul sa ramana insa indiferent la sentimentele pozitive pe care Nu sau existential. fie ca provin din mediul interior abordeze problemele vierii intr-o maniera adecvata sj emofional mai pufin oneroasS". Dar. terapeutului este personalitatea sa". acordul intern. deci riscurile de eroare sunt cu atat mai mari cu cat procesul se sprijina mai mult pe factori ca teoriile practicianului. lmpie- experienta vie §i imediatS a celui interesat. atunci persoana cu care intretin asemenea relafie ajunge in situafia de a vedea §i Terapeutul sS incerce o comprehensiune empatica a cadrului de referinta intern al clientului. Paris 1965. dinilor terapeutului.i nu doar vulnerabil.este absenja barierelor. excitatia nervilor senzoriali prin configura{ii la la devine capabilS sa terapeutic veritabil. Comunicarea veritabila (ade- care se desfa§oara in ca pe un ecran panora- pe care i le povesteste clientul. Se poate obiecta ca autorul propune doar o serie de conditii terapeutice acelea§i. el individul is. atun :i vor §i aparent. adica. de lucruri care fac ca personalitatea sa sS fie diferita de a mea. De observat.Marian Kinger.i ne interna sau externa.a cum se vede el insusj. individul poate sa-sj simta dragostea.1. fara a tine cont. Ba din contra pare ca o asemenea manipulare dauneaza in Doua persoane sa fie in contact. spre tipul de persoana a§a tru a declans. Se enun^a dupS urmatoarea formula: dac8 anumite condifii sunt date (variabile independente) atu. Ceea ce este important este ca. Theorie et pratique Este evident ca. clar nu-inseamna $i consent. disponibilitate O observafie: aceasta ca rapeutica rogersiana. zafiile (tnregistrSnd) fiecare moment §i al DimpotrM. (Carl Rogers et G. „Sunt suparat".1) due la erori de perceptje. faptul c3 ea reprein zinta o relafie autentica intre dou3 persoane straduieste cat mai bine sa fie care fiecare se cert caracterului eel §i In maniert existenfialS. fie sentimentele (sj sen- este de ordin conditional. fie lucid un proces determinat (variabile dependente).a Deci. pentru ca el sa poatS sa se califice matur emotional.- tendintele sistematice surse de erori siste- de teama.s.i mic realizand desfas. te Daca terapeutul nu cunoas. de a fi s. Condipe procesului terapeutic se Pentru ca procesul terapeutic s8 trebuie: 1) produca besc". durerea obiectiv produce. in primul rand. mai mult fie. nicarile clientului confin sau comuanumite — urme ale experientelor trecute — produce in abseta acestor condifii. dezgust sau orice alta modalitate de perceprie. riscurile de eroare sunt.te: „M3 doare". Ceea ce conteza nu este gradul de constiinta reflectata .ici se varata. pe care o numim afla intr-o stare de dezacord intern. prin nature lor. s3 faca abstractie de aceasta subiectivitate §i sa constate in ceea ce-1 prives. este incapabil s3-s. Dar. Elementul central al acestei teorii se refera la Dar. autenticB) se realizeaza intr-o subtila prin cateva maniera remarci sau cateva expresii sunt subiectiv traite fara a fi exprimate in comportament) §i clar gandite. nici necesar de a manipula relada in vederea adaptarii la (dimpotriva). acestea sunt conditiile necesare penprocesul terapeutic. in constiinta .ale perceptiei sale este incapabil sa efectueze corecjiile voite(necesarei). in final vom prezenta :• dominante care determina tendintele §i aversi- unile sale. Deseori. placere.urarii. c5 a cunoaste acest instrument de cStre de eel ce-1 foloseste este de importanja primordiala. nu are constiinta atitudinilor §i nevoilor vorba aici se refera la o atitudine de disponibili- tate care permite intrarea. adica de apSrare. clientul ajunge sa considere relafiile care il leaga de terapeut ca semnificative. ca de exemplu situatja in care clientul este anxios s. Persoana perfect deschisS experientei sale si client. O injelegere aprofundata de sine nu este atat de imperativa pentru terapeutul empatic rogersian ca pentru eel care-si asuma functiile de evaluare. de acord intern-cel pufin §i fa{8 de total eliberatS de manewe §i defensive trfiieste A doua persrana. Terapeutul nu-1 informeazS pe client intr-o sau de la therapie non-directive. „mase de sunete" sau de culori care emana din mediul exterior. ramane un experien|S ea proaspStS in perioada de§fa§urarii interviului «ea-insa§i» in interactiunea cu celalalt. clientul intelege existenta acestor atitudini la terapeut (a§a cum arata punctul 6) Deci. mod personal. evident. se afla intr-o stare mai important §i mai anume. trebuie ca satisfactia pe care o incearc3 sim|indu-se imi le acfioneaza. relafia care i se ofera. sS-§i traiasca atitudinile comportamentului 5. Individul are capacitatea sa traiasca reac|ia sa la orice de a tnielege prin ea insasj aspectele pe care le refuzase pana atunci con§tiint.te diferit. pe care o numim terapeut. procesul terapeutic rogersian poate fi sintetizat astfei: „Daca ma arat capabil obiectul relafiei sale cu clientul. adica simte fiecare noufi. atitudinea de deschidere permite oricami excitant.

centrul evaluarii Clientul se simte din ce in ce mai capabil La ora actuala. defensiv. ca Fiedler(1950) - Quinn (1950). 8) comprehensiunea susdn. inregistrari ale cazurilor Numeroase condidei 5). pe mSsurS ce mmiarul experienjelor amenin^atoare se diminueaza. De asemenea. farS a amenin(at de aceasta experien^a. este difi- tant tice.i in calitatea comunicarii realizatS de terapeut. adicS fecunda este caracterizata prin capacitatea acestuia de a inlelege clientul asa cum se in^elege pe sine insusj. Seeman (1954) ficativS intre a ob(inut o corelade semni- care terapeutul nu contene§te sS §i-o exprime. Mul[i cercetStori. 5) §i 6) existente sub forma inregistrarilorde caz de cStre Rogers (1954). DacS permanent acordului intern ar fi fost o condide a terapiei. sj de o cercetare condus3 de Chodoroff (1954). Curajul .98 simbolizata in con§tiin^a sa. aceasta clientului". n-a fost panS in prezent obiectul cercetSrilor sistematice. Intr-adevar. Incontestabil. comprehensiune tant primordiala. lumii exterioare. atunci nu realizeazS acordul intern necesar eficac- de comprehensiune empaticS al tera- cum reise din teoria prezentatS anterior. Acesta este caracterizat prin: 1 fa {5 de acesta? Rogers afirma: „raspunsul la aceasta intrebare nu este inca cunoscut. Snyder 1947). fi experienjei sale. fie insu5i. Procesul terapeutic inainte. 11) incearca de sine insu^i. oricare ar fi prezenta acestei condifii poate sa se limiteze la relada intrednuta cu clientul. mentele 4). Vargas 1954) face mai multe constatSri relative la elementul 7).tiin|a.a 51 empatica. tinind a demonstra cS imaginea de sine se reorganizeazi in func^ie de noile percepfii raportate la sine. este empatica? Nici cunoscut. Quinn 4) Sentimentele pe care le exprimS se raporteaza din ce in ce mai pudn la stadiul de dezacord existent intre anumite elemente experience! sale ta §i ale releva ca factorul primordial al terapiei rezida nopunea sa despre sine. daca terapeutul crede ca incearca (are) sentimente de considerate Totusj. lucrurile n-ar fi fost a§a de simple! Pentru ca fenomenul terapeutic sa se producS este sufiintr-o cient ca aceastS conditie sa fie indeplinita in pe care terapeutul i-a aratat-o. 1965. patrunde) semnificada personals clientului. altor per- Fiedler afirmS ca oricare ar orientarea terapeutului - relada terapeutica veritabil soane §i reladi pe care le intredne. fie 2) non verbalS.dar care sint doar aparente . le incearca la un moment O este: intrebare care se pune in acest moment pe care trebuie ca terapeutul sa arate clientului fi natura sentimentelor.i 1 — o experlen|a de „cre$tere" afectivS structurii §i 99 spus. este important ca tativi. Hogan (1948) Experienja primejdiei este posibil eliminatS. sibil 6) sunt realizate. grafie considerafiei pozitive necondijionale pe (penibil) sa exprimi ganduri ca: «lncep sa cred ca in fond dumneavoastra sinted psihotic». acordul intre acestS'Structura incearca fa£S de client s3 fie total disponibile con§tiin{ei. Kinget. le anumite sentideformase sau experien^a totals. §i aid cercetStori di^iilor stipulate mai confirms important consus. peutului. apareau destul de ameniniatoare pentru fi admise in eons. de experiencei sale. §i succesul demersului mente pe renegase.ec chiar la subiectiva a cuvintelor cercetarile lui De asemenea. 5. Marturiile clinice objective ele- mai diferendatS. ceea ce este. nu manifests nici o angajare in relada terapeutica §i tinde de altfel sS o abandoneze. aici raspunsul categoric nu este necesar ca sentimentele §i atitudinile pe care le considers^ mentul 6) al ni pozitivS teoriei - necondidonatS elepercepda acestei atitudi- de sine. mai precis prin capacitatea sa de a in|elege (prinde. clientul care nu incearcS catusj de pudn stfiri de angoasa. dar acesta tinde sa fie confirmat de experienja clinicS a lui Rogers §i a grupului sSu. se poate susfine faptul ca §i de a-§i exprima sentimentele intr-o manierS daca condi|ii!e 2) produce efecte. pag. De exemplu. desigur cS rela(ia va suferi. terapeutul sa fie total « el-Insusj ». este incapabil sa se el sa pentru moment fi impo- ca aprecierile sS se faca in termeni cantiraporturile concentreze pe client. ca in timpul interacfiunii cu clientul. 7) care. se poate afirma cu certitudine ca experien(a totaia cre§te constant. Sheerer (1949) §i . prezenja sentimentelor «straine» relatiei impiedica manifestarea unei atitudini de comprehensiune empaticS . Psychotherapie et Relations Humains. incontestabilS a comprehensiunii empa- o reprezinde dezacord intern. simbolizarea mai pujin rigida §i mai globala. este necesar ca el sa-i explice. altfel spus. panS atunci. s. susfcin experien^ei sale devine din ce in ce mai corecta. Aceasta capacitate de sporire (crestere) a discriminarii se aplicS atat nodunii de sine cat §i mai mult pe baza experien£ei Diverse studii vin sS confirme acestS descriere a procesului terapeutic. Examenul aprofundat §i detaliat al unui caz individual realizat de Rogers (op.in neavind decit angoasS §i jena. Aceasta implicS ca. Seeman (1949). Aceste cercetSri Imaginea de sine se schimbS intr-o manierS care-i permite integrarea elementelor experien^ei care fuseserS deformate sau negate. este important de subliniat faptul ca Este important deci. Sinele devi- acordul intern al terapeutului este de o impor- pozitiva necondi|ionata. Desigur ca pentru a §ti cu certitudine daca aceasta maniera de a aborda dificultatea este buna. Altfel spus. dar acesta trebuie sa inglobeze atitudini de considerate pozitiva necondidonata as. 3) El devine din ce in ce mai capabil de a distinge obiectele de sentimentele §i percepdile sale. numarul defoimSrilor experience! scade egal. Daca terapeutul constats ca sentimentele se impun spiritului sau astfel incat. terapeutic are rnari §anse de iar a se realiza §i este de a ce mai pu^in conditionatS §i se efectueazS tot trSite. Cat despre punctul 2) vulnerabilitatea sau angoasa clientului. elementul 4) $j anume. In stadiul prezent al cunosrinjelor noastre. altfel Capitolul 3 P&ihoterapla rogersianS centrata pe persoana s. adicS la anturaj. 6) Clientul incearca plenar Haigh (1949) au demonstrat diminuarea progresiva a comportamentului defensiv. care recunosc existen^a sentimentelor pozitive fa£a de ei la terapeut. un anumit proces se pune in miscare. Strom 1948). Aceste cercetSri subliniindin concluzie impor- 5) RealizeazS primejdia pe care (comports) stadiul un terapeut cil desavarsjt. oricare ar le ele. Raimy (1948). a 9) Clientul devine din ce in ce mai capabil de se simji a incerca considerafia pozitivS necondifionata sentimentele pe care dat. cliendi. Desigur. Rogers et M. neputand exprimate decat exprime aceste sentimente. Faptul ca aceastS cre§tere este insoCitS de lui O alta intrebare care se pune referitor la condidile terapiei este urmatoarea: acordul intern al terapeutului este factorul terapeutic esendal sau atitudinile sale de considerate pozitiva necondi|ionata §i impreuna cu Lipkin (1954) o diminuare a comportamentu- constats ca. Studiile lui Gallagher (1953) releva cS.necesara unei asemenea opera(ii poate duce la es.conditie necesara terapiei. realitate el . Cele ale lui Mitchell (1951) demonstreazS ca perceptia devine mai discriminative.2. nu se poate crede ca terapeutul realizeazS acest acord de cStre client. R propos de stadiul de acord intern itStji terapeutice. in concluzie. §i mai globalS. maniera constanta. lucru foarte dificil. trebuie verificata. cit. Percepda sa fa{3 de toate aceste aspecte devine mai pujin rigidS §i confirms din plin elementul 2) Studiul lui Stock confirms elementul 3) care se referS la faptul ca sinele se exprima in maniera mai obtectivS §i mai pu^in emoyonala. procesul 12) Evaluarea experienjei devine din ce in verbalS. 10) El incearca din ce in ce mai mult o ati- Cand condijjile enunjate la punctul prece- tudine de considerate pozitiva necondi^ionata fa^S dent sunt prezente sj mendnute. comportamentul devine mai pu^in defensiv. fi da seama din ce in ce mai mult de el timpul perioadelor de contact cu clientul. ne deci capabil de a asimila elementele care.daca nu insolenja . (C. 203) calitativ. beneficiazS din plin de terapie. noi estimam cS problema se poate rezolva dupa cum urmeaza. este aratat Pe masura ce se produce reorganizarea Stock (1949).) relevS o creslere a acordului intre structure sinelui §i In concluzie soluda propusa nu este destul simpatia pe care terapeutul o §i de verificabila! incearcS faja de client terapeutic. daca terapeutul incearca senpozitive considera(iei timente contrare necondidonate. in particular acea a §i Sentimentele pe care le exprimS se raporteaza din ce in ce mai mult la sine prin opozide cu «non-sine».

vpm plifipari cazuistice de lucru a lui Funcrionarea sa psihica se amelioreaza a) se dezvolta in sens optimal. Watson Jr.).1. in forma dar purS. mai diferentjale 3) El sj mai obiective. a consideratjei pozitivc fat. De asemenea. Ed. empatic cu clientul necSsatoritS. el este mai deschis spre experien(a sa sj mai putjn defensiv. competent sale. de a se dirija sj de a din afarS.3..3. individul are se inerenta de a se orienta. Strategia C.. 8) Datorita acordului crescut intre sine sj sinele ideal (5.) cre§te. Din punct de vedere sirnpractic. Lipkin sj Kesser (1947) sustjn in egala masura earacteristieile acestui element al teoriei.3. difuze. atat psihologica cat sj fiziologica. Bucuresji. b) Datorita punctelor (5. concluzii care decurg direct din teoria terapiei. Aceasta schimbare decurge din schimbarile (modificarile) in structure sinelui descrise de Stack sj lui de catre ceilaltj este judecat ca fiind social. ea implica cS. 2) ceptabile de catre sine create in mod egal. -manifests o atitudine de consideratje pozitiva neconditjonatS sj o comprehensiune empaticS.3. Tilden la bun inceput Rogers recomanda diagnosticheze sau categoriseasca Inca de sa ajunge intr-o anumita masurS sa comunice aceste atitudini. Schim- Comportamentul sau privin^e: se modifies in varietatea reorganize 2) Individul are capacitatea de a noriunea sa de sine intr-o manierS compatibila barile observabile in personalitatca clientului mai multe cu intregul experient.3. 13) comportamentul clientului. el incearca fa|a de ele o toleranta sj o de factorii disfunc{ionali psihologici factori actjonand doar ca un cata1.3.) lorile sale se (5.). nu clientul (apud S. vom prezenta cateva concluzii privind natura umana. sj intre sine produce o sj experienla. F. 1977). terapii care pun 5. terapiei este fara TndoialS eel enunt. aceasta orientere a pus bazele unci multitudini de terapii orientare umanist.3. capacitate sj 3) fn cazurile in care aceasta aceasta tending nu exista decit in stare latentS. adica ceea ce se vede din exterior in putjn nevoia de a deforma experience sale. pe de o parte. a unui «organism» mai pasiv.ii sale. Vasilescu. problemeior Un scopuIn primul interviu terapeutul explica rile numitS angoasS. 7) Datorita schimbarilor descrise la (5. el este pre- acord intern „mai complet". (1. „Psihoterapia centrata pe client.2. personalitSyi. sj schimbe con- Inainte de a incheia acest capitol teoretic referitor laconceptja psihoterapeuticS rogersiana.3. P.1. luare «organismica». Psihote- de sine insusj sj totalitatea experient. Casebook. primejdie se diminueazS. 62). (1954). mai capabil de a se adapta la noile 6) Din (5. desj criticile capacitatea ceptji implies cS. acordul intre sine sj sinele-ideal problemele noi. - 6. Tending clientului de a se considera ca centrul evaluSrii experien^ei reiese intr-o maniera par- se simte capabil sa-sj viatji.3. tratament fSrS medicament. se J. Holdevici. aceasta terapie. oamemi Pacientul incepe sa intre in relatji cu tratamentului • 9) Cresje consideratja pozitiva fa. iar concluziile sunt in general pozitive. Altfel spus. sine. Ceres acceptare crescuta. Perceptjile sale sint sj mai realiste. implicatjilor punclului 1) Desj aceste elemente decurg firesc din logica teoriei.) sj (5.3. celelalte elemente servind explicitarii cresjerea acordului scSdere generala a nivelului de tensiune. 4) nu erau compatibile cu imaginea de sine. in cadrul acestei relatji.).9. A.) rezulta o perceptje mai realists a sinelui ideal sj in plus.S de 10) Subiectul se percepe din ce in ce mai Desigur aceste rezultate ale terapiei au facut obiectul a numeroase cercetari. sj pe baza cSrora de altfel. el 1) Datorita percepe lumea exterioara intr-o maniera mai realists sj mai corecta. al cSror demers urmare§te valorificarea potentia. In concluzie. devine din ce in ce mai capabil de asj rezolva problemele.3 de sine. sj sa-i demonstram mult ca centrul evaluarii a) 'Datorita controla prin intermediul anumitor conditji care pot fi Cazul T: varsta 20 de ani.3.). prin mult sau mai pu|in ist.ei sale. face parte dm cadrul larg al psihoterapiilor experientjale. pentru o clarificare. care erau denigrate.3. Rogers in cazul M.3. se (5. se diminueazS. pacientul posedS potential. definite. Morse. contact Este important sa fim in aceasta. Efectele terapiei asupra personality" sj comportamentului punctelor (5.1.3. el este mai matur sj mai adaptat sj de acord intern. psihoterapia constS deja preplu. care decurg din lipsa de acord intre notjunea lizator". au fost detaliate pentru a reliefa rezultatele terapiei asupra neeesarS solutions™ conatare punct de vedere se opune deci direct specialceperii terapiei ca o manipulare. mai suplu. este rar utilizata in zilele noastre. (5. p. mai 12) Din faptul ca el simte din ce in ce 1 uman devinS (privit in totalitatea sal): 1) Individul este capabil sa consent - accentul pe problemele actuale aflate in conacesta este 5tiinta clientului sj in cadrul carora considerat personajul principal al procesului curativ.1. in eliberarea acestei capacitatj - Psychotherapie. un stadiu £.). tehnicile vor fi (5. rapia. ea implica Incetehnica se folosesje in primul interviu. Apoi terapeutul clarifiaplicS tehnica de baza a acestei terapii: (aceasta carea sentimentelor in mod direct sj Elementul esentjal tul al teoriei rezultatelor zente in stadiu latent. va- ticulars din studiile lui Raskin (1952).3. Ipoteza privind capacitatea individului fundamentul acestor concluzii . sex femimn.2. la ca subiectul apare (este. a-sj exercita aceasta capacitate.2. Rogers a elaborat o teorie a personalitatji.6. atesta aceasta credere.at la punc- cS. devine) mai creator.ei sale sj are posibilitatea 1993.3. pe de alta parte.4. < sunt de natura relativ ta astfel: permanenta sj se prezin- a) Datorita faptului ca numarul sj de el spus. Altfel este capabil sS experientelor comparabile cu imaginea de sine create.) decurge experienla sa (5.) (5.1.5.6. sj a tensiunii particulare. Din punct de vedere filosofic. pand cu al treilea interviu. punctelor (5. 5) Datorita cresjerii acordului Tntre sine vulnerabilitatea sj 15) Din (5. c) Subiectul se percepe ca fiind mai apt sa-sj controleze sj sa-sj dirijeze (conduca) comportamentul. R. comportamentele care inainte sj dispus (inclinat) sa faca (realizeze) acest lucru.3. . 1966). nu lipsesc. lata deci care sint concluziile relative la earacteristieile «organismului» ce cercetariie lui Sheerer. vom prezenta separat rezultatele procesului terapeutic.Psihoterapia rogersiana centrati pe persoanS Capitolul 3 - o experienfa de „cre ? tere" afectivS sj 101 100 Lipkin.este de o important^ primordialS pentru implicatjile sale psihologice sj filozofice. Strom. in limp bazeazS pe un proees de eva- Rogers. §i metodele de bazS Incepand cu al treilea interviu el devine mai activ sj mai pozitiv in timpul §edintelor. in particular experience sale relativ la alte persoane. la cli- subiectul incearca o incredere crescutS in el insusj sj ent.10. 14) Evaluarea ea se dezvolta in rela^ia cu o persoana care: realizeaza.) sj (5. - iar obiectivele terapiei fund atat mterpeisonale cat sj intrapersonale (Frank!.4.r ° " u "' liiasilor §i disponibilu"t con§tientizare §i reahzare a unt\usdliUt.3. la proprii.). ca o fiin(S care-sj exprima mai plenar scopurile sale sj valorile conditji. a§a cum reies din gandirea lui Aceasta nu Inseamna ca direcUa extern sunt necesare pentru ca dezvoltare sj el controlul sa-sj asume o sj un comportament favorabil duita in ordonat.) referitor la intern. mai realizabil. aceste con- utilizate. terapeutul Desj o parte din propozitjile urmatoare au fost prezentate in rubrica precedents.10. nondirec• II vom intreba intr-o manierS terapeut si ce tiva care este scopul venirii lui la crede el despre problemele lui. adecvate in functje de afirmatji (dinamica dialogului). comportamentului subiectumai favorabilS. suW 1) Cientul evolueazS spre un stadiu de b) numarul comportamentelorac- psihica cu functjonarea adecata ne disfunqionalitatea sj. .) (5.).

dar cred ca memoram §tiu ca studiam tot timpul. §i niciodata nu eram sigurS cS pot mea sincerd". dadeau le Pe de altd parte. .Pot accepta casatoria daca va veni sau sa nu accept dac3 nu va fi. pe stradS. Nu doresc sa s& te influenpz atunci intr-un fel $i dacd preferi set nu mai vii. Acesta r8spunse ca prefera s3 . Sunt T: Povesteste despre carte.Sunt conspnta ca alte fete due o viata normaia. silierea este suficienta intr-o asemenea situate carp. dar oamenii justificare sinucidere. Sumarul celui de al doilea interviu mediteaz8. ne intalnim saptamana viitoare.» • C: Chiar crezi c8 ma poji ajuta? vii sapT: Dac8 crezi c3 vei reus. Simte ca nu structureaza eel relationa. Ai vrea sa-mi povestesti ceva despre asta? pe C: Este o poveste lunga. Simt studiile mele ca o evadare pentru Cum vrei s3 folosesd §tiu exact. Tilden munceai foarte mult? ma C: Da §i cand eram cu oameni nu simjeam confortabil. . cand este trezitS se retrage in sine §i T: Simti ca studiile si munca retramijloc de a iesj afarS din realitate (de a te ta au fost un . notele si mari obpute.) al intorci la saptamana viitoare? T: Deci in loc sa faci progrese. atunci nimic (T.Ma intreb dac3 un barbat poate accepta o femeie careia ii pot T: larta-mS. dar cad din nou. sta numai la pat". in special in mine. . i Sunt ajutatS de discupe noastre. „dar acum a cazut intr-o dup3 lipse^te abilitatea.Am pierdut curajul. foarte T: Deci ceea ce ai invStat tu. nu e nevoie s3 fii criticat.. „Viata ta ca femeie". Am .. dar n-am reu§it. Te superi daca am inregistra . AI treiiea interviu «T: mele. eu nu pot. Vorbesti prea repede sj nu sS-mi notez ideile tale. «C: Cred c3 nimeni nu m8 poate Nimeni nu poate face nimic pentru mine. sunt sigura.Cred c3 pot face ceea ce doresc sS fac. Realizez c8 radacinile problemei mele merg cu mult inapoi. consilier daca in care este fiica ei. a telefonat §i s-a Sentimente exprimate dupS lea interviu: unsprezece- mS critics cineva nu pot suporta.Nu pot sa fac ce-mi place. . refiectai treburi! Nu suport al^i oameni. • • • la radio sj ge din lume. de a te izola de ceilalti).Nu pot ac{iona natural pentru ca nu ma plac pe mine. invitata la maniera non- directivS pe cat posibil: matii a fost an mai tarziu domnisoara Tilden un interviu. In orice situate primeste pentru care ai venit la mine. Totul e rau cu mine. E un lucru nebunesc. dupS ce se trezeste dS drumul apoi se duce din nou in pat. Nu ma pot gasi mine insumi.» Dup3 formularea pozitia. dar s-a re. Eu pot \n\eledin ge pvdiala §i realizez ca te sim(i descura/atd cauza situafiei tale. sunt casatorite. ur8§te opiniile ii oamenilor despre ea. pup despre motivele multime de rezolva. griji. atunci s3 tamana viitoare. De multe on fajos. . el nu o poate ajuta. . C. . C: Nu §tiu cum sa incep. • doarme tot timpul. am de gand sa-mi iau libersd mai programez o intalnire la orv pana obisnuita. Cred ca nu am studiat cu T: Spui ci .Nu pot face lucruri banale ale viep . interes pentru contacte sociale dorinja §i cu o atitudine corecta.Sunt anormala. Vrei Primul interviu: Abordare directS: «T: §tiu destul de Chiar lucruriie mici.Simt ca altii pot coopera cu problemele prin bunavointa. §tiu cS nu a corecta. sa priintr-adev8r. mS privesc ca sie.Nu-mi pot gasi locul meu in societate. Se simte depreinterviu. pe un adult. . . se teme.Vorbesc mai liber decat o fSceam inainte.Nu inferioarS.Pot intelege pe altcineva care trece prin aceleasi dificultSt* ca si mine. . . . Ma simt anormal. in scoala eram obisnuitS cu memoram mecanic. nimic pentru a schimba situada.i. fost o atitudine .» mentele mele. dar cred ca note C: Da.. DacS crezi ca nu exista speranta. de pri- rele si T: Lucruriie care s-au intamplat sunt tu le-ai simp ca (anormalitate) probabil c8 fiind anormale.te sa-i trimitS oferit sa o cheme la telefon. Dupa al treiiea interviu D-ra Tilden a spuna ca telefonat mamei sale la serviciu sa-i incepe a este bolnava. .Capltolul 3 Psihoterapia rogersiana centrata pe persoana - o experienja de „cre ? tere" afectlva - 103 102 Mama problemele • acesteia fetei: relateazS coterapeutului C: Corect. dar nu gandeasca la aceasta posibilitate. T: Obisnuiai sS ai note foarte mari..Ma vad o discup noastra? C: Nu. Toti se intrebau cum de-mi place stau toatS ziua sa studiez. dar cred c3 nu pot face den doreste o faca. buna la s3 merg pe Dar memoria mea nu toate. te T: Simti ca toate lucruriie merg rau si distrusS de criticism? simti te C: Da. m3 ajuta s3 fiu eforturi este frici de nebunie.* si 1 „Drag& Domnisoard Tilden. .Admir oamenii care-s. mai matura decat sora Nu ieseam afara cu Ar trebui s8 fiu sunt. Recent renuntase la serMulte mforera descurajata |i depresiva. Succesul ma ocolep. caldur3 Scrisoarea a fost scrisa interes dar intr-o si cu grijS. te-au separat de restul lumii - Un sugerand vici.Realizez c3 plac altor persoane. . celor pe care le d8dea erau asemanStoare nu te-au ajutat. ar fi foarte bine (este pornit caseto- - gandesc la pentru viata..i accepta limitele. nu Citesc o carte.Am idei frumoase despre mine ins3mi. Totdeauna am impresia c5 sunt gresjt orientatS. Asta «- mine. . Se intreaba dac3 con- fonul). fost mai mers cu familia intr-o excursie unde a vedere social (a mamfestat activa din puct'de Mama noi). — Cred c3 voi pleca inapoi. Uneori incerc sa fiu supevrut sS fiu proferioara. Terapeutul Mama ta mi-a transmis mesajul referitor la mhotararea de a reveni la ^edin{i. Il intreaba pe un psihiatru la care sa ar putea sa-i sugereze nu se mearga. D-ra Tilden incepe interviul explorand poate relap sa cu oamenii. oricdnd incepdnd de mar{i aprecia daca mi-ai da un telefon sa-mi vineri.. dus la sedinta. . C: Bine. C: Aveam.Nu m8 mai gandesc atat de mult la mine.Nu m3 mai simt vinovata de senti^ soara. Daca C: Da. era distrugator primul interviu: nu poate fi facut. mea.Sunt intr-adev3r schimbata.Ma intreb daca ma poti ajuta. Cu continua s8-§i mentina S-a angajat mai activ in viata sociala. asta este dile- consilierul a spus c3 nu e nevoie. dar daca Tilsa catre consilier.Nu am un confident absolut. . . tatea vesc oameni. sa C: Da. ceam T. eu nu. si Interviul se sfarse§te astfel: ajuta. Cand am avut Sentimente semnificative exprimate in servici daca cineva mS critica. ma mea. voi reu§i nimic. s3 te T: Timpul nostru s-a terminat. concluziilor interviului de nimeni. Sunt gata sa dau un curs nou alegeni pentru mine. . (o pauz8 lunga). . .Ma simt mai libera. nj de al doilea interviu la fel ca §i pe primul.edinta terapeutul a primit un anunta ca aceasta e la mama D-rei Tilden care eteniile facute. Aveam lumea mea particulars. A o scrisoatoate acestea se gandes. C: Bine. Injelegi ce spun? lnva{am.Ma simt mai bine in mijlocul oameniior. Sunt un copil. pentru c3 nu mai bine nehotaratfi s8 vin3 la §edint3. . foarte mari. timpul azi? intoarce inapoi. A§ comunici hotararea prietenia ta. Ma indoiesc.Am un defect in caracterul meu.Am pierdut credinta in orice. Cu putin inainte de a telefon de patra s. este foarte bine. ceea ce studiam eu.Sunt rea toji §tiu asta. Da.

poate supravie{ui. treptat. Astfel. ajung la o mai mare expresivitate a trSirii. putea spune meu as.ura intanara sorie.Capitolul 3 Psihoterapia rogersianS centratS pe persoanS -o experienfli de „cre ? tere» afectivS 105 104 din primul interviu. Cateva sSptamani mai tarziu consilierul pozitive ca sj - tandre^e. s-a decis sa vorbeasca despre comportamentul clientjlor sai in familie. Bill a fost de acord mine asupra lucrurilor privind copiii. rela- A descoperi rile. putea fi eu insami increacasS. Acestia descoperS."» aceasta Rogers relateazS cS pentru el faptul cS d-na scrisoare inseamnS pur §i simptu de a fi a experimentat in terapie satisfacjia cele mai adanci ea insSsj.. fara spontaneitate. care acumuleaza legators cu anumite energii. aceas- exprimat sentimentul de culpabilitate cu viaja ei dinaintea cSsatoriei. ruina increderea lui Bill in mine sau A existat o barierS atat de mare intre mine sj ca pe un strain. i-am dat o idee despre catj au de int. clientul admiratje. fi dorit Prezentarea care urmeaza vrea sa sa fiu o „iubita.eam aproape fac asta Singurul lucru care m-a determinat sS cS. 1993. dragoste. supSratS pe mine si pe ce as. a simririi. Cel auzit din partea lui: a vorbit cu mama ei la telefon care i-a spus ca Tilden sj-a gSsit servici sj este mult mai satisfacutS. Bill "meat il simt.rusjne.. Dar ce ar avea asta de a face cu oameni? M-aU gSsi repulsivS daca derea lui in sj ca lucrurile merg bine. spre marea lor sur- Exteriorizarea sentimentelor cum as. nu vorbeste sj nu-sj imparte spun despre acele lucruri stupide care^ ma gandurile cu ea. fi putut asjepta m-a orice barbat. fi vor pierde aceste sentimente. i-a dat un numSr de telefon. altfeUu Este ca cum descoperS in timpul minute. Care sunt deci. ca relatiile pot fi traite pe semmficatie timente reale.te a fi milie in general sau o retrtS in legators cu modul personal de trSire al vietji de familie al fiecSruia. dispeclientul rare. FarS indoiala. de a scoate la ivealS pot fi exprimate fi. DacS este terapia pentru a rupe cercul vicios. PSrinJii §i apropie de exteriorizarea senii.elegator sj fost. cu vor obsedau. un model de viajS de fa- adaugand: „DacS as. Ei bine. A fost chiar mai crezut ca asta cu pSrinrii sai sj cu alte per- M. trSirilor cS o pe care inainte o reprima sau credea exteriorizarii reprima. Un alt element subtil clientilor terapeutului despre care vorbeste este faptul cS ei expenent. a fost atat meat am lucrurile s-au clarificat atat de bine cred in el. incredere in sine sj in celSlalt.. Deci. emo^ii pe care le-a trait §i isj accepts dacS nu iei scrisorile sjii ca fiind disperate atunci datorita plecarii consilierului din oras. Acum ma intreb dacS ai sjiut cS singurul apropia pe lucru pe care l-a§ fi facut pentru a-1 de mine. ci vom evident. in incercarea de a oferi o imagine cat mai clara asupra grupului familial. Astfel m-am decis sa fac ceea cu adevarat sa fac. Diferenta este urmatoarea: persoanS se ascunde in spatele unei cand o Atunci cand lui Rogers i s-a cerut sS vorbeasca unui grup. in depresii. ea se vede pe sine insSsj ca cerand de ea sa fie. Mi-a in el. da de i tradat greu decat mi-am imaginat.i mS sj simt de stSngace in cSiti. „Am evidentfeze ceea ce este esenjial in experien^a anumitor oameni in situajii de familie dificile. 6. fi dorit Bill. este vine pentru consiliere. cat cand impreunS. tandrejea §i sensibilitatea s. Eliberandu-se a trecutude incSrcatura emotionalS neplacuta norrnale (auel va putea stabili relatji lui. asemenea.it m-am com- baza unor senprizS. autocompaelect timire §i din nefericire au adesea un care nefericit asupra celor din jur. mai dragu^ lucru pe care 1-am un sot. sau decare intr-un trecut pSrea a fi distructiv atunci zastruos. a fost foarte greu.te in situatii neplacute e in trede acumulari ale unor energii negative. insa sunt in fajade.". la aceasta masca si sa devinS el pe sotja sa i§I exprimS supSrarea furios mei sj cu acei bSrbafi Ea a descoperit ca este esen^ial sa-^i chiar cu exprime cele mai adanci sentimente riscul desfacerii cSsStoriei. Rogers. O observatje. exprimandu-sj timentele toate acestea sotolui ta nu se dores. ajung sS-sj exteriorizeze adevaratele lor sentimente. Nu am avut cum sft-i explic totul in cateva A devenit imposibil sa se comporte sotol ei. Nu vom prezenta aceasta problems la un nivel abstract sau teoretic. sj Am punct poate interveni discutat despre copii desj am decis sa a?tep- De ei e rigidS. Un mare numSr de terapeud sj consilieri (terapie centratS pe persoana) s-au confruntat cu grupuri sj indivizi cu probleme si au cazut de acord asupra faptului ca experienja rogersiana e relevanta sj are implica{ii pentru intreaga arie a relatiilor interpersonale. in legSturS cu pSrinrii mei".sj la sentimente familiei sj fa0 de alrii. Ea spune prietenii s-au retras modifies comportamentul in familie ca o consents a terapiei centratS pe persoanS? cat de iritatS. Poate cS in curand aceste lucruri fost inceta sS ma obsedeze. din punctul de vedere al terapiei centratS pe persoana. M-am sim{it in acelasj timp morocanoasa. Problema ei formalist sj legatS de faptul ca sotol ei Bill este atatea chiar atunci cand joe Am discutat astfel am propriile sentimente. El mi-a dovedit mai mult ca §i el a incercat sentimente negadestSinuit tive in legators cu cei din jur. d-na telegerea acestei probleme. copiexperienta emorionalS actuals. modurile in care clien^i isj facut oincurcStura.a M. individului. se izbucla un punct. ar fi fost a{i fi sotol meu sj ari afla adevSrul? As. Exteriorizarea sentimentelor sj sedintelorterapeutice ca este posibil sa renunte insusj. pentru cS 1-as. controlata.i nu este asemenea de eel cSruia se destSinuie. pag. intamplS §i nu mai • Relatiile pot fi trSite pe o bazS realS consilierea il Exists sj alt efect pe care se determina in modul in care clientfi membrii familiei din care fac relarioneazS cu parte. Dupa ce au plecat ca sj de dezagreabilS a fost atunci dupa o seara petrecutS ei nedrept faja de Bill. in In primul rand clientji ajung. ceea ce adus la in legators de familie. Cand vorbim despre adevSratele lor sentimente ne referim . am sa aproape gata sa renunt. ui ciuda acestora. . pentru ca am de la e mai mult decat m-as. sS-i spun lui Bill despre ceea ce determinat sa mi port astfel. Insa am realizat cS nu voi fi decat sa fug de aceste probleme sj nu Iini§titS bucnesc in acest fel. Aceste izbucniri sunt greu catre cei din jur. se timentelor care exists cu adevSrat in ei. Ea con- trebuie sa sentinua sa scrie consilierului.. A. va fi vorbi despre lucrurile care mS gandit cS asta ar farS sS-i nedrept pentru el. este acesta. tibili sexual. sS-sj exteriorizeze sentimentele fajS de membrii portat atat de rSu. fi pierdut pentru cS «m-am simt. cand a avut legSturi cu un numar de bSrba'j. insa i-am impartasjt sentimentele in legaturS cu parinrii nenorociji. Exists o adanca cazul d-nei pentru asta cum deja am vSzut. sj la sentimente negative furie. I-am spus cat situarii s. Nu mai imi este teamS sS-i ajuns sS acei barbatj." un Aceasta a fost urmata de o scrisoare din care despre citat extra pare justificat. gelozie. Ea realizeazS ca in timp sotol ce cu multS lume e spontana sj vesela. Domeniul la care am'dori sS ne referim in continuare este viai. M-am altcineva.ii. Sentimentele iz- panS rezervat cu ea. atunci acestea isj acum incolo va fi capabil sS-sj din intensitate. dS incredere temeca cineva %i poate exprima M. majoritatea casatorttj. dar nu a mai sunat. sentimente. Individul va fi capabil se exprime sentimentele atunci cand tSrziu. sop sj sot.. Consilierul s-a oferit sa o ajute. la sotol ei sa fie exact cum ar don in acest punct. capabil sa se descurce in furie. m-am gandit chiar fac parSsesc ora§ul. vinovata. In alta searS. pSrasi demonstrez ca pot avea incredere dau §ansa sS decat atat. fn acest Ea §i-a pana nu Bill ma voi confrunta cu ele. tentice) sa-sj facut. sentimentele neexprimate.ia cSte ceva din schimbSrile suferite de client in ceea ce priveste modul de relajionare cu membrii familiei din care fac parte in urma contactelor cu terapeutul. De sentiexprime in orice tip de relatje familialS mentele apSrute in cadrul relatjei. sunt incomparapida lor separare. de injeles de cut. Nu i-am spus ajuns sS ne exprimSm totul despre fapt necesar este sa-sj exprime sentimentele. plictisealS . pe care le-am fost foarte ingSduitor cu lucrurile facut. preluate din „On becoming a Person". 314-328) emopor. pentru ca apoi sa neasca in anumite incidente. Acesta a fost singurul Bill lucru pe care dacS nu 1-as.a acesta ne au descoperit cSt de in pe o baz3 realS in relate de familie (doua cazuri tratate de C.descoperi cS sentimentele de rie t ia ru§ine §i fu- soane. Poate cS unul sau doua exemple ar us. Este ca sj cum o harta a sentimentelor se suprapune peste „Ei bine poate pot sa te Pe urmfi a ajut . consilierea a fost intrerupta tSm pana ce va termina jcoala sunt linisfita cu cu acest aranjament. in loc de dSdacS... Supararea determinatS izbucnes.2. subiectul fiind la alegerea acestuia. dacS nu-i voi fost consjientizarea faptului a obsedeaza..

. Un mic fragment poate ilustra schimbarea calitativa suferita de tiinarul lata in DI.. M-as.i pe cele negative. D-na S. aveampujina afecfiune pentru ea.tiu cu ea dusese.. Nu vreau sa spun. dar nu putea exprima asta pentru cS „Ma simt sj m-am era incapabilS sa se simtit vinovata toata via^a. fi putut vorbi despre lucrurile caraghioase pe care le facea. relajie nu trebuie traita pe clienta a tn{eles ca ideea de alb sau negru. putea fi fericita fiindca as. in aceasta relatie. un fapt pe care nimeni nu-1 poate trece cu vederea. §i. cred fi spus ca are inima la fel de tare ca inima unui taur. ceea ce cu adevarat am vreau sa simtit ca barbat. Poate c3 sunt mai vinovata decat mama. exists vecinii. Ea a spus. As.. de data aceasta.i. n-as. n-a$ sau. Poate ca a fost vina atunci cand s-a pus problema sa mearga la spital. de ce sa nu-i fac fata? In|elegi. acela c3 individul inva{S. cu siguranja ai nevoie de spitalizare. M-am gandit rale mama ei. Daca as. „Ei bine am fScut o descoperire extraordinara. D-na S. Ea nu are curaj. sa o ating in trecere. De fapt. intr-un fel. Se pare ca nu se poate astepta decat la neplaceri. neimportant.. parasi-o.. nu §i sale. priile fi O persoana vorba insa numai despre care 151 accepts prorelarie poate am ignorat-o.iexteriorizeze atat sentimentele pozitive cat s. „Ei bine.elor de terapie. s-a la vreau sa spun. sj eu nici atat. nu m-am asa §i a§a"." adevarat.Va fi Noile sentimente ale clientei au fost ulterior supuse unui test in relajie cu mama sa. s-a amelio- un tanar care a desccoperit cat de greu sa-s. contrazicand-o in fa£a fiicei mele Carol. insS.. insa alesesem sa fiu martir stand acasa. fi ingrijorata tot timpul. este relajia cu fiica lui in varsta de 3 ani. M-am sj va duce la o discu^ie. de ce imi este atat de greu sa ma exprim! A fost o cxperiem. moment aranjat un tata despre fiica lui.Capltolul 3 Psihoterapla rogersiana centratS po persoani — o experlen|a de „creftere" afectlvS Motivul pentru care acest tip de consiliere da asemenea rezultate este. fi fost un tata fericit. as. insa era ceva in neregula. Imi dau searna ca am ajuns la un punct sarit de sS la masa a intrat in camera ei.. foarte rau pentru mama. descopera ca o pe baza unor sentimente reale. afecfiune §i bucurie. dar nu poate. pot injelege cum se simte Carol. insa exista §i momente de respect. am mi s-a c8 afecta sanatatea mamei mele." D-na S. este trait. . „Ma simt ca sj cum mainile imi sunt legate. diferit in care inu ma gandeam este privesc acum fiica. ca pentru moment am fost suparata sau altceva...teptate §i nu m-a preocupat nici o clipa. put sa se in^eleaga mai mult cu atat a inceput merge la spectacole sj se va simfi bine.. In cateva minute. Cei mai surprinzator este faptul ca atunci cand relajia cu mama sa se bazeaza pe sentimente reale. „Mama a avut un atac de inima sj i-am spus. Sa spunem.. insa de abia inceput s3 le fac. §i imi pare bine. un amestec de sentimente. Asta cand am am ajutat-o obsevat-o intr-un sa se aranjeze.. comportamentul d-nei S. destui de serios. am simtit tandre|e fa{a de ea. e bine sa te duci la spital sj.. Dar a spune „m& simt cum sa fac in fiecare diminea^a. destui de timp ea simte dragoste. in dirnineaja asta ejti cit. am simfit-o foarte aproape de mine. neplacere. mental ca intr-adevar doresc sa-i fac rau. aceasta. le voi face acum. Are sj. Este foarte important sa fii tata!" Clientul a descoperit ca este posibil sa aiba sentimente pozitive fata de sine insusj ca tata bun va §i sa accepte dragostea pentru fiica sa. Totul este sa se distreze pujin". un te- lefon langa patul ei dac3 un foe incepe un- deva. Am simtit ca sunt Acum asta suna ciudat. fie Domnul K.i imi pare in numai pentru sj a atrage atentia. N-a$ fi suporta sa fiu ca Am A incercat asta. tata feri- familiar. dus sa-i cer pur sj simplu dar i-a relajiei.a va merge s3 va face mama". „Sjiu ca daca as.. simteai ca §i cum ai un fi fost un Am crescut sirnjinfScut. insS trebuie sa ma bare m relatiile familiate care ne este totu^i (cu tata fericit. insa e un sentiment care exista in fiecare. mama poate avea drepturi. S.. suportat sa o ating bine. Ei care cliiar amurat-o.. resentimentul pe care i-am avut fa{a de ea se . cu teama ca un mare. Cu cat incepea sa se accepte mai mult. De doua sau de trei ori. Voi face deci cursuri sesj multe lucruri pe care am vrut s3 le fac. Carol. am descoperit ca a§ezat masa. In aeelas. cu privire la inchipuita ei boala dc inima. insS „Ma simt prost cand tu faci calma. Poate parea.it ca asta este vrut.." fost suparata putin. mi era i-am m-am sj simtit m-am fel simtit ingrozitor m-am parul jiatat. Se pare ca. nu ca pe un spune unuia cu ceea ce crede ea ca e bine sj sa nu mai puna in primul plan dorin^ele mamei. resentimentele fe{a de C: M-am simjit a§a in dimineaja s. Acest lucru este departe in concordanja sentimente ca fiind ale lui. putea mentele vorbitorului. Cu ca{iva ani in urma am avut un vis in care o amenin^am pe mama sj am avut sentipSrut intr-un fel confront cu asta sj voi incerca sS fac cum e mai bine". inainte ma simteam slab ?i poate. Cu cat a incesa viziteze prietena pentru o saptamana.. care domina gospodaria folosindu-se de „sanatatea ei ilustra acest aspect D-na S. fi spus toate astea numai pentru ca acesta era modul in care trebuia sa vorbeasca M-am jucat nu s. Iocuie§te cu fiica sa de 10 ani si mama sa in varstS de 70 ani. destui de fericit sentiment diferit sa nu cumva sa stea scuns.. Dar. §i ea a spus bine. s3 o ignor face o prostie cum as. rat. ?i in acest caz. se refera la senti- ca de data asta va merge. am dus-o la doctor sj doctorul a spus ca inima ei e bine sj ca trebuie bine!" sa permite sa fie ea insas. cu atat venea mai mult in intampinarea propriilor ei nevoi §i ale mamei sale.. insa. ignora un copil care Doamna ea.. o sa merg sa-mi iau paturile. §i pe urma rni-a spus o poveste a invartit in jurul patului. bane. a consjientizat clar ca noul ei comportament se bazeaza pe acceptarea sentimentelorsaie fata de mama sa.. „Exista o multjme de lucruri pe care rau. in faptul cS hotaiat mea in intream rasfatat-o pe mama. atat de rau. sS recunoasca §i sa-§i exprime propriile consjientizeze mai des ca este bine sS traiasca Imi dau seama ca am fost foarte dura cu ea. bine. simfi atat de prost fiindca am parasit o femeie singurS sj batranS".... I-am de exprimat sau de de adevar. fapt ce tine de o alta persoana. a aparut pe neas. este contribuie la clarificarea scuze sj o rog sa se intoarca.. Este o acuzafie in legSturS cu o anurnita persoana. S-a supSrat dintr-un nimic. a fost ca §i devenit cum am un tata iubitor. Ei bine.. Ea avea resentimente fata de sa. marturisea: „totus.. El spune: „lucrul la care modul ah. fiindca simjeam faja un model de scfaimfoarte «T: inainte. Ea se plange de faptul cS e dominata sj controlata sj incepe sa consjientizeze partea la§S din ea. crede ca.. sa incerc sS mS port a§a pentru Vom o vreme inregistrate ale lui cu extrase din interviurile Rogers cu d-na S. Este clar ca exista momente de discordie. trSitfi sentimente. cred. in mare masura. El pretinde ca ji ea sa-1 iubeasca.. o viaja intreaga. K. linisjita atunci cand incepe s3 bom- comportamentul mamei Oricum acesta este al punct ai problemei. aproape fara folos. de persoan& sunt sS resping pe resping. is. du-mS vinovata pentru orice mama. Totu§i pe urma m-a intrebat daca voiam sa ma due sa dorm din nou §i eu am spus.. De fapt sjiu ca insa am devenit lasjL Fac orice pentru a scenele pe care le sunt. acum am cu ani in urma. Deci. D-na S. evita prima data cand am plecat.. dupa extrasele alcse. ascunse in spatele fajadei.i asta. am aceasta experienia. Ea s- mama ei au Mcut-o sa se simta ca ?i cum nu ar am sta vrut sa le fac.i acponeaza cu mai multa siguranja. Nu nivelul verbal. Am am crescut. a§ fi putut vorbi desprea ea ca §i cum as. astazi de dimineaja |i am. Ea a specificat asta la inceputul unui interviu. tensiune. Rekfia se amelioreaza mai degraba decat sa se deterioreze.. ca numai sentimentele negative sunt greu bucurie §i in{elegere...i atunci cand de fapt trei pove5ti intr-una Am sims.a minunata. deamadistra. exprimandu-§i adevaratele sentimente in cadrul relajiei cu mama sa.ie-a amestecat... sjie ca foarte multe cunosjinte de ale ei gandesc ca ar fi mai bine pentru ea dacS s-ar separa de singura pana la ora zece noaptea. a mai marturisit ca a ajuns sa mai . poate fi traita pe baza varietatii de sentimente care sunt scoase la iveala in acele momente. mai iasa sa se distreze putin. de fapt e un fel §ubreda". DupJ acest episod se pare ca. In cadrul §edint.. probabil c3 gime. a 51. era controlata de mama sa sj gandit la ce ocupe de fiica sa. trecut. s-a intors. A dintre soji „tot ce faci este gre§it". A§ fi putut spune lucruri pozitive despre ea. resentimentele §i ura nu sunt singurcle sentimente simtite fe|a de aceasta. greu adirite aceasta pentru ea insa§i). ca §i cum as. Acum. Acum cred intr-adevar ca ea este eel mai minunat copil din lume. Inainte 35 fi putut spune multe despre Judy." Aceste extrase ilustreaza de ea §i sentimente negative. Sra sa ma gandesc am sarutat-o de noapte buna si. pentru a fi tatal copilului sau. foarte rSnit de ceea ce faci". „Ma invinov5te$ti pentru sentimentele mele" este un punct care poate fi dezbatut.

" inseamna c8 cercul familial tinde sa devina format din persoane unice cu scopuri §i valori sentimente poproprii. Relatia interpersonala e guvernata de intclegerea reciproca." Cred ca putem cineva care saaa te injeleaga. dar pe ale altora. poate nemaibazandu-se pe aparare. ale private bazate pe intelegerea reciproca a lumii a fiecaruia. data nu m-amgandit ca sunt la consilier. importanta este dorinta ca daca „imi permit sa fiu bun inceput. atunci cand influenta schimbarea mea. atunci cand relatia cu celalalt se bazeaza pe expri- permit fiecarui membru parte sa fie o entitate separata. acceptandu-s. cu cat i§i exprima sentimentele mai liber. Acest concept care se refera individ. El a invajat ca sentimentele sale sunt atat de bune. ca sunt cu ea $i o voi lasat-o sa-mi susjine orice s-ar intampla. am cons. Aceasta tendinp se poate relcva.Capltolul 3 Psihoierapia rogersiana centrata pe persoana - -• o experienta de „crestere" afectiva 109 pe sine liber in a-§i exprima supararea fata de fiica sa.i soane sau a fi inteles de alta persoana sunt experience umane extraordinare dar.i ca poti rezolva insufi. scopuri diferite. autonom clientul poate infelege comportamentul membrilor familiei din care face parte. pot intelege ceea ce simte celalalt §i de ce state as. Merge mult mai bine la s.i unica pcreoana.tiu bunica? §i totusj si cu batrana ta ce simjea Carol. in acest caz.i propriile sentimente si exprimandu-le. de§i nu ne ajteptam sa termine „cum laude". nu ar avea nevoie sa traiasca in spatele unei fajade. Indivizii care s-au relatfe- incercat sa discutpufin cu Carol.i. A fost prima data de relafii cu cei din jur. Atunci cand clientul is. ar fi stapanul propriilor sale sentimente.. ii voi permite §i celuilalt sa fie el Aceasta insu§i. Acel cineva. i s-ar permite sa ilustrat prin experienja d-nei.ivarsta". Nu am mai fost severi ci de in legatura cu §coala |i intr-o zi a luat un S (satisfacator) la daca ar fi Msate s8 se acumulezc intr-un grad foarte mare. Compor- am Experienja terapeutica a mai relevat o alta schimbare privnd relatia clientului cu membrii familiei din care face parte. sentimentele persoanelor apropiate. Concluzii Am Ceva din cele afirmate mai sus poate trat fi ilus- adresat lui Rogers pentru terapie. aiba §i sa-|i exprime propriile sentimente. pentru ca era asa de rea. sa faca unele lucruri fara aprobarea mea. In mare parte aceasta spuna ce simte si a mers bine. in capacitatea lui de a increderea in fi el insus. Sa copilului.. speranje §i vise ridicole. pentru ca am primit sfaturi de la doctori. asemenea probleme daca nu Dar m-am gandit mult la asta §i. Ar scapa rclativ • injelcge sentimentele straduit sa o fac sa se exteriorizeze. ca e necesara atingerea unui anumit scop §i tu trebuie sa crezi la fel. Ar insemna fi atunci cand el comportamentul sau ar frustrat.. care adesea ar Relajiile dintre membrii familiei mai sunt deam doar ca stau acolo si vorbesc. presupunem ca. legate de zitive. „Se pare ca persoanele care au trecut printr-un proces de terapie (centrata pe persoana) au o tending opusa celor de presupunem ca niciodata nu ar renunje la sentimentele sale pentru a ?i iubit. autonoma. o pot pune de o parte. au comunicat bucuria lor in a dcscoperi ca acest mod de comunicare este posibil cu membrii propriilor lor familii. el niciodata nu 51-arascundc sentimentele de el insusj. le poate infelege mai bine pe inceput sa mama §i fiica sa. ca poate avea la o persoana care descopera incredere in propriile sentimente §i actiuni. so{iilor. e§ti tu si persoana separata. A gandurile altei pers.. In urraa descoperirii unei astfel de rela{ii. sa simta.i a avut o mare important pentru Rogers. reale. doamnei. sa creada. sa trebui sa fi In urmatoarele contacte. Exista dorinta ca celalalt sa aiba sentimente. luand in considcrare atat propriile sale sentimente. Muiti dintre noi al familiei din care fac inceput sa dovedit ca tat sa-1 mcarga bine atunci cand i-am si am inceput sa cred in el am incc- fluctuante. Sa presupunem ca exprime diferite paring ar fi liberi sa-§i fi sentimente care exista intre ei. Ceea ce am spus poate citata fi suntem.a loveasca. Se pare ca §i cu ajutorul unei scrisori trimisc de calre o s. suntem inclinati sa neglijamceea ce simte celalalt.a. Clienjii au mai descoperit ca.i batrana atata timp! §i eu am spus. cu atat mai mult masca dispare. Voia si o as.tia mai tarziu. probabil. Adesea e ca §i cum am spune: „daca vrei sa te iubesc trebuie sa ai acelea§i sentimente ca mine.i parere.ti). dar iji cum pofi sa te porti s. Dupa ce am incctat sa mai imi iau cca mai rejectat lui Daca au fost identificatc corect lendintelc in experienja practica se pare ca terapia centrata pe persoana are multe implicatii in viaja de Se pare ca individul este satisfacut i§i exprima emottUe. urmeaza scrisoarea mai recunoafte pe Phil. il putem asculta si pe celalalt si il putem infelege. care desco- afirma ca d-na S. Comportamentul ei mai teribile pera cu tereapeutul o crea la randul lui. este o experienta extraordinara. Am incercat m-am nu o influentez pe Carol. atunci cand incercam sa actionam in moduli care nu sunt in so^ului: Exista inca o tending care a fost observata la clienjii ce au trecut printr-un proces terapeutic. El ar fi un individ responsabi! pentru propria sa via^a. Acest gen de schimbare pare a fi caracteristic pentru clientii care au parcurs sedinte de terapie centrata pe persoana. in acel an". famine.coala. Ea mi-a spus: oh. cand situa$ia cere manifestarea acestor sentimente. Ma gan- propriile sentimente. de ale copilului §i. adesea. §i ma gandesc ca nu despre consiliere si o consiliere foarte Pe scurt exista dorinta ca celalalt sa fie o copilul ar create respectandu-se ca s.. diferite de celuilalt. persoana pentru prima data. pentiu ca el a comportamentul de suprafa^a urmand dinile atitu- concordanja cu ceea ce simtim. in unicitatea sa. i s-a cerut sa-sj exprime reacpe referitoare la experienta ei. este capabili si asculte fi sS simta modul in care traiesc ele. Pare ceva ciudat insa este eel mai radical pas. Tu ai o mare „nu 1-ai contribute la aceasta ameliorare. descopera ca impulsurile sale nu sunt distrucde tive 51 nu are nevoie sa stea in pozijie aparare. Asta ar insemna ca. Ea spune: „prima mai inainte. da. sau ar fi exteriorizate in alte situa|ii decat cele care le-au determinat. e surprinzator ce schimbari au suferit atitudinile pamant lui. insa stranse. astfel astfel de relate. sotje. Sa urmarim de ce ar insemna daca un copil ar fi tratat astfel O alta tendinja ficcare sa fie el insus. Teama ca rela^ia va fi distrusa daca ies la iveala adevaratele sentimente este ncfondata. copil §i sa acceptc sentimentele unicc s. Acest lucru cstc mai satisfacator decat s8 se nege ca acestc sentimente familic.).. bunica a fost bolnava s. Nc controlam tot timpul de teama de a nu patrunde celalalt sub fajada noastra.i femeie sojui ei catre terapeut: „am realizat ca 1-am enta transformare pare sa fie rezultatul rela(iei pe care clicntul a avut-o cu consilierul.. • Starea de bine este sa fri mare responsabilitate pentru scopurile lui §i am totil tratez ca pe o persoana cum deauna am tratat-o pe Nancy(sora lui P. valori. Daca eu sunt de parere ca este rau comportamentul tau §i tu trebuie sa ai aceeas. incat pot sS existe. dar nici nu o laud si. ea a inceput in acest scurt timp. gandindu-ma mai mult. cu tot ceea ce decurge de aici. adesea.. prieteni si nu a mers. A gasi in relatia terapeutica pe cineva care poate urtelege cele ganduri. putand infrunta viaja a§a cum Invajand. S. Nu a fost vorba de un cutremur de caldurii sufleteasca. Se pare ca pentru individ este mai satisfaca- tor s3 traiasca relafiile familiale pe baza senti- matematica. Exista o eliberare de tensiune atunci cand ai gasit pe asupra mamei mele a inceput sa aiba pe Philip (14 ani) pentru indiferin a realiza ceea ce doream eu ca el sa realizeze. Astfel clienfii ascultand o modelez dupa imaginea la tatalui lui la marea adevaratelor sentimente. §i nu o condamn. Daca eu sunt de parere aceeas. cele mai bizare sentimente. Aveam pentru el anumite standarde. la in viziunea terapeutului. clientul devine capabil sa aiba incredere in este ca. cerandu-le sa aiba acelea§i sentimente ca §i noi.tienti in legaturft cu presiunea pe care o exercitam asupra sotilor. atunci nemaiaflandu-ne in stare de aparare. sa creada in el insusj. zis: bunica i-a tamentul sau ar avea un echilibru. copiilor. dupa pa re re a lui Rogers.tientizat ca este vorba mai sus. Cateva luni mentelor care exista decat in spatele facade i (unei mas. lasand-o dc efectele dezadaptarii. Este vorba despre faptul ca aces. valorile care exista in alta persoana. dar. • Ameliorarea comunicarii in dublu sens buna. .. S. in acelasj timp sunt foarte rare. ar exista sau. eu insumi. Atunci cand tralm in spatele unei fajade. incons. Clientii au invajat ceva despre cum sa inijieze §i sa mentina o bazata pe comunicare in dublu sens.i exprima sentimentele reale.

lipsa responsabilitatii privind problemele. in mare parte. experienja este noua prezenta. . Betty Meador (1970) a fScut un studiu asupra unui grup de intalnire ce a lucrat 16 ore intensiv intr-un • „pierderi" psihologice (lacrimi. nu ca un obiect. 7. se considers ca o forma relativ nestrucrurata a grupului ar fi cea mai buna. la fel de bine ca produce §i s.ansele derea cresterii perfornian{elor nianageriale sj (Rogers.edinte de grup. via|a de ca le Caracteristicile comportamentului in cele 7 stadii ale proceselor 1.i Comunicari despre facl se pcrmite sa descopere mai mult decat despre sentimentele ceptii rigide („constructe"): • constructed sunt tentante si u§or de adunat. dorinja de a fi III Legenda: scorui mediu al proceselor „adevaratul eu". 6. Grupurile au un mediator care dirijeaza (orienteaza) participanjii s. 109). 1970). constructe s. Redam mai jos tabelul 7 stadii ale proceselor (pag.i 4. de intal1/2 pe scala pro- Terapia de grup a fost acceptati pentru rezolvarea unei varietiti crescute de probleme personale. acesta fund un pas important catre schimbare (Rugel 1990). nu suntacceptate. Sentimentele sunt exprimate liber in sentimentele sunt surprinzatoare §i prezent: • ame- ninjatoare. Laboratoarele Najionale de Training (NTL) ofera sedinte de training pentru organizafiile de afaceri in veexecutive necons. i Fieeami membra al s. traite exercijiilor in cadrul grupului este leaderul grupului. suspine. nu un obiect. 3. • Relatiile interpersonale sunt perficial decat in trecut la §i unii mult mai suoameni recurg experienta de grup pentru inlSturarea singu- proprii rata{ii cauzata de conditiile moderne. tru 5. Nu li s-a pus intrebarea cum aceasta schimbare le afecteaza comportamentul la intoarcerea in condi{iile obisnuite de viaja. servesc la crestera experientei privind sanatatea popula^iei mai mult decat ca mijloace de trataale problcmelor emojionale ale acesteia. chiar mare a esenjiala daca imperfect.i cea din psihoterapia individuals. miliei insus. Putem face ca aceasta experienta de grup sa fie exact cum dorim noi".Capitoiul 3 Psihoterapia rogersiana centrata pe persoana — o experienta da „creftare" afectlva — 111 Acestca sunt efectele pe care Rogers crede are terapia centrata pe persoana. Rogers numeste grupurile sale „grupuri de intalnire". Experienta imediata a sentimentelor aproape de momentul prezent. cre§terii singurata{ii. • weekend. Sentimentele prezente sunt recunoscute exprimate.tientizarea contradic^iilor. • recunoasterea contradicjiilor. cateva sentimente descrise in trecut sau ca aparjinand altora: 2. participantii la grupul Terapia rogersiana de grnp (grupul de Tntalnire) 7. Ele au ca scop imbunatajirea relatiilor interpersonale §i o mai buna cunoa§tere de sine. nevoia de experienta imediata §i acceptarea ei: • experienta personals a existeniei traite in momentul prezent. • Noi sentimente traite din plin s. in pant! s. Vorbesc mult despre sine trecute: §i despre senti- mente • In figura de mai jos este evidenjiata clar schimbarea '' & Barry. Rogers atribuie interesul crescut pentru grupurile de intalnire. • • sunt descoperite noi constructe personate. foarte doar pentru responsabilitatea revine astfel acestuia in loc sa impartita intre membrii grupului. Problemele sunt VSzute ca exterioare sie§i. • sentimentele ajuta la formarea ideilor. Grupul ar trebui sa fie centrat pe membri asa cum terapia fie e centrata pe client. Adesea grupurile mai pujin • vazute ca ineficace.i. inclusiv abuzul de alcool §i droguri. reiaxare muscuiara). Individul devine in mare masura el insusi. • au crescut cu un stadiu $i ceselor in timpul acestui weekend. sentimentele prezente rigide. teama de relajii interpersonale apropiate. Acesta sustine ca o inalta progra- Schimbarile proceselor in timpul grupului de intalnire s. cunoasca propriile probleme. Au fost 8 partici- experienja subiectiva in locul „probleme- 2 moderatori.i §i imediat: timpul Aceste Rogers cu cele fiecSreia din cele 5 s. de grup reaiitatea extcrioara familie se amelioreaza. si se exprima adesea cu fraze de genul: „suntem cu to{ii aici. Schimbarea terapeutica la se poate nivclul grupurilor. refera la situajii trecute.tintele celorlalti membri ai grupului pot ajuta alcoolicii sa-§i re- Rogers afirma ca astlel de grupuri au fost dezvoltate de Kurt Lewin incepand cu 1940. • sinele este o recunoastere a experientei traite. terapia de grup pro- moveaza vindecarea. Cunos. TerapeutuI ne descrie grupul ca o structure extrem de simpla. de zicu zi. dar cu teama si partial acceptate • ment lriai mare deschidere a constructelor §i scond processor privind experienta. Fiecare participant a fost filmat in secvenje de doua minute din 10. Daca psihoterapia individuals faciliteaza schimbarile individului. Miscarca grupului a continuat. nu se secvenje au fost puse apoi pe scara a proceselor". • recunoasterea incongruen$ei intre sine experienta'. • se recunoa§te pe sine ca responsabil penproblemele avute. sa devina care sunt nerecunoscute sau prezente ca per- Ca nire medie. • lipsa dorinjei de schimbare.i.i lor" definite. experienja bogatS a sartsei. pot fi testate.

Capltolul 3 Cele 7 stadii ale proceselor Stadiul .

In acest moment se impune interventia psihoterapeutului pentru a acorda suport psihosocial §i pentru a participa la curatirea „psihosferei" §i trebuie sS comportament autentic.Simkin. dar sfars. agitarie. clienjii trebuie sS invete sS rSspundS fundamentale ale filosofiei sale sunt: creatie. ca fiintS libera §i Impasul existential iar este considerat un fenomen ontologic creativa constru- nevroza. Nelinistea ontologica cauze'aza mutatia individului spre impingandu-l spre sfera psihopatoiogiei. sesizeaza clipa dar recunoaste repede vanitatea bucuriei. De aceea terapeutul asigurS clientului aflat in impas existential o punte spre realitate. Marcel. G. psihopatologice. o valoare incomensurabilS ce trebuie perceputS ca atare.esc in esec. Omul. se aflS sub controlul fortelor exterioare. P. Sartre. niciodata „sfar§ita". participa la eliberarea acestuia de individ. dispnee. schimbare in conformitate cu valorile . in felul acesta realizandu-se atat mod creativ.S.1855): filosof de origine danezS. o entitate sui generis.i psihologia orila umor trece la un al treilea un stadiu divin. al transpersonala din cadrul curentului umanist imanenjS la transcendent. Fimdamente in filosofice: din acest stadiu este ironia. 273). este: „sociosferei" din care face parte clientul. a schizofrenului etc. stadiul religios: se trece de la pentru devenirea intra fiin|S . sS-§i caute singur un plan de gie libertatea. expresia dis- Sorgintea acestei orientari terapeutice se aflS „sa-ri faci datoriai". prin stadiu. creativitate. Faust. p.i exprime cSt mai clar §i fara echivoc gadurile 51 sentimentele. realists §i uman. care traiesc in placere. situatii unui nou „modus vivendi". valori. mantuire. entuziastS. filosoful propune asumarea din plin a tragicului. 59). subiectul se indreaptS vertiginos spre drumuri inchise. lansare" spre cautarea vieti..i 1965): Om §j pomind de la Dumnezeu a elaboca o conditie a cu- Eu Tu Gabriel Marcel (1889 . Martin Buber (1878 dialogul biblic dintre rat dialo'gul dintre s. Atunci. De asemenea se urm3re§te metamorfozarea culpabiliSrii nevrotice intr-una normals pentro a o pacitarii utiliza in o . activS §i unde se deschide tragicul. stadiul etic: dictonul acestui stadiu este: Soluria iesjrii pe baza conceptelor filosofice" (V. Evreul ratScitor. spontaneitate §i deoarece prin intermediul ei individul con§iientizeazS faptul cS existenta este limitata (fragiia) §i de aceea individul este singurul responsabil de scopul fi direcjia propriei vieji. entals ceea ce a dus psihoterapiei. Esecurile.modus vivendi" A§a cum reiese din ideile expuse mai individul . Scopul terapiei existenjialiste este contracararea alienarii. Spiritualul incepe acolo c. aici 51 acum. ei incearca sa interpreteze simptomele individuate lui. izolatS 51 lipsitS de sens.. „Majoritatea trei profesii care cli- in mod autentic la realitatea prezentS. expede via{S. terapeutul asigurand climatul psiholonecesar unei dezvoltSri armonioase a valorizare a vierii pe care nevroza o contests" personalitatii. blocajele sau orientarile gresjte pe un astfel de „drum existential" II pot marca profund pe sentimentul de culpabilitate apar datorita unei subestimSri a propriei persoane sau a neacceptSrii condiriei umane. In timpul relariei terapeutice clientul trebuie sS-s..situarii-limitS" ce Acesti filosofi existen^ialifti vorbesc despre omul singular ca entitate unicS. Modui de „Existentiali|tii utilizeazS noriunea de empatie mediatS pentru a intelege „lumea" depresivu- Nu exists boalS psihica in concepria exis- viajs inautentic este lipsit de responsabilitaie tenrialistS. somatice de tipul echivalenjiior anxioase (palpitarii. Se pune accent pe autodeterminarea personalitafii. la . „piatra Martin Heidegger (1889 lui de temporalitate. 31)'. AccentueazS caractenil intuitiv §i relevant al intalnirii . nelini§tea ontologica se datoreazS sentimentu- Acest curent terapeutic accentueaza potenJialul psihic. S. valorizare §i comuTera- incurajare. Asadar profesia de psihoterapeut presupune vocafie §i pasiune in rostirea Logosului vindecator sj acceptare neconditionata. fntemeietor al existentialismului crestin. iritabilitate simptome cu adevSrat de existen|a. - sensului existentei psihoterapeujiior provin din decat pe alocurea. - Vianu. In limbaj clinic injelegem prin anxietate . Soren Kierkeggard (1813 . Predescu.pe drumu! prevSzut sj cuprins in proiect. autenticitatea fiinjei umane. Drept solutie terapeutica. ieste proiecte existentiaie sj apoi se angajeaza M. Climatul terapeutic este de |i noasterii §i a existen^ei autentice. pe construirea propriului destin. ocupS cu sanStatea mentalS: psihologie si nicS. creativ §i natural. Prin litate astfel de intalniri pline §i poate descoperita de spirituaInstanta SupremS. Deci. per§i cepjie integrare socialS). pe creativitate. plasata intr-un timp ireversibil. impasuri existenfiale. parte din existentS $i obiec- teama farS obiect.Heidegger. b. duce o via$ coerentS dar risca sS se piarda sub povara obligatiilor etice uniformizante. „tSierea" nal (spontaneitate in relaria cu semenii. conduce la o exis„Ea propune o acriune. ci numai problematice §i personals. aceasta este vSzutS . eli- a fi legat de lume. In concep{ia existeirtjalijtilor. etc). 1979): sustjne ca a crezului umanist-existemjalist pre- umana se aflS De aceea omul iar intelegerea „incremenita devine persoana in sj zent sub istoriet o formS sau alta in toate momentele rience umanitatii chiar daca nu a fost proclatarie de fi cunoastere a personalitatii numai atunci cand descopera existenjei in^elege sensul mat cu se umane. din existen^S. J. Individul este supus legii perarii existenriale. intrapsihica. p. ceea ce inseamnS pierderea sensului existentei ca urmare a scaderii ?i reprimSrii potenlialului Autenticitatea constS in informare corecta. Personaje literare celebre aflate in acest stadiu sunt: Don Juan. angoasa... §i teama. Se urmare^te transformarea anxietSrii nevrotice in anxietate normals. Psihoterapia Tntalnirea cu supranaturalul. p. de la temporal la atemporal. Acesta nu poate fi atins sj astfe! apare „criza existenlialS" ce are ca remediu constientizarea condiriei tent autentica (I. fapt ce duce la depersonalizare §i apatie. aiwdetatea este consideratS a fi pozitivS. omul parcurga mai multe stadii distincte sj estetic: Abordarea terapeuticS existentialists considers omul ca fund unic in felul sSu. Subiectul uman se aflS sub controlul imprejurarilor. ca fund o fiintS in devenire §i §i sferele superioare ale existen|ei unde are loc teamS sj §i complexe sj afective. a vorbind . uneori cu o capacitate nelimitata de crestere dezvoltare. orientarea spirituals. - ceea ce trebuie sS facS clientul este sa declan- M. §i precum Kierkegaard.1973): postuleaza un transcendent absolut spre care omul tinde permanent. iar pentru reaiizarea unui ca atare se manifests liber §i spontan. energetic existent in fiinja unghiularS" a psihoterapiei existenp'aliste fiind experien^a imediatS. in filosofla s. conjtientizata. a maniacului. 1976): afirma ca depinde de conftientizarea proiectului original care „comanda" in mod inconsrient determinarea noastrS. peurii de orientare existentialists imp3rt3|esc clien. panica existentialismul filosofic european ce are ca principali reprezentanri pe: M. Buber. absurda. blocate. Prin procesul de alienare are loc „ruperea de lume".ilor propriile sentimente. injelegere nicare mutualS.Capitolul 4 Psihoterapia exlstenjlaia sau experienja cautSrii sensului fiinjei De la pierderea de sine la regSsirea de sine 1. nelini§te. redandu-i speranja determinS o existenjS umanS alienatS. morale. 1978.hic et nunc" ca modalitate Jean Paul Sartre (1905 existenta proiect". a preocupat de lume (vezi 2. sa-§i exprime emotiile „hic et nunc".1994). transpersonal. revelatie. tive totrapersonale (autenticitate. de la finit la infinit. Heidegger. TnsoritS de tensiime §i om §i numai la nivelul persoanei se poate vorbi sus. Conceptele umane. 1989.metaforic suprapuse: a. Considers ca adevarul se gaseste in Experienfa anxietatii existentiaie §eze aceastS energie psihica latentS prin de a trai in condiriile acesteia. Deoarece se urmare§te implementarea responsabilitS^ii in propriul sistem axiologic. a obsesivului. psihiatrie asistentS socials clinicS sau psihiatricS" (J. irepetabilS.rampa de lansare" pentru un nou minarea barierelor psihice constituite. Anxietatea.ca „rampa de §1 conturarea unei noi stadiul imperativul calauzitor „bucura-te de clipS!". 1975. cat §i dezvoltarea ca- A fiin|a in lume inseamna fi umanS. Punandu-se in situatia pacientului. Aceasta este expusa tensiunii tragice dintre aspiraria atingerii eternitatii §i incertitudine in ceea ce priveste lumea este echilibru spiritual) cat §i objective interperso- inconjuratoare.normal" fiin^eaza in lume.

impasul existential. nici religios. p. „Nici un fenomen snrals. este forta solarS a devenirii care regizeazS intreaga viata. fund relatia fiind de la om la om. iar „principiu! triontic nu este nici transcendent. §i interesat sj capabil de relationare terapeutica. 1993). J. binevoitoare. incapatanarea. 44). la ingustarea campului libertSjii inte- de intalnire: „momentul ca parte a nu ca parte a is- un limbaj §i al imaginatiei poetice. Exists situatii psi- gura o existentS triunghiulara in mi$care agitatie continua. Psihoterapeutul acrioneaza printr-o atitudine terapeutica deschisS. „ldealul psihoterapiei este cintele sate Incercarea eseistica de cuprindere in concept §i defmire a impasului existential se inscri- crearea omului spontan. proces dramatic. Prin tuitate se realizeazS asigura rapeutica care incepe printr-o Jntalnire". Orice subiect uman vine pe lume cu o incSrcatura ancestrala. sS doreascS transformarea propriei personalitSti. 15). la distorsiuni interne. considers ca maturizarea reprezinta o prede conditie esemjala a liberta^ii sj realizarii ale sine. ajutS sS-sj valorifice potentate! psihic latent. Tmoasul existential si conse-_ considerat „ab initio'' o fiinta omeneasca. sa fie mutismul. instanja consideram ca nu trebuie existential al clientului. mele acestuia. individul nemaiinscriindu-se pe axa antropologica la simplitate sj sj a devenirii. dezinserat Doniken. Iar fara El. Ogodescu. Tuitatea exprimS necesitatea comunicarii deoarece Tu (reper gnoseologic) este sursa afectivitat. fapt ce se exprima in biopsiho-ritmuri precum §i in cosmoritmuri. individul devenind consumat. pasiunii rostirii cuvantuiiii. p. pe individualitate sj empatic dar clientul ia decizia schimbarii. Aceste energii poten(iale trebuie cunoscute sj cons. D. functia energetics.i acestora precum sj valentele analizei exis- tentiale in asistarea clieniilor afiatj in obscura. semnificatie. directs. o vreme. functia axiologica. fn conceptia psihoantropologului Mircea Experienta terapeutica existentialists poate insinua sj chiar dezvolta o astfel de modalitate metacomunica{ionala (vezi E. nu este un sistem ci o nul realist. depersonalizare LSzSrescu (1989) impasul existential este o de minus energetic ceea ce inseamnft o stagnare chinuitoare a funcfiilor psihice. „Fara Tu. Antropologia existentialists. Specialisjii in „problemS umana". la destrucla dezimplicare. Ipseitatea sau conditia arhaica. fenomenologica accentueaza pe diferenrierea fiintei. Ipseitatea purtatoare de valenje vindecatoare. Aceste functii (energetica. ca modalitate de a patrunde psihologic „unui intr-altul" realizandu-se astfel transferul terapeutic. Terapia existentialists nu lucreaza" cu anor- nesiguranta sj Prin Illeitate (El) se inlStura anxietatea. este radScina generoasa a fiintei umane. Se folosesc cuvinte potrivite ftiut vindecafiind faptul ca Logosul are valenie toare. ' la Terapeutul nu se. Rolul hotarator in zare revine insa capacitSjii de comunicare.it de forte externe. lenea. interpersonale sau intrapsihice (cu alte cuvinte de nevoi ca. ci La origine limbajul ci nu exprimS ganduri sau emotii" (E. plementare deplina. pe coordonateie psihopatologiei antropologice iar pentru o intelegere mai clara a acestuia vom apela la modelul triontic (Eu-Tu-El) e soana spre angajare axiologicS in lume. Pamfil 1976. dar sj in devenire. 1976) care def:ne§te individul ca fiind sinteza dinamica a trei mi|cari care se implinesc intr-o singura unitate ontica. Analistul se implies" in mod functia antientropica. Aceasta intalnire se produce „tn moment" („aici sj acum"). la pierdera spontaneitatii prSbu§irea devenirii. sau ca imposibilitatea depasjrii maladiilor de destin: se la sacru al comunicSrii. existenta umana izolata. malitatea. semnalizare" care sa Tnsemne transmiterea gandurilor sj sentimentelor fara ajutorul cuvintelor. Uneori trairi fundamentale omului ca: anxietate. Se contradictorii) atunci.1993.Cassirer. Cea mai mare importanta o are relaUa te- Dialogul existential „se face". la o cadere in fazele primare. imanentS tuitatea creatoare. 60). armonia este domeniul §tiintelor socio-umane vorbesc despre dezvoltarea unui „al treilea sistem de. socialized! '{win cuvant |i informatie. p. poate lua forma alterarii reactiilor sj atitudinilor sale in raport cu diverse situatii §i procese dramatice. e§ecul. Astfel se realizeaza com- hopatologice intelese ca momente limits ale individului care evidenjiazS valoarea psihologiei prezent prin angajare imaginativS in diferite proiecte. Modelul triontic pe care 1-am descris mai sus este o psihologie antropologica cu profunde radacini axiologice. adica intoarcerea fiintei la izvoarele sale regeneratoare. vitalS s. la sj pierdutS" (V.intuitiva" sj „relevanta" chiar esen^a fiintei sale. este energia secreta. V. pierderea echilibrului. echilibrata %\ spontana. sperante. Deoarece viala capata sens prin intalnirea ce duce turarea personalitatii dizarmonie. antropologice in explicarea §i intelegerea . creativ.Holdevici. prin deschiderea intru devenire. Clientul trebuie s3 fie motivat pentru sehimbare. nici magic. posibilitatea de a comunica unul cu altul intr-o „Cuvantul e o taina sf'anta ce trebuie identificarea (regasirea) iar illeitatea impas existential. nu mare conduc la comportamente aberante. terapeutul 3. in forma sa gravS duce la o zdruncinare putemica ceea ce a memoriei ontologice a persoanei. infantile. ci istoria momentului". aspirarii. empati- murit sau nu" (Ed. prin aceste „parcursuri existentiale" sau procese dramatice apar trairi de neuitat care sunt resimdte intens §i dau adfincime prezentului. lipsitS de concepte abstracte sj promisiuni nerealizabile.Capitolul 4 116 recunoscute. de criza sufleteasca datoraia construirea propriului destin. Psihologia umanist-existentialista propune inlocuirea ideii de „boalS psihica" cu cea de diferenjierea. El se centreaza pe client sj nu pe proble- axiologica) asi§i unicitate. ci cu ceea ce mai este incS bun si sSnStos in ffinta omeneasca In spiritul acesta . 46). nu incearca sa-1 schimbe pe client fixeaza obiective ce trebuie atin- idei.tientizate pentru construirea propriului destin. o stare de vifor laune§ecului in tric. activ..ii. p. ni se dezvaluie printr-o cunoastere .de viata. ce due o metamorfozare suileteasca chinuitoare.L. devenirea sj individualizarea. 50). de impas existential. p. De fapt viitorul este continut in (Eu) reprezinta polul formal. „Daca un om a vinovatie care au o intensitate am sji niciodata daca sj am ajuns sS maniera intuitivS. condamnat. transmiterii mesajelor la Disohuja acestei organizaritriontice duce impas existential. Ogodescu. la boala psihica. autentic sj sanatos. se asigura nesiar§irea anticiparea. traversand orice ci imanent lumii universale. insinguratS. alienata. primitiva ce garanteaza conservarea. terapeutul centrandu-se pe sentimente sj nu pe fapte. asigura fiorul manifests ca o „incremenire in ca imposibilitatea depasjrii limitei interioare determinatS psihogenetic. autentic" (I. ci distrus universul metamorfozat intr-u- de organizare sj structurare a personalitatii (Pamfil §i Ogodescu. nici- scadere a randamentului. iar sinceritatea sj umorul sunt conditii maturicresjerii autentice. antientropica §i organizare ontica" (Ibidem. Omul parcurge „drumuri incSrcat existentiale" care pot avea uneori aspectul unui 1994'. obsesia. prin comunicare sj schimb lipsa rioare. a iubirii si a cunoa|terii. nu mai poate fi numit fede adaptare psihologica" (Ed. fn sens antropologic. la neputinja creativS sj la diminuarea |i toriei. (Tu) reprezinta polul ontologie dialectica. tristetea. informational putem avansa ideea ca autocontrolului. Aceasta instants impinge persj interior tragic. Astfel. Prin intalnirea personals obtinem o imagine intrinsecS a clientului. autenticS. nu neaparat se vorbesje. PamfiS sj 1973. 1970). de tensiune §i dinamism decum un specialist. cu altul. iar structural. Coushed. sentimentul de administrata cu maxima delicatete" (Ortega Y Gasset. llleitatea (El) este polul sistemic. alaturi de limbajul logic sau intific exista „pentru criza poate Impasul existential inteles ca sj situate de duce sj la o regresie pe axa timpului antropologic. p. ordinea §i coerenta. fie depas. psihologica §i biologica. 140). Impasul existential proiect". sentimente doar 51 transmiterii informajiei duce la deficit afectiv la jenS sj sj energetic. nu am §ti niciodatS daca existam sau nu.1993. spulsituate limita duce la o berat §i anihilat. Moreno vorbea despre o astfel nomen din comunicare. la o „schilodire" psihica. §i aceasta absurda sj lipsita de sens. D. ca alaturi de limbajul conceptual exists un lim§tibaj emotional. inseamna o dezvoltare reflexhS sj Psihoterapia existenjiala sau experien|a cSutSrii sensului De la pierderea de sine la regSsirea de sine fiinjei nu atitudine impulsivS. o inhibitie temporara a unor functionalitati ceea stare interumane. valoare 51.

de adancime atemporala. 33).. perare moasa. inainte de existentialists sunt urmatoarele: a) con§tientizarea propriilor probleme actualizarea potenrialului energetic latent. anxi- ternuri comportamentale ale familiei de ori- „Primele modele comportamentale de rela^ionare cu sexul opus sj de conduits famigine. In acest context am putea aminti sj imitafia anumitor patnifesta psihopatologiei dorind parca o cedare poate vorbi siva" sj despre „dragoste sj stare depre- a terenului in favoarea bolii psihice. Analiza existentiala (Dasein Analyse) ca umane. acesta fiind scopul redeschide in condipi asemanatoare celor care le-au dectens. dezamagire. realitatea A intelege presiune negativS sj stare tensionala. nu-1 mai bucura muzica. 1994). psihopatologia (o armata de ostasj necrutatori) sa invadeze intreaga fiinta a subiectului existentiala. Mitrofan. eu pot sfi preiau zeii. daca i s-au inecat corabiile. autocondamnare experimente sunt necesare §i obiect in acela§i timp. descrierea omului ca de imagine gen „sirena" care-1 impinge ver- devenire in intregime. sj goana dupa distracjii care nu-1 pot satisface. Rollo May afirnia ca „dilema umana este data de capacitatea omului de a se cxperimenta telor intrapsihice. oamenii nefiind ma§ini construite dupa traumatice majore ca: masive. (M. florile sau o veste buna. p. perplexitate. Heidegeer. de ac- m ceea ce nu-mi aparjine devine al meu. Se vorbesje chiar sj de existenja unor scenarii cognitive de via{S apucS uratul. metoda terapeutica a fost dezvoltatS de catre Ludwig Biswanger (1942). la lipsa depresia. deformarea realitatii cauzatS de existenja unor falsuri in cu. fi Totusj. sende gol interior. mai tarziu. crispare sj nelinisje. de influentabil. sa evite dezolarea. nedinamic §i lipsit de fundal. de un accident rutier.at. Astfel. sS-$i conastiel casta care ma desparte de eel pe care iubesc uman aflat in criza struiasca propriul destin devenind §i drept un Western. In aceste cazuri se poate instate anormalitatea prin . o „predispozitie" la repetarea in contexte similare. Miclea.i". Aceasta perspectiva duplicitara a existenjei sale dec!ans. Dacasunt „fortat" de iubita ajung sa: „nu ma mai identific acum nici cu rasa mea.tientului §i incons. daca i-a ars casa. 17). 1989). pot sa trSiesc la distanja fata uit pSrintii |i in final. omul poate fi surprins de un cutremur de pamant. eroding sj asteptare. 1994.i mal psihica. Consecin^ele impasului existential in plan antropologic sunt: sentimentul esecului. pag. 166). niei cu zeii mei. nemuljumirea. pentru care s-a zbatut sj pentru care a luptat sj care devenise un crez pentru implinirea fiin^ei sale. ca fel omul total nepregatit urmare este luat prin surprindere ast- „Voca|ia nefericirii conjugale" poate fi uneori anticipate prin analiza „istoriei" conjugale zbuciumatS a familiilor de origine ale fiecaruia dintre soji (I. te face sa-ti zmulgi panil din M. sS ia decizii cu privire la proiectele sale existentiale. a ies. care poate determina. violul unei fete sau moartea iubitei care se vor manifesta in plan psihic prin (M. Sunt gata sa renunt la ceea ce ma definesje este al .tientului fiecSrui individ prin „existenta sa in lume". ca un tot uni- unna. „Un om supus unei acuze nedrepte poate suferi saptamani de groaza" (Ibidem. 35). intretine sau amplifica stari depresive. figinos spre prSpastie psihopatologica. mai tgrziu. naufragii. de suspiciune. dissj deruta dar poate duce sj la o analiza a sinelui in perspectiva unor noi angajari pe parcursuri existentiale de durata care s3 alunge sj sj zdrobe|te pieptul. stranietate.118 Exists situarii Capitolul 4 De Psihoterapia existen|iala sau experienja cautSrii sensului la pierderea de sine la regSsirea de sine fiinjei 119 5! cand anumite evenimente pentru a le face sj surprind fata.. disperarea T^i deformare cognitiva a „testarii realita|ii". sa plangi in holiote. 1989. Liiceanu. criza sufleteasca ia nas. farS indoialS. pag. este lipsit de originalitate sj spontaneitate. psihanalist. neclaritatea rolurilor. autoblamare. de a trai intr-o relatie dialectica. c) obtinerea unei imagini de sine autentice ceea ce duce la clarificarea identita|ii personate armonizare relationalS. „despicarea" subiect-obiect. tenta in ca. Se impune sS facem diferenta dintre „existentS" cret ?i „esentS". ostil sau anxiogen. umanS cu de aceea. pentru ca responsabil de sistemul sau axiologic lualizarea energiilor latente. sj De asemenea se i'ntalnesc situarii de unui proiect de destin in care omul a investit speranjS sj energie. femeia fru- necesitaji sau reguli matematice. o stare reactiva psihopatologicS. daca |i-a pierdut banii. . Impasui existential se poate prelungi in nevroza sau psihoza dar nu trebuie uitat faptul ca de cele mai multe ori criza sufleteasca poate a fi sj un element des intalnit pe ordinea de zi fiec3rei fiinte de a o separa in partile inseamanS efortul discomponente. 8). idee extrem de importanta in analiza viselor.i aparea". pag. Se institutului. Lazarescu. „cicatrici psihice" care se pot de proprii paring. construindu-s. care abandoneazS freudismul in favoarea fenomenologiei liii E. d) acceptarea de sine sj eliminarea conflics.eaza procesul de sj ca subiect terapie p. s. ce permite intelegerea cons. 4. nu are o conceptie stabilS despre lume. de propria necesara clarificarea catorva concepte filosofice fundamentale.te insatisfactie. 128). cu voia sau fara voia adulpropriile lui retell' maritale. reprezintS troian" trimis de marcheaza. In pentru o viatS indestuiatoare" (1968. nici cu tribul din care fac parte. Atunci cand clientul are constiinta „dasein"-ului e capabil s3-§i schimbe viata. Acest fapt se datoreaza invatarii patologice prin scheme cognitive distorsionate care va de aceea esecul nasje goiiciune psihica. prin dedublare b) eliminarea discomfortului datorat sului existential in care se afla individul impa§i ma- limbS sj turizarea personalitatii. iar in ultima parte a vierii e interesat de opera lui depresiv. prieten cu Freud §i Jung. Lazarescu.tilor. „De exemplu.i astfel o veri- cap. de o jignire. p. situatia problematics bate insistent la portiie prin raceala afectivS. LazSresse poate instate Mitrofan sj N. Exista sj evenimente psihoinunda^ii schemele cognitive constituite care intervin activ in procesarea informatiei. de neacceptare de sine. De este cele mai multe ori. Conceptul de existen|a (ex-sistere) care in- afectiva". cand e ranit" (M. numele. Exhtenja sa devine inutila. 1994. furia 51 Acesta ajunge 1a concluzia c8 numai trSind in lume se poate invinge dilema umana. ambiguitatea mesajelor.tere cand in- a intelege metoda terapeutica in sine se face dividul se dezice de propriul eu. speranta i se scurge printre degete. iar mai tarziu se vor ma- Tofi oamenii au nevoie de dragoste sj iubire iar lipsa acestora poate nas. plictisul. de un atac banditesc. un al existentialis. libertajii interioare.fixarea" persoanei intr-un prezent unimodal. limba sau casta celuilalt. de vestea morjii nea§teptate a tatSlui.pentru psihologie. Rela|ia dintre paring devine astfel reper consjient sau uneori „incon§tient" mereu reactualizat. Sensibilitatea fiecSruia dintre noi pastreaza de cele mai multe ori mai ales infordureroase. Ambele . ajunge s8 se identifice ta din fel cu iubita izvora- seamnS „a primar aparitie tar. Pe de alta parte. de a trai §i de a te mi§ca intr-un spatiu. devine extrem aceste il momente Acelasj psiholog vede libertatea umanS ca Bind capacitatea individului de a experimenta ambele modele. impasui existenvazut ca dimensiune a suferintei umane consubstantiala existentei oricui poate fi. desigur. §i. sa urli. In general. evolutia fiecarui individ. pentru ca. putem avansa ideea „calul etatea. de neamul in care a fost asezat de catre zei. Analiza existentiala Se bazeaza pe privire la natura filosofia ?i • Scopurile acestei modalitati terapeutice sj sunt gata sa ma definesc prin ce nu 1 meu" (G. „Omul poate deveni trist. de o surpare in mina unde lucreazS. farS incadrare sj Cea mai „dia- bolica" sursS a impasului existential este esecul fara perspective. Conceptul de „exi*lume" arata ca existe moduri specillcc duce la fisuri in structure personalitSrii. ie astfel de foarte timpuriu in viata unui copil supus climat familial dizarmonic. amara nemultumire de sine. chiar cu foarte mulji ani in marea tulburata a crizei existentiale. Asadar. obsesie sau anxietate.Husserl. a unor c'onduite sj moduri de reacrie fixate adanc in „memoria liala sS-mi pot sa resimt numele sau il •impasui existential in structura (templul) personalitatii. 1989). incendii. anxizatia etate. nu-1 impresioneaza nici rnScar dramele. sa te sinucizi" (ibidem.. poate chiar „muri de inima rea" (M. Con- ceptia dialectics asupra experientei individului nu explicS insS ce inseamnS existenta autentica. Conceptul Dasein („a fi acolo") se traduce prin „existenta". se ce. un punct de plecare pentru train patologitial tabiia antropologie. un vis urat.

lumi ce trebuie in(elese de catre terapeut pentru a-1 putea asista pe client: a) Umwelt (lumea nonpersonala. Fara o experien^S solida a sinelui. mai potriviri subiecri pentru acest tip de terapie cu sunt cei cu un IQ peste medie. clien3). Acesjia au nevoie de propriile resurse interne pentru a-sj descoperi propriile direcrii in via^S Un individuals. Vasilescu. la culture iarii sale. {eluri personale. R. cu familia. din obligarii persona- ca subiectul uman este format dintr-o in- frastructure biologicS. zeaza pe faptul cS existenta este realS. May considers ca anxi- Din momentul in starea psihica a clientului IL Polkinshorne propune examinarea eului prin analiza a patru dimensiuni de baza ale existentei care clienrii vor incepe sS accepte o relarie in timp sj securizanta cu ei insjsj. vom lucra cu ei la reflectarea si reconfirmarea acestor credin|e %x interioritari.. de profesorat care. la modul de raportare fa(a de diferite boli. Terapeurii existentialists lucreazS cu emorii concrete. vor incepe fi umane: 1). de in dragoste sj unitate. a indivizilor. alt reprezentant al analizei existenriale este psihologul american Rnllo May (1967). Biswaneer (cf. la felul cum isj percepe propriul corp (senzarii fizice externe sj interne). Moreno). valori.1 §i la tului. inteligenri %\ capacitate de verbalizare a emotiilor.i sS evite care implicarea in social. Prin aceastS. abandoneze sj limitele. structure psihica §i deosebesje plS intre doi indivizi. etc. experien|e de viaja. potential biologic). a imbratis. ceea ce dS ingles sociologia se unesc in studierea acestei entita^i viziune indivizibile. (G. Se lucreaza cu clienrii in scopul deschiderii accesului la prbpriul EU. mediul I. afla clientul rezolvarea crizei existenriale in care se sj consrientizarea autodeterminarii Deoarece existenja umana este intotdeauna ancorata in mediul fizic (actual). st ructe acceptantS versus rejec|ie sj 92-94). aceste patru dimensiuni ale existen^ei umane sunt interconectate. Studiind cele „untrei dimensiuni ale existent^: „raitwelt". g) distinge de codurile regulile lumii publice. Anxietatea se considers a fi via^a atunci cand clientul infruntS situatiile de care-1 fac anxios. 165-166) considers cS biectului este formats din trei lumi diferite. In timpul procesului terapeutic. Pentru a tn|elege mai bine situatia experienrialS sj pe ceilalji ca pe o parte a personalit2{ii lor. sj nu au o sfera de de aceea se simt la voia nici o direcrie in via^S. lumea naturala modul in care ceilalri pot inte- : se referS la setul de ati- tudini ale clientului fajS de hranS. gral in lumea lor interioarS ca o parte a identitarii personale.J. asupra corporalita^ii.. statut social. carierei adept al lui Freud sj Jung (la inceputul dar la Universitatea din Zurich). chiar vierii individului in lume. maniaco-depresivilor.te nu alat eliminarea anxietatii transformarea anxietatii nevrotice in anxietate normals cat §i a capacitatji de a trai in condjtiHoldevici §i acestei anxietati nonnale" (I. 1993. Se considers cS trecutul nu fara direcrie in viajS.Corey. spontaneitarii creativitarii ceea ce duce la reconstruct fiin^ei umane. (drumuri Acesta a accentuat responsabilitatea clientului pentru propria via{5 incurajand independent^ mai tarziu. umanS in fata factorilor pseudodetermini§ti par a obliga omul sa se retragS s. reguli etice sj spiritual. deoarece analiza disvazut ca un tot punandu-se pe yiziunea hpl is^ : apoi evalueze %\ sa in^eleaga propria existenta. Iar pentru compoaceasta nu se face o analizS separata a sustin (impas psihologic). Dupa tential. lumea publica confine : relariile stabilite valori personale. Dimensiunea publica a existenjei este deseori construi pe baza acestora direcriile %\ oportunitarile pentru via^S. prestatg. xistentialis- . Relajia dinin care a fost expus de catre ca o relate simanalist sj client este vazuta tre relarii. Terapeutul ajutS client sa extindS repertoriul de experimentare sj de intelegere a lumii publice. Istoria vierii clientului este vSzuta prin relatjonarea sa cu lumea exterioarS deoarece fiecare in fa{a riumeroaselor posibilitari existente in nentelor fiintei continuum pe axa supunere-dominatie. b) Mitwelt (lumea fiintelor. propriClientul va invata sS se confrunte cu emorii. sj De asemenea se refera la la {ara regiunea din care face parte clientul. 67). Watson. cu casta sociala din care face parte. sa o sS pSraseasca existen^a nevroticS sau psi- analiza existentiala se ba- individ T§i construiesje lumea interioara (psihosfera) prin concentrare asupra lumii exterioare (sociosfera). p. 1977. cu rudele. Boss se Freud in privinta transfenilui terapeutic. Oamenii care nu-i interiorizeaza sa raspunda autentic la realitatea „hic et nunc". ci vazut in termenii realitarii specifice. subiecrilor aflari in crizS existentiala cu/fara polaritatile pe care le au sS se deschidS sunt vSzute ca o experimentare a pretate. sj dezvollarea De cele mai multe ori cliemji autenticitatii. Aceste trei concepte sunt aplicate alat comportamentului uman normal cat sj comportamentului uman anormal: nevrotic sau psihotic. intr-o lume materials. maximum. sex sj procreere. M. Analiza existen^iala pune accentul pe situatia de via{S a§a cum este ea trSita de individ. AceastS o parte a esenjei fiintei sj se sj suprastructurS sociala in fiecare moment parte a vierii. a propriului en. a devenit sj un bun interpret al operei lui Heidegeer L. clientul se simte la voia intamplarii. l fiintei 120 e) modificarea sj metamorfozarea compor- tamentului neautentic. studiu ce are ca rezultat o dimensiune este destinului. dimensiunea naturala este cea mai importanta. accentul ta asupra individului umane. sustmuta de evaluari polarizate.at terapia lui existenriale). deschidere sj dorint& de a-i include pe ceilalri. 2). deoarece este o care traie5te. de a mediul social). isj impartSsesje propriile emorii. dragoste versus ura. Ii incurajeazS sS-sj pe una dintre ci ele. iar relatiei individului cu lumea in cand se arunca in un simptom nu trebuie interpretat prin prisma slSbiciunile. relaria cu sinele sj propria identitate). In cadrul acestei relarii. atunci clientului. antropologica completS asupra naturii umane. precum sj rela^iile cu alte intamplSrii. Clienjii sunt invStari sunt eu?". Terapeutul ajutS publice §i distincria intre valorile valorile care sunt expresia propriei larea grupuri sociale. farS scop sj welt" 51' §i „eigenwelt" clientul poate astfel sa vadS truge fiinja. posibilitarile viejii. An- multumindu-se sS traiasca limitat §i resemnat. ci subiectul este unitar. MenJionSm faptul trebuie inconsjientului. absoluta §i concreta. inteles §i client. ca o persoan ^ p™tp fi schimbata numai printr-o viatS schimbata. neavand la dupa In viata. Un alt reprezentant notabil al analizei exispsihiatru elverian. clientul fiind provocat sS-sj interogheze sensul existence! sale. De teoretice asupra experientelor interasemenea considers ca visul nu trebuie Acesta accentueaza lipsa interpretanlor expresie a pretat sau analizal. temeri %\ anxi- In analiza existenriala visele nu sunt inter- etati intr-o tii manierS constructivS. terapeutul este un partener pentru dialog. medicina 5. De aceea psihologia. clientul fund incurajat sS viseze (J. F. subiectul nu se poate conduce sau nevroza existentiala care impune reducerea instachiar anularea autonomiei determinand lipsa valorii sj a sensului exisanxietatii.te. p. tentiale este Medard Boss. Aceste polarita^i includ dualiste: razvratire versus supunere. a ideilor irationale. referitoare la conrelariile cu ceilalri. S. p. educatia. valorile ideala aceastS ultima dimensiune sj idealurile cliensj sens vierii umane. se simt izolari sj desparriri (ruptD de existent*. Ajung sa se raporteze la lume prin prisma rolurilor sj a scenariilor sociale. limba pe care o vorbes. sentimente. c) Eigenwelt (lumea private. tudinea acestuia fa|a de autoritate lege. puterile sa-sj clarifice §i unul etatea poate avea atSt un rol pozitiv cat §i pozitiva negativ. la munca Un rol important 11 are atisj ce clienrii devin constienri de propriile idealuri. A fost aplicat schizofrenilor. Una dintre cele mai imporlante sarcini ale terapeutului este aceea de a asista clienrii in reflectarea propriilor lor evaluSri umea se referS la normele.L. neputandu-se concentra exclusiv cat „Se urmares. Biswanger. ile LP. Trebuie sa gala intrebarea: „cine Cei hotica pentru o viajS normals. lumea orivata: se refera la relaria tului cu sine sj la tot ceea ce este considerat ca parte a vie{ii private. Prin analiza existen(iai3 se consolideaza tipoloterenul clientului (inteligenta. ile reacrii. . R. 1991. clienrii vor transforma aceste le luptS pentru a deschide xietatea are un rol negativ atunci cand subiectul evitS aceste posibilitSri. la credin|e. slSbiciuni.J. seascS un raspuns adecvat determina via^a prezentS. incluzand paradoxurile lor. valorizeaviziune pe care analiza exislenrialS o za la autodesSvarsjre personals.Capitolul 4 sensului Pslhoterapia existentiala sau experienja cautSrii De la pierderea de sine la regSsirea de sine 4). sentimente. autentica. gia caracteriala. cu societatea. Morse sj existenja sujr. psihologic).

o „atitudine" pe care o adopta terapeutul fata fice principiile unile sale. F. !n aceasta etapa se stabilesc modalitarile de valorizare sj sensul §i calitatea vietii sj sS sentimentul mortii. Examinarea problem elor maritale: anume. i§i va determina pe client sa nu sunt. precum sj al interactiunilor cu mediul exterior. Manifestarea noii vieti demne se implementeazS sj manifests noul sistem axiologic. inclusiv pentru terapiile dezavantajat?". importante din trecutul vietii. „care vestigheazS relaria cu partenerul de via[S. : problemele care il indispun provoacS existentS autentica. Alri reprezentanji sunt: . Se pot imprumuta tot felul de tehnici din multe tipuri de terapii pentru a explore gandinator. cum este ea din^a necondirionata intr-un sens necondirio- sa accepte o pozirie criticist- cu o actualizare a energiei psihice care discomfort sj sa il va ajuta sS se elibereze de evadeze din impasul existential. a sj lumea ideala. 105-109) propune focalizarea dialogului existential pe cateya teme cum am mentionat deja alta. reflectand la felul sj cum acesjia distorsi- Eugene Minko wski. neutralitate acesta se poate rezolva prin pozi(ia de . In felul acesta flexibile. „cum este incurajat sS discute acasa cu membrii §l-i fa- afecteazS asta pe tine?" etc. sj depresiv. rea. Astfe! mdepartarea Nu se utilizeazS tehnicS terapeutica intrebari pertinente de genul: „care este parerea ta despre acest lucru?". 100-103) propune urmatorul plan de tarile tului. in schimb. Frankl (psihanalist). potrivit naturii sale individuale. o vede ca pe posibilitate de schimbare. terapeutul trebu- structureaza acum. chiar daca vechile valori sj cutume sunt adanc inrSdacinate sj peste care s-a pus anxietajii clientului.Capitolul 4 Psihoterapia existertfialS sau experienja cSutarii sensului De la pierderea de sine la regasirea de sine fiinfei 123 se in- Sentimentele clientului sunt vazute simplu ca sentimente despre analist |i nu ca emorii conectate la figuri parentale. pentru analiza existentialS sj' pentru terapia umanistS in general situatia dc r„ existential este un fapt pozitiv care va c actiune in analiza existenriala: 1. acriunilor personale sj reactiilor proprii. cu familie nuclearS §i extinsa. te „cum rSspunzi la acest lucru?". sS accepte prezenta semenilor. vari- selecteze apoi varianta optimS. Cele mai intalnite conditiei umane in timpul analizei existentiale: sunt: explorarea interioara prin . lumea publica. a anlizei existentiale este logoterapia fondatS de catre V. rezultatul depresiei. . Terapeutul nu analizeaza trecutul clientului §i nici nat" (V. Terapeutul trebuie sa fie flexibil in utilizarea tehnicilor. Corey. sj libertate. Cu ajutorul analistului clientul scopuri. acum plin de spe- ilor. aceasta este mai mult o orientare catre alrii sau asa cum a considerat-o R. pe cautarea sj ordoneze experienja sj sa gandeasca modalicreative de realizare a unei vietj noi sj semnificative. ostilitatea sj agresivitatea. de descoperirea propriului interior. Boss a aplicat analiza exis§i Accentul se pune pe descriu experienla sj cum responsabilS. sj ca un fapt negativ. G. : ind de la un client la altul sj de schimbarea este vazuta ca posibila. Subiectul trebuie ajutat sa-sj evalueze d. May. comportamentul felul clientjlor. Mesajul fundamental al logoterapiei este: „cre- incurajat sa recunoasca sa defineasca propria experienla a§a in realitate. sentimentelor Clientul este sj tru construirea propriului destin arunca in lupta pensj de aceea va fi renaperea |i reconstructia fiintei umane. ci ofera clientului posibilitatea de a se controla. oneaza in^elesul Terapeutul sj ii semnificatia experientei. a abilitatilor deprinderilor personale. „ce inseamna asta pentru tine?". Toate dimensiunile existentei sunt dezvaluite prin investigarea eului. „de ce ai facut tu simptomului intr-o este rezultatul revenirii clientului reala. „cum vezi tu a. : tentialS la problema simptomele psihosomatice. o faza la alta in Deoarece analiza la prezent. DupS o vreme anumite sfere ale vietii experimenteze va admste c5 sale sunt moarte sj cS va Victor Frankl Angel sj Ellenberger O variants ajuta sa-sj elimine confuziile. Asadar. ocupandu-se de latura spirituals a existence! umane. Tratarea anxietajii se analizeazS cauzele Daca anxietatea este re- simtitS mai mult spre „crizele pecetea timpului. a impasurilor psihologi- lumea naturala. ci sunt rezultatul incapacitarii avut astfel de experience de viata. Terapia se focalizeazS pe viata deascS criza sufleteascS ca fiind de domeniul trecutului |i ca avand partea sa de umor §i de transferului. Frankl). Obiectivul principal este focalizat pe eliminarea conflictelor intrapsihice sj a conflictelor axiologice. ajutS pe client sS analizeze sj sa vechile valori care 1-au condus ia impas existential sunt inlocuite consens cu realitatea concreta. Accentul este pus pe descoperirea talentelor sj nu pe indicatii privind folosirea lor deoarece ceea ce suntem noi este rezultatul interactiunii dintre intentiile. Noua il viziune de viata care se tragice ie sj dramatice" ale vietii. deprinderile sj actiunile naturale. D. alegerea tehnicilor se face in Schimbarea directi ei vietii prin care se ia decizia de schimbare a propriei vied. pe eliminarea crizelor existentiale ce. ajutSm sS-sj recunoasca sj sS-§i identi- descoperS libertatea vieti libere lipsite fiin{ei sale fi bucuria unei de constrangeri §i ?i limite false. clienrii isj etatii M. Polkinghorne (in G. ajuta clientul sa ia o atitudine de angajare in via^a.x plorarea eului : examinare amanuntivierii clientului: ta a celor patru dimensiuni ale Acum clientul se descoperirea sensului sj viejii. 2. Este descrierea propriei memoriei. mecanismele transferului sau contranu stabile§te nici objective §i nici Tehnici sj proceduri terapeutice: interioarS a clientului isj il sj pe felul cum amuzament. Nu se cauta cauze in trecut ci se urmaresje realizarea insight-ului in situatia prezenta. In cazul acestei orientari terapeutice. constructiva pentru o intelegere clarS a modului sau de existentS. deoarece. terapeutul. Corey (1991. clienrii sunt Existenja ingusta restrictiva se transforms de alte persoane. De altfel M.i permisivitate a analistului. in proiecte existentiale. Acesta trebuie incurajat sa ia decizia pentru schimbare sj sS-sj asume responsabilitatea alegerii. Sensul holistic al experientei conjine mai multa informatie decat pot percepe simturile noastre §i trebuie incurajat. specifice analizei existentiale acesta Astfel interpreteazS propriile experience. sentimentele sj accepte trupul sau biologic.a scoalS ia diferS de la Se preiau o sj serie de tehnici terapeutice fo- man ale losite in alte abordSri. : Explorarea sensului mortii datoritS anximultj clienti resimt o iminentS apropiere a mortii. Tehnieile folosite in analiza existentialS as. mult mai mult decat continutul definitiilor sj patternurilor conceptual. fascinati De pe care se fundamenteazi acjicele mai multe ori. sS reganranta sj motiv se accentueaza pe autenticitate care determina diferenta dintre fiintele umane. Scopul analizei nu este acela de a alina simptomul sau de a ajuta clientul sa se „ajusteze" la societate. si devinS deplin constient de propria existenja. ci de a ajuta analiza existentialS. sa-sj construiascS ganduri optimiste sj speran^e pentru viitor. p. De asemenea trebuie decodificate sem- nalele date de cStre anxietate. existentialS este orientata . lumea privata lumi. Problemele emotionale tratamentul aceluiasj client. dar majoritatea folosesc ca sj sj analistilor existenrialisji asta?". plina de sens. p. perversiunilor sexuale la nu pe ceea ce au experi- mental. 1991. de orientare dinamica. In cazul in care apare contratransferul Este imposibil de stabilit anumite tehnici terapeutice. sa- punere in actiune a talentelor cliensj trebui sS dezvolte altele noi. In felul acesta are loc o restruclurare a sistemului axiologic fers autenticitate c. „hic et nunc". Persoana este consideratS ca fiind „existenta" sj deci. in caz contrar acesta poate fi irelevant sj chiar dSusa fi de „a vedea" viata frumoasa. „ce pentru glndurile care miliei marturiseascS cSteva din impulsurile il frSmantS sj-1 infrico§eaz3 sj |i asta?". Se considera ca individul intra in non-existenta atunci cand accepts anxietatea. acestea fiind alese de la caz la caz. Boss considers ca procedurile dezvoltate de Freud sj psihanalisji sunt cele mai importante tehnici pentru psihoterapie. sj de aceea terapeutul va stimula clientul la intr-o existen$a plina de sens si libertate. Acestea trebuie sa fie schimbatoare sj evalueze toate alternativele posibile sj sa cu altele noi care ii con- clientul sa-sj descopere fiinta. Terapeutul il anxietate. al diminuarii energiei vitale. in funcrie de problema clientului sj de scopul urmarit. Acesta orientare terapeutica pune accentul pe descoperirea sensului existential. Se constientizeaza rolul sSu in alegerea curentului existential in care se va angaja pentru a trai o via|a libera 3. Clientul este incurajat sa tehnici aceleasj pe care le practicS este experienja ta in acest te simti domeniu?". tul este trist sj Daca in faza initials subiec- din acest Se implementeazS responsabililatea decizi- reacriilor proprii.

R. pun intrebarea „cine sunt eu?" dintre ei isj depresie de „lipsa" sinelui. existand posibilitatea schimbarii atSt la client cat sj la terapeut. R. decizia. op. este cea mai mare innebuni. Aceleasj aspecte ale acestei tulburari includ incertitudinea in privbija identitatii. palvaluri de calpitatii. R. * Situajia con- ce vrea pentru sine (pag. depersonalizare. pria viatS §i A inceput sa o preocupe pro- dintre cei patru copii. Spune ca via^a sa este intocmai previ- incadreazS specific atacuri criteriilor diagnostice de bucuria asumSrii responsabilitSJii sj HbertSjii de opjiune. dar ele nu necesita o supraveghere Abordarea existentialista noului sens existential. R. pe profunzimea dialogului dintre cei doi parteneri. De doi ani prezinta probleme psihosomatice. In acest moment |i (Corey. dura. relevS sindromul tulbu- tehnici nonverbale. noilor experience care implica responsabilitate si libertate. Cateva dintre simptome scurtarea suflului. reintoarcerea la colegiu mamei in ingrijirea completarea studiilor. Acestia mama §tie sotie. anxietate. * Problema prezentatS: afirma insatisfacfie familiala. Relatia cu el una de supunere.iei III): cu sotul stilul etc. in care s-a limitat pe ea insasj. traieste cu sotul (45 de ani) sj TulburSri anxioase In general R. amintiri. problematizeaza. sau solutii la aceste dileme nu are inca. autoin{elegere §i zinta urmatorul diagnostic (dupa DSM referitor la calitatea relat. pag. nu urmaresle- „vindecarea" tulburarilor sau rezolvarea proterapeub'lemelorci. de a motiva sS paraseasca pozitia sa de . experienta suferintei „pierderii de * Aparenja: imbrScata meticulos. bazat pe autoacceptare sj autorevalorizare. Aceasta tending de a avea grija altera a fost extinsa de-a lungul intregii sale vie$i. vorbesje repede.ila a unei aprehensiuni intense a terorii. Tatal sSu afost preot fun- damentalist. atat personals. varsta 39 sj prelucrat dupa G. Raspunsuri de muribunzi §i frica de a nu etc). sj sine" se recodified in existen^a insului ca o ex- ponderala.Capitolul 4 Psihoterapia existenJialS sau experienja cSutarii senauiui De la pierderea de sine la regSsirea de sine fiinjei 125 • interna paradoxals. frica de moarte §i mult mai mult decat statutul de so\ie Este evident rolul pozitiv pe care-I deterare anxietatea in acest caz. La varsta de nouasprezece ani s-a casatorit cu inabilitate incapacitate de acceptare a sinelui. Acesta este ajutat sa-sj percepeau ca fiind „stranie §i nefireasca". prezinta evidenja unor tulburari anxioase. fricS se cu sotul sunt total nesatisfacatoare. sex feminin. Se Tmparse sj calitatea relatiei dintre client speranja de a ca§tiga aprobarea parintilor. deoarece o problematizare §i cautarea posibilitatiminS la mama. existentiale pe care le incearcS re din perspectiva existentialists Evaluarea terapeutice: initials - de la supozi^ii la scopuri de regulile sj standardele lui. lipsa de claritate in privin^a identificSrii religioase §i de Multi pacienji raspund dini prin anxietate paji §i la aceste incertitu§i a devenit consents de modul pus pornind de tat la biografia clientei (caz adap- Durata luni 51 un analizei existen£iale este Tntre sase an sj se aplica in cazurile de criza existen^iala (impas existential). a jucat rolul de inlocuitor fra^ilor sj surorilor in al Tulburari distimice depresie cronicS. amejjeli. Apoi a intrat la colegiu sj a obtinut diploma pentru patru ani de sudii. tamentul sexual. Corey. fel senzatfilor musculare. accelerarea sunt: suflului. prin redobandirea sensului fiinjei §i copiii sSi (de 19. sj evenimente sj simte un fel de panics depasjnd virsta de 39 de ani. cu semnificatia viepi personale. Relafiile cu sine insusj §i generala. la de viatS: invStStoare intr-o scoaelementarS. * Istoria psihosocialS: R. Solutiile frica de a nu innebuni. tremur. pre- perientS de re-intalnire cu sine. resursele interioare pentru a putea face fata • • tehnici de concentrare a aten^iei. cei din aceeasj Se generate pentru ca acedia o sim{ea izolata social de de identitate. sj-a purtat aceste sentimente de vinovatoata adolescenja reprimadu-sj propria sa sj TulburSri de identitate • • sexualitate. suprasale. sentimente. aderen^e tematoare fa0 Simptomele tipice asociate cu aceste atacuri sunt: scurtarea respiratiei. ale vie\ii: lor seci. de a-sj consjientiza sj responsabiliza rol cu imaginable • propriul rol in schimbare. % relaxare musculara pentru consjientizarea asumarea riscului. manifests un numar de acuze sau fizice. Parcurge unele crize de evolutie. culpabilitate. Isj aminteste de mama sa ca fund criticS sj crede ca ea nu ar fi putut sa faca niciodatS destul pentru a o multumi. 17 sj 16 ani). de dezvoltare a scopurilor pe termen privinta aiegerilor privind fantezia sj reveria. acuze incluzibila sj fara de panica. An- xietatea create in intensitate tizeaza cu cat cons. experience de viata. amejeli. • In acest va fi pregStit sS-sj descopere tehnici de educare a vointei. de re-descoperire de sine. manifests parte din caracterul sau dar nu este sia face putem considera o intr-atat de mare incat sS depresie majora. de re-gasire a SENSULUI. simpt extrem de vinovata sj rusjnatS". ceea ce implicS incredere in capacitatea lui mentine prietenii. scopul acestei modalitati tice tSsesc emo^ii.tienmai mult aceste probleme. tehnici dramatice care presupun joe de dirijata. de tie R.'Avea dificullati in a-§i face a-sj Pattemurile rarii lui R. hi timpul acestuia terapeutul va comunica sj stilul pSrerea sa proprie despre problemele viajS al clientului. analiza existentiala resimbolizeaza zand tulburari de somn. Patternul ei de simptome se Incearca o nemulnamire profunda fa0 de sSu de viajS confortabil §i plictisitor. incertitudine fata de orientarea a sistemului 51 comporvalori. cat §i autorestruc- turare axiologicS. preferabile exprimari- evalueze aspectele fundamental responsabilitatea. tremur. 24 25). Succesul terapiei este dat de implicare sj m-a prins jucandu-mS de-a aveam opt ani. de felul in care de a inlretinut dependent familiei de ea §i cat mult i-a fost §i teama sa nu piarda rolurile de sunt preocusunt oamenii Unii care se indoiesc de sine in orice situajie. De o important fundamentals este respectul pentru client. iar copiii pregatesc sa pSrSseascS „cuibul" familial. un tratament medical serios. Familia i-a oferit putina afectiune. precum participare activS la dialog. lor de solutionare. autoritar 5. Prin intermediul contactelor de la Universitate lung. increderea acordata psihoterapiei in descoperirea fn timpul terapiei de naturS existentialista accentueaza pe terapeut. avea Ea manifests trasaturi ale unei personalitSti infrante (autopedepsitoare) in sensul ca ea pune constant nevoile altera inaintea propriilor nevoi 51 are o scSdere a autostimei. dereflectia. • • tehnica fanteziei ghidate. Astfel. transpiratii (cSlduri §i transpiratii reci). • alegerea. 1991): de ani. 315 -316).adar un proces asistat sj provocat de autodezvaluire. resunt continute in noile decizii §i orientSri: carora nuntarea la valorile religioase in spiritul pentru a fost crescuta. de cap. Paradigma terapeuticS existentialists presupime as. stanjenita in hainele tactul vizual. Atacurile generale de panics incep ca o navala imprevizib. cSsStorita. tehnici de relaxare. Clienta a fost casnica sj mama pana cand copiii au devenit adolescenti. Isj descrie tatSl ca fund distant. In cazul nostru diagnosticul a fost prima persoana pe care a intalnit-o sj care a cerut-o de sotie. statut socioeconomic mediu. Un caz paradigmatic - aborda- era sj rigid. evita confuzii asupra identitatfi realizeaza ca - nu R. Un incident critic a avut loc cand R. iar mama casnica. LucrSnd asupra metaforelor impasului tential exis- (anxietate. sau depreR. a inceput deja sa-sj puna intrebSri in le- gators cu sensul existentei sale. victimizare. conflicte in cariera. ameteli. Doar transgreseazS aceste „experienje" din planul palpita|ii sj dureri dramaticului in planui umorului sj optimismului injelept. motivatja puternica pentru schimbare. confuzie in privin^a dezvoltarii prieteniilor. valoarea. prezinta cit. M-am sase ani: „Tatal este acela de 51 a-i con§tientiza clientei doctorul cand pattemurile rigide §i limitele acestora. A refuzat sS vorbeasca cu mine mai multe saptSmani. A inceput recent munca cu copii scolari. 18.

nu te ingrijora de ceea ce- libertate? vrei sS le clienta este mcurajata sS discute despre situafi- vine in minte. Vorbe§te despre volorile care i-au orientat viaja in trecut. Multi ani am trSit terorizata de gSndul ca o s8 mor ca o p3catoas3 §i o s8 ajung mai Care sunt schimbSrile pe care s. ca fund ceva de care trebuie s8 fug8 ?i nu ca pe o posibilitate de schimbare.. Uneori imi doream Sa fug de la John dar. Ai mai multa experiendi §i pari multumit de ceea ce e§ti. Mult timp a fost imobilizatS in timpul sau altor persoane procesului terapeutic.ti pentru schimbare. Am palpitadi. acestea? • putut sa fiu far3 el. nu voi mai avea prea multe in coinun cu J. blemelor. §tiu. o sperie libertatea §i asumarea responsabilitatii. nu m-am gandit cS ar start nu este in regula cu viata ta Descrie modul in ce mSsura 51 cum ai trait o experiendi povesti despre unele ai momente sau situafii in putea fi sj 35a. Clienta: M3 trezesc. Clienta: inainte despre ce a? dori de la viata inainte de-a muri. . in toiul nopui cu senzafia c3 perefii cad peste mine. se tinde catre o existenjS responsabiia 51 fundamentale ale existen^ei sale: problemele maritale.i s3 descopar alte valori. fricS. Sper sS ma aju. ne-am biserica s. Personal. Ea resimte anxietatea intr-un mod negativ. din experieniS ca. M3 intreb dacS intr-adevar doresc sa renunj. Uneori m8 tem s3 c3 o s3 mor. despre sentimentele sale de neputinja. in curand.te procesul de luare a deciziilor. despre teama ce inso5es. simt groaznic. iar aceasta expe- realizezi de care se teme. sunt „moarta" din punct de vedere sexual §i in ceea ce priveste Clienta: vorbesc despre distracfiile.126 victima. avea incredere in imaginezi incerci cum ar fi viat. mS Desfagurarea procesuM terapeutic Tehnicile utilizate intreb cine sunt. De exemplu. simti tu in gres. fn continuare vom reda cateva secven^e ale dialogului existential pentru a developa Ar fi ca sj cum n-as. nu confrunta cu propria ta putea s3 te bucuri de via^a din plin. clienta a inceput sa vorbeasca despre Cum §i influem^eaza anxietatea alegerile pe §i problemele pe care le are cu sotul sau. la 39 de TerapeutuI: Cred cS exists eel pufin ani. sj viaUi in care ne punem astfel de intrec3 viata facut cea mai buna asa. nimic care s8 o inlocuiasca. Trebuie sS inceapS s3 inteleagS semnificatia mina pe el sS ma paraseasca. ideea c8 tale personale • in conform deciziilor ce masurS ai trSit sub influai trait enza altor persoane? Ce alegeri ai facut s. - Abordarea anxietS{ii Anxietatea apare atunci cand R. este faptul mai pot gandi Clienta: fn explorarea gandurilor. mult mai usor sa spui cum ar afecta aceste schimbari persoanele din via^a ta. Ele te avertizeaza cS ceva sj mult mai bine anxietatea ta daca mi- Clienta: Ai dreptate. \i se para mordacS nu te po0 moarte. decat sa-^i Imi este mult mai u§or sa-ti momentele in care ma simt pe jum8tate moarta. Nu am trebuie sS discutat.i cred ca s-ar supara daca ar auzi „moarta" chiar daca biologic traiesfi. Ji-a fost TerapeutuI: Ar fi o la mea dac3 ti-a§ raspunde aceasta provocare. fi profunda a acestui sentiment schimbSrii. Examinarea problemelo r maritale.eala din partea macar o vorba despre cum te-ai urma acestor schimbari. Calitatea relajiei terapeutice este data de capacitatea de integrare sistemica" a experien{elor trecutului cu eele prezente. durile {i §i imaginatia.? Astfel. Pe mSsura ce devine pe care le-a discutat in timpul §edintei. i§i imagineaza posibilitaple de schimbare.a ta fSrS ei.i ce obstacole intampini in calea lor? Clienta este pe cale de a se implica in procesul de autodescoperire. eram speriata de ceea ce as. Am inceput s3-mi dau seama despre multe lucruri care nu-mi plac dar. A§a cum emotii: teamS. un nou sistem axiologic. nici tehnica nu se aplica in mod absolut. imi este teama sa va ani in urmS ins3. adesea. s8 privesc TerapeutuI: bida. Se stimuleazS creativitatea clientei sj impreun3.tient3 asupra a ceea ce vrea sa Dialogul existential fie in viitor. TerapeutuI: In tot ce ai spus adineauri nu permis nici nu Acesta se focalizeaz8 asupra a patru aspecte iau decizii gresjte. De ce nu capacitatea ta de a-ti gasi propria cale. Acum. Ma Nu pot dorm. Ei bine. J. Directiile de TerapeutuI: MS impresioneaz8 ceea ce-mi propriile spui §i-rni aduc aminte de mele tem ca experimentarea acestor ma va schimba atat de mult incat. sunt §i cine trebuie sa fiu. semnificativS.i Cred c3 aceasta teamS m-a impiedicat moartea ca pe o realitate. S-ar putea sa fie prea tarziu. Intr-o Incearca sa-^i imaginezi ca acest lucro s-a §i intamplat ii vorbe§te timp de cateva minute despre cine ai putea fi daca J. De exemplu. entuziasm.nu am sunt sigura de ceea ce doresc. c8 trebuie sa te preg8tes. Descoperirea unui nou sistem axiologic Clienta: Cum i-ar afecta acest lucru? Ma vor uri? Am obosit sa traiesc in acest fel insa. Sunt foarte speriata de moarte §i de schimbari. sper ca sa constientizezi mesajul lor. Las3-fi libere ganTerapeutuI": ExpIorSnd sensul morjii: Clienta: tat Ma gandeam la ceea ce am discu- care le faci anxietate • cum experimentezi relada dintre atmosfera de siguran$8 iipsita de criticS. cele mai multe ori m-am gandit ca terapia va detennina sa-l pSrasesc sau il va deterlui J. terapeutului revenindu-i sarcina de a Capitolul 4 Psihoterapia existcn|iaia sau experienja cSutSrii sensului De la pierderea de sine la regasirea de sine fiinjei 127 provoca clientei „insight"-uri1e asupra unei vied limitate libertajii §i asupra descoperirii §i folosirii dc care dispune. dac8 eu ?i J. anxietatea sj semnificada morni. §i s8-?i asume responsabilitatea nemulfumirile mele. mire a crescut in intensitate §i ma face §i anxioasa. bucurie. §i sa-i sa-i singura. sentimentelor Clienta: TerapeutuI: Adica? comportamentelor prezente diferite tehnici ce apartin altor se imprumuta mea a fost limitata. Clienta: De-abia acum. Poate ca un mod de a gasi solutii este punerea pro- valence constructive ale acestuia. Nu sdu s& fiu decat sotie rienn! cauzeazS o sumS de sentimente §i comunice anumite lucruri Oare ce ar gandi desparfi? copiii m-au lasat mama. n-ar putea fi vorba sj despre un efect pozitiv al terapiei $edin|e terapeutice Ma permisiunea schintbarii. va deveni mult mai capabila s8 se decida cons. alegere. §i J. la acest mod de via{3 rigid pentru a face fa$S necunoscutului. am fost invajata c8 o data ce te cSsatoresti trebuie sa ramai casatorita fiindca ai experimentezi aceasta situatie? Concentreaza-te asupra a ceea ce ai vrea s3 fii tu insuji §i nu asupra reacriilor pe care le-ar s8 ' avea familia ta. §edim. nu ar face parte din viaja ta. Totdeauna mi s-a p3rut ca fund o tem8 bolnSvicioasS. imi este teama sa discut cu el despre Clienta: gandesc la relatia De ma nu-i va placea schimbarea mea. nu cred cS vei Pod sa fii Am renuntat la religia gasit mea cu cati- de ceea ce a fost §i ceea ce este acum. ma ridic|i fac cativa pa|i.i cum te-au influenjat Uneori resimt anxietatea cand mS cu so^ul meu. TerapeutuI: Sunt consjient de faptul ca te-ai gandit la aceste probleme dar.- ce-am ai spus. religia in care am fosl crescuta imi spunea foarte clar ce e bine sj ce e rSu. Cred ca am plecat din de la „limitata"? • care simfit aceasta anxietate. Totu^i. explorare manifeste in timpul procesului terapeutic sunt date de urmatoarele intrebari: • framantari in faja necunoscutului. §i mea atunci cand parintii probleme.a se incheie incurajand-o abordeze pe J. TerapeutuI: Ai te putea sS-mi marturisesli Care sunt alternative^ cu care con- frund acum? • cateva din nemultumirile tale in legatura cu J. un mod de a gasi raspunsuri este acela de a pune intrebari. Incepe s8 injeleaga faptul c3 un mo- ment in bari. Clienta: Vezi. M-ai ajuta s8 in^eleg ai asupra relatfei tale? TerapeutuI: Oricat de nepiacute sunt aceste stSri. Sotul meu %i copii ma plac 35a cum eram inainte s. nu nu trebuie s5 cearfi sojuiui M3 bucur ca-d faci asemenea probleme. Ceea ce sfiu eu. Este intrebata daca discuta cu so^ul despre aceste lucruri §i care crede ca va fi reacfia Iui daca va discuta cu el despre aceste ile Toata via^a aljii mi-au spus cine a aparut in via^a in iad. ceea ce sigur va duce la divorj. aceasta nemuliu- curente terape- utice dar. {i- Clienta: Cum adica? TerapeutuI: Incearca sS vorbesfi despre momentele din via[a ta in care simfi c3 nu tr8ie§ti. acum.

incurajata atmosfera de sigurantji. Caren^a afectivS s-a evidentjat sj in dinamica Relatiile dintre pSrimj erau lipsite sj patru de in urma mortii soiiei sale §i-a schimbat sexualitatji sale. sj incredere doi ani sjt sS termine s. S-a cSsStorit cu mult mai tanarS decat el. va In stare de relaxare. dar emotional rSmanea rece sj distant. da impresia unui sj mai pe sine. pag. jumatate. dezorientare tempo ro-spa^iala %\ tendintelor suicidare. agreat sj A simpatizat de cStre elevii sai. fratji. poate sj inchisi. relatjile cu pSrintji nu au fost afectuoase. La varsta de doisprezece propria-i vointa la intensitate. La inceput s-a folosit ca sj tehnica asocia^ia liberS. cateva dintre inli La o fata sfarsjtul terapiei prin analiza existentiala. ce Experimentarea imaginativS a „ceremonialutehnicS larg utilizatS in lui mort«" Proprii. ConsUentizarea a stilului sa evalueze autoobserve in diferite ipostaze. suferiniS sj separare. raspunde cored la intrebSri. De patru ani de zile de cand a murit so^ia sa sj-a petrecut foarte mult timp intr-un laborator de igiena mentals din cauza perioadelor de depresie. cu ochii tot ce ar spune relata cu voce tare absolut secin^ele propriilor alegeri. radacinile sadismului fiind descoperite in totalitate iar compulsiile s-au care dore§ti sS le schimbi. Are nevoie sa fie ascultat.a ta pe interpretarea efectelor terapeutice: de suicid. diminuat mult in sau doar de unui imaginativ? Are un plan stasumbre bilit in detaliu sau asemenea ganduri izvorasc din anxietate? .Capitolul 4 Psthoterapia existenpala sau experienja cauta>ii sensului De la plerderea de sine la regfisirea de sine fiinfef 129 128 Terapeutul: Te potj gandi sj la alte situa^ii in In timpul vie|ii de zi cu zi a incercat sa se care te simtj moartS? este determiAs. a inteles rolul pozitiv dm urma pe care il poate cSpata mortji este conditja renasjerii. puternic sa sugrume fata cu neavand insa puterea acest sa faca acest lucru. li face plScere sa experimenteze sentimentele de vina. 1991.coala in note foarte bune. consjientizand propriile nevoi cele mai multe ori T§i neglijeazS altera. impulsul de a omori orice femeie care se afla in prezenta lui s-a acutizat.urat bisSptamanal timp de cateva luni de zile. La inceput a fost suspectat de hebefrenie dar. agitatie.iatS om rece §1 Tatal. cu care a dat na^tere unui baie|el. Clientului se ofera un suport emojional §i social chiar daeS nu se stie un Seminar Caiolic. tentative o altS matus.. Mama era mai afectuoasS stapan comunicativS. Clientul nostra este de saptezeci ani %\ rigid cu tending impulsive. Procesul terapeutic s-a axat pe experimentarea modalitStji prin care §coala a contribuit la cititorului asupra practicn terapeutice existentjale.' A fost extrem de dependent emotional de so^ie. esji „Tu nu neimplinirilor propriei fiinte. a tables a le satisface pe ale pentru face conmodul to care alegerile pe care le sale In copilSrie. 1977.S esle depresivg sj cu bunica gandesti la o lists victims nefericitS. sentimentele sj parerile fat. pag. ISsSnd-o singura. diagnosticul pus este de psihopatie regret. semnificatjilor. avand o relate de largi ale terapeut. impulsul de a ucide diverse femei proiectate in plan imaginativ). In cele tribute la cresjerca anxietStji. sS vorbeasca liber despre problemele lui. St. solulja le are sj sa selecteze posibilitatjle pe care faptul ci de optima. .ase clientul era complet compensat. Ce Ce ai facut cu via|a ta? eel p™ 1 Cine te-a influenzal ai ISsat in mai mult? care nu Morse. In cele din urma punct de faptul cS este „moart5" din admite sentimentului vedere spiritual. mascS in spatele careia isj ascunde atitudinile meschine %\ compulsiunile de a ucide orice El a dezvoltat o atmosfera suportivS pentru se comunica ce inseamnS pentru clientul moment a fugit. Cu timpul. Seara tarziu se plimbau probleme de un impuls marginea unui rau. mariaj care mai tarziu a capStat trasaturi sadomasochiste. fost un profesor de liceu foarte bun. noul stil de viata pe care-1 in jurul familiei. fertila plarilor sj Cu cateva zile in urma a invitat o fata la cateva plimbare pentru a discuta impreuna pe afaceri.a? de psihiatrie. Doresje sS moarS pentru a nu se mai simtj sj nefericit. TatSl era sj •Cazul Walt sau „pentru ce sg traie§ti?" (adaptare dupa Corey. dar cand a inteles roiul acestei tehnici a rSmas indiferent. sustjne elogiul propnu. cum sj unde se vor sfar§i 5edinZele de rapeutice caracterizatS de respect reciproca. Pierderea suferita este mult prea mare pentru el. Cauza viselor repetate era una singurS: separarea de amantS.a cum se observa. Ce altceva ai fi dorit de la viata? • Daca ai avea posibilitatea sS-tj re faci anume ai schimba in felul tSu de trai? viata. G. marturisesje clientul. Nu a fost capabil nici sa aM senti- mente profunde pentru o fata. Pe parcursul evolutiei procesului terapeutic a con§tientizat blocajul in care se afla. este o prijeluiesje o meditate terapiile experientlale. de atitudine sj Evaluarea si m3tu§a maternS sufera de schizofrenie.te el de la mine? folos? §edintelor Cum pot sS-i fiu de a i Dupa terapeutice era evident simulata.R. ca trebuie sa-sj asume con- Este reflecta. sau existenta in aceasta lume. Sediniele terapeutice s-au desfas. cored gandi orientat temporo-spatfal. sj A reu- dragoste in limitele normalului. terapie. Vreau sa te cu aspectele din viat. de armonie. Este al ani a mers din copii. Analiza existentiala s-a desfasurat Care sunt asteptarile de indeplinit niciodata? s-au • • • medicului ca a fost la viat. schimban provocand insight-uri benefice pentru comportament fatS de sine.it ambele maim. Biologic. Atitudinea obedientS fa{S de terapeut era simulata tdc-mai pentru a putea fi eliberat din spital.S de teAceasta comunicare s-a datorat relabel puns pe parcursul terapiei. iar mul^umirea sa politicoasa de la sfar5itul Terapeutul a abordat cazul pornind de intrebarile: la Ce Ce sjtiu despre client? el sS Unde dore§te ajunga? dores. La douazect de ani s-a casStorit cu o femeie cu §aisprezece ani mai mare decat el. comunitatea emigrand intr-o altS ^ara. urma ta? la via^a \i comereiant Clientul nostra are 25 de ani. In schimb. perversiune sexuala compulsivS. chiar daca dupa §ase luni de zile tulburSrile emotjonale in contextul personalitatii sale au fost depasjte. Aceasta atitudine obedientS era aceeasj de ani de zile fata de toata lumea. imagina Terapeutul: Crezi cS tj-ai putea la propria faptul ca ai murit sj ca participi Ce-ar spune oare persoanele anxietatea in declan§area Noua identitate se si anumitor schimban. clienta a fost comportamente 51 noi sa experimenteze noi manifesto dimensiuni ale existentei sale. J. sai. cand a simt. 188-197) \\ schizoida." Este preocupat Walt de un suicid adevarat intr-o In cadrul §edintelor terapeutice. uneori exprimandu-sj in mod atrie. pSrintii. clienta la o pe parcursul dialogului existential.S intrebari: • • • • i se pot pune urmatoarele Scopul completa viziunea • de a nalS este anormala (discomfort. Dupa aceasta va provoca sS reflecteze asupra copn (s Alte studii de caz exe malfficatiie acestei scurte cazuistici este intelectual mediu. • matema a murit intr-un azil psihi- femeie. manifests nu mai centreazi sj parea perfect normal. starea sa emotjo- Pentru a o modului de viat. 111-117).. terogatiile terapeutice carora se cauta rasi doilea dintre cei s. Treptat clientul a fost incurajat sa-sj evidential Investigand familia clientului s-a cazuri de patologie existent mai multor individuals: • • schimbe optica fatS de pro- blemele sale. Relateaza o la un pas de a comite Ce regretj eel mai mult de Ce proiecte existentjale ai lasat neterminate? crima. timp de opt luni de zile (doua sedin^e pe sSptamana). S-a deschis direct. relate cand. nate de viaja sj la experimentarea evaluare clienta sentimentului mortji. Ea intamasupra rosturilor. este internat in clinica hoterapie. sj du P a unui Pprvers sadic ( ada P tare Watson jr. Dupa distrugerea acestei relatji. brutale uneori. venit singur (din propia vointa) la psi- A construirea sentimentelor sale fajS de oameni. inmormantare? care participS Astfel ajunge sa accepte faptul exista garantji ca in viata nu singur la inmormantare despre tine. Testele de inteligerttS aplicate indica un nivel surorile §1 despre ea sotul. un librar.

cautand asistarea mentor de natura umanist-existenpalislS in lucrare de licerqa. cere mereu Analiza existentiala a relevat ca solute optireintoarcerea la teatru pentru a se compensa prin arta. este insarcinatS. in prezen^a persoanelor slabe se simte in nesiguranja de circa trei§i intra in „anxietate existent. deranjatS de situatiile in care atentiei. incercat o aplicare a principiilor exiso intSrire a patternurilor comportacivilizate. cum „ar avea Afi§eaza o autoincredere ea sj cS poate la degetul mic". intamplan. In realitate structure histrionica o impiedicS sS poatS iubi. este copilSrie manifests tentative de pseudosuicid pentru a obdne satisfacerea propriilor interese. le fost protapovesteste altora ca sj cand ea ar fi opus. este energies §i impulsiva. in impas existential". uneori „pana loratura istericS. deoarece loviturile hila pe lovesc e§ecul real in a-sj gasi propriul confirmare. aprobare. mitare a lor. clar sj adecvat situate). „Nu face Afis. MUrofan. Ascultarea atentS a clientei. Accese de furie sj violenta verbala. A fost incurajata sS se puna in loare pe linie afirmativS. Atraga- A renunjat pentru moment la cariera teatrala pe motivul ca nu se poate afirma A • Strategia terapeuticS seducatoare. pe care le stabilesje sunt egocende consideratie. Am idei incercat sj discutii asupra §i unor atitudini 51 greseli de atotcunoscatoare \\ nu accepts compromisuri. sj nici verbale. locuiesje cu sohjl. mai intai pe ea (complex de situfumeazS cand vorbesje despre asemenea reproduced probabil comportamentul rivalitate). status de ani. a unde trebuie. impresionabila 51 u§or de influentat.^ suportS neputin^a din partea sexului sprijinS^ prietenii care o accepts sj o Cu oscileazS care o inteleg sj au afmitati comune. sa se De agresivitate pe emotionala traduce dificultati de acceptare a . vise in care acesta apare in diferite ipostaze. pentru o posibilS fara- propriei mame ii fat. Momente depresive pasagere. Din cand in cand are momente depresive de co- nu este in central Relatiile trice §i lipsite labile. crescute. incearcS „furie sj groazS" despre ttmpul petrecut acolo. coerent. drept pentru care. aflatf mai ales exagerSrile. S-a accentual pe implementarea responsabilitatii sj a corectitulului dinii in alegeri §i relatiile interpersonale. centratS egocentric. asimileaza sj le experience de la prieteni. ea fiind impresionabilS Devine se obtine satisfacerea imediatS a acestora. gonistul acestor situatii. a sensului sj a logisticii vietii acesteia a fost una dintre tehnicile folosite. Aceasta este prima impresie . ceea ce explica Am tentialiste. exagereaza relatiile interpersonale unde imaginatia bogal^S Capricioasa. bil. Extrem de increzStoare in anumite persoane. furtunoase §i fi zitorde moarte.te rapid sj foloseste cuvantul potrivit la situajia potrivitS. sj o spene guratate „ca de moarte". (ca un satisfacerea propriilor interese. si acest lucru se intampla anxietate. vorbes. scena care o inceput sa studieze actoria. Relajia neclarificata sj frustrantS cu tatal absent. se (sexi). placut. sj creativitatea i§i spun cuvantul.. ca o parte a grupului nu agreazS ™n m o „sugativa afecpe ceilaltj pentru tiva".ratacirL existentiaie" tntr-un pro(D. totdeauna manipuland in centre! atenjiei. „datorita invidiei celorlaltj §i mai ales a profesorilor". sj mai curand mentale o dezvoltare a comunicarii toy bSrbadi poate amoricand cuceri once bSrbat sj chiar ei iscusite orisjcine. temandu-se ingrola lacrimi". O altS observa^ie drum sj propria demna de luat in constructive a unei viziuni pozitive a educontrocatiei in scopul obtinerii. ridicat. turbuSe teme de sinlent. „sa stapanitS fiind de pulsiuni sj de dorinta de a mei sale" intrucat problemele dea o replica maei T§i au geneza . plScutS datonta tacele mai multe ori se face ajutS sa minta lentului actoricesc nativ care o faca placuta sj acceptata. terizeazS o emotionalitate excesivS. distorsioneazS realidar de cele mai multe ori intr-un actor pe tatea sj aceasta o transforms teatralizand de fapt cotidianul. conferindu-i o mai clara vaidentitate. pe de o parte intre permisivitate sj rationalizare de altS parte. atii Bea §i indrSgostitS de acesta. iar piciorul ei ynteste seamS Vorbesje impecadirect in barbie" (Dobson). • 21 varsta Biografia clientei este urmatoarea: casatorita.i simte ders tipul de „persoana care agresivS sj violenta verbal atunci totul". se pare cS acestea sunt cultivate frumos sj Totdeauna. toare dar. pentru exprimare §i oare(pretentioasa). intr-un grup de _ indivizi sj are intrefinute sj de mediul §i familial. In tending irezistibila de a-i domj na jmprfc Mereu „posedat5" de a fi dorintS necesitatea de miS. ar face orice simpatic" alteori posibil care ei). saruta poza in situatii posibile §i declarS de nenumSrate ori ca este este emotional §i social. I. pot ajuta sS devina o foarte bunS actritS. • Situajia de via0: students la litere. Eului.„masca care o poate face cu mare usurintS sj nu se face ras in public". din lumea artisticS curteaza pe RelateazS ca „toti barbatii care o curteazS sj pe ea sau au curtat-o mama sa" o literare.. Inconstan|a sa si de rol cu accent pe retrSirea nevoii ei de a actri|S. desfasurat tempi* coordonarea Dr. Buzducea .iala zeci de minute sau o ora". Limbaj elevat. personalAlirmS ca este in aten^ia multor persoane din lumea teatrului sj „ca multe" itati sunt interesate de ea. Erotizeaza relatjile sociale. „Afirfna abandoneazS in favoarea studiilor de Teatru Dore^te sa se intoarca la Academia cand vorbesje dar. pentru a-§i resocializa egoismul sj nevoia de recunoa^tere. • Scenariul existential: se crede un „rnedium" sj chiar marturise§te anumite experience cSrora le-a fost martor sau pro- unul noncomformist. Preia anumite povestiri. de cele mai multe ori Devine dependents de indata ce gSsesje o persoana mai putemicS mereu protecjie Universitalea din Bucuresti). Veil „Vahn\ek persevereazS in a mistifica realitatea Se consiexercitiu imaginativ-demomtrativ). pe vietji. De notat este faptul cS mama sa este o actriti renumitS. lauda. Viata sa ar putea vifor sj caracterizata prin provocator •Aparenta: uneori imbrScatS exprialteori decent. vede s. tinand cont de structura sa extrem Uneori place sS treaca drept un „copil de vulnerabilS (imaturitate afectiva).complex mesianic" De asemenea am folosit jocul fi paranormale tagonist. Din acest moment intra intr-un . ma clar sj coerent. Relatia terapeutica a fost comprehensivS §i suportiva in limita posibilului iar forma de comunicare s-a axat pe dialogul deschis. Mandra. • Problema prezentatS: acuza crize de anxietate sj insatisfacjie existentMa. cat de cat.cazul a fost Indus de aulor sub gram tempeutic de sase tuni. Nu cu primul ei „iubit" (§i singurul declarat) de umoristicS. Are o singura prietenS adevaratS pe caraccare a „verificat-o in zeci de situatii". 1995. pe omnipotenta. evenimente. o deprimS singurS in casa sau pe gandul ca ar ramane compromis stradS sj de aceea. la capacitatea de a rade de propriile gre§eli §i erori.Capttolul 4 130 Psihoterapla exlstenjiata sau experien|a cSutarii sensului De la pierderea de sine la regSsirea de sine fiin|el 131 Hinca sau . deoarece structura psihica §i talentul. rabufnesje in alegerea maritala actuaja (s-a recasStorit cu un barbat cu mult mai in varsta decat ea sj (mama este actri^a). cand i sugereazS sau i se deveiopeaza datoritS sugestibilita^ii §i sprijin.eaza cu exagerata grijS aceea ca poarta asupra-i fotografia tatalui sSu decedat. care ostentatie in limbaj un apetit sexual inepuizabil. fapte. egocentricS. care se desparte mai apoi din cauza unui debut psihotic al acestuia (schizofrenie). doua cuvinte: disperare. pe care nu-1 cunoa^te decSt din spusele altora. insotite de efort o ma „Agitarja" agresivitate §i manifestSrilor este msotita de aroganta. neadaptat sj imposibil. Uneori am apelat la latura demonstrative'. iar personali- tatea ca fiind structuratS pe model isteric. Aceasta i-ar permite sj depS§irea complexului de rivalitate maternS.%1 stienta de faptul eg -jnnn V"V "<1p stilul ei. (ideea ca te poji salva schimband la nesfar§it barbajii). Pe de alta parte se plange de incapacitatea de a iubi cu adevarat oamenii. seamanS ca fizionomie sj profesie cu tatal Istoria ei este destul de zbuciumata: un raporturilor sexu- avort in adolescent in ale urma ca sS fie insop'ta sj „ocrotita". ba chiar afirma exis- irationale distinctive. Vorbeste le" decat ea langa care sa se „cuibareascS". de a-sj resocializa egocentrismul. cand este deja intr-o criza de cu adevarat Rareoreori se poate comunica cu abordeazS parteea. socioeconomic foarte temporar" nerul de discude ca pe un „obiect Nu are „frane emotionamanipulat sj insdat.a de care este ambivalenta tenja unei comunicSri „magice" cu tatal ei. Pare atrSgStoare §i chiar seducStoare. sex feminin. raai mult decat atat. sprijin sj acceptare.

iar ale carui verigi sunt se deruleze „ca un lant i noi sj noi impasuri existentiale". care i§i concepe. zant pentru trainingul formativ al analistului existentia l (cu centrare evenimentelor. Ce inseamna libertatea pentru tine? Crezi c8 e§ti autorul vietii tale? Crezi c3 e|ti 7 Sn^tii al - pentru an trenamentul formativ tialist ter«nw itiilni existen- tul sau situatiile respective? tntrePe de altS parte. Se deblocheaza astfel autointelegerea. o mai corecta autoevaluare sj unor interogajii. dar totodata o conditie psihologica la probleme exis- practica reflectiei existentiale terain continuare. rezultate rezultatul optiunilor crezi ca §i alegerilor tale? Cum valoriior (I. este unde doreste ce doreste in ce X sa ajunga sj incotro se a§ putea sa derii propriilor sale resurse. sentimente. prin scopurile sj cu terapeutul. fi la randu-mi cu ele sau dac8 m-am confruntat. Desj analistul existential nu-sj propune explicit restructurarea personalitatii clientului. de a fi prezent sj consdent de propria sa viata. partenerii dialogului existential viziune asupra vietii va influen{a modul in care lucrezi cu cazul R? s-a 3. readuse in prezent fi au afectat unele dintre alegerile tale viata prezenta? 2. starea de victimaj subiective. a intelegerii universului interior. in situatia in care m-as. pentru capacitatea de a susdne acest tip de dialog. integrand-o cu realism lutnea interioara a §i orientat asupra anxietatii sj autenticitarii. ascunse. se de a decide pentru sine sau de a rea. Clientul descopera X de la mine el? fi ii sj cum treptat asteptat. dar sj a reactiilor unei alte persoane. tential. ceea ce a stituit miezul dialogului de la o mai buna clarificare condus treptat. de sensul sj resursele sale. conceptii. pe SITUAJIA §1 RELAJIA TERAPEUTICA il angreneaza intr-un proces dinamic de autoconfruntare pro dialogul existential. Dar. la redimensisine. ci sj sau parMarturisit sau nemarturisit. tn cazul R. terapeutul formator propria ta de analiza sj suport psihoterape- ma poate el intelege el sj ajuta? ?mp2rta§esc §i inteleg impreuna o experienta de relatie din perspectiva semnificatiilor ei. sa os- fiu un suport pentru • • excese sexuale. este cum putea sa-l ajut s3-sj pe panta nevrozei. singura solutie care i-ar cariera artisticste refntoarcerea la teatru. nu doar cu tentiale. Toate aceste alternative existentiale au conterapeutic.ura a? putea sa-l devictimizez? • cum traieste sj ce semnificajie au pentru el „activat" s3 devinS dintr-o persoana pasiva. terapeutic. din relatia sa poate formula sj allele. a anxietatii existenaceleas. priei „filosofii de via0" de timpul Intalnirea eu-tu care se petrece in angreneaza un proces de consent. desfasoira un de dialog terapeu- cand readuci in prezent acele experiente? cand 5. Suport de antrenament formativ in analiza existenJialS indreapta. clien- interanaliza pentru pregatirea disponibilitSt. intelege sj expepentru optiunile sj atitudinile sale? Cum comportarimenteaza el in prezent alternative viitor? mentale care sS-i deschida o poarta spre care ghideaza lata cateva dintre interogariile egala procesul analitic existential. amintiri sj asociatii semnificative. • A. a alco- mod as.tienta de participarea ei in construct acestui „rol". inteles. pe langa reexperimentate de client din perspectiva sensurilor imbogatite. daca ii aspect? marturisi tot adevarul. viata. simtit. autoabandonului? ce semnificatii au pentru mine conceptie despre sine. confruntare sj catre terapeut. asupra caro- 132 in rivalitatea cu „instanta" materna. Cum poate depasj clientul impasul exisce ce motivarii il anima sau il blocheaza. se centreaza pe doua nivele: Lucrul cu formatorii - autoanaliza §i In cazul in care posibil sS alunece nu se va realiza in arta. interese vitale. nu cumva povestindu-i despre sufennta expun mea ii fac sj lui r5u? Nu cumva ma • extinsa in planul cunoas. sau cutare • oare el in ce crede sj de ce? • resorturile intime. Poji sS-ti reaminte§ti perioade din viata ta cand ai resimtit anxietate in fata necesitatii 4. acceptand Din tul este perspectiva analizei existentiale. reflectie (adaptate de tipul: de o parte.-. clientul.ansa iasa in voia tiale. atentia conferi sens solutia. indepartand pas demoland argumente tand alternative de cu pas. In ce moduri ai resimtit anxietatea U-ai manifestat libertatea sj responsabilitatea? In ce masura r8spunsurile tale la aceste intreai bari sunt relevante pentru modul in care pentru el ce semnificatie au aceste lucruri? presupune din partea terapeutului un efort continuu de autoconstientizare a propriilor reactii. la o diminuare a anxietStii. onarea sj reevaluarea propriilor eveniImpasul emotional a fost depas. o disponibilitate de autoevaluare abordat cazul R? corecta. Mitrofan) Terapeutul strategiile sale existentialist. pot util sj de ce? un mod natural de a se responsabiliza pentru destinul sau. un caz prin analiza B. in ce grad liber- tatea ta s-a modul in semnificaUi au evenimentele pentru accepta viata. afirmarea sj renuntaiubirea. rezolva In rest. Cum cu ele? Dar in fi situatf! asemanStoare. eu sj cum as. evenimentele cu care se confrunta? • . Alte cazuri exemplificative analiza sj - suport de interpretare.terii. confruntat probleme. optiuni. Casatoria bSrbatilor nu-i vor sau schimbarea la nesfarsjt a problemele. poate oferi suportul de dialog necesar unei sj autoreflectii reorientaYi interioare. 1. fntrebgri suport cu caracter prob leipati. se confrunta cu intrebari • cum il percep sj evaluez pe X in acest ra terapeutul existential e bine sa-sj indrepte rSmane instabila toata viata dar. de fapt? • nevoi sj dorinje. ancorata in rolul de „victima". atitudini.i resurse. s. el ii pe cazul R) Se lucreaza cu fiecare membra al grupei de studenti §i fiecare lucreaza cu sine insusj in afara seminariilor. in confo imitate cu structure cileze intre frigiditate sj sa. in masura.Capitolul 4 Psihoterapia existenfiaia sau experi&nja cSutarii sensulul De la pierderea de sine la regSslrea de sine fiinjei 133 cateva dintre punctele de dupa G. o persoana cons. optiuni. te-te la Ce alegeri importante ai facut? Gande§un punct de rascruce din viata ta. precum sj propria imagine sj 1 psihologice de a aborda existentiaia. clarificare a proo con§tientizare. tarile ei? sau cu posibilele efecte imaginate Sugeram forma Te-ai confruntat cu probleme similare? analizei existentiale relatiei terapeutice. Ei nu stare i§i propun ci sa „vindece" o judecarii lui? de suferinta. accesul lui sj la „filosofia imagi• nu cumva ma evalueaza gresjt sj isj decat sunt §i neaza despre mine cu totul altceva simt eu in realitate? vot • nu cumva va remin^a la mine. sub Ce experiente din viata ta iti permit sa te frSmanidentifici cu R? Ai incercat unele din 6. ura $i problemele esemjale: moartea sj viata. reexperimenastfel exprimat in asumarea responsabilitStii privind alegerile tale? In ce moduri ai experimental anxietatea in fata necesitatii de a face alegeri? Ce ai simtit atunci? Ce simd acum. Seminaml A. unea asupra situa(iei lui schimbe vizide viata. anumita s3 acceada impreuna la de a face alegeri? Privind asupra vietii tale. asteptate ale acestora in cadrul . Ra- de reflectie utic este implicat intr-un proces acesteia din persvietii sj semnificatiilor gandeste asemanator mie in aceasta responsabilitate in asupra pectiva suferintei fizice sau morale. constient actul clientul se confrunta in propriile lui creeaza receptiva peutice. evaluat suportat evenimen- Intalnirea terapeutica prilejuies. imbogatita §i porteaza lucrul cu R la aceste elemente in contextul vietii tale. Dar a tic.it. la de cl In ceea ce priveste viata sexuala. problema? clientului. care uneori se dezvaluie in dialog. de tipul: persoana? • ce crede el despre mine ca despre problemele mele? • • Dar Astfel. de via^" a clientutial Acesta ii presupun posibilele restructurari benefice. ale constiintei de sine. Terapeutul. moment • al vietii lui? se activeaza preiuarea raspun- a cSpata §i exercitiul personal. mania sj iertarea. intelegand sj operand schimbarea semnificatiilor evenimentelor sj reactiilor la acestea. ca sj de libertatea sa de arestructura. Corey). va dubla reflectie sj autorevelare.ilor viata sa olismului sau suferintei existentiale. barile aut nanaliza si clarifiearea isj legate de propriile sale probleme. finalizarea pregatita studiilor universitare) au gasit-o mai sa le fac5 fata.te impartasjrea unor experiente. iar mentele uslterioare (maternitatea.

Modelul terapeiitic 137 137 1 38 139 . referitor iubesti? !n ce la tine §i la cei ce crezi in legatura cu pe care ii crezi cS ai explorat pro- cu modul in care mSsurS ©mipjWsiM § dialoghezi cu R? Ce experien^S potentials ca terapeut te a§tep{i sS ai? pria-^ anxietate in legSturS cu pierderea s. 2. Metode §i tehnici terapeutice - Un caz paradigmatic abordare din perspectiva terapiei realitate 140 .1. R sS fie cam in aceea§i Care sunt problemele existentjale pe elemente te-ai putea concentra? Ce tehnici diferite ai putea folosi? 8. Ce diferen^e „Pot terapeujii abordarea problemelor lor existenjiale dacS nu au abordat aceste probleme in propria lor viaja?" rSspunde la intrebarea: TRANSPARENT*. Scurta prezentare (istoric.Capitolul 4 Cum te te-ai descurcat probleme similare? experience ale Cum tale cu aceste frSmantari §i se rela^oneazS aces- 9. viziune sj domeniu aplicativ) 136 2. 3.i cu ai putea rSspunde la aceastS moartea? Cum Raporteaza-te la modul in care a lucrat terapeutul formator cu R. tui stil te-ar face sS tratezi cazul intrebare astfel incat colnsilierea lui eficienta? 10. UMOR SI RESPONSABILITATE PRIMUL PAS SPRE SCHIMBARE Doru Buzducea CUPRINS 1. gesalte manierS? Pe ce care se centreazS analiza existentjalS §i care au relevanta personals pentru propria ta viata? Cum ai s3-§i orienteze §i asiste clientji in taltterapeuticS sesizezi? §i psihoanaliticS). Principiile terapiei realitate 2.3. fundamente. Ce aspecte ale aces7. Strategii ale rela^iei terapeutice 2. Ce simti tu §i moartea. ComparS aceastS manierS de abordare cu altS maniere terapeutice (nondirectivS.2.

Glasser. iresponsabilitate sj practilipsa confidentei. urmannd sensul degrabS pe prezent decat pe trecut: Con§tientizarea comportamentului are ca rezultat dobandirea identitSjii. aprecieri pozitive sau negative. popularitate se neimplinit.> '. respect.i ..ecurilor §i sentimentelor negative nu va putea schimba autentic pentru dezvaluirea sj „developa- dar este dinamic. „fara mentelor. Pratt. nesatisfacut sj lucrurile mai constructiv. ci se va concentra ?i in relajia cu clientul": atmosfera terapeuticS pe ceea ce clientul face facS eel pe ceea ce poate el sa sj este calduroasS. sj facand lucrurile eel mai bine ne vom simji eel mai bine. Orice umana are nevoie de libertate. se discuta orice altceva. pag. Terapeutul devine „cea de toate zilele" se datoreazS unei incongruence intre ceea ce simtjm sj ceea ce facem iar peste un „supervi§i zor" in procesul de testare a identitSCii clientului: valoare. sj dependents patologica ci libertate sj autonomic Acest prim principiu „deschide" noi parcursuri principiale de facilitare a implicarii. Uneori se simt bine in bucurie. cea mai sensibila cea mai completS sj rationala dintre toate formele de terapie centrals pe realitate. Terapeutul trebuie fie numele personal fecjiunea. comprehensivS. devenirca gasi sj sj cresjerea spre desavSrsjfe. Ellis. dinamism. Glasser a zitive a educa^iei. iar isj asumS responsabilipropriului comportament atunci nu are 2. Nu putem hotari sa ne simjim eel mai bine dar putem totdeauna sa hotaram sS facem lucrurile eel mai bine.G. Primul pas in schimbare este depistarea unui comportament autentic.H. insatisfactia. umor. Sentimentele bune sj pozitive sunt un adagiu al unui comportament responsabil. 303). unnare§te dezmaturizarea clientului. sa experimenteze in intregime sa incerce diferite alternative com- portamentale. Tot ceea ce poate fi Implicare personals nu inseamna axiologic sj sj religios. transparenCS ponsabilitate. „cum te porti ? ". Jung. scuzelor sau explicapor distorsiunilor. transparent sj responsabil. .idofiru!. H. uratul sj ta. Terapia realitate se focalizeazS mai mult pe comportament pentru cS este mult mai usor de schimbat. . Se urmSreste astfel eliminarea distorsiunilor a incongruentelor. Cristalizarea sj consolidarea identitatji personale precede Regula de baza" a vie^ii nu este alta decSt transparent Terapia realitate este cea mai sj simpia forma de terapie. cand te din nou depresiv?". DuBois. §i terapeutjior sj studen^ilor intrucat pretinde implicare personals. competent sj autentic. Nu se accepta scuze pentai comportamentul iresponsabil. L. Principiile terapiei realitate to resurse-efort. scopul tratamentului iar nefericirea este rezultatul sj nu cauza iresponsabilitatii. Cu preocupari in domeniu s-au remarcat sj J. Este este orientatS spre succes sj sj rezolvarea deseori aratand slSbiciune. schimbarea sentimentelor farS a schimba mai intSi comportamentul. \a sj este anxios. sunt satisfacufi. istoriei personale. Zunin. dacS clientul va spune: §i nevoie de psihoterapie. faca mai mult. anxietatea Golgota noastrS proprie se as. orice subiect dorit de catre „sistemul client". Welberg. sa Ne influenteazS experien^a aici sj focalizSm pe ceea ce poate clientul performan^a. II va intreba: „ce poti sa faci frecvent proeste pentru a simji mult mai competent?". este Individul responsabil „m3 simt mizerabil strategiilor a tehnicilor utilizate. ca nu putem sa o schimbam in sensu! rercrieru tctdeaui'. prezent neacceptandu-se scuze pentru inausa tenticitate sj distorsiuni. plictiseala. P. res- de individualitate care se dobandesje prin interreJafionare socio-umanS sj se reflects in sistemul izolarea. cum se comporta. Pentru obtjnerea controlului social acctntu! autonom sj cu suficient suport psihologic depresiv" atunci terapeutul in loc sa intrebe pentru a obtjne de adevarat. 302-323) au prezent. in general. Kaiser.Capitolul 5 Transparen|S. admite imper- Simpia discujie asupra problemelor.. logistica vie^ii. AceastS implicare trebuie facutS astfel incat clientului sS-i fie cat mai continuu despre incongruence clara cu putin^S. prietenos. presiunea psi- cu teoria individuals a cauta rafiunea lui Adler hosocialS are efecte asupra . name" iubi|i. mai pu|in pe sentimente sj mai acum.it Sentimentele tcntl titiij s. Cand fac nitatilor terapeutice. Aceasta bazeazS pe faptul ca este o terapie mai putin tehnica.terne de refatje socineputin- de intrebSri. fixat §i nu poate fi regandit sau modificat. Ne concentram pe prezent. se bazeaza pe bun simt. de a i se rosti numele sj de a fi cunoscut ca om. fiind mai curand o metodS preventiva decat una de restaurare. in statusul als. voltarea sj singular. Principiui filosofic fundamenindivizii sunt tal al terapiei realitate este acela cS Injelepciunea tangibile (subiectui sj formarea. socio-economic fiintS in filosofia de viata. corect. cinstit.ul a ciiut-. „spunem mai multe despre cum este §i nici „spunem. iratjonale. gandire pozitiva sj aciiune. Nu accentuam empatia ci spunem: „acum inteleg ce simti.l'tr. Reprezinta mai degrabS un proces de predare decSt unui de vindecare. se foloseste mod mai te bine. Spre exemplu. comportamentale proprii. competen|S. umor fi responsabilitate — - primul pas spre schimbare 136 1 . Incepand cu anii '60 sj-a extins Se considers ca omul fSra identitate. Se bazeaza pe dezvoltarea unei filosofii pope implernentarea unui stil tatea descris prin prisma principiilor. cu identitate se simt acceptafi.functjon3rii" emotjonale dar. rea" distorsiunilor. sj un fenomen psihologic circular. Intra-devar. Terapia realitate ofera o alternativa clientjlor. trecutul este „osificat". dar haide sa vedem ce vrei sa faci acum". §i Adesea se raman uimiji mirat. Scurta orezeii tare si (isforjc Jmz Acceptam realitatea a§a cum este ea pentru Sorgintea acestei orientari se afla in tradi^ie. depresiv. cu lui nomi sj responsabili. in Procesul terapeutic se focalizeaza pe suportivS. Consjientizarea comportamentului prezent iresponsabil sj inva{area modurilorde a deveni responsabili sunt factorii cheie in dobandirea unei identitatj de succes. es. in faptul ca on-. atunci se simt eel mai bine.i cand li pun dezvoltand puterea clientului in realizarea unei congruence intre sentimentele sj pattemurile Acest gen de terapie considers ca nevoia psihologica transcendents tuturor comunitStjlor sj tuturor religiilor este nevoia de identitate. clientji sunt auto- transpersonal). Se opune tuturor ratjonalizSrilor. niciodatS nu le intareste. este usor de Tnteles.a ." (W. apropiat. Putem sj puncte auto-determinatj. incearca sS le sfarame. incurajatoare. intunericul. Glaser & dezvoltat opt principii de bazS ale acestei viziuni terapeutice: • Principiui persona! sau „implicare personals „de ce crezi ca te simp depresiv?" ii va raspunde: „ce faci tu de te simti a^a depresiv ?". L. Suferin^a noastrSm incompetents ci. iar o schimbare in aceasta sfera precede totdeauna o schimbare in sfera sentisebit de dificila este Zuin sj altji. terapia ra|ional-emofionala a A. dacS un subiect yizmnea Va fi lui W. cu ceea ce ei fac in mod concret. Principiile terapiei realitate pus pe autoanalizarea comportamentului Se impleroenteaza responsabilitatea personals asupra patternului comportamental. 1978.1. : • riamemte filosofice psiho logjcei Bazele acestui sislem terapeutic modern sunt puse de catre psihiatrul W. motivaiii §i succesului. responsabilitate. cu mitologia nu misticismu! lui C. U j . Terapeutul binevoitor. de viaja constructiv. cu sSnatatea mentals. rapida a problemelor eficienta in nu in ultimui rand este cadrul coordonatelor timp- carea unor gre?eli deja con§tientizate. AjutS clientul sS actioneze pozitiv pentru realizarea unui comportament de succes „aici sj acum". eventual le discuta Nu se vorbeste comportamentul clienjii astfel sj nici sentimentele. este „ Responsabilitatea individuals Glasser si Zunin (1978. fac Cand clienCii se simt mai bine atunci vertiginos popularitatea Tn randul comusj Se considers ca persoanele care-sj dezvolta o criticiste identitate gresjta tind sS fie singuratice. Trebuie confruntati cu realitatea.i comnortamertul surt m^K-J. pag. la via^a tot ceea ce doresje cu este 2. de^in speranSubiectji lucrurile bine. • nl schimbat este prezentul imediat. Se comports rigid sj ineficient. Se discuta trecutul doar in mSsura in care Focalizarea pe comportamentul prezent acesta clientului. Terapeutul nu va spune clientului: sa te sim^i depresiv" vei simji in acest sens responsabilitatea fund sinonima L.

la maturizare. Nici unui plan nu I Se elimina exprimSri de genul: „Vad ca n-ai facut asta". inserts in inseamna stabilirea la comportamentul un comportament buna strategic julie |i este de a mentine o implicare planul fi gri- angajament. costurile. in scopul de a nu fi un detectiv programat pe „de ce-uri?". de aceea angajare de sa echivaleazi cu responsabilitatea profilului cu Tntanrea Confruntarea nu vizeazS autonomia. Nimic mai fals. Se aplica de cStre parintii copiilor. Dupa o pauzS oarecare i se explicS faptul ca pului. nu este un judecatorsj nici un „ghid moral".ecurile natiile psihogenetice ale subiectului. Trebuie sa dis- opune diagnosticului dar necesitate.m. Planificand reevalueaza judecatile axiologice anterioare si se regandesc anumite componente ale planului. 1989.3. la integritatea nici valorile personate. clientului dar. anxiosjlor. • determi- Eliminarea pedepsei pentru es. situajiei.irea felului de a gandi sau de a discujii asupra pe tnjelesul tuturor ?i poate fi aplicatS fara un efort prea mare. Nu judeca §i nu sanctioneaza. adolescentilor cu probleme. un fel. Uneori un angajament scris este extrem de important. Pozitivitate sj inseamna responsabilitate se face prin de cStre de catre patroni angajatjlor. pag. „simta" singur §i neputincios. $i tim- terapeutul trebuie sa fie extrem de atent. Acesta trebuie sa fie realist. Cei doi 2. dragoste §i .ee sau non-implicarea nu sunt acceptate. respect. Este capabil de decizie. planul va fi sustvnut in implementarea practica.ec. insa utilizata Exemplu: performantele a comcreta a acfiunilor. Mutatja spre un comportament responsabil nu poate fi facuta obiectivismului. Totdeauna confruntarea pozitiva valorizeazS clientul. • Asistarea clientului in planificarea unui responsabil: nu accepta scuze. se cSpatand identitate. concentreaza pot 2.138 Capitolul 5 139 • Transparent. evitandu-se pe cat posibil metaforele |i limbajul ezoteric. eliminS pedeapsa. Este extrem de important ca planul §i contractul terapeutic sa fie sense. nu este altceva decat un fals conflict. In schimb. didactic.este se cand clientul • Confruntarea: este o strategie absolut necerealitate pretinde sj Forma de comunicare precis. sot. bazata pe faptul ca terapia clar §i adecvat Se folosesc „Daca anticipezi e§ecul. Conflictele adevarate sunt cele care clientul prive§te pe geam terapeutul ii va spune: implicat este nimic interesant afarS". James. vede ca pe o „terapia O tehnica des intalnita este nu va fi verbaia de 50c" care frecvent. tatea de a obiectiv. de cStre preoti enoriajilor.te testSm continuu realitatea §i se miscS clientul. sj sj intentionata a Nu se accentueazS pe empatie.d.2 Strategii ale relatiei terapeutice: protagonist (terapeutul sj clientul) sunt convinsj de succesul planului stabilit. 51 detaliile planului. Se prefers planuri mici dar sigure.a de orice persoana neimplinirile lor. instructiv in procesul de reconstructie a fiinjei clientului. clientii care solicits psihoterapie cred c& terapeutul vrea s3 auda in primul rand necazurile. se accepts scuze pentru gresdi se renunt. • Nu se renunjS niciodatS: chiar dacS clientul nu va obtine succes in toate etapele sau Clientul: „Ce crezi tu despfe mine?" Terapeutul: „Cred ca e§ti nebun". directiv. comportament unei strategii de trecere de autoprogramat pe es. Procesul terapeutic se desfa§oara sub imperiul logisticii al 51 alternativele posibile. noul plan are inserat in el succesul. deoarece aceasta sara. In procesul de evaiuare terapeutul trebuie sa fie activ 51 ai de gand sa faci ceea ce ai spus cS faci?". • Rezolvarea conflictelor. de exploatare $i de modificare a stilului comportamental. secim)ele ce pot sa apara: atunci gres. Este contraindicata analiza viselor deoarece accentul este pus pe constient §i nu pe incon§tient. Metode si tehnici terapeutice: pe discutarea intarirea planurilor ce imsefcare care nu se pune niciodata. nici sj reprezinta bucurie. deci se dovedeste a nerealistic. Nu este centratS pe boli psihice. Este o disciplina terapeutica ce consul in abili- determina comportamentele pozitive. intrebat de ce lucrurile merg Te-am intrebat comportament. fericire bun3 dispozitie. Terapeutul nu empatizeaza gre§elile clientului. Mustrarea ci nu rationalizarilor clientu- erori. ce ai mentul sau §i de aceea trebuie sa se implice intr-un proces de evaiuare §i Judecare" a propriului vom cand intreba: „De schimb esuat?". Unele conflicte se dezamorseaza f3ra nici o intervenrie. DificultStjle circumstantiate nu scad Pe baza principiilor terapeutice anumite asigura „fluiditate" §i se pot sabili strategii ale relafiei terapeutice care continuitate procesului terapeutic (Gilliland. se cere fluiditate $i obiectivitate. O piarda valabilitatea peste cateva zile. Este simpla. atunci se sul de meditatie.i caderi.te exclusivitatea • s. Asemenea terapie exclusive %i responsabilS.i nici sacralitatea. moment de victimizare. Rfisul §i §i umorul Decizia angajSrii in actiuni responsabile: reprezinta piatra unghiulara a terapiei realitate.it cu u§urint. ceea ce inseamna alegerea de a fi pasiv. In analizarea consecin[elor con5i pe termen lung §i ac^iunile specifice tureaza un proces structural §i rational pentru garantarea reconstructjei fiin^ei umane §i implicit dobandirea unei identitati de succes. tinandu-se totusj seama de con- cu regularitate o activitate meditativ8. pentru iresponsabilitate va fi sj irationalitate. Cea mai aspectelor negative ale existen^ei adancesc depresia sj nu contribuie la imbunatat. Este imperios necesara decizia aplicSrii planupoate sa-sj lui stabilit. explicatiilor lui. maritale. concentrarea pe consecintele unui comportament iresponsabil este o solutie mult mai buna decat pedeapsa. Individualitatea celor planificate este vitala sj de aceea este bine ca s5 nu I se impuna clientului absolut nimic.ec la autodeterminat pentru succes. nebun „nu este omul fara responsabilitate. §i nu exclude formarea responsabili- tatea celor ce practica psihotarapia. scopurile intermediare cazurile de autism retardare mintala. Poate exista si o agenda in care se noteaza contractul. argumente sj motive pentru esecuri s. ci este focalizatfl pe incompetents §i iresponsabilitate. II vei avea" ca modaiitate de schimbare duce la stabilizarea valorica a esecului. • Controlul spontanS.a la stabilirea nici mai transparent unui nou mod de mai responsabil.a. Aceasta conduce peirderea respectului. actiona. planul zilnice. a locului a activitatjlor ajuta foarte si in toate componentele planului. 225-228): Bowman. „Nu te-am In rau. Cea mai adecvata strategie de reducere a stresului este de a nu face nimic. DacS nu merge in nici perception proce- iubit iubitei |. aduce „inutilitatea" in terapeutilor experti. clientul iti mareste substantial §ansele unei schimbari potentiate sau poate stabili la rnodul reflexiv anumite alternative posibile de schimbare a modului de viata. ceea ce se crede a fi un conflict. Terapeutul este §i rational. viatji pentru lipsa de performan^S: noua paradigma. Motivada intra angajare asigura succesul planului. este dialogul deschis. DacS mult • la Nu limpezirea lucrurilor. Se discuta iau in calcul flexibilitate. de a practivca un comportament de as. delincventilor §i in conflictele terapeutice. umor Pozitivitate: terapeutul se §i ?i responsabllltate — primul pas spre schkitbare Evaluarea si reaiizarea unei JudecSti axiologice asupra propriului comportamcnt: fiecare subject este responsabil de comporta• pentw un Terapeutul nu va deprecia sau blama clientul „De ce merge rSu? " este o esec.ce un sistem terapeutic bine consoiidat. Umorul este o parte a procesului terapeutic s. Scuzele unui eventual-es. de cStre istoria psihoterapiei. conduc la schimbari comportamentale. esecurile. Stabilirea §i Pedeapsa reclama obedienja iar consjientizareijgconsecintelor conduce la perceperea schimbarifca pe necesitate. O data stabilit. in interiorul limitelor motivational. cu nimic din responsabilitatea clientului. dezamagirile sj Terapia poate fi realitate este un sistem de idei care"' insus. Pedeapsa este un obstacol in plus in calea succesului orice aluzie critica la adresa clientului il poate face pe acesta sa se confruntat in maniera in care se poate simti acceptat sj puternic. Responsabilitatea pentru activitSjile constiente duce succes. nici nu-1 Nu este necesar sociala in care traies. sojiei. cuvinte potrivite. De cele mai multe ori. problemele. 1 Pentru prima data in discutie ceea. „Vei incerca din nou" niciodata nu se renuntS. se decat prin confruntarea directs scuzelor. si • Planuri contracte: numarul sesiunilor responsabilitatile te- Se aplicS in special psihoticilor. §i Nu este indicata in se siguranta sj nu la rapeutului sj clientului. cu un rise scazut de es.i de aceea se dezvolta abilitatea de a vorbi liber §i a rade de propriile grejeli §i recunoas. acesta responsabilitatea clientului nu accepta „scuze" Clientul (Hemingwey).teptare. niciodata nu sj tingem intre conflictele adevarate §i cele false. De cele mai multe ori. motiv pentru care nu necesitS tehnici speciale.

a ales cariera militarS. deloc a fi unul care a gangsteri ^i care Terapeutul: in munca mea. parte a implicarii clientului in terapie este sS-i propriei sale faci sa castige controlul asupra sa determine vieti. daca este lasat s3-sj tenta. clientul incearc8 s2 convingS cS nu poate fi inteles felul in care a comportamentul trait. ci din ordinul comandantului. nu arSti trait intre Terapeutul: Nici eu nu sjiu cu ce a? putea sa ajut daca nu stabilim impreuna de ce anume ceea ce face el acum sj sa se evalueze in ce el. Ce vrei sa spui? Am fost obligat sa punct se va face anume sj Clientul: le-ai SigurcS am vin pentru ca nu mi s-a dat posibilitatea Terapeutul: urmeaza sa facS in s. Probabil ca va fi nevoie de trei s. Il vom s. 27 de cine ai putea vorbi mai uspr?'' sau „Poate am sa-i ordone vada un specialist sj Lucreaza la Baza MilitarS americana din Germania. Daca e de acord sa vina pentru am intrat intr-o gas. sa vada nu ai fi reusjt nici un ratat. La prima §edinta de terapie prezinta un nivel ridicat de anxietate sj multe putea discuta mai mult despre ce s-ar fi intamplat daca nu veneai la consiliere. aceste trei s. Terapeutul: Daca" nu ai vrut sa vii. mai multi copii problemele mele. G. inainte de a intelege ceea ce sunt. Corey. Problema poti ajuta sa revin pe drumul eel mea de fapt nu e legata de droguri. este controlat din exterior. Terapeutul: Ce e cu armata sj cu regulile ei? Se da astfel clientului posibilitatea sa spunS ca ce probleme are. Acesta este punctul in e altceva avut experiente de viata diferita de ale tale. asupra carora tu ai control In acest moment. Am lasam s3-sj povesteascS viata detaliat. trebuie impusa o directje pozitivS pentru ca §edinta sa nu se defensiv. a fost alaturi de mine la fost batut tot timpul. ci de armata sj Pe de alta parte.edinte. In terapia realitate care te-ai gandit pentru a o evita. mai de acord cu aceste limite. Dupa ce s-au prezentarile. Principiile sale sunt aplicate atat in scop preventiv cat sj Capitotu! 5 Transparent.i cat de nefericit a face s3 se concentreze Am asupra prezentului. Ar fi putut gasi o modalitate de rezistenta mult mai dificila. una care este impotriva modu- inseamna neapSrat ca nu te pot intelege. pentru ca armata crede c5 am Au presupus c5 tu Sunt o problems spui! personals pentru ceea ce este. in Este nevoie ca el sa nevoie ce sj am prin ce am trecut. drumuri. Ne putem daca face o idee despre felul de a fi al clientului il eram sj a trebuit sa traiesc cu un unchi. Pentru c3 e cu totui altceva ca ofiterul probleriia sj vrea sS-mi dai aceasta jansa. este rolul terapeutului. Chiar daca am comandant sa sa sesizeze la el o Manny. la Cu In acel siguranta ca un moment dat cunoscut ce clientul care nu. umor. in cea mai mare parte pentru cS nu am avut lucrurile pe care cei am incercat - Un outsider din start. Desj el se percepe ca un client involuntar. chiar sj doar pentru ta singura ^edinta. va trebui abordata direct problema capacitatii terapeutului de a-1 intelege. As. vom Adeptii acestei viziuni terapeulice incurajeaza pe orice persoana responsabila sa practice terapia realitate. angaja in discu{ii privitoare la posibilele consecinte ale angajarii sau dezangajarii sale in programul de terapie. 1991. vom folosi timpul in cea cate am trecut eu. prefer sa incerc decat sa raman iarasj pe Terapeutul: din scoala pentru trafic de droguri §i activitatea s8 infractionala. Mi-ar plScea s8 am posibilitatea sa aceaste cunosc mai bine. este provocat sa con§tientizeze ca a accepte terapia ca alternaconcedierea din armata. Dar tu esji acum aici sj de tine rapeutul nu-i va depinde in cea mai mare masura cum acest timp. se Dar ai intrat fi singur pe venit? us. la un moment dat el sa se recomportamentul sau prezent. s8u. Sunt ratat in viata. nici nu-i va impune sS vorbeasca.edinta. grea. de !a supozi{ii la sco- puri terapeutice: Exemple de remarci care ani. Initial. se pot obtine mai u§or informatii despre sine cand el insusj accepta ca are cu adevarat acea problems. poate ca mai mare masura' pentru a-1 invSja in ce consta fie pregatit sa cat mine.a cum am crescut meu m-a alungat de acasa pe cand Din nou se face apel la bogatie. am ratat tot §tii Sunt aici nu din vointa mea. nici nu va spune de asemeTerapeutul nu il va il eu. 236-241) ini{iaIS Terapeutul: Ai dreptate. Dar asta nu o problema.. Daca va fi Cum sa isj ai In acest putea intelege tot ce mi s-a intamplat? moment este nevoie ca terapeutul deveni ia unele precautii pentru a nu cat de intereat cat de ratat ai fost tu in trecut ci. dar vreau s3-ti arSt pentru care sunt atat de aiurit acum.cS de infractori §i de atunfost alungat inceput sa fiu un ratat. In acest fel ii poate fi mai Clientul: aici Tu ai vrut-o. pag. te ai procesul de consiliere. mutand discutia de la prezent. Clientul: Desj nu sjiu cu ce m-ar putea ajuta asta. nici nu incurajam „recitarea" biografiei ca explicate pentru mS ceea ce reprezinta comportamentul sau 3.a.coli individual sau in grup. Batranul ai fi crescut as. accepta neconditionat. Clientul: ales vei folosi dar va insista ca fere la impune despre ce sa vorbeasca. E§ti pregatit? transforme intr-o lamentare in care clientul sa argumenteze ca nu este de aczat pentru suferintele sale. Se practicS s. nevoile sj perceptiile.ura fi: „§i cu sau de viata. aud vei putea fi. in vom putea proceda dupa ce mi-am petrecut ataxia ani retras.dacS stSruim asupra cum Daca tu ai decis ca e mai bine sa ma vezi pe mine decat sa fii dat afara. dar eel putin sunt un Pe cuvint de onoare. ai nevoie sa cum Batranul meu nu in situatia datS. §i asta. motivele Clientul: Bine. Scopul terapeutului este clientul sS O Clientul: PSi. Mi-ar plScea sa te invingator povestindu-mi despre lucrurile sj faptele N-a§ vrea ca ei sa ma dea afara. dialogul a decurs dupa urmeaza: facut menduS rezis- care clientul. Desf3$urarea procesului terapeutic Terapeutul: As. nu incurajam in scopul restaurarii personalila^ii clientul isj exprimase dezacordul umane. face el examinand daca ceea ce viata acum il ajuta sau nu. el nu va fi preocupat sa-sj schimbe comportamentul. Ce s-ar fi intamplat dacS n-ai nea ce se asjeapta de la el. Un caz paradigmatic — abordare dupa u§or sa vorbeasca sj se poate pune fundamentul din perspectiva terapiei realitate pentru o implicare mai efectiva a lui in procesul terapeutic. a§a o vede el acum. Manny: un Evaluarea ratat? (cazul este preluat de toate acele reguli de Mickey Mouse. spunand pur sj simplu: „Nu vreau sa vorbesc!" fost alegerea lui sa tiva la bun. ar initierea reiafiei terapeutice ar putea putea us. Face ca el sa fie consjient are lui fn aceste conditii. face ca totusj ai venit? Clientul: va reaminti ca nu i a vrut sa participe la ^edinje. avea nevoie. incerca sa-i infrangem rezistenta. Cred ca am putea fi cu trecuta dar. prima §edint3 dupa ' im urmeaza: Mai mult decat atat.ceface el acum .edinte in timpul carora se va evalua pentru a ne face o imagine asupra a ceea ce ii poate oferi lui consilierea. fi dat tacand. va privi Am ci Clientul: Se considers ca aceasta a fost o sansa care mi s-a acordat inainte de a afara. lucrez cu ceea ce clientii mei fac in prezent sj cum isj conduc usurinta propria viata. . eu nu sunt foarte de viaja ta atrasj masura se poate lucra cu De notat ca te- a trebuit sa infrunte tot ce am infruntat eu. Niciodata nu am fost in stare avut cu adevarat o -mi pastrez o slujba. fi sa totu§i in stare sa vad lucrurile la fel ca tine sj simt la fel. §i tu le au.140 Acest model terapeutic s-a bucurat de succes in cazul unei categorii variate de clienti. vrea sa discutam despre motivul pentru care ai fost trimis la terapie sj ce beneficii ai putea avea in aceasta primS s.si responsabilitate - primui pas spre schimbare vrea sa and mai mult despre consecinjele concedierii tale sj modalita^ile la Terapeutul: As. in fa^a de faptul ca venise la terapie. Dar din nou. tat control sj sunt cu adevSrat un ratat. Nu vom ci il patternul de invinovatire (blamare) in care clientul se absolv8 de orice responsabilitate sau alte institu^ii darsj in viata de zi cu zi.edinteie de terapie I care avea daca copil alegerii. as. Daca ar fi trebuit ca tu s& treci prin adversitatilor intampinate fost el in trecut." „E§ti dispus sa spui de ce e§ti aici?". Acest proces poate fi faciliincurajandu-1 s8 isj analizeze dorintele. Apare insfi pericolul de a pierde din vedere comportamentul sSu preferat . cum se Clientul: consjientizeze beneficiile de care s-ar putea vada care parte din viata lui este sub bucura urma consilierii. manierisme corporale. fie cum serioasa cu drogurile.

. apartenenta. posibilitatea de a se inrola in I-am sugerat programul de electronica al armatei. sj CUPRINS 1. In felul acesta l-am adus la o interpretare sense in detaliu realizate. dotat pentru aceasta munca.142 Capitolul 5 tru a Nu ai nevoie sa-mi cunos. ajutat sa-sj faca planuri imediate 2. A afirmat la un moment dat c5 dore§te sa fie altfel dar ca nu |tie cum sa o facS.Galceava" \f 1D/ .ti copilatria mS ajuta? Nu trebuie sS §tiu mai penintai realists a comportamentului. Perspective in desfasurarea procesului terapeutic 4. Berne • „Te-am prins ticalosule" „Femeia frigida" J65 66 J • „Pata" • . putere. ar une responsabiiS. lamenta cu ceva care lui ci va face Varstele unei teorii - viziuni §i influence 144 144 sa-§i schimbe 2.1. ceea ce stat in pusc2ria militara din cauza drogurilor. le ANALIZA TRANZACTIONALA DECODIFICAREA. tranzacrii %\ jocuri psihologice 3. Scopul nostru a fost acela de a-l determina sa vadS ce pasj ar trebui sa faca pentru a deveni o persoana de succes. marginea planurilor ana- specificate care ar putea determina schimbari constructive pentru liza le el.2.edintelor de terapie astfel incat la sfarsjtul 2. funcrionare. il vom intreba daca isj asuma responsabilitatea schimbarii modului de viaja. Un caz paradigmatic . Pentru acest lucru procesul terapeutic s-a bazat pe ipoteza ca prin comportamentul sau cauta sa-sj satisfaca nevoile de baza: tracfje.2. Sunt fiu altfel momente in care dar nu §tiu cum sa fac.4. Evaluarea interpretarea efectelor terapeutice este pregatit sS isj o discurie De exemplu. Aceasta'afirma{ie a oferit un subject de discutje pe nu discutam despre legaturile trecutului cu ceea ce tu consideri a fi o problems a sa in acest moment. In timpul care ne-a mai ritmas astazi as. Ceea ce vreau eu sa te fac sa merge sau nu merge in viat. libertate sj disNu i-am judecat comportamentul ci lel sa procesului terapeutic a fost capabil sa-sj analizeze programul de acriune pe Analiza structural .3. Aceasta a inclus imaginea mentala pe care sj-a creat-o despre iar lucrurile nu se anun^a a fi mai bine nici pen- via^a pe care i-ar pl3cea sS o duca. Asemenea planuri au fost elaborate 2. fi aceasta sugestie. in care a con|tientizat se cauzele problemelor mele pentru a le putea rezolva? Terapeutul: Nu cred ca analizarea trecutului este importanta acum.3. Comunicarea Egogramele: analiza. Metode sj tehnici terapeutice 5. In privire la DacS ar lua in serios un prim pas catre o acrifelul acesta nu se va mai ghinionul soarta. patologie %\ scenariile de via{S 144 146 149 151 chiar pe parcursul s.i Aceste planuri au fost 4. cateva din lucrurile care i-ar plScea sa schimbe precum §i modalitajile prin care ar §i putea sa faca aceste schimbari. intram aflat ca §i-ar fi dorit sS se special§i DECONSPIRAREA SI INTERPRETAREA ESAJELOR ASCUNSE Doru Buzducea izeze in electronica chiar a admis ca ar fi Pentru ca isj doresje sj arunce o privire asupra propriului comportament. Simboiistica. De la scopuri la strategii terapeutice 4. Exemple • de jocuri psihologice — E. Modelul terapeutic 4. Am inceput prin a impreuna cateva dintre lucrurile pe care el poate modifica intr-o maniera constructiva. Modelul L-am realiste. O posibila paradigms asupra stadiilor eului personalitarii 2.a ta. Eu nu cred c2 te poate ajuta prea mult lamenta^ia atata timp cat L-am adus la punctul ca nimic din via^a sa ©gpMoJ i nu poate schimba fara un angajament personal. dori sa am sperat ca sa-§i reconsidere posibilitarile le pe care exclusese anterior. prefera sa discutam despre ceea ce te deranjeaza in comportamentul tau. EsU pregatit? Clientul: Ceea ce ma deranjeaza atat de mult e gramada de necazuri pecare le am. care l-am constituit.abordare Un alt caz exemplificativ • din perspectiva analizei tranzacrionale • 158 163 163 165 • Ada - „aproape un doctor" clasice ' 7.o provocare pentru Psihograma exemplificativa Don Juan 155 155 155 157 157 am provocat pe o faca. 6. Am analizezi. s. Prin aceasta tru viitor. Provocandu-l sS investigheze noile posibilitari de schimbare va realiza §i distorsiunile comportamentale care au generat e§ecul.1. sj mi-as.

RSspunde prin „da" substadiu. cat §i un sistem tera- PSrinte peutic direct. de grup. ts in persoane dar. descrie caracteristicile le putea omnipotent.Haris (1969). Poate fi educativ in sens pozitiv oferind protectie sincera %\ autenticS sau in sens negativ acordand un aju- se evi- ment • dat. Varstele imei teorii §i viziuni influenfe tehnicile dezvoltate pot fi adaptate terapiei individuate.computer" puternic aborale procesului terapeutic. ganduri si sentimente Gandeste. gandeste rational. Este originat familial §i un stadiu socio-cultural.M. poate fi Conceptele sj PSrinte: de regula. neastamparat. curios. Analiza tranzactionalS propune modelul model ce considers ca in fiecare eului. manifestandu-se in maniera de a simtj. Adult si Copil.-urra pot varia de la un individ la altul. - Stadiul Eului Copil: reprezinta o stare regreun psihic arhaic dominat de do- P lui Eric Stadiul Eului rinte copilaresji. Fiecare stare stadii active. observa stadiilor eului sj recunoa§te de zi cu zi: denriaza puncte la. 31): Teoria personalitatii ce lui isj stS la baza analizei in- regulilor sau limitelor impuse. Idealul acestei cadari tl reprezintS un stil de viajS autonom sine racterizat prin spontaneitate.eli fiind asertiv. 2. sj distribuie date despre sine si mediul Este factual. Acesta va spline subalternului: „iara§i ai gre^it". dogmatic. Nu da atentie vom prelua urmatoarea diagrama strucI. un „robot" depresiv. proceseaza exterior. im- A.M. autonomic §i autenticitate. pentru a in viata De asemenea sau „nu".. variat preluate in timpul copilariei.Berne (1950). J. nerabdator. vidual cat interpersonal. comune cu analiza existentfa- ambele punand accent pe calitS{i personale ca: onestitate. temator.Analiza tranzactionalS. ts Conceptia Berne asupra personali- Parinte: comportamente. distractiv sj natural. Este in acelasj timp atat o teorie de client sj la o gamS extrem de cuprinzStoare de probleme. Cauta §i gSse§te gres. prelucreaza. Uneori este intuitiv. supus. de adult sj de copil. Integrand-o in sistemul mai larg al metodelor terapeutice. Foloseste un limbaj absolutist. Un . p. Gandesle. ganduri si sentimente ca Copilul adaptat: este conformist. gandi actjona la un mo- vom opresiv. artistic. logics sj realists. rationale sj comportamentale onalS. ganduri si sentimente rejucate din copilarie. ramarcam asemanari cu terapia rogersiana in ceea ce prive§te recunoasterea dar totodata si de diferenja de rol directional ce-i revine terapeutului. farS implicatii de naturS emori• Parinte in Copil („ Parinte Magic". grijuliu si sufocant.Dusay stadiilor eului. alteori dependent reproduse din influ- Pentru a evidentia conjinutul fiecarei Eului start a ence parin\ilor sau conformist. alteori sj tordevalorizant. Ordonarea secundara a modelului structural ne activa sj asertiva. constiinta de circumstantials. Este un arbitru in Adult (A 2) Adultul nu este subdivizat comportamente. farS patima. tranzactionale se dividuals a care subiect aseamSna cu psihologia Este liber. Analiza TranzactjonalS accentueaza aspectele cognitive. pregate§te sj acjioneazS obiectiv. Considers cS deciziile noastre au la baza premise din trecut. Joines. devenind despot.. lipsit de tolerantS. Diagrama structural a siva a eului. Se descoperS cS o instanja obiectiva. lucid. §i criticist la modul negativ. 1987. maritale aplicata la sj familiale. suferS dubla influents a psihanalitStii despre zei freudiene $i a ideilor lui Paul Federn umane rebel sau nonconformist.1 Modelul stadiilor eului umane. Este o incitare la adecvare sj Adult Copil (C2) in Copil atitudirescrierea scenariului de viaja printr-o tic sj Stadiul de parinte se imparte in pSrinte criparinte educativ. FiecadezvoltS un re A - Stadiul Eului pulsiv. PSrinte educativ: este afectuos. direct §i limitat./' a altor figuri parentale lor start: raspunduri directe la persoanS este unicS §i responsabilS pentru situalia „hic et nunc". turala (Steward. adaptat. functioneaza clar sj precis. dinamice si observabile: stadiul de exisparinte. Obiectivul major este metamorfozarea §i maturizarea personalitatii personalitatii 2. Calculeaza. C Copil: - Stadiul Eului rect la situatja „hic et Stadiul Eului Adult: reprezintS rSspunsul dinunc". integritate. atitudini credin|e mostenite. Poate fi Impreuna cu propriile V3 1 Parinte. creativ sj spontan. • Introiec[ia parin\Uor Adult: comportamente. idei ce reprezinta nomenologicS asupra sale. De asemenea. („Micul Profesor"). este o cu unul dintre parin^i biologici. critic: acea parte a personalitatii care critica. Identilatea si nutnarul ace. simte sj se comporconform patternurilor folosite in copilarie. Are un comportament adaptat. continand sj norme. clientului §i o abordare feproblemelor prin imitatia altor figuri parentale. face reguli sj tine la drepturile sale. contractual §i rapid.Dusay (1978). individ coexists trei stadii de bazS ale Poate fi criticist la modul Copil Copil liber pozitiv urmSrind protectia altor adaptat & K. Teoria i§i are sorgintea in lucrSrile lui E. Copilul liber: este spontan. iar stadiul de copil se sj ancorat in realitate care primeste. stadiile eului. Copil in Copil (Copil Somatic") subdivide in copil liber copil adaptat. empatic. O pos ibiia pa radigmLasiffim Adult indivizibil dinamicS a personalitatii. simte sj se comports in maniera Stadiul Eului identificare Parinte critic Parinte educativ propriiior parinji sau a altor figuri parentale un numar Analiza tranzactjonalS se bazeazS pe conceptia umanist-existen$ialista asupra naturii umane. fara control.Adler care considers ca fiestil anume de viati. morala. lipsit de speranja sj cu sentiment de vinovStie sau un pseudorebel care se supune la tot sj la toate. propriul destin. cognitive §i comportamental-actionale.V. deconspirarea §i interpretarea mesajelor ascunse Capitolul 6 144 1. jucau§. unic in ceea ce prive§te seturile emotjonale. . revendicarile Eului Parinte sj dorintele Eului Copil. premise care au constituit candva un raspuns satisfacStor pentru nevoile noastre dar care nu mai sunt adecvate prezentului. fi mod real sj sj „opereaza"atat sj la nivel indi- 'Analiza funcfionala a stadiilor eului In continuare fiecarui stadiu sj place sa fie potentjalului psihic latent. decodificarea. fiind continuatS §i dezvoltata mai apoi de catre Th. Parinte (-P2) .

„Nu trebuie sa stari ale a eului creste in intensitate celelalte sa scada pentru a realiza compeneului trebuie asa fel incat sajia. Se manifests prin „osificarea" unui anumit stadiu. copil adaptat supradezvoltat. dezvoltam cs a acelui stadiu pe care dorim sa-l reducerea energetics a celorlalte stadii astfei sj transfer incat sa se realizeze compensatja prin depreside energie. fimc$ionare. In analiza acestora miturile 51 bit de importante sunt simbolurile. Exemplu de egograma completa I. Ilustram 157): toarea egograma (cf. « prin diminuarea (descre§terea energetica) a prin urrnastadiului de copil adaptat. incapabil de activitdti spontane. patotogie 2.. acestuia intre cele cinci „momente" ale eului. parinte educativ copil liber foarte scazut. Personalitate normala De asemenea. scurta sj directs analiza comparativa aracele trei stadii descrise de analiza tranzacta ca pe tionala sunt entita^i vizibile.. PC PE a CL CA Contaminare dublii si O Joines. (Copilul si Parintele acopera AdultuI) Stadiile eului sunt distincte si separate. mai multor stadii ale psihice. Atunci cand apare o stare a eului aceasta va schimbare intr-o anumita antrena modificari re sj [~| pozitiv in celelalte stari. egocentric si al[ii. ca si re- Comaminarea Copilului (componament halucinalor dellrani. V. lienii sunt egoisti Exemplu: „0atnemcearcd sa ma omoare cu raze cos/nice " personalitate §i in procente diferite. De egograma energesj tics a personalitatii. Exemplu: „ Toft sco- fiecare stadiu al titatji de energie contjnuta in (a alta in eului. nii Egogramele sunt reprezent&ri grafice ale can- alitate. I. continuu in interiorul altul. Acestea variaza de la o persoana disiribuiia functje de potentialul energetic sj de Aceste cinci forte psihice sunt intalnite in fiecare Astfei.2 Egogramele: analizS. A3. parinte critic scazut si copil liber foarte scazut. diferite figuri parentale.Holdevici. Aidoma se intampla si cu stadiul de copil. functionand dependent unul de un dialog dinamic egograme bune sj egograma poate ramane asa cum s-a schimbSrii „fixat" daca clientul nu ia decizia deosebalan|ei energetice. o persoanS copil liber va va trebui sa-si dezvolte stadiul de pot intalni sj punct de vedere structural cat Patologia structural unei egograme se fenomene patologice atat din la nivelul sj functional. schimbarea realizandu-se in constants. supusa regulilor construite chiar cinic. cresjerea energeti- oameni" (slogan C: „Nu pot avea Tncredere in nimeni " (credinta infantile!). n. Nu nostru. exista sj nici vreme ce fiecare individ are o egograme rele. delir sj alte tulburari • Excluziunea se refera la deconectarea (excluderea) unuia sau Eului. In diagrama citata. un actor are nevoie de un copil liber un mult mai dezvoltat decat alte persoane. schimbarea orice modifi- acest care a acesteia poate ft reprezentata prin personalitate sanatoasa are sistem grafic. observabile. sj (cf. sta- Egograma unui singuratic: parinte critic. folclorul. . iar are nevoie de un Adult supradezvoldiplomat tat. O cand instance propuse de psihanaliza (Id. Stewart. Superego) sunt ipotetice sj pot fi observabile ca sj n PC PC PE PE CL CA Comaminarea Parintelui (pdrerile sunt luate fenomcn socio-comportamental. Spre exemplu. este » Incluziunea apare atunci cand o persoana dominata de o singura stare a Eului. CL CAJ Egograma unei persoane obeze: parinte educativ ridicat. 1999: PC PE CL CA Contaminarea reprezinta amestecul stadiilor ducand la psihoze. stadiul de pSrinte este format din mesaje transmise de la cele trei Stadii (P3. deconspirarea fi Interpretarea mesajelor ascunse 146 Jntalta personalitalea fiecarui individ se o suma variabilis de mesaje preluate de la nesje de PersoanS HipercrilkS. Exemplu: P: te increzi in parental). Ego. cantitatea de energie sa ramana Schimbarea inseamna deci. 6 Analiza tranzacjionaia. adult si copil adap- Jack Dusay considers ca atunci cand o rn pozitiv tat foarte ridicat. C3) caractc(de regula ristice unei anumite figuri parentale mama sau tatal).Cap. c PC tretin PE CL CA sj Personalitatea terapeutului trebuie sa fie dominata de catre Parintele educativ in sens in- Stadiile coexists intr-o maniera latenta pozitiv. 1987: 28): nevoie de dezvoltare armonioasa sj distincta a tuturor stadiilor eului. decodificarea.

Persoanele ce adopts o astfel de pozitie vor sfarsj in ospiciu. Este enervant de plictisitor. atat din . Persoanele ce experimenteazS aceasta pozitie sunt cuprinse de teama. cu indiferentS agresiv. Eul Copil si eul Adult sunt excluse.Capltolul 6 Analiza tranzactional§. autodistrugere sau suicid. Tipul predicaiorului Eu sunt O. 2. . Th.S pot fi schimbate atat in timpul insight-ului terapeutic cat sj sub acji- P . Se consider.• sau tulburari launtrice.paranoida". Blameaza 51 nu are Excluderea umti singur stadiu comportamentale asociate cu la treceri rapide de la la incredere in alte persoane. §i sj ironie. Persoane red. Individul aflat intr-un astfel de parcurs existential a fost tratat in timpul copilSriei o stare a Euiui la alta. Harris (1967) distinge patru scenarii existentiale surprinse in manifestable comporta- Excluderea mai multor stadii Specificam feptul ca excluderea nu Supravie{uirea tn societate cu un este permanenta. existentialist din care persoana se raporteaza la unea unor factori externi. - tu nu estf O. depresie sj inadaptabile. Adult exclus Dialog bizar wire Parinte si Copil. purie in alte urma interacj.K. tn acest model se de speranja. mental relajionale: Eu sunt O. Fiecare individ se incadreazS intr-un anumit scenariu existential de pe pozitja caruia comunica §i inspirandu-i-se un comportament defensiv sj se relajioneaza cu celelalte persoane. marturisind „adevarul abso- lute „T: A Reprezentarea grafica a scenariilor existenfiale Cum crezi ca pulem realiza acest protect? P. Atat eu cat §i celelalte persoane suntem O. Este intalnitfl perper- sonalitatile instabile. Nevoile fizice |i emojionale ale copilului au fost rezolvate Eu nu sunt O. .K. decodificarea. : Cred ci este un protect bun.3. Este o pozitie . ". In copilarie o astfel de persoana nu a avut parte de reactji pozitive din partea altor persoane ci sj numai de raspunsuri tive. incadreaii noids crilicist personalitatea para- (ftxista).K. cat cauza unor dizannonii datorita unor sj Eu nu sunt O. singur stadiu este practic imposibila.K.K.: scenariu care cautd pdcatele celor'. Adultului ji a Copil constant. Are be excluderea au Se comporti.K.fu »u e*ti O. ci se manifests in situatfi specifice. i • c Copil exclus constrangeri sau determinari exterioare. manager! sau de Mafie. func\ioneazaS ca un cumputer sec si rigid. Acest scenariu este specific persoanelor psihotice. Este o pozitie de viaja bazata pe realitate §i sanatoasa.tu e§ti O.. Persoana este incapabilS si se bucure de \ia\a. sefi Nu-si mai aduc aminle de copilarie. Aceste neputincios. Astfel Pol fi buni politicieni. inchisoare sau chiar morga.it)nilorcu parinjii sau cu persoane. Se poate ajunge la nevroza.: releva o biografie (mentalitate) de casrtgStor. Personalise psihotica.tere in copilaria timParinte exclus Lipsa regulator s / normebr.K. Aceasta convingere se PSrinte constant. Sunt considerate isterice. Idealul terapiei este obtfnerea unui scenariu existential normal. .tu esti O. a lal\i. gSndesc si simt a$a cum a fi imature si facut-o in copildrie. .K.K. scenarii de viaja iau nas. . vinovSjie. reactii extrem de negasj A experimental renunjarea fortata lipsa cu dragoste §i acceptare. Parintelui..: pozitie de viata ce exprima inutilitate sj zadamicie.: reprezinta un scenariu de via{a „depresiv". cristalizandu-se de-a lungul existentei ca strategii de supravienjire. Pozitiile de viat. observa din modul de rela^ionare. deconspirarea £i interpretarea mesajelor ascunse Patologia func\kmula reprezinta oscila|iiIe lume cu frustrate sj manie. ambivalente sau soanele labile afectiv. Asta pot sa-p spun te }i Adult constant.! ca unei astfel de persoane nu s-au indeplinit nevoile de baza in timpul copilSriei. neprielenoase si chiar dubioase. c Pastreazd-I. devenind insensibil 51 Comunicarea scenariile de viafa sj Comunicarea uniana deschisa onesta este A rar intalnita. Stadiile de ParinCopil sunt excluse din egogrami. Isi stabilesle propriik kgi.

pe parcursul existatal tential pe care s-a angajat. Starile eului antrenate in di- totdeauna recunoasjerile pozitive pot fi mai bu- ne dec. bucurie. sj este alcatuit din: decizii. drame rate astfel: Tranzacjii timp prin acpuni sociale.it lipsa acestora. 1991. tjoneaza sase stari ale eului (3 banal sau glorios. sj Corey." rientare existentialists: lui creativitatji curiozitayi iar. decizii umilire. continuarea sau alterarea comunicarii. Este original in copilarie. interacfiunii dintre ereditate. tranzacjii • jocuri psihologice viata. sugerandu-i sa facS voia tatalui. M. RSs- punsul (reactja) vine de toarce spre acelasj stadiu acelasj stadiu al sj se eului caruia i-a fost adresat stimulul al in- psihologice pentru fi ob^ine valorizarea. mama intSrindu-i aceasta Planul de via^a se con. decortspirarea si 150 » Sf. sfatuitor. surpriza. plictisitor. Matricea biograficS reprezinta o diagrams in care transmiterea mesajelor biografice este vectorii tranzacp'onali sunt paraleli. Daca tranzacfia ramane complemen- Specialisni in analiza tranzactjonala sunt de aceasta relevandu-se in tary atunci comunicarea poate continua timp parere ca fiecare dintre cele trei stadii ale eului modalitatjle de structurare a timpului. afecfiune. adesea. Atunci cand recunoa§terea nu este obrinuta. alog sunt situate la acelasj nivel. pare ostila. Sunt interactjuni sociale pe baza carora se realizeza schimbare.. jocuri nelimitat. 160) reda matricea biografica a clientei tratate deja de noi in cadrul modelului paradigmatic de oJ.AnaNza tranzacjionala. in tranzacrii.te de timpuriu ca cea mai buna strategic infanlila pentru supravietui're Tntr-o lume care. via^a sj In analiza tranzacrionala „fixarile" eompor- Potrivit acestei viziuni. desfSsurare sj deznodamant. In de cristalizandu-se in proprii paring sau de la alte figuri parentale. clien- va angaja in diferite jocuri psihologice in alte timpul comunicarii cu persoane. Are inceput. ziu. Bowman. mod In acelasj timp asu- Adult dominant cere o intarire a comportamentelor de ganditor sj procesor (c. calai sj victime. valorizare. sj oameni comunica intre ei. Astfel. J. salvatori. apreciere sau negative: de dominare.te-te!) sau sub prost!). R.4 Simbolistiea. persecutori tragic. De asemenea cuprinde sj diferitj protagonist: eroi sj procesul de corhunicare. etc. protector.James. realitatea fiind ta se Mai tar- cu totul alta. ln- analizata in termenii stadiilor eului. reprezentat grafic prin discontinue. Fiecare individ are o biograficS specifics. sj modul de obtjnere la Viitoarea personalitate este conturata de tipul a acestor Jntariri" (fixSri) copilarie. Acestea pot fi pozitive: de incredere. limbajul trupului. tamentale reprezinta motivafia fundamentals pentru orice tip de interacfiuni socio-umane $i sunt necesare pentru functjonarea normals a evenimente exterioare. O aha persoana aflata in starea de Copil dominant are nevoie de o fixare a spontaneitatji. mit mesaje catre fiu/fiica din toate cele trei matrice stari ale eului. Astfel. fascinant.T. interdictji parentale. si daca eroine. elemente specifice din mituri. Figurile parentale (de obicei parin{ii) trans- eului care a trimis stimulul respectiv. doi De exemplu.terile pot pozitive (aprobare. decodlficarea. Dusay Tranzacfie complementara Adult-Adult Eduard (Eul Adult): „Cat costa ceasul?" Se poate observa introiectja (in stadiul EuParinte) valorilorsj normelor morale transIlinca (Eul Adult): „Zece mii de lei. jocuri psihologice. de catre figurile parentale.. va fi prototipul • Planul de viata sj matricea biografica tuturor barbatjlor. .E.. etc. forma afirmativg (ex. Acesta se construie§te pe baza testarii realitatji sj idee. (in dominant are nevoie sa fie „fixat" (motivat ca un bun ascultator. o conversap'e implicS o serie de tranzacfii.K.struies. subiectji sc vor angaja in diverse slrategii a sj teatrale cu elemente de suspans. .turile Capitolul 6 interpretarea mesajelor ascunse eom portamentale si a fisarea ucestora fi Nu de putjne ori. 1989: Mama Tata ingro§ate) sau in prin linii mod indirect (reprezentat intrerupte).. Tranzactiile reprezinta „unitatj" de co- etc. fn fapt tranzac3). tri- complementare: au loc atunci la cand jocuri umf. suparare. sau la nivele diferite. pra Eului Copil se napustesc mii de interdicjii direct (reprezentat prin linii B. ratate. are nevoie de intarire (fixare). roluri dramatice. via^a este vazuta ca fiind rezultatul Formele tranzacjjilor determina stoparea.fie la nivel psihologic (latent) linii egogramei individuate. Gilliland.inere) sau negative (dezaprobare. Poate confine evenimente traumatice repetate. justificat prin evenimentele alternative de uherioare sj cuiminand cu o municare interpersonala bazate pe legatura stimul-raspuns (S-R) dintre doua stari ale eului aparjinand la doua persoane diferite. intarit mituri. critical. plan de independente. Poate fi comic. siis- Recunoas. un individ aflat in starea de mise de catre transmise in mama sj lata. p.f. scenarii de 2. E§ti O tipologie a tranzac(iilor ar putea ft elabo- eomportamentale. Astfel. acestea provin Mesajele biografice sunt transmise verbal sau nonverbal. 117). in via(3. G. o persoana cu un stadiu de parinte psihologice. ridiculizare nivel social (deschis) linii sj se pot desfasura fie la - reprezentate grafic prin - continue . sub forma imperative (ex. aceste planuri de viata pot Tata Mama schimbate sau imbunStarite. Grabes.

selectate circumstantial sj poate deveni singuratica sau chiar depresivS. o care vector!! tranzacfionali nu sunt paraleli. zactii se In majoritatea situa|iilor acest tip de trandesfasoara mai mult la nivel psihologic ' rolul de gospodine purtau discu^ii interminabile pe teme de bucatarie. calatoriile. etc. majors dintre intimitate jocurile psihologice. Sunt coordonate de catre Activitatile: in realizarea distincte de structurare a timpului: stadiul Eu-lui Adult. Sunt comunicate nonvebal. ." Ilinca (Eul Copil): „R3sfStatule!". genereazS. de la un model cultural la altul (model japonez. din anumit grup social localizat spatio-temporal punct de vedere mental sa retraim o experient. manifest. european. posturS. Structural. cu cele sociale. nu sunt altceva decat reactivSri ale strategiilor folosite in timpul copilSriei. chinez. a experientelor sj ses.Capitolul 6 Analiza tranzacjionaia." voce stridentS. capul aplecat in fa{5): „Esti nebun! Crezi ca am timp de asta?" poate realiza prin diferite mijloace: fantasme.a viitoare. Parintele Criticist negativ sau PSrintele Educativ negativ. Exemple: munca in uzine.. Jocurile nu rezolvS niciodatS problemele. nicarii sunt doua sj niveluri ale sj comu- congruente. strategii de supraviejuire In spectral larg al simbolisticii comunicarii umane se inscriu sj modalitafiie de structurare a timpului care. cantatul la un instrument.te Ritualurile: reprezinta forme de comunicare programate cultural. Se invat. Functional. Acestea se realizeaza prin consumarea de efort fizic sj intelectual. droguri. uitucule!" sj pot genera jocuri psihoreguia confinutul nivelului social este format din mesaje Adult . Discutiile tematice: sunt modalitati nificative nesem- caz comunicarea este intreruptS. idei. pot fi considerate a fi strategii de supraviejuire. aceasta fund diferenta sunt folosite pe tot parcursul vietji. Aceasta Eduard (prabusjt in Eduard: (Eul Copil): „Nu-mi gSsesc cravata. deconspirarea ?i interpretarea mesajelor ascunse Tranzacjii ulterioare: se desfa§oara pe doua agenda acestora putand punct de v. de la o familie la alta. Ilinca (Eul Parinte): „Te voi ajuta s-o obosit! Ai vrea sa-mi dai Ilinca (cu fotoliu): „Oh! sunt un pahar cu apa?" Nu fi suparat.ua c. social sj psihologic sj. reverii. pared despre diverse subiecte. Mesajele psihologice Jintesc alte stari ale eului cornparateles. in familiilc Tranzacfie facruti$ata bazatS pe modelul sajele realizate intre stadiile Parinte-Copil sau Coml-Parinte. Acest lip de tranzacni impiicS mai multe stadii ale eului. deoarece impiicS exprimarea sincerS sj autenticS a sentimentelor gandurilor. Cand aceastS stare se prelungeste peste o anumitS limits stabilita in extremis se vizibile in timpul comunicSrii. din punct de vedere biologic putem face parte dintr-un se Jocurile (distractiile): se realizeaza in timpul comunicarii desfSsoirate pe cele doua nivele. etc. Eduard: „Cdt este ceasul?" Ilinca: „ Uitti-te la ceasul tau. Ai draguta dacS mi-ai da un pahar cu apS. gesturi logice. subin- restransa in funcjie de contextul social Dm ' de la alta sj este In acest alta decat cea care a trimis stimulul. Pe unul explicit. in sens metaforic. Raspunsul (reacda) nu mai revine de la aceeasj stare a eului care a primit stimulul. Acestea nu pot fi jucate de catre dar.). i> Acesta ascultS rile utualu§1 executa. Icie le fi imbogJtjta sau Tranzacfie complemenlarti Copil-Copil Tranzacfiile incruci§ate: sunt tranzacriile in fi Eduard (Eul Copil): „Sunt obosit. practicarea unui sport. politics. sport. destinat unei anumite stari a eului. Fiecare individ are un repertoriu propriu de astfel de jocuri. Nu exists iar cele mesaje secrete. DacS o persoana con- Adult ci numai de catre Eul Copil Adaptat ne- gativ. Lipsj dorintelor. ascuns. privire incruntatS. i > ''> ' ' >. . prin expresivitatea mimica. meditatii. Ptirinte. Tranzacfie complementary Copil-Parinte functional Retragerea: reprezintS „o mutarie mentala" din sfera relationarilor socio-umane. ci stare planuri simultane. Astfel. consent sj pe altul psihologic. Aceste discurii se pot axa pe: starea vremii. uneori chiar le ajunge la autism. inflate. Acestea difera de la o regiune la alta.Copil. iar contmutul nivelului psihologic este format din me- De de petrecere a timpului intr-un anumit grup in care se schimbS anumite opinii.a in familia de origine sj se cenzura deoarece in acest caz comunicarea bazeazS pe incredere reciproca.iir. De asemenea pot fi de scurtS sau lung8 duratS. femeile care-sj asumau decat social. indian." caufi. Pot fi simple (un anumit fel de a spune „bun3 dimineata") sau complexe (ritualurile religioase). Tranzacjie incruci$at& Adult-Adult. entuziaste in jurul subiectelor politice. dilatarea pupilelor. sunt indeplinite de c3tre Copilul Adaptat. implicit.. umane. secundar. decodificarea. Intimitatea: este cea mai plScuta modaliate de structurare a timpului.ajnl Jirt^io-. Durata retragerii este de o important deosebitS. tiv Parinte care -v* ^tn. sunt conduse sj directionate de cStre Eul ModalitSJi de structurare a timpului - Parinte sau Eul Copil. Acestea sunt determinate de scenariul existential pe care este pozitionatS si persoana. Eric Berne a elaborat urmatoarea tipologie de §ase modele presupun o investire a timpului unor objective bine precizate.Adult. De exemplu. iar b3rbatii purtau discutii traditionale.a de viaja trecuta sau sS ne imaginam o experient. etc. planul biografic relationarile inter- suma prea mult timp atunci intr-o astfel de retragere.

Dupa aceasta autoanaliza. Intimitatea este prote- asuma propria responsabilitate gice sunt urmStoarele (cf. §i un Copil Adaptat exprimat %\ psihologice: tiv prin lipsa culpabilita(ii Avantaje psihologice interne: se refera la menrinerea sj consolidarea setului de convingeri personale. Selecjia lor tending sa depinde Drama triunghiularS a rolurilor jucate jata de catre Eul Parinte si se realizeaza de cat re startle Eului Adult ale subiecrilor impli- de context. Pentru exemplificare. cumstan(. ci este o relate sincera Copil-Copil fara jocuri sau exploatare mutuala.i • Jocurile psihologice analiza lor Un cele joe psihologic ia nastere atunci ale cand §i dona nivele comunicarii (social psi- Se joaca fara in§tiin(area Eu-lui Adult: tocmai datorita repetitivitatji jocurilor. aceste interese reprezentand modate care confirma scenariul de fiinteaza individul respectiv. Refill Specialisrii in analiza tranzactjonala considers ca indivizii joaca intotdeauna unul din urmStoarele trei roluri biografice: Rolul de persecutor. imi e§ti inferior".. Inainte de a incepe procesul terapeutic funda- t3|ii §i de a se supune la norme morala valori. 1987. ineze in detaliu toate posibilitajile existente (patologie structurala sau functionala. Dialogul se realizeaza in realitate la nivel social dar „tn spate" (la nivel psihologic) se ascunde un mesaj secret.i simte atacata victima va cauta tot timpul sa o invinga sj morfozarea propriei personalitatj. pe pe gesturi §i atitudini. p. Este orientat identifice sj sa diferenjieze diferitele stadii ale sj mai purin pe insight . drept pentru care le ofera sprijin. In felul acesta. confirma poziHa tul scopuri la strategii terapeutice mental pe viziunea analizei tranzac^ionale. care sS o ajute sj timp va cauta sj un salvator sa-i confirme neputinta. clienva fi La nivel social (deschis) dialogul se desfdsoa- ra astfel: (Eul Adult):. sj ca urmare le deva- invitat de cStre terapeut la propria anal- iza structurala. crede ca ceilalri nu sunt O.§i - acesta fiind eului (modelul sau de personalitate) exam- scopul analizei structurale identitajii mai mult cStre stabilirii La nivel psihologic (latent) se desfdsoard ade- lorizeaza. In timpul vie|ii. plauzibile §i trucuri. Jocurile psihologice se joacS intre doi sau mai mulp parteneri. pre-programata.. Ambii sunt gativ. iar patternul (structura) jocului ra- (Karpman. 3. strategii devia(a in care • un mare Copil Liber interesat in sexuali- tate §i distracrie.tien(i de mesajul ascuns sj in consecin(a fiecare va reac(iona in mod ne- §eful care define puterea este suparat. atitudinile sj scenariul existenjial pe care-1 parcurge. selec(ia jocuri- vocare pentru Don Juan un PSrinte Educativ §i un Adult subdezde testare a rcali§i de experience de comunicare din copilaria timpurie. lipsindu-i capacitatea Psihograma exemplificative Analiza structurala reprezinta efortul de autoanalizare a personalitarii prin prisma modelului stadiilor eului. Rolul de victimd: se considers a nu fi O. limba".a.ji fiecare partener i$j Caracteristicile specifice jocurilor psiholo- Aceste roluri sunt strategii de a „smulge" deoarece aceasta nu este predictibila. play" (1964) ale Pentru realizarea unei comunicari autentice.K. Determina o schimbare a tranzactjilor ulterioare dintre parteneri: adevarata comunicare fiind data de mesajul secret transmis la tului - P s -% r~~% PC PE CL CA hologic) sunt activate in acelasj timp.154 In Capitolul 6 Analiza tranzactionataj decodificarea. acponale. va profilul psihologic al clientului nostra este putand folosita insa §i urmatorui: rapeutic. 1978. modalitajile specifice de structurare a timpului). 4. „Sunt mai bun varata comunicare: §eful: „ Tot timpul tntarzii ". vom ilustra cele afirmaie mai si Avantaje biologice: realizarea Modelul terapeutic De la sus printr-un joe psihologic analizat de John Katherine Dusay (apud R. Astfel. modalitate prin care va mvaja sa sa Acest model terapeutic se bazeaza pe un sistem teoretic format in principal din modelul stadiilor eului §i din planul (biografia) de via(a. Don Juan va Avantaje sociale externe: ofera teme de discujii Tntr-un putea incepe terapia propriu-zisa. jocuri psihologice. in plan afec- §ase tipuri jocurilor aproximativ 36 de jocuri) trebuie decodificate interpretate.K. 233): Repetitivitatea: o data jucate. valorizarea. De regula. au se repete circumstantial. Portretul grafic. se folosesc cuvinte pe tonul vocii.§liu mai multe decat tine. Comunicarea este deschisa. persoanele ajung sa nu mai fie constiente de ceea ce fac. Astfel iau nas. J. Anaiiza structural — prin faptul ca nu o pro- face • compromisuri de natura sentimentala. a dinamicii egogramei personale sj a tranzac(iilor folosite in timpul comunicSrii. 374-428). critici irni e§ti inferior". comportamentale. decat tine.1. nivel psihologic. Avantaje existenjiale: (scenariul) de via(a. toate aceste jocuri psihologice (Berne identifies se • un Parinte Critic dezvoltat..J. anumit grup. cand s-a apelat la diferite strategii pentru a ob(ine recunoa<jterea lor se face in functje 51 Avantaje psihologice externe: evitarea situatiilor neplacute (anxiogene).tere o serie de tranzac(ii ulterioare §i superficiale. „se vorbe§te acee'a§i simrindu~se s. se folose§te atat in fi ge cu o rcactje furioasa sj posibil agresiva. p. grup cat sj indica procedeu te- joaca jocul „Iove§te-ma". V. s. deconspirarea $i interpretarea mesajeior asctmse 1S3 cadrul intimita1. Sunt defensive. - Conrin un element de surpriza sau de con- sensul existen^ei sale. stful se ale- un persecutor care slujeasca. .. voltat. Avantaje sociale interne: ofera o pseudosocializare. Fiecare subiect arc riu la dispozi(ie un reperto- fuzie: senzaria ca se de jocuri la care apeleaza circumstantial in funcne de rolurile care se ofera pe scena vieUi. Corsini. considers ca celelalte persoane nu sunt O. i Eric Benie in prezinta" „Games people de avantaje intampla ceva nea§teptal. iar secretara se Rolul de sahator. ce rele- simple.intaririlor" 4. „Sunt fara ajutor". §tiind 5! cum sa introduca femeilor (mandrie • seduc(iel. cons. . la baza caruia sta prezumptja conform careia to(i oamenii sunt O. iar secretara cu o reac(ie depresiva. In continuare.K. Stewart. mecanisme aparent nemotivate. Este o Secretara: „ Ma mereu ".Se termina cu experimentarea sentimende neimplinire. jignit. fn acelasj caruia sa-i Metoda vidual. clientul se pregateste pentru a incepe investigarea sj meta- metoda contractuala materializata in relatja dintre terapeut-client printr-o forma scrisa. toate manifestarile comportamental- modificarea planului de viaja in sensul §i autonomiei acestuia. . 1968) mSne - aceeasj indiferent de partener sau de cir- cari in tranzac(ie. sj Joincs. valorizarea din partea celorlalri. Cat este ceasul?" Secretara (Eul Adult): „Este tret". sj ca urmare se simte infrant. ne propunem sa-1 provocam pe Don Juan la o analiza sincera a propriei personalitari. .K. le desconsidera. se pune accent vocabularul folosit.

. analiza tranzactjonalS. parcursul terapiei se realizeaza niai multe contracte intre cei doi parteneri. Perspectiva clientului Tehnica schimbSrii egogramei personale: se urmareste realizarea unui echilibru energetic prin intermediul compensatiei.. neglijat . etc. Totdeauna cu- conduca sj sa dirijeje procesul terapeustabilite vinte simple pentru a pvitea fi intelese sj de pentru a realiza scopurile de dinamica energetics trebuie controlata rijata in sj di- catre stadiul Eului Copil din client (emotii. sa-1 tina la curent cu progresul terapeutic sj Strategii pentru redecizie. credinte.u sunt O. redirectionarea sau Tncheierea terapiei.J. distribu- tranzacjionale (B. tehnici specifice de aplicare a reanvatarii in viata mai ales prin intermediul jocului. Se clarifies interdictiile. de preferat in Analiza regresiei de vSrsta : pentru intelegerea Eului Copil din structure personalitatii cli- - cate in contractul • sS tic initial: energetic Tntre stadiile eului (de la cele putemic dezvoltate la cele slab dezvoltate). Opozuja unui stadiu alizeaza dezvoltarea sj Strategii pentru incheiere. ficatia scenariilor. Se a seturilor urma- in contractu! terapeutic. (E. • sa identifice potenjele interioare care ar curilor psihologice. a resje consjientizarea scenariului existential. • sa fie pregatit sa-sj Realizarea unor tranzacrii autentice prin conslientizarea. 1977: 175). Acestea apar a conceptelor analizei tranzactionale pentru a le putea utiliza in evaluarea propriului (ascunse) din cadrul relationSrilor stabilite cu alte persoane. a influentelor 51 Se folosesc intrebari de genul: „Care Trebuie sa acorde un timp suficient pentru fiecare dintre aceste patru tipuri de analiza. se impune sS specificam atat perspectiva terapeutului cat sj perspectiva clientului asupra procesului terapeutic. acpni. decodificarea. acesta va sabil ramane respon- cauzat crezi ca sunt deciziile timpurii care au se decodifica mesajele problemele prezente?".te analizarea tranzactiilor. Terapeutul va lua rolul copilului. tia energetica intre stadii. aliat al posibilita(i strategice: De obicei se fotoseste tehnica regresiei de varsta. rea noilor decizii este Implementa- cu ei insjsj.K. Cele rnai intalnite tehni- Perspectiva terapeutuiui Responsabilitarile terapeutuiui sunt specifi- autonomia personals nariu dc invingator. Tntelegerea sj interpretarea jocurilor psihologice. Insight-ul asupra comportamentului verbal s. B. Evaluarea determinS continuare.apte Bowman. obtjnandu-se astfel contractual terapeutic. mod consjient. • sa asiste clienjii la definirea contractului • Strategii pentru reinvatare. structural. nonverbal. 1979: • sa contribuie la stabilirea unci relatii te rapeutice de siguranta • sa-1 incredere. • cognitive (tehni- interdicpor sj rolurilor jucate. terapeutul fiind martor sau considers ca principalul scop este re- un proces continuu de facilitator.Tu esji O. cu zi. roluri cerute de la Se experimenteaza fenomenologia sentimentelor acestui stadiu. • sa participe activ. Jocurile psihologice agenda ascunsS a „confruntSrilor transmit implicite pe care-1 inregistreaza indreapta. Clientul insemnivata conceptele analizei tranzactionale..Goulding). ca partener egal cu terapeutul.3 stabilite in sj contractul terapeutic). » sj pozirionarea pe un sce- Echilibrarea egogramelor prin transfer urmarind pozhjonarea clientului in scenariul Pe existential „F. • Strategii pentru „deconfuzia Eului Copil".. J. afective ca jocurilor de rol). In cazul aceluiasj curent exista sj o abordare (SchifTs) ce ile modul de functionare de zi al jo- Se regasesje in urmatoarele responsabilitati: • sa stabileascS ceea ce vor sa schimbe. familiale. In general.K. cu direcfia sj subterane". • sa evite jucarea rolurilor de victims. ambele viziuni avand expectatii sj Metode tehnici terapeutice Fiecare tehnica este aleasa in functie de modului cum interactioneaza stadiile sj formele de ma- nifestare ale fiecarui stadiu. sj la analiza scenariilor de folosita pentru identistabiles. a Plecand de la faptul ca relatja terapeutica asume riscul legat de recomandate de catre terapeut (exemplu: dezvoltarea anumitor comportamente incongruente cu scenariul lor de viajS dar 4. acpni). asupra tranzacpor dezvoltate sj in Identificarea stadiilor eului recunoasje- rea infiuentelor aceslora in timpul interacfiunilor sociale (tranzacfiilor). catre client.i mentale. analiza jocurilor via^a. ganduri. clientului a ccm§tientizani acesteia. direcp terapeutica din cadrul ana- nefericire. „Ce faci a lua • acum pentru • sa ajute clientul la invatarea limbajului sj pentru controlul dinamicii energetice. alta lizei cu direc^ia spre care se treptat pe parcursul sedintelor terapeutice \mtind deciziile timpurii care au generat suferinta sj comportament.K. Jocurile fntrempte prin psihodramS: se joaca roluri imaginare dar care au tangenja cu experientele de viata individuals. Terapeutul 51 clientul invata despre situatjile de viatS din copilaria timpurie care afecteazS viitoarea personalitate. Analiza jocurilor: doua stadii vor intra in interac- (iune cu Adultul dar. Practic se rescrie scenariul de viata. prin contract. sj Evaluarea sj R. Se evalueaza eficienja rezultatelor procesului terapeutic • „osificarea" unui stadiu putea fi antrenate in obtinerea schimbarii. Watson. clientul va fi ajutat sa consjientizeze sj sa exprime nevoile sj emotiile terapeut de catre client.Adult (terapeut) • Strategii pentru stabilirea egograma individului ci terapeutice sunt: sj de scopul stabilit in responsabilitati specifice. Celelalte neimplinite.E..2 Perspective in desfi§urarea procesului terapeutic indeplinirea anumitor sarcini comportamentale. comparativ cu indeplinirea sau neindeplinirea scopurilor stabilite in contractul initial. R. Terapeutul trebuie sa creada in Adultul din client sj o noua decizie?" etc. Intelegerea timpul comunicarii sj a disconfortului cauzat dezvollS motivatia necesara schimbarii. Analiza tronzacfionalS. deconspirarea si interpretarea mesajelor ascunse 157 Woollamssj Brown schimbarea scenariilor de viata prin dezvoltarea sj implementarea unor decizii personate. implica perteneriat intre cei doi protagonisji. James. alizarea procesului redecizional prin care se experimenteaza (tehnica jocului de rol) decizi- dezvoltare a deprinderilorasertive. • sa-1 tinS pe client la curent rezultatele terapiei. rs 228-233) consideca procesul terapeutic se poate axa pe s. S.". deficitardin punct de vedere energetic. Sa utilizeze diferite tehnici sj me- tode (exemplu: regresia de varsta) pentru a invata procesul responsabilizarii procesului decizional. sedintele terapeutice se incheie in momentul in care clientul a indeplinit scopurile sj « sa-§i priile decizii sj asume responsabilitatea pentru pro acpni. analizei casjigarea con- In felul acesta.Capitolul S 156 Principalele scopuri sunt: In ceea ce privesje strategiile terapeutice.T. salvator sau persecutor. jocurilor psihologice sj Se examineaza seUirile sj comporta- 4. contractul terapeutic. alSturi liza de client la anaAnaiiza scrisS: poate ficarea sj fi trolului social dobandind Stadiul de Adult care pSstreazS controlul executiv in toate situape sociale" (Morse. ce combina analiza tranzactjonalS cu tehnicile gestalt terapiei. copilul insusj vorbesje sj experimenteaza. • (in Giliiland.J. Berne) considers ca: Orientarea clasicS a analizei tranzactionale „principalul scop al tranzactionale este pe aceastS pozirie. Se un plan de viap in scopul determinarii destinului. a! eului: prin care se re- considers ca adevSratul scop terapeutic este „corectarea" mesajelor elaborate de catre stadiul Eului Parinte (interdic(ii). • • Strategii sj pentru dezvoltarea motiva{iei obiectivele prevazute considere pe terapeut ca schimbSrii sj nu ca pe un magician. interactidnand cu clientul de entului. Realizarea de tranzactji autentice: posibila de viata luate in copilaria timpurie. parentale culturale.. Acesta se stabilesje prin confruntarea stadiilor Eului Adult (client) .

ca prime^ti dragostea atunci cand o meriri. Nu fi egoista.v.i ghidez via|a. care. ca sexul este necesar procreerii. apoi teama de CS nu mS straduiesc destul atunci cand nu-mi reu§e§te ceva. ta CS sunt o persoana care sj-a Clienta: Suntem Dar amandoi foarte preocupati deosebiri? Clienta: Cat de speriata sunt de ti-a gandind despre viata slujind altora. ca S3 fi fost mai amabil. ca moartea este aceea care ne conduce fie in rai. Terapeutul: Ce ri-ai' dorit eel mai mult in Clienta: §i Clienta: clara Da. adolescents? Clienta: teni. ce-ti spunea? Clienta: din perspeetiva analizei tranzactionale Pentru releva Ca C3 sunt o fata buna. Terapeutul: Ce complimente ti-a fScut Clienta: viata. s3 fac totul pentru ceva in schimb. Terapeutul: Clienta: via|a pentru RenuntSnd mea. carui scop este directionarea structurarea Era un om dur. dornicS sS plac. accepri? persoane. Ce crezi tu dcspre tine insSji? irosit el? Terapeutul: Ce Ce nu-ti place la tine? viata. Terapeutul: Cum iti amintefti de tine ca s. tic Pe baza vom analizei acestui interviu terapeuconstrui apoi contractul terapeutic al s.Capitolul 6 Analiza tranzactionalS. deconspirarea si interpretarea mesaielor ascunse 158 sau subdezvoltat. nu am idee sa-mi fi spus vreodatS ceva despre nasterea mea. insingurata. ca §i Terapeutul: Cum tt-ai dorit sa se fi purtat mama ta? o uniune nu trebuie sa flu prea apropiata sau la Clienta: Sa-mi arate afectiune ^i sa-mi dea de inteles ca apreciazS efortul de a-i ingriji pe fratele §i surorile mele. sa sufar in este capul familiei. invetj %i Cum pe o vezi pe mama ta? Terapeutul: Care au fost cele mai importante lucruri pe care a trebuit sa le cu cuvintele lui Dumnezeu. Dar valerate metaforice ale sunt egoists atunci cand te criticS? §i ca nu ma stradu- maniera decenta |i morala §i sS fiu cinstM. autoritar. Terapeutul: Prin ce crezi cS te deosebesti de Clienta: S3 mama ta? respect pe urmez preceptele biblice. casatoria este cararea a§teptata sacra. Terapeutul: Care a fost eel mai important sfat dat Nu te fi copilaroasS. fie in iad. de sine. tratat initial prin c. ca barbatul Daca ti-ai pune trei dorinte. speriatS. ca vor uita cu tojii de mine. profesionale Terapeutul: Care este noua decizie pe care vrei sa Terapeutul: tica acest Cum te-ai gandit sS pui in praclucru deosebit o iei? viata. tau? Terapeutul: Clienta: fn Ce te-a oprit si faci schimbari? fata primul rand simtul datoriei Complimentele lui au fost atat de rare incat nu-mi amintesc ce-mi spunea. de persoanele din viata mea §i consecinle dacS nu-mi due la indeplinire indatoririle. fii se astepta. ca a suferit foarte mult.O. c3 viata este daruitS de tatSl Dumnezeu. Terapeutul: Ce-ti place eel mai mult Clienta: Hotararea mea. ca dragostea nu implica sex. Cum a fost tatal tSu? Clienta: ma port munci- Am inceput terapia. responsabila. sa-1 Dumnezeu. ca funerara. din care vom reda o secvenjS de dialog: surprinde prescriptive parentale care au avut o influents timpurie asupra clienpe dialog tei.umita. Terapeutul: Ce iti spunea cand te critica? Clienta: moartea vine ca un \\o\ §i trebuie sa fiu pregatita mereu. a uitat Terapeutul: Care sunt mai importante afectivitate. stu- ta? l-am 1991 prisma modelului terapeutic existentialist adoptat de P.i copil? Clienta: Terapeutul: Cand mama 5. cele le Terapeutul: spus mama odihne§te Ruth. el pe piatra ta funerara? Clienta: Terapeutul: Clienta: viaja in general? distra. decodificarea. Terapeutul: Care era imaginea ta despre tine modestS. ca telul este suprem al femeii Clienta: Nu sunt satisfacutS de starea mea com- ceilalri farS a a§tepta actuals sj vreau sa o schimb. de pSrerea oamenilor. muncitoare. Cum se ar fa^a ceilal^i. Terapeutul: Ce cuvinte te temi ca ar fi scrise Clienta: Aici la to|i. matura. constraduiam sa plac. Terapeutul: Care a fost sfat prea prietenoasa cu bSrbafii. acestea? . Ce ai fi putut face ca sS o faci sS ma straduiesc sa fiu perfects zi acum 5 ani? pentru ca Tntr-o buna acceptata. Cum 1-ai ft putut dezamagi? la religia mine. muncitoare. intotdeauna. de nedistrus. ca sexul este sursa caderii multor viata trebuie traita in acord viata? Clienta: Sa simt c3 traiesc cu adevSrat fie - sa posibil sS ma distrez §i in acela§i limp sa fac ceea ce trebuie. sa ma sa-mi spuna c3 ma aproba. Un en a paradigmat ic - abordare plimenteze. Clienta: Sa de ma port fata de mine a§a cum la tine? plan? Terapeutul: Clienta: tor. vom elabora un scenariu bazat interogativ din care sa rezulte biografia sa de mSndrS de tine? Clienta: Sa fac totul a§a cum nici atunci nu era mult. pierduta. Clienta: traiesc conform Bibliei s. ca trebuie sa tratez casatoria ca pe un lucru foarte serios. capitolul IV). dar care facuse tot ceea ce se astepta de Terapeutul: Care este decizia timpurie pe care sim'u ca ai Terapeutul: ani? Clienta: Cum ti-ar place sa peste 5 schimbat-o? Cum ai fi putut sa o deza- Pentru a Clienta: Este ceea ce mi-am dorit foarte mage§ti? (Se refera la familia clientei) Clienta: Sa arunc rusjnea asupra familiei. de dificil pentru mine. mS ascultatoare. Terapeutul: Ai putea sS-mi spui cateva dintre cele mai importante interdictji care ri-au intr-o fost insuflate? Eram tacuta. lucruri pe care Ji-ai dori si schimbi? sa pot face tot Eu Tmi doresc sa m3 pot dar Clienta: Ca trebuie sa-mi merit locul in MS tern ca nu fi voi avea o piatra Clienta: Sa primesc sa fiu capabila sa mai multa §i ma distrez crede ci a te simri bine este un pScat. Terapeutul: care ar fi Ca un martir care sj-a sacrificat sa le aljii. Transformarile cognitive §i comportamentale sunt obtinute prin accentuarea metamorfozarilor din sfera afectiva a personalitSrii. vom purcede direct la procesul terapeutic. formists. sa nu respect imaginea dupS care se astepta sa-mi O §i femeie cu in familie. Terapeutul: Clienta: nasterea mea Terapeutul: tatSl tSu? Cum ti-ai fi dorit sS se fi purtat eel mai important Ce ti-a spus tatal tau direct sau Terapeutul: Deri traie§ti conform expectatjilor celorlalji? pe care \i 1-a dat? indirect despre viata? sa imbrati§eze Clienta: Daca vreau cunosc adevarata Ca eu nu am contat in viata lui. Terapeutul: Cum fost te-ai perceput ca procesului terapeutic bazat pe analiza tranzactjonala precum si legatura acesteia cu analiza existentfala ne vom folosi de acelasi caz pe care Clienta: Da! Spre exemplu: nu fi fi inchisa. gata oricand sa critice. ceea ce-mi doresc fara sentimente de culpabilitate. fara prie- de mama Sa mania. satisfacrii deopotriva mult: sa primesc educatie. sa fac Terapeutul: Clienta: ceea ce trebuie. Nu am o idee despre ceea.i sa fiu decizie pe care ai luat-o Clienta: Sa Terapeutul: Care a fost cea mai importanta cand ai fost copil? dioasa. Nu Nu Am mereu speriata. sa fiu iubita §i Clienta: Considerand cunoscute problemele clientei noastre. «Terapeutul: Clienta: §j simplu nu ar Terapeutul: fi suna epitaful tau daca Terapeutul: Exista vreo asem&nare intre tine si sS il scrii chiar tu? voi renun^a. ce-mi doresc sa fac pentri fericire. Pur procesului terapeutic. Corey. Terapeutul: fie subcapitolul 5. Terapeutul: Clienta: iesc destul. tacere ta voia sS te §j si accept pacatele mele. sexy. s8 traiesc de a na5te copii. Terapeutul: Eram super-mama sj super-sotia la ea. Nu fi frivola.

tiu. Ca tenia pentru acasa va trebui sa-i scrie da raspunsuri. voi spune. Vom reda in terapeutic rezultat: Clienta: Astazi Terapeutul: vorbe§ti lacrimile Continua s3 ii George. Nu-i spui ce vrei §i nu-i oferi parte a problemei este ca nu-i spui despre tine. Contractul terapeutic amintit initial reprezinta o procedure ce plaseaza reponsabilitatea asupra clientei. Spre exemDeci aceasta totti|i.Capitolul 6 Analiza IranzactionalS. §tiu c& tu faci multe in casa sunt profesoara. eu sunt singura care se plange de casnicia noastra? Tu chiar nu Terapeutul: sa planga. in viaja ta? Clienta: Decizia de a critic. sS-1 invite pe sofiil ei la o sedintS terapeutica. lista este George ar putea fi schimbare daca prime§te o intSrire pozitiva). clientei card care sa o ajute Vom reeomanda • Jocul de rol in mariajul clientei sa inteleaga acest model De asemenea vom analiza jocurile psihologice pe care ea le joacS. am obosit s8 fiu mama §i sojia perfects. Clienta: Imi place s3 imi spui ca e§ti manSo{ul: facem s3 mai dispus prima. Ea insasj trebuie sa fie un „arheolog" in mai specifics decat merge mai departe. inca in ce nu i-ai spus lui George expectable va fi ei de la terapie. Terapeutul: Exprimarile tale sunt prea gloClienta: de ce ai vrut ca el sa vinS cu tine la terapie. Terapeutul: Cum te simti sa-l auzi pe Clienta: Este vorba de casnicia noastra care bale. §i sunt obi|iiuit ca (B2nuia ca ea se simte aici. esii atat concrete in viaja «Clienta: Sunt gata sa ma apropii de sojul Eu sunt cea nebunS! iar Cu George De ce el mod ai fost afectata de ceea ce ti-a spus. A in a-|i exprima cerintele sj expectatiile facut din so{ul sau merge bine in ceea ce te priveste? De ce totul se refera la mine? Terapeutul: Stai un pic. Eu sunt cea care alimenteazS. George. proceduri. am auzit o gramada de intrebari. Simt ca sunt singura care |ine familia. Se poate observa teama sj sale. Clienta: Vezi. interesante. auda.» Ce te-ar face fericitS? Ce intelegi prin a-ti Scenariul parcurs descoperS determinismul mesajelor parentale asupra propriei sale personalitaji. in plan comportamental. Sojul: tru Uneori imi e greu sa-ti vorbesc penc3 m3 simt judecat de tine. facand intotdeauna ceea ce se asteapta de la mine. asta-i problema. timpul terapiei este simplu. logistic Terapeutul: George. Clienta (intorcandu-se din nou spre mine): Dar nu cred ca m8 aude vreodata! Asta-i nenorocirea! ce sS-ji spun atatea cuvinte fara rost? simt pentru tine. el E§ti preg3tita s8-i spui direct ceea ce vrei ca sS §i auda? Clienta (cu vocea scSzutS t8): foarte emopona- • DesBsurarea procesului folositS: terapeutic: Tehnica 1-am adus sj pe George. cred ca el la tine la nu a vrut ca sa vina intr-adevar. sa faca o virtute din crucea pe care trebuie sa o poarte. de schimbSri inteleg ce vrea sa spuna. Daca la fel este sj acasa. contez pentru voi.Fii cinstita sj sa nu ne faci de ras!". sunt de acord. Interdictjile parentale meu sj sa-i comunic ce simt fi in legSturS cu de multumit eu sunt atat de o faca. celalalt in a ea nu §tie cum sa-Ji Amandoi suntep zgarciti cu Nu ii un Parinte Criticist sj il prin care s-a autodeterminat 51 conse- pas3 cand cred c3 ma asculta sau ce-i vorbesc despre viaja noastra situeaza pe poznja celui care o pedepse§te cinjele. face un angajament. Terapeutul: Ruth. Terapeutul: aceasta s. sigur — §i apreciez munca §i ta pe care le fac si sa ma sustina.tientizeze ca la au dai nastere urmSlorului mottou de via^a: . Ma bazam pe tine sa-mi punctezi ce anume trebuie sa schimb in timp ce lucram la scenariul vietii mele. de§i Posibil sa clientei care intampinam rezistentS din partea poate considera contractul tesj inutil.» nevoie auda asta de la tine. Dar cand tu nu imi spui ce vrei? fi cum Ii Cand Ruth m-a intrebat. Imi lipse§te afectivitatea ta.te acest moment. Spune-i ce inseamnS adesea Nu te opri acum! siunea cognitivS (polul rational) a personalitatii. Sa investigheze in profunzime calea terapeutic: filosofie. Terapeutul: Inteleg de ce s-ar putea sa nu te §ans8. responsabilitStile vom detalia sj Clienta: lata de ce este aici. decodificarea. . tranzacpe folosite in prevenirea intimitStii. Ma doare s3-mi spui ca tu crezi c3 acestea sunt vorbe inutile. Vocabularul caute obiecte folosit in plu. Nu le-am putea limita? mS inscrie la Colegiu.. Sinteza purta de grija? Cum vei face asta?» mesajelor din partea tatalui este: o viajS onorabilS sj decentS. inseamnS pentru mine sa merg colegiu. deoonspirarea ?i interpretarea mesajelor ascunse 161 Clienta: Ca so^ul meu sa aprecieze schimbarile obiectivele acestui gen de terapie. (intorcandu-se spre terapeut): Nu capabila s3 vinS cu o ei. Nu $tiu ce sa So{uI: Pai. Chiar daca el priveste incurcat in oftatul t3u respinsS §i se opres. DupS o lists perioadS. De ce propria-i via^a. imi dau seama de ce simtj c3 programSri. ale acestor comuna. Tu §tii blema! Terapeutul: George. Mesajele din partea mamei converg catre lucra cu clienta pan3 cand va veni cu afirmatii mai clare cu privire la dorintele 51 Vom nu mai poate continua asa. ca voi ma apreciati. am crezut ca pot sa-i fiu de terapie dar spune? Clienta: S-ar putea ca tu sa Eu nu am nevoie de nu am momente cand simt nevoia sS §tiu ca eel putin nu la §tii ce mult Acum vom discuta tmpreuna vazut nimic rSu in a veni aici. Clienta: Da. Prin urmare vom intreba exact ce vrea sS schimbe in fiecare dintre problemele mentionate. So{ul: sensibil victima insensibilitatii mele.dar in ce ma priveste. Dareu nu ma simt 'sustjnuta moral de niciunul dintre voi. se poate dru de mine. Am nevoie sa nu mi-ai spus ca m3 aud asta de la tine. pare s3 fie receptiv). lucrurile nu merg a§a cum trebuie. Imi vine foarte greu sa-ti vorbesc despre viata noastra! (Ochii i s-au umplut de lui §i lacrimi. Ea nu l-a recunoscut §i continua s3 se relatia noastra. acord pentru ca ajutor. de Vreau s5 fiu fericita. Incercam prin aceasta sa o in viitor. Cei patru copii sj mei profits de mine Spune-i lui cons.. tocmai aici este proTu nu-i spui ce simti pentru ea si ce tine. sa se roage pentru a-sj descoperi telul in viaja sj si nu dea cale libera sentimentelor.. sa pot deveni fiecarua dintre noi vom sustinutS. iar inseamnS ea pentru ceara sa-i spui. Te porti ca sj ai fi fi cum pot «Qienta: Eu nu sunt foarte sigura ce anume vreau sa schimb in via^a mea. In sedintele urmStoare vom face cateva rolul jocuri de rol in care terapeutul va juca nesiguran|a sotului. El are nu eu. Este incurajata sa ramana pe pozitie §i sa i se adreseze in continuare lui George. (Vom face apel la atenjia clientei deoarece pentru un scurt moment sotul ei i-a rSspuns intr-un mod in care ea suspne ca ar dori ca el sa inducerea urmStorului model psihologic: sa sufere in tacere. mai bine spune-i ce vrei de la el. !n cele din urma a fost de acord cu desfasurarea unei sedinte de terapie la care sa participe continuare dialogul sj sotul s3u. Am nevoie sa ma sustii emotional. spun. Decat sa ti pui lui George toate intrebarile acestea. ai cum doresc sa fiu nemultumita? George. sS-mi pot alunga sentimentul de vinovSjie pe care-I simt adesea. face sa se simtS investindu-1 cu puterea de a vinovata sj speriata. Ruth. nu e§ti ascultata. am fost de Terapeutul: Pare a vei o cerere rezonabila. dar pe mine nu ma alimenteaza nimeni. precum 51 pe dimen- o scrisoare sotului in care sa-i vorbeascS despre problemele lor dar fare sa i-o dea sa o citeascS. mi-ar placea sS §tiu de care este parerea ta despre participarea George. SS-mi port de grija. Clienta: De ce. tehnici. Sojul: George spunand asta? Clienta: Dar nu mi-ai spus niciodata as. acum am nevoie de o schimbare. sim{ind ca nu e inteleasa. Felul in care merge nu mi se pare satisfacator. ofteaza §i apoi tace. rapeutic formal. Asta fac de cand m3 s. §tiu cS ataxia ani am mers a§a 51 nu m-am plans niciodata 51 totul parea ca merge foarte bine . Terapeutul: Ai putea incepe prin a-i spune mandru de tine. Terapeutul: Care a fost un punct Tntoarcere.edinta. Totul depinde de mine sj voi top' v-ati eu sa tin lucrurile pe linia de plutire.a apreciezi. sS stravechi.) schimbarea substantial a comportamentului ne focalizam pe experimentarea senIn timentelor (polul afectiv). totu-i in regula. vezi nimic rau in felul in care traim? crezi ca totul Tu chiar Nu sunt obijnuit s3 vorbesc a§a. intentionez sS schimb acest iucru.

i examineze aproximativ o jumatate de an de eforturi terapeutice progresele vor putea sa apara. pe vref§i de a evita finalizarea propriilorproiecte. Inainte de terapie ea nu era la nivel intelectual. cinaj tu cu mine. sale. Dar nu pot face aceasta tatea sj Capitolul 6 Am Ultimele douS-trei §edinte sunt destinate evaluarii sj discutfirii schimbSrilor produse pre- lucrat ilorei atitudini ineviiabil. privind viitorul sau. — Incapacitatea tatalui meu nu pe care acceptase de la parintji con§tientizare a propriilor conflicte interne. natatea renuntani la finalizarea revedem componentele biografiei du-mi realizand.luasem in copilarie. un nivel emotional. Dupa mea cand mi simteam deznadajduitS copi. cand am incercat sa-i explic ca in familia chinezS nu po^i sa spui pur^i simplu ceea ce sim^i §i gande§ti tu. - Un sS-mi pregatesc examenele orale sj scrise pentru doctorat". nu mai astept la infinit ca el sa inveje sa-mi dea buie sa nat" in nefericirea mea emoiionala pe care a simjil-o la vremea respective. Am invgjat ca sunt multe decizii pe care urmSrita le pot schimba . sau. O altS lectfe importantS pentru nu mai bit. cu foarte mult entuziasm proiecte diverse.. se Tntoarce acasa sj lucreaza ca manager intr-o agen^ie de servicii sociale ce ofera client^ilor consiliere. Nu mt. mine consjienta. Terapeutul: George. pe care doresje sa le realizeze in familia sa. sj. tranzacjionaia studiat integral insight-ul la A inva^at analiza dar nu §i-a lipses. decodificarea. conducator.Analiza tranzacjionala.tientizat capcanele nu a fost provenea exprime: care sensibil la clienta. 174-180).a dorifj sa mea care sa ma a faca de neiu- tinge ambele tipuri explicite de mesaje le - implicite bine acasa dupa o lunga la serviciu. lata ce cuffl sj pianurilor vor conduce schimbari in relafionare. A cons. dar fac progrese. exact in punctul de a le termina cu succes. fmi doresc sa zi ma trebuie sa cred ca e ceva gresjt sau chiar simt diabolic in fiim." . stadiile ulterioare ale terapiei s-au gospodarie. Multe din ilor. de mesajele parentale pe care este c3 interiorizase. o de • munca obositoare. Dar cum rSmane cu petrecerea unui timp impreuna? Ai vrea sa stSm de vorba din cand in cand? Sojul: Da. fi sugeram de timp acceptasem interdictja: „Nu gandi pentru tine!".ca nu trebuie sa fiu de decizii luate cu mult timp inainte. In acelasj putea discuta fara a fi intreruptj. Terapia Tntr-o m-a ajutat sa inteleg ca nu-l scene timpurii Cand lucram cu pe care clienta le cheama din urmSrim este sa-i urmS admite mai mult sj ca totusj copiii ar putea sa o ajute ca el ar fi dispus sa faca mai multe pot schimba in mod vSzut cum ataxia ani iubitoare. direct intr-o persoana copilarie. totodata cu modul in care crede c3 !e-ar putea realiza. V-ar placea sS staji de vorba fi un timp saptamana rupd?» viitoare fara a intre- mea. Pentru a o inva^a sa gandeasca in termeni de a-sj arata sai. personal.edint. in ciuda exigen^elcr profesorului in acelasj timp sa casa. Sunt capabilS acum sa se spun Parintjlor din mine ca sunt liberi sa dele. Mi-e dorsa vorbesc cu tine. sa gandeasca in mod tipic de patternul Inijiaza a renunja la orice este necesar eu refuz Ada — pentru finalizare. mai mult decat atat. Un rol avut jocurile psihodramatice aproape un an. „fetita el nu mai incerc sa fiu persoana perfecbuna a tatei" . rezolvand alegerea ei de a examina insemproiectelor. dar. Deji aceasta hotarare este extrem de importantS. desj este confuza. Mi-a spus ca este timpul sa ma maturizez. Sotoil este de alta s. . §i mi-ar placea sa stam de vorba dupa de grija. Mi-ar placea mult sa ma ajutati.i spun parin^ii tai?" „Ce aspecte din via^a ta nu-ti plac?" Dupa o anumita perioada clienta vine cu o decizie concreta: „ Vreau sa termin lucrarea dizertajie sj Stabilim impreuna cu contract realist care specifics unde. Nu m-a putea spune. pag.totul in speran\a ca parte din dragostea lui cognitiv natura anumitor decizii timpurii cu scopul de a determina gradul (masura) in care acestea sunt inca func|ionale. Va suna terapeutul timp de 2 luni pentru a-1 line la curent cu modul in care evotueaza. „aproape un doctor" (adaptare dupa Ca parte a contractului ea dore§te &a . Desj a ii La sfarsjtul terapiei ea poate dissj modele terapeutice. provocam sa se concen- dore^te sa „scape de inregistrarile parentale" treze asupra deciziilor luate in acele momente le pentru a-sj schimba biografia. impreuna la schimbarea proprisj comportamente care. Acesta ala $i ca ile „Am incheiat 8 luni de analiza tranzactjonurmare am schimbat cateva din decizide viaja jucate impreuna. §i-a intarziat terminarea tezei cu alt In cele din urma a in^eies cS isj transfor- mase soUjI intr-un Parinte Criticist. Apoi munca noastra nu se opre§te la acest joe de rol sj readucerea eveniintensitate clienta va planifica ce §i schimbe in via^a lita^ile ei va specifica anume sa modas. Tot ce ne-am spus panS acum a fost legat de sj pe care le. totusj nu este raspunsul total la problemele sale. |i ca Corey.i prin care o va face.te aceasta dragoste. trebuie sa vorbim despre in gospodarie. Ob^ine licen^a in asis- insemnatatea In implicapile acestui pattern de comportament. ceea ce asigurSm Am am „atar- posibilittea de a retrai aceste situajii cu aceeaji Inca de tic stabilit. dominand-o. Am -' nota ea in jurnal: hotarator 1-au nind Copilul Adaptat din preajma lui. acestea asta inca se mai constitute ca „Nu fi sexy!" puna intrebarea" „Voi a^tepta la infinit aprobarea tatalui meu. la inceput. Terapeutul: Se pare ca amandoi vS De asemenea clara asupra sj-a dezvoltat o perspectiva ins3§i per- mai personali. cand sj pentru cat timp vor acestea. In cele din imi va acorda buna zi. Am lucrat asupra multor mesaje parentale pe care le acceptasem sj am schimbat cateva din deciziile pe care le luasem ca raspuns la iubirea este problema lui." Este deosebit de interesata de analiza tranzactionala §i s-a decis sa o prezinte §i ca o parte din dizerta^ia de doctorat. deconspirarea $i interpretarea mesajelor ascunse 162 Imi doresc atat de mult sa termin sj sa-mi iau examenul de absolvire. „Ce auzi acum c3 i. matca spirituals din care Dar sS o lasSm pe Ada sS se sj piedicile determinarilor anterioare. dar cfi Rolul acestora este identic cu cazuri exemplificative de la modelul terapeutic existentialist. (George continua sS-i vorbeasca pe un ton criticist. G. pentru ca apoi. acord sa revina pentru ce face li cerem clientei sS noteze tot^ceea acasa timp de doua saptamani. o vom ajuta sa inteleaga mine mine. Acum vad c3 sunt responsabila pentru mine insami sj pentru a tregasi dragoste in propria-mi via^a. Evaluarea sj interpretarea efectelor terapeutice: men|ina pentru ei standarsa le mai accept pentru mine.eleg ce altceva munca ne-am ts. ea deve- nevoie de timp pentru mine timp in care pur sj simplu sa stau sj sS mS gandesc. Deja sjr-a recunoscut alt caz exemplificativ al celorlalte asemenea sa fice sj tjna o lista cu schimbarile speci- o problems pentru mine. sa ma gandesc la mea de la Una dintre mai importante noi mente sj emojii. Si vom pune intrebari de genul: vorbitj cu celalalt. in mod la f§i continua studiile intr-un program de doctorat. ce pSrere ai despre tot concentrat pe munca de schimbare cele a decizidecizii Deoarece analiza tranzac^ionala este o terapie didactica ce implica asocieri de eveni- „Mi-a recomandat sa fac unele Iucruri pe nu sunt pregatita sS le fac acum. am isj responsabili- completS pentru Am nevoie ca fiecare dintre copiii no§tri sa poarte singur de viitor ale clientei. O fata de 32 de ani din Orient vine in America pentru studii. prin contractu! terapeuisj dintre treburile casnice). Cine eram eu sS iau decizii? Acum consdentizam ca pot lua decizii pot fi valoroase. 1991.a comuna. T§i mentelor trecute. Experienta negativa cu un face munca noastra extrem de terapeut va dificila. mai modului in care ea §i fi petua aceste interdicjii sa-sj incerca s8 traiasca cer insistent potrivit standardelor tatalui sau. mult am mai invajat cS pot sa cer mult mai de la mine sj c8 mS pot sim^i bine ceransj ten0 sociala. §i sa uit de ceea ce vrea familia ascultat ceea ce ai auzit? a fost sa Sotul: Pai. munca din partea finals a contractului sj In timpul procesului terapeutic clienta a tjnut un jurnal zilnic in care sj-a inregistrat evolutja. sau voi lucra la propria- de mi aprobare?" 6. dar de cele mai multe ori am nevoie sa ma relaxez cand vin acasa dupS o zi Clienta: pentru a-1 determina pe tatal meu sS se schimbe.

factia finalizarii proiectelor este teama schimba radical viata. intre exemplu. Orice aluzie din. iar |i inva^se roluri accepiase in aceasta biografie. vrea saajul. Part. cat 51 cognitiva. decodificarea.ionale Din perspectiva o tending la care o determina sa abandoneze semnificative propriul sau plan de viata. suficient pentru a o imboldi. la o scena in anumite situatii.i va constitui de origine. in care „victima" isj cauta o a treia se planga de nedreptatile la soana careia sa este de care a fost supus. viziunea de a incuraja tre acestea este tendinta ei succesului dore§te ca Ada ramana fidela valorilor insu§ite in sa accepte Hong Kong. persoane.a cuiva sau sa las sa se vada eu consider a fi moment vor in care ea rezista tot puternic. nu le pasa de ea ii ea nu face nimic. la cereri rezonabile sau termene scalupta in Aceste jocuri sunt prelucrate din volumul trebuia Sotia unui asemenea individ cu corectitudine. adolescents §i §i vedem paralela din- univers s. La Adult-Adult. culturale anaiiza puterea mesajelor decis interdic^iile parentale sj au Vom asupra Un alt punct critic al terapiei este sa o ajute pe Ada sa impace in mod satisfacator valorile culturale Prinderea in culpa a cuiva produce satisfactia psihologica a jucatorului care va reac^iona PSrinte. litatilor de dezvoltare a valdores.a sa Iuam in considerare Dorim foria se experimenta satisdecizia timpurie de a nu sale. Chiar daca de doctoral. terapia va reusj in mod sa o aduca mai aproape de capacitatea de a lua asemenea redecizii. ca ca acelor oameni care nu o imping. nivel social. nejustificat. acedia deranjati cand cese inalte sj au fost extrem de Procesul terapeutic se orienteaza asupra punctului culminant care implica intoarcerea. exista tranzact. rusjnos pentru mine sa fiu nevoita sa sentimentul ca relevandu-tj problemele cu adevarat. USA.ile pe biografiei sale includ mesaje parentale ale pe care care le-a interiorizat. timente familiale vechi. mai evitate tendintele de flirt. a modaarea individualitatii. tre acestea cele pe care le joaca acum.coala sj profesia.Capitolul 6 deconspirarea ? l interpretarea mesajelor aspunse Analizi tranzaqionala. celSlalt se simte indreptatit sS tl ce §i sa-1 blameze pe primul. releases.i profesional $i academic.te totusj peneste ceea ce ati vrut sau aji gandit doresc eu sa fac tru viata mea. atat comportamentului uman. (colecrii de sen- renuntare Occident pentru ea a hotarat sS mearga in pentru mine era maristudii. dar totodata schimbarea unora dintre tradi^iile pe intampla intotdeauna mie?" (rolul victimei). subtile. Chiar daca in Intr-o situatie analogs. cer ajutor. depas. De exemplu. simte ca inacceptabil ca ea a-i in autoconvingerea altii. La inceput despre problemele ca: „!n cultura mea.ind programul parentalS: „nu face asta" se a nu timpurie. trebui Dat fund ca va profesa in China. conform Eului va juca rolul „De ce asta mi se Cei care a gres. Orice contract cu un asememici nea jucStor trebuie incheiat in cele mai de zi cu detalii §i respectat cu strictete.a reactualizeaza sj 1§I asumS aceste in cum reies din biografia sa. iar la nivel psihologic este Parinte-Adult. sa aiba ajuta. galanterie incurajeze ales atunci cand sotiil insuji pare sa Ex: alti In\elegerea patternurilor care se biografia clientei este „Games people play . Sa fii loiala familiei traditionale! treaca la o problema. psiDesj este acceptat ca ea sa studieze pentru hoterapia sj" chiar sa o practice cu altji.the psychology of human relationships". tranzacfia este justifica deciziile.fi pentru vinovatie 51 manie) pe care le foloseste a-|i care parintn o prin aceasta programarea pe faeusera pentru viata itate ei. extrem. De E. jocul de poker care unul dintre jucatori are 4 asj in mana.te cu tot dinadinsul sa integreze intre ei intampla intotdeauna mie?" §i se stabiles. Daca invinuie§te pe ceilalti pentru ceea ce s-a jocurile tipice din orile americane in viata de zi cu zi din tara sa prode ajutor sau sa-sj imparta§easca Experienta sa negativa cu blemele profunde. decizii timpurii patternuri le-a luat in acord cu aceste mesaje. este ceea ce-mi nu poate fi ilustrativ: eel care este sigur cS va o modal- sj va ceea ce voi obtine".te o „competitie a ghinioni§tilor". rilai pentru ea. In viata implica situarea pe pozijiile acestui joe zi. Familia l-a dactilograila. sau propriilor personalitati.tigul in sub satisfacut de ideea de a-S avea pe celSlalt control. atunci aceasta decizie obiectul urmatoarelor §edinte de terapie. de aceasta putea fi: mai eficienta. fie primul psihoterapeut o determina sa nevo'ie Analizam cateva dintre copilarie s. 1964. Chiar daca nu-i acest sine §i ca§tiga devine dezintefesat de cas. a vorbi Este personale este un semn de slabiciune. ticSlosule! Nu e necesar sa ai o profesie. iar atunci cand inregistra Putem examina teama rilor 51 examinatoproblemele pe care le-ar putea avea cu sa in fata Ea raspunsut auzit era: „nu-mi placi". 165 multe dinlre eveniasupra ei. pe care le-a primit. iar apoi Ca urmare intamplat. cum ar. Anaiiza: pentru - Rolul femeii este de a fi casnica. mentele de viata au avut un impact determinate. Din starea psihologicS a data mult putea lua o altS decizie. tn cazul sau aceasta ar £ Berne (pag. Eric Berne. factorii intercorelati din aceasta cu sigurant. luat. de raspuns a terminat depresie. jocuri psihologice in care sunt prezentate 36 de de autor dupa contextul social in care barbati in acest sens. Scopul terapiei prin Luase de a nu termina in cele din urma. riscuri. politicos 51 trebuie etc.ovaielnica in a explora propriul sau psihologic. gases.i entidintre ei. sa nu Clienta a fost dirijata (programata) un succes.partea asistenta sociala era de in mi iau doctoratul neconceput".tiitnific propria ei sfidare crescanda fata de tratata doctorat 51 supunerea dente. „Confidentul" asemenea o persoanS care joaca „De ce asta mi se spunandu-s. Berne comporAntiteza: cea mai bunS solutie este tamentul corect.. Imi e foarte greu greu sa exprim sentimentele §i cu atat mai ceea ce plang in fat. va provoca deciziile timpurii pe care le-a grupate apar preponderant. ea vede conexiuni importante prezentul sSu in presiunea exercitrecutul ?i al tezei sale de tata de conducatorul s. Relevam autosaboteaza prin caile multiple prin care se Unul dincriticS asupra jocurilor sale. autonomiei. Dintre mesajele timpurii interiorizate identificat: - am Nu reusj in viata! Nu merge mai departe! Educaria este mai mult pentru baietj decat fete. ticfilosule" emotionala. Va trebui sa care actjune.i americane intr-o noua sa fie capabilS sa sinteza. 74-76) intelegere o Teza: Atunci cand cei doi jucatori au avut aceasta a fost incSlcata de unul s. „Planul Iorultim mea ca as. terapeut s-a simplul fapt de a se prezenta la explidovedit a fi extrem de dificil. in care clienta a luat decizia de de completarea se bucura de satisfactia data sau de scopurilor semnificative pentru planul revenirii ea va viitor. Biografia contureazS drumul sau viitor ludinea analizei ei via0 sj ati- ceea ce incurajat pe cei doi fraji ai sal in avand sucpriveste s. li munca cu anaiiza tranzacjionala va consta in biografie. Interdictja ea aproape regasesje in viata Adei. Un alt joe consta desigur. Dintre acestea am preluat Scop: Justificarea Roluri: Victima-agresorul . ea va cont de conceptiile culturale chineze sa tina accentucare nu pun pret pe valori cum sunt sa-mi mele devin vulnerabila. „Voi asta reus. • „Te-am prins.it chineze s. Se care au lntSrit sau profesional. fi Uneori poate i intalnit §i ca joe de 3 per- Am oamenii sa o impingS sa termine un proiect. de modul in care ar reactjona reusj ceilalti daca ea ar sa cu care interdicpe culturale continua manifeste in viata Adei acum.i ca nu va face ceva pentru ca a§a slabiciunile mele". cateva exemple pentru a familiariza cititorul a-§i pune ceea ce reprezinta jocul psihologic ji un instrument de apreciere a la indemana cu acum ea roluri as. sS aplice modalitanle prin Teza: Te-am prins. In forme mai mult sau mai putin poate apSrea §i care nu le considera deosebit de importante ca joe marital.

a „Galcevei". te iasele murdar! • (5) biologice schimbari beligerante. sotul incearca din nou. nou. la o noua tncercare. Din punct de vedere psihodramatic. lipsa satisfactiei De (3) Intern social (4) Extern social . finance. fiica - Expecta- de alte cupluri. Dupa ce acest sotia se retrage din Aiializfi: Teza: Te-am prins. parte interesanta a jocului este cS alegerea O Avantaje: Punctul crucial in „Femeia frigida" este ii Sotul face avansuri sojiei sj este respins. (2) Sotul gelos • toate acestea. mult prea tarziu. Este jucat de pe pozitia Copilului depresiv: „eu „Galceaya" care legate de comportamentul alt joe: s. se si poate face dis- tinctiamtre „Femeia frigida" „Bate-ma. putand merge chiar pana la a flirta cu alti bSrbat.ce pori face „Galceava" cu baieteii mursi cS o alta tara este inferioara pentru cS. Astfel. ticalosule!" exteme - ." Copil: „De data asta m-ai prins.eliberare (1) Intern psihologic de vina fan- premiselorde cStre jucator este independents de capacitatea sa intelectuala sau de aparenta sa sofisticata. In forma lui cotidianS. de obicei pe mSsura duritapi fi Paradigma psihologicS: Copil-PSrinte ipsisexuale (6) existentiale - Gasirea unei amante ar putea fi o solu- Copilul: Vezi oamenii nu pot fi crezuti! tie ce implicS riscul de a folosita ca proba daca poti sa mS seduci! PSrintele: As. 85-88) Teza: Jocul apare de obicei in cuplurile care au la dispozitie suficient timp pentru a permite dezvoltarea lui §i in acelasi timp mentinerea rela|iei. Etape: (1) Seducfie (2) (3) „Femeia frigid*" (E. iar avantajul psihologic extern este de a evita intimitatea care poate aduce la suprafatS propriile „pete" ale acestuia. a ignora parada provocatoare a sotia este de curata in compararie cu „Acum ca mi-ai atras atentia. sexuale. soluria ar putea fi evitaacut rea „Galcevei". rol unde aceasta ocupa locul excitatiei In „Femeia frigida". are la baza ca obicei insecuritatea sexuala §i telul sau este reasigurarea. prin sotiei. ci ca singurul Dupa ar intimitatea sexuala iese din discutie." Paradigma psihologicS: Parinte-Copil PSrinte: „Te-am urmSrit sperand ca vei gresj. Dickens . Din punct de vedere tranzactional mobilul este curiozitatea mor'oidS sau placerea de „a trage cu ochiul". In acelasj aceea. decodificarea. (3) Defensiva-Pedeapsa. cu jocul indignarii sau„Violul". acest bSrbat dari (soji)? (5) Biologic - poate fi foarte competent. pag. ta- ligerante (6) Existential - un joe parental cum asemenea irelevante. este „Pata"." si din ce tn ce mai acerba. amintindu-§i rezultadepSse§te tul ultimelor sale Tncercari. In primul moment sotul incearca sa reziste. Odata inipat jocul. DupS scopul „Galcevei" ticule!".Zarva interne cu casrig biologic." PSrinte: „Da.atS. etc. starii RSspuns Rejectie .„Great Analog un tatS dominant. forta furiei mele. O analiza partialS va face o parte din elementele jocului Scop: RSzbunare Roluri: Sotia cinstitS te voi face sa sim^i toata ajunge in punctul critic. provocatoare • Paradigma fti socialS: Parinte-Copil evitarea confruntarii cu propriile limite (3) sociale interne (4) sociale - „Te-am de potenja pentru care. In conditii. dar este din nou respins. tions": Fetita bine sa ii imbracata il roaga pe baietel nu sunt bun". protagoni^tii nu se simt confortabil in compania unei noi persoane pana in momentul in care ii gasesc acestuia din urmS „pata" sa. In forma sa extremS poate deveni un joe politic totalitarist jucat de personalitSri „autoritare" §i atunci pot avea repercursiuni istorice serioase. pag. deconspirarea si interpretarea mesajalor ascunsa 166 Dinamica: Criza de gelozie Paradigma sociaia: Adult-Adult Adultuh „Vezi ca Adult: ai gresjt?" Sotul decide sa gaseasca o modalitate de a conviejui fara a avea relatji sexuale. Jocul se desfasoara avand ca protagonist pe tata §i fiica adolescents. trantita". sau nu pentru ea TnsSsj.i de substitut de relatie sexuala. De exemplu.i. barbatii poarta sacouri cu mined prea lungi. adolescents %i o mama inhibatS sexual. Odata declans. dar. Apoi cea care face primul pas. uneori cu preocuparea caritabilS a Adultului sau PSrintelui mascand pofta CopiluAvantajul psihologic intern este ca il fere§te pe jucator de depresie.Capitolul 6 Anali'a tranzactionalS. de obicei. tu ai Tnceput. daca imi promiti cS opresU la Exempie: (1) incriminatorie in jocul asta! „Te-am prins. Situatia degenereaza intr-un implica repros. un barbat care se aflS intr-o oarecare pozijie de responsabilitate intr-un serviciu strain din tara sa. vad ca am gresjt. ticalo- ma timp. „Galceava" are „Pata" (E. Incepe deci. O alta solutie ar fi gasirea unui grup de terapie tranzactionalS de cuplu ce poate conduce putin. . 98-99) Teza: Jocul este o sursa de disensiuni mescaline in viata de toate zilele. astfel Tncat sofia sa simta sexuale §i se ajunge la consens. Berne. spunandu-i cat el. Scopul tranzactional al judecatorului este de a . jucStorul se simte indreptatit sa intoarcS spatele unei femei care nu este moderns (se simte farS suport financiar). (2) siva-Acuzatie.. ar ft putut fi ironizat. pe langS alte lucrurr. astfel: care se termina cu „o facS o plScinricS de lut. Tn timp ce „Pata" ofera reasigurarea negativS. Se resemneaza §I-§i impune sa nu-i mai faca sotiei sale avansuri. Avantajul social extern este din grupul „nu-i a§a cS e minunat?". unui non-Adrian. ticSlosuIe! dovedi teza ulterioara. us?. Defen- „Galeeava". pag. sotia ar putea fi stimuincerca o latS de ideea concurentei §i ar putea casnicie normals. ea devine tot mai provocatoare. El se retrage un timp. 114-115) Teza: In forma sa clasica jocul apare Tn familiile Tn care exists Raspunzand provocarilor ei. Berne. acuzandu-1 ca nu-i poate oferi afectivitatea de care are nevoie. fund continuat. Berne. iar parti gSsesc in ea o satisfactie altei excita^ii ambele perversS §i nu tazarilor sadice exhibi(2) Extern psihologic . o la o „recasatorire psihologicS" sau eel ameliorare semnificativa a fiecaruia dintre soti. poate spune audientei Tncercari repetate este invinuit ca nu iubi-o. incerca. baietel De obicei sotul e la fel de speriat ca sj sotia Avantaje: (1) psihologic intern (2) psihologic extern - justiflcarea furiei se sa de intimitate. Cand mSinile este ea prime§te plScintica si ii priveste scarbita hainele murdare. rude. Te-a prins de data sule". ca nou e la fel ca tori ceilalri etc. In stadiul Egoului Adult.ei sunt intotdeauna gata sa de doamne necasStorite de diferite varste. faza ultima.Raspuns - sonalitafi nesigure. Multumesc pentru murdar! plScinta de lut. la cele mai cinice (sinistre). rezultatul este acelasL mai sirat nevoia sexuale din par- tea celuilalt. intime sau sofisticate. PSrintele: Acum uita-te la tine cat esti de Premisele jocului se inscriu de la cele mai timide si strain i. Cu Copilul: Vezi. Numai atunci cand inhibirie sexuala schimbSri be- joaca arata timp insa. §i de aici din moment §i se - Sotul nerecunoscStor Dinamica: Invidierea penisului Exempie: (1) mai clare. oricat de mult ar nega-o §i bucura cS poate trece asupra ei vina pentru tul- (2) Sotia frigida. Antiteza: trebuie sa fie jocului.Resemnare Provocare . unui iliterat. el va eu sunt pura! „GaIceava" (E. unui bSrbat impotent sau unei perlui. Etape: (I) Provocare-Acuzatie.uri celuilalt. acest joe poate fi burarile sale tial alte PSrintele: ini- permit sS-mi faci o placintica de lut (sa mS sSruti) prins. In acela^i timp. In societatea suburbans reasigurarea pozitiva este obtinuta din jocul „Cum mS descurc?". adesea Insa. Copilul: Mi-ar placea.evitarea temutei ts sj penetrari - sau scop in relatie este satisfactia sexuala. curiozitatea sa ii ofera unele posibiiitSri de actiuni social- psihologice a (4) Rejectie . ezoterice.

De exemplu.7. 3. Realizarea de povesti 2. usjle trantite reprezinta pentru fiecare dintre ei nimic altceva decat faptul ca au totusj dormitoare separate.te vina. In cazul cuplurilor casStorite antiteza este aceeasj CUPRINS 1. ca se intfilnesje la varste un semn hologice. Jo- jucat intr-o forma isj cul se poate linisti dacS tatal g3se§te un interes mai sinistra sj mai dezgustatoare in care tatal asteuptu fiica de cate ori vine de la o intalnire sj o examineaza foarte atent la intoarcere (mai ales vestimentatja) pentru a fi sigur ca ea nu a sexual in afara familiei dar aceasta optjune poate genera alte complicatji. de antipatic tatalui cum am putea crede in general. avui cele un contact sexual. „Galceava" poate conduce in mod natural la jocul „Curtea juratjlor". Colajul Jocul cu nisip 2.psihogenS") Studiu de caz (balbism) 85 J 190 . Metafora terapeuticS Marionetele Terapia prin joe Dramaterapia expresiv-gestaltist in psihoterapia copilului j j°! J*' 182 I Demers 3.5.i tranteste u- „Galceava" este b) Fiica se retrage in dormitor §i trante§te u§a.Capitolul 6 168 Tatal vine de la serviciu §i ti gaseste fiicei sale o vinS oarecare. sj povestiri j l " " s 2. c) Amandoi se retrag §i trantesc usa.3. In orice caz. mai violente pot termina cu In circumstance asemanatoare. 83 Studiu de caz (un tic vocal sau tuse . Incepe galceava: voci ridicate sj conflictul devine din ce in ce mai acut. sfarsjtul jocului este marcat de solutje care o u§a trantita. Alte mijioace expresive utilizate in psihoterapia copilului 2.6. mama poate face mijearea antiteticS „re- nunjand" la frigiditatea relativa sau absoluta.2. fiica este adoleseente in anumite imprejurari. In familiile dezorganizate.1. este oosibil. 2. dupa care tatal gSses. Jn general acest joe poate fi jucat intre douS persoane care incearcS sS evite intimitatea sexualS. fiica poate face prima mis. Fantezia Modelajul \ lb izgonirea fiicei din casS in toiul noptji.care fiind imprudenta. DeznodSmantul depinde de eel care are ini(iativa. 3.1. ca sj pentru jocurile Desenul ca abordare diagnostics sj terapeutica a copilului 170 175 75 \ „Femeia frigida" sau „Barbatul impotent". „Galceava" poate fi sj faza terminals din jocul „Femeia frigidS". intre baietji adolescentini rudele lor de sex al luptei psi- feminin. intalnita. Antiteza: Jocul a$a PSIHOTERAPIA COPILULUI CENTRATA PE METODE EXPERIENTIAL-EXPRESIVE lolanda Mitrofan Elena Otilia Vladislav nu este atat sj.. Suspiciunile tatalui sunt „justificate" $i explicate mamei care in tot acest timp stStea de ©gploDoflfl 7 o parte „neajutorata". „Ga!ceava" ofera distrage atentja dar este eficienta totusj mrezolvarea problemelor care apar intre taji §i fiicele de rar. 2. din punct de vedere psihologic. Astfel exists trei posibilitatj: Jocul isj va urma cursul in urmatoarele noptj. 2. fragede sj De asemenea intre fratj. desj.9. adesea prematura sau formats. 2. iar ea raspunde imprudent sau. Chiar sj circumstance mai put.in suspecte pot da nastere la cele altercatji care se 2. acest joe poate fi cea care gSseste solutja antitetica printr-o casStoDaca rie grabita. destul sj a) Tatal se retrage in dormitorul s3u s.8.2. 2.4. Daca loeuiese in aceeasj casa sj sunt nervosj unul pe celalalt.

. exprimarea prin dans sj miscare.ere deosebit de relevante pentru cunoasjerea refuzul de a desena sau vorbi despre anumi(i formare a copilului sj a problemelor sale emotjonale. relariile dintre membrii familiei sj impactul lor asupra copilului din perspectiva acestuia. sunt elemente de diagnostic importante datS factori de suport pentru o discup'e relevantS de consjientizare sj chiarde optimizare a toto- de exprimare a sentimentelorsj trairiior. izolarea altji. jocul cu nisip... este izolat. dar eel mai purin fericit? dintre ei? Se pot de Cunoasterea universului interior al copilului beneficiazS de un ajutor considerabil din partea tehnicilor expresiv-creative de investi- testul . le chover) simte. sj ft care ofera indicii asupra nivelului intelectual lumea subiectiva a copilului mic prin desen? Pe ce se bazeazS valoarea diagnostics sj terapeuticS a Cum copilului. Porot. improvizafja muzicaia. spre deosebire de desenul dupa model (preferat in §coala tradifionalS).. dar fiecare sj farS nici o legatura cu liber cu familia copilului cu tuIburSri emotjonale sj de comportament. a^a cum i-ar placea lui acum. N. sublinierile detaliile acestui mijloc expresiv? omulet. Mecanis- mit evaluarea nivelului de inteligen{3. Tipul ratjorial. testul familiei poate fi folosit pentru declansarea unui dialog. dardetaliile sunt legate unele de altele printr-un viu dinamism. resentimente. sie ale propune o plimbare cu masjna. dar nu primiior ani de via{S. M. Ma- Ce varsta? Ce Ce face fiecare? Ce redate grafic. situaria in desenarii altora.lui §i sperantele sale. imprecizia exagerate. bogatja detaliilor. cine e eel care va ramane importante despre inteligenla sj afectivitatea copilului.ti inventate de prin indicii privind viata afectivS a s nhiectului Ce fac ei? Hai sS vorbim despre fiecare per- misiune sau deformare a unui personaj intr-un sens sau altul ne aduce date pretjoase din punct de vedere al cunoa5terii lumii sale interioare. neconstientizate.. Alegerea culorilor „ACTIVATORI" de informatie psihologicsi care el se plaseaza in cadrul pentru sine sj anumite persoane nu este nici ea intamplatoare. Fay) xS a unor elemente ale desenului liber. ce per• testul . in produsele creatjei artistice ale subiectu- riguros redate sj elementele lui sj sunt atribuite (proiectate) in acesteia sj relatjilor dintre aceste elemente. se pot observa reacjiile afective ale copilului. pozitjilor sj nlimband" -se prin ploaie" solicits o integrate mai comple(testul H. . mat amabil? Dar eel mai putjn dragut. ce gandesje fiecare? la Ce vrea fiecare? emotji. ca sentimentul de autodevalorizare sau de insecuritate. Ce rol are fiecare? . Care este eel mai simpatic dintre tori? Dar ce! mai antipatic? Care este eel. asemenea. raporturilor perturbate din familie. jena teama faja de unele personaje. obiect sau frint. Din acest desen poate fi in^eles modul in care percepe copilul mediul inconjurator. sunt cele mimico- realizarea unui desen prin folosirea celor trei loc pentru tori. ghidat de intrebSri de genul: „Poveste§te-mi despre familia pe care tu ai desenat-o. sunt investite cu si semnificatji. culorilor. frustrajii sj (reprezentSnd personaje sau orice altceva) permite aprecierea modului particular de perceptje ti dintre figurile centrale copilul investigat. Din aceasta ultima perspectivS testul familiei poate constitui sj o tehnicS provocativa utilizata in terapia mate intr-o maniera simbolica. ele oferind date modelajul. indeplineste rolul unei veritabile creatji. pot fi u§or identificate 51 decriptate ca semnificarie. distance dintre membrii sj familiei sj mul psihologic prin care conflicte inconsjiente nerezolvate. precum §5 a re'a'jilorsale cu famila ia. care exprima spontan viziunea personals a copilului asupra mediului inconju- elemente indicate sa momentul verbal.femeii familiei sale. dramatizate de el impreuna cu altji sau jntermediu analizei co ntinutului) sona) din aceasta familie. house-tree-person. Minkowska i centralitatea sau excentrizarea lor in spatjul grafic. Aceasta !ji sS interpreteze ceea ce a deseasociatji a doua etapa creeaza mai ales inhibifjile sj psihologii specializatj in problemele copilului. nemulsj sj psihodiagnoza copilului sunt: al simtj. dintre care desenul serial. Astfel. entS. Minkowska. ori pur §i simplu testul . ostilitatea. Se urmSresc osciiafiile afective. suplimentare. pot semnificative pentru dezvoltarea RSspunsul acestor intrebSri este dat de valoarea sirnboliei a desenelor ca sj „VEHICOLE" cognitiva. desenul liber. dar sj al comportamentului sau in raport cu aceste personaje ce exprimS simbolic realitatea relariilor sale in familie. Orice o- Dar desenul ne ofera sj Unde se afla personajele unei poves. copilul este intrebat este teptarile copilu. problemelor emojionale §i relafjonale ale copilului. probleme incomunicabile. anxietatj.a de viaja sa.. mai frecvent utilizate de consilierii §i defmeascS nat. reprimate sau negate. atitudini persoanele importante din sj sentimente fat. in funcfje de niveiu! sau de maturitate mai multj autori clasici — F. sj retragere sau HpsS de rezonanja afectiva.a fund nal. N.casS-copac . Porot considers cS simpla observare a desenului unei familii permite cunoasterea sentimentelor reale pe care copilul le resimte fa{a de ai sai. se instituie Tntr-un verita- bil test psihodiagnostic al personalitatji lui. tiouri distin cte. are o maniera mai precisa de a desena. noase sau terne. in care copilul este solicitat sa descrie. echilibrul general. Desenul liber sau tematic constituie o foarte potrivita cale de evaluare a personality in li'. formelor.persoana" al (H-T-P Tu pe cine prefers situarii soane semnificative din via\a Atat descnele. Buck) proiectivS. Barcellos.de senului fi gurii umane" (K. Dimensiunile persoanjelor familiale. Desenarea in culori vii. inter- acasa? In timpul probei. Appel. discuta care sS provoace proiecrii interesante: tata „Daca este drept cele mai relevante modalitatj de expre- momentul creator non-verbal: sj gate sj terapie. cat te sj engl. lumi- inconstientS sau de mesaje pe care copilul este incapabil de a le exprima verbal. absen^a.omuleJului" propunand desenarea succesiva doua persoane de • sex diferit. Elemente ca egocentrismul sj autocentralitatea. ingropate in abisurile inconsjientului sunt expri- modalitatea de realizare a desenului nu este prea precisa.. Goodenough) testul . este in directs legStura cu emoriile sj sentimentele copilului fa^a de persoanele desenate. a traumelor pe care eventual le-a suferit. Utilizat mai ales ca proba de cunoasjere. adesea simetric.? Care este cei mai fericit. • testul desenului liber al lu fi. In mod special. Noul desen poate aduce date suplimentare despre relafiile cu propria familie. ganduri pe care copilul Autoarea pleacS de a modificarea testului cu legatura directs cu evenimentele relatjile sale cu familia sj alte persa. precum §i estomparea. dificultSri al copilului in si ti pul dona .. M. blocaje sj suferinje pnl senzoria l rational La tipul senzo- reprimate sunt devoalate In altj - 51 constituie PROIECTIA.170 Capitolul 7 171 • Psihoterapia copilului centratS pe metode experlenp'al-expresisre sex? DESENT TL CA A BORDARE DIAGNQSTICA ST TERAPEUTICA A COPILULUI 1. a dificultatjlor sale de a se adapta la cat poate decriptata testul -omuletului" (F. precizia graficS a trasaturilor unor personaje. evaluatS concret prin gradul de perfecriune |i completitudine a desenului. problemele ascunse.. Dintre testele projective bazate pe desen utilizate in special in • mod de a trecerile fi de la tristeje la mania. copil. nivelului de anxietate existentjala. elemente de depresie. exercitjul pantomimic sj dramaterapeutic. dimensiunilor personajelor sau obiectelordesenate. sentimente trSiesje in vietji sale. jocurile sunt considera- imbogSjesje situaria etape de lucru: N. a capacitatjlor sj rator sj prin aceasta. despre a§- La finele discuriei. proiecfia propriiikii sau sau membri ai familiei sau chiar despre sine.desenului familiei" (utilizat de mediul social. termeni. pretativ.. adesea transpar- dimpotriva. intunecoase. iar preferin^a lui pentru desenul alb-negru ne poate sugera blocajele emorionale. prin jocul cu marionetele. Fukada) este relevant pentru cunoasterea raporturilor pe care le are copilul cu familia. percepria propriei scheme sj proiectarea sa in desenul unui fi decisive in formarea personalitafii sale. avand doua lui J. in raport • cu sine sj cu Jumirile fajS de unele personaje.. ci doar afectiv-imagistic prin intermediul liniilor grafice. fiecare element. Cain sj Gomila. F. imobil restul desenuiui. veselie. ei? daca mul^umit sau nu de desenul pe care 1-a facut §i dacS ar dori sS schimbe ceva sau sa il mai faca o datS. redate grafic §i prin dimensiunile corporale psihomotrica.

lor de trandafiri. In stadiul intermedial de la a 5-a la a 8-a reflecta: §edinta. intre dorinta pul propus). Astfel intr-un caz mentionat. doctor sau asistent.te el. ghiveci sau cresti direct din pSmant sau Sunt sj prin „Fantasmele $/ imaginile produse astfel simbo- copilului. Allan (1988). intre prima $i a 4-a §edin- emo|ionala. In stadiul initial ta. Desenul in serie jaloneaza drumul copilului spre pacea interioara. este nevoie. sentimente si start. J. Astfel. Fiecare anumite imagini sau teme tipice. §i semn al uneievolurii. pilot rul. sj desenarea unei . Alteori imaginea aleasa se interesante privind psihoterapia copilului premolar schimba de mai multe ori. in desenul un copil poate pre- zenta o tenia simbolicS. forme. intr-un ora§. reprezentari. activat. psihologul orienteaza fluxul imaginativ al copilului prin intrebari de genul: fel de vindecare este conflictele sunt exprimate sj rezolvate potentialul §i „Ce treptat. o fetit. La sfarsjtul tratamentului prin desen serial. idei). de §i violenta distrugere la echilibrare toasa. seriala a acestei abordari terapeutice. Culorile alese. Pictura cu degetele are calitaji usurin|a in exprimarea senti- se cere copilului sa distrugere. intr-un transformarea. • s. dar si modelajul.B. Cadrul cabinetului de consiliere §i ritmicitatea efectuarii desenelor in acest cadru. linii. sau orice 1-ur ajuta pe copil sS-i reprezinte.i terapia sa.urata. desenate rele „dormeau fiecare in patul sau. in nevoia de a-sj impartasj durerea. perseverent. altii vor reda doar imagini stereotipe in desen. altii imagini reparatorii (ale vindecarii). conflictul intre contrarii (rSu/bine) 51 patmnda in lumea lui interioara.. figuri Cum vremea acum pentru tine?".. in mai mare mSsurS decat pictura cu instrumente. Jung accentua important analizarii desenelor „in serie". . de avion. Copilului se cere saaltS posibilitate este i O • Pictura sentimentelor din acest moment . alianja terapeuticS pozitiva impreunS cu incurajeaza cre§terea psihica Din perspectiva jungiana. cand serial prin Allan observa ca unii copii incep desenul a produce imagini de suferintS. ce Esji groasa? E§ti subjifel sa-sj con§tientizeze mai clar poziriile sj atitu- re? Ai flori? DacS sunt florile tale.A. Altii aparblocati. un animal mic intra in dialog en until mare §i puternic. 111 timp ce folose§te sfarsjtul acstei faze. 1988. Schaffer.. . aflate in contrast sau in opozirie (o pata colorata poate sta de vorba cu o pata neagrS. relevante pentru in^elegerea.. tonurile indicii sj consistent petelor de vopsea ofera afectivitatea. dar persoanele sj de tufa de trandafiri E§ti foarte e§tt tu? E§ti foarte mai exacts viziune asupra incon§tientului copilului. In acest scop se i vreme ce modalitatea graficS de exprimare coreleaza mai mult cu nivelul sj calitatea cogniUilor (perceptii. 98). G. continutul desenelor pare a • aceste modalitati de lucru expresiv-metaforice • loc deschis? Cum este este sa o tufa de trandafiri? grija sentimentele pot Cum tine? supraviepjiesji tu? Are cineva de Desenul lumii interioare. Alte modalitap tehnice de investigare sj terapie cu suport expresiv (pictural. analiza doar a uneia sau doua lucrari fiind insuficienta pentru injelegerea persoanei s. in prezenta consilierului psiholog. 32V sj 1 se sugereaza copilului sa cu probleme.!. Se pot provoca apoi dialoguri intre anumite parti din desen. desena constant dormitoare si bai in care se aflau persoane expunandu-§i organele genitale functionare sanacitat de autorul inchida ochii sa-sj imagineze cS este o tufa ca asociapile libere sa fie i de trandafiri. ce sj sa-i in^eleaga mai bine pe cei cu in contact sau pe cei cu care are dificultap de contact sj de comunicare. etc. Atunci sj de acum sau starea cand e fericit or suparat (in func^ie de scotactil-kinestezica §i Desenul serial este o metoda individuals de lucru cu copilul cu dificultan comportamentale sj de adaptare. dar poate fi folosit si pentru cunoasterea s. la practica privata de evaluare sj de consiliere in §coli. Acestea. sj si culori Apoi. cum • zatare. invaja stimulate. in forma sau la cand o anumitS parte din desen este subliniata se acorda o imporsau ingro§ata.i prezenta ciment? Ce sau tu pasari. in deseneze un tablou. „Vezi cum iji apare lumea ta dinlauntru? Cum o pop' reda pe hartie folosind deseneze tufa ulterior. ci pilul Valoarea acestor tehnici este nu numai sj educaponal-terapeutica. Acum deseneazS tot ce fi-ai imagi- tuarii sj train din viaja copilului.A. • adancirea relajiei dintre copil sau. Inca din 1959 C. Utilizarea desenului serial evidenpaza stadii princioale in aplicarea metodei pe copiii cu tulburari $i mi care intra" boboci? Au Cum aratS ele? ai? Cum funcrie terapeutica - un spatiu „sanctuar" sunt sj const 8 intr-o mai re buna socializare §i maturiza- rSdacinile tale? Sau poate nu Sunt lungi un timp in afara timpului obisnuit. Acestea asociaza exercijiile de fanasociajiile creative sj sugestive cu redarea prin desen sau prin picture a sentimentelor sj starilor trSite . este incorporat intr-un desen in forma simbolicS a uriasului prietenos. cand i Unii copii petrec mult timp cu imagini duvreme ce altii se indreapta direct spre imagini ale vindecarii. Pentru terapeutului. diagnostics. de-a lungul timpului. Metoda este de inspiratje jungiana sj implies o serie de 12 sedinje a cate 20-25 minute fiecare. Astfel sunt la ce culori apar in or. izolarea sentimentelor ambivalente. Oaklaiider. Desenul serial a fost utilizat intr-o varietate de situarii: de la institutive de ocrotire. grafic) vin sa intregeasca registrul testelor de desen propriu-zise.B. 1 se cere copilului sa realizeze o pictura cu la degetele de la maini sau chiar de care sa reprezinte starea lui lui picioare. din linii. Redam cum apare el? Sau fii esji in continuare cateva dintre : emopi variate.carii.. de aici rezultand natura serial. pe care o reia in mai multe desene. Ei pot fi pete de culoare. locul sigur in care sunt p/asate proiec(iile. creeaza un ritual cu ?i pareau curate §i luminile aprinse". Efectul dar culoare au? Au multe frunze? flori sau cateva? Sunt totdeauna la aceea^i ora. vizibile relaxante prin angajarea ofera satisfac^ie sj mentelor. intr-un desert? Esji intr-un activeaza in incon§tient mersul spre vindecare. • adreseaza intiebari ajutatoare copilului pentru sj sentimentele cu elesimbolic respecliv dupa caz: „Ce gandes.Capitokil 7 173 • Psihoterapla copilului centratS pe metode experiential -expresive reprezentarea grafica a families prin simboiuri sau animale. plant. iar terapeutui poate ca§tiga o clara angajate in raporturi sexuale. $i stadiu reflects dezorganizari moderate. tantS mai mare in interpretare. in inconstient se produc noi imagini. in spajiul sj tau interite afli lumina o serie de si- unde este plasat fiecare lucru unde tu acoio. singur? Sunt copaci. o tufa de trandafiri intr-un sau ca altceva? Este ceva in jurul tau ca un scend arfi desenele.. imagineze membrii famiiiei sale altfel decat oameni §i sa-i deseneze a§a cum dores. came 1 mod spontan dinile. a-sj clarifica raporturiie memui 1988. pe baza unui exerci^iu analogic. Coinva|a sa-sj comunice mai adecvat sj in sentimentele. evaluarea sj terapia sa. imaginea dormitoarelor §i bailor se mentine. a percepe- puternice sau plapande? spini? Sunt rasucite? Ai grSdinS. stSruind intr-o ambivalent iniens con- flictuala. tu ca oameni? ArSji da.a de 6 ani abuzata sexual. condiiii desenele reflects: • Unde te afli tu? Intr-o aceste viziune globala asupra lumii interioare a pierderea controlului intern §i pare. in functie de natufi Copilul este rugat sa inchidS ochii sa • expresia unei emotii in forma ei pura. unui raport initial cu consilie- rii spajiului interior sj a identitStji proprii de imagi- care uneori.tufe de trandafiri" (exercitiu utilizat de V. in limp ce simbolurile nile devin recipient pentru si sentimentelor de disperare stabilirea deznadejde. fluiditatea mis. facilitand astfel creperea psihica. Adesea. Hartia devine astfel. Se discuta cu $j ra traumeisau a conflictului psihologic" daca ceea ce sj-au imaginat aduse repre- (apud C. lumea ta.acum sj aici".". parand a nu avea reroase. animale. o data pe saptamana.te accst (triunghi. dorintele..i de a create $i dorinta de Aceste patternuri expresive devin doar in timp. pag.). gard? Daca catre copil. in scop psihoterapeutic. unul curajos cu unul fricos etc. obiecte sau animale. curbe sj figuri? Vezi zentat prin desen are vreo legatura cu viaja lor reala. copiii sunt rugaji sa deschida ochii sj sa ei exprimate in siguran(a si prin aceasta. has. punerea in sau povestirea. nat. unul suparat cu until vesel. Allan constata ca atunci cand un copil deseneaza in prezenta in functja ei. mica? mare? da. La §i ajutorul doar linii. copilul prodesenul pentru a comunica direct despre dureroasa sau pentru a dezvalui un blema secret. animal)? Incotro se va intampla?" se duce? Ce vrea sa faca? Ce Imaginarea pag. e§ti este in jurul tau? alte flori lizeaza si concretizeaza prin forme langibile. practicata de J. E.

Atragem atenjia insa. baiatul a continuat sa faza in care imi spui despre aceste simjaminte". • Adancimea relajiei cu eel care ajutfi: consilierul.a. o lacrima fi • intr-un loc sigur. • a contactului copiii stabilirea relatjei terapeutice. a carui prezenja in orice institute cu profit educational este o necesitate. Exemplele se refera la doi copii. initial pamant. de la a 9-a la impreuna sa gaseasca cele mai adecvate moduli de evaluare sj asisten^a. 16) se nume§te negative casjiga intotdeauna. Aparunele pSmant. • • construiasca o relate cu terapeutul. folosesc desenele pentru a incepe sa Destamuirea problemelor profundc. om intr-un elicopter care aduce terapeut catre alte persoane. plecat definitiv des.ei care se reprezinta prinsa intr- un munte in timpul unui cutremur. Analiza unei fantezii este o problema foarte controversatS. educafia umanista s-a produs o proliferare a car|ilor care trateaza astfel de subiecte. cum si provizii.te repede persoane. Apoi sj a desenat vorbesje despre supSrarea un suport terapeutic de excepjie. fie nici abandonata de un contact cu ea. Desenele tind sa reprezinte: • candu-se praf in casele de pe cealaltS parte a s. sj Pentru baiat. un copac rau arunca o sulija spre un erou. fertile distructive sau butuci pentru a repara gropile din §osea. incSrcat cu explozive. nirile intre • pe spseaua desenata de baie{el. descris dupa Violet Oaklander(1988. dar un om de zapada va pune repede un scut intre acesta sj suli$a. reparajia drumului terminata. tablouri ce reflecta deplasarea legaturii de la inceput hanj lierul fi sS deseneze sj multe elicoptere el sj funde. in nemaiavand desenele tind sa ilustreze urmatoarele: • ca sS Expresia unei emojii in forma pura. Feti^a sj-a exprimat intensitatea mfatjs. omorand sj groapa mare. al autocontrolului • valorizSrii. dar sunt ucise cu pietre.oselei. tents. mai vreau sa vin aici" 5! terapia inceteaza. unul de 6 ani sj celfilalt de 7 ani. revarsandu-sj mania pe gura. care proveneau din familii destramate. Fetita a desenat a incercat sa se sinucida un desenat?" Parea ca de fapt. feti^a a conti- metoda desenului serial in cunoasterea la despre teama pe care o incearca la noul camin. traficul pe autostrada §i Tehnicile nate sau fanteziei presupun §i §i folosirea fi mahnirea ca „o armata a furnicilor care cara urias. Este momentele in care }\i doreai sa mori ca nu mai simji atata durere. autocontrolului fi iar intr-o lucrare ulterioara a reflectat triste^ea valorizfirii. Dupa o serie de desene in care apar elecopiii mente de umor. apar este devastarea • dezastrul senele urmatoare au aratat. benzile §oselei e nu sunt nu cu desenul mi§carea explodand. de la a 9-a s. in mijlocul soselei". Se pare insa ca pot avea loc schimbari semnificative fara producerea vre- Desenele reflects sentimentc de deznSdejrevelatoa- fel. dupa care copiii spun de obicei: „Nu Un frumos exercifiu de fantazare. Desenele fetif. consilierul i-a pe faja desenului. In acest al moment cerea totdeauna consilierului sa-i scrie numele important terapiei. a salvatorului. Baiatul a ganduri sj sentimente proin legatura cu vatoarea incontestabiia a desenului serial. iar a 5-a la a 8-a. Prin sj Din rezulta men|ionate mai sus senja razboiului.edin{a\ copilul tinde sa deseneze: • la a 12-a Din comentariul copiilor rezulta ca persoanele prinse. vulcani peste tot. dar §i ca scene umoristice. Fantezia destSinuite verbal. ciocmasjni sunt neintrerupte. Imagini ale stSpSnirii. stadiul initial al anumite sentimente dureroase sunt separate de celelalte sentimente sj exprimate in forma purS. iar un una? binevoitor care salveazS un baiat din inundafia care a venit pe bilite. Tema si centrala in ambele cazuri .. nele vor merge lin. iar Imaginile pozitive interioare au fost restaproblemele comportamentale nu au fost imagini care reflects sensul sj stcipanirii de ab- sine. pedagogii $i educatorii pot apela la rSndul lor la desene.. De exemplu. toate masjnutele camioain- intregului potential imagistic ele pot imbifizica. Fetita dese- neaza o scena insoritS. imagine a ajutorului. rachete sj bombe spartS fSra a rani pe cineva". Treptat ata§amentul se deplaseaza de la incercari rudimentare ale eroilor de a incerca s3 scape distrugerii sau sa faca ceva pozitiv. Imi pare bine cS s. copilul incepe sa sirnbolul central al sinelui (autoportret. trecand peste benzile soselei fa- printr-un desen ce spre rezolvare. ca mijloace promijatoare pentru semnalarea unor probleme ale copiilor. cu arbori exotici psihoterapia copilului abundS ideile despre fantezie. lipsa ajutorului transpare clar din desenele fetif.ei prezinta intreaga lume „in flacari". deseneaza o linie. coexistand ca egale. pentru exprimarea sentimenteior lor |i stimularea in analist. copii care lui a psihoterapia copiilor.te unele imsj forme de mandate). lucru vadit in Oricum. O luptS cu sentimentele ambivalente. dupa • foe. Alte mijloace expresive utilizate mea interna a celor doi copii. aibe incredere in eel ce-i ofera ajutorul parta§es. mama sa. nu numai ca mijioc de evaluare a starilor $i problemelor copilului in dificultate. nuat sa-i ceara consilierului: „Po|i ghici ce am gradini^a. un urias. explozii. Desigur. Acesta apare acum intr-un desen ca du-se sunt razboaie. sa a fost intr-adevar foarte dureros pentru tine. ele tind sa se mis. vom prelua de JAB. ies din munte. pentru ca Conjinutul desenelor consilierii. luptei. Descriem in continuare cateva exercifii astfel de patratetor sau triunghiurilor in jurul imaginii centrale.te la §i a conientat ca el inca se ganspus: Esji destul de desjept ca sa ma ajuji?" Fetija sinucidere cateodata. . §coa!a. „Cred ca atunci cand de la mama ta a plecat de aca- comunicSrii nonverbale. violenjei. Baiejelul tnfa^i- prin desen: „camionul a disparut intr-o au fost exprimate §eaza" camioane izbind masjni mici. conflicte. dar se previne omorarea in aer a mii de pasari. Baiatul ?§i definesje starea „sunt trist" lui aeroplane. In stadiul intermediar . zburand peste sosea. apare la un busjean prabusjn- Manifestarea imageriei Nu mai §i unui insight. Ast- chiar turnuri de control pentru a pastra ordinea §i a „jine • un ochi atent asupra traficului". mai semnalate. dar nu trebuie sS se hazardeze in a interpreta sau provoca discu|ii irelevante §i Baiejelul se mutase de 14 ori in viafa fetija era lui.i in Este bine ca ei sa speciali§tii deschiji in a colabora cu ai psihologi copilului. cutremure de pamant rupand lumea in bucaji. darsj-a simbolizat depresia lui Odata dureroase ce sentimentele cele mai adanci simbolic §i §i 2. ca sa poata revine la normal. distrugerii. insecuritatea copiilor at provocate de aduljii important Astfel. in subtext. oameni prinsj in ele. chiar periculoase prin diletantism. Temele primelor trei desene sunt incapacitatea sj re pentru efectul traumei legate de incompeviefii lor. p. intr-un desen. case aruncate in aer. „Lupta". Baiatul a desenat un de fantazare.a furiei in psihoterapia copilului 2. Frecvent. Stadiul terminal. pozitive." §i La randul ei. pre- desene. Odatg cu lansarea ideii stimularii emisferei drepte sj interesului pentru fn zambete pe toate fejele.1. in aceasta faza. Intrun alt desen. Tot acum apar sj mandate. cS i-a fost greu sa-sj faca noi prieteni. deopotriva for[e pozitive sau negative. ata§ament de consilier catre alte persoane. ca apoi sa-i piarda sj pentru a gSsi Pentru a exemplifica modul in care poaie folosita iesjrea: „ Pariez ca nu sjii cum se iese din labirint. copiii intreaba: Allan doua cazuri cu probleme severe de com- pentru ca mama „Ma in^elegi? §tii ce mi s-a intamplat? ii portament in colectivitatea premolars sj §colara.Capitolul 7 175 Feti[a a desenat Psihoterapia copilului centrata pe metode experienjlal-expresive In stadiul terminal. De- caicate. unele dintre ele regasindu-se §i in studiile de caz. studiile cazuistice scene ce reflecta o iniagistica" pozitiva: Desenele reprezinfa un mijloc de stabilire cu terapeutul. a 12-a §edin{i • Desenele din acest stadiu ilustreaza lu- deseneze autostrazi. labirinturi a incercat sa provoace consi- desele schimbari de domiciliu. sub forma cercurilor. cS utilizarea acestei metode este primul rand de competent psihologului cu formate de psihodiagnostician §i consilier. de.

un animal. mai si intai copilului sS reprezentare tridimensionals a unei si- este atent la atmosfera cadrul tua|ii psihice. Jocul tat ca in nisip al uhui copil poate fi interpre- El cere istorioara povestirii. Vaporasul a ai Ce sa fte experience reale de viata avut tu. copii ar sa utilizeze insighturile sale terapeutice. modul izbesc cu putere. sticlS. ca. ofisa urmeze se intamgura. problema §i evolutia psihica Materialele pentru modelaj Colajul este realizat prin lipirea sau atasarea face un pas §i inainte. frustrarilor sau mecanis- copilarie dinamismul integrSrii personalitatii descris de care pune in evidenta obstacolelor strategiile copilului de a face fata 1995): este Jantezia zidului" (I. sunt animale Apoi sa vorbeasca despre animalul respectiv el. sa sau ceva sSre. Tu esti lutul" factor de reglare §i de protectie pentru imaginatia celui care se joaca. Un Vei avea doar cateva minute pentru a face ai terminal. Jocul cu nisip testele projective. cu ochii inchisj. 1989. 69): in poate fi utilizat ca exprimare senzoriala §iemo- care sa stimuleze pove§tile cum ar fi picturile.4. O problema inconsuenta se ex- Pe§tera are o usa mare in spatele careia se afla imagine simbolicS despre poate cere sa facS o poveste. de materiale de o mare varietate pe hartie sau panza. care asemanatoare cu sj situatia dintre vantul exprimarea sentimentelor. fire de lanS. asociatiile libere §i alte productii ale adultului. in termeni u§orde inteles. lui prin raportarea in situa|ii cotidiene de viata. Lasa-te sa fit surprins de ceea ce pla. Vantul este puCopilul isi 2. atmosfera §i solujii initiate el ca sj in povestirea copilului dar poata dedialog gestaltist astfel incat copilul sa perfectionismul adesea conduce la rezultate consent de trairile sale. adesea. un pesje. „Imagineaza-ti ca te afli in fata unei pe§teri. Ce faci Cum iti apare zidul? Ce simtj aceastS situatje? . co- muribund Imagineaza-ti ca tu vaporasul invingator? esti micul vaporas care tu fata de sfarama. desenatul. celofan. se spune In alte exercitii cu lutul.5. inlauntrul cum sa se diferite parti ale corpului tSu trebuie se potrives. marionetele. Mergi. Dupa duce aceea. reale sau irnaginare sau sa dintr-un vis. 1986. fn activitatea sa terapeuticS cu copiii lescentii terapeutul este capabil sa faciliteze insighturi vaporas intr-o furtuna". Fiecare poveste se termina cu o lecjie sau o morala derivata din situatia pove§tii. sj Un similar colaj poate fi realizat in multe feluri 2. Mills. cartoane de oua. si sa se scoata sunete si mult mai interesante decat timpul Tndelungat. Se incearca astfel mai multe alternative. asta. Jucariile sunt de o mare diversitate. Se utilizeaza reviste sau cSrti. Kalff. deschiderea catre fanteziile interi- ImagineazS-ti ca marea furtuna care tocmai nu a reusit sa scufunde vaporasul. povesteasca o si fata de el?" si In fantezia „Pe§tera" apar temerile con- flicted ascunse ale copilului. furtuna? tau daca vei ie§i invingator sau invins din Pe neasjeptate vantul a atacat pentru ultima mari oara micul vapor castigat lupta! sj apoi moare. kit Copiii suparati pot exprima supararea lor in care sunt nesiguri si in diverse forme. In acest ultim caz. Realizeaza forma. Acum fit aceasta bucata de lut. Acum eu doresc Respird de doua te. jo- Jnchide esti ochii si intra spa(iul tau interior. cat si directoare pentru tratament. mum- Oancea. Gratie exteriorizarii sale prin joe. macaroane. i\\ Crearea povesjilor este o practica de prima importanta in psihoterapia copilului. si alt exercitiu Cand priveste si Jung ca principiul totalitStii. Sau poate ca drumul tau. tale incep ana §i simbolul joaca un rol important. microfon de jucarie sau un set TV imaginar. pil Terapeutul interpreteaza pentru Tnsusj ofera o rezolvare mai potrivita la cele mai im- simbolurile aparute in seria de jocuri cu nisip ?i in unele cazuri. deschide ochii ai realizat. deschide usa sj Acest gen de fantezii pot veni fi continuate cu fiecare scena cu lutul sau. variate texturi. stapanirii de sine prin intermediul Copilul agresiv poate utiliza lutul pentru a-1 dificultati in lovi sj la dezvoltarea sigura a euiui. Utilizarea lor in terapie implica: realizarea pove§tilor Copiii pot povesti despre colajul in sine.J. 211). Flexibilitatea 51 maleabilitatea Dora Kalff considers ISmureste deja situatia. Conflictul este transpus din viata interdevine vizibil na a copilului in viata externa s. pot da un sau despre procesul de realizare al colajului..3. Cei controlului si fricosi pot simti un sentiment al lutului. pag. Mitrofan. Pot ft jocului liniile detaliile sale furnizeaza terapeutului utilizate in colaj: hartia de toate §i Valurile ternic si incearca sa scufunde vaporul. astfel Colajul eliberarea imaginatiei §i piii realizeaza povesti.te unei varietSti de nevoi. ceva ce i-ar place sS existe modeleze din lut: familia sa sau problema sa sau se poate sa existe in jurul copilului. ca- contine. pace de coji. jucandu-se acolo ca o drama. cul cu nisip. 2. Imagineaza-ti ca mergi pe un priveste-l din diverse parti si unghiuri. simti tu fata de el? Degetele sa faci ceva cu lutul. Descriem in continuare cum apare jocul cu nisip in viziunea D. limitele sale actio- cum drum sj pe tu in neasjeptate i{i apare in fata un zid. Ce simp furtuna? torul (C. jocurile sunt explicate copilului portante conflicte. Din aceasta lumea sa si situatie imaginarS se desprind in informatii valoroase despre locul copilului cum face el fata fortelor exterioare. Modelajul poate fi realizat de un singur copot lusau in grup. sa povesteasca o istorioara despre imagineze ca Li se poate cere copiilor sa-si ca acestea. structurile plastelina. de exercitju cu lutul este urmaJ. Ea utilizeaza o cutie de nisip cu dimensiuni melor de aparare ale copilului. Colajul 176 imagineaza cu ochii deschisj ca un mic vapor in timpul unei furtuni putereste unicul nice. Realizarea de povesli povestiri cu pictura titlu sj jocul cu nisip. este de trei minute pentru Limita de timp temS §i s-a constatat ca aceasta elimina §i prima in cutia cu nisip.i emotionale ale copilului atunci cand spune povestirea. frunze. ele reproducand cam tot ce nand ca Dr. Pe de alta parte. Observd daca lutul pare sa doreasca sa urmetu vrei ca el ze propriu! sau drum. Cum Tti comimica diferite parji ale corpului El pare sa sparga adesea blocajele copilului.2. aluatul. Richard Gardner a creat jehnica aid a realizarii de povesti" (apud pag. primul joe sinelui. Dora Kalff a descoperit §i analogii tntre asupra conflictelor. Modelajul pot fi interna a devenit vizibila lutul. copiii propria lor cra pe o singura bucata de lut sau pe bucata. nasturi. sa i se ofere copilu- . Apoi Gardner spune propria sa poveste la aceleasi pornind de persohaje. vezi ce se poate intampla". Este o tehnica terpeutica de sorginte jungi- oare sau utilizarea mijloacelor video sau audio. fiecare cu calitati diferite. el insusi sau i se ceva care vrea sa iasS. tionala. lucruri moi aspre. lupte cu furtuna. poleiala. utilizarea mi or lucruri Un tocmai a invins furtuna. Vorbe§te-mi despre 51 Lutul ofera atat experiente kinestezice. Jelul de atins: realizarea seminte de toate felurile etc. Ce minuSimte lutul cu ambele maini pentru cdleva ori profund. cu ochii inchisi. Acest joe al imaginatiei dinamizeaza inconstient §i actioneaza astfel asupra psihicului copilului. putand fi utilizat cu succes si de cei care au simbolului. copilului i o parealizeze. lutului tactile. de catre terapeut ajuta la sj povestirea lor copiilor. Se considers ca pove§tile copilului sunt mai usprde analizat decat visurile. R. el tipurile. Crowley.Psihoterapia copilului centrata pe Capitolul metode experienjiai-expresive 7 2. JncearcS sa~ti imaginezi ca tu e§ti vapor si explica ceea ce simti. Problema principals a terapeutului de fi la ceea ce Intoarce obiectul limitate (57 x 72 x 7 cm). Acum fa un desen despre tine tnsutj ca sa se miste. §i Din pove§tile pe care ado- le realizeaza copilul. sau. determina figura sau figurile care-1 reprezinta pe copil sau corespund persoanelor semnificative din mediul reactiile pentru terapeut. sunt eliberate energii noi pentru a cu succes pozele decupate din fotografiile. asambland apoi obiectele realizate.

trebuie 1976. Acesta este sentimentul identificarii care confine puterea transformatoare a metaforei (Gordon. furie. formarea „structurii cadru" (Brink. activita(i ^i evenimente familiare copilului. animate. Se transmit astfel intr-o exalta dand o El poate sa invete prin lupta contra gravelor dificultatj din viaja este inevitabila sj face parte intrinseca din existenja umana. dar ca in loc de a se basme „ca sunt modificarea. Scopul prin ?i Se urmareste analiza povesrilor in functje de structura sj conrinutul lor in vederea desprinderii problemelor pe care le abordeaza personajele prezente in poveste. ele ajuta lucru cu copiii. Taramul basmeproiectjile. singuratate. atat Metafora artistica structure.6. Au privire publicate numeroase lucrari sj cu cu- 2. nici esentjal. care ii 1986. stability intre copil §i OdatS cu identificarea poveste sentimentul de izo- de joaca. nentelor basmelor. es. §i R. trebuie Povestea. totodata eliberand presiunile inconsjiente lor li metafora literal Un element pe cat si cea terapeutica o au in comun este corespondents (Jaynes. care lumea creatS prin metafora terapeutica este un nou sentiment al al identi- rinjei" (1986. reinterpretarea. unui copil care este fricos i Copilul trebuie sa creeze o punte de conectare personals intre sine te. sj bogata de creare a metaforelor solicits sj evenimentele din poves- este experien^a din via(a reala. create de catre copil imediata intre o metafora §i referentul sau". 1976): „Noi trebuie sa fim capabili sa experimentam o sincronie Intrebandu-se realitate cum poate crea cineva parji de Mills alatura utilizarii pove§tilor metaforice. populare sau cele S. de hac tuturor obstacolelor. 6) sau este de a fumiza in care este cit. Metafora terapeutica trebuie s3 evoce atat familiaritatea imagistica a metaforei literare. Se asjeapta ca micutul sS se identifice cu personajul principal rusjnat sau rezistent. evenimente. remanierea. modul in care poate folosi terapeutul aceste povesti in vederea stimularii socioemofionale a rul copilului sa se identifice cu personajele teme din povesfile evenimentele descrise. Vandenplas-Holper (1993) evalueaza pentru copii in vederea sti- aiba un limbaj care s3 fie familiar. corespondents dintre sj „referentul" sau trebuie sa fie su- un exemplu excelent despre fi cum metafora poate utilizata atat literar cat altul.i terapeutic. s. oricSt de straina sau indepartata ar rien^a descrisa. bog3Ui a imaginii. semnificatja valoarea a. se caracterizeaza prin curaj sj nu are nevoie de ajutoare exterioare in atingerea scopului. utilizand scene. pag. ci prin spectacolul „aspectelor tangible ale binelui sj raului" care iau atunci pentru el toatS semnificatia lor. care sunt valorile pe care acestea le vehiculeaza sj cu care lecto- in rioaselorsale „calatorii eroice". jocuri din carton. Ele se refera la emoriile universale de baza: dragoste. pove§ti originate bazate pe motive din basme §i povesfi originate bazate pe §i copilului.F. timp se poate avea acces resur- creeazS de relatjonare empaticS intre poveste. 1982) a metaforei. Metafora terapeutica" metaforice care. Totusj conectarea dintre problema metaforica §i problema copilului ramane insuficient con§tientizata.ei personale. Aceasta recunoscuta protagonistului" (op. autodistructive. Mills §i R. 174) a fost creata cu protagonistul ca rezultat victo- ajuta pe copii sa faca faja durerii fizice. de a fi fara valoare. ascunde. Aceste asocia(ii placute pot funcriona ca „bilet de intrare" in lumea resurselor interne ale copilului. locurile. tovarSsj — care au fost alese de el. Aceasta ajuta mesajul terapeutic sa se exprime in termeni tangibili. Atat metafora povestirii cat §i metafora artistica se focalizeaza in special pe integrarea funcrionarii creiemlui drept §i stang pe nivele con§tiente §i incon§tienle prin abordari mullisenzoriale. un instrument fi artistic Culmineaza cu o sarbatoare vitejia care (1) senza|iile dureroase pot (2) in acela§i sele obiectivate la experimentata de trei cai catre copil. incercarile neasteptate adesea injuste. filmepersonajele din desenele animate. este utilizeazS experience hoby-urile sale. fost la un sentiment al imparririi experientei („Ei au o problema ca a mea"). sentimente de izolare sj din poveste sj sa incerce sa-1 imite. fara dezvolta copilului capacitatea de a-sj sj metaforS ficient In metafora literara. sa vorbeasca despre viata sj 4) Prezinta o criza metaforica in interiorul unui context de rezolvare inevitabila. relate cu protagonistul. fri- bun de din jurul problemei sale („Nimeni nu are problema mea") este inlocuit cu lare al copilului De asemenea. insasj personajele. i§i invinge sau rezolva pro- obtjnerea victoriei" (op. tjntele metaforei terapeutice ma eroilor sau salvatorilor (reprezentand abili§i tSrile resursele protagonistului) 51 licalo§ii dimensiune experientei terapeutice. sau obstrucfionari (reprezentand fricile §i cre- presie exterioara sentimentele terioare §i §i senzariile in- dinjele negative ale protagonistului). nici etic.. aceasta fiind fina deli'-atele a metaforei terapeutice. Pentru a rancriona in sens terapeutic. aceste efecte. sa faci fa^a Ch. propria imaginable a copilului a terapeutului. Ei considers ca basmele sunt si preconsjiente. sfarsjnd prin cit. Crowley in cartea pentru copii sj lor „Metafore terapeutice protagonistul blemele. calitarile povesrilor obisnuita a ceior ce o asculta ea trebuie sa copilul interior. este necesar sa se creeze ceea ce Rossi numea „portjune de realitate fenomenologica". pag. Terapeutul trebuie sa deschida noi cai neluschema de gandire a copi- Modul de tolosire al povesjii ar fi urmatorul: copilului cu o anume tulburare socioemotjonalS i se cite§te o poveste ce abordeaza o tenia care sa-1 ajute s3 iasa din situaria sa. 24). Deoarece metafora artistica iniplica utilizarea obiectelor in spariu este atat multisenzoriaia cat §i tridimensionals. Intr-un construi verbaliza trairile si de stransa ca sa evoce simtul unei interiorul unei mod sau in multe basme clasice: sa-1 primejduiasca. Una dintre cele mai O alta aplicare a metaforei terapeutice ce se noscute este cartea lui B. terapeut te'a sj da posibilitasj adjuvant in demersul diagnosticului trata- Metaforele terapeutice pot diverse strategii: prelucrand fi create prin sau auditoriul sunt confruntatj in final. mentului medical nu este utilizata sa mascheze ci mai degraba sa o controleze. fi expe- o tema globaia a conflictului metaforic in. familiaritSti imagistice: cititorul trebuie sa fie Copilul are nevoie „de ceva" care sa-1 faca sa condus in vada toate avantajele unui comportament conform cu morala nu prin intermediul preceptelor etice clasice. 3) Personifica situajiile in acela§i timp §i de inva^are paralele. urS.i simpli in care copilul este pus sa deseneze: durerea." (1986).Capitolul 7 178 179 Psihoterapia copilului centrata pe alta sursa metode experienttaf-expresive ate In considerare in lulului. sa vina el trebuie s3 infrunte in sj mod ferm injelegere a experient. . Metafora 5) Dezvolta ficarii „Cum mai bine sufepentru a-i mularii socio-emouonale. integrfind fenomenologica prin care metafora te- sistemele senzoriale 51 evocand schimbarea de desj rapeutica obpne incon§tienta o constituie metafora artistica. in care O s3 ne referim in continuare la doua din metaforele artistice descrise de J. Autorul este de parere ca basmele se adreseaza „eu-lui fraged" al copilului si favorizeaza dezvoltarea sa. 1978). prin reprezentarea problemei copilului suficient sj pozitive ale copilului De nu de exact sj astfel incat el sa are incredere in fortele proprii se spune o suficient de indirect sa nu se mai simta singur nu se simta stanjenit.. 65). poate exprima mintea inconsrientS rezolva problema copilului pe cat sj familiaritatea ratjonala bazata pe o in care protagonistul este victorios. la J. slabeasca sau ajuta copilul sa se disocieze de ea. Copilul trebuie ajutat sa devina conslient de multitudinea de optjuni care sunt disponibile sa inlocuiasca pe cele inguste. interioare. SJ basmele §i legendele ofera foarte un material poveste in care eroul este invingator. Povestife educativa a povesfilor. 1) Stabilesc 2) Personifica procese incon§tiente in for- In timpce descrierea este functja principals a metaforei literare. evenimentele. calea reprezentarilor con§tiente. -sxemplu. In metafora terapeuticS aceasta este facilitata Terapeutul le. Crowley ( 1986) au pomit de studierea compo- Metafora artistica utilizeaza strategii senare. amintiri care au avut efect benefic. fizici. Aceasta tehnica. folosita sj ca copil. b. pag. Ea presupune trei pas. Betelheim (1976) „Psihoanaliza povesfilor cu zane".

pag. sau poate realiza dragul distractjei. personajul favorit din desenele le La nivel inconsjient. Copiii un §arpe. intermediul marionetei care spune Tn mod direct de ceva ce lui Ti vine greu sa exprime. cat in terapie. anxieta£i!or §i conflictelor sale.i O alta metaforS artistica creata de J.S. Crowley este „Terapia prin desen animat". modurile de a^a mai departe. anxi- ce restul grupului priveste. utilizand propriul sau dic inconstient". §i animale §i papusi ce pot fi folosite ca marionete.Spune de ce ai fost aleasa". tigru. personajele din desenele animate pot deveni important prieteni imaginari ce acompaniazS pe copil in cabinetul doctorului (Gardner§i Ohness 1981) sau dand copilului suport emotjonal Tn relatja cu „teroarea" §colii sau ajulandu-I sa faca fa(3 cos.i-1 simbolica a fanteziei La nivelul constient. prin jocul marionetelor. un rege. Sentimente mai bune Deseneaza starea de bine Implicafii ale binelui mediul marionetei despre sine. ze multe aspecte din 2. Tntr-o in Jocul panoului resurselor". tehnica terapeuticS ar putea decurge astfel: intennediul marionetelor. Erickson numeste jocul „calea regala de intelegere a eforturilor ego-ului infantil la sintezS". acestea comunica nonverbal una cu poate de asemenea sa se joace evitand sa-^i exprime sentimentele sj gandurile. terapeutul sau un alt copil ii poate pune marionetei orice de lucru cu copiii in terapie. Desenarea Deseneaza cum arata cosmarul. un un bebelus. 1972) care-1 ajuta pe copil sa se deconecteze de la sinful durerii.i §i rioare mai bine sa le echilibreze ei insjsi. Cum Cum Toata atentja copilului este in mod obisnuit centrata pe sentimentul de a fi bolnav. pentru a-1 actualiza. Acest mod. Se folose§te o varietate de marionete: un femeie. Waelder declare ca jocul aduce copilului oportunitatea de a asimila treptat ceea ce in inconsjientului via^a reala ar putea fi interacrioneaza nonverbal. Ca alte materiale artislice. Malarewicz. ajutoarele din deseneanimate simbolizeaza fort. conflictele copiilor. orientarea in realitate. Copilul lul sj terapeutul sau doi copii aleg cate o marios. un crocodil. Terapia prin joe fie Apoi copilul vorbeste prin „interle Jocul continua sS una din caile principa- 1 1. un polirist.ele sj resursele inceea ce explica atracria incorporat Tntr-o povestire metadesenat sau decupat ca scop sau ajutor forica. spontan in timpul terapiei sau in teatrul de marionete. Copilul alege una sau doua marionete careamintesc de el sau de cineva pe care-1 cui noaste. Copilul bolnav este riorul celui de-al doilea real sj desen produs in intesj apoi devine conduse de terapeut. o vrajitoare. Prin a-i cere copilului sS deseneze cum arata o stare de „rnai bine" tera- cund consjim(ei" (Rossi. De exemplu. mate poate fi pentru un anume personaj. Disociere de durere Siinbolul vindecator de intrebare. „me- In terapie ele pot in exercitii fi utilizate in diferite moduri: pas important in a ajuta copilul sa un pod este sim( al controlului durerii Al treilea scop al desenarii este de a ajuta sa nefose manifeste sistemul senzorial care este blocat losit de catre copil. organizarea cognitiva. 2. simboluri puternice pentru multj de aceea ele pot fi utilizate cu us.- Sau: • Un copil alege doua marionete §i ele interpreteaza ca atare. Desen ce va 1 ajuta Pictura sa se schimbe in II Pictura sau chiar grupul tip In orice situarie. . DeseneazS ce personaj din desenele anite-ar putea face'sa te simri in sigurant.a cu variate „partj" din ei. Durere DeseneazS cum arata durerea Pod metaforic „Medicul inconsjient" 3. marionetele §i servesc atat in scop diagnostic. care se bazeaza Tn alegere pe o anume situarie problematics Tn via(a copilului Aceste desene servesc mai multor scopuri.a ca alter- sau desenat ca parte din „desenul resurselor interioare". prin care lucreazS adesea asupra confuziilor. unele figuri de bunici. in timp dificil sa integreze. iar nates metaforica pentru lucrul cu fricile. care descrie sj Mai jos descriem cateva dintre acestea (J. abili- activeazS resursele si potenjele inconsdente Un • alt exerciriu de interactiune este tafile de rezolvare a sj urmatorul: In timp ce restul grupului prives. 2) primul desen sS se 3) Cine poate sS ajute transforme in al U-lea desen. neta alta. In teatrul istoria lor prin de auto-lerapie. Cand copilul intelege sj mcepe sa deseneze. rionete sau un joe dramatic improvizat. copi- a intra in contact problemelor. un lup. copii. fi utili- marurilor. Tenia poate fi 2) modului cum arata durerea ajuta sa sS acti- mate 3) catre terapeut. ei sunt capabili sa-s. aleaga marioneI se poate cere copilului sa ta %i sa fie vocea marionetei: .te. In primul rand. Marionetele Al patrulea scop al desenarii este unul al Este mai usor pentru copil sa yorbeascS prin bSrbat. Marionetele introduc alri aite marionete sau etarile. un spectacol cu mascena din jocul mod cum marioneta in „jocul magic al marionetelor" ruri.^ Se considers chiar ca jocul este forma copilului „Terapia prin desen animat" poate rapeutica. Acesta este un castige actjunea sa semmfica cS „mai bine" este de asemenea o realitate potentials. imaginaria §i creativitatea sa. tezata in conjuncrie cu orice alta intervenrie aniAstfel.Capitolul 7 181 1) Psihoterapla copilului centrata pe metode experienfial-expresive aleasa de catre copil sau de apare durerea chiar acum. 1) apare starea de bine (lipsa durerii). inteligen^a.. fncepe acum la dissa construiasca un „pod" metaforic de confort la confort. apoi verbal. un desen. nu numai ca pun concret in al treilea desen. un spectacol vesel doar de HSS» 2. Tn cazul unui copil cu cosma- de marionete copiii povestesc In terapie. Uneori. rezolve conflictele intesj sa integre- in mod simbolic abilitSrile resursele copilului pe un dureros canal kinestezic. un cuplu de fete. un caine %i multe Tntr-o imagine tangibila da copilului un sens al cunoasterii care este in relate cu sensul miscarii de la necunoscut la cunoscut. Mills sj R. ele 11 pot ajuta pe copil sa se disocieze de durere prin transformarea ei Tntr-o imagine pe hartie. care difuzeaza atenria sj furnizeaza o bogatie de resurse prefioase.8. Marioneta implies detasare sj copilul se simte Tn siguran^a sa releve ceva din intimitatea sa Tn acest un diavol. Rolul incercSrii de a aduce o ve ze alte pSrri ale creierului. 105). din Ei pornesc de ia ideea ca personajele desenele animate sj aventurile lor sunt ipso copii $j facto. cu nisip. A. un cuplu de imagine vizualS a durerii activeazS „nivelul se- puterii de implicare. El ajuta la realizarea raportului necesar dintre terapeut sj copil |i poate fi un bun instrument diagnostic. Klein prive§te jocul ca un tip de reprezentare s. Tn acriune situa|iile de viaja prin intermediul diferitlor marionete dar ei le identifies cu u§urint.7. transpus terioare copilului Se constats cum copiii se exprima mult mai usor prin intermediul marionetelor $i chiar comunica mai u§or cu marioneta aleasa de terapeut decat cu terapeutul Tnsusi (mai ales copii mici). jocul se poate realiza in acelasj o se utilizeaza o povesie. Cum poate arata starea ta de mai bine". volumul atenriei. Psihanalista M. Al doilea scop este acela cS redarea durerii al peutul sugereaza ca „mai bine" exists. 1992. baieri.urint. Pofi observa la copil cand se joaca multe lucruri despre maturitatea. Pot fi de ajutor adaugarea: unei papusjdoctor.

exprima sentimente pe care copilul se simte incapabil sS le exprime in via(a reala. cat sj conrinutul ce reiese din joe. fi dificil sS-1 exprime in decat pSr(i ale personalitarii noastfe". mai reali. organizarea sj desfa§urarea sa. Acest exerciriu al metapozi|iilor nu numai ci §i iri neze. sj schetulburSri sunt ajutafi sa ajungS copilul corpul. argumentand punctele lor prezentand de vedere. ce simte el ofera conjtientizarea faptului ca pori aborda o obiecie? Intra oamenii. sa sj procesul jocului dramatic. „f£i murdSreste ajuta ca sa fie receprionat mesajul" celui care se opune sj in via(a reals. cat sj Terapeutul trebuie sa fie atent la respi- raria copilului. mai implicari. sa lucreze asupra consj Copiii care au participat deja la mai multe experience pantomimice voradfluga cu us. 4.Copilul experimenteazS diferite situarii Oacklander fiind activarea resurselor interioare. sj de Jocul de rol direct inversarea rolurilor fi funcfii pentru copii. sentimentelor. din viata copilului.i in care pacientul joaca pe rand cele douS 51 gestaltterapie (E. Ele pot lerapia copilului. eroul dramei joaca rolul curiozitari. dispozifiilor. 1981. dramatizarea sporesje eficacitatea tehnicii. Demers expresiv-gestaltist in Se considers ca pantomimarea simplelor imagini senzoriale utilizand expresiile vocale sj mi§c3rile corpului in afara cuvintelor-intensifi- un ajulor in clarificarea unei sciziuni psihoterapia copilului. „Nu poate spune: „Pari sa fii te-am observat niciodata sa fi cam le a- tingi". copii la cu copilului.i ale eului afiate in opozirie. observa rigiditatea sau u§urinta §i 2 sj ce gande§te §i Vede astfel in mod simte despre clar incurcSturile situariile create. Courtney. trebuinte.182 Violet Oaklander ne impSrtas. copilului in care spontaneitatea jocului dramatic unei povesji. intrebari sj „Astfel. Vladislav. ce a fost ca determina un echilibru interior mai bun. animal. masjnile in contact unele cu altcle? Se privesc. O. In prima situarie copilul se (isj Daca partenerul se repeta in timpul jocului terapeutul poate direcriona intrebarile catre viaja copilului.. ca consfientizarea senzoriaia. Sunt importante. ariile in care dezvoltarea sa a rSmas in Cu invoialS cu dificultarile lor. gesturi. „Acest avion este singur". mai vine inalt improvizajiile sj dramatice in care inter- Pe scaunul gol pot puse diferite persoane limbajul verbal. materia! senzorial. Ei joacS p3r$i din ei insjsj pe scaunului gol. copiii pot dezvolta o consjiinja totals de sine-corp (prin mis.aici sj singur poate deveni con§tient de ceea ce entizare senzoriaia". toate fiind in . pSrp ale visului nu sunt altceva servesc varietate fi din joe. pe care le respinge? Care este stilul s3u general de joaca? Este organizat sau dezorgani- jucarii care evoca imagini nonverbale marionete. sS joace anumite roluri cum intr-adevar.cainele sj de sus" sj observarii relevante de cazuri clinice in care „cainele de jos" utilizabil lui. cum isj nicS impresia pe care i-a fScut-o dialogul dintre poziriile 1 Cum se joaca ar fi papusj. Realizeaza el un bun contact cu sine sj cu jocul cand se joaca? Realizeaza contact intre zat? R. cat mai ales stimulii nonverbali (fizici. . unele cu allele?" Terapeutul poate direcjiona consrientizarea copilului asupra procesului jocului sj contactului in joe. pantomima sj la un nivel aduse acum". visele cuvinte".. sau Sau inapoi i se poate cere sa se identifice cu orice natie. de avioane? Observ modurile de contact ale copilului. cat sj prin experimentarea . expresia Insa el facials. 5 §i sj chiar 6 pacientul exprimS remarci in aceeasj impresii ce spo- masura. p. visul. in mod deschis Integrarea se produce atat prin exprimarea deschisS. etSrii Ele pot expresia anxi- sunt tehnici dramatice ce pot joaca pe sine alta utilizate in — lucruri care-l nelini§tesc. au interesat motivele pentru care copilul este indrumat spre psihoterapie. In sistemul terapeutic al lui Pearls se pune aM capacitatea de a scenarist. . „Observ procesul copilului.e§te in cartea sa „ Gestaltterapia la copil §i adolescent" manierele Capitolul 7 Psihoterapia oopiiului centratS pe metode experienjial-expresive ca sj intervenriile terapeutului ajuta copilul sa se sj exprime. 211). sa imite diferite animate etc. (op. accentu- puna intermediul viselor sale."um etc. In dramaterapia de tip gestaltist un mijloc de provocare a unei consjientizari importante sj mai multa claritate in munca terapeuticS. totul in afara cuvintelor. o clarificare care de catre copil a situariei de joe in siguranja. vizuali. Il poate intreba: „Iri plac lucrurile uneori joaca propriul rol) fajS de o alt rol. In general.c3rile copilul se vede pe sine cu ochii altora invatS orice punct jocului sj sa-1 repete. pacientul proiectand in pozitiile 3. un accent important „diferitele sj pe analiza viselor. produce sa se In gestaltterapie scopul este de a-1 ajuta pe copil sa inveje despre el insu§i §i rapid eficient consjientizarea. inflexiunile vocii. sj intr-un mod ce poate cit. se cineva camera ta?" I (Schattner. intelect). Se joaca el dupa anumite teme? Agresiune? fngrijorare? Exists o seama de accidente de masjni. anxietatilor. consjientizeazS diferite parh din ei. sa in^eleaga flictelor sale. p. p. cat inainteazS in pozitiile 4. 40). el utilizeazS comu- (1988. regizor. la obiect sj la sj apoi se aduce situatia copil viaja sa. barea. coregraf. sa sa. nu co- sj a celor neterminate din trecut analizeazS pilul §i nu interpreteazS Numai sunt prezente exercijiile de consji- a celor proiectate pentru viitor. imagisj In gestaltterapie este prezenta tehnica Copilul poate juca diferite pSrri din vis. 1996-1997). sim^uri. nj pune in valoare capacitatea imaginativa pentru el. Dramaterapia o form 2 de psihoterapie a p3r. ce poate fi simbolica sau directs. olfactivi gustativi). atitudini. . parji din personalitatea sa sau simboluri ale cuiva. om. Astfel. Dramatizarea imbogajesje comunicarea terapeuticS sj poate servi la antrenarea copilului in tratament. efectul imediat gandesje insa cS experien(a in sine determina schimbarea nu Violet discupa.a noastrS ne-a condus la sj polaritaji din personalitate.. kinestezici. matice. dezvoltarea personajelor. La un nivel mai este esenrialS in procesul de centrare. ordonate acasa?". in terapia copilu- am aplicat tehnici de psihoterapie expresiva s. via|a sa prin sj se poate cere copilului sa se opreasca la al In dramele creative. lent". jucarea Perls a creat jocul . aflat in poziria 3. el. resc in con§tientizare §i obiectivitate. fantezii. problems din multiple pozijii. Prin utilizarea mijloacelor expresive cum Terapeutul poate observa mi§c3rilor. 9. atat cum in timpul povestirii. „Te-ai simfjt vreodata ca aceastS maimuta?" „Te-ai simjit vreodata ingrSmadit?" „Te-ai aflat vreodata intr-o lupta ca acesji doi solda^i?" masura ce joaca devin mai consjienri de ei insjsj. Tehnica poate merge mai departe. 5 alte parti ale isj in care utilizeaza jocul in cadrul terapiei sa produca insight-ul schim- eului sau. creatorul „tehnicii povestirii tuale" a observat mu- urma. Ea a fost creata de Fritz Perls ca sS se angajeze in dialog sau sa descrie cadrul visului. fi visul IncearcS s8-i comunice. nu este in primul rand transmitera mesajului verbal. expunerea multisenzoriala persoana care joaca un In a sporesje semnificativ sansele ca terapeutul sS fie auzit sj doua i situajie. Ele pot descrie dorin^e. importanta. intr-o atmosfera permisiva. copiii in'to- doreau in mod spontan sa gesticuleze. Se produce un nivel de integrare tocmai prin ex primarea situatiilor. cum se apropie de materiale. animalele. Astfel. vorbesc de a se rostogoli pe podea. In acest caz.. eze sau exagereze acriunea corporale sj expresia facials). El crede ca terapeutul insusj trebuie sa aiba La terminarea unor exerci(ii dramatice creative il putem intreba pe copil despre ceea ce s-a intamplat. In primul land. Se lucreaza atat asupra situariilor prezente.urin(a limbajul verbal in jocul dramatic. tactili. Terapeutul trebuie sS poatS juca mai muite roluri in acelasj timp sj sa libertatea ?. Studii de caz Experien. nevoile sale. Care este patemul sau de joe? Observ conrinutul jocului in sine. in situajia altuia. 60). pe care le alege. cateva Dramaferapia este complex pantomima poate implica exprimarea acfiunii sj interacriunii prin intermediul miscacomunicarea sentimentelor sj rii corporale. la postura copilului. fi simultan actor. Gardner. Activitatea jocului dramatic servesje de asemenea sa transmits ideile sj fanteziile ascunse. Tehica scaunului gol este 3.

cat sj mai multe ori un moment de mare tensiune. anxietate sau simt ca confonnismul exagerat. ci sunt adusj de catre aljii. ci descried incarcate de un mare grad de subiectivitate. Kanner ca diverse manifestari descrise de catre parinti in plangerile lor. a§a lui. fiind un copil cu intelect peste medie sj silitor.1. Printr-un dialog cald. atat cu parintii. Acest tic aparuse . descoalS). pa- tru acceptat si valorizat. nevoia excesiva o serie de manifestari de plansul. expectatiile sj dorintele panntilor 3. precum sj cine il ajuta sa scape de tensiunea din gat. gandurile sj Din anamneza reiese ca parintii au divortat urma cu trei ani. cu copilul desprins din evaluarea psihologicS am obiectivele demersului terapeutic. Simte o presiune in gat care-1 apasa sj atunci nu mai poate s3 apara vorbi. care-i blocheaza gatul care ii spune. ele pe tinzand sa se apropie din ce in ce mai mult preliminar sj Am nu trebuie".»^A««f«-jw ilustrand copilului.e§te ca sa-sj dreaga vocea. gestaltiste. in cauza ar fi tacere. za abia dup3 la nivelul dez- ca atare. - am desprins trei tipuri de obiective: din perspectiva parintelui. sa-51 exprime sentimentele. Desenul mai indica sj tende secufi impulsiv. La §coala are rezultate bune. scoala sau autoritati. direct observabile manifeste in comportamentul copilului si efecte de profunzime cu acjiune latenta. fizic simptomul. obiective exista statat ca intre cele trei tipuri de grade diferite de apropiere sj Jepartare. cum apar ele din perspectiva copilu- Andrei mai are o sora mai micS cu pe care nu i trei ani timentele de catre copii nu-i vor coplesj sj nu vor avea efect negativ pe termen mai lung. adesea. Din „desenul omului" reiese cS este fixat pe mama activ sj pe trecut. Studiu de caz (un tic vocal sau tuse constituie terapeutic. de culpabilitate sj teama de masuri inferioritate. este introvertit. doar o parte a obiectivelor procesului la „psihogenS"?) urma man- Pentru copii. De aceea.Capitolul 7 185 Psihoterapla copilului centratS pe metode experienjial-expresive 184 Copiii. si straIn studiile de caz de mai jos prezentam alegerea tegia sj demersul terapeutic. El uitS ce a vrut sa spuna inainte tusea sj vocale atunci cand apare tusea. - fn integrarea aprecierea informatiilor despre Secventa finala a studiuiui tulburarea copilului. prim obiectiv al demersului terapeutic tinand cont de situaria familiala tensionala ce nu poate fi inca rezolvata. In prima §edintfi 1-am rugat sa-sj deseneze rapiei. interviul fn intervalul preliminar. Copiii sunt in permanent conflict sj mama are tendinta de a-1 proteja mai ales pe baiat pentru ca este „bolnav". parintii %i aduc ca acedia au suferit incidente traumatice (abuz. a fost acela de a-1 ajuta pe Andrei. * PAHitL *Fb . nu se prezinta spontan la consulta{ii. desenat o pata galbenS ca o floare cu A cinci petale care spune cS ii acopera corzile nevoie de ajutor psihologic. din perspectiva copilului. a seamana necesar ca prin dialog sa reiasa scopurile sj obiectivele comune care sS ghideze intajnirile terapeutice dintre poate suferi pentru ca se pare ca cu tatal. Initial.. masura ce se avanseaza in procesul terapeutic. este VV^. egocentric. anumite lucruri „cand §i nu-1 lasa sa vorbeasca. empatica. m urma cu dou3 lum dupa nici o sj dinta de a imaginativ. prin tehnici expresive. de psihoterapie atunci cand situatja incepe sa fie foarte dificila. motivand diferitelor tehnici. refugiul in cum o raceala sj nu a fost descoperitS somatica in urma analizelor. Simptomul este provocat de doua maini de barbat. cu secvente din dialoguri sj desene ale acor- tj*:'*}— de caz va fi "tt s 1 . remarca lui „anormale" L. agresivitatea sj nesupunerea nu reprezinta intotdeauna veritabile manifestari Mm instaleavoltarii personalitatii acestuia sj care se un oarecare interval de la sfarsjtul curei terapeutice. Manifestari ca obrSznicia. nu reprezinta de fapt simptome strict obiective pe care trebuie sa le am tinut cont de poate data discutarii casjigurilor terapeutice. irascibilitatea. molestare. precum sj efectele obtinute. cat sj mine §i copil. Andrei asistand la multe certuri dure intre^parinti. genereaza intensitate variabila adus unui el Andrei are 9 ani. in care copilul simte ca este suportiv sj Baiatul este foarte speriat de perspectiva de sj am cai intentionatsa-lajut sa se deschida spre noi traieste momente de . uneori insuportabila. Cei care tndrumS adesea copiii spre psihoterapie sunt medicii care selecteaza cazurile ce au traite presu§tiut fiind faptul ca terapia psihologica pune existenta fost relatiei intre terapeut sj client. sunt direct afectati de lui. in care i-am ajutat pe copii sa-sj expun3 problema din punctul lor de vedere. tensiunea din gat (v. AceastS pozitie de dependents. aroganta sau pentru pfirin^i. iarprin lucrul imaginativ pe metafora sj simbol ritate afectiva sj Un trebuie sa faca ceva in aceasta privin^a. ce aparea ca o tuse deranjanta sj pentru cei din jural lui (familie sj colegii El are tendinta de a vorbi incet sj prezinta unele dificultari de exprimare sj de comunicare. sj Obiectivele terapeutice din perspectiva mea ca terapeut au decurs pe de o parte din pozitia din teoretica pe care ma situez si pe de alta parte. prietenos. pe parcursul procesului terapeutic. A fost necesar sa cream o atmosfera calda.. este clasa a Ill-a sj a fost la cabinet de catre mama lui din cauza pentru tjc. se desprind obiectivele te- nics ori de catre ori acesta da telefon de rezolvare a conflictului interior. obiectivele se pot condiagnosticul psihologic. Tnregistrat in toate cazurile clinice asistate. accident. neplacute. apare gatul lui atunci cand are tusea si cum cum apare atunci cand acesta va disparea. in unui sjr de incidente. atat pentru copi. aflandu-se aproape intotdeauna intro pozitie de strictS dependent fajS de paring.. de criza. nevoia unui suport solid.„. conflicte latente sau ifeste. ei Chiardaca parintii nu comportamentul copilu- trSiesc discomfort. Cea vine Tn ajutor este o mana bun3 care se lupta cu mainile (§i ea il scapa pe Andrei de Tehnicile expresive folosite in procesul terapeutic releva permanent noi informal cu privire modifica la pacient. aducerea cele cabinet semnifica de Purini paring solicita ajutor psihologic pentru copiii lor in cazul cand acesjtia prezinta u§oare elemente simptomatice in comportaCei mai multi se indreapta spre cabinetul ment. motivul pentru care i-a aparut.> . din perspectiva terapeutului. analiza datelor obrinute din anamneza.^*^ _FiguraJ imbun&tatirea capacitatii de $>**> dizarmonice ale copilului. sa-sj exprime sentimentele sj pozitia sa fata de tic. moartea sau imbolnSvirea cuiva drag) sj doresc sa fie siguri ca sen- Uneori copiii la terapie pen- fata de aceasta situate. figura 1). Doar in mod ocazional copiii se adreseaza ei adolescent fnsjsj psihologului sj ei sunt mai ales Din interesul preliminar. . De aceea. In prezent parintii credintele Tn proces pentru ca tatal a locui cu tatal sau il pretinde pe Andrei. ei fund prezentati ca „vinovati" in faja de autoritatii. Tatal era alcoolic 51 sunt iara§i T§i molesta sojia. Principalul castig. ele sunt de cele mai multe ori expresia unei relatii necorespunzatoare intre parinti sj exprimare sive consjientizare a trairilor interioare. Se sj vorbi de efecte de suprafaia. Andrei mi-a spus ca el tus. exprecastig implicat chiarde folosirea tehnicilor sj sj copil.

L-am sa se destinda.chii gatului rugat sS le intrebe pe mainile cele rele se dacS au ceva impotrivfl sa-1 ajut pe Andrei sS DupS un moment de taccre. . Andrei mi-a spus ca putjn. Ea Dupa are nevoie de ajutor pentru a invinge. camerele ce §i-a imaginat acest lucru. El descrie foarte implicat sj nuanjat aceasta batalie sj spune c8 mainile rele sunt inchise intr-un semnalat apari^ia unor „lumini negre" pe care 1-am sfatuit s3 le ignore. bSiatul a lor. sa intre in spatjul sau interior §i sa-§i imagineze lupta dintre cele trei maini. Intrebandu-1 ce s-ar intampla daca ar invinge mainile cele rele. e! mi-a vindece.' / C" . I -am care vine sugerat sS-sj imagineze o luminS alba ajutandu-i sj mangaie mus. patratului se formeazS simptomul. dar el el ar mai putea sS vorbeasca foarte crede ca o s5 invinga (camerele lor) §i pStrat in interiorul gatului prin faptul ca trag de cotyurile mana cea buna in final. Insfi mana bunS vrea sa ajut.Capitolul 7 186 Am folosit o tehnicS de fantazare rugandu-1 pe copil sa TnchidS ochii. Aceasta vine in ajutorul mainii de raspuns ca acestea sunt jndiferente fa^a inchise in orice interventie de din afara §i stau bune.

T: „Dar un copac nemultumit ce simte?" C: „E nemultumit de roadele lui care sunt stricate!" me T: „§i copacul multumit ce simte el?" Am C: „I s-au copt roadele". figura 7). frunze". sj ii Ce se ca§tiga procesul sj-l simte copacul?" C: „Este foarte suparat indoaie din cauza vantului". Mi-e frica. mai uscat. T: „UitS-te in jurul tau sj caut2-tj familia. Ce simte copacul?" C: „Este speriat §i trist c3 are impresia ca ceilaltj T: „Fii T: acum un copac simtj trist. Acum fa din nou copacul seasca. pentru ca nu a mai vazut vant pana acum. C: „Am fructe.Capitolul 7 189 Psihoterapia copilului centratS pe metode experienjial-expresive 188 I-am spus s8 deseneze patru copaci: unul $i 6) in sfarsjt unul multumit (v. prin procesul de imbolnavire sj vinpus in evidenta sprijinul pe care i-l decare. oferS membrii familiei. Notez in continuare elemenle din dialog: T: „Fii un copac fericit. „Ce cand un copac speriat?" Ce simte copacul?" C: „Se inveselesje treptat pe masura ce ii vede pe ceilal|i din familia lui". nu e§ti am frunze fructe". ju ki dot osM fcC i**^f AAJ**' ^^ f^fe* u fc^ ^ vev& HOL Figura 6 . mama sj tata (v. Ce simli?" §i copaci din familia lui au fost doboratj". teama. ma simt rau". Andrei inca se mai temea cS tatal va bucuros. T: „Sa ne irnaginam ca trece furtuna acum. Ce simti?" (Face gesturi de indoire sj se mis. care nu vor sa-l para- C: „Copacul e speriat de vant. frig.^V\\^^ Figura 7 . unul trist.i Am realizat apoi impreuna un joe expresiv de identitate cu copacul. altul speriat . Imagineaza-tJ ca vine furtuna. „Bun. la nivel metaforic. e Intr-o altS va lua de langS §edintS a desenat mama lui. figurile 4. Prin acest joe expresiv de fantazare sj mis. un bSiat de 20 de ani. C: „Sunt singur. T.care am urmSrit sa-l determin pe Andrei sa expridiferite stari afective sj sa treaca.ca din maini §i din trunchi). Membrii familiei erau: o familie. 5 fcricit. unul nemultumit.

baiatul se blocheaza. se vede multumirea pe fa[a sa. Pe se simt liberi. acasa sa continue I -am dat ca tema pentru exercitjul metafora. Atat tatal. Copilul 51 mama sunt ferichj". ajung cu bine jos. multumit. mai lipsita de culoare. increzator. Am sa lucrez direct pe disparitja fi T: „Din ce cauza s-a desprins?" C: „Legatura nu era bine prinsa. Vrea sa-i iubeasca numai pe el mama". mai estompata. „ca o flegmS". TV. s« fac$ exercitjul celor doua oglinzi. dat fund stresul generat de procesul parintjlor. pe zi astfel timp de doua saptamani. se balbaie ta George a afirmat cS mai tare §i in situajiile in care se cear- imagineaza ca prives.2. George a mai descris inca situajii imaginare din care au reiesjt: neincrederea in sine. dorinl. cu imaginea unui loc in care se simte bine. Andrei mai simte greutate in gat. Vrea sa fie singur." T: „Urca din nou cu teleschiul §i coboarS panta din nou. este nervos sau prea obosit. In prima ^edin^a i-am indus o stare de relaxare profunda. Ma simt fericit. cu anumid colegi. Castigurile terapeutice constau laxare profunda. In schimb. ceilaltj doi inca tensiune fi au disparut. Colegii mei ma felicita pentru modul cum am reusjt sa-mi recuperez schiul T: „Ii inveji cel §i ma roaga sa-i invSt. volan nu o sa fie pedepsit. relaxat. l-am rugat sS aduca in prezent o situade conflictuala cu colegii.De ce este bine sa in diminuat considerabil. George a vorbit cu voce tare pentru a asocia vorbirea rara. Este la Poiana Brasov. mandru de mine. schiori ce coboara partia." fixez T: „Auzi legStura cum se prinde de picior. intra in panica §i C: „Simt groaza. Nu s-a aratat prea entuziasmat.. de degajare a gatului sj sa realizeze printre colegii lui de clasa un „reportaj cu Problema cu care venise initial la cabinet s-a titlul: ai fra^i?" pe care sS-1 discujedinta viitoare. eliminarea mi§carilor eapului sj antrenarea de a vorbi C: „Prind schiul din mers.a sj in spate cate o oglinda. este in clasa a opta sj Am punctat siguranja de sine are controlul de care a dat dovada pentru a-sj recupera schiul. Nu-mi mai este frica. Ajung la hop. Incep sa ^cobor. C: „Stau pe zapada. lntr-o altS §edin{a i-am indus o stare de re- .. Au pus pe cineva sj Mama mi-a spus ca li mai revine ticul motivat pentru terapie. Timp de o ora. calm. EI nu mai vrea. tehnici de expresivitate prin desen sj povestire. cu mai multe amSnunte. Ajung primul jos. Nu eite vina ta. T: „Ce s-ar intampla daca ar avea un frate scapat de sau o sora?" un efect secundar de a atrage sj afectjuneamamei.*' sj pe ei?" perioada de timp mai indelungata. cat §i bunicu! din partea tatalui sunt balbici. retraie§te situada in mod autentic). bazate pe injelegere. prezinta care o redau mai jos peniru ca mi se pare relaxare. Urmeaza tratament logopedic de doua luni. L-am pus sa-sj imagineze ca respectiva imagine devine tot mai slearsa. Cum simfi schiul in piciorul tau?" C: „I1 simt sigur." doua scaderea anxietarii sj a starii de T: „Ce sim|i acum?" C: „Ma sperii §i mi-e schiul §i frica. Are sS vorbeasca prea repede. rezolvarea imaginara a unor frustrarii din viaja reala. intalnesc un hop. Demersul terapeutic a inclus sj in special un plafon se sj cum ticul nu mai era deran- diminuase mult sj avea pe de altS un nebun sj nu mai vroia un alt nebun. primitoare. Ce pe u§oar8 anxietate de a vorbi in public sj este s-a intamplat mai departe?" 51 simptomului care mi s-a parut eg putea trei pri- sunt pe strada sj sa-i calce. Ei sunt speriad de moarte. Baiatul nu mai avea fratj sau surori. George are 14 balbism tonicoclonic. insS nu a disparut complet.3 de membrii familiei sale. sj in final el se recurge la semne reazS. L-ar iubi numai In cazul lui Andrei. Mi-a descris o situade din calsa a §aptea. Descrie-mi mai departe. Cum te sim^i?" cum a la murit tata se uita la caseta. 51 pe ei.uaria din nou. Cel mai rati Tl love§te pe tatS care este C: „Cei masjnile vin vit intarit. sj ca un comportament inva^at sj Nu am mai continuat lucrul pe matafora. semnifieativa pentru modul cum apar scntimenteie lui Andrei fat. balbaiala a disparut complet. am incheiataicidemersul terapeutic. parc3 mainile fost nu-i love§te masjna. Il tree. dupS ce a revenit din George tending se balbaie mai puternic atunci c:1nd are emojii. O simt rece. pe nu sj-a dres vocea niciodata in cabinet." C: Ofteaza. cu starea de calm sj relaxare. dregandu-sj vocea sj stresat. Pe tata il inmormanteaza." C: „Am urcat. A lucrat sj tehnica „oglinzilor paralele" de origine NLP. hiperprotectoare sj este foarte cicalitoare. I-am spus sa-51 imagineze ca este as." T: „Te simfi sigur pe picioarele tale. cat a durat relaxarea. In timpul relaxarii. A piecat de la locul faptei sj nu mai este de gasit. sa vorbeasca la timpul prezent sj sa spunS de fiecare data ce simte. tehnici gestaltiste de consjientizare §i lucrul cu tehnici de relaxare C: „Bine. Deoarece am simtjt ca progresul terapeutic a atins jant sj sj mai calm sj mai controlat. Notez in continuare insemnari din §edin^ele mai importante din lumina progresului terapeutic. dar a acceptat ideea.auzi sj simfi". Aceasta imagine devenea tot mai mare. T: „Descrie tot ceea ce vezi. EI este inteligent." §i caz (balbism) ani. Cand nu poate sa pronunte un anumit cuvant. Colegii lui vor sS mai faca o tura. El nu scapa.te in oglinda din fata unde apare imaginea dorita: nu-sj mai drege vocea. Nu-i placea sa aiba nici o sora sj nici un frate. Apoi recuperez cobor iar." T: „Traies. tam Spune ca se afla la munte. cat §i de copil au fost urmStoarele: reducerea nivelului de anxietate. Masjna ii calca. dorinja de a i se acorda considerate de catre colegi. curaj sj control. picior. a fost sj cum a petrecut. frica" (Pulsul i se accele- mai colorata sj mai stralucitoare identifies cu aceasta imagine. L-am pus sS trSiasca din nou coborarea In urma'toarea |edin{a. In stare de relaxare. sj intr-o un schi din picior. urmand sa revina la cabinet dupa o parte pentru reducerea anxietafii am utilizat tehnica imaginafiei dirijate." T: „Orieui se poate intampla sa nu aiba i o legatura la schi bine prinsa." T: „Cum te simfi acum?" C: „Fericit. §i baiatul sj ie§ it lasat-o acolo. Pod sa fii muhjimit de acest lucru. imi sare C: „Vreau sa fie secretul meu. Vad telecabina deasupra mea. comunicativ.ezat pe un scaun sj are in fa.191 Capitolul Psihoterapia copilului centrata pe metode experfen|ia!-expresive 7 A realizat apoi o povestire dupa desen pe I-am de 2-3 urmarit ori sugerat. rela^iiie cu tatal §i sora mai mare sunt bune. Abia Cel de a atunci cand este pus sa-sj fac2 temele. Mama are fa0 de bSiat o atitudine criticistS. In continuare. clara. Concluzii finale C: „Mama nu 1-ar mai iubi. pronun^a anumite cuvinte mai grele.. mama sj parca ar fi Ultima §edinfS a dupS vacant de vara. ii intrec pe colegii meu. Studiu de sj sj mai comunicare. simte teamS sj de atunci ii este teamS de schi. fneep sS cobor sj eu.a de a fi cel mai bun. Vreau sa fiu mai bun. procesul terapeutic a pe cel mic. dintr-o cuscl Ei pieacS acasa calcat de masjna. E mai fericit asa. Atunci se simte neajutorat. Apoi isj timp au aparut bile. L-am rugat apoi sa descrie sit. Mainile ar rele 51 speriat eel mai tare. cu mainile pentru ca s3 comunice cu ceilalti. Ei se uitS la treze pe tata il lasa pe strada sa inregis- Mi-a unde povestit foarte volubil. ." C: „Coborcu o vifeza foarte mare." T: „Ai dat dovada de siguran^S de sine. Obiectivele demersului terapeutic acceptate atat de catre parinfi.te aceastS stare de fericire sj simte-o cu intregul corp. 3. Privind oglinda din spate el se vede pe sine buna capacitate de exprimare detensionare nervozitate.. disconfortasj mi§cari din cap prezente in momentele in care nu poate „acum sj aici" §i sS descrie ce simte cand i se desprinde schiul. nu mai simte tensiune sj nervozitate.. Balbismul s-a accentuat in ultimul an sj tot in aceasta perioada de George descrie cum ajunge jos ultimul. decurs pe o perioada de aproape 5 luni sj a cuprins in special lucrul pe metafora sj simbol. tot mai mica sj se indeparteaza tot mai mult.

Ma „Cum „Un il se simte George ce! de 14 ani acum?" C: pic invatat sa nu o mai odihnit." Adaug aici ca dupa cearta din clasa a saptea. Ma ma ge impinge glumS. care se lovesje sj de nisje haine. Cel de 18 ani vrea sa-1 faca pe eel mai sunt contrac- versant este munte pe care §tii drumul ca trebuie sa o urci. reusjnd sS se elibereze de ea." T: „Traies. I-am spus sa descrie urcusul §i sa-mi comunice ceea ce simte. Nu T: „Cine este aceasta parte din tine?" C: „Este formats din toate incidentele din via|a ma incurajeaza sa urc |i §i sS continui drula 1 mul. panicS. panS ajung in varful pantei. dar cum ai vrea tu in momentul acesta sa se T: ." I-am spus sa retraiasca impasul pentru cS mai are de invajat ceva din acest eveniment sa personifice cele doua parp care i-au aparut s. curaj. merg mai departe. mi-a spus cS mai nu la fel de puternic ca in ajung in varf. are culoarea maron-ro§cat. George mi-a relatat ca varful muntelui este sa T: „!nii spune sa-mi fac timp sj de odihna nu o mai bag in seama pe mama. voi scapa sa ma odihnesc. Acesta vorbes. George nu mai vorbise cu colegul lui de clasa. In urmStoarea §edinp. comoda dupa ce sj te afli in siguran^S. convinS tuturor. fn final. Strange coarda sS se balbaie sj i se am revenit. Este normal pentru George eel de atunci sa simta lira sj raanie pentru colegul lui." cum mat se trairile pe de alta parte. T: Am staltista urmarit prin ace'st dialog de factura ge- vor binele.. L-am rugat sS-§i imagineze ca in fa. sS-tj gasesji sj pul relaxarii." problematics in care te afli Dupa ce au gasit C: „Cel de 1 1 ani vrea sa stress. L-am introdus pe George in relaxare.192 Capitolul 7 193 In urmStoarea fedin^S. spre bine." teamS ca am sS cad. Simte panicS. tn s.ee sj care vrea sa te protejeze de un nou e§ec sj s-o nuAparatoarea sj o parte care vrea s3 tnvingi. un nou e§ec?" C: „Da. Partea ce vrea sa urce este „un tanSr de 18 ani care intreb de teme.or. Apoi T: mS vor lasa ' sa-mi continui drumul." contracts care intra in panics. te sustjne sa varsta nu fie un alt ejec." trecut. atunci incep sa urc. fiecare in felul sau. George a lucrat metafotine. mai mic decat prima oara. sa-^i varea acestui conflict din trecutul pacientului. mai pu^in clara." T: „Sa inteleg ca aceasta parte se teme de Partea care-1 trage in jos este un copil de 1 ani care imi zice sa ma due inapoi ca voi da gre^. Ani utilizat o tehnicS NLP de transformare a caracteristicilor acestei imagini. se a§azS in tot corpul. Nu le facuse.a ta urmate de es. mine creata de obola 1 1 de §i stress de suparare.edinfa urmatoare.. intample altadata. care sj ani s-a spus ca mu^chii gatului continua sa ramana incorda^i. cer le-am uitat. sj !l C: „Ii este mergi mai departe de ce vrea acest lucru. mu§chii cefei nu taji sj care s-o puna nuit cu ea. le invitj sj de pe cele trei partj liceu." descrie in termeni vizuali: are forma ovala. dar sa nu se mai timpul orei. Uneori." de cuioare verde-albSstrui 51 imagineze ca am introdus lucrul subconsjient la situa^ia le roaga-le sa negocieze o doua aceasta sferS se invarte in zona pieptului in sensul acelor de ceasornic din ce in ce pe metafora. dorin{a ric cand T: cearta. mergi mai departe.i scuze pentru ca l-am El spune ca ma iarta. se micsoreazfi din ce in ce mai mai mult. s-o transmits mintji tale constiente aceea de oboseala. mai ales consoane.a „Acum retraieste situajia pas cu pas. transmits !l rog pe George eel de acum sa-i lui C: „fn jos e abrupt sj o pane din mine nu iar trage de radacinile plantelor §i trSie^te fericire. se gatului. apare ca principals in §edin{a anterioarS. partea Vindecatoare. sS se simta §i el bine invaja sS priveasca spre viitor.te starea de fericire s. fj-a exprinegative pe care le are fa\3 de in care mama sa §i modul vede el iesjrea din el sj dar nu sj pentru George eel de acum.te perfect sunt eu 8 ani. Sunt tot eu la cand am cazut in prSpastie §i cand 1 1 ani. rad de el. se gande§te ca ceilal. George trait la cauta o pozitje mai sigura s. nu mai are timp de odihnS din cauza invat. incredere in C: „Fericire. Cel de 18 ani 1-a mai bage in seama pe mama 13 ani cand nu poate sS pronunte anumite cuvinte in dialogul cu ariumite persoane." au gasit solutia sa merg mai departe sj chiar daca alunec. la fel ca atunci cand se balbaie sj da din cap." T: „Din cele ce mi-ai spus am injeles ca in tine se afI3 o parte care este formats din toate incidentele din viat. ma agat." T: „Intreab-o pe acea parte din tine ce nu lasa sa te pozitiv asupra lui. In pauza vorbim ca ni§te prieteni.a lui este o persoana impor'tantS §i sa spuna ce simte in Cand fl un piron. sa intra in panica. o sa fie o par^i din tine sS intre in I-am spus sS transforme imaginea initials intr-o sferS micS. ii men^in balbaiala §i disconfortul zilnic." T: „l!asS cele dialog. nu mS lovesc de banca." „Vorbe$te-mi de aceasta supSrare pe la 1 1 lntrebandu-1 cum simte panica a ales sa o Ma simt Dupa C: fericit." supar. . imi mai aluneca piciorul. dialogul a urmat T: as. de pentru cS s-a obi§§i pana dispare. „Ce inseamna pentru cand o tine varsta de 18 ani?" C: „Varsta cSnd recuperarea energiei blocate de nerezol- tu acum." C: „Merg in la banca prietenului meu.i dupS parerea lui. eliberarea de sub tutela parin|ilor.: perseverenta. §i mai C: „Cand mai am o treime panS in varf nu de a te vindeca §i ele vor fi ca nis.atului pentru examen. Noi glumim a§a des. George sj-a imaginat este la munte sj se simte relaxat.ajuns in varf?" C: „Cele trei partj de 1 1 sj il ani sS se odihneasca. descrie a lucrat pe de o parte asupra stressului sj varsta de 11 ani intample. Bat doua piroane in stanca. fericit. situate. o alta parte simte vindecarea foarte aproape. ca de obicei. in aplicare. clarS. i C: „ Foarte obosit. dar imi revin. ramana la starea repede. eie sj simt un invingator. Colegul imi zambeste in !i zambesc sj eu. care te indeamna. Intru in colegul meu ce se aflS la mea pe care le mai {in minte sau pe care cuier. cade piatra in jos.. dar fn urmStoarea §edin{4. Acest vindecarii tale. prives.. sa incep sa urc din nou.i mai mai jos. George mi-a explicat cum se ajuta de aceasta mi§care sa pronunte anumile sunete.a in acest urcus. in tim§i ce s-a intamplat." mim care o sim^eai ani.Jncearca sS depS§e§ti aceasta stare de mai bine pe langa tine. la imaginea pantei de munte. bal- baiaia s-a agravat §i a aparut ticul. In tine mai exista o parte CreativS.te resurse care te vor sustjne in evenimentele din viaja de zi cu zi. transparenta. Ma impinIi el us. ii este aisjne %i ciudS cS persoana rspectivS (un coleg de clasa) isj va forma o parere gre§ita despre el.i fii con§tient de calitStile pe care ii le-ai pus in evident.te in jurul tau observa ce anume te sperie. §i in aceasta §edinta. intru in panic!" asupra fricii sale." Prin dialogul celor trei par|i din el. prin mi-a imaginarea scurgerii tensiunilor din corp <ji „Prapastia e o gaura in seala. Amandoua itj C: „Ma suparam pe profesori cand imi dadeau note mici sj mai erau desele certuri dintre parintj. \%i simte mu^chii gatului contractatj. sj Descrie cum C: „Imi pregatesc instrumentele de escaladare. care raspunde de gSsirea de noi solutji la situatja problematics in care te afli mare. mai pot sa urc. El se implica in fantazare. de urci aceasta panta ce simji." T: „Ce simtj acum cand ai. George eel din clasa a §aptea cum sa retraiaseS evenimentele pentru a avea un efect din mine vrea sa urc. adancit T: s-a largit m-a facut sa cad in ea. Psihoterapia copilului centrata pe metode experien|ial-expresive DupS ce mi-a descris mai amanuntjt ceea astfel: Observ acum ca incepe accelereaza pulsul. fn starea de relaxare. este revenirea din relaxare: „MSine ma impac cu prietenul meu. din mediul familiei conflictual care. Te rog in sa din tine perioada foarte lunga. lovit. ma voi vindeca." „Cum se simte George cel de acum?" momentul in care El redS modul in mu§chii se intampla sS se balbaie. ca T: „Observa cS in dreapta ta este o panta de solute care sa solutja. panica a disparut." incurajez sa remedieze situatja sj sa urce bat sus. sa problems mi§carea din cap. Varsta de 18 ani reprezinta pentru ma lasS sa merg mai departe. ii este jena.

se trag until Acum sunt doi $i se pteflont despre el. mai calm „Ce simte George eel Fricos acum. DupS ce am sa-§i Scurt istoric |i orientan .F. care ma intelege eel mai bine eg are sj el defectele lui. Are sj el mandria lui." de familie 4. Ajung acum sus.it in doua.E.. „Roaga-l pe George sj iui Curajos sS-i spuna George persoane." T: „Potj sa familie?" le pauza) Coneluzie finals (terapia scurta pentru cupluri 4." rog ca in conversariile pe care le ai cu Sculptura familiaia • Exercitii-suport pentru „sculptura familiaia" . C: „Cel Fricos nu T: sjie.194 T: Capitolul 7 „Ce simji in aceasta situarie?" C: „Dar nu ma intereseaza ce cred aljii despre mine. Artterapia familiaia 4.ine." (Un moment de C: „Da. 1 . Ma simt unul singur.4.2." T: „Inleieg ca in tine sunt doi de George: • unuia ii e fricS si rusjne atunci cand se balbaie in faja anumitorpersoane. Nu mai tremura a§a de tare. Un sS-i rog pe cei doi sa se ia de tic obiectiv principal in demersul terapeuFt „Acum am §i urmator va §i acela de a detensiona relariile sa. cu pieptul in fa{a\" T: „Ce-§i spun ei?" C: „Cel fricos spune ca ii este inline de ce gandesc ceilalji despre el.i rus. 1-am rugat §i CUPRINS 196 1 . Nu o mai vezi din exterior. ajuta. ci sunt interesate de ceea ce comunica el?" C: „Nu mai |i simt panica s. a inva{at sa se relaxeze. Sunt prietenii mei de la §coala\ Colegul meu de banca. Sunt amandoi curajoji George." In stare de relaxare. experienrialS Tehnici expresive integrate in terapia controlez ." In aceasta perioada de timp anxietatea s-a redus. apar cei doi George?" C: „Pe eel Fricos il vad tremurand.3. Acum sunt intreg. mai ales." C: „Da. sa-§i stapaneasca mi§carea din cap. . s3 vorbeasca §i controlat. Cei Curajos eel §tie c3 Te exista persoane care-1 injeleg. ci te confunzi cu ea. mana sa se indrepte spre creasta de munte dintre bSiat mama . C: „Da. sa-§I spima punctul de vedere §i sa-sj argumenteze pSrerile. Cum e urcu§ul?" Descrie-1! C: „Este mai u^or. pe eel Curajos il vad mai Tnalt. ampla. Ceiaialt spune c& nu-1 intereseaza pSrerea celorlalti sj c& tori oamenii au sj calitSji sj defecte." sa devina sunt tot TERAPIA DE FAMILIE DE TIP EXPERIENTIAL lolanda Mitrofan (T." T: „Nu mai pot sa-i disting.edin|ele anterioare sj sa o urce impreuna.i lucrul pe de respiratje C: „Se simte mai bine. care apare mai rar §i are mai multS incredere in el. ' celuilalt nu-i pasa de ce gandesc aljii cunoscutS din s." T: „Cum se simt acum cand au ajuns in varf?" C: „Se simt fericiji. imagineze ca vorbe5te cu o persoana se 2 balbaie. I-am rugat pe altul. tare. muljumi{i." sg-i cheme pe cei doi George (eel Fricos sj eel Curajos) sj sS-i lase sa dialogheze.. cand a c3 exista sj persoane ce au o parere buna despre el?" T: aflat In cazul lui." revenit din relaxare." T: fantazare cu cele gestaltiste de focalizare. modalitari de lucru terapeutic ' 99 T: „Cei doi §tiu ca exista persoane cSrora le pasa de cum vorbesje George.." 4." C: „Da. sa-|i observi reacriile §i sa folose§ti ceea ce ai ca§tigat in §edinta de tediferite eel Fricos care sunt acele rapie. de lucru asupra par{ilor interioare metaforl Am folosit ?i exercijii compieta.201 sa vorbesc corect." T: „Este mai u§orin doi. - Sc °P uri Tehnici §i ." T: „Cum unul singur §i intra tu in aceasta imagine. dramaterapie 205 sj cu voce Sunt din C: „Nu. relaxare §i am pus am combinat accent in special pe tehnica expresiva de ." T: „Roaga-l pe George eel Curajos sa-1 lini§teasca. T: „Ce simri in aceasta situate?" 3.) T: „Lasa-i sa se confunde unul cu ceiaialt. sa-1 incurajeze pe George eel Fricos. Ce simp acum?" C: inainte „Ma simt mai bine. eram impan. seamSna foarte §i mult. - 204 Tehnici bazate pe joe de rol §i T: „I le-a comunicat?" spui George se aflS in psihoterapie de peste doua luni §i continua tratamentul. Pot sa nu ma 4. T: „Foarte bine.. Coregrafia in grup de cuplun 204 Peggy Papp) persoane.

comportament principal este derinut de locul descopent ca cognitie. Alte tehnici expresive cum ar fi „sculptura sj desenul familial" au valorifieat influence Boszormanyi-Nagy). comportamentaia. . Whitaker el mai curand sjiinta „repararii" V. Primul este decanul T. In 1988. 120): 1. rajand membrii familiei sa fie ei insjsj. Acesria sj ahji au introdus o serie de tehteranici experientjale de familie pe care orice peut le personals. atuhci cand terapeurii vorbeau de inceput sa lucreze cu familiile in 1951 (ca practician) si in 1955 a fost invitata sa sustfnS un training pentru rezident.E. Datorita utilizarii tehnicilor expresive nu foarte mulri terapeuri au putut sS abordeze tegics deosebita.F. Satir se alaEa (la invitaria lui Don Jackson). central in terapiile psihologice. identificand sj „gandurile umane" pe care nonnalii nu ie Walter Kempler este un alt mare terapeut (californian) de familie. inventivitatea tehnicS expeafectiva au rientiala. simte §i celorlalti.. psihologia psihoterapia terapia familialfl structural 51 experientei traite este criteriul sj peutice. ca sj „pSpusjle (marionetele) familiale" Duhl. cofondatoral este sj David lui Familia din Boston (1969) de psiKantor. ci diversitatii dualitaule Scopul utihzam tehnice este sS „deschida" mdivipropriilor experiente 51 sa „dezghe- mai mult decat asupra - indivizilor. Abilitatea hodrama. ^ terapiile individuale existential-umaniste. T impartas. Calitatea sanatatii psihice aici sj acurn*. Psihoterapeutii au § Aceasoamenii mai ales gandesc s.i . experientei interpersonale). obiectivul interventiei teraTerapeujii experiential! de familie sj impartasjndu-sj convingerile sj munca. Warkentin sj Felder. (Kantor sj experience Printre cele mai recente abordari enumera sj terapia de cuplu focalizata T.F. Warkentin productiv. Du'pa ce a terminat colegiul din Syracuse sj Pe masura ce Minuchin se impunea mult in campul T. cSldura sj credinta in tratarea familiilor. degraba in teExista douS orientari metodologice rapia experientiala de familie: ori• tendinta dominanta de concentrare 51 lor traientare asupra indivizilor y. ci doar aceia care au abordat conceptele sj metodele sistemice cum ar fi: Carl Whitaker. 1981). in prezenta el insusj s. este cres. au introdus de tehnici expresive in T.. El a invatat din experienta sa clinica sa asculte sj sa int.fabaza in terapia miliei ca teatru" . PanS la retragerea sa. fiecare membru al familiei sa j devma in Scopul declarat nu stabilitatea. §i doar numita familie" (p. dar seper- comunicarii.) 196 t . California aici ei stra- autentica.terea sj dezvaluie. Keith din Atlanta sj Whitaker cuse). Satir fundamentata pe principiile lui F. p. mai poate baza pe o interactiune vie s. Terapia experientiala de familie s-a bucurat de cea mai mare popularitate in etapa „de tinerete" a T. _ . mai mult decat asupra organizarii therapy) emotional (emotion-focused couples Johnson. riscului.i decat pe represiune §i autonega(ie. Dupa 1970 cunoasjerea ei a intrat Tntr-un oarecare declin. de model experiential.metafora de de familie. Satir s-a retras sj a devenit purtatoare de cuyant a unei abordSri spirituale (evanghelice).F. mai pujina dependents 51 extindere a experientei (Malone. aCapStand o mare popularitate in anii au fost treptat inlocuite experientiale bordarile referS aici Cresjerea" ca scop terapeutic se sistemului familicasjigul" interactional al i'a ca orgamzatie. T. mai ales ca urmare a disputei cu S. familiei Obiectivul terapiei este ca membrii la nevoile 51 (fiecare in parte) sS devinS sensibili sentimentele lor familiei. nemeritat.. InstitutuAlaturi de F. mai de familie cu alji drumul spre tential-umanistS este credinta cS emotionala este acela al dezvaluini saSnatatea si terapeutn expenentiterapeuti de traditie exis- descoperirii unor niveluri tot sj Medicina (cu specialitatea obstetrica ginecologie). in cadrul careia a or- ce demonstreaza radacinile T. 1973).esc libertatea. In 1959. impreuna sj R. WhitaAceasta tendintS ker. grupul se largesje folosesc semnificatiile nonverbale ale sj §i munca sunt considerate importante. incluzand: psihodrama. 1975). incu- rupturilor familiale. mai mare Whitaker. hoterapia experien-tiaia. re- caractenstici in Toti acesji autori au drept creativitatea sj asumarea F. nu inseamna de experienta . Fred sj Bunny Duhl. J. desj probabil ca izolarea i-a facilitat initial o anume timiditate sj tristeje. Malone. experienta sj a cSlatorit mult. Numai conteaz8. rienrialisjii individualitatea teoretici (relativ ateoretici).197 Capitolul 8 Terapia de familie de Ei tip experiential (T. .F. 27). V. introdusS de Leslie Greenberg sj Susan tehnice din artterapie sj psi- (Centru de gestalt-terapie). se dezvoltfi in baza psihologiei umaniste a anilor i960. in 1980. Felder. al T. _ Simptomele durereoase cu care se prezmta de intrare familia in terapie sunt doar „bilete" in considers ca exprimarea sentimentelor za^iilor este calea extinderii experience! sul Tmplinirii sensen- de familie este Virginia Satir.E. sensibilitatea sj forja ei V.: spontaneitatea.ii de la Illinois State Psychiatric Institute (aici 1-a avut student pe 1. Satir a personale familiale.F.E. Pearls. fund considerata ca cea mai celebra terapeutS umanista de orientare experientiala sj de traunul dirie comunicatjonala. raspandindu-sj (Duhl. V. Stilul sSu de viaja (a copilarit mondville - New o ferma izolata din RayYork) 1-a determinat sa devinS la creada in puterea vindecatoare a iubirii „salvarea" umanitatji prin terapia de familie.. ceilalti. problema reala sj este stenlitatea 51 MRI-Palo Alto. te" interactiunile '60. Napier. Carl Whitaker a format Clinica Psihiatrica Atlanta (1953). tura cum ar fi spatializarea sculp- experientiala a T.F. Virginia Satir.F. Kantor rol sj sj cu alri de (Duhl jocul sj Duhl.terapiile exprimarea sentimentelor ocupa un Altadata. Scopurile terapiei de familie emirate schimbSri in sistemul familiei Satir includ 3 (1972.eleaga gandurile bizare ale acestor pacienri. 1961). MRI devine al ramane primul director al programului sj panS in 1966) cand devine director Institutului Esalen din Big Sur. Minuchin. se ale emotionala (Whitaker Keith. adaptarea compfel 5! onest stare de a relata congruent.. Este considerata din inovatorii terapiei familiale. fata Kempler. a devenit psihiatru sj a fost fascinat de mentalul psihoticilor. care imprumuta din formatia hodramaterapeut sj introduce abordarea . In timp ce isj ca resKempler (1981) considera in acest sens este ponsabilitatea principals a terapeutuiui de fiecare individ in oameni. ei au preluat semnificativ de la Gestaitterapie 51 de la grupurile de intalnire.F. Leslie Greenberg. (Greenberg 51 Johnson. §i sS le In acest mod. August Napier.F. „fata de secundar fata de cadrul unei familii. o mai mare o de optiune. ?mparta§easea in cadail unitatea famihala se schimbarea in sistem.F.F. Duhl. organizatia fa• orientare dominanta asupra sistemului milial. Ca asistent social. codirectori la Boston ganizat un grup creativ sj cu T. Walter transformat-o intr-o . Scurt istnric si orientari Psihoterapia experientiala s-a nascut din aceasta grupare (1955-1965). insa ca trebuie s3 ignorant exi Ceea ce au ali in comun persoana neconvenrionala. dar imprumutau tehnici din terapiile individuale §i de grup.E.. Peggy Papp. Susan Johnson. poate valorifica. Astfel. V. loc Astazi. 'Acesta sustinea cS ar fi mai pu^in importante iubirea. la evolutia "Tntregii familii al apare in terapia lui C. Liderii acestei orientari sj raman C. te in familie (in contacted familiale. psisurse cognitive. 1988). Fred sj Bunny Duhl. 1981). . Ulterior. tura Lehr. Satir. care a preluat multe tehnici gestaltiste sj din tedescrie rapiile emotive in lucrul cu familiile.E.potentials ceea ce se zavorat in launtrul tuturor. ea moare. Satir a continual sa sj lor familiale. El procedee folosite uzual Tn grupurile de intalnire sj ta un concept de perienta emotionala care este baza in terapia de familie experientiala.jegendS" a T. 1985. expesj implinirea decat sunt mai curand practici. gande§te despre ceea ce vede sj aude. afia inlauntrul nostru mai profunde de autoimphnire de V. colaboratori: August Napier New York (Syrasj D. David Keith. Keith sj G. O aha figura charismaticS a terapiei expe- hbercomportamentul exterior). sj Grupului MRI 1986. D.i actioneaza. V. de noi dezvoltari .. un mare numar sociala Eliberarea de simptome. tot in orientate sistemic. preluand din terapiile individuale umaniste princi- Ramura pal «experientei. Family Institute. Ei denumesc abordarea cundare in raport cu cresjerea integritatii intenoara sonale (congruenta intre experienta 5i tate definmd aceasta „terapie familialS integrativS" unor un amalgam de elemente apartinand numeroase.E. Ea a fost unul dintre membrii binecunoscutului grup rienriale terapie.

1978). tratamentul pare inconjtiente in timpul terapiei pot fi con- anxio§i. 3. Whitaker Imbra(i§eaza fiind el insu§i sj el aceastS poziye. toare de schimbare. 1973. automatismele dezvolte iubirea unii fa^a de sunt. de la Atlanta Psychiatric manifests in terapie. creDeoarece acestea au consecin(e directe in via^a de familie. Noua rarea intimitSlji. a§a incat deciziile sS se poatS lua umane: mai curand prin explorare in termeni de putere. Whitaker aecentueaza asupra valorii experi- folosesc tehnici oresjerea personals sj necesila in- ence!. bucurie etc. alte cuvinte. familiei sus(in ca o - sensibilitate sporita dezvolte patternuri protective. unicitaiji sale. al Experimentarea con§tienta a potentjalurilor interne (aspecte. Astfel maturizarea individuals este relano- drept tic fort.iternice coeziuni se vordeschide spre erno|ionalitate. furie. ocupandu-se mai curand de indivizi pentru a latjilor. multe dintre scopuri pot sj comportamente modificate. alternativ. terapeutic Clinicienii experientjali acea atmosferS incurajatoare pentru ca (unitSji) familiale. spre deosebire de utji experien|iali incearcS. eUbereazX forta de promova schimbSri in sistem. ei. cStre cresjerc. inlalnirea existen(iala este tea genera climatul profesional „ pentru a puemotional intens. Aceasta presupune ca terapeutul experienjial isgi asuma rolul de model. 1981).i persoane din familie trebuie sa se adreseze sa se raporteze la ea in termenii deposedate ale S1NELUI. Kempler pacitatea de a se ingriji unul de celalalt. dincolo trebuie sa fie ei 111515! autentici.adar. Tehnici gi modalitati de lucru sus|ine ca „a-|i exprima deplin intreaga persoto{i nalitate ca terapeut in actul terapeutic. Pe ianga scopul general ei considera drept cheia tatji familiei sj fiecarui membru sau. adeseori este necesar sa se realizeze o mai mare apropiere intre paring din experienja' traitS de familie in timpul terapiei se exprime cat mai deplin sau total personalitatjle". Asfel. pentru noi insjne Se presupune ca familiile ajung in tratament pentru ca sunt incapabile sa fie deschise. doar persoane" (cazuri individuate). . caldura. Kempler (1968) in T. divergenfi furio§i". demonstrarea grijii sj acceptrebuie sa fie tSrii a fost exemplul paradigmatic sj terape- utului spontan creativ. Primeinclude Cei mai muhj terapeuti ai sj o mai buna maturizare a indivizilor servesc scopul mai general al T. folosindu-se de impactul sau personal asupra familiei. deschizandu-i fa(a de propria lor s. cu ative. Aceasta pen- cu care membrii familiei se pot evalua pe insjsj. plictiseala. terapeutul in- punct de vedere emotional. celelalte pentru a create sj spontaneitatea sinceritatea. nu numai sanatos §i matur.198 Capitolul 8 Terapia de familie de tip experiential (T. Cu alte cuvinte. nonratjonalul. sj de aceea incapabile de individuate (Whitaker. intreaga terapie fund un proces tie extindere a experienjei. dar sj nu simt cS parinjii lor pot fi fericitj sj fM autoaprecierii (F.ului competent^. ca barometru valid in raport anxietatea este stimulata |i traita. exprimarea sentimentelor §i a experien^ei intime sunt cruciate. alfii se situeaza pe pozitji simetrice. in conceptia lui. onesta vaja pe §i fi „o persoana reala". s. Unii terapeuji se axeazS mai mult pe maturizarea re- intalnire trebuie sa reciproca - terapeutul C. ci bleme particulare. Pe de aita parte. Vitalitatea Tntalnirii este alt- Simjul apartenenjei la familie sj libertatea individuals se intercondi(ioneaza. Terapia experien^iala RATIONALE le sj elemente NON-RATIONALE. Napier (1978) considera ca 51 riscurile §i de a in propun ca scopuri terapeutice cresjerea sim|. membrii familiei sS fie la fel. absolut vitala. abilitatea diferentele Tntre persoane trebuie sa folosite fie con- • de a se juca. culegand roadele acestora. Asfel. mai „traznifi". Daca indrazneasca sa-§i asume riscul de a le fi mai sj „terapeutul este rigid sa fie §i sever. impulmarturisesc visele. fantezii.a esenliala in procesul psihoterapeu- con§stienta sensibila.F. Ajutand membrii familiei sa-51 recapete propriul lorpotenjial de experimentare. scopul cresjerii individual fuzioneazS cu Whitaker proclama „nebuniile. de asemenea. Gus fi spontana. In T. as. terapiei bil. experimentarea creativa sj funcfionalitatea" drept adevSratul scop al terapiei. creeaza scopul realizarii unei ^.ca scopuri reciproc stimulative in tratament. mod ei ajuta familiile cat §i ceea ce sunt prea glacial ei. regresie ceva. se fricile. Resa-sj ceilalri. Aceasta formula sintetizeazS clar accentul pe care experientialisjii il pun pe pu- „nu exista tehnici. Duhl definite scopurile terapiei in colaborare cu pacien{ii. eel pujin temporar. 1976). ajute fiecare familie sa-§i rezolve propriile pro- interconsjientizare poate astfel sa limiteze sa primarea lor experienjiali impiedica pe oameni al(ii.E. a starii de bine Alji autori i§i familie atat „separafi. tate §i echilibru emotional.tientizate in familie sj pentru „crestere".E.) 199 Cu 2. necesar in maturizarea emotjonala". „lucrind" asupra acestora. fiecare trebuie sa sj fie el insusj in prezen^a fiecarei sj la adresa celorlaltj. 1977).F. el (ori ea) va fi capabil sunt necesare pentru a sj promova consjien- (Kempler. sj ce reprezinta' ei. Potrivit concepfiei lui. Dobandirea autonomiei personate presupune. crede el. lor patogene ac$ionand implicit la nivelul familiei ca sistem. Acesji terapeu(i (in special Whitaker s2i sj colaboratorii crede ca ei sunt ajutaji sS-sj recapete ca- Clinic) adesea se siv. considerate! daca terapeutul este o persoana sj intensificarea funcfionalita{ii familiei. o persoana genuiua care cataiizeaza schimbarea. calzi-suportivi. ii entizarea - toate acestea favorizand individusj intre sj pentru to(i membrii familiei. experien(a unii fa|a de aljii.). „de dragul ei insasj". satisfacerea nevoii de apartenenta. intrucat multj copii nu al sj (Kaplan Kaplan. deblocheaza consji- personate este considerata de ajutor in stabilirea unei rela(ii de atentie §i sprijin de la om la 0111 Prin credinja sa de a deschisa. Cand metodele experientiale se aplicS orisj entat spre familie ca sistem nu spre indivizi asamblaji intamplator Tntr-un grup familial. mare intimitate §i cSldura. de cazul in care acestea ii sunt reprimate. Daca vom deveni cu noi insjne. impulsuri) z& pe ii priveasj le oameni de influence via^S. de persoana ale carei instincte sunt demne de ei incredere in sine. Whitaker intruchipeaza intr-o maniera inedita acest scop dual. Nu Dar aceasta „munca" este realizata cu minima conceptualizare sistematica ori planificare (anticipare). terapeu(ii experien(iali incearca sa ajute familia sa-^i in|eieaga mai profund dorinjele ?i experience personate. • spontaneitatea. decat creativitatea. pentru a facilita plecarea copiilor de acasS („desprinderea de pot face daca cuib"). nata explicit cu maturizarea familiala.E. Duhl. Cu timpul Kempler devine mai curand antoindulgent decat membrii familiei sa-§i AceastS putere deplinS a experienjei considers ca rupe confluence subterane. Ei sunt pionierii tehnicilor comunicarii spontane a sentimentelor depline (anxietate. distruge expectable rigide sj provocativ. In acest sa Terapeu(ii §i terea creativS a personalitatji terapeutului. suparare. Aceasta sa permite §tientizate numai printr-o retrospectiva (Napier. cat „mai inchisj ji mai intimi" sunt provoca. terasj peujii care doresc sa stimuleze deschidere autenticitate in comportamentul deschi§i §i pacien^ilor. tizarea in(elegerea. Whitaker. unifamilial. adorm sau isj mai jucausj. deconspi- tegrarea familiala viceversa. obi§nuin{ele sj . sj B. spontaneitate. Aceasta fie (a) sS trezeasca aceste poten|ialitafi in familie. cheia ajutorarii persoanelor.F. care educative sj forja propriei lor personalita|i sj de a crea intalniri terapeutice. i este Rezultatul acestei cresjeri a consjientizarii o reintegrare a pSrtjlor reprimate sau Duhl (1981) considera cS „noua ta sj reinnoi- de frica.F. provocativi conteaza" atat de mult ceea ce fae terapeujii. Practica lui C. sj negociere. 1976). defensive sa se deschida in mod real unii fa(a de al(ii. Printr-o extrema autodezvaluire sunt provocate stari de maxima' deschidere familiilor. al cresjerii creativial Preluand ideea Virginiei Satir ca principalele probleme sj cauze ale nefericirii tuturor familiilor sunt subaprecierea de sine sj comunicarea distructiva. terapesS promovarea unui comportament flexica urmare a cresjerii con§tiin{ei de sine sj Extinderea experienjei de auto sj sj tru cS s-a observat ca exprimarea furiei §i a supararii este intotdeauna urmatS de o mai Potrivit lui W. Pentru V. fi De fapt. „merg mana in mana". conduce. Cei mai mulfi experientjalisji aecentueaza latura afectivS a naturii • integrare" sunt experimentate in cadrul sj intre membrii familiei . Satir. familiile 3. inlocuiascS stereotipe.

1977). Rolul coterapeutuhn unor relatii rcacttiile si sunt iaclo- sa repete anumite start. care au devenit un indicator dezvoltat orientarca timp inainte de a sc fi a deinonstrat prin strategics in T. Duhl. Terapeutul: Trebuie sa fi simtit ceva. pur si simplu. ascunse. De ce ? fiica-adolescenta 1978). oricinc ar fac nu este §i chiar daca ceca ce faca ceva. grijuliu.Ce lasa sa tac anume ? gestii 51 • DupS modul m calegorii: care utilizeaza tehnicile. • pa la mine. doua tehnici de tu-eaza in acesi caz pe una sau intr-o activitate baza care antreneaza familia afectivitap prilcjuies. brilor. Se practicS sub 2) Tehnici nestructurate. schimbare cu mult imprevizibil sunt cai de terapeutice. una. prezenti era alternativ impUcandu-i cand juca el insusi rolul de copil. trebuie sa Totusi. care C. dar in absenja calduni de control. Terapeutul: Trebuie sa insemne experien{ialis. acelas.i evidentia mtentule pozitive.).F. adectehnici trasate riguros. transfer.i dupa s.i §1 familiile sS directe devina mult mai reale. asupra intrcgii familii. de a instiga. Nu ma lasi sa fac nimic. se lupta cu pacicnp (apea m timpul maniera puterii lui Whitaker.. este foarte important.ialis. favorizand intalcuplurile sau cu dincolo de teoru §1 nirea personals §i intima. 1973.i liberS permanent* cu un terapeut sunt si conlucrarea terapia expenentiala caracteristici de baza in deliStilul lui Whitaker a fost nestructurata. inciud: da directive. corespunda scopului interacpnilor in sistemul necesitatilor tuturor perceptiile reciproce. tata. cate ori o intrebi pe mama ceva.tiu. miliei pectul sj capacitatea de a-s. strategic. uneori cand ceva. Asfel.cdintelor terapeutice. la un fi inalt mvcl sau cu toate acestea . . tehnici Personaactiveaza puternic reacjii de coterapic terapeutului gi relatia de litatea sa vorbeasca mai tare (cu voce patrunza- Terapeutul: Spune-i tatalui tau asta. fn calitate de cataiizator. Sculptura familiala (Family sculpture) con§tientizat. ajutand focalizarea cu tehnica folositS frecvent este (Kaplan sj Kaplan. sa refrazeze remarcile cu mai multa par- Terapeutul: Nu. • 51 asfel de exercitii de Satir a excelat in crearea de fund ea comunicare §i expresie clarificatoare. Ionut (furios in pace! la toare). Hai.. spontaneitate 51 autodezva- o personahtate viguluire personals. iar Fie ca sunt dominant provocativi. §edintele se familiei. V. • Se (desenul mutatc din drarnaterapie si aitterapie strucmodclaj etc. injelepciunea ghida intenpe mult tatea terapeutului ii vor preconccput sau mai bine decat orice plan experientrahsfi nu au Terapeutii iubitor. te- grupeazS in rapeutii experiera. membru al fadar suportiv. dar nu de a forta pacientii. dupa terapeutul focalizeaza diablocati sau defazati. ceva.ita ca terapia ar treconvingerea bui sa aici si fie avut o bun5 viata sexualS. urmator: pentru deblocare. imagirdle de sine propriile sentimentele teraeste de a observa (transferal emotional) peutului fata de paciem. A lui exercitarea puterii trebuie incerca sa actjonezi provocativ §i m §1 in terapie astfel inc. spontani. tehnicile gestalt-terapeutice un comunicare clara. ticipare emotionala. Kempler concepe terapeutul ca pe un ealaun participant activ la interacpunile lizator §i el face sufamiliale. ce pare a fi eel mai energizant logul pe ceea Kantor 51 tehnica conceputa de David este terapeutul solicits tuturor Fred Duhl. Pentru abilitatea de a varea personals a terapeutului. Dar altul. multime de lucruri.i numar de un mare Terapeutii experiential! utilizeaza alegaridu-le §i integrandu-le tehnici. Muip dintre ei sunt foarte provocatori. mama ma isj iese din fire. intotdeauna stmcturat planificat cu grija. hi mai importante decat tehnicile §1 creativicrede cS experienja. V. limiteaza doar la 1973). ca in exemplul familiei unii cualtii- . fermitatea si abilitatea de a n f. terapia prin joe integreaza ca suport in diferite citii cu copm.tt tmd in realitate.F. Ei pot fi experientialis. inducerea stoparii (oprini) mit traite §i provocarea durilor despre emope de (insight) asupra „materialului" revelatiei o serie de Terapeutii experientiali utilizeaza (jucarii. de solutii chiar de catre pto- cand copm crau cand model parental. afla pur si simplu ei m«i acestui model terapeutic se ile tratate. conotape pozitive in comunicu mult structural. maniera iubitoare 51 discipe acestia intr-o fantasmele sale sexuale. Pcntru a si a le discuta cu accsla Whitaker recoprcveni reacpile de transfer. intr-o ijedintS intreba sai ar fi s-a gandit vreodatS ca parintii daca ea IonuJ: Nus. strSduiesc sa identisunt mobile sau rigide %\ se reacpe emotionale reprimate. . poate conduce la esec.201 Capitolul 8 Terapia de familie de tip experienfial (T. $1 cum pot deveni mult mai afectivi membru comportamentului vitale prin modelarea propriul lor comportament. clicntii Whitaker. de exemplu (V.i creativitatea de a se bazeaza pe in prezenta s. terapeutii experientiali temperat activi §i directivi.ipe la ea. scade riscul de s. Implicarea emotfonaia intensa acum".it sa de schimbare familial. de a fi cu deliberat. ce simti ? Ionut: Nimic. acum" 51 gasirea verbala §i nonverbala „aici §i membrii families V. Lasa-ma angajeaza Tehnici structurate. gandunle §1 de alp nemSrturisite pe care le au unii fata de co mumSunt utilizate §io serie de exercitii atitudimle berat excentric 51 provocator vorbea despre sedintelor. membrii familiei sS se priveasca unul pe Ionut: Ei. lor artterapia familiala (Geddes 51 Medway. Acesii terapcuti. sprijinind fiecare autorcsin a-$i creste autoaprecierea. de terapeut cu o abilitate deosebita insasi cu in lucrul cu indivizn.i cu familifi structurate (inclusiv Kemplcr). Directivele tipice spune. pentru ca a fi expeprin chiar modelul lor de stimuleazS interactiunea.i acum?" za intrebarea: „Ce simti tu trainobserva semnalele nonverbale ale Ei sentimentelor exprimate §i neexprimate. poate deschis. domi- sunt: Ceie mai frecvente tehnici utilizate • plinandu-i cu lucru era fermitate si fotfa).1. 1975).edint3 in mod autoritar. privitS a sentimentelor impartas. in loc sa . Napier Whitaker. fie potrivit mem- sentimentelor care in scopul clarificarii de la lamentap prii indepSrtarii persoanelor prin experimentarea in legatura cu trecutul. §i F. opiniilor. §i «Terapeutul: Vad ca te ui(i la lata. Ea a avut angajandu-s. insistand pe ideea in mod pe a face ceva impremai mult decat familia. Satir §i Baldwin.. impruutilizeaza.ti se 1) doua emotional. desenul familiei conjugale (Bing. Ei lie sunt de obicei membrilor familiei cu: se adreseaza frecvent sau adresea(lui sau ei) ce simti tu!" „Spune-i „sculptura familiala" (B.te deblocarea comunS brii ce spontaneitafii §i comunicSrii autentice. de la prima s. stai cu gura Ionut (suspinand): Intotdeauna marea starilor. dinamica si iubitoare. Kempler considera ca terapeutii trebuie il pe mine. sa foloseascS sintagma „Eu" in expnsa- Incearca sa-i spui taticuiui tau ce simti. Whitaker. induio$at. prin care intr-un grup familiei sa se aseze membrilor statuar cu sens. La baza impartas. Cand membrii familiei parsa fie rientele emotionale $i terapia sa cum pot fi . printre spontaneitate . hi nevoie de o cale. ori de Whitaker. creta. casute pentru paaccesorii necesare nu e vopsele si hartie etc. de asemenea. Satir ei sunt calea. o experienta intensa. terapeutii activ.i roasa. Terapeutii ca: in activ itati bine structurate (dans) cu de familie $i coregrafia sculptura trahilor afective scop de stimulate a intensitatji familia pe parcursui s. grupurile. menperea unci priviri de ansamblu manda ca un tot umtai. • • 1970). Majoritatea suportiv cald de acord ca un terapeut foarte Echia fi presant §i provocativ. limiteze impulsul de a presiona.incalziji".edinta. D.E. prin direcnonarea intr-un anuasupra a ceea ce experimenteaza ganmoment. 4. ce persoane noteazS cite interacfiuni au loc. giindurilor. _ Kantor.tilor sunt impulsivi. „ . scop de constientizare atentjei persoanei 1978). 1983). Mem- con 5 tientiza terapeut in a-51 familiei sunt activ ghidaji de si trairi.) 200 fi ei.irea deschisa s. a librul nitre cSldurS pastrat. terapeutii. ci le jocun 51 exer- experientiale cu toata familia. • • adresa terapeutului): (rccomandata de aceasta orientarc) potenplul distructiv al riicare pot minimaliza de transfer. stilul sau de de faminant suportivi. sunt foarte sa faca o de tehnici bine larunii folose'sc un numar mare . fice (Kempler. nonstratcgice forma sedintelor nestructurate.) pe care pu § i. (Irwin • interviul cu papu§i!e familiale Malloy..

Intregul aranjament a fost perceput de farnilie Se practica pentru consjientizarea raportudominare-submisie in relap'a maritala. sprijinit pe spinarea sopalui care se afla la sol.202 Fiecarui Capitolul 8 Terapta de farnilie de tip experien|ial (T. mai mult. In acest caz. Primul copil vine parimjlor sai. deficitele de comunicare §i intercondition8rile care le-ara impus limitarii. „in patru labe". ceea ce priexprimarea sentimentelor §i con^ti- entizarea relajiei. mai adanc Stand fa^a in fa|3. produce „colapsul" intregii familii. Relap'a creeaza experimentarea limitelor autonomiei personale. se asaza intre picioarele ajunge sa stea pe picioarele sale. facep'-o fara sa (anxietate datorata pe de o parte relapei prea stranse cu copilul al Ill-lea. Intr-adevar. Explora(i-va senza^iile pro- mamei create. drept. sj o alta pozipe (o din exterior. 250256). 3.. Satir comenteaza in cadrul aces„Sunt sigur3 ca a\\ observat ca nimeni nu 1-a format pe sclav sa se aseze in acea pozi|ie. simp'p' in acest Acum. la fel tatal pe care il sprijina. prevenind dezephilibrul acesteia placerea. totul a inceput sa se clatine. dar el unul cate unul. ala. Datorita suportului copiilor. prioceptive in fiecare experiment. La inceput DacS ea dore§te sa schimbe direcp'a este posibi! fara sa schimbe pozip'a in locurile." se sentimentelor nemarturisite. La intrebarea: „Ce vrei s3 faci pe cont propriu ?" se produc insight-uri semnificative privind dependenpi sau presiu- §i nea psihologica („sufocant"). So|ia da drumul mainilor so|ului. intorc" ?i i§i spune ea §i face cap'va pentru a- „vizita" copiii plecap'. unii fata de alpj. vioi. Pozip'a Un raspuns tipic copil. al intregului grup. In mod spontan familia a ac|ionat pentru a-§i dobandi siguranpi. mai maturS. V. doi bSrbap' doua spune: „Nu mai vreau sa cat ma Tntelegerea raporturilor ji intorc locul celui „emop'onal". Astfel. Mama spune: „Am avut o mica inl3iitjiite. cu distanj5 emop'onala absenta. Pentru a i! va sprijini pe tata dumneavoastra. Satir. patru labe" imediat efectul este dezechilibrarea asupra re rcdate prin sensul grafic Daca mama intoarce catre are (sculptural). ce concorda cu afirmatia aleasa (care sa reflecte sensul acestei afirmapi). posturS sj simte fiecare copil?" Exercipl-suport pentru „sculptura familialS" 1.. el Al doilea copil se adauga grupului. unii fata de alpl. cu brajele inconjurandu-i gatul pieptul. se autoobserva §i apoi schimba rolurile. schirnbap' Ce sj cum face ceea ce a(i avea nevoie? ca incredibil de inconfortabil. Ei se imbrap^eaza. experiment? . fara a sprijini mai m continuare modelul tehnic facandu-sj loc propriu. participanpi la joe raspund ca fi si cum aceste roluri simbolice ar reale. pentru a respira cat se alatura. in sfars. cu avantajele §i dezavantajele lor (V." tui exercip'u: aseze sj sS citeasca o carte in timp ce — Cum lejuie§te strabate drumul respectiv. stapanul. dumneavoastra? • ce putep face in aici? • • mainile fiecare pozip'e talia mamei.ezat. Fiecare respira acum. Sopi sunt acolo! Mi-ajunge am stat ghemuit. sopil se §i li simte eliberat. p. Satir sj taraste u§orin direcjia din fa{a sa. care pentru a-s_i vedea partial scaun. Streitfeld. „Probabil ca el va fi Cu Instructaj-ghid terapeutului: liste cat se sprijina mai mult de acesta. adaugap' §i copiii la sculptura famili- ceilalp Tntr-uri „tablou" semnificativ. Aceasta Cum se potrivesc ei in cadrul acesteia? Ce mama) Al Ill-lea nascut (inl3n|uit cu brajele de poate fi considerat „copilul mamei". familiars. cu ea. Incercap' sa adoptap\ TrnpreunS cu partenerul dumneavoastra o pozip'e fizica. El inconjoara cu simta destul de puteniic. dup3 cum al daca sopil supus incearca celui s2 se tarasca „in atitudine percepp'ile fiecarei persoane familiei. trebuie sa-§i rasuceasca gatui foarte mfruntand lumea. Ei singuri §i-au modificat pozip'a din partea partenerului inianpjit este: „M3 „In carca dragonului" pentru a se reg3si intr-o postura Sopjl sta in picioare. prinsj intr-o pozi(ie cu un suport precar. cu atat tot acolo cand pas. familia se desface pana cand fiecare „Tu 51 mi mai tu" membrii Prezentam sj grupului sculptural. intampla daca so{ul vrea s3 traverseze camera? La inceput.?! ea intrebata ce acum §i spate. pe cu aceasta pozipe. Primul copil se piilor in spinare se tara^te. (doi sop. anterior „Dupa ce mi s-a nascut primul picioarele. Procedeul pennite o consjientiza- Pozitia „Facem fa$S lumii impreuna*". putemica a ceea ce sunt membrii familiei Stap' spate in spate. se pupn balansat). Sosesje al IV-lea copil care restabileascfl ajuta sa se ce nu putep' face? ce simp'p' nevoia sa facep' sau ce simp'p' ca a^i pe picioare. decide c3 sionale asupra raporturilordintre copii. mai bine dezechilibreaza (totul este acest dezechilibru. cu brattle sj o viziune incompleta asupra lor. Tatal se simte tras pe il dar dup3 5 minute?! Sopa este placere. o vep' simp probabil. 1972. el poate sa se se Ce cum sj ce simpp fata de partenerul(a) prin ea. de tata). §i nou3 „sculptura"). simt impins in afarS. V. H. Interesant este faptul ca membru i se cere sa-i aseze pe Acum. Al IV-lea copil se simte neinclus. adevarate „capcane" psi- problema respiratorie. al ca sa se sprijine de unul dintre parinp' pentru a sta cat mai confortabil (de exemplu. de asemenea. apoi se ridica pe propriile-i picioare. cramponat. Incercap'.i rolul copiilor). doilea nascut nu comunica se direct decat cu ceilalp". ci c3 s-a a5ezat el insusj. mai libera. Exercijiu suplimentar: copiii se nu poate duce greutatea sopei sj dinafara.) 203 Ei experimenteaza pozitia. care se afla. va dap' drumul sj la maini. Pozip'a perimentarea trairilor emoponale resimp'te de in pozip'a „spate in spate inlanpjiti". Ea demonslreaza sj consjientizeaza membrilor familiei diferite tipuri de relapi care exista sau pot exista tntre ei. iarpe de alta parte hologice redate postural printr-o gama de exercipi din seria „family sculpture".it. mai u§or. apoi.F. Dar efortul posturii forjate se resimte.. cu brap:le inianpaite („Ce mai conteaza lumea din afara") este o pozip'e metafora pentru con§tientizarea relap'ei excesiv de posesive.i ma „statuia" maritala se clatina „Privip asupra urmatoarei Alegep una mariajul dumneavoastra. El direct decat sarcina portretizeaza in termeni de spa^iu. nu comunica tatal." 4. spatele ma doare $j ma tru ca altfel se ? . zip'a care ar putea descrie eel de fraze.. dar avand un picior rilor simte in timp ce este transportata. sj Treptat. darde asemenea. in Satir a observat ca pacienpi care manifestau final. inlanpiit. Tatal afirma: „Simt ca sunt rasucit. Sopia sta pe un scaun. daca putep' face altceva in afara daimului pe care aceasta pozip'e ? II strabatep' Tmpreuna. in Spuneji." Daca porelap'ei fizica adoptata reflects nature stabiliza grupul familial.. 2. El incear- terapeutic utilizat in familiale gama de exercitii maritale concepute de V. paring sunt acum intr-o pozip'e stabiia. H.intreaba terapeutul. situandu-se in fa[a acestuia sj sprijinindu-1 cu mainile pentru a se reechilibra. pe nimeni altcineva. i§i cauta mereu locul. sunt intors pe dos. V. Ce se intampla cand adauga „sculpturii maritale"? V." Adesea. barbatul-sclav va spune: „Ea m-a pus aici. Satir a utilizat aceasta tehnicS pentru a dramatiza constrangerile rolurilor familiale. Putep' dominator. presiunea asupra Metafora posturaia i-a ajutat sa-§i TnJeleagS mai bine pozip'ile relap'onale §i emoponale. Daca unul dintre voi doresje sa inconjoare camera. Analizap' tot ce simp'p' in legatura Un tata care face pe sclavul in sculptura. S. Familia nu se d3rama. $j a coindepartandu-i Adesea. sau prilejuie§te ex- femei care sa joace as. ?§i intinde spatele exerci^ului: comentau frecvent. Discutap': • cum §i ce simp'p' despre voi insjva? • Apare al Ill-lea copil care vine sa suspna posj mai confortabila. paring sj clatin". Utilizand aceasta „sculptura „ a farnilie. Daca unul din voi vrea sa se celalalt baza (I-ul nascut) afirm2: „Mi-e misc pentru ca s-ar putea darama totul". viettii absenpii contactului la afectiv cu ceilalp). Exercip'ul prilejuie5te comunicarea autentica sj portretul „fizic" (postural-atitudinal) poate lua alege 6 voluntari. Sop'a agapita in spatele lui. Pozip'a „stSpSn-sclav" mandru sj §i „barbat".E. o poate face ? Va de putep simp' protejat. lini§tea §i zipa mamei. nici unul nu se poate misca penCopilul de frica sa ma incomod. care poate „pica" de pe De asemenea ei constientizeazS cat de pup'n se v3d (se percep) unul pe celalalt (mai ales eel de jos. V. Satir creeaza reprezentari tridimenso|i. Lewis.. m-am siimjt prinsa" Pretindep' ca sunteti bucurosj privi fiecare in jur.

a incat Indatoririle sa fie respectiv de sotii fixate fara sjirea celuilalt sot. ceva la care gandise pana atunci niciodata. 1976b).Schwartz. Daca unul dintre voi a fost intotdeauna pe piedestal. . • Jocul de rol este ra reala a reiatiei dintre voi. Pozitia „Ne sprijinim unul pe alfuP SJ dacft te preocupS ea sj Stand fa(8 in fa. Tehnici bazate pe joe „du-te vino". care ni. „Nu putem reCu mult inainte folosita la grupurile am resimtit faptul ca el era deasupra tuturor. iar pe joace „dilema fiului sau". lucrul indiii ocupS vidual intrapsihic in prezenta familiei visele. sale in care el sotia focar al schimbarii. 1976a. drept un baiat de varsta sine in locul tuia. Mai deseneze s. ei nu vorbisera deschis despre semnificatia ei.Se pare ca sora ta este mult mai deschisa fata de parinti decat apari tu aici". relatiile. tabloul familial). Sau: tu te simti in afara tuturor celorlalri.-va atat cat simtiti ? Mi!>cati-va liber in sens In prima s.) 5.i aliantela lucrul cu lor. va poate sa-1 vedeti Tntr-un cuplurile In timpul s. ca in exemplele „. cu bratele incruci^ate.. 6. zent sj experimenterea lor „acum §i constituie surorile descrie ce se intampla. alte perceea ce reprezinta in soane sau institutii unnand sa fie plasate desen in afara cercului. 301). Terapia scurta pentru cupluri este o aplicomunicarionale.." Rezultatul desenului poate discutate perceptii care nu erau prevazute a fi familiei apoi perceptiile aparente ale membrilor ca de exemplu: „. Contextul ajuta de nu a. cu mult relapa lor. lul care Kinetic Coregrafia este un mod de comuniportretiza mult sj analogic sj poate urmStoare: • de rol §i drama- «Un sj tata a desenat un tablou al familiei terapie • a mai bine decat cuvintele dilema centrala Aceasta dilema devine un reiatiei cuplului. ca faca familie (a§a cum va vedeti voi pe voi dezvalui milie). catie reeentS a abordarii cermiliei trebuie sa se reprezinte printrrun locul pe culet in interiorul cercului familial. in timpul saptamanii schimbare. Se vor mis. ce faci ? Daca nu.i intai terapeutul deseneaza un cere mare. Pozitia „oscilatie liherS" cu impletesje abordarea comunicationala MR! sculptura coregrafia familialS".i acestora tenji in a „regresa" la nivelul a se nivel amandoi. in timp ce §edeau in cunospicioare. 1976a.Capitolul 8 205 Terapia de familie de tip experiential (T. Fiecare membru al fa- „Pe piedestal" piSotul este a§ezat pe un scaun. deoarece se simtea tratata de aceasta ca „un copil". IndatS ciodata copiii. aproape ca va cSdea in fatl Analiza se practica rand. Instructajul de baza interior numai El cere familiei s& deseneze in interiorul familiei. Instructajul tipic este: „Amincasei tale din te§te-ti de tine cum stateai In fata copilarie. mult 'la lumina. fa ceintre s.i sS fitj mai bine. fie mai anxiosj. la acelasj veti gasi ca este nepotrivit sS vS situati sj Scopul acestui a introduce un element de imprelucru este de flexibilitate sj vizibil sj de a fixa fundalul pentru De exemplu. Dupa ce a terminat. de asemenea. blocajele Prin aceasta tehnica se exploreaza luemotionale (rupandu-se dialogul familial §i crandu-se amintirile s.4. casatoriei Daca una dintre ele este modedumneavoastrS.ce „bucatele de viatS familiaia" pe care fiecare peruana sa le fac8." Stand fie bine.E. Kwiatkowska (1967) instruie§te familiile^ sa deseneze o serie de secvente ordonate. mai existat nici un fel de manevra de in terapia prin joe fi cu copiii mici. 362). care consta in solicitarea familiei de a pune in scena o poveste membrii utilizand initial MALLOY ce a produs „tabloul" §i 1-a aratat terapeutului.. folosita face mod neconfortabil. Art-terapia familiaia este alta tehnicS poate peutului.. Totusj tehnica se limiteaza copiii. v8 puteti simti fie DacS obis. Coregrafia In grup scurtS pentru cupluri - Peggy Papp Magnussen (1974) ii cere pe sine. obiectivui de baza. Desj cele doua 15I petrecusera de timp impreuna. Pozitia va referitor la asta in mod real. 4. 4. De§i aceasta pozhje era bine nicuta soriei sale ?i lui insu§i.edinta el isj coregrafiazS ceva sau poate stimula persoana sa inteleagS nu se prin intermediul desenului. fn felul acesta puteti afla natu- exprima in acest mod. pregrupului scrisS sau creata de sotul A. Aceasta tehnica. incluzand dar nu total indispusa.nuit. la un indicator tipic al anumite evenimente desen unificat ai familiei (pictura familiei sau vietii vitatea este desenul simbolic al spatiului 1977). miliei a dezvoltat tru a fi la Institutul Ackerman de cupluri al fa- o forma a terapiei scurte sj pencare „Deseneaza un tablou reprezentandu-va pe voi cu ceilalri. sj in acelasj mod. Este mult aduce foarte multe informatii mai util daca se sugereaza sa fie tera- structural prin exercitiu expresiv anumite schimbari." 7. In sa care il considers semnificativ pentru pozitia In raport Peggy Papp. acesta al cuplurile din modelul previzibil §i repetat provocat o decat de mama. pe vor analiza efectele. sj familie de (GEDDES MEDWAY. nevorbindu-i despre preocuparile interes superficial ei s.» • «Cand terapeutul i-a adolescenta unei familii sa deseneze familia. de Jefferson • asemenea sa se p3streze momentul „scene" ce (1978) pentru a clarifica anumite provin din trecut.Oh.2. puternic dependent! de partener. chols. Ce sa va fata In fata. papu§ile. unnand s3 le includa intr-un • O alta tehnica menita sa creasca expresi- (vezi pozitia corporala) ca reactiilor ale vietii emotionale de familie).i prin desemfruntare. Bing (1970) de cupluri (terapia solicits familia s3 se 4. capabil sa v3 parSseasca apoi sS se intoarca. lnterviul cu papusjle familiale este o tehnica introdusa de IRWIN §i unuia dintre (1975). se investigheaza R. aparea stand deoparte. schimbarea in sotul A trebuie sa ghiceasca dacS comportamentul sotului B este spontana. Acest lucru a privire la discutie aprinsa intre ea sj mama.edintele terapeuti. Explorati-vS amandoi sentimentele sj apoi schimbari-va rolurile. tului asupra viefii lui de familie din Este foarte utila plaseaza 5ntr-o noua creeaza direcpe activa. iar Rubin un ca din bucatele de ceramica sa construiasca Elisaportret bi sau tridimensional al familiei. 1991. pe podea. fiica nu se simtea apropiata mama. Lui Kempler. Atingeti-va unul pe altul. Readucerea melortrecute sau a proiectiilor viitoare in preaici'. in ascutirea sensibilitayi 51 (PAI'P. compoate fi solicitata prin jocul de rol sa se KEMPLER incearca prin „sculptura" „coregrafie" (miscare) sa se portretizeze perceptiile subieccopilarie. s-a sj presupus a evitare. a fost oase sa sustina o schimbare rapida. ca beth Bing descrie tehnica desenului conjugal exprio modaiitate de stimulare a caidurii $i a este: marii libere a sinelui.S. o cu privire la (fiica) s-a dovedit cam nesigura cum ar fi trebuit s8 procedeze.edintelor urmatoare sop sj sunt ImpSrtite in gmpuri separate de as. traduse in actiu- c3 fiica ei Jp place cum stai. LasS-te in aceasta imagine.ca fiecare. Pe de alta parte. iar sotia la cioarele lui. pentru 12 intalnesc in grupuri de 4 cupluri ijedinte. Rapiditatea schimbarii produce un moment de autointarire speranta sj interactiunii lor §i le tatal sa porte a§a cum o facea in copilarie. imaginandu-se aceslui. Acum unul dinCelalalt tre voi se mi$c3 din ce in ce mai tare. Primul pas este considerat eel mai impor- recum surprinsa s& descopere c3 ea pe sine mai aproape de tatal sj de desenase ei. mergi §i conschimbarii atat prin susrinere cat ." Cu aceasta tehnica se sj scoate tant In acest proces de schimbare. sprijinnj-vS palmele reciproc.3. sj sa (1968) incurajeaza parintii sa fantazeze Mama joace roluri §i scene traite in copilarie. M. afiand dorea sa stabileasca o relatie bazatS Nimai mult pe egalitate cu ea» (apud. p. Duceintoarce-U-va. Pe masura ce il avea ea in aceasta care desenul ei p8rea sa ias3 din ce in ce mai un vehicol pentru exprimarea rugat pe membrii iluminarea putemica a conflictelor s. Terapeutul comenteaza O aliza sotie afirmS unnatoarele: un contact ochi In ochi. sau el insu§i la acea varsta. coregrafia sau spa|ializarea sunt folosite. Abordarea in intregime este nata sa initieze §i lucra. la distant de un brat. Nu se gandise pe niciodata prea mult la familia ei sau la rolul familie.i manifestand doar un viata fiicei sale. schimba pozitia asa cum vrei tu ca sa-tf fie bine. pentru c3 mulji adulji se dovedesc reziss.i cu individul). scheterapeutilor experimental!. o alta tehnica favorita a Sculptura familiaia. mama pentru a fost surprinsa.F. ti-va fiecare pe drumul lui sj Casatoria voastra poate atinge acest ideal?! Comparati-va sentimentele experimentand diverse pozitii. o forma de Cuplurile se familiaia (Papp. apropiat'.

sj a reactor refulate. prin focalizare ac^ionare. creativitatea interpersonala Grupul experiential de tip gestalt creativ (de la clasic la modem) 222 223 226 Instrumente de provocare sj cresiere a creativita|ii interpersonale in grupul experiential de tip gestalt .3.2. sau satisfaciia familiei posttratament. acesjia fiind plictisiti sj neancreativ al terapeutilor trenanti. C. cat ales sa se experimenteze stari emotionale Rezultatele.F. sj din Rayunea acestui mod de unei revitalizari a relaliilor. Creativitate 1 sj terapie experiential de grup sj 209 209 210 lid z >^ 214 216 217 2l-' peste picior". jocului de rol pe care o (1975) folosesje o tehnica a numesje „psihologia calitati- capacitatea unei familii de a avea contacte directe cu fml schizofren. 1. u Tipuri de terapn de grup „aici 51 acum • emojionale intense §i ai unei expresivitSti crescute.3. cand un copil vorbeste despre bunicul s3u. una dintre contributiile majore ale T. Aceasta tehnica „deschide" dialogul Rapoartele autorilor asupra validitarii rezultatelor terapie. terapeutii considered ca nu mai este necesar ca fiecare si se schimbe. ca durerile interpersonala proiectie • 2. terapeutji experientiali de familie z2 ca agenji provocatori ai unei constientizan Desigur.Capitolul 8 206 o foarte mare parte din §edinta terapeutica majoritatea sedintelor. este de a nu inceta sa ne aminteascS intr-o lume dominata de gSndirea sistemica.ionale prin „spargerea" amintirilor 51 talizare a expresiei emotjonale in afara sesiuni- lor terapeutice. impiedicS intalnirea Reducand rezistentele emorionale.Nu mai . mentionate. Astfel. Mi§carea ca provocare sj exprcsie (lucrul cu corpul) 24J 2.O PROVOCARE LA „CRESTERE" Iolanda Mitrofan lor nerarionale (nerezonabile) ale raspunsurilor pacientului pan5 la limita absurdului. Lucrul cu visul 2. consemneazS ar fi efectele pozitive intra- blocat intre membrii familiei. 2.4. in general. pe parcursul terapiei. Exemplu: „So{ia: Terapeutui: el . Rogers (Encounter Group) lui Modelul intalnirii deschise a Grupul gestalt-terapeutic Psihodrama sj W. Ca sj liderii grupurilor de intalni- actjoneare.1. Experimentul ca intamplare creativa . cum Ea consta in accentuarea PSIHOTERAPIA EXPERIENTIAL* DE GRUP GESTALT-CREATIV . Schimbarea produsS este evaluata prin efectul de ca- Terapia prilejuiesje 51 nala tehnica este deosebit de utila pentru intensificarea experientelor emo. Pericolul este insa ca pacientul sS se simta ranit sau „luat succes se refera caracterul activ- CUPRINS 1. Creativitate interpersonal 1. preluata din Gestalt-terapie. terapeutii (gSipa&oiOml) se focalizeazS autenticS cu ceilalri lizeazS membri ai familiei. nu trebuie neglijate sj ca nu trebusistem. personificat.4. Rela(ia terapeut-client 1.sugestiimetodologice 2..4.1. situajii sj scenarii metaforice in formarea terapeutilor (I. Se uti- mai curtad pe valoarea de schimbare a experience! sj mai pu^in a injelegerii. de tip interpretativ.2. Evaluare. AceastS experien^S emoriode comunicare intens8. ie sS pierdem din vedere „persoana" in • • • • Terapia de grup a lui C. Rezultatele unor experiente romanesji - Terapia prin metafora corporaia 2. sj nu atat o acriune intelectuala. de asemenea tehnica scaunului gol. scSpa de au fost greu de comportamentele schimbate ale fiecarui membru..Atunci.1. Un la satisfactfa sj alt indicator de Efectul poate fi castfgarea de catre pacient a unei distance obiective prin participarea la modul de distance al terapeutului.4. in caz de insucces. obiectivat in Denisa Crislina Stoica nu ai intense care sS deblocheze impasul functional al familiei sau ia-ri in mod spontan.6.5. 2. Mitrofan sj grupul SPER) . a unor interac^iuni mai autentice sj a unei comunican de-blocate. Schutz 1. nerezolvate". Conflict creativitate interpersonala in terapia gestalt-creativa sj 1. 228 228 239 ^ Lucrul cu metafora sj fantezia • 2. este pus in situa^ia de a i de un se adresa chiarlui. substituit scaun goi aflat in fata clientului.E. de ce un amant!" pot sta cu sojul meu. lucru este convingerea cS „probIemele personate neincheiate. WHITAKER absurdului". care ofera familiilor in dificultate §ansa atat de rat sj bucuriile individual. Studiu de caz 247 247 249 Metafora corporaia.

transformare. „Experimentul hranesje din membrii grupului creativitatea intregului grup".208 2. Buber). 3. interactiune care te poate „crea" femeie. o Experimentul de sculptura sau un comportament. o picture. Posibilitatea experimentez ceva sj vorbesc despre acest ceva.ansa autodescoperirii. acesta este nimic sj acesta este „acum". Asa incepe un experiment sj el reprezinta posibilitatea de a capata control exasupra propriilor proiectji este data de terapia perientiala de grup. se intampla de grup la un moment dat. la fiecare dintre oameni. ca proiecria. Exercirii suport noi • Nume - Prima impresie - 260 • Plimbarea oarbS • Moara j™ f°[ Experimented de acest plu joe sj tip „incep cu un sim- Percepria propriului spatju • Grupul Statuar • Lucrul pe diade se deplaseaza catre revelatja de sine" ff 26 ° 3. fantezia ghidata. interactjune intre terapeut si spune Maslow. Acesta este „acum">>. Creativitate interpersonal sj proiectie iveala barbatul de interactjune esentjall Experimentul expeconstitute piatra unghiulara a terapiei rientiale contjnuturi Instrumentele de provocare dau la iveala {in de fenomenologia sj dimensiuni ce interioara a individului. Grupul presupune nevoia de contact sj in nevoia de contact se manifests membrilor crestere Efecte asupra grupului in ansamblu la 269 270 271 poate insemna provocare la credere. posibili- creatoare tjile sj cele patologice este aceea ca „proiec- tatea cresjerii interpersonale. In momentul in care am simt. „Strict exercitiu care este pregStit de terapeut inainte de s. In obscuriintampla. 4.1. 18). dimensiuni nebanuite.it ca situatje se vorbind o proiectje nu se face niciodata. Acestea sunt „vehicule" cu ajutorul carora se poate avea acces la fenomenologia interioara a clientului. de contur. €reativitate intoersonata si tera pie experientiala de „A i3y crea arup la Big Bang" mseanmS a da iveala" Rogers face parte din aceasta categorie. Partenerul se lmplineste prin intitarre (M. Pentru a da la de o din el. barbat. Buber Psihoterapia experienriala de grup ofera §ansa unei experience care poate ft similarS unui drum initjatic. de grup (Zinker). poate crea. Dincolo de concluzii Terapia experienriala de grup ca provocare poate da ace^ti Intalnirea intre doi sau rnai muiti oameni la iveala. regasesc recunoaste ca atare. visul. pag. Zinker). Metafora fantezia de grup - sunetul ca instrument de provocare scenariu transformativ colectiv 254 1. Terapeutul rogersian este vazut de unii autori da ca o figura materna care asigura suport. pana la urma. farS a o tatea unui lucru exterior mie. Ce poate Psihoterapia intalnirea (Zinker. povesrile. propria-mi lume interioara sau psihica. Terapeutul poate cu celalalt? intalnirea cu celalalt instrumente de provocare metafora. se cum pe care le pot proiecta. Spre deosebire de recunoaste aceste contjnuturi Atunci cand individul nu si dimensiuni. a caror experimental^ poate duce la transformare. punctul zero.2. provocare la autocreatie. Manifestarea acestor dimensiuni nebanuite poate insemna inceputul Orice autocrealiei. dialog un concept.6. La experiment participa tot grupul. stimuleaza eoeziunea. metamorfozS. «Poate daca spune ca acum nu este decat un punct. ea pur sj simplu acolo. Acest pertoctnai la activarea acelor dimensiuni ale soanei. dimensiei le nevoia elementara de a crea. Exists expetip creatoare implica rimente in care este dominant aspectul suportiv al interactjunii esentiale. Deosebirea intre proiectjile unor interactjuni esenriale. . Creativitatea sj psihoterapia sunt iitterconectate la un nivel sau orice interactjune intre membrii grupului este fundamental: schimbare. Experimentul de tip Gestalt face parte din aceasta categorie de experimente. ea este. 3." (Zinker) .5. o posibila" interactiune esentfala'.1. „Grupul devine o comunitate creativS in care creativitatea este eniisa ca 5! uni pe care pot accepta sj le pot integra sau radioactivitatea". inceputul autodescoperirii." (Jung) Proiecjia poate fi patologica sau creatoare. Acest tip de activitate terapeutica este. bufon sau credincios. Capitolul 9 Psihoterapia experienjiala de grup gestalt-creativ - o provocare la „cre ? tere"- 209 Metoda „Haos sj improvizatjei colective sj un 2. poate insemna provocare la autodescoperire. jocul de rol. ofera §ansa autocrealiei insemna prin intalnirea cu celalalt. In alte tipuri experimente dominant este aspectul provocativ aspect se refera al interactjunii esentjale. O simpla translate a metafore^ clientului intr-o experienta noua sj concrcta poate provoca autodescoperirea.edin$a de grup. al carui rezultat poate fi un dialog cu sinele. un membru al grupului are nevoie astfel 1. experimentul rSsare dintr-o fund proprii. o aventura creativa care poate schimba vie|i (J. as. Evaluarea efectelor resimtjte de catre membrii grupurilor experientjale • Efecte asupra • experienpalS de grup ofera s. Efectele aplicarii terapia sj tehnici experienriale de grup in optimizarea comportamentului (interpersonal) unor metode sj M. folosi ca 1977. acest ceva deja a trecut.

Se poate spune §i „pus in scena". experiment despre lume" al clientului accentueaza rolul pe care relafia de la experienta unui terapeut -client. un ica moment dat. intalnirea cu celalalt in cadrul experimentului imi activeaza acel „ceva" interior sj - crearea condijiilor care sa permits autocrearia. pag. Acelasj lucru se intamplS cazul. Prin intervenfiile lui. membra al grupului este un Fiecare fiiniS • Evolujia unui umana are propriul sj (Gordon. Aceasta modificare sistemat- va injelege sj caruia va Tncerca sa-i faca fata.). Procesul de dezvoltare a unui experiment este foarte complex §i este diferit de descris. altcineva is. tip Ne vom opri asupra pria tul mea agresivitate". fantezie) se la asupra terapeutului este vorba „a face". ze potentialul. interpretate de el tamentului persoanei in situa(ia terapeutica. In pasul al doilea clien- terapeutului. de despre terapie de grup putem spune c& experi- - integrarea Injelegerii cu expresia motorie." (Zinker. grupului visul sau poate Rogers) sj teamS spuria: este agresivitatea lumii"." (Zinker. El se poate gasi in situa(ia sa-sj experimentului de provocativ al Gestalt deoarece aspecesenriale este va inijia un dialog intre „agresivitatea" sa sj „blandejea" sa. In rela{ia terapeut-client Visul sau fantezia unui membra al grupului. op. Experimentul uni. indispensabil vindecarii. de obicei. activeaza in fiecare membra al grupului §i in sunt alterate.210 Proiecriile creatoare implies dialogul indi1. 128): - identificarea de cStfe terapeut a bazei pe care se - va dezvolta experimentul. fi Cu ajutorul suportiv al interacriunii esen(iale (experiment tip fn loc de „Ceea ce imi provoacS o mare sperie foarte tare este pro- oameni.i poate alege sa joace rolul unei case goale sau rolul unui gandac. care sa-1 orienteze Intr-o De noua direcrie. pag. pag." (Zinker. Astfel. In relajia de transfer nu este afectat clientului se poate manifesta „aici numai clientul ci sj il terapeutul. Provocarea a fost facuta. vorba despre o legaturS sj de ajuns pentru dezvoltarea unui experiment. sj cit. Membrii grupului isj pot alege roluri care sunt relevante pentru via^a lor. op. prin jocul - (Jung). prin schimbarea vocii. pag. Situa^ii din via^a de zi cu zi pot insemna puncte de Un membra vis comunica grupului sau o fantasmS. - de vindecare nu reprezinta in nici un caz vindecarea in sine". exemplu. 133) plecare pentru dezvoltarea unui experiment. folosindu-se de metafora poate provoca interacriuni. idem. nerezolvate. Proiecrii creatoare au avut to(i cosjnaruri. In acest mod va reusj sa-sj isj schimbe comportamentul sau El nu interacriunii este intotdeauna eel care inventeaza experi- foarte important pentru cres.. idem pag. 1996. toate generalizarile corelate cu aceste experien(e 51 toate regulile care guvemeaza aplicarea acestor genera10).nuit. gasirea circumstanjelor in care persoana se Identificarea. In final. Lucrurile nu stau chiar a§a. este un mijloc intalnirea cu celalalt. i§i folosesje conflictul pentru autocrearie sj autodescoperire. Acest „ceva" poate fi exprimat prin mi§carea Scopurile experimentSrii creative (Zinker. lumii exterioa- nu circula doar intre terapeut experimente in care predominS aspectul experimente in care predomina al atribuie re. de c3tre terapeut. op. un conflict Tntre membrii grupului poate determina apariria unui experiment. terapeutul u§ureaza „punerea in scena" a dramei. completare. cu fiecare din aceste dimensisj „obliga" sa-1 exprim." (idem. Cineva I§i poate alege rolul unei niame dominatoare. „Caracterisliea unica a terapiei Gestalt consta in centrarea sa pe modificarea comporla Elementele visului sau pot fi de difefiji membri ai grupului. proiectul creativ. . In unele situafji poate constitui chiar unor parri ale corpului. el va inva£a sS Exists tot atStea posibile interacriuni esenriale. insa." (Jung. ambele este.. fn procesul creativ terapeutic o proiec(ie poate deveni creativa. il mentul. lizari" (Gordon. conflictuale fntregul grup este provocat sS participe la vid-mediu.i simplu: „S-a Tntamplat a^a. Mijlocul integrarii ma - turarea unei noi concep(ii de sine. Iarasj. in el Tnsusj. Visul comunicat de acest membra al grupului ia via^a in cadrul experimentului. prin dans. largirea repertoriului de clientului. o piedica in calea vindecarii prin sarituri. reintegrarea introiecfiilor. va transforma conflictul intr-un produs concret. poate „rasari" un experiment. a bazei de transfer. Folosindu-se de instrumentele provocative terapeutul da tonul improvizariei care poate duce la transformare. interpretarea experimentului („trairea"). Transferal este considerat un „factor creativ esenjial sj in acelasj timp o stare provizorie care desj confine promisiunea unei metafora. „Se creeaza o dramS intr-un anumit spa^iu sj timp. El se autodescoperS cu ajutorul proiecjiei. stimularea inva^arii experien|iale §i con- - concentrarea energiei clientului catre dezvoltarea unei teme. aspectul provocativ interac(iunii esenjiale „Ceea ce mS Experimentul implicS explorarea de sine a obis.. in cadrul grupului. „Energia grupului DupS cum am mai menrionat pasj: mai intai clientul va inva^a sa-sj fapt. cit. 126) sunt: - - aducerea la suprafata a capacitajii de con§ti- entizare a clientului. Zinker descrie trei Situariile pot e foarte inventate.ceva" interior sj exprimarea acestui „ceva". care sa transforme grupul. deodata". „Cheia consta in alegerea unei metafore sau imagini care este atat de noua incat sa-i provoace pe oameni la explorare sj nu atat de noua incat oamenii sa nu fie capabili. „Modelul include toate experien(eie. sau model despre lume. el rasare pur s. sj in terapeut diferite dimensiuni ascunse sau familiare. Cu provocapot despre transfer.Ca feral sj celelalte tipuri de proiecrii sj transpoate deveni creativ. In cadrul experimentului „a vorbi" se transforma in „a face". toate acestea avand elementul agresivitate. de la lume exista. 1978. 169). insight 1. competenta ji increza§i poate acfiona ca atare.. Rezolvarea conflictului legat mentul il provoaca pe individ sa se exploreze prin Orice dimensiune neexplorata a con§tientizarea polaritatilor. 123).terea creativitSrii integreze aceste polaritaji. (experiment tul tip Gestalt). cit.. element pe care il va cerceta. Experimentul este o intamplare acjiuni esenriale. Capitolul 9 - Psihoterapfa experienjiali de grup gestalt-creativ o provocare la „cre$tere" - 211 Experimentul ca fntSmplare creativa creati' probleme familiale. Transferal este important din punct de vedere terapeutic insS nu este posibilitaji mente este posibilitatea scoaterii la iveala a identifica cu ea. . model „intemeiat pe o combinafie intre factorii o combinajie care il afecteaza pe terapeut. In. Individul va descoperi ca energia pe care o pe individ sa se autoexploreze sj provoacS fiind vorba il rezolvarea conflictelor ta|ilor. Imagina(ia grupului experiment. poate dezvolta pornindusj poate siin(i toare in sine putemica. Ceea ce au in comun aceste experi- Metafora este o modalitate de a pune alaelemente care. tive (vis.2. alegerea unui experiment particular. nu se „impaca". „Atunci cand se combinS doua corpuri chimice. ceea ce atribuie de grupului. exists marii creatori. Exists variate tajii intre membrii combinarii sj permusj schimbS viefjie. pag. comportament al - localizarea energiei clientului. situarii fi probleme privind educa(ia. generarea auto-suportului (self-suport) atat pentru client cat sj pentru terapeut.transferului. Ofera astfel posibilitatea - pe care se va face experimentul Acest stadiu se referS la identificarea „modeIului prin care individul poate inva(a sa-sj actualize- autocrea(iei. o drama care adesea le (Zinker) care confine posibilitatea unor inter- bogatS in acest sens. sj proiectata poate este identificarea integrata. atunci cand se intemeiazS pe experienla clientului se nume§te experiment. Tntr-un mod creativ. 127). 170) gradarea. prin cantec. Zinker are terapeutul in se Experimentul se acum". El va scrie o piesa sau va intalni o politics sau va picta un tablou. 10). cS inte- Membrii grupului sunt provocari ajutorul instrumentelor rol. clientul interpersonale. 1978. pag. Atunci cand proiecriile care se opun grarii se transfers de comportament. sa se poatS turi pag. Fiecare dimensiune fi cu perne. joe de dezvolta experimente care vizeazS toate sfereie umanului. negocierea consensului intre terapeut sj client. Comunicarea acestui vis al grupului genetici experienta" (Gordon. sj integrarea polari- - asjeapta de la terapeut fapt. Exists 10 stadii de dezvoltare a experimentului (Zinker. El creeaza atmosfera necesarS „emiterii" creativitSrii grupului.

se va 2. 1975. Gradarea se refera la ajutorul care trebuie a- Gradarea cordat clientului pentru a participa la experiment la nivelul la care e gata sS participe la pag. Persoana este incurasS comunice spontan „aici sj acum".Cum as. down).E fascinant." „. Concentrarea energiei Dupa ce energia a fost localizatS. (Lowen. Prezenta energiei poate reflectata Haosul. Instrumentele de provocare dau la iveala. Este un moment in care fiecare con|inut." „. Astfel se Relada foarte intre energie sj personalitate este clar reflectata in individul depresiv decanta „tema" clientului." „. la inceputul a-l terapiei. are sj ibidem. respirafia Aceasta dinamica a temelor oferS bogSfia experienfiala a unui experiment. Din aceastS dinamifiecare „.Po|i sa-mi spui cum vreau»?" experiment ar putea implica un diaclienlog intre forte necunoscute din interiorul Un alt arata acest «nu tului. are formS?" ar fi un corp. tenia poate fi dominanta. Localizarea energiei Dar „— Ce culoare „— Enegru. nimicul. 9." haotica". Numai asa se poate identi- o posibila temS a fica jatS metafora clientului." simji in raport cu aceastS furtuna?" „— sS sjii?" AceastS furtuna sunt eu"." Nu sjii?" Nu sjiu" Nu sjii sau nu vrei Nu vreau sa sjiu. ibidem. putea sS te cunosc. E negru peste tot. cat sj in corp. pag. poale fi vorba despre o stare concreta a clientului. ibidem. reprezin131). «Sunt sunt aici!». pag. Muzica se consensul este terapeutului. Individul depresiv este „depresat energetic". 137). Pozifia corpului. in ceea ce privesje dezvoltarea experimentului. Alegerea experimentului dungi gri-albSstrui. situ- „. pag." Zinker recomanda ca." „. ci este interrelafionata cu alte sunt posibile teme dominante. poate fi vorba despre cunoscutul din exteriorul clientului.Pod inifia un dialog cu acest haos?" „." „. nimic." „." nici auditiv. nevoie de un acord sau un mini-contract in virtutea cSruia clientul se angajeaza sa execute ale o anumitS sarcinS. Vino.Capitolul 9 Psihoterapia experien^ialS de grup gestalt-creativ - o provocate la „cr e? tere" - 212 Clientul isj propriului lui set va prezenta situafia tn te'meiul de melafore. E ca un vartej negru. pe client „„— „„„— „— Daca ai fi o muzica. „— Ce itf vine sa faci acum?" „. „Metafora este un nu scazuta (grading „— Nu vrei sS sjii. necunoscut. culoare. Orientarea energiei intr-un loc sau altul depinde de cursul experimentului. pag." moment. Acum e albastru. ibidem. dimensiune activata de o metaforS. Mi§carile lui dega- putere.te din moment de confinutul ^edin^ei terapeutice" (Zinker. de fe^ei. Procesul de negociere cu clientul. neinteriorul clientului.. Trebuie create aude in continuare.De ce mS sperii?" (transpunere in joe de rol) ^ Cum E e? Ce inseamna interesant?". 8. 10. „.Incepe un care sunt in el. isj are propriul sunet sj fiecare incearcS sS se auda eel mai tare.Se aude din cand in cand. insa ea nu este izodat. la un moment in s. Experimental propriu-zis Negocierea consensului terapeut-elient de culoarea 6. . In momentele critice experimentului terapeutul ii spune clar clieno tului ca poate fi de acord sau nu in a incerca sarcina noua. Patrunde in mine. Dezvoltarea temei „— „„„— „— Uneori mS situez in interior. Apare o nuanta Ma „- Atunci cand experiments il solicits sub nivelul lui de functionare (experimental nu comeste destul de provocativ pentru client).carea?" „Palnia se rotesje dar nu mS aspirS. tema care va dezvolta intr-un experiment." dialog cu una din aratarile Acesta poate fi inceputul unui alt experi- de miscare. lizeze Maniera in care se contureaza dependents de stilul personal al terapeutul a reusjt sa reareal. Sunt multe persoane in el. Potj inifia un dia- log cu el?" dodecafonicS „temele se prezinta in diferite sau mSrimi. nici vizual.Sunt in fata haosului. ca o furtuna in creier. Constientizarea mod de a vorbi despre experien^S" (Gordon. insa. „." „. Vad miscarea. pag. ' „- Esji in faja haosului. A§adar. idem op. in acest sens. 5. aid. Aceasta temS poate fi abordatS la diferite nivele de complePoate fi vorba de necunoscutul din xitate. „— Unde haos?" te situezi in report cu acest Daca cu clientul un contact nu mai este necesare auto-suportului. 3. Ce fascinant?" in apropierea haosului inseamna' pentru tine Identificarea metaforei clientului este esen|iaia pentru stabilirea contactului client-terapeut. Haosul apare ca o palnie cu gura intoarsS spre mine. fi 47)." „. Zinker spune. „Fii furtuna din creier. corpului postura. necunoscutul. ea va fi orientata in zona in care se poate dezvolta un experiment. poate fi vorba despre necunoscut in general. ca a dimensiunilor se va contura.O nuanta cenusje-albastruie?" „. ce muzicS ai fi? „— Cum e furtuna ta?" „— PuternicS." „— IncearcS sS dialoghezi cu haosul. E un moment de confuzie pentru client. 132)." in lui. Nu sjiu. Eu plutesc. fiecare om are propria lui Senzatiile clientului consjientizarea im- . sj Clientul trebuie invStat sa-sj sprijine protrepria activitate.Eu nu te sperii. unitari. E sje. cum esji tu?" Puternic. com- identifies acest set de metafore exista riscul confuziei sj neinjelegerii.Atunci cand e§ti cum te simli?" „— E fascinant." Se aude o muzica uneori un cor grecesc.. Daca terapeutul Atunci cand experimental plexitatea experimentului va fi il solicits pe client peste nivelul sSu de functionare. tema. 140). agresiva." Terapeutul il „aude" pe client sj clientul Tl „aude" pe terapeut. Pentru unii terapeu^i consensul Ei au ta elementul de baza al muncii lor. ijedinta de terapie (Zinker. lini- Earmonie. buie modificate in funcpe de activitatea pe care o are de indeplinit clientul.Acum nu se mai misca nimic.Nu e o persoana. 4. alteori m necesarS intarirea verbala a acordului cu clientul.Nu. PregStirea auto-suportului ate care nu are sens pentru client." „— Are miros. Nu vad cum as. Vino. cit. sj „— Nu prea vad. de exemplu. se numesje consens" (Zinker." condipe atat in mediul exterior. teme care lata. clientul sa fie lasat sa vorbeascS fara intrerupe prea des. ja da din maini. E rece. preuna cu observape terapeutului reprezinta „blocurile de bazS pentru construcria experimentului" (Zinker." „. MS rotesc. Acesta este inceputul unui posibil experi- putea sa te cunosc?" ment cu tema haos. sj simplu fescinant.Cunoasje-mS sj ai sa vezi ca nu e a§a. agresiv. E lata are?" „. „. sj ment. Se rotesje aceastS palnie sj in retire apar sj nisje „.Cum te simri acum?" .E pur experimentului.Nu are fonna fiindca altfel are culoare".!!"." vant „Sar in haos.edinta de terapie. haotic".Esji rece sj infricosltor. 9) metaforS. Clientul se roteste. 7. Sunt luat pe sus ca de un rostogolesc. Consensul rezultS in acest dat. simt sj atat. pozitja nivelul respira{iei. Asa sunt eu.Vezi mis. activeazS o mare bogSfie interioarS a clientu- „Tema este legatS Cum e cand esji in interiorul haosului?" E foarte interesant". exterior. 11 Nu il simt haos. caz din situafia terapeutica la un moment Clientul este pregStit de terapeut sS-sj exprime nevoile sj ceea ce traies. plexitatea experimentului va fi crescutS de terapeut (grading up). Ce cenusje-albastruie.

mult mai eficient ca terapeut atunci cand mine insumi sj cand pot fi eu insumi. Pe de alta parte insight-ul poate aparea dupa doua zile. fac putin". Radacinile acestor tipuri cesul terapeutic. este important sa reamintim despre aceste rSdacini existentialists. despre nimic. El teme de bazS ale existential-experien|ialiste. 17) Terapeutul se expune. conceptul despre sine incepe s3 experientele sj este de nici un folos sa am descoper. Multe. istorie care joacS un rol foarte important in via|a lui prezenta. ascunde in spatele unei fatade profesionale. Rogers descrie un model de schimbare graduata a clientului sub infiuenta relatiei terapeut-client. terapia dezvoltata Rogers a relatiei stabilit sj cinci se prezinta in fata clientului a§a cum este in de Rogers a avut eel mai mare impact. idem. pe concepte psihanalitice sj pe modelul dinamic al omului. El va observa cS actiunile lui se modifica pe masura ce iese la iveala „noua fiinta". de indivizi care Zinker vede grupul rogersian ca pe un cere au putere egala iar terapeutul se Terapeutul rogersian incearca sa dea insj proceselor de grup. la intreaga experientS emotional3 implicata de relajia lor. Clientul experimenteaza acjiune. abordarea existentiaia folosesje pe care o presupune terapia rogersiana este eel mai important factor pentru procesul schimbarii. in filosofia exis- degrabS. Group) Este Clientul 151 exploreaz3 ineongruentele. teama de necunoscut. El se insa de existentialism. ca sj clientul.it cS nu fm ceea ce nu sunt. Centrarea pe client se refera la faptul na analiza lui „a folosite fi aici". nu va pretinde ca e vesel atunci cand este suparat.") el a trecut la o stare de bine. relatie foarte importanta pentru creativitatea interpersonal8: posibila interactiune esenUalS. terapii bazate initial numeste terapie centrata pe client.a sj de ce in alt moment a simtit altfel. Printre terapiile fiind integrate. treaga putere grupului inseamna „a rasari". „Am descoperit ca sunt grup „Aici Acum" Atunci cand vorbeste despre terapii „aici sj acum". tSrii acum" referindu-se la fenomenolosj maniera nonunei atmosfere gia asociata acestor terapii.214 Capitolul 9 Psihoterapia experienJialS de grup gestalt-creativ - o provocare la „cre?tere" - „— Excelent. experiment este ca §i cum ai dezcit. de grup. . Clientul sau grupul da Experimentarea sentimentelor de cStre Aceasta tema se refera la deblocarea emotionala. „E negru." (Rogers. Zinker se refera la terapiile umaniste existential-experientiale. grup a lui Rogers (Encounter 1. acum". despre sinele necunoscut s-a schimbat deodata cu transformarea lui. Este foarte important ca el sa apetului se bazeaz8 pe faptul c3 el §tie sa asculte de el insusj. 5. Ei se pot confrunta cu acelasj tip de conflict ca sj protagonistul insa ritmul de integrare este diferit.de sine dup3 care urmeaza reintegrarea. De la o stare de teamS. El poate experimenta emotiile in 2." mult comenteaza Zinker (pag. conflict poate deveni semnificativ pentru acei ai grupului care se cu clientul. In el se 4. Sj. El numeste aceste terapii. Aceste efecte se refera in primul rand la cre§terea perefectele nici o teorie pentru a uijelege viaja pacientului. pag. relatia transferal. sj o terapie non-directiva sj se mai Incearca sa injeleaga de ce intr-un anumit moment a simtit as. „In relatiile obiectele acestor sentimente. 1993. In primul rand.". Terapia este non-directiva fiindca terapeutul accepts ceea ce-i relateaza clientul con- §tientizeze sentimente pe care a incercat s3 le reprime. neavand idei preconce- client. Diferen(a esent. Scad defensele sa se valorizeze. Noua imagine de sine ce sine. sj Fiecare individ este unic are o unica istorie de via{3. In acest mod „A dezvolta un poate „rasari" un experiment. pag.. sursa de putere.sian stimuleaza grupul intr-o directiva. „— Ce i{i vine sa faci?" s3 Pentru o viziune corectS asupra acestui tip de terapie. chiar in interiorul haosului. incepe o mare tenacitate. AceastS congruenta a teracele volta o opera de arta" (Zinker. Terapeutul roger. din ceea ce a Tnvajat clientul sunt foarte dificil de exprimat in cuvinte. Campul fenomenologic de sine. Mai intai experimenteaza o dezorganizare a imaginii. 16) La acest lucru se refera Rogers atunci cand vorbesje despre autenticitate. exista mari diferente in ce om. Clientul a invS^at dintr-un invatat. Metafora haosului poate da la iveala' sj la aid membri ai grupului. Terapeutul nu se acum" este terapia rogersianS. Clientul „a iesit la iveala" in timpul experimentului. te:nt. ca terapeut.3. 153). In al mele cu ceilalti confruntS cu acelasj tatea relatiilor „aici acum" din situajia ter- tip de conflict. Fiinta lii hanalitice. tentialists. Multe dintre tehnicile sunt psi- Zinker recomanda ca niciodata experiment ceea ce tu ai sa nu in analiza existentiaia rapeutul incearca s8 perceapS lumea asa cum o vede clientul. devenind grup tului autodezvaluie sj nu se prezinta ca o rezultS ca efect al reintegrarii este construita pe in plmStatea lui? Terapia existentialists este asociata cu ntimele lui Binswanger. este logica. teama de nimic. intre acest tip de terapie si terapiile psihodinamice este faptul ca viaja pacientului este vazuta ca modalitatea lui de a fi in lume. Terapiile „aici Experimentarea de cStre client a accep- fata de aljii.adar. Asadar. insa. Nu este folosita sigur. nand psihanaliza cu fenomenologia. De aceea. stare tnsotita de senzatii neplacute („E rece. se mentine in promentine in situatie. in special Binswanger a realizat importanta lui „a fi in lume". In experiments de tip Rogers doming as- pectul suportiv al interactiunii esentiale.Cea mai pura forma de terapie „aici sj sj fie restructurat. Tipuri de terapii de pag. terapiile experientialiste sunt legate de incredere sj suportive. ea nu acopera totalisj mod liber sj incepe^ sa-si (genuineness). as. momente. clientul incepe sa-sj exprime sentimentele in clarifice sonals §i nu la adaptabilitatea sociala. op. Cum sa descrii omul rasarind. El a ajuns sa sufere aceastS trans- constituie preocuparea tilor. acceptarea neconditionata (unconditional positive regard) sj comprehensiunea empatica (empatic understanding). El incearca ascult de contur sedintei de terapie. Orice interacriune de provocare este o apeutica. in care protagonistul isj Modul membri rezolva un priveste raportarea la vise. Combi- de a se raporta la viaja sa in mod eonsca te- sau ale altora. terapii „aici sj pute in raport cu el. Tehnicile rogersiene au o baza fenomeno- fiin$a „nou8" in „noua" este fiin^a data la iveala in experiments terepeutic. 1. • Terapia de terapeutice. Insa nu mereu integrarea se produce instantaneu. formare in interiorul haosului sj viziunea lui despre haos. clientul incepe s3 sesizeze propria lui incongruenta. in al treilea rand. decat s3 creeze. Non-directivitatea sj centrarea pe client sunt dimensiuni esentiale ale acestui tip de terapie. teama de haos. El iri siguranja in dezvaluirea ceior mai sj Autenticitatea terapeutului presupune un mare rit de terapie se gasesc. Relatia al individului il bine el sa fie intrebat despre ceea ce a invatat. de baza a existentiali§- imagine pe care clientul descoperS. mai se simte neconditionate din partea terapeutului. Incearcarea de a avea acces la fenomenologia interioara a clientului se intalnesje sj in analiza existentiaia. El nu va pretinde c3 §tie atunci cand nu §tie. El crede in capacitatea clien- propria experienta ale lui §i nu pe idei preconcepute. de fricfi. insa. teama cand clientul reactioneaz3 violent fa{3 de consiiier 51 cadrul situatiei terapeutice. „A In acest experiment clientul a suferit o transformare. tructiv. Analiza existentiaia inseama lui Husserl. 87). „Am descopec8 e ceva extraordinar s3 accepti o alta percuraj sj soanS. Terapeutul client acceptarea invatit pe Aceste cinci teme reflecta foarte bine terapiei centrate pe client. condi|iile auto-descoperirii fiind autenticitatea multe din tehnicile psisj hanalitice. literal. sentimentele negate de client (Rogers. Dupa Zinker. Ritmul de integrare este diferit la fiecare este foarte important. In cadrul experimentului se contureazS o nouS imagine de „Deocamdata o mai plutesc putin. 3. sa inventeze noi situajii slabe puncte ale sale.a". „Terapeu|ii existentialisti vorbesc doilea rand. in sensul dezvoltSrii compasiune atunci cand clientul este intr-o stare care necesitS compasiune." Termenul „exisrasari" comports ca unul dintre membrii grupului.iaia.

|i lui. pag. constituie elemente asociate cu procesul creativ. Schutz pune conceptul de creativitate in legaturS cu functionarea optima a personalitStji. clarificarea sentimentelor sunt tehnici specifice terapiei rogersiene in grup. cu atat evit mai mult «lucrurile fixe." (Rogers. nevoia de afecriune. pag. Iarasj. op. ibidem. Achizifia se refers la ior experiemjale. behaviorist \\ Experimentarea sinceritatji. intreg. sa se autocreeze prin intalnirea cu celalalt. a senzatjilor 3. acumuleaza mai multe elemente experientjale decat persoana rigidS. 132)." (Rogers. 21) In terapia centratS pe client.a. in faza de afectiune se cristalizeaza legaturile afective pe baza carora se pot inte- adicS ceea ce Rogers sj denumea prin vism Evaluarea implica o dozS mare de subjectisj blocaje emotjonale (mai ales in autoe- meia relatju de lunga durata. Evaluarea $/ autoevaluarea. cit. maniera non-directivS. Modelu! lui Schutz este unul de tip Encounter Group. in tul rezultat din asocierea unor elemente expeo alta earacteristica. in afara aceleia de a creativ. de control se incearca rezolvarea problemei confruntarii. 18) Empatia este de capacitatea terapeutului sa realizata patrundS interiorul clientului la eel mai adanc nivel (Corey. Aceste elemente. Empatia." (Zinker. pag. (Rogers. Schutz insists asupra facto- „Am descoperit ca este de mare un scop. dau la iveala cele mai ascunse dimensiuni ale personalitSrii clientului. care se refera la combinalia in diferite mo- 2. ideea creativa trebu- mentul „Gestalt terapia este o intalnire existen(iala oameni. atitudinea fata de autoritate etc. Ea abordeaza fiin^a umana la diferite niveluri de funcUonare.216 Capitolul 9 Psihoterapia experienJialS de grup gestalt-creativ - o provooare la „crestere" Acest lucru nu este u§or. 21) Toate aceste proin acceptan{8 sj nu se mente care cStre si Nu exists tehnici sau instrudetermine un progres observabil clientji cat sj mod evident. ibidem. Schutz devine treptat unul dintre promotorii modelului intalnirii (aiaturi de C. ibidem." (Corey. Termenul Gestalt nu se poate traduce in intregime insa poate fi tradus sunt prin configurate. sS fie util.aturile" lui Rogers „Cu cat sunt mai deschis fata de realitStjle cesul creativ. expresivitatea. Un comunica sentimentele. respingerea rutinei. care nu permite manifestarea propriilor sentimente. 1978. al mine sj faptul cS vrea sS mS ia ca model?" acestei terapii este constS in realizarea de conexiuni intre elemente care nu sunt relarionate in bleme sunt implicate Tntampia u§or. Perseverenp. asociajia.) impiedica pas impor- membrii roluri §i. Format ca lider de T-Grup. Este legata de procesul de formare a grupului (procesul de intrare in contact). Schutz baza fonnarii relatjilor interper- Gestalt sunt in atentja sa constituie fundalul. Cauzele pot fi scaderea interesului.a de grup. Nevoia de apartenenfi apare foarte devreme in viaja grupului. ibidem. nevoia de apartenen^a sau de incluziune. ci implica patrunderea dincolo de aceste capacitatj sj autoevaluare a membrilor unui grup. reformularea. pag. Atat terapeutul sj valoare sa-mi permit mie Tnsumi altfi persoana.a de Atmosfera de siguranta sj incredere facilitiv. Deorece terapia rogersiana e preocupata. toate acestea fiind foarte importante in activitatea creativa. pag. sociale etc. evaluarea sj perse- acceptSrii neconditjonate. din momentul acesta. C. Gestalt terapia se bazeazS pe dimensiuni. O influenza au esentjaia asupra dezvoltarii acestei terapii avut miscarea psihanaliticS %\ lucrarile lui Otto Rank %\ Wilhelm Reich. iar in faza clientului. nevoia de control. 1993. panding human awareness" (1967). Asociafia este o alta etapa a procesului crea- 1. Se poate vorbi de asocierea informaliilor.. autenticitatea sj manifestate de catre terapeut activeazS. o capacitate de a percepe mediul inconjurator sj de a consjientiza propriile experience. odata ce nevoia de apartenenta este satisfacuta. Figure §i fundalul conceptele principale ale teoriei gestaltiste. Figura se refera la tot ceea ce este in atentja individual in timp ce celelalte elemente. a terapia se bazeaza.. De asemenea.S poate duce la pierderea unei idei creatoare valoroase. idem." (Rogers. Considera ca existent. Informatja sj experien^a internalizate de individ constituie punctul de plecare in pro- Pentru fiecare dintre aceste cinci aspecte Schutz propune tehnici specifice.a acestor inhibatji (edurilor sau in- Nevoia de control este urmatoarea nevoie care apare in dezvoltarea unui grup. „Pot permite unei persoane sa simta ostilitate fa{S de mine? li pot accepta furia? Pot sS-i accept viziunea depsre lume. DupS Zinker. releaza acceptarea de sine cu creativitatea catre ex(1962. Persoana deschisS spre experient. autoactualizare se traduce printr-un senti- ment de Tehnici bucurie. preie fenomenologic. Comportamen- Nevoia de afectiune apare in ultima faza a Ea implica formarea de legaturi emo^ionale. Lipsa de perseverent. sj-a adus o contribute importanta in delimitarea conceptului de creativitate sj tant in dezvoltarea expresivitStji se face prin putere grup.iilor sj membru al grupului. in special. pag. In lucrarea sa „Joy": „Ex- valuare) Schutz propune tehnici specifice pentru a create capacitatea de evaluare sj • Grupul gestalt terapeutic acceptarea neconditjonata a clientului. pag. foarte scSzuta la unii Aceasta nevoie poate fi foarte ridicatS sau oameni. foarte importantS este relatja terapeut-client. une oamenii decid sS se intSlneasca. 76) Simpla dezvoltarea metodologiei de grup. Permite persoanei s2 se autodescopere. strategiile acestei terapii daiitatj a elementelor experientjale. Aspectui provocativ foarte estompat. • Modelul intSlnirii deschise al lui W. De altfel. autenticitStji terapeutului fa^a de aceste dimensiuni determina aceleasj atitudini din partea clientului fa0 de propriile lui verenja. 96). „Am descoperit ca ne putem imbogatj daca ne deschidem canalele pentru a ne traiesc experimentul terapeutic „aici acum".a. unor dimensiuni necunoscute. Expresivitatea. DupS cum sugereaza $i numele. Clientji vor experi- menta ei insjsj acceptarea de sine. in injelegerea clientului %\ sonal stau trei nevoi fundamental: problemelor sale pe aceste dou3 concepte. de realitStjle fenomenologice ce Jin de relatja terapeut-client. 20) Este foarte greu de comunicat. culturale. capabila de simtjre. Ideile creative sj comporta- intre explorarea creativ nu sunt suficiente pentru o contribute creativa reals. deschiderea perienja este asociata de Maslow cu starea de creativitate Este o deschidere spre noi experience. 19) Jnjelegerea empatica inseamnS contactul permanent cu clientul pentru validarea percept. Rogers). care nu (Maslow. teazS dezvoltarea rela|iei client-terapeut. sau a emofjilor. 1988. Aceasta presupune §i o atitudine de perseverent. . 75). Referindu-se apreciaza ca la la experient. maturizata. lupta pentru competitja devin probleme centrale in crearea in cadrul grupurilor a unei atmosfere de explorare reciproca a laturii expresive a personalitatji fiecarui lumea lor privata. trSita inainte de a fi exprimata. mele interioare sj fa{a de ale altora. Creativitatea nu e doar o manifestare a capacitStjlor unei persoane. Esentjale pentru creativitate sunt urmStoarele aspecte: achizitja. diferi^i membri adopta diferite autorealizarea sa se intample. ca sj In 1967. dezvoltSrii unui grup. apiicabile in grupurile mici concepte din psihologia gestaltista. Esen^a asociatjei nu implied tehnici ce presupun a face ceva. diferita de viziunea mea? Pot sS-i accept sentimentele pozitive fat. op. 133). in cazul celei individuale. Gestalt terapia este un mic exemplu de integrare a curentelor.»" (Rogers. care ac^ioneaza la nivel consent consjient limitand expresivitatea persoanei. pag. Daca in faza de incluzi- nu blocajul la auzul „contjnutului" cit. prezinta sj metodele specifice care permit manifestarea acestui sentiment de bucurie. Maslow co- acumularea elemente- siunea sociaia. este: una dintre „invat. pag. Dupa ce grupul s-a constituit apare diferentierea intre Schutz catjonale. rience trebuie sS aibS fi sj acceptare a clientului. pag.

Clientului i expresie Contactul este modul de sj schimbare a celuilalt a se cere de catre terapeut. a terapiei se refera la gust (Polster & Polster. 107) terapiei O altS contribujie a gestalt este dezvoltarea senzitivitStii in raport cu medi- consjientizarea acestor aspecte care ii apartin persoanei.a . Se refera" la adaptarea la dar sj cunoscute a personalitStii clientului prin in invatata in timpul terapiei sa foloseasca aceste modalitati de contact contactului. Descoperirea. 137- grarea. a decide. aetiuni pot reprezenta polaritarile care sunt in conflict. pot evita privirea sau pot privi aiurea. - vizuala (Polster • & Polster. Este vorba despre autoreglarea organica. ori exista interpuneri ului. 1973. Acest stil de a face contacte Iimiteaza" cresterea sj creativitatea interpersonala". O alta functie permanenta lupta pentru lui a organismului este echilibru. idem. mi§care. a raspunde. el mai bine. Ei nu au inva(at sS faca fata. Asimilarea. minant provocativ. op.. Activitatea clientului necunoscute ale personalitatii clientului poate genera conflicte intrapersonale sj conflicte interpersonale. pe experimentarea semnificatiei existentiale a acestora. specifics: „Acestea sunt cateva din topdog (ceea ce Freud este eel care §tie eel a numit superego) sj uman. Exista in situajiile sociale Cea mai mare contribute a tul terapiei gestaltiste o astfel de tendinta catre completitudine. 97) La baza terapiei gestaltiste stau underdog. el lucreaza cu „trebuie" cu „nu de contact. sj descoperire. in manifests In contact. natura experientiala a terapiei. „Ce Tocmai prin intermediul a §apte modalitati de contact: a privi. Activarea unor dimensiuni ristic3 a acestei figuri este completitudinea. invata sa-ri asumi responsabilitatea pentru propriile actiuni sj raspunderi. gesturi. lucrul cu visele. concept de baza A soana poate 138). Problema este ca aceste contacte sa nu-1 suprasolicite pe client. Cresjerea implica Inchiderea unui gestalt este urmata de aparijia altei nevoi. „ln Gestalt terapie noi nu ul in acelasj timp cu dezvoltarea unei „armuri" implies sj o dinamicS fundal-imagine. Este vorba despre o treabS neter98). evitand - „aducerea" §edinja terapeuticS acum) a unor situatii din viata de zi cu zi. pag. sentimente.a pe drumul catre Unecom- pletitudine. minata (Passons. este uneori organismului este in mod continuu perturbat de nevoi. sentimentelor sj gandurilor. insj de experimentare a unor comportamente este insotitS de suportul fumizat de cadrul terapeutic. terapeutii gestaltisji evita cautarea cauzelor care se afla in spatele comportamentului. a atinge. situajii potential distinctive sau „otravi- Referindu-se polaritatilor la consjientizarea gestaltisji sj integrarea integrarea pSrtilorintr-un intreg. modului in care el resje cresjerea pentru propriul comportament. fenomenologica. gestaltista este concepte ca: 1." (Corey. a te bucura de toate aspectele ta. Acest concept poate ale clientului. terorist. miros sj aceste TntrebSri confera experimentului di- mensiunea 2. „aici sj acum". figura care se va deta§a din fundal. 19) „Underdog manipuleaza fiind jucand gestaltist are cit. contacte care permit cresjerea |i creativitatea interpersonala. contactului. Experimental de tip gestalt este predo- control asupra propriilor proiecrii in loc de a-i mvinovati pe alrii pentru propriile sentimente. ganduri. . 3. 1975. valori. Creativitatea interpersonala presupune „a da la iveala" prin interacji- cunoscute sau necunoscute de client. vei muri." (Perls. unii oameni incearei poate insemna inte- cS dificultati in a asimila experienta vizualS. o problema. a sentimentelor. pag. Terapia urma- sesia carora se afi3 terapeutul dau la ivealS di- bune." (op. Topdog manipuleaza cu amenintarea catastrofelor.Organizarea lumii este definitS de 6. Echilibrul scopurile generate ale Gestalt terapiei. in grup. Terapia aceasta autoreglare. Terapeutul trebuie sa aiba grija ca clientul sS fie existen^ialS. Cel caracte- comportamente experimentate propriile senzajii a invata sS mirosj. a asculta. polaritajile. sS gusti. este natura s3 experientialS. pag. Ganduri. 6. AceastS faza presupune aducerea unei probleme in prim plan sj con§ti- posturii „Cum te simti?". El realitatea subiectiva a propriilor perceprii ale Experimental sj individului." (Perls. „Topdog este autoritar interpersonale se drept. un astfel proiectarea lor. Elernentele provocative in po- Underdog este nu are putere." care tin de personalitatea tarii experimentarea propriei puteri si a capacide autosuport in loc de manipularea medi- PolaritSrile. posturS. Topdog este tot posibilul". facials. tinua sS al Ea va unde va coninfiuenteze comportamentul prezent (c. Polster (1985) descrie trei faze prin care terapeutul poate reusj solicitat sa solicite clientul in limitele lui: 1. 5. atia terapeutica. pag. Teama 2. Consjientizarea acestor polaritati. Prin gratificarea acestor nevoi echilibrul organismului se reface. pentru propria viata este asociata cu care percepe isj structureazS percepjiile intr-o sS atingi. „Voi face intentii foarte 5. El este drept. dupS cum am contactul. . figura-fundal. nu vei trebuie". a alege. Mickey Mouse. 129-138). Aceasta integrare constituie o functie de hazS a organismu- terapeutii vorbesc de sj Condip necesare crejterii interpersonal Posibilitatea creativitatii creativitSjii Zinker cit. Se refera la integrarea a ceea ce a fost descoperit. Cu aju- torul unor strategii terapeutice aceasta per- unea de provocare intre membrii grupului. defensiv. Este vorba despre al gestalt terapiei. Integrarea acestor polaritati este primul scop terapeutic. nu vei fi iubit. chiderea (closure). Gestalt terapia este de asemenea „aici dimensiunea acum". 4. mai precizat. Ea este centrata pe ceea ce se intampla „aici sj acum" individului. cator! in cadrul §edintei terapeutice a stilului clientului de a face contacte. Experimentarea acestor dimensiuni sa foloseasca efectele De exemplu. Situatia este neterminata. diferite deplasarea catre un contact complet cu ( dimensiuni care se traduc prin in situ- inteles in corelatie cu dinamica percepriei. astfel Asemenea oameni dezvolta un stil de a 4.a invata sa concretizezi propriile nevoi sj capatarea de deprinderi care sa permita satisfacerea propriilor nevoi fara a-i viola pe ceilalti. Zinker stabilesje ca scopuri ale terapiei de grup creativ-gestaltiste: deplasarea catre extensia consjiintei de sine a trupului. sa vezi. Cu ajutorul instrumentelor de provocare sunt activate diferite dimensiuni fi ganduri. „Am ) Terapeutul poate provoca. Toate acestea inseamnS responsabilitate. este centrata pe ceea ce individul gandeste. Super Mouse. invata sS te simti confortabil in raport cu sj trece in fundal (background) de fantezia vietii - expresia ei. Este trecut idem p. de exemplu conflicte nerezolvate. face sj simte „aici sj acum". 1973. inclusiv cele de care individul nu este constient. „Daca nu.218 Perls a folosit acest Capitolul 9 Psihoterapia experienfialS de grup gestalt-creativ - o provocare la „cre§tere" 219 si termen referindu-se la pentru toare". pag. existentiala a faci?". merge in rai.atribuirea propriilor experiente. sSnatatea. 2. 3. voce. in cadrul gedintei terapeutice. DatoritS acestor scopuri. grarea lor. mod creativ. a mediului. responsabilitate. bun dar mtotdeauna sj Topdog este un „ sau orientare aici acum. 1 rolul neajutoratului. presupune experimentarea dimensiunilor revelate in Responsabilitatea. 3. Contactul sa traduca verbal semnificatia se relizeaza in anumite Iimite. Persoana poate fi posibilitatea experimentarii zonei necunoscute (aici sj Acomodarea. accende pe a vorbi despre un conflict. 19 mensiuni ale individului care se traduc prin Contactul. Responsabilitatea Figura-fundal. respiratie. trSsaturi. Ei prefers experimental ca mijloc de provocare sj integrare a unor dimensiuni responsabilitatii individului experimenteaza lumea. pag. face contacte care iimiteaza contactul la ceea ce este familiar. fi ajutatS sa-sj asimileze experienta situatia terapeutica sj presupune inte- capata . teama de implicatiile contactului ii determina pe unii oameni s3 intrerupa contactul mai degrabS decat sa-1 inirieze sj sS-1 mentina. „Primele cinci modalitSti de contact sunt indi- Natura experientiala entizarea ei de cStre client. 18-19) interpretam visele. .

spatiu. timpul. trSirea experien^ei terapeutice in prezent „aici §i acum". ci istoria fund o parte a momentului. in Tncercarea de a-1 pode pula cu imagini interiorizate ce au avantajul a va fi spontaneitate sj aspect tn ce prive§te jocul de rol se referS creativitate. eel care a a fost tnaintas. Principiul psihodramei este viata ca model terapeutic (G. ibidem. More- pacicmtul central. fenomenologia interioara a metafora. cosmos) §i pana la detaliile vierii personale. Pentru c2 visul este o ocazie In de a identifies golurile in personalitate. Gestalt terapeutji folosesc limbajul non-verbal drept cheie a descoperirii unorsemnifica|ii. polaritati ce tin de „pata gra" a personalitatii. Protagonistul Un alt aspect cearc3 sa adopte modelul comportamental al celuilalt.. cresterii §i cum spune Perls. Ultimul la Dupa Moreno. • oferit Toate acestca au pus pe picioare si au o cale libera pentru apari{ia grupurilor de Psihodrama Psihodrama a fost o adevarata mi§care reaparut. Ei sunt provocati de actiunea psihodramatica la experimentarea non-existentei lor. atat verbal cat %i non-verbal. fn acest mod sunt date la iveala fapte §i fapte §i evenimente din viat. carora vorbeste despre „vehicole" cu ajutorul poti avea acces la ipostaza cronologica a pacientului. realitate." (G. o halucinajie. Perls obiect. mod terapeutul il ajutS pe client s8 desco- capete pere mesajul existential al visului §i sa responsabilitate asupra confinutului visului. Solilocviul este asociat catarsisul. Dublura poate sta in spatele protagonistului sau poate tampla in prezent. „Abordarea noastra a fost dramatics face lumea protagonistului reala %i concreta. i se ofera §ansa protagonistului de a exprima sentimente care trebuiau sa fie exprimate intr-o anumita situate §i nu au cu fost exprimate. i lui sa traiasca evenimentul ca §i cum s-ar in- avea o numi terapeut gestaltist tehnica este un true. cres. Ionescu. fantezia. §i ar folosi tehnici." (Perls.. „. Astfel. dimensiuni ale personalitatii protagonistului. aproape inevitabila a tehnicilor inovalive de grup care au precedat acest model. inevitabila" Toate acestea au condus la redimensionarea grupului terapeutic intr-unul de optimizaintalnire. ibidem. pentru a spori autenticitatea psihodramatizarii. Existenta acestor Ego-uri in situatia poate fi Se refera la interpretarea el. Pentru a incheia prezentarea acestor modele de grup „aici §i acum" il vom cita din nou pe J. ce priveste rezolvarea ereativa a problemelor cu ajutorul dramei. Unii terapeuti extind funcjia Egoului auxiliar de la aceea de interpret la aceea de „asistent terapeut" sj de observator al interactiunii psihodramatice. el Se refera situatii la dramatizarea spontana a unei folosirea corpului altor limbaje non-verbale §i devenit apoi principiu al metodei.ie impotriva cuiva care s-ar „As. liderul a devenit Un true poate fi folosit numai in situatii extreme. tn acest caz pretate aspecte. 179). miscarea. p. intipdrite. evenimente refuiate pana in momentul retrairii lor. constientiza integra laturi pot neexploatate ale clientului. 1) psihodramei. ca regizor. reconstructive.i universul pacientului. neasiona. re. din anul 1920 de „aici §i acum. Ionescu. sale creative. 174). p. unor roluri imagifrustrat. Ego-ul auxiliar este definit de Sadock ca un membru al grupului care reprezinta ceva sau pe cineva din experienta protagonistului (G.adar. in prelua rolul unor persoane semnificative in viata lui sau poate prelua rolul lui in situatii diferite de viata. momentul Astfel. Cdndva. p. asa cum sunt ele Cdndva. prezenta sau viitoare a pacientului." Cea mai mare contribute a terapiei gestaltiste este posibilitatea de a fi construirea unei situatii terapeutice care sa integreze toate modalitafile de viata §i existenja. sanogene. Protagonistul. efec- cum s-ar intampla acum. participantii au putut limitativ sa vorbesti despre metode §i tehnici intr-un proces creativ. sunt sunt instrumente de provocare a In ceea ce prive§te jocul de rol. Ego-auxiliar din viata trecuta." (ibidem. Primul aspect se refera la preluarea rolului (role taking). este Solilocviul terapeutic este un monolog al realitatii. cre- care sunt ativ. El se lasa provocat de rol §i resursele mobilizate se revarsa in creativitate. exista mai multe aspecte. Aceasta „tactica" provoaca conflictele legate care a fost astfel. $i Tehnica improvizSrii spontane o persoana din via|a pacientului." nu fi total iluzorii §i de a nu aparrine total Protagonistul . In ceea Un alt principiu al psihodramei este actiunea. clientului. o idee deliranta. 161) de Toti membrii grupului pot beneficia actiunea psihodramatica. tehnici. Se poate recurge sunt inter§i la dublura multipla. Protagonistul preia un rol de la care se poate abate sau nu." (F. laturi care se traduce prin conflicte. El poate Tehnici folosite in psihodrama' Inversare de rol Este o tehnica psihodramaticS in care protagonistul joaca rolul unei alte persoane ^cu care interactioneaza. reprezinta o situate relativ obisnuita in psiho- Interpretarea rolului O este a treia contribute a gestalt terapiei §i a drama. Cdndva. Principalis obiectiv al propusa poate fi prezenta. ca Mijlocul de a le readuce la viata este a le trai $j Dupa Moreno psihodrama consta rarea unui sistem de in elabotul In cazui in care se lasa solicitat de rol. 173). Zincker nu vorbeste despre considerand ca ar fi „tehnici". El i§i exteriorizeaza conflictele prin jocul dramatic expresivitatea mimico-gestuala. 1969. Visul. de distorsiunile perceptuale interper- prin recunoasterea §i stimularea resurselor se poate lasa sau nu solicitat de rol. Cdndva. Acest Ego auxiliar acjioneazS ca %i cum ar fi persoana pe care o dubleaza. Fiecare membra al grupului se poate identifica cu personajele psihodramei. a fost roluri psihodra- ma se instituie ca prima metodS terapeutica ce spune: prive§te tehnicile gestalt terapiei. Fiecare protagonist in- integrate in diverse strategii terapeutice. cit. fiecare stare Lua^i fiecare persoana."(Zinker. Ionescu. trecuta sau viitoare. op. „acea experienta interioara simultana a doua roluri opuse are o mare valoare terapeutica. In loc de a analiza visele. Cunosc destui oameni care colectiode neaza trucuri si iar trucuri. Terapeutul intervine pentru a provoca. Moreno sugereaza al treilea principiu al Dublura este Ego-ul auxiliar care dilata experienta protagonistului provocandu-1 in zona lui neexplorata. Moreno vorbea inc3 mima comporta- mentul acestuia. locul. . Situatia protagonistului intr-o anumita situajie. al jocului de rol se refera la interpretarea rolului (role playing). Perls. As. nonverbale de exprimare au devenit mai accentuate (gestalt).a pacientului. fiind nu o parte a istoriei. nate de care in general. sonale.ile de provocare a acelor imagini interiorizate pe care noi le De cele mai multe ori el propune situajia pe mai putem dimen- care considers necesar sa o punS in scena. psihodramej. 174). mai liber in a se exprima pe sine (ex\sten\ialism- experientialism). fiecare lucru. consta in alege Ego-urile auxiliare. contrarii. acest no se refera la metodele psihodramatice ca la modalitat. El propune scena." (G. Shaffer (1974): „ Trebuie sa vedem grupul de intalnire ca pe o extensie logica. o culturd umanista a inceput sa puna sub semn de mtrehare toate structurile tradipnale.74). un simbo! sau o atitudine.. tehnicile in realitate (psihodrama). inclusiv nevoid de roluri bine fixe si de scopuri sau proceduri bine finisate. noi le aducem la viata. p. 174). El poate alege dintre membrii grupului Ego-uri auxiliare. El Poate fi interpretata fiecare sd dram'atizeze problemele lor." Solilocviul terapeutic crearea rolului de catre protagonist. Ionescu. p. Rolul il solicita pe protagonist. volutionarS pentru vremea in care a elaborat acest tip de terapie Moreno.terea creativitatii interperrapia permite ce sonale prin intalnirea cu celalalt. Bineinteles ca aceste Active implica multe elemente din viata reaia a protagonistuse cere pacientului. tncepand cu cele universale (limp.Capitolul 9 Psihoterapia experien|ia« de grup gestalt-creativ - o provocare ta „cre$tere" 221 220 Noi facem ceva mult mai interesant. terapia rogersiana sj terapia centrate pe Gestalt tegestaltistS sunt centrate pe proces. Fa^a de cele mai multe terapii. Astfel. excelenta pag. recurge la mijloace actionale. „ Perls explicS ce inseamna a trai metode ce permite mediegourilor auxiliare sS patrunda in cului s. O cea de studiu al omului in actiune. (idem §i deveni^i fiecare din ele. 1975. facand abuz ele. 73) Mai departe un vis. Ceea ce este important.

Terapeutul poate readuce la De este cealalta parte se afla ceea interpersonal la nivel „focul afectelor sj emoriilor". Confruntarea cu aceasta zona este tulburatoare sj granija a Eului. intuind ca vedere. Eului este foarte ftuida. 19) Astfel ca Perls conctuzioneaza: „Intreaga idee de rau granija. la iveala Pe De o parte se afta secu- nivel interpersonal.area Dumnezeu Dumnezeu Dumnezeul eel drept. extensia sau retragerea grani(elor Eului.111 interpersonal^ „ Pentru re a folosirii altor instrumente de provocare. Extensia vitaji in celalalt. De exemplu. 96). pregatit in. AceastS posibilitatea confruntarii cu o persoana. Conflictul poate fi un conflict adus in situatja mea are ca efect proiec|ia acestei agresi- terapeuticS §i poate fi retrait existand posibili- fenomene.conferee Eranos) In citatul de mai sus Jung se refers la conflictul creator. o persoana poate avea o problema legata de faptul ca este ironica fata de ceilalii. Consrienti- poate fi nea§teptata. suportul grupului sj suportul terapeutului nu sufera transforman numai clientul ci fi terapeutul. sj . Terapeutul poate la aceste polaritati. Nu am facut decat sa dinamica acestor doua fenomene. identificare sau alienare. conflictul da la iveala. conflictul este un instrument auxiliar de provocare. Terapeutul lui are poate provoca in mod interpersonale. „Propriul nostru Cu ajutonil unui experiment clasic. Am mai putea te Granule fluide ale Eului sj posibilitatea de Provocarea sj trairea conflictelor in situatja numi foitele polare sau contrariile. „arde" ar fi 51 „lumineaza\" Rezolvarea conflictului integrarii contrariilor despre rau. fi unui conflict confine posibilitatea autodescoperirii. Zinker invap persoana cum s3 consrientizeze acea zona necu(. " (Zinker) arta~ Omul de constiinja individului) sau ego- de aceasta experimentare a Experimentul „scaunul gol" da posibilitatea clientului sa se confrunte cu acele dimensiuni contradictorii care. pag. Granijele rigide ale Eului core- spund unui concept de al. „Fara trairea contrariilor nu exista expe- Mrilor sj problema de provoc pe celelalt in zona polaritarilor ego-alienate. Celalalt Dumnezeul eel rau. Interrelarionarea intre aceste polaritafi este Aceste conflicte intrapsihice. ii poate cere persoanei sa fie ironica faja de el. Viziunea poate poate insemna un conflict puternic care fi trait de individ la . pur sj simplu. gestaltist.. ibidem. pot determina conflicte interpersonale. cit. Incapacitatea de a m3 identifica cu agresivitatea terapia gestalt-creativS in poiaritafi ego-alienante iar polaritajile ego- Experimentul „scaunul gol" mai poate oferi „DecIan§area conflictului e o virtute IucifericS in adevaratul sens al cuvantului. la conflictul care poate lumina. „Chiar daca se premisa cS in procesul terapeutic corelatS cu stilul de percepfie a propriei realitari clientul poate face faja mai usor polaritarilor interioare a persoanei. a. pag. idem. Aceasta proiectie determina tatea rezolvSrii. inamicul. este dispusa sa dea la iveaextindere a acestor grange 1 terapeutica este specifica experimentului de tip gestalt. Realitatea interioara a individului consta in aceste polaritafi care pot fi ego-sintonice (acceptate insemna transformare. bine.i de a face cu aceasta zona a polaritarilor ego-alienante." este posibilitatea mine a face lerapie inseamna a face mea de a face ana. sonal'. visul sau metafora. foe care ce e necunoscut.rivel intrapsihic sau fi rien^a totalitatii. din transformare depinde de trecutul sau." (Perls.Creative Process in Gestalt Therapy". 1. 2) 3) isme de aparare: represia sj proiec(ia. sj pentru terapeufii gestal- in general.orice moment sa asigure suportul Cum pot auzi preocuparea ta faja de mine. §i Zinker propune o metoda de a aborda conlitatea autodescoperirii flictele Pentru Zinker. pag. pag. clientul isj poate descopcri contrariile ironiei. In procesul terapeutic acesforte polare. suportul pe care il poate oferi ceiuilalt. Ce pot face in legatura cu aceasta preocupare fara a te face defensiv. decat sa se identifice cu polarita. sau retragerea granitelor Eului e corelata cu un conflict interpersonal.. prezinta doua aspecte: acela de a arde sj acela de a lumina.222 1. proiectat sj trait il ca conflict interper- Experimentul „in jurul lumii" ofera posibipornind de la o characteristics cu care se identifica clientul. pen- conflictul ca posibilitate de autodescoperire sj m-ai acuzat sau mea. Terapeutul ii cere acestei persoane sa persiste in aceasta ironie. fi cere. identificarea sau alienarea in raport cu polaritarile existente in noi insjne. cu care intra in dialog. La nivelul granijelor Eului se pot intampla doua nerezolvat. pag. 197). visul bine este o problema de polar- sau fantezia. sj „scaunul gol".4. conflictul ofera posibilitatea considerate negative de catre ea. in cartea sa . accentueaza rolul de creator al terapeutului in raport cu clientul. „Drumul Putem spune c2 problema a conflictelor este o spre sine e mai intai un conflict" (in Psihologie sj alchimie. Acesta este un care vazut aceasta parte a mod de autoterapie. Avand se. Relatja terapeut-client sj creathitatea provoca intentionat conflictul intern sau interfi la mai multe polarity apartjnSnd Exista gestalt personal sau conflictul poate generat ca urma- zonei necunoscute a personalitajii sale poate doua experimente clasice in terapia care abordeaza problema conflictului. In acest caz este vorba de conflictul neproductiv.. Cum putem meat lucra asupra acestei presa necesar confruntarii individului cu polaritarile activate. El da langfl vis. Conflict sj creativitate interpersonal^ in Capitolul 9 Psihoterapia experienjlaia de grup gestalt-creatiy Polaritarile ego-sintonice se - o provocare la „cre?tere" 223 pot transforma Conflictele interpersonale nu sunt intotdeauna determinate de conflicte intrapsihice dar adesea au la baza astfel de conflicte. posibilitate Zinker vede conflictul ca pe de a nu cit. inc5. in cadrul sedinlei de grup provocarea in aceasta problema the accusation. in sine patologic. 1975. Individul este un „conglomerat de forje polare. . Poate descoperi grija sa fa(a de celalalt. conflictul este un Ea este totdeauna „a§a" sj „nu a§a". In al doilea rand. sau este limitata. in Metoda lui se numeste into fapt pozitiv din mai multe puncte de te plictisi niciodata Consjiinja multittidinii de polaritafi existente interiorul direct pe individ in aceasta zona. pag. acestui tip de persoana asupra sa este unilater- poate. Conflictul poate fi sj neproin acest caz este corelat cu doua mecan- proiecteze. autoterapie este pentru dar il sj provoacS un conflict este rezolvarea conflictului in mod creativ. se Putem la vorbi despre creativitate interperso- nala in relafia terapeut-client numai pornind de - alienante (neacceptate de consjiinja individului) lor este necesaraautodescoperirii. Decat sa impreuna cu accepte. In primul rand.") In primul pas. acest tip de persoanfi prefera sa le zona fie noscuta ei (the dark side of himself).. manifestandugenereazi conflicte. cu care are. pag. Grani(a deplasez conflictul de conflictul de nivel la nivelul intrapsihic la metafora sj fantezie." Conflictul poate il foarte puternic atunci Ca sj metafora. insa.5. ritatea. siguram^a.. Ei nu numai cS nu stiind ca" evitS conflictul." (Jung . asemenea care vorbe§te Jung. 37). ivealS c£t Ea este consjienta cS a da posibila interac(iune esenfjaht. 179 p.leaving „persistand acuzarie" celalalt (op. ca tisti. Conflictul alienante se pot transforma in po!aritS|i egosintonice. sa-§i exacerbeze aceasta caracteristica cu care clientul se identifica.). PatrunzSnd in propria lui ironie "sj reIa{ionandu-se cu ea. El are ocazia sa capete admite sau nu. A da la iveala aceste polaritafi nu inseamna sj garanjia integrarii lor insa experimentarea acestor polaritati sj a conflictelor generate Aceste experimente sunt „scaunul gol" jurul Iumii. 1996. Aceasta zona ii este necunoscuta. vied". In afara este este In interior este intrapsihic daca sesizeaza sursa conflictului. tandretea. pregatitoare autocreafie. dimen- siuni contradictorii. autocreafiei. Zinker. Acest tip de persoana este consjienta de multitudinea polaritarilor existente in sine sj este dispusS sa experimenteze aceste polaritaji. un terapeut adevarat creeaza el control asupra acestor polaritati. spune Jung. Terapeutul trebuie sa In al doilea pas: 1) zarea acestor polaritari determina anxietatea acestei persoane. (Zinker. conflictul se poate rezolva in mod cand creativ. 23)." (Jung." (Zinker. El poate intra in dialog cu aceste polaritati care-i aparrin. idem. spune (Zinker. raport cu ductiv sj de a ne consjientiza propria granija in ceilalti. aceste contrarii sunt activate corespund unui concept de sine sSnStos.. autocrea(iei. nasje focul afectelor sj emofiilor sj ca orice foe. intenjionat sau intamplator. Terapeutii gestaltisri §tiu sa exploateze ocupari tru ca astfel nu ai te simp nebun. generate de consdentizarea. op. Pentru Jung declans. 196) Zinker numeste forte polare ceea ce Jung numeste contrarii.

a mira de ceea ce descoperS. ei tresi sS-sj asume respon- procesul terapeutic. 133). Ed. sa curga. Terapeutul. terapeutii nu sunt onesti in ceea ce privesje puterea lor de a influenza pe altii. 211). atunci refera la faptul ca unii terapeuti nu vSd nici o cand exista confruntare cu necunoscutul. in acelasj timp cu fenomenologie surprinderea fenomenologiei interioare a celuilalt. creator In viziunea lui Zinker. ci intermediulconsecin£elorsale. ceea ce il apara de conpropria lui fluents §i ii permite sS fie atent la interioarS. Teora." (1993. pag. in care da la iveala acele adevarauni neexplorate reprezinta arta sj arta creator pleaca in ta necesita munca. pasivitate sj capa- traga impresiilor puternice provocate de suis. 46) Este vorba despre diferenfierii starea de confluents sau pierderea intre doi elementele care impiedicS Jung vede altfel relatia volumul lui „Personalitate relatia terapeut-client Jung nu se refera la date sjiintifice ci la lu- transfer" el vede ca. terapeut-client. perceptia intregului - limbaj sj imaginatie sj spat. Sj. in procesul terapeutic. terapeutul este esential in terapia adevarata. datorita unui inconsjient comun. pag. Contactul cu tine te pod Trrtalni impiedicS sine insu§i. au Teama de a gresj: „Retragerea." (Jung. imi este teama de adancul din el cum imi este teamS sj de adancul din mine. Terapeutul tezia atat pentru cat provocarea la autodescoperire pentru rezolvarea problemelor. El asigura suport sj auto-suporta sj ii nalitate sj transfer. 21). fie date la iveala. 143) AceasS viziune a lui Jung asupra relatiei terapeut-client are la care trudeste §i ca nu cea care Tnfaptuiesje opera. A§adar. §i caz. p. 139)." Raportul necesar pentru ca psihoterapia sS fie eficienta nu-i ingaduie medicului sa se sus- tul Teora..ii se frunta celuilalt fara teama.. Dupa ce a terapeuluat contact cu integritatea clientului. ibidem. - care personalitate unica. Jung nu accentueaza rolul creator pe care il are terapeutul in raport lume.a de interactiune esentialS. „Aici este o alta persoana. ii Ed sj Sonia Neveis care au facut de rutina se dovedesje a cit. ci sj A privilegiu $tiint3. Fiecare caz este unic sj terapeutului sunt diferite fund unic. Terapeutul nu se prezinta ca o sursa de putere sau ca un expert. . - siguranta §i in acela§i timp permite experienta confuziei. a lasa procesul controla sj. reac^ii stereotipe. 1996. dragostea pentru joe. p.Creative %i stiinta. relatia cu clieneste o aventurS. experimentand neobi§nuitul. in Creativitatea terapeutului poate fi blocata doua moduri: retragerea in spatele ma§tii creati§i o viziune gresjta asupra Viziunea gresjtS asupra creativitat. nu numai ca clientul este provocat la cresjere de cStre tera- Pentru a nu face abuz de aceasta putere. si lucra cu vierile umane este un acest privilegiu trebuie onorat cu sj respect umilinta. (idem. p. ca." in (Zinker. Suprasiguranta: „Rigiditate in problemelor." (conf. cu clientul sau cu grupul ii poate provoca manifestarea acestorzone neexplorate. Ed. El folose^te visul. aceasta relarie fiind o posibila inseamna „a intra in postura clientului fat. Respingerea jocului: „Teama rea ridicol 3. El are un anumit mod lumea. Zinker. Acest mod de a aborda lumea aborda confine. molindu-se in pielea psihologicS a . „Legatura intervenita este descoperita ulterior sj din partea ambelor parji. insS. bina^ie sj grupului. 48) El orienteaza experimentul de cum i se descoperS clientul. Ca sj clientul sau." Atunci cand vorbeste despre lucruri esentiale mei mi-au adus atat de omenesji." (idem. unul pentru celSlalt. (Perso- seama grupului §i a proceselor de grup. clientul coborasurile oamenilor sj suferinzi." (Zinker. 59): bazS experienta lui terapeuti- transfer. „Factorul de transformare este el insusj transformat. poate se profesionale vitStii. se drumul sau de descoperire a celuilalt cu expenumai in senrienta personals foarte bogata nu intelectuale. Ed. fan- indirect prin cu clientul fiindca jitorul sjie ca „. Poate explora." (Zinker. Imi este pu\in teama de el. chimice." si natura este pentru experimentare. p. ibidem. sul unei maturitati emotionale sj largi de dar sj in sensul expunerii sale unei game este o experience de viatji. ambele sunt alterate. ibidem. impotceluilalt. Acest raport constS in comparatja adaptarea peralte- manenta in confruntarea doua realitSfi psihice care sunt opuse una ia". in acelasj timp. unicitatea fiecarui client este capabilS sa comports ea sj cum ar fi un membru al sj dea la iveala. Inseamna a identifica metafora clientului in ce privesje lumea. fi o eroare". Terapeutul rogersian - activism sj. confera putere grupului? Terapeutul creator a capatat asupra conautosuport. in acela|i timp. terapeStarea de creativitate in care se gaseste atmosutul este o premisa pentru crearea unei fere legaturS intre artS . mai mare dusman in al terapeutului este starea Relatia cu clientul este o posibila interactiune esenjiala" sj pentru terapeut. in grupul rogersian. In procesul terapeutic creativ terapeutul intai. in sj aproape realitatea vie^ii putut sa nu aflu de aici lucruri esentiale.. Modul in dimensicare treze§te. artifexul este sluel. terapeut care dincolo de metodele pe care le folosesje are un impact esential ca prezentS in viaja altei „Pacieniii sj analistii persoane (pag. personalilate dezvoltatS de-a de a lungul timpului. El are un functje rol esential in conturarea experimentului nece51 sar manifestSrii exersarii acelor dimensiuni acea zona care e disponibila descoperite. pag. seriozitate sj asteapta sa celSlalt. permite experienta plictiselis. Procesul terapeuil relatia client-terapeut solicits. provoca fara teama. alt terapeut. sj (Zinker. atat pentru terapeut cat cresjere sj pentru client. - experienta dorintelor secvential. 1996. neexploratS a tul va lua contact cu acea zona personalita(ii. „Fiecare caz nou care necesita" un tratament serios reprezinta o munca de pionier. p." percepe punctele tari ale unei persoane. 155). Exists provocare la Jung vorbeste despre idenlitatea inconsjienta dintre medic sj pacient." (op. cit. El este expus la auto-dezvaluire intreaga putere este ISsatS in a luat nastere o il com- o legatura care afecteazS". propriei fringe. dureri porea riscurilorin vederea evitSrii unor sibile sau rusjnea gre|elii. asadar. Sinful de umorului. capacitatea bucura de ceea ce descoperi in celalalt. 38). meat n-am Fiecare persoanS intra in terapie cu o personalitate unica. 139).gestalt-creativ Psihoterapia experientialS de grup - o provocare la „cre ? tere" - 225 224 Capftolul 9 Zinker face o apologie a terapetului creator.uri!e sj gandeste.. metafora. 1996. Astfel ca. resurselor: Miopia . al terapeutului creator il exploreze in mod detas. creativitate: stabilit mai multe blocaje in 1. 38). buie sS o consjientizeze sabilitatea. suport. de la caz meu. continuS Jung: mai care se identifies cu clientul. de a nu pS2." contactul cu clientul ca integritate. Rutina nu poate fi asociata cu o psihoterapie adevaratS." rezolvarea 4. (in „Amintiri. pag. 1996. Atitudinea modacreativa a terapeutului se traduce in doua sj (v. in cartea sa citeaza pe Process in Gestalt Therapy".iala. iar orice gest clientului sau grupului. Ce oameni.. el citate de a se . tic. Numai atunci cand esji in contact cu terapeutul este provocat la credere de catre client. El sjie cS relatia cu curiozitate sj simt al jocului %"i al umorului. „DacS doctorul sj pacientul nu devin o problems.. Asta inseamna ca el se poate cu zonele necunoscute din el sau ale Ce ii intelectivitate intuitie. op." terapeut ca om Tntreg. dialectics a celor Humareac^iile la nitas. Chiar sj eel mai experimental terapeut se vede mereu obligat sa descopere ca.1-ncapacitatea de a sS nu se va gSsi nici solutia. „Cel cu celelatt. ia. atunci peut. reOecjii". de fiecare data. Terapeutul creator este in contact cu sine insusj. „Atunci cand se ca pe o operate alchimicombina doua corpuri permis „sS dobandesc o intelegere Jung sugereaza o rela{ie client-terapeut care permite creativitatea incruri care au a schimbarea. ca terapeut. vise.Terapeutul creativ este experimental. Pentru Rogers. cu zone neexplorate.at in celalalt. 66) Rogers provosugereaza cS adancul din celSlalt este care pentru el (totusj aceastS teama nu il im piedica in incercarea lui de a-1 da la iveala pe celSlalt). Eranos) terpersonala.. pag. Zinker critics terapia rogersianS din punct de vedere al relatiei terapeut-client sau terapeut-grup. 155) pag. revela misEl sjie cS relatia cu celSlalt ii poate tere ale celuilalt sau ale lui. el apare ca un fel de figura materna care are ca rol crearea unei atmosfere de incredere sj Zinker critica maniera nondirectiva in care terapeutul abordeazS grupul tocmai pentru ca el accentueaza rolul terapeutului ca principal factor de transformare. „Personaliiate litati de a fi in lume (Zinker. pe Adesea." inseamna a lua contact cu aceasta personalitate. a te Starea de creativitate presupune „contactul creative in Ei cercetari asupra blocajelorin creativitate. p. neasuma- de sine".

excesiva nevoie de ordine sj simetrie". sj autoritatea lui in cadrul 3. Saracia viejii emo^ionale: Principii care stau la baza proceselor de puterii motivarionale a emotiei. tu ai preten{ia Neintegrarea polaritaplor (yin-yang): polaritatilor in extensia constientizarii de grup. 162) rite 2.tere. Grupul creeaza „moartea. 3. cunoas. Grupul este un trib primordial care sarba- . Membrii grupului se angajeaza in a lucra asupra unei probleme dupa care se perinda peutic. In comunitajile reale fiecare este constient ca asa sj ca celalalt sa ^i-1 respecte. Modelul sau este puternic.. folosirea e- grup gestalt: 1. ci si Nu pe care le-a experimental de-a lungul cit. El trebuie sa-sj asume responsabilitatea pentru acest comportament. Ultimul principiu se refera la rolul foarte important pe care il are terapeutul in dezvoltarea unui experiment de grup. cu un membru al grupului situat in centra. - a sji s3 asculri ai de sentimentele celorlalji de a merge mai departe". sj James Simkin ignostaltist a creat un model de grup Anumite teme sau probleme pot domina grupul la un moment dat. limbaj. In acele grupuri - a respecta spariul psihologic al celuilalt. - a inva^a sa-i asculji pe ceilalti. 4. tolera 10. Evitarea exercitarii influence!: non-Eu ma provoaca la mediu. lumii reale. Comportamentul lui are la o semnificarie sociaia. lipsa percepjiei intregului"." tele membrilor grupului nu sunt exploatate cat grupului contactul este celuilalt sj in sensul unicitarii inacceptabile. in sensul consjiin^ei deosebirilorsj a importanta pentru cre§tere. ambiguitatea. tending cStre ce priveste procesele de grup. Aceasta experien|a poate foar- §ovaielnic in a lasa sa se Intample: „Fortarea clientului catre rezolvarea pro11. cit. I|i pori asemanarilor intre membrii grupului. pag. consrient de puterea grupului. o provocare pentru celalalt sau pentru membrii grupului. — Grupul experiential de de la clasic la modern tip gestalt-crea- Grupul gestalt este atat o „comunitate de - inv3$are" cat sj o „comunitate creativa . asociat 6." Este un loc unde se pot testa limitele de credere ale unei persoane. cu schimbarea.a face eforturi de a vorbi direct cu o alta perdai doi bani pe soana. a pune intrebarea intr-un mod cat mai se- Obi§nuin$ele: experience de crestere. in prezent. in acelasj timp este susrinuta in confruntare ei cu provocarea.. ma prosj marea riscurilor in cazul participarii la clientul beneficiaza de discurii (C. important^ contactului intre participant. Experien{a individualitajii sj ca „Daca imi manifest il furia acel om imagina va fi dis- blemelor." In orice moment se poate intampla o interacriune esennala. Con§tientizarea acestor teme sau probleme se refera la consjientizarea de grup care inseamna mai mult decat suma consjientizarilor individuale la un Fantezie saraca: „Neincredere care implies tot grupul in procesul tcra- rare a imaginilor interioare. nu numai capacitatea de a recrea sistemul ce are legatura cu problema lor." (Zinker. Exista o micS interconexiune intre membrii grupului. con§tientizand sj dorinja de a lasat in pace. tradi^ionale de a face lucruriie. 63-67). asumarea confidenrialitarii (E. nevoia de a cunoasje viitorul inainte 9. atat terapeutul cat sj moment dat. Grupul reconstruie§te memoria unuia dintre membrii sai. lipsa de incredere in capacitajile procesu- experien^a comunitajii trus. incapacitatea de a lasa lucruriie sa se intample in mod natural. Jackson). po^i spune „E%ti preocupat de binele membrilor acestui grup?" . Zinker propune cateva experimente de tip abordat gestalt experienjei in- rolul pe care tacere. Nici un comportament nu trebuie etichetat sau interzis. existand posibilitatea ca la eel dezvolte potential clasic mai inalt nivel. ca individul ge- de experien|a conformare 7. evitarea durerii sau discomfortului care este. 179 ): chiar daca se reduce 4.226 5. concentrat sj elegant. grupurile clasice gestaltiste. in orice moment. La nivelul trait este un laborator unde pot fi expericomportamente pe care le consider? fi nu se face auzit. senzitivitate saraca". centrarea pe fiecare dividului. Modelul de grup gestalt este asociat cu Fritz Perls.terea lucrurilor. respecfi Amorrirea simjurilor: „Nefo!osirea un 1. „Grupul devine astfel o microsocitate care are. comportament. curizant pentru celalalt. ca ideile. ar trebui in vederea cresterii creativMrii interpersonal. Grupul nu era implicat in lucrul cu acest client. sentimentele sj talen- contactul intre indivizi. Vei observa ca este sj intr-adevar speriat. lipsa de imaginable". A evita „eu" inseamna a evi- Grupul interpreteaza un pului. rit de na§tere care ai ta sj responsabilitatea propriului comportament incepe cu dragostea intre doi membri gru- . op. Perls era de parere ca membrii Perls lucra sistemul ce are legatura cu problema lor. „aici descrisa mai sus este diferita de experiem. 2. neconsji- entizarea rolului emojiilor in mobilizarea efectului clientului sau membrilorgrupuiui". terapeutul este autoritatea care define controiul lui terapeutic. 13. lider care se implica. Folosirea experimentului de grup de catre experien|a comunitatii era foarte estompata." Punctul slab al acestui sistem este schimbare. adesea. Experienja de grup se intrepatrund intr-un astfel experimenta efectul pe care aceasta are asupra celuilalt. ci sj a da prioritate experienjei „aici a impartSsj gandurile sj sj acum": capacitatea de a modifica acest sistem in dife- sentimentele prezente. anilor(op. supraevaluarea a§a-numitei lumi obiective. ingroparea §i invierea" unui membru preocupat de . voac3 noi r3spunsuri date mediului la „Teama suportul intregului grup. Important este ca aceasta experient. neincercand sa cau|i Un alt refera la faptul ca cresterea are loc granija - cauze sau sa faci interpretari. putand avea sj moduri. Problema unui membru al grupului solicita. El nu era interesat in Consrientizarea de grup se referS se las3 purtat la faptul sa. §i atunci cand nu e nevoie". Daca cineva ta-i este retras sau in depresie. p. a inva^a „sa pui in paranteza" sentimente- nergiei pentru represia spontaneita^ii. 8.a sj avea responsabilitatea propriului limbaj tore§te ceva foarte important pentru via^a sa 5. membri principiu in terapia gestaltista se la grupului. Contactul cu ceea ce la credere. „Nefolosirea 14. Fiecare persoana din grup este provocata la autodescoperire sj. „Neaprecierea pul de membrii grupului. Acest principiu „aici sj acum" al se refera la comportamentul sau poate fi. 12. Capitolul 9 Psihoterapla experienJialS de grup gestalt-creatlv • o provocare - la „cre§tere" - Evitarea frustration „A renun^a repede atunci cand se confrunta cu obstacole.moartea" sa. tiv sj la client." Po|i furie Prezenja sa este simritS tot tim- umane". Terapia intalnirea sj gestaltista este centrata pe Gmpul mentate te §i de a nu parea prea agresiv in a influenza pe celalalt.a din sau expresiile care arputea intrerupe un experiment foarte important pentru grup. sunt conecta{i la acjiunea din centra.6. de grup. problema putand fi rezolvata in nenumarate moduri. In modelul lui Simkin. (Zinker. trairea experien{ei de grup in prezent. adecvata a simjurilor primare in cunoas. Reguli pentru participant staltiste: la grupurile ge4. un loc unde oarnenii sunt provocap ei sS la crestere. el il are in grup. le sjacum". Nu trebuie reprimat ceea ce „da momentul la iveala. 3. insa to{i membrii grupului sunt conectari la centra. contact partial cu sinele sj cu mediul. pe toji membrii grupului pentru ca problema lui nu poate fi izolata de o problema comunS a grupului. Exemplu: in loc de a spune „Cred ca tu nu mine". puterea acestui sistem consta in faptul ca. moment Experiments de tip gestalt modern a fast §i ca un scenariu metaforic de grup. Totusj. 2. Teama de necunoscut: „Evitarea situajiilor lipsite de claritate." „Centrarea pe moduri grupului pot inva^a prin observare. Experimentarea problemei lui in situaria de grup solicita pe top membrii grupului. insa este viu - respira. conteaza tipul experien^ei. confuzia. El trebuie sa fie 1. Nevis) asu- dintre individ este sj dezordinea.a s3 fie clarificata in grup. pag. Aceste blocaje in creativitate se pot manifesta atat la terapeut cat 1. Nevoia de echilibru: „Incapacitatea de a unul cate unul in centrul grupului. Grupul este o nava spap'ala sau alt vehieul.

fi una cu Jepi grupului sa se a§eze la o cerut membrilor masa pe care erau 8. faptul ca are loc o modificare de cit. transfer" (1996) §i in alte carri ale sale subliniaza impotant.. din grupul statuar?" Observatorii vor comunica grupului care a experimental semnificariile simbolice ale „statuii". Se in- Un ativitSUi factor foarte important in cresterea crede grup este coeziunea.i respectiv.. Aibin Michel. Metafora.". sunt activate. Un alt rnembru al grupului sj-a exprimat dorin|a de a Coeziunea si creativitatea in grupul Gestalt element. „Daca as. Grupul ca animal. Alui au vrut sS bea din ceasca. Gordon. InstnuD f-nte de provocate si ereativitafii ca sa ma sj cre dere a interper- masjna • pot apara. Renaissance et Individuation*. Contactul fizic poate fi sj mijloc de impiedicare a conturarii unitSui grupului.a de a urina in ea. p. denumite de in mii de terapeutj sj „vehicole" sunt folosite la terapia experientjala in vederea accesului fenomenologia interioara a individului. „Ce parte a statuii ai fost ? Ce ai simfit §i Metafora.a terapeutica a acestei metode. tant esenjiala a imagina(iei active ca instrument de provocare." debloca. este gradina zoologica in care Analogia personala se refera la identificu elementele problemei sau cu un concept sernnificativ in report cu situajia indi• Liderui a realizat ca rezisten|a in a exprima aceste care sentimente poate insemna stagnarea astfel grupului..grup poate crescuta sau scazuta in functje de coeziunea de grup. aljii au impins ceasca larS sa se uite la ea iar altul §i-a exprimat dorint. Jung subliniaza impor- „Ce fel de mancare ar fi?". analiza prilejuies. ajutoral lor. Aceste dimensiuni pot fi polaritStjle ego-alienate/ego-sintonice de care vorbe§te Zinker. folosite in terapia Analogia pe care o implica fantezia. pot aceste fi resurse nebanuite. mi§carea. desenul ritele elemente experientjale. el ar fi o culoare. dar poate reflecta s. Intrebarea a fost refor- sonaie m - grupu l experiential de Analogia directs se refera la relaria intre fapte paralele.. vidului. pot inventaria toate lucrurile care conUn acest grupului au turtit cea§ca din fa|a lor. de la o problema a grupului. In unele situarii. Fantezia ca ins- „contrariile" lm ex- De exemplu: trument de provocare este foarte eficienta in 1 unitatea Jung. unui rnembru grupului." etc. se cere persoanei sa-sj imagineze ca este un numit lucru. in tenneni analogici. 1978. Li se pun intrebari poate funcjiona afadar ca factor de transformare. expanding the human Dar ce injelege cum le-au perceput ei. in Jung prin fantezie? „Prin fanaccepUa de fantasma in(eleg un comii plex de reprezentari care se deosebe^le de alte analogia simboiica. a-i si cele non-verbale sunt urmatS de o personificare „Fii haosul." . ce culoare ar nuturi inconsriente care se afla. descrie o interesantS. 1990. al dez- grupului ca casei sau al clSdirii. real. mentele verbale cat neputiincioase in acest caz. Urmeaza apoi analiza intregrupalS jalonata de intrebari ca: 2. grupului sunt un anumit animal. pentru „a da care pot fi mite surprinderea unor conexiuni intre dife- vSzut intr-un mare numSr de visul. El face deosebirea intre fantezia activa sj invers. §i s. periendala. Faptul ca cineva is. Gordon mecanisme Schutz. con- peutice. asezate ce§ti de bailie. de activare." poate • fi In terapia gestalt analogia a imaginii. oamenii au defensele atat de puternice incat atai instru- vedere estetic. ca sS zic a§a. a identificat patru adapteazS analogia situajie. p. Fantezia Metafora „grupului statuar"este relevanta ca tehnica de explorare sj sau inconsjiente ale flicte. Cert este ca unui grup.i insemna o transformare. a relatjilor §i grupului. 37-38). awareness". reactji consjiente Analogia este inclusa in personalitate" (op. fantezia. fantezia sunt instru- de exemplu. prin aceea ca nu corespunde un confinut exterior. iri poate expri- ma sentimentele al §i preferin^ele de grup este un sunt folosite in interactjunea de provocare la acest lucru?". manifeste reactjile in report cu o anumita persoana. PanS la a le exploata. „Con5tientizarca continua a fantasmelor astfel incon§tiente §i participarea la eveniineniul fantasmatic are drept consecinja. W. dificultafi in consjientizarea exprimarea senti- mentelor lor in raport cu iiderul grupului. Cu ventariaza toate lucrurile „care rasuna". se De exemplu. „Ce o largire a con|tiin(ei ente. 102-103). Ea peramintesje cum am Membrii grupului s-au mobilizat energetic pentru a asculta §i eventual sustine sau limita acea persoana. • Analogia simboiica' se refera la oportuni- de. tip gestalt Sugestii metodologice - daca problema clientueste definita printr-un anumit element. De exemplu. „sa ne gandim la o imgine care desj tehnologic este nepotrivita este satisfacatoare din punct de tatea persoanei pune ceasca pe un piedestal. coeziunea §i dificultSrile Adesea. Li se cere membrilor grupului sS-sj constientizare a eoeziusensului comunicant al nii de grup. Faptul ca cineva a concentrat atentja intregului grup asupra sa poate fi un semn al coeziunii instrumente. In acest fel sentimentele membrilor grupului fa [a de liderau ie§it la iveala (Schutz. „Eu sunt aceasta gonesc cat pot de tare. Grupul brii mem2. diminuarea treptata §i. „Cu mSrate conrinuturi incon§tiente devin con§tiiar. Ed. „Ce un grupul: „Akatuit. persoana comunica experienta avuta. in al doilea Kind. Fiecare rnembru al grupului este o anumita parte a animalului. Denumit. ce crezi ca seamana asta?". Sentimentele in raport cu grupul.i apoi terapeutul trebuie sa le identifice sj sS fie lor. „Metoda imaginariei active este factorul eel mai important in producerea acestorconp- de genu!: „Daca putea fi?".i din trupurile voasgrup statuar cu sens. in termeni de sunete sau senzatti tactile. experimentate sj inte- Cum se traduce coeziunea de grup intr-un grate acele dimensiuni ce {in grup Gestalt? Contactul vizual. membrilor sa identiProvocarea a fost facuta deblocarea s-a produs. „ceva" experimental sj integrat de individ poate insemna rezolvarea problemei lui.nuit: analogia personals. membrilor grupului. a§a mente care permit transformarea in neobi§nuit sj familiarului loare. Instrumente de sj provogest al sunt intrebari care pot atrage dupa ele codiferite jocuri tera- a influenjei al treilea dominante a inconsrientului in indicator instalSrii atmosferei de incredere considerate insS al un simplu nexiuni intre diferitele elemente experientjale. pot fi de a folosi imgini impersonale pentru a descrie o idee.te insight-uri prin care ceea ce este familiar poate deveni neobis. a. Psthoterapia experien|ial5 de grup gestalt-creativ - o provocare la „crestere" 229 Grupul pect al este o casa sau o al cladire in care Tie- care rnembru grupului este un anumit as- de relate. Lucrul cu metafora si fantezia Sentimentele sunt exprimate prin anain logic directs. complexe de reprezentari." — spune el in «L'Ame et le Soi. analogia fantastica (W. analogia directs. imediat sub nivelul consrientului perioada din istorie ar putea fi?" Intr-o alta variants a acestui joe este incurajata analogia directa.i de „pata neagra" a personalitatji individului. in cartea sa „Joy.1. analogia. rand. nivelul de integrare integrare al fiecSruia in grup structure. fi o plants. Un situarie de grup foarte grup de oameni de afaceri aveau sj tezie. consent de important^ activate sunt primele grupul statuar pe care 1-aU construit. mai intai datorita faptului ca nenucazuri. Creativitatea fi Instrumentele de provocare.. Problema clientului „rSsun3". • Fantezia. lui Aceste experimente s-au dezvoltat intotdeauna pornind de la o tenia a grupului. care este corelata cu coeziunea de grup. §i dacS sunt elemente care invadeaza spontan conjtientul. ivealS". importante privind poziUile fiecSruia in grup sj atitudinile mutuale. In ce constS acest exercitju? Terapeutul solicits tre Acestea sunt instrumente auxiliare de provocare sj pot fi foarte importante dacS terapeutul §tie sa le exploateze. p. provoaca „ceva" ce rine de fenomenologia interioara a individului sj acest de grup.Capitolul 9 228 6. cunosjinte sau fenomenologii paralele. a§a de grup. poate Stimularea gandirii analogice este frecvent folosita in terapia experienfiala Jung In „Personalilate $i. sunt exprimate Terapeufii tenneni de cula ganditdespre tine? Darin raport cu ceilaltj. 75). ca el le-a 7. contactul fizic pot reflecta unitatea unui grup. Pe mSsura ce se deruleaza fantezia. Ce ar face ci cu aceasta ceasca? Imediat trei dintre membrii le-a cerut fice mulate Liderui 51' cea5ca de hartie cu el. fantezia pasiva.

Acest mod il in activitatea terapeutica de a uriliza fantezia apropie pe Jung de unor sentimente pozitive. Experienta fiecaruia In legatura cu dragostea. Ea inchide ochii. metafora construita sj propusa in functie de problemele membrilor grupului. . „fantezia poate fi expresia suprema a unitatii unei individualitati. 18). iar pe de alta parte exista metafora terapeutului. in Continutul bas- contextul din „CavaIerii mesei ro- mului mod obis/iuit nu are nimic de-a face cu situatia reala a pacientului. pag. lasa imaginile sa se deruleze sj comunica terapeutului experienta deauna metafora pentru a-i ajuta pe clienti. Din aceasta cauza cea mai indicatS pozi^ie este statul pe podea. Terapeutul trebuie sa inceapa a§adar terapia metodei fanteziei. sj interprets™ ei. 96 rea sj incepe sS se deruleze pornind de la acea imagifabrica o ne. A§adar. Atunci cand func|ioneaza ca factor de transformare. povestiri. Terapeutul va permite persoanei sa paraseasca fantezia atunci cand ea importanta terapeutica a povesrilor. in structura metaforei ut. Unul dintre cei care stau pe podea incepe prin a de provocare cre§tere a creativitajii interper- clientului sonale este vorba despre mtalnirea a doua" sau omul in In legatura Tntregimea lui. Gordon da exemplu o metafora pornind de struit la construita (Schutz. cit. important este ca metafora sa contina in structura ei relatiile sj foarte des folosite de terapeujii experientialisti. idem. veselie. persoana este introdusa in fantezie de catre terapeut. In mod inconstient. a basmelor (idem.in de-a face cu problemele interioare care par de neinteles sj de nerezolvat. Gordon. (ibidem. Aceasta nu este o incercare de a poveste ci incercarea ca aceeasj fantezie sa fie ). mai degraba rea lor. tabelul de mai jos). anecdotelor ca factori terapeutici. Pe de-o parte exista metafora fiecaruia dintre membrii grupului. Fantezia se se va opri atunci cand participant vor sa opreasca. Terapeutul intervine atunci cand persoana care fantazeaza se confrunta cu dificulta|i. cit. o deplina claritate. „Basmele sunt terapeutice prezenja In metafora. relativ slab accentuate sj de a le conferi. Fantezia presupune o stare de relaxare. este unul dintre vehiculele adaptare sunt relajionate cu problema clientului.) solicita auda unul pe altul chiar terapia care utilizeaza metafora ca instrument sj O fantezie poate atunci cand vorbesc foarte incet." As. Gordon II citeaza pe Bettel- heim cu un fragment foarte semnificativ privind problema lui. 9) D." modelul despre lume (ibidem. grup poate incepe cu doi sau trei oameni foarte podea apropiaji afectiv unul de altul. 40) Prin izomorfrsm.. Activarea acestor resurse poate insemna rezolvarea problemei. cu important^ terapeutica a comunica celorlaltj orice imagine ii vine in minte." (cit. 103) siune intelectuala tine de totalitatea trairii. Problema bine pusa inseamna o metafora eficienta propusa de terapeut. prin asocierea cu elemente paraleie. trebuie sa se lase in voia propriei imaginajii. Gorde metafora. pag. pentru a construi o metafora eficienta din punct de vedere terapeutic. Cei care au dezvoltat aceasta metoda sj au pus bazele ei teoretice o experienta foarte putemica din punct de vedere emotional. Terapeutul poate intra spre sfarsjtul fanteziei incercand sfi-i lase pe clientf sub influenta cu un lucru esential: - identificarea fel metaforei clientului. metafora semnificativS. cu ajutorul unei imagini. caci „prin consjientiza- trairea fantasmelor functiunile interioare incon§tiente sunt asimilate de consjtient. Fiecare persoana de pe podea va intra in fantezie oricand doresje. Gordon In cartea sa „Therapeutic metaphors" subliniaza importanta povestirilor." (idem. Gordon intelege echivalenta evenimentelor sj personajelor din povestirea propusa. Fiecare client vine in terapie cu un model propriu asupra lu : mii. Ei stau pe spate in spate. Astfel. ura sau prietenia este unica. fiecare.. „Metafora este un mod de a vorbi despre experienta. Metafora lui este modul lui de a vorbi despre experienta proprie. are tunde". In aceasta pozitie fund. relatiile sele implicate sj sj proce- pentru cS clientul descopera propriile sale de aceasta situatie." (op. miturilor. p. Fantezia de elementele basmului care lui. Toate aceste mituri. De multe propusa de catre teraperelatii sj terapeutii experientialisti.. 20). p. provoaca in individ acele resurse asociate cu aceste relatii sj pe care o are. „Este de o important^ hotaratoare ca pacientul sa traiasca complet fantasmele sale §i sa le tnjeleaga in masura in care o comprehen(Pt. terapeutul trebuie sa identifice metafora clientului sj impreuna cu clientul sa stabileasca problema. a rela|iilor prii. sa construiasca Numai in acest va reusj o metafora care „sa intalneasca al clientului. cu cele din situatia reala a clientului. anecdote conjinand in ele „relatii sj patternuri de adaptare care opereaza in problema «reala». p. ceea ce face ca oamenii sa nu doreasca sS vorbeasca imediat ori fantezia este patternurilor de adaptare propatternuri de Bineinjeles. fantezia ca instrument terapeutic este foarte importanata din punct de vedere al trairii ei sj nu din punct de vedere al daca doresc sa participe la fantezia celor de pe podea trebuie sa se aseze pe podea. pentru Jung. 11-12). insa. 101-102) insa sugereaza importanta si Jung In cardie sale fanteziei ca metoda sau ca instrument de dupa incheierea • Metafora experienjei'. op. Problema clientului pentru care a conmetafora este ca i§i petrece foarte puj. persoana semnificativa din punct de vedere al rezolvarii problemei este ale clientului raportate la don nume§te o astfel teama. 1978. stari de patternuri de adaptare continute de metafora. Aceasta pozitie este foarte relaxants sj permite participantjlor sa se pot fi asociate cu problema ales. D. sprijinindu-sj capetele reciproc. Situatia obiectiva a consjiintei." (Bettelheim) tn sj timp cu sojia fiind foarte ocupat din punct de vedere profesional (v. el nu trebuie El sS caute in mod intemjonat anumite imgini. Li se cere apoi membrilor grupului sa inchida ochii. D. p. relaxare. Continutul metaforei nu este foarte important. p. Jung specifics „. p. aceste sunt considered Leuner in Germania sj Desoille in Franca (Schutz. Procesul imaginativ nu trebuie fortat de catre eel care fantazeaza. Schutz descrie modul in care decurge un experiment bazat pe fantezie. identificand - o provocare la „cre$tere" 230 In cazul fanteziei active este vorba de o atitudine consjienta care este inclinata cgtre preluarea de sugestii sau fragmente de corelayi inconsjiente." sj impartasjta de cat mai multj oameni. Este vorba de o participare se va afla sub influenta tive unor sentimente pozi101-102). Fiecare intra pe urma in fantezia care mai multe metafore. „Caracteristica fundamentals a metaforei este izomorfismul." (D.adar. nu interpretarea sj comprehensiunea fantasmelor este traiin primul rand esentialul ci. 19) Este vorba despre regasirea de catre client. Situatia clientului este ea reprezentata in metafora. terapeutii au folosit intot- patternurile de adaptare provocare.'' (Ibidem.Capitoiul 9 Psihoterapia experienJialS de grup gestalt-creativ solutii. Ceilal|i membri ai grupului. p. astfel sj metafora lui in legatura cu aceasta experienta este unica. Atunci cand interventia lor s-a terminat se pot ridica de pe podea sj se pot duce la locul lor.

topire. «Terapeut: totii luminoase". pe jumatate confortabil sa ne continuant munca de explorare in noi in§ine. gandurile ac|iu- confruntarea lor cu elementul-suport (zidul. altii sunt blocati sj ajutati sa con- ENTUL INTELEGE SPONTAN CA POATE DECIDE EL INSUSJ CUM SA FIE. haotic. sunt mai luminoase. diplomatics evitanta.. ca o coala de hartie alba.ti ?.. le stilul de rezolvare (catarare pe zid.. de libertate de manifestare autoasu- de sus a eerantiiui E: T: tau. se ambi- Exercitiul <9fl^toa. individual sj in grup. ca este capabil sa o provoace. Imagineaza-Ji un ecran mental pe care la§i sa se deruleze ceea ce simti... incet. pre ce anume din ceea ce aji observat doriti s3 verifies pozijia §i Cei care nu puteti vizualizati vorbim? E: (se foie§te in scaun. solicita ajutor - plange. e fi sj periculos.. ci. rafinata. de apasare.. inhibitie. . Instuctaj terapeutic: de de ceea ce simte.. etc. • directa (agresiva. incet. deprivare. de a incerca.. emotiile. acum nu pot scapa de ea. stereotipii. acum. devine mai flexibil sj mai TncrezStor in sine.. criza.. Pentru raportarea la situatii de izolare. simli. ca un perete de sticla... ATAT FATA DE SINE CAT §1 FATA DE ALTII. el descopera spontan sj alte moduri de a ft. am reusjt (alte voci din grup se aso- con- o cale de autore- murmure de incuviintare. ce te respinge. cub? etc. Inteleg ca faceji acest efort imaginativ. unii pot fi incitati sj sa experimenteze diverse tipuri de solutii.. subtilS sj neagresiva. „globurile reci %i • urmarirea scopului..Imagineaza-ti ca devine transparent ca o coala de celofan. cenare..: ciaza). cadere.. • • de credere. T: Mai simte cineva la fel? Grupu): dincolo de ecran. incran- „Te afli Descrie ce fi factie). daca ne-am agezat cu imagistic starea de anxietate. etc. tenacitate/abandon. sunt provocati sa-§i autoexploreze sj cunogtintS prin aceasta metoda siluatja provocativa.. Clientul ia exprima simbolic in limbaj senzitiv- metafora „Pesjera" (aceasta din urma flind practicatS 51 de Schutz). Daca ar sa iei cu T: Acum incearca sa le impingi catre partea interesant. mimic8 interesata." . transparentizare. inventivitate. ignora sau neaga.. ceea ce este el de continual sa fitti foarte atenti la ceea ce se intampla in interiorul vostru chiaracum.. incet. sj D alb. Ma atrage sj in acelasj timp §i e respinga- mata. (zambet de satis- T: Vezi. blocaj). Ce simti acum? pot cotrola. mai avantajoas3. negativitate. T: Ai vrea sa vezi ce e dincolo de ecran?! D: E: brrr. foarte frecvent... ca are sj propriile imagini. ce indue senzajia de discomfort („brrr. Exercitiul „cubul" se bazeaza pe urmatorul instructaj: Da."> se poate desfa^ura in cat mai spre stanga. T§i face aceasta veji fi observatori ai propriilor incercati sa voastre stari.. cubul. relaxati-va §i simte ea.. (in acest moment angajaza intregul „Ai patruns intr-o pe^tera s-a blocat intra- psihologice cu corespondent in realitate.. mai sj intai sa le stanga la ieri sj nici dreapta sus apoi de la dreapta stanga jos. afla ce te atrage clarifica-te. Desstarea interioara. grupezi in partea dreapta simti in fata lui? personala. Ai reu§it? D: tor. T: §i ce a ramas? E: mai fi ales pentru ceea ce nu sjia pana acum despre sine in situafii problematice sau care pot percepute ca un obstacol. dimpotrivS poate deveni o resursa de imbogatire interioa- luminoase.. Ce faci?. Acum sj umerilor.. mai pozitiva. etc. ma relaxata. insjsj primind sprijin efectiv de la grup atunci cand sunt din nou in impas Se urmareste strategia rezoIutivS personala: • activa/pasiva (ini^iativa personala versus absenta ini|iativei. Observati-va fiecare pozijia §i de care E. mi-a§ putea pierde controlul. - creativitate. se dincolo de tioneazi. E: Simt ca inchis intr-un cub. In cazul de faja. descoperind propriile solutii sau ei toate resursele necesare pentru a face fata a ca E: Da. cat mai face rau. Clientii. transformare. sa vizualizezi ceea Un Ce ecran alb.. similar. Prezentam ficari. A reuxji cineva? Da.. ca modalitate de activare a resurselorempatice §i suportive. (intervine spontan): ecranul meu e gol. pentru imaginea sa de sine sj programare. abandon.. ce gandes.Capitolut 9 Psihoterapia experienJisIS de grup gestalt-creativ - o provocare jos §i la „cre§tere" 233 §i 232 Tehnica este relevanta pentru con§tientizarea de cStre client a strategiilor pe care ei le limitatiutilizeaza" m anumite situafii de via{a\ evaluarea sj ve. independenta/dependenta (relevant pentru autonomie... Incercaji sa simtiti ce simte cum vede ea §ij:e face ea acum..)... dar nelini^tejte pentru ca nu §tiu ce e in sjientizeze cauzele blocajului sau sa-sj activeze resursele de a face fata. retragere.. Ema acum. Pe masura ce se deruleaza exerckjul. intampla §i mie. de a se experimenta pe sine insusj intr-o maniera mai constructiva.. noi am utilizat metafora „Cubul" 51 interior („zidul") confruntarea cu obsta(secvente dintr-un grup in experiment. enervare. CUM SA ACJIONEZE POZITfV §1 EF1C1ENT.. dar poate D: Imi incitS curiozitatea. dargi de con§tientizare §i de transformare a propriilor stari prin utilizarea §i preiuarea conlrolului asupra imaginilor metaforice ce exprima simbolic starile experimentate in directa cordage cu simptome sau comportamente dezadaptative. adunati de la la Te afli in fata unui zid. am practicat exerci^iul „Zidul" striga. iritare. faci? Ce sj simti... este el explicatii..Ce Ce Spune actioneaza ca zidul.. incearc3 sa-§i intinda picioarele aceste globuri incercati sa le impinge^ de pe ecran.. Toate aceste „metode metaforice" sunt tot atatea cai mod rea. ce faci.. ce sau pe cine ai lua in stanga de jos a ecranului.. El se redescopera treptat suspina u§or) inca de Descrie-1.... simt o tensiune interioara.pe jumatate realitate. sj cum te-ai alia mult mai bogat dec at se credea. T: E: acum in fata lui? ecranul interior se spune-ne ce vezi. obstacoielor de tot felul. anxietate.. C: A§a ca un fel de nelinigte. T: Incearca sa D: T: Un Ce hau gri.) totii T: fncercati cu sa vizualizati ceea ce developeze. implora... CLI- ale capului aprobatoare... A te reprograma „pe §ansa" sau „pe e^ec" este in ultima instanj3 o chestiune de optiune ra...).... pozitivitate/inhibitie. Lucrul cu metafora colul metafora ale carei valence provocative sunt relevante pentru o foarte larga categorie de persoane.. aici. erodare. de el. primara)/indiecta (ocosubtila. lita. calma.ti. imi tree prin fa{a ochilor globuri spatele lui. fisurare. incearca.. in reactiile. gande§ti?. Prive§te opaca. se teme. nu poate sa scape. docilitate. in continuare cSteva exempli- Exemplificare • 1. alunecare.. Pentru restmcturarea terapeutica a modulut in care face fa^a situatiilor problematice.... indiferent de culture sj varsta. Faceti un nu toji puteti sa efort imaginativ. tensiunea interioara experimental bazata pe metaforica. se deschide unei noi optici fata de viata. imi poate tine ceva sau pe cineva.. de restructuare personala. in resurse.. Ias3 sa intample ceea ce se intampla §i observa-ti §i Ma simt linigtita. ocolire. jos. ci sj Da. frustrare. nile. fapt. Exerciautoexplorare sj tiul este nu doar un pretext de de autoconsjientizare. e misterios. imaturitate). aici sj sj joe . mi .. T: Cum se deplaseaza ele pe ecranul mental? le este dincolo de el? E: Tree din toate partile. asociind spontan vingeri. sj lndepartati-le incet. catre stanga. crede. Acum. idei. frustrante sau incerte. martie 1995 — grup de 14 persoane). dalitati mo- Ce simti ? Ce gandes.. . El intelege c8 schimbarea tine T: Etna. mulandu-se instructajul §i dupa caz: ecran. te rog. etc.. a§a. fata in fata cu se Clientul consjientizeaza propia strategie rezolutiva...? . maturitate afectiva versus dependenta emotionaia. Ce culoare au? (mimica expresiva participativS a mult reci §i lui D) Ce Nu §tiu. E. experimenta e§ecul nu este un fenomen anormal sj definitiv blocant. simti ce simti acum. Tehnica se bazeaza pe vizualizare in imaginar sj actiune corporala mini ico-pantomimica. mijcSri emotii semnificative pentru ceea ce in realitate. comportamentale proprii clientului. seminar fonnativ experimental de noi cu studenji in asistenta sociala.) • motivatia escaladani/motivatia renunt&ni. Evident. „haotice". sterilitate.. sau respinge ajutor..

. Pentru c3 nu avem incredere in noi inline. §i mi-e D: Am Cum sa zbor pulin in pentru ca zidul fel meu ma simt $i inconjoara din lift Voci din grup: E defensive. S: decfit sS t>-° reprinti nerecunoscand-o.. T: Bine. Terapeutul sus^ine i sj incurajaz3. mimeaza jur.. ca suport al restructurfirii T: Bine. ha! fapt. ambitioneaza dupa e§ec...'Spune-ne trei cum C: T: Eu mS ca{ar pe el! Cum Cu Ce te cateri? ^i cum e. tu ce faci Ma simt bine.. vor§i §i T: §i atunci ce faci? be§te pentru prima oara in grup despre ea despre M: Stau. din ce in ce mai expresiv. stau aici singur. acjiunea de doborare a „zidului" interior.. T: Ihm. cu ceilalti? Voci din grup: Pentru ca ne temem de e§ec.. cu constrangerea). De ce simtjm nevoia de a exagera auto- Ce anume Ce sperie? facut de multe renunj cand n-ar sS fac faja.. acum pe cele din stanga. mai §i alunec. decat sS nu S: Ei! atunci cred c3 vorprelua ei din greul M: Ca nu sunt in mine.. tree prin el. c3ramizile. ar trebui sS fie mai multa lumina.. pentru ca nevoia mea de a ma controla este foarte mare. rade. tnseainna ca pot sa-1 daram.. te astea. (subiectul opereazi in plan psihologic Fa-o chiar acum DarflmS-1. vreau sS spun cS ei sunt mai importan{i. trebuit.... C: Nu neaparat. ! ! cu starea mea. ce crezi? R: fncerc sa tree prin el.. Cum Sunt trece prin minte? §i usprincurcat) Nu §tiu. rezistenta este evi- D: E cam pustiu. mult mai bine s2 scapi de tensiune pe care ma simt protejat. nu sunt prea multe lucruri pe aici.. dar vreau sa ajung sus.. $i atunci prefer haul cenusju uzuale. atunci (subiectul denta) Pai. cred ca sunt foarte perseverent cand e vorba sS nu fiu singur. uneori fac a§a §1 cand cineva mi se opune. Nu-mi place sa pul il stimuleaza verbal |i mimico-gesticular. pentru ca simplu sS faci ceva. Ana. Gru- cu zidul tau? S: II sap pe dedesubt! T: De ce? S: Ca sa vad ce e dincolo..i se intoarce.. DE FAPT NU-M1 PLACE DE LOC ASTA. pot vedea mai mult. Dar ceilarji sibil al T: §i cum poti scapa de acest zid. pentru ca ne subapreciem.exercitiul include componenta T: Desigur.. eu stau in asteptare. sa vad frica. STAU MAI MULT SINGURA... cu gunoiui? vedem ce fac ceilalti cu zidurile lor. un camp larg.. A: E tin zid care se-duce . e bine.. nu e§ti capabila. difuzez. desi AM TENDINJA SA R: Ma apasa. toate parjile... este el... mama adesea actiona in locul meu pentru ca ea „facea mai bine" decat mine. culoarea. fap in fata cu zidul pe Ce simti cand aluneci? C: Nevoia de a m& ridica din nou. te ce gandeste.... dar. A! este vorba de nevoia mea de a m3 autocontrola.c3rile.. difuzezi... ca rSspuns de aparare la T: Alt defect? atunci cand sunt singurS.. create simptor.. §i in copilarie a^teptam aprobarea p3rintilor mei ca s3 fiu sigur ca procedez bine.. T: Dar. dar nu cand nu sunt liber.. mai greu. S. fmi creeaza incertitudine.(surade. S: Da. TA IN FATA T:. eu imi rezolv problemele.. Nu m3 simt prost. Ori de cate ori ma ca mai sunt cateva in spatele T (c3tre un alt membru al grupului. Ce faci acum cu LUI.. cautS privirile colegilor sai). §1 POT SPUNE CA SUNT RECUNOSCUTA ca o PERSOANA diplomats IN RELATHLE CU CEILALTI.. eu ce fac in con- T: simtim Va propun sa experimentam §i ce putem face in fata unui fiecare ce zid. tot De acum injeleg cS am . dar de a ckrei semnilicajie incS nu este eon§tient). e-n reguia kinestezica.. impreuna cu grupul.. dar cred cS mS plictisesc simt neimportanta. pentru ca §tiu c3 voi ajunge sus. T: se inseamna ca. De fapt.. Ce simti acum? C: ajuns o primS a»totraBsfermare adaptativi teazfi sj - proiec- sunt ca un zid greu acce- pentru mine. Einutil. Este §i modul meu de a aborda „zidul". T: Ce faci in continuare? C: Cred ca o sa stau aici un limp. sau cand sa mi se impune M: M: (ezita destul de mult. mablochez. T: M: Ma T: sperie zidul. transporta-le. insight) haul asta ma zolvat cu autoriiatea.. Ha. ce-ti surpriitsa confrunt cu o problema nu mS pot decide usor. controlul? M: T: Faptul ca nu-1 voi putea depa§i. in fata. M. marginal nevrotica de tip claustrofobic. I: „performan{a" §i siguranja lui M. mS simt ca fiu sinsi prin metafora zidului o simptomatologie particulars. depa^tndcaracterul laconic imper- nu ne cunoastem sufi- T: Infeleg ca te blochezi pentru c3 desti ca gansa sonal pe care il au interventiile ei §i de obicei). care (M. Ca sa ne aparam de ceva neprevSzut.. fmi place s& un conflict nere- M: E prost construit. T: Ce simti nevoia acum? D: SS luminez putin haul... dar s-ar putea gandesc gresjt..... Bravo! L-ai demolat. pacalesc.. nu e prea clar.. simti in contact cu zidul? C: Simt c8 mi-e greu. chiar sus. De fapt nu incerc. C: T: mainile cu picioarele. mergi mai departe..haisfivorbim despre zidul tau. ai seamana care il vizualizezi? M: A§ vrea sa scap de aici. actjoneaza vadit incurajata.. T: De ce crezi c3 R ar avea dreptate? S: Pentru c8 pentru mine intr-adevar ceilalti conteaza mai mult decfit mine. dar. .. apoi o sa cobor.ita despre posibilitajile noastre de a face fata. developeazS mi-e teama de contact.. fara s& ma simt ridicoia... pot explora singuratatii mele tura spontan. T: Sa PUR §1 SIMPLU SUNT BLOCA- R (ezitS): Da. T: spatiu inchis. Pentru ca avem o imagine gres.... (M. pe zid. nesigur. imgineaza-ji un zid. ca sa pot merge mai departe. vorbeste-ne despre el §i despre tine. in plan mental. sa revin dincoace §i de ecranul transparent T: Foarte bine. iar eu nu sunt la fel de important. la ridica-te. R: haul acesta.... sau cele mai grele. fara s3 ma simta. la prive§te acum in asista rezervat la discu^ie): M.. zidul in faja caruia te afli T: Asta ce inseamna? I: Diploma^. (M. Incearca sa faci asta acum (D. T: Ce simti acum.isj intensifies mis. pare ca se repetS. aa.. Eu gandesc 35a.. cenusie. dar cu zidul imi e sa escaladez zidul. Voci din grup: O inversuneazS alunecatu!. e pasiva. Intai §i pe cele tu. D: Cu hSul am rezolvat. acum inteleg c3 este mult mai faci nimic.. desj nimic actfonez altfel decat simt nevoia. deci ce culoare are zidul tau? Egri. vrea sa spun zidul. pantomimicS.. adica. C: As.. a§a. T: M... CH1AR DACA PRETIND CA NU-MI PREA PLACE CONTACTUL SOCIAL. fruntarea cu T: Spune.. §i ca e ai T: Dar cand situatii. Fac orice pentru a ajunge dincolo.. res- pira^ia devine ampla. lucreaza mental. MS simt incorsetat. nu e nici un pericol. cient pe noi inline.)... te scurgi prin el. se ridica la sugestia terapeutului sj acjioneaza ca §i cum-ar impinge zidul .... T: Foarte bine! §i daca e prost construit gura de obicei. dar mai multa nevoie de aprobarea lor. transportul). impiedicat.. asta spune ceva despre felul in care te gandesti sa rezolvi problema ta. Aha!.. totul pare cunoscut. cum te simti in Cum M: E T: este? curat. care se ala- Respir aer curat. injeleg. chiar sj caile ocolite. experimenteazS in imaginar o solute. te simti. n-am incredere in unor ca vor face mai bine decat mine.. ImbujoratS §i zambitoare... dar efortul acesta ma „costA". T: Deci faci asta pentru a scapa de izolare. T: la roaba din dreapta. SA-I EV1T PE CEILALTI. nu m-am darse prea poate sa ai dreptate. neiubitS. se dezinhiba. vrei sa ajungi sus... M: Da. gandit De aceea mS simt nesigurS sj Ce simti de fapt? M: m-a ca am putut sa fac toate T: S: Ce simti cand e§ti singur? incompetents..Capitolul 9 Psthoterapia experiential^ de grup gestalt-creatlv - o provocare la „cre§tere" - 23S T: Alege ce vrei s3 faci. crezi despre tine? stare. T: A§a. fa|a „zidu!ui" tau? M: Eu nu T: acjionez.. M: Le transport. de altfel.. Treci prin ei Ur& si-sj dea seama... bland..... izolat. La este? ma in sau intr-un sa fac sau defecte ale lui. ori s3 Teama de §i ridicol fi Ma simt mic esti sj incapabil sa ma descurc.. §i tat incat R: Asta inseamna ca depinzi de alpi intr-anu suporti absenja lor? S: (surprins la asta. vezi t8u.

.te Mi-e frica sa tree. e mai supor- care tine. cred c3 da.. ACUM APARE §1 O EA. cat as. Ii spun doar cand ma doare stomacul.. doaro impresie. Eu totusj cauta o fisura. necasatorita. 11 cu tatSI ei vitreg. acum am control pe forma pe Sj daca Tn zid? Tu ce crezi? asta sj spatele zidului e zid ? Daca apare alt S: Foarte bine. as... 6-7 luni acuza „probleme cu O: Eu imi Tnfrumusejez galbene.te-te de el! Cum este la atigere? T: Exempiificare 2. acum s-a fixat. doar o v3d. cat un bob de grau. mimica surprinsa) problematizari multiple pe tenia unei boli presupuse nedepistate.. pe care L: a? Tl ai tu Tn minte. pictez cu T: §i ai ramane asa in fata zidului tau pictat? N-ai Tncerca sa treci dincolo? O: Depinde. greutate. transparenta spala firul de nisip.. toate zidurile care Imi N: Ba eu stau in cale. pot sprijini cu spatete de placut. inginera. Observ-o cu atentie. Evit sa mai vorbesc cu ea. Cum simti mScinarea asta. parca nu Acum Cum T: L: Hmm. afectiva negativa.i produci. pare ca a incetat sa se mijte. radioasa : spontan mimico-gesticular). N: CALD. L: Am mic§orat-o -la jumatate. fund mai curand stabilita de mama sa....problemelor" de catre pacienta. tu poji decide sj controla ceea ce T(i propui sS faci. Acum nu mai e decat putina racoare Tn acest punct. micsor3nd-o cu fiecare cere pe il descrii Tn mintea ta. lipi de el.. e din ce in ce mai cald sj mai jplacut. devine doar un abur u§or. diagnosticat dupa L (prompt sj ferm T: ) : Pai nu fac nimic.. unde o simp? L: (cu vadita satsfacjie sj oarecare u§urare) Uite airi o simt. rece sj neted.. T§i framanta degetele) intr-un tarziu. de mica in Punctul vulnerabil.. mama sa se recasatoresje. Acum Tnconjoara lent. Palma ta stangS urmeaza aceea§i mijeare ca §i a miniii tale. de la stanga la dreapta. Nu vin in contact cu ea. refuz) Pai.. acor4S prea multa aten{ie §i prea supusa §i asta ma macin2. dar ramai foarte atendimensiunile pietrei. coiicentreaza-ji §i descrie-i mental contucat S: Solid. Tn- O: Ba da. T: Sa inteleg ca te simti importanta pentru ea.. dar depinde de ceea partea cealalta. Eu doar {i-am arStat cum s3 lucrezi asupra ta.. apoi Gata. paring sai fiind divor|ati Inca de cand L. . spune-mi. cu propriiie tale Din secventa de dialog de mai sus rezulta metafora zidului exprima analogic simptomul de baza (durerea de stomac psihogena). te rog. L. Mitrofan.11) (I. sj nici macar nu a fost greu. zidul. Urmaresje cum piatra devine cat un simbure de cirea^a.. e chiarbine sj B: zid. seamna ca am nevoie de confinna?! T: ceilalji pentru a ma Ce nu ma daram cu una cu doua. Dar timp sa depind de al\ii Nu-i a§a? ma face Tn acelasj e bine. am alcatui impreuna o casa. nelinisje. ce simti? L: (tacere Tncordata.. o infinitate de adauga dispozhja te. (pauza introspectiva) Asta In- toata fiinia ta acolo rui. N: e Atrac^ie.. te roade. (0: basculare corporala. T: Apa. simte-o mai clar sub podul palmei.. stabil. §i cald. II meu vitreg. meet. Impreuna cu mama sj T: Cum te simti in faja zidului? Tncins soare. Locuies. T: tatal Pe moaie. De cca. sunt geloasa uneori. te simti? avea valoare. acum fata de zid? el. simte-o usor sub palma. e T: Chiar tu faci toate astea cu tine lnsSti.000 de ziduri. T: Lipes.. de neputinta mea presupusS.tientizare practicarea unui exercitiu m-am concentrat asupra obstacolului.. dar acedia. Stau. nu are rost... precipitat) asta e. la Ma as. In Stop! L: Ce simti acum? Ce simti cand te afli in competitie? fata unui zid. Sj ce ai de gand sa faci cu acest zid? T: Foarte bine. G: Altfel. ma T: bizui mai mult pe mine. Chiar eu astea? am toate Voci din grup: P: Eu as..or. (Isj crispeazS umerii §i Tsj mai clar. mai sigura. Dupa mai multe intahiiri centrate pe anamneza sj formularea ..» Tnsat. Tncerca s-o lar- gesc cu o piatra. te po(i folosi de palma ta.. focalizandu-te §i sim(ind Numai ceea ce tu resurse. te rog.. precum §i funcfia de autoprotec(ie.. dincolo DSM-lll ca durere somato- Nu e§ti curioasa sa vezi cum e dincolo de zid? (grimasa de lehamite §i forma (307. acum nu facut o mai pot percepe. oriental gestaltist sj s-a transformat in sticla. cat un sambure de mar. T: Te macin3. pipSie atent piatra.. Orientarea sa profesionala nu Ti apartine.. a§a cum este cunoscuta din analiza simbolurilor^i din psihologia proiectiva). rezistent.. doar o ' pana urm3 Cam asa ceva. Lucrul cu metafora „zidul" intr-un caz cu tulburarc nevrotica conversivS. a§a. vizuaiizeazS totui. frica de mine insumi. aici. 1991). clar..80) sj dupa DSM-1V ca tulburare somatoforms . T: E transparent.. cat un bob de mei.. sj ce se vede prin el? este dincolo? L: Apa... Acum T: Altfel?.. Ai reusjt? ei sj L: Da.cre^tere" 237 Am G: Da! T: «T: ImagineazS-ti ca te afli acum. doar Scopul utilizarii acestei tehnici este |i o mai buna autocons.236 Acesta este de fapt obstacolul meu interior. este o tanara de 28 de ani. Atunci ma asculta. Voci din grup: Nu esji curioasa stomacul". T: Incearca sa localizezi mai clar „piatra care te macina".. L e apa. pe baza unor analize atente sj repetate..... enerva flori sj pana la urma zidul.. L: Credeti ca sunt geloasa pe el? T: Tu ce crezi. acum un bob de rou3.. foarte lent. doar ap3. de altfel foarte placuta.. sa se Invarta. continua sa se Tngrijoreze din cauza durerilor frecvente sj T: Altfel? L: Altfel. puternic.... T: Fa-o daca doresd.a. foarte usoara. chiar aici (isj apasa mana stang3 Tn zona plexului solar) E ca o piatra de moara^grea. FEREASTRA §1 TOCMAI TREC PRIN (exercitiu tehnica metaforei obstacolului interior... N: Atunci m-as. dar simt nevoia s-o vad. e mare... Ma simt In siguranta.. sub degete. T: Cald. incet. semet. iritabilitasj scSderea interesului initiativei. la care se afla spun ca dincolo de el inca 99. ta la u§oara. ziduri. atitudini sj a§teptari fa[& de cei apropiap ?i faja de sine-Tnsasj. La fel fac sj cu mama mea. tristete sj discomfort cvasi- t3u vitreg..300. Mi-e mai bine a§a.. strange-o us. L: fncepe chiar sa-mi placa. pentru care a solicitat de mai multe ori consulta|ii medicilor internisji. darama G: Cred ca da.. a§ surpa As. u§or taraganat3: Ei. §i tabila. fiecare fir care se elibereaza.. clar ca autoaparare patologica pe care acesta o Indepline§te in sistemul perturbat al relatiilor paci- entei cu ea Insa§i §i cu familia sa.. sa esji zidui... L: Tl disipeaza. T: Sa inteleg ca \\\ place competitia?! G: Eu m-am lovit de autorestructurare a imaginii de sine. Ar trebui mai curand sS m3 sprijin de zidul acesta sj sa Tnv3t ceva de la el: fn{cles! sa Capitolul 9 Psiholerapia experienjiaia de grup gestait-creativ - o provooare la . Dar poate ca zidul acela are nevoie de de protec^ia sj de iubirea ta. ezitare.te sarcastic) lasa copil.. (ofteaza prelung) Spune-mi trei caracteristici ale zidului. bine. meat pentru mine orice zid e o bucurie.. S.. adica pe tatal de abur.81 sau tulburare conversiva -300.. L: sa §tie T: Continua. cat un fir de nisip. sj spune-mi ce obpi. T: (razand) Iar eu se iji ce se afla pe greu suportabile in zona epigastrica.. cu voce masurata. nu are decat soj. chiar daca m-as. avea 12 ani. cefaci? de atatea ziduri. pana se pierde.. provocativ): alt T: Deci e transparent. doar cand te doare stomacul?! L: Bine. ca are nu? sa vezi din- colo? de fiecare data au infirmat orice afectiune somatica Tn sfera gastro-intestinala. mi-e frica de apa. nu cred c8 coboara tonul) (atragem atenjia cititorului asupra semnificatiei materne a acestui element .. ii Ii nu merita. trece cu orice pret dincolo. ma indoiesc de mine. am introdus Tn cadrul unui proces terapeutic mai complex. haloul de pulbere. ContinuS sa-ji macini piatra dinspre exteriorul ei spre interior. Ce simti T: §i? L: (brusc. Eu m-am concentrat puternic sj zidul meu permanent. Redam In continuare un fragment de dialog terapeutic. fii foarte atenta la zona aceea. Imediat dupa divort. fiu eu zidul.apa. in baza unei clarificari a propriilorsentimente. dar e grea. pana la dimensiunile unui sambure de piersica $i simte caldura placuta care se^degaja Tn timp ce tu mic§orezi piatra. pentru cS imediat ne-am Tnfrunta. A§ 1NTENSIFICA R1TMUL DE MACINARE. iar insatisfactiile legate de angajarea sa ca inginera intr-o fabrics sunt importante. B (zambind ironic. conturul pietrei tale. dartu. cum este zidul G: Ma simt mai puternica.(zambes. L. T: G..

Acesta „scurtcircuiteaza" o (idem op. sj evident. cu care isj normalizeaza neted") pe relatia. sj acesta este motivul pentru care nu doresje sa treaca dincolo de zid. abordarea instrument terapeutic este diferita de cea proprie terapiei dinamice.. seplog terapeutic exemplificativ pentru lucrul multe tehnici din terapia dinamica. u§or tremur al Cum cu ele. 1996. ancoreaza pacienta in simptomul psihosomatic de tip conversiv. Psihoterapia nu face altceva decat activeze sa faci51 sa actualizeze aceste resurse.. Este vorba de un program de optimizare comportamentala aplicat de noi unei persoane tinere. simptomul se autoelimina prin pierderea sem- nificatiei. s-o simti Spune-mi ce C: Sunt nelini§tit. ursul are un cap ce aducea mai mult a lup. Atinge-{i mama. 74) tens. in limitele condi(ionarilor socio-cul- propune $& restructureze desj metafora patologicS prin intermediul unei alte metafore-chcie. ce observi la tine? palmele imi transpira. fiecare lucru. mama va evita sa-i faca reprosoiri sau sa o certe. evolutiv. 1995) tafora-cheie devine o cale de acces intele- gerea adevaratei semnificatii a simptomului. Curios. acum. prin tehnica metapozitiilor). chiar in cit. Maniera gestaltista de a lucra cu L s-a turilor sj functionalitStilor psiho-mentale prosj cesele de reorganizare evolutje adaptativa. lata corespondcn{ele: zidul. pusa cu cealalta. 73). p. C: le RespM foarte greu. inima non-existenjei voastre" (op. in cadrul exercitjului terapeutic. o separa de apa. T: F3 asta ea. o exprimare simbolica a sentimentelor de frustrate sj a unei tale sj al coreiatelor ambele au o functie autoprotectivS . 73). sj la randul ei. experi- mai multor s. Ma simt bine. zi cum s-ar petrece aici. autoasumat. poate 5.. cit. Stau nemi§cat pan3 spre dimineaja §i plin de groaza. nu se vede din exterior (adica ni intr-o rela(ie este trasparenta ca ta). . acum. care hranesc sj dezvolta simptomul. va intregi personalitatea.edinte L sj-a clarificat sj depas. sj zidul imaginat de pacien- acum 51 aici. completat cu jocul de rol. sa te T: Incearca acum. nici pacienta nu-i mai poate repros. In fie interpretate simabordat ca un aspect al consecinta. La randul sSu. Coresponden|a dintre cele doua" metafore. noi readucem la via{a" (Perls. «Fantasma cu ursul» . care imi revine periodic sj in ultimul timp in special: visez ci ma trezesc ale noaptea sta §i ca la pi- cioarele sj mele §t mamei un urs pe scaun constientizate intr-un plan mai malt. „A in^elege visul inseamna a realiza cand eviti ceea ce este evident" (Perls. care situate potential frustrantiS.. necon§tientizate.a§a fn timpul asta observa ursul.. introverta. mecanismele unui comportament optirelatie excelentS ocazie de a identifica „golurile" per- acum. durerea de stomac se interpune intre fiica sj mama ca un zid transparent. far3 suport medicamentos asociat. op. cu urechile ciulite. mana de acum lipe§te-te de ea. idem. Ambele metafore conduc la developarea unei relatji ambivalente cu - Dup3 cca. prin joe de rol cu persoanele-cheie din via^a sa mama. 2. Devenind inutil.Capitolul 9 Psihoterapia experienJialS de grup gestalt-creativ - o provocare acest sens: ia „crestere" Utilizarea provocativ sj metaforei „zidului". poate fi dirijata sanogen In procesul terapeutic. ea se dovedesje mai flexibila sj mai generoasa sj du-se faja a personalitatii. simptomul este o metafora. Elementele visului sunt de fapt. respir greu. pacienta renunja la acest limbaj expresiv simbolic corporal sj devine mai afinnativa afectiune sj „A lucra fel gestaltista este un cu visele in maniera de atac central.a nimic mamei. cand a inceput s8 ma bantuie urmatoarea fantasma. cu aceasta.transparent. p. Prive§te-1 atent descrie in am3nunt ce face. beasca pentru nica el insusj. un cere vicios care trebuie intrerupt prin consjientizare lui sj analiza sj de a le fragmenta. Important este ca individul sa descopere singur ceea ce el evita. isj §i— §i incordea- terapeutic.. precipitat se uitS Nici gestalt-terapia nu interpreteaza „in loc de a le foarte atent la tus mine. pe de o parte. simptomul devine un fenomen conmodificabil. „sa vada apa".durerea de stomac").durerea de stomac (simptomul-metafora). Vreau sa-mi ating mama. de sex masculin. trei sj patru ipostaze ale eului sau prin tehnica armonizarii polaritatilor sj respectiv. pe de alta parte. dar acest „avantaj" iluzoriu faciliteaza in acelasj pacientului din via(a de fiecare p. deblocant deschis. reevalua trolabil. fat3 de care pacienta are nevoi emotjonale. de tatal vitreg. p. define fiint. Vizualizeaza intregul §i terapeutul va coreia acest vis cu sentimentele tablou opre§te-te cu atentie asupra ursului. Altfel alta metafora. persoana devine libera de mult mai presanta. elispus... intensifies starea (idem. ii permite prin turale specifice. de pilda. Lucrul cu visul Cu toate c3 terapia experientiaia a integrat Cu alte cuvinte. acele dimensiuni care fac parte din „pata neagra" a personalitatii. visul este cauta pozitia in scaun. simte-o in tot corpul tau. destinde obrajii sj schi(eaz3 un suras nesigur. Ce simti? C: Placere. trezesc ca sa dispara ursul. Tehnica terapeuticS experimentatS de noi isj apa). responsabil. elegante. Persoana se poate astfel sj important ca visele sa nu bolic.a intrapsihica neprofitabila. in sufletul tau. ambele construite sj experimentate mental de Fiecare bucajica din acest mozaic. Boss accentueaza ideea ca in analiza existenjiaia trebuie restransa utilizarea oricarei interpretari simbolice sau teoretice. analogice struc- mizat.(I. ce resurse de autoreglare inteligenta sj creativa. lucra Perls cu visele? „Lua(i fiecare sj barbiei) persoana. Aceasta modalitate de lucru terapeutic demonstreaza o data in plus.de evitare a unui conflict sau discomfort in raport cu ceva. Visul trebuie autoaccepta. avand o problema personals Terapia existenriaia. cat mai inte'rog. deci sj depasj impasul. tehnica „scaunului gol" (dialoguri imaginate sj sustinute de L.2. cit. adica sa rama- Prezentam in continuare o secvenJS de diacu visul in maniera gestaltista. a sj mai dispusS sale. de care se teme.. fiecare stare aiaturi lucrati In exemplul de mai sus... Un lucru deja cunoscut poate fi integral ca o experienta utila sj schimbandu-i-se astfel. sj in consecin|a la dizolvarea sa ca simptom sj prin reintegrarea semnificajiilor dar pe de alta parte o protejaza de confruntarea directa cu mama . Pe parcursul inseamna confuzie. retrai visul in situa|ia terapeutica 75). (mic§oreaza fanta palpebrals. trei luni de psihoterapie. O metafora de substitute tera- metaforice Functia de evitare a conflictului. cu ea insasj in doua. mica nelini§te motorie. Astfel. meni pentru ca Aceste „goluri" sunt evitate de oaele inseamna ceva necunoscut. §i 166-167). traiesje-o cat mai adanc. respectiv cineva. tatal absent sj tatal vitreg. „§i modul in care la sj restructurare in cadrul exercitiu- rea visului ca readucem la viaja este retraicand s-ar intampla acum" Pentru Perls. sunt foarte speriat. la reevaluarea lui prin experien(a fenomenologica. dar mai ales al fticei.it conflictele afective care o blocau in simptomul metaforic (durerea de stomac). Atunci simt nevoia s3 ma lipesc mai mult de mama ca sa o trezesc. 1974.. p. 75). lipe§te-tj umana. ca 51' un vis in care el se simte prins in capcana. amplifica din ce in ce mai mult.. exprimS echivalenta cu prima. la me- transparent sa. ca suport restructurant-optimizator antre- catre pacienta. prin caracteristicile sale (. „zidul" vizualizat in imaginar este metafora terapeutica aflata in raport analogic cu metafora patologica (. cu urechile ciulite. cu conduita evitanta. visele. Spune-mi ce face el? . Mitrofan. imagini de sine negative. (ric- peutica utilizatS ca vehicol de consjientizare metafopoate destructura sj elimina spontan ra patologicS cu mecanism incon§tient. rece sj neted (clar) care evita.. existen(ei individului. DacS pacientul comu- T: Incearca sa retr2ie§ti scena.daca o doare. visului ca tembrie. s3 ofere inseamna a suport mamai Autoacceptan- revela acele dimensiuni ce tin de „pata neagra" mama (elementul simbolic matern/feminin rece sj - revalorizandu-se de pe o noua pozitie. vede visul ca manifestare a modului de a fi in lume al individual. p. deturneazi sj modifica relatia autentica de comunicare. sonalitatii. semnificatia. op. Perls se exprima foarte frumos in menteaza plScerea. blocanta sj reface prin clarificarea sentimentelor §i atitudinilor. de o parte. O mare placere. abandonezi de placere." cit. o metafora combate minand-o sau extrSgand un sens nou. litand prin mijloace speciftce. §i „corvoada exprimarii indirecte". dezadaptative. se foiesje za u^or ceafa) T: de perplexitate. subtile sj timp acumularea frustratilata ilor. acestei senzatii plScute. (Jung. in detrimentul ambelor. El trebuie lasat sa vor- gafaie din greu. rezulta din urmatoarele: neaza transformSri in planul reprezentarii menemotional-motiva(iona!e ale simptomului echivalent. Este foarte «„C: Aveam 3-4 ani.

imaginea de sine mai bune autointelegeri echilibrat in baza unei ji C: Da.Fa-o ' Estf in deplinS siguram>. du-te de decat dac2 T. itei C: T: CTfa doi P asj catre el. comod imaginarul... terapeutulincurajeaza si „aie scenanuiu... confesiv): Imi seamana. in spatele mult. ma ignora. simti acum? ce mai si departe.. rentii. dar tot imi mai e frica pe scaunul tau §1 proT. . mai curajos. prin mine.i ma mai bine. situa^a. ( respira eu sunt un el §i urs. ci In exemplul anterior.i prives. Dar (zambes.. %i chiar mai tarziu.ui). Imaginea lui mi-e putin chiar neclara.. Acum rasuflarea si el. Ce acum? intelegeam. In foarte importanta pentru mine. lar ca baiat..... neretinut. ii simti scaun.. Ce pop face? legat . vede.. e ca mine.cin proprii subiectului.. C: Mic... §1 C.it sa-1 scop in a aia ca tata e rSu. (C raspunde T: E-n regula! Ai 115a reus..) T: Si ce faceai. ma liniswasca putin. spatele i§i intinde picioarele §i i§i sprijina degeteie. mimic* privire intrebatoare s.. partial ironic. ce catre terapeut). imaginezi acum ca te atli T: Iti propun sa-ti scaunului cu ursul dincolo de usS.. Sta cu mine. E bun"» C: Mult mai bine. nu-mi interzicea nimeni.. De altfel.te-ti intrebacreste). fapt. cu spatele la tine. .. putin urs stangaci.. da. T: Adu-1 mai aproape. P rm pe capacitatii clientului de a evolua deblocarea credeam ca bunica este moarta (apoi brusc. apoi ca un copi C.. din ce in ce mai forta aceasta.. _ vad urechile ciulite. mS incoC: Mai bine. miscandu-te in funie groasa. cunoafterii §i comportamentului a operat astfel indi- bebelus impreuna cu Tehnica aplicata terapeutica trans- C: E goala. T: Acum in ochi.. doar atat. evitante. Da. sta s. C: T: II vad din ce in ce mai simti .. fi am incercat sa provocam $\ clientul intr-un proces de re-asimilare re-personalizare a u ul lui.. concentrat executa scenariul mental (^iectui acum. pemas™c participativ. T: Ce crezi acum despre asta? Ce modeaza P" SC foarte bine. o clarificare |i la con§tientizare a modului in care se raporta sugestia s-o mult. in locul mamei. C: (amuzat) Ursul e doar un punct. bunicii •' mele ii form a re lipsea capul din cadru.Un fel de acum parcS nic. mai departe... sugereaza discre imil . notft de gravitate.. lnconjoaranul acesta multe on.. dorea neaparat curajos. vreasS-1 leg de se intampla.. din ce in ce oarecum intr-un pericol iminent. putut prezentul experimental. inainteaza un pas §i vezi ce pnve§te.. C: DacS nu s-ar putea ajup. cal-as. ma intelege. clasa I am - vazut o poza de-a ceilalji mea. §tiu acum.. putea intampla lumineaza intr-un nimic zambet larg.. Acum C: Cred ca de ating.tigterapeut. asta e! si orice copil cand se a autoacceptSrii.i Cum Ma te simteai atunci? iubit.. ursului din spate. L-as. mai tarziu .." Mereu ma gan- condu- ^ nonverbal. mai T: afirmativ. lasa-1 sa te priveascS 51 Foarte de esti foarte aproape cautandu-i pnvirea. mi-e fnca ceva.. el? T: Cum te simti fatS de tern ca ma ataca.. Am suferit ingrozitor. Peris. T: Sa inteleg ca tine? trage cu urechea la C: Oarecum. inapoi?! Foarte T: Ai putea aduce imagmea dispui cum vrei.. de loc metri. _ 51 in fotoliu. nu ma luminita care se stinge. Ce vezi. auzit care. actiunilor" transformative " adanc). dar u?or emotioMi-e nat. Tata. prins cu vinovat.. greoi sj serios.in mod pantomimic.. il pot privi... priveste initiativa rezolutiva rea privirii decristalizarea prim cas. Astfel. in fata nu observa nimeni..1 C: Pot sa-1 imping. dar nu sa-1 Da. dar. in acest caz? temeam de el sa nu C: ma surprinda vinovat §i T: Ce-ti place la atingand-o pe mama..alienate" a sinelui.. Imi amintesc despre el? distant mare §i ca nu mai $tii va aceasta §i Cum credeti ca se poate rezolfantasma sexuala din copilarie? acum 51 Pentru ca visez repetat acest vis? egal): Priveste ursul sj T: (ton calm spu- daca 1-as imobiliza. calm. mai face ursul? Ce mai il putin vinovat. am iubit-o pe ea mai unei parti . focahzator spre terapeut.. lega Cum te el contmua simp acum? sa stea include lent. C: Respins. reproiectandu-|i pas cu pas „scenariul" expeactional ^i riential. Parghia de reconstructie terapeutica a afectiv. Aducand trecutul visat in teme tata ma se lipe§te de mama. vine inapoi... .te) Ce curioasS e mintea omului! negative consecinta. apoi se pantomimic 51 respira C. te imi spunea: „tu e§ti baiat. C. cu pantomima. m3 simteam C: Puterea acum? linistea. Ai reus. (Apoi brusc.. (destins. Ce simp iar fotografia fiind prost facuta. In un punct.Ce ar putea s8 te ridica de pe scaun. de nelamunt. T: Atunci spune-i ce ai aici! C: Pleaca...„ pupm Vad doar . \\i funie groasS la dispozitie.. e§ti scaun cu tot.hi propun sa Priveste capul cu tot. de surpriza) Aaa!! Deci tata.. T: Ce-ti trece prin minte acum? C: Chipul tatalui meu.. Tmi place puterea. simultan in plan perceptiv. T: Verifica inca o E bine mainilor tale intinse mai departe scaunul din ce in ce teleghideazS expenmenteaza departe... cu care m-am inteles bine. linistft. Pe ea aveam voie s-o imbratisez. parcS C:Da! de spus. asa. Ce voia el §i ce am (f§i schiminteles §i simtit de fapt eu atunci!. nemiscat. s-a risipit. cont propriu. nu prea am fost atasat de mama. (executa spontan scot din camera acum ne-mi ce simti acum. 5. clientul 51-a reevalua s_i integra conflictele nerezolvate. Ce simp?s. el dorea sa fiu Ha Ha! e un urs cumsecade. roteste-1 pana nu-i mai ma-nfioara. cu ton sigur. nu §tiu. puternic.Ridica-te te rog de strans ursul de scaucedeaza ca si cum ai lega cu o gol din fata ta. putea aduce inapoi. fost ba pozijia. foarte rtrSns..cand eram din familia mea... se joaca tragandu-§i joci cu fantasmele T: Aha! inteleg ca te fantasma Vara-ti degetul intr-o (razand) vezi. Acum ma gandesc ca probabil. partial minciuna. nu prea neaceptat C: Apropiere. zarest. Mi-e teama serioasa. T: Asa. T. verifies legatura..'Cu ea puteam liber. §i C: Ceva mai ^ acum. trece adica un fel de mditeT: Trece prin tine. e o legatura intre el si care care m-ar fi putut pedepsi pentru o vina pe se se obiectele primare ale iubirii §i a putut opera cu mutatie atitudinalS pozitiva faJS de obiectul pe reiat'e inautentica. corelat cu mi§carea pantomimica.Ii sau ca te temi sa nu te auda. langS mama si ai o race. (insight! fata i lesat? usurat. C: ! deam T: Ce simti fata de ei? mai independent. tomimic ramai pe panambele maim (C preia intinde terapeutu. pana . incerci sa intorci scaunu T. da. bazata care stabilise sentimentul respingerii §i pe culpabilitate..te-1. nu intelegeam de ce nu e bine. lui? Ce descifrezi? T: Ce simti in privirea curiozitate. ma atractiei cum data legatura... mare^te-l atat cat convine. si atunci bunica a da.. de mai bine.. Vizuahzeaza 100 de metri. cu urs Ursul e bine legal in scaun.. . centrate pe frica fantasde autoritatea pedepsitoare raporuua la sexuale primare. apoi C: (zambet usor amuzat. am preferat-o mai mult pe bunica mea. T: fti place puterea. satisfacut). nu trebuie sa stai a^a de lipesd aproape de ea.. nu-i frumos sa a?a de mama. apoi devenit u§or amuzat): .. iu Impinge scaunul mai „exilat"... Vizibil relaxat. din moment ce eu simteam ca e bine. reasaza spontan in scaunul usor surprtnsa -) priveste-l E imobilizat?. Nu mi rau... tu 1-ai C: §tiu ca e la neclara. ar fi nu direct §i atent. a personalitat''.. partial amuzat.. din ce in ce ma. linistft si _ foarte curios.._ As. este un care solicits interactmne mereu ca pana pe la 7-8 ani. T.. noi am folosit Jucrul cu visul" in maniera clasica a lui F.. aici.. de care bine.(Se reasigura sau. aprobativ) camerei?.. Este imaginea ta... esti puternic. chiar daca nu m-ar fi vazut.. aproape. ce simti— mie imi era frica. 10. neajutorat. roteste-o! Pot sa rotesc fantasmele C: Ca sunt putemic. fata.. imaginatia sj vezt ce poti Foloses. dm ce in innoada bine fuma... . e doar tin cumsecade. adu-o mdarat!— Fa-o!. Puternic. Nu se intampla nimic. de natura sa creeze noi structuri in planul vidual.. eel cu urechile ciulite. inmuiat... eel ursul din vis .. Ei... El a experimental o o decompresie emotionala.Nu poate face asta aminteste-tjei to cotrolezi acum de scaun.(surade cu malitiozitate.Capitolul 9 Psihoterapia experienjiaia de grup gestalt-creativ - o provocate la „cre ? tere" 240 C: Se uita la mine sj sunt speriat. nu e bine.it? oricand miscarea mea de a ma lipi de mama. nivelul tensiunii afective s-a inconstiente s-a redus....

Cei „inteligent. Aspectul provocativ miicarii. Reich sj folosesc in mod era de parere ca redobandirea motilitatii prie experienja. Centrarea pe fiecare dintre un paianjen. p. dimensiuni ce tin de „pata neagra" a personalitatii doar un prilej de familiarizare cu terapia. rude sj fantezia. a gesturilor poate identifica cu orice element o (Feder. schimba actiunea. junghiana. Pentru ca drama sa capete mai mult realism. gestaltista. la nivel Trebuie sa mentionam ca Lowen a incercat sa gaseascS ni§te corelatii Intre starile emotionale §i manifestarile fizice. Ei aleg. o piatrS. incearca sa imbine metoda lui Lowen §i Rolfing. In central experienjei se afla cateva per- DacS seminarul weekend Visul unui membru folosesc miscarea ca instrument de provocare la grupului poate fi Ne putem folositS referi la miscare ca folosit in beneficiul intregului grup. ci ca sa fie cat mai adecvaji in nevroza lor. in timp ce teralui Reich (body therapies) folosesc foarte mult manipularea. cit. Nu sjiu cum va decurge cresjerea ta. ma produce numai modificari teoriile lui fizice ci mentale. El se fja bun inceput. Altii vin pentru ca sunt inteligenti sj IncearcS sS-sj intareasca imaginea de sine. tehnicile lui Schutz care folosesc miscarea ca instrument de provocare la cresjere. cit. ii provoacS in miezul non-existentei lor." De^i nu spun clar. mina o permanentS schimbare a personalitatii. Schutz inclina cStre body-therapies s. razna. pot interveni in derularea ei. pentru auto- pentru celalalt (idem. terapia prin dans §i prin mi§care folosesje miscare familiari piile cu ideile lui intemeiate pe teoriile material de re-asimilat re-cunoscut. 166). evident. Daca sunt „nebuni seriosj" vor dori sa fie sj mai . Poate prelua unul dintre roluri demonstrandu-1 regizor. patmnde mis.i unor specifice). in special Zin- miscare ca ra tensiunile despre care vorbesje referi la ker. nimic nu-i poate convinge. contrarii. a§a incat. Prin identificare pop sj inva[a ca multe dintre conflictele altora sunt ale tale sj zambi. 10-15 - grupul de fundal. sa te consjientizezi sa te frustreze in orice treziri (n. matusj. Indiferent apropiat de situatia. daca sunt intelecluali vor dori sa aibe cat mai mult material de ruminat. Continuatorii lui Perls. „Nu-mi iau nici responsabilitate pentru nici unul dintre voi." de la un motiv sau un sentiment pe care protagonistul il trece cu vederea. metode sunt alte persoane (cca. Exists terapeuji care mea de terapeut este sa pentru intregul grup (Zinker.. p. Schutz in „Joy. p. Fiecare casa. in. integreze in ea. din acest punct de vedere. este relevanta de dans terapie cu terapie verbaia. apud Stanton-Jones. deosebit al sj (Lowen. In vis exista sj un prinos de douS categorii de cli- in detaliu. iei Membrii grupului pot alege uri ale diferitelorpersonaje. p.cre^tere" - 243 „Eu cred cS in vis. 5) „Body Therapies sugereazS mi§carea ca provocare sj expresie. formarii prin cresjerea consjientizarii de sine. autodirectionatS (self-directed mouvement). El poate experimenta diferite dez- Reich insa. indeosebi in gestalt terapie sunt conectate tehnici ce [in pentru tofj membrii grupului. 1992." In opinia lui Perls sunt enri. iar terapeutul faciliteaza conturarea visului ca o experien^S dramatics 38-39) cre§tere creativitate. workshopul devine insa o „scen3" a restructurSrii sj transformarii de din este sine. psihodramatice. a§a cum apa nu poate uda spatele unei ra|e".78) implicat in aceasta in terapie creeaza drama devine o provocare Motivarea clientilor care si inceputul terapiei conditjile pentru autoimplicresjere liber consimtita". profesori. unchi. autodistructivi. Astfet combina Zinker modul clasic de lucru cu visele cu metodele psihodramatice. din viaja clientului. Perls. de fantezie. dar pe care un alt membru al grupului lecunoasje din proo forja. poate alege rolul care este mai aceste dimensiuni ale miscarii ne poate situa in tot atatea „universuri" terapeutice. asume responsabilitatea pentru terapie sa nu se Este vorba despre persoane semnificative accentueazS posibilitatea mi§carii de a activa. traiesje visul. panit sj re-personalizat. fiecare ligament. pentru ca la o functie. in sensul in care provocative sunt visele. Perls afirma ca 90% dintre acedia nu se due la terapeut ca sa fie vindecari. Aiaturi de vise. op. maniosj. te de abordarea terapeuticS a mi5carii. ne putem anume catre reaza.. resurse sunt lui. sj metafora. Vii aici din propria ta dorin|a. care poate sugera: esji un idiot" sj orice argumente ai incerca. „deter- (op. Acest tip de terapie restucturare autoasumatS: „Cine nu vrea sa-|i eteni apropiati. de sj elementele visului. isj visul Terapeutii care au aceastS orientare sunt «Gestalt Therapy Verbatim». Cel care relateaza visul ajuta grupul sS inteleaga O combinatie intre acesdoua abordari ar permite conturarea omului ideal. asemenea unui cor din drama antica). Acelasj lucru se intamplS sj cu ceilalti. expandig ni§te tehnici care scoperi. provoca sj exprima acele dimensiuni ce Jin de non-existen{a individului. pentru ca el desemneazS doar „tu insuti.seriosj".Capitolul 9 Psihoterapla experienfiaia de grup gestalt-creativ - o provocare la . fantezie aceasta te poate ajuta sa te autode- ramana suparati. dacS vrei sa o rien^a care-Ji va tine. freudiana. psihologic.carea. sentimentelor. dar beneficiarii acestei sj Unii vin din buna-credin^a.cit. A§adar. Parintele gestalt-terapiei pornesje de la ideea ca se poate invaja mult prin injelegerea a ceea ce se intamplS cu alte persoane. considers un catalizator: „Funcde la te ajute sa te trezesti. „Via|a emojionala a incercare a ta de a te opune acestei neuromuscular nu §i Alter-ego-ul expri- persoanei depinde de motilitatea trupului sau. ale sinelui.rii» oricarei persoane este asumarea propriei responsabilitSji asupra ganclurilor. (miscare sarcini la pentru executarea referi la intregul grup participa la drama care se contu- Prin viziunea sa asupra miscarii ca instrument de provocare la cresjere. Ida Rolf in W. 1974. sa te sinucizi. p. s3 experimental!!... Sj nu numai el. dupa ce s-a conturat o tenia sj aceasta tenia bale." F. cum se mai nume^te metoda Idei Rolf. este accentuat in prin mijeare care are in terapia prin dans parte §i mare pri- o bazS psihanalitica. Fiecare membru al grupului manipularea extenia. eel care a oferit grupului. 1 71). se autoexclud de al la experien^a trans- miscarea provoacS individului. ori sa incerci orice alta expe- schimba via|a. Perls. 172-173). de fapt. Voi sunteti singurii responsabili pentru voi InsivS" T§i clarifies. In terapia experienriala. ea conjine in sS identifice senzatiile corporale nepotrivite. Interpre- de fapt tarea unui vis poate modificatS nu numai de Diferitele terapii prin dans sj prin mi§care sunt influenjate de diferite terapii ver- posesorul visului ci sj de grup insa numai dupa ce posesorul visului a ajuns la o iirjelegere. ci numai sugereaza. pozitia. are ocazia sa-sj rezolve conflicte din trecut." aluzie la rezistenjS). sau ne putem miscare in legStu- soane care se ofera sa lucreze cu terapeutul." (op. despre ce trebuie sa facem emotiilor. Mi^carea ca provocare sj expresie folositS ca instrument principal de provocare sau ca instrument auxiliar pe langa metafora. etc. de metaforS. (Levy D. El poate interveni primim mesaje care §i il existentiale clare despre Jelul pe precum un avem in viatji. fn munca lui terapeutica a In- Majoritatea acestor terapii sunt intemeiate pe cercat integrarea miscarii cu analiza. de problema sa reala. putand polaritSti. incluzand sj lecturi demonstrative. terapii care au la bazS ideea ca producerea unor modificari in corp. Acestea participa la douS tipuri de activitSti: seminarul 51 workshopul sau atelierul de lucru.. p. animal sincer de dorinja de schimbare. comenta F. mambru al al grupului se visului - Ida Rolf. sa fie alter-ego- accentueaza aspectul restructurant al mi^cSrii. o masjna. §i ea posibilitatea de deblocare. vor combina „lucrul cu visul"cu metodele Reich. atat la nivel fizic cat sj .i" activate in interiorul Acum are ocazia sS le sunt recunoscutj de obicei printr-un experimenteze. nodSmanturi. in terapia experienrialS mi§carea poate fi 2. respinse. etc. §efi. negate ale fiin^ei. 1986. Sensul acestei descoperiri de sine este trezirea.3. „Desj nu s-a incercat inca o combinatie intre tehnicile lui Lowen 51' Rolf ar §i Lowen cu utilizarea simbolicS a posturii. pag. 53). Acesta este reponsabil doar pentru el insusj sj pentru nimeni altcineva. noi esen(a «cre§te. i§i Fiecare un avion. cu un organism care functjoneaza liber sj cu injelegere de sine insuji care i-ar permite fi foarte promi^atoare. in boala 51 in sSnState sj nimic alteeva. 77. Astfel. etc. K. In fiecare articulate.n. Rolul pe care il interpreteaza ii solicits. asta Eu imi fac treaba mea sj depinde de tu pe a ta. sa specific de a „stiu foarte bine ca mod cum spune fi Perls. sau vis. la bine sj la rau. provenit din pSrtile a- lienate. Folosim termenul sine fSrS majuscula. acolo unde cuvantul nu pStrunde. Perls focalizeaza" experien{a terapeuticS individual. de integrare. insS terapia prin dans §i prin miscare este intemeiata pe mi§care ca vehicul de acces la fenomenologia interioarS a individului. dar Creatorul dramei. sj in acelasj timp reflects human awareness" propune cre§tere.p. psi- hanalitica. re-stS- cu rezultate diferite in terapie.

capata instrumentul prin care sa se eli- Unii oameni vor consjientiza ca prefert sa ramana in propriul lor spatiu sj ca. Ei vor de sentimente? putea duce la incerca sa creascS tensiunea cat mai mult posibil. Membrilor grupului li s-a formeze un grup. aceasta fiind cauza ignorSrii lui de unii nu numai tinerea in aceasta pozitie este repetatS de cateva sa exori. prin mis. Aceasta insotitS dans. sj trupul are o „patS care ar permite manifestarea lor i-ar ajuta pe indivizi sS elarifice sj sa-sj integreze aceste sen- controlul voluntar. Cea mai eficienta metodS in acest sens este soana nu-sj poate manifesta agresivitatea fata perna. Maxilarul inferior este orientat Tnainte sj pe expresie de furie. membrii grupului se pot explora cat timp vor. Cum abordeazS Schutz tensiunea? I se cere fiecSrui vor continua panS cSnd individul va fi epuizat. nu numai Tn problemele legate in primul rand de postura. 51 Schutz mai mentioneaza sj „torturarea prosopuiui" (wringing a towel) „boxul cu umbra" (shadow boxing). fntr-o alta varianta a acescaz ca pertui experiment descris de Schutz. insS. de afectivitate. Ei se vor opune din interior sau din exterior persoanei rupere a care vrea sa rupa cercul. Se considers soana pe cei Cum decurge le. In final. • JmbrSncirea" (Bumping) a fost creatii in in care un membru al grupului a pus problema c3 nu este consjient de o parte a gru- momentul pului. Se considers ca persoanele vor opune „outsiderului" din exterior daca acesoutsiderul ta nu face parte din grup. loviturii in care sunt implicate spatelui. ii considers un intrus. in in fiecare sj integra sentimentele de ostilitate agresivitate. patrunda in spatiul celuilalt. acest experiment? Cei care sunt deja integrad in grup -vor forma un grup prin inlanUiirea bratelor lor. Altii consjientiza c3 teama de rejecjie ii irnpiedica sa bereze de tensiune. Li se cere mem- sentimente pe care nu numai c3 evita sa brilor grupului sa se adune impreuna.Capitolul 9 Psihoterapia experienjiala de grup gestalt-oreativ - o provocare la „crestere" 245 Schutz foloseste tehnici ce implica miijcarea. se cere sa aleaga o persoana din de grup in raport cu care simte agresivitate. cu care incercasem sa comunic. trupul va porni in mod natural inainte.sociale. exercitiu poate provoca o varietate de reactii. prin Influentat de terapia prin mi§care §i Schutz propune ni§te metode ce con^in msignifianta persoanei sj „M-am simtit liber. . sa in jurul %\ sS inceapa sa mearga camerei. picioare. 47-50). Ce ar putea sa-i impiedice pe acesti §i oameni sS constientizeze sa manifeste astfel sau pe scaun.care poate fi de Jipat sau alt sunet mesc dans-terapeudi junghieni prin analogie care iese la ivealS in mod natural.or. muschii Pentru a implica intreg trupul. Odata cu inidefaja exists rea miscSrii. p. Ca sj psihicul. trupul insusj este creat de experienta individului. muschi al corpului incepand cu fata continuand cu umerii. la miscSri dizarmonice. „Aceste experimente au la baza principiul ca sentimentele sunt reprezentate de parti specifice ale corpului. tocmai inceput sa se intensifice §i persoana cu problema s-a simtit libera sS atace sj ea. blocaje. ca „tinandu-l la distanta". Bra^ele sunt ridicate ca contactul trebuie sa se integreze in problema) puternic fata in fata cu sentimentele legate de fui. sS inchida ochii |i sa intinda mainile pentru a simti propriul lor spatiu. lor. in Acest exercitiu permite cresjerea coeziunii §i timente. cu atat experienta este (idem. Incercarea terapeutului sj a grupului de a lovirea unei perne sau unei canapele. de pozitii incorecte. care se formeazS foarte devreme in existen{a subiectului („muscles memory"). Schutz doar bra|ele sau problame pentru ale societatii contemporane. nu m-a mai eel interesat ce gandea despre schimbare in postura individului poate activa elemente blocate ale psihicului acestuia. Acest experiment le va permite membri ai grupului.care ii poate clarifica individului faptul ca manifestarea acestor sentimente nu este un lucru chiar atat de ingrozitor cum credea el.care individul isj cu celalalt. astfel ca ca tsj inhiba manifestarea indivizij reprimandu-§i in acest mod sentimentele. Terapeujii de orientare body-the-rapies vorbesc despre o „memorie a muschi-lor". spatiul din fata. mainipelvis. Strategia de percercului este aleasa in functie de cum ii vede care formeazS cercul. Din abordeaza cu ajutorul tehnicilor ce implica probleme legate de nevoia de §i miscarea de apartenentS. aceastS cauzS este de preferat lovitura in care este implicat intreg corpul. Pe urma mod gradual. pe podea Acesta este un sentiment impartasjt de foarte mulji oameni. (op. Schutz propune o de experienta terapeutica in care folosesje ca instrument de astfel provocare miscarea. au a inceput sS-1 imbrSnceasca fmbrancirea neagra" care trebuie identificata sj integratS sj ne referim la blocaje fizice. Pentru unii oameni. 48). contactul se poate ?nvS{a intSlnirea cu celilalt. dar e^uasem. Men- vor cauta contactul cu ceilalti. • „Plimbarea oarba" permite explorarea celorlalfi cepe pe membrii grupului ca fund preocupau de altii. Alte persoane ca persoanele integrate se vor opune „outsideruparte din lui" din interior daca acesta face deja grup insa nu este integrat. 55) Schutz lovi rezolva aceasta problems a dus la conturarea cerut acestei metode. bra^eje. Schutz folosesje astfel de tehnici sj in probleme legate de control. „lntrarea cu forta" permite confruntarea cu sentimentele legate de integrat." O asemenea experienta nu are pretentia de cu a fi rezolvat conflictele lui H in legatura semnificatiile lui ca persoana. spate sj nevoia de apartenentS. de la degete pana la cap. la tensiuni musculare. Schutz continua experimentul punandu-1 pe client sa ia aceea§i pozifie Acest consjienti de contactul lor cu ceilalti. li se cere sa creascS tensiunea. fn urmatorul pas i s-a cerut per- mai eficienta". le ceilalti este „A simti spatiul"." (ibidem. Li se cere inchida ochii integrate se ei. sj ei. Acest exerci(persoana cu bazat pe mijeare 1-a pus pe tiu H O propune ca individul sa stea in fata canapelei cu degetele putin orientate catre interiorul palmei sj cu picioarele depSrtate. In urma unei asemenea experiente terapeutice. cu ele. fn acest sens putem vorbi de „pata neagra" a trupului individului sau „umbra" trupului. rar sj sa se simta relaxat cat se poate de mult.. trarea cu forta" cu umbra psihicului. in mod neverbal. cu persoana „cu problesa ma" in centra. Societatea in care traim inhiba manifestarea acestorsentimente. „Cu cat trupul este implicat mai mult. cit. tensiunea este eliberatS us. „Outsiderul" ii va per- deazS sentimentele de ostilitate sj agresivitate. p. uman3 de spatiul normelor. stomacul. cum o nu- deasupra capului sj putin in spate.carii ca provocare sj expresie este evidentS in modul in care Schutz abor- impiedice de la a lasa ca inainte. Spaspatiul din tiul de deasupra.. Loviturile prin care ca instrument de provocare mi|carea. insa sa se miscarea sa se intample. care irnpiedica adesea satisfacerea acestei nevoi. degete. Nevoia concontact este enorma. Prin aceasta metoda muld oameni consjientizeaza gradul de tensionare sj cS aceste sentimente ar distrugere sau chiar la omucid.i simpla acum. . SS luSm. dar nici nu este consdenl in raport gatul. pe oricine vor intra in acesta. Folosirea mi$. tensiunea devine o stare atat de frecventa incat ei nu mai sunt constienti de faptul ca sunt tensionati. dar devin sj inconstiend in raport cu ele. in legaturS cu sentimentele de apartenentS. Problema contactului este una din manle soanei cu ceilalti problema stilul sa-i imbranceasca pe Ceilalti in cocos. La intalnirea cu celalalt. fn acest caz sa percepe membrii grupului in care doreste cStre intre. elemente care nu sunt straine de „pata neagra" a personalitStji umane. Schutz a observat ca persoanele pot discuta mai deschis despre sentimentele lor dupa ce au experimentat membrilor grupului sa se ridice. p. Sentimentele de izolare sj mine mis. legate de nevoia de control sau nevoia de afectiune.-de-lupt3. atat fizice cat sj psihice. • abordate |i cu ajutorul misrirfi. astfel de ( Break-in) abordeazS sentimente de izolare in raport cu un grup in nare pot fi Un exercitiu' care fi poate constientiza sj sj intre dorim> de a singur deschide conflictul §i dorinta de a fi cu care iji doresji sS intri. Tensiunea il irnpiedica pe individ sa se deschida la experienta. O experienta terapeutica care ar provoca aceste sentimente §i perimenteze controlul voluntar. picioarele curbandu-se in asa fel incat tot corpul este man implicat in mi^care. postura. in care itf dore§ti sa fii membru al grupului sa meargS in cere. Aceasta i§i va tine perna in fata §i persoana va i conjtientizarea celorlakj ca fiinte umane. de exemplu. Pe urma trebuie sS fie Experienta conversiei acestor sentimente in mis. insa posibilitatile de normelor tact care se integreaza in spatiul apar sociale sunt foarte putine la numar.In-. insa „taierea aerului". provocarea de aliea fost facuta. Teama spatiul de sub ei. in terapia experieiujalS. Schutz este de parere ca unele dintre blocajete fizice pot fi abordafe aici s. Astfel. Nu numai mschii. manifeste.

sj care sunt folosite de Schutz pentru abordarea problemelor legate de afectivitate sj de control. miscarea fiind valoroasa prin ea insa§i pentru coeziunea grupului. Rezultatele unor experiente romfinesti. §i confruntare cu sj veche stomac. • „Rasucirea daneza a degetelor" (Danish thumb-wrestling). insa. • „Izbucnirea" presupune forma rea unui cere. outsiderul va incerca sa rupa iveala dirnensiuni eficien(a'. cei intinderea ei.Diehl sj Komisaruk. hi acela§i timp de consjientizare §i integrare a lor. al individuariei. pentru dezvoltarea empatiei. sa-sj relaxeze fiecare la altui. care implica miscarea. o realitate interpersonala §i intrapsihica §i soana care constrange va inconjura persoana care se simte constransa. El va descoperi rapia prin dans prin mi§care. Persoana fie hodinamica miscarea in folosita mare parte sponfi ajutorul brajului in cotul caraia se sprijina. Unele nii^cari sunt foarte bogate in asocia^ii §i capteaza imaginafia grupului. inhibarea unor mi§cari §i sentimente. miscarea nu este numai provocare §i expresie ci sj factor de integrare al polaritStilor sj contrariilor provocate. preverbala Jones. Expresia se referS la traducerea unei stari interne prin Ia mainile sa cadS asupra cu problema de inhibijie. Aceasta persoana va fi trecuta de la un membra al gru- de-a lungul cercului. pitrunde. Cei ce se confrunta" altuia. 1994. pag. „Este mi^carile sunt pag. 2. la elementele de transfonnare ale Un membra al grupului psihicului (idem. pe coate. in elaborarea tehnicilor sj de terapia prin dans sj in care este folosita" mijearea in te§i cercul in orice mod. per- voca emojii. faptul ca competijia §i Schutz menrioneaza ostilitatea abordate cu ajutorul metodei Roll and Rock (Balansarea). fanteziilor.4. un pattern de rela- (terapeut Carmen Ponovescu) Acolo unde cuvanful nu mis_earea. Am spus ca Schutz. outsiderul incearca sa rupa cercul §i s3-§i ia un loc In cadrul cercului exists posibilitatea integrarii. Cu imagini. jurul persoanei care simte nevoia sa-sj testeze In terapia prin dans in mijeare. de a pro- face tot posibilul sa-1 tina in interiorul cercului. accentueaza la resurse neb&uite. va descoperi ca poate face fa^S unorsituatii in faja ca vehicul de acces fenomenologia Schutz propune si tehnici care abordeaza probleme legate de conobi§nuit. 30). terapeuti de orientare junghianS. apud de K. Terapia prin metaforg corporals Ea concluzioneaza cS capacitatea miscarii de a activa. Jones. Urmato- pului sj se descoperS Miscarea fund abordata. Jmpingerea" Din perspectiva psihodinamica miscarea este (Pushing). pag. tehnici ca un membra carora se bloca. dupa care persoana e a§ezata in asa fel meat tensiunea musculara sa fie redusa. in acest tip de terapie. de Individul se confrunta le prin miscare. cit. pag. consta in a§ezarea celor ce se confrunta pe podea. care sunt manifestari ale dimensiunilor incon§tiente represionate. 127). la ivealS teme arhetipale (paradisul. simultan.4. Atat Whitehouse cat sj Chodorow. Aceste „metafore corporale" pot fi mi§c3ri. 30). au la baza conversia sentimentelor in miscare. In mijlocul cercului este situat eel implicati persoanei isj lasa row intre oamenii care folosesc miscarea predominant ca expresie sau ca impresie (ibidem. op.. briior grupului. In dans-terapia junghiana. Intr-o alta varianta a acestui exerc(iu. folosita de bodyterapeuri.cari sunt insorite Este cazul unei studente care. capacitatea de incredere in ceilalri. constientizeaza" sj Modul rolul ei Inir-o alta varianta. legate de pufere. de imagini. represia acestor sentimente inseamna reprimarea fnlregii personalitafi. ea „serve§te ca legatura intre lumea vidul descopera singur miscarea facut conexiuni intuitive intre experienja miscarii §i vietile lor (apud Kristina Stanton-Jones. ii imaginilor artistice (mandala) transferalui (K.1. Chodorow este de parere ca cei ale c3ror mi§cari sunt insofite de obicei. sj prin miscare. pag. au introdus conceptul de „metafora corporala" (Body Metaphor). §i sa se lase pe seama memEa va fi trecuta de cateva ori de-a lungul cercului. in viziunea junghiana mi§carea este ca sj celelalte jnstrumente de provocare. trol. in timp ce membrii distant! compete. vad „mi§carea ca pe un instrument foarte puternic de acces la inconsjient §i de integrare a conrinuturilor incon§tiente in con§tient. O asemenea viziune asupra miscarii este unica in spatiul dans-terapiei. 30). in acest caz importanta este lasarea in voia miscl»rii. alt membra al grupului ii pune mana sub barbie sj altul va direcriona miscarea. Ea a folosit termenul de pune mana sub cap. Jionare cu ceilalri" (ibidem. 30). rolul mi§carii ca vehicul la Whitehouse a accentuat de acces la incon§tient. „Mi§carile pot reprezenta. Mi§carea da.Capitolul 9 Psthoterapia experienjtala' de grup gestalt-creativ insu§i - o provocare la „cre§tsre" 247 In funcjie de aceste percep^i asupra memdS Mi§carea la utilizatS in cadrul acestor tehnici brilor grupului. se apropie in primul rand de bodyterapii insa. cu scopul integrarii. Ea va incepe sa se relaxeze pe masura ce activitatea continua. rupand cercul. pentru explorarea viselor. „lzbucnirea" (Breaking out) sunt tehnici sau exerci|ii care folosesc miscarea ca folosita §i „ca instrument prin experienja rul pas consta in ridicarea acestei persoane de provocare sj expresie a sentimentelor legate de cativa membri ai grupului la nivelul pieptului lasat sa sj experienja nediferenriata este adusa in constient" (Fletcher. menrionam deosebirea pe care o face Chodo- prea mare se recomanda formarea a doua cercuri concentrice. • pana ce persoana va a§ezata pe podea. In timp ce in terapia psieste in nevoie de doua degete. pe umeri sj incearca sa se fmpinga catre podea. Pe urma persoana e apucata de glezne sj de incheieturile mainilor. persoanele care fonneaza cercul avand bratele legate unele de altele. Gilberman . Studiul de caz - Durerea de stomac Miscarea e provocare sj expresie. mainile lasate pe piept sau pe la nivelul . mai ales din punct de vedere psihanalitic. dupa cum el miscSrii. fiecare incercand sa-1 puna pe celalall jos. terapia prin dans prin care implies mi§carea. arhetipuri. 20). Alte miscari sunt prea concrete pentru a fi insofite de imagini sau au semnifica^ie numai pentru anumite persoane. posturi. Capul trebuie cada mod natural. ca de realizat ca nu toate insole de imagini. Persoana trebuie sa inchida ochii. referindu-se la sentimentele pe care individul e incapabil sa le exprime verbal. sfantul Graal). „Presa" este foarte eficienta in cazul unor isj conflicte nerezolvate. El va incerca sa iasa. 31) Asadar. In terapia junghiana miscarea este instru- control. p. implicaji in intimidarea persoanei vor incepe sa traga din mijlocul corpului. p. au toate c& nu respinsj s Sentimentele legate de nevoia de afecjiu- ge ideile reichiene. permiiand membrilor grupului sa impartS^easca o experientS simbolica. Gmpul va forma un cere in ne pot fi miscare evita manipularea externa. 2. 25). Cei trei membri. Aceste tehnici care au ca instrument de provocare miscarea sunt foarte eficiente in abordarea problemelor legate de control. wrestling). grupului incearca sa-1 {ina la cu aceste dirnensiuni. Tncepe impingerea. factor de activare a contrariilor sj. Leganatul va fi fi con- terapia junghiana miscarea poate doi sunt a§ezari ca-n oglinda. care au combinat elemente de psihanalizS cu elemente de gestalt sj NLP. iar impresia se refera cele mai bogate experience de^mi§care impiica atat senzajii cat sj imagini. indi- trebuie abordate cu Este foarte important ca ele sa fie bine mjelese. Adesea. de sale a fost influen|at menJioneazS. miscare. interioarS a individului. adesea. Este o activilate paralel cu in podeaua. „Rasucirea brajelor'' (Arm muschi al corpului interioarS §i lumea exterioara" (K. dupa coborare se face o pauza scurta. simboluri. Pentru accentuarea mi§carii ca instrument de provocare ni se pare foarte important sa Daca gmpui este dureroasa. Jones. rie persistenta de tensiune sj acuza o senzadurere in zona pudn de jumatate din de stomacului. pag. • „!mpingerea" presupune a sta palma in palma §i atunci cand cei ce se confrunta vor (I de acord." (ibidem. pun mainile unul Intr-o alta varianta. Persoana constransa va incerca sa scape de stransoare. Cei va incepe sa tinuat leganata. idem. „Rasucirea bratelor" permite explorarea aspectelor legate de putere. in viziunea lui asupra provocare sj expresie. . Pentru a reduce tensiunea de gatului va fi ment tana. cei care fonneaza cercul vor Toate aceste metode. pag. interpersonal^ sunt probleme care grija. in Tragerea poate fi putemica dar nu Ea va continua pana cand. sj imaginafie activa pentru a descrie procesul prin care miscarea spontana accede la incon§tient. in cursul unei sedinje de terapie prin miscare. „Presa" (The press)." (idem. pfltrunde pot provoca o amintire sau foarte important. Terapia prin dans §i prin migcare de naturS gestaltistS se centreazS pe aceste metafore corporale. Dans-terapeutii de orientare gestaltistS pun accentul pe folosirea miscarii in exercijii structurate. 123) Poate ca numai jumatate sau mai mis. melafore.

. Ma unduiesc.. in partea de sus. am plecat de la principal! ca disponibilitStile 15 i psihorelationale. incalzeste.. consiliere. putea in speran{a ca o salvare numai de acolo veni. Lupta cu dependenjele.. T: Vor sa iasa. alaturi de formatia teoretica %\ me- todologica. care postuleaza ca. master in psihoterapie. T: Incearca sa-Ji amplifici tremuml. In In abdomen. mai apoi Intai conpient (senzajia de incorsetare). A? vrea sa ma T: Ai vrea sa te 111151!.. asistenta sociala. Elena Vladislav. AI doilea treilea §i il lasa sa cada. dar e nemulrumita a§a ca §edintei. Gelatina nu te Iasa sS o simd? fii T: E%ti mfa§ata. „Lupta cu gelatina" s-a dovedit foarte difisine cilS. constituie prio necesitate cvasipermanenta. consul- Ampliftcarea identiftcarea cu organul dureros: (1) scnzatiilor neplScute Maria: T: Un . i-am cerut Mariei sa neclintita. . constiintei intr-o necon§tientizat $i apare la nivelul forma simbolica: paralizeaza astfel incat spate". il il dezin pSmailt. ale carornume Maria: Tot componentei tactil-kinestezice). Metafora corporals. dar nu prea. unul cate unul. eel putin in mii ani de exercitare a profesiei. o imbunatatire a imaginii anxietatii de sine. il sfasje Ce simtf cand te incolScesfi §i te unduie$ti? Maria: Durere. S. in echipe formate din terapeut §i coterapeut. Nu estf Nu (.) sunt libera. Tentativa de a mari deschiderea n-a avut succes. apoi afirmat descurajata: „Vine dupa mine".u Vladislav. Am recurs. te todologic. pentru a-i putea asista pe crezul nostru §i problemele lor" constituie altfi instructiunea inversa. empatie %\ dezvoltarea capacitStii expede autocunoastere... de autocontrol. organic (senzatfa (2) Trecerea de la nivelul de durere in abdomen) la nivel psihologic. Dar. prin urmare.. a fost intrebata: . spune ea. undeva^ primi faja. Pe tot parcursul groapa pastreaza o atitudine ambivalenta: pe de profesiuni. pentru ca orice miscare atragea dupS o nouS impotmolire.. stomacul §i intestinele sS se simtS lor sa fac5? mai bine! Ce le-ar place transfor(4) Operajionalizarea simbolului: marea „gelatinei" in „scutece": psihodramei Balint. in aparitia unei „bre§e in gelatina"... Tremura. inainte de a trebuie sS implica in profesia de psihoterapeut. ne-am ori- de perienta grupurilor experien^iale romane§ti orientare gestaltista) Maria: Sirnt nevoia sa-mi desfac un nasture (nasturele de la pantaloni). Ce mai ele? entat atenda catre ceea ce se vedea prin bres.. libera. Ce le incorseteazS? Maria: E ca o crusts (. asistarea terapeudlor in actiexpeune. Ei au condus. Fii intestinele. in acelasj timp. in plan somatic.. Primul este alb sj-1 arunca langa ea. plina de curaj.. la inceput sub forma unei senzarii de caldura.. corp.Capltolul 9 Psihoterapia experienjiala de grup gestalt-oreativ - o provocare la „cre?tere" 249 248 AceastS durere. Cum e sa fii infasat? Unde Ce e in fata ta? Maria: Ebine. Cum Maria: „scutece": Exista un element T: In spate? Maria: Sirnt intestinele. Ce §i simd acum? Maria: Sunt infas. Scutecele.. Gelatina un echilibrul emotional constituie conditii tatea acestor esentiale in exercitarea cu succes a ne pori spune? Ce se tntampla cu tine? Nu pot sa ma misc. stomacul.p scadere a |i Maria: Sirnt ceva plScut in ochi. Evident. autocunoa§te-te optimizeaza-ti portamentul %\ activeaza-ti propriile resurse.Poti sa faci ceva ca sa ai mai multa luminS?" Raspunsul a fost: „Nu §tiu dacS-mi da voie din . Sirnt c& se impreuna cu 25 de tineri lerapeuli. psihoterapie fost beneficiarul unui stagiu de fi Dialog fa{S in (6) „Gelatina" se personiflca. incearca' sS saptamanal de coordonatorul programului . iar efectul scontat a vizat o capaobiectivabila a maturitatii emotionale. Situajii §i formarea terapeutjlor (Ex- orice ini^iativa de mi$cate. axat pe acum? (se uita in spate) Ce problema dependent materna/autonomie). Unduieste-te. aici %\ acum. din Universitatea Bucure^ti (peste 250 de persoane). descheie-d nasturele. tremura tare? cand stomacul tremura asa tare? %\ mai tare. fii con§tient de tine. cu §i fara invaluie.i fii T: Foarte bine. Sunt Tncorsetate. maturi- Cum e „stomacule".nevrotice.. caldura %\ invaluie tot corpul. §i-l da apei. In cap. ^fiwnul SPER include 2 5 de membri ai Societal de Psihoterapie Experientjala Romane. T: Cum e cand gelatina se unduie in jurul tau..§i perete de gelatinS. era simbolul a fost opera^ionalizat. care se opune aceslibertaji. la fel de puternic. Renuntarea la mure e Tremura. ingroapa AS patruiea e de culoare nedefinita.. comun intre gelatina s.. lasS-te sS tremuri. (3) Acjiune prin non-actiune: Crearea unei mai greu de abordat.. T: Fa o mi§care.. Sandu ioatia. Scopui general al experimentului a fost riential si/sau a narii metaforice in Ce vor ele? Cum gelatina parea invincibila. prin metoda grupului interactiv moment. Scutecele au totusj tants psihosocialS. peclagogie. psihopedagogie §i sociologie. o are de multf ani e aproape permanenta. In ambele cazuri..i himina vedea cerul... desfa-ie! (5) Dar in stanga? §i in stanga.i pantomimic 5! verbal simultan). psihologi §i asistenti sociali.ata. se implies real si desfajoara pe de altS parte pasiva (exerciriul se Durerea de stomac pare a fi consecinta.. T: Incolacesie-te. Maria: Ma mcolacesc.. T: Las-o sa circule prin ochi $i sS coboare in torace. cand tremuri a$a? Ce' Maria: Se apropie.. T: MiscS-te catre spate si spune-mi ce se Tntampla. T: Ce simti cand se apropie? Maria: avantaj: sunt detas. formate din cate 10-12 studentf ai facultatilor de psihologie.. AI rupe in doua $i-l dSruie cerului.. Diana Vasile. Lasa caldura sS Stoica. in special pentru psihologi asistenti sociali. Maria este posibilitatea de a se misca. pe care o asigura programa actuals §i de invatSmant. autoexplo- - ... iasa din incorsetarea de Timp de 9 luni am desfasurat un program intensiv formativ.S. In brate. Maria: In spate nu-mi dau seama. inconpient (simbolul gelatinei): Consecinta a fost stea nemi§cata.abile.26 de grupuri de optimizare comportamentala. §i chiar a venit. fa|S cu mama: §i T: Du-te da-i-1! (i-1 da) Cum te simti igieng sau de optimizare comportamentalS §i de mentals. prin autoexplorare ?i cre§tere rimentare.. In picioare. Acest „ceva" rSmane.. comreaza-te. in praciica psihoterapiei experientiale de grup. a altor tendinte. scapi de Darindreapta? in dreapta. Concentreaza-te asupra stomacului %x fa-1 sS tre- Maria: T: scutece.. se unduie si intestinele. misc... supervizate infirmS existenja unor cauze organice. sce2. o parte. Laura Surdu.' Maria: Pasji intervenjiei au fost urmStorii: T: libera sj coboare si sa-ti cuprindS tot corpul. il „ExperimenteazS. brese in „gelatinS": este rosu. In gat. a simti? (Exerciriul continua prin tehnica jocului de rol. a citStii Maria: Ar vrea sa acolo. cum ea isj dorea mai multa lumina. Avand in vedere c3 beneficiarii programului nostru de asistenta terapeutica \x optimizare cu sunt tineri ce se pregStesc pentru profesiuni specializari in psihoterapie.2. tremura. lipsita de scutece. Maria sj le scoate cu efort. vor T: Da. a autoacceptSrii.tient intre libertate %\ o dorin|a puternica de autonomie „ceva". Prin transformare. T: Atinge gelatina asta . la este orange.h. A fScut totusi un pas inainte. Anaiizele facute Maria: Se unduie sj. sa te traineri. prin care ea putea Maria me- sincer. e ceva gol.4.) ca o gelatina. pentru t'ei s.i spune-mi ce simri cand o atingi (vizualizare in imaginar cu angajarea T: Unde simti caldura? in ochi. Manda Milrofan fi grupul SPER* optimizarea disponibilitajilor relajionale ^de comunicare. a unui conflict incons. dar $j le scoate.

a sj rise. echilibrul. Avaisutilizarii acestor tehnici consta in caracterul lor indirect. veractivare. comuni- comportamente. de a se perfectjona sub aspect relational. si Evaluarile repetate video dent. permi'tand subiectului sfi dinamica interac{ionalfi le-au dec!an§at sunt: • comunicarea efectiva 51 autodezvaluirea creata in grup. precum sj prin tehnici psihodramatice axate pe situarii sj feedback-ul grupului cu valence corective. scenariile utilizat. structurand jocul de rol §i transpunandu-1 intr-o zona a imaginarului complet lipsita de rise. de autoac- spontane ale unora dintre problemeie de contact interpersonal. Lucrul cu metafora este nu numai deblocant §i activator in procesul analitic sj autotransformativ. se produce treptat efectul de „cre§tere sau maturizare psihologica". metaforice spontaneitatea. a resurselor de care dispune fiecare. de hensive a unui suport empatie. celor bazate pe metafora corporals' . evitandu-se orice dependents terapeutica. • dobandirea unei experience de a lucra cu sine. improvbatja muzicala sj comunicare prin ritmuri. empatie relatiile ?i sti- randu-se |i autocon§tientizfindu-se. sa se autovalorizeze ^i sa actio- Evaluarea dinamicii de grup psihologice individuale a modi- acestorexercijii de restructurare psihologica s-au neze liber. atat pentru ei. scalele de assertivitate. o cale de a-1 face nu doar in sigurantS . developarea §i con§tientizarea unor probleme ale subiecrilor. expresivifatea provocative de insight. Pe de alta parte. Am de aseme- de autorezolvare. sj am introdus tehnici artterapeutice: ajuta pe • Asistarea sj formarea terapeurilor prin me- desen in grup sj modelaj in lut. in modificarea self-gestaltului. autentice. in special a acelora de consilier sj psihoterapeut. creswrea autoafirmarii 51 cooperSrii. ca sj pe inregistrarile unora dintre §edintele de supervizare 2. §i orientata" dominant gestaltist. Aceasta a cdruia s-au putut produce restructurari benefice §i de propriile lor opriuni acceptate §i verificate. fiecare consrientizand ca nu este singurul care are • de ceilalji in sensul §i unei receptivitafi compreinregistrarile autor personaj al propriilor sale scenarii. namentul formativ pe Prin riential caracteristicile grupul expeputea spune ca. sj experien^ de participa la „crestere impreunS". ci 51' un excelent „diluant a! rezistenjelor" sj un catalizator al autonomiei dispusa cunoaste pe mulativ in ai{ii. i mai avizat al propriei Strategia de lucru experiential a respectat sj autentice. de martorsj de evaluatorsj evi- anumita probleinS. anxietSjilor sau deficitelor aduc argumente certe tajul semnificative ale lucrului cu metafora. acest prim nivei de lucru a fost asigurat de coordonatorul programului (supervizor) sj teama de ceilalri. restructurarea a asertivitatii. disponibilitati autoexplorarii interexplorarii cu ajutorul si exercUjilor -suport sau provocative. sj corpora! sunt prin procesele de sj Una dintre tehnicile de baza a fost cea a - de rezolvare a problemelorautoa- metaforei corporale bolica in grup in cadrul §i sculpture corporala sim- echipe sj cu receptivitatea participantilor la proiectie restructurare. ale confuziilor. Elementele terapeutice pe care chiar cific perspective descoperirii resurselor §i posibilitaji- care se alchimizeazS treptat Metafora este doar creuzetul terapeutic in sj in deplina con- lor rezolutive. relatSrile multora dintre subiecrii care au resimfit efectele pozitive ale experimentarii rimentarii „aici acum" cu sine sj cu grupul. in favoarea posib.250 Capitolul 9 Psihoterapia experientialS de grup gestaft-creativ - o provocare la „cre§tere" Considerand ca absolut necesare pentru exercitarea profesiunilor cu impact socio-uman. recunoasjerii capacitarilor personale s-a sprijinit substantial in antreinregistrarile audio-video cresterea empatiei. Dintre cele 26 de grupuri. situapile si maturitatea sj rezonan|a sj afeetivS - sanogenS. Am la la reproiectare de sine constructiva. de sfatuitorul eel fiinte. saptamanal. extindere a experientei de sine. tehnici audiovizuale. intrucat pe parcursul procesului terapeutic subiecrii invaja sa devina ei-in§i§i. asupra acestora resemnificarea Toate aceste postaze alternative sunt experimentate prin tehnici ca cea a metapoziti ilor. sale. exercitjile de comunicare nonverbala prin diverse modalitSti senzoriale. dans-teconstructia grupului din obiecte aflate fost la indemana. ci §i §i res- Aplicarea de cStre echipele de terapeuti in formare a programelor experientiale exersate sj imbogJtirea lor intr-o maniera creativa. ceea ce create implicarea sj confera afirmarea sj reeunoasjerea libertarii ceptare sj sau apSsarile lorsufletesti. de restructurare de tip gestaltist .autoexplo- de a oferi suport comprehensiv. pe parcursul a trei luni. in conformitate cu stilul de lucru al fiecarei ponsabil de deciziile sale sale strategii autor al propriilor bal Tehnicile provocative de tip metaforic. deschise. prin sine. confimiarea stimularea in grup rea expresivitatii si ji creativitajii. perceptual §i actional in baza prin inregistrarile video. stimularapie sj efectul securizant al grupului posibili- mecanismul analogiei §i proiect. Toatc aceste tehnici au folosite ca suport pentru constientizare de sine.iei. ceea ce permite sub forma mascata a jocuiui experiential. selectate in functie de aptitudinile sj disponibilitatile de personalitate. adaptativ. spe- unor serii de situarii §i scenarii experienjiale concepute de noi §i uneori chiar de subiec{i. cat %t pe aceasta cale §i analiza transformativa. Insight-urile realizate tatea abandonarii distorsiunilor cognitive prin tode interactive de consjientizare si restructurare. chestionarul de empatie emotionala A. prin experimentarea de modalitati de interactiune inedite. Efectele in consecinta. in cre§terea expresivitajii personale §i a sigurantei de sine. cu sj prin intermediul grupului. impulsivitate sj incredere in sine ale lui Vernon Coleman). cogm'tiile §i spontaneizarea comuniciirii verbale §i nonverbale. nivelul de congruent psihologica. 2 au fost in stagiul 2 (6 luni).calizarea sj defenselor. uneori surprinzatoare ale mentalului. sj antrenament fonnativ. optimism. ce au constituit calea de acces la autoanaliza 51 autocon§tientizare. cat si pentru terapeutii care au conavut un cert efect facilitator al reiariei formator-moderatori de grup-practicanri. timp de 90 de minute. de a se reevalua interpersonaie. in final tofi participanexperiment sj-au constientizat §i dezvoltat capacitS{i!e de a se autoexplora §i de a-i tii ale tuturor sedinjelor psihoterapeutice desfasu- rate de trainerii-cursang cu propriile lor grupuri. si dus efectiv grupurile de optimizare. concepandu-se se experimenteze pe sine.!i!a\ilor de personalitate cum ar 51 fi creativ- itatea interpersonal flexibilitatea. Astfel. sumate. prin tehnica scaunului eol sau prin . am abordat o strategie experientialS. - ficarilor (castigurile obiectivat in corecjii ale imaginii de sine din terapeutice) prin metode obiective (inventarul de personalitate CPI. in stientizare de sine stSrile. matur. metode de autoevaluare comportamentala 51 inregistrarea opiniilor participantilor beneficiari.grupul statuar sau sculpture de grup. multinivelarS: 1 nea jocul de cile rol in toate variantele sale. tehni- personale • 51 a responsabilitarii. atitudinile. ca cat sj ac{ional cale excelenta de dinamizare individuale §i de grup. darin acela§i timp prein grup. atSt la nivei simbolic. precum §i un suport imaginativ. in modificarea atitudinilor fa{5 comportamentele personale. lucrul cu parjile eului (polaritarile) sj disponibilitatea de a primi oferi ajutor sj cre§terea autostimei prin capacitatea de a-i aljii. 51 dezvoltare a resurselor Participantii la grupuri au devenit progresiv constienri ca grupuri de viitori practicieni. sa le modifice in funclie grupuri: fiecare grup a parcurs 12 intalniri experientjale. - autoexplorarea prin metafora. atat individual. Tntr-un parteneriat egalitar la procesul terapeutic. subtil provocativ. sa creada in resursele lor personale sj sa le experimenteze in reulitatea lor existentiala. asupra siesj. sj fara care nonverbala sj tehnici expresive corporale 51 cu suport artterapeutic. bazat pe capacitates de autoanaliza . • posibilitatea de a adopta sj experimenta noi atitudini. cu scop formativ. in calitate de sj proiectul devemrii de sine. a importantei personale pentru imaginii de sine a relator intragrupate. modelului experiential. empatia sj umorul. Mehrabian sj N. conduite sj au stimulat procesele de autodezvoltare scenarii metaforice. §i regizorsj actor. expesi reducerea rezisten|elor fo. si debloca §i sa se simtS experimentale a subiectului. am avut in vedere ca grupul in sine este un factor terapeutic sj optimizator. prin teste 3. corespunde in cea mai mare masura nevoilor membrilor de a se autocunoaste si autoafinna. principiile exprimarii libere Epstein. in special a experienjelor traumatizate ca o modalitate de situariilorfiscenariilor metaforice prin rezolvari creative. prin chiar demersurilor terapeutice asimilarea si comparative intre Tnceputul §i finele programului. sincere.tehnica scaunului gol.

retragere/implicare. avand totodata §i avantajul de a suscita spontan experiments lumea". rusjnea. cognitivS §i comportamentalS simullan. constituie tot atatea posibilitS{i la Exercijiul este relevant pentru reacjia de localizare a demersului terapeutic gestahist transformativ. cu suport respirator §i asonor. de marurizare afectivS. " pejtera . mania. dar este interesant §i pentru §i provocative. relevant pentru relajia autoizolarii sau excluderii sociale . parjolit. animal sau chiar din mentals. pentru autoreglare. neperseverenta. evaporare-seceta). purifiearea etc. anxietate. depresia area sj autodistrugerea. Vom prezenta in continuare cateva dintre situatiile sj scenariile inetaforice elaborate de neputinta. problema libertade miscare. constructiv. propun sa ofere sj sa impunS corectii. apoi experimentarea unor alese |i stSri psihologice . planete. . dedublarea §i transfigurarea. tiei relevant atat pentru rela{iile dintre diversele roluri chiar §i decat rezultatele semnificative la testele distrugerea Experimentarea spa^iului. o activare a resurselor fiecaruia §i o integrare armonicS in dinamica de grup. - devitalizant. a pozujilor sj sensurilor personale in sistem). crea initiem subiectul sj evalua tor tii nujrferim p ejtii. paternitate.. generozitate. accesibil. trezireaasfirnjtul.' sj puterea de a persevera. viul - rasaritul soarelui forfota vietarilor acalmia neviul sj de integrare in mediu sj in relariile interumane. tendinja la izolare. insight-uri privind cu tatal adecvat. Exerci|iul pennite conjtientiprivind: caldura emorionala.exercitju de tip sculptelor constitutive: negativa - distorsionarea. alunecos sau uscat. - feminina proiec^ia eu-lui feminin. agresare. strategiile transfigurare. rfibdare. tenacitate. ajustat reaiitStii sj vocative pentru experimentarea stSrilor afective individuale si colective de tip-limitS: seceta. agresiune (v. Seria' acestor exercitii de baza se continuS cu multe alte scenarii. intoleranta. ceea s.teama. receptivitate. spajiu intergalactic etc . imaginea de sine negativa. suportiv. cu impunere. artificialitate. neincrederea in sine.prin exercitiul autoregenerarea.autoasumarea de roluri ale elemenfoe sateliri. abrupt. inundatfa. gaura neagra. respinse sau ambivalente. increderea sj neincrederea in sine. cum ar fi „con- furtuna sj sj calmul. senzitivis- adSpost/insecuritate. modele sj „hrana" emoJionalS sau informationala. bland. sj mul. lipsa de suport. Vizionarea casetelor video in dinamica evolu- strucjia" unui „peisaj" de catre grup. maltratare. raceala (inspira teama). cu menriunea ca ele fac parte dintr-o succesiune de exercitii structurate securizant. dominarea.i tezic-postural in grup). Experimentarea unor roluri alese liber afectiva sj rela^ionala in grup a 5 elemente- de subiecri. mai responsabil. rece. altruism. tehnicile trebuie cu elementul apa. vante pentru rela^ia cu niascuiinul. blandeje. toti. fobia sociala etc. cu experimentarea starilor oolare - pSmSntul sau relieful constituie urmatorul element cu valoare simbolica in jocul experiential in grup. satisfSc§ndu-sj nevoile de cresjere nu doar in cadrul limitat al terapiei. intr-o maniera ordonatoare. izola- mul suspiciunea. acceptate. teama de obstacol. in direcfia corespondents cu devenirea fiin{ei in ecosistem. dubitatia. annonios. atracjie/respiiigere. ma- subiectilor ale grupului ca intreg experiential. Tehnicile sj metodele noastre de lucru nu m enja ce prilejuiesje ulterior insight-uri rele- sau i§i Experimentarea stSrilor developate de aceste metafore corporal-afective de grup se lui. din partea subiecjilor participant!. cum ar fi perceperea spajiului inte51 con§tientizarea de catre subiec|i a capacitafii limitelor in a oferi sj a rior §i derularea unei calStorii iniaginare. in functie de propriile solutii. agresivitatea. cu variante provocative afective: • oceanul . membrii la o experienJS comunS de culina sj cu lumea. experimentarea modului in care frun|i te con- le de autoimbolnavire. cu nasjerea. protectia. Ea constituie sj pentru par- vietarilor prin poluare. autoritatea. steril. poluarea fluviului sau bfocajul simbol: • muntele („construi{i impreunS din - mediui construit. impre- optimizari tehnice profitabiie terapeutic. problemei §i pierderea sentimentului viului versus fertilizant masculin. Acestea se succed intr-o ordine naturals sj totodata logica. ci insotesje de insight-uri relevante pentru reac^ia la constrictie. suport. Startle evocate prin experiment sunt in corelarte greu de abordat. perseverenja. • aplicate |i in intampinarea sj nevoilor campia §i principiu feminin fertilizant. planta sau copacul preferat). cu developarea rela|iilor intragrupale. protectie. . reactfa la apSrare mai ales ulterior.. Fiecare devine important pentru struiesje. In legaturS cu acest element noi am conceput o serie de 3 exerci|ii corporal- prin aceasta i§i recon- extinde integreaza imaginea de sine. protectie. barajul (schimbarea cursului fluviudezvoltare). rezistenta la agresiune prin subminare (apa care erodeaza. manie 51 al sj frustrate. §i cotidianul. sj relajia cu mama. comportamentul §i andu-se mai realist grupurilor participa Reevalu- postural-afective de consjientizare a sinelui rela|iilor sale sj egoism. el poate" pescui mai mult sau mai putin. inundatia versus retragerea. cu obstacolul sau cu blocajele interioare starea de imbolnSvire.exercitiu sului analitic de consrientizare restructurare ral-kinestezic-auditiv-vizuala.antrenand exercijii adecvate cu suport sonor-kines- constituie un scenariu metaforic pentru nesigur. grupului. stabilitate. polu- dealul - suport simbolic pentru principiul de a intra in contact ahji. sigurantS. rigiditate. ci creeaza chiar mecanismele psihologice prin care persoana poate obtjne pe cont propriu toate aceste achizi^ii.exercitiu de t ip sculotura cinetica.suport simbolic pentru principiul matriceal nefertilizat §i raportul cu femininul. de pricepere 51 rabdare. vitalizant constituie modalitati frecvent utilizate de noi. pentru dificultajile de adoptare a identitajii O serie de alte situajii metaforice nez.apa (exercitji de reprezentare cu suport kinestezic-auditiv-respirator in grup. sentimentul vincvSfiei. de reprezentare postucu variante pro- pe reprezentarea postural-senzoriala. atat in forma pozitiva.de grup cu sonorizare. orasul disponibilizand persoana pentru credere optimizare. zari empatie. lucrul versus tatal inadecvat (aspru. cat sj soare sau sori. „aici a primi protecjie. aparjinand unorelemente din regnu! mineral. a 51 chiar unor simptome nevrotice sj - fobii. de grup. mis. cu obiectele parentale sj cu instabilitate. ci in modalitatea de a-§i descoperi. .care . integrate prq cesj • fluvial . re/sociabilitate.tere sporita. resurselor personale. starea de insecuritate. extrem de grupurilor poate fi mai relevantS decat argumentarea observatiilor noastre experimentale. de a acum". principiul ordonator. ori cultatilor cum cu faci fata difi- timp. pulbere stelara. atractie vereus sterilitate. primitor. im- pulsivitate. identificare. egocentrism. protectiv. noi nu oferim solu^ii. sunet. interiorul unei case.ca once 'pescar.metaforice. autoconfirmarea. obsesia.252 ne gocieri ale' Capitoful 9 Psihoterapia experien|iala de grup gestalt-creativ sprijina - o provocare la „cre^tere" - 253 partiior Eu-lui. mistificarea. abandon. sub numele „SS statica in grup. '5! trupurile voastre un munte stancos") experi- social (strada. mortificat). blocajul. vindecarea. ci il ajutam sa devinS pescar" Dar. sensul regenera- ambivalenta. cooperare. sen- sul libertSlii individual unitSrii colective. Parafrazand un vechi proverb chi- distruge barajul pe dedesubt). cu identitatea masfeminina. • prin exerciriul „zidul". de sine. monosirea. rigiditatea etc. plecand de la elementele fundamentale: care aer (vibrate. §i §i turS corporals cineticS de grup. respingere. intoleran|a. calm. curarirea. maleabilitate. §i siguranja. dezvoltSnd o experienta de cunoas. diferemjatoare se pe care antreneaza terapeutul intre membrii ticipant la grupuri o modalitate supIimentarS . dizarmonic. jena. neprimitor. simbolic corespunde activeaza trairi §i Toti experimenteaza cu sine Tmpreuna. identitatea tern matrice germinativa. incapajanare. ritm.. racealS. uscaciune. cuprind jocuri simbolice interactive de grup. - reevalua constructiv prin exercijiul „darurile". toleranja. in conformitate cu viaja. arid. sj cum facem fata in atrage sj a respinge. vegetal (samanta. resursele de autovindecare versus resurse- feminine. necunoscut/cunoscut. lini§te. casa. schi- cu raporturile cu maternitatea. in varianta stagnare. de loc. relapile cu ceilalji. imaginea uterului experience in legatura ce faciliteaza procesele de consjientizare stimulare creativa. laeul exercitiu de reprezentare postural- cald. Desigur. autoacceptarea. comete. Se pregatesje astfel sj se experimenteaza terapeutic terenul comportamentului creativ. vizibil. sau cum - i{i po|i activa resursele noi sj experimentate in grupurile terapeutice. criticis- supSrarea. dar sj persoane comunitatea). seducpe versus blocare. coeziunea de tern (construct in comun a unui mic sis*solar . lipsa de rezonan|S afectiva. „cubul". autorejeciia. cat §i pentru jocurile de rol psihologice aplicate. constructive sj asumate in le peisaj. creativitate.

Aceasta sedin0 a fost ultima la care a participat M." V: „Noi. Rezultatul a fost un foarte mare zgomot." Am descris metafora §i fantezia ca instru- A: „Nu mi Tu ai s-a parut o comunicare conintervenit ( „Cu cine voiai sa intri in relafie?" „Cu S sj cu D. In experimentul cu grupul C improvizafia muzicala a pornit de la comunicarea.. a functjonat ca pretext pentru analiza ma asta intrebam cum de nu se plictisesc. G: „Asa P: cat ceva. „Am sa. putSndu-se face deplasarea catre problemele reale (problema de integrare a lui V sj problema legata de intole- membrilor grupului tie. mobilizat. sticle de plastic. mai ales intr-un grup necunoscut." lor. Am simfit ca m4 m{elege cineva." nu m-ai lasat. de lucru cu sine sj de automodificare. s-a centrat sj S: „Fiecare voia si se impuna la ceilalfi. Daca pului. nu prea am putut intra in relafie.ele anterioare a frumoasaV' (apud Feder. V: „Eu o {ineam pe a mea." Ad: „Ba te-am lasat pana la urma. acestora. M-am gandit s4 aduc pufi- menfionat cS neavand instrumente muzicale." De fapt. Fiecare era preocupat s2 se auda" pe el". observatorii. la iveala aceasta metoda este spontaneitatea. Ea ne pune in legatura cu fenomenologia noastra interioara. Mi se Am venit s5 transmit un mesaj. pare ridicol tot ceea ce facem aici". improvizafiei coleetive"." Am inceput cu un salut. Nu comunicam cu S. Stoica §i R." la Metafora sj fantezia de grup.6. Dupa trairea experien^ei a urmat o analiza la moment. in primul rand. V: „S nu mi s-a parut violenta. prin sunete. ne-au comunicat cum sj au trait „Eu am incercat sa bat chestia aia dar nariu transformativ colectiv poate Astfel. care au participat protagonisjii sj observa- na melodie. metoda improvizariei coleetive a func{ionat ca provocare. in grupul muzical. D a intervenit pentru a aplana disputa. care zitiv aceasta experienfil. cu valenje transformatoare. De fapt nu caut grupurile. Juliette Alvin a introdus „metoda Un alt membru - al grupului." . De aici operarea. „Suntefi in haos. Mai intai. Au inier- du-ma eu. La un moment dat ma gandeam de ce nu „o dau" pe instrumentul celuilalt. sunt gata de autodezvaluire. In acelasj timp. De fapt. spunandu-li-se ca in mo- m-am cu simfit bine. Majo