You are on page 1of 17

Intre experiment, nostalgie si incertitudini tehnice

Top of Form Bottom of Form

In numarul din decembrie 2007 al revistei Arhitectura, grupul Arhiterra si-a publicat incertitudinile, ideile, dorintele intr-un colaj de ginduri ale diferitilor menbrii si simpatizanti: Raluca Munteanu, arhitect, coordonatorul grupului de lucru Arhiterra. Despre ARHITERRA si despre ce au facut arhiterristii in vara lui 2007. Arhiterra si-a inceput existenta la sediul Ordinului Arhitectilor pe 16 decembrie 2005 cu o dezbatere pe tema arhitecturii ecologice avand la baza conferinta de la Berlin despre constructii de pamant “Modern Earthbuliding” 2005. Intalnirea a propus un subiect de gandire sensibil si bine-venit pentru locuirea contemporana si actuala politica de mediu: tehnici traditionale de constructie, materiale naturale, habitat alternativ, utilizarea eficienta a resurselor in conditii extreme. Interesul manifestat de participantii la aceasta dezbatere a conturat ideea infiintarii unui grup de lucru, scopul acestuia fiind de a descoperi tehnici uitate, de a invata si experimenta arhitectura ecologica, in primul rand arhitectura de pamant.

A construi in lut este un act pe cit de vechi, pe atat de modern, dar se lupta in lumea contemporana cu multe prejudecati : o arhitectura a saracilor si primitiva sau alte retineri de natura economica, culturala, politica. Citi oare sunt insa in stare sa invinga prejudecatile si opinia defavorabila a rudelor si a prietenilor investind intr-o casa de lut? De mai bine de un secol arhitectura contemporana utilizeaza betonul, otelul, aluminiul si materialele plastice, inlesnind astfel cresterea gigantilor industriali in acelasi timp cu cresterea consumului de energie si a poluarii mediului. Producatorii de materiale de constructie nu au interes in incurajarea alternativelor, ci preseaza in sporirea consumului produselor proprii, care de multe ori creeaza un mediu nesanatos, cauzeaza alergii si dependenta de consum energetic. Multi arhitecti si ingineri rid cand aud de propunerea de a construi din lut – nu li s-a prezentat nimic despre aceasta tehnica pe durata studiilor. La asta se adauga si sistemele de norme in vigoare: lutul presat sau caramida ne-arsa nu apar pe nici o lista de materiale recunoscute, desi o treime din populatia globului le foloseste. Pe plan politic se intalneste paradoxul tarilor ne-dezvoltate care renunta la traditie in favoarea betonului “miraculos”, trainic si modern, fata in fata cu tarile dezvoltate care isi pune speranta in regasirea traditiilor si diminuarea raspandirii

Curtisoara. dupa cum spun ei in raport. Piscu. traducere si publicare de literatura de specialitate. nu spun exact. Astfel. Cei doi autori germani au cedat fara onorariu drepturile de autor si lay-out-ul digital al cartilor lor. o ”strutocamila”. Dar ce se cauta? Si de ce? Sunt curioasa sa aflu care este telul lor in viata. Este un proiect de cercetare? . Iasi. doctor in inginerie.04. Activitatea grupului s-a orientat pe informare. De ce sa nu folosim lut? Limba de lemn spune ca ”este dus de ape” (la fel ca in cazul eliberarii victimelor dintre ”fiarele contorsionate”). gasirea de solutii ieftine si prietenoase cu mediul. Globalizarea economica este impotriva Naturii pentru ca umanitatea a devenit globala in colaborare cu natura. sau cel putin eu nu am gasit-o. asocieri sau indivizi cu pozitii inrudite cu intentiile sale. la constructii antice sau moderne). MTR sau AFCN dar si de resursele proprii ale participantilor. Grupul de lucru functioneaza ca o umbrela pentru initiative. constructor Cat de scump este raiul fals? ”… inmultiti-va ?i umpleti pamantul. a insemnat. Globalizarea economica este doar un corolar al globalizarii umanitatii. Dolosman.deci nu vor fi adoptate de localnicii din Tibanesti. nu stiu decat ca au ceva treaba cu OAR . Astfel workshop-urile din vara lui 2007 (Tibanesti. Miruna Text postat pe Miruna Blog. Ultimul workshop. septembrie 18 2007. despre tehnica de pamant batut Lehmbau a fost tradusa prin munca voluntara a doamnei D. caci intreg pamantul va fi al vostru” s-a adeverit pentru umanitate. un alt soi de comunism decat cel pe care l-am trait. Solutiile nu sunt durabile . care probabil sunt genul de lucreaza in Italia. Heresti. Dan Vasile Turda.materialelor ne-ecologice. Primesc newsletter-urile Grupului Arhiterra. incercari si experimente din sfera arhitecturii ecologice. De ce sa nu folosim armaturi din fibre celulozice (nu radeti! nuiele de rachita) in locul otelului? S-ar putea ca scopul sa fie pur orientat catre profit iar ceea ce este material local sa fie dat la o . la care au participat o multime de oameni. O alta lucrare. Solutii la ce. sa primeze in orice concept asigurarea vietii in spatiile locuite si nu asigurarea profiturilor globale. Sasca Romana) au fost finantate si de HAR. ARHITERRA nu are deocamdata fonduri. Nu au pagina de internet. cu proiecte idei. Altfel spus. ora 22. OAR a aprobat si finanteaza traducerea si editarea cartii lui Gernot Minke despre constructiile de pamant.organizeaza evenimente impreuna si ca exista un SRL cu acelasi nume. grupul a capatat identitate primind numele de ARHITERRA.care prin urmare nu are scopuri atat de imediate cum am presupus eu mai devreme. o incercare idioata de a globaliza reguli. prin organizare de seminare cu si despre experimentari si idei in directia propusa. Si acum nedumerirea mea: dincolo de faptul ca este fun sa stai o saptamana or smthing cu oameni cu impresii relativ asemanatoare cu ale tale. asa ca investitia nu este prea mare. ARHITERRA cauta acum sponsori pentru a tipari si aceasta carte. dar contextul ne face sa banuim ca este vorba despre solutii constructive. sa faci ceva munca fizica si sa te murdaresti pana la ochi de lut. Astfel in de curs celor doi ani de existenta participantii la mesele rotunde au putut lua contact cu diferitele utilizari ale pamantului (de la ceramica. unii dintre noi.inundatia sau alunecarea de teren ii va lovi la fel de crunt ca pana acum. LA CE FOLOSESTE? Solutiile sunt umile . Senzatia este aceea de instaurare a unui capitalocomunism. Nu ar trebui sa existe reguli globale pentru materialele locale folosite in scopuri structurale. La prima intalnire care s-a tinut la Casa Mincu. Likyardopol.

arhitect Despre cob si despre Casa Verde dela Sasca Romana. Am luat parte la workshop-urile marca Arhiterra in 2006 si 2007. Alternativa. piatra. SUA si Canada Construita in acest context Casa-Verde este un experiment ecologic. de Pamant sau Organica. Pamantul ca ultima resursa. masa imensa de materie existenta “cere”. Canada. De aceea am ales sa experimentez cu Arhiterra. Ecologica. calitati terapeutice. scara umana nascuta din necesitate minima de volume crescute nejustificat? Iei in calcul utilitatea consumata imediat sau ce ramane dupa tine? Pamantul in postura de material concurent betonului armat pare multora o sugestie nerealista si putin hazlie. Inceputa in vara anului 2004. care e scara corecta daca optezi pentru un obiect din pamant? Locuintele turn din argila ridicate in Yemenul secolului 16. David cel mic nu se compara cu Goliat cel mare. cel mic si asezat la minte a avut castig de cauza. care e masura potrivita? Normalitatea pamantului modelat de mana omului sugereaza o scara fireasca a obiectului. Caras-Severin. Experimente in folosirea acestor tehnici traditionale intr-o maniera moderna se fac in toate colturile lumii: Germania. Iar finalmente sa platim scump din cauza ca am fost obtuzi si am platit un Rai fals pentru unii. Si totusi. bordeiul national. in general. cu alte cuvinte. constructia este amplasata pe malul raului Nerei. poate tocmai ca sa poata rezista prin auto-reciclare. bancuta modelata de studenti ecologisti intr-un parc din Vancouver sau locuinta din lut construita in Berlinul contemporan de profesorul Minke? Experienta directa cu materia organica te conduce pe nesimtite catre indoieli. critic de arta si arhitectura Epistola dela Edmonton. ultime resurse. o cladire prototip care ofera spre studiu un prim set de date pentru stabilirea de standarde tehnice si economice pentru acest tip de arhitectura in Romania. Teoretic. orientata spre forme si proportii invatate de la natura. Ma imaginez in plin scenariu al unei crize de resurse. apa. rezistenta. nu in ultimul rand. Mirela Duculescu. Ileana Mavrodin. inca. Paradoxal. si este realizata in tehnica “COB”( un amestec de . Exista o nevoie reala pentru un alt fel de arhitectura: fie ca e numita Verde. In contextul cresterii preocuparii pentru o viata mai sanatoasa am inceput sa alegem alimente naturale. tratamente naturiste si case ecologice. folosind o arma simpla care incapea intr-un pumn. capacitate de reciclare… Si. cand pamantul.parte pentru ca nu costa mult. Revin la chestiunea cu scara obiectului lucrat din pamant: daca gandirea si necesitatea apartin omului. obiecte nu foarte voluminoase. fie el de arhitectura. Are sens sa consideri pamantul ca material de constructie actual? Care e proportia fireasca pentru un obiect din pamant. Intrebarile revin si nu le pot raspunde cu certitudine. vis-a-vis de satul Sasca Romana. soarele raman elemente esentiale. utilitar sau artistic? Cat de restrictiva e zona geografica? Unde si cum trasezi limita care separa mic de mare. Mana afundata in argila amestecata cu apa si alte ingrediente existente pe sit genereaza senzatii si intrebari legate de durabilitate. jud.

In arhitectura exista. utilizand materiale locale. cat si cu peisajul in care se va incadra. as spune. ne gandim doar la materiale de constructie naturale. cu impact minim asupra mediului si sanatatii.care se poate autosustine. fie ca este vorba despre un sistem construit (cartier. Si. inca din faza de proiectare. cand auzim vorbindu-se despre constructii sustenabile. Se pot naste si promova programe turistice sau se pot construi locuinte cu investitii minime cu ajutorul cobului. animatorii Asociatiei pentru dezvoltare durabila Viitor Plus. casa de piatra . casa de lemn ori pamant. in contact cu natura si elementele sale. regenerabile. pe un prici de lemn negeluit si cu spatele sprijinit de un perete de pamant . Domnica Macri. Nu de mult. colorat. unui imperativ: constructia sa nu trebuie sa aduca pagube. daca ne gandim la casele de cob din Marea Britanie care rezista din secolul 15. sticla si metal. . amuzant si estetic. Teodora Palarie. locuinte de vacanta. Intr-o aglomerare de beton. cu functii bine stabilite. apa. o traducere poate nu prea inspirata a lui sustainable . un metabolism in care exista deja multe alte componente in interactiune. Ratacita printre arhitecti. sociale si politice. in locul unui copac artificial va propun. care o integreaza. paie si nisip). Pe aceste din urma case durabile nimic nu le impiedica sa devina 100% autonome si verzi din punct de vedere energetic. Pentru moment cobul poate fi folosit mai ales in ecoturism.pamant lutos. dar eu il vad folosit si in spatiul public al unui zgarie-nori ca o nisa racoroasa pentru luat masa intr-o zi fierbinte de vara sau cu un semineu in timpul iernii. ci beneficii sistemului in care se va integra. mangaietoare in asprimea sa. mi-am petrecut ore bune dintr-o mini-vacanta in penumbra unui mar. tineri oameni de afaceri. facute de purcelusii lenesi ai breslei si usor de doborat dintr-o suflare. fara teama. ci sa i-o imbunatateasca. cu strat dupa strat de materiale plastice. In timp ce ea. adica tine mai mult. si-a gasit iute critici care sa-i reproseze tocmai lipsa de "durabilitate" a produselor catre care aspira. jurnalist ecologist In penumbra unui mar. Mircea Ilie. la intalnirile grupului Arhiterra. dupa toate noile reglementari tehnologice. sa redea vietii acea calitate pierduta. Care va sa zica. De cele mai multe ori. O cladire este intotdeauna componenta unui sistem mai mare. zona de coasta etc.). rezistenta. ea trebuie permanent pusa in relatie atat cu cei care o vor ocupa. descoperisem lumea constructiilor de pamant ca pe un fapt divers. sau eco-case. Mereu calda. ca banul investit sa se intoarca inmultit. Si totusi… O cladire nu exista niciodata in sine si pentru sine. precum catedralele – iar aici lutul amestecat cu paie poate fi un concurent valabil. sate ecologice sau clinici de medicina alternativa. In anii 80 a fost piramida de sticla la Louvre. Ea nu are voie sa perturbe functionarea acestuia. casa de paie. Despre cladiri durabile. oras) sau unul natural (padure. dar mai ales cea de beton. analist. garnisita temeinic.. de a trai.. O eco-casa trebuie sa raspunda. o bancuta de cob! Constructiile de cob sunt o solutie viabila si prin faptul ca trezesc interesul si sensibilitatea populatiei pentru probleme de mediu. Arhiterra. Iar acest sistem integrator are deja o viata proprie. durabil si… durabil. casa de cob sunt edificii perisabile. un experiment preocupat de problematica durabilitatii. materia imi facea bine prin simplul contact. in secolul 21 poate fi o structura de cob in piata centrala a unei mari metropole. de caramida. esential pentru eco-arhitectura. e durabila . Durabil in timp. Sau durabil. A razbatut insa pana la mine un conflict de termeni care mi s-a parut interesant: cel dintre posibilele sensuri ale cuvantuluicheie durabil.

Panzaru ne mai arata si cercul format de trunchiurile copacilor ce insoteau mai demult o alee pe care probabil se plimbau delicatele doamne cu crinolina si umbrela cu dantela. dar si de organizarea lucrarilor pentru a evita poluarea sonora.Pentru realizarea acestui imperativ. Pentru realizarea efectiva a constructiei trebuie sa se tina cont de consumurile energetice si de emisiile produse de tehnologiile si utilajele folosite. toata lumea stie de „conac” si de "La plante". si bunul mers al vietii utilizatorilor sai. netoxice si produse pe plan local. transportul si utilizarea materialelor de constructie. O cladire durabila reprezinta deci un spatiu care asigura armonia intre resursele consumate pentru constructia si utilizarea cladirii. La 1900 copiii de la conac aveau o educatie germana. foarte putine proiecte iau in calcul si utilizarea efectiva a cladirii. care presupune consum de apa. un moment important din viata oricarei cladiri este etapa de reamenajare sau demolare. deoarece solutiile tehnice si arhitecturale pot evita consumul inutil de resurse prin intermediul iluminarii si ventilatie naturale. In capul Mihaelei se produce brusc un scenariu si imi spune "Ce misto ar fii sa recreezi . Cred ca oamenii stiau odata sa traiasca. Toate aceste etape trebuie prevazute inca din faza de proiect a constructiei.sau de alcool. arhitect. pe de o parte. Dl. cel care contribuit la infiintarea societatii "Junimea". Materialele necesare constructiei propriu-zise se recomanda a fi naturale (lemn. ars de de soare. se facea gimnastica in fiecare dimineata si vara probabil si inot matinal in piscina din parcul conacului. In afara de incidentul acesta.. cu prafuri. dar si a mediului natural. intretinerea si renovarea. electricitate. prin armonizarea spatiilor verzi cu cele construite. care genereaza consumuri inutile de energie si poluare cu gaze cu efect de sera. daca la proiectare se tine cont mai mult sau mai putin de aceste prime doua etape ale ciclului de viata. iar dupa finalizarea constructiei. Klaus Birthler. producere de deseuri solide si apa reziduala.. sau consumul inutil de carburanti pentru transport. pulberi si alte substante toxice. Se discuta cine a dezlegat caii de caruta si se isca o ciondaneala intre un taran gras cu un ochi pe jumatate inchis si unul rosu la fata. lana. prin izolarea termica si fonica a cladirilor. prelucrarea. Nu in ultimul rand. In general. pamant. sef de santiere la Tibanesti-Iasi Tocmai ?ibanesti? Cine a mai auzit de ?ibanesti? In fata magazinului mixt: dintr-un telefon rasuna o manea. pluta. a intregii comunitati si a mediului natural pe de alta. pentru a evita transporturile. demolarea. pentru a asigura bunastarea utilizatorilor. proiectarea unei cladiri durabile trebuie sa se faca urmarind toate etapele vietii acesteia (asa numitul ciclu de viata): extragerea. ca si transportul rezidentilor inspre si dinspre cladire spre diverse destinatii posibile intr-un cartier sau oras. piatra. biodegradabile sau refolosibile. si in final. mai mult pentru fite. So what? In Tibanesti s-a nascut Petre Carp. pentru aceasta avand o mare insemnatate posibilitatea de reciclare si reutilizare a deseurilor rezultate. priministrul Romaniei in 1900 si 1911. iarba de mare etc). utilizarea cotidiana. stuf.

Incotro se va indrepta interesul public? Spre gentrificarea simplitatii ancestrale. Mariana Celac. arhitect. Presupunerea noastra initiala a fost ca elementul prefabricat. Probabil insa ca sistemul structural cel mai rezistent care foloseste pamant armat cu paie este cel cu pereti turnati continuu si armatura inglobata.o scriere inzidita a tuturor ezitarilor. arhitect. Asocierea intre sculptura si arhitectura s-a transpus. incercarilor. in asezari unde existenta comunitara va trebui sa reproduca un ambient durabil de viata prin propria sa functionare? Iata unele din subiectele de reflectie pentru Lut 2008 Catalin Berescu. face corp comun. Altfel. se poate subordona oricarei forme si ca poate sluji ca atare la confectionarea unui zid cu ambitii organice. cu „beneficiari” disperati. Nu stii prea bine ce vrei sa faci inainte de a fi construit. de eliminarea deseurilor. daca e bine udat si plasat cu gratie intr-un gol si daca e tencuit printr-o torcretare manuala specifica mesterilor experimentati care am devenit. mai ales.atmosfera". un fel de diafragma in care rolul fierului e . nervilor si erorilor.Dolosman Ipoteze. nu exista frontiere foarte clare. refugiile de la Dolosman au renuntat la epura prealabila. Teza nu poate fi insa generalizata: blocul de chirpici nu face corp comun cu tencuiala intotdeauna. caramida de chirpici. cand programul se lamureste in cursul lucrului in material definitiv. exclusiv. Ce inseamna durabil pentru o colonie atat de mica. in ideea participantilor. Departarea de replica vernaculara devine o realitate. intr-o „metodologie” proprie artei. oameni saraci si adesea neajutorati si apatici. Din pornire. modul de punere in opera e esential pentru asigurarea calitatii iar rezistenta zidului e data mai degraba de corectitudinea cu care este executata zidaria decat de calitatea chirpicului in sine. cu destinatari sofisticati si audienta la publicul cultural. cum se va negocia limita intre o asceza asumata de un grup cu stil de viata urban si o relatie echilibrata cu locul? Si cat oare din aceasta negociere poate fi transpus la scara mai mare. dimensiuni ample. In cazul nostru ea a functionat si mai ramane sa asteptam confirmarea rezistentei in timp. la proiectul exersat in detaliu. cand tema de proiect nu e separata net de executie. Hazul materialului este insa ca poate fi refolosit si ca un colt de chirpic. la casa imaginata inainte de a fi inceputa. Produsul final este insa unul care ne-a bucurat pe toti si. cu indemanari de care oricine e in stare si cu materiale la indemana? Refugiul de la Dolosman are nevoie de apa buna. este un element la fel de valabil pentru zid ca si un chirpic intreg. tabara de la Argamum . cu costuri mari. ramasi pe drumuri dupa inundatii sau tornade. unde conteaza constructia rapida. care ne contine pe toti . de energie. Asta e! Conacul cel neinteresant cu tencuiala cazuta si plantatia banala din centrul ?ibanestiului devin motoare pentru vise. o traditie re-inventata de designeri-staruri. Suntem la o rascruce. tabara de la Argamum-Dolosman Si mai departe ? Deocamdata experimentele Arhiterrei sunt suspendate intre lumi diferite. problema teserii se transforma intr-o adevarata scoala de solutii alternative. Povestea e cea care da valoare materiei din jurul nostru iar modul cum o aflam cred ca se numeste "Management cultural". O alta presupozitie este ca zidul este o alcatuire mai degraba omogena si ca tencuiala. Concluzia a fost ca: da. apar variante care nu mai pot coabita sau produc ambiguitati de neinlaturat. dar e mai usor sa iti prefabrici un element care sa iti usureze munca. eventual din industria culturala sau industria turistica ? Sau spre locuri devastate. cu bani putini. leaga zidul si ajuta la stabilirea formei finale. care are aceeasi compozitie cu caramida propriu-zisa. Aici apare si dubiul nostru: caramida de chirpici e greu de standardizat din punct de vedere al calitatii materialului iar pentru bucatile mai slabe actiunea de cioplire duce la distrugerea obiectului. se poate. de vegetatie.

mai precis. ??exercitiu de imaginare a unui adapost . In mare. (poze 4. ??propuneri. o scoala de vara destinata in primul rand nepotilor si stranepotilor olarilor din Piscu. sef de santier la Curtisoara Ce s-a intamplat pe domeniul culei Neamtu. lucrare si reflectie. Ceea ce a propus in mod implicit grupul nostru prin experimentele sale este testarea unei noi formule. Workshop-ul s-a desfasurat ca o secventa de activitati diferite. intocmirea mapei de documentare despre constructii specifice zonei. bucurestean si de aiurea. Baltasar & Melchior. ??alcatuirea ierbarului. Nicolas Triboi a condus studiul peisagistic pe domeniul culei Neamtu-Cornoiu (??identificarea perspectivelor interesante. lutul. Tot ca o activitate pregatitoare. O alta tema de lucru este impingerea grosimilor de zid la o dimensiune care sa le confere nu numai expresivitate dar si un alt statut structural. cu aplicatie speciala la Cula Neamtu-Cornoiu si un exemplu inspirat din specificul arhitectural al zonei. . Lut Ars2007.executarea straturilor din gradina de zarzavat. Este un experiment cultural care s-a dorit a fi o punte de comunicare intre comunitatea unui fost sat de olari si publicul de toate varstele. pe santierul domeniului a fost executata o portiune de acoperire cu sita la conacul Iotzu si .Cornoiu. Am dialogat despre lut. Ne-am dorit sa atragem atentia in primul rand satenilor asupra marelui potential pe care mestesugul inca il detine si sa incercam propunerea de noi variante de valorificare a tezaurului lor de cunostinte si indemanare. condus de Mioara Lujanschi a identificat posibilitatile de dezvoltare din punct de vedere turistic al Domeniului. In ultima saptamana. Astfel incercam sa scoatem din ecuatie problema sigurantei la cutremur in raport cu zidurile. indrumat de arhitectii Stefan Manciulescu. prin separarea zidariei de structura de lemn pe care sta acoperisul. materialul sau specific. in colaborare cu Grupul Arhiterra a realizat in acest an proiectul Lut Ars 2007. In definitiv aici a ajuns sa se joace soarta constructiilor traditionale de pamant. a resurselor naturale. ??investigare istorica si tipologii de constructii din zona. ??realizarea unor relevee. Mai ramane sa stabilim daca ii spunem ceamur sau cob. Ruxandra Sarbulescu. Urmatoarea activitate a fost dedicata expertizei si analizei arhitecturale tehnice la Conacul Iotzu si studiului acoperirii cu sita in regiunea Gorj. ??propuneri pentru proiectul peisagistic) (poze 6). ??posibilitati de dezvoltare al in viitor al Domeniului. Piscu a oferit spre modelare. inclusiv analiza SWOT. la masa argumentelor structurale. Intr-o faza de pregatire s-a Instalat un grup sanitar alaturi de o micro-statie ecologica de epurare si au fost executate tunelele de infiltratie aferente (pozele 5_1). Adversarii lor le contesta rezistenta pe baza echivalentei intre fisura din beton si cea din chirpic. 5_2) Intr-un workshop special. Corina Stoianovici. Lut Ars a insemnat asa: o incursiune de documenatre antropologica in sat. re-creatie. cel prin care si-a construit existenta din vremuri imemoriale. Mihai Opreanu.workshop la Piscu Arhiterra de Piscu. Pentru ca nu gandim tabula rasa. Adriana Scripcariu. Asociatia Gaspar. construirea a doua cuptoare traditionale de ars ceramica si a unei sobe de pamant. arhitect. si anume: ??investigarea modalitatilor de acoperire cu sita atat in cazul Conacului cat si a caselor din zona.jucat de o retea de pari si nuiele si cel al betonului de chirpici. Workshop-ul de la Curtisoara si-a propus studiul arhitecturii vernaculare din zona Gorjului. critic de arta. ateliere stradale in Bucuresti. cum ar fi cea educativa ori de creatie.

Apoi. Copiii si lutul sunt compatibili 100 %. Despre toate astea. Apoi. La toate astea te invata roata. Spune ca ei trebuie sa-si gaseasca o meserie mai buna. sa oferim solutii practice pentru ca mestesugul sa nu moara.experimentarea unor tehnici traditionale de tencuire. olarii au inteles ca si in afara targurilor sezoniere mai au ceva de castigat de pe urma lutului si mai are sens sa ii dea atentie. in plus. cum sunt bunaoara orele de educatie fizica. atunci cand l-a facut pe Adam. mai la suprafata sau mai in adanc vocatia lutului. o va putea face la Muzeu. liceu si chiar facultate l-as promova ca pe o activitate multivalenta si intr-o anume masura. spontaneitate. La Scoala de vara de la Piscu am asistat timp de 3 saptamani la o explozie de entuziasm si harnicie. Pentru cei mici. incepand cu gradinita. gimnaziu. initiativa de constituire a grupului Arhiterra apare mentionat in revista Igloo. intr-un mod dinamic. in egala masura. calitatea de a sti unde sa te opresti. intelege de ce Dumnezeu l-a ales.. coordonare. S-ar zice ca sunt ultimii. viziune plastica. lutul este si trebuie sa ramana un ADN al locului. . In ciuda ideilor idilice. chiar obligatorie. In rest. De cand piata a fost asaltata de vesela chinezeasca olaria nu mai merge si prin urmare. Lut Ars 2007 a fost un inceput. as face o petitie la Ministerul Invatamantului si as propune introducerea lutului ca ingredient de baza in cadrul orelor de educatie plastica. ca materie foarte apropiata omului. Lut Ars se vrea un semnal de alarma in acest sens si o provocare la o gandire dinamica asupra acestei probleme a tuturor iubitorilor de lut. ucenici castigati ai lutului. pentru pamant in general. ai nevoie de oarece putere. Piscu penduleaza intre dispret suveran si nostalgie. dintre toate lucrurile mainilor Lui. petreceti macar o ora impreuna cu ea si cu lutul si nedumerirea voastra va disparea. Ca sa reusesti un obiect la roata. In mod aparent ciudat. mesterii din Piscu s-au reintalnit dupa multa vreme cu Muzeul si se pare ca s-au regasit imediat. Arhitectii si constructiile din pamant Top of Form Bottom of Form In luna martie 2006. Ne dorim sa continuam si ne dorim mai ales ca mestesugul sa nu moara. La noi la Piscu prima varsta care a reusit ceva la roata a fost cea de 2 ani jumate! Pentru orice etate roata olarului poate fi o provocare. olarii s-au adaptat situatiei. De la Lut Ars 2007 incolo. in cadrul evenimentelor pe care speram ca le va coagula in jurul sau cuptorul. rabdare. Am intalnit un mester care cu toate ca mai practica olaria. renuntand la mestesug. chiar unul cat de modest. O data el a marcat la Muzeul ?aranului identitatea Piscului. taranul nostru este o fiinta extrem de pragmatica. Asa cum foarte frumos observa unul dintre vizitatorii Piscului. in relatia sa cu lutul. Cine a reusit sa se faca ascultat de bulgarele de lut. Dupa 20 de ani. sau oriunde gasiti o roata a olarului.piscu. idee.. Proba cea mai buna sunt copiii. le interzice cu fermitate copiilor lui sa intre in atelier. Credeti ca exagerez ? Dati o fuga la Piscu.ro) si un caiet de proiect. Piscu traia aproape exclusiv din olarie si o ducea peste masura de bine. in orice scoala primara. Cuptorul de ars oale l-am vrut din cateva motive. In urma acestei experiente. pentru creativitate. De la cuptor incoace olarii piscasi au fost adoptati in familia mestesugarilor care participa la actiunile M?R. mai functioneaza la Piscu 4 ateliere. fermitate. In urma cu doar 20 de ani. Cred ca orice om are inscrisa in sine. cine va dori sa-si arda in oras productiile din lut. acest minunat noroi este irezistibil. Ne dorim sa nu fie asa si incercam. un site internet (lutars. multi oameni care au aflat de Piscu si au experimentat artele ceramice in variate feluri in aceasta perioada. A fost o pledoarie pentru mestesug..

studenti la arhitectura din Timisoara au participat la santierul de la Sasca Romana. in care se gaseste cuptorul cu prici. In vara anului 2006. constructie care s-a dorit realizata cu minimul de efort financiar si mai ales tehnic. care isi dovedescvaloarea in primul rind prin modul in care a aparut ca o constringere a sitului (peisaj. aplicindu-se doar primul strat de tencuiala. Finalitatea practica a experimentului a fost aceea de a construi un adapost pentru arheologii care lucreaza la site-ul cetatii grecesti Arganum. tencuirea. Proiectul continuat si in 2007 si 2008 a dus la realizarea a doua constructii din chirpici. Pe fundatia din bolovani ziditi cu mortar de var s-au fixat stilpi de lemn care sustin acoperisul si s-au zidit peretii din caramizi de pamint nears (chirpici). experimentind realizarea amestecului. ‚ Casa-Verde. mai putin cu creionul pe hirtie. materiale. Adapostul construit se compune dintr-o incapare inchisa (accesibila prin “usa albastra” – element de timplarie recuperat din sat si folosit) si un spatiu acoperit. . pe durata a doua saptamini. Timpul scurt (2 saptamini/vara) nu a permis inca finisarea completa a caselor. fixarea stilpilor pe fundatia de piatra s-a facut dupa modelul arhaic prezent in ruinele cetatii gresesti (in piatra scobita). Rezolvarile imbinariilor si detaliilor s-au dorit simple si eficiente. El ofera spre studiu un prim set de date pentru stabilirea de standarde tehnice si economice pentru acest tip de arhitectura in Romania.Construire si locuire in conditii extreme Top of Form Bottom of Form Inceput in 2006 la initiativa fundatiei HAR workshopul LUT/ADOBE realizat la Cap Dolosman a avut ca premise studiul despre arhitectura si saracie extrema prezentat in cadrul Anualei de Arhitectura Bucuresti 2006. vis-a-vis de satul Sasca Romana. atelier de vara 2006-2008 Top of Form Bottom of Form Experimentul ecologic Casa-Verde a inceput in vara anului 2004 si este amplasat pe malul stang al Nerei la iesirea din chei. zidirea. clima) Proiectarea de arhitectura in acest caz a fost in fapt o intelegere a locului. dar nu complet inchis cu ziduri. Invelitoarea din stuf a fost executata de mesteri locali in mod traditional. cit cu simturile receptive.

apropiat de natura si cu respect fata de mediul inconjurator. Atelier Tibanesti vara 2007 Top of Form Bottom of Form Scopul workshop-ului a fost de a cauta solutii cele mai ieftine. complet reciclabil. apa. cu 2 bancute sub un arc. caramizi din pamant presat). fara cofraje. 2 sociologi. biodegradabil. netoxic. presupune framantarea si modelarea unui material de constructie obtinut dintr-un amestec de pamant lutos. cob-ul nu se modeleaza in forme. Ileana Mavrodin a marturisit ca a construit Casa-verde in Romania in speranta ca va trezi interesul pentru o arhitectura prietenoasa.casa puilor a fost transformata intr-o unitate de locuit pentru un compagnon. ci se aplica manual. Au participat 10 studenti ai Facultatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu.Tehnica cobului folosita de britanici inca din perioada medievala. un jurnalist. cu impact minim asupra mediului. care va fi alipit vechii casute a portarului Casa puilor devine Casa compagnon-ului Cu resurse minimale. Se ofera satenilor. caramizi sau chimicale. . un loc de odihna si povesti. paie si nisip. si 6 arhitecti si 8 muncitori. Casa portarului devine un obiect al satului cu adapost pentru povesti. pamant batut cu maiul. ieftin si usor de procurat din natura. Spre deosebire de alte tehnici asemanatoare (adobe. mai blanda si totodata ecologica si intr-un mod de viata sanatos. rezultand forme organice care ii confera o rezistenta de exceptie la incarcari seismice sau de alta natura.

precum si a calfelor de fierari din Franta (Clement Come. Termoizolatia polatelor si planseelor consta in saltele din lana nespalata. Asociatia Maria. Fiecare participant a putut invata sa bata si sa cunoasca fierul cu mesteri fierari din Tibanesti. S-a realizat un sfesnic cu 12 brate care a fost donat bisericii cu ocazia zilei de Sf Petru. Artis si Propatrimonio. ziua satului si a comemorarii lui Petre Carp.4 lei pe caramida Pentru a evita fisurile pe suprafata tencuielii. Sylvain Gabriel). actionata de 3 persoane si poate produce pana la 700 caramizi/ zi. s-a folosit tifon pentru armare. initiat de Prodid. la Tibanesti.S-a folosit o presa descoperita intr-un sat din Moldova s-au realizat caramizi. Pretul pe caramida. invelite in tifon. Arhiterra a fost invitata sa asiste la atelierul de fierarie de la Conacul Petre Carp. Batem Fierul la onac Top of Form Bottom of Form In perioada 25-28 iunie 2009. considerand manopera si transportul lutului se ridica la 0. Presa este manuala. Home De stiut Caramizi nearse Materiale Materiale de constructie Top of Form Caramizi nearse . Chiper (jud Sibiu). netrata. profitand si de faptul ca in localitate se afla o tesatorie de tifon.

Suprafetele de zidarie nearse se pot finisa usor. cu astfel de aparate se pot produce 150 pina la 200 de caramizi pe zi si persoana. In ciuda mecanizarii. Daca se zidesc nearse se contracta puternic. Avantajul presei mecanice este acela ca se prelucreaza argila la umiditatea solului si rezulta prin presare caramizi care se pot direct pune in opera.Caramizile realizate manual cu continut de argila scazut (<15% argila si >60% nisip) nu produc fisuri semnificative prin uscare. Presele hidraulice. De atunci s-au dezvoltat diferite tipuri de astfel de masini. Masina de presat caramizi a fost inventata in 1789 de carte arhitectul francez Francois Cointeraux.User Rating: Poor /9 Best Bottom of Form Caramile nearse se realizeaza in variate modalitati: de la argila cu paie puse in tipare de lemn pt a lua forma si uscate la soare (denumite chirpici) pina la argila presata in forme. dar costurile de productie sint aproape triple. In principiu. Dezavantajul este acela ca de cele mai multe ori amestecul folosit necesita sabilizare cu ciment pentru a atinge o rezistenta la compresiune satisfacatoare. se recomanda ca mortarul sa aiba un continut mai ridicat de nisip cu granulatie mare. Pastreaza umiditate ridicata in perete timp mai indelungat dupa punerea in opera. intretinere si reparatie mari. Necesita protectie atenta si corecta impotriva ploii. Presele moderne automate pot produce de la 1500 la 4000 de bucati in 8 ore. dar necesita costuri de investitie. Caramizile nearse se pun in opera cu mortar de argila sau mortar de var. Cantitatea de 10% argila din mortar este satisfacatoare. Se poate obtine o suprafata aparenta prin prelucarea rosturilor sau se pot tencui. a dobindit-o in Columbia presa manuala inventata de inginerul cilian Ramirez in 1952. Caramizile presate au o rezistenta semnificativ mai mica decit chirpiciul (pus manual in forme si nepresat) Caramizile cu continut ridicat de argila (>25% lut si <25% nisip) dobindesc rezistenta optima prin ardere. Presele manuale necesita o presiune de 0. Pentru a nu aparea fisuri in rostui la uscare.5-2. produc fisuri in zid. caramizile absorbind repede umiditatea. Utilizarea pamantului in constructii Top of Form . Pe linga presa sint necesare si aparate de amestecat argila pentru a uniformiza compozitia. De asemenea in Paraguay s-a dezvoltat o presa care putea sa produca prin presare 3 caramizi simultan. Mortarul se recomanda in strat subtire. deoarece in urma presarii continutul de apa este foarte redus iar calitatile de liant ale lutului nu se activeaza complet in aceste conditii. Se recomanda ca tenuielile aplicate sa fie subtiri (1-4mm) pentru a pastra calitatile de permeabilitate la umezeala ale zidariei. motivata de tehnica simpla si costurile mici de productie. Nu se recomanda folosirea mortarului de ciment sau de ciment cu var deaorece nu sint elastice.5 N/mm2 ceea ce implica intre 3 si 5 persoane pentru o productie optima. Cea mai mare raspindire. caramizile nearse este necesar sa contina suficient nisip grauntos si exact atita argila cit la uscare sa devina suficient de poroase incit sa reziste la inghet. ca de exemplu cea produsa in Anglia (BREPACK) actioneaza cu o presiune de 10N/mm2. sa aiba duritate suficienta impotriva eroziunii si o rezistenta mare la compresiune.

Imbatrinire Top of Form User Rating: Poor /0 Best Bottom of Form Unele materiale moderne nu stim cum imbatrinesc. In acest sens pamintul ca material termoizolant este un aspect care a devenit in anumite tari din lume aproape o industrie.User Rating: Poor /5 Best Bottom of Form Ca materiale de constructie pamantul se foloseste in tehnici si scopuri foarte variate si se adapteaza functiunii dorite. rumegus etc) in diferite forme. aducind in discutie capacitatile portante ale acestora. Pamintul ca finisaj in special de interior are. Tencuielile de pamint permit o mare varietate de expresie atit ca textura cit si coloristic si imbunatatesc climatul spatiului (regleaza umiditatea). Astfel de finisaje au avantajul ca pot fi foarte usor reparate (cu un pic de apa si argila).forma probabil cea mai raspindita . impletituri de nuiele sau chiar constructii de birne se inchid cu o compozitie de pamint cu paie sau alte adaosuri care scad densitatea amestecului si cresc capacitatile termoizolante. o raspindire impresionanta. Ceea ce se degradeaza sa inlocuieste. Structuri de lemn. Ca material portant se utilizeaza ca si caramida nearsa (adobe) .sau ca pamint presat. pentru ca sint prea recent introduse in constructii. deoarece compozitia de argila cu nisip poate foarte usor crapa in momentul uscarii. poate fi gindit chiar ca un obiect de reglare a climei interioare cu calitati estetice in acelasi timp. Realizarea lor insa presupune experienta. daca este pusa in opera corespunzator. sau traditia este inca mai puternica decit moda. fibra naturale. Recunosc insa ca un calcul termotehnic pentru acest material nu as stii sa fac. Pamintul ca material de umplutura este as spune cel mai raspindit la noi in tara. Pamintul ca material portant este poate cel mai controversat subiect. ce grosime de polistiren ar fi necesara. decit daca in zona nu exista altceva la indemina. Aceasta ultima varianta este cea mai spectaculoasa estetic. Am fost impotriva folosirii polistirenului. Adaosurile care se folosesc (fire de par de cal sau armatura din tesaturi de in de ex) impiedica fisurarea suprafetelor. Se foloseste pe aproape orice structura (caramida arsa. zgura. Conceptul de casa facuta pentru generatii a disparut. gips carton) si este o alternativa la cresterea alarmanta a alergiilor. Despre altele stim foarte bine ca dupa 10-15 ani. Nu mai are incredere nimeni in asa o rezolvare constructiva cita vreme exista caramida si beton. grosimi si alcatuiri care au rol de inchideri termoizolante. beton. unele mult mai repede. Un perete din pamint presat executat ingrijit (nu neaparat cu cunostinte sau pregatire deosebite) poate deveni o prezenta impresionanta in cadrul unui spatiu. si am recomandat tenucuieli de pamint. Recent am fost intrebata cum recomand termoizolarea unei locuinte vechi (cu pereti din zidarie de bolovani de riu). ceea ce se demodeaza se schimba. Se fabrica panouri din argila cu adaosuri naturale (paie. se degradeaza si trebuiesc reparate sau inlocuite. Utilizarile acestuia se intilneste cel mai frecvent pentru realizarea elementelor de constructie verticale. . Procesul de imbatrinire al unei constructii este un lucru care nu mai conteaza atit de mult in proiectarea de astazi. asa cum am remarcat la conferitna de la Berlin. Materialele folosite sint apreciate calitativ superioare atita vreme nu-si schimba deloc aspectul. astmului si altor imbolnaviri respiratorii in cadrul populatiei.

Grosimea care se recomanda pentru interior este de 15mm. Nisipul este recomandat sa aiba particulele cu muchii vii. nici macar interioara. chiar daca apar crapaturi acestea sint utile pentru aderenta urmatorului strat. In functie de lumina si soare particulele de argila pot varia coloristica. ci fizice. Adaosul de hirtie in compozitie creeaza un amestec foarte maelabil si mult mai stabil la uscare. deoarece modul de aderenta a acestui tip de tencuiala nu este prin reactii chimice. Argila nearsa folosita la exterior nu-si pierde culoarea in timp. Lutul cum spuneam nu trebuie sa depaseasca 5% in amestec. Suprafele pe care se poate aplica pot sa fi de orice tip: zidarie de chirpici (caramizi nearse). din anul 1940. Mai important decit natura materialului este calitatea suprafetei: aceasta trebuie sa fie rugoasa. astfel incit este nevoie de o suprafata de contact cit mai mare pentru a asigura o rezistenta buna. in cazul tencuielilor cu granulate mai mare. tipul si cantiatea de adaosuri. soare si este in fond o transformare naturala si fireasca a pamintului. (citat din cartea sus mentionata) Imbatrinirea argilei este in fond o evolutie naturala a materialului de a reactiona viu la factorii de mediu. Astfel in limite calculabile procesul de eroziune poate deveni un element de plastica arhitecturala. lemn. in cazul neplaneitatii peretilor) se recomanda folosirea unui strat de grund din lut gras si nisip cu granulatie mai mare. celuloza etc. ace de brad. este amintit in cartea dlui profesor Gernot Minke: . se curata particulele de praf. Pentru straturi mai groase (de ex. Cantiatea de lut folosita poate depasi 10%. Un exemplu de finisare interioara a unei cladiri din Germania. Sub actiunea vintului si a apei culoare suprafetele se reimprospateaza. textura si culorile naturale ale materialului. Tipurile de tencuiala depind de foarte multi factori: calitatea lutului. la cantitati mai mari crapaturile care apar dupa uscare sint insemnate. Explicatiile sint mai multe si includ proprietatile de reglare a temperaturii si umiditatii spatiului. tipul si granulatia nisipului. ca puterea coloristica a materialelor naturale devine in timp mai mare. pleava. Prin diferitele componente de culoare ale particulelor minerale dezvolta in prezenta luminii si a reflectiilor solare o putere mai mare de exprimare a luminii. creind o rugozitate mai mare a stratului suport. Pentru suprafete fine se folosesc adaosuri ca fire de par de om sau animal. gradul de umiditate si nu in ultimul rind de suprafata pe care este aplicata. l-am putea numi maturizare. fibre de cocos.alternind rinduri de piatra sau caraminzi intr-un perete de pamint compactat. Toate materialele din argila folosite in constructii contin o cantitate redusa de lut. dar culoarea nu se estompeaza. Practica arata. Actiunea prelungita a vintului si apei de ploaie. beton. Lutul pur si simplu nu poate folosi ca tencuiala. rumegus. Tencuieli de lut Top of Form User Rating: Poor /6 Best Bottom of Form Tencuielile din argila au o utilizare incredibil de mare in tari pe care le denumim dezvoltate. dar acest fapt poate fi controlat prin modul de realizare . spala si slabeste rezistenta unui perete de argila. Suprafetele se curata in prealabil de praf si alte parti instabile si se umezesc daca e cazul. Tencuiala este un amestec din lut (cu rol de liant) si nisip. vint. piatra naturala. sau modul traditional "cu palarie si cizme" (cu o streasina lata si soclu inalt).In cazul materialelor de argila procesul de imbatrinire este de fapt un proces benefic. El datoreaza procesului de eroziune in contact cu ploaie. in. caramida. deoarece in cantitati mari produce crapaturi importante la uscare.

modul de asezare.4 kg par . de lungime ca si de modul de pregatire ale amestecului. sau scufundarea paielor intr-o baie de argila lichida. Ce fel de paie se foloseste pentru aceasta este discutabil. . prin calcare cu picioarele . texturare.primul strat de tencuiala (Grund) : 4 galeti argila grasa + 2 galeti nisip + 2 galeti gunoi de cal + 0. ci doar rol de inchidere si termoizolant. care nu se strivesc. In cel de-al doilea procedeu se amesteca paiele cu gunoi de grajd intr-o baie de argila. Totusi in ziua de azi paiele au peretii tulpinilor mai subtiri si pot fi usor prelucrate imediat dupa ce se umezesc. (Constructii din pamant prof. In primul procedeu se toarna argila peste paie si se amesteca pina tulpinile de paie sint bine acoperite de amestecul argilos. Modalitatile de expresie.traditional. deoarece aceasta depinde nu numai de variatia densitatii in stare bruta sau uscata. tencuielile de pamint sint foarte variate si adaptabile diferitelor situatii si interioare. Gernot Minke) Amestecul de paie cu argila de poate realiza in 2 moduri: stropirea paielor cu argila (in stare fluida).6 faina de secara In scurta introducere in folosirea argilei in tencuieli pe care am incercat-o. Lungimea paielor nu trebuie sa fie mai mare decit grosimea elementului de contructie. Cu cit amestecul contine mai multa fibra si lut cu atit timpul de uscare este mai lung. Uscarea unui perete de 14-18 cm dureaza intre 2 si 6 luni. neavind rol structural. Argila usoara cu paie este un amestec de paie si argila.paiele absorb umiditate si se inmoaie. Un cistig pentru cresterea capacitatii termoizolante este folosirea paielor subtiri cu tulpini rezistente. O determinare precisa a compozitiei amestecului nu este posibila. Pentru tencuieli din argila sint preferate paiele de orz. Impletitura de nuiele de salcie cu grosimi de 1 pina la 2 cm se "bulgarete" pe ambele parti si apoi se tencuieste. Traditional argila folosita in acest tip de constructii se incadreaza in categoria argilelor "usoare". Home De stiut Paianta User Rating: Poor Tehnici si mestesuguri Tehnici si mestesuguri Paianta Top of Form /3 Best Bottom of Form Paianta este un tip constructiv traditional care imbina echilibrat o structura portanta din lemn cu inchideri elastice din argila de constructie amestecata cu paie pe un suport din impletitura de nuiele. Prin faptul ca fiecare amestec este particular si nu se poate recomanda o reteta universala. culoare ale acestui tip de material sint foarte variate. Unii autori recomanda paiele de secara.1 kg par + 1 galeata var . In literatura veche se recomanda ca amestecul sa fie lasat de la 6 pina la 24 de ore astfel incit paiele sa "traga" . lucru usor de controlat optic. Prin aceasta paiele devin mai maleabile.al doilea strat (tencuiala): 2 galeti argila grasa + 4 galeti nisip + 0.. a carei densitate bruta este mai mica ca 1200 kg/mc. Mai important decit tipul de paie este structura tulpinii.al treilea strat (finisajul): 1 galeata argila grasa + 1 galeata nisip + 0. Paiele trebuie sa fie uscate si sa nu miroasa a mucegai. nu m-am referit deloc la potentialul estetic al acestui material. pentru ca sint mai moi. altii paiele de griu sau ovaz. iar argila mai lipicioasa. ci si de tipul de paie.

grasa 200-280g/cm2. iar in cazuri extreme sa apara alergii la oameni cauzate de mucegai si ciuperci. folosind multe din metodele de testare ale acestuia. Prin aceste suprafete se asigura o priza mai buna si rapida cu argila. cu un minim de cunostinte. Acestea se pot totusi evita si controla. In acele locuri exista pericol de formare de punti termice si de infiltratii de apa sau formare de condens. slaba 80-110g/cm2.a uscare peretilor amestecul de argila cu paie se contracta astfel incit apar fisuri la marginile panoului de umplutura. In functie de capacitatea de priza. pietris. etc) Home De stiut Tehnici si mestesuguri maiul Argila compactata cu maiul User Rating: Poor /6 Best Tehnici si mestesuguri Argila compactata cu Top of Form Bottom of Form Argila compactata cu maiul nu este o tehnica foarte raspindita in Romania. dar si materialele de reciclare din resturi de zidarie sau beton. Adaosurile minerale potrivite sint pietrisul sau criblura.In procedeul argilei amestecata cu paie se atrage atentia asupra citorva probleme care pot aparea: . Ca material de constructie argila compactata cu maiul este de regula un amestec din argila pentru constructii. ea este insa foarte asemenatoare cu cea a betonului. pietris) au rol de a subtia argila prea grasa astfel incit impiedica contactiile mari la uscare si deci formarea fisurilor. ceea ce duce la o mai mare rezistenta in comparatie cu piatra lucioasa sau rotunda (pietris). Fisurile aparute la uscare sint de asemenea un considerent estetic care conduce la respingerea tehnicii. .este posibil ca un amestec cu denistate prea mica folosit in pereti cu grosimi mai mari ca 25 cm sa apara complet uscat pe dinafara.este posibil ca dupa numai citeva zile sa apara mucegai si sa se formeze chiar din timpul constructiei miros puternic. consum redus de energie. aprope grasa 110-200g/cm2. prin practica si atentie la executie. . cele mai potrivite sint sparturile de materilae cu muchii vii si suprafata rugoasa. Acestor dezavantaje li se adauga citeva avantaje majore pe care membrii Arhiterra sint sigura ca le pun pe prim plan: constructie ecologica cu tot ceea ce implica aceasta notiune (termoizolatie eficienta. ca de exemplu paie. aspect si ambianta placuta confortabila. De aceea trebuie avut grija ca toate partile de constructie sa fie bine ventilate. Aceasta este una din diferentele fata de tehnica betonului unde geometria . Aceste fisuri pot fi impiedicate prin folosirea in amestec si a diverse adaosuri minerale poroase. argila pentru constructii trebuie sa fie clasificata ca fiind putin slaba (argilele se clasifica in 4 categorii functie de continutul de lut: foarte grasa 280-360g/cm2. foarte slaba 50-80g/cm2) Adaosurile minerale (nisip. In mod ideal. dar la interior chiar si dupa luni de la executie sa ramina umed si sa putezeasca paiele. material natural si reciclabil. adaosuri minerale (nisip. balast) si eventual alte adaosuri. Problema mirosului este una din cauzele cele mai mari pentru care lumea refuza acest tip de inchidere la o structura de lemn. iar inchiderile de argila cu paie sa se usuce cit mai repede cu putinta.

in care peretii se realizeaza din argila cu spartura de caramida sau piatra. Adaosurile organice au acelasi rol de subtiere a argilei. asa cum am observat-o la 2 case este foarte slaba. pentru protectia la ploaie si apa infiltrata din sol. micsorind contractiile la uscare si maresc putin rezistenta la intindere.granulelor nu are o importanta prea mare. Calitatea materilalului (amestecul de argila) este evident decisiva pentru o buna executie. Vorbind de o tehnica folosita in sudul tarii este evident ca ea trebuie inainte de toate sa aiba un comportament adecvat la seisme. Prezenta acestei tehnici este posibil de explicat prin lipsa lemnului in zone de cimpie si lunca. la realizarea golurilor. straifuri de hirtie sau rumegus. Se pot folosi ramuri subtiri. Comparativ cu constructie de tip paianta. pentru realizarea colturilor cladirii. In zona Alexandriei si Craiovei exista o tehnica similara folosita indeosebi la cosare. bambus. unde structura portanta este din lemn si umplutura din lipitura problemele constructive sint diferite. dar mai mult decit atit modul de punere in opera cere un minim de cunostinte: pentru prevenirea fisurilor datorate uscarii intre straturile succesive de pamint compactat. Acesta este legat in primul rind de calitatea materialului si rezistenta lui la anumite solicitari. pe cind fibrele nu se observa.Renaissance einer alter Techink" de Silke Krueger) . ca si par de animale sau om. fin ace de pin si brad. coji de orez sau cereale. Din pacate calitatea executiei. compactata intr-u cofraj. Recomandarea specialistilor si normelor germane este ca in cazul unui amestec in situ sa se realizeze masuratori pentru de densitate. Alegerea tipului de adaos organic depinde de latura estetica: paiele sau adaosurile cu dimensiuni mari ramin vizibile pe suprafata peretelui. fibre de cocos. Faptul ca in majoritatea cazurilor materialul de constructie este preparat in situ (caracteristica importanta si incurajata in arhitectura ecologica) face ca asigurarea calitatii sa fie foarte dificila. rezistenta la compresiune si contractia la uscare la fiecare 10m3 de material pus in opera. (bibliografie consultata: "Stampflehm .