You are on page 1of 8

Abuzul de pozi ie dominant

O ntreprindere care de ine o cot important dintr-o anumit pia poate ngr di concuren a pe acea pia . O pozi ie dominant este considerat comportament anticoncuren ial atunci cnd ntreprinderea se folose te de pozi ia sa n mod abuziv pentru a elimina concuren a. Aceste practici abuzive pot consta n special n: y y impunerea unor pre uri nejustificat de mari c tigarea de noi clien i prin practicarea unor pre uri men inute artificial la un nivel sc zut, n dezavantajul firmelor concurente de dimensiuni mai mici mpiedicarea accesului pe pia a firmelor concurente, oblignd consumatorii s cumpere un produs asociat, n mod artificial, cu un alt prods mai popular i mai cerut refuzul de a trata cu anumi i clien i sau practicarea unor reduceri speciale pentru clien ii care au drept furnizor unic sau principal ntreprinderea aflat n pozi ie dominant condi ionarea vnz rii unui anumit produs de vnzarea altuia.

A. Dispozi ia de baz a Tratatului


Articolul 82 din Tratatul CE nu interzice pozi iile dominante ca atare ci doar abuzul de astfel de pozi ii pe o anumit pia cnd acesta poate afecta comer ul ntre statele membre. 1. Conceptul de pozi ie dominant Conceptul a fost definit de Curtea de Justi ie n cauza United Brands (27/76 din februarie 1978): o pozi ie dominant este o pozi ie de putere economic de inut de o ntreprindere care mpiedic men inerea unei concuren e eficiente pe pia a n cauz , oferindu-i posibilitatea de a se comporta ntr-o oarecare m sur independent fa de concuren i, clien i i, n cele din urm , fa de consumatori. Principalul indicator al pozi iei dominante este cota mare de pia ; al i factori includ pozi ia de inferioritate economic a concuren ilor, lipsa concuren ei latente i controlul resurselor i tehnologiei. 2. Pia a n cauz n temeiul tratatului, pozi iile dominante sunt examinate pe ntreaga pia a comunitar sau cel pu in pe o mare parte a acesteia. Propor ia n care pia a va fi luat n considerare depinde de natura produsului, de produsele de substitu ie i de percep iile consumatorilor. 3. Conceptul de abuz Articolul 82 din tratat nu define te conceptul de pozi ie dominant ci propune doar exemple de practic abuziv : impunerea unor pre uri nejustificate sau a altor condi ii inechitabile de tranzac ionare; limitarea produc iei, a distribu iei i a dezvolt rii tehnologice n defavoarea consumatorilor;

aplicarea n raporturile cu partenerii comerciali a unor condi ii inegale la presta ii echivalente; impunerea unor obliga ii suplimentare care nu au leg tur cu obiectul contractului. n hot rrea privind cauza Hoffmann-LaRoche (85/76 din 13 februarie 1979), Curtea a afirmat c abuzul de pozi ie dominant este un concept obiectiv. Acesta reprezenta utilizarea unor metode diferite de cele care condi ioneaz n mod normal concuren a n cazul produselor i serviciilor pe baza tranzac iilor dintre operatorii comerciali, avnd ca rezultat diminuarea concuren ei pe o pia deja afectat de prezen a companiei n cauz . Practicile abuzive pot avea diferite forme. n tratat sunt men ionate doar cele principale, Comisia i Curtea identificnd i altele: discriminarea prin pre uri pe motive geografice; diminuarea practicilor loiale care descurajeaz clien ii s mai apeleze la furnizorii concuren i; fixarea unor pre uri sc zute cu scopul de a elimina un concurent; refuzul nejustificat de a face aprovizion ri; refuzul de a acorda licen e. 4. Efectul asupra comer ului intracomunitar Abuzul de pozi ie dominant afecteaz n mod negativ comer ul ntre statele membre sau ar putea face acest lucru. Aceasta presupune c , n temeiul normelor privind concuren a din Tratatul CE, nu este luat n considerare comportamentul care afecteaz doar pia a na ional .

B. Normele de punere n aplicare


1. Sistemul actual Reforma normelor de punere n aplicare a regulilor privind practicile comune (*3.3.1.) n temeiul Regulamentului (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002, care a nlocuit Regulamentul nr. 17/62 i a intrat n vigoare la 1 mai 2004, se aplic , de asemenea, n cazul abuzului de pozi ie dominant . Reforma vizeaz : aplicarea mai eficient a legisla iei comunitare privind concuren a printrun sistem descentralizat de punere n aplicare att de c tre Comisie, ct i de c tre autorit ile privind concuren a i instan ele statelor membre. Regulamentul a introdus un sistem de derogare juridic , n care acordurile care nu ncalc normele privind concuren a sunt considerate, n mod automat, ca avnd un caracter legal, nlocuind actualul sistem bazat pe principiul prohibi iei. Comisia nu mai elibereaz atestate negative; n acela i timp, regulamentul asigur aplicarea uniform a normelor: prin supunerea la legisla ia comunitar doar a abuzurilor al c ror efect dep e te nivelul na ional; prin men inerea competen elor importante ale Comisiei de luare a deciziilor n supunerea unor cazuri individuale la proceduri privind nc lcarea, ncetarea nc lc rii sau inaplicabilitate i de preluare a unui caz de la autorit ile na ionale; prin extinderea competen elor de investiga ie la fa a locului ale Comisiei; prin asigurarea unei cooper ri permanente ntre autorit ile na ionale i ntre acestea i Comisie.

Investiga iile Comisiei Europene asupra abuzului de pozi ie dominant din domeniul ITC
2913 afisari

Vasile Gabriel 20 Octombrie 2007

tirea de s pt mna trecut cu privire la decizia Tribunalului de Prim Instan (TPI) din cadrul Cur ii de Justi ie a Comunit ilor Europene prin care se confirm amenda de 497 de milioane de euro dat de Comisia European (CE) companiei Microsoft a strnit o mul ime de dezbateri referitoare la efectele acestei decizii asupra ntregii pie e IT. Pu ini tiu ns c exist mai multe cazuri din domeniul IT investigate de Comisia European pentru abuzul pozi iei dominante. Comisia European i monopolul Unii se pot ntreba de ce se intereseaz CE de pozi ia dominant pe care o au anumite companii. Ei bine, nc de la Tratatul de la Roma din 1957 (care crea pia a comun european ) s-a pus problema rezolv rii la nivel european a conflictului ntre o pozi ie dominant de pe o anumit pia i profitarea de aceast pozi ie. Astfel, s-a ajuns la articolele 81-86 din acest tratat (articolele conform variantei consolidate dup Tratatul de la Nisa), care sunt baza legislativ care confer CE dreptul de a cerceta cazurile n care pozi ia dominant a unui anumit juc tor pe pia a european este folosit n mod abuziv. Aceast baz legislativ 1 este completat de mai multe acte normative europene care reglementeaz ce si cum poate s fac CE n aceste cazuri. n fine, mai multe dispozi ii specifice anumitor sectoare ntregesc cadrul normativ. Iat mai jos i cadrul general de abuz de pozi ie dominant , n care CE poate interveni: Articolul 82 Este incompatibil cu pia a intern i interzis , n m sura n care ar putea aduce atingere comer ului dintre statele membre, folosirea n mod abuziv de una sau mai multe ntreprinderi a unei pozi ii dominante de inute pe pia a intern sau pe o parte semnificativ a acesteia. Aceste practici abuzive pot consta n special n: (a) impunerea, n mod direct sau indirect, a pre urilor de vnzare sau de cump rare sau a altor condi ii inechitabile de tranzac ionare; (b) limitarea produc iei, distribu iei sau dezvolt rii tehnologice n dezavantajul consumatorilor; (c) aplicarea n raporturile cu partenerii comerciali a unor condi ii inegale la presta ii echivalente, crend astfel acestora un dezavantaj concuren ial; (d) condi ionarea ncheierii contractelor de acceptarea de parteneri a unor presta ii suplimentare care, prin natura lor sau n conformitate cu uzan ele comerciale, nu au leg tur cu obiectul acestor contracte. Cazurile de anti-monopol investigate de CE nu sunt pu ine. Dintre acestea, am ales cteva semnificative ( i legate de domeniul ITC) pentru exemplificarea problemelor ap rute. Cazul Qualcomm Qualcomm este ultimul caz din domeniul IT n care Comisia European a deschis o investiga ie n 30 septembrie 2007. Acesta este primul pas din ntreaga procedur i nu nseamn nicidecum vinov ia companiei incriminate, ci se a teapt argumente din partea acesteia pentru a dovedi c nu a folosit pozi ia dominant pe o anumit pia n mod ilegal. De obicei, procedura dureaz cel pu in c iva ani, n

cazul n care nu se constat c nu exist un abuz - situa ie n care cazul se poate termina mai repede. Cazul a nceput ca urmare a plngerilor f cute de ase companii europene, americane i japoneze, cu mai bine de doi ani n urm : Matsushita Electric Industrial, Nokia, Broadcom, NEC, Texas Instruments i Ericsson. Acestea au considerat c Qualcomm a cerut un pre similar pentru utilizarea brevetelor sale pentru noua tehnologie ca i pentru cea veche, de i brevetele sale au o importan cu mult mai mic n noul sistem. Qualcomm are drepturi de proprietate intelectual asupra standardelor CDMA i WCDMA pentru telefonia mobil . De asemenea, plngerile s-au referit i la faptul c aceste pre uri nerealiste ar putea s m reasc nejustificat costurile produselor pentru consumatori, ar mpiedica dezvoltarea standardului 3G i ar crea probleme n viitor pentru tehnologia 4G. CE a declarat c va analiza acest caz cu prioritate, fapt acceptat cu deschidere de Qualcomm, care a considerat c obliga iile sale au fost ndeplinite i c tehnologia 3G a fost deschis c tre al i noi juc tori pe pia , stimulnd competi ia i cre terea pie ei. Cazul Intel CE a trimis Intel o Notificare a Obiec iunilor (Statement of Objections) pe 27 iulie 2007, care reprezint urm torul pas formal ntr-o investiga ie anti-monopolistic european , f r a fi ns o judecat definitiv a cazului. Prin aceast notificare, CE trimite concluziile sale preliminare c tre Intel, care este acuzat c a ncercat s - i scoat rivalul, AMD, de pe pia . CE sus ine n notificare c Intel a avut trei tipuri de abuz a pozi iei dominante pe pia : a) a acordat reduceri substan iale mai multor produc tori (OEMs), condi ionate de ob inerea integral sau majoritar a procesoarelor de la Intel; b) a f cut pl i, n anumite cazuri, pentru a amna sau chiar anula lansarea unor produse care con ineau procesoare produse de AMD; c) n contextul unor oferte n competi ie cu produse AMD pentru clien i strategici pe anumite segmente ale pie ii, a oferit un pre sub costul produsului. Intel trebuie s r spund n scris acestor acuza ii i poate s cear i o prezentare oral a argumentelor sale. Dac opinia CE va r mne valabil , aceasta va putea cere Intel ncetarea practicilor abuzive, ca i aplicarea unor amenzi. Cazul Telefonica - Spania O etap ulterioar a fost atins n cazul deschis de CE mpotriva companiei Telefonica din Spania, ca urmare a plngerii f cute de France Telecom Espana n 11 iulie 2003. Astfel, Comisia a decis n 4 iulie 2007 aplicarea unei amenzi de peste 150 de milioane de euro pentru practicarea unor pre uri necompetitive n perioada septembrie 2001- decembrie 2006 pe pia a de broadband din Spania. S-a considerat astfel c operatorul dominant din Spania, Telefonica, prin politica dus , a determinat ca pre urile din acest domeniu s fie cu 20% mai mari n Spania dect n restul UE, iar rata de penetrare a broadband-ului cu 20% mai mic dect media european . S-a considerat c Telefonica a stabilit diferen a ntre pre urile de retail i en-gros pentru acces broadband att la nivel na ional, ct i regional, nct orice operator alternativ pe aceast pia (ADSL - broadband) ar fi trebuit fie s ias de pe pia , fie s aib pierderi. Acesta nu este un caz singular n domeniul telefoniei investigat de CE, n urma c rora s-au aplicat amenzi, ns nu a a spectaculoase. n 2003, Deutsche Telekom a primit o amend de peste 12 milioane de euro pentru tarife necompetitive pentru accesul la bucla local , iar n acela i an, Wanadoo Interactive, o sucursal a France Telecom, a primit o amend de peste 10 milioane de euro pentru o fapt similar cu cea a Telefonica - abuz de pozi ie dominant pentru accesul la pia a de broadband - ADSL. Cazul Microsoft Cel mai cunoscut caz de investiga ie a CE cu privire la abuzul de pozi ie dominant este cel cu privire la Microsoft n care, dup o investiga ie care a durat cinci ani de zile, CE a decis pe 24 martie 2004 aplicarea unei amenzi de 497 de milioane de euro, dar i obligarea companiei la dezv luirea c tre competitori a documenta iei pe baza c reia s permit interoperabilitatea cu produsele Microsoft WorkGroup server i oferirea unei versiuni a softului Windows f r Windows Media Player. Interesant n acest caz este c pie ele de workgroup server i playere de media sunt cele pe care s-a considerat c Microsoft are o pozi ie dominant pe pia i a profitat de aceasta. Cazul nc nu este ncheiat, pe de o parte Comisia nc considernd c Microsoft nu a ndeplinit obliga iile legate de interoperabilitate, iar de pe alt parte decizia TPI poate fi atacat cu apel n fa a Cur ii de Justi ie Europene.

Concluzie Observ m c investiga iile Comisiei n domeniul IT devin mai numeroase (nu numai pe domeniul anticoncuren ei) i, cu siguran , c sunt extrem de complexe, ns nu putem s nu ridic m un semn de ntrebare cu privire la durata excesiv a investiga iilor n condi iile unei pie e ITC extrem de dinamice i n care o decizie ar veni deja mult prea trziu pentru a sanc iona un eventual abuz de putere dominant care deja i-a produs efectele.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Formele abuzului de pozitie dominanta


Folosirea, in mod abuziv, a unei pozitii dominante constituie o alta forma de manifestare a practicilor anticoncurentiale alaturi de intelegeri, decizii si practici concertate.

Aproape toate legile concurentei au unele prevederi referitoare la abuzul de pozitie dominanta. Majoritatea legilor europene, inclusiv cea a Uniunii Europene, contin o prevedere expresa care interzice abuzul de pozitie dominanta. Totusi, acestea includ rareori o definitie a ceea ce inseamna abuzul de pozitie dominanta, insa multe dintre ele enumera exemple de comportamente care pot fi considerate ilegale

Legea nr. 21/1996 nu defineste in mod sistematizat si complet, notiunea de abuz de pozitie dominanta, limitandu-se ca, pe calea descrierii, in art 6 sa arate ca " este interzisa folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominate detinute de catre unul sau mai multi agenti economici pe piata romaneasca ori pe o parte substantiala a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurentiale care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activitatii economice ori prejudicierea consumatorilor".

Intr-o definitie doctrinara "abuzul de pozitie dominanta reprezinta manifestarea discretionara a unui agent economic, avand o putere mare de piata, manifestare concretizata in impunerea unor conditii dezavantajoase agentilor economici cu o putere mai mica sau in incercarea de a-i scoate de pe piata pe agentii economici considerati concurentii lui. In mod concret agentul economic care are o pozitie dominanta pe piata va abuza de ea prin impunerea de preturi, stabilirea de conditii inegale la prestatii echivalente, utilizarea de preturi de ruinare.etc".

Intr-o alta definitie, de aceasta data, restransa doar la pozitia dominanta, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene a decis, intr-o speta supusa atentiei sale, ca "pozitia dominanta este situatia de forta economica detinuta de o intreprindere care ii confera putinta de a impiedica mentinerea unei concurente efective pe piata in cauza, asigurandu-i posibilitatea unor comportamente independente, intr-o masura apreciabila, atat fata de concurentii sai, cat si fata de clientii sai si finalmente fata de consumatori".

Lipsa unei definitii legale este explicata de doctrina prin complexitatea acestei forme de practica anticoncurentiala si prin diversitatea modalitatilor practice prin care se poate realiza enumerate insa nu limitativ ci doar cu titlu exemplificativ in art. 6 din Legea concurentei, dupa cum urmeaza:

Impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare, a tarifelor ori a altor clauze contractuale inechitabile si refuzul de a trata cu anumiti furnizori sau beneficiari Practica preturilor inechitabile, fie ca sunt prea ridicate, fie ca sunt exagerat de scazute- impuse intr-o maniera abuziva, dezvaluie strategia unei intreprinderi de a urmari exclusiv maximizarea profiturilor sale. Curtea de justitie a Comunitatilor Europene a stabilit ca o intreprindere care beneficiaza de o situatie de monopol administrativ exploateaza abuziv aceasta pozitie atunci cand ea " pretinde pentru serviciile sale redevente disproportionate in raport cu valoarea economica a prestatiei furnizate". Cea de a doua varianta a textului art 6 lit.a, priveste ipoteza refuzului de a trata cu anumiti furnizori sau beneficiari. In dreptul comunitar aceasta practica a fost consacrata doar jurisprudential ca modalitate a tratamentului inechitabil aplicat in raporturile comerciale. Consiliul Concurentei a precizat ca abuzul sanctionat astfel consta in refuzul nejustificat de a furniza marfa, de a cumpara, de a acorda licente sau de a permite accesul la anumite facilitati esentiale. Se disting asadar in primul rand refuzul unei intreprinderi aflate in pozitie dominanta de a livra marfa, dar numai cu conditia ca acesta conduita sa afecteze concurenta prin excluderea unor concurenti. In termeni similari se analizeaza si refuzul de a cumpara, in ipoteza in care beneficiarul este posesor de pozitie dominanta sau simplu dominant in raporturile sale cu furnizorul. In al doilea rand refuzul de a trata se poate analiza in raport de indeplinirea de catre beneficiari a unor criterii impuse de furnizori. Daca aceste criterii sunt obiective fiind determinate de natura specifica a produsului si sunt aplicate nediscriminatoriu nu suntem in prezenta savarsirii nici unei practici de excluziune.

In fine este vorba despre blocarea intrarii unui nou concurent pe piata prin refuzul de a-i acorda licente sau de a-i asigura utilizarea unei infrastructuri ori a unei retele, in termenii consacrati de dreptul concurentei, de a-i permite accesul la anumite facilitati esentiale. Detinatorul unui astfel de mijloc esential nu numai ca este tinut sa il puna la dispozitia potentialilor competitori dar trebuie sa o faca in conditii de pret rezonabile si nediscriminatorii.

Limitarea productiei, distributiei sau dezvoltarii tehnologice in dezavantajul utilizatorilor ori consumatorilor; Similar textului CE legea pune in chestiune asa-numitele actiuni de secare a pietei, de limitare artificiala a activitatii intreprinderilor. Prin impunerea de quota, prin refuzul de a furniza produse indispensabile concurentilor, prin cumpararea si neutralizarea unei tehnologii concurente celei exploatate de intreprinderea dominanta, prin clauze de exclusivitate sau de fidelizare excesiva, ori prin acordarea de diverse avantaje comerciale.

In ceea ce priveste aplicarea dreptului intern al concurentei semnalam sanctionarea unei intreprinderi care isi organizase activitatea pe baza unei decizii in care printre altele se specifica"pentru asigurarea desfacerii integrale productiei proprii se interzice livrarea au procesarea de produse ce constituie materie prima la producatorii concurenti". Atat Consiliul Concurentei cat si instanta de contencios administrativ au apreciat ca fapta cade sub incidenta art.6 lit. b. din legea concurentei, intrucat dispozitia in cauza limita distributia in dezavantajul utilizatorilor

si consumatorilor. Asemenea practici limiteaza exercitiul general al concurentei, creand mai cu seama cand deja exista diverse bariere la intrare obstacole importante in calea unor noi competitori.

Aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii echivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj in pozitia concurentiala; Aceasta practica este o traducere fidela a art. 82 lit. c din Tratatul de la Roma si sanctioneaza abuzul prin discriminare. Dreptul concurentei nu sanctioneaza discriminarea per se ci numai daca aceasta constituie forma de manifestare a abuzului de putere economica. Discriminarea abuziva se poate realiza prin diferite modalitati, de la cele mai brutale pana la cele mai voalate si aparent justificate.

Conditionarea incheierii unor contracte de acceptare, de catre parteneri, a unor clauze stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte; Aceasta practica este o traducere fidela a art. 82 lit. d, asa-numitele contracte legate. Intrucat vanzarile legate pot fi in anumite conditii pro-concurentiale si benefice ele nu sunt prohibite per se, ci dar daca practicate fiind de un operator posesor al pozitiei dominante, li se dovedeste inechivoc efectul nociv asupra concurentei.

Practicarea unor preturi excesive sau practicarea unor preturi de ruinare, in scopul inlaturarii concurentilor, sau vanzarea la export sub costul de productie, cu acoperirea diferentelor prin impunerea unor preturi majorate consumatorilor interni; Textul imperativ prevazut de acest punct este alcatuit din 2 variante. Prima -practicarea preturilor excesiv de mari sau ruinator de mici iar cea de a doua varianta sanctioneaza exporturile la pret de dumping realizate de un agent economic aflat in pozitie dominanta, dar numai cu conditia ca minusurile provenite din acest procedeu sa fie acoperite din preturile majorate pe piata interna.

Practicarea unor preturi excesive reprezinta acea situatie in care cel care abuzeaza de pozitia sa dominanta solicita clientilor sai (chiar fara sa impuna) preturi de vanzare ce depasesc cu mult costurile efective, plus un profit rezonabil .Aprecierea ca un pret este excesiv se face prin comparatie intre pretul ridicat si un pret format din costul de productie plus un profit rezonabil. Se impune precizarea faptului ca practicarea unor preturi de ruinare, in scopul inlaturarii concurentilor a inregistrat abordari diferite, in jurisprudenta americana fata de cea comunitara.

Astfel in unele spete inregistrate in practica judiciara europeana s-a decis ca stabilirea unor preturi la un nivel scazut pentru o perioada lunga de timp cu intentia de a elimina de pe piata pe concurentii sai, constituie abuz de pozitie dominanta. In schimb in practica judiciara relevanta americana, s-a conturat teoria potrivit careia daca agentul sau agentii economici care practica preturi de ruinare nu au posibilitatea de a-si recupera in perioada urmatoare pierderile inregistrate in intervalul de timp in care a practicat preturile de ruinare.

Trebuie subliniat faptul ca nu in toate situatiile practicarea unor preturi de ruinare pe o perioada mai lunga de timp trebuie calificata ca o manifestare a unei intentii frauduloase a agentilor pot fi inregistrate situatii in care din motive obiective, campanii promotionale, lichidare de stoc, se pot practica preturi scazute sub costuri, fara a se urmari eliminarea de pe piata a concurentilor.

Cat priveste vanzarea la export sub costul de productie, cu acoperirea diferentelor prin impunere unor preturi majorate consumatorilor interni reprezinta o forma grava de dumping la export, dar care spre deosebire de dumpingul tipic este prohibit doar daca o astfel de practica este insotita sau urmata de majorari de preturi la intern cu scopul special de a recupera pierderile inregistrate la export

Exploatarea starii de dependenta in care se gaseste un alt agent economic fata de un asemenea agent sau agenti economici si care nu dispune de o solutie alternativa in conditii echivalente, precum si ruperea relatiilor contractuale pentru singurul motiv ca partenerul refuza sa se supuna unor conditii comerciale nejustificate. Acest complex de fapte anticoncurentiale are mai multe componente ca trebuie examinate fiecare in parte. Astfel, exploatarea abuzului de dependenta economica poate fi savarsit de catre unul sau mai multi agenti economici daca sunt -sa intrunite existe o urmatoarele dependenta conditii : economica;

-agentul economic victima a acestei forme de abuz sa nu aiba o alternativa in conditii echivalente; -sa se manifeste o exploatare abuziva a situatiei de dependenta, fie prin impunerea unor preturi diferite si nejustificate, fie prin refuzul de a vinde, fie prin ruperea nejustificata a relatiilor comerciale;

-sa se produca un efect anticoncurential sau sa fie prejudiciati consumatorii. In ceea ce priveste cealalta componenta de realizare a abuzului de pozitie dominanta incriminat, respectiv ruperea relatiilor contractuale pentru singurul motiv ca partenerul refuza sa se supuna unor conditii comerciale nejustificate se impunea urmatoarea precizare, ruptura brutala, abuziva a unor raporturi contractuale doar pe considerentul opozitiei manifestate de co-contractant fata de un tratament comercial incorect, poate fi decisa atat de un operator aflat de un operator aflat in pozitie dominanta cat si de un operator care nu este lider de piata dar care prin ponderea sa economica este superior partenerilor contractuali din relatiile sale verticale.