Turism rural Comuna Ciocăneşti-Bucovina

Studentă: Cîmpanu Adriana

Cluj-Napoca 2010

1

Dragos Voda. Cele mai multe familii din localitate poarta numele de Ciocan. de la doamna sa Ana. Cine calca pe aceste meleaguri revine mereu. Având în vedere clasificarea satelor turistice din România în funcţie de specificul lor. Pe aceste locuri se mai vad si astazi semnele lasate de vechea indeletnicire a oamenilor din zona: exploatarea aurului din Bistrita. de unde provine si denumirea comunei Ciocanesti. cu prilejul inscaunarii sale. Alexandru cel Bun. Aici locuiau vechii artizani de arme din timpul voievozilor Bogdan. Dragos si Stefan cel Mare. atras de legendele si stralucirea lor. numele vine de la ciocanarii din vremea marilor voievozi . 1359 (primul descalecat al Moldovei). de către Alexandru cel Bun. într-un hristov prin care se consemnează primirea muntelui Suhard. Casele din comuna sunt ornate cu motive traditionale care se regasesc pe bunditele.Turismul rural deţine o pondere considerabilă în zona Bucovinei. Ciocanestiul este un loc inzestrat de Dumnezeu cu nenumarate frumuseti. Situat intre Obcinile Mestecanisului si Masivul Suhard. Pe malurile raului exista inca mari movile de pamant ramase dupa ce localnicii de odinioara cerneau nisipurile Bistritei. Istoricii consemneaza ca Muntele Suhard a fost primit "de Satul Ciocăneşti pe harta Alexandru cel Bun ca danie de domnie de la doamna sa Ana.de la Bogdan I. camasile si alte obiecte din portul popular al romanilor.care faureau uneltele de lupta pentru apararea pamantului stramosesc.Este atestată documentar din anul 1400. pe malul Bistritei Aurii. factorii favorizanţi dezvoltării sunt: 2 . Stefan cel Mare . ca danie de domnie. O astfel de localitate cu potenţial turistic semnificativ este şi comuna Ciocăneşti. Cadrul natural are un aport deosebit de important în dezvoltarea turismului verde în acest areal. catrintele. Ciocăneşti este o localitate de interes pescăresc şi vânătoresc. Legenda spune ca sageata care a marcat locul altarului de la Manastirea Putna a fost facuta de ciocanarii de aici si aurita cu aur din Bistrita Aurie.

considerată a fi o podoabă a acestor ţinuturi. urs. ceea ce permite efectuarea de drumeţii şi trasee turistice. cu atât mai mult cu cât oferă imaginea naturală a unui cadru salbatic (nu s-a intervenit antropic). Pădurile mai sunt populate cu jder de copac. sturz sau şopârlă. Dezvoltarea turismului verde în acest areal a fost posibilă datorită fondului floristic şi cinegetic. Plantele ierboase sunt reprezentate de macrişul iepurelui. • Reţeaua hidrografică este reprezentată în principal de Bistriţa Aurie. • Vegetaţia specifică zonei montane. ca produse cu adevărat biologice. tunsul oilor. Turiştii se pot implica în realizarea muncilor agricole specifice mediului montan. 4 Râul Bistriţa Aurie 3 . veveriţă. mistreţ. fiind reprezentată printr-o varietate de specii. ocrotite ca monumente ale naturii. cocoşul de mesteacăn. menite să atragă pasionaţii de turism cinegetic autohton. păiuş roşu. cinteza alpină. ferigi sau perişor. Img. Toate aceste specii de animale şi păsări sunt adevărate atracţii turistice. lipanul. nepoluate. găinuşă de munte. bufniţa şi piţigoiul. Turiştii pasionaţi de flori rare vor găsi în această zonă cea mai mare rezervaţie naturală de Rhododendron din Europa. cum este raftingul. dar şi al practicării unui sport extrem. Bistriţa Aurie oferă şi prilejul unei plimbări liniştite cu pluta. mulsul lor etc. bujor de munte.• Situarea comunei într-o zonă de munte. Pantele sunt acoperite cu specii de molid şi brad. gaiţa de munte. merişor. Datorită biodiversităţii de care se bucură această zonă. Alături de posibilităţile de pescuit. turiştii au posibilitatea de a practica vânătoarea unor specii ca: cerb carpatin. mreana) şi constituie un adevărat paradis pentru pescuitul "la muscă" al păstrăvului şi lostriţei. lup. cum ar fi: păstoritul. • Fauna este specifică etajului de conifere. iepure sau râs. păstrăvul indigen. precum: cocoşul de munte. dar şi privighetoare. iarba vântului. vulpe. precum şi petrecerea timpului liber într-un cadru natural nepoluat. iar la altitudini ridicate se întâlneşte fagul. Există şi specii rare. e reprezentată prin: tufărişuri de afin. Flora roditoare a munţilor şi păşunilor dau o calitate cu totul deosebită produselor de lapte şi carne. pădurea de brad şi molid. bogată în diverse specii de peşti (păstrăvul curcubeu.

ce deţin spaţii de cazare pentru turiştii veniţi în zonă. Frumuseţea lor este dată de arhitectura locală. Acestea se întind pe distanţa mai multor kilometri. reprezentat prin gospodăriile în stil bucovinean tradiţional. Casele din această zonă se individualizează mai ales prin zugrăveala exterioară. IV. mâncărurile tradiţionale şi posibilitatea practicării diferitelor sporturi specifice mediului rural. au permis dezvoltarea agroturismului. cuprinzând spaţiul de locuit.• Un factor important este şi climatul montan agreabil. Reprezentative sunt casele cu pereţii albi. cămară de lemne. ce încing pereţii ca nişte brâie multicolore în Diferite modele de case din Ciocăneşti maro. prielnic practicării diferitelor activităţi sportive. afumătoare) şi teritoriile agricole. tradiţiile. 4 . balconaşe din lemn cu decoraţii realizate în traforaj. ospitalitatea bucovinenilor. anexe (bucătărie de vară. negru. astfel încât ornamentele exterioare colorate se potrivesc perfect cu peisajul natural. şură. GOSPODĂRIA Condiţiile naturale deosebite. obiceiurile. ocru. Toţi aceşti factori ai cadrului natural contribuie la realizarea turismului verde în această zonă. grajduri şi coteţe. zooforme sau geometrice. cu ornamente exterioare inspirate din portul popular reprezentând motive florale. cărămiziu.

pensiuni ce oferă atât spaţiu de cazare. “Istrate Nistor”. pescuit. dar camerele sunt foarte curate. “Moraru Laurenţia”.Terenurile agricole din vecinătatea spaţiilor de cazare permit turiştilor să se implice în muncile câmpului. “Morariu Elena” şi “Olguţa”) şi respectiv 3 margarete (“Gabimar”. grătar şi foişor. De la intrarea în sat. grupuri sanitare cu accesorii moderne. Terenuri agricole Spaţii de cazare Comuna Ciocăneşti dispune de o serie de pensiuni agroturistice. “Crăciun Dana”. “Oiţa”). de 2 margarete (“Candrea Dafina”. dotate cu mobilier cu tentă rustică. săli de mese. pentru cei care doresc să-şi prepare mâncarea după bunul lor plac. “Ursache Angela”. descoperă ambianţa rustică prin porţile şi ornamentele exterioare ale caselor construite în stil Poarta în stil bucovinean bucovinean. a prânzului şi a cinei. condiţiile de cazare sunt simple. 5 . ski. oferindu-le bucuria de a participa la activităţi agricole tradiţionale. “Doroftei”. “Maria Vera”. Cele mai multe gospodării dispun şi de locuri de parcare pentru autovehiculele turiştilor. Toate pensiunile agroturistice oferă turiştilor camere pentru una sau mai multe persoane. grădină. rafting etc. spaţii de joacă pentru copii.). iar pentru servirea micului dejun. îngrijirea animalelor. cât şi spaţii amenajate special pentru desfăşurarea diferitelor activităţi de agrement (echitaţie. recoltarea sau prepararea unor produse. pentru servirea mesei în aer liber. iar odată ajunşi la locul de cazare. cicloturism. Pe întregul sejur. Unele pensiuni pun la dispoziţia oaspeţilor bucătărie. aceştia se bucură de ospitalitatea gazdei şi de ambianţa familială. “Giosan Georgeta Cătălina”. În general. primitoare şi călduroase. turiştii sunt întâmpinaţi prin tradiţionala “pâine cu sare”.

cu grade diferite de tărie: pălincă. păstrat în străchini din plastic sau în sticle termorezistente). 6 . fie peşte. păstrăv la grătar în folie de aluminiu cu sos de usturoi. precum şi în numeroase specialităţi: cobze de păstrăv. utilizând fie produse provenite de la animale (brânză rumenită. ruladă de păstrăv cu maioneză. bulz sau miel ţinut la baiţ şi jintuit.Gastronomie În ceea ce priveşte gastronomia. peşte umplut cu hribi. colac cu păstrăv. păstrăv afumat cu cimbru. Localnicii se întrec în a găti bucate delicioase şi reţete variate. afumat sau în smântână. Există şi o gamă variată de băuturi locale. sarmale cu peşte. Păstrăvul este gătit în felurite moduri: la grătar. zacuscă de peşte şi multe altele. lichior de afine sau vin produs în gospodăriile localnicilor. comuna Ciocăneşti este renumită pentru mâncarea sa tradiţională şi pentru modul de preparare al bucatelor. balmoş. steluţe cu cremă de peşte. crochete din peşte.

Pe timpul iernii se organizează plimbări cu sania trasă de cai. să sufle în goarnă şi se bucură de focul de tabără. izul de caş. să mestece zarul în ceaune. turiştii pot desfăşura diferite activităţi recreative şi sportive. O atracţie inedită Culesul fânului este stâna la care turiştii urcă pentru a vedea buştenii crăpaţi cu barda. Turiştilor veniţi la stână le place să despice lemne. Plimbări pe cai • 7 . • Turiştii pot opta pentru traversarea munţilor pe cai.Masă tradiţională Mâncăruri din peşte Agrement Pe tot parcursul anului. ceaunele uriaşe. tălăncile. Turistul observă cum decurge o zi din viaţa sătenilor bucovineni . • Una dintre cele mai atractive activităţi de agrement specifice mediului rural este implicarea turiştilor în muncile agricole. Patruzeci de cai sunt îngrijiţi de un cuplu englez care a emigrat în România acum 8 ani. ţurcanele Stâna de oi captive dupa leaţuri rânduite de-a latul. iar standardul serviciilor este foarte ridicat. dulăii mioritici. putându-se bucura astfel de 2 sau 3 zile de aventură. tunsul oilor şi mulsul lor în amurg.

iar pentru cei experimentaţi există posibilitatea de a schia 'la liber'. una din principalele activităţi ale turiştilor veniţi în zonă este pescuitul 'la muscă'. motiv pentru care localnicii organizează în fiecare an Festivalul Naţional al Păstrăvului şi un concurs de pescuit. au posibilitatea să efectueze cursuri de formare pentru piloţi. • Satul Ciocăneşti fiind unul de interes pescăresc. preţul acesteia putând fi negociat cu sătenii. Este un loc foarte bun pentru schiorii începători. • Tot Bistriţa însă. Cicloturism montan • Iubitorii de sporturi extreme pot practica river raftingul pe Bistriţa Aurie. care are loc în general la jumătatea lunii Pescuitul 'la muscă' 8 . pentru cei care preferă o atmosferă mai destinsă. cu durată de o săptămână.• Explorarea împrejurimilor se poate realiza şi prin excursii cu bicicleta. Cei care doresc. Echipamentul prefesional şi instructorii cu înaltă pregătire conferă maximă siguranţă acestui sport. • În zonă există şi trei pârtii de schi prevăzute cu instalaţii de transport pe cablu. dă posibilitatea unei plimbări cu pluta. Apele atât de bogate în peşte ale Bistriţei Aurii atrag numeroşi turişti. Pârtia are în dotare maşini Taxi Snow care transportă turiştii în vârful muntelui. În afara acestui festival.

Runcul Mare şi Vârful Ouşorul. Păstrează bogate şi nealterate fonduri etnografice. Costumul bărbătesc se distinge prin camaşa albă cu broderie albă de mătase. iar pescuitul este gratuit. este specific zonei etnografice a ţării Dornelor. reperele cele mai accesibile fiind Dealul Negru. sezonul de pescuit se întinde din iulie până în septembrie. TRADIŢII Ciocăneşti este un loc al artei populare şi al festivalurilor de la munte. Muntele Bârnărelul. arta portului popular şi meşteşuguri artistice. Ciocanesti este gazda Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate care se desfăşoară anual şi unde artişti de pe tot Portul popular 9 . despre datini şi obiceiuri. Obiceiurile. se disting bondiţa brodată cu motive florale colorate. care se distinge prin cămaşa femeiască cu altiţă.august. baticul de pe cap cu motive geometrice. Ca piesă comună pentru portul femeiesc şi pentru cel bărbătesc. OBICEIURI. catrinţa ţesută şi motive florare brodate cu acul. • Turiştii pasionaţi de drumeţii vor găsi în Ciocăneşti numeroase trasee montane. Pentru cei care sunt mai îndrăzneţi. Costumul popular. cântece şi dansuri. stau la dispoziţie şi alte trasee montane. tradiţiile şi ocupaţiile sătenilor sunt păstrate din cele mai vechi timpuri şi pot fi remarcate mai ales la diferitele manifestări şi sărbători. iţari din lână şi chimir de piele brodat cu mărgele colorate. folclorice şi mărturii despre străvechile ocupaţii ale locuitorilor acestor meleaguri.

majoritatea din sate bucovinene. pe care se vede o bogăţie de ornamente în alb. 10 . dar şi din alte regiuni cum ar fi Maramureş şi Transilvania.teritoriul României se adună pentru a participa la concursul decorării celui mai frumos ou din România. Concurenţii au la dispoziţie două ore pentru a prezenta exponatele cu care s-au înscris în concurs. fără a pierde din vedere descrierea elementelor ornamentale folosite. Urmează o demonstratie ‘pe viu’ pentru a replica oul selectat. adăugându-se întotdeauna şi puţin roşu. meşteşugul inchistrării ouălor este o arta tradiţională precreştină. caracteristice zonei din care provine. calitatea tehnicii de lucru şi gradul de dificultate. Fondul cromatic dominant este negru la Ciocăneşti. Anul trecut peste 100 de artişti au venit la Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate. Artiştii din Ciocăneşti folosesc tehnica cerii de albine. portocaliu. cromatica. galben. Meseria se învaţă în familie şi se transmite din generaţie în generaţie. Regulile competiţiei cer ca fiecare artist să se înscrie cu o selecţie de 12 ouă încondeiate. Este strâns legată de arta broderiei şi a decorurilor care se găsesc pe costumele naţionale. O adevarată comoară a culturii populare romăneşti. Un artist poate decora între cinci şi douazeci de ouă pe zi. Se poate spune cu uşurinţă de unde provine fiecare ou decorat atât din stilul folosit cât şi din combinaţia culorilor. în care fiecare strat de ceară ascunde culoarea anterioară iar oul este scufundat pe rând în diverse culori. aceasta depinzând de nivelul de experienţă.

construită în secolul al XIX-lea (1859) . Un alt festival de aceeaşi însemnătate este şi Festivalul Naţional al Păstrăvului.Biblioteca comunală „Florin Gheuca” . Toamna la Ciocăneşti (octombrie). Balul gospodarilor (lăsatul secului). din ce în ce mai mulţi turişti şi pescari iau cu asalt comuna Ciocăneşti în fiecare an de sărbătoarea 'Sfintei Marii'.O importanţă foarte mare o are prezentarea standului şi a costumului popular din zona geografică pe care o reprezintă fiecare concurent. un concurs pentru cea mai frumoasă grădină cu flori. înfipţi în şeile cailor de paradă şi purtând costume tradiţionale autentice. În localitate sunt numeroase şi importante unităţi cu caracter social-cultural: . O tradiţie este şi faptul că feciorii străbat întreg satul. cea mai frumoasă gospodărie şi cel mai frumos costum naţional. cât şi un concurs de snoave şi glume pescăreşti. Este uşor să le observi ambiţia deoarece măndria de a câştiga conscursul este o onoare foarte mare.Ludoteca „La Furnica” (singura din ţară) . un concurs gastronomic.Casa de cultură „Florin Gheuca” . Comuna-muzeu Ciocăneşti dispune de un calendar propriu de evenimente culturale şi de divertisment. Fiind singurul festival al păstrăvului din Europa. Boncănitul cerbului (septembrie). specifice zonei: Cocoşul de munte la rotit (aprilie).Casa muzeu „Ţăran Leontina” 11 (august). Toţi participanţii tratează ocazia cu mare seriozitate. care a început să capete recunoaştere internaţională. Pluta pe Bistriţa etc.înflorirea bujorului de munte (iunie-iulie). Solii lui Moş Nicolae (6 decembrie) Festivalul Naţional al păstrăvului .Biserica ortodoxă din lemn. Se organizează un concurs de pescuit. Sărbătoarea Rhododendronului .

FORME ALE TURISMULUI PRACTICATE ÎN CADRUL RURAL • Turism recreativ . prin site-ul oficial). Micul muzeu cuprinde şi costume populare tradiţionale din zona Bucovinei. drumeţii etc.schi. sărbătorilor. o casă veche care aparţine bătrânei Leontina. În plus. river rafting. implicându-se atât în promovarea acesteia ca destinaţie turistică (de exemplu.plimbări cu sania trasă de cai. păstrate cu grijă de gazdă. plimbări cu pluta pe râul Bistriţa Aurie. obiceiurilor şi nu în ultimul rând. Pe mesele din cele două cămăruţe sunt expuse fotografii înrămate cu grupurile de străini care au trecut pragul muzeului. Între zidurile decorate cu motive populare sunt aşezate la loc de cinste covoare. Fiecare element inedit cu specific bucovinean este pus în valoare pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti.Biserica ortodoxă din lemn Chiar dacă Ciocăneştiul pare un simplu sat de munte. Călătorii care trec pe aici rămân impresionaţi de Muzeul Satului. pescuit 'la muscă'. carpete şi ştergare lucrate într-o viaţă de ţărancă. cât şi în valorificarea la maxim din punct de vedere turistic a potenţialului rural. datorită Muzeului Satului IMPLICAREA COMUNITĂŢII LOCALE ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL Conducerea comunităţii locale sprijină dezvoltarea turismului rural în comuna Ciocăneşti. cicloturism montan Turism cultural . locuitorii au făcut din comuna lor un adevărat obiectiv turistic. • • • • Turism ecvestru .plimbări cu caii Turism cinegetic (vânătoare) Turism sportiv . organizează festivaluri şi 12 . autorităţile locale alocă fonduri pentru amenajarea spaţiilor de agrement. tradiţiilor.prezent datorită festivalurilor.

sunt omologate de către ANTREC. .ciocanesti.aventuraturistica. Editura Edusoft. Editura ASE.hoinari.ro/index01_JudetulSuceava_Localitati_Ciocanesti.html http://www..recolta. “Turism şi activităţi sportive în spaţiul montan”.php?cu=13555120070727 13 .ro/index01_JudetulSuceava_Turism_Cazare_Ciocanesti. 2006 Nistoreanu.ro/localitati/detalii/ciocanesti/ http://www.ro/index.html http://orasulsuceava..antrec.ro/index01_JudetulSuceava_Localitati_Ciocanesti. BIBLIOGRAFIE: www.html Drăgoi. C.html http://still7.încurajează crearea unor noi spaţii de cazare. P.eu/destinatii-de-calatorie-localitatea-ciocanesti-din-bucovinalocul-ideal-pentru-agroturism/ http://www.ro/ro-SV-cazare-suceava-pensiuni.com/2006/11/ciocanesti-bucovina.C. “Ecoturism şi turism rural”.blogspot.com http://orasulsuceava.html http://orasulsuceava. 2006 http://www. Cinci dintre pensiunile agroturistice existente deja.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful