Intre experiment, nostalgie si incertitudini tehnice

Top of Form Bottom of Form

In numarul din decembrie 2007 al revistei Arhitectura, grupul Arhiterra si-a publicat incertitudinile, ideile, dorintele intr-un colaj de ginduri ale diferitilor menbrii si simpatizanti: Raluca Munteanu, arhitect, coordonatorul grupului de lucru Arhiterra. Despre ARHITERRA si despre ce au facut arhiterristii in vara lui 2007. Arhiterra si-a inceput existenta la sediul Ordinului Arhitectilor pe 16 decembrie 2005 cu o dezbatere pe tema arhitecturii ecologice avand la baza conferinta de la Berlin despre constructii de pamant “Modern Earthbuliding” 2005. Intalnirea a propus un subiect de gandire sensibil si bine-venit pentru locuirea contemporana si actuala politica de mediu: tehnici traditionale de constructie, materiale naturale, habitat alternativ, utilizarea eficienta a resurselor in conditii extreme. Interesul manifestat de participantii la aceasta dezbatere a conturat ideea infiintarii unui grup de lucru, scopul acestuia fiind de a descoperi tehnici uitate, de a invata si experimenta arhitectura ecologica, in primul rand arhitectura de pamant.

A construi in lut este un act pe cit de vechi, pe atat de modern, dar se lupta in lumea contemporana cu multe prejudecati : o arhitectura a saracilor si primitiva sau alte retineri de natura economica, culturala, politica. Citi oare sunt insa in stare sa invinga prejudecatile si opinia defavorabila a rudelor si a prietenilor investind intr-o casa de lut? De mai bine de un secol arhitectura contemporana utilizeaza betonul, otelul, aluminiul si materialele plastice, inlesnind astfel cresterea gigantilor industriali in acelasi timp cu cresterea consumului de energie si a poluarii mediului. Producatorii de materiale de constructie nu au interes in incurajarea alternativelor, ci preseaza in sporirea consumului produselor proprii, care de multe ori creeaza un mediu nesanatos, cauzeaza alergii si dependenta de consum energetic. Multi arhitecti si ingineri rid cand aud de propunerea de a construi din lut – nu li s-a prezentat nimic despre aceasta tehnica pe durata studiilor. La asta se adauga si sistemele de norme in vigoare: lutul presat sau caramida ne-arsa nu apar pe nici o lista de materiale recunoscute, desi o treime din populatia globului le foloseste. Pe plan politic se intalneste paradoxul tarilor ne-dezvoltate care renunta la traditie in favoarea betonului “miraculos”, trainic si modern, fata in fata cu tarile dezvoltate care isi pune speranta in regasirea traditiilor si diminuarea raspandirii

Solutiile nu sunt durabile . unii dintre noi. Activitatea grupului s-a orientat pe informare. Piscu. care probabil sunt genul de lucreaza in Italia.materialelor ne-ecologice. nu stiu decat ca au ceva treaba cu OAR . la constructii antice sau moderne). OAR a aprobat si finanteaza traducerea si editarea cartii lui Gernot Minke despre constructiile de pamant. la care au participat o multime de oameni.inundatia sau alunecarea de teren ii va lovi la fel de crunt ca pana acum. Globalizarea economica este impotriva Naturii pentru ca umanitatea a devenit globala in colaborare cu natura. ora 22.organizeaza evenimente impreuna si ca exista un SRL cu acelasi nume. un alt soi de comunism decat cel pe care l-am trait. despre tehnica de pamant batut Lehmbau a fost tradusa prin munca voluntara a doamnei D. Si acum nedumerirea mea: dincolo de faptul ca este fun sa stai o saptamana or smthing cu oameni cu impresii relativ asemanatoare cu ale tale. Grupul de lucru functioneaza ca o umbrela pentru initiative. Solutii la ce. Likyardopol. cu proiecte idei. Primesc newsletter-urile Grupului Arhiterra. Dolosman. o incercare idioata de a globaliza reguli. Miruna Text postat pe Miruna Blog. Este un proiect de cercetare? . dar contextul ne face sa banuim ca este vorba despre solutii constructive. caci intreg pamantul va fi al vostru” s-a adeverit pentru umanitate. Astfel in de curs celor doi ani de existenta participantii la mesele rotunde au putut lua contact cu diferitele utilizari ale pamantului (de la ceramica.04. nu spun exact. MTR sau AFCN dar si de resursele proprii ale participantilor. Heresti. sa faci ceva munca fizica si sa te murdaresti pana la ochi de lut. dupa cum spun ei in raport. asocieri sau indivizi cu pozitii inrudite cu intentiile sale. Globalizarea economica este doar un corolar al globalizarii umanitatii. asa ca investitia nu este prea mare. Sasca Romana) au fost finantate si de HAR. Astfel. ARHITERRA nu are deocamdata fonduri. o ”strutocamila”. O alta lucrare. Ultimul workshop. Dan Vasile Turda. prin organizare de seminare cu si despre experimentari si idei in directia propusa. Curtisoara. Iasi. septembrie 18 2007.deci nu vor fi adoptate de localnicii din Tibanesti. Nu au pagina de internet. gasirea de solutii ieftine si prietenoase cu mediul. constructor Cat de scump este raiul fals? ”… inmultiti-va ?i umpleti pamantul. LA CE FOLOSESTE? Solutiile sunt umile . a insemnat. Astfel workshop-urile din vara lui 2007 (Tibanesti. sa primeze in orice concept asigurarea vietii in spatiile locuite si nu asigurarea profiturilor globale. Cei doi autori germani au cedat fara onorariu drepturile de autor si lay-out-ul digital al cartilor lor. Altfel spus. De ce sa nu folosim lut? Limba de lemn spune ca ”este dus de ape” (la fel ca in cazul eliberarii victimelor dintre ”fiarele contorsionate”). Senzatia este aceea de instaurare a unui capitalocomunism. ARHITERRA cauta acum sponsori pentru a tipari si aceasta carte. Dar ce se cauta? Si de ce? Sunt curioasa sa aflu care este telul lor in viata. traducere si publicare de literatura de specialitate. sau cel putin eu nu am gasit-o. Nu ar trebui sa existe reguli globale pentru materialele locale folosite in scopuri structurale. La prima intalnire care s-a tinut la Casa Mincu. De ce sa nu folosim armaturi din fibre celulozice (nu radeti! nuiele de rachita) in locul otelului? S-ar putea ca scopul sa fie pur orientat catre profit iar ceea ce este material local sa fie dat la o .care prin urmare nu are scopuri atat de imediate cum am presupus eu mai devreme. grupul a capatat identitate primind numele de ARHITERRA. doctor in inginerie. incercari si experimente din sfera arhitecturii ecologice.

poate tocmai ca sa poata rezista prin auto-reciclare. cel mic si asezat la minte a avut castig de cauza. constructia este amplasata pe malul raului Nerei. si este realizata in tehnica “COB”( un amestec de . nu in ultimul rand. Revin la chestiunea cu scara obiectului lucrat din pamant: daca gandirea si necesitatea apartin omului. tratamente naturiste si case ecologice. fie el de arhitectura. scara umana nascuta din necesitate minima de volume crescute nejustificat? Iei in calcul utilitatea consumata imediat sau ce ramane dupa tine? Pamantul in postura de material concurent betonului armat pare multora o sugestie nerealista si putin hazlie. Exista o nevoie reala pentru un alt fel de arhitectura: fie ca e numita Verde. Paradoxal. Ileana Mavrodin. bordeiul national. SUA si Canada Construita in acest context Casa-Verde este un experiment ecologic. orientata spre forme si proportii invatate de la natura. Am luat parte la workshop-urile marca Arhiterra in 2006 si 2007. rezistenta. jud. soarele raman elemente esentiale. Si totusi. capacitate de reciclare… Si. Ma imaginez in plin scenariu al unei crize de resurse. de Pamant sau Organica. piatra. care e masura potrivita? Normalitatea pamantului modelat de mana omului sugereaza o scara fireasca a obiectului. Ecologica. Are sens sa consideri pamantul ca material de constructie actual? Care e proportia fireasca pentru un obiect din pamant. Experimente in folosirea acestor tehnici traditionale intr-o maniera moderna se fac in toate colturile lumii: Germania. masa imensa de materie existenta “cere”. in general. David cel mic nu se compara cu Goliat cel mare. bancuta modelata de studenti ecologisti intr-un parc din Vancouver sau locuinta din lut construita in Berlinul contemporan de profesorul Minke? Experienta directa cu materia organica te conduce pe nesimtite catre indoieli. ultime resurse. arhitect Despre cob si despre Casa Verde dela Sasca Romana. Iar finalmente sa platim scump din cauza ca am fost obtuzi si am platit un Rai fals pentru unii. Canada. calitati terapeutice. folosind o arma simpla care incapea intr-un pumn. inca. Mirela Duculescu. apa. o cladire prototip care ofera spre studiu un prim set de date pentru stabilirea de standarde tehnice si economice pentru acest tip de arhitectura in Romania. Inceputa in vara anului 2004. cand pamantul. Pamantul ca ultima resursa. Mana afundata in argila amestecata cu apa si alte ingrediente existente pe sit genereaza senzatii si intrebari legate de durabilitate. In contextul cresterii preocuparii pentru o viata mai sanatoasa am inceput sa alegem alimente naturale. utilitar sau artistic? Cat de restrictiva e zona geografica? Unde si cum trasezi limita care separa mic de mare. Caras-Severin. vis-a-vis de satul Sasca Romana.parte pentru ca nu costa mult. De aceea am ales sa experimentez cu Arhiterra. Teoretic. obiecte nu foarte voluminoase. critic de arta si arhitectura Epistola dela Edmonton. cu alte cuvinte. Alternativa. Intrebarile revin si nu le pot raspunde cu certitudine. care e scara corecta daca optezi pentru un obiect din pamant? Locuintele turn din argila ridicate in Yemenul secolului 16.

amuzant si estetic. cand auzim vorbindu-se despre constructii sustenabile. ea trebuie permanent pusa in relatie atat cu cei care o vor ocupa. garnisita temeinic. mi-am petrecut ore bune dintr-o mini-vacanta in penumbra unui mar. paie si nisip). In arhitectura exista. si-a gasit iute critici care sa-i reproseze tocmai lipsa de "durabilitate" a produselor catre care aspira. Si totusi… O cladire nu exista niciodata in sine si pentru sine. sau eco-case. casa de paie. De cele mai multe ori. ne gandim doar la materiale de constructie naturale. Mircea Ilie. locuinte de vacanta. cu functii bine stabilite. regenerabile. casa de lemn ori pamant. dar mai ales cea de beton. esential pentru eco-arhitectura. casa de piatra . Domnica Macri. Durabil in timp. zona de coasta etc. fie ca este vorba despre un sistem construit (cartier. daca ne gandim la casele de cob din Marea Britanie care rezista din secolul 15.). oras) sau unul natural (padure. colorat. Mereu calda. ca banul investit sa se intoarca inmultit. pe un prici de lemn negeluit si cu spatele sprijinit de un perete de pamant . in secolul 21 poate fi o structura de cob in piata centrala a unei mari metropole. utilizand materiale locale. ci beneficii sistemului in care se va integra. dar eu il vad folosit si in spatiul public al unui zgarie-nori ca o nisa racoroasa pentru luat masa intr-o zi fierbinte de vara sau cu un semineu in timpul iernii. Pe aceste din urma case durabile nimic nu le impiedica sa devina 100% autonome si verzi din punct de vedere energetic. rezistenta. un experiment preocupat de problematica durabilitatii. Care va sa zica. facute de purcelusii lenesi ai breslei si usor de doborat dintr-o suflare. Ratacita printre arhitecti. unui imperativ: constructia sa nu trebuie sa aduca pagube. Sau durabil. casa de cob sunt edificii perisabile. mangaietoare in asprimea sa..pamant lutos. O cladire este intotdeauna componenta unui sistem mai mare. inca din faza de proiectare. de caramida. Iar acest sistem integrator are deja o viata proprie. descoperisem lumea constructiilor de pamant ca pe un fapt divers. dupa toate noile reglementari tehnologice. de a trai. adica tine mai mult.. Despre cladiri durabile. .care se poate autosustine. Intr-o aglomerare de beton. materia imi facea bine prin simplul contact. Ea nu are voie sa perturbe functionarea acestuia. apa. In timp ce ea. cu strat dupa strat de materiale plastice. sa redea vietii acea calitate pierduta. care o integreaza. as spune. analist. fara teama. durabil si… durabil. Nu de mult. animatorii Asociatiei pentru dezvoltare durabila Viitor Plus. o bancuta de cob! Constructiile de cob sunt o solutie viabila si prin faptul ca trezesc interesul si sensibilitatea populatiei pentru probleme de mediu. Si. ci sa i-o imbunatateasca. sate ecologice sau clinici de medicina alternativa. sticla si metal. sociale si politice. Pentru moment cobul poate fi folosit mai ales in ecoturism. A razbatut insa pana la mine un conflict de termeni care mi s-a parut interesant: cel dintre posibilele sensuri ale cuvantuluicheie durabil. o traducere poate nu prea inspirata a lui sustainable . in contact cu natura si elementele sale. O eco-casa trebuie sa raspunda. un metabolism in care exista deja multe alte componente in interactiune. jurnalist ecologist In penumbra unui mar. In anii 80 a fost piramida de sticla la Louvre. cu impact minim asupra mediului si sanatatii. in locul unui copac artificial va propun. Se pot naste si promova programe turistice sau se pot construi locuinte cu investitii minime cu ajutorul cobului. cat si cu peisajul in care se va incadra. Arhiterra. e durabila . precum catedralele – iar aici lutul amestecat cu paie poate fi un concurent valabil. Teodora Palarie. la intalnirile grupului Arhiterra. tineri oameni de afaceri.

prelucrarea. producere de deseuri solide si apa reziduala. netoxice si produse pe plan local. stuf. Panzaru ne mai arata si cercul format de trunchiurile copacilor ce insoteau mai demult o alee pe care probabil se plimbau delicatele doamne cu crinolina si umbrela cu dantela. So what? In Tibanesti s-a nascut Petre Carp. Materialele necesare constructiei propriu-zise se recomanda a fi naturale (lemn. daca la proiectare se tine cont mai mult sau mai putin de aceste prime doua etape ale ciclului de viata. Se discuta cine a dezlegat caii de caruta si se isca o ciondaneala intre un taran gras cu un ochi pe jumatate inchis si unul rosu la fata. piatra. Nu in ultimul rand.sau de alcool. La 1900 copiii de la conac aveau o educatie germana. intretinerea si renovarea.. foarte putine proiecte iau in calcul si utilizarea efectiva a cladirii. electricitate. transportul si utilizarea materialelor de constructie. O cladire durabila reprezinta deci un spatiu care asigura armonia intre resursele consumate pentru constructia si utilizarea cladirii. In capul Mihaelei se produce brusc un scenariu si imi spune "Ce misto ar fii sa recreezi . pluta. a intregii comunitati si a mediului natural pe de alta. dar si a mediului natural. dar si de organizarea lucrarilor pentru a evita poluarea sonora. arhitect. In afara de incidentul acesta. ars de de soare. cu prafuri. care presupune consum de apa. Klaus Birthler. lana. prin armonizarea spatiilor verzi cu cele construite. utilizarea cotidiana. care genereaza consumuri inutile de energie si poluare cu gaze cu efect de sera. si bunul mers al vietii utilizatorilor sai. iarba de mare etc). iar dupa finalizarea constructiei. cel care contribuit la infiintarea societatii "Junimea". sau consumul inutil de carburanti pentru transport. pamant.Pentru realizarea acestui imperativ. un moment important din viata oricarei cladiri este etapa de reamenajare sau demolare. biodegradabile sau refolosibile. pe de o parte. demolarea. In general. ca si transportul rezidentilor inspre si dinspre cladire spre diverse destinatii posibile intr-un cartier sau oras. pentru a asigura bunastarea utilizatorilor. se facea gimnastica in fiecare dimineata si vara probabil si inot matinal in piscina din parcul conacului. toata lumea stie de „conac” si de "La plante". deoarece solutiile tehnice si arhitecturale pot evita consumul inutil de resurse prin intermediul iluminarii si ventilatie naturale. pentru aceasta avand o mare insemnatate posibilitatea de reciclare si reutilizare a deseurilor rezultate.. pentru a evita transporturile. prin izolarea termica si fonica a cladirilor. Dl. proiectarea unei cladiri durabile trebuie sa se faca urmarind toate etapele vietii acesteia (asa numitul ciclu de viata): extragerea. Pentru realizarea efectiva a constructiei trebuie sa se tina cont de consumurile energetice si de emisiile produse de tehnologiile si utilajele folosite. Toate aceste etape trebuie prevazute inca din faza de proiect a constructiei. mai mult pentru fite. priministrul Romaniei in 1900 si 1911. si in final. pulberi si alte substante toxice. sef de santiere la Tibanesti-Iasi Tocmai ?ibanesti? Cine a mai auzit de ?ibanesti? In fata magazinului mixt: dintr-un telefon rasuna o manea. Cred ca oamenii stiau odata sa traiasca.

Hazul materialului este insa ca poate fi refolosit si ca un colt de chirpic. mai ales. tabara de la Argamum-Dolosman Si mai departe ? Deocamdata experimentele Arhiterrei sunt suspendate intre lumi diferite. unde conteaza constructia rapida. Din pornire. oameni saraci si adesea neajutorati si apatici. Presupunerea noastra initiala a fost ca elementul prefabricat. cand programul se lamureste in cursul lucrului in material definitiv. exclusiv. cu „beneficiari” disperati. intr-o „metodologie” proprie artei. cum se va negocia limita intre o asceza asumata de un grup cu stil de viata urban si o relatie echilibrata cu locul? Si cat oare din aceasta negociere poate fi transpus la scara mai mare. Departarea de replica vernaculara devine o realitate. de vegetatie. arhitect. Ce inseamna durabil pentru o colonie atat de mica. este un element la fel de valabil pentru zid ca si un chirpic intreg. ramasi pe drumuri dupa inundatii sau tornade. Mariana Celac. arhitect. refugiile de la Dolosman au renuntat la epura prealabila. Incotro se va indrepta interesul public? Spre gentrificarea simplitatii ancestrale. de energie. de eliminarea deseurilor. face corp comun. In cazul nostru ea a functionat si mai ramane sa asteptam confirmarea rezistentei in timp. leaga zidul si ajuta la stabilirea formei finale. dar e mai usor sa iti prefabrici un element care sa iti usureze munca. O alta presupozitie este ca zidul este o alcatuire mai degraba omogena si ca tencuiala. se poate subordona oricarei forme si ca poate sluji ca atare la confectionarea unui zid cu ambitii organice. nu exista frontiere foarte clare. Produsul final este insa unul care ne-a bucurat pe toti si. eventual din industria culturala sau industria turistica ? Sau spre locuri devastate. cu destinatari sofisticati si audienta la publicul cultural. in asezari unde existenta comunitara va trebui sa reproduca un ambient durabil de viata prin propria sa functionare? Iata unele din subiectele de reflectie pentru Lut 2008 Catalin Berescu. o traditie re-inventata de designeri-staruri. Teza nu poate fi insa generalizata: blocul de chirpici nu face corp comun cu tencuiala intotdeauna. Concluzia a fost ca: da. cu bani putini. la proiectul exersat in detaliu. in ideea participantilor. Asta e! Conacul cel neinteresant cu tencuiala cazuta si plantatia banala din centrul ?ibanestiului devin motoare pentru vise. apar variante care nu mai pot coabita sau produc ambiguitati de neinlaturat. tabara de la Argamum . se poate. Povestea e cea care da valoare materiei din jurul nostru iar modul cum o aflam cred ca se numeste "Management cultural". la casa imaginata inainte de a fi inceputa. cu costuri mari.atmosfera".o scriere inzidita a tuturor ezitarilor. caramida de chirpici. care ne contine pe toti . nervilor si erorilor. cand tema de proiect nu e separata net de executie. Altfel. Probabil insa ca sistemul structural cel mai rezistent care foloseste pamant armat cu paie este cel cu pereti turnati continuu si armatura inglobata. cu indemanari de care oricine e in stare si cu materiale la indemana? Refugiul de la Dolosman are nevoie de apa buna. modul de punere in opera e esential pentru asigurarea calitatii iar rezistenta zidului e data mai degraba de corectitudinea cu care este executata zidaria decat de calitatea chirpicului in sine. un fel de diafragma in care rolul fierului e . problema teserii se transforma intr-o adevarata scoala de solutii alternative. Nu stii prea bine ce vrei sa faci inainte de a fi construit. Suntem la o rascruce. dimensiuni ample. daca e bine udat si plasat cu gratie intr-un gol si daca e tencuit printr-o torcretare manuala specifica mesterilor experimentati care am devenit. care are aceeasi compozitie cu caramida propriu-zisa. incercarilor. Asocierea intre sculptura si arhitectura s-a transpus.Dolosman Ipoteze. Aici apare si dubiul nostru: caramida de chirpici e greu de standardizat din punct de vedere al calitatii materialului iar pentru bucatile mai slabe actiunea de cioplire duce la distrugerea obiectului.

construirea a doua cuptoare traditionale de ars ceramica si a unei sobe de pamant. ??propuneri. cel prin care si-a construit existenta din vremuri imemoriale. pe santierul domeniului a fost executata o portiune de acoperire cu sita la conacul Iotzu si . Corina Stoianovici. la masa argumentelor structurale. . In ultima saptamana. in colaborare cu Grupul Arhiterra a realizat in acest an proiectul Lut Ars 2007. Lut Ars a insemnat asa: o incursiune de documenatre antropologica in sat. re-creatie. Ne-am dorit sa atragem atentia in primul rand satenilor asupra marelui potential pe care mestesugul inca il detine si sa incercam propunerea de noi variante de valorificare a tezaurului lor de cunostinte si indemanare. Nicolas Triboi a condus studiul peisagistic pe domeniul culei Neamtu-Cornoiu (??identificarea perspectivelor interesante. In definitiv aici a ajuns sa se joace soarta constructiilor traditionale de pamant.executarea straturilor din gradina de zarzavat. Workshop-ul s-a desfasurat ca o secventa de activitati diferite. In mare. mai precis. indrumat de arhitectii Stefan Manciulescu. sef de santier la Curtisoara Ce s-a intamplat pe domeniul culei Neamtu. ??alcatuirea ierbarului. ateliere stradale in Bucuresti. Workshop-ul de la Curtisoara si-a propus studiul arhitecturii vernaculare din zona Gorjului. Adriana Scripcariu.workshop la Piscu Arhiterra de Piscu. Este un experiment cultural care s-a dorit a fi o punte de comunicare intre comunitatea unui fost sat de olari si publicul de toate varstele. lucrare si reflectie. 5_2) Intr-un workshop special. ??exercitiu de imaginare a unui adapost . Ceea ce a propus in mod implicit grupul nostru prin experimentele sale este testarea unei noi formule. lutul. inclusiv analiza SWOT. si anume: ??investigarea modalitatilor de acoperire cu sita atat in cazul Conacului cat si a caselor din zona.jucat de o retea de pari si nuiele si cel al betonului de chirpici. critic de arta. Pentru ca nu gandim tabula rasa. intocmirea mapei de documentare despre constructii specifice zonei. Piscu a oferit spre modelare. Ruxandra Sarbulescu. Urmatoarea activitate a fost dedicata expertizei si analizei arhitecturale tehnice la Conacul Iotzu si studiului acoperirii cu sita in regiunea Gorj. ??posibilitati de dezvoltare al in viitor al Domeniului. Mai ramane sa stabilim daca ii spunem ceamur sau cob. Baltasar & Melchior. Am dialogat despre lut. cum ar fi cea educativa ori de creatie. Tot ca o activitate pregatitoare. arhitect. condus de Mioara Lujanschi a identificat posibilitatile de dezvoltare din punct de vedere turistic al Domeniului. O alta tema de lucru este impingerea grosimilor de zid la o dimensiune care sa le confere nu numai expresivitate dar si un alt statut structural. ??realizarea unor relevee. Lut Ars2007. o scoala de vara destinata in primul rand nepotilor si stranepotilor olarilor din Piscu. ??propuneri pentru proiectul peisagistic) (poze 6). Mihai Opreanu. materialul sau specific. (poze 4. a resurselor naturale. Astfel incercam sa scoatem din ecuatie problema sigurantei la cutremur in raport cu zidurile. ??investigare istorica si tipologii de constructii din zona. prin separarea zidariei de structura de lemn pe care sta acoperisul. Adversarii lor le contesta rezistenta pe baza echivalentei intre fisura din beton si cea din chirpic. bucurestean si de aiurea. Intr-o faza de pregatire s-a Instalat un grup sanitar alaturi de o micro-statie ecologica de epurare si au fost executate tunelele de infiltratie aferente (pozele 5_1).Cornoiu. cu aplicatie speciala la Cula Neamtu-Cornoiu si un exemplu inspirat din specificul arhitectural al zonei. Asociatia Gaspar.

La toate astea te invata roata.piscu. renuntand la mestesug. cum sunt bunaoara orele de educatie fizica. Am intalnit un mester care cu toate ca mai practica olaria. Spune ca ei trebuie sa-si gaseasca o meserie mai buna. acest minunat noroi este irezistibil. viziune plastica. Lut Ars 2007 a fost un inceput. olarii s-au adaptat situatiei. Ne dorim sa continuam si ne dorim mai ales ca mestesugul sa nu moara. multi oameni care au aflat de Piscu si au experimentat artele ceramice in variate feluri in aceasta perioada. Apoi. Despre toate astea. mai la suprafata sau mai in adanc vocatia lutului. un site internet (lutars. in plus. atunci cand l-a facut pe Adam. coordonare.. Apoi. le interzice cu fermitate copiilor lui sa intre in atelier. taranul nostru este o fiinta extrem de pragmatica. chiar obligatorie. mai functioneaza la Piscu 4 ateliere. intelege de ce Dumnezeu l-a ales. Arhitectii si constructiile din pamant Top of Form Bottom of Form In luna martie 2006. sa oferim solutii practice pentru ca mestesugul sa nu moara. Copiii si lutul sunt compatibili 100 %. spontaneitate. Piscu penduleaza intre dispret suveran si nostalgie. calitatea de a sti unde sa te opresti. olarii au inteles ca si in afara targurilor sezoniere mai au ceva de castigat de pe urma lutului si mai are sens sa ii dea atentie. Ne dorim sa nu fie asa si incercam. chiar unul cat de modest. In urma acestei experiente. O data el a marcat la Muzeul ?aranului identitatea Piscului. ca materie foarte apropiata omului. Ca sa reusesti un obiect la roata. initiativa de constituire a grupului Arhiterra apare mentionat in revista Igloo. ucenici castigati ai lutului. sau oriunde gasiti o roata a olarului. liceu si chiar facultate l-as promova ca pe o activitate multivalenta si intr-o anume masura. in relatia sa cu lutul. petreceti macar o ora impreuna cu ea si cu lutul si nedumerirea voastra va disparea. Piscu traia aproape exclusiv din olarie si o ducea peste masura de bine. in orice scoala primara. pentru creativitate.. Cine a reusit sa se faca ascultat de bulgarele de lut. La noi la Piscu prima varsta care a reusit ceva la roata a fost cea de 2 ani jumate! Pentru orice etate roata olarului poate fi o provocare. S-ar zice ca sunt ultimii. Credeti ca exagerez ? Dati o fuga la Piscu. Proba cea mai buna sunt copiii. In ciuda ideilor idilice. De la cuptor incoace olarii piscasi au fost adoptati in familia mestesugarilor care participa la actiunile M?R. pentru pamant in general. In rest. La Scoala de vara de la Piscu am asistat timp de 3 saptamani la o explozie de entuziasm si harnicie. In mod aparent ciudat. Lut Ars se vrea un semnal de alarma in acest sens si o provocare la o gandire dinamica asupra acestei probleme a tuturor iubitorilor de lut. incepand cu gradinita. Cuptorul de ars oale l-am vrut din cateva motive. in cadrul evenimentelor pe care speram ca le va coagula in jurul sau cuptorul. in egala masura. De la Lut Ars 2007 incolo. Asa cum foarte frumos observa unul dintre vizitatorii Piscului. In urma cu doar 20 de ani. Pentru cei mici.ro) si un caiet de proiect. fermitate. o va putea face la Muzeu. idee. . lutul este si trebuie sa ramana un ADN al locului.. A fost o pledoarie pentru mestesug. De cand piata a fost asaltata de vesela chinezeasca olaria nu mai merge si prin urmare. gimnaziu. intr-un mod dinamic. mesterii din Piscu s-au reintalnit dupa multa vreme cu Muzeul si se pare ca s-au regasit imediat. Cred ca orice om are inscrisa in sine. Dupa 20 de ani.experimentarea unor tehnici traditionale de tencuire. dintre toate lucrurile mainilor Lui. ai nevoie de oarece putere. rabdare. cine va dori sa-si arda in oras productiile din lut. as face o petitie la Ministerul Invatamantului si as propune introducerea lutului ca ingredient de baza in cadrul orelor de educatie plastica.

dar nu complet inchis cu ziduri. constructie care s-a dorit realizata cu minimul de efort financiar si mai ales tehnic.Construire si locuire in conditii extreme Top of Form Bottom of Form Inceput in 2006 la initiativa fundatiei HAR workshopul LUT/ADOBE realizat la Cap Dolosman a avut ca premise studiul despre arhitectura si saracie extrema prezentat in cadrul Anualei de Arhitectura Bucuresti 2006. clima) Proiectarea de arhitectura in acest caz a fost in fapt o intelegere a locului. Pe fundatia din bolovani ziditi cu mortar de var s-au fixat stilpi de lemn care sustin acoperisul si s-au zidit peretii din caramizi de pamint nears (chirpici). Timpul scurt (2 saptamini/vara) nu a permis inca finisarea completa a caselor. Adapostul construit se compune dintr-o incapare inchisa (accesibila prin “usa albastra” – element de timplarie recuperat din sat si folosit) si un spatiu acoperit. aplicindu-se doar primul strat de tencuiala. zidirea. Finalitatea practica a experimentului a fost aceea de a construi un adapost pentru arheologii care lucreaza la site-ul cetatii grecesti Arganum. experimentind realizarea amestecului. materiale. care isi dovedescvaloarea in primul rind prin modul in care a aparut ca o constringere a sitului (peisaj. El ofera spre studiu un prim set de date pentru stabilirea de standarde tehnice si economice pentru acest tip de arhitectura in Romania. . Proiectul continuat si in 2007 si 2008 a dus la realizarea a doua constructii din chirpici. Rezolvarile imbinariilor si detaliilor s-au dorit simple si eficiente. mai putin cu creionul pe hirtie. atelier de vara 2006-2008 Top of Form Bottom of Form Experimentul ecologic Casa-Verde a inceput in vara anului 2004 si este amplasat pe malul stang al Nerei la iesirea din chei. studenti la arhitectura din Timisoara au participat la santierul de la Sasca Romana. Invelitoarea din stuf a fost executata de mesteri locali in mod traditional. pe durata a doua saptamini. fixarea stilpilor pe fundatia de piatra s-a facut dupa modelul arhaic prezent in ruinele cetatii gresesti (in piatra scobita). vis-a-vis de satul Sasca Romana. tencuirea. In vara anului 2006. in care se gaseste cuptorul cu prici. cit cu simturile receptive. ‚ Casa-Verde.

un jurnalist. cu impact minim asupra mediului. pamant batut cu maiul. un loc de odihna si povesti. caramizi sau chimicale. Se ofera satenilor. ci se aplica manual. presupune framantarea si modelarea unui material de constructie obtinut dintr-un amestec de pamant lutos. Spre deosebire de alte tehnici asemanatoare (adobe. rezultand forme organice care ii confera o rezistenta de exceptie la incarcari seismice sau de alta natura. caramizi din pamant presat).Tehnica cobului folosita de britanici inca din perioada medievala. paie si nisip. cu 2 bancute sub un arc. Casa portarului devine un obiect al satului cu adapost pentru povesti. apropiat de natura si cu respect fata de mediul inconjurator. 2 sociologi. netoxic. si 6 arhitecti si 8 muncitori.casa puilor a fost transformata intr-o unitate de locuit pentru un compagnon. . ieftin si usor de procurat din natura. fara cofraje. Atelier Tibanesti vara 2007 Top of Form Bottom of Form Scopul workshop-ului a fost de a cauta solutii cele mai ieftine. cob-ul nu se modeleaza in forme. Au participat 10 studenti ai Facultatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu. complet reciclabil. mai blanda si totodata ecologica si intr-un mod de viata sanatos. apa. care va fi alipit vechii casute a portarului Casa puilor devine Casa compagnon-ului Cu resurse minimale. biodegradabil. Ileana Mavrodin a marturisit ca a construit Casa-verde in Romania in speranta ca va trezi interesul pentru o arhitectura prietenoasa.

Arhiterra a fost invitata sa asiste la atelierul de fierarie de la Conacul Petre Carp. precum si a calfelor de fierari din Franta (Clement Come. Asociatia Maria. ziua satului si a comemorarii lui Petre Carp. la Tibanesti. Presa este manuala. Pretul pe caramida. considerand manopera si transportul lutului se ridica la 0. netrata. actionata de 3 persoane si poate produce pana la 700 caramizi/ zi.4 lei pe caramida Pentru a evita fisurile pe suprafata tencuielii. Artis si Propatrimonio. profitand si de faptul ca in localitate se afla o tesatorie de tifon. s-a folosit tifon pentru armare. Chiper (jud Sibiu). invelite in tifon.S-a folosit o presa descoperita intr-un sat din Moldova s-au realizat caramizi. S-a realizat un sfesnic cu 12 brate care a fost donat bisericii cu ocazia zilei de Sf Petru. Home De stiut Caramizi nearse Materiale Materiale de constructie Top of Form Caramizi nearse . Sylvain Gabriel). Fiecare participant a putut invata sa bata si sa cunoasca fierul cu mesteri fierari din Tibanesti. Termoizolatia polatelor si planseelor consta in saltele din lana nespalata. initiat de Prodid. Batem Fierul la onac Top of Form Bottom of Form In perioada 25-28 iunie 2009.

Suprafetele de zidarie nearse se pot finisa usor. Avantajul presei mecanice este acela ca se prelucreaza argila la umiditatea solului si rezulta prin presare caramizi care se pot direct pune in opera. Necesita protectie atenta si corecta impotriva ploii. Caramizile nearse se pun in opera cu mortar de argila sau mortar de var. Pe linga presa sint necesare si aparate de amestecat argila pentru a uniformiza compozitia. Se recomanda ca tenuielile aplicate sa fie subtiri (1-4mm) pentru a pastra calitatile de permeabilitate la umezeala ale zidariei.5-2. Cea mai mare raspindire. In principiu. Mortarul se recomanda in strat subtire. dar necesita costuri de investitie. Daca se zidesc nearse se contracta puternic. intretinere si reparatie mari. dar costurile de productie sint aproape triple.Caramizile realizate manual cu continut de argila scazut (<15% argila si >60% nisip) nu produc fisuri semnificative prin uscare. In ciuda mecanizarii. Se poate obtine o suprafata aparenta prin prelucarea rosturilor sau se pot tencui. Masina de presat caramizi a fost inventata in 1789 de carte arhitectul francez Francois Cointeraux. Dezavantajul este acela ca de cele mai multe ori amestecul folosit necesita sabilizare cu ciment pentru a atinge o rezistenta la compresiune satisfacatoare. Presele manuale necesita o presiune de 0. a dobindit-o in Columbia presa manuala inventata de inginerul cilian Ramirez in 1952. Presele hidraulice. deoarece in urma presarii continutul de apa este foarte redus iar calitatile de liant ale lutului nu se activeaza complet in aceste conditii.5 N/mm2 ceea ce implica intre 3 si 5 persoane pentru o productie optima. sa aiba duritate suficienta impotriva eroziunii si o rezistenta mare la compresiune. motivata de tehnica simpla si costurile mici de productie. caramizile nearse este necesar sa contina suficient nisip grauntos si exact atita argila cit la uscare sa devina suficient de poroase incit sa reziste la inghet. Pastreaza umiditate ridicata in perete timp mai indelungat dupa punerea in opera. cu astfel de aparate se pot produce 150 pina la 200 de caramizi pe zi si persoana. se recomanda ca mortarul sa aiba un continut mai ridicat de nisip cu granulatie mare. ca de exemplu cea produsa in Anglia (BREPACK) actioneaza cu o presiune de 10N/mm2. Utilizarea pamantului in constructii Top of Form .User Rating: Poor /9 Best Bottom of Form Caramile nearse se realizeaza in variate modalitati: de la argila cu paie puse in tipare de lemn pt a lua forma si uscate la soare (denumite chirpici) pina la argila presata in forme. Pentru a nu aparea fisuri in rostui la uscare. De atunci s-au dezvoltat diferite tipuri de astfel de masini. Caramizile presate au o rezistenta semnificativ mai mica decit chirpiciul (pus manual in forme si nepresat) Caramizile cu continut ridicat de argila (>25% lut si <25% nisip) dobindesc rezistenta optima prin ardere. Presele moderne automate pot produce de la 1500 la 4000 de bucati in 8 ore. caramizile absorbind repede umiditatea. produc fisuri in zid. Nu se recomanda folosirea mortarului de ciment sau de ciment cu var deaorece nu sint elastice. Cantitatea de 10% argila din mortar este satisfacatoare. De asemenea in Paraguay s-a dezvoltat o presa care putea sa produca prin presare 3 caramizi simultan.

Materialele folosite sint apreciate calitativ superioare atita vreme nu-si schimba deloc aspectul. asa cum am remarcat la conferitna de la Berlin. Structuri de lemn. ceea ce se demodeaza se schimba. aducind in discutie capacitatile portante ale acestora. rumegus etc) in diferite forme. o raspindire impresionanta. decit daca in zona nu exista altceva la indemina. se degradeaza si trebuiesc reparate sau inlocuite. si am recomandat tenucuieli de pamint. Se fabrica panouri din argila cu adaosuri naturale (paie. sau traditia este inca mai puternica decit moda. Nu mai are incredere nimeni in asa o rezolvare constructiva cita vreme exista caramida si beton. Recent am fost intrebata cum recomand termoizolarea unei locuinte vechi (cu pereti din zidarie de bolovani de riu). deoarece compozitia de argila cu nisip poate foarte usor crapa in momentul uscarii. Astfel de finisaje au avantajul ca pot fi foarte usor reparate (cu un pic de apa si argila). Se foloseste pe aproape orice structura (caramida arsa. Pamintul ca material portant este poate cel mai controversat subiect. beton. ce grosime de polistiren ar fi necesara. Realizarea lor insa presupune experienta. zgura. Imbatrinire Top of Form User Rating: Poor /0 Best Bottom of Form Unele materiale moderne nu stim cum imbatrinesc. Pamintul ca finisaj in special de interior are.sau ca pamint presat. poate fi gindit chiar ca un obiect de reglare a climei interioare cu calitati estetice in acelasi timp. Utilizarile acestuia se intilneste cel mai frecvent pentru realizarea elementelor de constructie verticale.forma probabil cea mai raspindita . Aceasta ultima varianta este cea mai spectaculoasa estetic. Conceptul de casa facuta pentru generatii a disparut. Ca material portant se utilizeaza ca si caramida nearsa (adobe) . Procesul de imbatrinire al unei constructii este un lucru care nu mai conteaza atit de mult in proiectarea de astazi. Ceea ce se degradeaza sa inlocuieste. Pamintul ca material de umplutura este as spune cel mai raspindit la noi in tara. daca este pusa in opera corespunzator. In acest sens pamintul ca material termoizolant este un aspect care a devenit in anumite tari din lume aproape o industrie. gips carton) si este o alternativa la cresterea alarmanta a alergiilor. Tencuielile de pamint permit o mare varietate de expresie atit ca textura cit si coloristic si imbunatatesc climatul spatiului (regleaza umiditatea). Un perete din pamint presat executat ingrijit (nu neaparat cu cunostinte sau pregatire deosebite) poate deveni o prezenta impresionanta in cadrul unui spatiu. impletituri de nuiele sau chiar constructii de birne se inchid cu o compozitie de pamint cu paie sau alte adaosuri care scad densitatea amestecului si cresc capacitatile termoizolante. Adaosurile care se folosesc (fire de par de cal sau armatura din tesaturi de in de ex) impiedica fisurarea suprafetelor.User Rating: Poor /5 Best Bottom of Form Ca materiale de constructie pamantul se foloseste in tehnici si scopuri foarte variate si se adapteaza functiunii dorite. . Am fost impotriva folosirii polistirenului. grosimi si alcatuiri care au rol de inchideri termoizolante. pentru ca sint prea recent introduse in constructii. astmului si altor imbolnaviri respiratorii in cadrul populatiei. Despre altele stim foarte bine ca dupa 10-15 ani. fibra naturale. unele mult mai repede. Recunosc insa ca un calcul termotehnic pentru acest material nu as stii sa fac.

rumegus. Cantiatea de lut folosita poate depasi 10%. spala si slabeste rezistenta unui perete de argila. In functie de lumina si soare particulele de argila pot varia coloristica. Argila nearsa folosita la exterior nu-si pierde culoarea in timp. celuloza etc. Pentru straturi mai groase (de ex. vint. l-am putea numi maturizare. dar acest fapt poate fi controlat prin modul de realizare . lemn. Suprafetele se curata in prealabil de praf si alte parti instabile si se umezesc daca e cazul. Suprafele pe care se poate aplica pot sa fi de orice tip: zidarie de chirpici (caramizi nearse). la cantitati mai mari crapaturile care apar dupa uscare sint insemnate. din anul 1940. fibre de cocos. chiar daca apar crapaturi acestea sint utile pentru aderenta urmatorului strat. este amintit in cartea dlui profesor Gernot Minke: . Nisipul este recomandat sa aiba particulele cu muchii vii. nici macar interioara. se curata particulele de praf. piatra naturala. Lutul cum spuneam nu trebuie sa depaseasca 5% in amestec. Explicatiile sint mai multe si includ proprietatile de reglare a temperaturii si umiditatii spatiului. Un exemplu de finisare interioara a unei cladiri din Germania. El datoreaza procesului de eroziune in contact cu ploaie. sau modul traditional "cu palarie si cizme" (cu o streasina lata si soclu inalt). (citat din cartea sus mentionata) Imbatrinirea argilei este in fond o evolutie naturala a materialului de a reactiona viu la factorii de mediu. dar culoarea nu se estompeaza. ca puterea coloristica a materialelor naturale devine in timp mai mare. astfel incit este nevoie de o suprafata de contact cit mai mare pentru a asigura o rezistenta buna. in cazul tencuielilor cu granulate mai mare. Tencuieli de lut Top of Form User Rating: Poor /6 Best Bottom of Form Tencuielile din argila au o utilizare incredibil de mare in tari pe care le denumim dezvoltate.alternind rinduri de piatra sau caraminzi intr-un perete de pamint compactat. Tencuiala este un amestec din lut (cu rol de liant) si nisip. Sub actiunea vintului si a apei culoare suprafetele se reimprospateaza. pleava. Mai important decit natura materialului este calitatea suprafetei: aceasta trebuie sa fie rugoasa. Tipurile de tencuiala depind de foarte multi factori: calitatea lutului. Grosimea care se recomanda pentru interior este de 15mm. caramida. in cazul neplaneitatii peretilor) se recomanda folosirea unui strat de grund din lut gras si nisip cu granulatie mai mare.In cazul materialelor de argila procesul de imbatrinire este de fapt un proces benefic. Prin diferitele componente de culoare ale particulelor minerale dezvolta in prezenta luminii si a reflectiilor solare o putere mai mare de exprimare a luminii. in. Astfel in limite calculabile procesul de eroziune poate deveni un element de plastica arhitecturala. Actiunea prelungita a vintului si apei de ploaie. Practica arata. soare si este in fond o transformare naturala si fireasca a pamintului. gradul de umiditate si nu in ultimul rind de suprafata pe care este aplicata. Adaosul de hirtie in compozitie creeaza un amestec foarte maelabil si mult mai stabil la uscare. Pentru suprafete fine se folosesc adaosuri ca fire de par de om sau animal. creind o rugozitate mai mare a stratului suport. ci fizice. beton. tipul si cantiatea de adaosuri. textura si culorile naturale ale materialului. Lutul pur si simplu nu poate folosi ca tencuiala. tipul si granulatia nisipului. ace de brad. deoarece in cantitati mari produce crapaturi importante la uscare. deoarece modul de aderenta a acestui tip de tencuiala nu este prin reactii chimice. Toate materialele din argila folosite in constructii contin o cantitate redusa de lut.

In cel de-al doilea procedeu se amesteca paiele cu gunoi de grajd intr-o baie de argila.al doilea strat (tencuiala): 2 galeti argila grasa + 4 galeti nisip + 0. Impletitura de nuiele de salcie cu grosimi de 1 pina la 2 cm se "bulgarete" pe ambele parti si apoi se tencuieste. neavind rol structural.1 kg par + 1 galeata var . Pentru tencuieli din argila sint preferate paiele de orz. iar argila mai lipicioasa. Traditional argila folosita in acest tip de constructii se incadreaza in categoria argilelor "usoare". ci si de tipul de paie.. lucru usor de controlat optic. tencuielile de pamint sint foarte variate si adaptabile diferitelor situatii si interioare. a carei densitate bruta este mai mica ca 1200 kg/mc. . Prin faptul ca fiecare amestec este particular si nu se poate recomanda o reteta universala. Home De stiut Paianta User Rating: Poor Tehnici si mestesuguri Tehnici si mestesuguri Paianta Top of Form /3 Best Bottom of Form Paianta este un tip constructiv traditional care imbina echilibrat o structura portanta din lemn cu inchideri elastice din argila de constructie amestecata cu paie pe un suport din impletitura de nuiele. In literatura veche se recomanda ca amestecul sa fie lasat de la 6 pina la 24 de ore astfel incit paiele sa "traga" . Uscarea unui perete de 14-18 cm dureaza intre 2 si 6 luni. nu m-am referit deloc la potentialul estetic al acestui material. In primul procedeu se toarna argila peste paie si se amesteca pina tulpinile de paie sint bine acoperite de amestecul argilos.paiele absorb umiditate si se inmoaie.traditional. Unii autori recomanda paiele de secara. Modalitatile de expresie. O determinare precisa a compozitiei amestecului nu este posibila. culoare ale acestui tip de material sint foarte variate. Lungimea paielor nu trebuie sa fie mai mare decit grosimea elementului de contructie. Argila usoara cu paie este un amestec de paie si argila. Cu cit amestecul contine mai multa fibra si lut cu atit timpul de uscare este mai lung. altii paiele de griu sau ovaz. Prin aceasta paiele devin mai maleabile. deoarece aceasta depinde nu numai de variatia densitatii in stare bruta sau uscata. de lungime ca si de modul de pregatire ale amestecului. prin calcare cu picioarele . sau scufundarea paielor intr-o baie de argila lichida. care nu se strivesc. (Constructii din pamant prof. Mai important decit tipul de paie este structura tulpinii. Gernot Minke) Amestecul de paie cu argila de poate realiza in 2 moduri: stropirea paielor cu argila (in stare fluida). Ce fel de paie se foloseste pentru aceasta este discutabil. texturare.4 kg par . Paiele trebuie sa fie uscate si sa nu miroasa a mucegai. modul de asezare.al treilea strat (finisajul): 1 galeata argila grasa + 1 galeata nisip + 0. Totusi in ziua de azi paiele au peretii tulpinilor mai subtiri si pot fi usor prelucrate imediat dupa ce se umezesc.primul strat de tencuiala (Grund) : 4 galeti argila grasa + 2 galeti nisip + 2 galeti gunoi de cal + 0. ci doar rol de inchidere si termoizolant.6 faina de secara In scurta introducere in folosirea argilei in tencuieli pe care am incercat-o. pentru ca sint mai moi. Un cistig pentru cresterea capacitatii termoizolante este folosirea paielor subtiri cu tulpini rezistente.

etc) Home De stiut Tehnici si mestesuguri maiul Argila compactata cu maiul User Rating: Poor /6 Best Tehnici si mestesuguri Argila compactata cu Top of Form Bottom of Form Argila compactata cu maiul nu este o tehnica foarte raspindita in Romania. Acestor dezavantaje li se adauga citeva avantaje majore pe care membrii Arhiterra sint sigura ca le pun pe prim plan: constructie ecologica cu tot ceea ce implica aceasta notiune (termoizolatie eficienta. In acele locuri exista pericol de formare de punti termice si de infiltratii de apa sau formare de condens. slaba 80-110g/cm2. pietris) au rol de a subtia argila prea grasa astfel incit impiedica contactiile mari la uscare si deci formarea fisurilor.este posibil ca un amestec cu denistate prea mica folosit in pereti cu grosimi mai mari ca 25 cm sa apara complet uscat pe dinafara. Adaosurile minerale potrivite sint pietrisul sau criblura.este posibil ca dupa numai citeva zile sa apara mucegai si sa se formeze chiar din timpul constructiei miros puternic. balast) si eventual alte adaosuri. Problema mirosului este una din cauzele cele mai mari pentru care lumea refuza acest tip de inchidere la o structura de lemn. prin practica si atentie la executie. . Aceste fisuri pot fi impiedicate prin folosirea in amestec si a diverse adaosuri minerale poroase. ca de exemplu paie. De aceea trebuie avut grija ca toate partile de constructie sa fie bine ventilate. aprope grasa 110-200g/cm2. ea este insa foarte asemenatoare cu cea a betonului. . In functie de capacitatea de priza. consum redus de energie. iar inchiderile de argila cu paie sa se usuce cit mai repede cu putinta. folosind multe din metodele de testare ale acestuia. dar la interior chiar si dupa luni de la executie sa ramina umed si sa putezeasca paiele. Aceasta este una din diferentele fata de tehnica betonului unde geometria . aspect si ambianta placuta confortabila. ceea ce duce la o mai mare rezistenta in comparatie cu piatra lucioasa sau rotunda (pietris). Prin aceste suprafete se asigura o priza mai buna si rapida cu argila. dar si materialele de reciclare din resturi de zidarie sau beton. material natural si reciclabil. iar in cazuri extreme sa apara alergii la oameni cauzate de mucegai si ciuperci.a uscare peretilor amestecul de argila cu paie se contracta astfel incit apar fisuri la marginile panoului de umplutura. cele mai potrivite sint sparturile de materilae cu muchii vii si suprafata rugoasa. foarte slaba 50-80g/cm2) Adaosurile minerale (nisip. grasa 200-280g/cm2. Acestea se pot totusi evita si controla. pietris. cu un minim de cunostinte. Fisurile aparute la uscare sint de asemenea un considerent estetic care conduce la respingerea tehnicii. Ca material de constructie argila compactata cu maiul este de regula un amestec din argila pentru constructii. In mod ideal. adaosuri minerale (nisip.In procedeul argilei amestecata cu paie se atrage atentia asupra citorva probleme care pot aparea: . argila pentru constructii trebuie sa fie clasificata ca fiind putin slaba (argilele se clasifica in 4 categorii functie de continutul de lut: foarte grasa 280-360g/cm2.

pentru realizarea colturilor cladirii. (bibliografie consultata: "Stampflehm . ca si par de animale sau om. Calitatea materilalului (amestecul de argila) este evident decisiva pentru o buna executie. Se pot folosi ramuri subtiri.granulelor nu are o importanta prea mare. in care peretii se realizeaza din argila cu spartura de caramida sau piatra. asa cum am observat-o la 2 case este foarte slaba. Acesta este legat in primul rind de calitatea materialului si rezistenta lui la anumite solicitari. Alegerea tipului de adaos organic depinde de latura estetica: paiele sau adaosurile cu dimensiuni mari ramin vizibile pe suprafata peretelui. la realizarea golurilor. Faptul ca in majoritatea cazurilor materialul de constructie este preparat in situ (caracteristica importanta si incurajata in arhitectura ecologica) face ca asigurarea calitatii sa fie foarte dificila. Recomandarea specialistilor si normelor germane este ca in cazul unui amestec in situ sa se realizeze masuratori pentru de densitate. fin ace de pin si brad. pentru protectia la ploaie si apa infiltrata din sol. Vorbind de o tehnica folosita in sudul tarii este evident ca ea trebuie inainte de toate sa aiba un comportament adecvat la seisme. Comparativ cu constructie de tip paianta. compactata intr-u cofraj. straifuri de hirtie sau rumegus. Din pacate calitatea executiei. Adaosurile organice au acelasi rol de subtiere a argilei. bambus. micsorind contractiile la uscare si maresc putin rezistenta la intindere. fibre de cocos. rezistenta la compresiune si contractia la uscare la fiecare 10m3 de material pus in opera. pe cind fibrele nu se observa. coji de orez sau cereale.Renaissance einer alter Techink" de Silke Krueger) . Prezenta acestei tehnici este posibil de explicat prin lipsa lemnului in zone de cimpie si lunca. In zona Alexandriei si Craiovei exista o tehnica similara folosita indeosebi la cosare. unde structura portanta este din lemn si umplutura din lipitura problemele constructive sint diferite. dar mai mult decit atit modul de punere in opera cere un minim de cunostinte: pentru prevenirea fisurilor datorate uscarii intre straturile succesive de pamint compactat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful