Cuprins

:

1.Notiuni generale 1.1. Infiintarea Organizatiei Comertului 1.2. Scop OMC 1.3. Obiective principale OMC 1.4. Functii OMC 2. Principiile OMC 2.1. Comerţul fără discriminări 2.2. Un comerţ mai liber, de formă graduală şi prin intermediul negocierilor 2.3. Posibilitate prin intermediul consolidărilor 2.4. Dezvoltarea unei concurente loiale 2.5. Creşterea dezvoltării şi reforma economică 3. Structura institutionala Anexa 1 – Structura institutionala OMC Bibliografie Mondiale a

1

III. ultima ţară care a devenit membru. administrarea şi operabilitatea instrumentelor legale ale Rundei Uruguay. această organizaţie are ca scop: ► să faciliteze punerea în aplicare. III.1.2) ► să fie responsabilă pentru reglementarea neînţelegerilor şi diferendelor între ţări (art.4) În cadrul OMC. III. fie la nivelul Miniştrilor (care se reunesc o dată la 2 2 .2. Infiintarea OMC La 1 ianuarie 1995. OMC reprezintă baza instituţional-juridică a sistemului comercial multilateral. OMC număra 137 de ţări. toate deciziile importante sunt luate de ansamblul ţărilor membre. OMC reprezintă astăzi cadrul instituţional în care se negociază acordurile de liberalizare a comerţului internaţional. după îndelungate şi complexe negocieri. ca şi a oricăror noi acorduri ce vor fi negociate în viitor (art. la 14 iunie 2000. reguli şi discipline care urmează a asigura comerţului internaţional un cadru îmbunătăţit de desfăşurare.3) ► să organizeze periodic examinări ale politicilor comerciale ale ţărilor membre (art.III. Sediul OMC este la Geneva. Notiuni generale 1. 1. prin intermediul unor relaţii comerciale multilaterale.1. adaptat cerinţelor actuale şi de perspectivă. exponenta noului set de principii. a luat fiinţă Organizaţia Mondială a Comerţului. în direcţia promovării reconstrucţiei şi creşterii economice. Veniturile bugetului sunt constituite prin cotizaţii anuale plătite de membri. cotizaţiile fiind stabilite în funcţie de ponderea în comerţul internaţional. Scopul OMC Conform primelor patru articole din Acordul OMC.1) ► să asigure un forum de negocieri viitoare între ţările membre. fiind Georgia. atât pentru problemele cuprinse în acorduri cât şi pentru alte noi domenii (art. La 15 iunie 2000. fiind unica organizaţie internaţională care tratează regulile globale ale comerţului dintre ţări.

Dar principalul avantaj al consensului este că deciziile luate au mai multe şanse de a fi acceptate de toţi membrii şi astfel. necesitatea protectiei si conservarii mediului inconjurator. 1. utilizarea deplina a fortei de munca.4. în ciuda dificultăţilor. Desigur că a adopta decizii prin consens.ani). ea indeplineste urmatoarele functii: ● facilitarea implementarii. ● examinarea politicilor comerciale nationale. 3 . corespunzator diferitelor niveluri de dezvoltare economica ale tarilor. deciziile sunt luate pe bază de consens. ● cooperarea cu alte institutii internationale in formularea politicilor economice la scara mondiala. nu este deloc uşor. 1. ● solutionarea diferendelor comerciale. în cazul a 137 de membri. utilizarea optima a resurselor mondiale. au fost încheiate acorduri importante. administrarii si aplicarii instrumentelor juridice ale Rundei Uruguay si ale oricaror noi acorduri ce vor fi negociate in viitor. Functiile OMC Organizatia Mondiala a Comertului serveste drept forum pentru continuarea negocierilor privind liberalizarea comertului cu servicii prin desfiintarea barierelor si elaborarea de reguli in noi domenii legate de comert.3. fie la nivelul înalţilor funcţionari (care se întâlnesc regulat la Geneva). expansiunea productiei si a comertului. De regulă.Principalele obiective adoptate la infiintarea OMC sunt: ► ► ► ► ridicarea standardelor de viata si a veniturilor. Pe linga aceasta.

contracte publice.1. ţările care fac parte dintr-o regiune pot stabili un acord de liber comerţ. de exemplu). clauza naţiunii 4 . Aceste principii sunt baza sistemului multilateral de comerţ. In general. să aplice anumite discriminări. proprietate intelectuala si multe alte teme. telecomunicaţii. Naţiunea cea mai favorizata (NMF): tratarea celorlalţi în mod egal. Toate aceste documente sunt inspirate din diferite principii simple si fundamentale. care nu se aplică mărfurilor ce provin din exteriorul grupului. O ţară poate pune obstacole produselor ce provin din anumite ţări. De exemplu. ce sunt considerate obiect al unui comerţ neloial. în anumite circumstanţe restrânse. Comerţul fără discriminări a.2. Sunt permise anumite excepţii. În virtutea acordurilor OMC. Totuşi. ţările nu pot prin regula generala să stabilească discriminări între diverşii săi interlocutori comerciali. Este vorba despre: agricultură. se permite ca ţările. trebuie să se facă acelaşi lucru cu toţi ceilalţi membri ai OMC. norme industriale. textile şi îmbrăcăminte. acordurile permit doar aceste excepţii cu referire la condiţii stricte. Principiile OMC Acordurile OMC sunt întinse şi complexe pentru că se referă la texte juridice care abordează o mare varietate de activităţi. reguli despre sănătatea alimentelor. Şi în cazul serviciilor. servicii bancare. Dacă i se acordă unei ţări un avantaj special (reducerea tarifului aplicabil la unul din produsele sale. Aceste principii sunt: 2. Acest principiu este cunoscut drept clauza naţiunii celei mai favorizate (NMF).

aplicarea taxelor vamale asupra importurilor nu constituie o violare a tratatului naţional. Astfel. Condiţia de naţiunea cea mai favorizată (NMF) nu înseamnă întotdeauna egalitate în modul de tratare. trebuie să facă acelaşi lucru pentru aceleaşi produse sau servicii ale tuturor partenerilor comerciali. Aceste obstacole includ taxele vamale (sau impozite) şi anumite instrumente cum ar fi interzicerile de 5 . 2.2. pentru că doar puţine ţări se bucurau de acest privilegiu. includerea în grupul de interlocutori comerciali "cei mai favorizaţi" ai unei ţări însemnă că fac parte dintr-un club exclusivist. Expresia "cea mai favorizată" sună ca o contradicţie. Dacă o ţară creşte beneficiile pe care le dă altui partener de afaceri. Principiul NMF asigură ca fiecare ţară îi tratează egal pe toţi cei 100 de membri. b. cel puţin după ce mărfurile străine au intrat pe piaţă. bogaţi sau săraci. Ceea ce se întâmplă în OMC este: fiecare membru îi tratează pe ceilalţi membri în mod egal ca interlocutori comerciali "cei mai favorizaţi". chiar daca în acest caz principiul se abordează pentru fiecare dintre ei intr-o maniera diferită. Acest principiu de "tratat naţional" (a-i trata pe ceilalţi la fel ca pe conaţionali) figurează în cele trei principale Acorduri ale OMC (Articolul III din GATT. articolul 17 din AGCS şi articolul 3 din Acordul asupra ADPIC). Acelaşi lucru se aplică serviciilor străine şi celor naţionale şi mărcilor de fabrică sau de comerţ. slabi sau puternici. clubul NMF nu mai este exclusivist. dar în OMC înseamnă în termeni reali nediscriminarea. Tratatul naţional se aplică doar când produsul. În secolul XIX. dreptul de autor şi patentele străine şi naţionale. de formă graduală şi prin intermediul negocierilor Reducerea obstacolelor către comerţ este unul din mijloacele cele mai evidente de a însufleţi comerţul. când s-au semnat primele tratate bilaterale NMF. serviciul sau lucrarea au intrat pe piaţă. Un comerţ mai liber. adică tratament egal pentru toţi.celei mai favorizate înseamnă că de fiecare dată când o ţară înlătură un obstacol din faţa comerţului sau deschide o piaţă. chiar daca produsele fabricate in ţară nu sunt supuse unui impozit echivalent. Astăzi când marea majoritate a ţărilor sunt membre ale OMC. Pare să sugereze că este vorba de vreun tip special de clauză pentru o ţară determinată. Tratatul naţional: tratatul de egalitate pentru naţiuni şi străini Mărfurile importate şi cele produse în ţară trebuie să primească un tratament egal. trebuie să acorde acest "cel mai bun" tratament tuturor celorlalţi membri ai OMC astfel încât toţi să continue să fie "cei mai favorizaţi".

2. In OMC. La început. Unul dintre ele constă în a descuraja utilizarea de contingente şi alte mijloace angajate pentru a fixa limite cantităţilor ce 6 . În general se acordă ţărilor în dezvoltare termene mai îndelungate pentru a-şi îndeplini obligaţiile. Prin intermediul sistemului multilateral de comerţ. În unele cazuri. cum ar fi serviciile şi proprietatea intelectuală. De la crearea GATT.3%. aceste consolidări depind de tipul taxelor. aceste negocieri se centrau pe reducerea taxelor (taxele vamale) aplicabile mărfurilor importate. guvernele încearcă să dea stabilitate şi să previzioneze activităţile economice. Sistemul încearcă să îmbunătăţească previziunea şi stabilitatea prin alte mijloace. Posibilitate prin intermediul consolidărilor În unele cazuri. în 1947-1948. se încurajează investiţiile. promisiunea de a nu ridica un obstacol in faţa comerţului poate fi atât de important ca şi reducerea lui. ceea ce poate însemna că trebuie să-şi compenseze pierderile comerciale. Rezultatul este un grad mare de securitate a pieţelor pentru comercianţi şi investitori. Pe de altă parte. dar cere şi o adaptare. se creează locuri de muncă şi consumatorii pot profita de beneficiile concurenţei: posibilitatea de a alege şi preturi mai joase. drepturile de import aplicate sunt inferioare tipurilor consolidate. O ţară îşi poate modifica consolidările dar numai după ce le negociază cu partenerii săi comerciali. Acordurile OMC permit ca ţările să introducă schimbări graduale. Deschiderea pieţelor poate fi benefică. prin intermediul "liberalizării progresive".3. Pentru mărfuri. s-au realizat opt runde de negocieri comerciale. În ţările dezvoltate tipurile efectiv aplicate şi cele consolidate obişnuiesc să fie identice. Prin intermediul stabilităţii şi previziunii. acum că promisiunea permite intreprinderilor să aibă o panoramă mai clară asupra oportunităţilor sale viitoare. şi anumite domenii noi. În mod ocazional s-au dezbătut şi alte probleme. negocierile s-au amplificat pentru a include obstacolele netarifare asupra mărfurilor. la sfârşitul lui 1980 tarifele aplicate ţărilor dezvoltate pentru produsele industriale au scăzut neîntrerupt. în anii '80. Ca o consecinţă a negocierilor. când ţările se hotărăsc să-şi deschidă pieţele de mărfuri şi servicii. Aceasta obişnuieşte să se întâmple în ţările în dezvoltare. În agricultură. ajungând la aproximativ 6. Una dintre reuşitele negocierilor comerciale multilaterale ale Rundei Uruguay a constat în incrementarea unei proporţii a comerţului referitor la obligaţiile consolidate. astăzi aproximativ 100% din produse au tarife consolidate.importuri sau contingentele care restrâng selectiv cantităţile importate. îşi "consolidează" obligaţiunile. cum ar fi rolul administrativ şi politicile de schimb.

Mai mult de trei sferturi din membrii OMC sunt ţări în curs de dezvoltare şi în tranziţie spre o economie de piaţă. Multe din celelalte acorduri ale OMC sunt destinate să sprijine concurenţa loiala. Problemele sunt complexe şi normele încearcă să determine ce este leal sau nu şi cum pot răspunde guvernele. în particular prin intermediul aplicării drepturilor de import adiţionale calculate pentru a compensa prejudiciul ocazionat de comerţul neloial.au ca obiectiv îndeplinirea condiţiilor echitabile de comerţ. alte forme de protecţie. mai mult de 60 din aceste ţări au aplicat în mod autonom programe de liberalizare a comerţului.4. în circumstanţe restrânse. Şi tot aşa în mod succesiv. Este mai corect să se spună că un sistem de norme destinat dobândirii unei concurenţe libere. leale şi fără distorsiuni. dar asta nu este exact. Controlul periodic al politicilor comerciale naţionale prin intermediul Mecanismului de Examinare al Politicilor Comerciale constituie alt mijloc de incurajare a transparenţei. 2. În realitate sistemul autorizează aplicarea de tarife şi. Se recunoaşte de asemenea că ţările mai puţin avansate au nevoie de flexibilitate în momentul în care aplica Acordurile. Normele asupra nediscriminării . atât la nivel naţional cât şi multilateral. 2.NMF şi tratatul naţional . de exemplu în ceea ce priveşte agricultura.5. Creşterea dezvoltării şi reforma economică Economiştii şi experţii în probleme comerciale recunosc în mare că sistemul OMC contribuie la dezvoltare. Dezvoltarea unei concurente loiale Câteodată OMC este descrisă ca o instituţie de "comerţ liber ". Acordul asupra Contractării Publice (care este un acord "plurilateral" pentru că a fost semnat doar de unii din membrii OMC) extinde normele în materie de competenta în ceea ce priveşte cumpărăturile realizate de mii de entităţi "publice" ale multor ţări. ţările în dezvoltare şi economiile in tranziţie au fost mult 7 . proprietatea intelectuală şi serviciile. În acelaşi timp. De-a lungul a şapte ani şi jumătate cât a durat Runda Uruguay.se pot importa (administrarea contingentelor poate crea o creştere a rolului administrativ şi la acuzaţii într-o maniera neloială). Şi propriile texte ale acordurilor încorporează dispoziţiile anterioare ale GATT. care prevăd o asistenţă specială şi concesiuni comerciale pentru ţările în curs de dezvoltare. Alt mijloc constă în a face ca normele comerciale ale ţărilor să fie atât de clare şi publice ("transparente") pe cât posibil. Multe din Acordurile OMC cer ca guvernele sa facă publice politicile şi practicile lor în ţară şi să le aducă la cunoştinţă OMC. Acesta este şi el obiectivul normelor referitoare la dumping (exporturi la preturi inferioare costului pentru a câştiga piaţa) şi subvenţiile.

li s-au acordat perioade de tranziţie pentru a se adapta la dispoziţiile . 3. se dă acestor ţări o mai mare flexibilitate pentru aplicarea Acordurilor OMC. Această tendinţă a distrus în practică ideea că sistemul de comerţ există doar pentru ţările industrializate. În virtutea unei decizii ministeriale adoptate în finalizarea Rundei. În această decizie se stabileşte ca ţările cele mai bogate trebuie sa accelereze aplicarea obligaţiunilor în materie de acces la pieţe care afectează mărfurile exportate de către ţările mai puţin avansate şi se cere să li se dea o mai mare asistenţă tehnică. tarile "mai puţin dezvoltate". Nu întâmplător. responsabil pentru luarea deciziilor este Conferinta Ministeriala. ţările în curs de dezvoltare erau dispuse să-şi asume majoritatea obligaţiilor ce se impuneau ţărilor dezvoltate.mai active şi influente în negocierile din Runda Uruguay ca în nici o altă rundă anterioara. La sfârşitul Rundei Uruguay. De la infiintarea OMC au avut loc patru Conferinte Ministeriale : 1.mai puţin familiare şi poate mai dificile OMC. Ministrii tarilor participante au decis includerea in programul de lucru al 8 . Singapore (1996) – in cadrul acestei Conferinte au fost examinate evolutiile in cadrul comertului international precum si problemele si aspectele de implementare a diverselor Acorduri OMC. Ea va fi abilitata sa ia decizii cu privire la toate aspectele tinind de orice Acord comercial multilateral daca un Membru solicita aceasta. care se reuneste la fiecare doi ani. în special în cazul celor mai săraci. Ea va exercita functiile OMC si va lua masuri necesare in acest scop. Structura institutionala Organul suprem din cadrul OMC.

Seattle (1999) – la Seattle ministrii si-au propus ca scop lansarea unei noi runde de negocieri dedicata reducerii de mai departe a barierelor in calea comertului. si anume: .prevederile agendei incorporate in diferite Acorduri.OMC sase noi subiecte care au impact asupra dezvoltarii comertului international. OMC poate constitui un instrument util in rezolvarea acestor probleme. cit si de tara gazda.comertul si investitiile. 9 .comertul si mediul inconjurator. Referitor la ultimul domeniu mentionat.facilitarea comertului. incepind din anul 1999. 2. transparenta. din pacate aceasta nu s-a soldat cu succes.problemele aparute in urma implimentarii Acordurilor OMC.de a face o retrospectiva a evolutiei comertului international.transparenta achizitiilor guvernamentale. . S-a depus o munca enorma atit de Secretariatul OMC. .comertul electronic. Doha (2001) – Conferinta Ministeriala de la Doha poate fi considerata un succes atit pentru tarile membre cit si pentru OMC. . . Grupul de Lucru creat. .contributia politicii concurentiale la realizarea obiectivelor OMC.comertul si politica concurentei. . clauza natiunii cele mai favorizate ).pertinenta pentru politica concurentiala la principiile fundamentale ale OMC ( tratamentul national. . Geneva (1998) – Conferinta Ministeriala de la Geneva a autorizat Consiliul General al OMC sa stabileasca un program de activitati si negocieri ulterioare in cadrul OMC luind in consideratie si alte citeva aspecte importante: . 3. investitiile au fost permanent in atentia OMC.cooperarea intre tarile membre in domeniul cooperarii tehnice. Acest ansamblu de masuri se dovedeste a fi nesatisfacator in ceea ce priveste realizarea si protejarea investitiilor straine. iar acordul TRIPS abordeaza aspecte legate de conditiile ce se pot impune unui investitor de tara gazda. GATS a stabilit o serie de standarde privind prezenta unui furnizor de servicii in alta tara membra GATS. Cu toate ca Consiliul General al OMC a stabilit programul de lucru cu mult inainte de inceperea Conferintei. precum si prin relatia indisolubila existenta intre comertul mondial si fluxurile de investitii straine. 4. La Geneva a fost instituit un Grup de Lucru pentru studierea problemei ce tine de interactiunea dintre comert si politica concurentiala in cadrul OMC. . . prin faptul ca este o institutie cu vocatie universala. Astfel. examineaza in special trei probleme relevante: .

tarifele industriale. Taiwanul.s-au obtinut rezultate semnificative in domeniul agriculturii (principalul subiect in acest domeniu a fost sprijinul producatorilor interni si promovarea exportului. a devenit formal cea de-a 144-a membra a OMC).In acest sens trebuie sa retinem trei evenimente importante care s-au derulat la Doha: . acoperind diferite domenii care vor viza comertul international. investitiile. etc). . ministrii au aprobat o Declaratie privind lansarea noilor negocieri comerciale multilaterale. precum si pentru pregatirile pentru Conferintele Minesteriale care vor avea loc in viitor. domeniul investitiilor. pe 14 noiembrie. sediul sau aflindu-se la Geneva. comertul electronic.2001. . reducerea tuturor formelor de subventionare a exportului. problemele cu care se confrunta tarile in curs de dezvoltare in implementarea acordurilor curente ale OMC. serviciile. Se reuneste o data in fiecare 2-3 luni. Comitetul de Negocieri Comerciale si Grupurile de Lucru nu sunt structuri paralele. in conf.4 al TRIPS etc). Consiliul General este cel mai inalt organ de luare a deciziilor din cadrul OMC. Prima intrunire a Comitetului a avut loc in perioada 28 ianuarie – 1 februarie la care s-au luat decizii de ordin organizational. CNC este condus ex officio de Directorul General al OMC. etc. etc. Consiliul General ramine a fi responsabil pentru intregul program negociat in cadrul Conferintei Ministeriale de la Doha. La Conferinta Ministeriala de la Doha s-au dus dezbateri si negocieri si-n alte domenii ca: securitatea alimentara si protectia sanatatii. tara rivala Chinei. comertul cu servicii. Dupa sase zile de negocieri. in special agricultura.aderarea Chinei si a Taiwanului la OMC (China a devenit cea de-a 143 tara membra a OMC dupa 15 ani de negocieri. Declaratia Ministeriala de la Doha prevede infiintarea de catre membrii OMC a Comitetului de Negocieri Comerciale (CNC) pina la data de 31 ianuarie 2002. CNC a fost creat cu scopul de a monitoriza toate intilnirile de negociere a conditiilor de aderare la OMC a statelor candidate. reducerea sprijinului intern ce afecteaza negativ comertul. cu o zi dupa semnarea Protocolului de Aderare a Chinei la OMC. precum si de a decide care Grupuri de Lucru din cadrul OMC se vor ocupa cu implementarea prevederilor paragrafului 12 al Declaratiei de la Doha. fiind sub autoritatea si supravegherea Consiliului General. El este compus din reprezentantii ai tuturor guvernelor membre si are autoritatea de a 10 . Programul stabileste trei ani de negocieri care vor fi finalizate in 2005. Pe 12 noiembrie .au fost obtinute rezultate excelente in cea ce tine de Acordul TRIPS (sau dus negocieri in vederea crearii unui sistem multilateral de notificari si inregistrare a indicatiilor geografice a pentru vin si bauturi spirtoase. 23. tot aici au fost propuse negocieri de extindere a accesului pe piata. Cu art.

pentru a exercita functiile stabilite in Memorandumul de Acord privind Reglementarea diferendelor. Conferinta Ministeriala numeste Directorul General pe o perioada de 4 ani si adopta regulile referitoare la puterile. condus de un director general.Consiliul pentru Comertul cu bunuri. mentinindu-se astfel caracterul international al Secretariatului. Consiliul General este condus de Stuart Harbinson. care supravegheaza implementarea si functionarea GATT 1994 si a acordurilor conexe. In prezent.Consiliul pentru TRIPS.Consiliul pentru comertul cu Servicii. OMC dispune de un Secretariat. atributiile. Este. Comitetul pentru restrictii din motive de balanta de plati. Director General este Mike Moore. 11 . Finante si Aderare. Consiliul General este asistat in activitatea sa de: . care este asistat de trei directori generali adjuncti. Secretariatul OMC are un personal de 500 de angajati. .actiona in numele Conferintei Ministeriale a OMC in perioadele dintre reuniunile acesteia. solicitind si corelarea cu activitatile care se desfasoara in cadrul altor institutii. cit si personalului OMC li se solicita ”sa nu ceara sau sa accepte nici un fel de instructiuni de la vre-un Guvern sau de la vre-o Autoritate din afara OMC”. Comitete si alte organe subsidiare: Prin Acordul OMC au fost constituite: Comitetul pentru Comert si Dezvoltare . Uniunea Europeana sprijina activitatea unui grup de lucru al OMC in domeniul comertului si investitiilor. atit Directorul General. care supravegheaza implementarea si functionarea GATS. In indeplinirea sarcinilor lor. asa cum este prevazut in Mecanismele de Revizuire a Politicilor Comerciale. In prezent. de asemenea. care supravegheaza functionarea acordului TRIPS. conditiile de lucru si durata mandatului. Consiliul General se mai poate intruni si pentru a examina politicile si practicile comerciale ale membrilor in calitate de Organ de Examinare a Politicilor Comerciale. . responsabil pentru examinarea politicilor comerciale ale tarilor membre. Consiliul General al OMC a constituit alte doua comitete care se raporteaza la el: Comitetul pentru Comert si Mediu si Comitetul pentru Acordurile Comerciale Regionale. Comitetul pentru Buget. pe baza rapoartelor pregatite de Secretariatul OMC. trimitindu-le in mod direct rapoarte. Consiliul General se intruneste ca Organ de Reglementare a Diferendelor (DSB). De asemenea. in special UNCTAD. de nationalitati diferite.

Intrarea în funcţiune a OMC reprezintă un moment foarte important. Totuşi. Acestea stabilesc principalele obligaţiuni contractuale ale guvernelor respective. În al doilea rînd. larg împărtăşită de specialişti.Finalizarea Rundei Uruguay şi crearea OMC constituie o victorie incontestabilă a miltilateralismului comercial. Liberalizarea şi ordonarea comerţului internaţional ca urmare a transpunerii în practică a rezultatelor rundei prin intermediul Organizaţiei Mondiale a Comerţului sunt de natură să stimuleze expansiunea economică globală. În prezent. dar nu suficient pentru asigurarea eficienţei noului sistem comercial conturează opinia. Un număr mare de ţări în curs de dezvoltare au profitat de oportunităţi obţinînd o creştere rapidă a economiilor lor. trebuie continuate eforturile pentru consacrarea multilateralismului comercial şi calmarea tentaţiilor de rezolvare a problemelor majore în cercuri restrînse. nu toate ţările au fost în măsură să beneficieze de aceste oportunităţi. În acelaşi timp. OMC constituie o organizaţie ce dispune de un cadru legal şi instituţional comercial multilateral. este unanim recunoscut că integrarea şi participarea deplină a acestora şi a altor ţări în curs de dezvoltare şi în tranziţie la economia globală ar contribui substanţial la expansiunea comerţului mondial. în ritmul cerut. Globalizarea şi liberalizarea au determinat transformarea comerţului internaţional într-un motor puternic al creşterii şi într-un mecanism important de integrare a ţărilor în economia globală. Mulţi critici ai OMC cred că aceasta organizaţie trebuie închisă deoarece ea nu este decît un vehicul care dirijează corporativ procesul de globalizare şi o astfel de maşină conduce la creşterea sărăciei în lume. Această părere sa dovedit a fi greşită şi învechită. de natură să menţină în funcţiune. conform căreia este necesară o „stare de veghe” permanentă din partea tuturor membrilor. 12 . în materie de legislaţie comercială internă faţă de instituţia nominalizată şi fiecare membru al ei în parte. deoarece pe parcursul activităţii sale au fost realizate o serie de îmbunătăţiri în activitatea organizaţiei. toate angajamentele acestui sistem.Există şi un risc real ca aceste ţări să fie marginalizate în continuare.

13 .

Bucureşti.Ion Dona .Fundamentele comertului international.2004 .Politici agricole. Bucuresti: Editura ASE. Gabriela .Dragan. Editura Ceres.Bibliografie . 2006 14 .

15 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful