You are on page 1of 29

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Pozitia judetului Ialomita in cadrul regiunii Sud-Muntenia

Student: Ionascu Anca Grupa 1329, Seria B

2011

Cuprins:
I. Caracteristici generale ale judetului Ialomita 1.1. Pozitia geografica 1.2. Vecini 1.3. Suprafata si structura acesteia 1.4. Relieful 1.5. Reteaua hidrografica 1.6. Clima 1.7. Resurse naturale 1.8. Populatia si structura acesteia II. Structura economica in profil sectorial a judetului Ialomita 2.1. Agricultura 2.2. Industria 2.3. Serviciile

III. Spatiul rural al judetului Ialomita 3.1. Populatia 3.2. Ocupatia 3.3. Forta de munca 3.4. Infrastructura fizica si sociala

IV. Analiza SWOT a judetului Ialomita V. Concluzii si propuneri

2

pe cursul inferior al Ialomitei si la interferenta unor vechi si importante drumuri comerciale. Pozitia geografica Judetul Ialomita se afla în partea de sud-est a tarii.Pozitia judetului Ialomita in cadrul regiunii Sud-Muntenia I. comuna Jilavele). comuna Brazii). diviziune estica a Câmpiei Române. 3 .44020’ latitudine nordica (la sud de cartierul Buliga. ⇒ spre Sud . Pozitia judetului Ialomita in cadrul Romaniei Coordonate geografice extreme in care judetul Ialomita este incadrat sunt urmatoarele: ⇒ spre Nord – 44051’latitudine nordica (la nord de satul Malu Rosu. prin care capitala tarii este legata cu Moldova si cu litoralul Marii Negre.1. în Câmpia Baraganului. ⇒ spre Vest – 26018’ longitudine estica (la vest de satul Rasimnicea. Caracteristici generale ale judetului Ialomita 1. municipiul Fetesti). comuna Stelnica). Fig. 1. ⇒ spre Est – 28006’ longitudine estica (la est de satul Retezatu.

3. fiind dominat de campuri tabulare intinse si lunci. 2.judetele Braila si Buzau . 258 km2 suprafata cu vegetatie forestiera. 15% Luncii Dunarii. Circa 65% din suprafata judetului apartine Campiei Baraganului. ⇒ la Sud – judetul Calarasi .1. Vecinii judetului Ialomita 1. Cazanesti. care se gaseste in centrul Campiei Baraganului.736 km2 suprafata agricola. Suprafata si structura acesteia Suprafata totala a judetului este de 4453 km'. 49 comune si 130 sate. Fierbinti-Targ). 389 km2 terenuri cu alta destinatie si aproape 69 km2 terenuri neproductive. Resedinta judetului este Municipiul Slobozia. ⇒ la Nord-Vest – judetul Prahova .2.1. 4 . ⇒ la Est – judetul Constanta Fig.4.. 1. Tandarei. Acest teritoriu se afla la interferenta unor vechi rute comeciale care-i dau si acum caracterul de zona de tranzit intre Orient (prin Constanta) si Occident.Fetesti. in lunca raului Ialomita. adica . 9% Campiei Vlasiei si 11% luncii Ialomitei si campiei de divagare Arges – Buzau. Vecini Vecinii judetului Ialomita sunt: ⇒ la Nord . Relieful Judetul Ialomita poarta amprenta situarii sale in diviziunea estica a Campiei Romane ocupand circa 2/3 din Campia Baraganului.9% din supfafata totala a tari. La 31 decembrie 2002.Urziceni) si 4 orase (Amara. din care : 3. organizarea administrativa a teritoriului acestui judet era urmatoarea: 3 municipii (Slobozia. ⇒ la Vest – judetul Ilfov .

dupa amenajarile din anii ’50-’60 si doar pe margini forestier.). Raul Ialomita intra in judet in amonte de Grecii de Jos (comuna Fierbinti-Tirg). Valea Ciorii. Reteaua hidrologica este formata din ape freatice potabile. Cricovu Sarat.29 km2).59 km2).16 km2).c. • lacuri de albie : Amara (1. Reteaua hidrografica Reteaua hidrografica a judetului Ialomita cuprinde : • ape curgatoare : Dunarea veche (75 km.). Iezerul (2. Jilavele (0. relieful in judet se desfasoara in trepte de la nord la sud si de la vest spre est. Facaeni. Saratuica (0. Zona cea mai inalta – 91 m se afla pe Platoul Hagienilor. Dunarea. cu o temperatura de 400C. Vladeni) si Dunarea pe dreapta.07 km2). Altitudinal.). Bisericii (10 km. acestea reunindu-se intr-un singur curs la 3 km de Giurgeni. El izvoraste din Muntii Bucegi si are 417 km lungime si 10.040 m.26 km2). ce delimiteaza la est judetul. Marsilieni. La Giurgeni.). La intrarea in judet debitul este de 14.).5.69 km2).91 km2). cu o panta medie a profilului longitudinal de 0. in nordul incintei indiguite a Bratului Borcea. Pe teritoriul judetului curge pe ultimii 212 km.025%. zona Ialomitei este un bazin de sedimentare maritima lacustra. Barbatescu . • lacuri de lunca : Piersica. Ratca. aflate la adancimi de 2 – 7 m in lunci si 5 – 30 m in cea mai mare parte a judetului. Bordusani.75 km2). Catrunesti. Au fost identificate resurse de apa termala in zonele Amara si Giurgeni. Altitudinea minima este de 8 m. langa satul Platonesti. initial cu stuf. curge pe doua brate: Borcea. Comana (0. Dunarea are un debit mediu multianual de 6.72 km2). Hagiesti. pe stanga (pe langa Fetesti.52 km2). Murgeanca. Bentu. Scheauca (1.43 km2). azi utilizata agricol. lacuri si paduri.68 km2) . si altele.Din punct de vedere geologic. Intre aceste brate se afla Balta Borcei sau Ialomitei. Livezile (7 km. Rogozu (0. Fundata (3.5 mc/s apoi primeste raul 5 . Prahova (30 km. / s din care 61% se scurge pe Borcea si 39% pe Dunare. • lacuri artificiale : Dridu (9.). • limane fluviatile : Strachina (5. Ialomita (175 km. Bratul Borcea (48 km. Cotorca (0. ei alaturandu-i-se Piscul Crasani – 81 m si Campul Grindu – 71 m. Bataluri.350 km2 suprafata bazinului hidrografic. Fluviul Dunarea si raul Ialomita sunt principalele colectoare hidrografice ale judetului. 1. Maia (0.

catre Sud-Est (11. Resurse naturale 6 . iar cu cer acoperit 130 de zile. nord. in ultimii 3 ani fenomenul specific zonei fiind seceta prelungita cu efecte negative asupra ciclului vegetativ al plantelor. Dintre fenomenele climatice caracteristice se remarca inghetul.50C.1942). sud-vest si sud. Saratuica.40 C la Armasesti). Precipitatiile atmosferice. Caile navigabile: Teritoriul judetului Ialomita este strabatut de o retea hidrografica bogata. Temperatura medie anuala a aerului creste de la Nord-Vest (10.5-11ºC .6.Prahova.Valorile temperaturii medii anuale sunt cuprinse intre 10. Vanturile au ca directii dominante nord-est. in perioada rece. baltaretul si suhoveiul. fapt ce determina o amplitudine termica maxima de 76. iar maxima absoluta pana la +440 C la Amara (august 1951). Reteaua lacurilor cuprinde lacurile de lunca Piersica si Bentu. reprezentata in principal de fluviul Dunarea cu bratul Borcea si Dunarea Veche si de raurile Ialomita si Prahova. numarul anual de zile cu cer senin este de 110. cele mai mici fiind repartizate in Lunca Dunarii. Clima Judetul Ialomita este sub influenta climei temperat-continentale cu nuante excesive in partea de nord si vest. seceta. diurna relativ mare si prin precipitatii in cantitati reduse. 1. Strachina. Minima absoluta a ajuns pana la – 32. iar cele mai mari fiind in restul judetului. O alta caracteristica a climei judetului lalomita o constituie regimul vanturilor. bruma si viscolul. caracterizandu-se prin veri foarte calde si ierni foarte reci. cu cer noros de 123. Directiile lor predominante fiind din nord-est si nord. Fundata. lacurile de albie (Amara) si limanurile fluviatile: Ezer. dominante fiind crivatul. iar la Urziceni pe Sarata (0.100 si 2300 ore. Durata medie anuala de stralucire a Soarelui este cuprinsa intre 2. langa satul Patru Frati (comuna Adancata) ce are debit de 27. Ratca. Malu Rosu. Maia. printr-o amplitudine termica anuala. in perioadele calde ale anului. 1.2 mc/s).10 C la Fetesti).7. Dintre fenomenele climatice specifice perioadei calde a anului se remarca evapotranspiratia – 700 mm/an (rezultand un deficit de umiditate de 200-300 mm/an) si roua (75-100 zile anual).3 mc/s . austrul. Umezeala relativa a cerului variaza intre 74 si 76%.50C la Armasesti (25 ian. variaza intre 400 si 520 mm/an. roua si grindina.

coada calului. si altele. Fauna existenta in judetul Ialomita se poate clasifica astfel : • animale de stepa si de padure : popandaul. harciog. etc. • alte tipuri : urzica. orbete. papura. sangerul. troscot. bradisul. cu paduri mari la Groasa. Ion Roata). Perieti. Andrasesti) si in Lunca Dunarii (Bordusani. cu arbori si arboret de padure. • lacustra – orzoaica de balta. parul si marul paduret. coada soricelului.000 m) – Giurgeni. Slobozia. Morareanca. paducelul. • izvoare termale de adancime(peste 3. plop.000 ha. in zona Hagieni si albia raurilor . Slobozia. Sinesti. Odaia Calugarului. in sud-vestul judetului. cambice (25. brebenel. • namolul terapeutic sapropelic la Amara si Fundata. dihor de stepa. Suditi). capriorul.000 ha. salcam . Resursele subsolului judetului Ialomita sunt reprezentate de : • petrol si gaze naturale in perimetrul Urziceni-Colilia-Grindu . Salcioara. Saltava. regasiti in padurile de la Redea (com.). Tandarei. cornul.000 ha. unde se inregistreaza arborele de stejar pufos si brumariu. papadie. limba broastei. Deleanca. Cornatele (com. Bueasca.). salcie. • nisipul. • izvoare sulfuroase(peste 100 m) la Ciulnita . porumbarul. mohor. Amara.000 ha. piciorul cocorului . • de stepa. Valea Ciorii. prepelita. Vegetatia judetului Ialomita are caracter de stepa pe 65% din suprafata sa. Beslesti – Popesti (com. rogoz. formata din graminee lipsite de valoare furajera. Majoritatea solurilor sunt favorabile agriculturii constituind una dintre bogatiile judetului Ialomita. • de lunca : stuf. nevastuica. Cosambesti). solurile aluviale (36. Balaban) . ceapa ciorii. Amara. lintita. palamida. Movila) si care cuprind frasinul. stejar in Lunca Ialomitei (Barcanesti. sageata apei. ulmul. soarecele de camp. Alexeni. garnita. cer.) si brun – roscat ( 1. ghiocel. Movila. jugastrul. soarecele de camp.). potarniche. musetel. 7 . Manasia . • de silvostepa. lemnul cainesc. iepure de camp. Ciunga (com. Speteni. macesul.Solurile judetului Ialomita sunt cernoziomuri (193. intalninduse urmatoarele tipuri : • de stepa primara la Cocora. cucuta de apa.) si solurile saraturate – solonceacuri si soloneturi (800 ha. • loessul cu o textura foarte fina – Urziceni.

soimul dunarean. soparla de stepa. cioara.5 68. vrabia spaniola. cele mai numeroase fiind : prigoria. 1. • ihtiofauna este alcatuita din : bibanul. constituind o resursa pentru dezvoltare locala durabila. stiuca.4 66. gugustiucul. Organizarea administrativă a judeţului Ialomiţa la 31 decembrie Suprafaţa totală a judetului Ialomita : 4453 KM ² (mediul urban: 395 KM ² mediul rural: 4058 KM ² ) Ialomiţa 2000 2001 2002 Numărul oraşelor şi municipiilor 4 4 4 din care: municipii 3 3 3 Numărul comunelor 49 49 49 Numărul satelor 130 130 130 8 . crap. viezurele. cainele enot. populatia judetului a inregistrat urmatoarele cifre: Tab.1. fluierarul. vrabia. azi disparuta. soparla de camp. fazanul colorizat. O parte importanta din fauna judetului Ialomita este de valoare si interes cinegetic.7 65. Pana in 1940 (in vestul judetului) si 1967 (in estul sau) a existat dropia.6 Sursa: INSSE Ialomita Tab.0 61. S-au mai semnalat : bizamul. nisetru. babusca. platica. prepelita. graurul. rata salbatica.2 55. etc.mistretul. vrabia. Si spurcaciul a disparut dupa 1945. 2. Populaţia si densitatea populaţiei la recensăminte Numărul locuitorilor 205844 244750 274655 291373 295965 306145 296572 Judeţul Ialomita 29 decembrie 1930 25 ianuarie 1948 21 februarie 1956 15 martie 1966 5 ianuarie 1977 7 ianuarie 1992 18 martie 2002 Locuitori / km2 46. turturica. somn. morun.8. soarecele de padure. dumbraveanca. • pasari. Populatia si structura acesteia La recensamintele organizate in ultimele decenii. vulpea. caracuda.6 66. etc. sitarul. iar dintre reptile mentionam: sarpele rau. lisita. ciocarlia. potarnichea.

in mediul rural traiesc 157.0.aromani .penticostali . armeni.291.0. etc. musulmana.0. 9 143.280 locuitori 539 locuitori . macedoromani. Populatia este grupata in municipiul Slobozia (52. greco-catolica.2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 4 7 7 7 7 7 7 7 3 3 3 3 3 3 3 3 50 52 58 59 59 59 59 59 130 127 127 127 127 127 127 127 SURSA: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.alte 25 de nationalitati (maghiari.43% .459 = 49.80% . turci.690 locuitori 12. reformata.515 locuitori ). Fetesti (33.34% . iar restul locuiesc in mediul rural ( 181.lipoveni ucrainieni.femei Dupa nationalitate : .1% . baptista.0. tatari ceangai.98. orasul Tandarei (12. sarbi.romani . polonezi. Dupa sex : . bulgari. macedoneni slavi.0.64% 282.677 locuitori ).) .48% .981 locuitori 1. germani.crestini de rit vechi etc. 347 locuitori – 0. .2% italieni. evrei.adventisti de ziua a saptea .4 % Densitatea populatiei era in martie 2002 de 67 locuitori/km 2.507 locuitori 1.) 1179 locuitori .20%.178 locuitori 658 locuitori 613 locuitori . . populatia judetului la ultimul recensamant se grupa astfel: -alte religii (romana-catolica.22% .ortodoxa . secui.4.179 = 50.5% . greci. sasi. Dupa religie.501 locuitori.95. evanghelica. rusi.089 locuitori ).18% .rromi .36% 147.barbati . reprezentand 54.in mediul urban traiesc 133137locuitori.0. .197 locuitori )si Urziceni ( 17.11% . reprezentand 45.008 locuitori ). Structura populatiei de la ultimul recensamant se poate clasifica astfel: Dupa mediul in care traiesc : .

8 Fig.59 ani 183587 184606 179636 181164 182632 183892 182682 182153 180901 179750 162886 60 ani şi peste 61046 61223 61279 61177 61167 61111 60946 61525 60512 61022 77077 Sursa: INSSE Ialomita Rata somajului in judetul Ialomita in anul 2007 a fost de 6.2% au intre 30-59 ani.6%.14 ani 59694 58118 53842 51628 49573 47663 47550 47500 47312 47008 47017 15 . 37. 17. Tab.9 %. urmand ca in anul 2008 sa se produca o usoara scadere la 4. Populaţia pe grupe de vârstă la 1 iulie in perioada 2000-2010 Pe grupe de vârstă Ialomiţa 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total 304327 303947 294757 293969 293102 292666 291178 290563 288725 287780 286980 0 . 11.8% iar in anul 2009 sa creasca la 11.6 12 10 6.27% au intre 0-14 ani.1% au intre 15-29 ani. Rata somajului in judetul Ialomita 10 .9 8 6 4 2 0 2007 2008 2009 4.Structura populatiei pe grupe de varste la ultimul recensamant arata ca 22.3.3% au peste 60 de ani. 3. 23.

) precum si viilor sau livezilor (6.338 ha. Din suprafata arabila de 349.).4 3 Fig. in conditiile gestionarii cu raspundere si profesionalism a tuturor elementelor din tehnologia fiecarei culturi.641 ha... arabil) pasunilor si fanetelor (18.354 ha.1. cu cea mai mare suprafata cuprinsa in arealul Baraganului de sud-est . fiind suprafata agricola pretabila pentru cultura plantelor (349. Structura economica in profil sectorial a judetului Ialomita 2. 7.834 ha.526 ha.Numarul mediu de salariati din judetul Ialomita a avut o scadere accentuata din anul 2007 pana in anul 2009 datorita lipsei locurilor de munca. 374. 85% cuprinde terenuri de tip cernoziom.judetul Ialomita are o suprafata totala de 445. 11 . Numarul mediu de salariati din judetul Ialomita II. 4.2 8 7 6 5 4 3 2 1 0 -1 2007 2008 2009 -0.338 ha. cu mare potential de productie care permite obtinerea unor productii superioare cantitativ si calitativ.restul fiind suprafata riverana raului Ialomita si Bratului Borcea al Dunarii Inferioare . Agricultura Situat in Campia Romana.

productie tipografica. producerea alcoolului si a bauturilor alcoolice. piine si produse de panificatie. in industria confectiilor. peste 331. fructe si carne. lacuri si vopseluri. fie majoritar privat.Agricultura in judetul Ialomita este reprezentata de un sector preponderent privat care detine. In judet exista 165 de agenti economici care au fie capital integral.000 de tone legume. 140. ca urmare a aplicarii legilor fondului funciar. a uleiurilor comestibile. preparatelor din carne si a conservelor de legume. tricotajelor si materialelor de constructii.2.000 ha. Astfel pe categorii ale industriei cei mai importanti agenti economici sunt: 12 .000 tone cereale. mobila si prelucrarea lemnului. cu principalele culturi in perioada 2000 -2010 hectare Suprafaţa Cereale Ialomiţa 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 cultivată total 335194 344355 345584 332282 355286 344059 317213 358935 342854 347439 334998 pentru boabe 222109 248434 231316 177707 214112 202229 168789 197033 209963 215923 190559 Grâu şi secară 100668 129724 111948 52614 75810 104667 83454 92409 106286 109082 102805 Orz şi orzoaică 12680 24946 30333 10277 21146 20766 9003 15611 22255 32714 27896 Porumb 105958 89601 85343 110907 123033 74474 72941 86317 77867 68881 55487 Plante Floarea Sfeclă de zahăr 118 258 1270 12 Cartofi 822 759 790 867 260 630 521 280 442 392 364 Legume 5437 5595 4977 6100 10630 9243 3396 7195 10181 9316 11497 uleioase soarelui 78741 64112 79957 117570 104524 107968 114540 139604 104644 103805 117758 59599 45354 61959 96743 72198 77660 78668 62818 70394 56400 61360 Sursa: INSSE Ialomita 2. etc.4 milioane pasari si altele. 20 mii capete cabaline. a zaharului. adica 95% din suprafata agricola a judetului. Dispunand de o larga baza cerealiera si furajera judetul Ialomita are conditii si pentru cresterea animalelor. 2. dintre acestia sunt 13 regii autonome si 152 de societati pe actiuni. etc. 90. Industria Industria judetului Ialomita are ca principale ramuri: producerea ingrasamintelor chimice. Judetul Ialomita produce anual. 125 mii capete ovine si caprine. Suprafaţa cultivată în profil de exploatare. efectivele insumand aproximativ 46 mii capete bovine. laptelui si produselor lactate. Tab. in medie. aproape 900. 140 mii capete porcine.000 de tone plante tehnice. 4. producerea de aparate electronice.

5. construcţii. Carreras. Morarit si Panificatie in ceea ce priveste panificatia. Staer. deşeuri. comerţ şi alte servicii. sociale şi personale Sănătate şi asistenţă socială Activităţi serv.total Construcţii Comerţ cu ridicata. VipProd. Fidias. in industria conservelor de legume si fructe este Horticons Fetesti.  Constructii: Constrif SA. suport Total 0-9 3834 1 365 1 27 409 1833 197 337 17 62 226 31 69 3446 1 249 1 20 353 1694 186 317 15 58 219 27 55 numărul de salariaţi Oct-49 314 86 2 45 121 9 18 2 4 7 4 8 50 .  Lemnulu: Net-I-Com.si serv. produc zahar.admin. Beta Tandarei. Drumuri si Poduri. care produce ingrasaminte chimice pe baza de azot  Prelucrarea cauciucului si maselor plastice: Pet Star Holding  Alimentara: Expur SA Slobozia. salubritate.  Confectii: Sorina. Mobila. Camping Urziceni. amănuntul. Tritipan SRL. gest. închirieri şi activităţi de servicii Alte activitaţi de servicii colective. Gamatel Tab.  Tehnologia informatiei: Softex. Cristal Urziceni.249 65 24 5 11 17 2 1 5 250 şi peste 9 6 1 1 1 13 . Intreprinderile active din industrie.Orizont. Omega Invest. Concivic. Stractural.depozitare şi comunicaţii Învăţământ Tranzacţii imobiliare. activ. reparaţii şi întreţinere autovehicule Hoteluri şi restaurante Transport . pe activităţi şi clase de mărime in anul 2009 din care : pe clase de mărime după Activităţi (secţiuni CAEN) TOTAL Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică Distribuţie apă. Lamar. Chimica: SC Amonil SA. Ultex Tandarei care produc uleiuri comestibile si grasimi.de decontaminare . Predecor.

culturale şi recreative Alte activ. transporturi. Intre aceste unitati de prestari servicii se numara 187 de unitati care asigura servicii de posta si telecomunicatii. etc. asistenta medicala. de spectacole. Sfera serviciilor publice este asigurata in judetul Ialomita de societati comerciale si companii /societati nationale care presteaza servicii de interes general. naţionale Informaţii şi comunicaţii Intermedieri financiare Fig. naţionale Informaţii şi comunicaţii Intermedieri financiare şi asigurări 27 77 114 41 27 74 110 40 3 4 1 - - Sursa: INSSE Ialomita Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică Distribuţie apă. sociale şi personale Sănătate şi asistenţă socială Activităţi serv. gest. de spectacole. salubritate. suport Activ. Principalele servicii aferente consumatorilor se refera la : hoteluri si restaurante. ale econ.depozitare şi comunicaţii Învăţământ Tranzacţii imobiliare. amănuntul. culturale şi recreative Alte activ.admin. construcţii. activitati recreative. 5.total Construcţii Comerţ cu ridicata. Serviciile Serviciile prestate in judetul Ialomita au crescut ca pondere.si serv. servicii informatice. inchirieri de bunuri mobile si imobile. deşeuri. In 14 . servicii personale sau pentru intreprinderi. Structura intreprinderilor active din industrie. activ. s-au diversificat ca domenii si au atras forta de munca disponibila. comerţ şi alteşi asigurări pe servicii. activităţi şi clase de mărime in anul 2009 2.3. reparaţii şi întreţinere autovehicule Hoteluri şi restaurante Transport . închirieri şi activităţi de servicii Alte activitaţi de servicii colective. intermedieri financiare.Activ. ale econ.de decontaminare .

reparatii articole gospodaresti. agroturism. Turist din Tandarei ). turism cultural si turism pentru vanatoare si pescuit. Paradis. administrarea imobilelor in schimbul unei sume. peste 600 locuri in vile si la motelurile Sinesti. In zona pot fi oferite urmatoarele servicii: • • • • • • • • • • • • • • • • organizare evenimente amenajari interioare menaj. Baza turistica a judetului Ialomita insumeaza o capacitate de cazare de peste 6. sondaje de piata recuperari datorii concept si design • • • • • • • • • • • • • • • marketing prin internet proiecte pentru turism reclama in presa scrisa reclama TV servicii de brokeraj si intermediere transport si depozitare servicii IT si Internet decorare divertisment sanatate servicii funerare agenti de comert exterior servicii de urgenta si supraveghere servicii de tiparire si ambalare dezinsectie/dezinfectie/deratizare Turismul in judetul Ialomita are urmatoarele componente: turism balnear. Malu si Perla din Amara. intretinere traduceri financiare si contabilitate foto si filmari video meditatii detectivi particulari amenajari exterioare notariat avocatura management asistenta juridica studii.430 locuri in unitatile de tratament balnear din Amara si 300 locuri in vilele Taberei scolare din Amara. etc. intretinerea si reparatia autovehiculelor.000 locuri.000 de locuri in hoteluri (Select. 15 . sanatate. transporturi. Columbia din Slobozia. spalatorii si curatatorii. 2. culturale si sportive. coafura. Compet si Miorita din Fetesti. din care aproape 3. infrumusetare. servicii recreative.judet mai exista unitati de prestari servicii in ceea ce priveste: hoteluri si restaurante.

situata la 7 km de Slobozia si 126 km de Bucuresti. moteluri. iar in sezonul estival cazarea se extinde. cuprinzand si locurile din campinguri. Slobozia este situata in Campia Baraganului. lacurile si limanele fluviatile. de Slobozia si 126 km. 16 . si dateaza din vremea lui Mihai Viteazul. In 1993 se infiinteaza Episcopia Sloboziei si Calarasilor cu sediul la Slobozia. avand valori terapeutice asemanatoare celui de la Techirghiol. casute si vile. iar carturarul Paul de Alep. ale sistemului nervos periferic. aproximativ la jumatatea distantei dintre Bucuresti si litoral. Alte obiective de interes turistic sunt Muzeul Agriculturii si Muzeul Judetean. Capacitatea de cazare de care beneficiaza statiunea este de aproximativ 2000 de locuri in hoteluri. Prima scoala de aici a functionat in anul 1780. legate indeosebi de reteaua hidrografica. dar avand ca principal obiectiv turistic statiunea balneara Amara. dar si la pozitia de „tranzit” a judetului Ialomita spre litoralul romanesc al Marii Negre. Urziceni se afla la circa 60 km. Cel mai important obiectiv turistic al judetului este statiunea balneoclimaterica AMARA. statiunea balneara Amara este recunoscuta inca din 1900 datorita namolului extras din lacul cu acelasi nume. de Bucuresti.Valorificarea turistica a zonei a pornit de la caracteristicile peisajelor sale geografice.  Fiind pozitionata pe drumul european spre litoralul romanesc al Marii Negre.  STATIUNEA BALNEARA AMARA Situata la 7 km. ale sistemului nervos periferic. de Bucuresti. Efectele terapeutice ale namolului si ale apelor minerale sulfatate. clorurate si bromurate sunt indicate in tratamentul bolilor reumatismale cronice. care a trecut prin Slobozia in 1658 o aminteste in scrierile sale. cu salba de lacuri si limane fluviatile.  SLOBOZIA Municipiu resedinta de judet. clorurale si bromurate folosite in tratamentul bolilor reumatismale cronice. Numele localitatii este legat de Matei Basarab care a inaltat manastirea Sfintii Voievozi in 1634. zona ialomiteana isi valorifica potentialul turistic existent incepand cu peisajul geografic. in afectiuni posttraumatice ale aparatului locomotor si in boli ginecologice. precum si in tratarea afectiunilor post-traumatice ale aparatului locomotor si afectiunilor ginecologice.  URZICENI Cel de-al doilea municipiu al judetului. vestita prin namolul sapropelic si apele minerale sulfaterte. Localitatea este mentionata pentru prima oara in 1594.

ofera posibilitati de practicare a pescuitului sportiv. la 31 iulie 2010 Ialomiţa Total Hoteluri Hosteluri Moteluri Vile turistice Campinguri Casute turistice Tabere de elevi si prescolari Pensiuni agroturistice Număr 2807 2192 15 145 50 44 105 212 26 Sursa: INSSE Ialomita 17 .  FETESTI La sfarsitul secolului al XV-lea Fetestiul se remarca drept localitate de sine statatoare. construite de arhitectul Anghel Saligny intre anii 1890-1895. localitatea este mentionata in vechile cronici ale secolului al XV-lea. In apropierea orasului se poate vizita barajul si lacul de acumulare de la Dridu si manastirea-monument Pitesteanu. biserica din lemn de la Poiana si casa memoriala Ionel Perlea de la Ograda.fiind mentionata in cronicile domnesti ale vremii. Tab. Important nod de cale ferata pe magistrala BucurestiConstanta. Fiind asezat pe malul Lacului Strachina. fiind declarata oras in 1968. iar in 1934 trece in randul oraselor. orasul se face remarcat prin complexul de poduri dunarene cu cale ferata dubla. Alte puncte de interes pentru vizitatorii aflati in zona sunt vestita dava getica de la Piscul Crasanilor. 6.  TANDAREI Desi dateaza din epoca neoliticului. Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Facultatea Spiru Haret.Gimnazial(cl. Turism si Finante Banci. 6. 4 universitati si 4 cluburi ale elevilor din centrele urbane. Facultatea Biotera si Colegiul de Institutori din cadrul Universitatii Ovidius din Constanta. handbal. Populaţia şcolară pe niveluri de educatie(inclusiv invatamintul particular) ÎnvăţăIALOMIŢA TOTAL Preşcolar TOTAL Primar(cl. In domeniul sportului exista un club sportiv la Slobozia si peste 180 asociatii sportive pe intreg judetul.I. o scoala postliceala sanitara. la 31 iulie 2010 Invatamantul Reteaua de invatamant din judetul Ialomita cuprinde 123 unitati prescolare. lupte libere si greco-romane. 115 scoli primare si gimnaziale. in sistem de invatamant deschis la distanta. turism.Postliceal LICEAL nal şi de ucenici 7485 7960 8717 2757 3019 3160 şi de maiştri 946 786 673 442 710 858 SUPERIOR 2000/2001 53639 2001/2002 53246 2002/2003 51166 7795 7835 6542 34214 32936 31216 18 . Invatamantul superior este prezent in judet prin filialele unor universitati de renume: Academia de Studii Economice Bucuresti la Amara cu Facultatea de Comert.Hoteluri Hosteluri Moteluri Vile turistice Campinguri Casute turistice Tabere de elevi si prescolari Pensiuni agroturistice Fig. scrima. Graficul structurii de primire turistica cu functie de cazare turistica.IVIII) 425 333 245 Profesio. care functioneaza in municipiul Slobozia. Facultatea de Drept si Stiinte Economice din cadrul Universitatii Gheorghe Cristea Bucuresti. tenis de masa si camp. fotbal. 7. 17 licee. box. Tab.VIV) 15015 14382 14267 VIII) 18774 18221 16704 mântul special(cl. Sporturile practicate sunt: atletism.

2 spitale municipale. Centrul de Transfuzii Ialomita. In reteaua sanitara a judetului functioneaza un numar important de unitati private: 130 cabinete medicale individuale de familie. Paturile în spitale şi personalul medico-sanitar la 31 decembrie număr Personal sanitar mediu 1388 1350 1333 1325 1348 1402 1326 1315 1315 1320 Ialomiţa 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 1) 2) Paturi în spitale1) 1252 1252 1157 883 898 898 888 881 891 891 Medici2) 284 290 279 288 283 274 252 246 274 283 Stomatologi Farmacişti 43 47 53 50 52 57 59 58 57 60 36 48 45 47 48 50 52 58 68 75 inclusiv paturile din unitatile de sanatate inclusiv stomatologi Sursa: INSSE Ialomita 19 . iar numarul de salariati in sectorul sanitar numara peste 2. precum si Serviciul judetean de Ambulanta.200. la Slobozia. 1180 cadre medii sanitare. 27 puncte farmaceutice si 2 depozite farmaceutice. si unul orasenesc. 40 cabinete stomatologice. Tab. 8. 3 laboratoare de tehnica dentara. la Fetesti si Urziceni. la Tandarei. 36 farmacii. 4 centre de optica medicala.2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 51963 51042 50623 48987 48195 46859 46334 45350 6859 6823 7587 8099 8497 8489 8658 8721 30247 28438 27432 26756 26068 25114 24580 23999 14930 14424 14034 13607 12792 12474 12237 11882 15132 13882 13275 13062 13276 12640 12343 12117 185 132 123 87 82 88 90 118 9542 9948 10108 9739 9871 9765 10636 11153 3985 4765 4728 3887 3275 3011 1730 801 538 449 422 356 418 480 415 386 812 619 346 150 66 315 290 Sursa: INSSE Ialomita Sanatatea Activitatea de ocrotire a sanatatii populatiei din judetul Ialomita se desfasoara in 4 spitale cu 900 de paturi din care un spital judetean. 4 laboratoare medicale. La nivelul judetului in reteaua publica si privata isi desfasoara activitatea 334 medici.

9. In materie de asistenta sociala. l4 dispensare urbane. 12 puncte farmaceutice. 49 rurale . Movila si Fierbinti- Tirg) .  Caminul pentru persoane varstnice  ing. unul orasenesc la Tandarei si unul comunal la Fierbinti.  118 asistenti maternali profesionisti. judetul Ialomita. Vadim Rusu  Balaciu.locuri Beneficiari . care emite la Slobozia si la Urziceni pe lungimea de 87. la nivelul judetului Ialomita sunt organizate:  Directia Judeteana de Asistenta Sociala Ialomita .Asistenta Sociala Ministerul Sanatatii pe raza judetului Ialomita are 5 spitale cu o capacitate de l300 de paturi. judetul Ialomita . 3l farmacii (din care 25 in sistem privat).7MHz .Est care emite 20 .persoane 2002 1 200 54 2003 2004 2005 2006 1 120 68 2007 1 120 85 2008 1 120 86 2009 1 200 66 mii lei 2010 1 200 131 Sursa: INSSE Ialomita Mass media In judetul Ialomita mass media este reprezentata de un studio de televiziune apartinand postului de televiziune ANTENA 1. 2 spitale municipale la Fetesti si Urziceni. 7 policlinici. Tab. cu :  8 centre de plasament (5 in Slobozia si cate unul in Urziceni. Cantine de ajutor social Ialomiţa Cantine de ajutor social . de Radio Sud .  Pentru protectia drepturilor copilului este organizata si functioneaza cu bune rezultate Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Ialomita.  1 centru de primire a copilului care functioneaza in regim de urgenta pentru situatii deosebite .  2 centre de zi in Slobozia in care sunt gazduiti pe timp de zi copii care provin din familii cu grad crescut de abandon . de posturile de radio private – Radio Campus. din care un spital judetean la Slobozia.numar Capacitate .  Centrul de asistenta medico-sociala Fierbinti-Tirg.  1 centru maternal care ofera gazduire mamei si copilului pe o perioada determinata .

Ialomita. 3. Cu 21 . pe lungimea de 88. populatia din mediul rural al judetului este de 157.. descresterile cele mai mari de populatie .la Slobozia. care emite la Fetesti pe lungimea de 99. Semnal.20% din totalul populatiei judetului Ialomita. Scaderea populatiei mediului rural a fost totodata insotita de imbatranirea acesteia determinata de o serie de factori demografici si socio-economici. Spatiul rural Mediul rural al judetului este alcatuit din punct de vedere administrativ din 49 comune care au in componenta lor 130 sate. Diferit de mediul urban prin profilul activitatilor economice.2. de Radio Orion. Gazeta de Sud .Est. care reprezinta un important fenomen demografic. mediul rural prin potentialul de dezvoltare de care dispune joaca un rol deosebit in viata economica si sociala a judetului. al structurii ocupationale si al resurselor disponibile. 3.aceasta inscriinduse in tendinta nationala. in ultimele decenii.9MHz. Concret. Populatia rurala a judetului este caracterizata de o scadere continua. datorita migratiei din spatiul rural spre spatiul urban. Stirea si Jurnajul de Ialomita. Ocupatia Locuitorii spatiului rural in judetul Ialomita au ca indeletnicire principala agricultura. Componenta satelor dupa numarul de locuitori si a comunelor dupa numarul de sate si de locuitori influenteaza in mod semnificativ gradul de asigurare a populatiei cu echipamente si servicii publice. III. Independent.1.501 locuitori.. ceea ce reprezinta 54. acestia inca din cele mai vechi timpuri s-au ocupat de cultivatul cerealelor si nu numai. Un alt factor demografic care a avut un impact major asupra dinamicii populatiei rurale si a dimensiunii comunitatilor rurale din cadrul regiunii l-a constituit sporul natural negativ . Impact. social si economic. de 9 publicatii: Tribuna Ialomitei.1MHz. Populatia Resursa potentiala deosebit de importanta pentru dezvoltarea spatiului rural. Comunele cu numar mic sau dispersat de locuitori sau cu sate risipite au cele mai mari probleme sub aspectul echiparii edilitare si au avut.

Din aceasta cauza rezulta un numar mult mai mic de someri la sat de cat in mediul unban chiar daca acesti mai mult lucreaza la negru si nu figureaza cu nici un venit. Gospodinele se ocupa cu facutul bucatelor. In mediul rural. ceea ce determina populatia rurala sa desfasoare activitati cu productivitate redusa. Forta de munca Forta de munca din mediul rural este specifica economiei rurale dominata de agricultura. in camp sau in spatiul din jurul casei. oi sau capre. In spatiul rural se mai cultiva si livezi dar acestea nu apartin de obicei persoanelor fizice ci anumitor firme. porcine. aici fiind scoase la pasunat mult mai des. Unele dintre aceste animale sunt crescute toata perioada anului in propria curte. 3. In afara de cultivatul cerealelor.Locuitorii de la sat se ocupa si cu crescutul animalelor printre care: bovine. acestia lucrand pamantul in familie. cu influenta negativa asupra nivelului de trai. Exista si tarani care au renuntat la acest obicei inscriindu-se in asociatii de proprietari. Oile sunt tinute pe timp de iarna la casele oamenilor si imediat cum se incalzeste si iese coltul ierbii acestea sunt duse la stana . Rata ridicata de ocupare intalnita in prezent in mediul rural este determinata de nivelul scazut al inzestrarii tehnologice din agricultura. Populatia este ocupata in mare parte in agricultura in exploatatiile agricole familiale. altele sunt duse la stana. ovine si deasemenea pasari. cabaline.toate ca tehnicile de lucrat pamantul au evoluat inca exista tarani care muncesc pamantul cu propriile maini. fara a apela la mecanizare.3. fac branza din laptele proaspat muls de la vaci. In afara de lucrul la camp. 22 . ponderea detinuta de aceasta la nivelul regiunii fiind de 48. Acestea de obicei sunt lucrate de catre locuitorii de la sat cu un venit mai redus.1% din totalul populatiei ocupate. sezonalitatea acestei activitati. astfel pamantul fiind lucrat la comun cu ajutorul tractoarelor. etc. Efectul pozitiv furnizat de rata ridicata de ocupare si de niveul redus al ratei somajului nu poate compensa cu alti factori specifici ocuparii. in judetul Ialomita locuitorii din spatiul rural au si gradini cu legume. precum ponderea mare a populatiei ocupate in agricultura. agricultura domina ca activitate principala. locuitorii din spatiul rural isi fac de lucru in propriile gospodarii. combinelor si altor masini de lucrat pamantul. acestea fiind oile. generatoare de venituri mici. aceasta fiind sursa veniturilor pentru o mare parte a populatiei de la sate.

4. deoarece tinerii nu se mai multumesc cu veniturile foarte mici pe care le genereaza agricultura de subzistenta. un punct slab al comunicatiilor il reprezinta Posta(Romtelecom) . dintr-un total de 2. Drumurile judetene si comunale modernizate au o pondere de 8. In ceea ce priveste reteaua si distribuirea apei potabile. Starea tehnica a drumurilor este intr-o stare deplorabila. sau chiar si mai rau nefiind deloc amenajate.511 comunitati rurale existente in regiune. 3. ea fiind dependenta de obtinerea apei potabile din alte surse (fantani. In ceea ce priveste alimentarea cu apa potabila. serviciile acesteia fiind din ce in ce mai proaste. izvoare) care nu in toate cazurile asigura o apa potabila corespunzatoare. populatia rurala nu este asigurata cu conditii acceptabile de trai.35%.care decade pe zi ce trece. drumuri amenajate fiind decat in localitatile prin care trec diferite artere principale de circulatie nationala sau internationala. iar lucrari de reparatii se fac foarte rar. In afara de aceste situatii. In urma analivei spatiului rural se pot trage urmatoarele concluzii:  tendinta de scadere si imbatranire a populatiei rurale  ponderea ridicata a fortei de munca cuprinsa in activitati agricole  rata de ocupare a fortei de munca superioara mediului urban  rata de ocupare ridicata a fortei de munca tinere  nivel redus de pregatire a fortei de munca  starea nesatisfacatoare a retelelor de drumuri  gradul scazut de dotare cu utilitati publice  infrastructura pentru educatie satisfacatoare 23 . Comunicatiile au inceput sa se dezvolte si in spatiul rural deoarece furnizorii de telefonie mobila si-au instalat antene si in aceste zone. restul acestora fiind acoperite cu imbracaminti usoare. drumurile in spatiul rural sunt pietruite. deoarece prin aceste zone circula vehicule cu tonaj mare. Infrastructura fizica si sociala Infrastructura in spatiul rural din judetul Ialomita in mare parte lipseste. 432 sunt alimentate cu apa potabila in sistem centralizat.In randul populatiei ocupate din spatiul rural se observa o imbatranire.

Analiza SWOT a judetului Ialomita Puncte forte  Agricultura este cel mai mare atu al regiunii  Existenta unor retele de drumuri nationale si europene si cai ferate modernizate  Acces rutier. feroviar si naval la Marea Neagra  Grad de acoperire ridicat cu retele de telecomunicatii  Existenta resurselor naturale  Pondere ridicata a terenului arabil in total agricol  Fertilitate ridicata a pamantului  Forta de munca calificata in agricultura  Sectorul privat detine majoritatea suprafetelor agricole  Existenta infrastructurii pentru irigatii  Mediu de viata nepoluant  Grad ridicat de electrificare a gospodariilor  Grad ridicat de cuprindere in invatamantul general si liceal Puncte slabe  Conditii tehnice precare a drumurilor locale  Facilitati portuare pe Dunare nefolosite  Utilitati publice urbane degradate  Dezvoltare slaba a infrastructurii sociale in mediul rural  Contaminarea panzei freatice cu produse chimice si compusi organici  Nivel scazut al atragerii investitiilor straine  Lipsa marketingului si promovarii regionale  Infrastructura fizica de acces si sociala slab dezvoltata  Pondere redusa a activitatilor neagricole  Lipsa managementului performant  Nivel scazut al educatiei 24 .IV.

 Acces greu la pietele de desfacere  Putere financiara scazuta a populatiei  Scaderea populatiei active si ocupate  Lipsa oportunitatilor de angajare in special in mediul rural  Lipsa unor centre regionale de orientare. formare si reconversie profesionala  Industria slab dezvoltata  Sectorul serviciilor slab dezvoltat Oportunitati  Construirea autostrazii(Constanta – Bucuresti)  Modernizarea infrastructurii de transport  Cresterea transportului de marfuri si persoane pe Dunare  Dezvoltarea industriei turistice  Implementarea Programului ISPA  Diversificarea produselor agricole si animaliere  Dezvoltarea culturilor agricole si legumicole organice  Implementarea Programului SAPARD  Reteaua de apapotabila se poate dezvolta in scurt timp  Turismul in scop curativ Amenintari  Deplasarea transportului feroviar spre cel rutier  Diminuarea volumului transportului de marfuri si calatori  Deteriorarea conditiilor de trai si de mediu  Atractivitate scazuta pentru investitii si dezvoltarea afacerilor  Dezvoltare redusa a economiei rurale  Neutilizarea pamantului la adevaratul sau potential  Migrarea tinerilor catre zonele urbane  Dezvoltare lenta a economiei rurale  Adancirea dezechilibrului pe piata muncii intre cerere si oferta  Migrarea fortei de munca inalt calificata 25 .

Lacurile din aceasta zona sunt recunoscute pentru proprietatile curative pe care acestea le au. astfel ca locuitorii oraselor au inceput sa migreze catre satele din zona oraselor. 26 . Limita intre spatiul rural si cel urban nu este delimitata bine. Populatia este in numar mai mare in spatiul rural. cu toate ca se spune ca acesta este in crestere. Reteaua hidrografica este bine dezvoltata deoarece in aceasta zona se regaseste Dunarea. deoarece locuintele din spatiul urban sunt reprezentate mai mult de case decat de blocuri. deoarece au un continut bogat in sulf si alte substante benefice organismului. Schimbarile climatice pot afecta economia V. datorita profilului de campie. Agricultura a inceput sa fie afectata de seceta datorita faptului ca nu se folosesc irigatii. datorita schimbarilor climatice. Relieful acestei regiuni favorizeaza dezvoltarea agriculturii. in ceea ce priveste orasele acestea sunt de dimensiuni foarte mici. care sunt caracterizate de un numar scazut de locuitori. dar si raul Ialomita si cateva rauri care vara seaca datorita secetei. tinand cont de fenomenul de migratie din mediul rural in mediul urban. Concluzii si propuneri In urma analizei realizate asupra judetului Ialomita am reusit sa deduc cateva concluzii. doar primavara si toamna curg apa prin albiile acestora. precipitatiile nu mai favorizeaza agricultura. In orasele nou declarate chiar si ocupatia principala este agricultura de subzistenta. Acestea sunt folosite in special de producatorii care isi valorifica productia pe piata. si au luat aceasta denumire de „oras” in ultimii ani. deoarece volumul lor este din ce in ce mai redus. Motivatia pentru acest fenomen este faptul ca in spatiul rural impozitele sunt mult mai mici. dat fiind faptul ca acestia au o situatie financiara mai buna si isi permit cheltuieli mai mari. Din punctul de vedere al structurii suprafetei se poate spune ca exista destul de putine municipii. din punctul meu de vedere fenomenul cred ca a inceput sa se modifice. ceea ce nu le diferentiaza cu nimic de sate. In orase datorita industriei slab dezvoltate numarul populatiei este mai scazut. deoarece aici isi poate castiga existenta mai usor. Contrar reliefului. si de ce nu propuneri.

Agricultorii produc pentru propria familie si doar o foarte mica parte produc pentru valorificarea productiei. fabrica de zahar. prin forarea mai multor puturi de adancime in jurul localitatilor. Sustinerea din partea statului a fost benefica. acestia trebuie instruiti mai riguros. fiind ramura de baza in zona. In urma programelor de care a beneficiat judetul Ialomita. care au avut loc dupa revolutie o mare parte a populatiei urbane a ramas fara un loc de munca. aflandu-se in limitele legal admise.castigarea existentei din agricultura si hrana pe care si-o procura singuri. insa si comoditatea si dorinta de a scapa de aglomeratia oraselor sunt unele dintre motivele pentru care locuitorii din spatiul urban se retrag catre spatiul rural. Infrastructura este inca slab dezvoltata. foarte multe sate beneficiaza nu beneficiaza de drumuri amenajate. dezvoltarea infrastructurii. astfel agricultura este in special de subzistenta. Cele mai afectate. fabrica cea mai mare care functioneaza in zona fiind Beta Tandarei. Un alt factor de mediu afectat este apa datorita cantitatii de deseuri deversate in aceasta. dar pot spune ca se vede o mica imbunatatire a acestora. sunt solurile datorita administrarii de ingrasaminte chimice in cantitati mari pentru agricultura. Starea drumurilor nu s-a imbunatatit considerabil in urma programelor. o mare parte a satelor au fost inzestrate cu retea de apa potabila. Spatiul rural ar trebui sa beneficieze de proiecte prin care locuitorii sa fie educati in ceea ce priveste fondurile pentru agricultura. acest fapt favorizand mutarea in spatiul rural. deoarece acestia nu stiu care sunt programele in care ar putea sa se inscrie si le este frica sa incerce fara sa cunoasca mai multe detalii despre acestea. Sustinerea in ceea ce priveste industria din Tandarei lasa de dorit deoarece nu se vede nici o schimbare. 27 . Faptul ca industria este slab dezvoltat reprezinta un beneficiu pentru mediul inconjurator. Tinand cont de faptul ca majoritatea sefilor exploatatiilor agricole familiale sunt persoane in varsta. in Ialomita. deoarece poluarea este redusa. In aceasta zona lipseste educatia referitoare la fondurile pe ca Uniunea Europeana le aloca pentru agricultura. reteaua de apa s-a extins considerabil in ultima perioada. Economia judetului Ialomita se bazeaza pa agricultura. In urma restructurarilor si disponibilizarilor. Cum spuneam si mai devreme. impreuna cu fondurile programelor de dezvoltare au ajutat la modernizarea anumitor zone.

dar sa speram ca se va recurge in viitor la o agricultura ecologica. In spatiul rural calitatea factorilor de mediu este destul de buna. Judetul Ialomita ar trebui sa se dezvolte din punct de vedere economic si in alte ramuri decat agricultura deoarece datorita schimbarilor climatice e posibil ca aceasta sa nu se mai poata practica.Populatia in spatiul rural sufera o imbatranire. deoarece tinerii pleaca la orase. iar persoanele mai in varsta din orase se retrag catre spatiul rural. cel mai mare impact avadu-l ingrasamintele asupra solului. 28 .

Bibliografie:  Directia judeteana de Statistica.ro  Jandarmeria Ialomita : www.jandarmeriaialomita.ro 29 .prefecturaialomita.ro  Prefectura Ialomita : www.ro  Consiliul judetean Ialomita: www.adrmuntenia.Ialomita : www.ialomita.ro  Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia: www.insse.cicnet.