Intre experiment, nostalgie si incertitudini tehnice

Top of Form Bottom of Form

In numarul din decembrie 2007 al revistei Arhitectura, grupul Arhiterra si-a publicat incertitudinile, ideile, dorintele intr-un colaj de ginduri ale diferitilor menbrii si simpatizanti: Raluca Munteanu, arhitect, coordonatorul grupului de lucru Arhiterra. Despre ARHITERRA si despre ce au facut arhiterristii in vara lui 2007. Arhiterra si-a inceput existenta la sediul Ordinului Arhitectilor pe 16 decembrie 2005 cu o dezbatere pe tema arhitecturii ecologice avand la baza conferinta de la Berlin despre constructii de pamant “Modern Earthbuliding” 2005. Intalnirea a propus un subiect de gandire sensibil si bine-venit pentru locuirea contemporana si actuala politica de mediu: tehnici traditionale de constructie, materiale naturale, habitat alternativ, utilizarea eficienta a resurselor in conditii extreme. Interesul manifestat de participantii la aceasta dezbatere a conturat ideea infiintarii unui grup de lucru, scopul acestuia fiind de a descoperi tehnici uitate, de a invata si experimenta arhitectura ecologica, in primul rand arhitectura de pamant.

A construi in lut este un act pe cit de vechi, pe atat de modern, dar se lupta in lumea contemporana cu multe prejudecati : o arhitectura a saracilor si primitiva sau alte retineri de natura economica, culturala, politica. Citi oare sunt insa in stare sa invinga prejudecatile si opinia defavorabila a rudelor si a prietenilor investind intr-o casa de lut? De mai bine de un secol arhitectura contemporana utilizeaza betonul, otelul, aluminiul si materialele plastice, inlesnind astfel cresterea gigantilor industriali in acelasi timp cu cresterea consumului de energie si a poluarii mediului. Producatorii de materiale de constructie nu au interes in incurajarea alternativelor, ci preseaza in sporirea consumului produselor proprii, care de multe ori creeaza un mediu nesanatos, cauzeaza alergii si dependenta de consum energetic. Multi arhitecti si ingineri rid cand aud de propunerea de a construi din lut – nu li s-a prezentat nimic despre aceasta tehnica pe durata studiilor. La asta se adauga si sistemele de norme in vigoare: lutul presat sau caramida ne-arsa nu apar pe nici o lista de materiale recunoscute, desi o treime din populatia globului le foloseste. Pe plan politic se intalneste paradoxul tarilor ne-dezvoltate care renunta la traditie in favoarea betonului “miraculos”, trainic si modern, fata in fata cu tarile dezvoltate care isi pune speranta in regasirea traditiilor si diminuarea raspandirii

ARHITERRA nu are deocamdata fonduri. De ce sa nu folosim armaturi din fibre celulozice (nu radeti! nuiele de rachita) in locul otelului? S-ar putea ca scopul sa fie pur orientat catre profit iar ceea ce este material local sa fie dat la o . Primesc newsletter-urile Grupului Arhiterra. Nu au pagina de internet. caci intreg pamantul va fi al vostru” s-a adeverit pentru umanitate. Ultimul workshop. la constructii antice sau moderne).inundatia sau alunecarea de teren ii va lovi la fel de crunt ca pana acum. MTR sau AFCN dar si de resursele proprii ale participantilor. LA CE FOLOSESTE? Solutiile sunt umile . incercari si experimente din sfera arhitecturii ecologice. care probabil sunt genul de lucreaza in Italia. Solutii la ce. Cei doi autori germani au cedat fara onorariu drepturile de autor si lay-out-ul digital al cartilor lor. sa primeze in orice concept asigurarea vietii in spatiile locuite si nu asigurarea profiturilor globale. Nu ar trebui sa existe reguli globale pentru materialele locale folosite in scopuri structurale. Si acum nedumerirea mea: dincolo de faptul ca este fun sa stai o saptamana or smthing cu oameni cu impresii relativ asemanatoare cu ale tale. Este un proiect de cercetare? .04. sa faci ceva munca fizica si sa te murdaresti pana la ochi de lut. constructor Cat de scump este raiul fals? ”… inmultiti-va ?i umpleti pamantul. Dan Vasile Turda. Astfel workshop-urile din vara lui 2007 (Tibanesti.materialelor ne-ecologice. septembrie 18 2007. La prima intalnire care s-a tinut la Casa Mincu. traducere si publicare de literatura de specialitate. Piscu. dupa cum spun ei in raport. Dolosman. Altfel spus. Sasca Romana) au fost finantate si de HAR.deci nu vor fi adoptate de localnicii din Tibanesti. O alta lucrare. asocieri sau indivizi cu pozitii inrudite cu intentiile sale. Curtisoara. De ce sa nu folosim lut? Limba de lemn spune ca ”este dus de ape” (la fel ca in cazul eliberarii victimelor dintre ”fiarele contorsionate”). Astfel. la care au participat o multime de oameni. ora 22. Likyardopol. OAR a aprobat si finanteaza traducerea si editarea cartii lui Gernot Minke despre constructiile de pamant. dar contextul ne face sa banuim ca este vorba despre solutii constructive. o incercare idioata de a globaliza reguli. Activitatea grupului s-a orientat pe informare. ARHITERRA cauta acum sponsori pentru a tipari si aceasta carte. despre tehnica de pamant batut Lehmbau a fost tradusa prin munca voluntara a doamnei D. Globalizarea economica este doar un corolar al globalizarii umanitatii. doctor in inginerie. Miruna Text postat pe Miruna Blog. Astfel in de curs celor doi ani de existenta participantii la mesele rotunde au putut lua contact cu diferitele utilizari ale pamantului (de la ceramica. grupul a capatat identitate primind numele de ARHITERRA. o ”strutocamila”. a insemnat. sau cel putin eu nu am gasit-o. nu spun exact. Senzatia este aceea de instaurare a unui capitalocomunism. Iasi. unii dintre noi. prin organizare de seminare cu si despre experimentari si idei in directia propusa. Globalizarea economica este impotriva Naturii pentru ca umanitatea a devenit globala in colaborare cu natura. asa ca investitia nu este prea mare. un alt soi de comunism decat cel pe care l-am trait. cu proiecte idei. nu stiu decat ca au ceva treaba cu OAR . gasirea de solutii ieftine si prietenoase cu mediul. Solutiile nu sunt durabile . Grupul de lucru functioneaza ca o umbrela pentru initiative.care prin urmare nu are scopuri atat de imediate cum am presupus eu mai devreme. Dar ce se cauta? Si de ce? Sunt curioasa sa aflu care este telul lor in viata. Heresti.organizeaza evenimente impreuna si ca exista un SRL cu acelasi nume.

apa. nu in ultimul rand. Exista o nevoie reala pentru un alt fel de arhitectura: fie ca e numita Verde. Intrebarile revin si nu le pot raspunde cu certitudine. cand pamantul. Teoretic. vis-a-vis de satul Sasca Romana. Si totusi. soarele raman elemente esentiale. tratamente naturiste si case ecologice. David cel mic nu se compara cu Goliat cel mare. calitati terapeutice. cel mic si asezat la minte a avut castig de cauza. masa imensa de materie existenta “cere”. jud. Ileana Mavrodin. Canada. in general. piatra. Revin la chestiunea cu scara obiectului lucrat din pamant: daca gandirea si necesitatea apartin omului. constructia este amplasata pe malul raului Nerei. Inceputa in vara anului 2004. bordeiul national. fie el de arhitectura. Ecologica. Alternativa. utilitar sau artistic? Cat de restrictiva e zona geografica? Unde si cum trasezi limita care separa mic de mare. poate tocmai ca sa poata rezista prin auto-reciclare. Mirela Duculescu. SUA si Canada Construita in acest context Casa-Verde este un experiment ecologic. folosind o arma simpla care incapea intr-un pumn. Mana afundata in argila amestecata cu apa si alte ingrediente existente pe sit genereaza senzatii si intrebari legate de durabilitate. scara umana nascuta din necesitate minima de volume crescute nejustificat? Iei in calcul utilitatea consumata imediat sau ce ramane dupa tine? Pamantul in postura de material concurent betonului armat pare multora o sugestie nerealista si putin hazlie. critic de arta si arhitectura Epistola dela Edmonton. rezistenta. Pamantul ca ultima resursa. Am luat parte la workshop-urile marca Arhiterra in 2006 si 2007. orientata spre forme si proportii invatate de la natura. inca. de Pamant sau Organica. Caras-Severin. care e masura potrivita? Normalitatea pamantului modelat de mana omului sugereaza o scara fireasca a obiectului. Ma imaginez in plin scenariu al unei crize de resurse. care e scara corecta daca optezi pentru un obiect din pamant? Locuintele turn din argila ridicate in Yemenul secolului 16. Are sens sa consideri pamantul ca material de constructie actual? Care e proportia fireasca pentru un obiect din pamant.parte pentru ca nu costa mult. bancuta modelata de studenti ecologisti intr-un parc din Vancouver sau locuinta din lut construita in Berlinul contemporan de profesorul Minke? Experienta directa cu materia organica te conduce pe nesimtite catre indoieli. In contextul cresterii preocuparii pentru o viata mai sanatoasa am inceput sa alegem alimente naturale. arhitect Despre cob si despre Casa Verde dela Sasca Romana. cu alte cuvinte. Experimente in folosirea acestor tehnici traditionale intr-o maniera moderna se fac in toate colturile lumii: Germania. obiecte nu foarte voluminoase. si este realizata in tehnica “COB”( un amestec de . ultime resurse. De aceea am ales sa experimentez cu Arhiterra. Iar finalmente sa platim scump din cauza ca am fost obtuzi si am platit un Rai fals pentru unii. o cladire prototip care ofera spre studiu un prim set de date pentru stabilirea de standarde tehnice si economice pentru acest tip de arhitectura in Romania. capacitate de reciclare… Si. Paradoxal.

inca din faza de proiectare. la intalnirile grupului Arhiterra. dar eu il vad folosit si in spatiul public al unui zgarie-nori ca o nisa racoroasa pentru luat masa intr-o zi fierbinte de vara sau cu un semineu in timpul iernii. fara teama. Domnica Macri. ci sa i-o imbunatateasca. casa de paie. analist. cu impact minim asupra mediului si sanatatii. garnisita temeinic. in contact cu natura si elementele sale. Despre cladiri durabile. e durabila . sau eco-case. pe un prici de lemn negeluit si cu spatele sprijinit de un perete de pamant . De cele mai multe ori. sate ecologice sau clinici de medicina alternativa.. cand auzim vorbindu-se despre constructii sustenabile. amuzant si estetic. ca banul investit sa se intoarca inmultit. locuinte de vacanta. sociale si politice. sa redea vietii acea calitate pierduta. mi-am petrecut ore bune dintr-o mini-vacanta in penumbra unui mar. cat si cu peisajul in care se va incadra. si-a gasit iute critici care sa-i reproseze tocmai lipsa de "durabilitate" a produselor catre care aspira. Intr-o aglomerare de beton. Mircea Ilie. casa de cob sunt edificii perisabile. in locul unui copac artificial va propun. care o integreaza. In anii 80 a fost piramida de sticla la Louvre. cu strat dupa strat de materiale plastice. Iar acest sistem integrator are deja o viata proprie. de caramida. regenerabile. adica tine mai mult. unui imperativ: constructia sa nu trebuie sa aduca pagube. A razbatut insa pana la mine un conflict de termeni care mi s-a parut interesant: cel dintre posibilele sensuri ale cuvantuluicheie durabil.pamant lutos. In arhitectura exista. O eco-casa trebuie sa raspunda. esential pentru eco-arhitectura. mangaietoare in asprimea sa. ea trebuie permanent pusa in relatie atat cu cei care o vor ocupa. Pe aceste din urma case durabile nimic nu le impiedica sa devina 100% autonome si verzi din punct de vedere energetic. facute de purcelusii lenesi ai breslei si usor de doborat dintr-o suflare. o bancuta de cob! Constructiile de cob sunt o solutie viabila si prin faptul ca trezesc interesul si sensibilitatea populatiei pentru probleme de mediu. casa de piatra . Si. Arhiterra. o traducere poate nu prea inspirata a lui sustainable . precum catedralele – iar aici lutul amestecat cu paie poate fi un concurent valabil. sticla si metal. Se pot naste si promova programe turistice sau se pot construi locuinte cu investitii minime cu ajutorul cobului. un metabolism in care exista deja multe alte componente in interactiune. Ratacita printre arhitecti. paie si nisip). descoperisem lumea constructiilor de pamant ca pe un fapt divers. oras) sau unul natural (padure. In timp ce ea. Teodora Palarie. colorat. Si totusi… O cladire nu exista niciodata in sine si pentru sine. materia imi facea bine prin simplul contact. in secolul 21 poate fi o structura de cob in piata centrala a unei mari metropole. zona de coasta etc. utilizand materiale locale. Mereu calda. Ea nu are voie sa perturbe functionarea acestuia. durabil si… durabil. jurnalist ecologist In penumbra unui mar.. apa. animatorii Asociatiei pentru dezvoltare durabila Viitor Plus. de a trai. dupa toate noile reglementari tehnologice. . Nu de mult. fie ca este vorba despre un sistem construit (cartier. Sau durabil. dar mai ales cea de beton. cu functii bine stabilite. ne gandim doar la materiale de constructie naturale. daca ne gandim la casele de cob din Marea Britanie care rezista din secolul 15. as spune. ci beneficii sistemului in care se va integra. casa de lemn ori pamant. Pentru moment cobul poate fi folosit mai ales in ecoturism. tineri oameni de afaceri. O cladire este intotdeauna componenta unui sistem mai mare. rezistenta. Durabil in timp.).care se poate autosustine. un experiment preocupat de problematica durabilitatii. Care va sa zica.

In capul Mihaelei se produce brusc un scenariu si imi spune "Ce misto ar fii sa recreezi . priministrul Romaniei in 1900 si 1911. So what? In Tibanesti s-a nascut Petre Carp. Panzaru ne mai arata si cercul format de trunchiurile copacilor ce insoteau mai demult o alee pe care probabil se plimbau delicatele doamne cu crinolina si umbrela cu dantela. producere de deseuri solide si apa reziduala. transportul si utilizarea materialelor de constructie. utilizarea cotidiana. pentru aceasta avand o mare insemnatate posibilitatea de reciclare si reutilizare a deseurilor rezultate. pamant.Pentru realizarea acestui imperativ. se facea gimnastica in fiecare dimineata si vara probabil si inot matinal in piscina din parcul conacului. La 1900 copiii de la conac aveau o educatie germana. pentru a evita transporturile. dar si a mediului natural. si bunul mers al vietii utilizatorilor sai. intretinerea si renovarea. care presupune consum de apa. prin izolarea termica si fonica a cladirilor. care genereaza consumuri inutile de energie si poluare cu gaze cu efect de sera. dar si de organizarea lucrarilor pentru a evita poluarea sonora. Nu in ultimul rand. si in final. piatra. Dl. iarba de mare etc). In general. sau consumul inutil de carburanti pentru transport. toata lumea stie de „conac” si de "La plante". sef de santiere la Tibanesti-Iasi Tocmai ?ibanesti? Cine a mai auzit de ?ibanesti? In fata magazinului mixt: dintr-un telefon rasuna o manea. deoarece solutiile tehnice si arhitecturale pot evita consumul inutil de resurse prin intermediul iluminarii si ventilatie naturale. prelucrarea. Se discuta cine a dezlegat caii de caruta si se isca o ciondaneala intre un taran gras cu un ochi pe jumatate inchis si unul rosu la fata. pentru a asigura bunastarea utilizatorilor. Pentru realizarea efectiva a constructiei trebuie sa se tina cont de consumurile energetice si de emisiile produse de tehnologiile si utilajele folosite. proiectarea unei cladiri durabile trebuie sa se faca urmarind toate etapele vietii acesteia (asa numitul ciclu de viata): extragerea. cel care contribuit la infiintarea societatii "Junimea".. lana. Cred ca oamenii stiau odata sa traiasca. In afara de incidentul acesta. demolarea. pe de o parte. biodegradabile sau refolosibile. arhitect. ca si transportul rezidentilor inspre si dinspre cladire spre diverse destinatii posibile intr-un cartier sau oras. electricitate. mai mult pentru fite. pulberi si alte substante toxice. a intregii comunitati si a mediului natural pe de alta. cu prafuri. Toate aceste etape trebuie prevazute inca din faza de proiect a constructiei. un moment important din viata oricarei cladiri este etapa de reamenajare sau demolare. pluta. foarte putine proiecte iau in calcul si utilizarea efectiva a cladirii. netoxice si produse pe plan local. Klaus Birthler. daca la proiectare se tine cont mai mult sau mai putin de aceste prime doua etape ale ciclului de viata. ars de de soare. prin armonizarea spatiilor verzi cu cele construite.sau de alcool. O cladire durabila reprezinta deci un spatiu care asigura armonia intre resursele consumate pentru constructia si utilizarea cladirii. Materialele necesare constructiei propriu-zise se recomanda a fi naturale (lemn.. stuf. iar dupa finalizarea constructiei.

arhitect. cu „beneficiari” disperati. cum se va negocia limita intre o asceza asumata de un grup cu stil de viata urban si o relatie echilibrata cu locul? Si cat oare din aceasta negociere poate fi transpus la scara mai mare. de vegetatie.atmosfera". caramida de chirpici. Nu stii prea bine ce vrei sa faci inainte de a fi construit. un fel de diafragma in care rolul fierului e . cu indemanari de care oricine e in stare si cu materiale la indemana? Refugiul de la Dolosman are nevoie de apa buna. Probabil insa ca sistemul structural cel mai rezistent care foloseste pamant armat cu paie este cel cu pereti turnati continuu si armatura inglobata. care ne contine pe toti . Departarea de replica vernaculara devine o realitate. in ideea participantilor. incercarilor. Aici apare si dubiul nostru: caramida de chirpici e greu de standardizat din punct de vedere al calitatii materialului iar pentru bucatile mai slabe actiunea de cioplire duce la distrugerea obiectului. modul de punere in opera e esential pentru asigurarea calitatii iar rezistenta zidului e data mai degraba de corectitudinea cu care este executata zidaria decat de calitatea chirpicului in sine. Teza nu poate fi insa generalizata: blocul de chirpici nu face corp comun cu tencuiala intotdeauna. se poate subordona oricarei forme si ca poate sluji ca atare la confectionarea unui zid cu ambitii organice. Mariana Celac.Dolosman Ipoteze. Povestea e cea care da valoare materiei din jurul nostru iar modul cum o aflam cred ca se numeste "Management cultural". cu bani putini. Presupunerea noastra initiala a fost ca elementul prefabricat. Asocierea intre sculptura si arhitectura s-a transpus. In cazul nostru ea a functionat si mai ramane sa asteptam confirmarea rezistentei in timp. Altfel. unde conteaza constructia rapida. de eliminarea deseurilor. Concluzia a fost ca: da. dimensiuni ample. mai ales. nu exista frontiere foarte clare. Asta e! Conacul cel neinteresant cu tencuiala cazuta si plantatia banala din centrul ?ibanestiului devin motoare pentru vise. de energie. Suntem la o rascruce. care are aceeasi compozitie cu caramida propriu-zisa.o scriere inzidita a tuturor ezitarilor. cu destinatari sofisticati si audienta la publicul cultural. daca e bine udat si plasat cu gratie intr-un gol si daca e tencuit printr-o torcretare manuala specifica mesterilor experimentati care am devenit. o traditie re-inventata de designeri-staruri. face corp comun. oameni saraci si adesea neajutorati si apatici. Din pornire. nervilor si erorilor. in asezari unde existenta comunitara va trebui sa reproduca un ambient durabil de viata prin propria sa functionare? Iata unele din subiectele de reflectie pentru Lut 2008 Catalin Berescu. tabara de la Argamum-Dolosman Si mai departe ? Deocamdata experimentele Arhiterrei sunt suspendate intre lumi diferite. este un element la fel de valabil pentru zid ca si un chirpic intreg. la casa imaginata inainte de a fi inceputa. Produsul final este insa unul care ne-a bucurat pe toti si. se poate. ramasi pe drumuri dupa inundatii sau tornade. leaga zidul si ajuta la stabilirea formei finale. la proiectul exersat in detaliu. tabara de la Argamum . apar variante care nu mai pot coabita sau produc ambiguitati de neinlaturat. Ce inseamna durabil pentru o colonie atat de mica. Hazul materialului este insa ca poate fi refolosit si ca un colt de chirpic. Incotro se va indrepta interesul public? Spre gentrificarea simplitatii ancestrale. refugiile de la Dolosman au renuntat la epura prealabila. eventual din industria culturala sau industria turistica ? Sau spre locuri devastate. O alta presupozitie este ca zidul este o alcatuire mai degraba omogena si ca tencuiala. cu costuri mari. cand programul se lamureste in cursul lucrului in material definitiv. problema teserii se transforma intr-o adevarata scoala de solutii alternative. intr-o „metodologie” proprie artei. dar e mai usor sa iti prefabrici un element care sa iti usureze munca. cand tema de proiect nu e separata net de executie. exclusiv. arhitect.

(poze 4. Piscu a oferit spre modelare. sef de santier la Curtisoara Ce s-a intamplat pe domeniul culei Neamtu. Urmatoarea activitate a fost dedicata expertizei si analizei arhitecturale tehnice la Conacul Iotzu si studiului acoperirii cu sita in regiunea Gorj. materialul sau specific. lucrare si reflectie. Corina Stoianovici. critic de arta. Workshop-ul de la Curtisoara si-a propus studiul arhitecturii vernaculare din zona Gorjului. In definitiv aici a ajuns sa se joace soarta constructiilor traditionale de pamant. 5_2) Intr-un workshop special. inclusiv analiza SWOT. cu aplicatie speciala la Cula Neamtu-Cornoiu si un exemplu inspirat din specificul arhitectural al zonei. o scoala de vara destinata in primul rand nepotilor si stranepotilor olarilor din Piscu. re-creatie. Adriana Scripcariu. in colaborare cu Grupul Arhiterra a realizat in acest an proiectul Lut Ars 2007. O alta tema de lucru este impingerea grosimilor de zid la o dimensiune care sa le confere nu numai expresivitate dar si un alt statut structural. Tot ca o activitate pregatitoare.executarea straturilor din gradina de zarzavat. ??posibilitati de dezvoltare al in viitor al Domeniului. la masa argumentelor structurale. Intr-o faza de pregatire s-a Instalat un grup sanitar alaturi de o micro-statie ecologica de epurare si au fost executate tunelele de infiltratie aferente (pozele 5_1). Astfel incercam sa scoatem din ecuatie problema sigurantei la cutremur in raport cu zidurile. Asociatia Gaspar. Baltasar & Melchior. indrumat de arhitectii Stefan Manciulescu. ??propuneri pentru proiectul peisagistic) (poze 6). Ruxandra Sarbulescu. ??realizarea unor relevee. Am dialogat despre lut. pe santierul domeniului a fost executata o portiune de acoperire cu sita la conacul Iotzu si . ??alcatuirea ierbarului. Mai ramane sa stabilim daca ii spunem ceamur sau cob. Adversarii lor le contesta rezistenta pe baza echivalentei intre fisura din beton si cea din chirpic. ??exercitiu de imaginare a unui adapost . Lut Ars2007.jucat de o retea de pari si nuiele si cel al betonului de chirpici. Ne-am dorit sa atragem atentia in primul rand satenilor asupra marelui potential pe care mestesugul inca il detine si sa incercam propunerea de noi variante de valorificare a tezaurului lor de cunostinte si indemanare. ??investigare istorica si tipologii de constructii din zona. lutul. Workshop-ul s-a desfasurat ca o secventa de activitati diferite. cel prin care si-a construit existenta din vremuri imemoriale.Cornoiu. mai precis. Ceea ce a propus in mod implicit grupul nostru prin experimentele sale este testarea unei noi formule. In mare. arhitect. ??propuneri.workshop la Piscu Arhiterra de Piscu. intocmirea mapei de documentare despre constructii specifice zonei. bucurestean si de aiurea. In ultima saptamana. Mihai Opreanu. si anume: ??investigarea modalitatilor de acoperire cu sita atat in cazul Conacului cat si a caselor din zona. Nicolas Triboi a condus studiul peisagistic pe domeniul culei Neamtu-Cornoiu (??identificarea perspectivelor interesante. . construirea a doua cuptoare traditionale de ars ceramica si a unei sobe de pamant. Lut Ars a insemnat asa: o incursiune de documenatre antropologica in sat. cum ar fi cea educativa ori de creatie. Pentru ca nu gandim tabula rasa. a resurselor naturale. ateliere stradale in Bucuresti. prin separarea zidariei de structura de lemn pe care sta acoperisul. condus de Mioara Lujanschi a identificat posibilitatile de dezvoltare din punct de vedere turistic al Domeniului. Este un experiment cultural care s-a dorit a fi o punte de comunicare intre comunitatea unui fost sat de olari si publicul de toate varstele.

o va putea face la Muzeu. ca materie foarte apropiata omului. intelege de ce Dumnezeu l-a ales.. olarii au inteles ca si in afara targurilor sezoniere mai au ceva de castigat de pe urma lutului si mai are sens sa ii dea atentie. S-ar zice ca sunt ultimii. In urma cu doar 20 de ani. rabdare. Copiii si lutul sunt compatibili 100 %. spontaneitate. Proba cea mai buna sunt copiii. sa oferim solutii practice pentru ca mestesugul sa nu moara. Am intalnit un mester care cu toate ca mai practica olaria. Credeti ca exagerez ? Dati o fuga la Piscu. In rest. renuntand la mestesug.piscu. cum sunt bunaoara orele de educatie fizica. pentru pamant in general. in plus. un site internet (lutars. Asa cum foarte frumos observa unul dintre vizitatorii Piscului. multi oameni care au aflat de Piscu si au experimentat artele ceramice in variate feluri in aceasta perioada. acest minunat noroi este irezistibil. Dupa 20 de ani. in egala masura. petreceti macar o ora impreuna cu ea si cu lutul si nedumerirea voastra va disparea. Cred ca orice om are inscrisa in sine. Spune ca ei trebuie sa-si gaseasca o meserie mai buna. A fost o pledoarie pentru mestesug. La noi la Piscu prima varsta care a reusit ceva la roata a fost cea de 2 ani jumate! Pentru orice etate roata olarului poate fi o provocare. mesterii din Piscu s-au reintalnit dupa multa vreme cu Muzeul si se pare ca s-au regasit imediat. Ca sa reusesti un obiect la roata. intr-un mod dinamic. De la Lut Ars 2007 incolo. olarii s-au adaptat situatiei. Lut Ars 2007 a fost un inceput. as face o petitie la Ministerul Invatamantului si as propune introducerea lutului ca ingredient de baza in cadrul orelor de educatie plastica. pentru creativitate. taranul nostru este o fiinta extrem de pragmatica. idee. Lut Ars se vrea un semnal de alarma in acest sens si o provocare la o gandire dinamica asupra acestei probleme a tuturor iubitorilor de lut. sau oriunde gasiti o roata a olarului. De cand piata a fost asaltata de vesela chinezeasca olaria nu mai merge si prin urmare.. In ciuda ideilor idilice. le interzice cu fermitate copiilor lui sa intre in atelier. in orice scoala primara.ro) si un caiet de proiect. fermitate. Ne dorim sa continuam si ne dorim mai ales ca mestesugul sa nu moara. O data el a marcat la Muzeul ?aranului identitatea Piscului. Piscu penduleaza intre dispret suveran si nostalgie. De la cuptor incoace olarii piscasi au fost adoptati in familia mestesugarilor care participa la actiunile M?R. Ne dorim sa nu fie asa si incercam. calitatea de a sti unde sa te opresti. Cine a reusit sa se faca ascultat de bulgarele de lut. ai nevoie de oarece putere. lutul este si trebuie sa ramana un ADN al locului. dintre toate lucrurile mainilor Lui. in cadrul evenimentelor pe care speram ca le va coagula in jurul sau cuptorul. In urma acestei experiente. Arhitectii si constructiile din pamant Top of Form Bottom of Form In luna martie 2006. liceu si chiar facultate l-as promova ca pe o activitate multivalenta si intr-o anume masura.. Piscu traia aproape exclusiv din olarie si o ducea peste masura de bine. chiar unul cat de modest. mai la suprafata sau mai in adanc vocatia lutului. La toate astea te invata roata. cine va dori sa-si arda in oras productiile din lut.experimentarea unor tehnici traditionale de tencuire. incepand cu gradinita. Cuptorul de ars oale l-am vrut din cateva motive. initiativa de constituire a grupului Arhiterra apare mentionat in revista Igloo. gimnaziu. Apoi. . Pentru cei mici. chiar obligatorie. In mod aparent ciudat. Despre toate astea. viziune plastica. atunci cand l-a facut pe Adam. Apoi. coordonare. La Scoala de vara de la Piscu am asistat timp de 3 saptamani la o explozie de entuziasm si harnicie. in relatia sa cu lutul. mai functioneaza la Piscu 4 ateliere. ucenici castigati ai lutului.

‚ Casa-Verde. experimentind realizarea amestecului. materiale. atelier de vara 2006-2008 Top of Form Bottom of Form Experimentul ecologic Casa-Verde a inceput in vara anului 2004 si este amplasat pe malul stang al Nerei la iesirea din chei. tencuirea. mai putin cu creionul pe hirtie. Timpul scurt (2 saptamini/vara) nu a permis inca finisarea completa a caselor. In vara anului 2006. pe durata a doua saptamini. clima) Proiectarea de arhitectura in acest caz a fost in fapt o intelegere a locului. zidirea. in care se gaseste cuptorul cu prici. Rezolvarile imbinariilor si detaliilor s-au dorit simple si eficiente.Construire si locuire in conditii extreme Top of Form Bottom of Form Inceput in 2006 la initiativa fundatiei HAR workshopul LUT/ADOBE realizat la Cap Dolosman a avut ca premise studiul despre arhitectura si saracie extrema prezentat in cadrul Anualei de Arhitectura Bucuresti 2006. Adapostul construit se compune dintr-o incapare inchisa (accesibila prin “usa albastra” – element de timplarie recuperat din sat si folosit) si un spatiu acoperit. Finalitatea practica a experimentului a fost aceea de a construi un adapost pentru arheologii care lucreaza la site-ul cetatii grecesti Arganum. aplicindu-se doar primul strat de tencuiala. El ofera spre studiu un prim set de date pentru stabilirea de standarde tehnice si economice pentru acest tip de arhitectura in Romania. fixarea stilpilor pe fundatia de piatra s-a facut dupa modelul arhaic prezent in ruinele cetatii gresesti (in piatra scobita). constructie care s-a dorit realizata cu minimul de efort financiar si mai ales tehnic. vis-a-vis de satul Sasca Romana. Proiectul continuat si in 2007 si 2008 a dus la realizarea a doua constructii din chirpici. . Pe fundatia din bolovani ziditi cu mortar de var s-au fixat stilpi de lemn care sustin acoperisul si s-au zidit peretii din caramizi de pamint nears (chirpici). Invelitoarea din stuf a fost executata de mesteri locali in mod traditional. studenti la arhitectura din Timisoara au participat la santierul de la Sasca Romana. cit cu simturile receptive. care isi dovedescvaloarea in primul rind prin modul in care a aparut ca o constringere a sitului (peisaj. dar nu complet inchis cu ziduri.

caramizi din pamant presat). Casa portarului devine un obiect al satului cu adapost pentru povesti. si 6 arhitecti si 8 muncitori. caramizi sau chimicale. pamant batut cu maiul. Se ofera satenilor. ieftin si usor de procurat din natura. cu impact minim asupra mediului. complet reciclabil. 2 sociologi. rezultand forme organice care ii confera o rezistenta de exceptie la incarcari seismice sau de alta natura. Ileana Mavrodin a marturisit ca a construit Casa-verde in Romania in speranta ca va trezi interesul pentru o arhitectura prietenoasa. care va fi alipit vechii casute a portarului Casa puilor devine Casa compagnon-ului Cu resurse minimale. . Spre deosebire de alte tehnici asemanatoare (adobe. paie si nisip. cob-ul nu se modeleaza in forme.casa puilor a fost transformata intr-o unitate de locuit pentru un compagnon. mai blanda si totodata ecologica si intr-un mod de viata sanatos. Au participat 10 studenti ai Facultatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu. un loc de odihna si povesti. presupune framantarea si modelarea unui material de constructie obtinut dintr-un amestec de pamant lutos. netoxic. biodegradabil. Atelier Tibanesti vara 2007 Top of Form Bottom of Form Scopul workshop-ului a fost de a cauta solutii cele mai ieftine. apa. un jurnalist. cu 2 bancute sub un arc.Tehnica cobului folosita de britanici inca din perioada medievala. fara cofraje. ci se aplica manual. apropiat de natura si cu respect fata de mediul inconjurator.

Arhiterra a fost invitata sa asiste la atelierul de fierarie de la Conacul Petre Carp. netrata. la Tibanesti. s-a folosit tifon pentru armare. Pretul pe caramida. Sylvain Gabriel). precum si a calfelor de fierari din Franta (Clement Come. Artis si Propatrimonio. Asociatia Maria. Fiecare participant a putut invata sa bata si sa cunoasca fierul cu mesteri fierari din Tibanesti. ziua satului si a comemorarii lui Petre Carp.4 lei pe caramida Pentru a evita fisurile pe suprafata tencuielii. Termoizolatia polatelor si planseelor consta in saltele din lana nespalata.S-a folosit o presa descoperita intr-un sat din Moldova s-au realizat caramizi. Home De stiut Caramizi nearse Materiale Materiale de constructie Top of Form Caramizi nearse . initiat de Prodid. considerand manopera si transportul lutului se ridica la 0. S-a realizat un sfesnic cu 12 brate care a fost donat bisericii cu ocazia zilei de Sf Petru. Batem Fierul la onac Top of Form Bottom of Form In perioada 25-28 iunie 2009. profitand si de faptul ca in localitate se afla o tesatorie de tifon. invelite in tifon. Presa este manuala. actionata de 3 persoane si poate produce pana la 700 caramizi/ zi. Chiper (jud Sibiu).

Utilizarea pamantului in constructii Top of Form . dar necesita costuri de investitie.Caramizile realizate manual cu continut de argila scazut (<15% argila si >60% nisip) nu produc fisuri semnificative prin uscare. a dobindit-o in Columbia presa manuala inventata de inginerul cilian Ramirez in 1952. sa aiba duritate suficienta impotriva eroziunii si o rezistenta mare la compresiune. intretinere si reparatie mari. caramizile nearse este necesar sa contina suficient nisip grauntos si exact atita argila cit la uscare sa devina suficient de poroase incit sa reziste la inghet. In ciuda mecanizarii. produc fisuri in zid. caramizile absorbind repede umiditatea. motivata de tehnica simpla si costurile mici de productie. Presele manuale necesita o presiune de 0. Pentru a nu aparea fisuri in rostui la uscare. Caramizile nearse se pun in opera cu mortar de argila sau mortar de var. Se recomanda ca tenuielile aplicate sa fie subtiri (1-4mm) pentru a pastra calitatile de permeabilitate la umezeala ale zidariei.5 N/mm2 ceea ce implica intre 3 si 5 persoane pentru o productie optima. Presele hidraulice. Mortarul se recomanda in strat subtire. Pastreaza umiditate ridicata in perete timp mai indelungat dupa punerea in opera. Masina de presat caramizi a fost inventata in 1789 de carte arhitectul francez Francois Cointeraux. se recomanda ca mortarul sa aiba un continut mai ridicat de nisip cu granulatie mare. Pe linga presa sint necesare si aparate de amestecat argila pentru a uniformiza compozitia. Dezavantajul este acela ca de cele mai multe ori amestecul folosit necesita sabilizare cu ciment pentru a atinge o rezistenta la compresiune satisfacatoare. Cantitatea de 10% argila din mortar este satisfacatoare. Nu se recomanda folosirea mortarului de ciment sau de ciment cu var deaorece nu sint elastice. Avantajul presei mecanice este acela ca se prelucreaza argila la umiditatea solului si rezulta prin presare caramizi care se pot direct pune in opera. Caramizile presate au o rezistenta semnificativ mai mica decit chirpiciul (pus manual in forme si nepresat) Caramizile cu continut ridicat de argila (>25% lut si <25% nisip) dobindesc rezistenta optima prin ardere. De atunci s-au dezvoltat diferite tipuri de astfel de masini. ca de exemplu cea produsa in Anglia (BREPACK) actioneaza cu o presiune de 10N/mm2. In principiu. Necesita protectie atenta si corecta impotriva ploii. Cea mai mare raspindire. dar costurile de productie sint aproape triple.5-2. Daca se zidesc nearse se contracta puternic. Se poate obtine o suprafata aparenta prin prelucarea rosturilor sau se pot tencui. De asemenea in Paraguay s-a dezvoltat o presa care putea sa produca prin presare 3 caramizi simultan. deoarece in urma presarii continutul de apa este foarte redus iar calitatile de liant ale lutului nu se activeaza complet in aceste conditii. Suprafetele de zidarie nearse se pot finisa usor. cu astfel de aparate se pot produce 150 pina la 200 de caramizi pe zi si persoana.User Rating: Poor /9 Best Bottom of Form Caramile nearse se realizeaza in variate modalitati: de la argila cu paie puse in tipare de lemn pt a lua forma si uscate la soare (denumite chirpici) pina la argila presata in forme. Presele moderne automate pot produce de la 1500 la 4000 de bucati in 8 ore.

Se fabrica panouri din argila cu adaosuri naturale (paie. Aceasta ultima varianta este cea mai spectaculoasa estetic. Conceptul de casa facuta pentru generatii a disparut. Despre altele stim foarte bine ca dupa 10-15 ani. pentru ca sint prea recent introduse in constructii. Astfel de finisaje au avantajul ca pot fi foarte usor reparate (cu un pic de apa si argila). ce grosime de polistiren ar fi necesara. Procesul de imbatrinire al unei constructii este un lucru care nu mai conteaza atit de mult in proiectarea de astazi. sau traditia este inca mai puternica decit moda. zgura. Am fost impotriva folosirii polistirenului. Se foloseste pe aproape orice structura (caramida arsa. Recunosc insa ca un calcul termotehnic pentru acest material nu as stii sa fac. Pamintul ca finisaj in special de interior are. Ceea ce se degradeaza sa inlocuieste. beton. Nu mai are incredere nimeni in asa o rezolvare constructiva cita vreme exista caramida si beton. fibra naturale.sau ca pamint presat. In acest sens pamintul ca material termoizolant este un aspect care a devenit in anumite tari din lume aproape o industrie. Materialele folosite sint apreciate calitativ superioare atita vreme nu-si schimba deloc aspectul.User Rating: Poor /5 Best Bottom of Form Ca materiale de constructie pamantul se foloseste in tehnici si scopuri foarte variate si se adapteaza functiunii dorite. . decit daca in zona nu exista altceva la indemina. deoarece compozitia de argila cu nisip poate foarte usor crapa in momentul uscarii. Un perete din pamint presat executat ingrijit (nu neaparat cu cunostinte sau pregatire deosebite) poate deveni o prezenta impresionanta in cadrul unui spatiu. grosimi si alcatuiri care au rol de inchideri termoizolante. Pamintul ca material de umplutura este as spune cel mai raspindit la noi in tara. Utilizarile acestuia se intilneste cel mai frecvent pentru realizarea elementelor de constructie verticale. poate fi gindit chiar ca un obiect de reglare a climei interioare cu calitati estetice in acelasi timp. Pamintul ca material portant este poate cel mai controversat subiect. Recent am fost intrebata cum recomand termoizolarea unei locuinte vechi (cu pereti din zidarie de bolovani de riu). gips carton) si este o alternativa la cresterea alarmanta a alergiilor. Tencuielile de pamint permit o mare varietate de expresie atit ca textura cit si coloristic si imbunatatesc climatul spatiului (regleaza umiditatea). aducind in discutie capacitatile portante ale acestora. Realizarea lor insa presupune experienta. se degradeaza si trebuiesc reparate sau inlocuite. Adaosurile care se folosesc (fire de par de cal sau armatura din tesaturi de in de ex) impiedica fisurarea suprafetelor.forma probabil cea mai raspindita . impletituri de nuiele sau chiar constructii de birne se inchid cu o compozitie de pamint cu paie sau alte adaosuri care scad densitatea amestecului si cresc capacitatile termoizolante. Imbatrinire Top of Form User Rating: Poor /0 Best Bottom of Form Unele materiale moderne nu stim cum imbatrinesc. ceea ce se demodeaza se schimba. rumegus etc) in diferite forme. si am recomandat tenucuieli de pamint. daca este pusa in opera corespunzator. astmului si altor imbolnaviri respiratorii in cadrul populatiei. unele mult mai repede. Structuri de lemn. asa cum am remarcat la conferitna de la Berlin. o raspindire impresionanta. Ca material portant se utilizeaza ca si caramida nearsa (adobe) .

Explicatiile sint mai multe si includ proprietatile de reglare a temperaturii si umiditatii spatiului. Suprafele pe care se poate aplica pot sa fi de orice tip: zidarie de chirpici (caramizi nearse). Nisipul este recomandat sa aiba particulele cu muchii vii. este amintit in cartea dlui profesor Gernot Minke: . Astfel in limite calculabile procesul de eroziune poate deveni un element de plastica arhitecturala. dar culoarea nu se estompeaza. beton. la cantitati mai mari crapaturile care apar dupa uscare sint insemnate. Tipurile de tencuiala depind de foarte multi factori: calitatea lutului. pleava. El datoreaza procesului de eroziune in contact cu ploaie. in cazul tencuielilor cu granulate mai mare. Prin diferitele componente de culoare ale particulelor minerale dezvolta in prezenta luminii si a reflectiilor solare o putere mai mare de exprimare a luminii. Pentru straturi mai groase (de ex. Toate materialele din argila folosite in constructii contin o cantitate redusa de lut. Un exemplu de finisare interioara a unei cladiri din Germania. ace de brad.alternind rinduri de piatra sau caraminzi intr-un perete de pamint compactat. nici macar interioara. gradul de umiditate si nu in ultimul rind de suprafata pe care este aplicata. dar acest fapt poate fi controlat prin modul de realizare . chiar daca apar crapaturi acestea sint utile pentru aderenta urmatorului strat. lemn. deoarece modul de aderenta a acestui tip de tencuiala nu este prin reactii chimice. l-am putea numi maturizare. Actiunea prelungita a vintului si apei de ploaie. spala si slabeste rezistenta unui perete de argila. deoarece in cantitati mari produce crapaturi importante la uscare. Tencuieli de lut Top of Form User Rating: Poor /6 Best Bottom of Form Tencuielile din argila au o utilizare incredibil de mare in tari pe care le denumim dezvoltate. Pentru suprafete fine se folosesc adaosuri ca fire de par de om sau animal. tipul si granulatia nisipului. in cazul neplaneitatii peretilor) se recomanda folosirea unui strat de grund din lut gras si nisip cu granulatie mai mare. In functie de lumina si soare particulele de argila pot varia coloristica. Adaosul de hirtie in compozitie creeaza un amestec foarte maelabil si mult mai stabil la uscare. ca puterea coloristica a materialelor naturale devine in timp mai mare. Argila nearsa folosita la exterior nu-si pierde culoarea in timp. se curata particulele de praf. Grosimea care se recomanda pentru interior este de 15mm. rumegus. Mai important decit natura materialului este calitatea suprafetei: aceasta trebuie sa fie rugoasa. Tencuiala este un amestec din lut (cu rol de liant) si nisip. din anul 1940. caramida. in. Sub actiunea vintului si a apei culoare suprafetele se reimprospateaza. sau modul traditional "cu palarie si cizme" (cu o streasina lata si soclu inalt). textura si culorile naturale ale materialului. Lutul cum spuneam nu trebuie sa depaseasca 5% in amestec. Cantiatea de lut folosita poate depasi 10%. tipul si cantiatea de adaosuri. soare si este in fond o transformare naturala si fireasca a pamintului. (citat din cartea sus mentionata) Imbatrinirea argilei este in fond o evolutie naturala a materialului de a reactiona viu la factorii de mediu. fibre de cocos. piatra naturala. Practica arata. astfel incit este nevoie de o suprafata de contact cit mai mare pentru a asigura o rezistenta buna.In cazul materialelor de argila procesul de imbatrinire este de fapt un proces benefic. creind o rugozitate mai mare a stratului suport. celuloza etc. Lutul pur si simplu nu poate folosi ca tencuiala. vint. Suprafetele se curata in prealabil de praf si alte parti instabile si se umezesc daca e cazul. ci fizice.

1 kg par + 1 galeata var . lucru usor de controlat optic.primul strat de tencuiala (Grund) : 4 galeti argila grasa + 2 galeti nisip + 2 galeti gunoi de cal + 0.paiele absorb umiditate si se inmoaie. a carei densitate bruta este mai mica ca 1200 kg/mc.6 faina de secara In scurta introducere in folosirea argilei in tencuieli pe care am incercat-o. ci doar rol de inchidere si termoizolant. Uscarea unui perete de 14-18 cm dureaza intre 2 si 6 luni.4 kg par . ci si de tipul de paie. culoare ale acestui tip de material sint foarte variate. nu m-am referit deloc la potentialul estetic al acestui material. Impletitura de nuiele de salcie cu grosimi de 1 pina la 2 cm se "bulgarete" pe ambele parti si apoi se tencuieste. In cel de-al doilea procedeu se amesteca paiele cu gunoi de grajd intr-o baie de argila. tencuielile de pamint sint foarte variate si adaptabile diferitelor situatii si interioare. neavind rol structural. Un cistig pentru cresterea capacitatii termoizolante este folosirea paielor subtiri cu tulpini rezistente. Prin aceasta paiele devin mai maleabile. Argila usoara cu paie este un amestec de paie si argila. Prin faptul ca fiecare amestec este particular si nu se poate recomanda o reteta universala. Gernot Minke) Amestecul de paie cu argila de poate realiza in 2 moduri: stropirea paielor cu argila (in stare fluida). Lungimea paielor nu trebuie sa fie mai mare decit grosimea elementului de contructie. Cu cit amestecul contine mai multa fibra si lut cu atit timpul de uscare este mai lung. iar argila mai lipicioasa. de lungime ca si de modul de pregatire ale amestecului. altii paiele de griu sau ovaz. sau scufundarea paielor intr-o baie de argila lichida. . O determinare precisa a compozitiei amestecului nu este posibila.al doilea strat (tencuiala): 2 galeti argila grasa + 4 galeti nisip + 0. In primul procedeu se toarna argila peste paie si se amesteca pina tulpinile de paie sint bine acoperite de amestecul argilos.. In literatura veche se recomanda ca amestecul sa fie lasat de la 6 pina la 24 de ore astfel incit paiele sa "traga" . care nu se strivesc. Pentru tencuieli din argila sint preferate paiele de orz. prin calcare cu picioarele . Ce fel de paie se foloseste pentru aceasta este discutabil. Paiele trebuie sa fie uscate si sa nu miroasa a mucegai. Unii autori recomanda paiele de secara. Modalitatile de expresie. pentru ca sint mai moi. Totusi in ziua de azi paiele au peretii tulpinilor mai subtiri si pot fi usor prelucrate imediat dupa ce se umezesc. texturare. Home De stiut Paianta User Rating: Poor Tehnici si mestesuguri Tehnici si mestesuguri Paianta Top of Form /3 Best Bottom of Form Paianta este un tip constructiv traditional care imbina echilibrat o structura portanta din lemn cu inchideri elastice din argila de constructie amestecata cu paie pe un suport din impletitura de nuiele. Mai important decit tipul de paie este structura tulpinii. Traditional argila folosita in acest tip de constructii se incadreaza in categoria argilelor "usoare". (Constructii din pamant prof.traditional.al treilea strat (finisajul): 1 galeata argila grasa + 1 galeata nisip + 0. modul de asezare. deoarece aceasta depinde nu numai de variatia densitatii in stare bruta sau uscata.

balast) si eventual alte adaosuri. De aceea trebuie avut grija ca toate partile de constructie sa fie bine ventilate. ca de exemplu paie. ceea ce duce la o mai mare rezistenta in comparatie cu piatra lucioasa sau rotunda (pietris).In procedeul argilei amestecata cu paie se atrage atentia asupra citorva probleme care pot aparea: . . dar si materialele de reciclare din resturi de zidarie sau beton. . In functie de capacitatea de priza.este posibil ca un amestec cu denistate prea mica folosit in pereti cu grosimi mai mari ca 25 cm sa apara complet uscat pe dinafara. grasa 200-280g/cm2.a uscare peretilor amestecul de argila cu paie se contracta astfel incit apar fisuri la marginile panoului de umplutura. iar inchiderile de argila cu paie sa se usuce cit mai repede cu putinta. Acestor dezavantaje li se adauga citeva avantaje majore pe care membrii Arhiterra sint sigura ca le pun pe prim plan: constructie ecologica cu tot ceea ce implica aceasta notiune (termoizolatie eficienta. Adaosurile minerale potrivite sint pietrisul sau criblura. iar in cazuri extreme sa apara alergii la oameni cauzate de mucegai si ciuperci. In acele locuri exista pericol de formare de punti termice si de infiltratii de apa sau formare de condens. Aceasta este una din diferentele fata de tehnica betonului unde geometria . foarte slaba 50-80g/cm2) Adaosurile minerale (nisip. Aceste fisuri pot fi impiedicate prin folosirea in amestec si a diverse adaosuri minerale poroase. slaba 80-110g/cm2. cu un minim de cunostinte. pietris) au rol de a subtia argila prea grasa astfel incit impiedica contactiile mari la uscare si deci formarea fisurilor. material natural si reciclabil. aspect si ambianta placuta confortabila. Prin aceste suprafete se asigura o priza mai buna si rapida cu argila. argila pentru constructii trebuie sa fie clasificata ca fiind putin slaba (argilele se clasifica in 4 categorii functie de continutul de lut: foarte grasa 280-360g/cm2. Ca material de constructie argila compactata cu maiul este de regula un amestec din argila pentru constructii. In mod ideal. aprope grasa 110-200g/cm2. consum redus de energie. folosind multe din metodele de testare ale acestuia. Fisurile aparute la uscare sint de asemenea un considerent estetic care conduce la respingerea tehnicii. etc) Home De stiut Tehnici si mestesuguri maiul Argila compactata cu maiul User Rating: Poor /6 Best Tehnici si mestesuguri Argila compactata cu Top of Form Bottom of Form Argila compactata cu maiul nu este o tehnica foarte raspindita in Romania. cele mai potrivite sint sparturile de materilae cu muchii vii si suprafata rugoasa. Acestea se pot totusi evita si controla. dar la interior chiar si dupa luni de la executie sa ramina umed si sa putezeasca paiele. ea este insa foarte asemenatoare cu cea a betonului. Problema mirosului este una din cauzele cele mai mari pentru care lumea refuza acest tip de inchidere la o structura de lemn. prin practica si atentie la executie. pietris. adaosuri minerale (nisip.este posibil ca dupa numai citeva zile sa apara mucegai si sa se formeze chiar din timpul constructiei miros puternic.

In zona Alexandriei si Craiovei exista o tehnica similara folosita indeosebi la cosare. compactata intr-u cofraj. Vorbind de o tehnica folosita in sudul tarii este evident ca ea trebuie inainte de toate sa aiba un comportament adecvat la seisme. dar mai mult decit atit modul de punere in opera cere un minim de cunostinte: pentru prevenirea fisurilor datorate uscarii intre straturile succesive de pamint compactat. fin ace de pin si brad. la realizarea golurilor. in care peretii se realizeaza din argila cu spartura de caramida sau piatra. Recomandarea specialistilor si normelor germane este ca in cazul unui amestec in situ sa se realizeze masuratori pentru de densitate. Prezenta acestei tehnici este posibil de explicat prin lipsa lemnului in zone de cimpie si lunca. Adaosurile organice au acelasi rol de subtiere a argilei. Se pot folosi ramuri subtiri. bambus. straifuri de hirtie sau rumegus. rezistenta la compresiune si contractia la uscare la fiecare 10m3 de material pus in opera. coji de orez sau cereale.Renaissance einer alter Techink" de Silke Krueger) . ca si par de animale sau om. Faptul ca in majoritatea cazurilor materialul de constructie este preparat in situ (caracteristica importanta si incurajata in arhitectura ecologica) face ca asigurarea calitatii sa fie foarte dificila. Calitatea materilalului (amestecul de argila) este evident decisiva pentru o buna executie. pe cind fibrele nu se observa. Alegerea tipului de adaos organic depinde de latura estetica: paiele sau adaosurile cu dimensiuni mari ramin vizibile pe suprafata peretelui. (bibliografie consultata: "Stampflehm . micsorind contractiile la uscare si maresc putin rezistenta la intindere.granulelor nu are o importanta prea mare. pentru realizarea colturilor cladirii. asa cum am observat-o la 2 case este foarte slaba. Din pacate calitatea executiei. Comparativ cu constructie de tip paianta. pentru protectia la ploaie si apa infiltrata din sol. Acesta este legat in primul rind de calitatea materialului si rezistenta lui la anumite solicitari. fibre de cocos. unde structura portanta este din lemn si umplutura din lipitura problemele constructive sint diferite.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful