CURS NEUROLOGIE Accidentul vascular cerebral (AVC) Generalitati Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange

(o artera) care furnizeaza sange la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin. In cateva minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat. In cazul in care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgenta, exact ca si in cazurile de infarct miocardic. In cazul in care tratamentul medical este inceput cat mai curand dupa aparitia simptomelor, cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate permanent. Cauze Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic AVC ischemic este cauzat de un cheag de sange care blocheaza circulatia sangvina a creierului. Cheagul de sange se poate dezvolta intr-o artera ingustata care iriga creierul sau poate ajunge in arterele din circulatia cerebrala dupa ce a migrat de la nivelul inimii sau din orice alta regiune a organismului. Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care determina afectarea circulatiei sangvine normale, cum ar fi: - rigidizarea peretilor arterelor (ateroscleroza). Aceasta este cauzata de tensiunea arteriala crescuta, de diabetul zaharat si de nivelul crescut al colesterolului sangvin - fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace (ritmuri cardiace neregulate) - anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiaca artificiala, o valva cardiaca reparata, o boala cardiaca valvulara precum prolapsul de valva mitrala sau stenoza (ingustarea) orificiului valvular - infectia valvelor cardiace (endocardita) - un foramen ovale patent, care este un defect cardiac congenital - tulburari de coagulabilitate a sangelui - inflamatie a vaselor sangvine (vasculita) - infarctul miocardic. Desi mai rar, tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea) de asemenea poate sa cauzeze un accident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arteriala scazuta duce la scaderea circulatiei sangvine la nivelul creierului; ea poate fi determinata de o ingustare sau o afectare a arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masiva de sange sau de o infectie severa. Unele interventii chirurgicale (precum endarterectomia) sau alte procedee (cum ar fi angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor carotide ingustate, pot duce la formarea unui cheag sangvin la locul unde s-a intervenit, cauzand ulterior un accident vascular cerebral. Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sangerare in interiorul creierului (numita hemoragie intracerebrala) sau in spatiul din jurul creierului (numita hemoragie subarahnoidiana). Sangerarea in interiorul creierului poate fi rezultatul unei valori crescute pe un timp indelungat a tensiunii arteriale. Sangerarea in spatiul din jurul creierului poate fi cauzata de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arteriala crescuta care nu a fost tinuta sub control. Alte cauze de AVC hemoragic, mai putin frecvente, sunt: - inflamatia vaselor sangvine, care poate aparea in sifilis sau tuberculoza - tulburari de coagulabilitate ale sangelui, precum hemofilia 1

- leziuni ale capului sau gatului care afecteaza vasele sangvine din aceste regiuni - iradierea terapeutica pentru cancere ale gatului sau creierului - angiopatia amiloidica cerebrala (o tulburare degenerativa a vaselor sangvine). Factori de risc Factorii de risc pentru un accident vascular cerebral pot fi modificati sau nu. Anumite afectiuni pot creste riscul de AVC. In cazul in care aceste afectiuni pot fi tinute sub control, riscul de AVC poate scadea. Factorii de risc care pot fi controlati sunt: - tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea) este al doilea factor de risc ca importanta dupa varsta - diabetul zaharat. Aproximativ un sfert din persoanele cu diabet decedeaza prin AVC. Prezenta diabetului creste de 2 ori riscul de accident vascular cerebral din cauza afectarii circulatiei care apare in aceasta boala. - nivelul crescut de colesterol din sange poate duce la afectiuni ale arterelor coronare si la infarct miocardic, care la randul lor determina lezarea musculaturii inimii (miocardului), iar aceasta la randul ei poate determina cresterea riscului de AVC - afectiuni ale arterelor coronare, care pot determina aparitia unui infarct miocardic si a unui accident vascular cerebral - alte afectiuni cardiace, precum fibrilatia atriala, endocardita, afectiuni ale valvelor cardiace, foramen ovale patent sau cardiomiopatie - fumatul, inclusiv fumatul pasiv - lipsa activitatii fizice - obezitatea - folosirea unor medicamente, cum sunt anticonceptionalele orale - in special la femeile care fumeaza sau care au avut pana in prezent tulburari de coagulare - si anticoagulantele sau corticosteroizii. Se pare ca la femeile aflate in menopauza, terapia de inlocuire hormonala are un risc mic de accident vascular cerebral - consumul crescut de alcool. Persoanele care consuma excesiv alcool, in special cele care au intoxicatii acute cu alcool (betii) au un risc mare de AVC. Betia alcoolica se defineste prin consumul a mai mult de 5 pahare de alcool intr-o perioada scurta de timp - folosirea de cocaina sau de alte droguri ilegale. Factorii de risc care nu pot fi modificati sunt: - varsta. Riscul de accident vascular cerebral creste cu varsta. Riscul se dubleaza cu fiecare decada dupa 55 ani. Cel putin 66 de procente din toate persoanele cu AVC au varsta de 65 de ani sau mai mult. - rasa. Americanii negri si hispanici au un risc mai mare decat persoanele de alte rase. In comparatie cu albii, americanii negri tineri, atat femeile cat si barbatii, au un risc de 2 -3 ori mai mare de a face un AVC ischemic si de a deceda din aceasta cauza - sexul. Accidentul vascular cerebral este mai frecvent la barbati decat la femei pana la varsta de 75 ani, dar dupa aceasta varsta femeile sunt mai afectate. La toate varstele, mai multe femei decat barbati decedeaza din cauza unui AVC - istoricul familial. Riscul de AVC este mai mare daca un parinte, un frate sau o sora a avut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor - prezenta in trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic tranzitor. 2

acele parti ale corpului care sunt controlate de aceste celule nu mai pot functiona. In accidentul vascular cerebral hemoragic este o sangerare in creier. simptomele apar brusc. de obicei pe o parte a corpului . pierderea echilibrului sau a coordonarii . de obicei apare o lezare permanenta a zonei respective. Organismul incearca sa restabileasca aportul de sange si de oxigen la nivelul celulelor prin largirea altor vase de sange (artere) aflate in apropierea zonei afectate. vedere dubla sau pierderea vederii .tulburari de mers. Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral includ debutul brusc al: . adesea in mod treptat.tulburari de vedere la un ochi sau la ambii. sau mai rar. De exemplu. In cazul in care accidentul vascular cerebral este provocat de un cheag de sange mare (ischemic).simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas sangvin) apar de obicei in jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier in care este cheagul. . "intepenirea" gatului. temporara 3 . cum ar fi dureri de cap severe. Dupa aproximativ 4 minute fara sange si oxigen. Daca aportul sangvin nu este restabilit. organismul ar putea fi incapabil sa furnizeze sange in regiunea afectata prin intermediul altor vase sangvine. slabiciunea usoara poate evolua spre o incapacitate de a misca bratul si piciorul de pe o parte a corpului. persoana respectiva poate prezenta o modificare treptata a gandirii. Nu sunt intotdeauna usor de recunoscut simptomele unui AVC mic. comportamentului. Simptomele depind de asemenea de localizarea cheagului sangvin sau a hemoragiei si de extinderea regiunii afectate . se reduce aportul de sange bogat in oxigen in zona respectiva a creierului. confuzie si posibil inconstienta . celulele creierului devin afectate si pot muri. un AVC in partea dreapta a creierului da simptome in partea stanga a corpului. bratului sau piciorului. incetosata. de obicei simptomele se dezvolta gradat. in decurs de cateva secunde.simptomele unui AVC hemoragic (cauzat de o sangerare in creier) pot fi similare celor produse de AVC ischemic.dureri de cap severe . De exemplu.starii de amorteala.confuzie.simptomele unui AVC pot progresa in curs de cateva minute. ore sau zile. Daca in cursul timpului apar mai multe accidente vasculare cerebrale de mici dimensiuni.simptomele datorate accidentului vascular cerebral ischemic difera de cele ale celui hemoragic. ameteli. Atunci cand celulele creierului sunt lezate sau mor. Daca blocajul este intr-un vas sangvin mare. greturi si varsaturi. tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti . echilibrului sau a miscarii (dementa multi-infarct). cum ar fi artera carotida. in curs de cateva minute sau ore. Ele pot fi atribuite gresit varstei mai inaintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate de alte afectiuni si care pot fi asemanatoare. precum vedere neclara. Mecanism fiziopatologic In cazul unui accident vascular cerebral ischemic. In cazul in care o artera care este ingustata deja de ateroscleroza este blocata. convulsii. Pierderea functionarii lor poate fi usoara sau severa. dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescuta in creier. ameteala. in cateva zile. cu pete.Simptome Prezenta de simptome ale accidentului vascular cerebral impune un consult medical de urgenta. iritabilitate. slabiciune sau paralizie a fetei.

Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventa cauza de dezabilitate fizica datorata unei afectiuni ale sistemului nervos. Daca apar simptomele unui AVC. Complicatiile pe termen lung ale unui accident vascular cerebral. incetosata. Unele complicatii pe termen lung pot fi prevenite cu tratament adecvat la domiciliu si prin monitorizare de catre un medic. Dupa un accident vascular cerebral pot aparea complicatii amenintatoare de viata. In general. diminuand amploarea dizabilitatii. Doctorul (de preferat un medic psihiatru) va oferi suportul necesar si poate oferi sugestii pentru ameliorarea acestor probleme. Recuperarea anumitor abilitati. Aproximativ jumatate din toate persoanele care fac un accident vascular cerebral vor avea o perioada indelungata de timp unele dificultati in vorbire. daca se face.sau permanenta. Aceasta depinde de localizarea si de extinderea regiunii afectate din creier si de cat de repede este restabilit aportul de sange in zona afectata. De asemenea ei pot avea tulburari ale comportamentului.modificari ale judecatii. de obicei intr-o jumatate a corpului . slabiciune sau incapacitatea de a misca fata. se face lent. Consult de specialitate Este urgent un consult medical in cazul in care sunt prezente: . pozitia.tulburari de vedere la un ochi sau la ambii. Vindecarea depinde de localizarea si de extinderea leziunii din creier cauzata de AVC si de capacitatea altor regiuni sanatoase din creier de a prelua functionarea regiunii afectate. care le afecteaza relatiile cu membrii familiei sau cu prietenii. este nevoie de un consult medical urgent.modificari ale emotiilor . cu atat este mai mica si dizabilitatea rezultata si cu atat este mai mare sansa unei vindecari cat mai complete. in intelegere si in luarea deciziilor.probleme datorate neglijarii partii afectate a corpului. cu cat este mai mica lezarea tesuturilor cerebrale. si relatia dintre partile componente ale unui intreg) . ratiunii . ritmul miscarilor. jumatate din ei vor mai prezenta un deficit inca 6 luni dupa aceea. cu pete. cum ar fi depresia si pneumonia.semne ale unui accident vascular cerebral care apar brusc . marimea.modificari in rapiditatea cu care sunt facute activitatile . precum vedere neclara. se pot dezvolta imediat sau dupa o perioada de cateva luni pana la cativa ani dupa AVC. precum vorbirea. Cea mai mare sansa de recuperare a abilitatilor este in timpul primelor luni de dupa un accident vascular cerebral. De aceea se recomanda ca aceste probleme sa fie discutate cu un medic. mai pot aparea: . forma.amorteli. Consecinte In plus fata de dizabilitatile fizice mai evidente care pot aparea dupa un AVC. La persoanele care supravietuiesc dupa un AVC.modificari ale perceptiilor (capacitatea de a aprecia distanta.tulburari de memorie . 14 procente vor avea un alt AVC sau un AIT in cursul urmatorului an. bratul sau piciorul. Administrarea precoce a unui tratament poate scadea numarul celulelor din creier care ar putea fi lezate permanent. Dintre persoanele care au pentru prima data un accident vascular cerebral sau un accidentul ischemic tranzitor (AIT). vedere dubla sau pierderea vederii 4 .

Daca se face consultul medical in primile 3 ore. dar acest medicament trebuie administrat in primele 3 ore de la aparitia simptomelor. Tratamentul prompt poate preveni extinderea lezarii creierului. scaderea vederii unui ochi . In cazul in care accidentul vascular cerebral este provocat de un cheag de sange. Este nevoie de ingrijiri medicale de urgenta pentru prevenirea sau tratarea oricarei complicatii care poate fi amenintatoare de viata.persoana respectiva a avut un AVC si prezinta acum semne ale unei infectii de tract urinar.au fost prezente de curand simptome ale unui AVC sau AIT. Aceste semne pot fi febra. pacientul poate primi uneori o medicatie (activator tisular al plasminogenului sau t-PA) care dizolva cheagul.. incalzirea si durerea intr-o anumita zona a unui brat sau a unui picior. calcaielor. sunt provocate de statul intr-o singura pozitie un timp indelungat. genunchilor. Acest medicament nu poate fi administrat in siguranta la toti oamenii. este nevoie de un tratament de urgenta in ambele situatii Se recomanda consultarea imediata a unui doctor in cazul in care: . durere in timpul mictiunii (la urinare). simptomele accidentului ischemic tranzitor dispar dupa 10 pana la 20 de minute. pierderea echilibrului sau a coordonarii . care de obicei se dezvolta de-a lungul coatelor. cu exceptia urmatoarelor: . Se recomanda efectuarea unei programari pentru un consult in cazul in care: . Investigatii Timpul este critic in diagnosticarea unui accident vascular cerebral.persoana respectiva a avut un AVC si are acum o zona dureroasa la presiune. care pot fi inrosirea. Simptomele sunt asemanatoare celor din accidentul vascular cerebral. ameliorand dizabilitatile permanente care pot aparea in urma unui accident vascular cerebral. Expectativa vigilenta Nu este recomandata o perioada de asteptare si de urmarire in cazul in care sunt prezente semne ale unui accident vascular cerebral.persoana respectiva a avut un AVC si are acum un episod de innecare in timpul inghitirii unor alimente . feselor. care nu dispare la frecare sau la masaj . este critica asigurarea ingrijirilor medicale din partea unui doctor in camera de garda.pierderea vederii este de obicei descrisa ca o senzatie.persoana respectiva a avut un AVC si constata acum ca bratul sau piciorul afectat devine din ce in ce mai rigid (intepenit) si nu poate sa-l indrepte (spasticitate) . tulburari de vorbire sau de intelegere . Primul semn al unei zone dureroase la presiune este inrosirea zonei.persoana respectiva crede ca a avut un AIT in trecut si nu a vorbit pana acum cu un doctor despre acest eveniment . intr-un spital.tipic. Un diagnostic pus rapid poate duce la administrarea de medicamente care asigura o recuperare mai buna. prezenta de sange in urina si durere de spate (in flancuri).dureri de cap severe fara o cauza cunoscuta. 5 .persoana respectiva a avut in trecut un AVC sau un AIT si este in tratament cu aspirina sau alte medicamente pentru prevenirea formarii cheagurilor de sange si a aparut orice semn de sangerare . Zonele dureroase la presiune.confuzie.au aparut semne care se pot datora prezentei unui cheag in vasele de sange profunde. ca o umbra. Semnele unui accident ischemic tranzitor (AIT). dar ele pot persista pana la 24 ore. chiar daca simptomele au disparut . ameteala.tulburari de mers. ale osului sacrat si pe spate de-a lungul coloanei vertebrale. Deoarece nu se poate preciza daca simptomele se datoreaza unui AVC sau unui AIT.

Primul si cel mai important test care trebuie efectuat dupa un accident vascular cerebral este tomografia computerizata (TC) cerebrala. Aceasta distinctie este critica deoarece medicamentele administrate pentru un AVC ischemic (cauzat de un cheag de sange) poate fi amenintatoare de viata daca accidentul vascular cerebral este hemoragic (cauzat de o sangerare). Inceperea unui program de reabilitare cat mai curand posibil dupa un AVC creste sansele de recuperare a unora din abilitatile care au fost pierdute. Poate fi necesara de asemenea o angiograma cu rezonanta magnetica (MRA). o rezonanta magnetica nucleara (RMN) pentru a se vedea tipul de AVC.generalitati Tratamentul prompt al accidentului vascular cerebral si al problemelor medicale asociate cu acesta. Acest test va pune diagnosticul de AVC ischemic sau de AVC hemoragic. el poate ajuta la prezicerea recuperarii.daca a fost provocat de un cheag sanguin (ischemic) sau de o sangerare in creier (hemoragic). Ca si in cazul infarctului miocardic.Prima prioritate va fi sa se determine daca accidentul vascular cerebral este ischemic sau hemoragic.electrocardiograma (ECG. Doctorul va trebui de asemenea sa ia in considerare si alte afectiuni care pot da simptome asemanatoare unui AVC si sa vada daca exista complicatii. o angiograma cu tomografie computerizata (CT angiograma) sau o angiograma carotidiana. testele pentru evaluarea functiei ficatului si rinichilor si timpul de protrombina (un test care masoara cat timp este nevoie pentru ca sangele sa se coaguleze). Tratamentul initial este centrat pe restabilirea circulatiei sanguine (in AVC ischemic) sau pe controlarea hemoragiei (in AVC hemoragic). daca este posibil. se poate recomanda efectuarea unei ecografii Doppler pentru evaluarea fluxului sanguin din artera. Alte teste pot fi efectuate in continuare pentru a se determina localizarea cheagului sau a hemoragiei si pentru evaluarea extinderii leziunii creierului. Alte teste care pot fi recomandate initial intr-un accident vascular cerebral ischemic includ: . precum aritmiile si fibrilatia atriala . depinde de cauza . cum ar fi hemoleucograma completa (HLG). . sau alte teste sugereaza existenta unei ingustari a unei artere carotide. In timp ce se determina optiunile de tratament. . lezarea 6 . De asemenea se poate face RMN (rezonanata magnetica nucleara) cu scopul determinarii extinderii leziunii cerebrale.teste sanguine. . glicemia (glucoza din sange).este de asemenea recomandata evaluarea factorilor de risc pentru afectiunile cardiace cu scopul prevenirii dizabilitatilor sau decesului datorate unei probleme cardiace.in cazul in care doctorul suspecteaza. aceasta poate identifica existenta unei sangerari. se vor monitoriza cu atentie tensiunea arteriala si capacitatea respiratorie si poate fi necesara administrarea de oxigen. EKG) pentru a cauta afectiuni cardiace. Aceste teste il ajuta pe doctor sa aleaga conduita terapeutica si sa caute alte afectiuni care pot cauza simptome asemenatoare cu cele ale accidentului vascular cerebral. Tratamentul initial al accidentului vascular cerebral Tratamentul initial al unui accident vascular cerebral este diferit. electrolitii. cum ar fi tensiunea arteriala crescuta si presiunea intracraniana crescuta. care reprezinta o succesiune de radiografii ale creierului.in cazul in care se suspecteaza ca accidentul vascular cerebral ar fi putut fi provocat de o afectiune cardiaca. Inainte de inceperea tratamentului. Tratament . poate minimaliza lezarea creierului si poate imbunatati sansele de supravietuire. se poate efectua o ecocardiograma sau o monitorizare electrocardiografica Holter sau un test telemetric. care ar putea aparea in viitor. se recomanda efectuarea unei tomografii computerizate (TC) craniene sau.

care ar putea creste sansele de supravietuire si de recuperare. folosindu-se inclusiv medicamente. a nivelului glicemiei. singura sau in asociere cu un alt medicament antiagregant plachetar. Accidentul vascular cerebral ischemic Tratamentul de urgenta in cazul unui accident vascular cerebral ischemic depinde de localizarea si de cauza formarii chegului. numite activator tisular de plasminogen (t-PA). se pot da medicamente pentru controlarea tensiunii arteriale. Alegerea optiunii de a utiliza sau nu t-PA trebuie evaluata rapid in camera de garda. Este importanta controlarea factorilor de risc pentru AVC precum tensiunea arteriala crescuta. In unele cazuri.embolizarea endovasculara. In cazul in care accidentul vascular cerebral este hemoragic. de ridicarea din pat. daca a avut loc o sangerare in cantitate mare si daca starea generala a persoanei se inrautateste rapid. dificultatea de a efectua comenzile si durerea de cap. in special a tensiunii arteriale. 7 . pentru scaderea presiunii intracraniene si pentru stabilizarea semnelor vitale. Repararea poate include: . Alte masuri pot fi luate pentru ameliorarea eforturilor provocate de tusea excesiva. Decizia de efectuare sau nu a acestor interventii chirurgicale depinde de localizarea anevrismului si de starea generala a persoanei respective dupa accidentul vascular cerebral. se administreaza medicamente pentru dizolvarea chegurilor. Exista cateva medicamente care se administreaza in AVC hemoragic. cu atat lezarea este mai mica. nivelul crescut al colesterolului sau diabetul. de varsaturi. Totusi. fibrilatia atriala. Se poate administra de asemenea aspirina. Se vor lua masuri pentru stabilizarea semnelor vitale. precum nelinistea psihomotorie. Se monitorizeaza indeaproape semnele de crestere a presiunii intracraniene. Daca AVC este diagnosticat in primele 3 ore de la debutul simptomelor. de schimbarea pozitiei sau de eliminarea scaunelor. confuzia. Se fac eforturi pentru controlarea sangerarii. Accidentul vascular cerebral hemoragic Tratamentul initial pentru accidentul vascular cerebral hemoragic este dificil. Tratament de intretinere Dupa ce s-a administrat tratamentul de urgenta si dupa ce starea generala a pacientului s-a stabilizat. Totusi. Se pot da si alte medicamente: pentru controlarea nivelurilor sanguine ale glucozei (glicemiei). In general. febrei sau convulsiilor. tratamentul are ca scop recuperarea si prevenirea aparitiei unui alt accident vascular cerebral. t-PA nu se poate administrata in siguranta la orice pacient. poate fi nevoie de o operatie cu scopul indepartarii sangelui care s-a acumulat in creier si a scaderii presiunii intracraniene In cazul in care sangerarea se datoreaza rupturii unui anevrism. cu scopul prevenirii unei noi resangerari . se face o interventie chirurgicala pentru a se repara anevrismul. scaderea tumefierii cerebrale. o procedura care consta in insertia unui mic "coil" in interiorul anevrismului care sa-l blocheze. Totusi.folosirea unui clip de metal pentru clamparea anevrismului. Cu cat se administreaza mai repede un tratament. De regula nu se recomanda interventii chirurgicale pentru controlarea sangerarii usoare sau moderate. tensiunea arteriala crescuta nu va fi tratata imediat decat daca tensiunea sistolica este mai mare de 220 milimetri coloana de mercur (mm Hg) si cea diastolica este peste 120 mm Hg (220 cu 120). utilizarea de t-PA este periculoasa. aspirina nu se recomanda in urmatoarele 24 ore dupa administrarea de t-PA.permanenta datorata unui accident vascular cerebral se dezvolta adesea in primele cateva ore. pentru febra sau pentru convulsii.

Poate fi necesara administrarea de medicamente antidepresive care sa-l ajute pe pacient sa suporte mai bine durerea.Se poate recomanda administrarea de aspirina sau alt medicament antiagregant plachetar. Problematica terminarii vietii Desi reabilitarea dupa accidentul vascular cerebral este tot mai eficienta in privinta prelungirii vietii. Reabilitarea agresiva precoce poate permite recuperarea partiala a functionarii normale.inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IEC) . pentru scaderea colesterolului sau de medicamente pentru controlarea tensiunii arteriale. Aceasta procedura seamana mult cu angioplastia.blocanti ai receptorilor angiotensinei II . poate fi necesar ca partenerul de viata sa transfere pacientul intr-un centru de ingrijiri specializat. un chirurg de chirurgie vasculara insera un tub de metal numit "stent" in interiorul arterei carotide. Reabilitarea incepe cu planificarea activitatii cotidiene. Poate fi nevoie de asemenea de medicamente precum statine. Medicamentele care scad tensiunea arteriala includ: . O procedura relativ noua care consta in motarea de stenturi in artera carotida este o alta optiune pentru persoanele care au un risc crescut de AVC. In timpul acestei proceduri. dusurile si imbracarea. renuntarea la fumat. un AVC poate determina o dizabilitate majora sau chiar decesul. care este folosita frecvent pentru deschiderea arterelor inimii (coronarele) care sunt blocate. avand ca scop reducerea riscului de aparitie a unui nou accident vascular cerebral. precum mesele. Daca starea generala se inrautateste. fructe. bazandu-se pe starea generala de sanatate de dinainte de accidentul vascular cerebral si pe capacitatea pacientului de a indeplini sarcinile. In cazul unui accident vascular cerebral ischemic (cauzat de un cheag sanguin). Tratament in cazul agravarii bolii Depresia apare frecvent la persoanele care au suferit un accident vascular cerebral. riscul de a se inrautati si sanatatea lui si a pacientului poate creste. Se poate recomanda o dieta speciala care sa ajute la scaderea tensiunii arteriale sau la scaderea colesterolului. respectarea unei diete echilibrate. Este importanta efectuarea de exercitii fizice atat cat este posibil. Reabilitarea se va centra pe abilitatile fizice care au fost pierdute.betablocante . poate fi nevoie de anticoagulante pentru a se preveni un alt AVC.diuretice . Daca starea de sanatate a insotitorului devine mai proasta. cu scopul cresterii fluxului sanguin in ariile blocate de placa de aterom. Chirurgul poate folosi un stent in asociere cu medicamente. Aceste diete recomanda consumarea alimentelor cu continut scazut in grasimi (mai ales grasimi saturate) si contin mai multe cereale.blocanti ai canalelor de calciu. De asemenea se poate recomanda o endarterectomie chirurgicala carotidiana cu scopul indepartarii placii de aterom formate in arterele carotidiene. Modificarea stilului de viata poate fi de asemenea o parte importanta a tratamentului de intretinere. pentru a preveni blocarea ulterioara a carotidei. Sunt frecvente situatiile in care partenerii de viata isi neglijeaza propria sanatate in timp ce au grija de nevoile celui care a suferit un accident vascular cerebral. Persoanele care au avut un AVC pot dori sa discute despre ingrijirea sanatatii lor si despre aspectele legale legate de 8 . mai ales daca insotitorul are propriile probleme de sanatate care-l impiedica sa aiba grija in mod adecvat de pacient. legume si produse lactate sarace in grasimi.

De retinut! Persoanele care sunt in stare de inconstienta imediat dupa un accident vascular cerebral au cea mai mica sansa de vindecare completa. Trebuie indeplinite una din urmatoarele 2 conditii: . Documentul care contine atribuirea de responsabilitate unui avocat in legatura cu starea de sanatate. Testamentele care exprima dorinta de a trai sunt documente scrise care contin instructiuni specifice in legatura cu tipul de tratament pe care persoana respectiva doreste sa-l primeasca la sfarsitul vietii.terminarea vietii. Cererile de neaplicare a masurilor de resuscitare sunt cele care. Cele trei tipuri principale de astfel de directive sunt: . intrucat tratamentul se bazeaza pe alegerile pe care persoana in cauza le-a luat fara sa cunoasca natura exacta a situatiei care va urma. ei considera ca exprimarea acestor directive din timp este folositoare si le asigura un confort psihic.persoana respectiva nu este capabila sa ia decizii in legatura cu tipul de ingrijiri medicale pe care ar dori sa le primeasca. utilizarea de socuri electrice pentru oprirea unui ritm cardiac anormal ce poate fi fatal (defibrilarea). Unele persoane pot avea o recuperare proasta din cauza localizarii si a extinderii leziunii creierului. Primele doua tipuri nu permit acest tip de dialog.cerere de neaplicare a masurilor de resuscitare . Spre deosebire de primele doua tipuri de documente. intubarea (plasarea unui tub pentru respiratie in interiorul gatului). Totusi. Astfel de masuri deosebite includ resuscitarea cardiopulmoara (RCP).atribuirea de responsabilitate unui avocat. da putere unei persoane (inlocuitor) sa ia decizii in legatura cu ingrijirea medicala a unei persoane in cazul in care aceasta din urma este in incapacitate de a lua acele decizii. sau folosirea de medicamente pentru salvarea vietii. Nu se poate prezice cu exactitate cat de mult se va recastiga din abilitatile fizice anterioare.persoana respectiva este in coma permanenta .testamentele care exprima dorinta de a trai . Persoanelor care au astfel de cereri li se vor administra doar medicamente care sa le faca situatia mai confortabila in ultimele momente ale vietii lor. inconfortabile sau invazive care probabil nu le vor imbunatati prognosticul pe termen lung si care ar putea sa le creasca starea de disconfort. Spre deosebire de cererile de neaplicare a masurilor de resuscitare. cu atat sunt mai multe sanse ca persoana respectiva sa fie independenta dupa externarea din spital. Acest document se mai numeste si numirea unui agent sau a unui inlocuitor in ingrijiri medicale. testamentele de acest gen cer medicilor sa nu prescrie nici un tratament care ar prelungi in mod inutil procesul mortii. Persoanele care refuza masurile de resuscitare o fac pentru ca doresc sa evite ingrijirile medicale costisitoare. atat timp cat ei mai sunt capabili sa ia si sa comunice celorlalti aceste decizii. De obicei. care se refera un anumit moment in care este nevoie de resuscitare. Dupa un accident vascular cerebral: 9 . aceste testamente se refera la situatii mai generale. in mod tipic. In momentul in care doi doctori sunt de acord ca una din aceste doua este indeplinita. doctorul curant va asigura ingrijiri medicale in functie de directivele din acest testament. solicita sa nu fie folosite nici un fel de masuri deosebite pentru salvarea vietii persoanei respecive. acesta din urma permite unui observator independent ales de persoana in cauza sa evalueze starea de sanatate curenta si sa se consulte cu doctorul inainte de a se lua orice decizie in legatura cu acordarea ingrijirilor medicale. Aceste directive pot include capacitatea de a refuza tratamentul in cazul unor situatii specifice. Cu cat se pastreaza mai multe abilitati imediat dupa un accident vascular cerebral. multi oameni se recupereaza foarte bine. Multe persoane considera ca tebuie sa stabileasca alegerile lor referitoare la starea lor de sanatate in scris.

Tratament ambulator (la domiciliu) Dupa un accident vascular cerebral. de rationare sau de comportament care le afecteaza munca si relatiile interpersonale . Totusi. dar este cel mai eficient daca este administrat in primele 3 ore de la debutul simptomelor.pacientii de regula au cel mai mare progres in capacitatea de a merge in primele 6 saptamani. membrii familiei pot invata moduri de ai asigura acesteia suport in vederea reabilitarii si de a-i oferi incurajare.. Cele doua tipuri de medicamente folosite pentru prevenirea formarii chegurilor sunt: .dupa ce o persoana a avut un accident vascular cerebral. pot fi sanse mari de imbunatatire a vindecarii. Optiuni de medicamente Este foarte importanta efectuarea unui consult medical de urgenta daca exista simptome de accident vascular cerebral. Daca se administreaza t-PA in acest interval de timp. Ele nu sunt recomandate in primele 24 de ore de la administrarea de t-PA. care impidica cele mai mici celule din sange sa formeze agregate. Administrarea de anticoagulate (in principal de warfarina) este cea mai buna metoda pentru prevenirea formarii cheagurilor in inima din cauza fibrilatiei atriale. Poate fi nevoie de dispozitive care sa usureze activitatea cotidiana: . Ele nu se dau ca tratament 10 . Aggrenox este o combinatie de aspirina si dipiridamol cu eliberare prelungita.circa jumatate din persoanele care au avut un accident vascular cerebral au probleme legate de coordonare. Acest medicament este recomandat cu tarie. se pot apuca si utiliza obiectele in cazul persoanelor slabinte . De vreme ce majoritatea accidentelor vasculare cerebrale sunt provocate de chegurile sanguine. t-PA poate fi periculoasa (potential letala) daca se da la un pacient cu un accident vascular cerebral hemoragic.vorbirea. din metal prin a caror manevrare cu usurinta. a afectiunilor valvulare cardiace si a insuficientei cardiace. care este cauzat de un cheag sanguin. un medicament care dizolva cheagurile. a infarctului miocardic. Doua studii de amploare au aratat ca aspirina luata in primele 48 de ore de la un AVC poate reduce sansa aparitiei unui alt AVC si poate preveni decesul. cauzat de o sangerare.mersul. Noi studii arata ca ar putea fi un oarecare beneficiu si in cazul in care t-PA s-ar administra si dupa primele 3 ore. se pot folosi dispozitive de agatat.alimentarea: daca mana este slabita.antiagregantele plachetare. Aceste medicamente sunt de obicei administrate dupa tratamentul initial. sunt sfatuite uneori sa ia alte medicamente antiagregante plachetare. Aspirina este cel mai frecvent folosit antiagregant plachetar care este folosit pentru prevenirea accidentului vascular cerebral. Cea mai mare parte din recuperare are loc in primele 3 luni . si care previne aparitia unui AVC ischemic. medicamentele care impiedica formarea de cheaguri sunt folosite pentru prevenirea AVC-urilor ischemice ulterioare. echilibrul si abilitatile necesare pentru activitatea de zi cu zi se recastiga mai lent si pot continua sa se imbunatateasca in primul an .anticoagulantele. de comunicare. cum ar fi clopidogrel sau ticlopidina. Persoanele care nu pot lua aspirina sau cele care au accidente ischemice tranzitorii (AIT) sau un accident vascular cerebral fiind sub tratament cu aspirina. plimbarea: pot fi folosite carje pentru a se preveni caderile. Aspirina nu se recomanda in primele 24 ore de la administrarea de t-PA . Daca este vorba de un AVC ischemic. care previn producerea de proteine necesare pentru formarea normala a cheagurilor sanguine. se poate administra un activator tisular de plasminogen (t-PA).imbracarea: dispozitive denumite "reachers" pot ajuta la punerea sosetelor sau a ciorapilor daca mana sau bratul este slabit . Aggrenox reduce riscul unui AVC la fel de eficient ca si aspirina si semnificativ mai mult decat clopidogrelul. tratamentul la domiciliu este o parte importanta a procesului de reabilitare.

valve cardiace anormale sau artificiale. Aceste medicamente nu se vor administra decat dupa cel putin 24 de ore dupa tratamentul cu t-PA.aspirina este un antiagregant utilizat adesea in cazul primului AIT sau AVC ischemic sau in cazul existentei aterosclerozei.blocanti ai canalelor de calciu.inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IEC) .insuficienta cardiaca . Alegerea medicatiei Medicamentele care se folosesc in tratamentul de urgenta in accidentul vascular cerebral cauzat de un cheag sanguin includ un activator tisular de plasminogen. Dupa tratamentul de urgenta.beta-blocanti . de asemenea. tratamentul cu medicamente care scad colesterolul. Colegiul American al Medicilor recomanda: . prin prevenirea aglutinarii celor mai mici celule din sange (trombocitele) si astfel a formarii de cheaguri de sange. Antiagregantele plachetare sunt: .de urgenta in accidentul vascular cerebral. Studii recente arata ca acest medicament alcatuit din combinarea celor doua este o alternativa sigura si mai eficienta decat aspirina singura . La persoanele cu boala arterelor coronare. cum ar fi aspirina sau clopidogrelul. adica aritmie cardiaca (ex. fibrilatie atriala) . Studiile arata o reducere de 20 pana la 31% a riscului de AVC la persoanele care iau statine. Anticoagulatele se recomanda la persoanele care au riscul de a face un accident vascular cerebral deoarece au avut sau au: .blocanti ai receptorilor angiotensinei II . Medicul va decide ce medicamente va recomanda in functie de riscurile si posibilele efecte adverse ale medicamentelor. Dupa un accident vascular cerebral se pot prescrie medicamente pentru depresie si pentru durere. in cazul in care in inima este un cheag sanguin .ritm cardiac anormal. De retinut! Alegerea medicamentelor care sa fie folosite pentru prevenirea accidentului vascular cerebral se face in functie de riscurile si beneficiile administrarii acestora pentru fiecare pacient in parte. Antiagregante plachetare Antiagregantele plachetare diminua coagularea. scadea riscul aparitiei unui AIT sau AVC. Se recomanda consultarea doctorului inainte de inceperea administrarii de aspirina .ticlopidina sau clopidogrel pot fi utilizate daca a existat un AIT sau un AVC ischemic si pacientul nu poate lua aspirina. Anticoagulante Anticoagulantele (warfarina si heparina) sunt utilizate adesea in locul sau in asociere cu antiagregante plachetare.diuretice . numite statine. Acestea sunt: . medicament care distruge cheagurile. in centrul preocuparii va fi prevenirea viitoarelor accidente ischemice tranzitorii (AIT) sau a unui alt accident vascular cerebral. In caz de tensiune arteriala crescuta se pot recomanda medicamente pentru scaderea ei.warfarina la persoanele cu risc de AVC din cauza aritmiilor cardiace (fibrilatie atriala) sau a 11 . poate incetini dezvoltarea aterosclerozei in arterele carotide si poate.aspirina in asociere cu dipiridamolul cu eliberare prelungita (Aggrenox) se foloseste pentru prevenirea accidentului vascular cerebral ischemic.infarct miocardic.

Peretii vasculari ai unei malformatii arteriovenoase pot deveni mai subtiri si se pot fisura sau rupe.la persoanele la care este improbabila supravietuirea dupa accidentul vascular cerebral . starea de sanatate generala de dinainte de eveniment si starea de sanatate actuala. Persoana respectiva poate avea anumite afectiuni medicale care fac ca operatia sa fie prea riscanta sau nu este nici un doctor specializat in aceasta procedura 12 . de marimea lui si de starea de sanatate a pacientului (daca poate suporta aceasta procedura terapeutica) .ca tratament de urgenta pentru persoanele care au avut un AVC provocat de un cheag sanguin (AVC ischemic) . Chirurgia nu este recomandata ca parte a tratamentului initial sau a celui de urgenta a unui AVC. sangerare cauzata de ruperea unui vas sanguin (AVC hemoragic) . O malformatie arteriovenoasa este o afectiune congenitala care formeaza o retea anormala a vaselor sanguine din creier sau din maduva spinarii. Colegiul American de Cardiologie si Asociatia Americana de Cardiologie recomanda ca numai dipiridamolul cu actiune de scurta durata sa nu fie folosit de persoanele care au angina pectorala stabila cronica (un indicator al bolii arteriale coronariene) deoarece dipiridamolul poate reduce fluxul sanguin in anumite portiuni ale inimii (cauzand ischemie) in timpul activitatilor fizice. Este necesara consultarea doctorului inainte de a lua un medicament care contine dipiridamol. Aceasta interventie poate ajuta la prevenirea altor accidente vasculare cerebrale . precum aspirina asociata cu dipiridamol cu eliberare prelungita (Aggrenox). precum Aggrenox. factorii majori de decizie sunt varsta. sau ticlopidina. Daca aceasta interventie chirurgicala se poate face sau nu depinde de localizarea anevrismului. Este bine ca persoana interesata sa intrebe despre rata de aparitie a complicatiilor la acel doctor si in acel spital in care va dori sa faca aceasta operatie Endarterectomia carotidiana nu se recomanda urmatoarele situatii: . clopidogrel.endarterectomie carotidiana. astfel incat sa poata fi tratata orice complicatie care ar putea aparea in timpul sau dupa aceasta interventie chirurgicala. Medicul chirurgul poate efectua: .interventie chirurgicala pentru drenarea sau indepartarea sangelui din interiorul sau din jurul creierului.aspirina la persoanele care au avut un accident ischemic tranzitor (AIT) .cand riscurile interventiei chirurgicale depasesc beneficiile ei. Totusi. nu par sa aiba acest risc si se pot administra in siguranta la persoanele cu angina pectorala. Se introduce un mic carlig in interiorul anevrismului ca sa il blocheze. Formele cu eliberare prelungita.interventie chirurgicala pentru repararea vaselor sanguine anormal formate (adica malformatiile arteriovenoase) care au cauzat sangerarea in creier.interventie chirurgicala (embolizare endovasculara) pentru repararea unui anevrism cerebral care a cauzat accidentul vascular cerebral hemoragic. Endarterectomia carotidiana Endarterectomia carotidiana are sansele cele mai mari de reusita daca este efectuata de un chirurg specializat in aceasta procedura si intr-un spital care este bine echipat.formarii de cheaguri sanguine in inima sau in alta parte a corpului .alte antiagregante plachetare. Tratament chirurgical In cazul in care se ia in considerare o interventie chirurgicala dupa un accident vascular cerebral. Aceasta este o interventie chirurgicala care consta in indepartarea placii de aterom formata pe peretii arterelor carotide la persoanele care au ingustare moderata sau severa a arterelor carotide.

de comportament si a procesului de gandire. de vorbire. Studiile arata ca montarea de stenturi pe artera carotida este la fel de eficienta ca si endarterectomia carotidiana in prevenirea accidentului vascular cerebral.la persoanele care au un accident ischemic tranzitor (AIT) sau un accident vascular cerebral in arterele din partea posterioara a creierului (arterele vertebrobazilare) . poate fi nevoie sa ia o aspirina pe zi si/sau medicamente care sa scada colesterolul. ajuta la diminuarea dependentei de ceilalti. Recuperarea pierderii functiilor are loc cel mai rapid in primele 3 luni de dupa un AVC. Consultarea cu promptitudine a unui doctor ar putea ajuta la prevenirea unui accident vascular cerebral. se face o craniotomie cu punerea de clipuri la nivelul anevrismului. un chirurg de chirurgie vasculara insera un tub de metal numit stent in interiorul arterei carotide cu scopul cresterii fluxului sanguin in zonele blocate de placa de aterom. Profilaxie Pentru unele persoane. prevenirea accidentului vascular cerebral poate incepe dupa ce au avut un accident ischemic tranzitor (AIT) . beneficiul interventiei chirurgicale este inca investigat.. sunt temporare si de obicei dispar dupa 10 pana la 20 de minute. In cazurile la care embolizarea endovasculara nu este posibila. . La aceste persoane. inceputa cat mai curand posibil dupa un accident vascular cerebral. iar 20 de procente devin complet dependenti de altii care sa-i ingrijeasca. La aceste persoane. a infarctului miocardic si a altor complicatii la persoanele cu risc crescut de AVC. convulsii. Se fac de asemenea alte studii referitoare la noi metode de tratament pentru accidentul vascular cerebral. chiar daca ei au avut un accident ischemic tranzitor (AIT).care este un semnal de alarma ca un AVC ar putea sa apara in curand. Denumita si angioplastia percutanata transluminala cerebrala. mai este recomandat la cei care au un risc crescut de a face complicatii dupa o operatie de reparare a anevrismului cerebral. Jumatate din persoanele care au avut un AVC pierd o parte din independenta lor. Este imperios necesara solicitarea unui ajutor medical de urgenta in cazul in care apar simptome de AIT. Simptomele unui AIT. Embolizarea endovasculara este tratamentul preferat la acesti pacienti.la persoanele care au o rigidizare si o ingustare minima a arterelor carotide (o ingustare mai mica de 50 de procente din sectiunea vasului). riscurile chirurgicale depasesc beneficiile. De asemenea. Administrarea unei 13 . Multe AVC-uri pot fi prevenite prin controlul factorilor de risc si prin tratarea altor conditii medicale care pot duce la aparitia unui accident vascular cerebral. In prezent se fac studii pentru a se clarifica in ce situatii se indica montarea de stenturi in artera carotida. desi uneori ele pot persista pana la 24 ore.la persoanele care au o rigidizare si o ingustare moderata a arterelor carotide (ingustare de 50% pana la 69%). Persoanele cu anevrism cerebral au nevoie de o evaluare completa a tuturor simptomelor lor pentru a se determina daca este indicata o operatie. care sunt asemanatoare celor ale unui accident vascular cerebral si care cuprind probleme de vedere. o slabiciune sau amorteala intr-o parte a corpului. Tratamente noi Montarea de stenturi in artera carotida poate fi utilizata uneori pentru a se deschide arterele ingustate in incercarea de a preveni un accident vascular cerebral. Alte tratamente Reabilitarea dupa un accident vascular cerebral este o parte de importanta critica pentru o vindecare reusita. ameteala (vertij). In timpul acestei proceduri. Un AIT poate provoca o pierdere de cunostinta. Daca la pacientul respectiv s-a spus ca are o rigidizare/ingrosare a arterelor (ateroscleroza). Reabilitarea precoce. totusi. aceasta procedura este asemanatoare cu cea folosita pentru deschiderea arterelor ingustate care furnizeaza sange inimii (angioplastia cardiaca).

E si riboflavina. Poate fi folositoare administrarea de aspirina sau o interventie chirurgicala pentru redeschiderea arterei carotide blocate. Cocaina poate creste tensiunea arteriala si poate creste ritmul batailor inimii si astfel creste riscul de accident vascular cerebral . cu atat se reduce mai mult riscul de AVC. Daca se aude un sunet ca un fosnet la auscultarea fluxului sanguin din vasele sanguine mari de la nivelul gatului (arterele carotide). Consumul de alcool scazut pana la moderat (la un pahar pe sapatamana) poate scadea riscul de AVC ischemic. Daca persoana respectiva fumeaza sau are un nivel crescut de colesterol sau a avut in trecut episoade de formare 14 .limitarea consumului de alcool.mentinerea unei greutati optime. Alte modalitati de reducere a riscului de AVC includ: . Persoanele cu activitate moderata au un risc cu 20 de procente mai mic decat cele inactive. Consumul excesiv (mai mult de 2 pahare pe zi) creste acest risc. Tinerea sub control a tensiunii arteriale crescute. de obicei cu efectuarea unei ecografii carotidiene. ample.fara fumat/renuntarea la fumat.administrarea de anticoagulante la indicatia doctorului. Consumul zilnic de tigari creste riscul de AVC de doua ori si jumatate . Consumul de peste cel putin o data pe luna de asemenea reduce riscul de AVC . Cu cat o persoana e mai activa din punct de vedere fizic. a afectiunilor cardiace (in special fibrilatia atriala). Alimentele bogate in grasimi saturate si in colesterol pot inrautati ingrosarea si rigidizarea arterelor. cum ar fi boala arterelor coronare . . Persoanele cu activitate crescuta au un risc cu 34 de procente mai mic.tablete de aspirina zilnic poate reduce riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral la o persoana care a mai avut deja un AVC ischemic.controlul nivelului crescut de colesterol.controale medicale regulate. se recomanda continuarea examinarii. un AIT sau un accident vascular cerebral. in parte datorita reducerii a doi dintre cei mai mari factori de risc pentru AVC: tensiunea arteriala crescuta si afectiunile cardiace. care duce si ea la randul ei la scaderea riscului de AVC. numite statine. Cresterea consumului de fructe si de vegetale duce la marirea aportului de potasiu si de vitamine din grupul B. . la persoanele cu niveluri mari de colesterol sau la cele care au avut un infarct miocardic. C. Alte metode de control a factorilor de risc includ: . Supraponderalii au un risc mare de dezvoltare a tensiunii arteriale crescute.consumarea unei diete sanatoase. a diabetului si a afectiunilor care afecteaza vasele de sange. daca persoana are fibrilatie atriala sau a avut un infarct miocardic cu alte complicatii . a unor probleme cardiace si a diabetului.administrarea de aspirina daca a existat un infarct miocardic .viata mai activa. care are un continut scazut in colesterol. care sunt factori de risc pentru AIT si AVC . arata ca activitatea fizica scade semnificativ riscul de accident vascular cerebral. Acest lucru il face un chirurg de chrurgie vasculara. Acest lucru este important mai ales la persoanele care au diabet zaharat . echilibrate. Adaugarea de cereale cat mai putin prelucrate scade riscul de AVC ischemic. Noile studii.administrarea de medicamente pentru scaderea colesterolului.evitarea consumului de cocaina si de alte droguri ilegale. La unele persoane cu un risc crescut de accident vascular cerebral poate fi necesara inserarea unui stent (un tub de metal) in interiorul arterei carotide cu scopul cresterii fluxului de sange in zonele blocate de placa de aterom. Exercitiile fizice pot ajuta de asemenea la cresterea nivelului de HDL colesterol (colesterolului protector) din organism. in grasimi saturate si sare.evitarea administrarii de pilule anticonceptionale daca exista si alti factori de risc.

Un suport puternic din partea familiei poate ajuta substantial in acest sens. administrarea de pilule anticonceptionale creste riscul de aparitie a unui AVC . anumiti specialisti intr-o varietate de terapii si asistente il pot ajuta sa depaseasca dizabilitatile. Este posibil sa fie necesare alte teste sau o evaluare logopedica. Este recomandat ca el sa ceara ajutor atunci cand trebuie sa faca fata oricarei dizabilitati pe care o are si sa incerce sa-i faca pe ceilalti sa inteleaga care sunt limitele. Trebuie sa recunoasca. cum ar fi spalarea. Totusi. O echipa formata dintr-un doctor. sa invete noi metode pentru a putea duce la indeplinire sarcinile si sa "intareasca" acele parti ale corpului care au fost afectate de accidentul vascular cerebral. imbracarea si alimentarea. Participarea la un program de reabilitare dupa accidentul vascular cerebral . citirea. Acest lucru creste riscul de a se ineca.evitarea terapiei de substitutie hormonala. Sfaturi Sfaturi pentru o recuperare buna Pacientul trebuie sa se implice cat de mult poate in ingrijirea sa.de cheguri de sange. O combinatie de terapie fizica. aceasta problema este de obicei temporara si ea poate avea multiple cauze. cu cat pacientul participa mai mult in procesul de reabilitare cu atat este mai bine. neputintele sale. precum ar fi vorbirea. Este bine ca acestia sa ofere cat de multa sustinere si incurajare se poate. Este posibil ca pacientul sa nu simta gustul mancarii intr-o parte a cavitatii bucale sau in ambele parti. Modalitati de a face fata problemelor intestinale sau ale vezicii urinare. logopedie si terapie ocupationala poate fi utila pentru a-l ajuta pe pacient sa faca fata activitatilor cotidiene de baza. Aproximativ jumatate din persoanele care au avut un AVC sufera de o pierdere a controlului vezicii urinare (incontinenta urinara) in prima saptamana de dupa accidentul vascular cerebral. Dupa un accident vascular cerebral. sa accepte faptul ca are o depresie atunci cand aceasta exista si sa incerce sa gaseasca o rezolvare a ei. Poate fi utila vorbirea lenta si directa. Depresia este frecventa dupa un accident vascular cerebral si poate fi tratata. Asistenta sau fiziokinetoterapeutul pot face recomandari in aceasta privinta. cat mai curand posibil. Modalitati de a face fata problemelor de vedere. Imbracarea poate fi realizata cu mai multa usurinta in cazul in care se folosesc "stocking/sock spreaders": inele sau panglici/sireturi atasate de cheitele de la fermoar si carlige de incheiat nasturi. scrierea si intelegerea cuvintelor vorbite. De exemplu. 15 . s-a demonstrat ca aceasta terapie creste usor riscul de AVC. La femeile care sunt la menopauza. Desi el poate simti nevoia sa il lase pe ingrijitorul sau sa preia conducerea. scazand la 35% la o luna si la 14% la 6 luni. Sfaturi pentru a face fata efectelor unui accident vascular cerebral Modalitati de a se imbraca. persoanele care au paralizie pe partea dreapta pot avea dificultati sa vada cu ochiul drept. inclusiv infectia. constipatia si efectele medicatiei. unele persoane pot avea dificultari cu vederea la un ochi. Aceste probleme pot afecta o parte sau toate aspectele legate de folosirea limbajului. Acordarea de ajutor in legatura cu problemele de limbaj folosind anumite trucuri simple. Suportul pentru reabilitare implica participarea in programul de recuperare a pacientului cat de des pot membrii familiei. Sfaturi pentru membrii familiei si pentru ingrijitori Adaptarea familiei la noua situatie este foarte importanta pentru vindecarea pacientului. Modalitati de a face fata problemelor de alimentare. in putine cuvinte si ascultarea cu atentie.

la examinarile pentru alte boli de care sufera pacientul. In aceste situatii. uneori descrise ca niste bubuituri de traznet. Unii factori care pot inclina balanta spre dezvoltarea unui anevrism cerebral pot fi controlati.sensibilitatea la lumina .lesinul sau pierderea cunostintei . pacientul poate fi supus unor teste precum: . . altii nu. fumatul creste riscul unei rupturi de anevrism. .CTA. Cand un anevrism cerebral se rupe. Diagnostic Deoarece anevrismele cerebrale nerupte in marea majoritate a cazurilor nu prezinta simptome. .cefaleea brusc instalata (dureri de cap bruste.crize epileptice. . Urmatorii factori pot creste riscul dezvoltarii unui anevrism sau al ruperii lui: .anevrismele in antecedentele patologice personale.Pe langa faptul ca este un factor important de risc pentru hipertensiunea arteriala.Anevrismul cerebral Generalitati Anevrismul este o zona dilatata a peretelui arterial.sexul . anevrismul cerebral este asimptomatic si trece neobservat. acesta se rupe si duce la hemoragii cerebrale reprezentand cauza unui accident vascular cerebral. de obicei.Femeile sunt de 2 ori mai predispuse la dezvoltarea unui anevrism cerebral sau o hemoragie subarahnoidiana fata de barbati.Afroamericanii sunt de 2 ori mai predispusi la anevrisme decat caucazienii.antecedentele heredocolaterale (prezenta bolii in antecedentele familiale) Persoanele cu cazuri de anevrism cerebral in familie sunt de 2 ori mai mult supuse riscului de a avea un anevrism fata de cei fara antecedente heredocolaterale. modificari ale limbajului si dureri cervicale depinzand de zonele afectate ale creierului si de severitatea anevrismului. Cauze Predispozitia pentru dezvoltarea unui anevrism poate fi mostenita sau se poate dobandi prin ingrosarea arterelor (ateroscleroza). Daca medicul ridica suspiciunea de anevrism cerebral. un anevrism cerebral nerupt va da simptomatologie prin compresiunea zonelor vecine. tulburari de vedere. dureri foarte diferite de alte dureri de cap obisnuite) . In functie de severitatea hemoragiei cerebrale. se poate instala o afectare permanenta a creierului sau decesul.rasa . Aproximativ 20% din pacientii care au avut un anevrism in antecedente au risc de a dezvolta ulterior altele. Cea mai frecventa localizare a anevrismelor cerebrale este poligonul lui Willis. persoana poate prezenta migrene. cele mai multe se descopera in timpul investigatiilor pentru alte boli. Este o metoda mai exacta de 16 . o data cu inaintarea in varsta. care consta in reteaua de vase de la baza creierului. In cazuri rare. Daca sunt prezente unele din simptomele de mai jos trebuie consultat un medic: .fumatul . In unele cazuri.durerile cervicale (dureri la nivelul cefei) . Simptome Majoritatea anevrismelor cerebrale nu prezinta simptome si se descopera. hemoragia este subarahnoidiana. . In marea majoritate a cazurilor.hipertensiunea arteriala . ca o umflatura pe traiectul unei artere cerebrale care iriga creierul.angiografia cu scanare CT (computer tomografie) .Riscul unei hemoragii cerebrale este mai mare la oamenii care au hipertensiune arteriala.

Aceasta procedura este mai putin invaziva si se considera a fi mai sigura decat clamparea chirurgicala. desi e posibil sa fie mai putin eficienta in prevenirea unei rupturi ulterioare. Astfel de cazuri apar foarte rar. Deoarece riscul ca un anevrism mic (mai mic de 10 mm) sa se rupa este scazut si interventia chirurgicala pe creier este adesea riscanta.clamparea chirurgicala. 17 . Se injecteaza o substanta de contrast in arterele cerebrale. Urmatoarele tipuri de interventie chirurgicala pot trata anevrisme rupte si nerupte: . Bobine mici sunt eliberate in anevrism prin acest tub pentru a scadea presiunea si astfel riscul de ruptura a acestuia. Oricum. . Factorii care vor determina tipul de tratament pe care-l va primi pacientul includ varsta. si pentru administrarea tratamentului profilactic al unor noi episoade de sangerare. Aceasta interventie se face de preferabil in spitale cu experienta in domeniu. Anevrismele sangerande sunt foarte grave si. se introduce un cateter in arterele bratului sau in abdomen. daca anevrismul este mare sau este simptomatic. care avanseaza pana in circulatia cerebrala. daca este asociat cu dureri sau daca pacientul a mai avut anevrisme rupte in antecedente. alti factori de risc aditionali si starea generala de sanatate. tehnici speciale computerizate si injectarea de substanta de contrast care da imaginea vaselor de sange. pentru a mentine functia respiratorie si celelalte functii vitale ca presiunea sanguina. O tomografie computerizata in combinatie cu o punctie lombara poate pune diagnosticul de anevrism vertebral rupt cu hemoragie subarahnoidiana. in multe situatii. marimea anevrismului. Ca in CTA si la angiografia cerebrala. incat trebuie extirpate chirurgical si capetele lor trebuie suturate. Desi aceasta investigatie este mai invaziva si presupune mai multe riscuri decat celelalte.angiografia cerebrala. Unele anevrisme se dilata atat de tare. marimea anevrismului cerebral si de starea de sanatate a pacientului. In timpul acestei investigatii cu raze X. medicul va dori sa adopte o atitudine de expectativa. MRA foloseste un camp magnetic si frecvente radio pentru a reprezenta vasele din organism.angiograma cu rezonanta magnetica nucleara (MRA). medicul poate recomanda interventia chirurgicala. Consta in plasarea unei cleme mici in jurul bazei anevrismului pentru a-l izola de restul circulatiei. Ocazional artera nu este destul de lunga pentru a fi suturata si trebuie adaugat un segment din alta artera. Procedura in astfel de cazuri include internarea in sectia de terapie intensiva pentru a scadea presiunea intracerebrala. Executarea unei astfel de operatii depinde de localizarea. este folosita o substanta de contrast pentru a evidentia mai bine vasele de sange. . duc la deces sau disfunctii cerebrale. Tratament Medicul curant va stabili care sunt riscurile inainte de a lua cea mai buna decizie de tratament. CTA foloseste o combinatie intre tomografia computerizata. . ca si in testele mai sus mentionate. Asemanatoare cu CTA.evaluare a vaselor decat un CT simplu. este cea mai buna metoda de a localiza anevrismele cerebrale mai mici de 5 mm. In aceasta procedura se introduce un tub prin artera cerebrala pana in apropierea anevrismului. Prin acest procedeu se scade presiunea din anevrism si este prevenita ruperea lui.microembolizarea. inclusiv a anevrismelor cerebrale. sa monitorizeze starea pacientului. Substanta de contrast face mai usoara evidentierea oricarei modificari a circulatiei cerebrale.

produse de un asa numit embol.proceduri medicale din sfera ortopedica sau de la nivelul aparatelor genital si urinar. cu caracter tranzitoriu sau permanent. Cauzele emboliei cerebrale Cele mai frecvente cauze ale emboliei cerebrale sunt: . reversibila a circulatiei sangvine la nivel cerebral. . cancerele cu punct de plecare de la nivelul bazinului sau al stomacului. de fiecare data simptomele apar brusc si sunt precedate de o cefalee intensa.Embolia cerebrala Generalitati Embolia cerebrala reprezinta obstructia unei artere cerebrale importante. reluarea circulatiei la acest nivel va determina eliminarea brusca in circulatie a unor mediatori chimici secretati de catre celulele nervoase in perioada de ischemie a acestora. cauza cea mai frecventa a emboliei o reprezinta trombii rupti si migrati in circulatia creierului. In acest fel.bule de aer introduse in mod accidental in circulatia sangvina. Embolul care realizeaza blocarea segmentului arterial poate fi aer.sarcina. de pilda. creierul nu mai primeste sange prin artera respectiva.desprinderea unei placi aterosclerotice de pe peretele unei artere cerebrale si pozitionarea acesteia de-a curmezisul lumenului vascular. Spre deosebire de accidentele vasculare cerebrale. tulburari de memorie. prin anumite manopere medicale invazive – administrarea unor medicamente pe cale intravenoasa sau transfuzia – facute in conditii de tehnica deficitara. simptomele emboliei cerebrale sunt variabile: paralizie. Chiar daca aceasta obstructie este rezolvata. motor sau senzorial. in embolia cerebrala rareori intalnim crize de hipertensiune arteriala premergatoare instalarii bolii. Aceasta forma usoara de suferinta cerebrala se remite intr-un interval de cateva minute pana la cateva ore.diversele tipuri de tumori canceroase: cancerul de san. stiut fiind faptul ca celulele nervoase au nevoie de sange pentru a-si primi necesarul de oxigen si substante nutritive si pentru a-si elimina produsii de catabolism. grasime sau un fragment de tromb aflat in circulatia sangvina. tulburari de vorbire. Debutul emboliei cerebrale este de cele mai multe ori brusc. care reprezinta o intrerupere temporara. durere toracica. Simptomele emboliei cerebrale Chiar daca exista o mare variabilitate a semnelor care apar in embolia cerebrala.utilizarea de medicamente cu continut estrogenic. coma sau chiar moarte. greturi severe 18 . Aria cerebrala afectata depinde de importanta arterei obstruate. O treime din totalitatea emboliilor cerebrale sunt precedate de asa-numitul atac ischemic tranzitoriu. deversare care este extrem de nociva pentru celulele din jur. situatie care duce la un deficit cognitiv. inima fiind sursa cea mai comuna de material embolic. tulburari de vedere. Categoria de persoane cel mai frecvent afectate este reprezentata de femeile tinere. Dincolo de locul obstructiei. Pe departe insa. In functie de regiunea de creier afectata. anumite anticonceptionale orale. iar in cazuri mai grave. . Simptomele cele mai frecvente sunt: cresterea frecventei cardiace. . . . o zona a creierului sufera prin leziunile nervoase care se instaleaza. .interventii chirurgicale facute mai ales pe pancreas sau pe plamani.

insotite sau nu de varsaturi. care necesita suportul functiilor vitale (respiratia. senzatia de furnicaturi sau chiar de pareza sau paralizie. senzatia de frig. dar este chiar periculos prin riscurile de hemoragie pe care le induce. piele palida. Situatia mai fericita este atunci cand boala este prinsa in primele 4-6 ore de la debut si bolnavul are acces la un serviciu medical capabil. riscanta si depinde intr-o mare masura de pozitia trombului – acesta trebuie sa fie abordabil pe cale chirurgicala. iar prognosticul ei este extrem de rezervat. a unei substante de contrast care opacifiaza sistemul vascular pana la nivelul obstructiei cerebrale. Este insa o procedura laborioasa. embolia cerebrala este o boala extrem de grava. alterarea starii de constienta. De cele mai multe ori. Daca acest interval de timp este ratat. prin dotarea si personalul specializat pe care il are. Bolnavii trebuie sa fie internati si tratati in sectii de terapie intensiva. un asemenea tratament nu doar ca devine inutil. care poate merge pana la coma. Modalitati de tratament in embolia cerebrala Tratamentul specific al unei embolii cerebrale constituite in urma unui cheag de sange migrat in circulatie este asa-numita embolectomie. sa realizeze in timp util o „dizolvare” prin metode medicamentoase a acelui tromb care inca nu s-a structurat definitiv. precum si prin injectarea in sistemul vascular cerebral. 19 . adica indepartarea pe cale chirurgicala a trombului respectiv. prin metode angiografice. afectarea vederii in mod specific la un singur ochi. circulatia). Diagnosticul de certitudine este dificil si se pune prin examinari imagistice ale creierului (examen CT sau RMN). convulsii.

dureri de cap ce apar brusc. saptamani sau chiar ani. feroce.ochi rosu. .obstructie nazala si rinoree (nas infundat si "curgerea nasului") la nivelul narei ce apartine de hemicraniul afectat. ce apare. . cat si psihic. Este relativ rara.durerea intensa poate dura de la cateva minute pana la maxim 3 ore. oboseala sau anumite medicamente vasodilatatoare (care dilata vasele sanguine). . Pot aparea cicluri de 1 pana la 8 salve de cefalee pe parcursul unei zile. Cauze Cauza aparitiei nevralgiei migrenoase nu este cunoscuta. cu durata cuprinsa intre cateva minute pana la cateva ore. Nevralgia migrenoasa se pare a fi cauzata de o disfunctie la nivelul hipotalamusului (zona de la nivelul creierului) desi nu a fost identificata clar o problema specifica sau o anomalie la acest nivel. stresul.afecteaza numai o parte a fetei. ea nu produce leziuni permanente. perioada de remisie pana la aparitia urmatorului. care sa reactioneze la anumiti factori declansatori.aparitia transpiratiei la nivelul fruntii. deoarece copii parintilor care sufera de aceasta afectiune au sanse mai mari de a o dezvolta. atingand un varf de intensitate la 5 pana la 10 minute de la debut. orjelet (afectiune a pleoapei. localizata unilateral. Consumul de bauturi alcoolice. In general. precum hipertensiunea arteriala. acest tip de cefalee este debilitanta. debutul unei noi salve apare la un interval liber dupa primul episod.durerea se intensifica rapid. . precum Nitroglicerina. pot fi considerate factori declansatori ai acestei afectiuni sau pot inrautati evolutia ciclului odata inceput.Cefaleea repetitiva (nevralgia migrenoasa) Generalitati Nevralgia migrenoasa reprezinta o cefalee (durere de cap) severa. . . apneea de somn (oprirea respiratiei in timpul somnului).aparitia senzatiei de caldura si a rash-ului (inrosirea) la nivelul fetei sau a fruntii de partea afectata. existenta acestor episoade dese de cefalee severa nu este corelata cu o problema serioasa de sanatate. sfredelitoare. de obicei. fara avertizare (fara asa numitul prodrom. denumita comun 20 . ca o arsura. . in salve pe o perioada de cateva saptamani pana la cateva luni. poate fi de zile. durerile de cap sunt cauzate de probleme obisnuite. In momentul in care ciclul s-a oprit. Insa. . De obicei. pacientul se prezinta extenuat atat fizic. Desi durerea poate fi invalidanta temporar.durerea este severa. inlacrimat cu pupila contractata pe partea afectata. A mai fost denumita si "cefalee suicidara" tocmai datorita durerii insuportabile. complex de senzatii care avertizeaza inceputul crizei).ptoza pleoapei . . In intervalul liber dintre episoade. S-ar parea ca are o componenta genetica.durerea apare de obicei. mai frecventa la barbati decat la femei. In timp ce cefaleea obisnuita poate crea un anumit disconfort. Majoritatea persoanelor considera ca aparitia unei dureri de cap severe este legata de existenta unei tumori cerebrale sau a altei afectiuni grave. . la 2 sau 3 ore dupa adormire. Simptome Simptomele nevralgiei migrenoase sunt: . gatului sau a capului.

iar perioada de remisie mai scurta.administrarea unor medicamente ce contin Nitroglicerina sau Histamina in timpul ciclului . ochi inlacrimat si ptoza pleoapei unilateral. se asociaza cu obstructie nazala.sexul masculin. nevralgia migrenoasa poate sa evolueze spre agravare. Alte afectiuni (precum migrena sau nevralgia de trigemen) pot da simptome similare cu cefalea repetitiva. Unii pacienti isi amelioreaza durerea prin diverse metode. La sfarsitul episodului dureros."ulcior"). Poate apare atat in timp ce individul viseaza. Mecanism fiziopatogenetic Majoritatea indivizilor cu nevralgie migrenoasa au cate 1 sau 2 cicluri dureroase pe an. desi pot apare la orice alta varsta. saptamani si chiar luni pana cand simptomele se remit complet. episoadele dureroase devenind mai lungi. De obicei. fiind urmate de un interval liber ce poate dura saptamani. asezarea in pozitie culcata produce cresterea intensitatii durerii. Uneori. Alcoolul este un factor declansator pentru durerile de cap. frunte. in special in timpul unui ciclu . Factorii declansatori ai cefaleei in salve sunt: . In mod exceptional. Majoritatea indivizilor cu cefalee in salve au fost sau sunt fumatori . Sunt persoane care pot prezenta un singur episod de cefalee. Durerea este penetranta. precum branza sau carnea procesata (hot dog).fumatul. uneori pana la un maxim de 3 ore. Foarte putine dintre durerile de cap sunt cauzate de catre afectiuni medicale serioase. 21 . O alta salva poate sa apara in scurt timp. ca o lovitura de cutit.consumul de bauturi alcoolice. maxilar superior sau chiar la nivelul mandibulei pe partea afectata. Incidenta crescuta la barbati comparativ cu femeile. durerea poate deveni cronica. fiecare dintre acestea cu o durata de 1 pana la 3 luni. Durerea se intensifica rapid – de obicei in 5 pana la 10 minute de la debut – si ramane constanta pe o perioada de 30 pana la 45 minute. Factorii de risc pentru nevralgia migrenoasa sunt: . . Posibilitatea aparitiei acestui tip de cefalee creste la cei care au avut parinti sau rude cu aceasta afectiune. sezand. Poate debuta in somn. diagnosticul diferential se face de catre medicul curant dupa o anamneza si un examen clinic riguros. cat si pe parcursul zilei. Se poate extinde pana la tampla. in si imprejurul ochiului de partea afectata. In timp. Este insa extrem de rara la copii sub 10 ani. urmeaza o perioada de remisie de la 6 luni pana la 2 ani.istoric familial. In timpul unui astfel de ciclu. Un ciclu are in medie. Din contra. la 2 -3 ore de la adormire. probleme ale danturii sau sinuzite. Dupa ce s-a incheiat ciclul.consumul anumitor alimente. Aplicarea unei presiuni constante la nivelul hemicraniului dureros produce o oarecare ameliorare. individul este epuizat fizic si psihic. Un alt ciclu apare dupa un interval liber de cateva luni pana la cativa ani. pana la 8 salve dureroase pe zi pe perioada de 6 pana la 12 saptamani. Cefaleea este localizata unilateral la nivelul capului. individul poate fi nelinistit. agitat si incapabil sa stea intr-un singur loc. manifestandu-se in salve de 1 pana la 8 episoade pe zi. rinoree. luni sau chiar ani. precum statul in genunchi.varsta cuprinsa intre 30 si 40 ani. . de obicei. in picioare sau alergand. de obicei. Poate continua zile. pomete.

modificarea tiparului durerilor de cap .apare slabiciune musculara. febra. Investigatii Medicul curant poate diagnostica. astfel incat expectativa vigilenta nu este necesara in acest caz. cu aparitie in special in cursul noptii sau dimineata devreme . diagnosticul pozitiv este pus in marea majoritate a cazurilor pe baza descrierii crizelor de cefalee. letargie. letargie.apare dupa un traumatism recent la nivelul capului. Daca episoadele dureroase nu sunt ameliorate de tratament. severa. amorteala.este insotita de intepenirea gatului.pacientul este trezit din somn in mod repetat de dureri severe de cap.cefaleea apare dupa efort fizic. Investigatiile imagistice mai pot fi recomandate in cazul in care apar modificari in simptomatologie sau in tiparul durerii. Se recomanda un consult medical imediat daca: . de obicei. Se recomanda consultarea medicului de familie daca: . toropeala si confuzie. greata. cefaleea repetitiva pe baza unei anamneze (istoric medical) si a unui examen clinic minutios.cefalee severa cu debut brusc in absenta antecedentelor. apar afectiuni medicale serioase. . medicul curant poate recomanda o serie de investigatii imagistice pentru a elimina si alte cauze posibile ale cefaleei. dificultati de vorbire. act sexual.apare o cefalee brusca. Nu toate durerile de cap cu aparitie frecventa sunt incadrate in afectiunea denumita nevralgia migrenoasa. Expectativa vigilenta Nevralgia migrenoasa trebuie tratata cu medicatie prescrisa de catre un medic. Daca pacientul prezinta simptomele tipice acestei afectiuni.la copii. . tuse sau stranut. act sexual. varsaturi.primul episod de cefalee severa in jurul varstei de 50 ani . precum cancerul sau diabetul zaharat sau daca cefaleea este declansata de efortul fizic. confuzie sau modificari comportamentale. tulburari de vedere.durerea intensa cauzata de aceasta afectiune poate duce la ganduri suicidare.este insotita de depresie sau anxietate . .apar salve zilnice de cefalee ce nu se remit dupa administrarea de antialgice uzuale . devenind cronice sau debutul are loc dupa varsta de 50 de ani.cefaleea se instaleaza treptat si este insotita de confuzie.durerile de cap interfera cu activitatile zilnice obisnuite . diferita de alte tipuri de durere din antecedente. . ar trebui sa consulte un medic. . dureri de cap cu aparitie zilnica si care se agraveaza de-a lungul timpului. De vreme ce aceasta afectiune prezinta un set clasic de simptome. paralizie.medicatia nu diminueaza durerea .Consultul medical de specialitate Se va apela imediat serviciul de urgenta daca: . afectarea mersului sau pierderea controlului sfincterelor (pierderi involuntare de urina sau fecale). Cele mai folosite investigatii imagistice pentru evaluarea cefaleei sunt: 22 . tuse sau stranut .

Oxigenoterapia . Medicatia curativa este cea mai folosita si include: . pentru a exclude alte probleme. Identificarea si evitarea factorilor declansatori ai durerilor de cap ajuta la prevenirea si reducerea numarului de salve din cadrul unui ciclu. Evitarea bauturilor alcoolice. Tratamentul trebuie repetat la fiecare salva de cefalee din cadrul unui ciclu. ameliorand astfel durerea. relaxeaza si dilata vasele de sange ingustate.preparate de Ergotamina.Litiul . Metisergidul (derivat de ergotamina) a fost prescris o perioada pentru tratamentul salvelor de cefalee. . majoritatea durerilor de cap nu sunt determinate de afectiuni severe. dar cu o eficienta mai scazuta decat in administrarea injectabila . Medicatia profilactica cea mai folosita include: . Acest medicament poate fi administrat si sub forma de sprayuri nazale. de obicei. Aceasta produce o imagine detaliata a structurilor din interiorul corpului. Valproatul de sodiu sau Topiramatul pot fi folosite in cazul in care alte tipuri de medicamente nu au dat rezultatul scontat. precum tumorile cerebrale. considerat de unii specialisti ca fiind raspunzator de aparitia cefaleei tip cluster.precum Verapamilul. sub forma de picaturi .Corticosteroizii . reducand astfel presiunea si durerea. precum analize sangvine sau examene de urina.Computer tomografia (CT).precum Divalproex sodium. ce reduc severitatea crizelor dureroase si a simptomelor de insotire din cadrul unui ciclu. Litiul este folosit. desi mecanismul de actiune al acestui medicament nu este pe deplin inteles. tromboze (cheaguri de sange la nivelul vaselor) sau anevrisme (bombarea unui portiuni de la nivelul unui vas de sange). . .Lidocaina administrata intranazal.Blocantii canalelor de calciu . Verapamilul este prima optiune medicamentoasa si este folosit pentru prevenirea salvelor de cefalee ocazionale sau cronice. atunci cand exista dubii asupra diagnosticului. precum tumori cerebrale. Aceasta poate detecta modificarile anormale ale substantei cerebrale. poate intrerupe evolutia unui ciclu. tutunului si a anumitor alimente (branza sau carnea procesata) reduce numarul de episoade de cefalee pe un ciclu. pentru prevenirea aparitiei cefaleei in salve cronice. cu efect vasoconstrictor si de reducere a presiunii si durerii de cap . administrat injectabil . Poate detecta afectiuni medicale severe si neobisnuite.Carbonatul de litiu este un medicament ce actioneaza asupra hipotalamusului (ceasul biologic al creierului). Tratament initial Cel mai eficient tratament al cefaleei in salve este cel medicamentos. desi nu au fost identificate anomalii specifice la acest nivel caracteristice afectiunii in cauza. Alt tratament care stopeaza durerea in aproximativ 10 pana la 20 de minute de la debut este: . . Exista doua clase de medicamente folosite in tratarea acestei afectiuni si anume: cele profilactice.precum Prednisonul. Aceste investigatii sunt efectuate la recomandarea medicului. Este folosita. care poate indica si alte teste suplimentare. dar nu mai este disponibil in farmacii in unele tari. reducand astfel durerea. precum ergotamina tratata cu cafeina. 23 .Reduce sau stopeaza durerile de cap severe..Rezonanta magnetica nucleara (RMN).Sumatriptan.Medicamentele anticonvulsivante . Insa. de obicei. folosite pentru prevenirea sau reducerea numarului de cicluri dureroase si cele curative.Produce ingustarea vaselor de sange (vasoconstrictie).Oxigenul este administrat pe masca si este responsabil de scaderea fluxului sanguin catre creier.

decat cea curativa ce stopeaza durerile de cap pe masura ce ele apar. se poate apela la desensibilizare cu histamina administrata intravenos. Tratamentul chirurgical prin care se sectioneza nervul trigemen (nervul ce controleaza sensibilitatea la nivelul fetei) este folosit numai la indivizii ce prezinta salvele de cefalee intotdeauna pe aceeasi parte a capului. previn aparitia durerilor de cap. unii indivizi acuza aparitia salvelor de cefalee dupa un eveniment stresant. de exemplu. . modul ei de actiune nu este clar. Daca cefaleea se agraveaza. este importanta identificarea si evitarea factorilor declansatori.bauturile alcoolice. este mai necesara medicatia profilactica pentru prevenirea aparitiei cefaleei.stresul. Acest tratament este eficient la majoritatea pacientilor. prin care se focalizeaza un fascicul de radiatie pe nervul trigemen. . salvele de cefalee apar frecvent si regulat va fi necesara administrarea unei medicatii care sa previna si sa reduca numarul de cicluri dureroase. Daca durerea devine severa si frecventa se poate apela. Reducerea stresului prin activitati. la recomandarea medicului. Daca tiparul durerilor de cap se modifica. Radioterapia. Pentru gasirea tratamentului optim se tatoneaza mai multe combinatii medicamentoase.fumatul. pentru a reduce severitatea si durata durerilor de cap. din contra. intr-un interval de 10 pana la 20 de minute. Profilaxie Actualmente nu exista o metoda prin care sa se previna aparitia cefaleei in salve.schimbari in tiparul orelor de somn. Uneori. dormitul dupa amiaza. Eficacitatea acestora este inca in studiu. 24 . atunci cand cefaleea nu raspunde la tratamentele obisnuite. deoarece cauza acesteia nu este cunoscuta inca. la oxigenoterapie. Tehnica consta in administrarea intravenoasa a unei cantitati crescute de histamina. atunci medicatia va fi administrata numai in perioada in care acestea apar. Totusi. medicul curant poate recomanda o serie de investigatii imagistice pentru a elimina alte cauze posibile. Deoarece ambele pot produce modificari distructive si permanente la nivelul creierului sunt rar folosite. . Daca salvele de cefalee sunt inconstante. Pe parcursul acestui tratament este necesara spitalizarea. acestea devenind mai severe sau nu mai sunt ameliorate de medicatie. isi schimba tiparul sau devine cronica este necesar consultul de specialitate. Tratamentul chirurgical si radioterapia pot fi considerate tratamente de rezerva ale cefaleei in salve. precum exercitiile fizice regulate. Cei mai frecventi factori declansatori implicati sunt: . Pacientul poate ajuta medicul sa identifice tiparul aparitiei cefaleei prin scrierea unui jurnal. schimbarea medicatiei duce la ameliorarea simptomelor.Tratament in cazul agravarii bolii De obicei. poate scade sensibilitatea faciala si reduce durerea din salvele de cefalee. dar sunt si indivizi ce nu raspund la el. se pare ca declanseza salvele de cefalee. Desi histamina reduce frecventa si severitatea salvelor de cefalee. Alte tratamente In cazuri rare. odata diagnosticata. Daca. Administrarea oxigenului 100% pe masca imediat dupa debutul salvei de cefalee reduce sau chiar stopeaza durerea.

reducand astfel presiunea si durerea. trebuie anuntat medicul. . precum Divalproex sodium. considerat de unii specialisti ca fiind raspunzator de aparitia cefaleei 25 . Verapamilul este prima optiune medicamentoasa si este folosit pentru prevenirea salvelor de cefalee ocazionale sau cronice .elaborarea unui jurnal in care se vor nota detaliile aparitiei salvelor de cefalee. frecventa. Identificarea si evitarea factorilor declansatori (precum alcoolul si tutunul) poate reduce severitatea si durata ciclurilor. Pentru un tratament eficient pot fi recomandate si combinatii medicamentoase.oxigen in administare pe masca duce la reducerea rapida a durerii . deoarece poate furniza informatii utile pentru stabilirea unui tratament eficient.administrarea dozei adecvate de medicament imediat dupa debutul salvei de cefalee. . Acest medicament poate fi administrat si sub forma de sprayuri nazale. iar medicatia devine ineficienta.Litiul. Cefaleea in salve cronica duce la stres si depresie.Tratament la domiciliu Durerea din cefaleea in salve poate fi debilitanta. Carbonatul de litiu este un medicament ce actioneaza asupra hipotalamusului (ceasul biologic al creierului). Valproatul de sodiu sau Topiramatul. desi mecanismul de actiune al acestui medicament nu este pe deplin inteles . care produce ingustarea vaselor de sange (vasoconstrictie). ce pot fi folosite in cazul in care alte medicamente nu au dat rezultatul scontat . precum Prednisonul.blocantii canalelor de calciu.medicamente anticonvulsivante. severitatea simptomelor si triggerii suspicionati de declansarea lor. reduce sau stopeaza durerile de cap severe.preparate de Ergotamina. Gasirea unui tratament eficient individualizat necesita timp. Daca durerile de cap devin mai severe. Tratament medicamentos Medicamentele pot stopa acest gen de cefalee si pot preveni aparitia durerilor de cap aditionale. sub forma de picaturi. Gasirea unor modalitati de reducere a stresului (cum ar fi exercitiile fizice regulate) poate reduce depresia. precum Verapamilul.corticosteroizii.folosirea oxigenoterapiei in administrare pe masca poate reduce durerea intr-un interval de 10 pana la 20 de minute. Optiuni medicamentoase Medicamentele folosite pentru tratarea cefaleei in salve sunt denumite curative si includ: . dar cu o eficienta mai mica decat in administrarea injectabila . precum ergotamina tratata cu cafeina. Medicamentele folosite pentru prevenirea salvelor de cefalee sunt denumite profilactice si includ: . ambele determinand agravarea ciclurilor dureroase. cu efect vasoconstrictor si de reducere a presiunii si a durerii de cap . Un management eficient la domiciliu duce la scaderea severitatii si duratei ciclurilor de cefalee. Acest jurnal trebuie luat la fiecare vizita la medicul curant. Schimbarea medicatiei sau a combinatiei medicamentoase poate fi necesara in acest caz. severitatea si frecventa aparitiei cefaleei in salve. Managementul cefaleei la domiciliu cuprinde: .Lidocaina administrata intranazal.Sumatriptan. poate intrerupe evolutia unui ciclu. administrat injectabil. reducand astfel durerea. relaxeaza si dilata vasele de sange ingustate.

repetitive. imediat dupa debutul crizei si duce. Unii indivizi necesita o combinatie de 2 pana la 3 medicamente. la disparitia durerii intr-un interval de timp de 10 pana la 20 minute. in mod obisnuit. folosindu-se un fascicul de intensitate crescuta focalizat pe nervul trigemen. in cele mai multe din cazuri. Litiul este folosit de obicei pentru prevenirea aparitiei cefaleei tip cluster cronice. daca acestea reapar. Elaborarea unui jurnal al crizelor poate ajuta medicul curant sa determine mai rapid combinatia medicamentoasa necesara. exista si alte forme de tratament. Alte forme de tratament Desi medicatia poate controla eficient salvele de cefalee si poate reduce numarul de cicluri. intrerupand astfel transmiterea semnalelor dureroase de catre nerv la nivelul fetei. Acest tip de tratament este mai eficient la persoanele sub 50 de ani la care cefaleea in salve apare ocazional. Nu exista prea multe date din cercetari asupra eficientei acestor proceduri. se poate apela la chirurgie. Oxigenoterapia consta in administrarea pe masca a oxigenului 100%. Acetaminofenul (Paracetamol) sau Ibuprofenul) nu duc. precum oxigenoterapia. la reducerea durerii in cefaleea repetitiva. Pentru acest tip de tratament pacientul necesita un tub de oxigen aflat in permanenta in apropierea sa. Tratament chirurgical Tratamentul chirurgical este rar folosit in acest tip de cefalee. astfel incat se apeleaza destul de rar la ele. acest lucru poate fi considerat de unii un inconvenient. Oxigenoterapia nu previne cefaleea in salve. pentru aceasta fiind necesare medicamente specifice. Totusi. in cazul in care pacientul nu raspunde la nici un alt tratament si crizele apar intotdeauna pe aceeasi parte a capului. desi nu au fost identificate anomalii specifice la acest nivel caracteristice afectiunii in cauza. Procedura consta in sectionarea nervului ce trimite semnalele dureroase la nivelul fetei. tratamentul trebuie repetat imediat dupa debutul salvei. Acest tip de tratament poate preveni aparitia unor dureri de cap aditionale din cadrul unui ciclu. Administrarea cat mai rapida a . Alt tip de tratament este reprezentat de radioterapie. De retinut! Antialgicele uzuale (precum Aspirina. Totusi. ci numai stopeaza temporar durerea. Tratamentul depinde de perioada din zi cand apar durerile. 26 .