Proiecte Excel rezolvate Exemplu 1.

Analiza curbelor cererii şi ofertei În urma cercetărilor de piaţă, valorile corespunzătoare cererii şi ofertei (în zona punctului de echilibru) pentru un produs P se prezintă astfel (atât preţurile, cât şi cantităţile sunt exprimate în unităţi convenţionale): Preţ 20 40 60 80 100 Ofertă 5 9 14 25 31 Cerere ( Ct ) 50 43 24 13 4 Cerere modificată (Ct+1) 55 48 30 18 9

Valorile Ct+1 sunt estimate în ipoteza creşterii veniturilor reale ale consumatorilor în anul următor. Presupunând liniară evoluţia cererii şi ofertei (ipoteză plauzibilă local, în jurul punctului de echilibru), să se găsească ecuaţiile dreptelor de interpolare pentru cele trei curbe şi să se calculeze cantitatea şi preţul de echilibru pentru cele două nivele ale cererii. Rezolvare Se introduc datele din tabel într-o foaie de calcul şi se creează un grafic conţinând cele trei curbe pe baza datelor problemei (figura 1) :

Fig.1

Se vor adăuga pe grafic cele trei drepte de interpolare ale curbelor cererii şi ofertei utilizând următoarea procedură: Fig.2. 1. În opţiunea Add Trendline se stabilesc parametrii corespunzători modelului ales. Se alege tipul de regresie – liniară – (în conformitate cu ipoteza problemei că seturile de date prezintă o variaţie liniară) 1. Din meniul Chart se selectează opţiunea Add Trendline.

Se selectează seria de date pentru care se determină ecuaţia dreptei de interpolare (de exemplu ”Oferta”)

Fig.3.

1

22 75.5.852 X – 12. Fig. prin care se obţin coordonatele punctelor de intersecţie.57 Cunoscând ecuaţiile celor trei drepte se pot afla coordonatele punctelor de intersecţie dintre dreptele cererii la cele două momente de timp şi dreapta ofertei. Se repetă această procedură şi pentru celelalte seturi de date. Se obţin ca rezultate următoarele cantităţi şi preţuri de echilibru :  y = ax + b   y = cx + d x= d −b a −c Preţ de ad − bc y = echilibru a −c 70. Se remarcă formulele introduse în celulele G9. S-au obţinut următoarele ecuaţii pentru dreptele de regresie (dreapta pentru ofertă are panta pozitivă. În urma acestor operaţii se va obţine un grafic pe suprafaţa căruia s-au adăugat dreptele de regresie pentru cele trei seturi de date şi ecuaţiile analitice ale acestora (figura 5).66 Cantitate de echilibru 20.H10. conform seturilor de date respective Se marchează caseta pentru afişarea pe grafic a ecuaţiei dreptei de regresie Fig.08 Y = -1.611X+ 111.606X + 103.06 Y = -1.4. putem organiza datele obţinute într-o foaie de calcul în forma prezentată în figura 6..40 22. celelalte au panta negativă): dreapta ofertei : dreapta cererii iniţiale Ct : dreapta cererii modificate Ct+1 : Y = 2. Punctul de intersecţie a două drepte pentru care se cunosc ecuaţiile analitice se află pe baza formulelor următoare: Pentru a rezolva cerinţa folosind facilităţile Excel. 3.30 2 Cerere iniţială Cerere modificată .În subfila Options se introduc numele asociate dreptelor de regresie liniară.

6 Observaţii Cererea şi oferta au în general reprezentări grafice curbe. dependenţa cantitate-preţ nefiind liniară. precum şi prin estimarea marginii superioare a erorii globale consemnate în punctul de intersecţie. Peste acest nivel al preţului.C16 se modifică în formulă valoarea elasticităţii conform datelor problemei (-0. Celulele C6. cât şi grafic pentru evidenţierea curbelor determinate şi a ecuaţiilor acestora..Fig. se poate adopta un model liniar.8 pentru un preţ mai mare sau egal cu 58 um. exponenţială.500 um. Intervalul de calcul va fi pentru preţuri cuprinse între 50 şi 60 um. oferind atât suport analitic.0) Observaţii: între două linii de calcul din tabel variaţia preţului este ∆ p = 1 um. corespunzătoare unui preţ de 50 um. pe baza formulei elasticităţii cererii : unde: e= ∆Q (%) ∆p (%) ∆ Q (%) = Qi +1 − Qi ∗ 100 Qi si ∆ p(%) = p i +1 − p i * 100 pi Se creează. Să se stabilească preţul la care se recomandă să fie vândut produsul P.17 şi este constantă până la un preţ de 55 um.. pentru celulele C11.). Acestea prezintă o mare uşurinţă în utilizare. Analiza asupra ecuaţiilor analitice şi a coordonatelor punctului de echilibru se poate rafina prin realizarea unui calcul referitor la eroarea punctuală comisa prin folosirea ecuaţiilor dreptelor de interpolare ale cererii şi ofertei (în locul curbelor reale). Elasticitatea cererii faţă de preţ este Ec/p=-0. unde: ∆ Q(%) = e * ∆ p(%). Datele din coloana a doua pornesc de la valoarea iniţială de 600 bucăţi. Pentru studii locale ale curbelor respective şi în cazurile în care eroarea comisa nu este semnificativă. Excel conţine instrumente specifice performante pentru efectuarea calculelor de regresie de orice tip (liniară. Elasticitatea cererii Compartimentul de analiză a pieţei din cadrul unei societăţi comerciale realizează un studiu referitor la piaţa unui produs P.25 pentru preţurile de 56 um şi respectiv 57 um şi de –1. cunoscând următoarele date: costurile fixe sunt de 17. 3 . În tabel. Exemplu 2.25 şi –1. Prima coloană conţine valorile preţurilor din intervalul de analiza menţionat în problemă. valoarea 0 este un argument al funcţiei ROUND care indică rotunjirea la întregul superior.17*100/(100*B5)). Puterea instrumentelor implementate este valorificată cu adevărat în cadrul unor aplicaţii cu seturi de date ce conţin multe valori şi unde precizia estimării este unul dintre factorii cei mai importanţi. (de aceea pi+1 – pi nu apare explicit în formulă). etc. putere. Cererea pentru produsul P este de 600 bucăţi la un preţ de 50 unităţi monetare (um). Pentru o celulă valoarea este calculată conform formulei generale: Qi+1 = ROUND(Qi + ∆ Q(%)*Qi). un tabel după modelul din figura 7. neliniară de mai multe tipuri: polinomială. formula pentru o celulă (de exemplu C6) este : C6 = ROUND(C5 + C5*(-0. iar cele variabile de 24 um/produs.C15 se completează pe baza unei formule care returnează valoarea rotunjită la întreg obţinută din suma dintre cantitatea corespunzătoare poziţiei precedente (Qi) şi variaţia de cantitate calculată pe baza elasticităţii cererii (∆ Q). într-o foaie de calcul.8). Rezolvare Pe baza datelor cunoscute se efectuează calculul cantităţilor pentru care există desfacere pentru fiecare nivel de preţ. elasticitatea devine –0.

H15)). În acest cadru se urmăreşte evaluarea nivelului cheltuielilor de publicitate necesare pentru atragerea unui număr suficient de turişti. care are la baza presupunerea că modificările preţului sunt procentual mici. care să asigure rentabilitatea minimă a societăţii în perioada menţionată. Formula inclusă în celula D18 este de determinare a profitului maxim (D18=MAX(H5. Datele prezentate sunt exprimate în unităţi convenţionale.. Rezolvare Din analiza problemei propuse rezultă că ne aflăm în faţa unui model matematic simplificat al unei probleme cu o singură 4 .7.numărul de turişti care apelează la serviciile societăţii se estimează pe baza unui model neliniar simplificat de marketing (bazat pe dependenţa număr turişti – cheltuieli cu reclamă) determinat în cadrul unor studii anterioare. Observaţii Formula folosită pentru calculul elasticităţii este în realitate o relaţie de calcul punctuală.772 um. Exemplul 3. care furnizează următoarele elemente: . costul variabil unitar (E6 = C6*24). egală cu a costurilor fixe (F6 = 17500). Analizând rezultatele înscrise în ultima coloană se constată că valoarea maximă a profitului este 1. Utilizarea facilităţii “Goal Seek” în rezolvarea unor modele cu un singur parametru O societate comercială prestatoare de servicii turistice doreşte să-şi dimensioneze cheltuielile pentru perioada sezonului estival. cererea este elastică.turisti r = 400 + 5 * C helt .nivelul minim de rentabilitate al societăţii pentru perioada vizată presupune obţinerea unor venituri minime lunare de 140. Pe ultima coloană se regăseşte profitul sau pierderea obţinută ca diferenţă dintre veniturile totale şi costurile totale (H6 = D6 – G6). . În acest scop s-a întocmit un studiu de marketing. . iar la valori absolute subunitare ale elasticităţii corespunde o cerere rigidă.statistica anilor precedenţi indică o variaţie naturală a numărului de turişti astfel: în luna iulie numărul turiştilor este cu 10% mai mare decât în iunie. Fig. . corespunzătoare unui preţ de 57 um/buc. Pe baza datelor prezentate se cere să se determine nivelul minim necesar al cheltuielilor promoţionale astfel încât în fiecare luna să se atingă cel puţin pragul de rentabilitate. unde trebuie stabilit nivelul optim al preţului de vânzare pentru un produs astfel încât valoarea totală a veniturilor din vânzare să fie maximă. conţin produsul valorilor din coloanele B şi C (exemplu: D6=B6*C6 ) – preţ*cantitatea_vândută. În coloana F valoarea înscrisa este unică. reprezentând venitul total. pe baza formulei : N .Celulele din coloana D.000 um. Analiza tipului de elasticitate este importantă pentru rezolvarea corectă a problemei încasărilor totale. pentru care se acoperă cheltuielile efectuate determinându-se pragul de rentabilitate al producţiei unui anumit produs. masa =100 um. Pe baza unui model similar cu cel implementat în problemă se poate determina preţul minim de vânzare al unui produs. iar în septembrie numărul turiştilor scade cu 14% faţă de luna august. În coloana E se determină cheltuielile variabile totale prin calculul produsului dintre cantitatea vândută şi 24 um.societatea poate presta servicii turistice pentru un număr de maxim 40 turişti/zi (ocupare de 1200 zile\turist pe lună). în august creşterea faţă de luna iulie este de 2%. Costul total din coloana G se obţine din însumarea valorilor din coloanele E şi F (G6 = E6 + F6). În cazul în care se efectuează studii asupra unor intervale care conţin variaţii importante ale preţului este recomandabil să se utilizeze o relaţie de calcul a arcului elasticităţii: Ecp = ∆Q P + P2 * 1 ∆P Q1 + Q2 Dacă coeficientul de elasticitate are o valoare absolută mai mare decât 1.reclam a .veniturile medii zilnice estimate pentru un turist au următoarea structură: cazare =70 unităţi monetare (um). alte activităţi =30 um.

. Conţinutul celulelor din foaia de calcul este următorul: Celula Valori/Formule Observaţii C6.. Lansare Goal Seek din meniul Tools Fig.C8) Venitul zilnic estimat pentru un turist C12 Iniţial 0 Celula de modificat.I6 Constante Variaţiile procentuale lunare ale nr. apropiindu-se din ce în ce mai mult de valoarea exactă. Programul Excel dispune de un instrument specializat pentru astfel de probleme. turişti F7 =C14 Număr de turişti în iunie G7 =F7*(1+G6) Număr de turişti în iulie – mai mare cu (F6)% ca în iunie H7 =G7(1+H6) Număr de turişti în august I7 =H7(1+I6) Număr de turişti septembrie F8.3. datele iniţiale se introduc într-o foaie Excel (figura 1) în care se realizează modelul propus: Fig. Particularitatea modelului este că se cunoaşte deja valoarea dorită (valoarea ţintă) pentru venituri (pragul de rentabilitate) şi se doreşte în fapt determinarea unei valori de intrare (cheltuielile promoţionale). prin modificarea valorii unei alte celule. Fig. care influenţează direct formula respectivă. 5 . Instrumentul “Goal Seek” permite atingerea unei anumite valori într-o celulă care conţine o formulă. 2.. Acest instrument realizează o serie de calcule ciclice. ca şi cum ar efectua încercări repetate.I8 =(F7.. În aceste cazuri modalitatea de abordare obişnuită este lucrul în sens invers (pornind de la răspuns să se determine o valoare de intrare). Pentru rezolvarea problemei propuse. este totodată şi celula ţintă a analizei După implementarea modelului se lansează instrumentul “Goal Seek” din meniul Tools/Goal Seek … (figura 2).1.I7)*C9 Veniturile lunare (număr de turişti * venit mediu lunar\turist) F11 =MIN(F8.I8) Cele mai mici venituri lunare din perioada analizată.necunoscută – cheltuielile cu reclama.. va conţine valoarea cheltuieli promoţionale C14 =400 + Sqrt(5*C12) Formula modelului simplificat de marketing F6.C8 Constante Veniturile pe categorii – date ale problemei C9 SUM(C6.. care efectuează o analiză în sens invers – facilitatea “Goal Seek”.

Fig. Fig. Să se aleagă cea mai bună variantă (cu randamentul maxim la sfârşitul perioadei) ştiind că: . iar dacă nu s-a găsit o soluţie exactă se indică valoarea soluţiei curente). Exemplul 4. la expirarea termenului unui depozit se creează automat un nou depozit bancar pe acelaşi termen fără cheltuieli suplimentare şi cu suma iniţiala sporită cu dobânda aferentă perioadei precedente (dobânda se capitalizează). În figura 5 se prezintă aspectul foii de calcul după realizarea calculelor şi înlocuirea valorilor cu rezultatele problemei. . iar apăsarea butonului Cancel va conduce la menţinerea valorilor originale în foaia de calcul. Alegerea variantei optime de constituire a unui depozit bancar . Variantă Termen Tabelul nr.000 um şi doreşte să-şi constituie un depozit bancar pentru o perioadă de un an. Observaţii Instrumentul “Goal Seek” este deosebit de eficient.1 Dobândă anuală 6 . Aceasta prezintă rezultatul prelucrării datelor (anunţă dacă s-a găsit sau nu o soluţie exactă.Va apărea o casetă de dialog în care trebuie setaţi parametrii de rezolvare ai problemei (figura 3).4. Se constată că nivelul minim necesar al cheltuielilor cu reclama pentru atingerea pragului de rentabilitate este 21. All Levels şi prin apăsarea butonului OK vor apărea selectate toate celulele care contribuie la valoarea celulei ţintă. Celula rezultat este F11 (nivelul minim al veniturilor lunare) şi ea trebuie să atingă valoarea impusa de problemă (140. Special.371 um (celula C12). Rezultatul rezolvării (dacă s-a găsit o soluţie) este afişat într-o altă casetă de dialog (figura 4). cifră care se va completa în caseta de text To value (trebuie completată obligatoriu o valoare). eventualele greşeli de modelare putând conduce la valori fără sens.5.se pot constitui depozite pe termen de 1 lună. conforme cu rezolvarea problemei. “Goal Seek” poate fi utilizat la rezolvarea unei mari varietăţi de probleme care presupun parcurgerea în sens invers a drumului urmat pentru găsirea soluţiilor. Problemele cu mai multe variabile (liniare sau neliniare) se rezolvă prin utilizarea instrumentului “Solver”. Pentru a determina care sunt celulele legate de formula din celula ţintă se selectează celula ţintă şi se alege din meniul Edit. Exemple clasice de utilizare a acestui instrument sunt probleme de determinare a ratei de creştere necesară pentru atingerea unui obiectiv de vânzări sau determinarea pragului minim de rentabilitate a unei afaceri (nivelul vânzărilor pentru care veniturile acoperă cheltuielile). În final se va completa ultima casetă de text cu referinţa celulei care se va modifica (C12 – cheltuielile cu reclama). În caseta de dialog care apare se vor selecta opţiunile Precedents.dobânda la depozitele cu termen sub 1 an se capitalizează. 6 luni şi 1 an. La finalul rezolvării.000).calculul dobânzii capitalizate O persoană fizică dispune de o sumă de 10. .nivelul dobânzilor pentru cele 4 variante este menţionat în tabelul 1. dacă se apasă butonul OK valorile din foaia de calcul originală vor fi înlocuite cu noile valori. 3 luni. O atenţie deosebită trebuie acordată realizării corecte a modelului problemei. Go To. . dar poate fi utilizat numai în rezolvarea unor probleme cu o singură necunoscută (cu un singur parametru variabil).cheltuielile de constituire a depozitului se consideră nule.

75% Rezolvare Pentru a putea compara performanţele unor variante de investiţie.95% pe an la depozitele pe 3 luni).7. Fig. Exemplificarea completării funcţiei EFFECT pentru varianta 1 cu depozite pe termen de o lună este redată în figura 7. Comparaţia se poate efectua pe baza valorii dobânzii anuale efective în fiecare caz (prin capitalizarea dobânzii la depozitele cu termen sub un an) sau pe baza valorii finale obţinute în fiecare variantă (suma efectiva disponibilă după un an ). pv. Pentru calculul dobânzii efective anuale se utilizează funcţia EFFECT.6. Calculul dobânzii efective anuale (dobânda reală) Prima metoda realizează calculul dobânzii procentuale efective care se obţine într-un an prin capitalizarea dobânzii nominale (de exemplu se va constitui la fiecare 3 luni un depozit pe termen de 3 luni cu dobânda anuală de 5. Aceasta este o funcţie din pachetul de funcţii financiare (Insert – Function – Financial – Effect) cu sintaxa următoare : EFFECT(Nominal_rate.95% 6. type ) unde : rate = rata constantă de creştere a investiţiei pentru o perioadă (în cazul nostru se consideră nivelul nominal al 7 . Pentru aceasta se va utiliza o altă funcţie financiară Excel – funcţia FV (future value).V1 V2 V3 V4 1 luna 3 luni 6 luni 1 an 5. Se realizează în acest scop o foaie de calcul EXCEL în structura din figura 6. Metoda I. Această funcţie are următoarea sintaxă: FV ( rate. Fig.95% cu suma iniţială mărită de fiecare dată cu suma aferentă dobânzii pentru depozitul anterior expirat). nper. acestea trebuie aduse la un element de comparaţie comun. npery = numărul perioadelor componente pentru un an (exemplu: 4 perioade de câte 3 luni pentru un an sau 12 perioade de o lună pentru un an). Metoda a II-a. pmt. Calculul valorii finale a investiţiei A două metodă de rezolvare presupune compararea directă a sumelor obţinute la sfârşitul perioadei de investiţie (după un an).40% 5. npery) unde : Nominal_rate = nivelul nominal al ratei dobânzii (exemplu: 5.35% 6.

Exemplul 5. variantele propuse putând fi comparate direct pe baza unuia dintre cei doi indicatori calculaţi (nivelul real al dobânzii anuale obţinute sau valoarea finală a investiţiei). Decizii investiţionale pe baza calculului valorii viitoare Un investitor doreşte să aleagă varianta optimă pentru o investiţie. comisionul perceput la depunere (la subscrierea de noi titluri) şi comisionul perceput la retragerea din fond.F17 Fig. 5. dar acesta este deja un alt tip de problemă. Conform celor prezentate mai sus. B. pv = valoarea iniţială a investiţiei (în cazul nostru 10. Principalele caracteristici luate în considerare pentru aprecierea fondurilor mutuale sunt creşterea medie săptămânală. pmt = sumă fixă adăugată în fiecare perioadă la investiţia iniţială (la problema noastră nu este cazul).8.9.000 um). Analiza unei astfel de probleme se poate extinde în cazul fluctuaţiei nivelului nominal al dobânzii în cursul perioadei investiţiei. cu utilizarea funcţiei FV în celulele F14. adică : 5. 4 pentru varianta 2. Fig. El are de ales între posibilitatea investirii la un fond mutual (sunt luate în considerare 3 fonduri mutuale cu performanţe şi caracteristici diferite : A. type = un indicator de flag (0 sau 1) în funcţie de modul de adăugare a sumelor fixe suplimentare (pmt) la începutul sau sfârşitul perioadei. 2 pentru varianta 3 şi 1 pentru varianta 4).95%/4 pentru depozitele pe 3 luni. Depozitul bancar poate fi constituit pe intervale de o lună sau de 3 luni. Observaţii Prin aplicarea uneia dintre cele două metode prezentate problema este în acest moment rezolvată. C) sau a constituirii unui depozit bancar. Fonduri mutuale A B C 8 .35%/2 pentru depozitele pe 6 luni).4%/12 pentru depozitele pe o luna. 6. completarea parametrilor funcţiei FV se poate realiza ca în figura 9. Pentru rezolvare se modifică foaia Excel conform figurii 8. nper = nr. total de perioade (12 pentru varianta 1.dobânzii pentru o perioadă.. Se constată că varianta 4 este optimă în condiţiile prezentate în problemă.

00% 3.33% 0. Pv . Comisionul perceput la retragere influenţează doar valoarea netă obţinută la sfârşitul perioadei investiţionale. Să se aleagă varianta optimă de investiţie în condiţiile precizate mai sus şi să se comenteze alegerea făcută. Pentru variantele de constituire de depozite trebuie calculată suma economisită lunar.38% 1. Investiţia este programată pe termen de 1 an (52 săptămâni).11 9 . Nper . Pmt – suma investită în fiecare perioadă (constantă pe durata investiţiei). Fig.10. Investitorul dispune de o sumă iniţială de 2.00% 1.00% Pentru depozitele pe termen de o lună dobânda anuală este de 6. suma iniţială cu care începe investiţia. Rezolvare Pentru compararea variantelor investiţionale şi alegerea celei optime se va calcula valoarea finală a investiţiei rezultată în fiecare variantă. Valoarea economisită şi investită lunar se calculează astfel: S u m a lu n a r a _ = S u m a s a p ta m â n a l5 2 _ a* 12 Pentru fondurile mutuale care percep comision de depunere.41% 3. Type ) t unde: Rate – rata dobânzii (rata de creştere) pentru o perioadă.7%. care reprezintă rezultatul brut în fiecare varianta investiţională folosesc funcţia de calcul a valorii viitoare FV. Pm . Valorile din linia a 16-a.00% 0.000 um şi ia în considerare posibilitatea economisirii şi investirii unei sume de 50 um săptămânal. care returnează valoarea viitoare a unei investiţii bazate pe plăţi constante şi pe o rată constantă a dobânzii având următoarea sintaxă: FV ( Rate . Nper – numărul de perioade luat în calcul. Pv – valoarea prezentă. care cuprinde şi valorile finale rezultate în fiecare variantă investiţională (figura 10): Fig.Creştere săptămânală Comision depunere Comision retragere 0.2%. Pe baza datelor problemei se creează o foaie de calcul Excel.00% 0. iar depozitele pe 3 luni au o dobânda anuală de 7. Valorile nete calculate în linia a 17-a conţin valorile corectate cu comisioanele de retragere. În acest moment datele privind valorile finale rezultate pentru toate variantele pot fi comparate şi se poate alege varianta optimă. În figura de mai jos se pot vedea toate formulele folosite pentru rezolvarea problemei. suma suplimentară investită periodic (săptămânal) trebuie corectată (diminuată) cu acest comision. 0 dacă plata se face la sfârşitul perioadei).00% 0. Type – tipul plăţii (1 dacă plata se face la începutul perioadei. Este vorba de un calcul de dobândă compusa cu suplimentarea periodică a sumei investite. după care banii se retrag. Acest calcul se poate realiza prin utilizarea funcţiei FV (future value) disponibilă în Excel.

Condiţiile problemei stipulează realizarea calculului dobânzii la sfârşitul perioadei de plată. Calculul în această variantă de restituire este simplu. dobânda. putându-se efectua iterativ (valorile pentru momentul k de plată fiind calculate pe baza celor din momentul (k-1)) sau direct pe baza formulelor matematice specifice. În aceste condiţii. Plata se face prin anuităţi posticipate şi cu dobânda posticipată. Problema vizează categoria de împrumuturi cu dobândă fixă pe toată perioada de restituire. astfel ca suma rămasa de restituit va scădea liniar pe tot parcursul restituirii. Există numeroase modele de calcul a rambursării împrumuturilor.D7 E3 F3 G3 C4 E8 F8 Formula =C19 =C19/C20 =C3*C21 =D3+E3 =C3-D3 =G3 =SUM(E3. Rezolvare Printre cele mai comune aplicaţii ale calculelor de matematici financiare care sunt utilizate în practică se află şi cele legate de operaţiunile de rambursare a unor împrumuturi. restituirea se poate efectua în principal pe două căi: prin plata unor amortismente egale (ceea ce va conduce la plăţi inegale) sau prin plăţi constante pe toată durata de restituire (amortismentele calculate vor fi diferite în cadrul diferitelor plăţi). putând fi utilizat în diferite tipuri de aplicaţii care necesită calcule financiare de dobânzi compuse sau alte aplicaţii similare. În plus pentru o investiţie la un fond mutual trebuie analizate perioadele minime de menţinere a titlurilor achiziţionate şi penalizările suportate în cazul unei retrageri mai rapide (aceşti factori nu au fost consideraţi în aplicaţia de mai sus).). Pentru aplicaţia dată ambele variante s-au implementat în tabele similare situate în aceeaşi foaie de calcul (figura 11) pentru compararea facilă a rezultatelor. ci şi de factorii de risc implicaţi (performanţele anterioare ale unui fond mutual nu constituie o garanţie pentru evoluţia viitoare. Principalele elemente legate de operaţiunile de rambursare a împrumuturilor sunt: valoarea împrumutului V0. Prin anuitate se înţelege suma totala plătită la un moment dat (amortisment + dobânda calculată la sfârşitul perioadei pentru suma restantă la începutul perioadei)... Comisioanele de depunere şi retragere reprezintă de asemenea elemente importante de apreciere a oportunităţii de investiţie. Varianta de rambursare cu amortismente egale Principiul de restituire cu amortismente egale împarte valoarea împrumutului V0 la numărul de plăţi. Alegerea variantei investiţionale trebuie să ţină cont nu numai de parametrii nominali de performanţă.E7) =SUM(F3.. Rambursarea unui împrumut prin anuităţi temporare imediate Să se întocmească tabelul de amortizare pentru rambursarea unui împrumut în valoare de V 0 = 200. legate de condiţiile diverse stabilite la contractarea acestora. Amortismentul reprezintă partea din împrumut achitată cu ocazia unei plăţi (fără dobândă). perioada de restituire. Dacă modelul de investiţie ar fi fost corectat cu aceste penalizări. ratele dobânzilor sunt variabile.000 um pentru care dobânda este de 15% pe an. etc. Valoarea unei plăţi va cuprinde pe lângă valoarea amortismentului (constantă) şi dobânda aferentă sumei rămase de restituit pentru perioada de plată. Să se interpreteze economic rezultatele. etc. tipul plăţilor. Să se analizeze ambele variante de plată.F7) Observaţii Valoarea iniţială a împrumutului Amortismentul Dobânda pentru suma de la începutul perioadei Plata curentă Valoarea rămasă din împrumut Noua sumă iniţială este valoarea rămasă la sfârşitul perioadei anterioare Total dobânzi plătite Suma totală plătită pe parcursul restituirii 10 . ecartul între performantele investiţiei bazate pe depozite bancare şi cea în fonduri mutuale ar fi fost mult mai redus. Formulele introduse în celulele foii de calcul pentru varianta de restituire cu amortismente egale se prezintă astfel: Celula C3 D3. Exemplul 6. perioada de restituire este de 5 ani şi plăţile se efectuează anual. Programul Excel dispune de funcţii financiare destinate calculelor de dobânzi şi plăţi eşalonate.Observaţii Alegerea unui fond mutual nu trebuie făcută strict pe baza celei mai mari valori a creşterii medii săptămânale. cu amortismente egale sau cu anuităţi egale. Funcţia FV este un instrument puternic de calcul financiar disponibil în Excel. numărul de rate.

11 . Fv – valoarea după ultima plată. PPMT(rate.Type) – calculează amortismentul corespunzător unei perioade. la un împrumut cu dobândă constantă.C19) =-IPMT(C21. Cele două variante analizate în aplicaţia propusă prezintă caracteristici distincte.C20. în cazul în care există mai multe variante.B12. Pv – se va completa cu valoarea iniţială a împrumutului.C19) =D12+E12 =C12-D12 =G12 =SUM(E12. În acest caz amortismentele şi dobânzile au valori diferite. plata unei sume totale mai mari este compensată de egalitatea ratelor şi mai ales de faptul că primele plăţi sunt mai mici decât în cazul restituirii cu amortismente egale.12. zero dacă plata se face la sfârşitul perioadei şi 1 dacă plata se face la începutul perioadei.Nper.Per.. Per – numărul perioadei pentru care se efectuează calculul. dacă împrumutul se achită integral va fi zero.D16 E12 F12 G12 C13 E17 F17 Formula =C19 =-PPMT(C21. Nper – numărul total de plăţi (rate). Pentru o prezentare elegantă a rezultatelor se poate realiza şi un grafic comparativ al dobânzilor şi amortismentelor în cele două variante de restituire a împrumutului.Pv. Deşi prima variantă (amortismente egale) va necesita plata unei sume mai mici privind dobânda totală aferentă împrumutului (90. pentru o decizie optimă trebuie luat în considerare nivelul prognozat al inflaţiei.55 um) există şi argumente pentru alegerea celei de-a doua variante (anuităţi egale). astfel că într-o astfel de situaţie poate fi preferabilă varianta a doua). Astfel.315. se bazează pe calculele privind modalitatea de restituire.B12.Fig. În acest caz. restituit prin anuităţi egale.E16) =SUM(F12..F16) Observaţii Valoarea iniţială a împrumutului Amortismentul Dobânda pentru suma de la începutul perioadei Plata curentă (rata) Valoarea rămasă din împrumut Noua sumă iniţială este valoarea rămasă la sfârşitul perioadei anterioare Total dobânzi plătite Suma totală plătită pe parcursul restituirii Observaţii Luarea unei decizii pentru alegerea unui împrumut.Fv. De asemenea. restituit prin anuităţi egale.Nper..Fv.Type) – calculează dobânda pentru o anumită perioadă. Pentru varianta de restituire cu anuităţi egale programul Excel dispune de funcţii specializate de calcul: IPMT(rate. Varianta de rambursare cu anuităţi egale Varianta a doua de restituire are la bază achitarea împrumutului printr-un şir de plăţi cu valoare constantă. Formulele utilizate pentru calcule sunt: Celula C12 D12. efortul principal de restituire a împrumutului este dozat uniform şi presiunea mai scăzută dată de valoarea primelor rate permite eventual utilizarea superioară a sumei împrumutate (de exemplu pentru dezvoltarea unei afaceri primele perioade de timp sunt importante şi necesită resurse mai mari.Pv.000 um faţă de 98.C20. pentru un împrumut cu dobândă constantă. Type – tipul plăţii.Per. unde : rate – dobânda corespunzătoare unei perioade de calcul (unei rate). Funcţiile speciale disponibile în Excel privind restituirea cu anuităţi egale permit efectuarea cu uşurinţă a unor calcule altfel complicat de efectuat.

12 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful