PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE A LOCALITĂŢILOR ALIMENTAREA CU APĂ Cap.1.

Generalităţi Alimentarea cu apă a localităţilor din mediul rural în etapa I-a, pentru nevoile gospodăreşti pentru animale, se face prin cişmele. Pentru societăţile agricole sau de producţie, unităţile social-culturale şi clădirile de locuit,.existente, dotate sau care se dotează cu cişmele în curţi sau cu instalaţii interioare, alimentarea cu apă se face de la reţeaua de distribuţie prin branşamente prevăzute cu apometre, amplasate în cămine. Pentru lucrările de alimentare cu apă din mediul rural se preferă soluţia de utilizare din surse de apă subterană. La stabilirea soluţiilor generale şi tehnologice se au în vedere, cu prioritate, acelea care asigură o exploatare simpla şi sigură, cu un minim necesar de personal de exploatare şi cu funcţionare automatizată. Pentru realizarea lucrărilor, este obligatoriu să se obţină avizele şi acordurile necesare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Lucrările de alimentare cu apă şi canalizare realizate în mediul rural, se încadrează conform STAS 4273, în categoria 4 şi în clasa de importanţă IV. Aceste lucrări sunt de importanţă „normală“ conform HG nr. 766/1997. Conform prevederilor Legii nr. 10/1995 şi a „Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor“ (aprobat cu HG nr. 925/1995), proiectele pentru alimentarea cu apă a localităţilor din mediul rural, se verifică de verificatori atestaţi MLPTL, pentru specialităţile Is, Ie, după caz It, pentru cerinţele: A. Rezistenţa şi stabilitatea la solicitări statice, dinamice, inclusiv cele seismice; B. Siguranţa în exploatare; C. Siguranţa la foc; D. Igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului; E. Protecţia termică, hidrofugă şi economia de energie; F. Protecţia împotriva zgomotului; Cap.2. Cantităţi de apă necesare, debite de dimensionare a instalaţiilor Cantităţile de apă necesare se determină analitic, diferenţiat pentru fiecare folosinţă şi cuprind următoarele categorii de apă pentru; • nevoi gospodăreşti (fiziologice, igienă individuală şi prepararea hranei); • animalele din gospodării; • unităţile de producţie existente; • unităţile social-culturale şi clădirile de locuit, existente, dotate sau care se dotează cu cişmele în curţi sau cu instalaţii interioare; • combaterea incendiului; • nevoile proprii sistemului de alimentare cu apă; • acoperirea pierderilor tehnic admisibile din sistem. Necesarul de apă a localităţilor din mediul rural se stabileşte astfel: • - pentru 70% din numărul de locuitori, alimentare cu apă prin cişmele stradale; • - pentru 30% din numărul de locuitori, alimentare cu apă prin cişmele în curte. Necesarul de apă pentru nevoile gospodăreşti se stabileşte pentru debitul specific qs = 50 1/omzi, cu K zi = 1,3, în ipoteza alimentării cu apă prin cişmele stradale. Coeficientul de neuniformitate orară ( K o ), corespunde unui grad de asigurare în alimentarea cu apă de 95% şi se adoptă în funcţie de debitul mediu orar, conform datelor din tabelul nr. 1.

debitul orar mediu de apă pentru animale [W/h] Kog .debitul orar mediu de apă pentru nevoile gospodăreşti [m3/h] Qora med a . N1 .0 60.98 6.10 1.0 4.44 1.coeficientul de neuniformitate orară pentru nevoi gospodăreşti şi Koa. alimentaţi cu apă de ta cişmeaua respectivă.81 1. pentru animale (tabelul 1).57 1. .0 20.0 40.30 1.0 10.25 1. Nsa numărul de animale de acelaşi fel existente.40 2.49 1.99 1.2 0. Variaţia coeficientului de neuniformitate orară în funcţie de debitul mediu orar şi de felul de alimentare cu apă Debitul mediu orar [m3/h] 1 0.0 15.40 Tabelul nr.70 1.Necesarul de apă pentru animalele din gospodăriile individuale. alimentate cu apă de la cişmeaua respectivă. Qc.21 2.41 4. necesarul de apă este acoperit prin necesarul de apă pentru nevoile gospodăreşti.5 2.0 50. se stabileşte cu relaţia: Qc = Kzi (Kog Qora med g + Koa Oora med a ) [m3/h] Qora med g = N1 x 50 / 40 x 1000 [m3/h] Qora med a = S Nsa x qsa / 24 x 1000 [m3/h] în care: Qora med g .0 3.20 Debitul de calcul pentru cişmele amplasate pe străzi.0 8.0 6.0 1.70 5. Pentru celelalte animale din gospodării. se stabiieşte numai pentru cele prevăzute în tabelul 2. Necesarul de apă pentru animatele din gospodăriile individuale qs şi valorile coeficientului de neuniformitate zilnică K zi Animale 1 vaci cai porci qs [l/cap×zi] 2 60 50 30 K zi 3 1.5 1.3 0.62 1.0 Ko alimentarea cu apă prin cişmele amplasate pe străzi 2 7.numărul de locuitori existenţi.55 3.0 5.2. Tabelul nr.0 25.56 2.27 2.0 30.12 3.80 2.1.

Necesarul de apă pentru combaterea incendiilor se stabileşte astfel: • pentru localităţile cu până la 500 locuitori. care urmează a fi alimentate cu apă dintr-un sistem comun cu localitatea respectivă. asigură nevoile igienico-sanilare ale personalului şi consumul de apă pentru nevoi tehnologice ce necesită apă potabilă.1. în ambele cazuri cu Kzi . timp de 3 ore. pentru clădirile de locuit. pentru cişmele în curţi. spitale. industrie locală.5÷3 % pentru surse de apă subterană. • presiunile de apă în reţeaua de distribuţie. • pentru localităţi având de la 5 000 până la 10 000 locuitori. Cap. pentru asigurarea unui debit pentru stingerea incendiului de 2×5 l/s. • pentru localităţi având de la 500 până la 5 000 locuitori. şcoli. conform datelor din tabelul 2. • conform STAS 1478. staţiilor de pompare. sunt cele prevăzute în STAS 1342. gradul actual cunoscut de dotare privind fondul de locuinţe. necesarul de apă pentru combaterea incendiului se realizează printr-o rezervă de apă de 10 m3.4. necesarul de apă pentru combaterea incendiului se realizează printr-o rezervă de apă de 108 m3. când aceasta nu poate fi asigurată din surse proprii. dotate sau care se dotează cu cişmele în curţi sau cu instalaţii interioare de alimentare cu apă. Soluţia generală a alimentării cu apă La stabilirea soluţiei generale a alimentării cu apă se ţine seama de următoarele: • amplasarea geografică şi altimetrică a localităţii în raport cu localităţi învecinate. pentru unităţile social-cuiturale şi 80 1/omzi. • mărimea localităţii. Necesarul de apă pentru acoperirea pierderilor tehnic admisibile din sistemul de alimentare cu apă. sursele de apă. Necesarul de apă. se consideră de maximum 7%. staţiei de tratare şi rezervoarelor. societăţi economice. • capacitatea surselor de apă existente sau a surselor de apă nou identificate prin studii de teren. necesarul de apă pentru combaterea incendiului se realizează printr-o rezervă de apă de 54 m3 pentru asigurarea unui debit pentru stingerea incendiului de 5 l/s timp de 3 ore. existente. agroindustriale şi/sau de alte profile. • configuraţia generală geodezică a intravilanului localităţii şi a zonelor limitrofe în care se află amplasamentele sursei de apă. se stabileşte astfel: • 20 l/omzi. Condiţiile de calitate a apei potabile. • cerinţele de asigurare PSI. pentru instalaţii interioare de alimentare cu apă. în funcţie de tehnologia adoptată în staţia de tratare. Necesarul de apă pentru societăţile comerciale existente din mediul rural. Soluţia generală a alimentarii cu apă cuprinde următoarele obiecte: a. dispensare.necesarul zilnic specific de apă pentru animalele de acelaşi fel. conducte magistrale de apă brută sau apă tratată). pentru unităţile social-cuiturale şi clădirile de locuit. cu surse de apă existente (captări de apă subterană şi de suprafaţă. aducţiunilor. .qsa . • 3÷8 % pentru surse de apă de suprafaţă. pentru localităţile din mediul rural. • cerinţa de apă la sursă.25 şi Ko conform tabelului 1. Necesarul de apă pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu apă este cuprins între: • 1. • măsuri speciale necesare în cazul terenurilor sensibile la umezire.

staţie de repompare (după caz). • rezervoare îngropate sau semiîngropate servite de staţii de pompare care asigură alimentarea cu apă a reţelei de distribuţie.4 m2K/W. • rezervoare supraterane. Rezervoarele pentru înmagazinarea apei pot fi: • rezervoare îngropate sau semiîngropate amplasate la cote ce asigură presiunea de alimentare a reţelei de distribuţie. d. Materialele utilizate pentru protecţia anticorosivă. sau de altă natură. • surse de apă de suprafaţă din lacuri existente. c. iar rezistenţa termică a cupolei rezervoarelor să fie de 1. • surse de apă subterană de medie sau mare adâncime. pe anumite porţiuni. dându-se prioritate soluţiilor ce reclamă pompări minime. a pereţilor şi părţilor în contact cu apa ale rezervoarelor. • captări de izvoare. Stabilirea poziţiei rezervoarelor în schema distribuţiei apei (rezervoare de trecere sau rezervoare de capăt). e. • scheme tehnologice în care. g. La stabilirea soluţiilor pentru staţiile de tratare se au în vedere: • amplasamente prevăzute cu posibilităţi de extindere. în special la alimentările cu apă în sistem microzonal. între obiectele staţiei. Se recomandă sursele cu debite ce respectă gradul de asigurare normat. inclusiv în cazul în care. staţie de pompare (după caz). se prevăd hidranţi de incendiu. • surse de apă de suprafaţă din râuri. staţie de pompare pentru distribuţia apei (după caz). staţie de tratare a apei ('după caz). nu sunt necesare pompări intermediare. Stabilirea soluţiei generale a alimentării cu apă pentru o localitate sau un grup de localităţi se face pe baza unor calcule tehnico-econornice urmărind realizarea unor costuri minime de investiţii şi exploatare pentru o perioadă de calcul de 10 ani. preferabil din captări existente. . cu condiţia ca rezistenţa termică a pereţilor rezervoarelor să fie de m2K/W. pentru evitarea pericolului de îngheţ sau de supraîncălzire a apei stocate. h. Reţeaua de distribuţie se amplasează pe o parte a drumului principal şi după caz pe ambele părţi ale acestuia. Se recomandă conducte de aducţiune cu lungimi minime. astfel încât la dezvoltările viitoare să se poată realiza un sistem inelar de alimentare. f. în special în cazul nivelului ridicat al apelor freatice.b. cu un număr minim de traversări ale străzilor. rezervor de înmagazinare a apei. • surse de apă subterană de mică adâncime (captări prin puţuri sau captări prin drenuri din freatic sau infiltraţii de mal). reţeaua de distribuţie. Reţeaua de distribuţie este de tip ramificat. se face pe baza unor calcule de optimizare a reţelei de distribuţie şi a staţiilor de pompare. care asigură transportul apei spre rezervoare prin curgere gravitaţională. • scheme tehnologice ce se pretează la o exploatare cu minim de personal. prevăzute cu posibilităţi de extindere. se aplică numai pe baza avizului Ministerului Sănătăţii şi Familiei privind potabilitatea apei înmagazinate în aceste rezervoare. conducta de aducţiune. Sursele de apă sunt: • conducte magistrale cu apă potabilă sau cu apă brută având disponibil debitul cerinţei pentru alimentarea cu apă a localităţii rurale.

• să asigure captarea integrală a izvorului. Proiectul de alimentare cu apă respectă prevederile SR 1628/1 şi SR 1628/2 privind studiile ce se fac asupra surselor de apă de suprafaţă şi subterane. care să determine caracteristicile tehnice ale acesteia. 6. se utilizează numai pe baza agrementului tehnic. STAS 1629/3. Captarea apei Captările de apă ce servesc alimentările cu apă in mediul rural trebuie să satisfacă condiţiile specifice tipului de captare adoptat. etc.4. 101/97. în special în perioadele de iarnă. procedeele şi echipamentele noi. în conformitate cu prevederile HGR nr. pentru eventuale extinderi. conform Legii nr. pot duce chiar la pierderea izvorului. • să asigure stabilitatea zonei de captare prin apărări de mal.peste nivelul iniţial de curgere. hidrologice.4 se face pe baza unor studii de teren hidrogeologice. 10/1995. • să asigure izolarea straturilor acvifere superioare contaminate în cazul captării straturilor acvifere de medie şi mare adâncime. Captarea apelor subterane respectă prevederile STAS 1629/2. Sursele de apă de suprafaţă trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice şi de calitate din STAS 4706. schimbarea locului de ieşire a apei din rocă prin obturarea unor fisuri. Alimentarea cu apă în mediul rural se face numai din surse de categoria I de calitate. precum şi următoarele condiţii: • să asigure debitul cerinţei de apă şi nivelul corespunzător al apei care să permită captarea în condiţii de siguranţă. • să ferească punctul de captare de contaminări exterioare printr-o etanşare corespunzătoare. Sursa de apă Alegerea sursei de apă pe criteriile şi în ordinea de preferinţă indicate la art. . • să fie construite din materiale rezistente la eventuala acţiune corosivă a apei sau a terenului. protecţia împotriva înnisipării puţurilor. • construcţia de captare trebuie să fie vizitabila şi ventilată corespunzător. • să nu modifice regimul natural de curgere al izvorului.Produsele. • să aibă asigurate zona de protecţie sanitară. „Normativul pentru proiectarea construcţiilor de captare a apei“ – NP 028. geotehnice şi topografice. Studiile cuprind în mod obligatoriu precizările privind mărimea zonelor de protecţie sanitară şi natura perimetrelor ce trebuie instituite. în care scop construcţia de captare trebuie încastrată în stratul impermeabil de bază.4. pinteni. • să aibă asigurate zonele de protecţie sanitară.1 şi la art. (ară pierderi. după cum urmează: Captările din izvoare ţin seama de prevederile STAS 1629/1 şi de următoarele condiţii: • să fie amplasate în punctul real de izvorâre. evitându-se bararea albiei sau realizarea de praguri de fund.5. • la captările prin infiltraţie de mal. precum şi următoarele condiţii: • să fie amplasate în zone neinundabile sau protejate prin îndiguiri contra inundaţiilor. toate lucrările din mal şi din albie se prevăd de tip permeabil. Cap. prin forma şi dimensiunile fantelor. îndiguiri. Captarea apelor de suprafaţă respectă prevederile STAS 1629/4 şi STAS 1629/5. pentru sistemele de alimentare cu apă. sau ridicarea nivelului apei în bazinul de sosire . Cap. • materialul coloanelor filtrante să fie rezistent la coroziune şi să se asigure.

STAS 3. manometru şi dispozitiv de golire sau aerisire / dezaerisire.295. a unor tratări speciale (pentru ape din surse subterane) cum sunt eliminarea hidrogenului sulfurat. după caz. Soluţia tehnologică a staţiei de tratare cuprinde obiectele destinate limpezirii şi dezinfectării apei şi. • natura. la care se admite întreruperea alimentării cu apă pe durata înlăturării unei avarii. Din punct de vedere al siguranţei în exploatare. instalaţiile care asigură presiunea în reţea se dimensionează la debitul maxim orar. 8. Legarea la conducte magistrale existente se realizează în următoarele condiţii: • existenţa acordului prealabil al proprietarului conductei. polielectrolit şi dezinfectantul.277 şi prin studiu de tratabilitate care stabileşte: • reactivul folosit: tipul de coagulant. preţul de cost al apei livrate. în care se precizează debitul de apă asigurat. alte condiţii impuse de furnizor. Staţii de pompare Staţiile de pompare se proiectează respectând prevederile din STAS 10 110. în caz de incendiu. presiunea minimă în punctul de branşament. granulozitatea şi grosimea stratului filtrant.7. iar pentru asigurarea debitului de 10 l/s pentru stingerea incendiului se prevede o pompă suplimentară acţionată în mod independent. . în punctul de branşament. • gradul de oxigenare necesar pentru sistemele de aerare. staţiile de pompare pentru mediul rural se încadrează în categoria III. • timpul minim de sedimentare. însâ nu mai mult de 24 ore. var. Tratarea apei Staţiile de tratare se dimensionează Ia debitul de calcul Qc. • în localităţi având de la 5 000 până ia 10 000 locuitori. • decantarea. Cap. modul de preparare a solubiilor şi de administrare. debitmetru. timpii de contact necesari. • în localităţi având de la 500 până la 5 000 locuitori.• să protejeze – prin grătare – pătrunderea plutitorilor în priza de apă şi să asigure posibilitatea evacuării depunerilor din priză spre aval. • prevederea. instalaţiile de pompare care asigură presiunea în reţea se dimensionează ia debitul maxim orar la care se adaugă 5 l/s pentru stingerea incendiului. corespunzător prevederilor STAS 3573. Dimensionarea obiectelor componente ale staţiei de tratare se face conform SR 12. • să se prevadă o deznisipare a apei în cadrul construcţiilor de la captare. a unui cămin de concesie cu vană de separaţie.STAS 3. Staţiile de pompare pentru distribuţie se prevăd cu un singur agregat de rezervă şi se dimensionează după cum urmează: • în localităţi cu până la 500 locuitori nu se prevede debit de calcul pentru incendiu. • viteze maxime de filtrare. Dimensionarea staţiei de tratare se realizează în conformitate cu prevederile STAS 12. • aerarea ( după caz). încărcări superficiale.602 şi STAS 9. • filtrarea. cele două pompe funcţionează în paralel pentru asigurarea debitului maxim orar şi 10 I/s pentru combaterea incendiului. Cap.620/2. a compuşilor de fier şi mangan şi asigură: • tratarea cu reactivi.620/1 . calitatea apei. • dozele maxime de reactivi. instalaţiile de pompare care asigură presiunea în reţea se dimensionează la debitul maxim orar.362. STAS 3.

Conductele de aducţiune se realizează cu un singur fir. acolo unde este posibil. Înmagazinarea apei Rezervoarele pentru înmagazinarea apei asigură rezerva de apă pentru combaterea incendiului. Pentru calculul şi atenuarea fenomenului de lovitură de berbec se respectă recomandările normativului I30 – „Instrucţiuni tehnice pentru calculul loviturii de berbec şi stabilirea măsurilor pentru prevenirea efectelor negative ale acestora in instalaţii hidraulice sub presiune“.3. diferenţa dintre rezerva de avarie şi rezerva de incendiu. necesare pentru funcţionarea cu restricţii de consum în regim de avarie. In conformitate cu prevederile STAS 1478. pentru alimentarea cu apă a autospecialelor de intervenţie. rezerva de apă pentru compensarea variaţiei orare a consumului de apă şi după caz. polietilenă şi polipropilenă“. condiţiile constructive şi dotările cu instalaţii hidraulice corespund prevederilor STAS 4165 . poliester armat cu fibre de sticlă etc. cu funcţionare gravitaţională sau prin pompare. după care se asigură alimentarea cu apă a localităţii rurale . • GP 043 –„Ghid privind proiectarea. 101/1997 . Volumul destinat rezervei de apă pentru combaterea incendiului se stabileşte conform art. în apropierea rezervoarelor se prevede un cămin de racord. remedierea operativă a avriei şi întărirea măsurilor de prevenire a incendiilor în zonele aferente . conform STAS 9342. policlorură de vinii. Zona de protecţie de regim sever faţă de conturul exterior al construcţiei rezervorului respectă prevederile HGR nr. cu posibilităţi de acces. Refacerea rezervei de incendiu se face imediat după consumarea acestuia. în regim de avarie se admite folosirea rezervei de incendiu cu luarea măsurilor tehnico-organizatorice prevăzute în instrucţiunile de exploatare. Alimentarea cu apă a cişmelelor stradale. . execuţia şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare utilizând conducte din PVC. în conformitate cu prevederile normativelor: • I 22 –„Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor“. sunt date în tabelul numărul 3 . deznisipatoare. pentru 70 % alimentare cu apă prin cişmele stradale şi pentru 30% alimentare cu apă prin cişmele în curţi. Valori informative ale variaţiei procentuale orare şi ale variaţiei procentuale cumulate. Amplasarea rezervoarelor şi calculul lor (la acţiunile din STAS 1010/01). staţii de tratare monobloc.Alimentarea cu energie electrică şi modalitatea de acţionare a pompei pentru ridicarea presiunii se face conform prevederilor normativelor I 7 şi I 9. Cap. este interzisa. Conducte de aducţiune Conductele de aducţiune. Cap.10. Rezerva de apă pentru avarie se prevede numai pentru diferenţa dintre volumul de apă pentru avarie şi volumul de apă pentru incendiu dacă volumul de apă pentru avarie este mai mare faţă de cel de incendiu.6. rezervoare). ca obiecte comasate cu alte obiecte din cadrul sistemului de alimentare cu apă (prize de apa de suprafaţă. Staţiile de pompare se proiectează. Rezerva pentru compensarea variaţiei orare a consumului de apă se stabileşte analitic. ca diferenţa dintre curba clasată a debitului sursei şi curba clasată a consumului din ziua de consum maxim.2.9. a societăţilor economice sau a unităţilor social-culturale din conductele de aducţiune. polietilenă de înaltă densitate. respectă prevederile din SR 6819 privind studiile necesare şi prescripţiile de proiectare. ale cunsumului de apă pentru localităţi rurale în funcţie de consumul mediu orar din ziua de consum maxim. cu nivel liber sau sub presiune. Materialul conductelor de aducţiune poate fi.

0 6.9 43.6 3.0 59.0 26.8 1.7 0.2 5.9 2.3 1.8 0.3 4.4 7.7 59.4 50.1 29.6 12.5 3.0 64.8 5.7 36.6 5.1 10 0. Presiunea necesară se asigură de o staţie de pompare .2 30.0 25.1 22.5 22.4 0.5 5.3 3.2 23.8 30.4 1.1 36.2 4.7 2.0 8.4 3.6 3.2 3.7 8.0 7.8 1.2 8.0 5.6 30. 500 m între ei.4 36.4 4 0.0 1.5 27.1 3.8 6. Cap.6 3.9 0.0 5.2 43.2 57.2 6.6 23.0 1.0 36.5 5.5 12.9 5.5 10.7 8.8 3.8 1.7 26.5 43.5 3.9 11.2 58.1 5.6 2.0 20.8 5.0 5.5 3.5 5.5 13-14 14-15 6. pe aceste porţiuni de reţele se prevăd 3 până la 5 hidranţi de incendiu amplasaţi la distanţe de max.4 23.7 7.2 5.1 26.0 6.6 5.1 11 0.4 56.0 17.0 9 0.5 17.8 5.0 44.4 68.3 25.0 12.7 5.0 55.2 5.4 43.0 9.5 28.0 13. dar minimum 125 mm.1 12 0.9 1.0 3.8 23.0 .6 0.3 14 0.0 15.9 1.1 17.5 7.8 36.3 5.0 7 0.3 3.9 1.5 5.8 6 0.0 5.4 6.8 3.4 17.9 5.0 1. pe aceste porţiuni de reţele se prevăd 5 până la 10 hidranţi de incendiu amplasaţi la distanţe de max.6 5.8 3.7 34.9 1.4 43. pentru localităţi cu până la 5 000 locuitori.6 5.1 4.6 12.6 3.8 1.8 7.1 61.6 0.9 1.2 26.2 18.5 2.8 64.5 35.9 0.2 2.5 3.8 12-13 13. Tabelul nr.0 3. ale consumului de apă pentru localităţi rurale în funcţie de consumul mediu orar din ziua de consum maxim: Qo med din ziua de consum maxim [m3/h] Ora 2.4 5. Valori informative ale variaţiei procentuale orare şi ale variaţiei procentuale cumulate.0 8 0.8 1.2 15 0.5 30.3 5.7 2. 11.3 5.0 5.7 1.4 3.1 63.6 1.7 53.6 5.2 13 0. 500 m între ei.5 5.5 5.4 56.5 23.7 5. pentru localităţi având între 5 000 şi 10 000 locuitori.7 52.9 7.6 6.2 10.6 6.9 7. • pe porţiunile de reţea care distribuie debitul Qo max > 10 l/s.7 51.6 60.5 6.în rezervoare amplasate pe înălţimi naturale care nu asigură presiunea prin alimentarea gravitaţională a reţelei de distribuţie.5 5.0 % % % % % % % % % % % % % % orar cumul orar cumul orar cumul orar cumul orar cumul orar cumul orar cumul 1 0-1 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10 10-11 11-12 2 0. • pe porţiunile de reţea care distribuie debitul Qomax egal sau mai mare de 5 l/s.0 53.9 10. dar minimum 110 mm.0 5 0.6 5.4 0.5 6.5 2.5 3 0.4 5.6 3.8 0.Înăltimea apei se prevede în următoarea ordine de preferinţă: • .0 8.7 0.5 3.2 3.în rezervoare amplasate pe înălţimi naturale care asigură presiunile necesare în reţeaua de distribuţie • .4 0.5 5.1 1.7 16.6 27. diametrele sunt cele rezultate din calcul.0 43.1 30.9 18.0 62.8 5.1 5.2 50.4 3. diametrele sunt cele rezultate din calcul.0 5. 3.9 3.1 3.0 7.9 63. Distribuţia apei Reţelele de distribuţie sunt de tip ramificat şi se realizează după cum urmează: • pe porţiunile de reţea care distribuie debitul Qomax < 5 l/s nu se amplasează hidranţi de incendiu.

6 100 72.7 76. se consideră un singur incendiu corespunzător localităţii cu cel mai mare număr de locuitori existent.2 3.0 100.2 98.0 1.1 81.15-16 16-17 17-18 18-19 19-20 20-21 21-22 22-23 23-24 % 4.0 92. poliester armat cu fibre de sticlă şi alte tuburi protejate la interior şi exterior contra coroziunii.7 5.0 2.9 5.1 3.8 74.0 3.4 79.8 1.7 73.0 1. . ţinând seama de standardul de produs al tuburilor şi în conformitate cu prevederile normativului I22 .0 3. În cazul localităţilor rurale care nu sunt separate prin zone neconstruite.3 94.4 100.0 3.7 3. separate prin zone neconstruite de cea 50 m. Amplasarea reţelelor de distribuţie.9 6.0 100 5.0 97.0 6.2 3.1 91.9 96.0 99.4 0. presiunea minimă de utilizare. Toate căminele necesare respectă prevederile STAS 6002 şi SR ISO 4064 – 1.0 100 5. se faceconform SR 8591 şi SR4163/1. cât şi a pieselor speciale: coturi.7 5. Profilul de pozare al conductelor.8 5.5 3.0 100 5.3 bar. ţinând seama atât de costul materialului conductelor şi a patului de pozare.9 74. în cazuri justificate de condiţii de amplasare.0 84.0 100.6 75. în special patul de rezemare şi modul de compactare a umpluturilor. Calculul de verificare la incendiu se face la viteza de maximum 3 m/s.4 66. este cel prescris de furnizor.5 5. 600 m. Capacele şi ramele pentru căminele de vizitare sunt în conformitate cu STAS 2308 şi SR EN 124 .0 69.9 98.8 3. polietilenă de înaltă densitate sau polipropilenâ (conform GP 043).0 2.4 94.0 100 69.7 5.5 70.1 100.6 4.8 73.2.0 3.5 91.8 5.9 95.0 76. este conform datelor producătorului.6 5.9 100 69.3 97.1 100.0 99.0 87.8 2.0 100 100 În cazul în care gospodăria de apă alimentează mai multe localităţi rurale. Materialul conductelor din reţea şi pentru branşamente se alege pe considerente economice.0 6. branşamente. în plan şi pe verticală.6 3.0 6.2 6.4 1.6 5.2 95. Reţeaua de distribuţie are robinete de secţionare pe conductele principale (din care se ramifică reţeaua) la distanţe de max. Adâncimea minimă de pozare a reţelelor nu poate fi mai mica decât adâncimea de îngheţ.9 3.2 70.4 80.9 3.2 3.7 2. agrementate tehnic în ţară pentru a fi utilizate pentru apa potabilă şi garantate pentru o perioadă de 50 ani.0 2.6 85.2 95. Se pot utiliza conducte din policîorură de vinii. fără cămin de vizitare.3 6.2 3.7 bar.9 100 66. 6 bar."Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor".0 3.0 72.0 1.0 88.5 3.9 5.9 82. Vitezele recomandate pentru dimensionarea reţelelor de distribuţie sunt conform STAS 1478. cu robinet de secţionare subteran.0 6. se admite utilizarea hidranţilor subterani.2 86. este de 0.3 99. teuri.4 2.9 89.7 3.5 1.5 76.6 98.6 100 67.2 82. Ramificaţiife din conductele principale cu lungimi mai mici de 300 m se fac prin branşare directă.0 100 5.1 71. Presiunea minimă la hidranţii de incendiu este de 0.1 6.8 0. La cişmelele stradale. în lipsa acestora.7 3.8 1. conform STAS 6054.2 6.0 100 5. pericol de lovire sau distrugere. Presiunea în reţeaua de distribuţie este de max.9 79. reţeaua de distribuţie şi volumul intangibil de incendiu se dimensionează la debitul de incendiu respectiv.3 98.2 73.3 100 68. Hidranţii de incendiu se recomandă să se monteze suprateran.1 98.8 90.0 100 5.0 82.0 5. pentru dimensionarea instalaţiilor de alimentare cu apă se consideră numărul total de iocuitori al localităţilor respective.2 88.5 6. iar staţia de pompare.4 100.0 94.7 100.

Diametrul conductei de protecţie se alege astfel încât să permită introducerea sau scoaterea prin simpla tragere a conductei de aducţiune sau de distribuţie. contorizarea locală a debitului prelevat de la sursa de apă. măsurarea presiunii de pompare. prin simpla aşezare fără suporţi. Subtraversările drumurilor comunale se fac cu conducte de protecţie din mase plastice. Sisteme de monitorizare-automatizare Sistemele de alimentare cu apă în mediul rural se prevăd cu un minim de aparatură de monitorizare şi comanda care să asigure funcţionarea sigură în toate compartimentele. fără coloana de observaţie. f. b. Subtraversările de CF şi drumuri naţionale sau drumuri expres. e. în conducte de protecţie din mase plastice. Subtraversările drumurilor judeţene. La capetele de reţea. d.12. 300 m între ele şi sunt de tipul cu robinet automat de închidere (îngropat) protejat împotriva îngheţului.Cişmelele stradale se amplasează la distanţa de max. Cap. şi anume: a. monitorizarea şi automatizarea staţiilor de tratare . etanşate la capete. etanşate la capete. automatizarea funcţionării staţiilor de pompare în funcţie de presiunea minimă necesară în reţea. se pot realiza prin amplasarea lor. se fac cu respectarea prevederilor STAS 9312. cu conducte de aducţiune sau reţele de distribuţie. cu conducte de aducţiune sau reţele de distribuţie. 300 mm. prevăzută cu capac de protecţie. automatizarea agregatelor din staţiile de pompare funcţie de nivelul apei în rezervor. cişmeleie stradale se amplasează ladistanţa de cel mult 150 m înainte de ultimul consumator. automatizarea funcţionării pompei la captare. c. . În zona cişmelei se execută lucrări pentru drenarea apelor spre şanţuri de scurgere. prevăzute Ia unul din capete cu o coloană de observaţie cu diametrul de max.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful