Universitatea Spiru Haret Facultatea de Litere

Student: Ghita C.( Raduta) Georgiana Anul III- Zi Grupa 301-Romana –Engleza Specializarea: Limba si literatura romana

Referat Istoria Limbii Romane Literare Contributia lui Dimitrie Cantemir la dezvoltarea limbii romane literare

1

după moartea tatălui său.Conf. Viața și cariera politică Dimitrie Cantemir s-a născut la 26 octombrie 1673 într-o familie nobilă. născută Bantaș. înlocuindu-l pe Antioh. ca zălog al tatălui său pe lângă Înalta Poartă. geograf. astfel încât s-a întors la Constantinopol pentru a-și continua studiile la Academia Patriarhiei Ecumenice. cărturar. Valeriu Marinescu Contributia lui Dimitrie Cantemir la dezvoltarea limbii romane literare Dimitrie Cantemir (n.d. A fost fiul lui Constantin și al Anei. în localitatea Silișteni din comuna Fălciu. compozitor. lingvist. autor.aprilie 1693 și 1710 . devenit ulterior domn al Moldovei. unde a stat 22 ani. istoric. azi comuna Dimitrie Cantemir din județul Vaslui.aprilie 1693.1711). În perioada martie . dr. 26 octombrie 1673 . 21 august 1723) a fost domn al Moldovei (martie . enciclopedist. etnograf. a fost domn al Moldovei. La 15 ani a fost nevoit să plece la Constantinopol (1688-1690). om politic și scriitor român. muzicolog. filozof. univ. 2 . în partea de sud a orașului Huși. dar Înalta Poarta nu l-a confirmat.

Din a doua căsătorie (după moartea Casandrei). Una din fete și doi feciori muriră. încercând să stabilească principiile fondării unei Academii Ruse. Negruzzi scrie: "El avu cu soția dintâi șease feciori și două fete. Maria și Antioh (viitorul poet. și-a însușit întreaga moștenire.Cu prilejul unui război turco-Austriac. scriitor și diplomat rus Antioh Dimitrievici Cantemir (1709 . Tratatul a fost publicat de Cantemir în spațiul german. Constantin. După ce creștinii au fost înfrânți de turci în Lupta de la Stănilești . C. opusă Islamului. Șerban. A contribuit la cartografierea Rusiei și a lucrat în sistem Mercator. soldat cu bătălia de la Zenta.ținutul Fălciu pe Prut. A murit în refugiu. Lângă Harkov i s-a acordat un domeniu feudal și a fost investit cu titlul de Principe Serenissim al Rusiei la 1 august 1711. Casandra. după 3 . a avut o fată: Anastasia. a traversat Banatul.1711). A devenit consilier intim al lui Petru I (după ce a fost ajutat de ambasadorii Olandei și Franței la Înalta Poartă) și a desfășurat o activitate științifică rodnică. în speranța eliberării țării de sub dominația turcă și precizând integritatea granițelor și faptul că ele vor fi apărate de armata Moldovei.1744)). Ca membru al Academiei din Berlin a corespondat cu Leibniz. având încredere în el. Antioh. încă trăind el. cu fiica unui general rus. acesta fiind ales domn. care ia dăruit pe Matei. la 2 aprilie-13 aprilie 1711. fratele mai mare. Din 1695 a fost capuchehaie. Constantin. și așa-i rămaseră două fete Maria și Smaragda și patru feciori Matei. Colecția sa de hărți." Turcii l-au înscăunat pe Dimitrie Cantemir la Iași în 1710. un tratat secret de alianță cu Petru cel Mare. s-a alăturat lui Petru cel Mare în războiul ruso-turc. lăsându-l într-o situație precară. dar noul domn-cărturar a încheiat la Luțk în Rusia. adică ambasador la Constantinopol. unde a rămas cu familia sa. inclusiv faptul că româna are patru dialecte. al fratelui său Antioh. numai o fată. A fost un adept al domniei autoritare. În politica externă s-a orientat spre Rusia ca entitate ortodoxă. neputându-se întoarce în Moldova. iar cu cea a doua. se află în Arhiva Cabinetului lui Petru cel Mare de la Petersburg. susținând latinitatea limbii și a poporului format pe teritoriul vechii Dacii. Șerban și Antioh. Această lucrare a devenit o referință fundamentală pentru corifeii Școlii Ardelene. A scris Hronicul a vechimei romano-moldo-vlahilor. dar n-a plasat Moldova sub suzeranitate rusească. După numai un an de domnie (1710 . a emigrat în Rusia. adversar al atotputernicei mari boierimi și a fost împotriva transformării țăranilor liberi în șerbi. scrise în latină. S-a căsătorit cu fiica lui Constantin Cantacuzino Stolnicul.

4 . în linia lui Bacon. s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea socialistorică a Moldovei de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea. natură sau conștiință. susține superioritatea vieții spirituale asupra condiției biologice a omului. în 1935. În această lucrare întâlnim disputele medievale despre timp. Este considerat până astăzi unul dintre marii umaniști ai Europei. Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau Giudețul sufletului cu trupul.redactată în latină (Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae) între 1714 și 1716. Această operă este prima lucrare filozofică românească. osemintele sale se odihnesc în Biserica Trei Ierarhi din Iași. simbolizate de Inorog și Corb. Cantemir manifestă un interes deosebit pentru astrologie și științele oculte. scrisă în română și tipărită la Iași în 1698. Această luptă alegorică se reflectă printr-o dispută filosofică între două principii. Nicolae. în biserica Sf. suflet. Dimitrie Cantemir sugerează superioritatea omului asupra celorlalte viețuitoare. Lucrarea cuprinde cugetări. sacre. între determinismul științific și metafizica medievală. Cantemir satirizează lupta pentru domnie dintre partidele boierești din țările române. influențată de umanismul Renașterii și de gândirea înaintată din Rusia. Istoria ieroglifică. Lucrarea a fost tradusă și publicată în limbile engleză. face din om un stăpân al lumii. un fel de împăcare între știință și religie. Dimitrie Cantemir a relatat istoria imperiului otoman și a analizat cauzele care ar fi putut duce la destrămarea sa. lucrare filosofică în care încearcă să integreze fizica într-un sistem teist. Sacrosanctae Scientiae Indepingibilis Imago 1700. repatriate grație lui Nicolae Iorga. la Dimitrovka.campania lui Petru cel Mare la Marea Caspică. Este considerată prima încercare de roman politico-social. scrisă la Constantinopol în română (1703 . A fost primul român ales membru al Academiei din Berlin în 1714. franceză și germană. Istoria Creșterii și Descreșterii Curții Otomane . proverbe și versuri care reflectă influența poeziei populare. Actualmente.1705). încearcă să definească concepte filosofice și să alcătuiască o terminologie filosofică. construită după planurile sale și cu hramul ca al Bisericii Domnești din Iași. specifice Renașterii. În opera lui Cantemir. în zona Derbent 1723 și a fost înmormântat în Rusia. A insistat și asupra posibilităților popoarelor asuprite de a-și recuceri libertatea. În această lucrare.

cuprinde istoria românilor de la origini până la descălecare. Dimitrie Cantemir a fost primul cărturar român care a cuprins în sfera cercetărilor sale etnografia și folclorul. la obiceiurile prilejuite de înscăunarea domnilor sau de mazilirea lor. despre slovele folosite. Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare române și străine în limbile latină. iar apoi înlocuite cu cele slavonești. înmormântări. Descriptio Moldaviae cuprinde trei părți: Prima parte este consacrată descrierii geografice a Moldovei. Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei). A prezentat flora și fauna. de logodnă. În ultima parte a lucrării există informații despre graiul moldovenilor. Dimitrie Cantemir a elaborat prima hartă a Moldovei. ci și pentru observațiile etnografice și folclorice.1722). Pentru scrierea acestei lucrări. Lucrarea prezintă interes nu numai pentru descrierea geografică sau politică bine documentată. dar tradus apoi de autor în română (1719 . scrisă în latină (1714 . Susține ideea lui Miron Costin: originea latină comună a tuturor dialectelor românești. 5 .Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. care la început au fost latinești. *Sistema religiei mahomedane în rusă Kniga sistima muhamedanskoi relighii. Toponimele sunt scrise cu alfabet latin. polonă și rusă. Alte opere *Compendiolum universae logices institutionis (Prescurtare a sistemului logicii generale). a munților. În partea a doua a lucrării este înfățișată organizarea politică și administrativă a țării. când trăia în Rusia. *Cartea științei muzicii (Kitab-i-musiki). *Monarchiarum physica examinatio (Cercetarea naturală a monarhiilor).1716). greacă. S-au făcut referiri detaliate la forma de stat. după pilda tuturor celorlalte popoare a căror limbă încă e alcătuită din limba cea română. alegerea sau îndepărtarea din scaun a domnilor. a apelor și a câmpiilor. scris mai întâi în latină. nunți. la cererea Academiei din Berlin. târgurile și capitalele țării de-a lungul timpului.

Un loc important. consusa atunci de prestigiosul G. lingvist. cum il considera Lucian Blaga. abia duba un secol de la moartea autorului. concepută într-un stil savant. Dimitrie Cantemir a intrat în istoria muzicală a Turciei ca fondator al muzicii laice și studios al celei religioase sub numele de Cantemiroglu (fiul lui Cantemir). spiritualitatea romaneasca redobandind. la cerea Academiei de Stiinte din Berlin. pe care le-a uzitat in realizarea celebrei opere “Cresterea si descresterea Curtii otomane”. De-abia in 1895 a fost publicata. locrare redactata intre anii 1719 – 1722. ocupa in opera lui Cantemir “Hronicul vechimei a romano – moldo – vlahilor”. Dimitrie Cantemir a sustinut originea romantica a 6 . Finalul studiului este însoțit de o culegere de melodii a diverselor compoziții otomane. primind titlul de pașă cu trei tuiuri (ceilalți domni aveau două tuiuri) de la Ahmed al III-lea. ramasa si astazi o lucrare de referinta in bibliografia de specialitate. este una dintre primele lucrări ale savantului domnitor. idee regasita si in operele istoriciilor Scolii Ardelene. intaia oara in limba nationala. “Hronicul vechimei…” este ultima sa scriere si cea mai erudita. Datorită acestei lucrări. “Inorogul alb” al gandirii romanesti. politolog. Desi Cantemir era concentat mai ales asupra operelor sale de anvergura. Lucrarea cuprinde un studiu aprofundat al muzicii otomane laice și religioase. cuprinzând ilustrarea curentelor și tematicilor. fondatorul si primul ei presedinte. beizadeaua crestina a castigat increderea sultanului Ahmed al III-lea. etnolog si om politic. Studiul se referă la compozitori otomani. filozof. precum și un număr de 20 de creații proprii. dar și folclor din Moldova. Personalitate enciclopedica. scrierea sa cea mai moderna. exemplificate printr-o redare a notelor și gamelor într-un sistem de note. preluand afirmatiile cronicarilor moldoveni.W. Creatia sa este diversa. diplomat innascut. folclorist. istoria romanilor de la originile sale. dar exagerand in sustinerea origiini pur latine a neamului romanesc. Este prima lucrare dedicată muzicii. cunoscut drept mare susținpător al artelor. trateaza critic si stematic. in care. redactata in limba latina si publicata in 1716. cea mai cunoscuta lucrare a sa ramane “Descrierea Moldovei (Descriptio Moldaviae)”. Leibniz. geograf. Cantemir este un spirit continuator. aceea a continuitatii existentei poporului nostru. de la care a obtinut favoarea de a consulta documentele istoriei imperiala. de la studiile de logica la literatura de fictiune. privind cronologic evenimentele si dispunand informatia in jurul temei centrale. primul sistem de notație muzicală al muzicii otomane (a fost contemporan cu Johann Sebastian Bach) savantul punând în discuție și importanța muzicii religioase ortodoxe și influențarea acesteia de către muzica bisericească bizantină. Cartea muzicii.Kitab-i-musiki. concepută în perioada vieții acestuia din Istanbul. Dimitrie Cantemir s-a afirmat ca scriitor. Solidim format in variate domeni. teolog. dedicate Imperiului Otomani si natiei sale. scrisă în limba turcă.

). elineşti dzic. cronica este bogat reprezentata de-a lungul Evului Mediu. „necoaptă”): „de vreme ce brudiii noastre limbi cunoscătoriu eşti”. energhie. nici în cea a scrierilor bisericeşti cuvinte apte să redea pe deplin un conţinut filosofic. materie. pe langa literatura populara si scrierile religioase. unde. el 7 . a explicui. prepeliţa ce va iepuri şi iepurele ce va prepeliţi etc. creează singur noi cuvinte (lucrăreţ.). multă şi îndelungată învăţătură să fie trebuit am socotit ”. literar sau politic – Cantemir recurge la îmbogăţirea vocabularului românesc din resurse externe şi apelează în acest sens la cuvinte de sorginte latină. primele semne de literatura apar o data cu istoriografia cronicarilor. formarea unei terminologii ştiinţifice româneşti. adică „a le moldoveni şi a le români sileşte” (continuaţie. aruncate vii afla. Resimţind necesitatea utilizării unui limbaj ştiinţific abstract – la acel moment nu existau nici în limba poporului. axiomă. In cuprinsul manifestarilor ce caracterizeaza inceputurile culturii romane. greacă sau latino-romanică (argument. Printre strădaniile sale susţinute de nuanţare a expresiei se numără. sferă. Leul vultureşte şi vulturul leuieşte. În unele situaţii. orizon etc.). şi lătineşti cuvinte şi numere. lavirint. austru. Preocupările sale constante pentru perfecţionarea exprimării literare sunt şi mai îndrăzneţe în sintaxă. experienţie. indeosebi in Bizant.natiuni si a limbii noastre in spiritul ideilor umaniste.). din dorinţa de a da noi forme limbii române. adresându-se cititorilor săi. caracterizează limba română din acea perioadă drept „brudie” (adică „tânără”. avocat. dar o face mai ales pentru a-şi înviora stilul. a conferi muzicalitate expunerii sau a da un echilibru textului (porc peştit şi peşte porcit. pentru că înţelege că inovaţiile pe care le face ar putea produce anumite dificultăţi în timpul lecturii: „în une hotare loghiceşti sau filosofeşti a limbi streine. cii şi colea. pe care încearcă să le adapteze sistemului fonetic al limbii române. pledand in favoarea afirmatiei sintetice ca “suntem urmasii unui popor care a creat o civilizatie si o cultura clasica. prin analogie. de aici eruditului principe venindu-i convingerea că „la simcea groasă ca aceasta. a informui etc. <pre> prea aspră piatră. Aparuta in epoca elenista. sistimă. după asupreala voroavii. câtinţă. a suppleca etc. carile înţelegerii discursului nostru nu puţină întunecare pot să aducă”. Este o afirmaţie care caracterizează interesele filologice cantemirene în complexitatea lor şi explică eforturile de îmbogăţire a lexicului şi de perfecţionare a mijloacelor expresive pe care le întreprinde marele cărturar. oraţie. continuata in Antichitatea tarzie si dezvoltata. întâi de toate. În introducerea la Istoria ieroglifică Dimitrie Cantemir. El manifestă în domeniu serioase abilităţi lexicografice prin alcătuirea unui prim glosar de neologisme alcătuit din 260 de lexeme noi şi explicaţia acestora („Scara numerelor şi cuvintelor streine tâlcuitoare” din Istoria ieroglifică).

fără amestecul altor graiuri. variate tipuri de dislocări sintactice şi morfosintactice (căci în Sfintele găseşti Scripturi. cum ar fi palatalizarea labialelor (ghine. În definitiv. în mijlocul Moldovei. limbajul figurativ.încearcă să creeze o variantă literară care s-ar opune prin structurile sale sintactice construcţiilor caracteristice limbii populare. până nu de tare străjuirea Crocodilului s-au înştiinţat. Bazându-se pe observaţii directe asupra vocabularului şi a pronunţiei românilor din diferite regiuni. se credea că vine fie direct din latină. 8 . proza rimată şi ritmată. Expunând diferite argumente şi contraargumente (în graiul românesc până astăzi se găsesc cuvinte care în cel italienesc „nu se află deloc”. în limba italiană articolul stă înaintea numelui.. Pornind de la o idee a lui Miron Costin despre latinitatea limbii române. iată trei spre a sufletului dulce gustare ţi se întind meşcioare). constituie dominanta stilistică a operelor cantemirene scrise în română. fie din italiană: „Mulţi dintre aceştia socotesc că el ar fi graiul latinesc stâlcit. care însă nu pot fi rupte din contextul mai general al umanismului european. Dimitrie Cantemir remarcă: „Cea mai bună rostire este la Iaşi. străduinţa de a da conţinutului scrierilor sale o formă cât mai potrivită. Concluzia care se impune de aici este că preocupările cărturarului moldovean pentru perfecţionarea exprimării literare aveau menirea de a duce la integrarea literaturii române în cultura umanistă a Europei.) şi la problema originii limbii române. despre care. inversiuni (otrăvite ca acestea de la Şoim cuvinte audzind) sunt doar câteva fenomene gramaticale specifice stilului cantemirean. din pricina că acolo se află curtea domnească”. şi îndeosebi în Descrierea Moldovei la confruntarea cuvintelor latineşti cu cele româneşti (incipio-încep. Postpunerea verbului-predicat (Mai dinainte decât temeliile Vavilonului a să zidi şi Semiramis într-însul raiul spândzurat …a sădi). civitas-cetate. dominus-domn etc. creaţia lui reprezentând în general „un act de violentă sincronizare cu marile curente europene al timpului”. chiatra). perioadele care conferă textului un echilibru intern etc. Alţii socotesc că el s-ar trage din graiul italienesc”. Cultura umanistă. Cantemir revine în Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor. la acel moment. Eruditul principe pune într-un cadru teoretic şi problema limbii literare unice şi a dialectelor limbii române. Dimitrie Cantemir pledează pentru puritatea latină a limbii noastre. intenţia artistică îl fac pe Dimitrie Cantemir să nu ignore nici organizarea discursului artistic: comparaţia retorică. nu sunt acceptabile în limba literară unică. Varianta din Moldova este cea care. autorul Descrierii Moldovei constată că unele particularităţi fonetice. Raţiunile adoptării unei sintaxe latinizante trebuie puse în strânsă legătură cu intenţiile stilistice al principelui moldovean. iar în cea română înaintea lui…). albus-alb. chizma. De aceleaşi viziuni umaniste ţin şi observaţiile teoretice ale lui Cantemir referitoare la originea şi dezvoltarea limbii române. fiindcă oamenii din părţile acestea sunt mult mai învăţaţi.

adica separarea a doua cuvinte strict conexe din punct de vedere sintactic.dupa marturisirea autorului.oblastie. La nivelul vocabularului.intalnim unele trasaturi arhaice:vocativul masculin nearticulat (o.orice notiune apropiindu-l de scriitorii din prima jumatate a secolului al XIX-lea.un numar mare de neologisme.ocheian.gartan etc.din neogreaca.plasma.din turca.au fost invitand). ghenealoghie.de preocuparea carturarului de a exprima. o .prin derivare sau prin compunere.din rusa.aplicat frecvent gruparilor organice de cuvinte.din graca .eu dzis) si de mai mult ca perfect (au fost ağuns.din ebraica: consens.fartat. căci locuitorii Valahiei şi Transilvaniei „Se ţin pas cu pas de graiul şi scrierea moldovenească şi recunosc.soaime.articolul posesiv –genitival a invariabil.reduplicarea consonantica imita modele latine:afflare.a ucenicilor cu invrednicii si invataturi impodobeste viata.se adauga cuvintele formate de Cantemir pe taram romanesc.Acestea se imbina armonios cu neologismele.ar hi fost.semnalam un mare numar de cuvinte din limba vorbita:bardahan.De multe ori.suppune.herb.care au introdus. Sintaxa lui Dimitrie Cantemir demonstreaza ca acesta vorbea si scria curent latineste.particularitate intalnita si in scrisul lui Miron Costin.un procedeu de stil unic.sufferire etc.Grafia cu e pentru i este arhaica:den.din araba.uneori.coarbe).Indiferent de contextual gramatical in care se produce.dislocarea este. deploma.din persona.pren.Hronicul Vechimei a romano-moldo-vlahilor.sa videm.observam topica neromaneasca a frazei lui Cantemir si asezarea verbului la sfarsitul propozitiei si.in limba maternal.crede Cantemir.in limba literara.culese de autor din latina.chiteala.branca.Unele particularitati grafice se explica prin influenta savanta-de exemplu.din italiana. O trasatura a sintaxei lui Cantemir este hiperbatul.la Cantemir.trebuie semnalate trasaturile modovenesti ale limbii folosite de Cantemir:macar. de fapt că graiul moldovenesc este mai curat decât al lor”.La acest material. 9 . se impune şi în jurul căreia se poate unifica româna literară.fundament.forme vechi de perfect simplu (eu raspunsi.ciudesa.ghizdav.din ucraineana.hulpe. Limba scrierilor in limba romana ale lui Dimitrie Cantemir In plan fonetic.din polona. în chipul acesta.chiar al frazei. a fost scris in limba latina si apoi tradus in romaneste.mierare.prin intercalarea unei parti de propozitie al carei lo car trebui sa fie in alta parte: de s-ar cumva altuia iara nu sie tampla.din slava veche.sa marga. Si in morfologie. tircumstantie.

2005. Rosetti – Istoria limbii romane. Calinescu – Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent. prin eforturile sale susţinute de cultivare a limbii române şi de formare a unei variante literare după modelul limbilor apusene Dimitrie Cantemir anticipă preocupările cărturarilor de mai târziu şi reprezintă punctul culminant al tradiţiei umaniste româneşti.Momente de referinta ale evolutiei limbii romane literare. Bibliografie *Al.Prin contribuţia sa teoretică în problema originii limbii române şi în problema formării unei limbi literare unice. *G. 10 . *Valeriu Marinescu.Editura Fundatiei Romania de Maine.Bucuresti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful