Dreptul familiei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dreptul Familiei este reprezentat de totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile personale și patrimoniale ce izvorăsc din căsătorie, adopție și raporturile asimilate de lege, sub anumite aspecte, cu raporturile de familii, în scopul ocrotirii și întăririi familiei. Altfel spus Dreptul Familiei reprezintă ansamblul normelor juridice aplicabile relațiilor dintre persoanele unite prin filiație (de exemplu, un copil și mama sau tatăl său) sau prin căsătorie (sau parteneriat declarat). Prin urmare, dreptul familiei abordează de exemplu căsătoria, divorțul, adopția copiilor, diverse chestiuni referitoare la răspunderea părintească (încredințarea copiilor, dreptul de vizită, etc.). Aceste norme variază de la un stat la altul, întrucât acestea sunt strâns legate de istoria, cultura și evoluția socială ale fiecărui stat.

Dreptul Familiei în Uniunea Europeană
Uniunea Europeană are drept obiectiv stabilirea normelor comune în materie de dreptul familiei astfel încât cetățenii europeni să nu fie împiedicați să își exercite drepturile pentru că locuiesc în țări diferite ale Uniunii Europene sau pentru că s-au deplasat dintr-o țară în alta în cursul vieții lor. Pentru detalii, vezi: Regulamentul 2201 din 2003 al CE. Pentru detalii, vezi: Convenția de la Haga din 1980. Cu toate acestea, statele membre trebuie să fie de acord toate cu privire la adoptarea acestor norme. În prezent, dreptul european prevede în această privință norme referitoare:    la divorț, la răspunderea părintească asupra copiilor rezultați dintr-o căsătorie sau o uniune liberă, la obligațiile alimentare.

Definiția familiei
În sens juridic, familia desemnează grupul de persoane între care există drepturi și obligații, care izvorăsc din căsătorie, rudenie (inclusiv adopția), precum și din alte raporturi asimilate relațiilor de familie. Astfel, familia este o realitate juridică prin reglementarea ei de către lege (prof. dr. Ion Filipescu). Familia îndeplinește o serie de funcții, în cadrul societății: - funcția reproductivă, în sensul perpetuării speciei umane - funcția economică, în sensul gestionării în comun a gospodăriei casnice și a bunurilor soților - funcția educativă, prin educația realizată în cadrul ei, strâns legată de cea realizată în societate Raporturile de familie pot fi: - raporturile de căsătorie - raporturi ce rezultă din rudenie - raporturi ce rezultă din adopție - alte raporturi, asimilate de lege cu raporturile de familie, în anumite privințe

Dreptul Familiei în România
[modificare]Codul

Familiei

Reglementarea centrală a Dreptului Familiei este constituită din Codul Familiei. Conform Codului Familiei, în România statul ocrotește căsătoria și familia; el sprijină, prin măsuri economice și sociale, dezvoltarea și consolidarea familiei. Statul apără interesele mamei și copilului și manifestă deosebită grijă pentru creșterea și educarea tinerei generații. De asemenea Codul familiei statua faptul că familia are la baza căsătoria liber consimțită între soți. [modificare]Noul 

Cod Civil

În conformitate cu prevederile legale, o dată cu intrarea în vigoare a noului Cod Civil, Codul Familiei va fi

abrogat, articolele relevante fiind incluse în codul Familiei.

Legături externe

Categorie:Dreptul familiei
Subcategorii
Această categorie are următoarele 5 subcategorii, dintr-un total de 5.

A

[×] Autoritatea părintească (9 P)

C
 
[+] Custodie (1 C, 27 P) [+] Căsătorie (4 C, 12 P)

D

[×] Divorț (23 P)

L

[+] Legislație privitoare la dreptul familiei (1 C, 9 P)

Pagini din categoria „Dreptul familiei”

Dreptul familiei
Informatii Utile Dreptul familiei Familia este fără îndoială, celula de bază a societăţii. În familie, oamenii îşi împlinesc dorinţele de

afirmare profesională de a se realiza material, de a avea copii, totul fiind bazat pe existenţa sentimentelor de afecţiune, de înţelegere şi de prietenie, care stau la baza vieţii de familie, la baza căsătoriei. În sens juridic, familia desemnează grupul de persoane între care există drepturi şi obligaţii, care izvorăesc din căsătorie, rudenie (inclusiv adopţia), precum şi din alte raporturi asimilate relaţiilor de familie. Astfel, familia este o realitate juridică prin reglementarea ei de către lege. Familia îndeplineşte o serie de funcţii, in cadrul societăţii: - functia reproductivă, în sensul perpetuării speciei umane - funcţia economică, în sensul gestionării în comun a gospodăriei casnice şi a bunurilor soţilor - funcţia educativă, prin educaţia realizată în cadrul ei, strâns legată de cea realizată în societate Raporturile de familie pot fi: - raporturile de căsătorie - raporturi ce rezultă din rudenie - raporturi ce rezultă din adopţie - alte raporturi, asimilate de lege cu raporturile de familie, în anumite privinţe Reglementarea centrală a Dreptului Familiei este constituită din Constituţie şi Codul Familiei. Conform Constituţiei şi Codului Familiei, în Republica Moldova statul ocroteşte căsătoria şi familia; el sprijină, prin măsuri economice şi sociale, dezvoltarea şi consolidarea familiei. Statul apara interesele mamei şi copilului şi manifestă deosebită grijă pentru creşterea şi educarea tinerei generaţii. Familia are la baza căsătoria liber consimţită între soţi. Codul Familiei conţine principalele reglementări în ce stau la baza ocrotirii familiei şi raporturile ce izvorăsc din relaţiile de căsătorie. Astfel, relaţiile familiale sunt reglementate în conformitate cu următoarele principii: - monogamie, ceia ce înseamnă că bărbatul poate avea o singură soţie, iar femeia un singur soţ.; - căsătorie liber consimţită între bărbat şi femeie (nu se admite - furatul de mirese, vinderea-, cumpărarea miresei, căsătoria cu anumite condiţii etc.); - egalitate în drepturi a soţilor în familie, adică toate persoanele căsătorite au drepturi şi obligaţii egale în relaţiile familiale, indiferent de sex, rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, opinie, apartenenţă politică, avere şi origine socială.; - sprijin reciproc moral şi material; - fidelitate conjugală; - prioritate a educaţiei copilului în familie; - manifestare a grijii pentru întreţinerea, educaţia şi apărarea drepturilor şi intereselor membrilor minori şi ale celor inapţi de muncă ai familiei; - soluţionare, pe cale amiabilă, a tuturor problemelor vieţii familiale, inadmisibilitate a amestecului deliberat în relaţiile familiale; - liber acces la apărarea, pe cale judecătorească, a drepturilor şi intereselor legitime ale membrilor familiei.

Despre căsătorie
Articolul 14 din Codul familie arată că pentru a se putea căsători bărbatul trebuie să fi împlinit 18 ani, iar femeia 16 ani. Pentru motive temeinice, se poate încuviinţa încheierea căsătoriei cu reducerea vârstei de căsătorie pentru bărbaţi, dar nu mai mult decât cu doi ani. Reducerea vârstei matrimoniale va fi încuviinţată de autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul persoanele care

să refuze încheierea căsătoriei. În fond prin căsătorie porneşti la un drum lung de o viaţă şi este drept. dacă există un impediment legal. Organul de stare civilă este obligat să verifice opunerile şi. Dar şi Codul familiei obligă persoanele care doresc să se căsătorească să treacă un examen medical gratuit. dacă acestea se confirmă. este normal. Modalitatea de încheiere a căsătoriei Încheierea căsătoriei se face în prezenţa persoanelor care se căsătoresc. Rezultatul examenului medical se comunică numai persoanei examinate. Dacă există motive temeinice. fraţi şi surori. Imediat după ce reprezentatul organului de stare civilă a luat în public consimţământul ambilor soţi. Acest certificat se prezintă organului de stare civilă împreună cu declaraţia de căsătorie. neviciat. Pentru a se căsători. iar în cazuri excepţionale (pericol pentru viaţă. f) persoane dintre care cel puţin una a fost lipsită de capacitatea de exerciţiu. În declaraţie este obligatoriu ca viitorii soţi să indice că nu există nici un impediment legal la încheierea căsătoriei. Orice persoană poate face opunere la căsătorie. şeful oficiului de stare civilă poate reduce acest termen de o lună. să ştii cu cine porneşti pe acest drum. graviditate. căsătoria poate fi încheiată chiar în ziua depunerii declaraţiei. exprimat personal şi necondiţionat al bărbatului şi femeii care se căsătoresc. cetăţenii care doresc să se căsătorească trebuie să completeze personal şi să depună Declaraţia de căsătorie la organul de stare civilă în a cărui rază teritorială se află domiciliul unuia dintre ei sau al părinţilor unuia din viitorii soţi. îşi pot alege numele de familie al unuia dintre ei. viitorii soţi. în perioada curatelei. Nu se admite încheierea căsătoriei între: a) persoane dintre care cel puţin una este deja căsătorită. ori dacă nu sunt îndeplinite alte cerinţe ale legii. după expirarea unui termen de cel puţin o lună din momentul depunerii de către ele a declaraţiei de căsătorie. căreia i se eliberează un certificat care atestă trecerea controlului respectiv.). b) rude în linie dreaptă până la al IV-lea grad inclusiv. la dorinţă. d) adoptat şi rudă a adoptatorului în linie dreaptă. se întocmeşte în registrul de stare civilă actul de căsătorie care se semnează de ambii soţi . Termenul maximal ce se stabileşte pentru încheierea căsătoriei nu poate depăşi două luni de la data depunerii declaraţiei de căsătorie. c) adoptator şi adoptat. la cererea persoanelor care doresc să se căsătorească. naşterea copilului etc. La încheierea căsătoriei. precum şi atingerea de către aceştia a vârstei de căsătorie. expunându-şi în scris motivele şi anexând dovezile invocate. sau cel format din prin conexarea numelor ambilor drept nume de familie comun ori fiecare dintre ei îşi poate păstra numele de familie pe care l-a purtat până la căsătorie. Viitorii soţi sunt datori să comunice unul altuia starea sănătăţii lor. h) persoane de acelaşi sex.doresc să se căsătorească. inclusiv cei care au un părinte comun. e) curator şi persoană minoră aflată sub curatela acestuia. în baza cererii acestora şi acordului părinţilor minorului. g) persoane condamnate la privaţiune de libertate în perioada când ambele îşi ispăşesc pedeapsa. până la al II-lea grad inclusiv. Pentru încheierea căsătoriei este necesar consimţământul reciproc. De asemenea ei pot conexa numele de familie al celuilalt soţ la numele de familie propriu.

iau naştere drepturile şi obligaţiile juridice ale soţilor.relaţiile dintre soţi se bazează pe stimă şi ajutor reciproc. fiind ocupat cu gospodăria casnică. cu educaţia copiilor sau din alte motive temeinice. Dreptul la proprietate comună se întinde şi asupra soţului care nu a avut un venit propriu. Articolul 20 al Codului Familiei arată că sunt proprietate comună bunurile procurate din contul: a) veniturilor obţinute de fiecare dintre soţi din: . . indemnizaţiilor şi altor plăţi. c) altor mijloace comune. . Instanţa judecătorească este în drept. Sunt proprietate comună a soţilor bunurile care au fost dobândite din ziua încheierii căsătoriei până în ziua încetării acesteia. adică din ziua înregistrării căsătoriei la organul de stare civilă. în baza cererii soţului interesat care nu este vinovat de desfacerea căsătoriei.şi de martorii acestora. Tot atunci. cu care se va face în viitor dovada că ei sunt căsătoriţi.activitatea de întreprinzător. procurate sau făcute din contul mijloacelor comune. constituite.soţii îşi determină domiciliul în mod liber şi independent. . valorile mobiliare. depunerile şi cotele de participaţie în capitalul social din instituţiile financiare sau societăţile comerciale. poate atrage după caz declararea căsătoriei ca nulă sau poate duce la anularea căsătoriei. precum şi alte bunuri dobândite în timpul căsătoriei. în cadrul căsătoriei bărbatul şi femeia au drepturi şi obligaţii egale. Nerespectarea de fond şi de formă prevăzute pentru încheierea căsătoriei. de îngrijire şi educaţie a copiilor.activitatea intelectuală.fiecare dintre soţi este în drept să-şi continue ori să-şi aleagă de sine stătător îndeletnicirea şi profesia. Codul Familiei arată în articolul 16 care sunt drepturile şi obligaţiile personale ale soţilor. pe obligaţii comune de întreţinere a familiei.că toate problemele vieţii familiale se soluţionează de către soţi în comun. chiar dacă sunt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soţi. Bunurile dobândite în timpul căsătoriei. despăgubire pentru vătămarea sănătăţii etc. în conformitate cu principiul egalităţii lor în relaţiile familiale. Drepturi şi obligaţii ale soţilor Din această zi.activitatea de muncă. sunt de la data dobândirii lor. indiferent de contribuţia unuia sau a celuilalt. b) premiilor. adică proprietate în devălmăşie cum este denumită în Codul familiei. . să declare bunurile dobândite de către el în perioada cât soţii au dus gospodării separate proprietate a acestuia. Ei hotărăsc de comun acord tot ceea ce priveşte căsătoria şi viaţa de familie. care de obicei sunt naşii de cununie. cu excepţia celor care au un caracter de compensare (ajutor material. . bunuri comune ale soţilor. .). care au fost construite. reprezentantul organului de stare civilă eliberează soţilor certificatul de căsătorie. Acesta dispune: . Sunt proprietate comună a soţilor bunurile mobile şi imobile. Astfel.

din contul mijloacelor comune ale soţilor sau al mijloacelor unuia dintre soţi ori în urma muncii numai a unuia dintre soţi. Pentru ca desfacerea casatoriei sa aiba loc trebuie urmata o procedura care nu de putine ori este simpla si de scurta durata.. 607 – 619. Divortul este o experienta traumatizanta. iar procesul va dura putin si fara complicatii. dar fiecare incearca sa convinga instanta ca celalalt este vinovat. rata divortului in mediul urban fiind de 2 ori mai mare decat in mediul rural. in sectorul 4 din Bucuresti. viata de familie este tot mai supusa presiunilor. fie şi numai de unul dintre ei. cu excepţia bijuteriilor de preţ şi altor obiecte de lux.44. caz in care este nevoie ca in instanta sa se demonstreze ca relatia respectiva de casatorie nu mai poate continua. sunt proprietate personală a soţului care le foloseşte. Exista deasemenea situatii in care ambii soti vor sa divorteze. dispozitiile de drept cu privire la divort sunt stipulate in Codul Familiei . Daca ambii soti sunt de acord. precum şi pentru repararea prejudiciului cauzat ca urmare a săvârşirii de către ei a unei infracţiuni. reconstrucţie. 37 . DREPTUL FAMILIEI SI DIVORTUL Familie. reamenajare etc. o noua si dureroasa moda In ultima vreme. atunci când existã motive temeinice pentru care casnicia nu mai poate continua sau atunci cand ambii soti doresc desfacerea casatoriei. în timpul căsătoriei. reutilare. in anul 2003 au fost inregistate 2131 casatorii si 1185 divorturi. Soţii răspund cu întreg patrimoniul lor pentru obligaţiile care au fost asumate în interesul familiei. Sunt insa situatii in care celalalt partener este impotriva divortului. . In Romania. sunt proprietate personală a fiecăruia dintre soţi. obţinute prin moştenire sau în baza altor convenţii gratuite de către unul dintre soţi în timpul căsătoriei. astfel ca numarul de divorturi a devenit alarmant. procedura este simpla. De exemplu. care poate fi determinată de către instanţa judecătorească la cererea creditorului. dacă prin aceasta au sporit bunurile comune ale soţilor. iar cele de drept procesual in Codul de procedura civila .art.art.) Fiecare soţ răspunde pentru obligaţiile proprii cu bunurile proprietate personală şi cu cota-parte din proprietatea în devălmăşie.lucrurile de uz personal (îmbrăcămintea. dorind in acest fel sa fie favorizat in ceea ce priveste partajarea bunurilor . Bunurile ce aparţin fiecăruia dintre soţi pot fi recunoscute de instanţa judecătorească proprietate comună a acestora dacă se va stabili că.Articolul 22 al Codului Familiei. Acestea pot fi: . indiferent de timpul şi modul de dobândire. valoarea acestor bunuri a sporit simţitor (reparaţie capitală. in prezent. Click aici pentru a contacta biroul nostru Divortul este singura cale de desfacere a casatoriei ca rezultat al vointei unuia dintre soti sau a ambilor soti. fenomen inregistrat in special in marile orase. arată care este proprietatea personală a soţilor.. încălţămintea şi alte obiecte). iar necunoasterea procedurii juridice poate sa duca la complicatii urmate de efecte negative Avocatii nostri va stau la dispozitie cu placere pentru orice intrebãri ati avea legat de domeniul Dreptul Familiei. Casatorie si Mosteniri Puteti consulta legislatia existenta pe site referitoare la Dreptul familiei si divortul: Codul familiei republicat DIVORTUL.bunurile care au aparţinut fiecăruia dintre soţi până la încheierea căsătoriei şi bunurile primite în dar.

iar procentul depinde de numarul de copii. pentru doi copii .probitatea morala a parintilor . fie pe cale reconventionala. astfel: pentru un copil . Cui este incredintat copilul in urma divortului? Incredinþarea copilului depinde de mai multi factori: . Fam).cel mult jumatate din venitul net. impreuna cu intretinerea datorata copiilor. atunci cand este cazul.mediul in care fiecare parinte ar urma sa creasca copilul . de partajarea bunurilor comune. Click aici pentru a contacta biroul nostru. Divortul este urmat. obligatie care va dura pana la majoratul copilului. dupa desfacerea casatoriei.Divortul: 1. Exemple de probleme tipice pentru Dreptul Familiei .optiunea copilului (cand acesta are mai mult de 10 ani). insa cel tarziu pana la implinirea varstei de 26 ani. iar in cazul in care este vorba de mai multi copii . totusi. la solicitarea acestuia. 2. noi continuam sa credem in casnicii “fericite pana la adanci batraneti” si ne-am dori sa auzim de cat mai putine pronuntari de divort in instanta.comune. pana la terminarea acestora. . iar daca acesta isi continua studiile. Cine datoreaza pensie de intretinere si cum se stabileste aceasta? Pensia de intretinere se datoreaza copiilor minori rezultati din casatorie sau celuilalt sot in conditiile prevazute de lege (art 41 C. fie printr-o actiune separata.atitudinea fiecarui parinte fata de copil in perioada anterioara introducerii actiunii de divort .varsta acestuia . Partajul poate fi cerut de oricare dintre soti. incredintarea copiilor si sa obtina pensia de intretinere.cel mult o treime din venitul net al parintelui respectiv. Cuantumul acesteia se stabileste procentual din salariul parintelui care datoreaza pensia. Dupa incredintarea copilului unuia dintre parinti. In toate cazurile. fie o data cu actiunea de divort. dreptul la intretinere inceteaza prin recasatorirea sotului indreptatit sa o primeasca. In continuare. Avocatii nostri va stau la dispozitie cu placere pentru orice intrebari ati avea legat de domeniul Dreptul Familiei. nu va putea depasi jumatate din venitul net din munca al sotului obligat la plata. Aceasta intretinere.cel mult un sfert din venitul net al parintelui obligat la plata pensiei. Rolul judecatorului este de a incredinta copiii parintelui care le poate asigura cele mai bune conditii de crestere si educare. celalalt va fi obligat de catre instanta la plata unei "pensii alimentare".situatia materiala a parintilor .

fats de familia sa. odihns si sport. atat cu caracter general. baza materials a invstsmantului in continua scsdere ceea ce afecteaza grav egalitatea accesului la educatie si informare etc.independenta declarats este doar o aluzie la suveranitate. alienarea spirituals. poporul republicii noastre poate face doar o singura concluzie . constientizate si transpuse in viata. Dreptul familiei e reflectat in toata complexitatea sa: ca ansamblu de normejuridice. alaturi de familia nuclears care are o posibilitate sporits de satisfacere a nevoilor de securizare. o degajare a situatiei. in lucrarea propusa. Populatia. a unei familii. unele experimente neofamiliale si “simulacre” ale familiei actuale. De aceea. se confrunta cu o serie de consecinte ale actualei crize economice: scsderea drastica a nivelului de trai a majoritatii absolute a populatiei si cresterea nejustificats a veniturilor minoritatii. Realitatea impune necesitatea elaborarii unei politici stiintifice privind promovarea si ocrotirea familiei. iar odata cu acestea se diminueaza importanta si atasamentul fata de institutia familiei. protectie si apartenents ale fiecsrui membru. Incapacitatea familiei de a se adapta la o societate in continua dezvoltare. a culturii juridice. oricat de perfecte ar fi ele. eul individual si colectiv din ce in ce mai depersonalizat au modificat fundamentul solid al familiei.unui individ. fata de urmasii sai. Normele juridice pot reglementa relatiile dintre membrii familiei pana la o anumits limits. Fiind printre primele lucrari din domeniul dreptului familiei in Republica Moldova. Un prim pas in aceasta direetie a servit adoptarea Constitutiei Republicii Moldova.Prefata Viata . O sansa ce poate fi realizats sau ratats. educatie si invatamant. permite formarea sentimentelor convingerii cs el este egal in drepturi cu toti ceilalti membri ai societstii si cs intotdeauna va primi din partea statului ajutorul necesar in apsrarea drepturilor si libertstilor sale. adoptat de catre Parlamentul Republicii Moldova la 26. lucrarea propusa nu ignora si aspectele nejuridice referitoare la casatorie si familie. conjugats cu mirajul modelelor extravagante. norme morale etc. .2000 si intrat in vigoare de la 26. in primul rand. Generatia noastra a avut sansa de a redobandi suveranitatea si independenta. nu inseamna. Insa. cat Si special privind familia si copilul (cu referinta la: protectia sociala si juridica. care este resursa cea mai importanta a oricsrei natiuni. ele trebuiesc cunoscute. munca etc. sanatate si servicii sanitare. se redimensioneaza structura si functiile ei traditionale. adoptarea unor acte normative. Greutatile inerente perioadei de tranzitie au provocat haos si in cadrul familiei. Tnsa reformele initiate de noul stat .2001. ceea ce presupune ridicarea culturii spirituale a societatii si. Dincolo de aceasts limits conduita lor este reglementata de normele sociale nejuridice. Nedezmeticirea noastra. Valorile trecutului se prabusesc. pentru a transforma situatia in care ne aflam intr-o nous sanss de realizare. gaipate in obiceiuri. Dupa un deceniu de suveranitate. Pe zi ce trece devenim tot mai dependenti atat de sursele energetice strsine. lipsa experientei manageriale si a consecventei politice ne pot duce la ratarea sansei de a trai intr-un stat democratic. a unei generatii sau a unui popor. precum si a nevoilor de comunicare si dezvoltare a personalitstii sunt indicate si unele tendinte si mutatii in familia moderns. cat si problema cunoasterii de cstre fiecare om a drepturilor si indatoririlor sale. Un rol deosebit in reglementarea juridica a relatiilor de drept familial ii revine noului Cod al familiei. drepturi subiective si obligatii.). De aceea. Numai educatia juridica poate inalta constiinta individuals a omului pans la constientizarea datoriei sale fats de societate.Republica Moldova sunt departe de a ne satisface. norme de convietuire. Conceputs ca un demers privind formarea fiintei umane in scopul constientizarii statutului ei pentru asigurarea unei vieti individuale optime in cadrul familiei si intemeiats pe examinarea problematicii juridice a institutiei familiei.10. deteriorarea constanta a stsrii de sanatate a populatiei si deformarea proceselor demografice. insistsm asupra datoriei elementare a fiecsruia dintre noi de a face tot ce-i sta in putere pentru mentinerea pulsului vietii spirituale. care a ridicat la rang constitutional atat problema ocrotirii familiei din partea statului si a societstii. cu pactele si cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.e o sanss. prin ea insasi. ordinc de drept in societate etc. relatii juridice. Dispozitiile constitutional privind drepturile si libertatile omului se interpreteaza si se aplics in concordants cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului. cat si de capitalul financiar strain. In spiritul prevederilor actelor normative internationale au fost adoptate un sir de acte normative nationale. in care omul ca personalitate sa fie valoarea cea mai de pret.04. Pentru ca prevederile legislatiei familiale sa fie eficiente si viabile. lucrarea propuss poate fi privits ca o incercare de a stabili criteriile definitorii ale dreptului familiei ca ramurs distincts de drept.

Ansamblul normelor juridice. tehnice. determinat de vointa legiuitorului. politice. Astfel. religioase. elaborate. organizate. cu privire la norma juridica. Normele juridice intr-un stat. “norma juridica este o regula de conduita generala. Pentru a asigura ordinea si disciplina in societate este necesara o reglementare sociala a organizarii si functionarii elementelor ei constitutive. Lucrarea pune la dispozitia cititorului o descriere amanuntita a principalelor institutii ale dreptului familiei. O atentie deosebita a fost acordata descrierii principiilor de drept al familiei ca fundament al sistemului de drept familial si ca modalitate de coordonare a normelor juridice in jurul unor idei catalizatoare. adica prin intermediul unor reguli generale de conduita. avand la baza atat prevederile legislatiei familiale in vigoare din republica. cat si un sir de reglementari international. Impartirea pe ramuri de drept trebuie sa porneasca de la obiectul reglementarii juridice ca un cr iter in fundamental. Reprezinta totusi. se pot distinge metoda egalitatii juridice a subiectelor. Astfel. Daca reglementarea individuals se face prin adresari personale concrete. Dat fiind faptul ca relatiile sociale sunt extrem de variate. vom fi receptivi la orice sugestii rationale si propuneri constructive ale potentiator cititori. criteriul subiectiv. Reglementarea sociala poate fi de doua feluri: individuala si normativa. Care sunt criteriile in raport cu care se configureaza diversele componente de sistem ale dreptului? Majoritatea autorilor. Se considers ca obiectul reglementarii (specified relatiilor sociale) reprezinta criteriul obiectiv de formare a ramurii de drept. trdsdturile specifice ale relatiilor sociale dintr-un anumit domeniu sau sector de activitate fac necesar sj posibil. in unele viziuni. Dogaru.Pentru a scoate in evidenta radacinile prezentului in relatiile de familie §i a le prognoza pe cele ale viitorului. daca este cazul. care se atribuie la toate cazurile de genul respectiv. opereaza cu distinctia ramuri de drept si institutii juridice. juridice.” Dupa parerea lui I. Este destinata studentilor facultatilor si colegiilor cu profil juridic. In definitiile intalnite in literatura de specialitate. Fiind constienti de faptul ca in lucrare sunt prezente unele lacune si ca ea este susceptibila de amplificari si aprofundari. prin forta coercitiva a statului”. asistentilor sociali. o anumita unitate in ansamblul lor. structurate intr-un sistem pe baza anumitor principii. In cadrul sistemului de norme sociale pot fi evidentiate urmatoarele categorii de norme: etice (de morala). dar poate fi de un real folos pentru toti cei cointeresati. Prin metoda de reglementare se are in vedere modul in care statul actioneaza asupra unor relatii sociale. obisnuielnice (obiceiuri). regula al carei scop este de a Asigura ordinea sociala §i care poate fi adusa la indeplinire pe cale statala. fiind legate intre ele sj organizate intr-un anumit sistem. O modalitate a normelor sociale o constituie normele juridice. oricat ar fi de deosebite unele de altele prin continutul si forma lor. recunoscuta sau acceptata de catre stat si impusa. inclusiv din dreptul matrimonial canonic. iar metoda. reguli carora trebuie s3 se supuna toate persoanele ce nimeresc in situatiile programate.. metoda §i sistemul dreptului familiei § 1. sistemul dreptului apare ca un obiect complex. in norma juridica se vede “regula sociala de conduita generala si obligatorie. alcatuit dintr-un numar de elemente indisolubil legate intre ele. metoda autoritara etc. pentru cazuri concrete si sunt valabile pentru o singura data. Notiunea dreptului familiei Societatea umana constituie un sistem logic oranduit si bine inchegat de elemente care se afla in raporturi si legaturi reciproce si care formeaza un tot intreg. etaloane. extrem de variate sunt si normele sociale ce reglementeaza aceste relatii. etc. atunci reglementarea normativa este cu mult mai complexa si presupune o dirijare a comportarii umane prin intermediul anumitor modele. evolutia dreptului familiei este reflectata din perspective istorica. plecand de la obiectul reglementarii juridice §i metoda de reglementare in calitate de criterii principale. la nevoie prin constrangere”. sunt evidentiate acele insusiri care permit deosebirea normelor juridice de celelalte norme sociale. PARTEA GENERALA CAPITOLUL I Notiunea. Astfel. Prin imbinarea acestor doua criterii se explica de ce in unele cazuri relatiile sociale de acelasj tip sunt reglementate de ramuri . Caracterul distinct si unitar. urmand o anumita finalitate ni se infati§eaza ca dreptul unui stat. ca ele sa fie reglementate de o categorie aparte de norme. impersonala si obligatorie care exprima vointa electoratului infatisat de organul legislativ.

incetare si declarare a nulitatii edsatoriei. frati si surori. maternitate si paternitate. adica sistemul de categorii. modalitatea.ele apar din fapte juridice specifice . Stiinta dreptului familiei studiaza o serie de probleme legate de raporturile de familie in coraportul lor cu alte stiinte: juridice (de drept civil. Dreptul familiei ca stiinta are ca sarcina crearea bazei stiintifico-ideologice pentru cadrul de reglementari ce tin de domeniul dreptului familiei ca ramura. ci in comunitatea si separarea de interese ale lor. prin care se intelege ca una din parti nu se subordoneaza celeilalte.reglementarea raporturilor patrimoniale dintre subiectele de drept familial nu-sj are temeiul principal in consideratii de ordin patrimonial.eel de-al treilea element se refera la subiectele relatiilor de familie. legate organic intre ele. de educatie si protejare a copiilor etc. nepoti si bunei. . copil si educator. putem defini dreptul familiei ca fiind totalitatea normelor juridice care reglementeazd relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale ce rezulta din casatorie.de drept distincte sau de ce aceeasi metoda de reglementare se foloseste de catre mai multe ramuri de drept. Consideram ca definitia data cuprinde toate elementele caracteristice dreptului familiei si anume: . acestea formand continutul dreptului familiei. rudenie si adoptie. parinti si copii. cat sj relatii patrimoniale (de exemplu. dreptul la stima si sprijin moral. folosesc aceeasi metoda sau acelasi complex de metode. Deci. Dupa cum reiese din definitie dreptul familiei reglementeaza relatiile familiale. Normele juridice aplicate in dreptul familiei in majoritatea lor sunt imperative si mai putin dispozitive.al doilea element al definitiei dreptului familiei Tl constituie obiectul reglementarii.din aceste fapte apar atat relatii personale nepatrimoniale (de exemplu. reprezinta unitatea mai multor institutii juridice strans legate intre ele prin obiectul lor §i prin anumite principii §i metode comune: institutia casatoriei. copil.) care stipuleaza: “Prezentul cod stabileste conditiile si modalitatea de incheiere. adoptie si tutela etc. parinte. Ele sunt cuprinse in izvoarele dreptului familial (Constitutie. infiere. cu raporturile de familie. Termenul “dreptul familiei” poate fi intalnit si in alte sensuri: “dreptul familiei” . al patrulea element al definitiei se refera la pozitia juridica a subiectelor dreptului familial de egalitate juridica. prin “dreptul familiei” ca stiinta intelegem invatatura (studiul) despre dreptul familiei. concluzii si conceptii despre raporturile juridice familiale.drepturile si obligatiile familiale sunt legate de titularii lor §i nu pot fi cedate persoanelor terte etc. formele si efectele protectiei juridice a copiilor orfani si a celor rdmasi fdrd ocrotire pdrinteascd sau aflati in alte situatii vulnerabile. conditiile.si in sfarsit. Dreptul familiei. . tutore.casatorie si rudenie. infiere. . curator. rudenie.cea de sot. precum si alte relatii sociale similare celor familiale “6 Putem distinge unele momente specifice relatiilor familiale si anume: . reglementeazd relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale ndscute din casatorie. ori de ce in cadrul aceleiasi ramuri de drept se folosesc mai multe metode. Tinind seama de cele expuse mai sus. rudenie. dreptul de proprietate. obligatia de fidelitate conjugala. Relatiile sociale asupra carora isj exercita actiunea toate normele ce alcatuiesc ramura dreptului familiei sunt evidentiate in art. 3 din Codul familiei (in continuare C. sub anumite aspecte. adica in raportul juridic de drept familial partile se afla pe pozitie de egalitate juridica. administrativ. Codul familiei si alte acte normative). filiatiei. al muncii . adica relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale ce rezulta din casatorie. adica o totalitate de norme juridice. In viziune traditionala ramura de drept poate fi definita ca fiind un ansamblu distinct de norme juridice. Asa dar. la nume si domiciliu. rudeniei. prin obiectul reglementarii dreptului familiei trebuie sa intelegem domeniul specific de relatii familiale asupra cdrora isi exercitd actiunea toate normele ce aledtuiese ramura dreptului familiei. . “dreptul familiei” . Reglementarea complexului de relatii sociale care se formeaza in legatura cu familia sj in cadrul familiei se face de un ansamblu de norme Juridice ce se grupeaza in cadrul dreptului familiei ca ramura distinctu De drept Deci. autoritate tutelara etc. obligatia de intretinere etc). cat si raporturile asimilate de lege. la viata §i sanatate.ca stiinta. penal.F. relatiile patrimoniale fiind o consecinta a relatiilor personale nepatrimoniale. ca orisjee alta ramura de drept. adoptiei etc. care reglementeazd relatii sociale ce au acelasi specific. ruda. si nu invers. precum si alte relatii sociale similare celor familiale ce se stabilesc intre sabiectele de drept familial aflate pe pozitii de egalitate.). acestea pot fi: soti sau fosti soti. Subiectele dreptului familiei necesita o calitate speciala . . de abitatie.ca obiect de studiu.dreptul familiei este o ramura a sistemului de drept din tara noastra. .

acestea de asemenea sunt multiple. a relatiilor personale patrimoniale si nepatrimoniale dintre membrii familiei. Aceasta practic inseamna ca dreptului unei parti in raportul juridic Ti corespunde in mod imperativ o obligatie a celeilalte parti. Majoritatea absoluta a raporturilor juridice de drept al familiei au un caracter complex. Pe fondul scenariilor dezvoltarii economico-sociale. § 2. Potrivit metodei istorice dreptul familiei cerceteaza casatoria si familia in perspectiva si dezvoltarea lor istorica. natalitatii etc. are specificul ei.) etc. Termenul “legislate familiala” inseamna sistemul de legi si alte acte normative ale organelor de stat in care sunt consfintite normele de drept familial. pe de alta parte. Aceasta trasatura este caracteristica pentru toate ramurile de drept. exercitarea drepturilor parintesti si indeplinirea obligatiilor lor in interesul copilului etc. Relatiile legale familiale se caracterizeaza prin aceia ca dreptiirile si obligatiile subiectilor relatiilor date sunt prevazute de lege si nupotfi modificate voluntar 9 Obligatia juridica a unui subiect de drept familial nu este arbitrara.. precum si efectele incheierii. Metoda dreptului familiei Daca obiectul dreptului familiei raspunde la intrebarea: care sunt relatiile sociale reglementate de normele dreptului familiei. In anumite perioade istorice. Dreptul familiei ca obiect de studiu (discipline didactica) are ca sarcina asigurarea.. metoda experimentului. metoda cantitativa etc. Asa dar. iar art. sociologie. comportarea oamenilor in aceste relatii. In ceea ce priveste metodele de reglementare a relatiilor familiale de catre normele juridice.F. stiinta dreptului familiei ajuta practicii sa aplice corect legile si contribuie la: ocrotirea familiei intemeiata pe stima si afectiune reciproca. 61 C. 51 C. incalcarea normelor de drept presupune posibilitatea constrangerii din partea statului. educarea si protejarea copilului reiesind din realitatea vietii si posibilitatea fiecaruia. inclusiv pentru dreptul familiei. stiinta dreptului familiei se afla in continua dezvoltare. desfacerii sau nulitatii acestor acte juridice. cum si in ce mod se realizeaza aceasta reglementare.F. pe de o parte. fiecare ramura de drept dispune de mijloace specifice de influenta asupra comportarii partilor in raporturile juridice. 7 aceste metode generale sunt proprii si pentru dreptul familiei ca stiinta. procedee cu ajutorul carora dreptul influenteaza relatiile sociale. Prin concluziile sale stiintifice fundamentate. metoda sociologies. putem evidenfia nu numai evolutia acestor fenomene in timp. se aplica pe larg metoda sociologies. Ca urmare. De exemplu: art. pot prescrie un comportament concret al acestora ori pot permite partilor sa aleaga singure caracterul relatiilor dintre ele. in cadrul strategiilor dezvoltarii fenomenul casatoriei.si protectiei sociale etc. divortialitatii. Trebuie sa deosebim categoria “dreptul familiei” ca sistem de norme de drept de categoria “legislate familiala”. . instruirii studentilor facultatilor de drept in acest domeniu. In comparatie cu normele morale. Atat parintii.F.8 Cu toate acestea. atunci metoda dreptului familiei raspunde la intrebarea. istorie. cat si societatea sj statul participa la ingrijirea. Asa cum.. prin metoda de reglementare se intelege totalitatea de mijloace. dreptului copilului de a fi protejat (art. metoda istorica. ii sunt proprii toate caracteristicile dreptului ca atare. a dimensiunii familiei etc. cat si de obligatii. realizarea egalitatii depline in Drepturi intre sot si sotie. Normele de drept pot interzice anumite actiuni din partea participantilor in raportul juridic.). Acestor raporturi le este caracteristic faptul ca fiecare parte este titular atat de drepturi. care deseori sunt calificate drept identice. printre principalele metode ale cercetdrii juridice pot fi mentionate: metoda logica. Folosind metoda logica au putut fi stabilite conditiile necesare incheierii actelor juridice ale casatoriei si adoptiei. apar noi conceptii care reflecta evolutia familiei. Urmarind particularitatile specifice modului de incheiere a casatoriei. cat si a informarii persoanelor cointeresate cu un sistem de cunostinte si informatii despre dreptul familiei. dreptului familiei. dar si anumite aspecte si legaturi ale dreptului familiei cu celelalte fenomene si procese sociale. psihologie etc. Ea este o Tndatorire ce corespunde dreptului subiectiv al celeilalte parti a raportului juridic.53 C. metoda comparative. in baza noilor realizari ale stiintei si a normelor existente. intr-un raport juridic de drept familial nu poate fi vorba de vreun drept al subiectului daca celuilalt subiect nu-i corespunde o anumita obligatie.) ii corespunde obligatia parintilor de a apara drepturile §i interesele copiilor (art. Toate actele juridice Familiale trebuie sa corespunda unui anumit continut sj sa aiba o anumita forma. prevede dreptul copilului la abitatie §i educatie in familie.F. 74 C. prevede obligatia parintilor de asj intre|ine copiii. Ca si alte stiinte. a caror respectare este asigurata cu ajutorul mijloacelor obstesti de influenta. Ca ramura de sine statatoare de drept. conditiile desfacerii si nulitatii casatoriei sau adoptiei etc.

Cu privire la obligatia de intretinere intre membrii familiei se poate constata ca este stabilita de lege §i exista numai intre persoane prevazute de lege.F. 16 alin. Djuvara distinge intre normele de drept cele care se aplica numai statelor care le-au eliberat. Egalitatea juridica. a desfacerii casatoriei §i adoptiei etc. fara a avea posibilitatea de a-1 modifica. nu inseamna ca nu sunt permise anumite abateri cu privire la recunoasterea egalitatii in sfera raporturilor patrimoniale. in acest sens. in parti egale sotilor cu prilejul incetarii comunitatii de bunuri. impune participantilor la raporturile juridice de drept familial o anumita conduita.F. Astfel. situatia juridica.norma juridica si metoda de reglementare -deosebim o serie de diviziuni generale ale dreptului.F. Deci. Cu alte cuvinte. intodeauna. in conformitate cu principiul egalitatii lor in relatiile familiale (art. Deci. cu referire la cazul cand mai multe persoane sunt Tndreptatite la intretinere. prevdzuta de lege (procedura de incheiere a casatoriei §i adoptiei. 17 prevede ca sotii aleg numele de familie ce urmeaza a-1 purta “in timpul casatoriei”. 87 C. cat si de persoana celui obligat sa o presteze. odata incheiata. Sistemul dreptului familiei Dupa modul in care sunt conectate diferitele componente de sistem ale dreptului .) sau “parintii au drepturi §i obligatii egale fata de copii.Toate problemele vietii familiale se solutioneaza de catre soti in comun. Astfel. iar art. metoda de reglementare precizeaza pozitia partilorin raporturile juridice. a instituirii tutelei. care determina ce trebuie sa . in sensul ca in raportul juridic familial o parte nu este subordonatd celeilalte. de exemplu.Pentru incheierea casatoriei este necesar acordul de vointa al viitorilor soti. Inca o particularitate a metodei de reglementare a dreptului familiei consta in aplicarea combinatd a metodelor nationale si international de instalare a drepturilor si obligatiilor subiectilor. O particularitate generala al dreptului familiei este metoda calitatii juridice a partilor. daca loeuiese impreuna cu parintii sau separat” (art. El continua sa fie valabil §i in cazul separarii legale a sotilor sau a desfacerii casatoriei prin divort. prin incheierea casatoriei viitorii soti consimt sa li se aplice regimul legal al casatoriei. iar la art. insa.F. 19 prevede regimul bunurilor dobandite de catre soti “in timpul casatoriei” etc. spre exemplu. Astfel. dar. 88 C. aparitia. din partea aceluiasj debitor §i un caracter reciproc. dar nu si o impartire corecta. Principiul egalitatii nu inseamna ca bunurile urmeaza sa fie atribuite. 58 alin. care devine aplicabila prin incheierea actului juridic al casatoriei si exista pe tot timpul cat dureaza raportul de casatorie. conform Constitutiei care stipuleaza: “Dispozitiile constitutional privind drepturile si libertatile omului se interpreteaza si se aplica in concordanfa cu Declaratia Universale a Drepturilor Omului. are un caracter divizibil. 1 C. ele fiind pe picior de egalitate juridica. care se reinnoiesc zi de zi. Acest statut de egalitate se extinde asupra oric&rei schimbari produse de relatia celor doi. C. 1 C. De asemenea. in principiu permanenta a celor casatoriti este determinate de reglementarea legala privind casatoria. Imparfirea bunurilor comune in cote-parti egale si nu in raport de contributia prestata de fiecare dintre soti ar fi insemnat numai o impartire egala. art. munca depusa in gospodarie sj pentru cresterea copiilor fiind o asemenea contributie.). deoarece criteriul in raport cu care se determina partile sotilor este contributia pe care fiecare din ei a avut-o la dobandirea si conservarea bunurilor. Ire un caracter succesiv. indiferent de faptul daca copiii sunt nascuti in casatorie sau in afara ei. adica este inseparabil legata atat de persoana cefui indreptatit a o primi. ea devine independents de acest acord de vointa.obligatia nepotilor de a-si intretine bunicii. cu pactele si celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. pentru a fi carmuita in Intregime de normele legale. § 3. modificarea sau stingerea relatiilor de drept familial sunt admise printr-o procedurct juridica speciala. M. in acelasi timp. Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte si legile ei interne. prevede obligatia bunicilor de a-§i intretine nepotii. aceasta obligatie are un caracter Personal. O alta metoda specified relatiilor de familie poate servi metoda acceptdrii statutului legal a casatoriei.” A doua diviziune mentionata este cea de drept determinator. deoarece este destinata sa satisfaca nevoile actuale ale beneficiarului. prioritate au reglementarile internationale”. printr-un sistem de norme juridice. in relatiile interne si care formeaza dreptul internde normele de drept care se refera la raporturile dintre state sau dintre cetatenii unor state diferite si care formeaza dreptul extern.F. Conform regulii generate. .).10 In concluzie am putea spune ca prin metoda de reglementare a relatiilor dintre subiectele de drept familial trebuie sa intelegem mijlocul specific cu ajutorul caruia statul. metoda aplicabila. la art.

Un rol important revine normelor . gupandu-le in institutii: institutia casatoriei. Daca luam ca baza aceasta distinctie. legate organic intre ele. Institutia juridica cuprinde normele juridice. Titlul 1 al Codului familiei intitulat “Dispozitii generale” defineste atat relatiile sociale reglementate de catre legislatia familiala. In mod special se urmareste compatibilitatea legislatiei familiale nationale cu prevederiledeclaratiei Universale a Drepturilor Omului. Numeroase acte normative de drept familial si in primul rand Codul familiei. folosesc aceiasi metoda. subiectele dreptului familiei etc. a Conventiei cuprivire la Drepturile Copilului. ne vom opri la prima modalitate de sistematizare. principii care guverneaza toata materia. Cea de a treia diviziune abordata de M. comparandu-se sistemul de drept familial al Republicii Moldova cu sistemele de drept familial ale altor tari de peste hotare (Romania. sistemul juridic elementar (dreptul este “pluralul”. adica in functie de normele juridice incluse. metoda. Partea generala si Partea speciala pot fi distinse fie in functie de normele juridice incluse. a adoptiei. politica si sociala a societatii in ansamblu. contin unele prevederi de principiu.definitii. pentru a le da un sens unic aceste concepte sunt definite. Asa cum in partea generala se opereaza cu notiunile: norma juridica. Aceasta inseamna ca toate celelalte norme vor trebui aplicate si interpretate in lumina principiilor de baza. rudenia. Djuvara este aceea care imparte dreptul in drept public si drept privat. atunci cu referire la dreptul familiei putem afirma: dreptul familiei face parte din componenta dreptului privat intern si are un caracter determinativ.Faca persoanele si drept sanctionar. concepte pe care fiecare le-ar putea interpreta in felul sau. dreptul familiei. Asa dar. Este ilustrata corelatia dintre normele de drept familial si actele normative in conformitate cu dezvoltarea economics. In viziune traditionala. se gaseste lamurirea intelesului unor termeni -familie nucleara. ramura de drept este definita ca un ansamblu distinct de norme juridice. Partea generald si 2. De aceea. Ele reglementeaza tipurile de relatii sociale aparte si anumite elemente ale lor. sau acelasi complex de metode. mai detaliate. pe langa unele prevederi reglementative foarte clare si normativ evidente. principiile. De asemenea. Mai desfasurat sistemul acestor norme juridice sunt redate in Codul familiei al Republicii Moldova. Sistemul normelor dreptului familiei si a actelor normative sunt caracterizate si pretuite din punctul de vedere al democratiei lor. tutela etc. eel care organizeaza sanctiunile. studierea sistemului dreptului familiei e legata. Asa cum norma juridica este elementul de baza al sistemului de drept. rudeniei sifiliatiei. Partea generald a dreptului familiei include normele generale care exprima principiile si obiectivele de reglare legitima a drepturilor si obligatiilor fundamentale a subiectelor de drept familial. Structura normelor juridice de drept al familiei. care reglementeaza o anumita grupa unitara de relatii sociale.principii si normelor . obiectul. cat si principiile de baza ale legislatiei familiale. dreptul familiei ca ramura distincta de drept grupeaza ansamblul de norme juridice ce reglementeaza complexul de relatii sociale ce se formeaza in legaturd cu familia si in cadrul familiei. idei. consimtamant liber exprimat. monogamie. fie in functie de ce fel de compartimente ale sistemului de drept se studiaza in partea respectiva. izvoarele. Federatia Rusa). justitiei sociale. De exemplu. instaurand astfel o categorie aparte de raporturi juridice. etc. Analiza structurii normei poate fi facuta sub doua aspecte: . deosebirea dintre care este foarte veche si care se gaseste formulata chiar si in dreptul roman si care depinde de faptul a cui interes priveste norma . Ea insumeaza totalitatea de opinii teoretice. In general. filiatia adoptia. de studierea structurii si continutuluilegislatiei codificate. Partea speciala.Institutiile juridice din cadrul dreptului familiei sunt: casatoria. prin care sunt consfintite unele relatii ale vietii de familie.a unui particular sau a statului. a pactelor si tratatelor international la care republica Moldova este parte (ce reglementeaza relatiile familiale) dupa cum si cu principiile de baza ce caracterizeaza dreptul matrimonial canonic. tutelei (curatelei). Normele partii speciale a dreptului familiei concretizeaza partea generala. care reglementeaza relatii sociale ce au acelasi specific. intai de toate. Din punct de vedere structural sistemul dreptului familiei se Divizeaza in doua parti: 1. norma de drept este “singularul”). a obligatiei de intretinere etc.. concluzii referitoare la problemele de reglementare juridica a relatiilor familiale. ceia ce se urmareste de fapt in Partea speciala a cursului. ramura de drept reprezinta unitatea mai multor institutii juridice legate strans intre ele prin obiectul lor si prin anumite metode si principii comune.

prevederi de sine statatoare. la dorinta. atat de legislatia civila cat si. in primul rand. opinie. obligatiile. la redactarea ei. rasa. un articol ori contine unele elemente ale normei. la randul sau. alin. hotarari. este structurat pe titluri. limba. In ceea ce priveste sanctiunile. nereglementate de legislatia Familiala. apartenenta politica. contraventionale sau penale.F. Normele juridice de drept al familiei sunt cuprinse in acte normative care pot fi: legi. De exemplu: «Nu este necesar acordul parintilor pentru adoptia copilului daca acestia nu locuiesc impreuna cu copilul si se eschiveaza nemotivat de la intretinerea si educatia acestuia mai mult de 6 luni» (art. dispozitia. alin.F. ori conexeaza numele de familie al celuilalt sot la numele de familie propriu» (art. ori fiecare dintre ei isi pastreaza numele de familie pe care 1-a purtat pana la casatorie. alternative sau cumulative. Dispozitia relativ-determinata este dispozitia care prevede mai multe variante posibile de conduita. B) Structura tehnico-juridica a normei de drept al familiei se refera la forma exterioara de exprimare a continutului si structurii logice a acesteia. In functie de gradul lor de determinare. Dispozitia determinata stabileste exact si fara posibilitatea unor derogari drepturile. care exprima regula propriu-zisa de conduita. concisa. Vorbind despre normele de drept al familiei trebuie de specificat modalitdtile de clasificare a normelor juridice in articolele actelor normative de drept al familiei si. lasand subiectii sa aleaga una din variantele prescrise. 1 C. 3) Pentru reglementarea relatiilor personale nepatrimoniale si patrimoniale dintre membrii familiei. Acest act normativ. capitole si articole.A) structura logico-juridica si B) structura tehnico-legislativa. care se aplica pentru greseli grave in exercitarea drepturilor ori indeplinirea indatoririlor parintesti cu privire la persoana copilului si luarea copilului fara decadere din drepturile parintesti. origine etnica. cand se stabilesc cu exactitate conditiile de aplicare a dispozitiei. indiferent de sex. sanctiuni ce au drept scop repararea prejudiciului cauzat prin incalcarea normei juridice. de la caz la caz. ori contine elemente ale mai multor norme.). relativ-determinate. 2) In functie de caracterul conduitei prescrise. poate fi determinata si relativ-determinata. in functie de natura $i gravitated lor. avere si origine sociala» (art. precum si imprejurarile in care ea se realizeaza.). isi aleg numele de familie comun. formulata ca determinare a indatoririlor si drepturilor partilor in raportuljuridic). 125. disciplinara sau penala (sanctiuni civile. Articolul este elementul structural de baza al Codidui familiei care contine. de cea administrative. in Codul familiei. In ceea ce priveste celelalte fapte ilicite savarsite de catre membrii familiei. sanctiunile port fi: determinate. sotii. B C. cand nu este precizat continutul concret al imprejurarii in care se aplica dispozitia.).relativ-determinata. care trebuie sa fie clara . sanctiune mai putin severa. A) Structura logico-juridica a normei e stabila si in ea se disting urmatoarele elemente: 1) ipoteza.). concreta. Se cade de subliniat ca o norma nu trebuie confundata cu un articol.F. 1) In functie de precizia formularii sale in text ipoteza poate fi: Determinata. De cele mai multe ori. . lit. Ca exemplu: «La incheierea casatoriei. 2) dispozitia. disciplinare sau penale).F.l. De exemplu: «Toate persoanele casatorite au drepturi si obligatii egale in relatiile familiale. 1 C. ele sunt sanctionate. 5. care indica masurile de constrangere de catre stat pentru nerespectarea dispozitiei. instructiune si alte acte normative adoptate in cazurile si in limitele prevazute de Legea Republicii Moldova «Codul familiei». administrative. alin. ca si ipoteza. conduita persoanelor la care se refera. se aplica legislatia civila In masura in care aceasta nu contravine esentei relatiilor familiale. deoarece foarte rar un articol contine o norma juridica. sanctiuni disciplinare. nationalitate. aplicata in cazul neandeplinirii adecvate a indatoriilor parintesti. care determina cercul de persoane carora le este adresata norma. De exemplu: «Instanta judecatoreasca va declara nula casatoria daca aceasta a fost incheiata cand sotii sau unul dinte ei nu a avut intentia de a crea o familie (casatorie fictiva)» (art. religie. regulament. 41. 3) sanctiunea. 17. In functie de scopul urmarit de sanctiunea aplicata distingem: sanctiuni ce anuleaza actele juridice ce contravin legii. E C. . lit. in principiu. statut. Codul familiei prevede pentru neindeplinirea Tndatoriilor parintesti urmatoarele sanctiuni: decaderea din drepturile parintesti.

alin.relatii de casatorie. dreptul administrativ. Astfel.) ori «Apararea drepturilor §i intereselor legitime ale copiilor se pune pe seama autoritatii tutelare in cazurile de deces al parintilor. legate de cele specifice. art. dreptul protectiei sociale si dreptul muncii. de declarare a parintilor ca fiind incapabili…» (art. O clasificare de importanta deosebiia poate fi facuta din punctul de vedere al caracterului conduitei. 33 C. printre care putem aminti: dreptul civil si dreptul de procedure civila.F. norme speciale (cele prevazute in Titlurile II . titlurile II . de decadere a lor din drepturile parintesti.F. Aceasta legatura este determinate de existenta unor principii comune pentru toate ramurile dreptului. alin. in multe cazuri ele au caracteristici sau trasaturi proprii mai multor ramuri de drept. 37 . 2 C. (institutii juridice de drept al familiei) este cuprins in partea speciala a Codului familiei. de adoptie. alin 1 C. Casatoria poate inceta prin divort (desfacere). ci si raporturi de alt gen. F. alin. Normele imperative pot fi: onerative. precum si de faptul ca fiecare ramura de drept include nu numai raporturi specifice ramurii respective. Dreptul familiei prezinta stranse legaturi cu o serie de ramuri de drept. …»(art. Ramura de drept al familiei reprezinta unitatea mai multor institutii juridice legate strans intre ele prin obiectul lor si prin anumite principii si metode comune. de rudenie. isi aleg numele de familie al unuia dintre ei sau eel format prin conexarea numelor ambilor drept nume de familie comun. art.F. 1 C. 17. la dorinta. rude in linie dreapta pana la al IV-lea grad inclusiv. care permit o anumita conduita: «Prin contractul matrimonial sotii pot modifica regimul legal al proprietatii in devalmasie stabilit la art.) Dupa modul in care sunt redactate se disting norme juridice complete (de exemplu: «Casatoria inceteaza in urma decesului sau a Declararii pe cale judecatoreasca a decesului unuia dintre soti.V ale C. Ansamblul de norme juridice care reglementeaza anumite grupe unitare de relatii sociale .). 15.1. Astfel: ^<Parintii sunt reprezentantii legali ai copiilor lor si actioneaza in numele lor in rela^iile cu toate persoanele fizice si juridice. obligatii sau competente. …» (art.pe cale judecatoreasca».F.V. dreptul penal si dreptul de procedure penala etc.). F. care acorda posibilitatea unui larg comportament al subiectilor. Normele dispozitive pot fi: permisive. devenind o ramura de sine statatoare relativ recent (odata cu intrarea in vigoare a Codului casatoriei si familiei al Republicii Moldova. normele juridice sunt: norme imperative. 20» (art. de intretinere etc. Dreptul familiei §i dreptul civil Faptul ca dreptul familiei s-a desprins din ramura dreptului civil. inclusiv in autoritatile administratiei publice §i instantele judecatoresti. care acorda subiectului posibilitatea sa aleaga una din variantele de conduita prevazute de norma: «la incheierea casatoriei. 11. 1 si 2. Dat fund faptul ca relatiile sociale reglementate de legislatia familiala sunt extrem de complexe.) sau supletive. vom puncta unele interference ale dreptului familiei si alte ramuri de drept. fara a avea nevoie de imputerniciri legale» (art.F. Un loc important il au normele de imputernicire sau de competenta.F. in baza cererii unuia sau a ambilor soti ori a tutorelui sotului declarat incapabil». sotii. ele aflandu-se intr-o stransa legatura.Dupa sfera de aplicare fi gradul de generalizare avem norme generale (de exemplu. iar in cazurile prevazute la art. alin.). care prescriu comportamentul subiectilor si nu admit nici o abatere de la acesta si norme dispozitive. ramurile dreptului nu sunt izolate unele de altele. 2 C.).F. 1 C.). § 4. normele cuprinse in diferite ramuri de drept se aplica separat sau concomitent cu normele de drept familial. cele prevazute in Titlul I al C. 4.). a naturii conduitei pe care o prescriu. 36 alin. In functie de aceasta.) si prohibitive. solutionandu-se in asa mod problema corelatiei ramurilor de drept. 36 alin. potrivit cu materia care o reglementeaza. care interzic savarsirea unor actiuni: «Nu se admite incheierea casatoriei intre: persoane dintre care eel putin una este deja casatorita.) si norme juridice incomplete (de exemplu: «In cazurile prevazute la art.F.F. casatoria se desface de catre oficiul de stare civila. 29. norme prin care se formuleaza anumite drepturi. Corelatia dreptului familiei cu alte ramuri de drept Desi fiecare ramura de drept are un obiect propriu de reglementare.) Si norme de exceptie (cele prevazute in Titlul VI al C. 4 si 5 si la art. care prescriu in mod expres obligatia savarsirii unei actiuni: «Persoanele care doresc sa se casatoreasca sunt obligate sa se informeze reciproc despre starea sanatatii lor» (art. 112. In cele ce urmeaza. . 1 C.6l. care se completeaza cu trimitere la alte norme. alin. 35 C.

Din aceste fapte apar atat relatii personale nepatrimoniale (de exemplu . . . pot de sine statator sa: dispuna de salariul si bursa lor. In primul rand. frati si surori. drepturile si obligatiile parintilor pentru educarea copiilor etc. stare civila. Ea cuprinde urmatoarele elemente: nasterea. in relatiile de familie prioritare sunt relatiile personale nepatrimoniale (incheierea si desfacerea casatoriei. Legislatia civila a Republicii Moldova stabileste ingradiri cu caracter de protectie in domeniul dobandirii proprietatii si dispunerea de proprietate de catre copii. bunei si nepoti). Capacitatea de folosinta inceteaza odata cu decesul persoanei fizice. sa exercite dreptul de autor si inventator. Minorii intre 15 si 18 ani de regula incheie acte juridice civile cu consimtamantul parintilor. statutul de soti. Astfel. atunci relatiile de familie apar din fapte juridice speciale: de casatorie. Capacitatea de exercitiu deplina ia nastere la momentul atingerii varstei majoratului 18 ani. intre aceste doua ramuri de drept exista legaturi reciproce. cu exceptia prevazuta in art. schimbarea numelui si prenumelui. ca urmare a casatoriei (obligatia de intretinere a sotilor) sau a rudeniei (obligatia de intretinere dintre parinti si copii.de educatie a copiilor). clasa II (fratii si surorile. cit si patrimoniale. stabilirea paternitatii. in sensul ca normele de dreptul familiei se completeaza cu numeroase norme ale dreptului civil..capacitatea de folosinta a subiectelor de drept familial care reiese din prevederea dreptului civil: “Capacitatea de a avea drepturi si obligatii civile este recunoscuta in mod egal tuturor cetatenilor Republicii Moldova…”.capacitatea de exercitiu a subiectelor de drept familial aptitudinea lor de a-si dobandi prin actiunile proprii orice drept personal nepatrimonial ori patrimonial si de a-si asuma orice obligatie.) Si apoi cele patrimoniale (proprietatea comuna si proprie a sotilor. Starea civila reprezinta un ansamblu de calitati personale de care legea leaga anumite consecinte juridice cu ajutorul carora persoana fizica se individualizeaza. . bunicul si bunica). relatiile familiale au unele momente specifice. iar pe de alta parte reglementarile codului civil se completeaza cu unele dispozitii ale codului familiei. de regula. tutorii. de la data nasterii. copii si alte rude. Mostenirea reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza modul de transmitere a drepturilor fi obligatiilor decedatului la mostenitorii acestuia. incheierea casatoriei. domiciliu. Toate contractele incheiate de catre soti. incheie mici acte juridice civile ce tin de viata de toate zilele. Identificarea persoanei fizice se face prin nume. clasa III (nepotii si nepoatele de la frate si sore inapti de munca). De sine statator pot incheia mici acte juridice civile ce tin de viata de toate zilele. infietorii. curatorilor. 564 C. In numele minorilor pina la 15 ani actele juridice le incheie parintii. moartea. pe de o parte. daca raporturile de drept civil apar din fapte juridice obisnuite (conventii). persoanele care au fost intretinute de defunct eel putin un an pina la deces. relatiile familiale apar Tntre persoane apropiate: soti. Deci. parintii). pe cind in dreptul civil situatia este alta -prevaleaza relatiile patrimoniale in baza dreptului de proprietate si a relatiilor de marfa bani. Copiii au capacitatea de exercitiu restransa.adoptat la 26 decembrie 1969 si pus in aplicare de la 1 aprilie 1970). in prima categorie putem include: .C. Cu toate ca dreptul civil si dreptul familiei au ca obiect de reglementare atat raporturi patrimoniale cit si ne patrimoniale. Ca exceptie. ne permite sa afirmam ca. sotul. iar cele personale au un rol nesemnificativ. In a doua categorie putem include succesiunea legala. inclusiv contractul matrimonial §i contractul privind plata pensiei de intretinere sc intocmesc in conformitate cu normele codului civil. obligatia de intretinere). Legislatia civila prevede urmatoarele clase de mostenitori legali: clasa I (copiii. In al doilea rand. cind capacitatea de folosinta incepe de la data conceptiunii. Mostenirea poate fi legala si testamentara. infierea.calitatea de persoana fizica a subiectelor de drept familial care Este recunoscuta tuturor fiintelor umane privite in mod individual si care se bucura in mod egal de posibilitatea de a participa la raporturile juridice. adica de asi realiza capacitatea de folosinta care ii apartine. infietorilor. de rudenie si adoptie. Capacitatea de folosinta incepe. parinti.

precum si asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor omului pe plan local sunt exercitate de catre primarul localitatii respective. precum si cine din cupii trebuie sa plateasca provizoriu mijloace si in ce proportie pentru intretinerea parintilor. Asa. 9 C. seful oficiului de stare civila poate reduce termenul de o luna din momentul depunerii declaratiei de casatorie si pana la incheierea casatoriei. hotarirea instantei de judecata. Aceste derogari se refers la urmatoarele aspecte: parintii minori care nu au atins varsta de 16 ani pot cere stabilirea paternitatii pe cale judecatoreasca (art. art. judecstorul. decaderea din drepturile parintesti. Luand in seama situatia materiala a psrtilor. . daca este necesar. 4 C. Prin articolele 2782-278:‘ C. de desfacere a casatoriei (de divort). 4. are dreptul sa stabileasca cuantumul mijloacelor pe care unul din soti sau din fostii so|i trebuie sa le plateasca provizoriu pentru intretinerea celuilalt sot sau fostului sot.P. drepturile si obligatiile juridice ale sotilor iau nastere numai dupa inregistrarea casatoriei la organele de stare civila.in scopul ocrotirii mai eficiente a relatiilor de familie.. Codul penal in partea generala cuprinde prevederi speciale referitoare la: raspunderea minorilor. prevede ca.Serviciul de stare civila. Atribufiile ce tin de starea civila §i de autoritatea tutelara. pot fi transmise persoanelor terte cu intoarcere sau fara.).C. In ceia ce priveste metoda aplicabila pentru ambele ramuri de drept este specifics metoda egalitatii juridice a subiectelor de drept. de exemplu. va fi incuviintata de autoritatea administratiei publice locale in a carei raza teritoriala isi au domiciliul persoanele care doresc sa se casatoreasca. modul de examinare a cererii de infiere. in cazul cand ele necesita aceasta supraveghere.4. drepturile si obligatiile familiale sunt legate de titularii lor si nu pot fi cedate persoanelor terte. pina la solutionarea pricinii in fond.In al treilea rand. alin.regulile cu privire la desfssurarea procesului civil se aplica la solutionarea litigiilor de drept familial. iar in conformitate cu art. pe cind in dreptul familiei majoritatea normelor sunt cele imperative. S-au consacrat dispozitii speciale cu privire la competenta teritorials a instantei judecatoresti. 2 C. Dreptul familiei si dreptul de procedura civila §i intre aceste doua ramuri de drept exists o legatura stranss. 4. 12. autoritatea tutelara are atributii in domeniul indrumarii. Astfel. prin dispozitiile codului familiei si codului de procedura civila. Apararea drepturilor si intereselor legitime ale copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca se pune pe seama autoritatii tutelare. aplicarea fata . 2 C. pentru motive temeinice (dar nu mai mult de doi ani). conform procedurii de drept comun. insa. deoarece organele administrative de stat au atributii privitoare la casatorie si familie. In dreptul civil predomina normele de reglementare dispozitive. reducerea varstei matrimoniale a barbatului. 4.F. alin. Inregistrarea actelor de stare civila: de nastere. 59. de deces este de competenta organului administrativ. De asemenea. cu referire la care am putea face urmstoarele precizari: . la actele ce se anexeaza la cererea de infiere. in baza cererii acestora si a acordului parinfilor minorului. 119.2.3. Drepturile si obligatiile civile. supravegherii si controlului exercitarii ocrotirii si a persoanelor majore. §i procedura cu privire la adoptarea infierii reprezinta o procedura speciala derogatorie de la procedura de drept comun. Trebuie de precizat ca. actiunile pentru plata pensiei de Intretinere si actiunile pentru stabilirea paternitatii pot fi intentate nu numai la instanta domiciliului paratului. alin.).F. se aduc o serie de derogsri de la procedura de drept comun. in unele materii. cine din parinti si in ce proportie trebuie sa plateasca provizoriu nijloace pentru intretinerea si educarea copiilor. dar si la instanta domiciliului reclamantului (art.C. de casatorie.F.P. Dreptul familiei sj dreptul administrate Dreptul familiei are multe legaturi cu dreptul administrativ. Dreptul familiei si dreptul penal Dreptul familiei prezinta legaturi si cu dreptul penal.. de schimbare a numelui si/sau a prenumelui. care are un serviciu special in acest sens .

tortura.6. procurorul si instanta de judecata au obligatia sa-i dee in grija rudelor sau altor persoane ori in grija unei institutii. privatiunea de libertate a minorului ce nu a Tmplinit 18 ani. curatorii sau alte persoane. la cererea rudelor apropiate ale condamnatului aflat sub arest. executarea sentintei de condamnare poate fi amanata pina cind copilul eel mai mic v-a implini varsta de 8 ani. Pot participa la proces in calitate de reprezentanti ai partii vatamate. In cazul retinerii minorului. tutorii. are nevoie de protectie. pervertirea unor persoane care nu au implinit 16 ani. procurorul sunt obligati sa comunice imediat aceasta parintilor minorului sau persoanelor care ii inlocuiesc. nepotii. durata tinerii sub arest poate fi prelungita numai pina la patru luni. Surzi. care nu a implinit 18 ani si care a savarsit o infractiune. anchetatorul penal. vinzarea si traficul de copii. Astfel: Din completul. De asemenea. copiii infiati. care in virtutea legii poarta raspundere materiala pentru paguba pricinuita de invinuit. interpret etc. Dreptul familiei si dreptul protectiei sociale Multiple sunt legaturile dreptului familiei cu dreptul protectiei sociale. rapirea sau sustragerea unui copil strain. rude apropiate fund parintii. absolvirea de raspunderea penala si incredintarea pe chezasie. Instanta de judecata are dreptul sa inceteze procesul penal in privinta persoanei. Participarea aparatorului la dezbaterile judiciare in cauza penala este obligatorie in procesele in care figureaza minori.de minori a masurilor de constrangere cu caracter educativ. . traficul ilicit de fiinte umane. omorul pruncului de catre mama. persoana care efectuiaza cercetarea penala. fata de un copil. circumstante atenuante si agravante la stabilirea pedepsei pentru savarsirea infractiunii de catre un minor sau o femeie gravida si respectiv. si sa trimita materialele spre examinare comisiei pentru minori. care raman fara supraveghere. la data savarsirii infractiunii. decesul. bunicul. partea speciala a Codului penal prevede dispozitii privitoare la: omorul premeditat savarsit asupra unei femei care era gravida. orbi sau alte persoane. ai partii civile si ai partii civilmente responsabile: rudele apropiate. Asa dar. Invinuitilor minori care. care este chemat sa asiste si la audierea martorului minor. nu pot face parte persoanele. in virtutea unor evenimente majore. Ascultarea martorului minor se face in prezenta pedagogului. nu au implinit 16 ani. viol. Daca persoana arestata are copii minori. boala. sa le dee posibilitatea de a avea o intalnire cu el. sustragerea de la plata pensiei alimentare sau de la intretinerea copiilor. organul de cercetare penala. precum sj familia ei. etc. somajul. atragerea minorului la betie si la consumare nemedicinala a medicamentelor si a altor mijloace cu efect narcotic etc. Sunt civilmente responsabili si pot fi chemati in proces parintii. cu exceptia persoanelor condamnate la privatiune de libertate pe un termen ce depasesc 7 ani etc. abuzul parintilor si altor persoane la infiere si transmiterea ilegala a copiilor. batranetea. ca subiect al dreptului protectiei sociale poate aparea persoana fizica. Daca femeia condamnata este gravida sau daca are copii cu varste de pina la 8 ani. durata tinerii sub arest poate fi prelungita numai pina la sase luni. 4. precum si alte situatii cind persoana. care judeca cauza penala (judecator. deoarece la baza generarii raporturilor juridice in dreptul protectiei sociale sunt fixate astfel de evenimente ca nastere individului. Dreptul familiei si dreptul procesual penal Ocrotirea relatiilor de familie se realizeaza prin diverse norme ale dreptului procesual penal. Inainte de trimiterea sentintei spre executare. Copiii. anchetatorul penal. sustragerea de la acordarea ajutorului material parintilor si sotului. care sunt rude intre ele. batran. presedintele instantei are dreptul. raportul sexual cu o persoana care n-a implinit 16 ani. bunica. sunt chemati si parintii sau alti reprezentanti legali ai minorului.5. care din cauza defectelor fizice sau mintale nu-si por exercita singure dreptul de aparare.). precum si sotul. ■ 4. divulgarea secretului adoptiei. fratii si surorile drepte. iar invinuitilor ce nu au implinit 18 ani. scoaterea ilegala a copiilor de pe teritoriul Republicii Moldova. infietorii. abuzul de drepturile sau obligatiile de tutore. Daca este necesar. muti. procuror.

Daca persoanele care traiesc in concubinaj nu intentioneaza sa incheie casatoria. Codul muncii. Din momentul in care apare o norma juridiea care o reglementeaza.■• Capitolul II raportui juridie de drept familial § 1. indemnizatii lunare pentru ingrijirea copilului pana la varsta de 1. cu toate ea sunt cunoscute de-a lungul istoriei si sunt reglementate de astfel de norme sociale cum ar fi: obiceiurile. concediile de maternitate §i pentru ingrijirea copiilor. . Ele pot deveni relatii de drept familial din momentul in care concubinii se casatoresc. lucrarile. de la care se admite angajarea la lucru. antrenarea in actiuni criminale. cand se cunosc subiectii raportului. initierea in consumul de bauturi alcoolice etc. drepturile minorilor in relatiile de munca. De exemplu. atunci incheierea contractului matrimonial este lipsita de sens. Notiunea. vor exclude comportamentul abuziv. discriminarea. In conformitate cu aceste prevederi este stabilita varsta. nu sunt relatii familiale. normele de productie pentru tinerii muncitori si retribuirea muncii salariatilor sub 18 ani. contractul matrimonial incheiat intre concubini este privit ca un raport de drept comun. cand se concentreaza in anumite raporturi sociale. sotul supravietuitor. Astfel. precum si se Interzice munca de noapte §i trimiterea in deplasare a femeilor care au copii in varsta de pana la 3 ani.5 ani. care vor fi consecintele abaterii de la modelul prescris de norma juridiea etc. Drept urmare. dupa cum $i inlesniri si compensatii. la care este interzisa aplicarea muncii persoanelor sub 18 ani. indemnizatii lunare pentru mame solitare. Deci. se cunoaste in legatura cu ce a aparut acest raport. raporturile juridice de drept familial apar ca o realizare a normelor prevazute in legislatia familiala. indemnizatii unice la nasterea copilului. El va intra in vigoare doar odata cu incheierea casatoriei.In noile conditii social-economice. sotul supravietuitor sau persoana care are in ingrijire copii sub varsta de 3 ani ai sustinatorului pe perioadele de neincadrare in munca. sunt prevazute indemnizatii: pentru concediul de maternitate si concediul medical pentru ingrijirea copilului bolnav. Aceste norme prevad anumite “modele” de comportament (de exemplu. ea devine juridiea. ca urmare a mutatiilor politice si a tranzitiei de la o economie supracentralizata si completamente etatizata la una de piata an apdrut probleme de adaptare a familiei la o societate in continua transformare. alese de parinti. precum si a pensiei de urmas. daca la momentul decesului sustinatorului sau pe parcursul a 5 ani dupa deces a implinit varsta de pensionare sau a fost incadrat in gradul I sau II de invaliditate. metodele de educare a copiilor. traditia. De exemplu. respectand conditiile de fond si de forma prevazute de lege pentru incheierea acestui act juridie. transferarea la o munca mai usoara a femeilor gravide §i a celor ce au copii sub 3 ani. contine doua capitole destinate expres protectiei muncii femeilor (capitolul XI) §i protectiei muncii tineretului (capitolul XII). a avut eel putin 15 ani de casatorie cu persoana decedata si nu s-a recasatorit. Dar conduita descrisa de norme devine realitate numai atunci. concediile pentru femeile care au infiat nou-nascuti. insultele §i maltratarile de orice fel. raportul de drept familial este o relatie sociala reglementata prin intermediul normelor de drept familial. Privite prin prisma normelor juridice. O alta problema importanta in protectia sociala a familiei o constituie acordarea pensiei de invaliditatecelor doua categorii de invalizi din copilarie: a copiilor-invalizi de la nastere pana la 16 ani carora li se stabileste gradul de severitate sj a copiilor-invalizi intre 16 si 18 ani.). relatiile ce se stabilesc intre persoanele ce si-au ales drept mod de convietuire concubinajul. acordarea inlesnirilor altor membri ai familiei care educa copii minori etc. Atat timp cat o relatie sociala nu este reglementata de norme juridice ea nu poate fi o relatie juridiea. Una din problemele esentiale a protectiei sociale o constituie acordarea umti ajutor adecvat familiei in scopul intretinerii si educdrii copiilor. in cazul pierderii intretinatorului pentru: copiii pana la varsta de 18 ani (sau pina la 23 ani in cazul cand isj continua studiile in institutiile de invatamint de zi).. morala. caracteristicile si structura raportului juridie de Drept familial Notiunea raportului juridie de drept familial. desfacerea contractului individual de munca cu minorul la cererea parintilor lui sau a altor persoane etc. Destul de frecvent dreptul la unul sau alt tip de protectie sociala a familiei se stabileste in baza activitatii de munca a membrilor familiei si se efectueazd direct la locul de munca a lor. ce drepturi §i ce obligatii au subiectii raportului. deoarece el nu poate intra in vigoare. violenta psihica si fizica. in afara de alte prevederi epizodice.

de comun acord. Dat fiind faptul ca la baza raporturilor de drept familial stau diferite scopuri. dorinta de a avea mo§tenitori pentru a transmite bunurile familiale etc. pentru adoptarea copilului este necesar acordul parintilor. gospodarirea lor comuna si cresterea copiilor determina impletirea intereselor patrimoniale ale celor doi soti atat cu privire la drepturi. iar norma juridiea (intr-un stat democratic. organizatii. nationalitate. . pastrarea dreptului copilului la pensie si indemnizatii etc.Subiectele de drept familial intra in raporturi juridice pentru ca urmaresc realizarea anumitor scopuri. Structural. caracterul volitional al raportului juridie se manifests si prin vointa subiectelor ce participa la raportul dat ( de exemplu . C. pentru incheierea casatoriei este necesar consimtamantul reciproc. la baza familiei in dreptul roman statea puterea capului de familie cu o impatrita sfera de aplicare: putere parinteasca asupra copiilor. Caracteristicile fundamental ale raporturilor juridice de drept familial.consimtamantul liber al viitorilor soti la incheierea actului juridie al casatoriei. fie sociale (legate de instruirea si pregatirea Profesionala a copiilor. putere asupra sclavilor si asupra persoanelor cumparate. Viata in comun a sotilor. neviciat. Casatoria legala putea aduce sotia in puterea sotului fie prin solemnitate religioasa. cat si la obligatii. sub forma adoptarii unei norme juridice care s-o reglementeze. Numarul raporturilor juridice ce i-au nastere intre subiectii de drept familial este destul de mare si. Asa. comunitatii si separarii intereselor dintre soti. 5. comisia pentru minori.). origine etnica. fie personale (nevoia de afectiune si sprijin moral. apartenenta politica. cum pretinde a fi Republica Moldova) inseamna vointa poporului ridicata la rang de lege. o varsta minima pentru viitorii soti. Rezulta ca raporturile patrimoniale dintre soti nu alcatuiesc o reglementare de sine statatoare. fie prin cumparare. IV-VIII. autoritatea tutelara.). se vorbe§te despre dublul caracter volitional al raporturilor juridice de drept familial: eel exprimat de norma juridiea si eel exprimat de subiectii raportului juridie concret. indiferent de sex.1 3. 3) obiectul raportului juridic. forma veche de cumparare a miresei nu este recunoscuta legala de catre biserica crestina. parinti si copii. legea reglementeaza si bunuri le proprii fiecarui sot. religie. raporturile juridice presupun trei elemente: 1) subiectele raportului juridic. Aceste trasaturi fundamentale ale raporturilor juridice constau in urmatoarele: /. reglementand comunitatea si separarea de bunuri intre soti. daca nu era prima casatorie). bunei §i nepoti etc. putere maritala asupra sotiei. De exetnplu. faptul ca el este reglementat de norme juridice. Daca orice raport juridie este o relatie sociala. Intr-un raport juridie de drept familial T§i gasese eoncretizarea valoriie esentiale ale familiei. poseda. Astazi. rasa. de exemplu. Prin intermediul normelor juridice. raportul juridic de drept familial poarta pecetea epocii istorice respective. aceste raporturi au anumite trasaturi specifice ce le deosebesc de alte relatii sociale. in al doilea rand. 11. diverse sunt sj raporturile juridice aparute. fie intre ace§tia §i organele statului. alin. statul incurajeaza. promoveaza si apara aceste valori. incheierea casatoriei avea loc prin cununia in biserica (sau prin binecuvantare religioasa. instanta de judecata. Aparut la o anumita etapa de dezvoltare istorica..). odata cu aparitia familiei. instituirea tutelei si curatelei etc. Raportul juridie de drept familial este un raport volitional. Prin caracterul volitional al raportului juridie se intelege: in primul rand.F. iar toate persoanele casatorite au drepturi si obligatii egale in relatiile familiale.12 Caracterul social al raportului juridie de drept familial se manifests prin faptul ca el se stabile§te intotdeauna fie intre oameni . institutii (oficiul starii civile. Raportul juridie de drept familial este un raport social.). Codul familiei nu a facut decat sa traga consecintele necesare din raporturile personale la care casatoria da nastere intre acestia. folosesc sj dispun de bunurile comune etc. organizatii neguvernamentale etc. 2. credinta crestina comuna etc. 1. exprimat personal si neconditionat.). Raportul juridic de drept familial este o categorie istorica. 1. atunci nu orice relatie sociala este raport juridie. Pe de alta parte. fie prin convietuire mai mult de un an. In asemenea cazuri.F.soti ori fo§ti soti. sotii. avere si origine sociala (art. Structura raportului juridic de drept familial. 4. 2) continutul raportului juridic. ci una care este subordonata finalitatii raporturilor personale izvorate din casatorie. Raportul juridie de drept familial este un raport valoric. fie impuse de normele juridice (obligatia de a pastra secretul adoptiei. Relatia sociala devine raport juridie numai in masura in care a fost obiectul de preocupare a legiuitorului. a copilului care a atins varsta de 10 ani. Comunitatea de bunuri este o masa de bunuri destinate indeplinirii sarcinilor comune ce le revin sotilor in cadrul casatoriei. precum si atingerea de catre ei a varstei matrimoniale (art. opinie. totu§i.). alin. putere considerata ca o proprietate.). tutorelui (curatorului). limba. conditiile de incheiere a casatoriei erau cele stabilite de monocanoanele bizantine si anume: consimtamantul viitorilor soti si al parintilor lor. In perioada sec. C. sotului adoptatorului. al barbatului si femeii care se casatoresc.

copil. deci.F. statul. subiecte de drept familial sotii si fostii soti. Aceasta inseamna ca insusirea (calitatea) de subiect de drept al familiei este conditionata de recunoasterea capacitatii sale juridice de drept al familiei. In cazul rudeniei civile drepturile si obligatiile adoptatorului si adoptatului (ca parinte si copil) iau nastere din momentul cind a ramas definitiva hotarirea instantei judecatoresti privind incuviintarea adoptiei. Obligatia statului de a asigura protectia copiilor si responsabilitatea lui pentru aceasta rezulta din prevederile art. societatea. in relatiile juridice de drept al familiei statul. care in marea majoritate a cazurilor au un domiciliu comun. Pot fi. § 2. bunastarea si prosperarea.. statul este eel care trebuie sa-si asume aceasta raspundere. alin 3 din Constitutia Republicii Moldova: “Republica Moldova este un stat de drept democratic. drepturile si libertatile lui.Subiectele sunt partile intre care se incheie raportul juridic. Responsabilitatea pentru ai acorda copilului protectia necesara o poarta. tutorele (curator) si persoana minora aflata sub tutela (curatela) etc. daca i se ofera capacitatea de a fi subiect de drept . Fiecare ramura de drept se caracterizeaza printr-un cere propriu de subiecte. Individualizarea subiectelor de drept familial se realizeaza prin anumite mijloace de identificare. care sunt reprezentantii legali ai copiilor. iar obiectul il formeaza conduita partilor. in care demnitatea omului. copilul isi poate exercita dreptul de a fi protejat. cat si a fiecarui membru al ei in parte. Astfel. Drepturile si obligatiile subiectelor ce decurg din lege cu privire la Drepturile familiale. Daca parintii nu-si pot exercita responsabilitatea primara fata de copil. organizatii obstesti sau chiar statul (subiecte colective). Cele mai multe raporturi juridice apar intre persoane fizice (subiecte individuale).cea de sot. Insa omul in sine nu este subiect de drept. determina specificul ramurii date in sistemul de drept. care de rand cu obiectul si metoda de reglementare. ci numai daca din punctul de vedere al dreptului i se recunoaste si i se atribuie aceasta calitate. spirituale etc. fara o imputernicire speciala. la exprimarea opiniei etc.Subiectele de drept familial necesitd o calitate speciald . Fiecare categoric de subiecte ale dreptului familiei poseda un statut Juridic specific. organe de stat. Calitatea de fast sot apare din ziua inregistrarii divortului (cind desfacerea casatoriei are loc la oficiul starii civile) ori din ziua cind hotarirea instantei judecatoresti a ramas definitiva (in cazul desfacerii casatoriei pe cale judecatoreasca). organizatiile de stat si obstesti apar ca subiecte colective de drept al familiei. buneii si nepotii. se exprima in forma de norme juridice. numai oamenii au calitatea de subiect de drept. bunel. adoptator. la invatatura. care conform legislatiei familiale in vigoare poseda drepturi subiective si obligatii corespunzatoare. Apararea drepturilor si intereselor copiilor minori revine parintilor lor. de parinte.capacitatea juridica. Calitatea de sot apare odata cu inregistrarea casatoriei la oficiul de stare civila. parinte. Garantarea drepturilor statutare si raspunderea pentru neindeplinirea obligatiilor asumate. reprezinta statutul juridic al subiectelor de drept Familial: statut de sot. institutiile statului. Dar parti ale unui raport juridic pot deveni si anumite colective. . Subiectele dreptului familiei Asa cum nu se poate concepe un raport juridic decat numai intre oameni. parintii si copiii. copil etc. nepot etc. Ca subiecte de drept al familiei stiinta juridica ti recunoaste pe acei participanti ai relatiilor sociale. Drepturile si obligatiile parintilor nu pot fi exercitate in contradictie cu interesele copilului. fiind categorii juridice. intelectuale. 121 si respectiv 143 C. continutul este format din drepturile subiective ale partilor si din obligatiile corelative lor. dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate”. fratii si surorile. 2) domiciliul ( locul unde persoana respective isi are locuinta sa statornica sau principals). copil fiind considerate persoana de la nastere pana la implinirea varstei de 18 ani. atat a familiei in intregime. de ai acorda sustinerea adecvats in vederea dezvoltarii lui fizice. rudenie sau infiere si care urmaresc un scop comun . 1. compus din nume de familie si prenume). adoptatorul si adoptatul. Numai in cazul in care parintii isi onoreaza obligatia si responsabilitatea de a proteja copilul.denumite si atribute de identificare si anume: 1) numele (cuvantul sau grupul de cuvinte prin care este identificata o persoana. Deci. actiunile sau inactiunile la care sunt indrituite sau de care sunt tinute acestea. sunt legate intre ele prin relatii de casatorie. Persoanele care au dreptul la adoptie dupa cum si cele care pot fi numite tutori (curatori) sunt prevazute in art. familia. libera dezvoltare a personalitatii umane. adica de persoane apropiate. Calitatea de parinte si copil rezulta din provenienta copilului atestatd in modul stabilit de lege.stabilitatea. deci.

dreptul de proprietate al sotilor si al copilului este realizat in modul stabilit de Codul civil. nereglementate de legislatia familiala. . copiii majori apti de munca sunt obligati sa-si intretina si sa-si ingrijeasca parintii inapti de munca care necesita sprijin material. adica majoratul. Ei au insa dreptul de a dispune singuri de salariu (castigul) sau de bursa lor. § 3. Majoritatea absoluta a raporturilor juridice de drept al familiei au. cu exceptia dreptului la mostenire si dreptul la intretinere. el poate fi lipsit de capacitatea de exercitiu. iar cealalta parte este titularul obligatiei. iar in conformitate cu art. infietorii sau tutorii. care n-au implinit varsta de 18 ani conventiile le incheie in numele lor parintii. la dezvoltarea capacitatilor intelectuale.F. folosesc si dispun de bunurile comune. intelectuala si spirituals a copiilor si au prioritate la educatia lor fata de oricare alte persoane (art.drept subiectiv. se aplica legislatia civila in masura in care aceasta nu contravine esentei relatiilor familiale.). 80. casatorie. deces etc. In ceia ce priveste capacitatea de folosinta si de exercitiu a subiectelor de drept familial. ca posibilitate de a actiona in temeiul dreptului obiectiv si care se poate apara.parintii si copiii care loeuiese impreuna poseda si folosesc bunurile fiecaruia dintre ei de comun acord. putem afirma urmatoarele: . De exemplu. infietorilor sau curatorilor. C. alin. Astfel. . material. propunerilor de rationalizare.capacitatea de exercitiu a persoanelor fizice apare odata cu implinirea varstei de 18 ani. In numele acestor persoane toate conventiile sunt savarsite de catre tutore (curator). anumite posibilitati individuale . Minorii intre 15 si 18 ani incheie conventii cu consimtemantul parintilor. Tocmai prin aceste drepturi si obligatii.60. 74. inventiilor. anumite prerogative. In cadrul raportuiui juridic de drept al familiei dreptui subiectiv permite titularului sau: A) sa ia o anumita atitudine fata de dreptui sau (de exemplu. alin. ca indrituire Iegata de o persoana. Acestor raporturi le este caracteristic faptul ca fiecare parte este titular atat de drepturi cat si de obligatii. C. precum si de a incheia mici conventii ce tin de viata de toate zilele. Trebuie sa facem deosebire intre dreptui obiectiv. de comun acord. Pentru reglementarea relatiilor personale nepatrimoniale si patrimoniale dintre membrii familiei. alin. adica o parte este titularul dreptului.in afara de capacitatea de exercifiu deplina cunoastem: 1) capacitatea de exercitiu a minorilor intre 15 si 18 ani si 2) capacitatea de exercitiu a minorilor pana la 15 ani. . ei poarta raspunderea pentru dezvoltarea fizica. insa. sa se foloseasca de el sau nu). iar parintii asupra bunurilor copiilor. determinata de anumite evenimente sau acte juridice ce sunt supuse inregistrarii in ” Registrul de stare civila” si care poate fi dovedita prin : certificate de nastere. Tl poate reprezenta si apara in instanta judecatoreasca etc.F. alin. la libertatea gandirii si constiintei.sotii.starea civila. apeland la Justitie. normele juridice de drept al familiei stabilesc pentru fiecare participant la raportul juridic (pentru fiecare subiect de drept). parintii sunt obligati sa-si intretina copiii minori si copiii majori inapti de munca care necesita sprijin. Unele raporturi de drept al familiei sunt raporturi juridice simple. ca ansamblu de norme si dreptui subiectiv. un caracter complex. care in cadrul raportuiui juridic de drept familial sunt reciproce sunt legate subiectele. De exemplu: Copilul are dreptui la educatie din partea psrintilor. Pentru minorii. Minorii. poseda.copilul nu are drept de proprietate asupra bunurilor parintilor. minorul ce nu a implinit varsta de 18 ani dobandeste capacitatea deplina de exercitiu din momentul incheierii casatoriei. In cazul in care cetateanul sufera de o boala psihica mintaia. 51. 1. . . iar parintii sunt obligati sa-si educe copiii conform propriilor convingeri. . care n-au implinit varsta de 15 ani. de a executa drepturile de autor si de inventator asupra operelor. tutorele sotului declarat incapabil poate cere desfacerea ori nulitatea casatoriei. In cazul in care casatoria a fost admisa inainte de implinirea varstei de 18 ani. 3. Prin urmare.). au dreptul sa incheie mici conventii ce tin de viata de toate zilele. 2. la apararea demnitatii si onoarei (art. in conformitate cu prevederile art. Care nu-i permite sa inteleaga insemnatatea actelor sale. 1. Continutul raportuiui juridic de drept al familiei ■ 3) I Continutul raportuiui juridic de drept al familiei este format din ansamblul drepturilor si obligatiilor subiectelor ce participa la acest raport.

B) sa pretinda o atitudine corespunzatoare din partea subiectului obligat; C) sa poata apela la calea statala in apararea dreptului sau. Astfel, in conformitate cu art. 27 C.F., persoanele care doresc sa Se casatoreasca sau sotii, pot incheia benevol un contract matrimonial. Deci, incheierea contractului matrimonial este un drept care poate fi folosit sau nu. In contractul matrimonial sotii (viitorii soti) sunt in drept sa determine drepturile, dar si obligatiile privind intretinerea reciproca si modul de participare a fiecaruia la veniturile obtinute de fiecare dintre ei si la chetuielile comune, bunurile ce vor fi transmise fiecaruia dintre soti in caz de partaj, precum si sa se stabileasca alte clauze patrimoniale, inclusiv sanctiuni patrimoniale pentru sotul culpabil de desfacerea casatoriei (art. 29, alin. 4, C.F.). Daca contractul matrimonial contine clauze care lezeaza drepturile si interesele unuia dintre soti, ale copiilor minori, ori ale altor persoane ocrotite prin lege, atunci, la cererea unuia dintre soti sau a procurorului, instanta judecatoreasca este in drept sa declare nulitatea, totala sau partiala a contractului matrimonial (art.31, C.F.). Vorbind despre drepturile subiective ale subiectelor de drept familial este necesara efectuarea unor distinctii intre diversele categorii de drepturi. In literatura juridica distinctiile sunt facute in functie de mai multe criterii. Aceste criterii sunt valabile si pentru clasificarea drepturilor subiectelor de drept al familiei. Astfel, dupa criteriul provenientei lor drepturile subiective pot fi clasificate in 3 mari categorii: - drepturi fundamentale, care deriva din apartenenta la societatea umana a fiecarui individ (dreptui la viata, demnitate, libertate etc.); - drepturi care decurg din insertia individului in viata sociala (dreptui la nume, la domiciliu, la o profesie etc.); - drepturi care deriva din insasi vointa indivizilor (dreptui de a intemeia o familie, de a infia un copil, de a incheia contracte etc.). Dupa intinderea efectelor lor drepturile subjective sunt clasificate in urmatoarele categorii: - drepturi absolute, care sunt acele drepturi ce produc efecte fata de toate subiectele de drept. Acestora le corespunde obligatia tuturor persoanelor de a nu face nimic de natura a Tmpiedica pe titularul dreptului sa si-1 exercite. Sunt drepturi absolute: dreptul la viata. La sanatate, integritate corporala etc. - drepturi relative, care sunt acele drepturi ce produc efecte numai asupra titularului dreptului subiectiv si titularul obligatiei. Adica. Numai intre partile raportului juridic concret. In aceasta categorie intra numai drepturi patrimoniale. O alta distinctie a drepturilor subiective poate fi efectuata in functie de continutul dreptului si anume: - drepturi patrimoniale, care au un caracter economic si, in general, pot fi exprimate in bani; - drepturi nepatrimonile, care nu pot fi exprimate in bani.17 Dreptul familiei reglementeaza doua mari categorii de relatii Familiale: relatii personale nepatrimoniale si patrimoniale (art. 3C.F.). Particularitatile relatiilor personale nepatrimoniale constau in Urmatoarele: A) ele sunt lipsite de orice continut economic; B) obiectul raporturilor personale nepatrimoniale Tl foreaza urmatoarele bunuri nepatrimoniale: numele, cinstea, demnitatea. Fidelitatea conjugala, sprijin reciproc moral, grija pentru viata, sanatatea si educatia copiilor etc. C) raporturile (relatiile) personale nepatrimoniale sunt considerate raporturile privind drepturile si obligatiile familiale care sunt legate de titularii lor §i nu pot fi cedate persoanelor terte. Categoriile de relatii personale nepatrimoniale reglementate de dreptul familiei sunt urmatoarele: 1) relatii de identificare, adica acele relatii care au in continutul lor drepturi cu ajutorul carora se individualizeaza subiectul din dreptul familiei cum ar fi: dreptul la nume de familie la nastere sau ales la incheierea si desfacerea casatoriei; la cetatenie; la domiciliu, la Tndeletnicire si profesie etc. 2) relatii referitoare la existenta si integritatea subiectelor de drept familial, adica acelea care au in continutul lor drepturi personale Nepatrimoniale prccum sunt: dreptul la viata, la sanatate, la educatie, la ocrotirea oricaror forme de abuz, la protectie sociala etc. Este necesar sa deosebim doua categorii de raporturipatrimoniale reglementate de dreptul familiei.”Raporturi reale si raporturi obligationale. Raporturi reale sunt acele raporturi care au in continutul lor drepturi reale, in cazul nostru - dreptul de proprietate a membrilor familiei. Raporturile patrimoniale

reale dintre soti apar odata cu incheierea actului casatoriei si sunt supuse regimului proprietatii in devalmasie a bunurilor. Acest regim legal al bunurilor sotilor actioneaza in masura in care nu este modificat de contractul matrimonial. Caracteristic pentru drepturile reale este faptul ca ele sunt legate de posesie, folosinta si administrare (dispunere) a bunurilor aflate in proprietate. Sotii. De comun acord, poseda, folosesc si dispun de bunurile coinune (art. 21, alin. 1 C.F.), fiecare dintre ei fiind in drept sa incheie conventii prin care sa dispuna de bunurile comune, cu exceptia bunurilor imobile (acordul celuilalt sot fiind prezumat). Raporturile obligationale sunt raporturile legate de trecerea bunurilor de la un subiect la altul. Obligatia subiectului de drept al familiei este indatorirea pe care acesta trebuie sa o indeplineasca. Ea poate consta in a da, a face sau a nu face ceva, conduita care poate fi impusa. In caz de necesitate prin forta coercitiva a statului. Astfel, Codal familiei prevede: A) obligatia de intretinere dintre parinti sj copii; B) obligatia de intretinere dintre soti si fostii soti; C) obligatia de intretinere dintre alti membri ai familiei (dintre frati si surori, bunei si nepoti, copii si parinti vitregi, copil si educator). Dupa cum se observa, obligatia juridica a subiectelor de drept al familiei nu este arbitrara. Ea reprezinta o indatorire a unei parti care corespunde dreptului subiectiv al celeilalte parti a raportului juridic. De aceea, obligatia juridica poate fi considerate drept “masura dreptului subiectiv”. Aceasta practic inseamna ca dreptului unei parti in raportul juridic ii corespunde, in mod imperativ, o obligatie a celeilalte parti. Ca urmare, intr-un raport juridic de drept al familiei nu poate fi vorba de vrcun drept al unui subiect daca celuilalt subiect nu-i corespunde o anumita obligatie. Deci, o caracteristica definitorie a continutidui raportului juridic de drept familial reprezintd faptul ca drepturile si obligatiile subiectelor nu sunt rupte unele de allele , ele se presupun si se coordoneaza reciproc, mai mult, ceea ce poate pretinde subiectul activ este exact ceea ce constituie indatorirea subiectului pasiv. In concluzie se poate afirma ca, drepturile si obligatiile partilor din cadrul unui raport juridic de drept al familiei reprezinta o concretizare, o materializare a disponibilitatilor normelor juridice. Ele se prezinta intr-o stransa corelatie. Raporturile dintre ele sunt determinate de reglementarile dreptului obiectiv si de cerintele principiului echitatii, care guverneaza (mai corect-ar trebui sa guverneze) relatiile dintre membrii familiei. § 4. Obiectul raportului juridic de drept al familiei Obiectul raportului juridic reprezinta urmatorul element din structura raportului juridic. In privinta obiectului raportului juridic in literatura de specialitate se intalnesc mai multe pareri. Unii autori considers ca obiect al raportului juridic pot fi doar actiunile (interactiunile), adica comportarea subiectelor. Conduita umand ce se realizeaza de cdtre subiectii raportului juridic ca urmare a exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor constituie obiectul raportului juridic. Alti autori vorbesc despre un triplu obiect al raportului juridic: obiectul juridic, adica conduita partilor;obiectul ideologic, adica vointa partilor; obiectul material, adica lucrul (bunul) la care se refera.’9 Intr-o alta acceptiune, obiectul raporturilor juridice il formeazd anumite actiuni pe care titularul dreptului subiectiv le efectueazd sau le poate pretinde sipe care celalalt subiect este obligat a le savarsi.20 Dupa parerea mai multor autori, printre care si Boris Negru, obiectul raportului juridic este diferit, precum diferite sunt si raporturile juridice. Ca urmare a diversitatii raporturilor juridice , obiecte ale raportului juridic pot fi: A) actiunile pe care titularul dreptului subiectiv le Tndeplineste ori le poate pretinde si pe care celalalt subiect este obligat a le savarsi sau a se abtine de la savarsirea lor; B) lucrurile si alte bunuri materiale; C)valori nemateriale (cinstea, onoarea, demnitatea, numele, Sanatatea, integritatea fizica si psihica etc.); D) rezultatul creatiei intelectuale (opera literara, artistica, stiintifica
TI

Etc.).” Acceptand ultima parere si raportand-o la raporturile juridice de drept al familiei, putem considera ca obiecte ale raportului juridic de drept familial pot fi: A) valorile nemateriale; B) actiunile subiectelor; d) bunurile materiale.

A) Nici intr-o alta ramura de drept valorile nemateriale nujoaca un rol atat de semnificativ ca in ramura dreptului familiei. Coexistenta simultana in familie a unui numar imens de obiceiuri, norme de convietuire, norme morale, norme religioase etc. Due la faptul ca anume valorile nemateriale guverneaza relatiile de familie. Respectand intimitatea vietii familiale, precum si a vietii personale a fiecarui membru al familiei, normele de drept pot regula relatiile familiale doar pana la o anumita limita. Normele de convietuire: diferite reguli de cultura, igiena, de bunavointa si comportament “civilizat” etc. Sunt foarte numeroase si prezente in viata de zi cu zi. Calitatea sau trasatura distincta a acestor norme este data de o anumita apreciere sau pretuire a personalitatii exprimata prin “stima”, “respect”, “consideratie” etc. Astfel, Art. 16, alin. 4 C.F. prevede ca, relatiile dintre soti se bazeaza pe stima si ajutor reciproc, pe obligatii comune de intretinere a familiei, de ingrijire si educatie a copiilor, iar art. 18, alin. 2 C.F. stipuleaza: sotii isi datoreaza reciproc sprijin moral si fidelitate conjugala. Aceste norme pot contribui la intretinerea raporturilor familiale, insa aportul lor este redus, iar uneori superficial sau numai formal, daca nu sunt dublate de puternice motivatii morale. Preceptele si normele morale - reguli cu privire la bine si la rau, corect si incorect, just si injust etc., calauzesc conduita oamenilor, bazandu-se pe convingerea intima si constiinta personala a fiecarui individ in comportamentul sau, care poate fi moral sau imoral. Sanctiunea exterioara a acestui comportament poate fi manifestata sub forma de oprobiu public, iar sanctiunea interioara, fiind cea mai eficienta- sub forma de regrete, pareri de rau, mustrari de constiinta sau scrupule. Este de notat legatura stransa intre normele de morala si religie. Practic, fiecare religie a determinat formarea unei morale, sacralizand preceptele etice si unele institutii sociale, in special cele Privitoare la viata de familie (casatoria, nasterea copilului, sfintirea locuintei etc.). De fapt, biserica crestina a fost cea care a prevazut in canoanele ei necesitatea consimtamantului la casatorie, a varstei minime pentru casatorie, obligatia parintilor pentru cresterea si educarea copiilor, interdictia casatoriei intre rude pana la un anumit grad de rudenie etc., precepte ce au fost preluate de normele de drept. B) Pentru ca sa apara (sa se modifice, sa se stinga) un raport juridic de drept familial, in afara de norma juridica, mai sunt necesare anumite imprejurari de fapt (fapte juridice). De exemplu: aparitia raportului juridic de casatorie presupune, in prealabil, ca fapt juridic, incheierea casatoriei, iar aparitia raportului juridic de rudenie civila, presupune in prealabil incheierea adoptiei. In dependents de caracterul volitional, faptele juridice se clasifica inevenimente si actiuni. Evenimentele sunt faptele juridice care se produc independent de vointa omului, dar de petrecerea carora legea leaga producerea unor efecte juridice. Cele mai frecvente evenimente care au o semnificatie juridica sunt: nasterea (de ea legea leaga, de exemplu, dobandirea calitatii de subiect de drept al familiei); decesul (de el legea leaga fie stingerea unor raporturi juridice, de exemplu, de casatorie, fie aparitia unor raporturi juridice noi, de exemplu dreptul la pensionare pentru pierderea intretinatorului). Actiunile umane ca fapte juridice sunt manifestari de vointa ale oamenilor care nasc, modified sau sting raporturi juridice. Ca exemple de actiuni a subiectelor de drept al familiei pot fi mentionate: casatoria, divortul, adoptia, instituirea tutelei (curatelei), incheierea contractului matrimonial sau de plata a pensiei alimentare etc. In functie de raportul actiunilor cu legile in vigoare, ele pot fi licite si ilicite. De exemplu, pentru ca actul juridic de casatorie sa fie valabil sunt necesare respectarea anumitor conditii de fond (consimtamant liber exprimat, varsta matrimoniala, stare a sanatatii etc.) Si de forma (sa fie inregistrata la organele de stare civila cu respectarea procedurii special prevfeuta cu aceasta ocazie), dupa cum §i lipsa impedimentelor la casatorie. Daca casatoria a fost Tncheiata cu Tncalcarea conditiilor enumerate, ea va fi declarata nula de catre instanta judecatoreasca. De asemenea, si casatoria fictiva (cand sotii sau unul dintre ei nu a avut intentia de a crea o familie) este tot o actiune ilicita. C) In ceea ce priveste bunurile materiale, conform legislatiei, bunurile dobandite de soti in timpul casatoriei apartin ambilor cu drept de proprietate in devalmasie. Sotii, de comun acord, poseda, folosesc si dispun de bunurile comune. Bunurile care au apartinut fiecaruia dintre soti pana la incheierea casatoriei §i bunurile primite in dar, obtinute prin Mo§tenire sau in baza altor conventii gratuite de catre unul dintre soti in timpul casatoriei, sunt proprietate personala a fiecaruia dintre soti. Fiecare sot, raspunde pentru obligatiile proprii cu bunurile proprietate personala si cu cota-parte din proprietatea in devalmasie. Capitolul III Principiile dreptului familiei § 1. Privire generala asupra principiilor dreptului familiei Termenul “principiu” provine din limba latina “principium” ceia ce inseamna “inceput”, “element fundamental”. Orice principiu este, deci, un inceput in plan ideal, el poate fi de asemenea o sursa, o cauza a activitatii. Prin principii in drept intelegem acele idei catalizatoare, in conformitate cu care se reglementeaza

48). Sistemul principiilor dreptului familiei. . dupa cum pot fi deduse si din alte legi. .principii ramurale.sprijinul reciproc material si moral.prioritatea educatiei copilului in familie. istoria dezvoltarii dreptului familiei.principiile fundamentale ale dreptului sunt idei diriguitoare. In literatura de specialitate se intalnesc mai multe formulari a definitiei principiilor de drept. genereaza relatii noi care nu sunt reglementate de lege. inconstitutie (art.principiile fundamentale ale dreptului. 2 C. In sistemul Partii generale a dreptului familiei. fie sub forma unei generalizari de fapte experimentale.. idei de baza si isi gasesc reflectare in intreaga legislatie.principiile dreptului se pot infatisa fie sub forma unei axiome. stabilirea lor fund relativa. In aceste situatii ne vin in ajutor principiile dreptului. pe cale judecdtoreasca. institutia principiilor se studiaza impreuna cu asemenea institutii ca obiectul. . . culturale conduce la aparitia unor situatii netipice. care sunt comune pentru toate ramurile de drept. . . Negru evidentiaza urmatoarele lor trasaturi: . . postulate calauzitoare sau precepte directoare.23 Este imposibil ca legea sa prevada toate particularitatile reglementarii relatiilor dintre oameni. Inadmisibilitatea amestecului deliberat in relatiile familiale. legalitatii. etc.24 In ceea ce priveste clasificarea principiilor dreptului majoritatea Specialistilor in domeniu sunt de parerea ca exista: . care sunt specifice numai unor institutii ale unei anumite ramuri de drept (ca exemplu poate fi privit principiul monogamiei). Aceste principii generale sunt si principii ale dreptului familiei.principii interramurale. .F.principiile dreptului sunt mobile. cit §i o modalitate de coordonare a normelor juridice in cadrul sistemului in jurul unor idei calauzitoare”. accesul liber la apdrarea. Dreptul reglementeaza doar relatiile tipice. Cu toate acestea.manifestarea grijii pentru intretinerea.casdtoria liber consimtita intre bdrbat sifemeie.monogamia. sunt reflectate in Constitutie. egalitatii in fata legii etc. Traditionala este considerate urmatoarea formulare: “principiile dreptului sunt acele idei generate. . fie sub forma unei deductii.). ce sunt comune pentru doua sau mai multe ramuri de drept (drept exemplu poate servi principiul ocrotirii familiei de catre stat propriu si pentru dreptul protectiei sociale). cuprinde urmatoarele principii: .prioritatea educatiei copilului in familie).relatiile sociale si care stau la baza activitatii juridice. orice litigiu aparut trebuie sa fie reglementat. izvoarele dreptului familiei formand alaturi de ele elementele de baza ale ramurii dreptului familiei. Vorbind despre principiile dreptului B.egalitatea in drepturi a sotilor in familie. metoda. educatia si apdrarea drepturilor si intereselor membrilor minori si a celor inapti de munca. .principiile dreptului difera de la un sistem nation la altul.22O alta formulare sustinuta de unii specialist poate fi adusa urmatoarea: “in domeniul dreptului prin principii intelegem atat un fundament al sistemului de drept. dupa cum rezulta din izvoarele indicate. . § 2. economice. anumite principii pot fi caractenstice mai multor sisteme nationale de drept. de regula. structura.fidelitatea conjugald. Dezvoltarea vietii politice. . Principiile generale ale dreptului sunt idei de baza ce se regasesc in intreaga legislatie a Republicii Moldova. Aceasta categorie include urmatoarele principii: principiul democratiei. specifice numai unei singure ramuri de drept (de exemplu .solutionarea pe cale amiabild a tuturor problemelor vietii familiale.principii intraramurale. Principiul ocrotirii familiei din partea statului .principii generale. . .ocrotirea familiei din partea statului. care determina Tntregul complex al normelor de drept ca un tot intreg in domeniul unui sistem de drept sau intr-o sfera anumita a relatiilor sociale”. a drepturilor si intereselor legitime ale dreptului familiei. In acelasi timp insa. . Caracteristic pentru un principiu fundamental de drept familial estefaptul ca el guverneaza toate regulile de drept familial. Continutul principiilor dreptului familial se afla nemijlocit in normele dreptului familial (art.

). boala. Constitutia Republicii Moldova. prin masuri economice siprin alte masuri. Cetatenii au dreptul la asigurare in caz de somaj. Ivanova. dar §i cuantumul lor. Aceste familii necesita acordarea unui ajutor banesc suplimentar din partea statului pentru intretinerea copiilor. R. edificii sportive. Totalitatea indemnizatiilor prezinta un sistem inchis cu o structura specifica doar lui. care a proclamat familia drept element natural si fundamental al societatii ce are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. in art. 6 sau chiar mai multi copii. Normele juridice prevad nu numai posibilitatea acordarii indemnizatiilor. vaduvie. Romandas intalnim urmatoarea clasificare a indemnizatiilor de asigurare Sociala: Dupa temeiurile social-utile de acordare: indemnizatii pentru incapacitatea temporara de munca.).3 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului. precum si serviciile sociale necesare. tabere de odihna §i alte objective ce contribuie la intremarea sanatatii copiilor. potrivit art. ele totodata difera sj dupa volumul necesitatilor materiale ale membrilor. indemnizatiile sunt plati social-alimentare. Copiii constituie o categorie de persoane care inca nu dispun de capacitatea de munca si respectiv de mijloace de existenta proprii. 2 alin. care poarta un caracter de ajutor de stat cetatenilor si sunt acordate in cazurile §i in conditiile prevazute de lege in scop de compensatie. sarcina si nastere. fie in marime fixa. 1 prevede: “Familia constitute elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statuluf\ iar art. Cu toate ca o parte considerabila din bugetul familial este formats din anumite parti acordate unui sau altui membra in interioral familiei. Asemenea ajutor actualmente se prezinta sub forma de indemnizatii. In conformitate cu art. ingrijirea medicala.l al Codului familiei: “Familia si relatiile familiale in Republica Moldova sunt ocrotite de cdtre stat”. Astfel. locuinta. 16 alin. 1 : “Statul faciliteaza. La N. fie in marime procentuala. pentru invaliditate. cuprinzand hrana.Datorita faptului ca copii. relatiile dintre parinti si copii etc. adoptata de Adunarea Generala a ONU la 10 decembrie 1948. pensii sau indemnizatii din prima grupa (indemnizatii acordate la nasterea copilului. a celor sportive de intremare si a bazelor de odihna in timpul vacantei”. . 12 din Legea privind drepturile copilului “statul stimuleaza §i sustine material crearea unor institutii extrascolare. Dupa scopul cu care se acordd pot fi diferentiate indemnizatiile: care au drept scop acordarea ajutorului in locul salariului pierdut din motive intemeiate in decursul unei perioade scurte de timp (indemnizatiile de boala. precum si in alte scopuri. cluburi. in cazul starii de carantina etc. Analizand legislatia in vigoare putem face concluzia ca inprezent in republica existd un sistem integral de protectie sociald a generatiei tinere. periodice. formarea familiei si indeplinirea obligatiilor ce ii revin “. lui si familiei lui. indemnizatii copiilor din familiile nevoiase etc. Din aceste considerente. care sa-i asigure sanatatea §i bunastarea. sunt stabilite sj acordate de catre stat. asigurarea lor sociala se exercita pe calea acordarii de ajutor familiei. compensatii si inlesniri. Indemnizatiile constituie diferite plati care. Dupa parerea profesorului I.Statul este obligat sa ia masuri pentru ca orice om sa aiba un nivel de trai decent. invaliditate . pentru ocrotirea bugetului familiei in cazul unor imprejurari exceptionale. de regula sunt educati in familie. precum si veniturile provenite din gospodaria familiala. cit §i de corelatia dintre membrii apti §i inapti de munca. Pentru a asigura o stabilitate in raporturile de familie in Codulfamiliei sunt reglementate strict conditiile de fond si de forma la incheierea actelor juridice familiale. pentru nastere. Spre deosebire de familiile tipice. ele isi pierd Caracterul individual si sunt indreptate la satisfacerea necesitatilor tuturor membrilor. cit si sub forma de servicii. stabilefte inlesniri pentru frecventarea institutiilor de cultura si invatamint. in functie de caracterul si destinatia lor. pentru batranete. Izvoarele de intretinere a copiilor in societatea noastra le constituie salariile si alte venituri provenite din munca ale parinti lor. drepturile si obligatiile personale §i patrimoniale ale sotilor. indemnizatii unice si lunare mamelor singure sau cu multi copii. volumul beneficiilor materiale ce i se cuvine fiecarui membra al unei familii concrete depinde atat de venitul total al familiei. acordate in calitate de ajutor persoanelor care nu au izvoare sau mijloace de existenta. banesti. stadioane. Aceste prevederi constitutional sunt reafirmate si in art. Deoarece familiile difera dupa numarul de persoane care se afla la intretinere.47 din Constitute). acordate ca ajutor suplimentar pe lings izvoarele principale de existenta: plata muncii (salariul). in familiile numeroase concomitent se educa 5. 48 alin. 49 alin. a persoanelor in etate si a altor membri ai familiei inapti de munca. imbracamintea. batranete sau in celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta in urma unor imprejurari independente de vointa lor (art. Ajutorul acordat de stat familiei pentru cresterea si educarea copiilor se exprimd atat in forma bdneascd.

nu pot ameliora substantial situatia familiilor. Insa uneori. Casa Nationals de Asigurari Sociale.Dupa termenul de plata al lor.). orfani. Cuantumurile concrete ale acestor compensatii se Stabilesc de Guvern. Institutii guvernamentale. deoarece sunt extrem de mici. in deosebi a copiilor. Din aceste considerente. in baza prevederilor legii. Aceste compensatii nominative se platesc pentru: serviciile Comunale. In cadrul ME§. Pentru familiile care au in componenta sa cativa invalizi. De asemenea. sanatatii sau protectiei sociale. fiecare avind drept obiective anumite aspecte ale educatiei. in cazurile de carantina. si se revsd pe masura modificsrii tarifelor si preturilor mentionate. Realizarea dreptului constitutional la protectie sociala alfamiliei si copilului este pusa in sarcina mai multor organe. ce se ocups nemijiocit de evidenta copiilor aflat’i in situatii dificile. recalificare. indemnizatii persoanelor in varsts si invalizilor de gradul I si II care nu au surse de existenta si dreptul de pensionare). In vigoare. problemele protectiei copiilor sunt impartite intre dous structuri: Directia Institutii de Tip Internat si Departamentul Tineretului si Sportului. In prezent activitatea ministerului de sustinere a familiilor si copiilor aflati in situatii de rise se hmiteazs. in special. Acestea sunt lasate in sarcina a mai multor ministere si departamente. elaborarea csruia a fost sprijinita de UNICEF. Astfel. energia electrics. Ministerul Educatiei si Stiintei. carbune. in scopul perfectionarii si reglementaiii sistemului de Inlesniri stabilite unor categorii de persoane. Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului etc. invalizii din copilarie. familiile cu 4 si mai multi Copii. copiilor cu handicap. autoadministratia locala. pentru inmormantare. prin intermediul fondului Asigurarilor sociale. tarifelor^i preturilor la Serviciile comunale. In cadrul acestui minister exista doua directii ce abordeaza problemele care tin de instiurtia familiei si anume: Directia Politici Familiale si Oportunitati Egale si Departamentul Asistenta Sociala. familiile (parintii sau sotiile nerecssatorite Sau copiii pina la atingerea majoratului). mamelor singure si altor categorii. gazele naturale. de . la acordarea de indemnizatii familiilor numeroase. indemnizatiile pot fi impartite In: unice (acordate la nasterea copilului. pentru anumite categorii de familii nici aceste Indemnizatii nu sunt in stare sa satisfaca necesitatile curente ale Membrilor ei. care printre categoriile de Populate care au dreptul la compensatii nominative prevede si Urmatoarele categorii de subiecte de drept familial: copiii invalizi sub 16 Ani. organizatii international. La nivel guvernamental lipseste o structure executiva unica. Compensatiile nominative se platesc nemijiocit Beneficiarilor din mijloacele bugetului de stat. organizatii nonguvernamentale locale etc. senzoriale.2000 a fost Adoptata Legea Republicii Moldova cu privire la protectia sociala Speciala a unor categorii de populatie. Anume Directia Politici Familiale si Oportunitati Egale a fost coordonatorul si autorul principal al proiectului Strategiei de Reforms a Sistemului de Asistenta Sociala. Ministerul Afacerilor Interne.). sarcina sau nastere. etc.04. carbune si lemn de foe etc. compensatia la Plata pentru serviciile comunale se stabileste pentru fiecare beneficiar de Compensatie. pentru mame unice sau cu multi copii etc. instruirea si recuperarea socials a copiilor ramasi din diferite motive fara ingrijirea parintilor sau cu deficiente fizice. intocmirea anchetelor sociale si intretinerea relatiilor permanente cu autoritatea tutelars. care la nivel local au in components un inspector in problemele familiei. lunare (plata indemnizatiilor pe viata sau pe timpul invaliditatii. Ministerul Educatiei si §tiintei. lemn etc. In teritorii activeaza Directii de Asistenta Sociala si Protectie a Familiei. ME§ are in sarcina sa reglementarea si solutionarea problemelor legate de adoptia internationals. Printre obiectivele statutare ale Directiei Institutii de tip Internat sunt: educarea. protezare etc. Principalele institutii guvernamentale care au printre obiectivele statutare protectia familiei si copilului sunt: Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. legislatia Republicii Moldova Mai prevede si alte masuri stimulative. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. fara ca problema sa poata fi privita in ansamblul ei. si anume: compensatiile si Inlesnirile. Ministerul Sanatatii. Aceste indemnizatii. pentru tratament baleno-sanatorial. la 14. periodice (se platesc in cazuri de boala. printre care: institutii guvernamentale. care ar avea in sarcina sa toate activitstile de protectie. insa.

Dupa implinirea varstei de 5-7 ani. Cu sprijinul acestui departament. asistenta medicala de urgenta la etapa prespitaliceasca §i spitaliceasca in caz de stari acute care pun in pericol viata. intoxicatii. sprijinit de Banca Mondiala. clase de meserii pentru orbi si slab vazatori. asistenta medicala in stationar copiilor de pina la 5 ani. in cadrul careia activeaza Sectia Minori §i Moravuri. alcoolism. . incredintarea copiilor institutiilor de resort (familiei. organizarea infierii copiilor ramasj fara tutela (orfani). In cadrul Ministerului Sanatatii activeaza Sectia Asistenta Medicala a Mamei si Copilului. narcomanie §i toxicomanie. ceea ce duce la limitarea capacitatilor lor de integrare ulterioara in comunitate. asistenta medicala acordata pacientilor cu tuberculoza. a numarului excesiv de mare a copiilor din institutive de stat. S1DA. cu un contingent de aproximativ 600 de copii orfani de 0-5 ani. §coli auxiliare pentru copii cu retard mental. copiii care nu au fost infiati sunt distribuiti in casele de copii si scolile internat ale Ministerului Educatiei si Stiintei §i Ministerului Muncii. ramasi fara tutela.comportament. la solicitarea medicului de familie. Pina in prezent asistenta medicala adresata copiilor a fost oferita de medicul pediatru. mai multe modele de dezinstitutionalizare a copiilor si de prevenire a separarii lor de familie a dus la pastrarea. Ministerul Afacerilor Interne. Pentru realizarea obiectivelor mentionate. orientarea moral-civica a tinerilor. care activeaza ca serviciu independent. copiilor invalizi. cu consimtamantul lor. combaterea delicventei juvenile. plasarea copiilor orfani. Copiii sunt primiti la Centru in regim non-stop. pe parcursul tuturor anilor de tranzitie. Modul lor de efectuare este stabilit de Ministerul Sanatatii. devieri de comportament. sifilis. In prezent are loc procesul de trecere la serviciile acordate de medicul de familie. educatia tinerilor. garantata de stat din 03. examinarea profilactica a copiilor. mai multe organizatii studentesti au demarat un proiect de combatere a §omajului in randurile tinerilor. in sarcinile caruia intra: intretinerea si ingrijirea temporara a copiilor de la 3 la 18 ani aflati in situatii de rise soldate cu r&manerea fara supraveghere. scoliinternat de tip general. O subdiviziune importanta a Ministerului Afacerilor Interne este Directia Politiei de Ordine Publica a Inspectoratului General de Politie. boli psihice endogene. scoli de meserii pentru surzi si hipoacuzici. identificarea acestuia §i a parintilor sau institutiei in care s-a aflat anterior. care necesita terapie intensiva. O alta subdiviziune a MAI. activitati cu caracter educativ-profilactic. scolilor-internat etc. cu traume. examene medicale. Copiii educati in cadrul acestor institutii de tip inchis nu sunt socializati in mod firesc. Implementarea Pachetului de Baza de Servicii Garantate de Stat este deocamdata tergiversata de dificultati financiare cu care se confrunta sistemul si trenarea reabilitarii sistemului de asistenta medicala primara. unitstile medico-sanitare acorda consultatii prenuptiale referitoare la casatorie si la planuirea familiei. senzoriale. initial pentru o perioada de pina la 30 zile. asistenta medicala specializata. Termenul de plasare a copiilor nu include timpul aflarii lor la tratament sau la examene medicale. in institutii de tip familial. scoli speciale pentru copii cu maladii cronice. bolnavi in stare grava. diabet zaharat si insipid. Conform Legii privind minimul de asistenta gratuita. Pachetul Minim de Servicii de Baza Garantat de Stat cuprinde: asistenta medicala primara acordata de catre medicul de familie. deficiente fizice. abandonati in Maternitati sau lipsiti de tutela parinteasca. Pentru ocrotirea sanatatii persoanelor care se casatoresc si a urmasiior lor. Ministerul Sanatatii. care poate fi prelungita cu circa 30 de zile in baza deciziei judecstore§ti. boli contagioase. Protectiei Sociale si Familiei. Faptul ca nu au fost facute eforturi pentru a dezvolta alternative. dezvoltarea relatiilor internationale ale tinerilor sportivi. efectueaza. la retard in dezvoltarea lor generala. la realizarea caruia colaboreaza Consiliul National al Tineretului si unele organizatii de tineret din Germania. acordata de specialisti din sec^iile consultative ale spitalelor.).99. Familia are dreptul la ocrotirea sanatatii membrilor ei. in regim non-stop este Centrul Republican de Triere a Minorilor. orfani. Ministerul Sanatatii are in subordine patru case pentru copii (inclusiv o institute in regiunea din partea stanga a Nistrului).02. in conformitate cu normativele aprobate de Ministerul Sanatatii. sau perioadele de aflare in carantina. studierea cauzelor situatiei de rise in care se afla copilul. timp de 3 zile. In fiecare dintre cele 64 de institutii ale MES sunt internati de la 60 la 700 de copii. in subordinea ME§ se aria urmatoarele categorii de institutii: scoli-internat de tip general pentru copiii orfani sau ramasi fara ingrijirea parintilor. Departamentul Tineretului si Sportului are drept objective: insertia socio-profesionala a tinerilor.

acordarea de sprijin material familiilor. Consiliul. Autoritatea locala. Consiliul este supus schimbarilor de components de fiecare data cind se schimba cabinetul de ministri. Din pacate. care sunt determinante pentru viitorul tarii si care au Ca scop dezvoltarea capacitatilor umane.consolidarea coeziunii sociale in domeniul protectiei drepturilor copiilor. Programul pentru femei are ca scop promovarea incontinua a drepturilor femeilor in vederea obtinerii unui statut social. Scolarizare etc. atributiile ce tin de starea civila si de autoritatea tutelara. In cadrul programului “Sanatate publica” a fost creat Centrul National de Informatie Medicala “Med Net”. Chisinau. Astfel. fund o structura interministeriala. de combatere a traficului de fiinte umane. Programul intercultural de schimb de elevi si studenti. p. . Pe plan local. suport material. depistarea familiilor social vulnerabile si intocmirea Proiectelor de sprijin. invalizi. Printre organizatiile internationale care au o activitate foarte fructuoasa pe teritoriul republicii noastre este Fundatia Soros . asistenti si cadre didactice tinere universitare. Programul de sprijinire a invatamantului superior. Fundatia isi concentreaza eforturile asupra domeniilor. de combatere a violentei manifestate impotriva femeii etc. facilitarea tratamentului si procurarii de Medicamente de catre familiile sprijinite. a Prevenirii delicventei juvenile. asigurand respectarea drepturilor si libertatilor omului. Consilierea familiilor. fiind constituit din persoane de prim rang din ministerele implicate in protecjia copiilor. Programe pentru doctoranzi. incurajarii paliative. sprijinirii persoanelor cu dereglari mentale.Moldova. Programul “Pas cu Pas”.elaborarea politicilor guvernamentale vizand realizarea drepturilor copiilor la nivel national.Moldova.26 In structura organizatorica a primariilor exista subdiviziuni create In scopul sprijinirii familiilor cu multi copii. . economic si politic egal cu eel al barbatilor. . societate civila. mamelor solitare cu copii. Se cade mentionat si rolul destul de important al programelor: de drept. ce sustine directiile prioritare orientate spre constituirea unei societati deschise. lipseste continuitatea in activitatea sa si se reuseste relativ putin. Ramasi ram parinti. Raport anual 2000.) Printre multiplele programe initiate de catre Fundatie pentru copii si tineret s-ar putea de mentionat: Programul “Modernizarea invatemantului preuniversitar”. Editura ARC. in cadrul carora sunt realizate diferite proiecte ce isi propun sa solutioneze diverse probleme ce contribuie la formarea si educarea tinerii generatii in spiritul valorilor general-umane si pregatirii ei pentru o viata decenta si adecvata cerintelor noului mileniu. crearea Centrului educational PRO DIDACT1CA §i a Centrului de Dezvoltare a tineretului (CDT) etc. Centrelor de Sanatate si Oficiilor Medicilor de Familie din republica. sunt exercitate de catre primar. care sustine activitatea si incurajaza calitatea asistentei medicale primare din republica prin acumularea mijloacelor financiare necesare si cofinantarea extrabugetara a Centrelor Medicilor de Familie. tutela si curatela copiilor orfani. 7. sunt sustinute initiativele in domeniile: sanatatii publice. a fost creat in scopul elaborarii si promovarii politicilor de stat in interesul copiilor si §i-a declarat drept obiective: .). Organizatii Internationale. participarea la procesul de infiere locala a copiilor. biblioteci etc. financiar.. 2001. Fundatia SorosMoldova a devenit fondatorul Fundatiei pentru Dezvoltarea Asistentei Medicale Primare (Fundatia AMP). familiilor social Vulnerabile. (Fundatia Soros . Aranjarea copiilor abandonati in case de copii.Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului. copiilor orfani. dezvoltare economics. Reintregire si Sprijin Familial de pe linga primarii Indeplinesc urmatoarele sarcini: crearea bazelor de date privind familiile Nevoiase si necesitatile lor (tratament. de abordare integrate a egalitatii genurilor. facilitatea accesului copiilor Din familiile numeroase sau nevoiase in gradinite ( inclusiv prin Achitarea platii pentru intretinere). Astfel Directiile pentru Ocrotirea Copilului. Sunt initiate programe de fortificare a sanatatii femeii. prevenirii dependentei alcoolice si a abuzului fata de copii.asigurarea respectarii prevederilor Conventiei ONU cu privire la Drepturile Copilului in Republica Moldova.

initiate de aceste organizatii. femeia si copilul in perioada tranzitiei. etc. protectiei si dezvoltarii copiilor. In domeniul dezvoltarii politicilor UNICEF isi propune : expertiza legislatiei existente si elaborarea propunerilor privind perfectionarea iegislatiei in domeniul protectiei sociale si juridice a copiilor. maternitati. Tiraspol si mun. care este inregistrata in modul si ordinea stabilita de lege. primite de la TEC. materiale instructive in asistenta sociala pentru universitati. Trustul European pentru copii (TEC). imbunatatirea capacitatilor umane in domeniul educatiei. Principiul Monogamiei Conform acestui principiu. pregatirea cadrelor universitare pentru specialitatile de asistenta sociala etc. ateliere de lucru. consiliere. Programul de Educatie are drept obiective: stimularea unor schimbari comportameiitale si de atitudine in societate. In cadrul familiei monogame. Art. Asociatia Femeilor de Cariera Juridica. pot fi enumerate: programe de fortificare a sanatatii femeii si copiilor: programe de eliminare a violentei impotriva femeii si copilului. organizatie britanica. clinici. Cetatenii Republicii Moldova pot sa fie concomitent numai intr-o singura casatorie. gradinite si l a m i l i i fata de sanatatea si dezvoltarea copiilor. •JNICEF desfasoara Programele de Educatie si Sanatate. A C. TEC ofera servicii beneficiarilor selectati de Directiile pentru Ocrotirea Copilului. § 3. instruiesc mamele tinere in educarea. Scoli. Centrul National al Femeilor. divizate la randul lor in mai multe proiecte si sub proiecte. prepararea hranii pentru copii mici. ajuta la distribuirea rationala a mijloacelor fmanciare. organizarea de conferinte. hrana. prevenirea abandonului si a institutionalizarii copiilor prin crearea modelelor alternative de ingrijire.). Care si-au demonstrat efectul binefacator asupra societatii. Centrul National de Studii si lnformare pentru Problemele Femeii etc.2001. determina necesitatile familiilor in asistenta ( sanatate. reorientarea politicilor si strategiilor de institutionalizare a copiilor cu nevoi speciale spre reintegrarea lor in comunitate. Hincesti. Mandatul UNICEF este de a asista Guvernul in asigurarea supravietuirii. implementarea standardelor si tehnologiilor OMS/UNICEF in Tngrijirea medicala a mamei si copilului etc. Imbracaminte. comunitati. asistenta sociala a familiilor numeroase aflate in dificultate. integ u ea in familia nucleara a copiilor abandonati si institutioializati in case de copii. implementarea unui model national de educatie timpurie individualizata. Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova. ingnjesc copiii la domiciliu. Din 1997 acorda asistenta tehnica Guvernului Republicii Moldova in baza Acordului -Cadru de Colaborare pentru anii 1997 . Programul de Sanatate are drept obiective principale: reducerea mortalitatii infantile si materne prin controlul maladiilor. UNICEF §i-a deschis reprezentanta in Republica Moldova in 1995. Organizatii neguvernamentale locale (ONG) A sporit considerabil rolul ONG-urilor in solutionarea problemelor cu care se confrunta familia. sustinerea si promovarea reformei legislative. isi desfasoara activitatea in or. Asistentii sociali ofera urmatoarele servicii: mediaza legatura dintre familiile nevoiase si TEC. prevede expres ca. Printre cele mai cunoscute organizatii nonguvernamentale ce activeata in vederea realizarii acestor programe pot fi remarcate: Centrul de lnformare si Documentare in Drepturile Copilului. Printre programele traditionale. nu se admite casatoria intre persoane dintre care eel putin una este deja casatorita. ingrijirea copiilor. reintegreaza copii abandonati in familiile proprii sau cele de plasament.Fondul Natiunilor Unite pentru Copii ( UNICEF). crearea modelelor de protectie a copiilor aflati in afara familiei etc. in special a celor aflati in situatii dificile.F. 15 alin. mobilizarea comunitatii in activitatea de integrare a persoanelor disabilitate etc. crearea unor centre de reabilitare. acordarea asistentei informationale pentru femei si copii. 1 lit. crearea si consolidarea unor servicii sociale pentru familiile aflate in dificulrate si copii care provin din familiile de rise. Cahul. Programul este sustinut financiar de donatori din Marea Britanie (Scotia) si urmareste urmatoarele obiective. atat in republica Moldova. Manuale. Reintregire si Sprijin Familial. crearea unui centru de plasament familial de tip “Foster”. instruirea asistentilor sociali. Chisinau. semnat in octombrie 1996. sprijinirea Guvernului pentru crearea unui nou sistem de asistenta sociala pentru familie si copil: elaborarea de programe. A activat pe parcursul a doi ani in regim de asistenta de urgenta. dezvoltarea unor mijloace mai eficiente de asistenta medicala primara: crearea modelelor de reformare a asistentei medicale primare. reducerea malnutritiei. de combatere a traficului cu femei si copii. s-au individualizat trei structuri: . Trustul European pentru Copii. cit si in majoritatea tarilor lumii. Seminare.

relatiile de fratie vitrega sau prin alianta sunt specifice familiilor mixte. reproducerea si socializarea copiilor. iar cind sentimentul iubirii dispare cuplul isi pierde ratiunea de a fi si. uneori. in consecinta mai rigide. bazata pe consens. ceia ce confera membrilor sai un sentiment de apartenenta si securitate relativ inalt. eventual. Asa se explics de ce cuplul modern este mai expus instabilitatii. Avind drept scop de baza reproducerea grupului social. in variantele ei armonioase. proiectandu-le si confirmandu-le mai mult din perspectiva scopurilor de perpetuare. se separa. Familia extinsa subordoneaza familia nucleara.trei generatii reunite si. Cuplul modern este profund marcat de libertatea alegerii si de exercitarea dreptului la autodezvoltare. ceia ce ii confera o independents proprie. pe cea a autodezvoltarii personalitatii. divortul survenind cu o frecventa mereu in crestere in lumea contemporana. Crescand in intimitate. obiceiurilor si stilului familial dominant. precum si a nevoilor de comunicare si crestere a personalitatii. B) Familia nucleara. parinti si copii) si dispunand de un sistem de norme si reguli dc convetuire care se perpetuiaza de la o generatie la alta. Aceasta nu inseamna ca toate aceste nevoi sunt satisfacute automat pentru fiecare membru al nucleului familial. Familia mixta este o structura bazata pe casdtoria dintre doi parinfi (singuri sau divortati) cu copii proprii si. deobicei coabitand in acelasi spatiu. sanatoase o structura democratica. iar cerintele (asteptarile) intregii familii fata de fiecare membru al sau. Forme derivate ale familiei. desi angajeaza conflicte intra si intergenerationale. protectie si apartenenta a fiecarui membru. Propunandu-si pastrarea coeziunii si stabilitatii la nivelul intregului sistem familial.27 Familia nucleara (conjugald). trecutul colectiv si garanteaza viitorul”. mai previzibile. separarea treptata si. fiind formata. familia traditionala actioneaza dincolo de indivizi. bazat pe flexibilitate si creativitate care sa le permita sotilor sa se interadapteze optim. rapida de la intreaga ramificatie de rudenie. caracterizat prin: concentrarea afectiva. scopul sau fiind fericirea ambilor soti si a copiilor lor. de cele mai multe ori. favorizand frecvent aparitia conflictelor Tntre generatie. Problemele de adaptare interpersonala privesc eventuale . doar ca urmare a apartenentei lui la acesta. pastrarea traditiilor. de a rezolva cu succes problemele firesti ale vietii cotidiene. sistemul valorilor etico-religioase si chiar culturale au un grad de inertie si transmisibilitate mai mare. ridica adesea bariere psihologice de netrecut in calea destramarii nucleelor familiale sau tendintelor centrifuge ale acestora. Incapacitatea nucleului familial de a se autoregla “aici si acum” pericliteaza treptat si chiar stopeaza “cursa maritala” si. ea nu este lipsita de “dramatism interactional”. precum si pe o participare crescdndd a co]>iilor. Familia extinsa este modelul patriarhal de tip traditional. devenind spatiul in care cuplurile parentale transmit copiilor lor “riscul si sansa existentei”. uneori. egalitate si complementaritate a rolurilor de sot. pe cit se poate. copii comuni. Influentele educationale sunt. Astfel. ca o modalitate institutional^ ce se bizuie pe solidaritate mutuala elementara. colaterale (fratii). implicit. cu marcata posibilitate de autoconducere si autodezvoltare. redusa numeric la soti $i copiii lor necdsdtoriti (proprii sau adoptati). §i din punct de vedere psihologic familia nucleara are o posibilitate crescuta de asigurare a suportului emotional de satisfacere a nevoilor de securizare. adesea. menite sa asigure stabilitatea si “spiritul de clan”. si mai putin din perspectiva experientei subjective de crestere si dezvoltare a personalitatii sotilor in rolurile masculine si feminine. din eel putin doua familii nuclcare (bunici. “Ea isi asuma. la un moment dat. in special in localitatile urbane. Familia extinsa. familia nucleara isi construieste un nou stil de viata.A) Familia extinsa. de pastrare a filonului familiei prin urmasi. Caracteristica ei functionala este conservatorismul. B) familia monoparentala. sotie. relatiile interpersonale in acest caz sunt totodata mult mai complicate si presupun un grad de competenta relationala. In linii generale in familia extinsa. defavorizeaza adesea evolutia si calitatea relatiilor intime. ea fiind apta sa asigure eel putin patru functii esentiale: cooperarea economica intre soti. Creativitatea personals in cuplul marital devine o conditie indispensabila a dezvoltarii capacitatii familiei de a face fata stresurilor externe si interne. comunicationala si actionala. este. Familia nucleara este o structura preferata de majoritatea oamenilor in cea mai mare parte a globului terestru. Alegerea partenerului in cadrul acestui tip de familie este motivata de afectiune mutuala si de libertatea optiunii. mai uniforme. Functionand prin reguli oarecum rigide. Acest tip de organizare familiala pare a trai dupa regula circularitatii (istoria se repeta). Ea include relatii relative si nonrelative intre membrii care loeuiese in acelasi spatiu (camin) si care reprezinta doua . In conditiile vietii Moderne. iar copiii lor sa evolueze sanatos din punct de vedere psihic si social. C) Familia derivata. Ne vom opri la urmatoarele forme derivate: A) familia mixta. relatiile sexuale.

fie prin adoptia. copilul se poate teme de o modificare a regulilor in noua familie. fie prin nasterea “intdmpldtoare ” a unui copil dintr-o relatie libera in afara cdsdtoriei cu refer ire in special la parintii adolescenti. Mamele singure exercita un rol extins parental. Adeseori parintii vitregi au un comportament inadecvat fata de copiii vitregi.28 Ca urmare a cre§terii numarului de divorturi familia cu un singur parinte este din ce in ce mai frecventa. cata vreme majoritatea parintilor singuri reu§esc sa se recasatoreasca. Multe femei gasesc extrem de stresant acest statut. In ultimii 20 de ani ea a devenit mult mai frecventa. Ace§tia din urma raman de cele mai multe ori in relatii (mai mult sau mai putin reglate juridic si psihologic cu copiii lor). totusi multi dintre ace§tia reu§esc sa ajunga la un rezultat satisfacator. Schimbarile pot depinde de timpul pe care il consacra mama sau tatal familiei. a§a cum factorii economic! Afecteaza femeile intr-o masura mai mare decit barbatii. ceia ce este. situatia poate deveni mult mai complicate §i dificila mai ales daca noul cuplu va avea un nou copil. Experienta de a fi parinte singur nu este neaparat devastatoare pentru adult sau pentru copii. ce duce la schimbari in raporturile dintre parinti sj copii. o idee §i a§teptare realista. Pentru multi indivizi aceste adaptari sj ajustari pot fi relativ temporare. intre parintii vitregi si copii. dar incearca sa se adapteze printr-o varietate de cai.este opera lui Dumnezeu. care se pot usor dezechilibra in aceste Conditii. de modul in care ambii adulti §i copiii dezvolta strategii de a face fata problemelor. pe de alta parte. pentru copil recasatoria parintelui creeaza cateva probleme reale. fie prin decizia de a nu se cdsdtori. Pentru ambii parinti care isi aduc proprii copii in remariaj. “largite” sau “mixte”. in ultimii 20 de ani. incluzand simultan componente concurentiale in conducerea familiei. copilul se poate invinovati daca se simte atras sau iubeste parintele vitreg.dificultati prin intoleranta sau desincronizari mutuale intre fratii vitregi si naturali. intrucat se simt capabili §i motivati afectiv pentru aceasta. contribuind la structurarea noului sistem familial §i chiar la fericirea noii casatorii. Familia monoparentald condusd de tatd constitute o minoritate in cadrul acestui tip de familie(aproximativ 12%). cei care sunt obligati sa consimta la exercitarea custodiei. Putine dintre femeile divortate incredinteaza custodia copiilor tatalui. Problemele familiei mixte. moduri de a face si gandi cu care s-a deprins sau care erau tolerate de parintele natural. Cuplul marital este eel care detine balanta relatiilor familiale. Ea ramane o experienta particulars de tip familial. in timp ce nu sunt pregatiti inca s-o faca.copil vitreg sunt reale. care se dovede§te incapabila sa-§i ingrijeasca copiii. copilul trebuie sa renunte la visul sau de a-sj revedea parintii impreuna. copilul poate resimti din partea parintelui vitreg. Majoritatea pdrintilor singuri sunt femei (aproximativ 88%). In consecinta. tin de specificul relatiei din sistemul familial structurat dupa recasatorie. modul de disciplinare pentru comportamente. cum ar fi: copilul se confrunta cu situatia de a-si imparti afectiv parintele cu noul sot al acestuia. Desj obstacolele parinte . de riscul repetarii anumitor erori din mariajele anterioare §i de relatiile cu exconsortii. de modul in care efectele separarii au marcat atat adultii. cit §i emotional. In general. Principiul liberului consimtamant la casatorie In comentariul Canonului 1057. adopfiunea realizata de o persoand singurd. ca urmare a pozifiei instantei judecatore§ti sau a mamei. § 1 §i 2 este spus: “casatoria -institute care face parte din ordinea naturii §i a harului . cit §i copiii. noi stiluri de viata. Pe de o parte se situeaza acei barbati care sustin dreptul lor de a-§i exercita parentalitatea. ale parintilor si copiilor vitregi. Indicele ridicat al casatoriilor dupa divort favorizeaza. deoarece s-ar simti simultan neloial fata de parintele necustodial. Pe de alta parte. asemanator sau diferit. proliferarea familiilor “comasate”. Motivatiile care ii determina pe barbati sa doreasca sau sa accepte postura de parinte-singur sunt diferite. fie prin divort. § 4. insa fiecare casatorie concreta. care pot fi observate in slabirea grani^elor dintre rolurile previzibile de adult §i de copil. se apreciaza ca experienta monoparentalitatii la tati este mai putin distructiva pentru stilul de viata decit in cazul mamelor. mai ales legat de atitudinile si relatiile acestora cu parintii naturali. Familia monoparentald este structura parentald asimetrica formata dintr-un pdrinte si copilul (copiii) sau (sdi). pe de o parte. chiar daca este o comunitate . el poate avea tendinta sa-si creasca ostilitatea fata de parintele vitreg. copilul fiind nevoit sa-§i dezvolte maturitatea in devans. de aici rezulta o serie de schimbari in relatiile cu copiii. dar nu este confortabila in permanenta. atat fizic. dupa terminarea divortului. Desi sunt cu mult mai semnificative. fie prin abandonarea familiei de cdtre un pdrinte. fie prin decesul celuilalt parinte. Pe de alta parte. si aceasta nu-i u§or de facut. ele asigurandu-§i custodia copiilor din ratiuni nu numai naturale dar §i culturale.

totusi nu sunt considerati capabili pentru un asemenea consimtamant. Eroarea poate fi cu privire la persoana (persoana este alta) si in acest caz ea invalideazd casatoria. Fara aceste circumstante alegerea ei ar fi fost total diferita. sa doreascd in mod liber si sa evalueze principalele responsabilitati matrimoniale.de iubire. ci totodata safie si capabil sa si le asume. actul indeplinit ca urmare a unei induceri in eroare de catre altcineva nu exclude vointa de a savarsi acel act si de aceia este valid din punct de vedere juridic. Nici o putere omeneasca. desi exista. adica legamdntului conjugal. desi le voiesc in mod liber si le evalueaza in concret. pierd stapanirea de sine si a uzului facultatilor intelectuale si volitive. Cazurile cele mai frecvente de pina acum sunt cele ale persoanelor homosexuale si nimfomane. ci unul cu totul special. chiar daca este cauza a contractului. Jurisprudenta stabileste concret care anomalii psihice impiedica pe cineva sa-si asume responsabilitatile matrimoniale. Legiuitorul nu cere ca viitorii soti sa aiba cunostinte ample si profunde despre casatorie. adica acel grad de ratiune cu ajutorul caruia sa poata indeplini nu numai un act uman in general. discernamantul este capacitatea “critica” a celor doi viitori soti de a chibzui si a aprecia in concret responsabilitatile matrimoniale pe care ei le asuma pentru toata viata. In general. care prin natura sa include obligatii si drepturi esentiale. chiar daca sunt lucizi in momentul in care ar trebui sa dea consimtamantul matrimonial. ci unul specific. pe lingdfaptul ca trebuie safie liber total ’si responsabil. si Afla totusi in imposibilitatea de a si le asuma sau de a le indeplini. intrucat ar lipsi obiectul esential al consimtamantului. Cind viitorii soti au implinit varsta prescrisa pentru a putea incheia casatoria. Exista trei vicii de consimtamant: eroarea. Practic este vorba de boli mintale si de alte tulburari psihice grave. adica persoana s-a decis in urma unor circumstante care i-au alterat intr-un fel sau altul cursul psihologic moral. adecvat gravitatii alegerii matrimoniale. in cazul cind boala este incurabila. Sunt incapabile sa incheie casatorie persoanele afectate de un grav defect de discernamant cu privire la drepturile si obligatiile matrimoniale ce trebuie acordate si acceptate de catre ambele parti. dar poate fi anulat de catre normele dreptului in anumite conditii: daca persoana simuleaza in mod constient si voit o calitate precisa. decit daca aceasta calitate este voita in mod direct si principal. Pentru a putea incheia o casatorie valida. ocazionala si trecatoare. ci trebuie sa dispuna de o suficienta maturitate de judecata cu ajutorul careia sa le poata evalua. prin inselaciuni. ci sa nu ignore esentialul. datorate unor stari de drog. Jurisprudenta considers ca astfel de bolnavi. O persoana care ar considera casatoria drept o comunitate exclusiv amicala sau de ajutor reciproc. Persoanele care in momentul exprimarii consimtamantului matrimonial sunt afectate de tulburari psihice grave. asa incit aceste persoane nu pot incheia acte umane pe deplin libere si constiente. in sensul ca.Eroarea cu privire la o calitate a persoanei. cu conditia ca ea nu determina vointa.. nu numai uzul suficient al ratiunii ci si discernamantul necesar cu privire la obligatiile si drepturile matrimoniale. pe lingd capacitatea naturald. daca este provocat cu scopul de a se obtine . Eroarea cu privire fie la unitatea. sau ca nasterea copiilor ar fi rezultatul unor simple manifestari afectuoase si ar acorda dreptul reciproc asupra trupului numai in vederea acestor manifestari. Nu este suficient ca ei sa cunoasca aceste responsabilitati in mod abstract. care. de hipnoza etc. deoarece aceasta depaseste posibilitatile lor. Uneori vointa de a incheia casatoria. Experienta arata ca exista persoane. Cauzele acestei deficiente sunt numeroase si variate. de alcoolism. minciuni sau reticente. Persoana care in momentul incheierii casatoriei nu are uzul suficient al ratiunii sau discernamantul necesar pentru a putea evalua in concret Tntelegand si voind . Viitorii soti trebuie nu numai sa cunoasca. fara a avea o idee chiar minima cu privire la cooperarea celor doi soti. e necesar sa fie adecvat obiectului. poate fi viciata. nu invalideaza casatoria. ia na§tere din consimtamantul liber §i con§tient al celor doua parti. Sunt incapabili sa incheie casatorie cei care sunt lipsiti de uzul suficient al ratiunii. ar incheia o casatorie invalida. In cazul casatoriei. Ele trebuie analizate de la caz la caz. de a savarsi o actiune pe care in alte conditii nu ar savarsi-o. Dolul (viclenia) este vointa deliberata si culpabila de a determina o persoana. biologicd si psihicd cele doud parti trebuie sa posede si un minimum de cunostinte cu privire la natura casatoriei.29 Consimtamantul matrimonial nu este un act uman oarecare. intrucdt nimeni nu poate voi un lucru daca mai intdi nu-l cunoaste. fie la demnitatea sacramentala a casatoriei nu viciaza consimtamantul matrimonial.drepturile si obligatiile esentiale ale daruirii si acceptarii matrimoniale reciproce. nici chiar Biserica nu poate suplini consimtamantul partilor”. dolul si violenta sau teama. sau se afla in imposibilitatea de a-si asuma obligatii conjugate esentiale este lipsita de capacitatea necesara de a da un consimtamant valid. fie la indisolubilitatea. se presupune ca au.

Violenta este constrdngerea din exterior a unei persoane. sa instraineze casa sau apartamentul ori sa limiteze prin acte juridice dreptul la locuinta a celuilalt sot”. ca^o ultima conditie. De fapt dreptul familiei prevede prezenta liberul ui cons. cu exceptia unei dispense de varsta acordata de autoritatea competenta pentru motive grave si in interesul viitorilor soti. exprimat personal si neconditionat. viitorii soti consimt la incheierea casatoriei in baza afectiunii si dragostei reciproce. la cererea celuilalt sot. conform Cartei Natiunilor Unite. dol sau violenta). 21. adica o constrdngere provenitd din partea altei persoane. D) sa fie constatat in mod direct de catre functionarul oficiului de stare civila. C) sa fie dat personal si simultan de catre viitorii soti. 2 din Constitute prevede:“Familia se intemeiazd pe casatoria liber consimtitd intre bdrbat si femeie “. … Unul dintre soti nu poate. 11 alin. Viitorii soti isj exprima vointa de a se casatori personal si simultan. “. Frica sau teama. Libertatea consimtamantului poate fi diminuata sau chiar poate lipsi cu totul datorita violentei si fricii. limba si religie. 1 C. 1 C. alin. daca se va stabili ca cealalta parte a conventiei a §tiut sau trebuia sa fi stiut ca al doilea sot este impotriva. daca aceasta calitate este de asa natura incit lipsa ei ar putea sa tulbure in mod grav viata conjugala. Astfel. sa fie constatata in mod direct de catre persoana ce oficiaza incheierea actului juridic al casatoriei. Violenta poate fi fizica (trupeasca) si morala (psihica). al celuilalt sot sau partener de viata. sex.F. Frincipiul consimtamantului liber al subiectelor de drept familial guverneazd majoritatea relaliilor familiale. Nu vor putea contracta legal casatoria persoanele care nu au implinit aceasta varsta. adica amenintarea cu un rau iminent sau viitor. La fel. neviciata si.: “… Conventia incheiata de unul dintre soti poate fi declarata nula de catre instanta judecatoreasca. 1 al Conventiei mentionate dispune: “Nici o cdsdtorie nu va puteafi contractatd in mod legal fara liberul si deplinul consimtdmdnt ale celor doud parti. Pentru a fi valabil si a produee efecte juridice consimtamantul. care nu-i permite sa actioneze cu deplina seninatate si libertate. care oficiaza celebrarea incheierii casatoriei. dupd o publicitate suficientd. neviciat. produce in sufletul omului o tulburare. care nu poate fi respinsd si care provoacd teama.ifntdmdnt nu numai la incheierea actului juridic al casatoriei. intrucat consimtamantul lipseste cu desavarsire. Art. “Ca exceptie de la prevederile paragrafului 1. acest consimtdmdnt trebuind sdfie exprimat de ele direct.F.consimtamantul. 4 si 5 C. Este nula casatoria si in cazul cind ea se incheie in urma violentei psihice sau morale ce da nastere fricii. fara ca decizia lor sa fie influentata de vre-un factor extern. conform prevederilor legii.”. Potrivit acestui principiu. de primarul sau secretarul de 1^ nrimarie. inqheierii conventiei respective. • Dorind. Art. in prezenta autoritdtii competente a celebra casatoria si a martorilor. sa favorizeze respectul universal si efectiv al drepturilor omului si al libertatilor fundamentale pentru toti. Nici parintii. nici rudele si nici orice alta persoana nu poate interveni in alegerea de catre un viitor sot. nimeni nu poate interveni in nici un fel la exprimarea consimtamantului de catre viitorii soti la incheierea actului juridic al casatoriei. care este sustinuta si de prevederile art. 36 alin. iar toate casatoriile vor fi inscrise de autoritatea competenta intr-un registru oficial. la 7 noiembrie 1962 Adunarea Generald a Natiunilor Unite a adoptat Conventia privind consimtamantul la cdsdtorie. la casatorie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A) sa nu fie alterat de vre-un viciu (eroare.: “Pentru incheierea casatoriei este necesar consimtamantul reciproc. daca se refera la o calitate a persoanei care se casatoreste. fara consimtamantul expres al celuilalt sa rezilieze contractul de inchiriere a spatiului de locuit. fara deosebire de rasa. B) sa fie actual. pentru adoptia copilului se Cere: . In lumina prevederilor Conventiei date statul ia masurile legislative necesare pentru stabilirea varstei minime pentru casatorie. aceasta vointa trebuie sa fie actuala. prezenta uneia dintre parti nu va fi ceruta daca autoritatea competenta are dovada ca imprejurarile sunt exceptional si ca aceasta parte si-a exprimat consimtamantul in faja unei autoritati competente si in forma prevazuta de lege si nu 1-a retras. 48 alin.F. Casatoria incheiata din constrangere fizica este nula in virtutea dreptului natural. al barbatului si femeii care se casatoresc.: “In baza acordului comun al sotilor care nu au copii minori comuni sau infiafi … casatoria poate fi desfacuta de catre oficiul de stare civila …”. In sustinerea afirmatiei date pot fi aduse prevederile art. Consimtamantul (acordul) persoanelor implicate la incheierea actului juridic al adoptiei este una din conditiile de fond determinante pentru incheierea actului respectiv. In Republica Moldova acest principiu este consfintit constitutional. …”. varsta minima pentru cdsdtorie si inregistrarea cdsdtoriilor. sau ale art.

CDC stabileste. de religie. isi ofera unul altuia ajutor si slujire prin unirea intima a persoanelor si actiunilor lor. in art. au acelasi acces la informatii si la mijloacele necesare pentru exercitarea drepturilor sus-mentionate. recunoaste egalitatea femeii cu barbatul in fata legii.scd si sa intemeieze o familie. C) acordul scris al sotului adoptatorului.30 Declaratia Universald a Drepturilor Omului. au dreptul sa se casdtorea. tutela copilului. B) acordul scris al tutorelui (curatorului) la adoptie (in cazul cind copilul se afla sub tutela sau curatela). 15. § 5. Astfel. Astfel. cind copilul s-a nascut. cit si de dreptul canonic. National. de sex. in decursul casatoriei si la desfacerea ei” (art. autentificat de notar sau de autoritatea tutelara (in cazul cind copilul este adoptat numai de unul dintre soti). Acest acord poate fi exprimat personal in instanta judecatoreasca. adoptata si proclamata de Adunarea Generald a ONU din 10 decembrie 1948. 1 din Declaratia Universald a Drepturilor Omului). care a atins varsta de 10 ani. stabileste Canonul 1135 CDC. dimensiune esentiala a aliantei si vietii matrimoniale. iar daca parintii nu aveau amandoi acelasi domiciliu. locul de origine este locul unde mama isi avea domiciliul. in special de rasa. cit si la desfacerea ei. de nastere sau decurgand din orice alta situatie. prin pactul conjugal “nu mai sunt doi.Femeile trebuie sa aiba drepturi egale cu barbatii atat in perioada casniciei.a se afla domiciliul copilului ori al parintilor. de opinie politica sau de orice alta opinie. Egalitatea dintre barbat si femeie se bazeaza pe insasi natura umana creata de Dumnezeu dupa chipul si asemanarea Sa. cetdteniei sau religiei. barbatul si femeia fara nici o restrictie in privinta rasei. . ca locul de origine al copilului este locul in care parintii isi aveau domiciliul. in art. ea continua sa fie valabila in cazul unor aranjamente privind separarea legala sau desfacerea casatoriei. “Egalitatea in fata legii” include si aspectele ce tin de casatorie si familie si care sunt specificate in art. in baza consimtamantului liber. 16. de avere. care se bazeaza pe modul diferit in care ei participa la asemanarea cu dumnezeu si o manifests. in sensul acestui articol: . 1 proclama: “Toate flintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi… ” Fiecare se poate bucura de toate drepturile si De toate libertatile proclamate in Declaratie.A) acordul parintilor copilului. Ei au drepturi egale la incheierea casatoriei.Statul trebuie sa asigure egalitatea in casatorie si in relatiile familiale. alin.De asemenea. . numarului lor. Acest statut de egalitate se extinde asupra oricarei schimbari produse in relatia celor doi. autentificat de notar sau de autoritatea tutelara in a carei raza teritoriala se afla domiciliul minorului sau al tutorelui (curatorului). ci un singur trap”. asupra planificarii nasterilor. Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femeie. si sa beneficieze de libertate la alegerea sotului. Principiul egalitatii in relatiile familiale timpul casatoriei sotul si sotia au drepturi si responsabilitati egale in cadrul familiei. curatela si adoptie. de culoare. Barbatul si femeia care. Acordul poate fi exprimat de tutore (curator) si personal in instanta judecatoreasca. pierderea sau recuperarea autoritatii parintesti si este recunoscut atat de dreptul international si eel . . fara nici o deosebire. . profesiei sau ocupatiei. 16 al conventiei mentionate. D) acordul copilului adoptat. precum si in materie de proprietate si administrare a bunurilor. “CM incepere de la varsta nubild. Depasind principiul superioritatii tatalui asupra mamei. de limba. ambii soti au drepturi si indatoriri egale cu privire la comunitatea de viata. principiul egalitatii in drepturi si datorii nu trebuie sa fie in dauna complementaritatii celor doi soti.Statele se obliga sa stabileasca varsta minima de casatorie si inregistrare a tuturor casatoriilor. Totusi. Logodna Tntre copil nu are putere juridica. autentificata de notar sau de autoritatea tutelara in a carei raza teritorit. exprimat in instanta judecatoreasca. de exemplu.Femeile trebuie sa dispuna de acelasi drept la casatorie ca si barbatii. Ele trebuie sa se bucure de drepturi egale cu barbatii in materie de tutela. dreptul la vizite. femeile vor avea aceleasi drepturi ca si sotii lor la alegerea numelui. exprimat printr-o declaratie scrisa. In .Femeile au aceleasi drepturi asupra propriilor copii. . de origine nationals sau sociala. .

odata cu miscarea “hippy” ca o manifestare a respingerii restrictiilor sociale si a standardelor impuse de societate. rasa. Schimbarile radicale in conduita barbatilor §i femeilor care au zguduit puternic standardele de rol au aparut in anii 60 -70. desj suntem barbati si femei. fara deosebire de rasa.religie. 1 C. barbatul a fost stimulat sa fie grijuliu. avere si origine sociald. procesul de prefacere al rolurilor masculine si feminine este datorat modificarilor. Barbatii preiau din ce in ce mai Mult activitati domestice (gatit. se asteapta ca ea sa fie considerate “nefeminina”. ceia ce ridica unele probleme privind acceptarea lor sociala dar si autoacceptarea. Comportamentul traditional masculin consta intr-o constelatie de caracteristici si orientari de scopuri. pina la atingerea unei egalitati. competitivitate si chiar agresivitate. compasiva. 5 alin. fara a resimti o pierdere a feminitatii. expresiv §i sensibil la sentimentele manifestate de altii. constelatia rolului feminin traditional consta in caracteristici expresive. care sa fie confortabila si pentru barbati si . sa ia initiativa in comportamentul sexual. cit si cele premaritale. origine etnicd. se accepta acum ca o femeie sa propuna o intalnire unui barbat. daca ea obtine un nivel crescut de succes in cariera. in lumea noastra dominata de barbati. emotional. in zona educationala. agresivitatea. Astfel. pe recunoa§terea ca. origine etnica. Si invers “noua femeie” poate sa se investeasca in anumite preocupari privind afacerile sau chiar in profesii ca ofiter de politie. politica §i interpersonala. Egalitatea in drepturi dintre barbat si femeie este prevazuta si in art. limbd. pilotaj etc. sa participe ca un egal in luarea deciziilor si chiar sa propuna o casatorie unui barbat. creand uneori ambiguitate si discomfort in asumarea rolurilor acceptate social. increderea in sine. medicina. Pe de alta parte. in conformitate cu principiul egalitatii lor in relatiile familiale (art. Atat barbatii cit si femeile au primit mesaje contradictorii din partea societatii: femeia a fost incurajata spre cariera profesionala. inainte de orice altceva suntem fiinte Umane. Incotro ne va duce aceasta tranzitie a rolurilor. 2 prevede: “7b// cetatenii Republicii Moldova sunt egali in fa(a legii si a autoritatilor publice. in cea mai mare parte. nationalitate. competenta. incearca a aduce in concordanta prevederile nationale cu cele internationale. vizand egalitatea dintre sexe. indiferent de sex. religie. Dar.Luand nota de actele normative internationale.). 16 alin. se asteapta sa fie considerat drept “un imbrobodit”. economic. Aceste schimbari. in acelasi mod. familial etc. Totusi aceasta egalizare se va baza. Adolescentii de azi nu sunt suficient polarizati feminin sau masculin. nationalitate. intr-o cooperare privind suportul financiar. Totusi. limba. vestimentatia si stilul estetic atat al barbatilor. ingrijirea domestica si ingrijirea coj. Republica Moldova opteaza pentru o egalitate deplina dintre barbat si femeie in toate domeniile politic. ocupationala. apartenentd politico. Intr-o mare masura. sensibila la nevoia altuia. El lua deciziile privind bugetul si alte chestiuni importante si avea forta de a impune si copiilor respectul fata de deciziile lui. In modelul traditional al familiei sotul detinea autoritatea. sex. Legislatia Republicii Moldova. Barbatul nu mai are intodeauna dreptate cu orice pret. Aceste prevederi constitutional sunt confirmate si in Codul familiei care in art. Asa. Studiile efectuate dupa eel de-al doilea razboi mondial consemneaza modificari importante legate de optica sociala. modifica atat relatiile familiale. daca el merge prea departe in aceasta directie. noul ideal familial este egalitatea deplina in drepturi intre sot si sotie. Responsabilitatile de baza ale sotiei erau: ingrijirea casei. dar acum este liber sa-§i exprime sentimentele. In ultimii ani se remarca o tendinta generala de apropiere si stergere a diferentelor comportamentale dintre barbat si femeie. Constitutia Republicii Moldova in art. cit si al femeilor s-au modificat semnificativ.). cum ar fi: competitivitatea. dar si a permisivitatii sau restrictiilor impuse de familie. Jlor. sa-si imparta§easca temerile durerile si tipurile de activitati. afectiva. Insumand cele expuse mai sus putem afirma ca. ingrijirea copiilor etc. Se asteapta ca primul pas in dezvoltarea acceptabila a rolului barbatului si a femeii sa se sprijine pe cucerirea unei egalitati intre sexe. Unul din rezultatele majore ale acestei schimbari este faptul ca ambii soti au libertatea de a-si urma propriile interese. mai ales dupa 1990. cultural. a copiilor si asigurarea confortului si satisfacerii nevoilor sexuale ale sotului. insa. religie si morala. femeile se simt atrase tot mai mult si practica activitati. administratie. opinie. 16 alin. destinate pina atunci doar barbatilor (legislate. Noul ideal marital este egalitarismul in toate dimensiunile vietii maritale. de pilda. avere sau de origine sociald “.). 1 stipuleaza: “Toate persoanele cdsdtorite au drepturi si obligatii egale in relatiile familiale. frustatiilor. cum ar fi: grijulie. Aceasta implica o participare in masura egala a sotilor. apartenentd politicd. De exemplu: “noul barbat” poate sa imparta cu sotia indeplinirea unor sarcini domestice sau de ingrijire a copiilor fara a se resimti neaparat demasculinizat.”". social. spalat.F. Toate problemele vietii familiale se solutioneaza de catre soti in comun. fara a avea sentimentul ca sunt presati. vom vedea. opinie. 48 al Constitutiei.

cadrul ideal al primilor pasi in exercitarea unor experiente democratice pentru fiecare in parte si pentru toti membrii sai laolalta. Se stie ca prin oranduire naturala si divina. Anumiti parinti. Directivele Natiunilor Unite pentru prevenirea delicventei juvenile (Directivele Riyadh) stipuleaza:“se vor lua masuri si vorfi initiate programe care sa dea ocazia familiilor de a afla mai multe despre rolul si obligatiile parintilor in ceia ce priveste ingrijirea si cresterea copilului. cu greu poate fi suplinita. prin care copiii se transforms treptat si metodic in oameni desavarsiti. psihologica sau intelectuala a copilului este diminuata din neglijenta parintilor. uneori copiii fug de acasa si aleg sa traiasca in strada. Educatia este evolutia progresiva si armonioasa a facultatilor. Investitiile in educatia parintilor. atat fizica. incetul cu incetul. este un “drum lung”. acolo unde lipseste. pentru a promova o relatie pozitiva intre parinte si copil. acest lucru nu este posibil. inainte de a apela la plasarea copilului intr-o institute de stat. in familie incepe procesul de socializare a omului. In momentul in care se constats ca este in interesul copilului sa fie separat de parinti. Despre aceasta trateaza canonul 1136. care trebuie sa beneficieze de protectie si asistenta de care au nevoie pentru ca ei sa-sipoatdjucape deplin rolul lor in societate”. Mediul familial este decisiv pentru exercitarea dreptuulor copilului. aflati in conditii extreme de saracie. in populatiile tot mai multor orase ale umii exista grupuri numeroase de copiii ce traiesc separati de parinti.33 Importanta familiei este subliniata si in preambulul Conventiei cu privire la drepturile copilului. a identitatii si traditiei culturale proprii sau ale altor civilizatii. spune CDC. sunt tot mai mult recunoscute ca find eficiente. iar pentru altii este in interesul copiilor sa nu fie inapoiati in familie.§ 6. stabilirea unui echilibru intre autoritatea parinteasca si aplicarea drepturilor copilului reprezinta o necesitate ce trebuie indeplinita prin toate metodele posibile. In consecinta. care se asteapta sa continue prin extinderea si cucerirea compatibilitdtii si armonie si casatorie . violenta sau conflict armat. Principiul prioritatii educatiei copilului in familie “…/«ra iubire copiii ajung sa moara. sociala si culturala. date fiind imprejurarile. in mod deosebit a copiilor. invata limba si normele de gandire care-i dau posibilitatea de a se familiariza cu valorile general-umane ale culturii. de tip facultativ. pentru a sensibiliza parintii laproblemele copiilor si ale tinerilor si pentru a incuraja impucarea acestora in activitatile familiale si comunitare ” (§ 16). Tntrucat societatea familiala este. parintii. Primul chiar se va dezvolta diferit de celalalt. isi pot abandona copiii sau pur si simplu pot pierde legatura cu ei. Copilul care nu a fast iubit estefoarte diferit din punct de vedere biologic. au obligatia foarte grava de a-i educa. copilul isi formeaza pentru prima data deprinderile elementare de munca. lasand-o neterminata. deoarece au dat viatd copiilor. inclusiv pentru copii. incit.“copilul trebuie sa creased intr-un mediu familial. precum si a valorilor umanitatii. din punct de vedere natural si istoric. Daca dezvoltarea fizica. anume aici el Tncepe sa-si formeze o anumita intelegere a vietii ca fenomen obstesc.32 In primul rand. In cazul in care parintii nu isi pot Tndeplini responsabilitatile fundamental fata de copil. dragoste si intelegere “. insuseste valorile si normele de comportare recunoscute de toti. in acest caz se considers ca parintii nu si-au indeplinit responsabilitatile. Pentru unii copii. statul trebuie. au fost initiatorii lucrarii naturii si carora li se interzice pierderea lucrarii incepute. sa incerce a incredinta copilul rudelor familiei sau in alta familie - . ca urmare a violentelor sau exp’uatarii parintilor. fiecare dupa parerea sa. cit si morala a copiilor”. educarea copiilor este un drept primar al parintilor.31 Unul dintre principalele efecte ale casatoriei este si acela privind dreptul si obligatia parintilor de a se ingriji in eel mai inalt grad de educatia copiilor lor. intr-o atmosfera de fericire. Anume de aici incep drepturile civile ale copilului. de educatia. statul trebuie sa intervina. unde aceasta este vazuta ca: “… uniunea fundamentala a societatii si mediul natural pentru cresterea si tuturor membrilor sdi.Familia devine. anterioara societatii statale. In al doilea rand. In acest sens. acordand ajutorul necesar pentru a asigura indeplinirea drepturilor si necesitatilor copilului.” A. fiziologic si psihologic de eel care a fast iubit. Statul are si indatorirea de a-i indruma si de a-i invata pe parinti care le sunt responsabilitatile. Aceasta functie educativa este atat de importanta. prin nastere. CDC: “Parintii au obligatia foarte grava si dreptul primar de a se ingriji.Montagn Familia este cea mai importanta celula a influentei sociale asupra formarii personalitatii copilului: anume aici crescand. datoria si dreptul de a educa copiii apartin in primul rand acelora care. Anume mediul familial este agentul fundamental pentru constientizarea drepturilor omului si respectarea acestora. si de aceia trebuie considerati primii si principalii educatori.pentrufemeie. Statul incearca sa le ofere acestora posibilitatea de a-si regasi familia si parintii si de ramane impreuna cu ei. Mai mult decit atat.

prin adoptie. aleg forma de plasament al copiilor in scopul protectiilor. in mare parte. Astfel. drepturile copilului la educatie sunt asigurate de autoritatea tutelarff\ Autoritatile tutelare depisteaza copiii ramasi fara ocrotire parinteasca. in dependenta de circumstantele concrete in urma carora copiii au ramas fara ocrotire parinteasca. de orice tip (educative. schimbarilor din mediul social. iubirea sotilor nu poate sa se pastreze intre ei sj sa creeze intre toti ceilalti membri ai familiei atmosfera de deschidere unui fata de altul. Constitutia stipuleaza dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea. de instruire. asigurand controlul sistematic asupra conditiilor de intretinere. cu exceptia cazurilor cind aceasta contravine intereselor copilului. . 3). 115 alin. Principiul de sprijin moral reciproc si fidelitate conjugala Sotii isi datoreazd reciproc sprijin moral si fidelitate conjugald. sa coabiteze cu ei. Statul stimuleaza si sprijina activitatea de binefacere fata de acesti copii (art. Deseori. indiferent de cetatenia lor. Cu toate acestea familia este o realitate Vie. in fiecare caz aparte. Fara atmosfera de grija reciproca.F. la apdrarea demnitdtii si onoarei. la libertatea gdndirii si constiintei. Ingrijirea institutionalizata. continua sa-si pastreze sensul fundamental sacru. instruirea sj educatia copiilor orfani si a celor lipsiti de ocrotirea parintilor revin statului si societatii. C) in casele de copii de tip familial. declarati incapabili sau dispdruti. seductia si instruirea copiilor (art. datorate. cit sj relatiile reciproce sj starea psihica a sotilor. sj ele depind in multe privinte de climatul psihologic . sa beneficieze de grija lor. Pierderea afectivitatii familiei sj a identitatii. Aceasta obligatie reciproca a sotilor este mai mult de natura morala decit juridica.). de asistenta sociala). copiii ramasj fara ocrotirea parinteasca pot fi plasati pentru ingrijire si educatie: A) adoptatorului sau sotilor adoptatori. stima. sa-si cunoasca pdrintii. curative. B) sub tutela (curatela). copiii fara familie au nevoie de mai mult decit simpla garantare a unui centra de plasament. care fiind supusa cu violenta dezordinii cotidiene. 1 C.F. intelectuala si afectiva a copilului. In aceste situatii copiii sunt mai vulnerabili in fata abuzului sj expluatarii. 2 C. ale caror nevoi de dezvoltare necesita relatia directa adult-copil cu o persoana adulta care in permanenta sa aiba grija de acesta. cind se pune problema legiferarii prostitutiei ? Ar putea familia sd mai fie o oazd. Politica de institutionalizare a copiilor este extrem de costisitoare sj nu acopera decit in mica masura nevoile de ingrijire a copilului. tin evidenta acestora sj. Codid familiei in acest sens. in art. 2 C. 2). Cum se manifestd concret sprijinul moral ? Mai putem vorbi de fidelitate conjugald astazi. cetateni ai Republicii Moldova. ca ea manifests semne de criza. daca nu exista alte posibilitati (art.). Copihd are dreptul la educatie din partea parintilor. De sanatatea spiritual-morala a sotilor. C) de catre cetateni straini sau apatrizi cu domiciliu in Republica Moldova. Cercetarile speciale au demonstrat ca stresurile si supraincordarile psiho-sociologice constituie una din cele mai acute probleme. § 7. dispune art. Astfel. sustinuta prin sentimentul de dragoste. precum si in alte cazuri). Toate preocuparile privind intretinerea. 51 prevede: “fiecare copii are dreptul sd locuiascd in familie.F. generate de contemporaneitate. 18 alin.moral in familie. fara o cauza familiala comuna. Adoptia unui copii care este cetatean al Republicii Moldova poate fi efectuata in urmatoarea succesiune: A) de catre rudele copilului. in mod special nu este recomandata in cazul copiilor foarte mici. educatie Si instruire a acestora (art. Legislatia Republicii Moldova cu referire la dreptul copilului la abitatie si educatie in familie este in concordanta cu prevederile internationale. prietenie depinde in mare masura atat sanatatea copiilor. Codulfamiliei stabueste sj o ierarhie a optiunilor in vederea plasamentului copiilor ramasi fara ocrotirea parinteasca. In cazurile cind copilul este lipsit de grija parintilor (acestia sunt decdzuti din drepturile pdrintesti. impreuna cu instabilitatile si incompatibilitatile fata de noul mediu de viata. 48 alin. in mijlocul unei societdti agresive si nevrotice ? Sunt intrebari care ne aduc la concluzia ca familia strabate o etapa critica. 112 alin. la dezvoltarea capacitatilor intelectuale. 49 alin. D) in institutiile de stat pentru copiii orfani si cei ramasj fara ocrotirea parinteasca. pot ridica impedimente in dezvoltarea fizica. B) de catre alte persoane.

de a caror satisfacere in cuplul marital depinde continuitatea acestor probleme. neasteptatul. cit de comportamentul lor interpersonal (in c? Mdsurd reusesc ei sa-si satisfacd reciproc nevoid aspiranile si ay drile). a sta cu cineva. trebuie de avut in vedere ca dragostea este un talent. cu o irezistibila atractie. cea careia partenerul nu-i poate sesiza totalitatea nici macar odata cu trecerea timpului. Ea devine un drum existential. Ca si alte capacitati creatoare ale omului $i dragostea isi asteaptd exprimarea si inflorirea. admiratia. deseori sunt supusi riscului deziluziei ulterioare.nevoia de respectare si apreciere a Eu-lui. o moderare pina la erodare (ceia ce inseamna sfarsitul cuplului erotic). iar zicala: “cea mai buna cale spre inima unui barbat trece prin stomac”. increderea. grija fata de celalalt. Daca dragostea nebuna si cea romantica inseamna mai mult a simti pe cineva. duce la hiperbolizarea calitatilor pozitive ale persoanei. Insa. in relatia afectiva de parteneriat intervin componente majore ca: respectul. a te sprijini pe cineva. Care sunt acele “nevoi de intampinare”. dupa care urmeaza o diminuare progresiva a intensitatii trairilor. cit si pierderile. include o parte consistenta din adevar. calcule. in sensul ca poate sa nu fie definitiva. prezentandu-se in fata altarului si incheind actul casatoriei.nevoia de confort fizic si psihosexual. este un semn ca nevoile femeii nu sunt sustinute. Problemele cele mai dificile apar intr-o casatorie atunci cind fiecare se gandeste la propriile lui nevoi si nu la ale celuilalt.prin sentimente rezonabile. iar oamenii sunt uimitor de eterogeni. Partenerii fiind responsabili. adica diversi in manifestarea talentelor lor. impart intre ei atat castigurile. inclusiv capacitatea de a iubi. Fiinta iubita apare ca o bogatie inepuizabila: ea este necunoscutul. de a-i respecta individualitatea si a-1 percepe si evalua suficient de corect. umanistice. Stabilizarea cuplului care experimenteaza dragostea matura.nevoia de camin si dorinta de a avea copii. gratitudine. Neglijarea femeii in ingrijirea si amenajarea casei care se cere sa fie pentru cuplu si copii o oaza binecuvantata. Dragostea romantica poate fi imbogatita si transformata progresiv intr-un alt tip de iubire iubirea matura.nevoia de siguranta. impreuna cu sotia. sensul mutual al valorii personale. atat succesele. Din acest motiv. Legea morala suprema a casniciei . depinde nu at at de comportamentul individual al partenerilor. Multe dintre conflictele maritale se dezlantuie prin incalcarea acestei reguli de aur. care necesita ca sotul sa fie un suport constant prezent in momentele importante §i sa rezolve cu intelepciune diversele probleme ale familiei. ci doar faptul ca ea este traita intrun mod de intensitate deosebita . urmata de o intensificare si aprofundare a relatiei (partenerii devenind tot mai interdependent!) Ptna la un “punct culminant” al plinatatii si satisfactiei in doi. autorespect. Pentru femei acestea sunt: . Din acest motiv. . este acel camp nobil. cit si insuccesele. de obicei. stima. Relatiile Tntre indragostiti nu mai sunt reglate. . ca in existenta obi§nuita. Arta maritala a femeii consta in puterea ei de a-i consolida sotului increderea in sine insusi. In care accentul cade mai mult pe fuziune §i mai putin pe autonomie psihologica. A iubi matur echivaleaza cu un mod activ de a se simti bine unul cu altul. se slefuiesc laturile esentei cu adevdrat omenesti. omului iubit. a te bizui pe cineva. Hrana si sexul nu sunt separate evident de confortul psihologic relational al sotului. Stabilitatea este nota ei defmitorie. pe scurt . de a raspunde si a veni fiecare in intampinarea nevoilor celuilalt.Viitorii soti. dragostea matura este evolutiva.35 Pentru barbati sunt specifice: . Aceasta nu inseamna ca iubirea romantica este imatura. Aceasta “dragoste romantica” are o evolutie previzibila. atasamentul si obligatia autoasumata. constituie a doua nevoie de baza a unei femei. O femeie inteleapta nu-si va critica niciodata barbatul mai ales fata de copii sau in public. atat bucuriile. Ea debuteaza. datorita “flamei emotionale” care le blocheaza capacitatea de a dezvolta un punct de vedere realist asupra partenerului. carora sa le creeze un mediu placut. prin obiceiuri. Nevoia de altul Este acoperita pe masura ce comportamentul relational cu partenerul satisface nevoia si dorinta acestuia de mentinere a cuplului. cit si suferintele. pentru a nu-ti alimenta sentimentele din erori de cunoastere. mai ales.dragostea. al carui plan de baza include puterea de a accepta §i depasi impreuna obstacolele sau situatiile exceptionale. Posibilitatea de a-si dezvolta calitdtile sufletesti. este “construita” prin imbinarea rezonabilitatii §i rationalitatii cu placerea si generozitatea. dragostea matura inseamna. . pe care se cultiva cultura personalitatii. de a-i “simti” nevoile si problemele inainte ca celalalt sa le comunice.

a identity si traditiei culturale proprii sau ale altor civilizatii. in intreaga masura a posibilului. stabilirea unui echilibru dintre autoritatea lb Parinteasca si aplicarea drepturilor copilului reprezinta o necesitate ce trebuie indeplinita prin toate metodele posibile. in principal de protectee juridica adecvata. .12. intr-o manierd demnd si care sd-l pregdteasca pentru viata intr-o societate libera.aceasta trebuie s-o cunoascd fiecare cuplu ce doreste sdfiefericit. de crearea unui nivel de viata satisfdcator pentru dezvoltarea psihica. Mediul familial este considerat decisiv pentru exercitarea drepturilor copilului. Preambulul Conventiei reia prevederile Declaratiei Natiunilor Unite asupra Drepturilor Copilului. deoarece parintii sunt obligati sa-si intretina si copiii majori. Astfel. psihice. cind in familie creste un copil cu cerinte educative speciale. parintii sunt cei care au obligatia de a crea un mediu< favorabil pentru asigurarea. inainte si dupa nastere”.. spirituale. se invatd si se dezvoltd . recunoaste dreptul copilului handicapat mintal sau fizic de a se bucura de o viata plina si decenta. fizice sau cu deficiente senzoriale trebuie sa beneficieze de aceleasi drepturi ca si orice alta fiinta umana si sa li se ofere oportunitati egale. persoanelor ce ii au in grija un ajutor adaptat situatiei copilului si situatiei parintilor sau a celor care ii ingrijesc. morale. precum si a valorilor umanitatii. deoarece drepturile civile ale copilului incep din familie. iubirea se descoperd. care necesita sprijin material. dupa cum si dreptul copilului handicapat de a beneficia de ingrijiri speciale. a supravetuirii si dezvoltdrii fizice. intretinere. sa-i promoveze autonomia si sa-i faciliteze participarea activa la viata colectivitatii.E imposibil progresul si Armonia vesnica cu pretul Copiilor suferinzi si chiar a Unei singure lacrimi de copil”. in scopul ca Declaratiile mentionate sa constituie o baza si o referinta comuna pentru protectia acestor drepturi. Educatia si apararea drepturilor si intereselor membrilor minori Si ale celor inapti de munca ai familiei “. in masura resurselor disponibile.1971 si Declaratia asupra dreptului persoanelor handicapate. in art. Prea des vietile lor sufera din cauza unor bariere fizice si sociale impuse de societate si care le impiedica astfel implicarea totala. conform careia: “din cauza lipsei sale de maturitate fizica si intelectuala. Regulamentul standard privind egalizarea oportunitatilor pentru persoane cu . ei poarta raspundere pentru dezvoltarea fizica. § 8.12. F. in conditii care sa-i garanteze demnitatea.Asa dar. Declaratia asupra Drepturilor deficientului mintal adoptata la 20. Principiul grijii pentru intretinerea. Primii responsabili pentru cresterea si dezvoltarea copilului sunt parinfii. cer sa fie indeplinite actiuni pe plan international si national. morala si pregatirea copilului pentru o viata responsabila in societate. la cerere. Statul incurajeaza si asigura. educatie reprezinta cea mai importanta caracteristica a ocrotirii parintesti de care se bucura copilul minor.1975. copiilor cu deficiente si celor handicapati. In acest sens. Conceptul de “dezvoltare” nu se refera doar la pregatirea copilului pentru maturitate. Pentru evaluarea deplinei dezvoltdri a copilului sunt relevante indeplinirea responsabilitatilor pdrintilor legate de ocrotirea sanatatii copilului. Obligatia de crestere.Dostoevski In spiritul Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului. intelectuala si spirituala a copiilor si au prioritate la educatia lor fata de oricare alte persoane. spirituala. Aceste responsabilitati sunt amplificate in cazul. 23. Indiferent de faptul daca parintii locuiesc impreuna cu copilul sau separat. Anume familia este agentul fundamental pentru constientizarea importantei drepturilor omului si respectarea acestora. copilul are nevoie de protectie si ingrijiri speciale. psihologice si sociale a copihdui. ci inseamna asigurarea de conditii optime in prezent pentru deplina exercitare a drepturilor sale. Notiunea inapt de munca include capacitatea de munca limitata ce permite stabilirea invaliditatii. inapti de munca. Conventia cu privire la drepturile copilului. adoptata la 9. deformarea aptitudinilor si capacitatilor mentale si fizice ale copilului la nivelul potentialului lui maxim. milioane de copii si adulti din toate partile lumii deseori infrunta o viata izolata si degradanta. in 1982 Adunarea Generala a Natiunilor Unite a adoptat Programul mondial de actiune privind persoanele cu deficiente in care se sublinia ca persoanele cu deficiente psihice. Din aceasta cauza.

a drepturilor §i intereselor legitime Ale membrilor familiei In preambulul la Declaratia Universald a Drepturilor Omului se afirma ca drepturile omului trebuie sa fie ocrotite de autoritatea legii. In introducerea la Regulament se subliniaza: “Persoanele cu deficien(e sunt membri ai societatii si au dreptul de a ramdne in cadnil comunitdtilor locale. mai grijulii. cu toate deficientele si neajunsurile sale. in vederea construirii unei scoli unice pentru toti copiii. Iar in articolul 7-12 este prevazut modul in care se ocroteste acest drept al persoanei: . a sistemelor de invatamint special si obisnuit. totul este realizat la nivel local si regional. Noile indatoriri orienteaza spre bine relatiile dintre membrii familiei. statul asigura copiii invalizi cu pensii de invaliditate “. in Republica Moldova. Factorii activi ai educatiei inclusive sunt: scoala. organizarea si planificarea educatiei speciale sunt puse la punct. ■ ■ ■ . .”. Acestia trebuie sa primeascd ajutorul de care au nevoie. de readaptare. comunitatea etc. daca se doreste cu sinceritate ca acesti copii sa ajunga eel putin la o stare aproape de cea normala. In ceia ce priveste legislatia nationals. la revolta impotriva tiraniei si asupririi. ca mai apoi sa fie integrati in invatamantul general. O vor face-o oamenii de buna credinta. pentru ca omul sa nu fie silit sa recurga. Integrarea si normalizarea handicapatilor presupune ajustarea . Nu exista un mediu mai favorabil pentru dezvoltarea armonioasa a copilului decat familia.orice persoana are dreptul la satisfactia efectiva din partea instantelor juridice nationale impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin Constitute sau Lege. ■ . Principiul liberului acces la apararea. ajutor psihologic special. instruire generald si profesionald. cit si a celor sociale de participare si dezvoltare. de invatamint. atunci numaidecat va veni o zi cand vor fi remunerati pentru devotamentul si dragostea parinteasca. bunatatea si dragostea. in cadrul structurii existente de educatie.deficiente a fost adoptat de Adunarea Generala la 20 decembrie 1993. fara a avea nevoie de imputerniciri speciale. desi exista principiul nestramutat al normalizarii: persoanelor desabilitate trebuie sa li se asigure un mediu de viata cat mai normala. mai atenti unii fata de altii. Dezvoltarea. conducerea. Ei devin mai rabdatori. la nevoile elevilor. In familie sunt alaturi parintii si buneii. . Statul asigura pentru ele conditii normale de tratament. Un program special de recuperare activa si integrare sociala a tinerilor cu disabilitati il are Centrul Comunitar pentru Copii si Tineret care si-a inceput activitatea la Chisinau din 29 octombrie 2001. Utile si necesare in acest sens sunt intrunirile parintilor care au copii cu disabilitati. 51 din Constitute prevede: “Persoanele handicapate beneficiaza de o protectie speciala din partea intregii societati. art. In scolile speciale mai avem inca multi copii suferinzi de un anume handicap. Educatia inclusiva constituie o investitie in viitor. 24: “Statul garanteazd copiilor invalizi si copiilor cu handicap flzic sau mental asistenta medicaid gratuitd. dreptul la o egala protectie a legii. sa descopere alaturi de ei lumea si impreuna cu acestia sa participe la toate fazele lui de dezvoltare. Iar interesul superior al copilului cu disabilitati este ca el sa nu fie internat intr-o institute specializata. Drepturile parintilor nu pot fi exercitate contrar intereselor copilului. La noi.nimeni nu trebuie sa fie arestat. familia.toti oamenii sunt egali in fata legii si au fara nici o deosebire. mai intelegatori. deoarece impreuna e mai usor de rezolvat numeroasele probleme. In majoritatea statelor occidentale copiii cu disabilitati sunt educati in familii. §i daca parintii constientizeaza faptul ca copilul cu disabilitati are calea sa specifica de dezvoltare. inclusiv in autoritatile administratis publice si instantele judecatoresti. plasare in cdmpul muncii potrivit capacitdtilor. surorile si fratii sanatosi care il iubesc pe eel disabilitat asa cum este el. profesorii. sdndtate. ■ ■ ■ : . ca solutie extrema. detinut sau exilat in mod Arbitrar. Tnsa. Drepturile si interesele legitime ale copiilor sunt aparate de parintii lor. resocializare pentru a se putea bucura de o viata decentd in conditii care sa le faciliteze participarea activa la viata sociala. II inteleg si ii transmit caldura sufletului. forta de muncd si servicii sociale “. situatia in acest sens este departe de a ne face onoare. oamenii cu viziuni constructive.* ‘5 . ca aceasta dezvoltare decurge incet (poate chiar prea incet). Formarea copiilor intr-o perspective inclusive corespunde atat nevoilor individuale de valorizare si potentare. Pe cale judecatoreasca. de instruire si de integrare sociala.37 § 9. care sunt reprezentantii legali ai copiilor lor si actioneaza in numele lor in relatiile cu toate persoanele fizice si juridice. daca au rabdare sa cunoasca aceasta cale a propriilor copii. iar legea cu privire la drepturile copilului stipuleaza in art.

pe cale judecatoreasca.pentru decaderea din drepturile parintesti. Si art. iar in cazul retinerii sau arestsrii bsnuitului sau invinuitului.pentru stabilirea paternitatii. Dacs prezentarea apsrstorului ales de bsnuit sau invinuit este imposibila. subiectii de drept familial se pot adresa cu cerere in instanta judecatoreasca: . iar art. .nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare in viata sa personals. a drepturilor §i intereselor legitime ale membrilor familiei. Aparatorul ales sau numit de oficiu este admis sa participe la proces din momentul punerii sub invinuire.P.P. in domiciliul lui sau in corespondenta sa.. aprobat de Prezidiul Parlamentului.pentru declararea nulitatii casatoriei. impersonala si obligatorie a caror scop este de a asigura ordinea sociala. din momentul comunicsrii lui a procesului-verbal de retinere sau prezentsrii mandatului de arest. persoana care efectueazs cercetarea penals. ele trebuie sa imbrace o anumita “haina juridica”. .in caz de neintelegere. cand pastrarea familiei in continuare este imposibils. 481 C. 43 C.orice persoana acuzats de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa nevinovats pana cand vinovatia sa va fi stability in mod legal in cursul unui proces public in care i-au fost asigurate toate garantiile necesare apararii sale. . Codul familiei postuleaza in art. Art. Protectia drepturilor copilului este asigurata de organe competente respective de pe langa autoritatile administratiei publice locale sj de organele de drept. In cazul retinerii sau arestarii copilului parintii sau persoanele subrogatorii legale ale acestora sunt informati de indata. Astfel. Prevede participarea apsrstorului la procedura judiciars penals. Constitutia Republicii Moldova in articolul 20 stipuleaza: “Orice persoana are dreptul la satisfactie efectiva dinpartea instantelorjudecatoresti impotriva actelor care violeaza drepturile. sa ia o anumita . Retinerea sau arestarea copiilor sunt aphcate doar ca masuri exceptionale si numai in cazurile prevazute de legislate.C. dispune ca sunt supuse raspunderii penale persoanele care in momentul savarsirii infractiunii au implinit varsta de 16 ani. 173 C. pentru dauna cauzata de un minor care n-a implinit 15 ani (art. Copiii retinuti sau arestati sunt tinuti sub arest separat de adulti si de copii condamnati. 139 C.. Fata de persoana in varsta de la 16 . O situatie specifics apare in cazul cand necesits aparare. in familia sa. In procesul dezbaterilor judiciare in care figureaza copiii este obligatorie participarea aparatorului §i pedagogului.P. Codul civil prevede raspunderea parintilor. libertatile si interesele sale legitime. 10 C. 482 C.18 ani.pentru desfacerea casatoriei. 2.) iar raspunderea parintilor pentru dauna cauzata de un minor intre 15 si 18 ani .P. La stabilirea pedepsei penale. precum si impartirea acesteia in natura. . prevazute de Regulamentul Comisiilor pentru minori. Nici pedeapsa capitals. care guverneazs majoritatea relatiilor familiale. nici inchisoarea pe viata nu pot fi aplicate pentru infractiunile comise de persoana sub varsta de 18 ani.P. copilul minor. Nici o lege nu poate ingrddi accesul lajustitie. savarsirea infractiunii de catre un minor se considers circumstants atenuanta. Reiesind din prevederile international si cele constitutional. Art. . .pentru incuviintarea sau desfacerea adopfiei etc. alin. pe cale judecatoreasca. anchetatorul penal si procurorul propun banuitului sau invinuitului ss invite un alt apsrstor ori ii asigurs un apsrstor prin intermediul biroului de asistents juridics Capitolul IV Izvoarele de drept §i evolutia dreptului familiei § 1.pentru a pretinde intretinere. Orice persoana are dreptul la protectia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.orice persoana are dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in mod echitabil si public de catre un tribunal independent si impartial care va hotsri fie asupra drepturilor si obligatiilor sale. In concordanta cu aceste prevederi. 3 principiul liberului acces la apararea. Izvoarele dreptului familiei Asa cum normele juridice reprezinta reguli de conduita generala.. “.C.C. nici la atingeri aduse onoarei §i reputatiei sale. fie asupra temeiniciei oricarei acuzari in materie penala indreptata Tmpotriva sa. care a comis contraventie administrative se aplica masurile. pentru a se determina cota-parte in proprietatea in devslms§ie. Prevsd audierea martorului minor. . dupa cum si enumera situatiile pentru care minorii sunt supusi raspunderii penale.in art.. .P.

trece in existenta faptica mai intai prin forma. prin faptul ca este pus ca lege…”. Constitutia Republicii Moldova.actele normativ-juridice nu isi extind actiunea asupra unui raport concret. Deoarece familiile difera dupa numarul de persoane care se afla la intretinere. Astfel. si in dreptul familiei. Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotararea nr. in particular. 2. eel mai important izvor al dreptului ce emana de la Parlament. precum si veniturile provenite din gospodaria familiala. materiali. pot fi indicate categoriile de acte normative ce constituie izvoare formale ale ramurii de drept familial: 1. modalitatea generala prin care dreptul devine cunoscut de cei al cdror comportament ilprescrie poartd denumirea de izvor de drept. De obicei acest rol le revine actelor normativ-juridice. In legatura cu sistemul izvoarelor formale ale dreptului familial si ierarhizarea lor sunt necesare doua precizari. ele difera si dupa volumul necesitatilor materiale ale membrilor. Drept exemplu: izvoarele de intretinere a copiilor in societatea noastra le constituie salariile si alte venituri provenite din munca a parintilor. izvor scris si izvor nescris al dreptului. izvor direct si izvor indirect (medial) al dreptului. Legea este actul normativ cu valoare juridica superioara. iar la 14. izvor creativ si izvor interpretativ. izvor intern si izvor extern al dreptului. Forma de examinare a alegerilorjuridice.totalitatea actelor normative obligatorii. 456 prin care a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de stabilire si Plata a indemnizatiilor familiilor cu copii. social-politic etc. adica de fiecare data cand este vorba de tipul respectiv de raporturi. si isi mentin actiunea indiferent de faptul daca au aparut sau au incetat raporturile individuale prevazute in acest caz. Caracteristice pentru actele normativ-juridice sunt urmatoarele trasaturi generale: . Spre deosebire de familiile tipice.04. Prima este aceia ca elementul central al acestei ierarhizari il constituie suprematia legii.38 In teoria dreptului. . care alcatuiesc continutul lor. A doua precizare este ca ierarhia actelor normative priveste raportul dintre ele caci. conceptul de izvor al dreptului este folosit in mai multe sensuri: izvor material si izvor formal al dreptului. in familiile numeroase apare necesitatea acordarii unui ajutor material suplimentar din partea statului pentru intretinerea copiilor. precum si in stiintele juridice in general. deoarece izvorul formal al dreptului se concepe ca forma de adoptare sau sanctionare a normelor juridice. desemneaza sistemul de factori sociali. politici si ideologici. modificarea sau suspendarea actiunii normelor juridice.05. pot fi aplicate in mai multe randuri. adoptate de organele puterii de stat cu respectarea procedurii si modului de adoptare a acestor acte normative. scria Hegel. cu unu sau doi copii. la 15.2000 a fost adoptata Legea Republicii Moldova cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie. modul de exprimare a normelor. precum si cadrul natural. fata de cei la care se aplica toate actele normative sunt obligatorii in aceiasi masura. Izvoarele materiale ale dreptului familiei.ele sunt acte ale activitatii de elaborare a dreptului se catre organele statului si includ prescriptii juridice obligatorii cu caracter general prioritar pentru conduita oamenilor si organizatiilor normele juridice.forma datorita careia sunt aduse la cunostinta intregii societati. Acestea fiind spuse. precum si prescriptiile privind instituirea.. denumite uneori si “reale” sau “sociale”. Organele legislative si cele executive centrale adopta norme juridice in limitele competentei lor. Izvorul formal caracterizeaza mijloacele speciale pe care statul le aplica pentru ca vointa guvernantilor sa capete un vesmant juridic. “Dreptul. . uman. Legile.1997. organice si ordinare. dar asupra unui sau altui tip de raporturi sociale si asupra tipului de actiuni ale oamenilor. Actele normative mentionate servesc drept izvor formal al dreptului familiei. izvorate din necesitatile practice de reglementare prin norme juridice a relatiilor sociale de drept familial.acrele normativ-juridice sunt adresate oricarui subiect ce participa la aceste relatii. adics sursa in care normele juridice sunt reflectate. Din punct de vedere al fortei juridice deosebim urmatoarele categorii de legi: constitutionale. organul suprem legislativ. Cheia §i baza reglementdrii relatiilor familiale o constituie legislatia . care determina actiunea legiuitorului sau dau nastere unor reguli. . Aceste imprejurari au determinat legiuitorul sa ia masuri suplimentare de protectie sociala a familiilor cu multi copii.

Legea invatamantului (21. 2 din art. . pe egalitatea lor in drepturi. .06. formele si efectele protectiei juridice a copiilor orfani si a celor ramasi fdrd ocrotire pdrinteascd sau aflati in alte situatii vulnerabile. precum si in activitatea lor.12. Legea Republicii Moldova privind actele de stare civila (26. Codurile (civil. Fiind Legea Suprema a Societatii si a Statului. educatia si instruirea copiilor. (Constitutia Republicii Moldova. relatiile familiale reglementate.3. sunt tot legi. ocupa un loc deosebit in cadrul legilor din domeniul dreptului familiei. 49 si 50 din Constitute). 2. 48.07. iar persoanele handicapate beneficiaza de o protectie speciala din partea intregii societati (art. cu exceptia celor rezervate legilor constitutionale §i legilor organice. Printre cele mai importante legi care cuprind diferite domenii ale dreptului familiei pot fi indicate urmatoarele: . Legile ordinare intervin in orice domenii ale relatiilor sociale. . cu privire la contraventiile administrative. . precum si a ocrotirii ei din partea societatii si a statului.) Statul faciliteaza.1999).Legea Republicii Moldova cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie (14. .Legea Republicii Moldova cu privire la tineret (11. de procedure civila. raporturile personale nepatrimoniale sipatrimoniale ndscute din edsatorie. atat prin continutul lor.Legea Republicii Moldova .2001).1995).1995). familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre barbat si femeie. alin. Codul familiei.Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului (15. etc. . Toate celelalte acte normative poarta denumirea generala de acte normative subordonate legii.Legea Republicii Moldova .) Ca o forma anume sistematizata intr-un domeniu dat. iar copiii sunt obligati sa aiba grija de parinti si sa le acorde ajutor. pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea. cat si datorita procedurii speciale de adoptate a acestora. decat in cazurile prevazute de lege. inclusiv a dreptului familiei. Normele Constitutiei au putere juridica suprema in sensul ca toate celelalte norme de drept trebuie sa fie conforme cu prevederile normelor constitutionale. de procedure penala etc. 3.Legea Republicii Moldova cu privire la proprietate (22.Legea Republicii Moldova . in practica legislative din Republica Moldova adoptarea codurilor se lace prin legi.”) Sau domenii pentru care Parlamentul considers necesara adoptarea de legi organice. iar alin. rudenie si adoptie. 3 din art.04. De altfel. 51 al Constitutiei prevede: ” Nimeni nu poate fi supus unui tratament medical fortat.2000). stimuland dezvoltarea institutiilor necesare. adoptat la 26. Oasemenea denumire e chemata sa sublinieze respectarea stricta a principiului de suprematie a legii in procesul de elaborare a actelor normative . Legile organice ocupa locul secund in ierarhia legilor si reprezinta o prelungire a materiilor constitutionale si pot interveni numai in domeniile expres prevazute de Constitute (de exemplu: alin. Legile constitutionale ocupa primul loc in ierarhia legilor. . Prin prevederile constitutionale sunt reglementate principiile fundamental ce stau la baza intemeierii familiei. precum si alte relatii sociale similare celor familiale.1999).04. 2 si 4.02.01. Actele normative subordonate legilor.10.Legea Republicii Moldova privind minimul de asistenta medicala garantata de catre stat (03.02. al muncii. ce stabileste principiile de baza a legislatieifamiliale. ocroteste maternitatea. Astfel. copiii si tinerii. de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege.2000). 1. art. Legile constitutionale sunt: Constitutia si toate legile care modifica Constitutia.”.1991).Legea cetateniei (02. conditiile si modalitatea de incheiere a actelor juridice familiale. prin masuri economice si prin alte masuri. penal. familial.Legea ocrotirii sanatatii (28.1994).03. 48 al Constitutiei stipuleaza: “Conditiile de incheiere. Oricate eforturi se depun pentru a .2000. conditiile. modalitatea. formarea familiei si indeplinirea obligatiilor ce le revin. Constitutia serveste ca baza pentru constituirea tuturor ramurilor de drept.

emise in vederea execularii legilor. Din faptul ca Guvernul adopta hotarari normative nu rezulta ca lui i se recunoaste calitatea de organ legislativ. . Printre actele normative internationale. Astfel.Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Programul national de asistenta in planificarea si protejarea sanatatii reproductive (08. Ca exemplu pot servi: Hotararea Parlamentului Republicii Moldova cu privire la necesitatea perfectionarii procesului de instnuire si educare a copiilor si a tineretului in domeniul culturii si artelor. care reglementeaza anumite drepturi si libertati ale familiei si copilului.1991.03.Hotarirea Guvernului Republicii Moldova privind infierea copiilor de catre cetatenii straini (03.Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la protectia sociala a familiilor cu multi copii (22. prin urmare nu contin norme juridice si nu au caracter normativ. chiar si in cazul in care nu exista un act normativ intern :are ar stipula dreptul sau obligatia respectiva.realizarea si aplicarea legilor . . cupactele si celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. 569-XII din 06.Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la crearea fondului invatamantului general si asigurarii sociale a elevilor (23. realizarea atributiilor diferitelor organe.03. Hotararea Parlamentului Republicii Moldova pentru aprobarea Strategiei de reforme a sistemului de asistenta sociala nr. .08.05. putem afirma ca normele internationale care stipuleaza anumite drepturi si obligatii pentru parinti si copii sunt parte component! A legislatiei interne a Republicii Moldova.Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la masurile suplimentare de protectie sociala a familiilor cu copii (15. sunt emise in scopul executarii legilor si sunt subordonate acestora. Aceste hotarari . Conditiile stabilirii si marimea indemnizatiilor acordate studentilor (elevilor) orfani si celor ramasi fara tutela parintilor etc. .1999). viata a aratat ca reman totusi unele aspecte care tin de traducerea in viata . hotararile Guvernului.12. Hotararile Guvernului port avea atat cu caracter normativ.1948). 4 din Constitute dispune: “Dispozitiile constitutionale privind drepturile ’si libertatile omului se interpreteaza si se aplica in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului.1997). . Dacd existd neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte si legile ei interne. . .Hotarirea Guvernului Republicii Moldova privind instituirea Consiliului National pentru Protectia Drepturilor Copilului etc. Programul National de asistenta in planificarea si protejarea sanatatii reproductive (08.1998).12.Declaratia Universala a Drepturilor Omului (10. cat si aplicativ. “ Tinind cont de faptul ca suprematia conventiilor internationale este acceptata in doctrina si jurisprudents.Hotarirea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Programului de Imunitati pentru anii 2001-2005.05. hotararile lui fund emise pentru organizarea executarii legilor. de regula.Hotarirea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedura dobandirii si pierderii cetateniei Republicii Moldova (12. De altfel. Regulamentul cu privire la activitatea caselor de copii tip familial (11. . sunt urmatoarele.02.1992).06.1994). nr.05. . .02.1998).Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Programul national de sanatate orala a copiilor pentru anii 1998-2007(22. se mai Tntalnesc hotarari ce contin anumite norme juridice. Un rol deosebit de important in categoria izvoarelor de drept familial le revine actelor normative Internationale. prin hotarari de Guvern au fost adoptate: Regulamentul Comitetului pentru infiere al Republicii Moldova (27.1999). Totusi.Conventia privind consimtamantul la casatorie. . Hotararile Parlamentului.11.1994). de cele mai multe ori. potrivit competentei lor legale se face si prin acte cu caracter normativ.Conventia asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale (03.cuprinde in lege o sfera cit mai larga de reglementare care sa fie totodata cit mai completa.03.06.20001).1999. .ce necesita interventia altor organe de stat.11. varsta minima pentru casatorie si inregistrarea casatoriilor (07. sunt acte de aplicare a normelor juridice si.1993).’ . actele organelor administratiei publice centrale de specializare.Conventia ONU privind drepturile copilului (20.12. Art.1989). La actele normative subordonate legii pot fi atribuite hotanirilc Parlamentului.1986).1962). 416-XIV din 28. De asemenea au mai fost adoptate: . actele autoritatilor publice locale. prioritate au reglementdrile internationale. decretele prezidentiale.

In cadrul unor premise si conditii Bine determinate” F. rudenie si adoptie. se modifica. . Vorbind despre evolutia continua a dreptului. .06. Evolutia dreptului familiei 2. adoptat la 26 decembrie 1969 si pus in aplicare de la 01 aprilie 1970.pe masura dezvoltarii vietii sociale. a impune activitatea umana in anumite limite acceptabile societatii. datini. deoarece starii de dezvoltare a dreptului ii sunt caracteristice si anumite elemente constante. este un proces complex caruia nu i se poate stabili o data precisa de nastere.fiecarui tip istoric de societate ii sunt caracteristice o anumita masura de reglementare sociala. devenind o ramura de sine statatoare. ea se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: . Engels Dreptul familiei in Republica Moldova este recunoscut ca o ramura de drept de sine statatoare. iar normele din perioada inceputurilor societatii omenesti sunt Tnca destul de difuze.09. Este evident faptul ca dreptul familiei nu a aparut dintr-o data.Pactul international cu privire la drepturile economice. . al colectivitatii de oameni. care are drept scop lamurirea intelesului exact al normelor juridice ce se contin in izvoarele creative si care . printre care pot fl evidentiate: A) un anumit respect al personalitatii umane. profesorul francez Maurice Duverger arata ca dreptul apare cand oamenii dintr-un grup social incearca sa regleze raporturile dintre ei printr-un echilibru intre avantaje si dezavantaje pe care le trage fiecare din aceste raporturi. Legitatile dezvoltarii istorice a dreptului familiei “Istoria sociala a oamenilor nu este altceva decdt istoria dezvoltarii lor individuale” K. au un caracter general si obligatoriu. . in primul rand. pe cand obiceiul poate fi transmis si pe cale verbala. Practici religioase etc.39 Odata aparut. determinate de principiile legiferarii. impletite cu multitudinea de obiceiuri.Pactul international cu privire la drepturile civile si politico (16. odata cu intrarea in vigoare a Codului casatoriei si familiei al Republicii Moldova. Scrise sunt considerate izvoarele care necesita o formulare stricta. Boris Negru afirma ca evolutia nu reprezinta o schimbare absolute.1966) etc. sociale siculturale( 16. ca si a dreptului in general. Dreptul familiei s-a desprins din ramura dreptului civil.1966). Dar o faurim.1981).pe masura dezvoltarii societatii umane creste nivelul socializarii vietii. B) o anumita limitare a libertatii individuale. relatii ce apar intre subiectii de drept familial. . Izvorul direct al dreptului prezinta modalitatea prin care normele ni di c e sunt exprimate (actele si contractele normative). trebuie sa fie validate. dar se dezvolta. sanctionate de o autoritate publica competenta (obiceiurile sau normele elaborate de organizatii nestatale). ■■ - § 2. continand interpreted oficiale.12. Marx “Istoria ne-o faurim noi insine. actul normativ se prezinta totdeauna sub forma scrisa. Izvoarele creative apar ca un rod al activitatii autoritatilor publice. prin punerea in aplicare a Codului mentionat. Aparitia si formarea dreptului familiei. Asupra conditiilor. Locul predominant revine actelor normative. dreptul nu ramane imobil.1. Asa cum reglementarea sociala inseamna a determina comportamentul oamenilor. De exemplu. au loc schimbari calitative ale mecanismului de reglementare normativa. a momentului aparitiei dreptului. Izvoarele interpretative apar ca un rezultat al operatiilor logico-rationale. adica tot mai multe relatii dintre oameni necesita o reglementare sociala. iar indirect sunt considerate acele izvoare care. pentru a deveni juridice . ce are menirea de a reglementa totalitatea relatiilor sociale nascute din casatorie.Conventia OIM privind sansele egale si tratamentul egal pentru lucratorii barbati si femei: lucratori cu responsabilitati familiale (23. .

traditii. obiceiuri. frica de pericol si necunoscut.etc. constienta a lui. international. aceasta situatie s-a mentinut sute de mii de ani. contactele sexuale fund permise intre parinti si copii. fiecare cu o anumita pondere in procesul acestei identificari si care pot fi grupati in urmatoarele categorii: factorul natural.. dar si fratii si surorile. . contactele sexuale erau limitate nu numai pe verticala. uman. de exemplu -instinctul sexual.evolutia dreptului familiei reprezinta o trecere de la motive psihologice inferioare la motive superioare. Dat fiind ca relatiile sociale sunt extrem de variate. iar copiii . Deci. Normele de conduita au evoluat. nici casatorie. unitatea de baza a societatii primitive. continutul. finalitatile etc. cum ar fi. avand un mod de viata nomad. determinarile Intr-o societate. cand omul abia se desprindea din starea animalica. ginta. extrem de variate sunt si normele sociale ce regleaza aceste relatii. perfectiondndu-se si adaptdndu-se stadiului dezvoltarii sociale. evolutia. Concomitent cu primele forme de organizare in familie. iar aceasta situatie nu era in contradictie cu obiceiurile si normele morale din epoca respectiva. fiecare femeie putea sa apartina oricarui barbat. Legaturile de casatorie (grupele de casatorie) se construiau in functie de generatii: fiecare generatie (generatia parintilor.in interiorul aceleiasi generatii. necesitatea de sprijin moral si material. Nu exista nici familie. Cu alte cuvinte. social-economic. iar fiecare barbat . 2. . nu era legata de un loc de trai permanent. Din cele spuse rezulta ca fiecare pas in progresul social genereaza noi forme de organizare sociala si respectiv noi forme de reglementare normativa a relatiilor sociale. insa din interiorul acestui cere erau exclusi frafii de sange a sotiilor si surorile de sange a .reglementarile cu privire la drepturile si libertatile subiectelor de drept familial tot mai pronuntat tree de la particularitate la universalitate.”41 Factorii de configurare a dreptului reprezinta importante surse din care dreptul isi trage obiectul. pot fi identificati mai multi factori de configurare a dreptului. adica. inconstienta. generatia copiilor lor) formand un cere in interiorul caruia erau permise interactiunile sexuale (parintii traiesc in grupa lor de casatorie. la elaborarea deliberate. subiectele.uman. existenta. contactele sexuale erau permise pe orizontala si interzise pe verticala.in grupa lor). social-politic. In acea perioada a comunitatii umane.42 Urmarind evolutia reglementarilor normative ale relatiilor familiale din perspectiva dezvoltarii istorice a societatii umane pot fi evidentiate urmatoarele trasaturi principale ale acestui proces: . adica. grija pentru asigurarea continuitatii patrimoniului familial etc. Daca la inceput dreptul se naste din impulsuri imediate. istoric. apar primele forme ale familiei. contactele sexuale erau permise atat pe verticala. Cu alte cuvinte. prin care se identifica “cauzele care ii determina aparitia.o tendinta de dezvoltare a reglementarii sociale o constituie formarea unor mecanisme de reglementare normativa a relatiilor sociale. 1-a constituit familia poligama. comunitatea de interese. comparativ cu alta sau cu altele . domina instinctul sexual. o modalitate a lor fiind si normele juridice. forma. la etapele mai avansate tot mai mult se evidentiaza motivele argumentate . cultural-ideologic.oricarei femei. Comunitatea sotilor si a sotiilor in acest tip de familie de asemenea se pastra. Principalele mijloace de existenta erau insusite de la natura si rezultau din vanatoare si pescuit. dreptul isi circumscrie trasaturile in functie de anumiti factori de configuratie. in comparatie cu casatoria in grup. reprezentand casatoria dintre cativa barbati si cateva femei (casatoria in grup). Dupa parerea istoricilor. 2. instinctive. Primele inceputuri Cea dintai forma de convietuire a stramosilor oamenilor a fost hoarda. Plecand de la examinarea rolului lor. Hoarda reprezenta un grup de indivizi fara nici o regula de convietuire stability. cat si pe orizontala. Esenta acestui tip de familie consta in faptul ca din cercul persoanelor intre care se permitea casatoria sunt excluse nu numai parintii (ca la casatoria in grup). Practic. in aceasta situatie fratii si surorile erau soti si sotii. dar si pe orizontala . au aparut evident in mod spontan primele norme rudimentare ce s-au impus treptat ca deprinderi.afectiune reciproca. Vom incerca a ilustra aceste afirmatii in baza studierii originii si dezvoltarii dreptului familiei autohton. tot mai frecvent se intalnesc norme ce tin de interes general . care. Fiind un fenomen social. exista numai hoarda. interactiunile Sexuale erau neinfranate si nedescriminatorii. frati si surori. (sau poate milioane?). trib. Legaturile de sange nu jucau nici un rol.evolutia dreptului familiei reprezinta o trecere de la elaborarea spontana. Un pas progresist.43 Depasind acest stadiu al promiscuitatii.

sporeste avutia familiei si apare un surplus de bunuri care a permis ca familia pereche sa devina o uniune separata. iar mai apoi masculin. surplusurile capatate erau asumate de catre el. divizandu-se in familii. sotie si copii. Toate aceste persoane (surorile. Dezvoltarea de mai departe a familiei consta in faptul ca cercul. pozitia ei solida si independents. de Mama ei. Familia in statul geto-dac. Filozoful german Hegel mentiona: ” Inceputul adevarat si prima fundatie a statului consta in introducerea agriculturii. Insumand cele spuse putem afirma ca. la stabilirea dreptului privat si la asigurarea satisfacerii trebuintelor. deoarece barbatii se ocupau mai mult de vanat si pescuit. fiii si fiicele. Poetul Ovidiu descria starea de subordonare si inferioritate a femeilor. barbatii locuiau si munceau in familia de origine (a mamei). care era colectiva. unde tatal devine centrul vietii sociale. se micsora din ce in ce mai mult: dupa fratii si surorile de sange din acest cere au fost excluse rudele de gradul doi. bunica. de surorile si fratii de sange. din descendenta lor din acelasi stramos feminin. ci de relatiile lor de rudenie de sange. Cu timpul acest regim se transforms in regim familial. fiind ingrijiti de mama vitrega. cssstoria in grup devine imposibila si in locul ei apare casatoria pereche. In statu! Geto-dac se consolideaza familia monogama. sotia continuand sa se Ocupe de gospodaria casnica care nu aducea venit adaugator. mama. Femeia detinea rolul principal in aceasta gospodarie. aratand ca infidelitatea se pedepsea cu moartea. Pe Columna lui Traian familia e reprezentata ca fiind alcatuita din sot. nepotii. la inceput reale. reducand viata ratacitoare a salbaticului care-si cauta in peregrinari subzisten|a. transformarea acestei legaturi intr-o alianta durabila. Apartenenta la o ginta sau alta nu este conditionata de prezenta oamenilor pe un anumit teritoriu. iar mai apoi simbolice. alte rude. de la care se stabilesc legaturile de rudenie. prin urmare. Horatiu proslavea fidelitatea sotiilor. De aceea. universale in sine. Casatoria pereche nu trebuie confundata cu casatoria monogams. iar copiii ramaneau in familia tatalui si dupa moartea mamei. neavind nici un fel de pretentii cu privire la bunurile din familia sotiilor.44 Perioada matriarhatului. fratii de sange si alte rude) se grupau in jurul mamei. Asa cum sotul se ocupa de aceste indeletniciri. Tntrucat primul din aceste principii aduce cu sine prelucrarea solului si o data cu aceasta proprietatea privata exclusiva. si nu numai asupra bunurilor. iar in familiile sotiilor veneau numai ocazional. in interiorul caruia se permiteau relatiile de casatorie. era imposibil de a stabili cine era tata copilului nascut. de aceasta tine limitarea raporturilor sexuale in casatorie si. alaturi de introducerea casatoriei. cu toate ca “la aceasta etapa de dezvoltare a societatii tncs nu se poate vorbi despre drept in intelesul juridic”. atunci averea ei era mostenita de copiii ei. Care au fost aceste conditii? Odata cu importanta pe care o capata cresterea animalelor. bazata pe convietuirea temporara a unui cuplu. Baza materials a casatoriei in grup era gospodaria casnica. ci si nevestele. iar mama ii considera copii proprii. In comunitatea primitive casatoria pereche.sotilor. copiii lor. Daca femeia deceda. . erau rude pe linie materna si de aceea nu puteau sa se casatoreasca intre ei. cu reguli de inviolabilitate reciproca. primele raporturi de drept familial apar odata cu aparitia familiei §i a proprietatii private. greul principal cadea pe umerii femeii. Era cunoscuta numai mama. Numarul membrilor unei asemenea familii se ridica de la 10 pina la 50 de persoane. De fapt. de munca in comun si de intretinere reciproca. Iar “dreptul” neamului era “dreptul matern”. Ca urmare. In componenta lor intrau nu numai bunicul. copiii vaduvei casatorite cu un membru din unitatea familiala etc. eel care in casa define proprietatea. persoanele inflate. Ginta matriarhala cedeaza locul gintei patriarhale. a aparut ginta. Sporirea avutiei familiei a fost insotita si de nevoia de aparare a ei. Practic. prelucrarea pamantului si mestesugurile. dupa cum sustin istoricii. fund permise posibilitsti si de alte relatii (poliandrie. poligenie) si promovand in continuare sistemul matrilocal si matrilineal de rudenie. Tot Horatiu mentiona ca sotia locuia la sot ( familia e patrilocala) si descendenta se stabilea dupa tata (familia e patriliniara). caput familiei. era inca destul de instabila. provenienta copilului (rudenia de sange) se stabilea pe linie materna: copiii isi cunosteau numai mama. tot astfel a nevoii subjective in grija de familie si a posesiei in averea familiei”. fratii si surorile. carora le reveneau sarcini grele in gospodarie. ginerii. Asa cum in jurul casei se afla o gospodarie relativ stabila. apoi de gradul trei. ci si asupra persoanelor. caracteristica formelor de organizare superioara a societatii. Capii lor conduc viata familiilor. tatal. Genul se descompune. de unde urmeaza si rolul determinant al femeii in ginta. Insa familiile din acel timp nu se aseamana cu familia de azi. in care toti membrii aveau un ascendent comun (mama). ceea ce a condus la o sporire si mai mare a rolului barbatului in familie si la instaurarea patriarhatului. de aparare naturala. a durat zeci de mii de ani. in cadrul casatoriei in grup. Pentru ca familia pereche sa se dezvolte pans la familia monogama au fost necesare anumite conditii social-economice. Probabil din acest cere familial.

Sotia intra in randul agnatilor sotului. patrilocala si patrilineala. cit si la romanii din statele din Jur (Polonia. Initiativa desfacerii casatoriei apartinea atat sotului. Forma veche de cumparare a miresei nu este recunoscuta legitima de biserica. Casatoria inceta prin moartea unuia dintre soti. putem afirma: constituirea dreptului ca o entitate conturata are loc odata cu constituirea puterii pub lice ca putere de stat. legate prin convingere. credinta cre§tina comuna. o legatura interna. putere considerata ca o proprietate. Exista obiceiul de a inzestra fetele cu avere mobila. mirii erau Cumparati de mirese. putere maritala asupra sotiei in casatoria cum manu. in cadrul unei rudenii care putea fi civila. atat in tarile Romane. ceea ce la romani era obicei. ca rezultat al unora si acelorasi cauze). La baza ei statea puterea capului de familie. jus Vallachicum este recunoscut ca obiceiul pamantului. atdt in perioada timpurie. cu efect de detentiune asupra sotiei sau simplele legaturi ocazionale. pretul careia varia in functie de frumusetea si castitatea fetei.48 Asa cum una din trasaturile specifice ale normelor juridice este legatura dreptului cu statul (ele apar. cumparare sau convietuire mai mult de un an. cu o impatrita sfera de aplicare: putere parinteasca asupra copiilor. noi avem negustori…-formula petitorilor). sub influenta crestinismului. In pofida faptului ca s-au format mai multe principate. Averea se^ transmitea prin mostenire in cadrul familiei prin dispozitii orale. sotul avand asupra ei adevarat drept de proprietate. la petit (aveti marfa. radacini institutionale comune. care avea sensul de ansamblu de norme nescrise . Cuvantul “zestre” este unul din putinele cuvinte geto-dace care au fost pastrate si in limba romana. cat si sotiei si motivele puteau fi: boala unuia dintre soti. exista. legea tarii avea un caracter unitar dupa continut. Prima forma se realiza prin solemnitate religioasa. in timpul domniei lui Bogdan I) este creat statul feudal romanesc . pe care o duceau in casa sotului. Miresei i se faceau daruri inainte de nunta. Conditiile de incheiere a casatoriei erau cele stabilite de nomocanoanele bizantine si anume: consimtamantul viitorilor soti si a parintilor lor. In materie de drept familial legea tarii era puternic influentata de religie si biserica crestina. Casatoria legala putea aduce sotia in puterea sotului cu sau fara putere maritala. nu numai rude de sange dar si spirituale. Alte forme de uniune erau cele dupa dreptul national. asupra sclavilor si asupra persoanelor cumparate. in timp ce in casatoria fara putere maritala avea asupra ei numai drept de posesiune. o varsta minima pentru viitorii soti. credinta si constiinta. se schimba si dispar in acelasi timp. infidelitatea conjugala a sotiei etc. prin pierderea libertatii sau a cetateniei sotului ori prin divort in cazul casatoriei cum manu. Incheierea casatoriei avea loc prin cununia in biserica (sau prin binecuvantarea religioasa. cit si mai apoi de-a lungul epociifeudalismului. calugarirea. . era considerata loco filiae. Religia ortodoxa veghea destul de strict ca viitorii soti sa nu fie rude pana la a patra generatie. Bulgaria). Este cunoscut sub acest aspect obiceiul jus Valachorum.Casatoria se incheia prin cumpararea miresei. concubinajul considerat ca o casatorie de rang inferior.47 2. Dreptul in perioada medievala §i moderna Printre izvoarele dreptului eel mai vechi este dreptul cutumiar -”legea tarii”. in raport cu propriii copii loco soraris. in ultima perioada. Ungaria. ca feciorii puteau primi parte din averea parintelui. organizarea politica similara si conditiile social-economice asemanatoare de dezvoltare. Acest lucru se explica prin originea etnica comuna. ceea ce este de asemenea o amintire vaga a vechii cumparari a miresei. Copiii si parintii aveau obligatii de intretinere reciproca in caz de necesitate. Conform rezultatelor cercetarilor de majoritatii istoricilor in problema originii principatelor.Un rol deosebit de important a avut cutuma. lipsa de acasa a sotului timp de 5 ani si a sotiei timp de o zi si o noapte. iar la casatoria sine manu. Desfacerea casatoriei (divortul)era admisa pe larg pentru motive pe care le socotea legitime biserica crestina. de sange sau de neam. In Dacia Romana familia era monogama. de aceea raman doar unele ramasite ale acestui obicei in ritualul de nunta. adica dreptul romanilor (valahilor) ca reglementare obisnuielnica recunoscuta in randul populatiei. la jumatatea veacului al xlv-lea (mai precis in anul 1359. daca nu era prima casatorie). Odata cu formarea statelor Romanesti feudale.3. Inca Herodot scria. Sotul supravietuitor avea dreptul asupra unei parti din averea familiei. cu anumite restrictii.Moldova.46 In caz contrar. prin actul contrar de difarreatio. si cu socrul loco neptis si trebuia sa renunte la cultul domestic al familiei de origine. Serbia. prin acordul contrar al sotilor.

iar sotul ca fata de trupu’ sau. dupa cum spune apostolul. Gane in “Trecute vieti de doamne si domnite” si multi alti autori). Nu ingaduiesc femeii nici sa . Si respect. orice ar vrea. sunt o dovada elocventa a obiceiului de nunta din acea perioada. “nimeni vreodata nu si-a uri trupul. ci sa izvorasca din inima curata si sincera si dintr-o adevafata pornire crestineasca: “Dupa cum si Hristos a iubit biserica”. si aceasta prin necurmate rugi catre Domnul Dumnezeu. o califica drept “un tratat teologic despre Taina Cununiei. Deci: mai intai. pomeni si alte fapte cucernice. rostita de Petru Movila. pentru ca prin ofrandele aduse sa jefuiasca fara de sange lui Hristos. Caci cine indrazneste sa incalce credinta in casnicie. caci asa a spus sotilor sfantul Pavel: “Barbatilor. ca sa nu fie inchipuita si nici pr^a trupeasca. adica in tot ce concorda cu vointa lui Dumnezei si cu implinirea poruncilor sale si cu obiceiurile bune si cucernice trebuie sa fie ascultatoare. dragoste reciproca. Unei asemenea cucernice sotii sfantul Pavel ii aduce imbarbatare. Barbatul sa stie ca femeia nu este facuta din calcaiul lui. blandete.50 Imprejurarile in care s-a produs aceasta casatorie. caci astfel indeparteaza toate tulburarile din casa. si a principiilor ce stateau la baza Tncheierii casatoriei. care spune: “Femeile sa se supuna barbatilor lor ca Domnului. asa trebuie sa-si iubeasca si sa-si cinsteasca fiecare barbat femeia ca pe sine insusi. sa-1 indemne si sa-i dea impuls. cu prilejul casatoriei domnitei Maria. De aceea si sfantul Pavel eel mai mult cere tacere de la femeie. dupa cuviinta. sotia trebuie sa-1 indemne pe barbatul sau la smerenie. Sotii trebuie sa-si faca parte unul altuia. ci fiecare il hraneste si il incalzeste. dupa sfantul Petru. fie s-o impinga spre faptuirea vreunui pacat. Apostolul Pavel. post. precum capului si stapanului. ca fiind fapturi mai slabe. ea fiind din fire mai inclinata spre aceste lucruri. Antonie Plamadeala drept “un fel de tratat teologic despre Taina Nuntii cu argumente biblice si patristice”. pentru ca barbatul este cap femeii. dupa cum si Cuvdntarea la cununie. C. si faeeti-le parte de cinste”. rugandu-1 cu rugi fierbinti si lacrimi pentru convertirea lui. Asadar. adica fie s-o indeparteze de la credinta ortodoxa-catolica. In plus. de cinst. ci constient. iar femeia sa se teama de barbatul sau. sau pentru a intari credinta in el. ci barbatul. de asemenea. spunand: “Barbatul necredincios se sfinteste prin femeia credincioasa”. in toate aceste privinte trebuie sa-i fie ascultatoare. Sofia fata de sot e ca fata de cap. de catre Inaltul ierarh al Bisericii Ortodoxe. In al patrulea rand pe linga aceste trei indatoriri reciproce. pentru ca dragostea dintre soti nu numai ca oranduieste totul in casa §i ca si cum in dies face binele. caci dupa cum spune apostolul. In al treilea rand. Doamne fereste. moderatie. Pentru a nu perturba sensul celor relatate. ca unui sclav absolute si in chip neplacut. insufland sotilor o iubire spirituals tecjproca. cind spune: “Femeia sa se invete in liniste. dand pomana si preotilor. dar nu orbeste. precum capului. §i totodata este descris felul acestei iubiri spirituale. Deci sotia trebuie sa dea ascultare si supunere barbatului sau. iar ea lui. sotul o impinge pe sotie. sotii trebuie sa fie credinciosi in casnicie unul fata de celalalt. atunci trebuie sa depuna toata stradania pentru a-1 reduce la sfanta credinta. cu printul lituanian lanusz Radziwill. postind. spune: “Barbatilor iubiti pe femeile 1′iastre1”’. ca si cum ar fi zis: se intampia adesea ca sotul necredincios sa fie readus la credinta cre§tina de catre sotia credincioasa. asa cum spune intelepciunea divina: “Cw trei lucruri m-am impodobit si m-am sculat frumoasd inaintea Domnului si inaintea oamenilor: unirea fratilor si dragostea intre prieteni si barbatul cu femeia carre se inteleg unul cu altur. si de aceea nu poate sa-i porunceasca. sotii trebuie sa se respecte reciproc. Sotia buna. rostita la Iasi in 1645 de catre inaltul ierarh Petru Movila. rugi dese. la slujbe. pentru a putea evita certurile si necazurile. sa-i fie exemplu. bine documentat pe baza Vechiului si Noului Testament”.. asemenea nici barbatul nu este stapan pe trupul sau. ci din coasta lui. atunci nu trebuie sa fie ascultatoare. va fi judecat de Dumnezeu. Caci si Sara. vom incerca sa folosim o secventa din cuvantare in original: “… Trebuie ca legamintele pe care vi le faceti unul altuia sa le pastrati intocmai. Miron Costin in Letopisetul Tdrii Moldovei. sotia este datoare sa dea sotului ei ascultare. traiti intelepteste cu femeile voastre. ci femeia”. dupa invatatura sfantului apostol. Asa cum ne invata sfantul apostol: “Femeia mi este stapana pe trupul sau. acela. il asculta pe Avram numindu-1 domn. (descrise cu lux de amanunte de catre (de exemplu. folosindu-se de aceasta ascultare. ci ca unui tovara§ sa-i ceara lucruri care sunt in concordanta cu vointa lui Dumnezeu. dar este placuta si Domnului celui de sus. In al doilea rand. mitropolitul Ardealului dr. precum si Hristos este capul bisericii”. cu toata ascultarea. precum si Hristos biserica”. a fost calificata de curand.Predica nuptiala. asa cum si biserica da lui Hristos. Dar daca. trebuie in supunere §i suferinta sa pastreze tacerea. iar cu alta ocazie. pentru indreptarea lui. fiica lui Vasile Lupu. intr-o credinta opusa. mai ales daca barbatul nu este de religie ortodoxa sau sovaie in credinta.

. Sintagma a fost tradusa in Moldova din porunca lui Stefan eel Mare in 1472. mancare iara sare etc. dupa deala ce va fi facut. vamal.8 si 9. Rapirea fecioarelor cu scopul de a se casatori era socotita crima. Preacinstiti Miri.R. de tacamuri de argint.). ce cu blindete. Cununia trebuia iacuta in prezenta mai multor oameni. Atat violul si adulterul. caci aceea care-si tine gura inchisa.R..gl. de manufacturi. tiparita in 1652 la Targoviste. care nu e certareata si vorbareata. tiparita la Iasi in 1646 si care continea norme de drept civil.gl. I. pastreaza pacea in casa. asa ca dupa divort sotia isi lua zestrea. cit si despre obiceiurile de nunta din acele timpuri (”dupa obiceiul nostra se da cinste nanasului si eel ce cununa se tine in mare cinste”.) in gl. Lupu. decit sa vorbeasca. aveti pe scurt aici invatatura cum trebuie sa respectati legamintele pe care vi le faceti unul altuia.pr. pre lege de lapreot”(gl. copil de trei ani” etc. Rapirea miresei. 185. la fel era socotita si incheierea casatoriei intre rudele de grade interzise.l98). nice cu dansa au vorbit. domnita Ruxanda si chiar Stefanita. Se admiteau trei casatorii consecutive dupa desfacerea celei precedente. de oglinzi. In conformitate cu Sintagma lui Matei Vlastateres. Printre primele culegeri de legi cunoscute cea mai larg difuzata a fost Sintagma lui Matei Vlastares. fara vina si fara isprava ” (I. Exista principiul pastrarii separate a averii de pana la casatorie. tacerea o inalta pe femeie. Relatiile familiale erau reglementate in conformitate cu Pravila lui V. pentru cazuri grave. sotii isi datorau ajutor unul altuia.52 Orice incaicari ale principiilor formarii familiei. Ca pedepse complementare se mai aplicau si un numar de zile de post. atunce o ia la casa lui §i locuieste cu dinsul.177).51 Daca continutul Cuvdntarii duhovnice$ti ne vorbeste despre drepturile si obligatiile personale’ nepatrimoniale dinte soti.R.8 si 9). se precizeaza ca ” nu se cheama barbatul vrajmas muierii sale de o va bate o numai odata ” si “desi va bate nestine muierea cu pumnul sau cu palma. sa nu o prea treaca. cum ar fi in temnita”. Barbatul avea drept de corectie asupra sotiei “§i inca sa o Bata si cind va fi cu vina.masura identica si in pravila moldoveneasca ( C. alcatuita in 1335 de ieronomahul Matei Vlastares. N-au fost trecuti cu vederea nici ceilalti membri ai familiei: doamna Ecaterina. gl. pr.) preciza in privinta logodnei ca prin “aceasta tocmeala… doi oameni se tocmesc sa se insoare si dau arvuna. Lupu. care prezinta traducerea unor legiuiri grecesti dar si numeroase extrase din pravila lui V.l). cat si nasterea copilului de catre o femeie necasatorita erau considerate actiuni contra moralei si bisericii. fiscal si canonic si Pravila lui Matei Basarab cu denumirea “Indreptarea legii”. cu molitve si cu cununie.L. iar intr-o situatie mai dificila a barbatului “muiere este datoare sa mearga dupa dansul. A patra casatorie se socotea nelegitima. in fata Domnului Dumnezeul nostra.”. violul si adulterul erau socotite ca si mai inainte infractiuni grave. Mai presus de toate virtutile. ca crinul printre flori. iara careia de intr-amindoi se v-a lepada. 26. sotia putea fi pusa ” in fiara sau sa o inchiza.l85.invete pe altul. adeca §ed amindoi intr-o casa… ca se impreuna si fac amindoi un trap. Interdictiile la casatorie erau cele stabilite de canoanele bisericesti. acela sa dea indoita arvuna ce au luat” (gl. iar copiii din aceasta casatorie nu erau recunoscuti ca mostenitori legitimi. Cu privire la casatorie in legiuirile medievale romanesti. aceia nu se cheama ca iaste cu vrajmasie asupra ei. .l. oriupde v-a merge” prevede Cartea Romaneasca de invatatura (in continuare C. care a repartizat materialul in 24 de capitole conform literelor alfabetului grecesc. Exceptie se facea doar in cazul in care divortul avea ca motiv adulterul sotiei. ori “domnita Maria a primit lazi intregi de scule. incheierea casatoriei era socotita legitima daca se facea prin cununie in biserica. In continuare. si cum puteti fi pe placul Domnului. indreptarea Legii din Tara Romaneasca (in continuare I.23. deoarece atenta la autoritatea bisericii si la canoanele bisericesti. o pusca minunata si diferite capodopere ale ceasornicariei. adica-i v-a parea rau. inchinaciuni pe zi.53 In timpul dominatiei otomane in dreptul familiei sunt putine schimbari. necesitatea codificarii careia era evidenta.zac.Ca pedepse se prevedea surghiunul pentru nobili si pedepsele corporale pentru cei de jos. care mai bine tace si sufera. traind in stareacasatoriei”. zac. de pietre.23. Lata. s-atunce cu masura. dupa cum au zis domnul nostra Isus Hristos. Primele acte normative scrise sant de fapt mai mult niste culegeri de cutume juridice si mai putin o creatie constienta a legiuitorului. atunci ecourile pe care le-a avut aceasta casatorie in contextul social politic al epocii ne dau posibilitatea sa intelegem atat imprejurarile si motivele ce au determinat incheierea acestei casatorii ( “despre proiectul lui Vasile-Voda Lupu de a-si marita o fata dupa ducele Lituaniei” si “despre inlaturarea conflictului dintre Moldova si Muntenia”). pastrarii si desfacerii ei se socoteau infractiuni contra familiei si bisericii.gl. Cel ce nu desfacea prima casatorie si se casatorea a doua oara urma sa fie pedepsit. Aceasta legiuire arata ca “insurarea se cheama ca daca se impreuna un om cu o muiere si care nici nu o au vazut.zac. de o ara bate cit de mult si de des” (C..L. nici sa stapdneasca pe barbat.. culegere de legi cunoscuta sub numele de “Cartea Romaneasca de invatatura”. iara daca se cununa cu ea.l). Tatalui domnitei i s-a oferit o sabie de aur. ci sa stea linistitd.L. iara nu cu vrajmasie. La rand cu dreptul cutumiar se dezvolta legislatia domneasca.

L. . 2. Codul Calimach §i Legiuirea Caragia in noile conditii erau depa§ite. el se mai poate numi act dotal sau foaie de zestre” . barbatul putind sa repudieze sotia in anumite situatii ( C. 17-21. 172-184). I. Codul Calimach din 1817 defineste casatoria astfel „ doua persoane arata cu chip legiuit al lor vointa si hotarire de a vietui intr-o legatura insotire… de a naste prunci. In aceasta perioada legiuirile fanariote incearca o reluare a principiilor dreptului roman. Privitor la persoane in Codul civil se indica: capacitatea juridica era in functie de varsta. Familia in dreptul modern. care continea prevederi referitoare la dreptul de protimis §i la holopii tigani. astfel.R. obiceiul pamantului §i alte randuieli. o atentie deosebita se acorda stabilirii raporturilor patrimoniale dintre soti. La cererea lui Alexandru Cuza a fost alcatuit Codul civil. 25. in timpul regimului fanariot o importanta mai mare dobandeste legea scrisa si in primul rand legisla^ia domneasca. Al XVIII-lea aceste acte legislative nu au fost sistematizate. iar pentru rau tratament sotia putea sa ceara si ea despartenia. folosind ca izvoare Codul lui Napoleon si proiectul Codului italian. Manualul de legi a lui Andronache Donici. Culegere de legi intocmita sub domnia lui Alexandru Ipsilanti publicata si pusa in vigoare in 1780 si care avea ca izvoare Bazilicalele. (arama p.Codul civil a intrat in vigoare in 1865.C. desigur. de intretinere si crestere a copilului adoptiv. gl. 16. in domeniul legislatiei civile se cerea infaptuirea nu numai a unei codificari unice. §9 ). ca ea sa fie stapina zestrei totdeauna. parintii avand obligatiuni de pensii alimentare. preciza ch „ zestre se zice averea femeii. injustice era reprezentata de catre sot.55 Cu toate ca dreptul cutumiar continua sa fie unul din izvoarele dreptului. I. O mare importanta au avut hrisoavele lui Constantin Mavrocordat. bazata pe un contract de casatorie. sanatate psihica. adica nu se mai socotea infractiune nasterea copilului de o femeie necasatorita. Montesquieu).gl.Infidelitatea ducea la pierderea zestrei. Conceptia aceasta a fost dezvoltata de codul civil din 1864. publicat la Iasi in 1814. gl. Adulterul sotului devine motiv de desfacere a casatoriei. iar Legiuirea Caragea din 1818 preciza ca „ „nunta iaste tocmeala unirii barbatului cu femeia de a face copii” (II. 4. legiuirile stabilind in amanunt motivele divortului dupa model bizantin (C. liber al actului care este „ un contract accesoriu incheiat in vederea casatoriei. ce la casatorie da barbatului ei cu tocmeala. erau legile Moldovei care s-au aplicat pe teritoriul Basarabiei. soarta lui fiind subordonata aceleia a casatoriei. In sec.56 Adoptiunea putea avea loc numai in cazul daca sotii n-aveau copiii lor si diferenta de varsta dintre parinti si copilul adoptiv sa fie de eel putin 18 ani (adica. Copiii adoptivi erau egalati cu cei nascuti in casatorie. 1223 C. dreptul bizantin si chiar doctrina juridica moderna (Beccaria. care este contractul principal”. Armenopol (sau “Cele sase carti de judecata”) care avea o aplicare larga in Moldova din sec. a se ajuta intre ei dopa putinta in toate intamplarile ” ( § 63 ).75). §1). sex. 16. contract matrimonial sau conventie matrimoniala : „ Cind prin acest contract se adopta regimul dotal. In 1754 a fost desfiintata asa-numita “sugubina de muieri”. pusa in aplicare in 1780. Hexabiblul lui C. cap. Femeia avea o capacitate Juridica restransa. care privea casatoria ca pe o „ asociatiune conjugala ” ( art. nu putea incheia conventii.). sa imite natura). Al XVIII-lea si prezenta extrageri din dreptul romano-bizantin. nu ea primea remunerafia pentru munca. gl. imuabil.preciza doctrina care stabilea drept caracteristici caracterul solemn si public. in baza carora s-au infaptuit reformele administrative si fiscale. dupa cum si Pravilniceasca condica. Sobornicescul Hrisov de la 1785 al domnitorului Alexandru Mavrocordat. Totusi. Familia in perioada de trecere de la evul mediu la perioada moderna. iar el sa-i ia venitul totdeauna” (cap. Ca si in casatoria romana sine manu. 3.R. care se prezenta ca o totalitate de hrisoave domnesti cu un continut foarte variat. motivele de desfacere a casatoriei devin aceleasi pentru sot si sotie. Regulamentul din 1818 privind infiintarea regiunii Basarabia. In conformitate cu aceste izvoare reglementarea relatiilor de Familie si casatorie nu au suferit schimbari esentiale. in dreptul familiei nu au intervenit schimbari importante. ci si a unei codificari moderne de drept civil. Dupa unirea Principatelor (1862). Dupa anexarea Basarabiei la Imperiul Rus in domeniul dreptului civil din Basarabia s-a admis aplicarea legilor locale ale Basarabiei care. Aceste izvoare de drept erau: 1. alcatuitorii careia au folosit dreptul cutumiar romanesc. 187). ci sotul. Pravilniceasca condica.L.

S. economia de schimb si urbanizarea din epoca moderna au condus la un proces de „contractie” a familiei. asigura sprijinirea parintilor in ultima perioada a vietii lor. produce afectiuni si emotii superioare. embrion. s-au prevazut niste conditii minime de protectie a maternitatii femeii muncitoare. Dupa unirea Basarabiei cu Romania (1918) a avut loc unificarea legislative. Copiii naturali aveau drepturi si obligatiuni numai in raport cu mama sa. considerate mai bune in legile Basarabiei au ramas in vigoare. sotii formeaza intre ei §i impreuna cu viitorii copii un tot juridic si solidar. asigura copilului cea mai buna protectie asupra vietii si educatiei. introducandu-se normele dreptului rus. In conformitate cu Regulamentul cu privire la organizarea Funciara si sociala a taranilor din Basarabia (1868). Sotii divortati Nu se puteau recasatori. interzicandu-se munca in subterana si in schimburile de noapte( legea din 1924). chiar si a rudeniei prin alianta. imagine si parte integrants a marii societati. deoarece Oferea taranilor instariti posibilitatea de a cumpara pamant de la Familiile de tarani saraci. uniti sub auspiciile familiei si ale statului. in R. Dupa proclamarea R. Perioada sovietica Dupa crearea R. asigurandu-se concediu de maternitate de 6 saptamani. pana si dupa nastere. sotii isi jura reciproc o iubire inviolabila si vesnica. cautarea paternitatii si dreptul de mostenire a sotului supravietuitor. Au fost adoptate un sir de legi cu privire la protectia muncii femeilor si minorilor (14-18 ani). Dupa Reforma judecatoreasca din Basarabia (1869). Moldovenesti in componenta Ucrainei (12 octombrie 1924). proces legat de individualizmul preconizat de reforma religioasa §i la constituirea familiei conjugale moderne. Asa cum multe prevederi ale legilor locale au fost inlocuite cu legislatia rusa. ceea ce nu era in Codul francez. se aplicau actele normative ale Ucrainei si Uniunii Sovietice. care se ruinau si deveneau argati. de administrare si de drept in Basarabia si in Vechiul Regat si dezvoltarea de mai departe a Basarabiei este parte components a dezvoltarii Romaniei interbelice. aceste schimbari au dus la pierderea sensului legilor locale si la mentinerea unor dispozitii arhaice de drept civil ca: s-a desfiintat dreptul sotului de a administra averea dotala.S.Datorita Codului civil actele de stare civila au fost scoase din Competenta bisericii si au fost atribuite autoritatilor laice.S. religioasa consacra casatoria si face din ea o taina. sotul promite protectie si devotament. casatoria devine o uniune indestructibila pe viata. Asa dar. permite o comunitate religioasa si transmiterea traditiilor.S. s-au introdus normele rusesti ale tutelei. logodna si act juridic. a inceput sa se afirme principiul masculinitatii la mostenire si chiar al majoratului. iar sotia ascultare. 2. insa unele dispozitii. societatea intervine la nivel de promisiune. prin actul sacramental. intreruperi pentru alaptarea copiilor. dar decizia urma sa fie confirmata de Sfantul sinod din Petersburg.S. deoarece catre acel moment existau diferite sisteme de guvernare. lipsa rudeniei. amenajarea unei sali speciale pentru aceasta etc. Acest mod de folosire a pamantului a constituit motivul De baza al procesului de diferentiere mai rapida a satului. spre deosebire de Guberniile rusesti. La baza Casatoriei erau puse urmatoarele cohditii: liberul consimtamant al Partilor. Ramane in vigoare Codul civildin 1865.S. iar pana la varsta de 21 ani era necesar si consimtamantul Parintilor. relatiile dintre membrii ei si dintre acestia si societate sunt bine definite.4. ceremonia solemna.A.A.M. capatand caracteristici ce se vor mentine multa vreme si anume: nu se mai reduce la simple stari afective. in Basarabia pamantul n-a fost transmis in folosinta De obste. Un Consistoriu special in Chisinau examina astfel de cauze. avand urmatoarele avantaje : numarul persoanelor de acelasi sex este aproximativ egal. indiferent de numarul Membrilor lor. Se pastra pozitia de egalitate a sotilor in Invocarea motivelor de divort. ci in folosinta pe familii si cu drept de transmitere prin Mostenire. consimtamantul parintilor se adauga la eel al viitorilor soti. conform caruia sotul trebuia sa aiba procure de la sotie in aceasta privinta. chestiunile despre desfacerea casatoriei erau ca si mai inainte de competenta bisericii. De exemplu: capacitatea femeii maritate. incompatibil prin natura sa cu orice natura de poligamie si divort. conform carora persoana de la varsta de 17 ani avea drepturi in administrarea averii etc. toate familiile primind loturi egale. a carei soarta este legata de cea a familiei. Era Interzisa cautarea paternitatii sub pretextul apararii familiei legitime. Moldovenesti ( 2 ■ . Fiind la inceput o comunitate a cultului si indatoririlor.

Istoria dezvoltarii si perfectionarii in continuare a dreptului familiei sovietic poate fi urmarit pe baza urmatoarelor acte legislative mai importante: /) Hotarirea CEC si SCN al URSS din 27 iunie 1936 “Despre interzicerea avortului. prevenire a dezmembrarii acesteia. A fost interzisa casatoria religioasa. Sotii care divortau trebuiau sa se prezinte obligatoriu la organele de stare civila. in special prin subventionarea bunurilor pentru familiile numeroase. stabilirea ajutorului de stat pentru familiile numeroase. largirea retelei de maternitati.pentru 2 copii. Astfel. pe teritoriul ei se aplicau legile unionale si legile proprii. 1/3 . intaririi protectiei mamei si copilului. “ Pentru prima data au fost interzise avorturile si au fost marite indemnizatiile pentru familiile numeroase. a apararii intereselor copiilor. sistem gratuit de ocrotire a sanatatii.august 1940). totusi. mar ire a ajutorului material pentru mamele care Au nascut. interzicandu-se bigamia. adoptata la 10 februarie 1941 la Sesiunea I a Sovietului Suprem al R. despre instituirea titlului emerit de “Mama-eroina” si decernarea ordinului “Slava maternitatii” si a medaliei “Medalia maternitatii”. oferirea unui set de servicii universale gratuite: crese si camine. activitati culturale si sportive etc.57 Imediat dupa razboiul al doilea mondial. Mai ales in regiunile de est. organizarea timpului liber . gradinite. Inceputul dezvoltari dreptului familiei socialist am putea consider a ca il constituie primele decrete ale puterii sovietice despre casatorie si divort din anii 1917 . prevenire a abandonarii copiilor etc Politica de suport a copiilor si familiei tindea sa realizeze §i alte deziderate. Pentru inregistrarea casatoriei erau necesare indeplinirea urmatoarelor conditii: varsta respectiva. Al cincilea principiu a fost principiul egalitatii in drepturi a Barbatului si a femeii. In al treilea rand .1919. a fost declarata drept o uniune liber consimtita. inasprirea raspunderii penale pentru neplatirea alimentelor si despre unele schimbari in legislatia cuprivire la divorf. si celelalte acte legislative. in principiu. creand un sistem generos de suport social adresat copilului si familiei cu copii. precum: . Practica aplicarii ucazului respectiv a demonstrat ca. In al doilea rand a fost prevazuta libertatea divortului.S. incepand cu Constitutia R.S. el a indreptatit asteptarile preconizate.M.egalizarea veniturilor si mentinerea acestora la niveluri scazute. garantul bunastarii viitoare a colectivitatii. 2) Ucazul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 8 iulie 1944 “Despre marirea ajutorului din partea statului acordat femeilor gravide. educatie si invatamint obligatoriu si gratuit. s-a marit durata concediului de maternitate. in functie de numarul divorturilor).S. sa Mentionam.tabere de vacanta. a fost instituit principiul monogamiei. Judecatorul singur lua hotarirea de divort si elibera certificatul respectiv. distribuirea cu prioritate a locuintelor.de judecatoria populara. lipsa unei alte casatorii inregistrate. . intr-o perioada istorica relativ scurta s-a cristalizat un sistem de protectie sociala a copilului si a familiei. In al patrulea rand.inlaturarea oricarei influence a bisericii asupra relatiilor de casatorie si familie. ca activitatea legislative in domeniul familial in primii ani Ai puterii sovietice a fost orientata spre consolidarea institutiei Casatoriei si familiei si nu la slabirea ei. s-a largit brusc reteaua de institutii pentru copii. Copilul ca resursa umana a viitorului. Aceste servicii nu au inclus insa si un sistem paralel de fortificare a familiei. regimul socialist a incercat sa dezvolte o politica orientata in mod accentuat spre copii. lipsa unei boli psihice. crese si gradinife pentru copii. Care sunt principiile ce au determinat relatiile familiale in conformitate cu aceste prime documente? In primul rand familia. Copiii din afara Casatoriei au fost declarati egali in drepturi cu cei din casatorie. au fost stabilite normele fixe ale alimentelor pentru intretinerea copiilor (1/4 din salariu pentru educatia unui copii. a unui “om nou”. interzicandu-se orice presiune asupra deciziei de a se casatori.. Cu toata imperfectiunea si greselile admise e necesar. in pasapoarte a inceput sa se faca mentiunea cu privire la divort si se prevedea plata unei anumite sume pentru divort (de la 50 pina la 300 ruble. lipsa rudeniei apropiate. fiind recunoscuta numai casatoria civila.S.. precum si un sistem de institutii de stat pentru copiii ramasi fara ingrijire parinteasca. 1/2 pentru trei si mai multi copii). Prin acordul comun al sotilor casatoria putea fi desfacuta la organul de stare civila. poligamia. mamelor cu multi copii si solitare..M. modelat in spiritul ideologiei socialiste. a fost vazut drept o unealta in crearea unei “noi societati”. iar in caz de neintelegere a sotilor .

a sentimentelor de dragoste reciproca. Sistemul de protectie sociala.04. problema fiind rezolvata exclusiv prin institutionalizarea acestora. prietenie si stima intre toti membrii familiei. Problemele ce apareau erau tratate de regula prin doua metode: internarea copiilor in institutii. suferind mai multe modificari si completari a fost in vigoare pina la adoptarea de catre Parlamentul Republicii Moldova a Codului familiei din 26. iar in unele cazuri chiar o discriminare a copiilor proveniti din alte medii decit cele muncitoresti si taranesti. aliniat politicilor industrializarii si dezvoltarii extensive. Principiile fundamentale ale dreptului familiei prevazute de Codul casatoriei si familiei sunt: Deplina egalitate in drepturi a femeii cu barbatul in ce priveste drepturile personale si patrimoniale care iau nastere din casatorie si rudenie. s-a produs o imbunatatire a conditiilor de viata ale copiilor. Constituirea relatiilor familiale in baza unei casatorii liber consimtita intre barbat si femeie. bazate pe principiile moralei comuniste. pe de o parte. ocrotirea si incurajarea maternitatii. Aceasta politica a condus la urmari contradictorii. dar “utili” . Aceasta a determinat elaborarea si adoptarea in 1968 a unui nou act legislativ Bazele legislatiei cu privire la casatorie si familie a URSS si a republicilor unionale. Manifestarea libera si nestingherita a vointei la incheierea casatoriei. Printre alte rezultate ale acestei politici au fost si: sporirea numarului nasterilor nedorite.2001. pentru a-si rezolva mai usor problemele (obtinerea spatiului locativ. cresterea fenomenului abandonului copiilor.10. rasial sau religios in ce priveste casatoria. Codul casatoriei si familiei aflat in vigoare in acea perioada se caracteriza prin interventia excesiva a statului in relatiile de familie. care cereau un volum tot mai mare de forte de munca. Grija statului pentru mama si copii. Educatia copiilor in familie in stransa legatura cu educatia lor din partea societatii.. Pe de alta parte. mult mai rapida declt pentru alte categorii ale populatiei. s-au creat conditii pentru o egalitate avansata a sanselor celor proveniti din diverse medii sociale. autoritatea tutelara fiind Tmputemicita in luarea deciziilor privind cresterea §i educarea copiilor.1971.2000. Aceste transformari demografice au fost insotite si de aparitia unei categorii de copii nedoriti. conducea la cre§terea numarului de copii in familiile deja numeroase. Educarea sentimentului de raspundere fata de familie etc. in toate republicile unionale au fost elaborate si adoptate Coduri ale casatoriei si familiei. printre care: Intarirea de mai departe a familiei sovietice. 3) Bazele legislatiei cu privire la casatorie si familie a URSS si a republicilor unionale un sir de principii. Monogamia. care. in spiritul devotamentului fata de Patrie. scutirea de anumite plati etc. Tendinta de egalizare a veniturilor familiilor §i de mentinere a acestora la niveluri scazute cerea o dependents totala a familiei de subventiile de stat. Protectia multilaterala a intereselor mamei si copilului si asigurarea unei copilarii fericite pentru fiecare copii. Astfel.). Odata cu trecerea timpului. a determinat o crestere esentiala a natalitatii si un spor esential al numarului populatiei urbane. . negarea sau camuflarea fenomenului copiilor abandonati sau ramasi fara adapost. pentru validitatea ei. intrat in vigoare la 26.stimularea mobilitatii verticale prin mijloace administrative (prin promovarea copiilor din mediile muncitoresti si taranesti urma sa fie creata o noua clasa conducatoare). Inlaturarea definitiva a ramasitelor trecutului din relatiile familiei. Lipsa totala a restrictiilor de ordin national. atitudinii comuniste fata de munca si pregatirea copiilor pentru participarea activa in constructia societatii comuniste. intre anii 1969 . 4) In concordanta cu Bazele legislatiei cu privire la casatorie si familie a URSS si a republicilor unionale. iar in acelasi timp si sarcini ale ramurii de drept respectiv. unele prevederi ale legislatiei casatoriei si familiei necesitau schimbari §i perfectionari. se dezvoltau si procese ce au condus la o degradare accelerata a situatiei copiilor. la 26 decembrie 1969 a fost adoptat Codul casatoriei si familiei al Republicii Moldova. caci conditiile de viata au impus o parte din familii sa profite de inlesnirile oferite o data cu nasterea copilului. Astfel. precum si problemele referitoare la desfacerea ei. sanctionarea parintilor copiilor care fugeau din mediul familial in mod repetat.

In lipsa unei strategii clare de protectie sociala. Majoritatea locuitorilor Moldovei traieste sub nivelul unui trai decent. alin. a ordinii de drept. in special cele de la sate. Dupa proclamarea suveranitdtii si independentei statale.58 Standardele de viatd ale majoritdtii familiilor cu copii au degradat sever. creste proportia familiilor dezmembrate. §i anume: “…statul prin mijloacele economice si de alta natura. 5) O influentd deosebita pentru perfectionarea legislatieifamiliale in Republica Moldova a avut-o Constitutia RSSM din 1978. Prin aderarea la Conventia ONU cu privire la Drepturile (’opilulut (12. Insasi termenul “familie” devine tot mai ambiguu. protectia sociala a familiei. au fost adoptate un §ir de acte normative cu caracter general privind familia si copilul. formeaza una din cele mai sarace paturi sociale. In art. In ultimele decenii. Greutatile inerente tranzitiei au provocat haos atat in societate cit si in familie. asigurarea cu mecanisme viabile de aplicare a legislatiei si cu standarde de procedurd. dreptul la alocatiile necesare pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copiilor bolnavi sau cu handicap. protectia copilului ramas fara ocrotire parinteasca etc. In aceste Conditii. familiile numeroase . de anomie. cat si a apararii drepturilor si libertatilor cetatenilor. 50.2 milioane de persoane dintre cele mai sarace traiesc in familii de 5 si mai multi membri ( din totalul de 4.Excluderea oricarui amestec al bisericii in reglementarea relatiilor de casatorie si familie. mamei si ale copilului la ajutor §i ocrotire specials. Schimbarile se refera la trecerea de la familia nucleara la o diversitate de modele familiale. iar conditiile de viata devin tot mai dure. Saracia spore§te odata cu cresterea numarului membrilor familiei. Republica Moldova a trecut de la conducerea centralizatd la economia de piata. in acest domeniu s-au facut progrese foarte mici in ultimul deceniu. adica de lipsa de reglementari sau reglementari contradictorii. Studiul Bancii Mondiale ” Strategii de eradicare a saraciei” indica faptul ca aproape 1. care ocrotea membrii ei de presiunile lumii exterioare. a fost insotita de scaderea veniturilor reale ale populatiei si scaderea vizibila a suportului social acordat familiei. creandu-se situatii cu totul nefiresti. familiilor supuse diferitelor forme de rise. Somajul inregistrat.1990). insotit de un numar si mai mare de persoane aflate in concediu fortat sau in §omaj temporar din cauza stationarii intreprinderilor.5. ceia ce conduce la distrugerea “cuibului” cald si sigur. 49 stipuleaza principiul eel mai important al relatiei dintre stat si familie. Perioada de dupa 1990 Inlocuirea formatiunilor social-politice intotdeauna a urmarit scopul de a crea sisteme care prin parametrii lor le-ar depasi pe cele precedente atat sub aspectul dezvoltarii economice si sociale. de la supraaprecierea apararii intereselor statului la apdrarea drepturilor si libertatilor cetatenilor. a ridicarii nivelului bunastarii oamenilor. Criza economics in care a intrat Republica Moldova dupa initierea tranzitiei la economia de piata. 49. 51 sunt stipulate drepturile familiei. tinzand sa exprime relatii diferite de cele caracteristice generatiilor precedente. monoparentale. dreptul copiilor si tinerilor de a beneficia de un regim special de asisten|a in realizarea drepturilor.07. 2. contribuie la formarea familiei. Insa transformarea acestor lozinci in realitate a fost insotita de aparitia unui vacuum de putere. in final. o slabire a autoritatii publice. Un rol deosebit de important in procesul de faurire a legislatiei familiale 1-a constituit elaborarea si adoptarea Constitutiei Republicii Moldova din 29.1994. de la totalitarism la un stat democratic bazat pe drept. Din perspectiva sociala. iar in art. 47. Pentru a degaja situatia si a asigura protectia juridicd a familiei. 48. care in art. legislatia familiald necesita o ajustare adecvatd noilor cerinte si riscuri sociale. In acest sens.12. la Declaratia Universald a Drepturilor Omului . familiile au suportat transformari profunde si sub aspect valoric. Pentru prima data in legea fundamentala a statului a fast prevazutd datoria statului de a ocroti cdsdtoria si familia. prevede: “Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii. In situatia in care statul si-a diminuat “sprijinul”.3 milioane locuitori). tranzitia a devenit in Republica Moldova un “dezastru monumental”. ajunge la rate impresionante. Eroziunea valorilor familiei este insotita de scaderea coeziunii familiale.l. de cresterea numarului de divorturi si scaderea numarului de nasteri. precum si indeplinirea de catre aceasta din urma a functiilor sale”. o “tranzitie catre saracie” dupa cum a fost apreciata de expertii Agentiei Suedeze pentru Dezvoltare si Cooperare Internationala in studiul ” Costul devastator al tranzitiei inadecvate in Moldova”. 48. pierderea capacitatii ei de a-§i mobiliza resursele pentru asigurarea bunastarii comune si. care are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului “.

Aceasta Lege nu a fost.04. sociologie judiciara.1993). Parlamentul Republicii Moldova a adoptat la 15. psihologie. familia e una din formele initiale ale comunitatii sociale a oamenilor.04. sociale $1 culturale (26. prevede asigurarea sanatatii fizice si spirituale a acestuia.subiect si obiect predilect al cercetarilor inter . . Astfel. purtand amprenta oranduirii sociale. tot cu referire la flexibilitatea definitiei date familiei: “este interpretata pretutindeni ca o structura ce include toate persoanele inrudite din societatea Respectiva .04. apare problema implementarii acestor prevederi in legislatia nationals sau a compatibilitatii legislatiei nationale cu cea internationala. Au aparut o serie de paradigme care incearca sa explice functionalitatea familiei. Pentru reglementarea relatiilor personale nepatrimoniale si patrimoniale dintre membrii familiei.variaza in functie de ramura stiintei. Ce este familia? Cum poate fi ea definita? Definirea notiunii de familie ridica dificultati. am fi influentati de tipul de structura familiala in care am trait sau traim. Comentariul General al Comitetului pentru Drepturile Omului lamureste: “…conceptul de familie poate diferi in anumite privinte de la stat la stat.. Notiunea si definitia familiei ■ ‘ Pornind de la adevarul ca pentru majoritatea dintre noi cea mai mare parte a vietii se desfasoara in cadrul unei structuri familiale sau de model familial. odata cu publicarea lui in Monitorul Oficial al Republicii Moldova si din alte acte normative adoptate in cazurile si in limitele prevazute de acesta. care a intrat in vigoare de la 26. printre care putem evidentia urmatoarele: de sociologie.2000.disciplinare si multi . este firesc de a acorda acestui fenomen social o atentie Deosebita. Fiind o realitate sociala destul de complexa. laparcul International cu privire la drepturile civile si politice (26. sau se afla in alte conditii nefavorabile sau extreme.07. in Codul familiei este prevazut regimul contractual al bunurilor sotilor. in cadrul aceluia§i stat. functiije si caracteristicile familiei. nefiind astfel posibila stabilirea unei definitii universal valabile. se aplica legislatia civila in masura in care aceasta nu contravine esentei relatiilor familiale. Intr-adevar.1994 ” Legea privind drepturile copilului” care reglementeaza actualul cadru juridic cu privire la protectia copilului. juridice. Actuala legislate familiala din Republica Moldova consta din Codul familiei. la alte pacte si tratate. Aceste definitii. In acest sens.12. la Pactul International cu privire la drepturile economice. politice etc. §i chiar de la regiune la regiune . fiecare avand concepte. de alte legi si de decretele Presedintelui Republicii Moldova. Pentru prima data in legislatia familiala din Republica Moldova.(28. psihoterapie si psihopatologie etc. Daca exista divirgente intre Codul familiei si conventiile si tratatele ce reglementeaza relatiile familiale. stabileste statutul legal al copilului ca subiect independent. Republica Moldova s-a obligat sa respecte prevederile internationale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor. insa. incit prevederile ei au ramas in mare masura declarative.2001. formarea constiintei lui civice in baza valorilor nationale si general-umane. fiecare punand accentul pe unul sau mai multe aspecte privind structura. chiar si in interiorul aceleiasi ramuri. pozitii si metode de investigare proprii. psihologie sociala. la care Republica Moldova este parte. Familia este un fenomen social si istoric.1990). recunoscute sau nu institutional. Unindu-i pe soti si urmasii lor. al carei obiect de cercetare 1-a constituit familia.1993).”. astfel. Insa. diferiti autori definesc familia in mod diferit. au prioritate reglementarile internationale. precum si contractul privind plata pensiei de intretinere. modificandu-se in procesul succesiunii formatiilor social . acordarea unei atentii deosebite protectiei sociale a copiilor lipsiti temporar sau permanent de anturajul familial. Capitolul V Caracteristica generala a notiunii de familie ■i ■ § 1. Guvernul este in drept sa adopte acte normative in domeniul dreptului familiei in cazurile prevazute de Codul familiei. drept.04.economice. Daca am incerca sa definim familia.disciplinare. culturale. in continuare. adoptat de Parlament la 26. grupul ei mic in care se realizeaza functiile de importanta vitala pentru societate. pe parcursul evolutiei societatii nofiunea de familie a cunoscut mai multe definitii. nereglementate de legislatia familiala. Ea a aparut la o anumita treapta a istoriei umane si s-a dezvoltat impreuna cu societatea. si. sub numele de casatorie. In scopul respectarii angajamentelor interna|ionale si a prevederilor constitutional in domeniu. familia a devenit -inevitabil . avand aceeasi esenta. sustinuta de un program viabil de actiuni in favoarea copilului.

precum si dintre alte rude. relatiile de fapt. in sens sociologic. Definita in sens larg. Printre ele sunt cele privind intretinerea. familia este vazuta ca “elementul natural si de baza al societatii… avind dreptul de a fi ocrotita de catre societate si stat”. protejarea si dezvoltarea copilului”. continua sa existe.o realitate biologica prin uniunea ce se realizeaza intre un barbat Si o femeie si prin procreare. situatii in care aceasta corespondenta nu exista. este privita atat din punct de vedere sociologic. in cazul desfacerii casatoriei prin divort. care uneste pe soti si pe descendentii acestora prin relatii strdnse de ordin biologic. Aceiasi autori. . precum si persoanele intre care s-au stabilit relatii asemanatoare cu cele care rezultd din casatorie sau rudenie. Tot Astfel. In sens juridic familia a fost definita ca fund: .care are nevoie pentru a putea sajoace pe deplin rolul sau in societate “60 Mai mult decat atat. Sunt.65 Dictionarul de dreptul familiei defineste familia in sens larg §i in Sens restrains. obligatia de intretinere). cat si juridic. In aceasta acceptiune. In art. diferite. “…copilul trebuie sa creasca intr-un mediu familial. si in mod deosebit copiii. bunurile comune. iar Dictionarul UNESCO intelege prin familie “forma de comunitate umana intemeiatd prin casatorie. asa cum intre ei nu mai exista o comunitate de viata si de interese. practic. adica relatii de familie in sens juridic. ele coincid. . familia este o realitate sociala prin comunitatea de viata dintre soti. analizand diferite definitii date familiei. Insa familia exista si in lipsa copiilor. se observa ca. iar in proiectul sau pentru Consfatuirea Generala cu privire la “Rolul familiei in promovarea drepturilor copilului” Comitetul pentru Drepturile copilului declara: ” Familia este institutia de baza a societatii pentru supravetuirea.un grup de persoane. In unele cazuri. sunt de Parere ca familia este “un grup social realizat din casatorie. interese si intrajutorare. dreptul la nume. . desi ei apartin unor familii. numai in prezenta sotilor.o forma de organizare a vietii in comun a oamenilor legati intre Ei prin casatorie sau prin rudenie. cind copilul este incredintat unei institutii de ocrotire. intre care exista drepturi §i obligatii ce izvorasc din casatorie. din punct de vedere sociologic. raporturile juridice exista in afara familiei considerate din punct de vedere sociologic. daca fratii se casatoresc si fiecare isi formeaza propria familie.62 Dictionarul de filosofie defineste familia ca “forma primara de comunitate umana care cuprinde un grup de oameni legati prin consanguinitate si inrudire”. economic. fiind o forma specifics de comunitate umana. precum si sotii acestora. mai multi frati §i surori fara parinti. In sens restrdns familia se reduce la soti si copiii lor minori. alcatuit din persoane care traiesc impreuna. familia cuprinde toate persoanele unite prin legaturi de casatorie. intr-o atmosfera de fericire. in sens sociologic. Dar unele drepturi §i obligatii. inceteaza relatiile de fapt intre acesta si parintii lui.61Intr-o alta acceptiune se spune ca. dragoste si intelegere”. familia. familia grupeazd toate persoanele care descind una din alta sau dintr-un autor comun. nu insa si relatiile juridice care se exprima in obligatia de a plati contributia la intretinerea copilului. morale si juridice si care raspund unul pentru altul in fata societatii. ca forma de relatii sociale dintre oamenii legati intre ei prin casatorie sau rudenie. ei continua sa fie legati prin raporturi de familie juridice (de exemplu. un singur parinte si copii (ori un singur copil). inceteaza intre soti. care se caracterizeaza prin comunitate de viata. de exemplu. au gospodaria casnica comuna. familia. precum §i din alte raporturi asimilate relatiilor de familie. insa. si mediul natural pentru cresterea si bundstarea tuturor membrilor sdi. filiatie sau rudenie.o realitate sociala prin comunitatea de viata intre persoanele ce o Compun. daca acestea nu au fost impartite la desfacerea casatoriei. psihologic si spiritual”. psihologice. desemneaza grupul de persoane unite prin casatorie. Astfel. intre care exista o comunitate de sdnge sau civila. in mod obisnuit. . Comparand definitive sau notiunile sociologice date familiei cu cele date de speciali§tii in drept.O definitie larg cuprinzatoare a familiei este cea data in preambulul Conventiei ONU privind drepturile copilului: “…unitatea fundamentala a societatii. In literatura romaneasca de specialitate. rudenie (inclusiv infiere). 23 al Pactului International cu privire la Drepturile Civile si Politice. Astfel. sunt legati prin anumite relatii natural biologice.64 Potrivit altor notiuni si definitii familia reprezinta: .o realitate juridica datorita reglementarii unei categorii Importante de relatii intre oameni prin norme juridice. dintre parinti si copii. rudenie fireascd sau civila. trebuie sa beneflcieze de protectia si de asistenta de. In sens sociologic.

legislatia si politicile sociale. economica. educativa. cu atat celalalt e mai slab. adoptate in republica in ultimul deceniu. cu implicatii in realizarea socializarii si a solidaritatii. de promotorii teoriei patriarhale a originii statului. . insa reglementeaza raporturile ce se stabilesc atat intre membrii familiei. Ciuperca. economica si educativa. Ca sexualitatea §i reproducerea se gasesc intr-un report invers proportional: “cu cat e mai puternic unul din cele doua elemente. Acestia pot fi grupati in doua categorii si anume: factori externi si factori interni. Codul familiei si celelalte acte normative privind familia si copilul. In faza initiala de constituire a familiei aceste functii erau mai numeroase si mai ample decat cele acceptate actual. familia find o institutie multifunctionala. Evola in lucrarea “Metafizica sexelor ” concluzionea/a Adrian Pricopi.structura familiei cu implicatii asupra functiei economice si reproductive. §i aceasta. in conformitate cu care distingem urmatoarele functii: biologica (sexuala si reproductiva). 48. Factorii interni sunt interiori familiei si pot fi “incriminati” mai usor atunci cind se pune problema disfunctiilor ce pot aparea. pentru ca perturbatiile intr-o functie antreneaza modificari in toate celelalte. Editura LUMINA LEX. Mitrofan si C. alin. institutia familiei isi are functiile ei. Politica.sexualitatea si reproducerea (procrearea).67 In opinia exprimata in acest sens de catre I. etica. Factorii externi sunt exteriori familiei. 16. ce are repercusiuni in principal asupra functiei economice si celei reproductive. Functiile familiei Ca orisice institutie. juridica. § 2. dar sunt legati prin raporturi de familie juridice. Din perspectiva functionalitatii familiei am putea indica factorii care au puterea de a modifica sau de a favoriza modificarea acestor functii.nivelul general de instruire si educatie. responsabile pentru protectia familiei si copilului. in sens sociologic. nu definesc familia. dar actioneaza foarte puternic asupra ei. cu zece functii si anume: biologica. sa nu apartina aceleiasi familii.in anumite limite . Casatoria in dreptul romdn. definitie care corespunde intocmai cu cea data in art.dimensiunea familiei. ar putea fi enumerati urmatorii: . nu se exprima si in raporturi de familie juridice. raporturile care se stabilesc intre concubini. 1 al Legii supreme a societatii si a statului -Constitutia: “Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului”. alin. . Dintre cei mai importanti. 14. Factorii amintiti nu actioneaza doar asupra functiilor enumerate. tatal si copilul pot sa nu locuiasca impreuna.nivelul de dezvoltare economica al societatii. cu rol in realizarea functiilor de socializare si reproducere. Aderam la parerea sustinuta de catre I. Printre cei mai importanti ar putea fi enumerati: . psihologica individuals si psihologica sociala.au o comunitate de viata si interese.juridica a societatii. constituind in societatile prestatale nuclee sociale autarhice. de socializare si de solidaritate. p. . indeosebi. din care se vor dezvolta mai apoi formele superioare de organizare politico . Pentru a se putea face o comparatie si o analiza cantitativa. fapt pus in lumina. Daca in aceasta privinta exista un acord unanim al specialistilor in domeniu. . daca la limita inferioara se afla Tnmultirea fara . . economica. model ce poate lua forma unei diagrame polare functionale. demografica. statul sprijinind si ocrotind numai casatoria si familia.caracterul totalitar sau democratic al societatii. intr-o proportie mai mare sau mai mica. cu repercusiuni in principal asupra functiei de solidaritate.diviziunea rolurilor §i autoritatii. religioasa. cu impact asupra functiei reproductive. Functia biologica cuprinde doua componente . atunci parerile lor difera cand este vorba de a stabili care sunt aceste functii. cat si intre familie si alte autoritati nationale si locale din stat. cu implicatii majore asupra solidaritatii familiale si socializarii descendentilor.66 In legislatia familiala din Republica Moldova intalnim definitia data familiei in art. care . Filipescu. Prin urmare. s-a propus un model ideal.3 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului. desigur. In cazul familiei din afara casatoriei. deoarece concubinajul este in afara de lege.Pe de alta parte. J. Analizand raportul dintre aceste doua componente. familia indeplineste urmatoarele functii: de perpetuare a speciei umane.

nivelul de instruire al partenerilor. de continuitatea §i viabilitatea mariajului. pe atat de confuz §i greu previzibil in evolutia sa. chiar cu o excludere completa a reproducerii”.).69 Relatia sexelor. In aceasta privinta. sciziunea schizofrenica dintre sex §i sentiment. fertilitatea poate fi influentata de: varsta sotiei. casatoria §i familia sunt astazi cuprinse in analize statistice §i observatii empirice. la fel populatiile din Orientul Apropiat sj Indepartat. descoperire sj daruire. de structura economica a societatii. In caz contrar. ea se poate concentra mai multor asupra realizarii celorlalte functii. functia economica a familiei are mai multe aspecte. Familia. angajarea profesionala a sotilor. dorinta cuplului de a avea copii. putem evidentia faptul ca in ultimele decenii se acorda o importanta tot mai mare performantelor sexuale. atat din cadrul familiei. Atat timp cat reu§e§te acest lucru.68 Legat de componenta sexuala. ci insasj existenta familiei ca institutie sociala. fiindca atata timp cat sexul este vulgarizat. de Nivelul ei de dezvoltare social-economica. Dar conditiile naturale de dezvoltare a familiei trebuie sa fie privite in stransa legatura cu relatiile sociale. dintre dragostea sacra si dragostea profana…”.70 Atrac^ia catre sexul opus este inerenta naturii umane. scoaterea in evidenta a caracteristicilor sexuale. In practica. §i anume. sperante. La cele spuse se pot adauga §i motivele de ordin religios. comparativ cu cele anterioare). in mare parte. in mod nemijlocit. deoarece fara perpetuarea speciei umane societatea este de neconceput. legate de grija pentru sufletul celor decedati. de regula. de potentare a sentimentelor. ceea ce are drept urmare adoptarea unor serii de comportamente. Vechii inzi considerau obligatorie prezenta copiilor in familie. Aceasta functie este eel mai strans dependenta de tipul de societate. se pune in pericol. oferindu-ne un tablou pe cat de diversificat. dezvoltarea sanilor prin diverse tehnici §i metode etc. fie factori subiectivi (de exemplu. dupa cum tot astfel este §i nevoia de a avea §i a create copii. cat §i din societate. Copiii constituie. noutate. politica demografica fund esentiala in elaborarea diferitor strategii. Aceasta functie asigura reproducerea populatiei. grupate in jurul altarului domnesc. fapt cu valoare generala in trecutul omenirii §i care a imprimat familiei caracterul unei comunitati de cult. maturizarea sexuala mult mai timpurie a generatiilor moderne. Nu ultimul rol il are §i asigurarea continuitatii patrimoniului familial. s-ar putea mentiona Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Programul national de asistenta in planificarea sj protejarea sanatatii reproductive pentru anii 1999 . de structura anumitor organisme sociale §i de politica societatii privind natalitatea.. durata casatoriei. reprezinta o actiune a reprimarii unitatii dintre sex §i sentiment. In ceea ce prive§te legislatia nafionala. in acest sens. pornografia invadatoare. Fuasto Antoni precizeaza cu amaraciune: “toti exalta astazi viata. fiziologizat. utilizarea mijloacelor contraceptive etc. starea de sanatate a cuplului. Romanii stabileau ca principal obiectiv al casatoriei dobandirea de urma§i. cre§terea populatiei depinde. Functia economica. de satisfactia/nesatisfactia indivizilor fata de relatia de cuplu. Mi§carea generoasa a terapiilor de familie si multiplicarea strategiilor de asistenta §i consiliere premaritala. A§a cum copiii reprezinta viitorul natiunii.2003. atunci ca interogatie privind necesitatea formarii unei familii. La nivelul cuplului conjugal. daca nu ca fundament al constituirii unui cuplu. care se practica la diferite parti ale corpului: folosirea cordoanelor stranse ce accentuiaza linia soldurilor. maritala sau de mediere a violentei in familie. de echilibru moral sj juridic. Orgia sexului la care asistam astazi. ce vizeaza asigurarea de venituri din activitati in cadrul familiei si evitarea de cheltuieli prin acoperirea unor . §i societatea contemporana apeleaza la acest calcul economic. unele tari promoveaza o politica de stimulare a natalitatii. Societatea traditionala avea ca principal criteriu al optiunii maritale calculul economic. printre care: latura productive. care se mai numeste de reproducere a populatiei. trebuie sa-§i asigure venituri suficiente (eel putin) pentru satisfacerea nevoilor de baza. prin mijloace juridice. dar continua sa exalte si ceea ce distruge viata. aventura. debarasat de orice obligatie. nu numai realizarea acestora. sex shopurile etc. sexul nu mai este spirit. filmele sexy. posibilitati. incearca sa ofere raspunsuri. evolutia ei fiind constants in timp. are la baza faptul ca familia este o realitate biologica. formata prin uniunea dintre barbat si femeie §i prin Procreare. un puternic factor de coeziune. iar altele de franare a sporului populatiei. procrearea a constituit o permanenta in evolutia institutiei familiei. La baza acestei “explozii” a fenomenului sexualitatii stau fie factori obiectivi (de exemplu. la limita superioara se afla o dragoste sexuala asociata. Sprijinirea §i stimularea cre§terii natalitatii se realizeaza. In ceea ce priveste a doua componenta. in cadrul familiei.nici un fel de dragoste sexuala. Aceasta functie. pentru a exista. de bucurie §i de incredere in viitor. vinovate .

Parintii. precum si prin climatul psihosocial existent in grupul familial. in mare majoritate. 2. formandu-se o serie de deprinderi. Hotarirea Guvernului cu privire la masurile suplimentare de protectie sociala a familiilor cu copii (15. “traficul de fiinte umane” etc. in vederea formarii. latura financiara suferind si ea importante modificari. Functia socializatoare. in cazul in care parintii nu dispun de cunostintele sau resursele necesare. Nivelul de adaptare si integrare este direct dependent de “achzitiile” realizate in cadrul grupului familial de Apartenenta.necesitati ale membrilor familiei de catre familie insasi. unelte etc.04. 3. dobandirii echilibrului emotional. familia nu mai este o uniune productive autosuficienta. cum ar fi alimente.2000). S-a modificat si componenta privind pregatirea profesionala a descendentilor. Insa nu trebuie ignorat faptul ca parintii exercita influente educationale asupra copiilor lor prin doua modalitati: in mod direct. In acest sens in Republica Moldova au fost adoptate un sir de acte normative.27 al Conventiei cu privire la Drepturile Copilului: “Parintilor si oricaror alte persoane. o mare importanta o prezinta modelele de conduita oferite de catre parinti . Cultural-formativa. Pe acest fundal al migratiei in masa s-au nascut si s-au intarit mai multe fenomene negative. Integral-formativa. ceea ce a afectat destul de semnificativ familia si in primul rand . printre care: Legea cu privire la protectia sociala a unor categorii de populatie (14. in limita posibilitatilor si a mijloacelor lor fmanciare. Consta in formarea si cultivarea gustului cultural-spiritual. adaptarii si integrarii sociale a unei persoane. statul trebuie sa-i ajute pe parinti in exercitarea responsabilitafilor pe care le au. integrarii sale in via^a sociala. si in mod indirect. a atitudinilor si sentimentelor estetice. 4. Este important de amintit faptul ca. in acelasi timp. imbracaminte si adapost. utilizand o serie de metode si tehnici educative.. Pentru indeplinirea eficienta a acestei subfunctii. valorilor. desi legislatia s-a imbunatatit treptat. in ce masura si in ce mod familia asigura sau nu insusirea unei profesii de baza de catre descendenti. le revine in primul rand responsabilitatea de a asigura. Aceasta subfunctie se manifests mai ales in fazele de inceput ale ontogenezei. Zamfir si L Vlasceanu. Hotarirea Guvernului cu privire la protectia sociala a familiilor cu multi copii (22. Aici se cade sa mentionam ca. latura financiar-contabila. nu vor putea sa obtina rezultatele scontate. parintii au rolul de a oferi copilului sansa formarii sale sociale. starea de fapt in vederea asigurarii materiale a familiilor. priceperi si chiar aptitudini. Tot in cadrul familiei copiii primesc o ampla informatie in legatura cu utilizarea diferitelor obiecte. Astfel. Responsabilitatea elementara a parintilor si a altor persoane care raspund de copil este reflectata destul de explicit in prevederile art. conceptiilor sau modelelor de comportare specifice unui grup. care au in grija un copil. in cultivarea atitudinilor §i simtamintelor religioase etc. prin actiuni mai mult sau mai putin organizate si dirijate. Socializarea este un proces de transmitere-asimilare a atitudinilor.03. membrii ei fiind dependenti de veniturile castigate in afara gospodariei. intre care exista frecvente relatii conflictuale sau care manifests atitudini egoiste. oricat vor incerca sa contureze la copiii lor modclc comportamentale pozitive. Transmiterea ocupa^iilor de la parinti la copii se intalneste din ce in ce mai rar.1997) etc.05. modul de implicare in viata si activitatea grupala pot fi mult influence de modelele educationale parentale. cand copiii primesc raspuns la o intreaga avalansa de intrebari. . Conform acestei definitii. preluata din Dictionarul de sociologie coordonat de C.femeile si copiii. Modalitatile de comunicare si posibilitatile intelectuale si afective sunt determinate in mare masura de influentele exercitate de catre parinti. prin metodele de conduita oferite. inclusiv prin furnizarea asistentei materiale. indiferent daca provin din munca in gospodarie sau din activitati desfasurate in afara acesteia Prin trecerea de la familia extinsa la cea nucleara s-au redimensionat componentele functiei economice.pe care copiii le preiau prin imitatie si invatare. care consta in administrarea unui buget comun de venituri si cheltuieli. modul de abordare interpersonal. Psiho-morala.1994). in interiorul acesteia. a spiritului critic in receptarea unor produse artistice. In cadrul functiei de socializare pot fi specificate urmatoarele subfunctii: 1. conditii de viata necesare dezvoltarii copilului”. Social-integrativa. Criza economica in care a intrat tara noastra alunga sute de mii de parinti si tineri in strainatate in cautare de mijloace de existenta. iar pregatirea profesionala in institutiile de invatamint devine din ce in ce mai costisitoare. a degradat continuu. . despre care ne vorbesc termenii “copiii strazii”. in dezvoltarea unor capacitati creatoare. fiind recunoscuta curiozitatea vie si setea lor de cunoastere. modul de raportare la diferite norme si valori sociale.precum si climatul educativ in care se exercita influentele educationale. Astfel. atat in ceea ce priveste productia de bunuri. cat si in administrarea bugetului de venituri si cheltuieli.

dar. Functia de solidaritate. spre oferirea protectiei si afectivitatii. dincolo de influentele pe care le exercita asupra copiilor lor. indiferent de sex. procesul instructiv-educativ al familiei. educati. opinie. familii slab educogene. se perfectioneazs in procesul firesc al vietii de familie. O alta greseala este aceea a ignorarii faptului ca socializarea se manifesto pe tot parcursul vietii individului. prin concesii §i ajustari reciproce ale vietii de familie. ea se construie§te. Sistemul scolar a inlocuit. se consolideaza in decursul mariajului. Drepturile si obligatiile familiale sunt 121 Legate de titularii lor si nu pot fi cedate persoanelor terte. coeziunea. Totodata. orientati spre intelegerea celuilalt. Relatiile de familie au un caracter de complexitate pe care nu-1 gasim la alte categorii sociale. intimitatea. obligatiile. cat si obiective. de multe ori. care devine aplicabila din momentul incheierii actului juridic al casatoriei si care exista pe tot timpul cat dureaza raportul de casatorie. sotii dau nastere relatiilor de casatorie in urma carora se intemeiaza familia. Manifestarea solidaritatii se manifests inca din familiile de origine ale partenerilor.mobilitatii sociale. Ea asigurs unitatea. aprobarea casatoriei de catre parinti. care asigura copiilor conditii de educatie familiala. avere §i origine sociala. libertatile si interesele legitime ale altor membri ai familiei si ale altor cetateni. In mod obisnuit familia da na§tere la urmatoarele relatii: A) relatii dintre soti. prin modul in care ei au fost pregatiti. Deci. homogamie etnica si religioasa. Insa cea mai mare greseala ramane aceea a considerarii copilului ca o fiinta pasiva. inlocuire -datorata atat unor cauze subiective. a relatiilor dintre paiinji si copii si a relatiilor dintre alti membi ai familiei. Incheind actul juridic al casatoriei. precum si cele asimilate relatiilor de familie. In alta ordine de idei. psihologice. concordanta privind existenja si numarul copiilor. Realizarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor familiale nu trebuie sa lezeze drepturile. solidaritatea familiala nu Este un dat. rudenie. armonioasa si functionala numai in cazul. parintii sunt mai putin timp impreuna cu copiii. Functia de solidaritate familiala a cunoscut o diminuare in timp datorata . lucrand in afara familiei. In cadrul acestor relatii apar aspecte morale. Drept factori posteriori casatoriei sunt considerati: acceptarea modelului egalitar. nu le mai pot satisface nevoia de instruire la standardul exigentelor actuale. caracterizate prin lipsa educatiei familiale si a controlului parental.Functia de socializare a fost afectata si ea de mutatiile lumii contemporane. nici nu au constiinta necesitatii actiunilor educative. satisfactia fata de viata sexuala. concordan^a varstelor si a nivelului de instruire. a celor casatoriti. La asigurarea solidaritatii conjugate contribuie o serie de factori. Solidaritatea este o functie complexa ce antreneaza toate momentele vietii familiale §i pe toti membrii acesteia. nationalitate. macinata de separarea fizica si afectiva existenta intre membrii familiei. parintii fund ei insisi supusi influen^elor socializatoare. protecfia si increderea grupului familial. care intervine constant si direct in procesul propriei sale dezvoltari. mobilitate ce a implicat ruperea locului de munca de eel rezidential. apartenenta politica.in special . fiziologice §i economice etc. Ele desemneaza raporturile juridice care izvorasc din casatorie. securitatea emotionala. Astfel. dar nu organizeaza si controleaza sistematic activitatea in aceasta directie. limba. O familie poate fi coeziva. infiere. care apar odata cu incheierea casatoriei si se contureazd. odata incheiata. care sprijina educarea copiilor si realizeaza o legatura stransa cu scoala pentru a asigura controlul activitatilor din aceasta sfera. casatoria inseamna situajia juridics. in care solidaritatea se manifests la nivelul tuturor relatiilor familiale si anume: la nivelul relatiilor dintre soti. Aceasta situatie juridica este determinata de reglementarea legala privind casatoria. echilibrata. Intre cei care formeaza comunitatea de viata si interese. printre cei mai importanti numarandu-se: factori anteriori casatoriei si factori posteriori casatoriei. Toate persoanele casatorite au drepturi §i obligatii egale in relatiile familiale. ignorandu-se faptul ca el este un subiect care gandeste si actioneaza. Factori anteriori casatoriei pot fi: durata convietuirii in concubinaj. Din perspectiva educationala se pot contura trei tipuri de familii: familii inalt educogene. familii satisfacator educogene. socializabila dupa voia fiecaruia. complementaritate in planul aspiratiilor. in principiu permanenta. Acest lucru nu a facut decat sa influenteze negativ solidaritatea familiala. Pentru incheierea casatoriei este necesar acordul de vointa al viitorilor soti. casatoria devine independents de acest acord de vointa §i urmeaza a fi carmuita in intregime de normele legale. religie. ei nu numai ca nu dispun de timpul necesar realizarii unei scolarizaii firesti dar. rasa. . in mare masura. origine etnica. In acest context putem aminti faptul ca parintii nu mai pot asigura transmiterea de cunostinte copiilor lor.

Modelul mamei moderne este axat mai mult pe dezvoltarea capacitatilor instructiv-formative ale copiilor si mai putin pe constrangere si schematism. Capitolul al 13-lea al Codului familiei prevede obligatia de intretinere dintre soti si fostii soti. obligatia de fidelitate. Ultimul nascut centreaza de obicei atentia mediului familiei. Tocmai de aceea. B) relatii intre parinti $$ copii. iar modelul tatalui traditional e acela care asigura educatia propriilor copii de pe pozitia aceluia care are intotdeauna dreptate si ultimul cuvant in orice problema. devenind preferatul si. Fratii si surorile minore. care dispun de mijloace suficiente. C) relatiile dintre alte persoane care fac parte din familie. deseori. Totusi. intelegere §i fericire.Conceptiile privind relatia parentala au evoluat semnificativ. Locul mijlociu in familie este pozitia in care conflictele dintre identificari ating punctul maxim. care necesita sprijin material. precum §i metodele fi mijloacele folosite in cre^terea §i educarea copiilor. aceste relatii continua sa persiste printre relatiile familiale. Prin urmare. este dominant un puternic sentiment de frustratie. dobandesc caracter de obligatii juridice Celelalte relatii personale . ca de altfel toate raporturile de familie patrimoniale. fiind expres reglementate in Codul familiei. Fn ceea ce priveste relatiile patrimoniale dintre soti. O parte din aceste relatii. In imposibilitatea intretinerii copiilor minori de catre parinti. Odata cu trecerea de la familia extinsa la familia nucleara s-a diminuat esential si relatiile dintre bunei si nepoti. intre copiii majori apti de munca si care dispun de suficiente mijloace si educatorii lor. Unul din obiectivele educatiei este dezvoltarea respectului pentru parintii copilului. obligatia de a locui impreuna.Astfel. copilul a fost considerat ca un membru dependent. contribuind la formarea unor structuri atitudinal-relationare necesare pentru adaptarea si integrarea in relatiile extrafamiliale. Parintii au dreptul si obligatia de ai da copilului. Un rol aparte in cadrul acestor relatii ii revine ansamblului de relatii interpersonale dintre copiii ce apartin aceleiasi familii (relatii fraternale). relatii care vizeaza modul de relationare cu copiii. daca ei dispun de mijloace suficiente. Copilul trebuie privit ca un individ care “isi exercita” in mod activ drepturile. pasiv si invizibil al familiei. intelectuala si spirituals a copilului. varsta etc. ele sunt carmuite de prevederile legale. In mod traditional. Doar in ultimul timp copilul a inceput a fi “vazut”. raporturile patrimoniale dintre soti. ca. Printre obligatiile personale dintre soti pot fi mentionate urmatoarele: obligatia de sprijin reciproc moral. Relatiile personale dintre soti cuprind un domeniu foarte vast. si alta in care fratii amplified rivalitatea si accentuiaza conflictualitatea. indatoririle conjugale. rivalitatea copilului eel mare scade. De fapt. care sunt reglementate de catre normele dreptului familiei. ea avind rolul de tampon al divergentelor ce pot aparea intre frati. care pana la aparitia primului frate a fost copii unic. se nuanteaza in functie de o serie de factori(sex. iar reactia de rivalitate fata de noul nascut este deosebit de intensa. care i-au intretinut si educat cand erau minori. in conformitate cu care bunurile dobandite de soti in timpul casatoriei sunt supuse regimului proprietatii in devalmasie. acelea referitoare la stima si ajutor reciproc.Odata cu incheierea casatoriei intre soti se intemeiaza relatii personale si patrimoniale. art.). Parintii poarta raspunderea pentru dezvoltarea fizica . care trebuie sa creasca intr-un mediu familial. In cadrul fratriei cu mai multi membri. . rasfatatul familiei. rezonant tranzitiei familiei de la traditional la modern. odata cu asumarea responsabilitatilor pentru Bunastarea acestora. Aceste drepturi §i obligatii a parintilor fata de copii. intr-un mod care sa corespunda dezvoltarii capacitatilor acestuia. Ulterior. deoarece el nu poate deveni nici “eel mai mare” si nici “eel mai mic”. in imposibilitatea intretinerii lor de catre parinti. dar se diversifica. fratii si surorile copilului au dreptul sa comunice cu acesta. beneficiind de indulgenta si bunavointa parintilor si fratilor mai mari. au dreptul la intretinere de La surorile si fratii majori apti de munca. Daca parintii copilului (unul dintre ei) le refuza acest drept. 65. relatiile pastreaza modelul “frate mai mare-frate mai mic”. ascultat si respectat. Modelul mamei traditionale se impune prin perseverenta si rigiditate. alin 1 prevede: ” Bunicii. Obligatia de intretinere exista si intre copiii §i parintii vitregi. relatia parentala este foarte importanta. Aceste relatii au un rol important in procesul devenirii personalitatii. de exemplu. aceasta obligatie cade si pe umerii buneilor. intr-o atmosfera de dragoste. autoritatea tutelara ii poate obliga sa-1 respecte”. Pentru primul copii. la nasterea altor frati. el reactionand in rol “parental” fata de cei mici. Relatia fraternala poate genera doua tipuri de situatii: una in care fratii dezvolta o afectiune reciproca si o solidaritate durabila. sunt subordonate finalitatii relatiilor personale si sarcinilor principale ale familiei. relatiile fraternale sunt foarte complexe si genereaza situatii uneori neprevizibile. trebuie sa fie exercitate in interesul superior al copiilor. au un caracter moral. strategiile educationale utilizate. orientarea si sfaturile corespunzatoare exercitarii drepturilor pe care copiii le au. dupa cum si nepotii apti de munca au obligatia de a-§i intretine buneii inapti de munca. iar modelul tatalui modern este mult mai flexibil si foloseste mult mai putin metode restrictive.

decat o forma matrimoniala institutionalizata. anterioare casatoriei. in acest caz. inexistenta. Este putin probabil sa fi existat un orice societate o dominanta a acestui tip de uniune (asociere) familiala. O data depasit. Ea serve§te unui dublu scop: sa ofere o femeie mai multor barbati si sa se asigure subzistenta cu ajutorul mai multor sustinatori economici barbati. deoarece continutul. ori este pusa serios sub semnul intrebarii. o forma de prestigiu si de profit. ea este inlocuita de una din surorile sale. alcdtuitd din ofemeie-mamd. e greu de sustinut un alt beneficiu al poliandriei ca forma de familie. semnificatia lor sociala si culturala sunt diferite”.§ 3. dintre care poligamia si monogamia sunt cele fundamentale. fiecare dintre soti trebuie sa fie tatal al eel putin unuia dintre copiii femeii. echitatea poate fi intarita prin restrangerea casatoriei multiple la surorile primei sotii. care favorizeaza o atitudine sociala pozitiva fata de barbati (ca fiind mai apti sa faca fata conditiilor vitrege de viata) si descurajeaza nasterea fetelor. de catre cei care o practica. exista o practica prin care un barbat este obligat sa se casatoreasca cu vaduva fratelui sau decedat (un obicei numit in engleza “levirate”).poliandria si poliginia. Cdsdtoria in grup (poliginandria) este cea mai veche forma a familiei. Aceasta este cunoscuta sub numele de “sororal polygyny” si se refera la un aranjament contractual prin care un barbat se angajeaza sa-§i ia toate nevestele din acelasi grup familial. In mod similar. in fapt. neinfrdnate. De aceea. Daca facem abstractie de aceste doua forme de convietuire in care familia. De la promiscuitate la familia moderna Pe primele trepte ale dezvoltarii. ceea ce i-a determinat pe majoritatea cercetatorilor sa emita ipoteza promiscuitatii. orice barbat poate fi eligibil pentru contactul sexual cu orice femeie nefiind respectate barierele sau legaturile de sange. Familiile monogame cele mai . §i aceasta din ratiuni de ordin practic. pentru a putea supravietui. de regula. Poliandria reprezintd “forma defamilie”. Criteriul de baza care le separa se refera la practicile sexuale §i maritale dominante. ea neavind nici un fel de avantaje in raport cu alte forme maritale. o familie poliginica trebuie sa functioneze dupa reguli stricte si clare. ori nu exista. totusi casatoria in grup este. functiile. Supravietuirea fiecaruia. Stoetzel sublinia: “asemanarile intre familiile monogame din diferite societati sunt pur formale. In cazurile clasice. situatie mai avantajoasa decat in cazul unuia singur. Sociologul francez J. In anumite societati poliginice. Determinarea paternitatii devine o problema. domina instinctul sexual. Conform cdruia cdsdtoria se poate realiza intre un partener de un sex si mai multi parteneri ai celuilalt sex. Cel mai frecvent ei sunt frati sau asociati in “afaceri”. Poliginia reprezintd cdsdtoria unui barbat cu una sau mai multe sotii. este problema de baza.Ea are doua forme . copiii ei si doi sau mai multi barbati. stadiul promiscuitatii. Evolutia structurilor de tip familial 3. Monogamia reprezinta forma de casatorie intre un singur bar bat §i o singurd femeie. anumite relatii intre ei. Poligamia reprezintd un principiu acceptat de unele popoare. iar sentimentul geloziei trebuie sa fie sub un control constant. poliandria este asociata cu conditiile grele de existenta. structura. Deoarece un exces al femeilor singure este putin probabil in societatile poliginice. pentru ca o femeie sa fie considerata poliandrica. Promiscuitatea se refera la interactiuni sexuale nediscriminatorii. cand omul abia se desprinde din starea animalica. uneori chiar si in societatile in care domina monogamia. In plus. morale. Daca existenta relatiilor sexuale in grup se practica. In societatile promiscule. apare cea mai veche forma a familiei. problemele cu care se confrunta ele tin de cresterea rivalitatii. alternativ. reprezentand casatoria intre cativa barbati si cateva femei. Poliginia este considerata. el fiind mai curand un construct teoretic. variatia geografica a cutumelor. in afara cdsdtoriei („ sex in afara regulilor”). dar este condamnata de Biserica in tarile de religie crestina. Cand o sotie decedeaza sau este sterila. O trasatura specifica in casatoria poliandrica este ca barbatii au avut. reprezentand cdsdtoria intre cativa barbati si cateva femei. Aceasta forma de convietuire este foarte raspandita. putem sustine ideea urmatoare: in istoria formelor de viata familiala. intrucat este necesar sa se achite un pret al logodnicei. In acord cu aceasta definitie.1. care sa guverneze o diviziune corecta a sarcinilor si o afectiune egal distributive din partea sotului. factorilor religiosi si socio-culturali explica existenta unor forme specifice de organizare a vietii familiale. dar numai barbatii bogati isi permit casatoriile multiple. Ea este larg practicata in Africa. Ea a inregistrat pe diferite trepte ale evolutiei istoriei societatii nuante specifice. In afara factorului economic. ostilitatii si geloziei intre sotii. dar care permit. Relatiile promiscule ascund adesea relatiile amintind de cele dintr-un grup de alienati. poliandria este destul de rara. poligamia.

p. Din punct de vedere psihologic. colaterale (fratii). divortul emotional fiind mult mai frecvent decat divortul legal. familia traditionala actioneaza dincolo de indivizi. Tendinte si mutatii in familia moderna Daca societatea traditionala era relativ rigida in materie de stabilitate a valorilor familiale. familia nucleara isi construieste un nou stil de viata. “Ele isi asuma. cu familia de origine. cat si relatiile dintre parinti si copii. vaduvi. Putem fi casatoriti. de eel putin doua familii nucleare (bunici. diminuand perspectiva de “crestere si dezvoltare” a personalitatii sotilor in rolurile masculine si feminine. familia nucleara are o posibilitate crescuta de asigurare a suportului emotional. celibatari. divortati. In familia extinsa sistemul valorilor etico-religioase si chiar culturale au un grad de inertie si transmisibilitate mai mare. “pe linga cineva” sau “printre relatiile cuiva”. parinti si copii) si dispunand de un sistem de reguli si norme de convietuire care sa perpetueze de la o generatie la alta. conferindu-i noi roluri si destinatii. de cele mai multe ori. Paternurile educationale sunt mai rigide iar “asteptarile” intregii familii fata de fiecare membru al sau sunt mai uniforme si mai previzibile. in primul rand. Avind drept scop de baza reproducerea grupului social. Evenimentele lumii contemporane ne pun in fata unei game orbitoare si stridente de noi optiuni in materie de relatii familiale. Bucure§ti. Desi angajeaza conflicte intra si intergenerationale. protectie si apartenenta ale fiecarui membru. relativ inalt. oferind in loc o mare varietate de alternative. precum si a nevoilor de comunicare si dezvoltare a personalitatii. devin din ce in ce mai complexe. Atat relatiile dintre soti. Editura PRESS “Mihaiela” SRL. adesea. Putem alege un stil de viata fara copii sau putem ramane cu copilul. Familia extinsa include relatii relative si nonrelative intre membrii care locuiesc in acelasi spatiu (camin) si care reprezinta doua-trei generatii reunite si. separarea treptata (uneori rapida) de intreaga ramificatie de rudenie. Familia extinsa subordoneaza familia nucleara. Alegerea partenerului in cadrul acestui tip de familie este motivate de afectiunea mutuala si de libertatea optiunii. uneori. egalitate si complementaritate a rolurilor de sot-sotie. sanatoase) o structura 71 Iolanda Mitrofan. Democraticd. defavorizeaza adesea evolutia si calitatea relatiilor intime. dar ambele survenind cu o frecventa mereu in crestere in lumea contemporana. 3.2. fiind formata. putem trai “impreuna cu cineva”. Incursiune in psihosociologia $i psihosexologiafamiliei. se separa. conceptului clasic de “structure a familiei”. teoretizat si operationalizat in literatura de specialitate. iar cind sentimental iubirii dispare . comunicationala si actionals. relatiile interpersonale sunt mult mai complicate si presupun un grad de “competenta relationala”. de satisfacere a nevoilor de securitate. renuntand mai degraba la sot(ie). Propunandu-si pastrarea coeziunii si stabilitatii ea nivelul intregului sistem familial. devenind spatiul in care cuplurile parentale transmit copiilor “riscul si sansa existentei”.71 Familia nucleara redusa la soti si copiii lor necasdtoriti (proprii sau adoptivi). doar ca urmare a apartenentei lui la acesta. Caracteristica ei functionala este conservatorismul. ceea ce ii confera o independents proprie. cu marcata posibilitate de autoconducere si autodezvoltare. la un moment dat. obiceiurilor si stilului familial dominant. Cristian Ciuperca. Drept urmare. Crescand in intimitate. Traind dupa regula circulatiei (istoria se repeta). in special in marile aglomerari urbane. tot mai . ca o modalitate institutionala ce se bizuie pe solidaritate mutuala elementara. care mai de care mai deosebite si puternic diferentiate. precum si de o participare crescdndd a copiilor. trecutul colectiv si garanteaza viitorul”. pe cat se poate.familia extinsa (caracteristica societatii traditionale) si familia nucleara (caracteristica societatii moderne).cunoscute si care au avut ponderea cea mai importanta de-a lungul timpului sunt . Aceasta nu inseamna ca toate aceste nevoi sunt satisfacute automat pentru fiecare membru al nucleului familial. 1998. pastrarea traditiilor. este (in variantele ei armonioase. Prezentul impune si tinde sa Generalizeze variate tipuri de relatii dintre barbati si femeie. Un lucru este limpede . acest tip de familie ridica bariere psihologice de netrecut in calea destramarii nucleelor familiale sau tendintelor centrifuge ale acestora. In conditiile vietii moderne. caracterizat prin concentrarea afectiva. atunci societatea moderna modifica fundamentul solid al familiei. bazat pe flexibilitate si creativitate. Cuplul modern este profund marcat de libertatea alegerii si de exercitarea dreptului la autodezvoltare. familia extinsa confera membrilor sai un sentiment de apartenenta si securitate. scopul sau fiind fericirea ambilor soti si a copiilor lor. bazata pe consens. Creativitatea interpersonala in cuplul marital devine o conditie indispensabila a dezvoltarii capacitatii familiei de a face fata stresurilor externe si interne.societatea contemporana favorizeaza declinul familiei nucleare. 25. cuplul isi pierde ratiunea de a fi si. a stilului de viata conjugal. Desprinderea familiei conjugate de familia extinsa implica o noua structura de raporturi a acesteia cu exteriorul si. Asa se explica de ce cuplul modern este mai expus instabilitatii.

Cuplul fara descendenti reprezinta o forma a restructurdrii familiei.5 milioane la 4. infantilism genital etc.20%.insistent i se asociaza conceptul de “restructurare a familiei”. ele sunt mai mari decat pentru cele fara studii. lipsa de curaj §i asumarea responsabilitatilor familiale §i parentale. erau fie obiectul compatimirii. datorate conflictelor conjugate grave din familia de origine etc. lipsa locuintei etc. cuplurile fara descendenti au depasjt stadiul dezaprobarii deoarece s-a schimbat insasi filosofia asupra rolului copilului in cadrul vietii de familie. este maximalizata func^ia economica §i minimalizata functia de solidaritate. In al doilea rand. crescand de la 1. mai ales in S. dificultatile economice cu care indivizii sunt confruntati in societate: somaj. insa ele trebuie analizate diferentiat. proliferarea familiilor fara copii este o alternative. Apoi nu realizeaza functia de socializare. Restructurate. se diminueaza nuptialitatea §i natalitatea. venituri foarte mici etc. familia fara copii maximalizeaza functia economica §i sexuala. lipsa unci slujbe stabile. Functia de socializare lipseste. Femeile raman singure in numar mult mai mare §i pe perioade mai indelungate. apreciata ca functie fundamentals a cuplurilor. in parte dorita. cat si subiectiva.3 milioane. A§a a ajuns sa se impuna stilul de viata fara copii. in S. aparitia carora ar restrange sfera activitatilor. indicand doar unele elemente specifice fiecareia. Printre cauzele de ordin subiectiv ar putea fi: existenta unor imagini deformate asupra familiei §i a sarcinilor ei. In acela§i timp. aproape s-a triplat. printre acestea numarandu-se: independenta economica §i libertatea personala. fie al dezaprobarii. deoarece se tern de pierderea unei parti din “puterea” lor in cadrul cuplului. precum §i aparitia unui sir de responsabilitati parentale fa^a de ace§tia.U. supusa sotului §i societatii. cuplurile fara descendenti erau putin frecvente §i.). un model spre cate se orienteaza o parte semnificativa a populatiei tinere. in linii generale. Vom incerca in continuare sa prezentam. in mod obi§nuit. . Acum parintii traiesc mai mult pentru ei §i mai putin pentru realizarea in viata a copiilor lor. Cauzele extinderii fenomenului de celibat sunt atat de natura obiectiva. deci aceasta functie nu se poate manifesta.A. cum ar fi: sentimentul de frustrare in raport cu colegii. in parte impusa. Totusi.1978 numarul persoanelor in varsta de la 14-34 ani. sentimentul izolarii si abandonului. Ele nu satisfac sarcini semnificative ale familiei. De exemplu. deoarece aceasta le ingreuiaza continuarea carierei profesionale.U. Barbatii divortati sunt in mai mare masura dispusj sa-sj transforme celibatul intr-o casatorie. varietatea §i schimbarea. cuplurile fara descendenti nu asigura reproducerea biologica. Franta etc.renuntand la pozitia de gospodina casnica.). Deci. cauze de ordin psiho-relational (lipsa unor aptitudini pentru parteneriat. Ponderea cea mai ridicata a familiilor fara copii este intalnita la cuplurile urbane §i la care sotia urmeaza o cariera profesionala. Singly. care considers ca barbatii evita femeile prea instruite. El a crescut foarte mult in ultima vreme. O explicate a acestui fapt o ofera F. Germania. Aceste sanse sant mai scazute pentru barbatii cu studii superioare decat pentru muncitori. Comparativ cu familia nucleara. emanciparea femeii . complexe de inferioritate etc. Astfel. Acest nou concept se refera la noile tipuri de familii (tot mai frecvente in ultimii ani in lume). caracterizandu-se prin deficit de structure. dar recasatorirea femeii divortate ramane mai putin frecventa decat cea a barbatilor. Printre motivele ce determina aceasta mutatie a familiei pot fi specificate: dorinta partenerilor de a fi independenti in rela^ia lor fata de copii. care marcheaza mutatia de la “familia axata pe copii” la “familia axata pe adulti”. psihotraume. unele tipuri constitutive ale familiei. Consecintele celibatului sunt multiple sj complexe. cauze de ordin material (constrangeri economice. Printre cauzele de natura obiectiva ar putea fi: cauze de ordin sexual (impotenta sexuala. in timp ce femeile intelectuale evita casatoria. pe cand pentru femeile care au o diploma. accentul pus pe realizarea profesionala. statistic procentul acestor familii variind intre 10 . pentru ca acest model de menaj se caracterizeaza prin lipsa urmasilor. cunoscutii sau rudele care i§i au familiile lor. Cuplurile fara descendenti comporta o serie de particularitati. la particularitatile si disfunctiile acestora. o serie de avantaje fac preferabil celibatul. ceea ce ii face sa extinda pe durata a cat mai multor ani posibili absenta unui copii in familie. sentimentul de culpabilitate fata de sine si fata de societate. ceea ce poate antrena dezechilibre demografice pe termen lung. §ansele de a deveni celibatar dupa 35 de ani sunt mai mari.). intre anii 1970 .A. celibatul se confunda cu o serie de probleme de ordin psihologic sj social. datorita faptului ca celibatarul acorda o importanta deosebita varietatii si schimbarilor. Celibatul reprezinta un model de menaj in care individualitatea se afirmd in deplind libertate. La prima vedere. In primul rand. care traiau singure. In societatea moderna. stari depresive. sentiment ce se aecentuiaza odata cu inaintarea in varsta. se pare ca multe femei au renuntat si la maternitate.. data fiind absenta descendentilor. In societatea traditionala.

ceea ce poate conduce consecutiv la unele dificultati in continuarea invataturii si formarea pentru viitoarea profesie. in loc sa-i supuna unui permanent conflict in familie. este ulterior regretata). fie de la constientizarea faptului ca uniunea libera este un mod mai economic. In acela§i timp. acest “stil de viata”. fie de la dorinta unei relatii intime emotionale nesubordonate vreunui contract legal. Dar nu pot fi ignorate frustarile si neimplinirile generate de lipsa copiilor ( lipsa care. dezinteresul fata de functia reproductive. aceste particularitati vizand in special redimensionarea functiilor pe care ar trebui sa le indeplineasca. daca in trecut se considera ca familiile cu casatorii nereusite trebuie sa ramana impreuna de dragul copiilor. sunt factori care impiedica manifestarea si exercitarea lor. Cercetarile recente au demonstrat ca familia clasica. un mod de a trdi impreuna al cuplurilor heterosexuale. ceea ce limiteaza pentru ei posibilitatea de a intalni persoana cea mai potrivita. parintele ramas cu copiii nu mai poate realiza la un nivel optim functiile pe care societatea le atribuie institutiei familiale. a adoppei realizate de catre o persoana singurd sau a cresterii copiilor in afara casatoriei. ce se manifesta o importanta perioada de timp §i deseori are urmari nefaste mai ales asupra femeii. fie in urma decesului unui parinte.maximalizarea acestor functii ofera deplina satisfactie cuplului. Astfel. in prezent multi cred ca este mai bine pentru copii daca parintii se despart. complicatiile legale. din care fac parte doi parinti. coabitarea juvenila poate fi in beneficiul barbatului §i mai putin al femeii. Functia economics este poate elementul eel mai . atat de caracteristice intalnirilor conventionale §i curtoaziei. functia sexuala si cea reproductive sunt minimalizate. in esenta. Pe de alta parte. Popularitatea unei astfel de relatii are la baza o multitudine de cauze ce pleaca. Preferinta pentru concubinaj a devenit atat de frecventa. Familiile monoparentale se refera la menajele formate dintr-un singur pdrinte si copiii acestuia. Uneori. mentalitajile fund acelea ce au sustinut diversele pareri contradictorii. angajand implicarea afectiva plenara. o mai mare autodeschidere si sentimente mai intense de intimitate. rezultat din asocierea resurselor economice. in acelasi timp. s-a putut realiza mai u§or ruptura fa^a de comunitate. Nu se deosebeste foarte mult de familia nucleara. bazata pe familia extinsa. care se vede in ipostaza unei vieti lipsite de griji. in societatea moderna. negand aspectul institutional al relatiei §i exaltandu-1 pe eel al libertatii si plenaritatii de manifestare. dezvoltarea deprinderilor interpersonale si increderea in construirea unor relatii stranse. Concubinajul (uniunea libera) reprezintd un model de asociere. investirea emotionala inegala poate antrena unele tensiuni §i “raniri” narcisice pentru partenerul ce a investit mai multe emotii in aceasta relatie. aceasta “formula” evitand bruiajele §i parazitarile. avantajele ce au dus la angajarea frecventa a tinerilor in acest mod de convetuire? Majoritatea speciali§tilor insista asupra urmatoarelor avantaje: o satisfactie sexuala crescuta. decat una bantuita de certuri si probleme. voit sau nu. Majoritatea psiho-sociologilor conchid. Optiunea pentru concubinaj incearca sa satisfaca prin conjugare nevoia de dependents §i identificare cu cea de autonomic. societatea traditionala. care sunt posibile in coabitare mai mult decat in orice relatie amoroasa. Care ar fi. datorita generalizarii familiei nucleare (formata din ambii parinti §i copii). comparativ cu Cuplurile de indragosti^i care nu coabiteaza. Cu alte cuvinte. Familia monoparentala prezinta o serie de particularitati fata de tipul clasic complet de familie. deoarece separarea fizica dintre soti si greutatea parintelui ramas cu copiii in a-si gasi un partener care sa-i accepte situatia data. concubinajul implica §i un §ir de dezavantaje semnificative. Multi tineri se angajeaza in coabitare dupa ce au consumat un numar relativ restrans de intalniri sau contacte interpersonale. pe masura satisfactiei mutuale si a nevoilor autentice de a fi impreuna. totusi. la o restrangere semnificativa a satisfacerii nevoilor proprii etc. mai placut si mai confortabil de a trai impreuna. dezaproba monoparentalitatea §i incuraja tendintele de stigmatizare §i etichetare fata de cei ce alegeau. Cu alte cuvinte. constand in asigurarea sarcinilor domestice. ca este mai indicata pentru copil o familie monoparentala. De aceea. o mai mare posibilitate de a se intelege pe ei insisj. perpetuarea rolului traditional al femeii. in afara institutiei casatoriei. De exemplu. o posibilitate crescuta de realizare a compatibilitatii si o familiarizare cu modurile diverse in care partenerii reactioneaza intr-o varietate de situajii. inflacarate si pasionale. printre care: limitarea prematura a experientei “intalnirilor”. incat a zdruncinat destul de semnificativ atitudinile sociale steriotipe care nu acceptau acest mod de convetuire. De-a lungul timpului au existat mai multe conceptii privind functionalitatea acestui tip de familie. menaje ce pot apare fie in urma divortului sau abandonului familial. de cele mai multe ori. La acestea se adauga si satisfacerea trebuintelor sexuale la un nivel superior. schimbandu-se sj viziunea asupra acestui tip de menaj. a fost inlocuita conceptia potrivit careia este dezavantajos pentru copii sa fie crescuti doar de mama sau doar de tati. un nivel de trai mai ridicat. deoarece realizeaza majoritatea functiilor si se confrunta cu aceleasi probleme cu care se confrunta cuplurile casatorite. nu este atat de importanta pentru cresterea copiilor pe cat s-a crezut pina acum.

daca plecam de la faptul ca aceasta forma de casatorie reduce stresul cotidian. pentru copii recasatorirea parintelui creeaza cateva probleme reale. in care partenerii au mai fast casdtoriti si au descendenti Din mariajele anterioare. dar de multe ori nici nu au constiinta necesitatii actiunilor educative. Principalele probleme cu care se confrunta mamele singure ar fi: ele se pot astepta la experienta dificultatilor financiare.vizibil care influenteaza viata familiilor monoparentale. deseori. Prin acest tip de casatorie. de obicei. din perspectiva functionalitatii si viabilitatii. In ceea ce priveste viata personala. ceea ce voaleaza barierele dintre adult si copil. Problemele familiei comasate fin de specificul relatiei din sistemul familiei structurate dupa recasatorire. procesul instructiv-educativ al familiei. Ea se suprapune peste valorile si stilul de viata al concubinajului. iar legalitatea si institutionalitatea il apara de stigmatele si etichetarile ce-1 pot inconjura. fiind discreti in comportamentul lor. datorita faptului ca isi asuma sarcini nespecifice rolului ei de femeie. daca aceasta este in interesul fiecaruia si al cuplului ca intreg. care este nevoit sa-si dezvolte maturitatea in devans. cum ar fi urmatoarele: . Adeseori. deseori nefiind pregatit s-o faca. Schimband principiile unei casatorii traditionale clasice. Insa nu trebuie ignorat faptul ca si familiile complete se implica din ce in ce mai putin in procesul de socializare. Datorita implicarii lor emotionale in raportul cu copiii. de studiu. condusa de tati. cei mai multi dintre barbatii. inlocuire datorata atat unor cauze obiective cat si subiective . in acelasi timp. deseori devenind un suport economic pentru aceste familii. Totusi. la acestia adaugandu-se. Majoritatea parintilor singuri sunt femei.copilul se confrunta cu situatia de “a-si imparti “afectiv parintele cu noul sot al acestuia. este de la sine inteles ca familia comasata se confrunta cu o multitudine de probleme. Lipsa unui parinte are repercusiuni negative. care ii cer eforturi suplimentare. De asemenea. tatisinguri nu isi fac imediat planuri de recasatorire pentru viitorul apropiat. Familia monoparentala. parintii vitregi au un comportament neadecvat fata de copiii vitregi. caruia ii suntem supusi inevitabil cu totii. cat si de solidaritatea conjugala §i filiala. Participarea lor la evenimentele sportive e mai redusa. Casatoria deschisa face loc posibilitatii de schimbare a partenerului. se implica. . ele nu pot obtine performante in indeplinirea sarcinilor de la serviciu. plecand de la lipsa afectiunii si ajungand la realizarea unei socialized si integrari firesti a viitorilor adolescenti. O situatie aparte implica functia de socializare. se schimba manierele in relatiile cu copiii. §i aceasta din cauza ca sistemul scolar inlocuieste. dar. Ei dispun de o mai mare libertate financiara decat mamele singure.parintii nu mai asigura transmiterea de cunostinte specializate copiilor lor. in ultimii ani ea a devenit mult mai frecventa si procesul este in ascensiune. ea ridica multe “capcane psihologice” legate atat de socializarea copiilor. de riscul repetarii anumitor erori din mariajele anterioare si de relatiile cu exconsortii. persoana are o libertate pe care altfel nu o avea. costul ridicat al vietii antrenand eforturi deosebite din partea parintelui ramas cu copiii. Casatoria deschisd este un model de convietuire aflat intre concubinaj si familia nucleara. . Familiile reconstituite sau comasate reprezinta modele de convietuire.copilul se poate teme de o modificare a regulilor in noua familie. In aceste conditii. Cu toate acestea. cuplul conjugal redevine cuplu. constituie o minoritate in cadrul acestui tip de familie. dupa terminarea divortului. mai putin in sarcinile domestice. casatoria deschisa ridica si unele semne de intrebare privind sensul fidelitatii mutuale si al nivelurilor de acceptare a evenimentelor infidelitatii comise in numele “progresului” ambilor parteneri. Problema poate fi special dificila pentru baietii care au o atitudine inalt posesiva si protectiva fata de mama lor divortata §i recasatorita. evitand activitatile sociale care implica prezenta unor cupluri casatorite. ceea ce este . complexe si dificile. apare un “declin” al experientei lor in activitatile sociale. barbatii tati-singuri dispun de o educatie mai completa decat femeile in aceasta situatie. iar ca urmare mai putin este afectat rolul lor de baza. dar creste implicatia in activitati politice. iar in multe cazuri mama isi imparte rolul parental cu Primul nascut. in mare masura. poate schimba ceea ce crede de cuviinta. nu numai ca nu dispun de timpul necesar realizarii procesului instructiveducativ. descendenti comuni. nu le mai pot satisface nevoia de instruire la standardele exigentelor actuale. se aseamana cu familia nucleara prin oficializare si structura. copiii. In general. poate visa ca viitorul ii va aduce partenerul dorit in locul celui care se plafoneaza in cotidian. Cuplul reconstituit reuneste astfel copii din mai multe uniuni familiale. Putine dintre mamele divortate incredinteaza custodia copiilor tatalui. Constientizarea acestui stil de viata poate avea efecte benefice asupra indivizilor. Pe de alta parte. o idee si o asteptare realista. mai ales legat de atitudinile si relatiile acestora cu parintii naturali. poate decide singura intr-o lume care o obliga sa adopte anumite comportamente. provocandu-1 in felul acesta si pe celalalt sa se schimbe.

din diferite motive: se teme ca nu va fi acceptat de copilul partenerului de viata. conflicte. familia reorganizata isi poate pune problema propriilor descendenti mult mai usor. . familia restructurata nu este o familie normala. insa acopera o arie mai intinsa de configuratii. transformindu-i pe parteneri. Un lucru inss este cert: proliferarea familiei restructurate justifica utilitatea acesteia. cat si puncte distincte.3. daca se simte atras sau iubeste parintele vitreg. mai ales daca acesta i§i valorizeaza excesiv de mult parintele pierdut. cea de solidaritate si cea sexuala. Studiile facute asupra acestor familii au aratat ca. mai ales in conditiile in care partenerii nu au copii din mariajele anterioare sau atunci cand unul dintre ei se afla la prima casatorie. In general. Mai mult decat atat. decat familiile reconstituite. pina la acea varsta. falsificate. Ele sunt identice . multi dintre acestia reusesc sa ajunga la un mod de viata satisiacator. ele accentuiaza functia de solidaritate. De aceea. in cazul familiei reconstituite.desi foarte diferite . societatea care a determinat modificarea familiei nucleare.au in esenta un punct comun: nici una nu indeplineste toate functiile atribuite In mod clasic institutiei familiei.va duce la tensiuni. din perspectiva indeplinirii functiilor. statistic putine fiind cazurile in care familiile reconstituite nu au probleme materiale. fie acelea in care doar un partener a mai cunoscut experienta unei relatii legal constituite. din punct de vedere statistic. nu are argumente cu ajutorul carora sa sustins contrariul si sa condamne nefunctionalitatea sau anormalitatea familiei restructurate. contribuind la structurarea noului sistem familial si chiar la fericirea noii c&satorii.. o pierdere si o indepsrtare de sine. Printre posibilile explicatii ale aparitiei familiei reconstituite ar fi acelea legate de “nevoia de celalalt”. Doar o pasiune puternica pentru partener si/sau o protectie materials §i afectiva ar putea justifica unirea a doua configuratii monoparentale. ar fi ramas singuri. Din perspectiva functionala. frustrari. putini oameni ar accepta sa satisfaca doleantele copilului vitreg. in caz contrar.copilul poate resimti din partea parintelui vitreg.copilul se poate invinovati. fara copii. cei doi factori nu actioneaza conjugat.copilul trebuie sa renunte la visul sau de a-si revedea parintii impreuna. Cu alte cuvinte. de nevoia de dragoste §i solidaritate. nu vrea sa intervina peste modul de socializare al partenerului. La fel de dificil ar fi sa afirmsm ca. nu are timp necesar socializarii. deoarece s-ar simti simultan neloial fata de parintele necustodial (care poate fi in postura de vizitator de drept). Experiment* neofamiliale §i “simulacre” ale familiei actuate Reasezarea si modificarea rolurilor bsrbatilor si femeilor In conjuncturile sociale psihosociopatogene conduc la interactiuni modificate intre sexe care reflects distorsiuni ale asteptarilor mutuale. familia restructurata se caracterizeaza printr-o functionalitate controversata. privand necesitatile propriului copii. De cele mai multe ori insa. E greu de spus daca aceasta situatie induce efecte pozitive sau negative. . in doua fiinte ce-si descstuseazs mutual o perpetua criza de identitate. care au la baza componente afectiv-emotionale vor fi nevoite sa faca fata cu greu dificultatilor economice la care vor fi supuse.. moduri de a face si gandi cu care s-a deprins sau care erau tolerate de parintele natural. modul de disciplinare pentru comportamente. Familiile reorganizate sunt mai dinamice si. indiferent de cauzele care le-au generat. iar familiile reconstituite ce isi au temeiul doar pe ratiuni economice vor neglija latura afectiva. cand banii sunt insuficienti. bantuite de greutati socioeconomice. Familiile reorganizate se aseamana cu cele reconstituite. latura economica este foarte mult afectata. toate configuratiile . In ceea ce priveste functia reproductiva. Astfel. si aceasta nu-i u§or de facut. ceea ce . el poate avea tendinta sa-si creasca ostilitatea fata de parintele vitreg.in timp . 3. fiecare parte tinde sa-i acorde mai multa atentie propriului copii. Dupa cum am incercat sa evidentiem cu ajutorul descrierilor facute. ceea ce inseamna ca acest tip de familie raspunde eel mai bine actualei relatii sociale. exalta competitii. De cele mai multe ori socializarea nu se deosebeste prea mult de aceea intalnita in cazul monoparentalitatii. care apare mai apropiata de cea caracteristica familiei nucleare. eel Putin in prima parte a existentei lor. Desi obstacolele relatiei parinte-copil vitreg sunt reale. sunt mult mai frecvente decat cele reconstituite.. peste conduita si sistemul sau de valori care au ghidat. fie acelea in care unul dintre parteneri are descendenti din mariajele anterioare. . ii face sa treaca impreuna peste greutati le in fata carora. Elementele divirgente apar in cadrul functiei economice. familiile reconstituite. In consecinta. daca avem in vedere functia de socializare. comportamentul copilului. insa. in general. cele doua tipuri de familii au atat puncte comune. ostilitati si cereri nenaturale. din colaboratori complementari. fiecare configuratie tinde sa maximalizeze unele functii si sa minimalizeze altele sau chiar sa le ignore. Se numeste familie reorganizata. Astfel. Solidaritatea ii uneste. asemanator sau diferit. fie configuratiile alcatuite din doi parteneri divortati sau vaduvi.

pe baza unor intelegeri cu caracter material. aparenta a rolului conjugal-parental. atat ca sot.mai ales eu”. de obicei economice si sociale. conflicte. ca unitate de decizie si actiune separats. tutelat de cuplul de parinti ( socri ).formula „ sexul impreuna. dar nu si la luarea deciziilor financiare etc. Aceasta formula de casatorie se intalneste frecvent in cuplurile cu relatii intensiv-conflictuale cronice si consts in adoptarea si exercitarea incomplete a rolurilor maritale de catre unul sau ambii soti.dependente).vetile paralele” constitute forma de manifestare cea mai grava a psiho-sociopatologiei maritale si consta in adoptarea si exercitarea falsa. .formula „ sexul partial impreuna. Unele simulacre ale familiei. Adoptarea si exercitarea incomplets a rolului conjugal . sexul separat”.sexuale ). ele pot greva buna functionalitate a noii familii nucleare si dezvoltarea armonioass a copiilor acestora. in pseudocssnicie nu poate fi vorba de afectiune mutuala. rivalitati si violente cu impact negativ in socializarea copiilor si adesea in starea de sanatate psihica a tuturor. relatiile lor. imature. copiii . Asa de exemplu. in ciuda modificarilor si alterdrilor de esentd. Dacs in tipurile de disfunctii ale structurilor prezentate anterior sentimentul iubirii persista in forme contorsionate. casa si copiii .formula „ casa si copiii impreuna . Alcoolizmul si gelozia in contextul infidelitatii. care sunt inlocuite sub aspectul exercitarii rolului parental si uneori casnico-menager si administrativ . distractiile . unul dintre soti este implicat partial in viata familiala. §i daca eel mai frecvent persoanele implicate in asemenea formule de viata nu prezints o patologie individuals semnificativa. intr-o lume in care pierderea si cautarea identitatii de sine bantuie si ravaseste fiinta. grupuri de persoane mai in varsta care se aduna pentru a imparti cheltuielile ( si uneori relatiile . conflicte acute.organizatoric de catre bunici ( parinti -socri). Exista casatorii pe baza de contract. In cadrul acestor variante si ale altora posibile se contureaza diverse structuri de cuplu disfunctional. este impiedicat practic In autodezvoltarea sa ca unitate independents.adult” deja cristalizat. Un alt motiv care mentine cssatoria aparenta il constituie aparenta copiilor.parental conduce la o deteriorare treptats a relatiei conjugate. il constituie problema locuintei si a investitiilor materiale comune. Cuplul-copil. isi poate exercita partial functiile parentale (asigura suport financiar. O alta variants a casatoriei cu roluri maritale incomplet exercitate o constituie situatia unor cupluri ( imatur . Semicasnicia este un experiment neofamilial. cand partinerii pretind ca „ s-au iubit si s-au inteles”. .mai mult tu. Cuplul tanar devene in acest caz un „cuplu copil” al unui „cuplu . adoptand roluri simultane de autonomic intra si extraconjugala. Implicatiile educationale privind prevenire”a si impiedicarea unor astfel de erori sunt deosebite.separat”. precum si pastrarea aparenta a unor statute oficiale si de varsta avantajate de formula casatoriei. ci doar de un sistem de interese reciproce. care determina in anumite situatii optiunea unor indivizi de oficializare a casatoriei. efectuate intr-o perioada initials. lipsurile financiare si dezordinea in programul de viata sunt frecvent asociate. experimenteazs sau sunt in cautarea unor noi stiluri de viata. comune. §i chiar dacs in intentii interventiile psrintilor-bunici sunt pozitive. coexists ca niciodata pins acum. exercitand asupra celor din jur ( in special tineri ) influence nocive si . O serie de variante ale semicasniciei pot fi urmatoarele: . Aceasta influenteazs asupra gradului de maturizare si responsabilizare in adoptarea adecvata a rolului parental-conjugal si alimenteazs frustratii. care pericliteazd in fond continuitatea acesteia prin degradarea semnificativa a complexului interrelational marital.. dramatice. sunt profund marcate psiho-socio-patologic. El poate fi angajat simultan intr-o relatie adulterina. cat si ca parinte. casatorii in serie. prejudiciind atat personalitstile consortilor §i ale copiilor lor. casa numai tu. distractiile partial impreuna. cat si finalitstile sociale ale familiei in general. Natiunile avansate din punct de vedere tehnic sunt brazdate astazi de o uimitoare gama de tipuri de familie: casatorii homosexuale. Elementul prin care se justifies mentinerea oficiala a casatoriei. banii .mai ales tu. conglomerate de familii si o varietate de structuri intime. neglijand insa total suportul emotional necesar copiilor) sau poate participa la exercitarea in comun al menajului.Osciland intre teama de singuratate si nevoia de asociere. avdnd ca scop prelungirea casatoriei din punct de vedere legal. inclusiv cele conjugale. Astfel de casstorii aparente sunt de obicei realizate sub influenta sau hotararea unor terti ( psrinti). multi oameni dezamagiti sau doar incercati de viats. uneori cu consecinte psihopatogene pentru Intreg sistemul familiei. situatii care persista totusi in conditiile societatii contemporane. grupari tribale in anumite minoritati etnice si multe altele. evitand sau abuzand de partenerul conjugal. intre confuzie si csutare de sens. la o ssrscie si degradare a esentei sale de relatii bio-psiho-sociale. forme distorsionate de convietuire vor fi urmarite in continuare. Pseudocasnicia sau .

Adeptii grupurilor comunitare familiale isi confera astfel iluzia unei pretinse libertsti individuate si autenticitati. in mod ocazional. ritmat) desemneaza un schimb voluntar si temporar intre perechi. raliindu-se la atitudinile altor . Dar. morale si religioase perimate. in scop sexual. fie prin aderarea la principii educative. sunt: “miscarea feminists” §i “miscarea pentru aprobarea si recunoasterea drepturilor populatiei minoritare homosexuale”. Intr-o viata moderna. nu mai putin. ca o replica §i o formula de protest la adresa “restrictiilor intru fidelitate si ipocriziei din familia strict monogama”. Astfel comunitatea homosexualilor se concentreaza adesea in jurul barurilor. Comunitatile si “mariajele” de homosexuali. Swingers (swinging . plecand de la ideea cs mariajul monogam induce de la bun inceput “o castrare psihologics sj sexuala a sotilor” prin respectarea fidelitstii. Grupul comunitar sexual. O minoritate de homosexuali traie§te in “mariaje heterosexuale” pentru o anumita perioada. . Acest nou sistem de convetuire comunitara. in tarile latino-americane etc. lezati in dezvoltarea lor emotionala si sexuala. ridica tot atatea probleme.cea a “comunitatii sexuale in grup”. apreciindu-se ca lesbianismul §i maternitatea sunt notiuni care nu neaparat se exclud reciproc.72 In ceea ce priveste implicatiile fidelitatii conjugale impuse si a coeziunii celulei familiale in dezvoltarea armonioasa a copiilor. tachinarile. cu o diversitate de partineri. intrucat “schimbarile” raman superficiale sau limitate la “flame emotionale” ce se sting la fel de repede cum s-au aprins. Multe ora§e mari ale lumii ofera o serie de facilitati homosexualilor in a se intalni si trai impreuna. Ironiile. “tinerii furiosi” isi cauta o noua mistica . o sursa de grave dificultati. persiflate de adeptii grupurilor comunitare. si nici problemele relative la repartitia sarcinilor.in limba engleza oscilant. de asemenea. insamantare artificiala de la un donator necunoscut. majoritatea practicand contactele sexuale impersonale. credintele.”zone”. bailor publice si teatrelor special destinate acestora. multi dintre ei avind copii in acel mariaj. fie De teama opiniei publice. in care aceasta orientare a sexualitatii a fost dintotdeauna acceptata (de exemplu in Filipine. pe care il cauta unele cupluri moderne. iar copiii lor ar putea de asemenea fi supusi molestarilor. Atitudinile sociale fata de homosexualitate sunt diverse. devenind ei insisi homosexuali. Dar ea este. la care aspira fiecare persoana. In special asa-numitele “comunitati deschise” oricarui nou-venit nu sunt de natura sa satisfaca nevoia de confort afectiv. oricum. contact sexual in timpul unei casatorii sau relatie heterosexuals doar in scop procreativ. pe cat pretinde sau doreste sa rezolve. homosexualii (in special barbati) sunt mai putin orientati spre “cuplu”. rejectia sunt principalele comportamente si atitudini sociale la care ei vor fi expu§i. Grupul minoritar al homosexualilor. unele tari europene (Olanda) tolereaza homosexualitatea si chiar au legalizat mariajul homosexual. Si oricat de entuzia§ti ar fi adeptii grupurilor comunitare. Dupa anii 60 . noul stil de viata familiala nu previne intotdeauna imixtiunea subversiva a geloziei in raporturile sexuale. dar de cele mai multe ori descurajante si dezaprobatoare in directs legatura. care cultiva anonimatul si superficialitatea. “Schimbul” se produce intre doua persoane sau mai multe cupluri si.contribuid astfel la discreditarea institutiei casatoriei. ele sunt. suportul legal al coabitarii sau “casatoriei” §i limitarile procreative tind sa fie pe termen scurt si nonmonogame. poate fi inclusa in grup si o persoana fara partener (de obicei-o femeie). caldura si atentie. Notiunea homosexual desemneazs preferinta pentru persoane de acelasi sex. Aceste familii ofera modele comportamentele pseudomaritale. criticile. exista riscul ca ace§ti copii cu mame lesbiene sa fie traumatizati sau stigmatizati de societate sau de colegii §i prietenii lor. Femeile lesbiene pot deveni mame prin diverse modalitati: adoptie. doua schimbsri de atitudine si comportament care au generat doua “miscari” cu implicatii socio-politice. tinde ss-si circumscrie in prezent o noua subcultura comunitara. adeseori tribunalele au avut o atitudine discriminativa in ceea ce priveste acordarea custodiei copiilor acestor categorii de mame. in special barbati.70. relatiile lor. Cand o pereehe de homosexuali se hotara§te sa coabiteze. pretinzand ca “nu exista parinte bun” in conditiile in care intreaga lui gandire este reflexul familiei monogame in care el traieste. Dupa ami 80 s-a conturat o tendinta de corectare a acestei viziuni. combinatiile “schimburilor” sexuale au loc cu consimtamantul deplin al tuturor partilor implicate. aceasta “neoformatie” familiala spera sa satisfaca nevoia de comunicare.). Cu toate acestea. normele religioase si socioculturale. cu consecinte importante privind constituirea atitudinilor antifamiliale. durabil. Totusi. Spre deosebire de heterosexuali. Aceasta situatie naste o serie de probleme cu privire la evolutia §i maturizarea psihologica a copilului. In contextul prefacerilor sociale mai largi din ultimele decenii. cluburilor. Pornind de la premisa ca mamele lesbiene ar fi instabile din punct de vedere emotional.

traditionalitatea are ca atribute esentiale. grupuri de fete si baieti care isi ofera serviciile sexuale denota deruta si demonstreaza ca de-a lungul vremii a disparut conceptia de sacru. republicii. S-a modificat si componenta privind pregatirea profesionala a descendentilor. au legaturi slabe sau absente cu parintii. nu numai la un dinamism social necunoscut inainte. Sentimentul de insecuritate pe care l-ar fi generat asumarea unui asemenea oprobiu. dar informatiile detinute sunt extrem de reduse. dimpotriva. cuplul familial fiind interesat mai mult de satisfacerea propriilor interese si mai putin de realizarea functiilor pe care societatea le atribuie institutiei familiale. “S-au sters din minte aspectele de vrajitorie §i de misticism §i a diminuat treptat ideea de virtute §i caracter. Casatorii in serie. rigiditatea. asa incat este preferabil “schimbul” de perechi. desi legislatia nationala cu privire la invatamint declara ca invatamantul in Republica Moldova este gratuit. Familia poate deci sa-si regleze in mare masura singura functiile interne. efectuate in S. este perspectiva lor asupra intimitatii. ca au un nivel de educatie in general mediu. Ce se ofera in loc? Numai timpul ne-o va spune. Ceea ce e discutabil sub aspectul motivatiilor si “filozofiei” de viata a acestor persoane. numarul mare de institutii de invatamint private si platile exagerat de mari in comparatie cu veniturile din familii limiteaza accesul la invatatura a copiilor din familiile numeroase. comunitatii. Multi swingers incep printr-un aranjament de doua cupluri §i . individul a pierdut un mediu securizant. aparitia sistemului de “swingers”. in care investitia emotionala este foarte redusa sau absenta. reducerea functiei economice a familiei au creat un element de Insecuritate. In schimb. facea preferabil conformismul. au redus posibilitatile de identificare a generatiilor tinere cu cele mature.A. Transmiterea ocupatiilor de la parinti la copii se intalneste tot mai rar. mai ales. In ceia ce prive§te latura financiara. in timpul careia se practica progresiv o serie de schimburi sexuale.Swingers utilizeaza doua forme de “schimb”. Libertatea crescuta. prin familie. familia contemporana este caracterizata printr-un buget dezechilibrat. Situatiei materiale precare a unei parti semnificative a populatiei i se adaoga lipsa unei modalitati viabile de protectie sociala a familiilor defavorizate socio- . Prin urmare. Altii. Intr-o a doua forma. Familia nu mai este o unitate productiva autosuficienta. i§i asigura reproductia. multiple relatii sexuale cu diversi parteneri. au varste diverse. care adopta un stil atat de neobisnuit de viata? Studiile.” 3.. dar §i la cerinta de a raspunde acestui mediu cu o mai mare responsabilitate. doua cupluri petrec o seara linistita impreuna. Familia traditionala era supusa unei presiuni externe din partea mediului social care. sunt predominant de rasa alba. In prima. au aparut probleme de adaptare a indivizilor la o societate in continua transformare. Devierea de la aceste norme era sanctionata prin oprobiu social. Atributele esentiale ale modernitdtii au devenit:flexibilitatea. respectiv cupluri care isi schimba partenerii si se angajeaza in activitati uneori aproape de promiscuitate. devin membrii unui “grup secret”. de altar. mai tirziu. dezvolta o adevarata tendinta de “profesionalizare” in acest sens. Dupa experienta initials a intalnirii cu alt cuplu. platita cu un sentiment al insecuritatii. intrucat atitudinea lor este din ce in ce mai prudenta si discreta. in timpul careia “schimbarea” perechii inlocuieste de fapt relatiile sexuale. S-a creat o mobilitate familiala cu continut anomic. prin planning familial sau prin alegerea celibatului. au sporit conflictul intre generatii. scopurile unei familii erau strict reglementate de normele unanim acceptate ale colectivitatii. datorat surselor sporadice de venit si/sau cheltuielilor exagerate intr-o anumita directie (de obicei pentru alimentatie si plata serviciilor comunale). conservatorismul. membrii ei fund dependenti de veniturile castigate in afara gospodariei. ei sustin ca sexul extramarital este blamabil. treptat. intrucat antreneaza minciuna si deceptia partenerului.U.modernitate. Cine sunt de fapt acesti oameni. Schimbari si tendinte in structura si functiile familiei in fara Noastra In cele ce urmeaza vom incerca sa privim familia din republica noastra §i functionalitatea ei pe axa traditionalitate . Urbanizarea. unele cupluri renunta definitiv la acest experiment. S-au redimensionat componentele functiei economice. i-au impus eforturi sporite de adaptare. atat in ceia ce priveste producerea de bunuri. Deciziile. ce a modificat societatea contemporana din sistemul traditional. Indivizii au gasit modalitati proprii de adaptare la acest tip de societate. individualismul. cu religia si se plaseaza in afara conventiilor sociale. arata ca in general ei provin din clasele medii si inalte ale societatii. Osciland intre duplicitate §i falsa coerenta morala. de supranatural. un numar de cupluri se intrunesc pentru o petrecere. cat si in administrarea bugetului de venituri si cheltuieli.4. imobilismul. dinamismul. dar mai ales intre 35 §i 45 de ani. modul in care inteleg sa-si revitalizeze relatiile sexuale erodate. extinderea familiei nucleare. Familia si-a pierdut mult din caracterul ei de institute sociala. legata de o anumita conduita sexuala. Drept exemplu. Vom indica unele din avantajele si dezavantajele celor doua momente §i.

trebuie schimbat. Schimbam instalatii. Dar cat va rezista ea. riscam sa ramanem in urma si atunci. Cooperarea. Cristian Ciuperca. Aceste comenzi sociale au jacut ca valorile adoptate sa lase o marjd mai mare sau mai mica optiunii individuale. ea nu este doar o bariera reactionara si de moda veche si nu este nici doar rezultatul unor calcule economice. ca o alternative la aceste stiluri de viata. 310. de la varste din ce in ce mai timpurii. Schematic. aceasta trecere de pe axa traditionalitate-modernitate. nu avem decat alternativa schimbarii. colaboratori. Cercetarea familiei traditionale a reliefat ca valoarea focala a stilului sau de viata il constituie autoritatea. fiindca suntem innebuniti dupa schimbare. individul este mult mai activ.”. prieteni si parteneri de viata … Din perspectiva vietii familiale. in cea mai mare masura in interesul sau. scade numarul persoanelor apte de munca si creste numarul pensionarilor. pur si simplu. Psihologia relatiilor dintre sexe. oamenii au inceput sa se intrebe. scade natal itatea si creste mortal itatea (incepind cu anul 1999 sporul natural al populatiei este negativ). mutafii fi alternative. Dar nu trebuie ignorat faptul ca “in orice perioadd istorica. in viitorul apropiat. a varstnicilor asupra tinerilor. Datorita faptului ca majoritatea oamenilor sunt constienti de acest lucru. represiune. p. comunicare. Nu putem ignora cat de subreda ar deveni relatia conjugala.economic. valoarea focala ar fi individualitatea. daca merita sa incerce si altceva. Fie ele conjugale sau nu. in conditiile in care individul §i-ar privi propriul partener cu o detasare care merge pana la disolutie sau ruptura. Traim o epoca a schimbarii. ci doar le trece prin fdtrul propriei personalitati. Aproape toti incearca sa-si modifice stilul de via^a. ceia ce contribuie la perpetuarea starii de marginalitate in care se afla. insa comun pentru toti ar fi acela ca familia nu este doar unul dintre mai multe stiluri de viata. jard a tine seama “decat in mica masura” de interesele proprii. Daca libertatea de optiune individuald este mai mare. in conditiile in care satisfactiile sunt prea mici si eforturile devin tot mai mari? Ramane ca viata sa dea raspuns la aceste intrebari. Iar viata ne vorbeste in graiul cifrelor (vezi anuarele statistice editate de Departamentul Statisticii al Republicii Moldova) si ne spune ca in . in cele din urmd. conformism. iar daca nu ne adaptam la ea. creste numarul copiilor care parasesc casa si vagabondeaza sau cersesc etc. ceia ce i se potriveste in mai mare masura. De la o vreme. Ea este. Bucure§ti. Pentru ei a devenit mai importanta schimbarea. Ea este sustinuta de valori ca: egalitate. in conditiile in care copiii devin tot mai independenti in relatia lor cu parintii. conceptul de familie va trebui refacut. Termenul “valori familiale” poate avea pentru diferiti indivizi sensuri diferite. daca nu cumva este necesar sa se schimbe ceva in via|a lor si de unde trebuie inceputa aceasta schimbare. insingurare. Nu putem ignora cat de frageda ar deveni relatia parentala. oare? Cat timp isi vor asuma oamenii raspunderea pentru altii? Va mai merita acest efort. a fratilor mai mari asupra celor mai mici etc. individul poate fi privit mai mult ca o persoand care raspunde si se conformeazd acestor valori. aceste tendinte produc efecte dureros de negative. cu mai mult sau mai putin succes. noncomformism. Revenim la ideia de la care am plecat: oamenii experimenteaza stiluri de viata alternative. . in viitor. Acestea definesc un stil de viata al familiei ce consacra superioritatea parintilor asupra copiilor. El nu respinge valorile familiale. Multi nu-si mai pun intrebarea daca e bine ceia ce fac. Acum viteza cu care se desfasoara evenimentele este prea mare. presiunile economice si culturale nu au distrus inca familia. Editura Alternative. in sensul ca ceia ce intreprinde este. valorile familiale au rdspuns unor comenzi sociale. sustinuta de urmatoarele valori: competi$ie. ar arata ca in figura urmatoare: Ce importance are schema data pentru aceasta discutie? Este o intrebare ce aduce cu ea o multime de argumente in sustinerea ideii ca. 1997. Ea este sustinuta indeosebi de urmatoarele valori: ierarhie. casatoriei legitime. asumarea unei raspunderi. precum si la defavorizarea familiei. Plecand de la aceste considerente si analizand actualele tendinte. descendentei. adoptdnd. a barbatilor asupra femeilor.prezent familia din Republica Moldova se confrunta cu mari probleme: scade nuptialitatea si creste divortialitatea (un numar din ce in ce mai mare de cupluri coabiteaza fara a-si legaliza casatoria). In cazul in care libertatea de opinie individuald este mai mica. iar acest lucru devine posibil prin modificarea relatiilor interpersonale. Daca ceva nu merge. schimbare. Valorile familiei contemporane intemeiaza un stil de viata distinct de eel al familiei traditionale: autoritatii i se substituie ca valoare focala 74 Iolanda Mitrofan. Nu mai avem rabdarea societatii traditionale si nici perseverenta ei. pe cea a previziunii. putem aprecia ca. Tot mai multe persoane nu accepta ca o farm lie moderna sa fie guvernata de principii si valori traditionale. este mare numeral copiilor nascuti in afara Casatoriei (in 2000 acest numar era de 7567).

pentru ce politica familiale a unei tari este aceea care poate incuraja sau descuraja existenta familiei ca institutie.motiv pentru care religia si dreptul accepta poligamia . Ele variaza de la simpla mentalitate referitoare la familie (care se reflects in atftudinea statului fata de aceasta). Instructiunilor etc. 51. la cresterea varstei medii la casatorie. de disponibilul de buget si de prejudecatile coexistente aderente. deoarece anume din dualitatea relatiilor dintre familie si societate s-a nescut conceptul de “politica familiale”. asupra so^iei. precum si in art. in deosebi. trecuti printr-o multime de ani de studii. De aici si urmetoarea presupunere . cat si ale Codului familiei din 26. Am putea prelungi identificarea acestor schimberi si tendinte. de specializari si aprofundari. Costrangerile multiple se rasfrang. 49. 48: “Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului…”. Vorbesc desp e faptul ca in Republica Moldova se incearca solutionarea problemelor complexe cu care se confrunta familia in conditiile actuale . cind musulmanii isi propun ca ideal sa aiba noua copii . cu alte cuvinte are nevoie de un individ care s& puna accentul mai mult pe el insusi. ce vizeaza tema abordata.2000. Caci SIDA determine indivizii se fie mai prudenti si mai selectivi. Hotararilor de Guvern. doar tarile cu o populatie imbatranita si cele ale carui venit pe cap de locuitor este foarte mare sprijina cresterea natalitatii. cat si calitativ. De exemplu.10. Sa nu uitam ca societatea a dezvoltat un sistem imens prin care a preluat o mare parte din functiile familiei. dupa cum si multitudinea Legilor. Din aceasta perspective. de reguie. iar tabu-ul virginitatii va ramane o amintire. Sunt variate si gradele de elaborare a unor astfel de politici. atat cantitativ. pana la elaborarea unei politici stiintifice. Adoptate in ultimul deceniu.Este greu de crezut ca societatea nu va impiedica manifestarea tendinfelor negative. inse vom reveni la ideia ce stilul de viata este impus .va creste varsta mamei din perspectiva primei nasteri si se va micsora numerul mediu al copiilor in familie. tendinta fiind mai accentuate in cazul barbatilor. deturnat sau deformat de ambianta cotidiane. probabil. scopul unei atare politici este expansionist). sociale. Sa nu uitam ca . Sa nu uitam ca societatea are nevoie de indivizi cat mai pregatiti. psihologice. Atat prevederile Constitutiei. si aceasta pentru ca perioada 6-14 ani a copilului este una de presiuni economice. Iar multimea contactelor interpersonale la care te obliga societatea contemporana va face ca numarul partenerilor sa creasca. Tot mai multi indivizi au inceput se constientizeze faptul ce. dar viguroase. vizand promovarea si ocrotirea familiei. nasterea primului copil aduce cu sine si multe dificultati si tulburari emotionale in cuplul taner. orice incurajare a natalitatii produce efecte asupra economiei. ei Presupuneau realizarea unei populatii putin numeroase. Practica demonstreaza ca societatea a constientizat faptul ca fenomenele si faptele realitatii sociale au avansat intratata. Regulamentelor. 50. §i aceasta va duce. Constitutia Republicii Moldova consacra direct ocrotirea familiei in art. Motivatiile politicilor familiale sunt variate (spre exemplu: atunci cind spartanii aruncau in prapastie copiii firavi si nesenetosi. eel putin la origine. incat orice intoarcere in trecut este de neconceput. sistem ce nu trebuie sa-si piarda vitalitatea.din perspectiva cresterii varstei la casatorie -primul contact sexual va avea loc mai devreme. in schimb.este evident.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful