Bariere si dificultati în procesul comunicarii Ori de câte ori scriem sau vorbim, încercând sa convingem, sa explicam, sa influentam, sa educam

, sau sa îndeplinim orice alt obiectiv, prin intermediul procesului de comunicare, urmarim întotdeauna patru scopuri principale: · sa fim receptati (auziti sau cititi); · sa fim întelesi; · sa fim acceptati; · sa provocam o reactie (o schimbare de comportament sau atitudine). Atunci când nu reusim sa atingem nici unul dintre aceste obiective, înseamna ca ceva în derularea comunicarii nu functioneaza corespunzator, adica ceva a interferat în transmiterea mesajelor. Orice interfereaza cu procesul de comunicare poarta denumirea de bariera, dificultate sau ³noise´. Barierele în comunicare se produc atunci când receptorul mesajului comunicat nu recepteaza sau interpreteaza gresit sensul dorit de catre emitator. Scopul studierii comunicarii este acela de a reduce motivele care cauzeaza aceste fenomene. Asa cum am mai spus, "întelesurile se regasesc în oameni si nu în cuvinte, astfel ca identificarea factorilor care conduc la interpretari gresite este primul pas spre a realiza o mai buna comunicare. Este vorba de: Diferente de perceptie - modul în care noi privim lumea este influentat de experientele noastre anterioare, astfel ca persoane de vârste diferite, nationalitati, culturi, educatie, ocupatie, sex, temperamente etc. vor avea alte perceptii si vor interpreta situatiile în mod diferit. Diferentele de perceptie sunt de multe ori numai radacina a numeroase bariere de comunicare. Concluzii grabite - deseori vedem ceea ce dorim sa vedem si auzim ceea ce dorim sa auzim, evitând sa recunoastem realitatea în sine. Aceasta ne poate duce la ceea ce se spune "a face doi plus doi sa dea cinci". Stereotipii - învatând permanent din experientele proprii, vom întâmpina riscul de a trata diferite persoane ca si când ar fi una singura: "Daca am cunoscut un inginer (student, maistru, negustor, etc.) i-am cunoscut pe toti. Lipsa de cunoastere - este dificil sa comunicam eficient cu cineva care are o educatie diferita de a noastra, ale carei cunostiinte în legatura cu un anumit subiect în discutie sunt mult mai reduse. Desigur este posibil, dar necesita îndemânare din partea celui care comunica; el trebuie sa fie constient de discrepanta între nivelurile de cunoastere si sa se adapteze în consecinta. Lipsa de interes - este una din cele mai mari si mai frecvente bariere ce trebuiesc depasite. Acolo unde lipsa de interes este evidenta si de înteles, trebuie sa se actioneze cu abilitate pentru a directiona mesajul astfel încât sa corespunda intereselor si nevoilor celui care primeste mesajul. Dificultati în exprimare - daca emitatorul are probleme în a gasi cuvinte pentru a-si exprima ideile, aceasta va fi sigur o bariera în comunicare si, inevitabil acesta va trebui sa-si îmbogateasca vocabularul. Emotii - emotivitatea emitatorilor si receptorilor de mesaje poate fi de asemenea o bariera. Emotia puternica este raspunzatoare de blocarea aproape completa a comunicarii. O metoda de a împiedica acest blocaj consta în evitarea comunicarii atunci când emitatorii sunt afectati de emotii puternice. Totusi, uneori, cel care primeste mesajul poate fi mai putin impresionat de o persoana care vorbeste fara emotie sau entuziasm, considerând-o plictisitoare - astfel ca emotia poate deveni un catalizator al comunicarii.

acurate e i eficien a transferuluide mesaj.lipsa de cunoa tere..lipsa de interes. sau chiar sa esueze complet.stereotipurile.concluziile gr bite.. trebuie sa fim pregatiti sa ne studiem propria persoana pentru a observa daca o schimbare în comportamentul nostru poate genera reactii satisfacatoare. deseori. ci.diferen a de percep ie.dificult ile de exprimare. lipsa concentrarii (adica îndemânari nesatisfacatoare de a asculta / audia). în cadrul comunic rii...emo iile. standarde. stiluri de viata diferite Etnocentrismul. adica credinta ca propria cultura este superioara oricarei alteia apare ca bariera atunci când comunicarea conduce la o atitudine de superioritate. Bariere in comunicare: Prin defini ie. Oamenilor nu le este agreabil sa li se vorbeasca "de sus" sau sa li se spuna ca ideile lor sunt interesante. surzenie. ca urmare. Socul cultural semnifica incapacitatea de a întelege sau accepta persoane cu valori. Comunicarea în acest context este foarte complexa datorita variabilitatii si intrepatrunderii diferitelor caracteristici culturale. de vocabular. diplomatic. Încercând o clasificare a barierelor comunicationale... sentimentele fata de subiectul pus în discutie..contribuind la diminuarea gradului de fidelitate. radio). dar ceea ce întelege este influentat de educatie cunostiintele tehnice asupra subiectului etc. ci si de conditiile de comunicare pe care trebuie nu numai sa le cunoastem ci si sa le controlam pentru ca procesul comunicarii sa capete sansa de a fi eficient. distorsiuni în timpul transmiterii (atunci când se comunica prin telefon. Globalizarea mediului social. de afaceri necesita ca oameni sa-si desfasoare o activitate eficienta în cadrul diferitelor culturi. luând în considerare si motivele care le genereaza. neîntelegerea limbajului semnifica incapacitatea de a interpreta cu acuratete mesajul si poate fi datorata erorilor de traducere.1) . lipsa de deschidere (sentiment ce care apare atunci când climatul este formal. propria noastra perceptie a persoanelor din jurul nostru este afectata si.Personalitatea .. "Ciocnirea personalitatilor" este una dintre cele mai frecvente cazuri ale esecului în comunicare. Barierele pot fi gasite în orice sistem comunicational si de aceea e mai corect sa spunem ca mesajul transmis nu e niciodata mesajul receptat. gesturilor non-verbale. · ceea ce se aude nu poate fi înteles: ascultatorul poate auzi. sentiment ce poate deveni o bariera în comunicare în momentul în care provoaca neîncrederea si sentimentul ca anumite informatii sunt pastrate secrete). comportamentul nostru influenteaza pe acela al partenerului comunicarii. acceptat. Acestia sunt doar câtiva factori care pot face comunicarea mai putin eficienta. Nu întotdeauna suntem capabili sa influentam sau sa schimbam personalitatea celuilalt dar. idea de ³bariere în comunicare´includeorice element de natur a obstruc iona desf urarea adecvat a comunic rii. prejudecati ca de exemplu socul cultural sau etnocentrismul. dar gresite. înteles. avem: · cea ce se spune nu poate fi auzit: este vorba în special de barierele fizice: zgomot. · vorbitorul nu poate descoperi daca a fost auzit .nu doar diferentele dintre tipurile de personalitati pot crea probleme.Principalele bariere în calea comunic rii sunt:. cel putin.personalitetea. · ceea ce este înteles nu poate fi acceptat: ascultatorul întelege dar nu poate accepta datorita unor factori psihologici cum ar fi: atitudinile sale fata de ceilalti. de punctuatie. Potentialele bariere de comunicare nu depind doar de receptor respectiv de emitator.

Diferen ele de percep ie reprezint modul în care privim (percepem)lumea. de regula oamenii adoptastrategii diferite. 89 Co municarea didact ica în situat ii de conflict 1.Trebuie sa evite sa atace sau sa se retraga.2) Concluziile gr bite Co municarea didact ica în situat ii de conflict Pentru rezolvarea conflictelor. 4. educa ie.altele fiind stabilite constient în functie de situatie.Trebuie sa încerce sa cladeasca unul pe ideile celuilalt. (Acestlucru este deosebit de important si poate fi uitat îneuforia aflarii faptului ca adversarul nu este chiar asa de neîntelegatorcumînceput). sex.Putem spune ca exista cinci strategii de baza care pot fiutilizate pentru a ne descurca în cadrul unor conflicte si caregenereaza atitudini si comportamente specifice din partea partilorangajate în conflict. data carese va respecta cu orice pret. specificând cine ce va face si când.5.În rezolvarea oricarui conflict scolar care afecteazacomunicarea se recomanda ca partile sa respecte urmatoarelereguli.temperamente vor avea alte percep ii i tot diferite le vor fi interpret rile datediferitelor situa ii. 2. Persoane de diferite vârste. deantrenamentul personal si de miza pusa în joc.Trebuie sa se concentreze asupra unor actiuni dein viitor rmai mult decât asupra unor evenimente din trecut . Se va fixa o data pentru revizuirea progresului. pentru a se asigura reusita:1.Trebuiesa-siprezintescopurile.Partile trebuie sa discute cât se poate de deschis despre adevaratele problemecarele preocupa. unele functionând automat la nivel ³preconstient´. Trebuie sa planifice actiuni clare care sa urmezediscutiilor. culturi. 6. Modul în care actionam într-un conflict este afectat de importanta obiectivelor noastre personale si de cât de importanta este considerata relatia respectiva. . na ionalit i.Trebuie sa-si asculte reciproc punctele de vedere si sacaute sale înteleaga. puncteledevedere sisentimentele cât se poate de deschis si sa încerce sa evite reiterarea.9. Orice strategie poatefi oricând schimbata aplicând noi metode de rezolvare. Trebuie sa încerce sa aiba încredere reciproca în bunacredinta a fiecaruia. ocupa ie.10. Prin mod de a percepe lumea trebuie s în elegem experien ele noastreanterioare. 3.Trebuie sa încerce sa priveasca conflictul în contextulmai larg al scopurilor subordonate interesului general al grupului.8. 7.

viclenie sichiar fortare indirecta (prin negociere). Confruntarea cere tarie de caracter. Este o negociereprofesionala care presupune o atitudine înteleapta.deoarece si obiectivele si relatia sunt extrem deimportantepentrud-vs.. în functie de obiective si derelatii. Se pare ca relatiaconteaza mai mult ca principiile. dati-i dreptate etc.cu o doza rezonabila de smecherie. Se procedeaza astfel în cazul în care obiectivelenu sunt importante si nu este necesar sa mentineti o relatie amiabila cu cealalta persoana. Este totusi oimpunere indirecta si amânata. Exemple: profesorulcare. atunci. În continuare. nu prea va pasa. sarcini de învatare. Nu credem caprofesorii sa fie ca un dinozaur specializat care nu stie decât osingura metoda de a rezolva un conflict. ca sustinerea reciproca estenecesara atunci când participantii sunt mult si pentrumult timp împreuna.Confruntarea ia în calcul ca viitorul este mai importantdecât situatia prezenta. Într-un conflict se poate alege o singura strategie. prezentând avantajele sidezavantajele. Cel care cedeaza.COMPORTAMENT SPECIFIC: URSULET (conciliant)4. Exista un numarredusdebursesiambiicolegiaspiralauna anume.convenabila este renuntarea la afirmarea punctului de vedere personalsiînchiderea însine.Strategia: RENUNTAREA si la obiective si la relatia caatare. Exemplu:profesorul explica în amanunt elevilor recalcitranti de ce le impuneanumite lucruri. reguli. nu tensionati inutilatmosfera. oferindu-le ajutor si consiliere.posibil sa aiba un plan de perspectiva (acela de a câstiga înviitor). pentrua ajunge la o întelegere (prin cedare reciproca). este mai întelegator cu elevii mediocrii si slabi.COMPORTAMENT SPECIFIC: BUFNITA CONCLUZII Fiecare strategie de conflict ocupa locul sau. darsipastrariirelatieilacelmaiînalt nivel posibil. vor cadea de comun acordcine renunta si cine sa câstige. Co municarea didact ica în situat ii de conflict recomanda sa fim concilianti atunci când dorim samentinem colaborarea. dar fara fara a altera relatia.destinate îndeplinirii obiectivelor fiecarui partener. în timp ce în alt conflict este de preferat o cu totul alta.Presupune constientizarea ± de catre ambii participanti ±a faptului ca trebuie venit unul în întâmpinarea celuilalt.Se recomanda ambelor parti sa se gândeasca la solutiipertinente care sa aduca beneficii si unuia si celuilalt. Faceti o gluma / va cereti scuze de situatiacreata.seimpuneooarecaredozadeimpartialitate. Din când în când. Strategia: CONFRUNTAREA ± care implica demarareaimediata a unor negocieri îndelungate sau repetate.Pentru a nu-si altera relatia. Pentru a fi eficient în . aplanati conflictul siacordati-i prioritate partenerului. pentru a-si pastra renumele de om bun. Exemplu: atunci cândun coleg/profesor tine deosebit de mult la o chestiune decare d-vs. Strategia: COMPROMISUL ± implica renuntarea la oparte din principiile d-vs.gândirea unor solutii care sa ofere ambilor ceea cedoresc. Trebuie sa fie capabili sautilizeze una din cele cinci solutii. negociazacu acestia modul de actiune viitor. Cândconsiderati ca interesele celeilalte persoane sunt maiputernice decât ale dumneavoastra. si din calitatea relatiei. 91 Co municarea didact ica în situat ii de conflict COMPORTAMENT SPECIFIC: VULPE5. renuntare. în final evitând si persoana si problema aflata în litigiu. pentru aaplana un conflict este nevoie sa informam cealaltapartecanepareraudesituatiacreata(sanusesfiascaprofesorul sa spuna ³regret´ sau ³îmi pare rau´).

sa releve foarte clar ca merita sa învete si de ce. sa utilizeze întâlnirile si discutiile de tipul ³fata în fata´. pentrufiecare elev în parte. sa utilizeze curiozitatea naturala a elevilor. prin exemplul propriu. saimpliceeleviiînmodactivînlectie. sa cultive încrederea în sine a elevilor. . sa-i activeze prin solicitari la caretrebuie sa raspunda. sa ofere. sa utilizeze interesele si cunostintele anterioare aleelevilor. un model pentrucomportamentele diferite. de empatie.pentru a depista comportamentele dezagreabile. actiune care presupune din parteaprofesorului urmatoarele demersuri: sa formuleze asteptari maxime în raport cu elevii. sa utilizeze instruirea individuala. sa promoveze elevii.alegând ceea ce este cel mai bine pentru situatia respectiva.92 Co municarea didact ica în situat ii de conflict rezolvarea unui conflict trebuie sa-si diversifice modul de a actiona. Trebuiesa fie capabili sa-si schimbe modul de a actiona pentru a avearezolvarea optima a situatiei respective. sa utilizeze ideile elevilor. Emil Stanconsidera ca motivarea scolarilor este o posibila strategie derezolvare a conflictelor scolare.În lucrarea ³Profesorul între autoritate si putere´. sa stabileasca o atmosfera pozitiva.

.sa utilizeze cu grija competitia. sa reduca anxietatea elevilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful