Cuprins:

1.Notiuni generale 1.1. Infiintarea Organizatiei Comertului 1.2. Scop OMC 1.3. Obiective principale OMC 1.4. Functii OMC 2. Principiile OMC 2.1. Comerul fr discriminri 2.2. Un comer mai liber, de form gradual i prin intermediul negocierilor 2.3. Posibilitate prin intermediul consolidrilor 2.4. Dezvoltarea unei concurente loiale 2.5. Creterea dezvoltrii i reforma economic 3. Structura institutionala Anexa 1 Structura institutionala OMC Bibliografie Mondiale a

1. Notiuni generale
1.1. Infiintarea OMC
La 1 ianuarie 1995, dup ndelungate i complexe negocieri, a luat fiin Organizaia Mondial a Comerului, exponenta noului set de principii, reguli i discipline care urmeaz a asigura comerului internaional un cadru mbuntit de desfurare, adaptat cerinelor actuale i de perspectiv. OMC reprezint baza instituional-juridic a sistemului comercial multilateral, fiind unica organizaie internaional care trateaz regulile globale ale comerului dintre ri. OMC reprezint astzi cadrul instituional n care se negociaz acordurile de liberalizare a comerului internaional, n direcia promovrii reconstruciei i creterii economice, prin intermediul unor relaii comerciale multilaterale. La 15 iunie 2000, OMC numra 137 de ri, ultima ar care a devenit membru, la 14 iunie 2000, fiind Georgia. Sediul OMC este la Geneva. Veniturile bugetului sunt constituite prin cotizaii anuale pltite de membri, cotizaiile fiind stabilite n funcie de ponderea n comerul internaional.

1.2. Scopul OMC

Conform primelor patru articole din Acordul OMC, aceast organizaie are ca scop: s faciliteze punerea n aplicare, administrarea i operabilitatea instrumentelor legale ale Rundei Uruguay, ca i a oricror noi acorduri ce vor fi negociate n viitor (art. III,1) s asigure un forum de negocieri viitoare ntre rile membre, att pentru problemele cuprinse n acorduri ct i pentru alte noi domenii (art. III,2) s fie responsabil pentru reglementarea nenelegerilor i diferendelor ntre ri (art. III,3) s organizeze periodic examinri ale politicilor comerciale ale rilor membre (art.III,4) n cadrul OMC, toate deciziile importante sunt luate de ansamblul rilor membre, fie la nivelul Minitrilor (care se reunesc o dat la 2

ani), fie la nivelul nalilor funcionari (care se ntlnesc regulat la Geneva). De regul, deciziile sunt luate pe baz de consens. Desigur c a adopta decizii prin consens, n cazul a 137 de membri, nu este deloc uor. Dar principalul avantaj al consensului este c deciziile luate au mai multe anse de a fi acceptate de toi membrii i astfel, n ciuda dificultilor, au fost ncheiate acorduri importante.

1.3.Principalele obiective adoptate la infiintarea OMC sunt:

ridicarea standardelor de viata si a veniturilor; utilizarea deplina a fortei de munca; expansiunea productiei si a comertului; utilizarea optima a resurselor mondiale. necesitatea protectiei si conservarii mediului inconjurator, corespunzator diferitelor niveluri de dezvoltare economica ale tarilor.

1.4. Functiile OMC

Organizatia Mondiala a Comertului serveste drept forum pentru continuarea negocierilor privind liberalizarea comertului cu servicii prin desfiintarea barierelor si elaborarea de reguli in noi domenii legate de comert. Pe linga aceasta, ea indeplineste urmatoarele functii: facilitarea implementarii, administrarii si aplicarii instrumentelor juridice ale Rundei Uruguay si ale oricaror noi acorduri ce vor fi negociate in viitor; solutionarea diferendelor comerciale; examinarea politicilor comerciale nationale; cooperarea cu alte institutii internationale in formularea politicilor economice la scara mondiala.

2. Principiile OMC
Acordurile OMC sunt ntinse i complexe pentru c se refer la texte juridice care abordeaz o mare varietate de activiti. Este vorba despre: agricultur, textile i mbrcminte, servicii bancare, telecomunicaii, contracte publice, norme industriale, reguli despre sntatea alimentelor, proprietate intelectuala si multe alte teme. Toate aceste documente sunt inspirate din diferite principii simple si fundamentale. Aceste principii sunt baza sistemului multilateral de comer. Aceste principii sunt: 2.1. Comerul fr discriminri a. Naiunea cea mai favorizata (NMF): tratarea celorlali n mod egal. n virtutea acordurilor OMC, rile nu pot prin regula generala s stabileasc discriminri ntre diverii si interlocutori comerciali. Dac i se acord unei ri un avantaj special (reducerea tarifului aplicabil la unul din produsele sale, de exemplu), trebuie s se fac acelai lucru cu toi ceilali membri ai OMC. Acest principiu este cunoscut drept clauza naiunii celei mai favorizate (NMF). Sunt permise anumite excepii. De exemplu, rile care fac parte dintr-o regiune pot stabili un acord de liber comer, care nu se aplic mrfurilor ce provin din exteriorul grupului. O ar poate pune obstacole produselor ce provin din anumite ri, ce sunt considerate obiect al unui comer neloial. i n cazul serviciilor, se permite ca rile, n anumite circumstane restrnse, s aplice anumite discriminri. Totui, acordurile permit doar aceste excepii cu referire la condiii stricte. In general, clauza naiunii 4

celei mai favorizate nseamn c de fiecare dat cnd o ar nltur un obstacol din faa comerului sau deschide o pia, trebuie s fac acelai lucru pentru aceleai produse sau servicii ale tuturor partenerilor comerciali, bogai sau sraci, slabi sau puternici. Expresia "cea mai favorizat" sun ca o contradicie. Pare s sugereze c este vorba de vreun tip special de clauz pentru o ar determinat, dar n OMC nseamn n termeni reali nediscriminarea, adic tratament egal pentru toi. Ceea ce se ntmpl n OMC este: fiecare membru i trateaz pe ceilali membri n mod egal ca interlocutori comerciali "cei mai favorizai". Dac o ar crete beneficiile pe care le d altui partener de afaceri, trebuie s acorde acest "cel mai bun" tratament tuturor celorlali membri ai OMC astfel nct toi s continue s fie "cei mai favorizai". Condiia de naiunea cea mai favorizat (NMF) nu nseamn ntotdeauna egalitate n modul de tratare. n secolul XIX, cnd s-au semnat primele tratate bilaterale NMF, includerea n grupul de interlocutori comerciali "cei mai favorizai" ai unei ri nsemn c fac parte dintr-un club exclusivist, pentru c doar puine ri se bucurau de acest privilegiu. Astzi cnd marea majoritate a rilor sunt membre ale OMC, clubul NMF nu mai este exclusivist. Principiul NMF asigur ca fiecare ar i trateaz egal pe toi cei 100 de membri. b. Tratatul naional: tratatul de egalitate pentru naiuni i strini Mrfurile importate i cele produse n ar trebuie s primeasc un tratament egal, cel puin dup ce mrfurile strine au intrat pe pia. Acelai lucru se aplic serviciilor strine i celor naionale i mrcilor de fabric sau de comer, dreptul de autor i patentele strine i naionale. Acest principiu de "tratat naional" (a-i trata pe ceilali la fel ca pe conaionali) figureaz n cele trei principale Acorduri ale OMC (Articolul III din GATT, articolul 17 din AGCS i articolul 3 din Acordul asupra ADPIC), chiar daca n acest caz principiul se abordeaz pentru fiecare dintre ei intr-o maniera diferit. Tratatul naional se aplic doar cnd produsul, serviciul sau lucrarea au intrat pe pia. Astfel, aplicarea taxelor vamale asupra importurilor nu constituie o violare a tratatului naional, chiar daca produsele fabricate in ar nu sunt supuse unui impozit echivalent. 2.2. Un comer mai liber, de form gradual i prin intermediul negocierilor Reducerea obstacolelor ctre comer este unul din mijloacele cele mai evidente de a nsuflei comerul. Aceste obstacole includ taxele vamale (sau impozite) i anumite instrumente cum ar fi interzicerile de

importuri sau contingentele care restrng selectiv cantitile importate. n mod ocazional s-au dezbtut i alte probleme, cum ar fi rolul administrativ i politicile de schimb. De la crearea GATT, n 1947-1948, s-au realizat opt runde de negocieri comerciale. La nceput, aceste negocieri se centrau pe reducerea taxelor (taxele vamale) aplicabile mrfurilor importate. Ca o consecin a negocierilor, la sfritul lui 1980 tarifele aplicate rilor dezvoltate pentru produsele industriale au sczut nentrerupt, ajungnd la aproximativ 6,3%. Pe de alt parte, n anii '80, negocierile s-au amplificat pentru a include obstacolele netarifare asupra mrfurilor, i anumite domenii noi, cum ar fi serviciile i proprietatea intelectual. Deschiderea pieelor poate fi benefic, dar cere i o adaptare. Acordurile OMC permit ca rile s introduc schimbri graduale, prin intermediul "liberalizrii progresive". n general se acord rilor n dezvoltare termene mai ndelungate pentru a-i ndeplini obligaiile. 2.3. Posibilitate prin intermediul consolidrilor n unele cazuri, promisiunea de a nu ridica un obstacol in faa comerului poate fi att de important ca i reducerea lui, acum c promisiunea permite intreprinderilor s aib o panoram mai clar asupra oportunitilor sale viitoare. Prin intermediul stabilitii i previziunii, se ncurajeaz investiiile, se creeaz locuri de munc i consumatorii pot profita de beneficiile concurenei: posibilitatea de a alege i preturi mai joase. Prin intermediul sistemului multilateral de comer, guvernele ncearc s dea stabilitate i s previzioneze activitile economice. In OMC, cnd rile se hotrsc s-i deschid pieele de mrfuri i servicii, i "consolideaz" obligaiunile. Pentru mrfuri, aceste consolidri depind de tipul taxelor. n unele cazuri, drepturile de import aplicate sunt inferioare tipurilor consolidate. Aceasta obinuiete s se ntmple n rile n dezvoltare. n rile dezvoltate tipurile efectiv aplicate i cele consolidate obinuiesc s fie identice. O ar i poate modifica consolidrile dar numai dup ce le negociaz cu partenerii si comerciali, ceea ce poate nsemna c trebuie s-i compenseze pierderile comerciale. Una dintre reuitele negocierilor comerciale multilaterale ale Rundei Uruguay a constat n incrementarea unei proporii a comerului referitor la obligaiile consolidate. n agricultur, astzi aproximativ 100% din produse au tarife consolidate. Rezultatul este un grad mare de securitate a pieelor pentru comerciani i investitori. Sistemul ncearc s mbunteasc previziunea i stabilitatea prin alte mijloace. Unul dintre ele const n a descuraja utilizarea de contingente i alte mijloace angajate pentru a fixa limite cantitilor ce

se pot importa (administrarea contingentelor poate crea o cretere a rolului administrativ i la acuzaii ntr-o maniera neloial). Alt mijloc const n a face ca normele comerciale ale rilor s fie att de clare i publice ("transparente") pe ct posibil. Multe din Acordurile OMC cer ca guvernele sa fac publice politicile i practicile lor n ar i s le aduc la cunotin OMC. Controlul periodic al politicilor comerciale naionale prin intermediul Mecanismului de Examinare al Politicilor Comerciale constituie alt mijloc de incurajare a transparenei, att la nivel naional ct i multilateral. 2.4. Dezvoltarea unei concurente loiale Cteodat OMC este descris ca o instituie de "comer liber ", dar asta nu este exact. n realitate sistemul autorizeaz aplicarea de tarife i, n circumstane restrnse, alte forme de protecie. Este mai corect s se spun c un sistem de norme destinat dobndirii unei concurene libere, leale i fr distorsiuni. Normele asupra nediscriminrii - NMF i tratatul naional - au ca obiectiv ndeplinirea condiiilor echitabile de comer. Acesta este i el obiectivul normelor referitoare la dumping (exporturi la preturi inferioare costului pentru a ctiga piaa) i subveniile. Problemele sunt complexe i normele ncearc s determine ce este leal sau nu i cum pot rspunde guvernele, n particular prin intermediul aplicrii drepturilor de import adiionale calculate pentru a compensa prejudiciul ocazionat de comerul neloial. Multe din celelalte acorduri ale OMC sunt destinate s sprijine concurena loiala, de exemplu n ceea ce privete agricultura, proprietatea intelectual i serviciile. Acordul asupra Contractrii Publice (care este un acord "plurilateral" pentru c a fost semnat doar de unii din membrii OMC) extinde normele n materie de competenta n ceea ce privete cumprturile realizate de mii de entiti "publice" ale multor ri. i tot aa n mod succesiv. 2.5. Creterea dezvoltrii i reforma economic Economitii i experii n probleme comerciale recunosc n mare c sistemul OMC contribuie la dezvoltare. Se recunoate de asemenea c rile mai puin avansate au nevoie de flexibilitate n momentul n care aplica Acordurile. i propriile texte ale acordurilor ncorporeaz dispoziiile anterioare ale GATT, care prevd o asisten special i concesiuni comerciale pentru rile n curs de dezvoltare. Mai mult de trei sferturi din membrii OMC sunt ri n curs de dezvoltare i n tranziie spre o economie de pia. De-a lungul a apte ani i jumtate ct a durat Runda Uruguay, mai mult de 60 din aceste ri au aplicat n mod autonom programe de liberalizare a comerului. n acelai timp, rile n dezvoltare i economiile in tranziie au fost mult

mai active i influente n negocierile din Runda Uruguay ca n nici o alt rund anterioara. Aceast tendin a distrus n practic ideea c sistemul de comer exist doar pentru rile industrializate. La sfritul Rundei Uruguay, rile n curs de dezvoltare erau dispuse s-i asume majoritatea obligaiilor ce se impuneau rilor dezvoltate. Nu ntmpltor, li s-au acordat perioade de tranziie pentru a se adapta la dispoziiile - mai puin familiare i poate mai dificile OMC, n special n cazul celor mai sraci, tarile "mai puin dezvoltate". n virtutea unei decizii ministeriale adoptate n finalizarea Rundei, se d acestor ri o mai mare flexibilitate pentru aplicarea Acordurilor OMC. n aceast decizie se stabilete ca rile cele mai bogate trebuie sa accelereze aplicarea obligaiunilor n materie de acces la piee care afecteaz mrfurile exportate de ctre rile mai puin avansate i se cere s li se dea o mai mare asisten tehnic.

3. Structura institutionala
Organul suprem din cadrul OMC, responsabil pentru luarea deciziilor este Conferinta Ministeriala, care se reuneste la fiecare doi ani. Ea va exercita functiile OMC si va lua masuri necesare in acest scop. Ea va fi abilitata sa ia decizii cu privire la toate aspectele tinind de orice Acord comercial multilateral daca un Membru solicita aceasta. De la infiintarea OMC au avut loc patru Conferinte Ministeriale : 1. Singapore (1996) in cadrul acestei Conferinte au fost examinate evolutiile in cadrul comertului international precum si problemele si aspectele de implementare a diverselor Acorduri OMC. Ministrii tarilor participante au decis includerea in programul de lucru al

OMC sase noi subiecte care au impact asupra dezvoltarii comertului international, si anume: - comertul si mediul inconjurator; - comertul si politica concurentei; - facilitarea comertului; - transparenta achizitiilor guvernamentale; - comertul electronic; - comertul si investitiile. Referitor la ultimul domeniu mentionat, investitiile au fost permanent in atentia OMC. Astfel, GATS a stabilit o serie de standarde privind prezenta unui furnizor de servicii in alta tara membra GATS, iar acordul TRIPS abordeaza aspecte legate de conditiile ce se pot impune unui investitor de tara gazda. Acest ansamblu de masuri se dovedeste a fi nesatisfacator in ceea ce priveste realizarea si protejarea investitiilor straine. OMC poate constitui un instrument util in rezolvarea acestor probleme, prin faptul ca este o institutie cu vocatie universala, precum si prin relatia indisolubila existenta intre comertul mondial si fluxurile de investitii straine. 2. Geneva (1998) Conferinta Ministeriala de la Geneva a autorizat Consiliul General al OMC sa stabileasca un program de activitati si negocieri ulterioare in cadrul OMC luind in consideratie si alte citeva aspecte importante: - problemele aparute in urma implimentarii Acordurilor OMC; - prevederile agendei incorporate in diferite Acorduri; - de a face o retrospectiva a evolutiei comertului international. La Geneva a fost instituit un Grup de Lucru pentru studierea problemei ce tine de interactiunea dintre comert si politica concurentiala in cadrul OMC. Grupul de Lucru creat, incepind din anul 1999, examineaza in special trei probleme relevante: - pertinenta pentru politica concurentiala la principiile fundamentale ale OMC ( tratamentul national, transparenta, clauza natiunii cele mai favorizate ); - cooperarea intre tarile membre in domeniul cooperarii tehnice; - contributia politicii concurentiale la realizarea obiectivelor OMC. 3. Seattle (1999) la Seattle ministrii si-au propus ca scop lansarea unei noi runde de negocieri dedicata reducerii de mai departe a barierelor in calea comertului. Cu toate ca Consiliul General al OMC a stabilit programul de lucru cu mult inainte de inceperea Conferintei, din pacate aceasta nu s-a soldat cu succes. 4. Doha (2001) Conferinta Ministeriala de la Doha poate fi considerata un succes atit pentru tarile membre cit si pentru OMC. S-a depus o munca enorma atit de Secretariatul OMC, cit si de tara gazda.

In acest sens trebuie sa retinem trei evenimente importante care s-au derulat la Doha: - au fost obtinute rezultate excelente in cea ce tine de Acordul TRIPS (sau dus negocieri in vederea crearii unui sistem multilateral de notificari si inregistrare a indicatiilor geografice a pentru vin si bauturi spirtoase, in conf. Cu art. 23.4 al TRIPS etc); - s-au obtinut rezultate semnificative in domeniul agriculturii (principalul subiect in acest domeniu a fost sprijinul producatorilor interni si promovarea exportului, tot aici au fost propuse negocieri de extindere a accesului pe piata, reducerea tuturor formelor de subventionare a exportului, reducerea sprijinului intern ce afecteaza negativ comertul, etc); - aderarea Chinei si a Taiwanului la OMC (China a devenit cea de-a 143 tara membra a OMC dupa 15 ani de negocieri. Pe 12 noiembrie ,2001, cu o zi dupa semnarea Protocolului de Aderare a Chinei la OMC, Taiwanul, tara rivala Chinei, a devenit formal cea de-a 144-a membra a OMC). La Conferinta Ministeriala de la Doha s-au dus dezbateri si negocieri si-n alte domenii ca: securitatea alimentara si protectia sanatatii; comertul cu servicii; comertul electronic; domeniul investitiilor; problemele cu care se confrunta tarile in curs de dezvoltare in implementarea acordurilor curente ale OMC, etc. Dupa sase zile de negocieri, pe 14 noiembrie, ministrii au aprobat o Declaratie privind lansarea noilor negocieri comerciale multilaterale. Programul stabileste trei ani de negocieri care vor fi finalizate in 2005, acoperind diferite domenii care vor viza comertul international, in special agricultura, serviciile, tarifele industriale, investitiile, etc. Declaratia Ministeriala de la Doha prevede infiintarea de catre membrii OMC a Comitetului de Negocieri Comerciale (CNC) pina la data de 31 ianuarie 2002. CNC este condus ex officio de Directorul General al OMC, fiind sub autoritatea si supravegherea Consiliului General. Se reuneste o data in fiecare 2-3 luni. Prima intrunire a Comitetului a avut loc in perioada 28 ianuarie 1 februarie la care s-au luat decizii de ordin organizational. CNC a fost creat cu scopul de a monitoriza toate intilnirile de negociere a conditiilor de aderare la OMC a statelor candidate, precum si de a decide care Grupuri de Lucru din cadrul OMC se vor ocupa cu implementarea prevederilor paragrafului 12 al Declaratiei de la Doha. Comitetul de Negocieri Comerciale si Grupurile de Lucru nu sunt structuri paralele. Consiliul General ramine a fi responsabil pentru intregul program negociat in cadrul Conferintei Ministeriale de la Doha, precum si pentru pregatirile pentru Conferintele Minesteriale care vor avea loc in viitor. Consiliul General este cel mai inalt organ de luare a deciziilor din cadrul OMC, sediul sau aflindu-se la Geneva. El este compus din reprezentantii ai tuturor guvernelor membre si are autoritatea de a

10

actiona in numele Conferintei Ministeriale a OMC in perioadele dintre reuniunile acesteia, trimitindu-le in mod direct rapoarte. Este, de asemenea, responsabil pentru examinarea politicilor comerciale ale tarilor membre, pe baza rapoartelor pregatite de Secretariatul OMC. Consiliul General este asistat in activitatea sa de: - Consiliul pentru Comertul cu bunuri, care supravegheaza implementarea si functionarea GATT 1994 si a acordurilor conexe. - Consiliul pentru comertul cu Servicii, care supravegheaza implementarea si functionarea GATS; - Consiliul pentru TRIPS, care supravegheaza functionarea acordului TRIPS. De asemenea, Consiliul General se intruneste ca Organ de Reglementare a Diferendelor (DSB), pentru a exercita functiile stabilite in Memorandumul de Acord privind Reglementarea diferendelor. Consiliul General se mai poate intruni si pentru a examina politicile si practicile comerciale ale membrilor in calitate de Organ de Examinare a Politicilor Comerciale, asa cum este prevazut in Mecanismele de Revizuire a Politicilor Comerciale. In prezent, Consiliul General este condus de Stuart Harbinson. Comitete si alte organe subsidiare: Prin Acordul OMC au fost constituite: Comitetul pentru Comert si Dezvoltare ; Comitetul pentru restrictii din motive de balanta de plati, Comitetul pentru Buget, Finante si Aderare. Consiliul General al OMC a constituit alte doua comitete care se raporteaza la el: Comitetul pentru Comert si Mediu si Comitetul pentru Acordurile Comerciale Regionale. OMC dispune de un Secretariat, condus de un director general, care este asistat de trei directori generali adjuncti. Conferinta Ministeriala numeste Directorul General pe o perioada de 4 ani si adopta regulile referitoare la puterile, atributiile, conditiile de lucru si durata mandatului. Secretariatul OMC are un personal de 500 de angajati, de nationalitati diferite. In indeplinirea sarcinilor lor, atit Directorul General, cit si personalului OMC li se solicita sa nu ceara sau sa accepte nici un fel de instructiuni de la vre-un Guvern sau de la vre-o Autoritate din afara OMC, mentinindu-se astfel caracterul international al Secretariatului. In prezent, Director General este Mike Moore. Uniunea Europeana sprijina activitatea unui grup de lucru al OMC in domeniul comertului si investitiilor, solicitind si corelarea cu activitatile care se desfasoara in cadrul altor institutii, in special UNCTAD.

11

Finalizarea Rundei Uruguay i crearea OMC constituie o victorie incontestabil a miltilateralismului comercial. Liberalizarea i ordonarea comerului internaional ca urmare a transpunerii n practic a rezultatelor rundei prin intermediul Organizaiei Mondiale a Comerului sunt de natur s stimuleze expansiunea economic global. Intrarea n funciune a OMC reprezint un moment foarte important, dar nu suficient pentru asigurarea eficienei noului sistem comercial contureaz opinia, larg mprtit de specialiti, conform creia este necesar o stare de veghe permanent din partea tuturor membrilor, de natur s menin n funciune, n ritmul cerut, toate angajamentele acestui sistem. n al doilea rnd, trebuie continuate eforturile pentru consacrarea multilateralismului comercial i calmarea tentaiilor de rezolvare a problemelor majore n cercuri restrnse. Globalizarea i liberalizarea au determinat transformarea comerului internaional ntr-un motor puternic al creterii i ntr-un mecanism important de integrare a rilor n economia global. Un numr mare de ri n curs de dezvoltare au profitat de oportuniti obinnd o cretere rapid a economiilor lor. Totui, nu toate rile au fost n msur s beneficieze de aceste oportuniti.Exist i un risc real ca aceste ri s fie marginalizate n continuare. n acelai timp, este unanim recunoscut c integrarea i participarea deplin a acestora i a altor ri n curs de dezvoltare i n tranziie la economia global ar contribui substanial la expansiunea comerului mondial. Muli critici ai OMC cred c aceasta organizaie trebuie nchis deoarece ea nu este dect un vehicul care dirijeaz corporativ procesul de globalizare i o astfel de main conduce la creterea srciei n lume. Aceast prere sa dovedit a fi greit i nvechit, deoarece pe parcursul activitii sale au fost realizate o serie de mbuntiri n activitatea organizaiei. n prezent, OMC constituie o organizaie ce dispune de un cadru legal i instituional comercial multilateral. Acestea stabilesc principalele obligaiuni contractuale ale guvernelor respective, n materie de legislaie comercial intern fa de instituia nominalizat i fiecare membru al ei n parte.

12

13

Bibliografie
- Dragan, Gabriela - Fundamentele comertului international, Bucuresti: Editura ASE,2004 - Ion Dona - Politici agricole, Editura Ceres, Bucureti, 2006

14

15