LEGEA CELOR XII TABLE IN ROMA ANTICA

BIBLIOGRAFIE:
1. 2. 3. 4. 5. 6. http://ro.wikipedia.org ÄRoma antica´ EMIL MOLCUT - ³Drept privat roman´ ELENA ANGHEL si EMIL MOLCUT -³Suport curs drept roman ³ NICOLAE POPA ± ³Teoria Generala dreptului, editia 3´ VLADIMIR HANGA SI MIHAI JACOTA ± ³Drept privat roman´ CONSTANTIN STEFAN TOMULESCU ± ³Drept privat roman´

Roma Antic a fost un ora -stat a c rui istorie se întinde în perioada de timp cuprins între 753 î.Hr. i 476 d.Hr. Ea a dominat Europa de Vest i întreaga arie în jurul M rii Mediterane, prin cuceriri i asimilare, îns , în final, a cedat în fa a invaziilor barbarilor din

n. juridical .criteriul stratific rii sociale. precum i urma ii acestora. Intre cele dou grup ri s-a declan at un conflict ce s-a adâncit i care a dus la publicarea Legii celor XII Table si în final la formarea statului roman. caracterizate prin diferentieri specifice societatii politice. Servius Tullius a împ r it Roma în patru triburi urbane i în aptesprezece triburi rurale. art si literatura. militar . Erau constitui i într-o cast social închis i exercitau conducerea social în condi iile democra iei militare.reforma administrativ : întregul teritoriu al Romei a fost împ r it în cartiere. se adaug i comercian ii i meseria ii primitivi veni i la Roma. cu timpul. astfel in Roma Antica dispunem de cele dou criterii în virtutea c rora se poate realiza distinc ia dintre societatea gentilic i cea organizat în stat: . sabinii i etruscii (ramnes. amenin ând în repetate rânduri cu secesiunea (plecarea din cetate).e. astfel. la care.. fapt ce ar fi dus la dezmembrarea societ ii romane. plebeii au protestat sistematic. pe cercet ri arheologice.) a înf ptuit dou reforme: . iar istoria sa continu s aib o influen puternic asupra lumii moderne.e.n. tities. Istoria Romei a fost periodizat în dou epoci: Epoca Prestatala : a durat din 753 î. Roma antic a adus contribu ii importante în organizarea politica si administrativa.istorice determinate.criteriul teritorial. realizat prin reforma administrativ .n. Aveau obliga ia de a respecta toate hot rârile luate de c tre patricieni i. Popula ia era împ r it în dou mari grupuri sociale: patricienii i plebeii : Patricienii erau membrii celor trei triburi fondatoare. în cinci mari categorii sociale. de aceea. plebeii nu aveau acces la conducerea social . pân la jum tatea secolului al VI-lea î.e. regele Servius Tullius (575-535 î. f r a se mai ine seama de distinc ia dintre patricieni i plebei. tot ceea ce afirm m despre epoca anterioar secolului al III-lea î. Epoca Statala : Din cauza pozi iei inferioare din societate. când s-a fondat statul roman.n. numite i triburi fondatoare: latinii. pe tradi ie i legend . se bazeaz pe relat ri indirecte. Fenomenul juridic roman s-a z mislit în procesul trecerii societ ii romane de la societatea gentilic la cea politic . realizat prin efectul reformei sociale a lui Servius Tullius . Istoria scris a Romei a început în secolul al III-lea î.secolul cinci.e. marcând. Plebea era format din popula iile vecine supuse de c tre romani.e.n.. . declinul Imperiului Roman i începutul Evului Mediu. stabilite pe criteriul averii.reforma social : întreaga popula ie a Romei a fost împ r it . Roma a fost fondat de trei triburi. Consideram ca dreptul apare in conditii social . Istoria dreptului roman începe în secolul al VI-lea î.n. i se încheie în secolul al VI-lea e. numite i triburi (unit i administrativ-teritoriale). Cu toate c participau la via a economic a cet ii în calitate de negustori i meseria i primitivi. luceres).e. .n.Pentru a pune cap t acestui conflict. De aceea. limbile Europei (limbile romanice).

O importanta deosebita se acorda creditului . relatiile sociale au capatat un caracter tot mai complex . avea în elesul de lege. legea recunostea existenta legii . privatum quod ad singulorum utilitatem´ (ÄDreptul public este cel care se refer la organizarea statului roman. ea constituie izvorul intregului drept public si privat (³fous omnis publici privatique iuris´ ). Legea ocrotea cu multa grija proprietatea privata . Este de mentionat ca seful familiei ( ´pater familias´). In domeniul dreptului familial si al celui penal. rela iile dintre persoane. iar când intervenea între magistrat i popor. obiceiul. bazata pe productia de marfuri si pe un intens schimb comercial . astfel apare legea (³lex³) ca expresie a vointei stapanitorilor de sclavi apare datorita unor posibilitati mai complete si mai rapide de reglementare . Multa vreme de la formarea statului roman obiceiul a fost principalul izvor al dreptului. care au un con inut patrimonial. Discutand despre izvoarele dreptului privat roman mentionam urmatoarele: izvoarele dreptului in sens fomal. senatusconsultele. Referitor tot la impartirea dreptului romana in drept privat si drept public. cuvântul ³lex´ avea în elesul de contract. legea avea un caracter preponderent gentilic.Dreptul roman cuprinde totalitatea normelor de conduit . superioara obiceiului asupra caruia capata treptat o netagaduita preponderenta. edictele magistratilor. si dreptul cutumiar s-a dovedit a fi insuficient pentru a exprima in forme juridice corespunzatoare noile relatii sociale. norme care reglementeaz rela iile ce se stabilesc cu privire la statutul juridic al persoanelor. instituite sau sanc ionate de statul roman i constituie un sistem extrem de vast i de complex. ca form de exprimare a dreptului. avea puteri nelimitate asupra sotiei si a copiilor si sub aspectul pedepsei . iar dreptul privat la interesele fiec ruia´). Când aceast conven ie intervenea între dou persoane. romanii desemnau o conven ie obligatorie între p r i. Prin cuvântul ³lex´. in drept privat (care ocroteste interesele private ale diferitelor personae) si drept public (care ocroteste interesele intregii societati). precum i rela iile ce se stabilesc între persoane cu ocazia solu ion rii proceselor private. Cea mai veche si cea mai importanta lege romana este fara indoiala Legea celor XII Table. In perioada republicii si mai ales in perioada stapanirii sclavagiste . jurisprudenta. Dreptul roman se impartea in conformitate cu conceptia romana . Pe baza celor mai sus mentionate consideram ca Dreptul privat roman cuprinde totalitatea normelor juridice instituite sau sanc ionate de c tre statul roman. format dintr-o multitudine de ramuri i institu ii juridice. Persistenta economiei naturale si simplicitatea vietii sociale si de stat nu necesitau forme juridice complexe si dreptul cutumiar satisfacea multumitor nevoile clasei stapanitoare. pedepsind cu asprime pe cei care o incalcau. caci dupa afirmatia istoricului Titus Livius . legea. Ulpian clasifica astfel: ³Publicum ius est quod ad statum rei romane spectat. debitorul insolvabil putand fi vandut ca sclav ³dincolo de Tibru´ sau chiar omorat.

in fata poporului constituit in una dintre adunari. intemeierea unor colonii etc. legea se vota oral . menita sa inlocuiasca total sau partial vechea lege. membrii comisiei au facut o sistematizare a obiceiurilor si le-au publicat pe 10 table din lemn. ) . Legea exprima in mod limpede diferentierea de avere si de clasa din societatea romana Legea distinge dintre assidui = bogati si proletari = saraci .. plebea l-a ales tribun pe Terentilius Arsa. pentru a se evita posibilitate de influentare a alegatorilor . Legile romane erau propuse de unul dintre magistrati . votarea avea loc in forma scrisa si secreta. Timp de zece ani. urma sa fie trimisa in fata senatului in vederea ratificarii . care dezbatea proiectul de lege din perspecvtiva traditiei romane. In acelasi an. a fost instituit o nou comisie. fara consultare prealabila a adunarilor populare . Proiectul de lege era afisat in for pentu a fi discutat de cetateni in diferite intruniri neoficiale (contiones) timp de 24 de zile . pe primul plan. Rezultatul poporului este adus la cunostinta poporului imediat dupa votare (renuntiatio) si textul votat se pastra in arhivele statului (aerarium). patriciatul a fost de acord s se formeze o comisie compus din zece persoane. Legea este o hotarare luata de stapanii de sclavi in adunarile lor legislative. Legile votate se numeau leges rogatae si imprumutau denumirea demnitatii magistratilor : legi consulare .e. Aceste adunari erau adunarile pe centurii (comitia centuriata) . LEGEA CELOR XII TABLE: Este cea mai important lege roman a ap rut pe fondul conflictului dintre patricieni i plebei. In epoca republicana dezvoltarea istorica a situat legea ca izvor de drept . dar dupa legea Papiria din 131 i.n . pretorilor si tribunilor plebei. Abrogarea poate rezulta din decaderea in desuetudine a legii sau din votarea unei legi noi . tribuniciene. La protestele plebei. dar in virtutea unei imputerniciri a acestora si in calitate de reprezentant al lor. ori era respinsa in bloc. alaturi de compozitia voluntara legala. pretoriene . dar numai daca textul ei nu prevedea un alt termen de intrat in vigoare (vocatio legis). în anul 451 î. nemul umit de faptul c din comisie nu f cea parte nici un plebeu. adica consulilor . Daca legea era votata de popor . care a cerut invariabil sistematizarea i publicarea dreptului cutumiar. pentru a se pronunta asupra proiectului de lege. si initiativa legislative apartinea magistratilor care prezidau astfel de adunari . aceast comisie este cunoscut sub denumirea de ³decemviri legibus scribundis´ (cei 10 b rba i care s scrie dreptul). Ori se vota in bloc asa cum era formulate . adica legi promulgate de un magistrat in anumite probleme speciale (acordare cetateniei . dupa care poporul era convocat de catre magistratul care a avut initiativa legislativa . In opozitie cu legile votate de magistrati exista si leges datae .n. Legea se aplica imediat .e. ace tia din urm solicitând în mod repetat codificarea si publicarea normelor de drept in forum pentru ca cetatenii romani sa cunoasca dispozitiile normelor de drept. In prima faza .Legea se aplica pana la abrogarea ei. Cu mentiunea ca poporul nu putea a duce amendamente ( nu putea propune modificarea textului din proiectul de lege).talionului . În cele din urm . pe triburi (comitia tributa) si cele plebiene (concilia plebis) . în .

in jurul anului 389 i. în anul 449 î. Legea celor XII Table cuprindea codificarea vechiului drept cutumiar. cu ocazia incendierii Romei . constituind un adev rat cod. romanii erau un popor de agricultori. ceea ce se explic prin faptul c . dar Legea celor XII Table s-a imprimat pentru .n. era declarata autoritatea nelimitata a parintelui). Textul legii nu ne-a parvenit pe cale directa . aplicandu-se atat patricianului cat si plebeului. In realitate . Era in interesul plebei ca sa nu mai fie judecata potrivit obiceiului pe care nu mai patricienii il cunosteau si il interpretau conform intereselor lor ci printr-o lege scrisa pe care sa o cunoasca si ei.e. un loc central îl ocup cele privitoare la regimul propriet ii private (furtul in timpul zilei era sanctionat cu amenzi mari si cel din timpul noptii care era pedepsit cu moartea). intrasera in relatii comerciale cu romanii. Numai a a se poate în elege de ce Legea celor XII Table men ioneaz un singur contract..n. textul legii a fost afisat numai sase decenii. în epoca adopt rii codului decemviral. dupa izgonirea regilor.e. Contrar afirmatiei ca Legea celor XII Table nu ar fi original. In al doilea rand. a publicat o nou lege. Între dispozi iile de drept privat. Prin urmare. geneza Legii celor XII Table trebuie cautata in conditiile economice si politice ale Romei. aceasta prevedere.n. deoarece acestia erau in general oamenii nevoiasi pusi in situatia de debitori. datorita probabil contactului direct cu grecii care inainte de secolul al V-lea i. Aceasta cuprinde intregul drept public si privat al romei. Egalitatea spre care tindeau plebeii nu s-a realizat deoarece printer altele Legea celor XII Table consacra imposibilitatea casatoriei intre patricieni si plebei iar in alte cazuri doar apparent aceasta lege nu face nici o deosebire intre plebei si patricieni: exemplu ar fi executarea debitorului pentru datorii unde se mentioneaza ca debitorul care nu si-a indeplinit indatoririle poate fi vandut ca sclav peste granita sau chiar ucis. in realitate doar plebeul avea de suferit de pe urma asprimii legii deoarce executarea asupra persoanei se aplica numai plebeilor. denumit codul decemviral. pe cand patricienii erau creditori..componen a c reia intrau i 5 plebei i care. deoarece cele 12 table din bronz au fost distruse de catre Gali . Normele de drept privitoare la materia obliga iilor sunt relativ pu ine. Prin Legea celor XII Table plebea urmarea un scop dublu : egalitatea politica si civila a plebeilor cu patricienii si codificarea dreptului privat consuetudinar. ea oglindeste psihologia poporului roman din acea epoca (prin duritatea sanctiunilor si prin exprimarile clare si concentrate).e. pe dou sprezece table de bronz. adica in lupta plebeilor contra patricienilor. la materia succesiunii (era declarata libertatea de a lasa mostenire) i la organizarea familiei (era interzisa casatoria dintre patricieni si plebei. Aceasta afirmatie gresita se bazeaza pe un text din Titius Livius. potrivit caruia inainte de adoptarea legii o comisie formata din 5 barbati s-ar fi deplasat in Grecia Mare (Sudul Italiei) pentru a studia dreptul grec. pentru ca ea oglindeste fidel modul de viata al romanilor din acel moment istoric. Legea celor XII Table este profound originala in primul rand. care tr ia în condi iile economiei naturale închise. In altreilea rand s-au facut studii comparative intre Legea celor XII Table si Legiile lui Solon (Solon a fost cel mai mare legislator atenian) si s-a constatat ca sunt numai trei elemente comune. Multa vreme s-a afirmat faptul ca Legea celor XII Table nu ar fi originala.

Incepand cu epoca imperiala . rolul legii scade. legea nu va mai fi izvor de drept . Dupa Legea celor XII Table au fost votate in epoca republicana . din care multe intereseaza dreptul privat. Astfel. Cei care au comandat Legea celor XII Table au fost jurisconsultii. proprietatea de pamant. La finele secolului I e. ca urmare a noilor schimbari de factura socio ±politica petrecute in viata statului roman. Legea celor XII Table cuprinde dispozitii privind bunurile si in special . fiind transmis prin intermediul Digestelor lui Justinian. care va fi transferata Senatului .asa cum o cunoastem ±se deduce ca Roma era un stat preponderent agricol. Girard. devine unica sorginte a dreptului. la patru secole dup publicarea legii. o ³carmen necesarium´. Cu toate acestea . care treptat . poporul pierzand cu totul puterea legislativa . Pentru ca cele 12 table nu s-au pastrat. Cea mai buna reconstituire a fost facuta de profesorul P. dobandirea fructelor cazute pe domeniul vecinului. c memorarea acesteia constituia o lec ie obligatorie pentru elevi. Din cuprinsul legii . În acest sens. legea nu a fost republicata.imparatul fiind socotit deasupra oricarei legi (legibus solutus).totdeauna în con tiin a poporului roman. numeroase alte legi . precum si sanctiuni impotriva acelora care violeaza dreptul de proprietate. . in dauna legilor se impune vointa imperiala. in care schimburile comerciale erau putin numeroase. fiind considerat simbol al spiritualit ii sale.n. instrument voalat al vointei imperiale. Legea celor XII Table contine si sanctiuni privitoare la intretinerea drumurilor rurale . textul legii a fost reconstituit in epoca moderna pe baza fragmentelor din lucrarile jurisconsultilor . Cicero spunea. Astfel ca.F. reglementarea scurgerii apelor . hotarnicia campului .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful