You are on page 1of 11

CAP. IV.

Studiu de caz- Fondul Monetar Interna ional i Romania

România este membr a Fondului Monetar Interna ional (FMI) din anul 1972, cu o cot de participare care în prezent este de 1 030,2 milioane DST sau 0,47% din cota total . România de ine 10 552 voturi, reprezentând 0,48% din total. În cadrul FMI, România face parte din grupa de ri (constituen a) care include: Olanda, Ucraina, Israel, Cipru, Moldova, Georgia, Armenia, Bulgaria, Bosnia Her egovina, Croa ia, Macedonia, Muntenegru. Grupa de ri este reprezentat în Consiliul executiv al FMI de un director executiv olandez - domnul Age Bakker În cadrul biroului directorului executiv, România are un reprezentant care îndepline te func ia de consilier al acestuia. Guvernatorul României la FMI este Guvernatorul BNR; guvernator Supleant este Secretarul de Stat din Ministerul Economiei i Finan elor cu responsabilit i în domeniu. România a acceptat obliga iile prev zute în Articolul VIII al Statutului FMI, la 25 martie 1998. Prin aceasta, România se angajeaz s nu recurg la introducerea de restric ii cu privire la efectuarea pl ilor i transferurilor pentru tranzac ii interna ionale curente i s nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, f r aprobarea/consultarea FMI. Asisten a financiar Una dintre responsabilit ile principale ale FMI este s acorde împrumuturi rilor care au dificult i de balan a de pl i, oferind acestor ri posibilitatea de a- i reface stocul de rezerve interna ionale, de stabilizare a cursului valutar, de continuare a pl ii importurilor i de reinstaurare a condi iilor de cre tere economic . Spre deosebire de bancile de dezvoltare, FMI nu acord împrumuturi pentru proiecte specifice. Asisten a financiar pentru Romania s-a materializat în programe de împrumut de tipul Acord Stand-by. Incepând cu 1972, Romania a folosit resursele FMI în unsprezece ocazii (detaliate mai jos) ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului. Totu i, Acordul stand-by aprobat în iulie 2004 a fost unul de tip preventiv, pe 24 de luni, din care autorit ile române nu au inten ionat s fac trageri. Nici acest acord nu a fost finalizat. In data de 4 mai 2009, Consiliul Director al FMI aproba un nou Acord stand-by pe 24 de luni, în valoare de 11.44 milarde DST (12.95 miliarde EUR), ca parte a unui pachet financiar interna ional care inlcude alte 5 miliarde EUR prin facilitatea Uniunii Europene de sprijinire a balan ei de pl i, 1 miliard EUR prin programele DPL ale Bancii Mondiale i 1 miliard de la alte institu ii interna ionale. Totalul creditelor nerambursate la sfar itul lunii octombrie 2009 se ridic la 6088 milioane DST, respectiv 690.95% din cota.

structurale i fiscale corespunz toare. statistic i practici procedurale i institu ionale pentru prevenirea sp larii banilor. intirea infla iei.0 320.5 380.0 11443. politici fiscale. ajutandu-le s .6 139.0 300. cât i la men inerea unei strânse leg turi între sediul central al FMI i autorit ile din România.0 0 (nefinalizat)* 6088 Suma tras este zero deoarece acesta a fost un Acord Stand-by preventiv (precautionary). cele din urm reprezentând fonduri din partea donatorilor bilaterali i multilaterali.3 120. supraveghere bancar . politici monetare si organizarea b ncii centrale. în principal în contextul solicit rii României pentru sprijin financiar din partea Fondului (cum ar fi acordurile . Programul nu a fost finalizat. numai prima evaluare fiind incheiat .i formuleze politici economice i fiscale în sprijinul cre terii economice.0 64.0 Suma Tras (milioane SDR) 95.0 64.5 314.7 94.5 318. i s formuleze politici macroeconomice. cum ar fi administrare fiscal i vamal . Biroul se ocup cu: ‡ Explicarea opiniilor Fondului în chestiuni legate de politici i consilierea autorit ilor române în implementarea programelor macroeconomice încheiate cu FMI. Finan area asisten ei tehnice se face atât din resurse interne cât i externe.5 301.75 300. Asisten a tehnic reprezint aproximativ o cincime din bugetul opera ional al FMI.1 261. Rolul i activit ile Biroului Reprezentan ei Rezidente a FMI în România Biroul Reprezentan ei Rezidente în România desf oar o gam larg de activit i în scopul de a contribui activ la implementarea recomand rilor de politic economic ale Fondului de c tre autorit i.5 400.1 817.1 1. FMI ajuta aceste ri s . FMI a oferit României asisten tehnic în numeroase domenii.0 250. Asisten a tehnic Asisten a tehnic oferit de FMI sprijin dezvoltarea resurselor productive ale rilor membre.102.Tipul Acordului Data Aprob rii Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by preventiv Stand-by 10/03/75 09/09/77 06/15/81 04/11/91 05/29/92 05/11/94 04/22/97 08/05/99 10/31/01 07/07/04 05/04/2009 Data Expir rii sau Rezilierii 10/02/76 09/08/78 01/14/84 04/10/92 03/28/93 04/22/97 05/21/98 02/28/01 10/15/03 07/07/06 03/15/2011 Suma Aprobat (milioane SDR) 95.i consolideze capacit ile umane i institu ionale. managementul cheltuielilor bugetare.

organiza ii financiare interna ionale. Biroul este disponibil pentru întâlniri cu oamenii de afaceri români i str ini. Reprezentantul poate face declara ii de pres i poate participa la interviuri de pres i televiziune. Aceste programe sunt astfel concepute încât s fie la nivelul cerin elor în cre tere ale rilor membre. Reprezentantul Rezident al FMI particip ocazional la conferin e i întâlniri organizate de institu ii publice. acela de a crea un sistem financiar i monetar puternic i de-a încuraja dezvoltarea economic durabil . Instruirea are scopul de a cre te nivelul calitativ al elabor rii politicii economice în rile membre i de a îmbun t i în elegerea reciproc a unor chestiuni. gata s colaboreze cu universit i i institute economice interesate în activitatea desf urat de FMI. Biroul Reprezentan ei Rezidente a FMI joac un rol important în asigurarea transparen ei politicilor FMI în România. FMI are un rol bine definit în economia României. În acest sens.stand-by). colaborare i consultare atât cu institu ii ‡ Schimburi de opinii cu misiunile rezidente ale B ncii Modiale. Biroul Rezident acord . de asemenea. BERD.Biroul se bazeaz pe o gam larg de surse de informare. o aten ie deosebit posibilit ilor de instruire profesional care contribuie la în elegerea i tratarea de c tre participan i a problematicii FMI. Mai mult decat atât. care includ Banca Na ional a României. Ministerul Finan elor i Comisia Na ionala de Statistic . precum i cu ambasadele t rilor membre ale FMI. Reprezentantul Rezident al FMI particip la preselec ia candida ilor care solicit participarea la cursuri i seminarii organizate de FMI i Joint Vienna Institute. Obiectivul de baz al acestor programe este instruirea profesional a oficialilor din rile membre ale Fondului. . de c tre oficialii rilor membre i personalul FMI. medii i avansate despre programare i politici financiare i management macroeconomic. Aceast activitate implic o strâns guvernamentale cât i cu sediul central al FMI. România i programele de instruire sprijinite de FMI FMI asigur instruire profesional prin intermediul cursurilor i seminariilor organizate la sediul s u central i prin sponsorizarea Joint Vienna Institute. pentru a asista autorit ile din România în implementarea unui program macroeconomic coerent i cuprinz tor ‡ Monitorizarea evenimentelor i a evolu iei economice în scopul de a ajuta la evaluarea performan elor financiare i economice ale programelor i politicilor macroeconomice ale Guvernului. prezentând viziunea Fondului în probleme legate de economia romaneasc . sindicate i alte grup ri care se dezbat probleme generale de macroeconomie i referitoare la economia romaneasc . reprezentan i din domeniul bancar i pentru schimbul de opinii referitoare la economia româneasc i politicile economice. organiza ii neguvernamentale. În acest context. conturi na ionale i statistici guvernamentale etc. agen iile Na iunilor Unite. Reprezentantul Rezident este singurul purt tor de cuvânt al Fondului în Romania i este disponibil pentru contacte periodice cu ziari tii. Biroul nostru este. programul de baz include cursuri elementare. statistica balan ei de pl i. totodat . În acest scop. opera iuni monetare i valutare. Uniunii Europene.

Cele 10 acorduri au fost semnate in anii 1975.102. 1994. Primul acord cu Fondul a fost aprobat in octombrie 1975 si finalizat in octombrie 1976. dintre care trei au fost semnate inainte de 1989.5 milioane DST.Pân acum. politicii i opera iunilor de schimb valutar. politicii i reformei fiscale. cheltuielilor publice. din 1972.5 DST. de când a devenit membra a Fondului Monetar International. 1997. primul acord cu Fondul a fost incheiat in aprilie 1991. reducerea inflatiei. statistic . reziliat in ianuarie 1984. când România a primit 95 de milioane DST (drepturi speciale de tragere). Acordurile Romaniei cu FMI România a incheiat. În mai 1992 a fost incheiat un alt acord cu FMI. mentinerea deficitului bugetar la un nivel care sa poata fi finantat fara consecinte inflationiste. instituirea unor impozite si taxe corelate cu veniturile incasate. prin programele sale. Patru ani mai târziu. eliminarea dobânzilor real-negative. pentru 380. 1981.1 milioane DST. prin liberalizarea treptata a preturilor. politici de sector extern. 10 acorduri stand-by cu FMI. Acesta a avut ca scop accelerarea reformei economice si a fost orientat in special pe reforma sistemului financiar-bancar. 1992. a fost incheiat cel de-al treilea acord. . Al doilea acord a fost semnat in septembrie 1977. redresarea pozitiei externe a tarii prin ameliorarea situatiei balantei de plati externe si cresterea rezervelor valutare. 2001. stimularea procesului de economisire si a investitiilor. pe o durata de 12 luni. finan e publice. tehnici de analiz i programare financiar . Institutul FMI a contribuit la instruirea profesional a unui num r de peste 65 de persoane oficiale din România în domeniile: programare i politic financiar . Dupa 1989. memorandum-ul incheiat cu guvernul român vizând o stabilizare graduala a economiei. 1977. a fost finalizat in august 1998. 2004 si 2009. pentru o suma de 314 milioane DST. iar sapte dupa aceasta data. 1991. Obiectivele acordului vizau diminuarea inflatiei. Suma aprobata a fost de 380.5 DST. suma aprobata atunci pentru România fiind de 1. Peste 120 de oficiali români au participat la cursuri i seminarii organizate la Joint Vienna Institute în domeniul analizei i politicii macroeconomice.5 milioane DST. opera ii valutare i monetare. iar România a primit 64. 1999. managementului politicii fiscale i statisticii. devalorizarea cursului de schimb si introducerea unei rate de schimb flotante. incheierea miscarii corective a preturilor si liberalizarea cursului de schimb al leului. in iunie 1981. iar suma trasa de 817.

cresterea rezervelor BNR sau sistarea creditelor discretionare. Consiliul director al Fondului a recomandat României in octombrie 2001 sa continue eforturile destinate reducerii inflatiei. ce a inclus si masurile legate de cresterea veniturilor bugetare. liberalizarea pietei valutare si a preturilor utilitatilor. . Prima transa a fost eliberata imediat dupa aprobare.5 iar cea trasa de 120. Odata cu semnarea acordului. angajamentele Guvernului privind numarul de salariati si fondurile de salarii din sectorul bugetar. România a mai incheiat cu FMI inca 3 acorduri. În vederea acordarii transelor 2 si 3 din acord. iar Guvernul a solicitat FMI sa acorde simultan urmatoarele doua transe. În aprilie 1997.6 DST. scaderea inflatiei. a fost aprobat urmatorul acord cu Fondul. În luna martie 2002. reducerea pierderilor intreprinderilor publice si implicarea mai puternica a pietei de capital in procesul de atragere a capitalurilor straine. stabilirea unor obiective de restructurare a sistemului financiar-bancar si in domeniul privatizarii.400 de angajati. Astfel. preconditie considerata indeplinita de autoritatile române prin concedierile facute de catre SNP Petrom. Suma aprobata de FMI a fost de 301.5 milioane DST. precum si de producatorii si distribuitorii de energie si sectorul minier. una dintre cerintele din acord a fost reducerea personalului din industrie cu 4. Masurile se refereau de aceasta data la devalorizarea substantiala a cursului valutar oficial. in special in sectorul energetic. stabilirea unei rate a dobânzii real-pozitive. Dupa anul 2000. a fost semnat un nou acord pentru 13 luni si o suma de 301.6 DST. Împrumutul a fost eliberat in mai multe transe. Programul guvernului a vizat atunci sustinerea procesului de dezinflatie si mentinerea deficitului de cont curent. reducerea ratei inflatiei. pentru suma de 400 milioane DST. concomitent cu accelerarea reformelor structurale si intarirea perspectivelor de crestere economica. În august 1999. in octombrie 2001 a fost incheiat un acord cu FMI. in suma de 300 milioane DST. eliminarea subventiilor acordate de stat. acesta fiind reziliat in 2003. Erau vizate atunci diminuarea deficitului de cont curent. precum si reformele structurale. imbunatatirea gradului de colectare la utilitati si accelerarea procesului de privatizare. Printre obiectivele aranjamentului se numarau mentinerea deficitului bugetar la un nivel rezonabil. Suma trasa de catre România a fost de 120. cresterea rezervelor valutare ale BNR.Al treilea acord stand-by cu FMI de dupa 1989 a fost semnat in mai 1994 si a fost reziliat in aprilie 1997. consolidarea fiscala si restrictionarea cresterii salariilor. Executivul a remis conducerii FMI o scrisoare suplimentara de intentie pentru acordul stand-by. punerea in practica a programelor solide din domeniul fiscal si al privatizarii.

colaborarea României cu FMI in domeniul macroeconomic a continuat sub forma consultarilor anuale. În 2005. Bancii Nationale a României si FMI privind evaluarea memorandumului stand-bay se arata ca in ceea ce priveste cresterea economica din România aceasta este solida. FMI considera ca programul prezentat de autoritatile române ofera o baza solida pentru temperarea presiunilor excesive pe partea de cerere. in iulie 2006. Guvernul României si echipa de negociatori a Fondului Monetar International au cazut de acord asupra termenilor unei scrisori suplimentare de intentie la acordul stand-by. nefiind necesara accesarea fondurilor. implementarea unor programe de restructurare a companiilor cu pierderi pentru a le face mai atractive la privatizare. A patra transa a imprumutului din 2001. prin cresterea gradului de colectare a facturilor la utilitati sau intreruperea furnizarii de energie pentru companiile care nu platesc facturile. din cauza divergentelor dintre partea româna si FMI. a fost un acord stand-by de supraveghere preventiva. insa exista o preocupare comuna fata de posibilitatea unei cresteri rapide a cererii agregate. Dupa expirarea ultimului Acord. a fost aprobata de catre FMI la 25 aprilie 2003. incheiat in iulie 2004. cu privire la evaluarea performantelor si cailor de actiune macro-economica. in valoare de 55. În domeniul reformei sectorului energetic s-a cerut intarirea disciplinei financiare. În pozitia comuna a Guvernului. . alocarea de fonduri suplimentare pentru investitii publice si pentru sustinerea protectiei sociale in vederea atenuarii impactului cresterii pretului la energie si restructurarii companiilor de stat. fara implicatii financiare. de 250 milioane DST.În martie 2002.11 milioane DST (aproximativ 75 milioane dolari). care a cuprins angajamentele luate de România in privinta politicilor macroeconomice pentru perioada 2004-2006. continuarea procesului de privatizare a BCR. care au aparut pe finalul anului 2004. În scrisoare se prevedea o crestere a pretului energiei electrice cu 14% de la 1 aprilie si un pret al gigacaloriei de 20 de dolari incepând cu 1 iulie. ceea ce a creat la rândul ei o presiune asupra inflatiei si asupra obiectivelor legate de situatia fondului curent. În domeniul privatizarii a fost impusa accelerarea procesului de privatizare in special a societatilor cu numar mare de salariati. Acordul a fost suspendat. Executivul si reprezentantii Fondului Monetar International (FMI). asupra unei scrisori suplimentare de intentie in domeniul politicilor economice si fiscale din perioada 2005-2006. Cerintele FMI in domeniul politicii fiscal-bugetare pentru imprumutul acordat in perioada 2001-2003 au vizat: sustinerea in continuare a procesului de reducere a inflatiei. au convenit in perioada 14-23 iunie 2005. precum si continuarea procesului de restructurare si privatizare. Urmatorul acord. imbunatatirea administratiei fiscale.

bazata pe optiunile unor importanti vectori de opinie. dupa prima analiza a Acordului. cheltuielile guvernamentale. precum si pentru continuarea procesului de recalculare a pensiilor si pentru atenuarea efectelor majorarii preturilor la utilitati pentru familiile cu venituri mici. când Consiliul Executiv al FMI a aprobat. oficialii romani anuntand in repetate randuri ca ar putea apela pentru acoperirea acestora la un imprumut de la Uniunea Europeana. FMI a dat publicitatii memorandumul tehnic privind acordul cu România. garantiile guvernamentale. dezavantaje Romania are nevoie in acest an de fonduri pentru finantarea deficitelor. Opiniile in privinta unui acord cu FMI sint impartite. semnalele de la Bruxelles .fiind impotriva acestei solutii.alimentate de cresterea rapida a salariilor in termeni reali si de creditul de consum aflat intr-o expansiune puternica. interzicerea restantelor la datoriile externe si la datoria publica.95 miliarde euro. nu s-a ajuns la nici un acord. La 10 iunie 2009. iar legea reformei sistemului public de pensii pâna la finalul anului 2009. legea responsabilitatii fiscale (care va limita numarul rectificarilor bugetare) pâna la sfârsitul lunii noiembrie. e drept .ro a realizat o comparatie intre beneficiile si dezavantajele unui acord de imprumut cu FMI. in valoare de 12. Guvernul României s-a angajat atunci sa finalizeze in 2009 legea sistemului unic de salarizare in sectorul public si legea reformei sistemului public de pensii. HotNews. realizata in septembrie 2004. in pofida unor indelungate negocieri in cadrul celor de-a doua si a treia analize. . Programul de sprijin prevede astfel cinci conditionalitati. referitoare la evolutia plafoanelor privind capitalul extern. acordul stand-by cu România pe o perioada de 2 ani. sa finalizeze legea sistemului unic de salarizare in sectorul public pâna la finele lunii octombrie. politicile economice s-au relaxat si. Acord cu FMI: avantaje vs. Executivul s-a angajat. de asemenea. deoarece. Cel mai recent acord pe care România l-a incheiat cu FMI dateaza din 4 mai 2009.discrete. La 30 octombrie 2005 FMI a considerat ca Acordul stand-by poate fi considerat ³deraiat´. Masurile discutate au luat in considerare prioritatile imediate ale autoritatilor si necesitatea de a aloca in continuare fonduri pentru combaterea efectelor inundatiilor din 2005.

economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania: Un eventual acord cu FMI ne-ar aduce in primul rand credibilitate si o posibila finantare. Conteaza in ochii celorlalti faptul ca ai fonduri asigurate de FMI. Asta e de fapt scopul lui. ceea ce face putin probabil un derapaj din partea autoritatilor fiscale romane. Nu putem incepe discutia cu FMI inainte de a vorbi cu CE. e foarte posibil sa fie un acord cu FMI. CE ar putea spune va dam o finantare dar va cerem sa faceti un aranjament cu FMI. atat la creditele externe cat si la cele interne. E ca si cum ai fi in cercul de prieteni al unui bogatas". Deci. Rozalia Pal. concretizata in acorduri. chiar daca nu ai in mod necesar nevoie de ele urgent. bani. De asemenea. S-ar putea insa sa puna unele conditii de bun simt. a spus acesta. Nu avem insa nici o indicatie in acest sens. y y Dan Popa. Care ar fi dezavantajele unui acord cu Fondul? y Ionut Dumitru: La acest capitol am putea trece politica putin flexibila a Fondului in ceea ce priveste politica bugetara. S-ar traduce in scaderea primei de risc care va duce la reducerea dobanzilor. S-a tot discutat despre faptul ca politica bugetara a fondului este destul de dura. "Sar putea ca CE sa ne dea suficiente fonduri si sa avem cu FMI doar un acord de monitorizare". vedem ca a mers la pachet cu FMI. un acord cu institutiile internationale ar obliga Guvernul sa-si respecte promisiunile privind deficitul bugetar de 2% pentru acest an. Nu cred ca FMI ar cere un deficit mai mic. y Deblocarea finantarii ar fi astfel primul efect pozitiv al unui eventual acord. redactor sef-adjunct la revista Piata: Un acord cu FMI inseamna in primul rand. Ungaria si Letonia.Suntem obligati sa apelam la Comisia Europeana care are un fond in acest sens. un astfel de acord ar duce la o calmare si o imbunatatire de sentiment. . In conditiile actuale de incertitudine. Avantajele unui acord cu FMI Ionut Dumitru. economist sef la UniCredit Tiriac Bank: Astfel de acorduri cu institutiile internationale se fac pentru a garanta finantarea externa a tarii. care poate fi precautionary sau de monitorizare. Un alt efect pozitiv ar fi cresterea transparentei. e un cap de pod util in celelalte relatii economice internationale pe care Romania le dezvolta. Eventual va impune penalitati daca nu se va respecta acest deficit. FMI impune politici clare de austeritate bugetare si le monitorizeaza. "O relatie buna cu FMI. Daca ne uitam la ceea ce a finantat CE. sa fie o plasa financiara de siguranta.

a spus Stolojan. Deficitul de cont curent il putem finanta printr-un fond european care s-a constituit pentru tarile din zona non- . In ideea acoperirii acestui gol de finantare al sectorului privat printr-un imprumut public ne gandim la un pachet. Europarlamentarul Daniel Daianu a spus insa ca ar trebui solicitata asistenta financiara de la institutiile europene. La randul sau. ci urmaresc cu totul alti indicatori. a precizat ca un imprumut de la Fondul Monetar International poate fi util Romaniei. dar in acest moment cred ca e posibila orice varianta. ca Romania ar putea sa contracteze un imprumut de la institutiile europene. Presedintele Traian Basescu declara la jumatatea lunii ianuarie ca ultimul lucru pe care il va face Romania va fi sa se imprumute la Fondul Monetar International (FMI).ro -EurActiv. dar vom merge pe zonele practice. chiar daca in anumite cazuri (vezi Coreea. Mugur Isarescu. "Stiu ca aceasta idee este controversata. Stolojan a precizat ca Romania nu are o problema cu deficitul bugetar. care nu incurajeaza cresterea economica. "Acum o luna as fi spus ca acest lucru este posibil si fara implicarea FMI. Daniel Gros. FMI nu isi muleaza solutiile pe nevoile economice ale tarii imprumutate. Ne gandim la bani de la UE. ale caror interese economice nu coincid intotdeauna cu cele ale statelor pe care le imprumuta. Potrivit lui Daianu. "Terapia FMI" este. foarte dura. declara miercuri Mugur Isarescu in cadrul unei conferinte de presa. dar nu fara FMI. al Romaniei. "Eu raman la ideea ca necesarul de fonduri externe. aplicand aceeasi terapie tuturor. "Ar fi necesara acum o puternica ajustare fiscala". ci o problema cu dezechilibrul balantei de plati. unul din dezavantajele unui acord cu FMI este ca acesta acorda bani in conditii destul de dure. institutiile finantatoare trebuie sa tina cont de faptul ca tarile din zona noneuro nu sunt protejate in fata cursului de schimb valutar. Eu as fi preferat fara FMI". Acesti bani sunt pentru a proteja rezervele valutare".Dan Popa: La o prima abordare. Banca centrala Europeana. Aceste fonduri pot veni de la Uniunea Europeana. la bani pe proiecte de la BERD. Acest deficit trebuie finantat. a spus Stolojan. deficitul de cont curent putand fi acoperit si printr-un fond european. in cadrul unui seminar desfasurat la Bruxelles.ro ca nu ar recomanda Romaniei deocamdata contractarea unui imprumut extern. Aici ar putea intra si bani de la Fond. ceea ce ar putea crea "daune colaterale". Argentina) e un esec evident. in viziunea acestuia. a spus acesta. "Nu excludem un imprumut de la FMI. directorul Centrului de Studii pentru Politici Europene a declarat tot miercuri pentru HotNews. dar nu fara FMI". y Pro si contra imprumut de la FMI Guvernatorul BNR. Deciziile luate in cadrul boardului FMI sunt luate de tarile bogate. a spus Daianu. Pe de alta parte. este de 5-10 miliarde de euro. europarlamentarul Theodor Stolojan a declarat marti.

El a ar tat c tran a va fi eliberat cel mai probabil luni sau cel târziu mar i. este de peste 9. astfel c va elibera cea de-a cincea tran din împrumut. care sa nu impuna conditionalitati. Gheorghe Pogea. pentru acoperirea deficitului de balan .2 miliarde de euro. ca niciun imprumut nu este scump atunci cand e vorba de asigurarea stabilitatii economice a tarii si un asemenea acord ne-ar face chiar mai responsabili in cheltuirea banului public. To i banii vor ajunge la BNR. In data de 27 ianuarie. Sebastian Vl descu. dintre care pentru acoperirea deficitului bugetar s-au utilizat circa 2. a declarat marti.2 miliarde de euro. pentru a sus ine deficite temporare. FMI a aprobat revizuirea acordului cu România i eliberarea tran ei de aproximativ 900 milioane euro (Imagine: Mediafax Foto/AFP) ³Consiliul Director a votat în unanimitate aprobarea celei de-a cincea tran e pentru România. . în sum total de aproximativ 20 de miliarde de euro. este solutia optima. Ministrul Finantelor Publice. ceea ce reprezint un alt semn de normalitate. astfel c România ar putea cere o nou derogare de la inta stabilit cu FMI la acest indicator. presedintele preciza ca o combinatie de bani europeni si un acord de supraveghere cu FMI. pentru c fondurile de la FMI de regul acolo merg. FMI i alte institu ii financiare interna ionale. Board-ul a aprobat i derogarea cerut de România privind inta de arierate´. la dezbaterea din Parlament pe buget. în cadrul împrumutului stand-by în sum de circa 13 miliarde de euro. spunea Basescu. vineri. Presedintele a subliniat ca acordul cu FMI nu trebuie sa impuna conditionalitati. România a încheiat în prim vara anului trecut un acord de finan are extern cu UE. a declarat pentru MEDIAFAX reprezentantul României la FMI. El a precizat c vir rile anterioare de la FMI c tre bugetul de stat au reprezentat o ac iune proactiv a Fondului. a ad ugat T n sescu. Semnalul este unul puternic de sus inere a reformelor din România care urmeaz s fie implementate i de încredere în modul în care lucrurile se desf oar . a patra revizuire a acordului stand-by cu România. De la începutul acordului. ci doar sa vizeze respectarea angajamentelor Romaniei fata de Uniunea Europeana atunci cand ia bani imprumut de acolo. ca Executivul nu se teme de un acord cu FMI. în valoare de aproximativ 900 milioane de euro. banii urmând s intre cel mai probabil luni în contul B ncii Na ionale a României. nereu ind s se încadreze în valorile trimestriale asumate. Valoarea total a finan rilor virate României de c tre FMI.euro". Guvernul a cerut derogare pentru inta de arierate la fiecare evaluare. iar UE trebuie sa-si faca datoria fata de statele membre si sa acorde imprumuturi nu doar tarilor din spatiul euro. a declarat mar i c nu s-au f cut progrese în primul semestru privind reducerea nivelului arieratelor statului c tre firme. care a procedat similar i cu alte state în aceast perioad de criz . iar diferen a a intrat în rezervele BNR. prognoza Board-ul FMI a aprobat. Mihai T n sescu. Ministrul Finan elor Publice.

semnificativ mai mare decat cea avansata de FMI. ajungand la 145 mld. Din pacate nivelul datoriilor va fi mai mare. fata de 136.9 miliarde de euro. euro in 2008. potrivit bancii austriece. de la un PIB de 136. Dar nu ma refer la ritmul de crestere. Romania va depasi in 2011 PIB-ul din anul 2008. urmand ca in 2012 sa recuperam pierderile din perioada de criza. respectiv de 3% in 2011.5-6% inregistrat in anii anteriori".5% in 2011. Astfel. dar i pentru a analiza noile prognoze pentru acest an i anii viitori.3%. Romania a avut cresteri economice record. euro. Romania ar putea ajunge la nivelul anului 2008 chiar din 2011. ci la valoarea absoluta". Printre indicatorii care vor fi analiza i se reg se te i inta privind reducerea arieratele statului c tre companii. La sfarsitul anului viitor.8 miliarde de euro in 2008. anul viitor cu 4. . PIB-ul nominal ar urma sa ajunga la 146. Cresterea economica a Romaniei din urmatorii ani va readuce PIB la nivelul din 2008 dupa caderea de 7. apreciaza economistii Raiffeisen. Romania va avea in 2011 un PIB de 133. Romania va recupera de-abia in 2012 caderea economica provocata de criza. In anii de dinaintea crizei.9 mld. potrivit prognozelor de crestere a PIB ale Fondului Monetar International (FMI). de 7. insa analistii bancilor sunt mai optimisti si vad revenirea la nivelul PIB in euro din anul 2008 inca din 2011.7%. acest scenariu fiind sustinut de presedintele Comisiei Nationale de Prognoza Ion Ghizdeanu. Raiffeisen estimeaza o crestere a economiei cu 1% anul acesta si cu 3. "Daca ne uitam pe prognoza de toamna. euro in 2011. desi pentru acest an au o prognoza de crestere a PIB de 1. in timp ce ING este chiar mai optimista si vede PIB la 149 mld. iar in 2012 cu 5. considera ca Romania nu ar putea atinge nivelul PIB de dinaintea crizei mai devreme de 2012.9%. inclusiv pe seama intaririi leului.9% in 2006 si 7.5 miliarde de euro. FMI estimeaza ca Produsul Intern Brut va creste anul acesta cu 1. analistii Erste Group. a declarat pentru ZF Ghizdeanu. In functie de estimarile de curs de schimb utilizate in calcularea PIBului pe anii viitori. RBS prognozeaza ca Romania va ajunge in 2011 la un PIB de 137.2% din 2009. "Pentru urmatorii cinci-zece ani. Insa abia in 2012.7%. Mai sceptici. Analistii RBS. ING si ai Raiffeisen Bank se asteapta ca economia sa revina la nivelul inregistrat inainte de criza pana la sfarsitul lui 2011. actionarul majoritar al BCR.O misiune a FMI va sosi în România dup data de 20 iulie pentru a evalua performan ele economice ale autorit ilor române pe primul semestru.7 mld. euro. potentialul de crestere post-criza al Romaniei va fi cu cel putin un punct procentual mai jos fata de nivelul potential de 5.1% in 2008.