You are on page 1of 6

ELABORAREA FONTELOR DE PRIMA FUZIUNE • Ce sunt fontele de prima fuziune?

Fontele de prima fuziune sunt aliaje Fe-C cu conținut de C>2,04%, care întotdeauna conțin cantități variabile de Mn, Si, S, P (S și P sunt elemente dăunătoare care peste anumite limite de concentrație înrăutățesc proprietățile fontelor) și uneori alte elemente precum Cr, Ni, W, Cu, V. • Cum se obțin fontele de prima fuziune? Fontele de prima fuziune se obțin din oxizii de fier din minereurile de fier prin reducerea fierului cu reducătorii C, CO, H2. În fierul redus se dizolva celelalte elemente în cantități variabile. • Care este agregatul principal în care se elaborează fontele de prima fuziune? Furnalul (un cuptor cu cuvă înaltă); MATERII PRIME UTILIZATE LA ELABORAREA FONTELOR ÎN FURNAL 1. MINEREURILE DE FIER Minereul este o formațiune naturală care conține metalul util în combinații și concentrații care fac posibilă, din punct de vedere tehnic extragerea lor, în condiții economice avantajoase. Minereurile sunt alcătuite din: - minerale utile (combinații chimice care conțin elementele utile sub formă de oxizi, sulfuri, metale native etc.) - minerale sterile (combinații chimice care conțin elementele neutile sub formă de oxizi, silicați etc.). Aprecierea unui minereu din punct de vedere calitativ se realizează funcție de proprietățile sale. Proprietățile minereurilor de fier • Conținutul de element util (fier). Forma sub care se află acesta în mineralul util. √ Forma sub care se află acesta în mineralul util. - Oxizi anhidri: Magnetita Fe3O4 cu 72,4%Fe; Hematita - Oxizi hidratați - Carbonați Limonita Siderita Fe2O3 cu 70%Fe; 2Fe2O3⋅ 3H2O cu 59,8-63%Fe; FeCO3 cu 48,2%Fe.

1

Zn. distrugând-o.02%SiO2 − %CaO) în care: Fe. Zincul este redus la partea superioară a furnalului. Minereurile cu conținut mai mic de fier se supun înainte de introducere în furnal.. Sulful este în minereurile de fier și mangan. în % ( 1+ 0. Cu. P. se volatilizează și apoi recondensează și oxidează în zonele mai reci (Zn + 1/2O2 = ZnO). √ Elemente dăunătoare pentru furnal: acestea nu trec în fonte dar au efecte dăunătoare asupra agregatului (zidăriei refractare) Pb. • Conținutul de elemente dăunătoare √ Elemente dăunătoare pentru fonte (acestea trec din minereuri în compoziția chimică a fontelor) sau pentru oțelurile care utilizează fontele ca materie primă pentru elaborare.indicator de apreciere a calității minereurilor de fier . El trece în fontă.5%Mn . Plumbul este redus în întregime și datorită greutății sale specifice mari ajunge pe vatra furnalului și poate pătrunde în rosturile acesteia. S. Mn reprezintă concentrația acestor elemente din minereuri. Cd. Cuprul trece în fontă înrăutățind proprietățile oțelului care utilizează fonta la elaborare. operațiilor de preparare pentru îmbogățire.√ Conținutul de element util (fier) Minereurile de fier care se utilizează la elaborarea fontei în furnal trebuie să fie bogate în fier. adică să aibă 55-63 %Fe (pentru ca procedeul să fie rentabil din punct de vedere tehnico-economic). fosforul trece în fontă de unde nu mai poate fi îndepărtat decât la elaborarea oțelului. pătrunzând sub formă de ZnO în zidăria furnalului. proces care necesită consum de căldură (de cocs). Prin reducere. Restul trece în zgura. în % 2 ... Arsenul este adus de minereuri și se regăsește aproape în întregime în fontă și apoi în oțel căreia îi înrăutățește proprietățile. • Compoziția sterilului se reflectă asupra valorii metalurgice a minereurilor Valoarea metalurgică a minereurilor . Fosforul este prezent în minereurile de fier dar și în cenușa cocsului sub formă de fosfați de calciu sau de fier.. As. Cea mai mare parte a sulfului este adusă de cenușa cocsului.pentru minereuri acide Vm = %Fe + 0.

SiO2. preparare: <0. . Minereurile se supun unor operații de pregătire pentru aducerea la granulația cerută de funcționarea corespunzătoare a furnalului: uscare. minereurile sunt: . 3 CaO + MgO SiO2 + Al2O3 CaO . 8mm . Al2O3..5%M n.minereu cu steril acid … B<0. 50…. circulația gazelor în contracurent cu coloana de încărcătură etc. steril format în cea mai mare parte din SiO2 (pentru trecerea părții sterile în zgură. max.minereu autofondant…B= 0.minereuri mediu reductibile… Fe este legat sub formă de hematită (Fe2O3 ) . la elaborare necesită adaosuri de fondant).SiO2. • Porozitatea este importantă pentru influența ei asupra reductibilității minereurilor: crește suprafața de contact a minereurilor cu reducătorul.70 mm minereuri mai greu reductibile. concasare.Fe este legat sub formă de magnetită (Fe3O4 ) .minereuri greu reductibile….pentru minereuri bazice Vm = %Fe + 0.8mm – minereurile se supun peletizării.minereurile se supun aglomerării. sortare granulometrică. influențează reductibilitatea minereurilor.2 (avantaj – la elaborare necesită cantități minime de fondant) • Reductibilitatea se exprimă prin viteza cu care Fe din oxizii săi este pus în libertate prin reacții de reducere. CaO - concentrația acestor oxizi din sterilul minereurilor . 100…150 mm minereuri mai ușor reductibile.8…1.8 . în % Sterilul minereului este un amestec de oxizi (CaO. Ea este dependentă de natura oxizilor: . 2 Funcție de valoarea bazicității sterilului. procese de difuziune.minereuri ușor reductibile… Fe este legat sub formă de limonită 2Fe2O3⋅ 3H2O sau siderită FeCO3 • Granulația minereurilor este importantă pentru desfășurarea proceselor metalurgice: procese de reducere. MgO…) care se apreciază cu ajutorul indicatorului bazicitate: B = sau indice de bazicitate: iB = SiO .

Mn3O4 sau hidratați Mn2O3⋅ H2O. iar dolomita și bauxita se utilizează mai rar. Funcție de compoziția sterilului.acizi . În aceste minereuri. . calcarul este necesar să aibă o anumită compoziție chimică și o anumită granulație..2.aluminoși. MINEREURILE DE MANGAN Se utilizează la elaborarea unor mărci de fontă care au în compoziție mangan (așa-numitele fontă oglindă). Fondanți bazici: calcar CaCO3 dolomita (Ca. precum și sub formă de carbonați MnCO3.45 – 55%Mn. se utilizează trei tipuri de fondanți: . Pentru aprecierea calității minereului de mangan se ia în considerație și conținutul de fier. 3. Conținutul de mangan …. Mn2O3.Mg)CO3……. Pentru a putea fi utilizat în furnal.bazici. Importanță practică prezintă calcarul. 4. COMBUSTIBILI Combustibili solizi: Cocsul metalurgic Cărbune insuflat/pulverizat (combustibil auxiliar) Combustibili gazoși Gazul metan • Rolul combustibilului în furnal este complex 4 .CaO·MgO·CO2 Fondanți acizi: cuarțita SiO2 sau nisipul de râu Fondanți aluminoși: bauxita (Al2O3). FONDANȚI Sunt utilizați pentru zgurificarea sterilului minereului și cenușii cocsului. manganul se află sub formă de oxizi anhidri MnO2.

să se dezvolte temperaturi ridicate. acolo unde cu excepția cocsului. • Proprietățile cocsului • Conținut de elemente dăunătoare (P. toate materialele sunt topite.Dezvoltă prin ardere căldura necesară realizării temperaturii necesare desfășurării normale a proceselor. în special în zonele inferioare ale acestuia.Furnizează C necesar carburării fierului redus . S) și de cenușă Cfix = 79 – 88%. în % CO 2 + CO 2 Cocsul de furnal are o reactivitate medie față de cocsul de turnătorie care are o reactivitate mică.Furnizează C necesar proceselor de reducere .Asigură permeabilitatea încărcăturii din furnal la trecerea gazelor. W (umiditate) ≤ 4 – 5 % stingere umedă 1.55% • Rezistență mecanică suficient de mare pentru a nu se sfărâma în timpul transportului și pentru a suporta greutatea coloanei de materiale care compun 5 . A (cenușa) = 12 – 13%. în %.5%.. Cfix = 100 – (A + W + V). astfel încât procesele din furnal să se desfășoare cu viteză mare.5% stingere uscată. • Puterea calorică Puterea calorică trebuie să fie mare astfel încât prin ardere. respectiv reacțiilor chimice . • Combustibilitatea (capacitatea de reacție cu O2 din aer și cu CO2) • Porozitatea (volumul golurilor dintre bucățile de cocs) 45…. V (substanțe volatile) = 1 – 1. • Capacitate mare de reacție (de producere de gaze reducătoare). Se analizează în laborator cu reacția C + CO2 = 2CO (desfășurată la 9500C) calculând raportul CO x100 1 . Această putere calorică este dată de conținutul de carbon care trebuie să fie ridicat (Cfix nevolatil) și de conținutul scăzut de cenușă care trebuie să fie scăzut.

Rezistența mecanică exprimă capacitatea cocsului de a rezista la eforturi mecanice de izbire.... rezultat din cocsificarea huilelor la T = 900 – 11000C.M20-40 refuz pe sita de 20mm → friabilitatea 20 . frecare.încărcătura furnalului.M10 trecerea pe sita de 10mm → roaderea (<6%) • Granulația cocsului funcție de capacitatea furnalului (care determină înălțimea coloanei de încărcătură): 25 .M10-20 refuz pe sita de 10mm → mărunțirea <10mm…………. la tensiuni termice care apar la temperaturi ridicate.......10mm. Cocsul nu trebuie să se înmoaie sub acțiunea temperaturilor din furnal..75mm sau 30 – 40mm. Se determină prin probe standardizate – proba MICUM (o cantitate de cocs – 50kg se introduce într-o cilindrică prevăzută cu corniere și se rotește un anumit număr de rotații. compresiune... Se determină granulația cocsului prin cernere pe site cu anumite dimensiuni ale ochiurilor: >40mm………….20mm. COCSUL METALURGIC este un combustibil solid artificial... în absența aerului în cuptoare speciale (baterii de cocsificare).M40 refuz pe sita de 40mm → rezistența mecanică (> 40 %) 40 ....... 6 .