Fizic¼ a I

Cîrtoaje Cristina ¸si Petrescu Emil
1 mai 2011
2
Cuprins
1 Elemente de mecanic¼ a Newtonian¼ a 7
1.1 Cinematica punctului material . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.1.1 M¼ arimi fundamentale . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.1.2 Mi¸scarea rectiline uniform variat¼ a . . . . . . . . . 10
1.1.3 Mi¸scarea circular¼ a uniform¼ a . . . . . . . . . . . . 12
1.2 Legile mecanicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
1.2.1 Formul¼ arile legilor mecanicii . . . . . . . . . . . . 15
1.2.2 Sisteme de referin¸t¼ a (SR) . . . . . . . . . . . . . . 17
1.2.3 Transform¼ arile Galilei . . . . . . . . . . . . . . . 18
1.3 Dinamica punctului material ¸si a sistemelor de puncte ma-
teriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
1.3.1 Impulsul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
1.3.2 Energia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
1.3.3 Moment cinetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
1.3.4 Cinematica mi¸sc¼ arii de rota¸tie . . . . . . . . . . . 37
1.4 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
1.5 Rezumat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
2 Mi¸scarea oscilatorie 47
2.1 Ecua¸tia de mi¸scare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
2.2 Reprezent¼ arile mi¸sc¼ arii oscilatorii . . . . . . . . . . . . . 49
2.2.1 Reprezentarea fazorial¼ a . . . . . . . . . . . . . . . 49
2.2.2 Reprezentarea complex¼ a . . . . . . . . . . . . . . 50
2.3 Energia oscilatorului armonic . . . . . . . . . . . . . . . 50
2.4 Pendulul matematic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
2.5 Oscila¸tii amortizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
2.6 Oscila¸tii for¸tate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
2.6.1 Rezonan¸ta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
3
4
2.7 Rezumat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
2.8 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
3 Unde 65
3.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
3.2 Unde armonice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
3.3 Ecua¸tia undelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
3.4 Unde plane tridimensionale . . . . . . . . . . . . . . . . 71
3.4.1 Unde plane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
3.5 Unde sferice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
3.6 Energia asociat¼ a unei unde . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
3.7 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
3.8 Rezumat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
4 Termodinamic¼ a 79
4.1 No¸tiuni fundamentale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
4.2 Energia intern¼ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
4.2.1 Forme ale schimbului de energie . . . . . . . . . . 80
4.3 C¼ aldura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
4.4 Temperatura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
4.4.1 Termometre ¸si sc¼ ari de temperatur¼ a . . . . . . . . 83
4.5 Principiul zero. Ecua¸tia de stare . . . . . . . . . . . . . . 85
4.6 Principiul I al termodinamicii . . . . . . . . . . . . . . . 87
4.7 Aplica¸tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
4.7.1 Coe…cien¸tii calorici . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
4.7.2 Rela¸tia Robert Mayer . . . . . . . . . . . . . . . . 91
4.8 Moduri de transfer al c¼ aldurii . . . . . . . . . . . . . . . 94
4.8.1 Conduc¸tia termic¼ a . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
4.8.2 Convec¸tia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
4.8.3 Radia¸tia termic¼ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
4.9 Principiul al doilea al termodinamicii . . . . . . . . . . . 99
4.10 Ciclul Carnot reversibil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
4.10.1 Varia¸tia entropiei în cazul proceselor ireversibile . 103
4.10.2 Leg¼ atura dintre ecua¸tia caloric¼ a de stare ¸si ecua¸tia
termic¼ a de stare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
4.11 Func¸tii caracteristice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
4.11.1 Energia intern¼ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
4.11.2 Energia liber¼ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
5
4.11.3 Entalpia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
4.11.4 Entalpia liber¼ a (poten¸tialul Gibbs) . . . . . . . . 113
4.11.5 Entropia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
4.12 Sisteme deschise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
4.13 Echilibru de faz¼ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
4.14 Tranzi¸tii de faz¼ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
4.15 Principiul al treilea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
4.16 Solu¸tie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
4.17 Rezumat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
5 Elemente de …zic¼ a statistic¼ a 129
5.1 Modelul gazului ideal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
5.1.1 Presiunea gazului ideal . . . . . . . . . . . . . . . 129
5.1.2 Interpretarea molecular¼ a a temperaturii . . . . . . 132
5.2 Distribu¸tia Maxwell dup¼ a viteze într-un gaz . . . . . . . 136
5.2.1 Deducerea formei func¸tiei de distribu¸tie . . . . . . 136
5.2.2 Distribu¸tia Boltzmann într-un câmp de for¸te omogen141
5.3 Distribu¸tia Maxwell-Boltzmann . . . . . . . . . . . . . . 143
5.4 Entropia din punct de vedere microscopic . . . . . . . . . 144
5.5 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146
5.6 Rezumat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146
6 Electricitate 149
6.1 Electrostatic¼ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
6.1.1 Sarcina electric¼ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
6.1.2 Legea lui Coulomb . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
6.1.3 Câmp electric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
6.1.4 Distribu¸tii continue de sarcini . . . . . . . . . . . 151
6.1.5 Legea lui Gauss . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152
6.1.6 Poten¸tialul electric . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
6.1.7 Densitatea de energie a câmpului electric . . . . . 162
6.2 Dielectrici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166
6.2.1 Dipol electric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166
6.2.2 Dipoli electrici la nivel atomic ¸si molecular . . . . 169
6.2.3 Densitate de polarizare . . . . . . . . . . . . . . . 173
6.2.4 Modalit¼ a¸ti de polarizare a unui dielectric . . . . . 175
6.2.5 Permeabilitatea ¸si susceptibilitatea . . . . . . . . 179
6.2.6 Induc¸tia câmpului electric . . . . . . . . . . . . . 181
6
6.2.7 Densitatea de polarizare a materialelor neomogene 181
6.3 Curentul electric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183
6.3.1 M¼ arimi ce caracterizeaz¼ a curentul electric . . . . . 183
6.3.2 Ecua¸tia de continuitate . . . . . . . . . . . . . . . 186
6.3.3 Teoria clasic¼ a a conduc¸tiei în metale . . . . . . . 187
6.3.4 Tensiunea electromotoare . . . . . . . . . . . . . 190
6.4 Magnetism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
6.4.1 For¸ta Lorentz. Induc¸tia câmpului magnetic. . . . 194
6.4.2 For¸ta electromagnetic¼ a . . . . . . . . . . . . . . . 196
6.4.3 Bucl¼ a de curent în câmp magnetic uniform . . . . 198
6.4.4 Leg¼ atura dintre momentul de dipol magnetic ¸si mo-
mentul cinetic al unui electron care se deplaseaz¼ a
cu vitez¼ a constant¼ a pe o traiectorie circular¼ a. . . 201
6.4.5 Sursele câmpului magnetic. Legea Biot Savart. . . 202
6.4.6 For¸ta de interac¸tie dintre dou¼ a conductoare paralele 205
6.4.7 Legea lui Ampere . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
6.4.8 Fluxul câmpului magentic . . . . . . . . . . . . . 207
6.4.9 Legea lui Gauss pentru câmpul magnetic . . . . . 207
6.4.10 Curent de deplasare ¸si forma general¼ a a legii lui
Ampere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208
6.5 Magnetism în materiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209
6.5.1 Momentul magnetic al atomilor . . . . . . . . . . 209
6.5.2 Vectorul densitate de magnetizare ¸si vectorul in-
tensitate câmp magnetic . . . . . . . . . . . . . . 211
6.5.3 Clasi…carea substan¸telor magnetice . . . . . . . . 212
6.5.4 Feromagnetism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214
6.5.5 Paramagnetism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215
6.5.6 Diamagnetism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216
6.6 Legea induc¸tiei electromagnetice . . . . . . . . . . . . . . 217
6.7 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219
Capitolul 1
Elemente de mecanic¼ a
Newtonian¼ a
1.1 Cinematica punctului material
Studiul mi¸sc¼ arii unui corp se face relativ la un sistem de referin¸t¼ a
(SR). Un sistem de referin¸t¼ a const¼ a în:
1. un sistem de coordonate (alegem un sistem de coordonate ortogonal
deoarece ecua¸tiile de mi¸scare se scriu cel mai u¸sor în acest¼ a form¼ a)
2. un ceasornic pentru m¼ asurarea timpului.
În principiu putem alege orice sistem de referin¸t¼ a dar practic se
alege întotdeauna sistemul în care fenomenul s¼ a arate cât mai sim-
plu.
Un corp este un sistem complex. O prim¼ a simpli…care este aceea în
care nu se ia în considerare deformarea corpului. În acest caz spunem c¼ a
avem de-a face cu un solid rigid. A doua simpli…care se face atunci
când dimensiunile corpului nu conteaz¼ a în problema dat¼ a. Atunci putem
lucra cu no¸tiunea de punct material sau particul¼ a. El este caracterizat
doar de masa sa.
Trebuie remarcat c¼ a un corp într-o anumit¼ a problem¼ a poate … privit
ca un punct material în timp ce în alte situa¸tii acest lucru nu este posibil.
Ca exemplu putem da P¼ amântul, care în cazul rota¸tiei în jurul Soarelui
poate … considerat punct material dar nu ¸si în cazul rota¸tiei în jurul axei
sale.
7
8
Figura 1.1: Vectorul de pozi¸tie
1.1.1 M¼ arimi fundamentale
Traiectoria
Se nume¸ste traiectorie curba descris¼ a de un mobil în timpul mi¸sc¼ arii
sale. Pozi¸tia unui punct pe traiectorie este descris¼ a cu ajutorul vectorului
de pozi¸tie :. (Fig. 1.1)
: = r(:)c
a
+ ¸(t)c
j
+ .(t)c
:
(1.1)
Fie vectorul de pozi¸tie :
1
ce descrie pozi¸tia pe traiectorie a corpului
la momentul de timp t
1
¸si :
2
vectorul de pozi¸tie al aceluia¸si corp la
momentul de timp t
2
. Diferen¸ta vectorial¼ a : = :
2
÷:
1
poart¼ a numele
de deplasare (Fig. 1.2).
Viteza
Fie :
1
vectorul de pozi¸tie al particulei la momentul t
1
¸si :
2
vectorul de
pozi¸tie la momentul t
2
= t
1
+ t
2
.
De…nim viteza medie ca:
·
n
=
:
t
(1.2)
Pentru a caracteriza mai bine comportarea particulei este necesar s¼ a
se lucreze cu viteza instantanee ob¸tinut¼ a prin reducerea intervalului de
timp (t ÷0):
· = lim
t÷0
:
t
=
d:
dt
=
dr
dt
c
a
+

dt
c
j
+
d.
dt
c
:
(1.3)
9
Figura 1.2: Vectorul deplasare ¸si vectorul viteza
Când t ÷ 0, 1
2
se apropie de 1
1
. Din acest motiv vectorul :
se apropie de tangenta la traiectorie în punctul 1
1
. Rezult¼ a c¼ a viteza
instantanee este tangent¼ a la traiectorie. Dac¼ a exprim¼ am viteza în func¸tie
de componentele sale pe cele trei axe de coordonate ob¸tinem:
· = ·
a
c
a
+ ·
j
c
j
+ ·
:
c
:
(1.4)
Prin identi…carea variabilelor din rela¸tiile (1.3) ¸si (1.4) se ob¸tin pentru
componentele vitezei urm¼ atoarele expresii:
·
a
=
dr
dt
; ·
a
=
dr
dt
; ·
a
=
dr
dt
(1.5)
Accelera¸ tia
În cursul mi¸sc¼ arii viteza variaz¼ a atât în m¼ arime (modul) cât ¸si în
direc¸tie. Pentru a caracteriza aceast¼ a varia¸tie este necesar s¼ a de…nim
o nou¼ a m¼ arime. Aceast¼ a m¼ arime poart¼ a numele de accelera¸tie. Putem
de…ni o acelera¸tie medie
c
n
=
·
t
(1.6)
¸si o accelera¸tie instantanee
c = lim
t÷0
·
t
=

dt
(1.7)
c =

dt
=

a
dt
c
a
+

j
dt
c
j
+

:
dt
c
:
10
Figura 1.3: Accelera¸tia normal¼ a ¸si accelera¸tia tangen¸tial¼ a
Exprimând accelera¸tia în func¸tie de proiec¸tiile sale pe cele trei axe de
coordonate
c = c
a
c
a
+ c
j
c
j
+ ·
:
c
:
(1.8)
se ob¸tine
c
a
=

a
dt
=
d
2
r
dt
2
c
j
=

j
dt
=
d
2
¸
dt
2
(1.9)
c
:
=

:
dt
=
d
2
.
dt
2
Accelera¸tia nu este un vector tangent la traiectorie. În general ea
se poate descompune în dou¼ a componente c
t
¸si c
a
(Fig. 1.3). c
t
poart¼ a
numele de accelera¸tie tangen¸tial¼ a ¸si m¼ asoar¼ a varia¸tia în direc¸tie a vectoru-
lui vitez¼ a iar c
a
poart¼ a numele de accelera¸tie normal¼ a ¸si caracterizeaz¼ a
varia¸tia în direc¸tie a vectorului vitez¼ a.
Este posibil ca accelera¸tia s¼ a aib¼ a doar una din cele dou¼ a componente.
1.1.2 Mi¸scarea rectiline uniform variat¼ a
Deoarece mi¸scarea este rectilinie, accelera¸tia are doar componenta
tangen¸tial¼ a (c = c
t
). Aceasta este îndreptat¼ a în aceea¸si direc¸tie (nu
neap¼ arat ¸si sens) ca vectorul vitez¼ a. Mi¸scarea se studiaz¼ a într-un sistem
de coordonate unidimensional, motiv pentru care vom renun¸ta la lucrul
cu vectori considerând m¼ arimea respectiv¼ a pozitiv¼ a atunci când vectorul
corespunz¼ ator este orientat în sensul pozitiv al axei ¸si negativ¼ a dac¼ a
vectorul este orientat în sens opus axei.
Dac¼ a consider¼ am
c =

dt
= ct (1.10)
11
rezult¼ a
d· = cdt
Integrând
_
d· =
_
cdt (1.11)
rezult¼ a
· = ct + c
1
(1.12)
Constanta c
1
se determin¼ a din condi¸tiile ini¸tiale. Dac¼ a la t
0
= 0,
· = ·
0
atunci c
1
= ·
0
¸si
· = ·
0
+ ct (1.13)
Pentru a determina legea de mi¸scare pornim de la de…ni¸tia vitezei
instantanee:
d· =
dr
dt
(1.14)
adic¼ a
dr = ·dt = (·
0
+ ct)dt (1.15)
Atunci
r =
_

0
+ ct)dt (1.16)
r = ·
0
t +
ct
2
2
+ c
2
(1.17)
Constanta c
2
se determin¼ a luând în considerare pozi¸tia mobilului la
momentul ini¸tial r
0
. Astfel dac¼ a la t = 0, r = r
0
ob¸tinem c
2
= r
0
¸si
r = r
0
+ ·
0
t +
ct
2
2
(1.18)
Eliminând timpul între rela¸tiile (1.13) ¸si (1.18) se ob¸tine o rela¸tie între
vitez¼ a, accelera¸tie ¸si coordonate numit¼ a rela¸tia lui Galilei.
·
2
= ·
2
0
+ 2c(r ÷r
0
) (1.19)
Aplica¸tie
O particul¼ a este aruncat¼ a în sus cu viteza ini¸tial¼ a 100 m/s. Cunoscând
accelera¸tia gravita¸tional¼ a egal¼ a cu 10 m/s
2
s¼ a se determine neglijând
frec¼ arile cu aerul:
12
a) în¼ al¸timea maxim¼ a la care se ridic¼ a corpul
b) timpul dup¼ a care particula atinge în¼ al¸timea maxim¼ a
c) timpul dup¼ a care particula revine la sol
Solu¸ tie
Mi¸scarea particulei care urc¼ a este una uniform încetinit¼ a. Pentru
determinarea în¼ al¸timii maxime se utilizeaz¼ a rela¸tia lui Galilei:
·
2
)
= ·
2
i
+ 2c/
Deoarece viteza …nal¼ a este ·
)
= 0 ¸si c = ÷q rezult¼ a
/ =
·
2
2q
= 500 m
Pentru determinarea timpului de urcare se utilizeaz¼ a legea vitezei
· = ·
i
÷qt
în care se ia · = 0 ¸si rezult¼ a
t
1
=
·
i
q
= 10 s
De la în¼ al¸timea maxim¼ a corpul va cadea liber cu accelera¸tia c = q.
Din legea de mi¸scare care este una accelerat¼ a far¼ a vitez¼ a ini¸tial¼ a rezult¼ a
t
2
=
_
2/
q
=
_
1000
10
= 10 s
Rezult¼ a timpul total este
t = t
1
+ t
2
= 20 s
1.1.3 Mi¸scarea circular¼ a uniform¼ a
Este mi¸scarea care se efectueaz¼ a pe o traiectorie circular¼ a ¸si în care
modulul vectorului vitez¼ a este constant în timp. În acest caz accelera¸tia
nu are decât componenta normal¼ a.
13
Figura 1.4: Mi¸scarea circular¼ a uniform¼ a
Putem de…ni 1 perioada mi¸sc¼ arii care reprezint¼ a timpul în care are
loc o rota¸tie complet¼ a ¸si frecven¸ta care reprezint¼ a num¼ arul de rota¸tii
efectuate în unitatea de timp. Rezult¼ a astfel:
i =
1
1
(1.20)
Deoarece mi¸scarea are loc pe un cerc (Fig. 1.4), putem caracteriza
mi¸scarea prin varia¸tia unghiului o f¼ acut de vectorul de pozi¸tie cu axa Ox,
o = o ÷o
0
. Putem de…ni viteza ungiular¼ a
. =
o
t
(1.21)
care în cazul mi¸sc¼ arii circulare uniforme este constant¼ a.
Spa¸tiul parcurs poate … exprimat în dou¼ a moduri:
: = ·t (1.22)
¸si
: = 1t = 1.t (1.23)
Rezult¼ a astfel rela¸tia dintre viteza liniar¼ a ¸si viteza unghiular¼ a:
· = .1 (1.24)
Deoarece modulul vitezei este constant¼ a accelera¸tia are numai com-
ponenta normal¼ a. În acest caz ea poart¼ a denumirea de accelera¸tie cen-
tripet¼ a.
14
Figura 1.5: Accelera¸tia centripet¼ a
Astfel:
c =c
a
=
·
t
¸si
[c
a
[ =
[·[
t
(1.25)
Când t ÷0. : - ¹
1
¹
2
Se observ¼ a c¼ a triunghiul C¹
1
¹
2
este asemenea cu triunghiul vitezelor.
Rezult¼ a:
·
·
=
¹
1
¹
2
1
(1.26)
Cum ¹
1
¹
2
= : = ·t
·
·
=
·t
1
(1.27)
¸si
c
a
=
·
t
=
·
2
1
= .
2
1 (1.28)
15
1.2 Legile mecanicii
1.2.1 Formul¼ arile legilor mecanicii
Legea I (Principiul iner¸tiei)
Experimental s-a constat c¼ a dac¼ a asupra unui corp a‡at în stare de
repaus nu se exercit¼ a ac¸tiunea altor corpuri aceast¼ a stare se men¸tine un
timp nede…nit. Dac¼ a se lanseaz¼ a pe un plan ¸slefuit o bil¼ a se constat¼ a c¼ a
traiectoria acesteia este o dreapt¼ a iar în intervale de timp scurte mi¸scarea
este aproape o mi¸scare uniform¼ a în sensul c¼ a viteza se mic¸soreaz¼ a foarte
pu¸tin.
Repetând experien¸ta pe alte plane se const¼ a c¼ a cu cât suprafa¸ta plan-
ului este mai bine ¸slefuit¼ a mic¸sorarea vitezei în acela¸si interval de timp
este mai mic¼ a. Aceste fapte duc la concluziile urm¼ atoare:
- în punctul de contact dintre bil¼ a ¸si plan apar interac¸tii care se opun
mi¸sc¼ arii;
- dac¼ a interac¸tiile care se opun mi¸sc¼ arii ar … eliminate atunci mi¸scarea
bilei ar … o miscare rectilinie uniform¼ a.
Generalizând, se poate formula principiul iner¸tiei:
Orice corp liber î¸ si p¼astreaz¼a starea de repaus sau de mi¸ scare rectilinie
¸ si uniform¼a (un corp liber este corpul asupra c¼aruia nu se exercit¼a nici
for¸ te nici momente indiferent de modul de aplicare).
Principiul nu a putut … veri…cat în mod absolut în practic¼ a, deoarece
nici un corp nu poate … izolat complet de ac¸tiunea celorlalte corpuri
care-l înconjoar¼ a. Experien¸tele care au dus la aceast¼ a concluzie au mini-
mizat cât s-a putut de mult sau au anulat într-un fel ac¸tiunile exterioare
corpului.
Proprietatea unui corp de a-¸si men¸tine starea de repaus sau de mi¸scare
rectilinie ¸si uniform¼ a poart¼ a numele de iner¸tie.
Sistemele de referin¸t¼ a în care este valabil principiul iner¸tei poart¼ a nu-
mele de sisteme iner¸tiale. Ca o observa¸tie trebuie remarcat c¼ a sistemele
de referin¸t¼ a legate de p¼ amânt nu sunt riguros iner¸tiale, datorit¼ a mi¸sc¼ arii
acestuia. Abaterile sunt îns¼ a mici, astfel încât aceste sisteme pot fi con-
siderate ca iner¸tiale.
16
Legea a II-a (Legea fundamental¼ a a mecanicii)
În mecanic¼ a se consider¼ a dou¼ a feluri de interac¸tiuni dintre dou¼ a cor-
puri:
a) interac¸tiuni în urma c¼ arora viteza unuia din corpuri se modi…c¼ a
(în m¼ arime ¸si direc¸tie), adic¼ a corpul este accelerat.
b) interac¸tiuni în urma c¼ arora corpurile se deformeaz¼ a.
Cele dou¼ a tipuri de ac¸tiuni poart¼ a numele de for¸te. În continuare ne
vom limita la primului caz.
Experimental s-a constatat c¼ a accelera¸tia c¼ ap¼ atat¼ a de un corp este
propor¸tional¼ a cu for¸ta care ac¸tioneaz¼ a asupra lui.
c v

1
Atunci legea a doua se formuleaz¼ a astfel:
Accelera¸ tia pe care o cap¼at¼a un corp datorit¼a ac¸ tiunii unei for¸ te este
direct propor¸ tional¼a cu m¼arimea acelei for¸ te ¸ si colinear¼a cu ea.
c =

1
:
În rela¸tia de mai sus : este un parametru ce caracterizeaz¼ a corpul
respectiv ¸si poart¼ a numele de mas¼ a. Newton a interpretat acest para-
metru ca fiind cantitatea de substan¸t¼ a con¸tinut¼ a într-un corp. Deoarece
cu cât masa este mai mare accelera¸tia imprimat¼ a este mai mic¼ a, se poate
spune c¼ a masa unui corp este o m¼ asur¼ a a iner¸tiei sale. Din acest motiv
masa : poart¼ a numele de mas¼ a iner¸tial¼ a.
Legea a doua poate fi exprimat¼ a ¸si în alt mod. Pentru aceasta se
define¸ste impulsul ca fiind produsul dintre mas¼ a ¸si vitez¼ a.
j = :· (1.29)
Dac¼ a se consider¼ a masa ca fiind o constant¼ a

1 = :c = :

dt
=
d (:·)
dt
=
d j
dt
(1.30)
Rezult¼ a c¼ a:

1 =
d j
dt
(1.31)
Relatia 1.31 reprezint¼ a o alt¼ a form¼ a a legii a II-a a dinamicii. Ea
este valabil¼ a ¸si în cadrul mecanicii relativiste unde masa este o m¼ arime
variabil¼ a.
17
Legea a III-a (Principiul ac¸tiunii ¸si reac¸tiunii)
For¸tele care ac¸tioneaz¼ a asupra unui corp sunt determinate de alte
corpuri. Experimental se constat¼ a c¼ a for¸tele cu care un corp ac¸tioneaz¼ a
asupra altuia determin¼ a instantaneu din partea celui de-al doilea o reac¸ti-
une asupra primului. Se g¼ ase¸ste c¼ a cele dou¼ a dou¼ a for¸te sunt egale dar
de sens contrar. Prin generalizarea acestor fapte s-a ob¸tinut principiul
ac¸tiunii ¸si reac¸tiunii:
Dac¼a un corp ac¸ tioneaz¼a asupra altui corp cu o for¸ t¼a

1
12
, al doilea
corp ac¸ tioneaz¼a asupra primului cu o for¸ t¼a

1
21
egal¼a în m¼arime ¸ si de
sens contrar cu prima for¸ t¼a.

1
21
= ÷

1
12
Cele dou¼ a for¸te poart¼ a numele de ac¸tiune ¸si reac¸tiune ¸si ac¸tioneaz¼ a
asupra unor corpuri diferite.
Legea a IV-a (Principiul suprapunerii for¸telor)
Principiul suprapunerii for¸telor arat¼ a ce se petrece atunci când asupra
unui corp ac¸tioneaz¼ a simultan mai multe for¸te:
Dac¼a asupra unui corp ac¸ tioneaz¼a for¸ tele

1
1
.

1
2
. ....

1
a
, efectul ob¸ tinut
este acela¸ si ca ¸ si în cazul în care asupra corpului ar ac¸ tiona o singur¼a
for¸ t¼a

1 =
a

I=1

1
I
(1.32)
Aceasta înseamn¼ a ca fiecare for¸t¼ a ac¸tioneaz¼ a independent, efectul un-
eia dintre ele nefiind afectat de existen¸ta celorlalte for¸te.
1.2.2 Sisteme de referin¸t¼ a (SR)
A¸sa cum s-a ar¼ atat, studiul mi¸sc¼ arii corpurilor impune raportarea
acesteia la un sistem spa¸tio-temporal (SR) care const¼ a:
- dintr-un sistem de coordonate (ata¸sat de un corp considerat prin
conven¸tie fix);
- un ceasornic pentru m¼ asurarea timpului.
Newton a ajuns la concluzia c¼ a un sistem de referin¸t¼ a, fixat de corpuri
materiale nu poate fi absolutizat, din lipsa motivelor care ar sus¸tine
18
unicitatea unui astfel de sistem. Totu¸si un sistem de referin¸t¼ a …x a fost
introdus, de¸si despre pozi¸tionarea acestuia nu se poate spune nimic precis.
Acesta este spa¸tiul absolut. Admiterea timpului absolut a fost realizat¼ a
în a¸sa fel încât marcarea momentelor de timp absolut nu putea fi atribuit¼ a
unor evenimente materiale.
Alegerea unui sistemde referin¸t¼ a se face astfel încât principiile mecanicii
s¼ a …e satisf¼ acute iar fenomenele studiate s¼ a apar¼ a cât mai simplu.
În conformitate cu aceasta s-a introdus sistemul de referin¸t¼ a iner¸tial
(SRI); în acest sistem principiul iner¸tiei este satisf¼ acut.
Cerin¸tele ce trebuie îndeplinite de spa¸tiu ¸si timp în sistemul de refer-
in¸t¼ a iner¸tial pentru men¸tinerea st¼ arii de mi¸scare rectilinie ¸si uniform¼ a sau
repaus relativ a unui corp liber sunt:
1 Omogenitatea spa¸tiului: toate punctele din spa¸tiu sunt echivalente.
2 Izotropia spa¸tiului: traiectoriile corpurilor libere în mi¸scare sunt
rectilinii indiferent de direc¸tiile în care are loc mi¸scarea.
3 Uniformitatea timpului: corpurile libere parcurg spa¸tii egale în in-
tervale de timp egale.
1.2.3 Transform¼ arile Galilei
Fie dou¼ a sisteme S ¸si S
t
iner¸tiale, S
t
…ind în mi¸scare relativ¼ a fat¼ a de
S cu viteza constant¼ a ·. Un punct material are coordonatele (:. t) în S
¸si (:
t
. t
t
) în S
t
.
Se pune problema de a determina rela¸tiile de trecere de la coordo-
natele (:. t) la coordonatele (:
t
. t
t
). Aceste rela¸tii sunt date de trans-
form¼ arile Galilei ¸si rezult¼ a din existen¸ta spa¸tiului absolut ¸si a timpului
absolut.
Transformarea timpului
Se consider¼ a dou¼ a sisteme de referin¸t¼ a cu dou¼ a ceasornice identice.
Deoarece pozi¸tia unui ceasornic în sistemul c¼ aruia îi este ata¸sat nu con-
teaz¼ a se poate alege pozi¸tia acestuia astfel ca s¼ a existe un moment în
care pozi¸tia celor dou¼ a ceasornice s¼ a coincid¼ a. Astfel se poate realiza
sincronizarea lor.
t
0
= t
t
0
= 0 (1.33)
În mecanica clasic¼ a se presupune c¼ a mersul ceasornicelor este inde-
pendent de starea de mi¸scare a sistemelor de referin¸t¼ a; scurgerea timpului
19
Figura 1.6: Transform¼ arile Galilei.
este aceia¸si în ambele sisteme de referin¸t¼ a; atunci:
t
t
= t (1.34)
Se constat¼ a c¼ a dac¼ a se admite existen¸ta unui timp absolut, simultane-
itatea este absolut¼ a: dou¼ a sau mai multe evenimente simultane într-un
sistem de referin¸t¼ a iner¸tial sunt simultane în orice alt sistem de referin¸t¼ a
iner¸tial.
Transformarea spa¸tiului
Pentru deducerea rela¸tiei de transformare dintre : ¸si :
t
se consider¼ a
c¼ a:
- etaloanele de lungime nu se modi…c¼ a în func¸tie de starea de mi¸scare
a sistemelor c¼ arora le sunt ata¸sate;
- m¼ asurarea unei distan¸te într-un sistem se face prin considerarea
pozi¸tiilor celor dou¼ a extremit¼ a¸ti la un moment de timp t.
Se consider¼ a c¼ a la t
t
= t = 0 originea sistemului S
t
coincide cu originea
sistemului S. Din Fig. 1.6 se observ¼ a c¼ a:
: = :
t
+·t (1.35)
Rela¸tia 1.35 reprezint¼ a rela¸tia de transformare a spa¸tiului.
20
Pentru t = 0, rela¸tiile Galilei care dau transformarea spa¸tiului ¸si
timpului devin:
t = t
t
(1.36)
: = :
t
+·t
Dac¼ a S
t
se deplaseaz¼ a de-a lungul axei Oy, rela¸tiile Galilei sunt:
t = t
t
(1.37)
r = r
t
¸ = ¸
t
+ ·t
. = .
t
Deoarece
n =
d:
dt
(1.38)
este viteza punctului material în S, ¸si
n
t
=
d:
t
dt
(1.39)
este viteza punctului material în S
t
. Rela¸tia dintre n ¸si n
t
se ob¸tine prin
derivarea celei de-a doua rela¸tii 1.36
d:
dt
=
d:
t
dt
+· (1.40)
Rezult¼ a
n = n
t
+· (1.41)
Aceast¼ a rela¸tie leag¼ a vitezele corpului din cele dou¼ a sisteme de refer-
in¸t¼ a.
Dac¼ a un corp se mi¸sc¼ a rectiliniu ¸si uniform (cu vitez¼ a constant¼ a în
sistemul de referin¸t¼ a S) el se va mi¸sca în acela¸si mod ¸si în sistemul S
t
.
Dac¼ a S ¸si S
t
sunt iner¸tiale, atunci sistemele de referin¸t¼ a se mi¸sc¼ a unele
fa¸t¼ a de altele cu vitez¼ a constant¼ a.
Pentru ob¸tinerea rela¸tiilor dintre accelera¸tiile din cele dou¼ a sisteme
de referin¸t¼ a se deriveaz¼ a în raport cu timpul rela¸tia 1.41.
dn
dt
=
dn
t
dt
+

dt
(1.42)
21
Rezult¼ a:
c =c
t
(1.43)
Cum masa este constant¼ a, legea a II-a a dinamicii î¸si p¼ astreaz¼ a aceia¸si
form¼ a în ambele sisteme de referin¸t¼ a. Acest fapt a dus la enun¸tarea
principiului relativit¼ a¸tii al lui Galilei:
Legile mecanicii sunt invariante la transform¼arile Galilei.
1.3 Dinamica punctului material ¸si a sis-
temelor de puncte materiale
1.3.1 Impulsul
Teorema impulsului pentru un punct material.
Din legea a II-a a mecanicii:

1 =
d j
dt
(1.44)
adic¼ a

1dt = d j (1.45)
ob¸tinem
j =
_
2
1
d j =
_
2
1

1dt =
_
t
2
t
1

1dt (1.46)
unde cu 1 am indexat starea ini¸tial¼ a de la momentul t
1
iar cu 2 am notat
starea …nal¼ a de la momentul t
2
.
Dac¼ a rezultanta for¸telor care ac¸tioneaz¼ a asupra punctului material
este nul¼ a atunci
j = 0 ¸si (1.47)
j = ct (1.48)
Aceasta este legea conserv¼ arii impulsului. Ea se enun¸t¼ a astfel:
Dac¼ a rezultanta for¸telor care ac¸tioneaz¼ a asupra unui punct material
este nul¼ a, impulsul acesteia r¼ amâne constant.
22
Figura 1.7: Teorema impulsului pentru un sistem de dou¼ a puncte materiale.
Teorema impulsului pentru un sistem de puncte materiale
Pentru simpli…care vom considera un sistem format doar din dou¼ a
puncte materiale rezultatele ob¸tinute …ind valabile ¸si pentru un sistem
format din ` puncte materiale.
În …gura 1.7 sunt reprezentate cele dou¼ a corpuri. Cu

1
1
¸si

1
2
am
notat for¸tele externe care ac¸tioneaz¼ a asupra celor dou¼ a corpuri. Cu

T
21
am notat for¸ta cu care corpul 1 ac¸tioneaz¼ a asupra corpului 2 iar cu

T
21
am notat for¸ta cu care corpul 2 ac¸tioneaz¼ a asupra corpului 1. Conform
legii ac¸tiunii ¸si reac¸tiunii cele dou¼ a for¸te sunt egale ¸si ac¸tioneaz¼ a în sensuri
opuse, adic¼ a:
÷÷
T
12
= ÷
÷÷
T
21
(1.49)
Dac¼ a j
1
¸si j
2
sunt impulsurile celor dou¼ a corpuri, putem de…ni ¸si
impulsul total al momentului ca sum¼ a a impulsurilor particulelor indi-
viduale:

1 = j
1
+ j
2
(1.50)
Scriem legea a doua pentru …ecare corp în parte:

1
1
+

T
12
=
d j
1
dt
(1.51)

1
2
+

T
21
=
d j
2
dt
(1.52)
23
Adun¼ am cele dou¼ a rela¸tii ¸si ¸tinem cont c¼ a

T
12
+

T
21
= 0. Atunci

1
1
+

1
2
=
d
dt
( j
1
+ j
2
) =
d

1
dt
(1.53)
Notând cu

1
c
=

1
1
+

1
2
rezultanta for¸telor externe ce ac¸tioneaz¼ a
asupra sistemului rezult¼ a:

1
c
=
d

1
dt
(1.54)
Aceasta este legea impulsului pentru un sistem de puncte materiale.
Derivata în raport cu timpul a impulsului total al unui sistem de
particule este egal cu rezultanta for¸telor ce ac¸tioneaz¼ a asupra sistemului.
Dac¼ a rezultanta for¸telor externe este nul¼ a,

1
c
= 0, atunci:
d

1
dt
= 0 (1.55)

1 = ct (1.56)
Se ob¸tine astfel legea conserv¼ arii impulsului:
Impulsul unui sistem de puncte materiale r¼amâne nul când rezultanta
for¸ telor externe este nul¼a.
1.3.2 Energia
For¸ta produce deplas¼ ari ale corpurilor. O m¼ asur¼ a a efectului produs
de for¸t¼ a este lucru mecanic.
Lucru mecanic produs de o for¸t¼ a constant¼ a asupra unui punct
material
Fie o for¸t¼ a

1 constant¼ a ce ac¸tioneaz¼ a asupra unui corp ¸si produce o
deplasare a acestuia pe distan¸ta :. Se consider¼ a c¼ a

1 face cu vectorul
deplasare un unghi c.
Prin de…ni¸tie lucrul mecanic este egal cu produsul scalar dintre for¸t¼ a
¸si deplasare:
1 =

1: = 1: cos c (1.57)
Se observ¼ a c¼ a dac¼ a c = 0 for¸ta ¸si deplasarea au aceea¸si direc¸tie ¸si
1 = 1: (1.58)
24
Figura 1.8: Lucrul mecanic produs de o for¸t¼ a variabil¼ a.
iar dac¼ a c = :,2 for¸ta este perpendicular¼ a pe direc¸tia deplas¼ arii, astfel
c¼ a:
1 = 1: cos :,2 = 0 (1.59)
Consider¼ am o particul¼ a ce se deplaseaz¼ a de-a lungul axei Ox sub ac¸ti-
unea unei for¸te care variaz¼ a cu pozi¸tia. Pentu simpli…care vom considera
c¼ a for¸ta ac¸tioneaz¼ a de-a lungul axei Ox. Particula se deplaseaz¼ a de la r
i
la r
)
. Pentru a putea calcula lucrul mecanic consider¼ am deplasarea de la
r
i
la r
)
împ¼ ar¸tit¼ a în deplas¼ ari foarte mici r foarte mici pe care practic
for¸ta este constant¼ a. Lucrul mecanic pe o astfel de deplasare este 1r,
¸si, pentru a calcula lucrul total se adun¼ a lucrurile mecanice (Fig. 1.8).
Putem scrie c¼ a
1 =

1
a
r
adic¼ a lucrul total este suma lucrurilor mecanice efectuate pe …ecare de-
plasare în parte. Pentru a calcula exact lucrul mecanic facem ca r ÷0
¸si atunci
1 = lim
a÷0

1
a
r =
_
a
f
a
i
1
a
dr (1.60)
În cazul sistemelor în care exist¼ a mai multe particule trebuie calculat
lucrul mecanic al for¸telor care ac¸tioneaz¼ a asupra …ec¼ arei particule ¸si care
apoi se însumeaz¼ a.
Rela¸tia (1.60) arat¼ a c¼ a lucrul mecanic este egal cu aria suprafe¸tei de
sub curb¼ a (1.8).
Exemple
a) Lucrul mecanic al for¸tei de greutate.
25
Figura 1.9: Lucrul mecanic al for¸tei de greutate
For¸ta de greutate este for¸ta care ac¸tioneaz¼ a asupra oric¼ arui corp a‡at
în apropiere de suprafa¸ta p¼ amântului ¸si este egal¼ a cu produsul dintre
mas¼ a ¸si accelera¸tie gravita¸tional¼ a q = 9. 8 m/s
2
.

G = :q (1.61)
¸si are aceea¸si valoare pentru toate corpurile a‡ate în apropierea p¼ amân-
tului
Consider¼ am c¼ a deplasarea corpului are loc pe drumul dintre ¹ ¸si 1.
Pe drumul (1) (Fig. 1.9)
1
1
= :q(/
1
÷/
2
) = ÷:q (/
2
÷/
1
) (1.62)
Pe acest drum particula se deplaseaz¼ a liber în sensul c¼ a asupra ei
ac¸tioneaz¼ a doar for¸ta de greutate. Pe traiectoria (2) particula nu se
poate deplasa liber. Ea este constrâns¼ a s¼ a urmeze aceast¼ a traiectorie ¸si
acest lucru nu se poate realiza decât dac¼ a se ac¸tioneaz¼ a din exterior cu
alte for¸te decât for¸ta de greutate. Totu¸si aici ne intereseaz¼ a doar lucrul
mecanic al for¸tei de greutate. El este egal în acest caz cu suma lucrurilor
mecanice efectuate pe por¸tiunile ¹C ¸si C1.
1
2
= 1
¹C
+ 1
C1
= :q(¹C) cos c + :q(C1) cos :,2
= :q[¹C cos c] = :q(/
2
÷/
1
) = ÷:q (/
2
÷/
1
) (1.63)
Se observ¼ a c¼ a valoarea lucrului mecanic efectuat de for¸ta de greutate
nu depinde de drumul parcurs ci doar de pozi¸tia ini¸tial¼ a ¸si …nal¼ a. O
26
Figura 1.10: Lucrul mecanic al for¸tei elastice
for¸t¼ a al c¼ arei lucru mecanic depinde doar de pozi¸tiile ini¸tial¼ a ¸si …nal¼ a
se nume¸ste for¸t¼ a conservativ¼ a iar regiunea din spa¸tiu în care ac¸tioneaz¼ a
astfel de for¸te poart¼ a numele de câmp conservativ.
b) Lucrul mecanic al for¸tei elastice
O astfel de for¸t¼ a apare când un resort este comprimat sau alungit sub
ac¸tiunea unei for¸te externe (Fig. 1.10)
Experimental se constat¼ a c¼ a dac¼ a asupra resortului se ac¸tioneaz¼ a cu
for¸ta

1, alungirea maxim¼ a a resortului este propor¸tional¼ a cu deformarea
(care în cazul nostru este egal¼ a cu deplasarea corpului fa¸t¼ a de pozi¸tia în
care resortul era nedeformat). Se presupune c¼ a în sistemul considerat nu
ac¸tioneaz¼ a for¸te de frecare.
1 · r
Constanta de propor¸tionalitate se noteaz¼ a cu / ¸si poart¼ a numele de
constant¼ a elastic¼ a. Astfel
1 = /r (1.64)
Deoarece resortul nu se mai poate deforma înseamn¼ a c¼ a asupra corpu-
lui ac¸tioneaz¼ a ¸si resortul cu o for¸t¼ a egal¼ a cu

1 ¸si de sens contrar. Aceast¼ a
for¸t¼ a poart¼ a numele de for¸t¼ a elastic¼ a
1
c
= ÷1 = ÷/r (1.65)
Atunci lucrul mecanic efectuat de for¸ta elastic¼ a este:
1 =
_
a
2
a
1
1
c
dr =
_
a
f
a
i
÷/rdr
1 = ÷
/
2
_
r
2
)
÷r
2
i
_
= ÷
_
/
2
r
2
)
÷
/
2
r
2
i
_
(1.66)
27
Ca ¸si în cazul for¸tei de greutate lucrul mecanic depinde doar de pozi¸tia
ini¸tial¼ a ¸si …nal¼ a. Rezult¼ a c¼ a for¸tele elastice sunt ¸si ele for¸te conservative.
c) Lucrul for¸tei de frecare
Când un corp este deplasat pe o suprafa¸t¼ a în sens invers deplas¼ arii
ac¸tioneaz¼ a for¸te de frecare 1
)
= j:q. Lucrul mecanic este:
1 = ÷j:qd (1.67)
unde d este deplasarea. Semnul minus apare deoarece deplasarea se face
în sens invers for¸tei. For¸tele de frecare nu sunt conservative deoarece
între dou¼ a puncte exist¼ a o in…nitate de drumuri pe care lucrul mecanic
al for¸ telor de frecare este diferit.
Aplica¸tie
O molecul¼ a diatomic¼ a const¼ a din doi atomi între care se exercit¼ a o
for¸t¼ a care are caracter respulsiv la distan¸te mici ¸si caracter atractiv la
distan¸te mari, cu expresia:
1 = 1
0
_
2
_
o
:
_
13
÷
_
o
:
_
7
_
unde : este distan¸ta dintre molecule. Pentru un atom de oxigen 1
0
=
9. 6 10
÷11
N ¸si o = 3. 5 10
÷10
m. S¼ a se determine lucrul mecanic
efectuat de o for¸t¼ a atunci când atomii se dep¼ arteaz¼ a de la distan¸ta :
1
=
4 10
÷10
m la :
2
= 9 10
÷10
m.
Solu¸ tie
1 =
_
v
2
v
1
1
0
_
2
_
o
:
_
13
÷
_
o
:
_
7
_
d:
1 = 1
0
o
_
1
6
_
o
:
1
_
12
÷
1
6
_
o
:
2
_
12
+
1
7
_
o
:
2
_
6
÷
1
7
_
o
:
1
_
6
_
= 3. 210
÷21
J
Energia cinetic¼ a. Teorema varia¸tiei energiei cinetice
S¼ a consider¼ am un corp asupra c¼ aruia ac¸tioneaz¼ a mai multe for¸te a
c¼ aror rezultant¼ a este 1. Lucrul mecanic efectuat din pozi¸tia ini¸tial¼ a pân¼ a
28
în pozi¸tia …nal¼ a este (dac¼ a mi¸scarea este unidimensional¼ a iar deplasarea
se face în sensul for¸tei):
1 =
_
)
i
1dr (1.68)
Dar
1 = :c = :

dt
Atunci
1 =
_
)
i
:

dt
dr =
_
)
i
:

dt
·dt (1.69)
1 =
_
)
i
:·d· =
1
2

2
)
÷
1
2

2
i
(1.70)
M¼ arimea:
1
c
=
1
2

2
(1.71)
este numit¼ a energia cinetic¼ a. Rela¸tia 1.70 reprezint¼ a teorema varia¸tiei
energiei cinetice pentru un punct material. Ea se exprim¼ a astfel:
Lucrul mecanic efectuat de rezultanta for¸ telor ce ac¸ tioneaz¼a asupra
unui punct material este egal cu varia¸ tia energiei cinetice a punctului
material.
În cazul în care sistemul este format din mai multe puncte materiale
energia cinetic¼ a total¼ a este suma energiilor cinetice ale …ec¼ arui punct
material.
1
c
=
a

i=1
1
c
i
=
a

i=1
1
2
:
i
·
2
i
(1.72)
¸ Si în acest caz varia¸tia energiei cinetice este egal¼ a cu lucrul mecanic
efectuat de toate for¸tele ce ac¸tioneaz¼ a asupra sistemului atât interne 1
(i)
cât ¸si externe 1
(c)
.
1
c
= 1
(c)
+ 1
(i)
(a.69)
Puterea
Puterea reprezint¼ a lucrul mecanic efectuat de sistem în unitatea de
timp. Putem de…ni o putere medie:
1
n
=
1
t
(1.73)
29
¸si o putere instantanee
1 =
o1
dt
(1.74)
unde o1 este lucrul mecanic efectuat de sistem în timpul dt. o1 poart¼ a
numele de lucru mecanic elementar. În cazul în care lucrul mecanic este
efectuat de for¸te de trac¸tiune
o1 = 1dr
¸si
1 =
o1
dt
= 1
dr
dt
= 1· (1.75)
Aplica¸tie
Puterea automobilelor
Automobilele sunt ma¸sini destul de ine…ciente. Chiar în condi¸tii ide-
ale mai pu¸tin de 15% din energia chimic¼ a a combustibilului se transform¼ a
în energie intern¼ a situa¸tie care este ¸si mai proast¼ a în cazul circula¸tiei prin
marile ora¸se.
Mai multe mecanisme contribuie la pierderea de energie în automo-
bile:
În jur de 67% din energie este pierdut¼ a în motor, în sistemul de r¼ acire
al automobilului ¸si în sistemul de evacuare. Aproximativ 16% din en-
ergie se pierde prin frec¼ arile dintre mecanismele de transmisie interne ale
automobilului, 4% din energie este utilizat¼ a pentru punerea în func¸tiune
a diverselor accesorii ca pompa de benzin¼ a, sistemul de aer condi¸tionat,
sistemul audio. A¸sadar numai în jur de 13% din energie este utilizat¼ a pen-
tru propulsia efectiv¼ a a automobilului dar ¸si din aceasta o parte este uti-
lizat¼ a pentru a compensa pierderea de energie datorit¼ a frec¼ arii pneurilor
¸si frec¼ arii cu aerul.
S¼ a examin¼ am puterea care furnizeaz¼ a for¸ta necesar¼ a deplas¼ arii au-
tomobilului. Consider¼ am pentru coe…cientul de frecare dintre pneuri ¸si
¸sosea j = 0. 016. Pentru o ma¸sin¼ a cu greutatea de 1450 kg (BMV seria
5) for¸ta de frecare este aproximativ:
1
)
- j:q = 227 N
Pe m¼ asur¼ a ce viteza ma¸sinii cre¸ste, apare o mic¸sorare a for¸tei de
ap¼ asare normal¼ a ca rezultat al descre¸sterii presiunii aerului ce curge
deasupra ma¸sinii.
30
Trebuie luat¼ a în considerare ¸si for¸ta de rezisten¸t¼ a la înaintarea prin
aer a automobilului. Ea este legat¼ a de frecarea ma¸sinii cu aerul ¸si este
propor¸tional¼ a cu p¼ atratul vitezei.
1
o
=
1
2
1j¹·
2
unde 1 este coe…cientul de rezisten¸t¼ a la înaintare, ¹ este aria sec¸tiunii
ma¸sinii, j este densitatea aerului Putem utiliza 1 · 0. 5, j = 1. 20
kg/m
3
, ¹ - 2 m
2
. M¼ arimea for¸tei totale de frecare este suma celor dou¼ a
for¸te
1
t
= 1
v
+ 1
o
Dac¼ a se merge cu ferestrele deschise atunci for¸ta de rezisten¸t¼ a la de-
plasarea prin aer cre¸ste cu 3%.
Puterea necesar¼ a pentru a men¸tine o anumit¼ a vitez¼ a constant¼ a este
1 = 1
·
·
În tabelul de mai jos sunt exempli…cate for¸ta de rezisten¸t¼ a ¸si puterea
unui automobil în func¸tie de vitez¼ a.
Tabelul 1.1
For¸tele de rezisten¸t¼ a ¸si puterea unui automobil în func¸tie de vitez¼ a.
· (m/s) ` (N) 1
v
(N) 1
o
(N) 1
t
(N) 1 (kW)
0 14200 227 0 227 0
8,9 14100 226 48 274 2,4
17,9 13900 222 192 414 7,4
26,8 13600 218 431 649 17,4
35,8 13200 211 767 978 35
44,7 12600 202 1199 1400 62,6
Energia poten¸tial¼ a
Pentru a în¸telege acest concept vom porni de la exprimarea lucrului
mecanic pentru diverse tipuri de for¸te conservative. Astfel pentru for¸ta
de greutate:
1 = :q(/
1
÷/
2
) = ÷(:q/
2
÷:q/
1
) (1.76)
31
Pentru for¸ta elastic¼ a
1 =
/r
2
1
2
÷
/r
2
2
2
= ÷
_
/r
2
2
2
÷
/r
2
1
2
_
(1.77)
Se observ¼ a c¼ a în ambele cazuri lucrul mecanic se poate exprima ca
opusul varia¸tiei unei m¼ arimi ce depinde doar de pozi¸tie. Aceast¼ a m¼ arime
poart¼ a numele de energie poten¸tial¼ a.
Putem generaliza acest fapt pentru orice for¸t¼ a conservativ¼ a.
Astfel putem spune c¼ a lucrul mecanic al unei for¸te conservative este
egal cu minus varia¸tia energiei poten¸tiale.
1
)c
= ÷1
j
= ÷(1
j
2
÷1
j
1
) (1.78)
Rela¸tia de mai sus poate … privit¼ a ca o rela¸tie de de…ni¸tie pentru
energia poten¸tial¼ a determinat¼ a de anumite for¸te conservative.
Ca o prim¼ a observa¸tie putem spune c¼ a energia poten¸tial¼ a este de…nit¼ a
pân¼ a la o constant¼ a arbitrar¼ a.
1
t
j
= 1
j
+ C (1.79)
Atunci
1
t
j
= 1
t
j
2
÷1
t
j
1
= 1
j2
+ C ÷1
j1
÷C = 1
j2
÷1
j1
= ÷1 (1.80)
Aceasta înseamn¼ a c¼ a putem alege orice valoare pentru constanta adi-
tiv¼ a. În general se alege o anumit¼ a pozi¸tie în care energia poten¸tial¼ a se
consider¼ a nul¼ a. Aceasta determin¼ a constanta aditiv¼ a. Alegerea se face
astfel încât forma energiei poten¸tiale s¼ a …e cât mai simpl¼ a.
Astfel pentru for¸ta de greutate rezult¼ a:
1
jj
= :q/ + C (1.81)
Consider¼ am c¼ a la suprafa¸ta p¼ amântului (/ = 0) avem1
j
= 0. Rezult¼ a
C = 0 ¸si energia poten¸tial¼ a gravita¸tional¼ a ia forma
1
jj
= :q/ (1.82)
Pentru for¸tele elastice:
1
jc
=
/r
2
2
+ C (a.86)
32
Dac¼ a aceasta este energia poten¸tial¼ a a unui resort întins, consider¼ am
c¼ a în cazul c¼ a acesta nu este deformat (r = 0) 1
jc
= 0. Rezult¼ a C = 0 ¸si
1
jc
=
/r
2
2
(1.83)
Rezult¼ a c¼ a în afara energiei poten¸tiale este bine s¼ a se cunoasc¼ a ¸si poz-
i¸tia în care aceasta este nul¼ a. Dac¼ a scriem rela¸tia sub form¼ a diferen¸tial¼ a
ob¸tinem:
o1 = ÷d1
j
(1.84)
Pentru simpli…care vom considera ca mi¸scarea este unidimensional¼ a
¸si se face de-a lungul acei Ox.
o1 = ÷1dr (1.85)
1dr = ÷d1
j
Rezult¼ a
1 = ÷
d1
j
dr
(1.86)
În cazul general:
o1 =

1d:
Cum

1 = 1
a
c
a
+ 1
j
c
j
+ 1
:
c
:
¸si:
d: = drc
a
+ d¸c
j
+ d.c
:
rezult¼ a:
o1 = 1
a
dr + 1
j
d¸ + 1
:
d.
Energia poten¸tial¼ a este o m¼ arime care depinde de pozi¸tia în care se
a‡¼ a corpul:
1
j
= 1
j
(r. ¸. .) (1.87)
Atunci
d1
j
=
J1
j
Jr
dr +
J1
j

d¸ +
J1
j
J.
d. (1.88)
Rezult¼ a:
1
a
dr + 1
j
d¸ + 1
:
d. = ÷
J1
j
Jr
dr ÷
J1
j

d¸ ÷
J1
j
J.
d.
33
¸si
1
a
= ÷
J1
j
Jr
1
j
= ÷
J1
j

(1.89)
1
:
= ÷
J1
j
J.
Atunci

1 = ÷
J1
j
Jr
c
a
÷
J1
j

c
j
÷
J1
j
J.
c
:
(1.90)

1 = ÷\1
j
În rela¸tia de mai sus simbolul \ reprezint¼ a operatorul nabla
\ =
J
Jr
c
a
+
J
Jr
c
j
+
J
Jr
c
:
(1.91)
Aplica¸tie
Energia poten¸tial¼ a unui sistem format din dou¼ a particule este
1
j
=
¹
:
S¼ a se calculeze for¸ta radial¼ a care ac¸tioneaz¼ a între cele dou¼ a particule.
Solu¸ tie
1 = ÷
d1
j
d:
= ÷
¹
:
2
Teorema varia¸tiei energiei mecanice. Conservarea energiei me-
canice
Pentru simpli…care vom considera un punct material asupra c¼ aruia
ac¸tioneaz¼ a al¼ aturi de for¸tele conservative (a c¼ aror rezultant¼ a este 1
C
) ¸si
for¸te neconservative (a c¼ aror rezultan¼ a este 1
.C
).
Utiliz¼ am teorema varia¸tiei energiei cinetice:
1
C
= 1 = 1
1
C
+ 1
1
NC
(1.92)
34
unde am exprimat separat lucrul mecanic al for¸telor conservative (1
1
C
)
¸si lucrul mecanic al for¸telor neconservative (1
1
NC
). Lucrul mecanic al
for¸telor conservative se exprim¼ a ca minus varia¸tia energiei poten¸tiale:
1
1C
= 1
j
(1.93)
Rezult¼ a c¼ a:
1
C
= 1
1
+ 1
1
NC
¸si
1
C
+ 1
1
= 1
1
NC
(1
C
+ 1
1
) = 1
1
NC
(1.94)
De…nim energia mecanic¼ a ca suma dintre energia cinetic¼ a ¸si poten¸tial
1
A
= 1
C
+ 1
1
(1.95)
Atunci:
1
A
= 1
1
NC
1
A
2
÷1
A
1
= 1
1
NC
(1.96)
Rela¸tia de mai sus reprezint¼ a teorema varia¸tiei energiei mecanice:
Lucrul mecanic al for¸ telor neconservative care ac¸ tioneaz¼a asupra unui
punct material este egal cu varia¸ tia energiei mecanice a punctului mate-
rial respectiv.
Dac¼ a asupra punctului material nu ac¸tioneaz¼ a for¸te neconservative
atunci 1
1
NC
= 0 ¸si
1
A2
= 1
A1
Aceasta este legea conserv¼ arii energiei mecanice.
Într-un câmp de for¸te conservative energia mecanic¼ a a punctului ma-
terial r¼ amâne constant¼ a în timpul mi¸sc¼ arii, având loc o transformare a
energiei cinetice în energie poten¸tial¼ a ¸si invers.
Teoremele varia¸tiei energiei cinetice ¸si conserv¼ arii energiei mecanice
sunt valabile ¸si în cazul sistemelor formate din mai multe puncte mate-
riale în care for¸tele interne (dintre particule) sunt conservative.
Aplica¸tie
Dou¼ a particule, una de masa :
1
cu viteza ·
i1
¸si alta de masa :
2
cu
viteza ·
i2
se ciocnesc. ¸ Stiind c¼ a ciocnirea este una central¼ a ¸si perfect
35
elastic¼ a iar vitezele sunt pe aceia¸si direc¸tie, s¼ a se determine vitezele celor
dou¼ a particule dup¼ a ciocnire.
Solu¸ tie
Consider¼ am c¼ a vitezele sunt orientate de-a lungul axei Ox. Dac¼ a
sensul vitezei este în sensul pozitiv al axei viteza va … consider¼ at¼ a pozitiv¼ a
¸si dac¼ a sensul vitezei este în sensul negativ al axei viteza va … considerat¼ a
negativ¼ a. Not¼ am vitezele dup¼ a ciocnire ·
)1
¸si ·
)2
. Legile de conservare a
impulsului ¸si energiei sunt:
:
1
·
i1
+ :
2
·
i2
= :
1
·
)1
+ :
2
·
)2
1
2
:
1
·
2
i1
+
1
2
:
2
·
2
i2
=
1
2
:
1
·
2
)2
+
1
2
:
2
·
2
)2
Cele dou¼ a rela¸tii se scriu
:
1

)1
÷·
i1
) = :
2

)2
÷·
i2
)
:
1
_
·
2
)1
÷·
2
i1
_
= :
2
_
·
2
)2
÷·
2
i2
_
Prin împ¼ ar¸tire rezult¼ a
·
)1
+ ·
i1
= ·
)2
+ ·
i2
Se ob¸tine astfel un sistem de dou¼ a ecua¸tii cu dou¼ a necunoscute de
gradul întâi. Rezult¼ a:
·
)1
= 2
:
1
·
i1
+ :
2
·
i2
:
1
+ :
2
÷·
i1
·
)2
= 2
:
1
·
i1
+ :
2
·
i2
:
1
+ :
2
1.3.3 Moment cinetic
Consider¼ am o for¸t¼ a care ac¸tioneaz¼ a asupra unui punct material. De…nim
momentul for¸tei în raport cu un punct (în cazul nostru, punctul O):

` = :

1 (1.97)
36
Figura 1.11: Momentul for¸tei fa¸t¼ a de un punct
Figura 1.12: Momentul cinetic fa¸t¼ a de o ax¼ a
37
Aceea¸si de…ni¸tie se poate aplica ¸si în cazul unei for¸te 1 aplicate într-
un punct al unui corp care se poate roti în jurul unei axe (Fig. 1.12).
M¼ arimea momentului este:
` = :1 sin o = :d (1.98)
unde d poart¼ a numele de bra¸tul for¸tei.
Teorema varia¸tiei momentului cinetic

` = :

1 = :
d j
dt
= :
d j
dt
+ j
d:
dt
Termentul j
o
÷÷
v
ot
este nul deoarece j ¸si · sunt vectori paraleli.
Atunci

` =
d
dt
(: j) =
d

1
dt
(1.99)
De…nim m¼ arimea:

1 = : j (1.100)
numit¼ a moment cinetic.
Rela¸tia reprezint¼ a teorema de varia¸tie a momentului cinetic:
Momentul for¸ tei este egal cu derivata momentului cinetic în raport cu
timpul.
În cazul c¼ a momentul for¸tei este nul:
d

1
dt
= 0 (1.101)

1 = ct (1.102)
Dac¼ a momentul rezultant al for¸telor care ac¸tioneaz¼ a asupra unui corp
este nul, momentul cinetic se conserv¼ a.
1.3.4 Cinematica mi¸sc¼ arii de rota¸tie
Energia cinetic¼ a de rota¸tie
S¼ a consider¼ am un obiect format dintr-o mul¸time de puncte care se
rote¸ste în jurul unei axe cu viteza unghiular¼ a .. Consider¼ am c¼ a particula
a‡at¼ a la distan¸ta :
i
de ax¼ a are masa :
i
.
38
Figura 1.13: Mi¸scarea de rota¸tie
Energia ei cinetic¼ a (Fig. 1.13)
1
C
i
=
1
2
:
i
·
2
i
=
1
2
:
i
.
2
:
2
i
(1.103)
Energia cinetic¼ a total¼ a este suma energiilor cinetice ale particulelor
constituente.
1
1
=

i
1
C
i
=
1
2

i
:
i
·
2
i
=
1
2

i
:
i
.
2
:
2
i
1
1
=
1
2
_

i
:
i
:
2
i
_
.
2
(1.104)
M¼ arimea din parantez¼ a poart¼ a numele de moment de iner¸tie.
1 =

i
:
i
:
2
i
(1.105)
Cu aceast¼ a nota¸tie ecua¸tia rezult¼ a:
1
1
=
1
2
1.
2
(1.106)
Putem calcula momentul de iner¸tie a unui obiect rigid imaginând
obiectul ca …ind divizat în mici volume de mase :
i
. Atunci
1 = lim
n
i
÷÷0

i
:
2
:
i
=
_
:
2
d: (1.107)
Considerând
d: = jd\
39
Atunci
1 =
_
j:
2
d\ (1.108)
Aplica¸tie
S¼ a se calculeze momentul de iner¸tie a unui cilindru cu raz¼ a 1 ¸si mas¼ a
` ¸si lungimea 1 fa¸t¼ a de axa sa.
Solu¸ tie
1 =
_
:
2
d: =
_
:
2
(2:j1:) d: = 2:j1
_
1
0
:
3
d: =
1
2
:j11
4
Cum densitatea
j =
`
\
=
`
:1
2
1
rezult¼ a
1 =
1
2
`1
2
Aplica¸tie
S¼ a se determine momentul de iner¸tie al unei sfere de mas¼ a ` ¸si raz¼ a
1 în raport cu o ax¼ a ce trece prin centrul s¼ au.
Solu¸ tie
Momentul cinetic în jurul axei Ox este
1
:
=
_
_
r
2
+ ¸
2
_
d`
în jurul axei Oy
1
j
=
_
_
r
2
+ .
2
_
d`
¸si în jurul axei Oz
1
a
=
_
_
¸
2
+ .
2
_
d`
Deoarece toate cele trei axe sunt echivalente rezult¼ a 1
a
= 1
j
= 1
:
astfel
c¼ a:
40
1 =
1
3
(1
a
+ 1
j
+ 1
:
) =
2
3
_
_
r
2
+ ¸
2
+ .
2
_
d` =
2
3
_
:
2
d`
În rela¸tia de mai sus masa d` este masa unei p¼ aturi sferice de raz¼ a
: ¸si grosime d:
d` = 4::
2
jd:
Atunci
1 =
2
3
_
1
0
4:j:
4
d: =
8
15
:1
5
j
Folosind rela¸tia densit¼ a¸tii
j =
`
\
=
3`
4:1
3
rezult¼ a:
1 =
2
5
`1
2
Lucrul mecanic, puterea ¸si energia mi¸sc¼ arii de rota¸tie
Consider¼ am un obiect ca în …gura al¼ aturat¼ a în care o for¸t¼ a

1 este
aplicat¼ a în 1 (Fig. 1.13). Lucrul mecanic efectuat de for¸ta 1 este
o1 =

1d: = (1 sin c):do (1.109)
Deoarece ` = 1: sin c rezult¼ a:
o1 = `do (1.110)
Puterea implicat¼ a în acest proces este:
1 =
o1
dt
= `
do
dt
= `. (1.111)
41
Figura 1.14: Lucrul mecanic al mi¸sc¼ arii de rota¸tie
Figura 1.15: Accelera¸tia tangen¸tial¼ a
Expresia poate … privit¼ a ca una similar¼ a celei in care
1 = 1· (1.112)
S¼ a consider¼ am o particul¼ a de mas¼ a m care se rote¸ste pe un cerc de
raz¼ a : sub ac¸tiunea unei for¸te tangen¸tiale

1
t
¸si a unei for¸te radiale

1
v
.
For¸ta tangen¸tial¼ a determin¼ a o accelera¸tie tangen¸tial¼ a c
t.
1
t
= :c
t
(1.113)
M¼ arimea momentului for¸tei ce ac¸tioneaz¼ a asupra particulei de mas¼ a
: este
` = 1
t
: = (:c
t
): (1.114)
Deoarece accelera¸tia unghiular¼ a este:
=
d.
dt
(1.115)
42
atunci
c
t
=

t
dt
=
d (:.)
dt
=
d.
dt
: = :
Astfel momentul for¸tei care ac¸tioneaz¼ a asupra punctului material care se
rote¸ste devine:
` = ::
2
= 1 (1.116)
Pornind de la rela¸tia ` = 1 = 1
o.
ot
o1 = `do = 1
d.
d t
.dt (1.117)
o1 = 1.d.
Atunci:
1 =
_
.
f
.
i
1.d. =
1
2
1.
2
)
÷
1
2
1.
2
i
(1.118)
Rela¸tia de mai sus reprezint¼ a teorema varia¸tiei energiei cinetice pentru
mi¸scarea de rota¸tie în cazul unui punct material.
Putem face o paralel¼ a între mi¸scarea de rota¸tie ¸si mi¸scarea liniar¼ a
Mi¸scarea de rota¸tie Mi¸scarea liniar¼ a
Viteza unghiular¼ a . =
o0
ot
Viteza liniar¼ a · =
oa
ot
Accelera¸tia unghiular¼ a =
o.
ot
Accelera¸tia liniar¼ a c =

ot
Moment rezultat ` =
o.
ot
For¸ta 1 = :c
Dac¼ a = ct, .
)
= .
i
+ t Dac¼ a c = ct, ·
)
= ·
i
+ ct
Lucrul mecanic 1 =
_
0
f
0
i
`do Lucrul mecanic 1 =
_
a
f
a
i
1dr
Energia cinetic¼ a 1
1
=
1
2
1.
2
Energia cinetic¼ a 1
C
=
1
2

2
Puterea 1 = `. Puterea 1 = 1·
Momentul cinetic 1 = 1. Impuls j = :·
Momentul for¸tei ` =
o1
ot
For¸ta 1 =
oj
ot
1.4 Probleme
1.1 Unui puc i se imprim¼ a o vitez¼ a · = 2 m/s. Coe…cientul de frecare
a pucului cu ghea¸ta este j = 0. 01. S¼ a se calculeze distan¸ta pe care pucul
se deplaseaz¼ a (q = 10 m/s
2
).
1.2 Un corp interplanetar este atras de Soare cu o for¸t¼ a
43
1 =
2 10
22
:
2
N
S¼ a se determine lucrul mecanic efectuat de Soare cînd corpul se apropie
de Soare de la distan¸ta :
1
= 3 10
11
m la distan¸ta :
2
= 2. 5 10
11
m.
1.3 Un corp cu masa : = 5 kg este în repaus pe o suprafa¸t¼ a orizontal¼ a
pe care poate mi¸sca f¼ ar¼ a frecare. Asupra corpului ac¸tioneaz¼ a o for¸t¼ a
constant¼ a 1 = 5 N. S¼ a se determine viteza corpului ce parcurge distan¸ta
de 3 m.
1.4 Un corp : = 5 kg se a‡¼ a în repaus pe o suprafa¸t¼ a orizontal¼ a pe
care se poate deplasare sub ac¸tiunea unei for¸te 1 = 12 N pe distan¸ta d =
10 m/s. S¼ a se determine viteza dac¼ a coe…cientul de frecare la alunecare
este j = 0. 14 ¸si accelera¸tia gravita¸tional¼ a este q = 9. 8 m/s
2
.
1.5 Un corp de mas¼ a : = 2 kg este ata¸sat la un resort cu o constant¼ a
elastic¼ a / = 10
3
N/m. Resortul este comprimat cu r = 2 cm. Apoi
resortul este eliberat. S¼ a se calculeze viteza corpului când trece prin
pozi¸tia de echilibru (mi¸scarea are loc f¼ ar¼ a frecare).
1.6 S¼ a se determine lucrul mecanic efectuat de o for¸t¼ a care modi…c¼ a
vitez¼ a unui corp de mas¼ a : = 5 kg de la valoarea ·
1
= 6c
a
÷ 2c
j
la
·
2
= 8c
a
+ 4c
j
. Componentele vitezelor sunt exprimate în m/s.
1.7 Un corp cm masa : = 3 kg are viteza
· = (6c
a
÷2c
j
) m/s
S¼ a se calculeze energia cinetic¼ a a corpului.
1.8 O for¸t¼ a conservativ¼ a care ac¸tioneaz¼ a asupra unei particule are
expresia

1 =
_
÷¹r + 1r
2
_
c
a
unde ¹ ¸si 1 sunt constante.
a) S¼ a se calculeze energia poten¸tial¼ a
b) S¼ a se calculeze varia¸tia energiei poten¸tiale de la r
1
la r
2
.
1.9 Energia poten¸tial¼ a a unei particule este
44
l (r) = ÷r
3
+ 2r
2
+ 3r
S¼ a se determine for¸ta care ac¸tioneaz¼ a asupra particulei.
1.10 Motorul electic al unui trenule¸t de juc¼ arie accelereaz¼ a din repaus
la 0,5 m/s în 50 milisecunde. Masa total¼ a a trenule¸tului este 800 g. S¼ a
se determine viteza medie a corpului.
1.11 O particul¼ a cu masa : = 4 kg se deplaseaz¼ a de-a lungul axei
Ox în concordan¸ta r = t +2t
3
(r este exprimat în metri iar t în secunde).
a) S¼ a se determine energia cinetic¼ a la momentul t = 5 s
b) S¼ a se determine accelera¸tia la momentul t = 5 s
c) Puterea furnizat¼ a corpului la t = 5 s
d) Lucrul mecanic efectuat asupra corpului între momentele t = 0 ¸si
t = 2 s
1.12 O ma¸sin¼ a cu mas¼ a : = 1500 kg se ciocne¸ste cu un perete.
Viteza ini¸tial¼ a a ma¸sinii este ·
i
= ÷20c
a
iar în …nal ·
)
= 2c
a
. Dac¼ a
coliziunea are loc ân 0,2 s s¼ a se determine for¸te medie exercitate asupra
ma¸sinii.
1.13 Un pendul balistic este un aparat pentru m¼ asurarea vitezei unui
proiectil (de exemplu un glon¸t). Acesta const¼ a dintr-un corp de lemn de
masa :
2
suspendat de un …r. Un glon¸t de masa :
1
într¼ a în acest bloc
¸si-l ridic¼ a la în¼ al¸timea /. S¼ a se determine viteza glon¸tului func¸tie de /.
1.14 Într-un reactor nuclear, neutronii sunt produ¸si când un atom
sufer¼ a un produs de …sune. Ace¸sti neutroni se deplaseaz¼ a cu 10
7
m/s
¸si trebuie încetini¸ti pân¼ a la 10
3
m/s înainte de aproduce un alt act de
…sune. Ei sunt încetini¸ti cu ajutorul unui material (lichid sau solid)
numit moderator. S¼ a se arate c¼ a neutronii pot s¼ a-¸si piard¼ a energia prin
ciocniri elastice cu atomii moderatorului. S¼ a se calculeze frac¸tia din
energia cinetic¼ a ini¸tial¼ a a neutronului pierdut¼ a de acesta prin ciocnire.
Consider¼ am ciocnirele elastice ¸si centrale.
1.15 S¼ a se determine m¼ arimea momentului cinetic propriu al unei
bile de bowling (` = 6 kg ¸si 1 = 12 cm) care se rote¸ste cu frecven¸ta de
i = 10 rot/s.
45
1.5 Rezumat
Cinematica se ocup¼ a cu studiul mi¸sc¼ arii unui corp f¼ ar¼ a a lua în calcul
¸si cauzele mi¸sc¼ arii.
Traiectoria este curba descris¼ a de un corp în timpul mi¸sc¼ arii sale.
Pozi¸tia unui corp pe traiectorie este dat¼ a de legea de mi¸scare:
: = r(:)c
a
+ ¸(t)c
j
+ .(t)c
:
(1.119)
Varia¸tia în timp a vectorului de pozi¸tie al corpului ne va da viteza
instantanee acestuia
· = lim
t÷0
:
t
=
d:
dt
(1.120)
M¼ arimea ce caracterizeaz¼ a varia¸tia vitezei în timp se nume¸ste accel-
era¸tie
c = lim
t÷0
·
t
=

dt
(1.121)
Principiul iner¸tiei
Orice corp liber î¸ si p¼astreaz¼a starea de repaus sau de mi¸ scare rectilinie
¸ si uniform¼a (un corp liber este corpul asupra c¼aruia nu se exercit¼a nici
for¸ te nici momente indiferent de modul de aplicare).
Principiul fundamental
Accelera¸ tia pe care o cap¼at¼a un corp datorit¼a ac¸ tiunii unei for¸ te este
direct propor¸ tional¼a cu m¼arimea acelei for¸ te ¸ si colinear¼a cu ea.
c =

1
:
(1.122)
Principiul ac¸tiunii ¸si reac¸tiunii
Dac¼a un corp ac¸ tioneaz¼a asupra altui corp cu o for¸ t¼a

1
12
, al doilea
corp ac¸ tioneaz¼a asupra primului cu o for¸ t¼a

1
21
egal¼a în m¼arime ¸ si de
sens contrar cu prima for¸ t¼a.

1
21
= ÷

1
12
(1.123)
Principiul suprapunerii for¸telor
Dac¼a asupra unui corp ac¸ tioneaz¼a for¸ tele

1
1
.

1
2
. ....

1
a
, efectul ob¸ tinut
este acela¸ si ca ¸ si în cazul în care asupra corpului ar ac¸ tiona o singur¼a
for¸ t¼a

1 =
a

I=1

1
I
(1.124)
46
Transform¼ arile Galilei
t = t
t
(1.125)
: = :
t
+·t
Teorema impulsului pentru un sistem de puncte materiale

1
c
=
d j
dt
(1.126)
Lucru mecanic produs de o for¸t¼ a constant¼ a asupra unui punct ma-
terial
1 =

1: = 1: cos c (1.127)
Energia cinetic¼ a a unui sistem de puncte materiale:
1
c
=
a

i=1
1
c
i
=
a

i=1
1
2
:
i
·
2
i
(1.128)
Puterea, prin de…ni¸tie este lucrul mecanic în unitatea de timp
1
n
=
1
t
(1.129)
Energia poten¸tial¼ a a unui sistem a‡at într-un câmp de for¸te con-
servative

1 = ÷\1
j
(1.130)
Energia mecanic¼ a a unui sistem de puncte materiale
1 = 1
C
+ 1
1
(1.131)
Momentul for¸tei în raport cu un punct

` = :

1 (1.132)
Momentul cinetic

1 = : j (1.133)
Capitolul 2
Mi¸scarea oscilatorie
2.1 Ecua¸tia de mi¸scare
Mi¸ scarea periodic¼a este mi¸ scarea unui obiect care se repet¼a în mod
regulat.
Ca exemplu de mi¸sc¼ ari periodice se pot da mi¸scarea P¼ amântului în
jurul Soarelui, mi¸scarea Lunii în jurul P¼ amântului, mi¸scarea moleculelor
într-un corp solid în jurul pozi¸tiilor de echilibru, mi¸scarea unui pendul.
Alte exemple de m¼ arimi care variaz¼ a periodic sunt: câmpurile electric ¸si
magnetic ale undelor electromagnetice, curentul alternativ.
Cea mai simpl¼ a mi¸scare periodic¼ a se petrece în cazul în care for¸ta care
ac¸tioneaz¼ a asupra unui obiect este propor¸tional¼ a cu distan¸ta fa¸t¼ a de un
punct …x numit pozi¸tie de echilibru ¸si este orientat¼ a c¼ atre acel punct. O
astfel de for¸t¼ a poart¼ a numele de for¸t¼ a elastic¼ a iar mi¸scarea determinat¼ a
de aceasta poart¼ a numele de mi¸scare oscilatorie armonic¼ a.
Un model pentru o astfel de mi¸scare este mi¸scarea unui corp legat
de un resort care se poate deplasa pe o suprafa¸t¼ a orizontal¼ a f¼ ar¼ a frecare.
Originea axei pe care are loc mi¸scarea se alege în pozi¸tia în care resortul
este nedeformat. Vom exprima for¸ta elastic¼ a astfel:
1 = ÷/r (2.1)
Semnul minus arat¼ a c¼ a for¸ta este în sens invers deplas¼ arii:
Legea a doua a dinamicii:
:c = 1 (2.2)
47
48
devine:
d
2
r
dt
2
+
/
:
r = 0 (2.3)
Not¼ am cu
.
2
0
=
/
:
(2.4)
Rezult¼ a
d
2
r
dt
2
+ .
2
0
r = 0 (2.5)
Rela¸tia de mai sus 2.5 reprezint¼ a o ecua¸tie diferen¸tial¼ a de ordin doi.
Solu¸tia acestei ecua¸tii este:
r(t) = ¹cos(.
0
t + o
0
) (2.6)
unde ¹ ¸si o
0
reprezint¼ a dou¼ a constante. M¼ arimea ¹ poart¼ a numele de
amplitudine ¸si reprezint¼ a dep¼ artarea maxim¼ a fa¸t¼ a de pozi¸tia de echili-
bru. M¼ arimea .
0
poart¼ a numele de pulsa¸tie, .
0
t + o
0
reprezint¼ a faza
mi¸sc¼ arii iar o
0
reprezint¼ a faza ini¸tial¼ a. r (t) poart¼ a numele de elonga¸tie
¸si reprezint¼ a dep¼ artarea corpului de pozi¸tia de echililibru.
Din rela¸tia 2.11 rezult¼ a viteza ¸si accelera¸tia
· =
dr
dt
= ÷¹. sin(.
0
t + o
0
) (2.7a)
¸si
c =

dt
=
dr
2
dt
2
= ÷.
2
¹cos(.
0
t + o
0
) (2.8)
sau
c = ÷.
2
r (2.9)
Determinarea constantelor ¹ ¸si o
0
se face cunoscând pozi¸tia ini¸tial¼ a
¸si viteza ini¸tial¼ a.
r (0) = r
0
dr
dt
¸
¸
¸
¸
t=0
= ·
0
Astfel
r
0
= ¹cos o
0
49
·
0
= ÷.¹sin o
0
Atunci:
¹ =
_
r
2
0
+
·
2
.
2
Determinarea fazei ini¸tiale se face din cuno¸sterea func¸tiilor trigono-
metrice sinus ¸si cosinus din al c¼ aror semn se determin¼ a cadranul în care
este situat o
0
. Nu este indicat s¼ a se calculeze tangenta acestui unghi
deoarece func¸tia tangent¼ a este periodic¼ a cu perioada egal¼ a cu :. Astfel:
sin o
0
= ÷
·
0

cos o
0
=
r
0
¹
Mi¸scarea oscilatorie armonic¼ a este mi¸scare periodic¼ a, adic¼ a:
r(t) = r(t + 1) (2.10)
unde 1 este perioada mi¸sc¼ arii
¹cos[.
0
(t + 1) + o
0
] = ¹cos[.t + o
0
+ 2:] (2.11)
Rezult¼ a:
1 =
2:
.
(2.12)
Se poate de…ni frecven¸ta i:
i =
1
1
(2.13)
care reprezint¼ a num¼ arul de oscila¸tii în unitatea de timp. Rezult¼ a astfel:
.
0
= 2:i =
2:
1
(2.14)
2.2 Reprezent¼ arile mi¸sc¼ arii oscilatorii
2.2.1 Reprezentarea fazorial¼ a
Mi¸scarea este reprezentat¼ a printr-un vector rotator numit fazor (Fig.
2.1). Elonga¸tia mi¸sc¼ arii reprezint¼ a proiec¸tia vârfului vectorului pe axa
Cr.
50
Figura 2.1: Reprezentarea fazoriala a mi¸scarii oscilatorii.
2.2.2 Reprezentarea complex¼ a
Mi¸scarea poate … reprezentat¼ a cu ajutorul unui num¼ ar complex
¯ r = ¹
0
exp i(.
0
t + o
0
) (2.15)
¯ r = ¹
0
c
i0
0
c
i.
0
t
= ¹c
i.
0
t
(2.16)
unde ¹ = ¹
0
c
i0
0
poart¼ a numele de amplitudine complex¼ a. Trecerea la
reprezentarea sinusoidal¼ a (real¼ a) se face foarte simplu: elonga¸tie este
partea real¼ a a lui ¯ r, adic¼ a:
r = Re ¯ r (2.17)
2.3 Energia oscilatorului armonic
Energia oscilatorului armonic este format¼ a din suma energiei cinetice
¸si poten¸tiale:
1 = 1
c
+ 1
j
(2.18)
Energia cinetic¼ a este:
1
c
=

2
2
=
:
2
¹
2
.
2
0
sin
2
(.
0
t + o
0
) (2.19)
Energia poten¸tial¼ a este:
1
j
=
/r
2
2
=
:.
2
0
¹
2
2
cos
2
(.
0
t + o
0
) (2.20)
51
Figura 2.2: Pendulul matematic
Rezult¼ a:
1 = 1
j
+ 1
c
=
:.
2
0
¹
2
2
=

2
2
(2.21)
Energia total¼ a a oscilatorului este constant¼ a în timp. Acest lucru este
de a¸steptat deoarece for¸ta elastic¼ a este una conservativ¼ a ¸si în sistem se
consider¼ a c¼ a nu exist¼ a for¸te neconservative.
2.4 Pendulul matematic
Pendul matematic const¼ a dintr-un …r inextensibil la cap¼ atul c¼ aruia se
a‡¼ a un punct material de masa : (Fig. 2.2).
For¸tele care ac¸tioneaz¼ a asupra punctului material sunt greutatea :q
¸si tensiunea din …r

1. Componenta tangen¸tial¼ a a greut¼ a¸tii determin¼ a
mi¸scarea corpului c¼ atre pozi¸tia în care o = 0. Aplic¼ am legea a II-a a lui
Newton pentru componenta tangen¸tial¼ a a greut¼ a¸tii.
1
t
= ÷:q sin o = :
d
2
:
dt
2
(2.22)
Cum : = |o rezult¼ a:
d
2
o
dt
2
= ÷
q
|
sin o (2.23)
Pentru cazul în care o este foarte mic
sin o · o (2.24)
52
¸si
d
2
o
dt
2
= ÷
q
|
o (2.25)
Rezult¼ a c¼ a ecua¸tia de mi¸scare este similar¼ a cu ecua¸tia 2.11. Din acest
motiv solu¸tia se scrie
o = o
n
cos(.
0
t + o
0
) (2.26)
unde
.
0
=
_
q
|
(2.27)
Astfel perioada mi¸sc¼ arii este:
1 =
2:
.
0
= 2:
_
|
q
(2.28)
¸si depinde doar de lungimea | a pendulului ¸si de accelera¸tia gravita¸tional¼ a.
2.5 Oscila¸tii amortizate
Mi¸scarea oscilatorie armonic¼ a este o mi¸scare ideal¼ a, în care asupra cor-
pului ac¸tioneaz¼ a doar o for¸t¼ a eleastic¼ a. O astfel de mi¸scare poate avea loc
un timp nede…nit. În realitate, îns¼ a, al¼ aturi de for¸ta elastic¼ a ac¸tioneaz¼ a
¸si for¸te neconservative cum ar … for¸tele de rezistan¸t¼ a la înaintare (frecare)
care încetinesc mi¸scarea. În consecin¸t¼ a energia sistemului scade ¸si mi¸s-
carea este una amortizat¼ a. O for¸t¼ a de rezisten¸t¼ a este aceea care apare la
deplasarea unui corp într-un ‡uid cu viteze mici. În acest caz s-a constat
c¼ a for¸ta de rezisten¸t¼ a este propor¸tional¼ a cu m¼ arimea vitezei.
1 = ÷`·
Semnul minus arat¼ a c¼ a for¸ta are sens invers vitezei.
Dac¼ a asupra corpului ac¸tioneaz¼ a al¼ aturi de for¸ta elastic¼ a ac¸tioneaz¼ a
¸si for¸ta de rezisten¸t¼ a legea a doua se scrie:
:c = ÷/r ÷`· (2.29)
dr
2
dt
2
= ÷
/
:
r ÷
`
:
dr
dt
(2.30)
53
Figura 2.3: Mi¸scarea anarmonic¼ a.
dr
2
dt
2
+ 2¸
dr
dt
+ .
2
0
r = 0 (2.31)
unde ¸ =
A
2n
poart¼ a numele de coe…cient de amortizare.
Pentru rezolvarea ecua¸tiei diferen¸tiale de ordinul doi 2.31 se consider¼ a
ecua¸tia caracteristic¼ a
:
2
+ 2¸: + .
2
0
= 0 (2.32)
Ecua¸tia de gradul doi are ca solu¸tii:
:
1, 2
= ÷¸ ±
_
¸
2
÷.
2
0
(2.33)
Exist¼ a trei situa¸tii:
a) ¸ .
0
¸si :
1
¸si :
2
sunt reale. Solu¸tia ecua¸tiei în acest caz este:
r = C
1
c
v
1
t
+ C
2
c
v
2
t
(2.34)
unde C
1
¸si C
2
sunt constante. Ele pot … determinate din condi¸tiile ini¸tiale.
Deoarece :
1
< 0 ¸si :
2
< 0 rezult¼ a c¼ a atunci când t ÷÷·. r ÷÷0
O astfel de mi¸scare poart¼ a numele de mi¸scare anarmonic¼ a (Fig. 2.3).
b) ¸ = .
0
. Atunci
:
1
= :
2
= ÷¸ (2.35)
Solu¸tia ecua¸tiei diferen¸tiale este:
r = (C
1
t + C
2
)c
÷¸t
(2.36)
O astfel de amortizare poart¼ a numele de amortizare critic¼ a (Fig. 2.4
).
c) ¸ < .
0
. Ecua¸tia caracteristic¼ a are solu¸tii imaginare
:
1, 2
= ÷¸ ±i
_
.
2
0
÷¸
2
(2.37)
54
Figura 2.4: Amortizare critic¼ a
Solu¸tia ecua¸tiei se scrie
r = c
÷¸t
[
_
C
1
c
i.t
+ C
2
c
÷i.t
_
(2.38)
unde . =
_
.
2
0
÷¸
2
.
¸ Tinând cont de faptul c¼ a c
±ic
= cos c ±sin c
r = c
÷¸t
[(C
1
+ C
2
) cos .t + i(C
1
÷C
2
) sin .t] (2.39)
Deoarece r elonga¸tia este o m¼ arime real¼ a alegem:
C
1
= c + i/ (2.40)
C
2
= c ÷i/ (2.41)
unde c ¸si / sunt m¼ arimi reale
Atunci
r = c
÷¸t
(2c cos .t ÷2/ sin .t) (2.42)
r = c
÷¸t
2c
_
cos .t ÷
/
c
sin .t
_
(2.43)
Se noteaz¼ a
/
c
= tqo (2.44)
¸si
r =
2c
cos o
0
c
÷¸t
[cos .t cos o
0
÷sin o
0
sin .t] (2.45)
55
Facem nota¸tia ¹
0
=
2o
cos 0
0
¸si 2.45 devine:
r = ¹
0
c
÷¸t
cos(.t + o
0
) (2.46)
Dac¼ a coe…cientul de atenuare ¸ este mic, caracterul oscilatoriu a
mi¸sc¼ arii se p¼ astreaz¼ a. Amplitudinea mi¸sc¼ arii scade exponen¸tial în timp:
¹ = ¹
0
c
÷¸t
(2.47)
Mi¸scarea are loc cu o pulsa¸tie
. =
_
.
2
0
÷¸
2
< .
0
(2.48)
unde .
0
poart¼ a numele de pulsa¸tie natural¼ a a mi¸sc¼ arii oscilatorii.
Mi¸scarea este caracterizat¼ a de a¸sa numitul decrement logaritmic
o = ln
r(t)
r(t + 1)
= ln
¹(t)
¹(t + 1)
= ln c
÷jt
= ¸1 (2.49)
Decrementul logaritmic este o m¼ arime adimensional¼ a ¸si caracterizeaz¼ a
de asemenea gradul de amortizare a oscila¸tiilor. Cu ajutorul se poate
compara gradul de amortizare a oscial¸tiilor.
Deoarece mi¸scarea este amortizat¼ a sistemul pierde energie. Pierderea
de energie este egal¼ a cu lucrul mecanic al for¸tei de rezisten¸t¼ a.
d1 = ÷o1 = ÷`·dr (2.50)
Puterea disipat¼ a este:
1 =
d1
dt
= ÷`·
dr
dt
= ÷`·
2
(2.51)
1 = ÷2¸:·
2
(2.52)
În Fig. 2.5 este reprezentat¼ a mi¸scarea oscilatorie amortizat¼ a.
Aplica¸tie
Un corp se mi¸sc¼ a într-un câmp poten¸tial în care acesta are energia
poten¸tial¼ a \ (r) care are valoarea minim¼ a la coordonata r = 0. S¼ a se
arate c¼ a mi¸scarea particulei în jurul pozi¸tei de echilibru este una oscila-
torie.
56
Figura 2.5: Mi¸scare oscilatorie amortizat¼ a.
Solu¸ tie
For¸ta care ac¸tioneaz¼ a asupra corpului este
1 = ÷
d\
dr
Dezvolt¼ am expresia energiei poten¸tiale în jurul punctului r = 0 ¸si se
re¸tin doar primiii doi termeni.
\ = \ (0) +
_
d\
dr

¸
¸
¸
a=0
r +
1
2
_
d
2
\
dr
2

¸
¸
¸
a=0
r
2
+ .....
Cum în r = 0 energia poten¸tial¼ a a corpului este minim¼ a d\,dr = 0
\ = \ (0) +
1
2
_
d
2
\
dr
2

¸
¸
¸
a=0
r
2
¸si
1 = ÷
d\
dr
= ÷
_
d
2
\
dr
2

¸
¸
¸
a=0
r
Se observ¼ a c¼ a for¸ta care ac¸tioneaz¼ a asupra corpului este una de tip
elastic iar constanta elastic¼ a
/ =
_
d
2
\
dr
2

¸
¸
¸
a=0
Aplica¸tie
57
O mas¼ a : este legat¼ a de un resort determin¼ a o oscila¸tie cu frecven¸ta
de i
1
= 1 Hz. Când se ata¸seaz¼ a în plus o mas¼ a : = 0. 6 kg frecven¸ta
devine i
2
= 0. 6 Hz. S¼ a se determine masa :.
Solu¸ tie
i
1
=
1
2:
_
/
:
i
2
=
1
2:
_
/
: + :
Prin împ¼ ar¸tire rezult¼ a
_
i
1
i
2
_
2
=
: + :
:
Rezult¼ a:
: =
:
_
i
1
i
2
_
2
÷1
= 0. 337
2.6 Oscila¸tii for¸tate
În cazul mi¸sc¼ arii oscilatorii amortizate, energia sistemului descreste
în timp. Este posibil¼ a compensarea pierderii de energie prin aplicarea
unei for¸te externe care efectueaz¼ a un lucru mecanic pozitiv. Astfel la
orice moment de timp energia poate … transferat¼ a sistemului prin apli-
carea unei for¸te în sensul mi¸sc¼ arii. Amplitudinea r¼ amâne constant¼ a dac¼ a
energia furnizat¼ a într-o perioada de timp este egal¼ a cu energia mecanic¼ a
pierdut¼ a în aceea¸si perioad¼ a datorit¼ a for¸telor de rezisten¸te sau frecare.
Un exemplu este acela în care for¸ta exterioar¼ a variaz¼ a periodic 1 =
1
0
cos .t unde . este pulsa¸tia for¸tei iar 1
0
este o constant¼ a.
Ecua¸tia de mi¸scare pentru un astfel de aoscilator este:
:
dr
2
dt
2
= 1 ÷/r ÷`
dr
dt
(2.53)
Ecua¸tia se scrie astfel:
dr
2
dt
2
+ 2¸
dr
dt
+ .
2
0
r =
1
0
cos .t
:
(2.54)
58
unde 2¸ = `,:¸si .
2
0
= /,:. O astfel de ecua¸tie este o ecua¸tie de ordinul
doi neomogen¼ a ¸si are solu¸tii de forma:
r(t) = r
0
(t) + r
1
(t) (2.55)
unde r
0
(t) este solu¸tia ecua¸tie omogene care atunci când t este foarte
mare tinde c¼ atre 0. r
1
(t) este o solu¸tie particular¼ a a ecua¸tiei omogene.
Pentru a rezolva ecua¸tia vom considera reprezentarea complex¼ a. Astfel
1
0
cos .t ÷1
0
c
i.t
(2.56)
iar dac¼ a r
i
(t) este ales de forma
r
1
(t) = ¹cos(.t ÷o) (2.57)
el va … reprezentat astfel:
r
1
(t) = ¹cos(.t ÷o) ÷¹c
i(.t÷0)
(2.58)
Ecua¸tia 2.54 se scrie:
dr
2
i
dt
2
+ 2¸
dr
dt
+ .
2
0
r =
1
0
:
c
i.t
(2.59)
unde
Deoarece
dr
i
dt
= i¹.c
i(.t÷0)
(2.60)
¸si
dr
2
i
dt
2
= ÷¹.
2
c
i(.t÷0)
(2.61)
Atunci din ecua¸tia 2.59 rezult¼ a:
[
_
.
2
0
÷.
2
_
+ 2¸.i]¹ =
1
0
:
c
i0
=
1
0
:
[cos o + i sin o] (2.62)
Pentru ca cele dou¼ a numere complexe s¼ a …e egale este necesar ca:
_
.
2
0
÷.
2
_
¹ =
1
0
:
cos o (2.63a)
59
2¸.¹ =
1
0
:
sin o (2.64)
Ridic¼ am la p¼ atrat rela¸tiile 2.63a ¸si 2.64 ¸si le adun¼ am. Ob¸tinem:
¹
2
[
_
.
2
0
÷.
2
_
2
+ 4¸
2
.
2
] = (1
0
,:)
2
(2.65)
Atunci amplitudinea mi¸sc¼ arii este:
¹ =
1
0
,:
_
(.
2
0
÷.
2
)
2
+ 4¸
2
.
2
(2.66)
tg o =
2¸.
.
2
0
÷.
2
(2.67)
Dac¼ a
- . ÷ 0 tg o ÷ 0 o ÷ 0 . Aceasta înseamn¼ a c¼ a la pulsa¸tii
(frecven¸te) mici elonga¸tia este faz¼ a cu for¸ta.
- . ÷ .
0
tg o ÷ · o ÷
¬
2
. Aceasta înseamn¼ a c¼ a elonga¸tia
este defazat¼ a în urma for¸tei cu :,2.
- . ÷ · tg o < 0 o ÷ :. Aceasta înseamn¼ a c¼ a elonga¸tia ¸si
for¸ta sunt în opozi¸tie de faz¼ a.
2.6.1 Rezonan¸ta
Rezonan¸ta reprezint¼ a fenomenul de cre¸stere a amplitudinii pentru
anumite valori ale lui .. Pentru determinarea frecven¸tei la care ampli-
tudinea este maxim¼ a rezolv¼ am ecua¸tia

d.
= 0 (2.68)
Pentru acest calcul scriem ¹ sub forma
¹ =
1
0
,:
_
,(.)
(2.69)
unde
,(.) =
_
.
2
0
÷.
2
_
2
+ 4¸
2
.
2
(2.70)
Atunci din rela¸tia (2.68) rezult¼ a:
d,
d.
= 0 (2.71)
60
Figura 2.6: Amplitudinea unei oscila¸tii for¸tate func¸tie de pulsa¸tia for¸tei
d,
d.
= 2
_
.
2
0
÷.
2
_
(÷2.) + 8¸
2
. = 0 (2.72)
¸si
.
1
=
_
.
2
0
÷2¸
2
< .
0
(2.73)
La aceast¼ a valoare a pulsa¸tiei, numit¼ a pulsa¸tie de rezonan¸t¼ a, ampli-
tudinea mi¸sc¼ arii la rezonan¸t¼ a devine egal¼ a cu:
¹(.
1
) =
1
0
,:
_

2
(.
2
0
÷¸
2
)
(2.74)
În Fig. 2.6 este reprezentat¼ a amplitudinea mi¸sc¼ arii în func¸tie de pul-
sa¸tia for¸tei externe:
Se observ¼ a c¼ a dac¼ a coe…cientul de amortizare este mic amplitudinea
mi¸sc¼ arii oscilatorii devine mare. În Fig. 2.7 sunt reprezentate curbele
¹(.) pentru diverse valori ale coe…cientului de atenuare. Dac¼ a ¸ ÷ 0,
¹ ÷·.
Un exemplu celebru este ruperea podului TACOMA NARROWS BRIDGE
(WASHINGTON) în 1940 datorit¼ a intr¼ arii în rezonan¸t¼ a sub ac¸tiunea vân-
tului.
2.7 Rezumat
Mi¸scarea oscilatorie este mi¸scarea periodic¼ a este mi¸scarea unui
obiect care se repet¼ a în mod regulat sub ac¸tiunea unei for¸te de tipul

1 = ÷/r (2.75)
61
Figura 2.7: Amplitudinea A(!) pentru diverse valori ale coe…cientului de
atenuare.
Legea de mi¸scare a oscilatorului armonic
r(t) = ¹cos(.
0
t + o
0
) (2.76)
Viteza
· =
dr
dt
= ÷¹.
0
sin(.
0
t + o
0
) (2.77)
Accelera¸tia
c =

dt
=
dr
2
dt
2
= ÷.
2
0
¹cos(.
0
t + o
0
) (2.78)
Energia cinetic¼ a
1
c
=

2
2
=
:
2
¹
2
.
2
0
cos
2
(.
0
t + o
0
) (2.79)
Energia poten¸tial¼ a
1
j
=
/r
2
2
=
:.
2
0
¹
2
2
sin
2
(.
0
t + o
0
) (2.80)
Energia total¼ a
1 = 1
j
+ 1
c
=
:.
2
0
¹
2
2
=

2
2
(2.81)
Mi¸scarea oscilatorie amortizat¼ a apare datorit¼ a ac¸tiunii unor for¸te necon-
servative de frânare astfel c¼ a rezultanta for¸telor ce ac¸tioneaz¼ a asupra sis-
temului în acest caz este:
:c = ÷/r + `· (2.82)
62
Din rezolvarea acestei ecua¸tii ob¸tinem:
a) solu¸tia este de forma când ¸ .
0
r = C
1
c
v
1
t
+ C
2
c
v
2
t
(2.83)
¸si caracterizeaz¼ a o mi¸scare anarmonic¼ a
b) solu¸tie de forma când ¸ = .
0
r = (C
1
t + C
2
)c
÷¸t
(2.84)
ce caracterizeaz¼ a o amortizare critic¼ a
c) solu¸tie de forma când ¸ < .
0
r = ¹
0
c
÷¸t
cos(.t + o
0
) (2.85)
care caracterizeaz¼ a o mi¸scare oscilatorie amortizat¼ a.
Când asupra corpului se ac¸tioneaz¼ a cu o for¸t¼ a de forma 1 cos .t pen-
tru a între¸tine oscila¸tia armonic¼ a. Fenomenul de cre¸stere a amplitudinii
pentru anumite valori ale lui . poart¼ a numele de rezonan¸t¼ a. Ampli-
tudinea devine maxim¼ a când:
.
1
=
_
.
2
0
÷2¸
2
(2.86)
¸si are valoarea:
¹(.
1
) =
1
0
,:
_

2
(.
2
0
÷¸
2
)
(2.87a)
2.8 Probleme
2.1 Un resort orizontal este deformat sub ac¸tiunea unei for¸te 1 = 8
N cu 0. 04 m. De cap¼ atul resortului este legat¼ a o mas¼ a : = 0. 2 kg ¸si
apei resortului este l¼ asat liber. Neglijând frec¼ arile s¼ a se determine:
a) constanta elastic¼ a a resortului
b) frecven¸ta de oscila¸tie
c) perioada de oscila¸tie
2.2 Un autoturism are masa de ` = 1300 kg ¸si este sus¸tinu¸t de 4
resorturi. Fiecare resort are / = 20000 N/m. Dac¼ a în autoturism sunt
trei persoane cu masa de : = 200 kg. S¼ a se determine vibra¸tiile dac¼ a
autoturismul trece peste o denivelare.
63
2.3 Un corp oscileaz¼ a dup¼ a legea
r = 4 cos
_
:t +
:
4
_
cm
a) S¼ a se determine amplitudinea, pulsa¸tia, perioada ¸si frecven¸ta
b) S¼ a se determine vitez¼ a în func¸tie de timp
2.4 Un corp cu masa : = 0. 5 kg este legat de un resort care are
constanta / = 200 N/m. La momentul ini¸tial corpul se a‡¼ a la distan¸ta
r = 0. 015 m fa¸t¼ a de pozi¸tia ini¸tial¼ a de echilibru ¸si care are viteza · = 0. 4
m/s.
a) S¼ a se determine 1. i. ¹ ¸si o faza ini¸tial¼ a
b) S¼ a se determine legea de ecua¸tia de deplasare, viteza ¸si accelera¸tia
func¸tie de timp
2.5 Un resort este ata¸sat de tavan. Când un corp este ata¸sat de
cap¼ atul liber acesta se alunge¸ste cu 2 cm. Apoi corpul este scos din
pozi¸tia de echilibru ¸si este l¼ asat liber. Care este frecven¸ta oscila¸tiilor.
2.6 Un obiect legat de un resort oscileaz¼ a cu perioada 1 = 0. 8 s ¸si
amplitudinea de 10 cm. La momentul t = 0 corpul se a‡¼ a la r = 5 cm la
drepta pozi¸tiei de echilibru. Care este pozi¸tia corpului la t = 2 s.
2.7 S¼ a se determine frecven¸ta ¸si perioada de oscila¸tie a unui pendul
cu lungimea | = 1 m. Se cunoa¸ste accelera¸tia gravita¸tional¼ a q = 9. 8
m/s
2
.
2.8 Ecua¸tia de mi¸scare a unui particule este
r = 25 cos 10t
unde r este considerat în cm iar timpul în secunde. La ce moment de
timp energia cinetic¼ a este de dou¼ a ori mai mare decît energia poten¸tial¼ a.
2.9 Un corp legat de un resort orizontal este deplasat cu r = 20 cm
din pozi¸tia de echilibru ¸si apoi l¼ asat liber. Oscila¸tiile au o perioad¼ a egal¼ a
cu 1 = 0. 8 s. În ce pozi¸tie viteza corpului este 1 m/s.
Dac¼ a corpul este deplasat cu 20 cm atunci amplitudinea mi¸sc¼ arii este
¹ = 20 cm.
64
2.10 S¼ a se determine perioada de oscila¸tie a unui pendul …zic de mas¼ a
` ¸si lungimea 1.
Capitolul 3
Unde
3.1 Introducere
Se numesc unde, perturba¸tiile care se propag¼ a din aproape în aproape
printr-un mediu. De exemplu scoaterea din pozi¸tia de echilibru a unei
particule care este situat¼ a într-un mediu elastic determin¼ a ie¸sirea din
pozi¸tia de echilibru ¸si a particulelor vecine datorit¼ a for¸telor elastice ce
se exercit¼ a între particulele mediului. În acest mod mi¸scarea se propag¼ a
din aproape în aproape prin intermediul unui câmp de for¸te elastice.
Prezen¸ta unei unde presupune existen¸ta unei surse care produce per-
turba¸tia ini¸tial¼ a ¸si a unui mediu în care aceasta s¼ a se propage.
Dup¼ a natura perturba¸tiei, putem avea diferite feluri de unde:
- unde elastice (undele acustice), care sunt produse de oscila¸tii de
natur¼ a mecanic¼ a de mic¼ a amplitudine care se propag¼ a în medii elastice;
- unde termice, care apar datorit¼ a diferen¸telor de temperatur¼ a ¸si car-
acterizeaz¼ a fenomenul de propagare a c¼ aldurii;
- unde electromagnetice, care sunt produse de perturba¸tii de natur¼ a
electromagnetic¼ a.
Pentru primele dou¼ a tipuri de unde este necesar un mediu material,
în timp ce undele electromagnetice se pot propaga ¸si în vid.
Mediile în care se propag¼ a undele pot fi:
- omogene sau neomogene dup¼ a cum m¼ arimile care caracterizeaz¼ a
mediul sunt, respectiv nu sunt dependente de coordonatele punctului;
- izotrope sau anizotrope dup¼ a cum m¼ arimile ce caracterizeaz¼ a mediul
sunt sau nu func¸tie de direc¸tia în care sunt m¼ asurate;
65
66
- dispersive sau nedispersive dup¼ a cum viteza de propagare a undei
depinde sau nu de frecven¸t¼ a;
- liniare sau neliniare dup¼ a cum rezultanta compunerii a mai multor
unde se exprim¼ a sau nu printr-o rela¸tie liniar¼ a.
Dup¼ a caracterul perturba¸tiei, undele pot fi:
- scalare, pentru care perturba¸tia este caracterizat¼ a de o m¼ arime
scalar¼ a;
- vectoriale, pentru care perturba¸tia este caracterizat¼ a de o m¼ arime
vectorial¼ a.
Dup¼ a modul în care apar perturba¸tiile în raport cu direc¸tia de propa-
gare, undele pot fi:
- transversale, când oscila¸tiile sau deplas¼ arile se efectueaz¼ a în plane
perpendiculare pe direc¸tia de propagare;
- longitudinale, când oscila¸tiile sau deplas¼ arile se efectueaz¼ a în direc¸tia
de propagare a undelor.(ex. undele acustice = sunetul)
Un exemplu de unde sunt undele seismice care sunt tridimensionale
¸si se propag¼ a din punctul de producere de sub suprafa¸ta p¼ amântului de-a
lungul unei …suri. În acest caz întâlnim ambele tipuri de unde: undele
transversale notate cu P (unde primare) care au viteza de propagare în
intervalul 7-8 km/s în apropierea suprafe¸tei ¸si undele longitudinale no-
tate cu S (unde secundare) care se propag¼ a cu 4-5 km/s în apropierea
suprafe¸tei. Prin înregistrarea intervalului de timp între momentele de
sosire a celor dou¼ a tipuri de unde la un seismograf se poate calcula dis-
tan¸ta de la seismograf la punctul de origine al cutremurului. Practic acest
punct se a‡¼ a pe o sfer¼ a cu centrul în locul unde se a‡¼ a seismograful. Pen-
tru a determina punctul de origine se utilizeaz¼ a mai multe seismografe.
Punctul de origine al cutremurului se a‡¼ a în punctul de intersec¸tie al
sferelor imaginare cu centrele în locurile unde se a‡¼ a seismografele.
3.2 Unde armonice
Din punct de vedere …zic perturba¸tiile armonice sunt de o importan¸t¼ a
deosebit¼ a. Ele sunt produse de un sistem antrenat într-o mi¸scare de
oscila¸tie armonic¼ a. Starea de oscila¸tie se transmite ¸si în celelalte puncte
ale mediului având o frecven¸t¼ a egal¼ a cu cea a sursei dar cu o frecven¸t¼ a
înaintat¼ a fa¸t¼ a de aceasta datorit¼ a timpului necesar pentru ca oscila¸tiile
s¼ a se propage de la surs¼ a la punctul respectiv.
67
Figura 3.1: Unda armonica unidimensionala.
Trebuie remarcat c¼ a perturba¸tiile armonice cu o frecven¸t¼ a …x¼ a reprez-
int¼ a un caz ideal. Studiul acestor cazuri ideale permite o extrapolare în
cazurile reale, când pot s¼ a apar¼ a fenomene periodice nearmonice; acestea
pot fi abordate prin aplicarea unor metode matematice cunoscute (serii
sau integrale Fourier).
Se de…nesc:
- suprafa¸ta de und¼ a, locul geometric al punctelor care oscileaz¼ a în
faz¼ a;
- frontul de und¼ a, locul geometric al punctelor cele mai îndep¼ artate
de sursa de oscila¸tie care oscileaz¼ a în faz¼ a.
Dup¼ a forma suprafe¸tei de und¼ a, undele pot fi clasi…cate ca:
- unde cilindrice (produse de surse …liforme);
- unde sferice (produse de o surse punctiforme);
- unde plane (frontul de und¼ a este un plan perpendicular pe direc¸tia
de propagare).
Pentru a exempli…ca aceast¼ a situa¸tie vom considera unda armonic¼ a
unidimensional¼ a.
Ecua¸tia este valabil¼ a ¸si în cazul undei armonice plane deoarece aceasta
se propag¼ a într-o singur¼ a direc¸tie.
Consider¼ am c¼ a punctul O care este sursa undei c¼ a oscileaz¼ a dup¼ a legea
n = ¹cos(.t + o) (3.1)
Considerând c¼ a · este viteza de propagare a undei, un punct P a‡at
la distan¸ta r începe s¼ a oscileze dup¼ a intervalul de timp
t
0
=
r
·
(3.2)
Atunci punctul 1 oscileaz¼ a dup¼ a legea
n(r. t) = ¹cos[.(t ÷
r
·
) + o] (3.3)
68
Deoarece . =

T
n(r. t) = ¹cos[2:(
t
1
÷
r
`
) + o] (3.4)
unde ` = ·1 poart¼ a numele de lungime de und¼ a. Lungimea de und¼ a
reprezint¼ a spa¸tiul str¼ ab¼ atut de und¼ a într-o perioad¼ a sau distan¸ta minim¼ a
dintre dou¼ a puncte care oscileaz¼ a în faz¼ a.
Unda armonic¼ a este un fenomen periodic în timp deoarece
n(r. t) = n(r. t + 1) (3.5)
¸si în spa¸tiu deoarece
n(r. t) = n(r + `. t) (3.6)
unde
/ =
.
·
(3.7)
poart¼ a numele de num¼ ar de und¼ a sau modulul vectorului de und¼ a.
Viteza de propagare a undei într-o coard¼a întins¼a cu tensiunea T.
Pentru aceasta vom considera un element de coard¼ a (Fig. 3.2). El-
ementul de lungime : formeaz¼ a un arc de cerc cu raza 1. Într–un
sistem de referin¸t¼ a care se mi¸sc¼ a cu viteza · a pulsului elementul are o
accelera¸tie centripet¼ a
c =
·
2
1
(3.8)
care este determinat¼ a de for¸ta rezultant¼ a dintre tensiunile care ac¸tioneaz¼ a
la capetele elementului considerat din coard¼ a. Aceasta este egal¼ a cu:
1 = 21 sin o · 21o (3.9)
deoarece am considerat elementul : foarte mic fapt ce face ca ¸si unghiul
o s¼ a …e foarte mic.
69
Figura 3.2: Calcularea vitezei de propagare in coarda
Elementul : are masa
: = jd: = 2j1o (3.10)
unde j este densitatea liniar¼ a a corzii.
1 = 21o = :c
Atunci:
21o = 2j1o
·
2
1
(3.11)
Rezult¼ a:
· =
_
1
j
(3.12)
Aplica¸tie
3.3 Ecua¸tia undelor
Consider¼ am o = 0 ¸si calcul¼ am derivatele:
J
2
n
Jr
2
= ÷/
2
¹cos(.t ÷/r) (3.13)
J
2
n
Jt
2
= ÷.
2
¹cos(.t ÷/r) (3.14)
Rezult¼ a prin combinarea rela¸tiilor (3.13) ¸si (3.14)
J
2
n
Jr
2
=
1
·
2
J
2
n
Jt
2
(3.15)
70
Figura 3.3: Calcularea vitezei de propagare in coarda
Aceasta este ecua¸tia general¼ a a undei unidimensionale pe care o con-
sider¼ am adev¼ arat¼ a nu numai în cazul undelor armonice. Solu¸tia general¼ a
a ecua¸tiei 3.15 este de forma
n(r. t) = ,(r ÷·t) + q(r + ·t)
unde ,(r ÷·t) este unda progresiv¼ a
unde q(r + ·t) este unda regresiv¼ a
Pentru a ar¼ ata c¼ a ,(r÷·t) este unda progresiv¼ a este o und¼ a progresiv¼ a
vom considera un puls care se propag¼ a de-a lungul unei coarde.
El are forma ¸ = ,(r) la momentu t = 0. La momentul t vârful
pulsului a ajuns la coordonata ·t. Dac¼ a punem condi¸tia ca forma pulsului
s¼ a r¼ amân¼ a neschimbat¼ a atunci ¸(r. t) = ,(r÷·t). În acest mod am ar¼ atat
c¼ a ,(r ÷·t) reprezint¼ a o perturba¸tie care se propag¼ a în sensul pozitiv al
axei Ox.
Aplica¸tie
O und¼ a sinusoidal¼ a este descris¼ a de
¸ = 0. 25 sin (0. 3t ÷40r)
unde r ¸si ¸ sunt exprimate în metri iar timpul t în secunde. S¼ a se
determine amplitudinea, pulsa¸tia, num¼ arul de und¼ a, lungimea de und¼ a
¸si viteza de propagare a undei.
Solu¸ tie
¹ = 0. 25 m
. = 0. 30 rad/s
71
1 =
2:
.
=
2:
0. 3
= 20. 944 s
/ = 40 m
÷1
` =
2:
/
=
2:
40
= 0. 157 m
· =
`
1
=
0. 157
20. 944
= 7. 49 10
÷3
m
3.4 Unde plane tridimensionale
Ecua¸tia undelor tridimensionale se ob¸tine prin generalizarea ecua¸tiei
3.15. În acest caz vom nota elonga¸tia mi¸sc¼ arii oscila¸tiilor executate de
particule în mediu n (din cazul undelor unidiemnsionale) cu · (în cazul
unei unde tridimensionale)
J
2
·
Jr
2
+
J
2
·

2
+
J
2
·
J.
2
=
1
·
2
J
2
·
Jt
2
(3.16)
unde
J
2
Jr
2
+
J
2

2
+
J
2
J.
2
= \
2
(3.17)
reprezint¼ a operatorul Laplace
3.4.1 Unde plane
Vom considera cazul unei unde armonice de forma ·(r. ¸. .. t) =
·(r)·(¸)·(.)c
i.t
.
Inlocuind în rela¸tia 3.16:
J
2
·
1
Jr
2
·
2
·
3
+
J
2
·

2
·
1
·
3
+
J
2
·
J.
2
·
1
·
2
= ÷
.
2
·
2
·
1
·
2
·
3
(3.18)
Se împarte cu ·
1
·
2
·
3
¸si ¸tinem cont c¼ a
.
2
·
2
= /
2
(3.19)
72
Se ob¸tine:
1
·
1
J
2
·
1
Jr
2
+
1
·
2
J
2
·

2
+
1
·
3
J
2
·
J.
2
= ÷/
2
(3.20)
Pentru ca aceast¼ a egalitate s¼ a …e adev¼ arat¼ a este necesar ca
1
ç
1
0
2
ç
1
0a
2
= ÷/
2
a
1
ç
1
0
2
ç
1
0a
2
+ /
2
a
= 0
1
ç
2
0
2
ç
0j
2
= ÷/
2
j
1
ç
2
0
2
ç
0j
2
+ /
2
j
= 0
1
ç
3
0
2
ç
0:
2
= ÷/
2
:
1
ç
3
0
2
ç
0:
2
+ /
2
:
= 0
Solu¸tii particulare ale ecua¸tiilor anterioare sunt:
·
1
= ¹
1
c
±iI
1
a
·
2
= ¹2c
±iI
2
a
(3.21)
·
3
= ¹
3
c
±iI
3
a
Alegem numai cazul în care apare semnul minus (÷), astfel c¼ a
· = ¹c
i[.t÷(I
1
a+I
2
a+I
3
a)]
(3.22)
Amales cazul cu minus pentru a ob¸tine o und¼ a progresiv¼ a. Suprafe¸tele
de und¼ a la un moment dat de timp sunt de…nite de ecua¸tia:
.t ÷

/: = ct (3.23)
sau

/: = ct (3.24)
/
1
r + /
2
r + /
3
r = ct
Aceasta este ecua¸tia unui plan pe care este perpendicular vectorul
de propagare

/. Aceasta înseamn¼ a c¼ a frontul de und¼ a se deplaseaz¼ a
perpendicular pe

/. Se poate de…ni pentru unda plan¼ a armonic¼ a vectorul
de propagare
n =

/
/
(3.25)
73
3.5 Unde sferice
Undele sferice sunt determinate de surse punctiforme de perturba¸tie
a‡ate în medii omogene ¸si izotrope. În acest caz elonga¸tia · a unui punct
a‡at la distan¸ta ¹ de surs¼ a depinde doar de :, adic¼ a · = ·(:. t).În acest
caz este util s¼ a se lucreze cu operatorul Laplace exprimat în coordonate
sferice.
\ =
1
:
2
J
J:
_
:
2
J
J:
_
+
1
sin o
J
Jo
_
sin o
J
Jo
_
+
1
sin
2
o
J
2

2
(3.26)
Astfel ecua¸tia undelor sferice devine
1
:
2
J
J:
_
:
2

J:
_
=
1
·
2
J
2
·
Jt
2
(3.27)
Se face substitu¸tia:
·(:. t) =
,(:. t)
:
(3.28)
rezult¼ a ,(:. t) satisface ecua¸tia:
J
2
,(:. t)
J:
2
=
1
·
2
J
2
,(:. t)
Jt
2
(3.29)
O solu¸tie este unda armonic¼ a progresiv¼ a
,(:. t) = c
i.(t÷
r
v
)
(3.30)
astfel c¼ a
·(:. t) =
C
:
c
i.(t÷
r
v
)
(3.31)
Se observ¼ a c¼ a pentru undele sferice amplitudinea scade cu :
¹ =
C
:
deoarece energia emis¼ a se distribuie pe suprafe¸te din ce în ce mai mari
74
3.6 Energia asociat¼ a unei unde
Ne vom limita la energia undei care se propag¼ a printr-o coard¼ a. Un-
dele transport¼ a energie când se propag¼ a printr-un mediu. S¼ a consider¼ am
o und¼ a sinusoidal¼ a care se propag¼ a printr-o coard¼ a. Consider¼ am un el-
ement de mas¼ a : ¸si lungime dr. Fiecare element se mi¸sc¼ a în plan
vertical executând o mi¸scare oscilatorie armonic¼ a.
Energia total¼ a a acestui element este
d1 =
.
2
¹
2
2
d: (3.32)
unde d: = jdr; j este densitatea liniar¼ a de mas¼ a.
d1 =
j.
2
¹
2
2
dr (3.33)
Energia unui element de lungime ` din coard¼ a este
1 =
_
A
0
j.
2
¹
2
2
dr =
1
2
j.
2
¹
2
` (3.34)
Când are loc propagarea undei într-o perioad¼ a printr-o sec¸tiune a
corzii se transfer¼ a o energie 1. Atunci rata transferului deenergie este
T =
1
1
=
1
2
j.
2
¹
2
`
1
=
1
2
j.
2
¹
2
· (3.35)
Viteza cu de transfer în cazul oric¼ arei unde armonice este propor¸tional
cu p¼ atratul pulsa¸tiei (frecven¸tei) ¸si p¼ atratul amplitudinii.
Expresia puterii sau a transferului de energie poate … folosit¼ a ¸si în
cazul undelor sonore. Expresia 3.35 trebuie exprimat¼ a în alt mod. Astfel
putem exprima densitatea liniar¼ a de mas¼ a ca
j = jo
unde j este densitatea, iar o este sec¸tiunea por¸tiunii considerate. Am-
plitudinea undei sonore o vom nota cu :
max
care reprezint¼ a în acest caz
dep¼ artarea maxim¼ a la care poate ajunge un mic element din aer fa¸t¼ a de
pozi¸tia sa de echilibru. Astfel
T =
1
2
jo·(.:
max
)
2
(3.36)
75
De…nim intensitatea 1 a undei ca energia care trece prin unitatea de
arie în unitatea de timp
1 =
T
o
=
1
2
jo·(.:
max
)
2
(3.37)
S¼ a consider¼ am o surs¼ a punctiform¼ a care emite unde în toate direc¸tiile
¸si o sfer¼ a cu raza : centrat¼ a pe surs¼ a. Puterea medie T emis¼ a de surs¼ a
trebuie s¼ a …e uniform distribuit¼ a pe aceast¼ a sfer¼ a. Atunci intensitatea
undei la distan¸ta : fa¸t¼ a de surs¼ a va …
1 =
T
o
=
T
4::
2
(3.38)
Astfel pentru undele sferice intensitatea descre¸ste propor¸tional cu p¼ a-
tratul distan¸tei de la surs¼ a.
În cazul sunetelor este convenabil s¼ a se utilizeze o scal¼ a logaritmic¼ a
în care putem de…ni nivelul sonor ca
, = 10 lg
1
1
0
(3.39)
Constanta 1
0
este o intensitate de referin¸t¼ a ¸si este considerat¼ a ca
pragul de audibilitate 1
0
= 10
÷12
W/m
2
iar 1 este intensitatea undei
sonore care se m¼ asoar¼ a, , se m¼ asoar¼ a în dB (decibeli). În tabelul de mai
jos sunt prezentate câteva exemple
Tabel 3.1
Nivelul sonor pentru diverse surse de sunete
Sursa de sunet ,(dB)
Avion cu reac¸tie 150
Siren¼ a; concerte rock 120
Motoare puternice 100
Tra…c intens 80
Aspirator 70
Conversa¸tie normal¼ a 50
¸ Soapte 30
Frunze 10
Pragul de audibilitate 0
76
Exist¼ a ¸si un prag dureros cu intensitatea 1 = 1 W/m
2
. Acest prag
sonor corespunde unui nivel sonor , = 120 dB. Expunerea prelungit¼ a
la astfel de sunete determin¼ a apari¸tia unei leziuni la nivelul urechii. Este
recomandat ca s¼ a nu s¼ a se realizeze expuneri la sunete al c¼ aror prag
luminos este mai mare decât 90 dB
Aplica¸tie
O surs¼ a punctiform¼ a emite sunte. Puterea medie a sursei este 1 = 80
W. S¼ a se g¼ aseasc¼ a intensitatea de 3 m de surs¼ a.
Solu¸ tie
1 =
1
4::
2
=
80
4 : 9
= 0. 707 W/m
2
3.7 Probleme
3.1 O und¼ a sinusoidal¼ a se propag¼ a de-a lungul axei Ox are ampli-
tudinea de ¹ = 10 cm, o lungime de und¼ a ` = 30 cm ¸si o frecven¸t¼ a cu
i = 5 hz. Mi¸scarea oscilatorie are loc de-a lungul axei Oy. Mi¸scarea are
loc de-a lungul axei Oy. La r = 0 ¸si t = 0 ¸ = 5 cm.
a) S¼ a se determine num¼ arul de und¼ a, perioada, pulsa¸tia ¸si viteza de
propagare a undei
b) S¼ a se scrie expresia undei
3.2 S¼ a se arate c¼ a func¸tia
¸ (r. t) = ¹sin /rcos .t
satisface ecua¸tiilor undelor.
3.3 O und¼ a transversal¼ a este produs¼ a într-o coard¼ a întins¼ a are viteza
de propagare · = 5 m/s. coarda are lungimea de 6 m ¸si masa de 0,06 kg.
Care este tensiunea din coard¼ a pentru a se produce aceast¼ a und¼ a?
3.4 O siren¼ a a‡at¼ a în vîrful unui stâlp emite sunete uniform în toate
direc¸tiile. La ce distan¸t¼ a de siren¼ a intensitate acestor devine 0,01 W/m
2
.
77
3.5 O coard¼ a de chitar¼ a este f¼ acut¼ a din o¸tel cu densitatea j = 7800
kg/m
3
are lungimea de 60 cm ¸si diametrul de 0,5 mm. Frecven¸ta fun-
damental¼ a a corzii este i = 250 Hz.
a) S¼ a se determine tensiunea în coard¼ a 1
b) Dac¼ a se schimb¼ a tensiunea în coard¼ a cu 1 s¼ a se calculeze i,i
3.6 Dou¼ a puncte A ¸si B de pe suprafa¸ta P¼ amântului sunt la aceea¸si
longitudine ¸si distan¸ta cu 45 grade în latitudine. Presupunând c¼ a în
punctul A are loc un crutemur care creeaz¼ a unde P care ating punctul B
propagându-se în linie dreapt¼ a cu viteza de 7,8 km/s. Totodat¼ a apar ¸si
unde Rayleigh care se propag¼ a la suprafa¸ta P¼ amântului în mod analog
cu valurile ¸si care au viteza de 4,5 km/s. Cunoscând raza P¼ amântului de
6370 km care dintre unde ating prima în B ¸si care este diferen¸ta de timp
dintre ele.
3.8 Rezumat
Se numesc unde perturba¸tiile care se propag¼ a într-un mediu din
aproape în aproape prin intermediul unui câmp. Oscila¸tia unui punct
al mediului prin care se propag¼ a o und¼ a armonic¼ a este descris¼ a de legea:
n(r. t) = ¹cos[2:
_
t
1
÷
r
`
_
+ o] (3.40)
Ecua¸tia general¼ a a undei unidimensionale pe care o consider¼ am
adev¼ arat¼ a numai în cazul undelor armonice este
J
2
n
Jr
2
=
1
·
2
J
2
n
Jt
2
(3.41)
Puterea sau rata transferului de energie a unei unde unidimensionale
este
T =
1
1
=
1
4
j.
2
¹
2
`
1
=
1
2
j.
2
¹
2
· (3.42)
De…nim intensitatea 1 a undei ca energia care trece prin unitatea de
arie în unitatea de timp
1 =
T
o
=
1
2
jo·(.:
max
)
2
(3.43)
78
Ecua¸tia undelor tridimensionale ob¸tinut¼ a prin generalizarea ecua¸tiei
este
J
2
·
Jr
2
+
J
2
·

2
+
J
2
·
J.
2
=
1
·
2
J
2
·
Jt
2
(3.44)
a c¼ arei solu¸tie este de forma în cazul undelor plane:
· = ¹c
i[.t÷(I
1
a+I
2
a+I
3
a)]
(3.45)
În cazul undelor sferice ecua¸tia general¼ a a undelor este:
1
:
2
J
J:
_
:
2
J
J:
_
=
1
·
2
J
2
·
Jt
2
(3.46)
cu o solu¸tie particular¼ a de forma:
·(:. t) =
c
:
c
i.(t÷
r
v
)
(3.47)
Capitolul 4
Termodinamic¼ a
4.1 No¸tiuni fundamentale
1. Sistemul termodinamic reprezint¼a o por¸ tiune din univers care
cuprinde corpuri ¸ si câmpuri ¸ si care este delimitat¼a de restul universului
printr-o barier¼a …zic¼a sau imaginar¼a. Restul universului poart¼a numele
de mediu extern.
Interac¸tia dintre sistemul termodinamic ¸si mediul extern se realizeaz¼ a
prin schimb de energie ¸si schimb de mas¼ a.
Pornind de la aceasta putem clasi…ca sistemele în sisteme deschise
care pot schimba mas¼ a ¸si energie cu mediul extern ¸si sisteme închise
care nu schimb¼ a nici mas¼ a nici energie cu mediul extern (sisteme izolate)
sau care pot schimba doar energie cu mediul extern (sisteme neizolate).
2. Parametri de stare sunt m¼arimi ce caracterizeaz¼a starea sis-
temului. Rela¸ tiile dintre parametrii poart¼a numele de ecua¸ tii de stare.
Din acest motiv o parte din parametri sunt independen¸ti iar ceilal¸ti
sunt dependen¸ti. Parametri de stare pot … clasi…ca¸ti în mai multe feluri:
Parametri de for¸ t¼a ¸ si parametri de pozi¸ tie. Ei apar din modul în care
poate … exprimat lucrul mecanic: o1 = ¹dc.
Parametri intensivi sunt cei care nu depind de extinderea spa¸tial¼ a
a sistemului. Ei caracterizeaz¼ a propriet¼ a¸tile locale ale sistemului. Ca
exemplu putem da presiunea ¸si temperatura.
Parametri extensivi depind de extinderea spa¸tial¼ a a sistemului. Ca
exemple putem da volumul ¸si masa.
Referitor la st¼ arile sistemului putem de…ni st¼ari sta¸ tionare în care
79
80
parametri sistemului sunt constan¸ti în timp ¸si st¼ari nesta¸ tionare în care
parametri sistemului se modi…c¼ a în timp. St¼arile de echilibru sunt st¼ arile
sta¸tionare în care nu exist¼ a schimb de mas¼ a sau energie cu mediul extern.
Principiul fundamental al termodinamicii
Un sistem izolat ajunge întotdeauna dup¼a un timp într-o stare de
echilibru termodinamic ¸ si nu poate ie¸ si de la sine din aceast¼a stare.
3. Transformare de stare (Proces)
Dup¼a natura st¼arilor intermediare procesele sunt cvasistatice (st¼arile
intermediare sunt st¼ari de echilibru iar procesele sunt lente) ¸ si st¼ari nec-
vasistatice (st¼arile intermediare nu sunt st¼ari de echilibru).
Dup¼a posibilitatea de a se realiza procesul invers transform¼arile pot …
reversibile ¸ si ireversibile.
4.2 Energia intern¼ a
Energia intern¼a a unui sistem termodinamic reprezint¼a, suma en-
ergiilor cinetice ale particulelor constituente ale sistemului, suma energi-
ilor poten¸ tiale de interac¸ tie dintre particulele sistemului ¸ si suma energi-
ilor poten¸ tiale ale particulelelor în câmpuri externe.
Energia intern¼ a este o m¼ arime de stare. Din punct de vedere matem-
atic ea este o diferen¸tial¼ a total¼ a exact¼ a.
4.2.1 Forme ale schimbului de energie
1. Lucrul mecanic
a) În cazul unei for¸ te

1 care ac¸ tioneaz¼a asupra unui corp
o1 = 1d: = (1 cos c)d: (4.1)
Exprimarea lucrului mecanic cu semnul o arat¼ a c¼ a acesta este doar o
form¼ a diferen¸tial¼ a, ¸si nu o diferen¸tial¼ a total¼ a exact¼ a.
Exist¼ a dou¼ a conven¸tii cu privire la lucrul mecanic. Într-una se consid-
er¼ a pozitiv lucrul mecanic efectuat de mediul extern iar for¸tele consider-
ate sunt cele cu care mediul extern ac¸tioneaz¼ a asupra sistemului (o1). În
cealalt¼ a conven¸tie lucrul mecanic considerat pozitiv este cel efectuat de
sistem asupra mediului iar for¸tele sunt cele cu care sistemul ac¸tioneaz¼ a
asupra mediului extern. Not¼ am acest lucru mecanic cu +o1.
În continuare vom folosi prima conven¸tie.
81
Figura 4.1: Lucrul mecanic la alungirea unei bare
Figura 4.2: Lucrul mecanic al presiunii
b) Lucrul mecanic efectuat la alungirea unei bare (4.1)
o1 = 1d| (4.2)
c) Lucrul mecanic efectuat la modi…carea suprafe¸ tei libere a unui ‡uid
o1 = od¹ (4.3)
unde o este coe…cientul de tensiune super…cial¼ a iar d¹ este varia¸tia ariei.
d) Lucrul mecanic efectuat de for¸ tele de presiune (4.2)
Lucrul efectuat de un sistem se scrie ca:
o1 = 1dr = ÷1
j
dr = ÷jodr = ÷jd\ (4.4)
astfel c¼ a atunci când volumul variaz¼ a de la valoarea \
1
la valoarea \
2
.
1 = ÷
_
\
2
\
1
jd\ (4.5)
Se observ¼ a c¼ a lucrul mecanic reprezint¼ a aria de sub curba presiunii în
func¸tie de volum.
Generalizând putem spune c¼ a:
o1 =
i
¹
i
dc
i
(e.5)
82
Figura 4.3: Lucrul mecanic efectuat de sistem asupra mediului
unde ¹
i
sunt parametri de for¸t¼ a, iar c
i
sunt parametri de pozi¸tie (coor-
donate generalizate).
Rezult¼ a c¼ a lucrul mecanic este o m¼ arime care depinde de transfor-
mare.
Aplica¸tie
S¼ a se determine lucrul mecanic efectuat într-o transformare a unui
gaz ideal de forma j = c\ unde c este o constant¼ a, când volumul cre¸ste
de la volumul \
1
¸si \
2
.
Solu¸ tie
Lucrul mecanic elementar se scrie
o1 = jd\ = c\ d\
Rezult¼ a
1 =
_
\
2
\
1
c\ d\ = c
\
2
2
¸
¸
¸
¸
\
2
\
1
=
c
2
_
\
2
2
÷\
2
1
_
4.3 C¼ aldura
Sistem izolat adiabatic. Este sistemul care schimb¼a energie cu
mediul extern doar prin efectuarea de lucru mecanic. În acest caz varia¸ tia
de energie este egal¼a cu L.
l = 1 (4.6)
În cazul unor transform¼ ari oarecare l = +1. Pentru ca legea con-
serv¼ arii energiei s¼ a …e satisf¼ acut¼ a este necesar s¼ a se introduc¼ a o nou¼ a
83
m¼ arime numit¼ a c¼ aldur¼ a. Atunci când se efectueaz¼ a lucrul mecanic are loc
o modi…care a parametrilor de pozi¸tie ai sistemului (coordonate general-
izate). În cazul c¼ aldurii schimbul de energie se efectueaz¼ a f¼ ar¼ a modi…c¼ ari
ale parametrilor de pozi¸tie ai sistemului.
4.4 Temperatura
În mod practic asociem termeperatura cu senza¸tiile de cald sau rece.
Totu¸si pentru a în¸telege conceptul de temperatur¼ a trebuie introduse con-
ceptele de contact termic ¸si echilibru termic.
Modul în care este privit contactul termic este acela în care cele dou¼ a
sisteme sunt plasate într-un container care le izoleaz¼ a de mediul extern.
Între sisteme exist¼ a un perete …x care permite doar schimbul de c¼ aldur¼ a
între ele (perete diaterm).
Dou¼ a sisteme a‡ate în contact termic ajung la echilibru termic dac¼ a
între ele înceteaz¼ a orice schimb de c¼ aldur¼ a.
Proprietatea cea mai important¼ a este aceea de tranzitivitate a echili-
brului termic. Astfel dac¼ a sistemele o
1
¸si o
2
sunt separat în echilibru
termic cu o, atunci o
1
¸si o
2
sunt în echilibru termic unul cu cel¼ alat.
Aceast¼ a proprietate permite împ¼ ar¸tirea sistemelor termodinamice în
clase de echivalen¸t¼ a. Sistemele dintr-o clas¼ a de echivalen¸t¼ a pot … în echili-
bru unele cu altele dar nu pot … în echilibru cu sistemele din alt¼ a clas¼ a
de echivalen¸t¼ a.
Rezult¼ a c¼ a al¼ aturi de parametri de pozi¸tie (coordonate generalizate)
este nevoie de o alt¼ a m¼ arime pentru a caracteriza starea sistemului.
Aceast¼ a m¼ arime este temperatura (empiric¼ a) ce caracterizeaz¼ a sistemele
din punct de vedere al echilibrului termic. Astfel dou¼ a sisteme a‡ate la
aceea¸si temperatur¼ a sunt în echilibru termic.
4.4.1 Termometre ¸si sc¼ ari de temperatur¼ a
Termometrele sunt instrumente utilizate pentru a m¼ asura temper-
atura unui sistem. Ele sunt bazate pe faptul c¼ a anumite propriet¼ a¸ti
…zice se schimb¼ a cu modi…carea temperaturii. Astfel când temperatura
se modi…c¼ a se schimb¼ a:
1. volumul unui lichid
2. dimensiunile unui solid
84
Figura 4.4: Termometrul cu gaz
3. volumul unui gaz la presiune constant¼ a
4. presiunea unui gaz la volum constant
5. rezisten¸ta electric¼ a
6. culoarea unui obiect
O scar¼ a de temperatur¼ a comun¼ a este scara Celsius în care 0
o
C core-
spunde punctului de topire al ghe¸tii la presiune normal¼ a ¸si 100
o
C core-
spunde temperaturii de …erbere a apei la presiune normal¼ a (1 atm). Cele
mai utilizate termometre în domeniile obi¸snuite de temperatur¼ a sunt:
termometrul cu mercur, (care nu poate … utilizat sub –30
o
C deoarece la
aceast¼ a temperatur¼ a înghea¸t¼ a mercurul ¸si termometrul cu alcool care nu
poate … utilzat peste 85
o
C deoarece la 85
o
C alcoolul începe s¼ a …arb¼ a.
O alt¼ a scal¼ a de temperatur¼ a utilizat¼ a curent în SUA este scara Fahren-
heit. În aceast¼ a scar¼ a punctul de topire al ghe¸tii corespunde la 32
o
F iar
punctul de …erbere al apei la 22
o
F. Atunci
o
o
C =
5
9
(t ÷32)
o
F (4.7)
Temperatura absolut¼ a
Unul din termometrele cele mai exacte este termometrul cu gaz la
volum constant.
La o temperatur¼ a dat¼ a rezervolul cu mercur este ridicat sau coborât
astfel ca în ramura A mercurul s¼ a r¼ amân¼ a la nivelul zero. În¼ al¸timea /
care m¼ asoar¼ a practic presiunea gazului m¼ asoar¼ a temperatura. Se ob¸tine
un gra…c ca în …gur¼ a. Mai mult în …gur¼ a este prezentat rezultatul a
dou¼ a experimente în cazul c¼ a în rezervorul de gaz exist¼ a cantit¼ a¸ti de gaz
diferite (ceea ce înseamn¼ a presiuni diferite la 0
o
C). În ambele cazuri dac¼ a
85
Figura 4.5: Varia¸tia presiunii cu temperatura în cazul termometrului cu gaz
extindem linia în domeniul temperaturilor negative acestea intersecteaz¼ a
axa temperaturilor în – 273,15
o
C. Acest lucru sugereaz¼ a rolul pe care
aceast¼ a temperatur¼ a îl joac¼ a. Acest punct este utilizat ca punct de zero
pentru scala temperaturilor absolute. Acest punct poart¼ a numele de zero
absolut. Not¼ am cu 1
0
= 273. 15
o
C¸si atunci temperatura în grade Celsius
se exprim¼ a în func¸tie de temperatura absolut¼ a astfel:
t
o
C = 1 ÷1
0
K (4.8)
t
o
C = 1 ÷273. 15 K (4.9)
Deoarece punctele de topire ¸si …erbere al apei sunt greu de reprodus,
ca punct de referin¸t¼ a pentru noua scar¼ a s-a ales punctul triplu al apei
(punct în care cele trei faze lichid¼ a, solid¼ a ¸si gazoas¼ a sunt în echilibru).
Acesta se petrece la 0,01
o
C ¸si o presiune de 4,58 mm coloana de mercur
(torr). Rezult¼ a c¼ a punctul triplu al apei se a‡¼ a la:
1 = 273. 15 K
unde K este abrevierea unit¼ a¸tii noii scale care poart¼ a numele de Kelvin. 1
K este de…nit ca 1/273,16 din diferen¸ta între temperatura de zero absolut
¸si temperatura punctului triplu al apei.
4.5 Principiul zero. Ecua¸tia de stare
Acesta se poate enun¸ta astfel:
Temperatura este func¸tie de starea de echlibru a sistemului sau Para-
metri de for¸t¼ a ai sistemului sunt func¸tii de parametri de pozi¸tie (coordo-
nate generalizate) ¸si temperatur¼ a.
86
Matematic principiu zero se scrie astfel:
¹
i
= ¹
i
(c
1
. c
2,
....c
a
. 1) i = 1. .... : (4.10)
Acestea sunt ecua¸tiile termice de stare. Deoarece starea sistemului
este determinat¼ a de parametri de pozi¸tie ¸si temperatur¼ a, atunci ¸si energia
intern¼ a poate … de…nit¼ a în func¸tie de acestea.
l = l(c
1
. c
2
. ...c
a
) (4.11)
Aceasta ecua¸tie poart¼ a numele de ecua¸tie caloric¼ a de stare.
Ca exemplu vom considera cazul unui ‡uid:
¹ = ÷j ¸si c = \ (4.12)
Atunci
j = j(\. 1) este ecua¸tia termic¼ a de stare (4.13)
l = l(\. 1) este ecua¸tia caloric¼ a de stare (4.14)
Ecua¸tiile termice ¸si calorice de stare se ob¸tin …e experimental …e cu
ajutorul …zicii statistice.
Astfel pentru gazul ideal ecua¸tia termic¼ a de stare este
j\ = i11 (4.15)
unde
i =
`
j
=
`
`
¹
(4.16)
reprezint¼ a num¼ arul de kmoli din sistem iar 1 = 8314 J/kmolK este
constanta universal¼ a a gazelor.
Ecua¸tia caloric¼ a de stare a gazului ideal este:
l = iC
\
1 (4.17)
unde C
\
reprezint¼ a c¼ aldura molar¼ a la volum constant.
Pentru gazul real ecua¸tia termic¼ a de stare Van-der-Waals este
87
_
j +
i
2
c
\
2
_
(\ ÷i/) = i11 (4.18)
Ecua¸tia ia în considerare for¸tele de atrac¸tie dintre moleculele gazului
astfel c¼ a presiunea gazului ideal este mai mare decât cea a gazului ideal.
Acest lucru se realizeaz¼ a prin intermediul termenului
i
2
c
\
2
. În plus volu-
mul în care se mi¸sc¼ a gazul ideal este mai mic datorit¼ a volumului propriu
al moleculelor i/.
4.6 Principiul I al termodinamicii
Principiu I al termodinamicii reprezint¼ a legea de conservare a en-
ergiei pentru sistemele termodinamice închise. Ea leag¼ a varia¸tia energiei
interne a sistemului de lucrul mecanic ¸si c¼ aldura schimbate de acesta cu
mediul extern.
Formularea matematic¼ a a principiului I este
l = Q+ 1 (4.19)
În cazul unei transform¼ ari in…nitezimale
dl = oQ+ o1 (4.20)
Nota¸tia oQ arat¼ a c¼ a oQ este o form¼ a difern¸tial¼ a, dar nu o diferen¸tial¼ a
total¼ a exact¼ a.
În cazul unui sistem izolat Q = 1 = 0. Atunci l = 0 ¸si l
i
= l
)
.
Energia intern¼ a a unui sistem izolat r¼ amâne constant¼ a.
În cazul unui proces ciclic l = 0 ¸si Q = ÷1.
Se poate exprima primul principiu al temodinamicii considerând lu-
crul mecanic efectuat de sistem/. Deoarece în cazul proceselor revrsibile
st¼ arile intermediare sunt st¼ ari de echilibru for¸tele cu care sistemul ac¸tioneaz¼ a
asupra mediului sunt egale ¸si de sens contrar cu for¸tele cu care mediul ex-
tern ac¸tioneaz¼ a asupra sistemului. Atunci / =÷1. Astfel forma matem-
atic¼ a a Principiului I al termodinamicii în acest caz se scrie:
l = Q÷/ (4.21)
88
În acest caz când volumul sistemului variaz¼ a cu d\ lucrul mecanic
elementar efectuat de sistem se scrie ca:
o/ =jd\ (4.22)
În discu¸tiile precedente am exprimat lucrul mecanic elementar o1 în
diverse situa¸tii. ¸ Si c¼ aldura oQ poate … exprimat¼ a în diverse moduri care
sunt legate de modul în care variaz¼ a temperatura sistemului. Exprimarea
lui oQ se face cu ajutorul coe…cien¸tilor calorici.
oQ = Cd1 (4.23)
unde C poart¼ a numele de capacitate caloric¼ a a corpului. În general ca-
pacitatea caloric¼ a a corpului depinde de modul în care este variat¼ a tem-
peratura corpului. Se de…nesc capacit¼ a¸ti calorice la volum constant, la
presiune constant¼ a ¸si în alte condi¸tii. Dac¼ a se consider¼ a un kmol din
substan¸ta respectiv¼ a, capacitatea caloric¼ a C poart¼ a numele de c¼ aldur¼ a
molar¼ a ¸si o vom nota C
j
, astfel c¼ a:
oQ = iC
j
d1 (4.24)
În acela¸si mod se poate introduce ¸si c¼ aldura speci…c¼ a c, care reprezint¼ a
c¼ aldura necesar¼ a pentru a schimba temperatura cu 1
o
C a unei unit¼ a¸ti de
mas¼ a.
oQ = :cd1 (4.25)
Rela¸tia l = Q+1 este adev¼ arat¼ a cu urm¼ atoarea conven¸tie: Q este
pozitiv dac¼ a este primit¼ a de la mediul extern iar 1 este pozitiv dac¼ a este
efectuat de mediul extern.
Aplica¸tie
La temperaturi foarte mici c¼ aldura molar¼ a a s¼ arii variaz¼ a cu temper-
atura în concordan¸t¼ a cu legea lui Debye este
C = /
1
3
o
3
unde / = 1940 J/molK¸si o = 281 K. Care este c¼ aldura necesar¼ a pentru ca
temperatura ca unui mol de sare sa-i creasc¼ a temperatura de la 1
1
= 10
K la 1
2
= 30 K.
89
Solu¸ tie
oQ = Cd1
Q =
_
T
2
T
1
Cd1 =
_
T
2
T
1
/
1
3
o
3
d1 =
/
4o
3
_
1
4
2
÷1
4
1
_
=
1940
4 281
3
_
30
4
÷10
4
_
= 17. 487 J
4.7 Aplica¸tii
4.7.1 Coe…cien¸tii calorici
În continuare vom considera procese reversibile. Din expresia primu-
lui principiu pentru acest tip de procese avem
dl = oQ+ o1
1. Astfel putem exprima c¼ aldura
oQ = dl ÷o1 = dl + jd\ (4.26)
În cazul ‡uidelor sistemul poate … descris de parametrul de pozi¸tie \
¸si de temperatura 1. Atunci l energia intern¼ a este func¸tie de \ ¸si 1.
l = l(\. 1)
Rezult¼ a prin diferen¸tiere:
dl =
_
Jl
J1
_
\
d1 +
_
Jl
J\
_
T
d\ (4.27)
Indicii \ ¸si 1 arat¼ a c¼ a derivatele respective se fac ¸tinând constant
volumul ¸si respectiv temperatura.
Rezult¼ a:
oQ =
_
Jl
J1
_
\
d1 +
__
Jl
J\
_
T
+ j
_
d\ (4.28)
Considerând \ = ct putem de…ni capacitatea caloric¼ a la volum con-
stant.
90
C
\
=
_
oQ
d1
_
\
=
_
ol
d1
_
\
(4.29)
Considerând 1 = ct, dl = 0 putem de…ni c¼ aldura latent¼ a:
` =
_
oQ
d\
_
T
=
_
ol
d\
_
T
+ j (4.30)
Pentru procese reversibile
oQ = 1do (4.31)
C
\
=
_
oQ
d1
_
\
= 1
_
oo
d1
_
\
(4.32)
În cazul presiunii constante putem de…ni capacitatea sistemului la
presiune constant¼ a:
C
j
=
_
oQ
d1
_
j
= 1
_
oo
d1
_
j
(4.33)
Trebuie remarcat c¼ a este mai u¸sor de studiat sistemele în condi¸tii de
presiune constant¼ a. Din acest motiv în chimie se lucreaz¼ a cu o nou¼ a
func¸tie de stare numit¼ a entalpie
H = l + j\ (4.34)
Diferen¸tiem ¸si ob¸tinem
dH = dl + jd\ + \ dj (4.35)
dH = oQ÷jd\ + jd\ + \ dj
dH = oQ+ \ dj (4.36)
oQ = dH ÷\ dj (4.37)
Se observ¼ a c¼ a la j = ct
oQ = dH (4.38)
91
adic¼ a varia¸tia entalpiei la presiune constant¼ a este egal¼ a cu c¼ aldura schim-
bat¼ a cu mediul
C
j
=
_
oQ
d1
_
j
=
_
JH
J1
_
j
(4.39)
4.7.2 Rela¸tia Robert Mayer
Pornind de la ecua¸tia principiului I
oQ = dl + jd\
Deoarece ne referim la un ‡uid energia intern¼ a este func¸tie de volum
¸si temperatur¼ a. Atunci diferen¸tiala energiei interne este:
dl =
_
Jl
J1
_
\
d1 +
_
Jl
J\
_
T
d\ (4.40)
Ob¸tinem astfel:
oQ =
_
Jl
J1
_
\
d1 +
__
Jl
J\
_
T
+ j
_
d\ (4.41)
De aici:
C
j
=
_
oQ
d1
_
j
=
_
Jl
J1
_
\
+
__
Jl
J\
_
T
+ j
_ _
J\
J1
_
c
(4.42)
¸si cum capacitatea caloric¼ a a sistemului la volum constant este:
C
\
=
_
Jl
J1
_
\
rezult¼ a:
C
j
÷C
\
=
__
Jl
J\
_
T
+ j
_ _
J\
J1
_
j
(4.43)
Atunci când cantitatea de substan¸t¼ a este egal¼ a cu 1 kmol C
j
¸si C
\
reprezint¼ a c¼ aldura molar¼ a la presiune constant¼ a, respectiv c¼ aldura molar¼ a
la volum constant.
92
Ca aplica¸tie vom considera gazul ideal. Alegem i = 1 kmol de gaz
ideal. Ecua¸tiile termic¼ a ¸si caloric¼ a de stare sunt:
j\ = i11 (4.44)
l = C
\
1
Rezult¼ a
_
Jl
J\
_
T
= 0 (4.45)
¸si
\ =
11
j
(4.46)
_
J\
J1
_
j
=
1
j
(4.47)
Rela¸tia (4.43) devine
C
j
÷C
\
= j
1
j
C
j
÷C
\
= 1 (4.48)
Aplica¸tie
S¼ a se g¼ aseasc¼ a ecua¸tia unui proces adiabatic suferit de un gaz ideal.
Solu¸ tie
Prinicpiul întâi sub form¼ a diferen¸tial¼ a este
dl = oQ÷jd\
iC
\
d1 = ÷jd\
unde C
\
este c¼ aldura molar¼ a la volum constant. Deoarece procesul …ind
adiabatic oQ = 0.
Tinând cont de ecua¸tia de stare a gazului ideal
j\ = i11
93
atunci
iC
\
d1 = ÷
i11
\
d\
Atunci:
C
\
1
d1
1
= ÷
d\
\
Prin integrare
C
\
1
ln 1 = ÷ln \ + ct
Din de…ni¸tia ¸ = C
j
,C
\
¸si din rela¸tia Robert Mayer C
j
÷ C
\
= 1
rezult¼ a
C
\
=
1
¸ ÷1
Rezult¼ a
1\
¸÷1
= ct
¸si
j\
¸
= ct
Aplica¸tie
Un mol de gaz urmeaz¼ a Legea Van der Walls.
_
j +
c
\
2
_
(\ ÷/) = 11
Dac¼ a energia intern¼ a a unui mol este
l = C1 ÷
c
\
unde \ este volumul molar iar c ¸si c sunt constante s¼ a se calculeze c¼ al-
durile molare la volum ¸si presiune constant¼ a C
\
¸si C
j
.
Solu¸ tie
94
C
\
=
_
Jl
J1
_
\
= C
Pentru calculul c¼ aldurii molare la presiune constant¼ a se utilizeaz¼ a
rela¸tia Rober-Mayer
C
j
= C
\
+
_
j +
_
Jl
J\
_
T
_ _
J\
J1
_
j
= C
\
+
_
j +
_
0l
0\
_
T
¸
_
0T
0\
_
j
_
Jl
J\
_
T
=
c
\
2
j +
_
Jl
J\
_
T
=
11
\ ÷/
÷
c
\
2
+
c
\
2
=
11
\ ÷/
1 =
1
1
_
j +
c
\
2
_
(\ ÷/)
_
J1
J\
_

j
= ÷
1
1
2c
\
3
(\ ÷/) +
1
1
_
j +
c
\
2
_
C
j
= C
\
+
11
÷
1
1
2o
\
3
(\ ÷/)
2
+
1
1
_
j +
o
\
2
_
(\ ÷/)
C
j
= C
\
+
11
÷
1
1
2o
\
3
(\ ÷/)
2
+
1
1
_
j +
o
\
2
_
(\ ÷/)
C
j
= C
\
+
1
1 ÷
2o
1T\
_
1 ÷
b
\
_
2
4.8 Moduri de transfer al c¼ aldurii
4.8.1 Conduc¸tia termic¼ a
În acest proces transferul poate … reprezentat la scar¼ a atomic¼ a prin
ciocnirile dintre particule microscopice cu energia cinetic¼ a mic¼ a cu par-
ticule microscopice cu energie cinetic¼ a mare. S¼ a consider¼ am o bucat¼ a
de material de grosime dr ¸si sec¸tiune ¹. Experimental a fost g¼ asit c¼ a
transferul de energie în unitatea de timp
95
Figura 4.6: Fluxul de c¼ aldur¼ a printr-un strat de grosime x
T = Q,t (4.49)
este propor¸tional cu aria suprafe¸tei, propor¸tional cu diferen¸ta de temper-
atur¼ a ¸si invers propor¸tional cu grosimea (Fig. 4.6).
T =
Q
t
· ¹
1
r
(4.50)
Putem de…ni densitatea ‡uxului de c¼ aldur¼ a
, =
1
¹
·
1
r
(4.51)
Pentru un strat foarte sub¸tire
, = ÷/
d1
dr
(4.52)
unde / poart¼ a numele de conductivitate termic¼ a iar
d1
dr
este gradientul
de c¼ aldur¼ a.
C¼ alduri speci…ce în J/kgK
96
Aluminiu 900
Beriliu 1830
Cadmiu 230
Cupru 387
Germaniu 332
Aur 129
Fier 448
Plumb 128
Siliciu 703
Argint 234
Aram¼a 380
Sticl¼a 837
Ghea¸ t¼a (-5
cC
) -2090
Alcool etilic 2400
Mercur 140
Ap¼a (15
c
C) 4186
Semnul minus apare deoarece transferul c¼ aldurii are loc de la corpu
cu temperatura mai mare la cel cu temperatura mai mic¼ a.
4.8.2 Convec¸tia
Energia transferat¼ a prin deplasarea unei substan¸te înc¼ alzite. Când
mi¸scarea are loc for¸tat (cu ajutorul unei pompe) este vorba despre o
convec¸tie for¸tat¼ a.
4.8.3 Radia¸tia termic¼ a
Toate obiectele înc¼ alzite radiaz¼ a energie sub form¼ a de unde electro-
magnetice. Energia emis¼ a de unitatea de arie în unitatea de timp poart¼ a
numele de putere de emisie ¸si este propor¸tional¼ a cu 1
4
.
1 = co1
4
(4.53)
unde o = 5. 6710
÷8
W/m
÷2
K
÷4
este cunoscut¼ a sub numele de constanta
Stefan-Boltzmann iar c este este emisivitatea materialului ¸si variaz¼ a între
0 ¸si 1. Când c = 1 ne referim la corpul negru.
97
Conductivit¼a¸ ti termice în W/mK
Aluminiu 238
Cupru 397
Aur 314
Fier 79,5
Plumb 34,7
Argint 427
Aszbest 0,08
Sticl¼a 0,8
Ghea¸ t¼a 2
Ap¼a 0,6
Lemn 0,08
Aer 0,0234
Heliu 0,138
Hidrogen 0,172
Azot 0,0234
Oxigen 0,0238
Aplica¸tie
Consider¼ am Soarele ¸si P¼ amântului ca …ind corpuri negre iar între
spa¸tiu gol. Temperatura Soarelui este 1
S
= 6000 K iar energia transfert¼ a
P¼ amântului face ca suprafa¸ta acestuia s¼ a r¼ amân¼ a la temperatur¼ a con-
stant¼ a. S¼ a se determine temperatura (medie). Se cunoa¸ste raza P¼ amân-
tului 1
j
= 6 10
6
m, raza Soarelui 1
S
= 7 10
8
m, distan¸ta P¼ amânt -
Soare este d = 1. 5 10
11
m, o = 5. 67 10
÷8
W/m
2
K
4
iar emisivitatea
este egal¼ a cu unitatea.
Solu¸ tie
Puterea emis¼ a de Soare
Q =
_
4:1
2
S
_ _
o1
4
S
_
Puterea primit¼ a de P¼ amânt
Q
j
=
_
4:1
2
S
_
o1
4
S
:1
2
j
4:d
2
Puterea emis¼ a de P¼ amânt
Q
C
=
_
4:1
2
j
_ _
o1
4
j
_
98
La echilibru energia primit¼ a trebuie s¼ a …e egal¼ a cu energia radiat¼ a
_
4:1
2
S
_
o1
4
S
:1
2
j
4:d
2
=
_
4:1
2
j
_ _
o1
4
j
_
Rezult¼ a
1
j
=
_
1
S
2d
1
S
= 290 K = 17
·
C
Aplica¸tie
Raza Soarelui este 1
S
= 6. 96 10
8
m. La distan¸ta de d = 1. 5 10
11
m, intensitatea radia¸tiei solare (deasupra atmosferei) este \ = 1370
W/m
2
. Care este temperatura suprafe¸tei Soarelui dac¼ a emisivitatea c =
1.
Solu¸ tie
1 = \ 4:d
2
= 1370 4 :
_
1. 5 10
11
_
2
= 3. 87 10
26
W
Temperatura Soarelui este
1 =
_
1
co (4:1
2
S
)
_
1¸4
=
_
3. 87 10
26
5. 67 10
÷8
4 : (6. 97 10
8
)
2
_
1¸4
= 5782 K
Aplica¸tie
Interiorul unui cilindru este men¸tinut la temperatura 1
1
iar exteriorul
la temperatura 1
2
(1
2
< 1
1
). Raza interioar¼ a a cilindrului este :
1
iar raza
exterioar¼ a este :
2
. S¼ a se determine rata cu care este emis¼ a din interior
c¼ atre exterior.
Solu¸ tie
Densitatea ‡uxului de c¼ aldur¼ a este
, = ÷/
d1
d:
oQ
dt
= ,2::1 = ÷/
d1
d:
2::1 = 1
99
d:
:
= ÷
2/:1
1
d1
_
v
2
v
1
d:
:
= ÷
2/:1
1
_
T
2
T
1
d1
ln
:
2
:
1
=
2/:1
1
(1
1
÷1
2
)
Astfel
1 = 2:1/
1
1
÷1
2
ln
v
2
v
1
4.9 Principiul al doilea al termodinamicii
Primul principiu al termodinamicii introduce o func¸tie de stare nu-
mit¼ a energie intern¼ a. Principiul I nu face o deosebire calitativ¼ a între
formele schimbului de energie c¼ aldur¼ a ¸si lucru mecanic.
Dac¼ a consider¼ am un proces ciclic l = 0 rezult¼ a c¼ a Q = ÷1. Din
punct de vedere practic ne intereseaz¼ a ca sistemul s¼ a efectueze lucru
mecanic adic¼ a:
/ = ÷1 0 (4.54)
sau mai precis s¼ a transforme o cantitate de c¼ aldur¼ a în lucru mecanic util.
Problema care s-a pus a fost aceea c¼ a s¼ a se transforme întreaga cantitate
de c¼ aldur¼ a în lucru mecanic. Pentru aceasta procesul ciclic ar trebui s¼ a
…e unul monoterm, adic¼ a sistemul s¼ a …e în contact cu o singur¼ a surs¼ a de
c¼ aldur¼ a de la care s¼ a preia c¼ aldura ¸si s¼ a o transforme în lucru mecanic.
Carnot a ajuns la concluzia c¼ a un astfel de proces nu poate avea loc.
O formulare care descrie într-un mod general acest rezultat este aceea
dat¼ a de Thomson care spune c¼ a:
Într-o transformare ciclic¼a monoterm¼a sistemul nu poate ceda lu-
cru mecanic în exterior. Dac¼a transformarea este ¸ si reversibil¼a sistemul
prime¸ ste lucru mecanic din exterior.
O formulare echivalent¼ a este cea a lui Clausius:
100
Figura 4.7: Ma¸sin¼ a termic¼ a biterm¼ a
Figura 4.8: Ciclul Carnot
Este imposibil de realizat o transformare al c¼arui unic rezultat s¼a …e
transferul c¼aldurii de la o surs¼a cu temperatur¼a dat¼a la o surs¼a cu tem-
peratur¼a mai mare.
Având în vedere faptul c¼ a nu se poate crea o ma¸sin¼ a termic¼ a monoterm¼ a,
vom considera o ma¸sin¼ a termic¼ a biterm¼ a (Fig. 4.7)
Considerând o transformare ciclic¼ a
Q÷/ = 0 (4.55)
Q
1
+ Q
2
÷/ = 0 (4.56)
1 = Q
1
+ Q
2
= Q
1
÷[Q
2
[ (4.57)
Numim Q
1
c¼ aldura primit¼ a de la sursa cald¼ a iar [Q
2
[ c¼ aldura cedat¼ a
sursei reci. De…nim randamentul ma¸sinii termice ca:
j =
/
Q
1
= 1 ÷
[Q
2
[
Q
1
(4.58)
101
4.10 Ciclul Carnot reversibil
Ciclul Carnot este ciclul format din dou¼ a izoterme ¸si dou¼ a adiabate.
În Fig. 4.8 este prezentat ciclul Carnot efectuat de un gaz ideal.
C¼ aldurile schimbate cu mediul extern pe cele patru transform¼ ari sunt:
Q
12
= 1 =
_
\
2
\
1
jd\ =
_
\
2
\
1
i11
1
\
d\ = i11
1
ln
\
2
\
1
0 (4.59)
Deoarece Q
12
este pozitiv¼ a ea este o c¼ aldura primit¼ a. Pe transformarea
2 - 3
Q
23
= 0 (4.60)
deoarece transformarea este una adiabatic¼ a.
Q
34
= i11
2
ln
\
4
\
3
< 0 (4.61)
Deoarece Q
34
este negativ¼ a ea este c¼ aldura cedat¼ a.
Q
41
= 0 (4.62)
Rezult¼ a:
j = 1 ÷
[Q
34
[
Q
12
= 1 ÷
i11 ln
\
3
\
4
i11 ln
\
1
\
2
(4.63)
¸ Tinând cont de ecua¸tia transform¼ arii adiabatice pentru un gaz ideal
j\
¸
= ct (4.64)
unde
¸ =
C
j
C
·
(4.65)
este exponentul adiabatic se demonstreaz¼ a c¼ a
\
3
\
4
=
\
1
\ 2
Atunci:
102
j = 1 ÷
[Q
2
[
Q
1
= 1 +
Q
2
Q
1
= 1 ÷
1
2
1
1
(4.66)
De aici rezult¼ a:
Q
1
1
1
+
Q
2
1
2
= 0 (4.67)
Trebuie remarcat c¼ a randamentul ciclului Carnot depinde doar de
temperaturile izvorului cald ¸si a celui rece. A…rma¸tia r¼ amâne adev¼ arat¼ a
¸si în cazul c¼ a se modi…c¼ a substan¸ta de lucru. Astfel randamentul ciclului
Carnot depinde numai de temperaturile surselor reci ¸si calde.
Fie un sistem care sufer¼ a o tranformare ciclic¼ a reversibil¼ a în cursul
c¼ aruia prime¸ste de la : termostate de temperaturi 1
i
(i = 1. .... :) o canti-
tate de c¼ aldur¼ a Q
i
(i = 1. .... :). Se poate demonstra ca ¸si în cazul ciclului
Carnot c¼ a:
a

i=1
Q
i
1
i
= 0 (4.68)
Dac¼ a se consider¼ a acum c¼ a sistemul sufer¼ a o transformare ciclic¼ a re-
versibil¼ a în cursul c¼ areia c¼ aldura schimbat¼ a cu termostatele variaz¼ a con-
tinuu, atunci egalitatea se scrie:
_
oQ
vc·
1
i
= 0 (4.69)
Semnul
_
arat¼ a c¼ a avem de-a face cu o integral¼ a pe o curb¼ a închis¼ a;
indicele :c· arat¼ a ca parcursul este unul reversibil.
Egalitatea arat¼ a ca din punct de vedere matematic m¼ arimea
oQ
1
este
o diferen¸tial¼ a total¼ a exact¼ a.
Astfel putem da o form¼ a cantitativ¼ a principiului al doilea al termod-
inamicii.
Exist¼a o func¸ tie de stare S numit¼a entropie a c¼arei varia¸ tie do într-un
proces reversibil este:
do =
oQ
1
(4.70)
103
unde oQ este c¼aldura schimbat¼a într-un proces reversibil cu un termostat
a‡at la temperatura T.
Spunem c¼ a
1
1
este factor integrant pentru forma diferen¸tial¼ a oQ.
Formele diferen¸tiale care admit factori integran¸ti poart¼ a numele de forme
diferen¸tiale olonome.
De aici rezult¼ a diferen¸ta matematic¼ a între lucru mecanic ¸si c¼ aldur¼ a.
Forma diferen¸tial¼ a o1 care exprim¼ a lucrul mecanic elementar nu este o
form¼ a diferen¸tial¼ a olonom¼ a.
Egalitatea 4.69 poart¼ a numele de egalitatea lui Clausius ¸si dac¼ a în-
locuim în 4.70 rezult¼ a
_
do = 0 (4.71)
Putem exprima Principiul I pentru procese reversibile:
dl = oQ+ o1 (4.72)
¸tinând cont c¼ a oQ = 1do ¸si o1 =

¹
i
dc
i
ob¸tinem:
dl = 1do +

¹
i
dc
i
(4.73)
Aceast¼ a rela¸tie este ecua¸tia fundamental¼ a pentru procesele reversibile.
În cazul proceselor adiabatice reversibile oQ = 0. Atunci do = 0 ¸si
o = ct.
O alt¼ a caracteristic¼ a a entropiei este aceea c¼ a este o m¼ arime extensiv¼ a.
Entropia a dou¼ a sisteme este egal¼ a cu suma entropiilor sistemelor luate
separat.
4.10.1 Varia¸tia entropiei în cazul proceselor ireversibile
Pentru a vedea modul în care aceast¼ a m¼ arime variaz¼ a, vom consid-
era cazul unui proces ireversibil în care schimbul de c¼ aldur¼ a cu mediul
exterior este nul.
Pentru aceasta vom considera destinderea adiabatic¼ a în vid (Fig. 4.9).
Gazul ideal se a‡¼ a în volumu \
1
la temperatura 1. Volumul \
2
este
vidat iar înveli¸sul izoleaz¼ a adiabatic cele dou¼ a compartimente. Se de-
schide robinetul ¸si gazul p¼ atrunde în compartimentul II. În acest proces
ireversibil Q = 0. 1 = 0. deoarece trecerea gazului în cel de-al doilea
104
Figura 4.9: Destinderea adiabatic¼ a în vid
compartiment se face datorit¼ a agita¸tiei termice. Atunci l = 0. Cum
l = iC1 este energia intern¼ a a gazului ideal rezult¼ a 1 = 0. (Se poate
ajunge la aceast¼ a concluzie prin efectuarea experimentului Joule).
Deoarece entropia este func¸tie de stare, nu are importan¸t¼ a modul în
care se ajunge la starea …nal¼ a. Din acest motiv consider¼ am o trans…or-
mare izoterm¼ a de la volumul \
1
la volumul \
1
+ \
2
. C¼ aldura schimbat¼ a
de sistem cu mediul este:
Q = / = i11 ln
\
1
+ \
2
\
1
(4.74)
o =
Q
1
= i1ln
\
1
+ \
2
\
1
0 (4.75)
Rezult¼ a c¼ a varia¸tia entropiei este pozitiv¼ a. Astfel într-o transformare
ireversibil¼ a entropia sistemului cre¸ste (în lipsa schimbului de c¼ aldur¼ a).
Astfel putem exprima legea a II-a în acest fel:
Entropia total¼a a unui sistem izolat care sufer¼a o transformare nu
poate sc¼adea.
Mai mult dac¼a procesul este ireversibil, entropia total¼a a sistemului
izolat cre¸ ste. Dac¼a procesul este reversibil entropia total¼a a sistemului
r¼amâne constant¼a.
Când se lucreaz¼a cu sisteme neizolate cre¸ sterea entropiei se refer¼a la
entropia total¼a (a sistemului ¸ si a mediului).
Din exemplul anterior putem lega entropia de dezordinea în sistem.
Astfel în starea ini¸tial¼ a când volumul ocupat de gaz este mic dezordinea
în sistem este mai mic¼ a decât în starea …nal¼ a când volumul ocupat de
gaz este mai mare.
Astfel, pentru un proces in…nitezimal ireversibil în care sistemul nu
schimb¼ a c¼ aldur¼ a cu mediul extern:
105
do = d
i
o 0 (4.76)
unde cu indicele i am pus in eviden¸t¼ a caracterul ireversibil al procesului.
Dac¼ a sistemul nu este izolat varia¸tia de entropie este datorat¼ a ¸si
schimbului de c¼ aldur¼ a cu mediul extern.
d
c
o =
oQ
1
(4.77)
unde 1 este temperatura mediului sau a termostatului cu care sistemul
este în contact. Astfel
do = d
i
o + d
c
o = d
i
o +
oQ
1
(4.78)
Cum d
i
o 0
d
i
o
dQ
1
(4.79)
Considerând un proces ciclic ireversibil
_
do
_
dQ
1
(4.80)
0
_
dQ
1
Rezult¼ a pentru procese ireversibile
_
dQ
1
< 0 (4.81)
inegalitate ce poart¼ a numele de inegalitatea lui Clausius.
Aplica¸tie
Presupunem c¼ a :
1
= 1 kg de ap¼ a la t
1
= 0
·
C este amestecat cu o
mas¼ a de :
2
= 3 kg de ap¼ a cu t
2
= 100
·
C. S¼ a se calculeze varia¸tia de
entropie a sistemului. C¼ aldura speci…c¼ a a apei este c = 4185 J/kgK
Solu¸ tie
Din ecua¸tia calorimetric¼ a
:
1
c (t
c
÷t
1
) = :
2
c (t
2
÷t
c
)
106
rezult¼ a temperatura de echilibru
t
c
=
:
1
t
1
+ :
2
t
2
:
1
+ :
2
=
3 100
4
= 75
·
C
Deoarece entropia este o m¼ arime de stare presupunem c¼ a cele dou¼ a
mase de ap¼ a sufer¼ a transform¼ ari reversibile.
o =
_
Te
T
1
:
1
cd1
1
+
_
Te
T
2
:
2
cd1
1
= :
1
c ln
1
c
1
1
+ :
2
c ln
1
c
1
2
o = 4185 ln
273. 15 + 75
273. 15
+ 3 4185 ln
273. 15 + 75
373. 15
= 144. 68 J/K
4.10.2 Leg¼ atura dintre ecua¸tia caloric¼ a de stare ¸si
ecua¸tia termic¼ a de stare
Din primul principiu
dl = oQ÷jd\ (4.82)
dl = 1do ÷jd\ (4.83)
rezult¼ a
do =
dl + jd\
1
(4.84)
Deoarece
dl =
_
Jl
J1
_
\
d1 +
_
Jl
J\
_
T
d\
rezult¼ a
do =
_
Jl
J1
_
\
d1 +
1
1
__
Jl
J\
_
T
+
j
1
_
d\ (4.85)
dar
do =
_
Jo
J1
_
\
d1 +
_
Jo
J\
_
T
d\ (4.86)
107
Rezult¼ a
1
1
_
Jl
J1
_
\
=
_
Jo
J1
_
\
(4.87)
1
1
_
Jl
J\
_
T
+
1
1
=
_
Jo
J\
_
T
(4.88)
Deoarece
J
J\
_
1
1
_
Jl
J1
_
\
+
j
1
_
\
=
J
J1
_
1
1
_
Jl
J\
_
T
+
j
1
_
\
(4.89)
1
1
J
2
l
J\ J1
=
1
1
J
2
l
J\ J1
÷
1
1
2
1
1
2
_
Jl
J\
_
T
+
1
1
Jj
J1
_
Jl
J\
_
T
= 1
_
Jj
J1
_
\
÷j (4.90)
O astfel de rela¸tie permite calculul energiei interne a unui sistem dac¼ a
se cunoa¸ste ecua¸tia termic¼ a de stare ¸si dac¼ a se consider¼ a C
\
indepen-
dent¼ a de temperatur¼ a.
Cazul gazului real:
_
j +
i
2
c
\
2
_
(\ ÷i/) = i11 (4.91)
De aici
j =
i11
\ + i/
÷
i
2
c
\
2
(4.92)
_
Jj
J1
_
T
=
i1
\ + i/
(4.93)
_
Jl
J\
_
T
= 1
_
Jj
J1
_
\
÷j =
i
2
c
\
2
(4.94)
Atunci
dl =
_
Jl
J1
_
\
d1 +
_
Jl
J\
_
T
d\ (4.95)
108
se scrie
dl = iC
\
d1 +
i
2
c
\
2
d\ (4.96)
Prin integrare ob¸tinem
l = l
0
+ iC
\
_
d1 + i
2
c
_
d\
\
2
(4.97)
l = l
0
+ iC
\
1 ÷
i
2
c
\
2
(4.98)
Rela¸tia arat¼ a c¼ a energia intern¼ a a gazului real este de…nit¼ a doar pân¼ a
la o constant¼ a. Acest lucru este valabil pentru orice sistem.
4.11 Func¸tii caracteristice
O modalitate de a studia un sistem termodinamic este accea prin care
se introduc unor func¸tii de stare numite func¸tii de stare sau poten¸tiale
termodinamic¼ a. Astfel c¼ a o func¸tie caracteristic¼ a este o func¸tie de stare
din cunoa¸sterea c¼ areia se pot determina toate propriet¼ a¸tile caracteristice
sistemului.
Trebuie remarcat c¼ a al¼ aturi de coe…cien¸tii calorici, (capacit¼ a¸ti calorice
¸si c¼ alduri latente) exist¼ a ¸si o serie de coe…cen¸ti termici
a) coe…cient de dilatare izobar
c =
1
\
_
J\
J1
_
j
(4.99)
b) coe…cient de compresie izoterm
/
T
= ÷
1
\
_
J\
J1
_
T
(4.100)
c) coe…cient de dilatare izobar
/
S
= ÷
1
\
_
J\
Jj
_
c
(4.101)
109
4.11.1 Energia intern¼ a
Ecua¸tia fundamental¼ a a termodinamicii
dl = 1do ÷jd\ (4.102)
leag¼ a cinci m¼ arimi: j. \. 1. l. o. Starea sistemului pentru un ‡uid este
determinat¼ a de doi parametri \ ¸si 1. Rezult¼ a c¼ a ecua¸tia fundamental¼ a
con¸tine înc¼ a trei m¼ arimi necunoscute. Pentru determinarea acestora mai
este nevoie de înc¼ a dou¼ a ecua¸tii ¸si anume
- ecua¸tia termic¼ a de stare j = j(\. 1)
- ecua¸tia caloric¼ a de stare l = l(\. 1)
Trebuie s¼ a remarc¼ am c¼ a dac¼ a alegem pentru energia intern¼ a variabilele
independente o ¸si \ este nevoie doar de o singur¼ a ecua¸tie l = l(o. \ )
pentru a descrie sistemul ¸si anume
dl =
_
Jl
Jo
_
\
do +
_
Jl
J\
_
S
d\ (4.103)
Comparând cu rela¸tia cantitativ¼ a a principiului I
dl = 1do ÷jd\
Astfel din cunoa¸sterea energiei interne se pot determina temperatura
¸si presiunea.
1 =
_
Jl
Jo
_
\
¸si j = ÷
_
Jl
J\
_
S
(4.104)
În plus dac¼ a se calculeaz¼ a derivata a doua se ob¸tine capacitatea
caloric¼ a ¸si coe…cientul de compresibilitate adiabatic¼ a:
J
2
l
Jo
2
=
J
Jo
(1)
\
=
1
_
0S
0T
_
\
=
1
1
_
0S
0T
_ =
1
C
\
(4.105)
J
2
l
J\
2
= ÷
J
J\
(j)
S
= ÷
1
_
0\
0j
_
S
= ÷
1
\
1
1
\
_
0\
0j
_
S
=
1
\ 1
S
(4.106)
110
4.11.2 Energia liber¼ a
De…nim energia intern¼ a:
1 = l ÷1o (4.107)
d1 = dl ÷1do ÷od1 (4.108)
d1 = 1do ÷jd\ ÷1do ÷od1
d1 = ÷jd\ ÷od1 (4.109)
Aceast¼ a rela¸tie sugereaz¼ a faptul c¼ a energia liber¼ a este o func¸tie car-
acteristic¼ a în \ ¸si 1.
1 = 1(\. 1) (4.110)
d1 =
_
J1
J\
_
T
d1 +
_
J1
J1
_
\
d\ (4.111)
Rezult¼ a c¼ a din cunoa¸sterea enegiei libere se ob¸tine presiunea ¸si en-
tropia.
j = ÷
_
J1
J\
_
T
¸si o = ÷
_
J1
J1
_
\
(4.112)
Ca ¸si în cazul energiei interne efectuând derivatele de ordin doi se pot
calcula capacitatea caloric¼ a la volum constant ¸si coe…cientul de copresi-
bilitate izoterm¼ a.
_
J
2
1
J1
2
_
\
= ÷
_
Jo
J1
_
\
Astfel putem exprima capacitatea caloric¼ a la volum constant:
C
\
=
_
oQ
d1
_
\
= 1
_
Jo
J1
_
\
= ÷1
_
J
2
1
J1
2
_
\
O alt¼ a derivat¼ a este
_
J
2
1
J\
2
_
T
= ÷
_
Jj
J\
_
T
111
Atunci:
1
T
= ÷
1
\
_
Jj
J\
_
T
=
1
\
1
_
0
2
1
0\
2
_
T
În cazul c¼ a 1 = ct (proces izoterm ireversibil) lucrul mecanic efectuat
de mediu este egal cu varia¸tia energiei libere. Se observ¼ a c¼ a dac¼ a o1 < 0
adic¼ a sistemul efectueaz¼ a un lucru mecanic atunci d1 < 0. Aceasta
înseamn¼ a c¼ a atunci când sistemul efectueaz¼ a un lucru mecanic energia
liber¼ a scade.
d1 = ÷jd\ = o1 (4.113)
S¼ a consider¼ am un proces ireversibil izoterm:
oQ
1
_ do (4.114)
Q
1
_ o
)
÷o
i
(4.115)
Q _ 1o
)
÷1o
i
(4.116)
l ÷1 _ 1o
)
÷1o
i
(4.117)
÷1 _ ÷l + 1o = ÷l + (1o) (4.118)
÷1 _ ÷(l + 1o) = ÷1 (4.119)
÷1 _ ÷1 (4.120)
Lucrul mecanic maxim pe care îl efectueaz¼ a un sistem termodinamic
a‡at în contact cu un termostat este egal cu minus varia¸tia energiei libere.
Acesta este motivul pentru care func¸tia poart¼ a denumirea de energie
liber¼ a. Varia¸tia ei este legat¼ a de lucrul mecanic care poate … efectuat
sau mai precis de cantitatea de energie termic¼ a din sistem care poate …
112
transformat¼ a în energie mecanic¼ a (energia ordonat¼ a în energie dezordo-
nat¼ a).
Condi¸tia general¼ a de echilibru pentru un sistem a‡at în contact cu
un termostat.
În cazul unui sistem izolat do _ 0. Aceasta înseamn¼ a c¼ a entropia
unui sistem izolat când în interiorul lui au loc procese ireversibile en-
tropia cre¸ste. Rezult¼ a c¼ a atunci când se atinge echilibrul entropia va
avea valoarea maxim¼ a.
S¼ a consider¼ am cazul unui sistem a‡at la 1 = ct ¸si \ = ct.
1 = l ÷1o (4.121)
l = 1 + 1o (4.122)
dl = d1 + 1do + od1 (4.123)
dQ = d1 + 1do + od1 ÷jd\ (4.124)
Dar
dQ _ 1do (4.125)
1do _ d1 + 1do + od1 ÷jd\ (4.126)
d1 _ ÷od1 ÷jd\ (4.127)
Se observ¼ a c¼ a atunci când 1 = ct ¸si \ = ct.
d1 _ 0 (4.128)
Aceasta înseamn¼ a c¼ a un sistem a‡at la temperatur¼ a constant¼ a ¸si
volum constant ajunge la echilibru termodinamic când valoarea energiei
sale libere devine minim¼ a.
113
4.11.3 Entalpia
H = l + j\ (4.129)
dH = 1do ÷jd\ + \ dj + jd\ (4.130)
dH = 1do + \ dj (4.131)
Cum H = H(o. j)atunci:
dH =
_
JH
Jo
_
j
do +
_
JH
Jj
_
S
dj (4.132)
Rezult¼ a:
1 = ÷
_
JH
Jo
_
j
¸si \ =
_
JH
Jj
_
S
(4.133)
4.11.4 Entalpia liber¼ a (poten¸tialul Gibbs)
În multe transform¼ ari termodinamice presiunea ¸si temperatura sis-
temului nu variaz¼ a ci r¼ amân egale cu presiunea ¸si temperatura mediului
ambiant. S¼ a consider¼ am o transformare izoterm¼ a ¸si izobar¼ a la temper-
atura 1 ¸si presiunea constant¼ a. Atunci:
/ = j [\
)
÷\
i
]
Deoarece transformarea se efectueaz¼ a la temperatur¼ a constant¼ a:
/ 6 1
i
÷1
)
Astfel
j\
)
÷j\
i
6 1
i
÷1
)
1
)
+ j\
)
6 1
i
+ j\
i
De…nim astfel o nou¼ a func¸tie de stare pe care o not¼ am cu
114
G = 1 + j\ = l ÷j\ ÷1o (4.134)
¸si care poart¼ a numele de entalpie liber¼ a sau poten¸tialul Gibbs. Atunci
G
)
6 G
i
adic¼ a într-o transformare efectuat¼ a la temperatur¼ a constant¼ a ¸si presiune
constant¼ a poten¸tialul Gibbs nu poate s¼ a creasc¼ a. Prin urmare dac¼ a pre-
siunea ¸si temperatura unui sistem termodinamic sunt men¸tinute con-
stante atunci starea sistemului în care entalpia liber¼ a este minim¼ a este o
stare de echilibru.
Diferen¸tiem rela¸tia 4.134 ¸si se ob¸tine:
dG = 1do ÷jd\ + jd\ + \ dj ÷1do ÷od1 (4.135)
dG = \ dj ÷od1 (4.136)
Deoarece G = G(j. 1)
dG =
_
JG
Jj
_
T
dj +
_
JG
J1
_
j
d1 (4.137)
Rezult¼ a
\ = ÷
_
JG
Jj
_
T
¸si o = ÷
_
JG
Jt
_
j
(4.138)
F¼ acând considera¸tii asem¼ an¼ atoare cu cazul energiei libere rezult¼ a c¼ a
lucrul mecanic efectuat de un sistem men¸tinut în contact cu un rezervor
de presiune ¸si temperatur¼ a constant¼ a este egal cu minus varia¸tia entalpiei
libere.
4.11.5 Entropia
Din egalitatea fundamental¼ a a termodinamicii:
dl = 1do ÷jd\ (4.139)
do =
dl + jd\
1
(4.140)
115
Rezult¼ a c¼ a S poate … considerat¼ a o func¸tie caracteristic¼ a în l ¸si \
adic¼ a o = o(l. \ ).
1
1
=
_
Jo
Jl
_
\
dj ¸si
_
Jo
J\
_
l
=
j
1
(4.141)
4.12 Sisteme deschise
Consider¼ am c¼ a sistemul este deschis. Atunci entropia o vom exprima
ca
o = o(l. \. `) (4.142)
do =
_
Jo
Jl
_
dl +
_
Jo
J\
_
d\ +
_
Jo
J`
_
d` (4.143)
A¸sa cum am discutat:
Jo
Jl
=
1
1
(4.144)
Jo
J\
=
j
1
(4.145)
Not¼ am cu
Jo
J`
= ÷
j
1
(4.146)
unde j poart¼ a numele de poten¸tial chimic.
Astfel:
do =
1
1
dl +
j
1
d\ ÷
j
1
d` (4.147)
dl = 1do ÷jd\ + jd` (4.148)
În cazul când o = ct ¸si \ = ct
dl = jd` (4.149)
Rezult¼ a c¼ a în cazul sistemelor deschise când sistemul schimb¼ a mas¼ a
cu mediul extern, j reprezint¼ a energia raportat¼ a la unitatea de mas¼ a pe
116
care sistemul o schimb¼ a cu sistemul extern datorit¼ a schimbului de mas¼ a
cu mediul extern.
Trebuie remarcat faptul c¼ a rela¸tia o = o(l. \. `) con¸tine numai
m¼ arimi extensive. Împ¼ ar¸tim sistemul în : p¼ ar¸ti egale
l ÷l,:. \ ÷\,:. ` ÷`,:. o ÷o,:
¸si apoi le unim într-un sistem : p¼ ar¸ti. Atunci:
l ÷:l,:. \ ÷:\,:. ` ÷:`,:. o ÷:o,:.
Astfel
:
:
o = o
_
:
:
l.
:
:
\.
:
:
`
_
Notând cu / = :,: ob¸tinem
o(/l. /\. /`) = /o(l. \. `)
Deriv¼ am aceast¼ a rela¸tie în raport cu /
Jo
J(/l)
l +
Jo
J(/\ )
\ +
Jo
J(/`)
` = o(l. \. `) (4.150)
Facem / ÷1. Rezult¼ a:
o =
Jo
Jl
l +
Jo
J\
\ +
Jo
J`
` (4.151)
o =
1
1
l +
j
1
\ ÷
j
1
` (4.152)
Atunci:
j =
l + j\ ÷o1
`
=
G
`
= q(j. 1) (4.153)
Rezult¼ a c¼ a pentru o substan¸t¼ a pur¼ a poten¸tialul chimic este egal cu
entalpia unit¼ a¸tii de mas¼ a.
117
Figura 4.10: Dou¼ a sisteme termodinamice izolate de exterior care pot schimba
între ele mas¼ a.
4.13 Echilibru de faz¼ a
Pân¼ a în momentul de fa¸t¼ a discu¸tia s-a axat asupra unor sisteme omo-
gene adic¼ a asupra unor sisteme în care propriet¼ a¸tile sunt acelea¸si în divese
puncte ale sistemului. În continuare ne vom referi la sisteme eterogene.
Aceste sisteme sunt formate din dou¼ a sau mai multe sisteme omogene
sau faze.
Prin faz¼ a în¸telegem orice parte …zic distinct¼ a separat¼ a de celelalte
p¼ ar¸ti ale sistemului de o suprafa¸t¼ a bine de…nit¼ a, pe care diverse m¼ arimi
sufer¼ a discontinuit¼ a¸ti.
Un sistem format din dou¼ a faze poart¼ a numele de sistem bifazic. Ca
exemplu de sisteme bifazice se pot men¸tiona: sistemul ap¼ a - vapori de
ap¼ a, sare solid¼ a în contact cu o solu¸tie concentrat¼ a de sare:
S¼ a consider¼ am dou¼ a faze care pot schimba mas¼ a între ele (Fig. 4.10)
Pentru întregul sistem (izolat de exterior)
l = l
1
+ l
2
= ct (4.154)
\ = \
1
+ \
2
= ct (4.155)
` = `
1
+ `
2
= ct (4.156)
Din aceste rela¸tii
dl
1
= ÷dl
2
. d\
1
= ÷d\
2
. d`
1
= ÷d`
2
(4.157)
o = o
1
+ o
2
(4.158)
do = do
1
+ do
2
118
do =
_
dl
1
1
1
+
j
1
1
1
d\
1
÷
j
1
1
1
d`
1
_
+
_
dl
2
1
2
+
j
2
1
2
d\
2
÷
j
2
1
2
d`
2
_
(4.159)
Când sistemul este în echilibru, entropia atinge un maxim ¸si do = 0
Atunci:
do =
_
1
1
1
÷
1
1
2
_
dl
1
+
_
j
1
1
1
÷
j
2
1
2
_
d\
1
÷
_
j
1
1
1
÷
j
2
1
2
_
d`
1
(4.160)
De aici:
1
1
1
÷
1
1
2
= 0; 1
1
÷1
2
= 0 (4.161)
Aceasta este condi¸tia de echilbru termic.
j
1
1
1 1
÷
j
2
1
2
= 0; j
1
= j
2
(4.162)
Aceasta este condi¸tia de echilibru mecanic.
j
1
1
1
÷
j
2
1
2
= 0; j
1
= j
2
(4.163)
Rela¸tia 4.163 reprezint¼ a condi¸tia de echilibru chimic
Deoarece pentru o substan¸t¼ a pur¼ a poten¸tialul chimic este egal cu
entalpia unit¼ a¸tii de mas¼ a rezult¼ a:
q
1
(j. 1) = q
2
(j. 1) (4.164)
Egalitatea 4.164 reprezint¼ a o curb¼ a a c¼ arei proiec¸tie în planul (j. 1)
reprezint¼ a curba de echilibru a fazelor.
4.14 Tranzi¸tii de faz¼ a
Trecerea dintr-o faz¼ a în alta poart¼ a numele de tranzi¸tie de faz¼ a. De
exemplu, în cazul substan¸telor pure prin tranzi¸tii de faz¼ a putem men¸tiona
topirea, vaporizarea ¸si sublimarea.
119
No¸tiunea de stare de agregare nu coincide întotdeauna cu cea de faz¼ a.
Astfel numeroase corpuri se g¼ asesc sub diverse forme cristaline care core-
spund acelora¸si st¼ ari de agregare. Fenomenul este cunoscut sub numele
de poimor…sm. Un exemplu extrem de cunoscut este …erul care la tem-
peratura 1
1
= 1183 K trece din structura cristalin¼ a cubic¼ a cu volum
centrat în structura cubic¼ a cu fe¸te centrate iar la 1
2
= 1663 K trece din
nou în structura cubic¼ a cu volum centrat.
Trecerea de la o faz¼ a la alta se caracterizeaz¼ a printr-o discontinuitate
a entropiei. Aceasta determin¼ a existen¸ta unei c¼ alduri latente. Aceste
transform¼ ari poart¼ a numele de tranzi¸tii de faz¼ a de spe¸ta I.
În afara acestui tip de tranzi¸tie exist¼ a ¸si un alt tip de tranzi¸tie de faz¼ a
care are loc f¼ ar¼ a c¼ aldur¼ a latent¼ a. Ea poart¼ a numele de tranzi¸tie de faz¼ a
de spe¸ta a doua.
Ca exemplu de tranzi¸tii de spe¸ta I amintim schimb¼ arile st¼ arilor de
agregare (topire-solidi…care, vaporizare-condensare, sublimare-desublimare).
Astfel de tranzi¸tii au loc la temperatur¼ a constant¼ a iar c¼ aldura schimbat¼ a
cu mediul este de forma:
Q = `: (4.165)
unde ` este c¼ aldura latent¼ a de transformare. În cazul topirii, sublim¼ arii
¸si vaporiz¼ arii sistemul prime¸ste c¼ aldur¼ a în timp ce în cazul desublim¼ arii
solidi…c¼ arii ¸si liche…erii sistemul cedeaz¼ a c¼ aldur¼ a.
S¼ a consider¼ am dou¼ a faze ¸si s¼ a exprim¼ am condi¸tia de echilibru chimic
dintre acestea
q
1
(j. 1) = q
2
(j. 1) (4.166)
Se deriveaz¼ a egalitatea în raport cu temperatura ¸si se ¸tine cont c¼ a pre-
siunea nu este o variabil¼ a independent¼ a ci depinde ¸si ea de temperatur¼ a.
Atunci:
_

1
J1
_
j
+
_

1
J1
_
T
dj
d1
=
_

2
J1
_
j
+
_

2
J1
_
T
dj
d1
(4.167)
Not¼ am cu
_

J1
_
j
= ÷: (4.168)
120
entropia unit¼ a¸tii de mas¼ a ¸si
_

Jj
_
T
= ÷· (4.169)
volumul unit¼ a¸tii de mas¼ a, rezult¼ a
÷:
1
+ ·
1
dj
d1
= ÷:
2
+ ·
2
dj
d1
(4.170)
Atunci
dj
d1
=
:
2
÷:
1
·
2
÷·
1
(4.171)
Varia¸tia de entropie se calculeaz¼ a considerând egalitatea fundamen-
tal¼ a a termodinamicii ¸si faptul c¼ a transform¼ arile de faz¼ a au loc la tem-
peratur¼ a constant¼ a
:
2
÷:
1
=
_
2
1

1
=
`
1÷2
1
(4.172)
unde `
1÷2
este c¼ aldura latent¼ a speci…c¼ a necesar¼ a ca substan¸ta s¼ a treac¼ a
din starea 1 în starea 2. Atunci
dj
d1
=
1
1
`
12
·
2
÷·
1
(4.173)
Aplica¸ tie: Varia¸ tia presiunii vaporilor saturan¸ ti cu temperatura.
Consider¼ am c¼ a faza 1 reprezint¼ a apa în stare lichid¼ a iar faza 2 core-
spunde st¼ arii de vapori.
¸ Tinem cont c¼ a ·
2
¸ ·
1
(volumul speci…c al apei în stare de vapori
este mai mare decât cel în stare lichid¼ a). Atunci
dj
d1
=
1
1
`
12
·
2
(4.174)
unde `
12
este c¼ aldura latent¼ a de vaporizare.
Din ecua¸tia de stare a gazelor rezult¼ a
j\ =
`
j
11 (4.175)
Împ¼ ar¸tind ecua¸tia cu ` rezult¼ a
121
j· =
1
j
11 (4.176)
¸si
·
2
=
11
j1
(4.177)
Atunci
dj
d1
=
1
1
`
12
jj
11
(4.178)
Not¼ am cu ¹ =
`
12
j
1
atunci:
dj
d1
= ¹
d1
1
2
(4.179)
Integrând rezult¼ a
ln j = ÷
¹
1
+ ct (4.180)
j = ct exp
_
÷
¹
1
_
(4.181)
4.15 Principiul al treilea
Principiul al doilea introduce func¸tia de stare numit¼ a entropie astfel:
do =
oQ
1
(4.182)
Din aceast¼ a de…ni¸tie entropia este determinat¼ a pân¼ a la o constant¼ a
aditiv¼ a. Aceast¼ a constant¼ a trebuie determinat¼ a exact deoarece ea in-
tervine într-o serie de m¼ asur¼ atori experimentale cum ar … c¼ aldurile de
reac¸tie.
W. Nernst a studiat o serie de proceste chimice ¸si a constat c¼ a pe
m¼ asur¼ a ce temperatura scade, varia¸tiile entropiei sunt din ce în ce mai
mici. Acest fapt a condus la urm¼ atoarea constatare:
La temperatura de zero absolut entropia unui corp chimc pur are o
valoare independent¼a de varia¸ tia altor parametrii ¸ si tinde la zero.
122
lim
T÷0
S=0 (4.183)
Dup¼ a cum arat¼ a m¼ asur¼ atorile exist¼ a o seriei de substan¸te (aliaje, cor-
puri amorfe) a c¼ aror entropie pentru 1 ÷0 nu tinde c¼ atre zero ci spre o
valoare pozitiv¼ a …nit¼ a.
Totu¸si acesta nu arat¼ a c¼ a principiul III nu este valabil, ci arat¼ a c¼ a
substan¸tele men¸tionate nu se a‡¼ a în stare de echilibru deoarece la tem-
peraturi foarte joase procesele decurg foarte lent.
Consecin¸te ale principiului III:
a) Comportarea capacit¼a¸ tilor calorice la volum constant
oQ = C
\
d1 (4.184)
Atunci
do =
C
\
d1
1
(4.185)
o =
_
T
0
C
\
1
1
(4.186)
Astfel problema calcul¼ arii entropiei se reduce la determinarea depen-
den¸tei c¼ aldurilor speci…ce. Din formula 4.186 se observ¼ a c¼ a pentru 1 ÷0
capacitatea caloric¼ a tinde la zero, deoarece în caz contrar integralele ar
diverge.
b) Comportarea coe…cien¸ tilor calorici.
Din rela¸tia
dG = ÷od1 + \ dj (4.187)
coe…cientul de dilatare izobar se poate exprima:
c =
1
\
_
J\
J1
_
j
= ÷
1
\
_
Jo
Jj
_
T
(4.188)
Astfel când 1 ÷ 0 coe…cientul de compresie izobar tinde la zero
deoarece varia¸tia entropiei în apropiere de zero absolut tinde la zero con-
form principiului III.
¸ Si coe…cientul termic al presiunii
123
¸ = +
1
j
_
Jj
J1
_
\
(4.189)
tinde la zero când 1 ÷0. Pentru aceasta se ¸tine cont c¼ a
d1 = ÷:d1 ÷jd\ (4.190)
¸si
_
Jj
J1
_
\
=
_
Jo
J\
_
T
(4.191)
Atunci
¸ = +
1
j
_
Jo
J\
_
\
÷0 (4.192)
c)Atingerea temperaturii de zero absolut este imposibil¼a.
Consider¼ am un Ciclu Carnot reversibil cu sursa cald¼ a la temperatura
1
1
= 1 ¸si cu sursa rece 1
1
= 0. Conform egalit¼ a¸tii lui Clausius
_
oQ
1
= 0 (4.193)
¸si
o
12
+ o
23
+ o
34
+ o
41
= 0
unde procesele 1 - 2 ¸si 4 - 1 sunt izoterme iar procesele 2 - 3 ¸si 3 - 4 sunt
adiabate.
o
23
= o
41
= 0 deoarece procesele sunt adiabate, o
34
= 0 con-
form principiului III entropia este nul¼ a la 1 = 0 K. Rezult¼ a:
o
12
=
Q
12
1
= 0 (4.194)
Se ajunge la o contradic¸tie deoarece Q
12
,= 0. Aceast¼ a contradic¸tie
arat¼ a c¼ a este imposibil de construit un ciclu Carnot cu o izoterm¼ a la
temperatur¼ a nul¼ a.
124
4.16 Solu¸tie
4.1 O bucat¼ a de metal cu masa :
1
= 0. 05 kg cu temperatura t
1
= 200
·
C este introdus¼ a într-un calorimetru care con¸tine :
2
= 0. 4 kg de ap¼ a
care se a‡¼ a ini¸tial la temperatura t
2
= 20
·
C. Temperatura …nal¼ a devine
t
c
= 22. 4
·
C. S¼ a se determine c¼ aldura speci…c¼ a a metalului cunoscând
c¼ aldura speci…c¼ a a apei c
o
= 4185 J/kg
·
C.
4.2 S¼ a se calculeze modi…carea entropiei a 250 g de ap¼ a înc¼ alzit¼ a de
la 20
·
C la 80
·
C. C¼ aldura speci…c¼ a a apei este c = 4185 J/kg
·
C.
4.3 S¼ a se calculeze lucrul mecanic efectuat de un gaz când se destinde
adiabatic din starea ini¸tial¼ a (j
1
. \
1
) în starea …nal¼ a (j
2
. \
2
). Se cunoa¸ste
exponentul adiabatic al gazului ¸.
4.4 Ecua¸tia Van-der-Waals pentru un gaz este
_
j +
ci
2
\
2
_
(\ ÷i/) = i11
S¼ a se determine lucrul mecanic într-o transformare izoterm¼ a a gazului
când gazul se destinde de la \
1
la \
2
. S¼ a se particularizeze în cazul a
i = 2 moli de etan care se destinde de la \
1
= 2 l la \
2
= 6 l a‡at la
temperatur¼ a 1 = 300 K pentru care c = 0. 544 Jm
3
/mol
2
, / = 6. 3810
÷5
m
3
/mol.
4.5 În apropierea lui 0 K c¼ aldura molar¼ a la presiunea constant¼ a C
j
a
unui element metalic este
C
j
= c1
3
+ /1
În cazul unui mol de substan¸t¼ a ¸si la presiunea j
0
= 1 atm constantele
c ¸si / sunt: c = 1. 16 10
÷5
Jmol
÷1
K
÷4
¸si / = 7. 14 10
÷4
Jmol
÷1
K
÷2
.
S¼ a se determine varia¸tia entropiei unui mol de de substan¸t¼ a o când
temperatura cre¸ste de la valoarea 1
1
= 1 K la valoarea 1
2
= 3 K.
4.6 În motorul unui automobil amestecul de aer ¸si vapori de benzin¼ a
este comprimat în raportul 9:1 (raportul de compresie). Presiunea in-
i¸tial¼ a este de 1 atm ¸si 27
·
C. Dac¼ a presiunea dup¼ a comprimare este 21,7
atm s¼ a se g¼ aseasc¼ a temperatura amestecului comprimat.
125
4.7 Un motor preia o cantitate de c¼ aldur¼ a egal¼ a cu Q
1
= 210
3
J de
la rezervorul cald ¸si transfer¼ a rezervorului rece c¼ aldura [Q
2
[ = 1. 5 10
3
J
a) S¼ a se calculeze randamentul motorului
b) Care este lucrul mecanic efectuat
4.8 Temperatura sursei calde a unui motor care execut¼ a un ciclul
Carnot este 400 K. Care este temperatura sursei calde dac¼ a j = 30 %.
4.9 Un solid are c¼ aldura latent¼ a ` ¸si temperatura de topire 1. S¼ a se
calculeze varia¸tia entropiei când masa : de substan¸t¼ a se tope¸ste.
4.10 Un mol de gaz urmeaz¼ a Legea Van der Walls.
_
j +
c
\
2
_
(\ ÷/) = 11
Dac¼ a energia intern¼ a a unui mol este
l = C1 ÷
c
\
unde \ este volumul molar iar c ¸si c sunt constante s¼ a se calculeze c¼ al-
durile molare la volum ¸si presiune constant¼ a C
\
¸si C
j
.
4.11 Un gram de ap¼ a se vaporizeaz¼ a izobar la presiunea atmosferic¼ a
j = 1. 013 10
5
Pa. Volumul apei în stare lichid¼ a este \
|
= 1 cm
3
iar
volumul apei în starea de vapori este \
·
= 1671 cm
3
. S¼ a se g¼ aseasc¼ a
lucrul mecanic efectuat în cursul presiunii ¸si varia¸tia energiei interne. Se
neglijeaz¼ a interac¸tia vaporilor cu aerul înconjur¼ ator. Se cunoa¸ste c¼ aldura
latent¼ a de vaporizare ` = 2. 26 10
6
J/kg.
4.12 Un înc¼ alzitor opreaz¼ a prin absorb¸tia radia¸tiei solare. Dac¼ a
colectrorul are o suprafa¸t¼ a de 6 m
2
¸si intensitatea fascicolului solar este
1 = 550 W/m
2
. Ce timp este necesar pentru a cre¸ste temperatura 1 m
3
de ap¼ a de la 20
·
C la 50
·
C. C¼ aldura speci…c¼ a a apei este 4185 J/kgK.
4.13 O persoan¼ a se dezbrac¼ a într-o camer¼ a în care aerul se a‡¼ a la 20
·
C. Dac¼ a temperatura studentului este 36
·
C care este energia pierdut¼ a
126
în 10 minute. Emisivitatea pielii este c = 0. 9 iar aria ¹ = 1. 5 m
2
. Se
cunoa¸ste o = 5. 67 10
÷8
W/m
2
K
4
.
4.14 Heliul lichid are la presiunea de j
0
= 1 atm punctul de …erbere
la 4,2 K iar la presiunea de j = 1 mm de Hg …erbe la 1,2 K. S¼ a se
determine c¼ aldura latent¼ a de vaporizare a heliului lichid.
4.15 Viteza unei unde longitudinale în gaz este
c =
_
dj
dj
S¼ a se calculeze:
a) viteza în cazul în care compresia ¸si rare…erea gazului sunt izoterme
b) viteza în cazul în care compreaia ¸si rare…erea gazului sunt adiabate
4.16 Un sistem are entalpia liber¼ a de forma
G(j. 1) = 11 ln
_
cj
(11)
5¸2
_
unde c ¸si 1 sunt constante. S¼ a se determine C
j
.
4.17 Dou¼ a buc¼ a¸ti de material de grosimi |
1
¸si |
2
¸si conductivit¼ a¸ti
termice /
1
¸si /
2
sunt în contact. Temperaturile de o parte ¸si de alta sunt
1
1
¸si 1
2
( 1
2
1
1
). S¼ a se determine temperatura la interfa¸ta celor dou¼ a
buc¼ a¸ti de material ¸si rata de transfer a c¼ aldurii.
4.17 Rezumat
Sistemul termodinamic reprezint¼ a o por¸tiune din univers care cuprinde
corpuri ¸si câmpuri ¸si care este delimitat¼ a de restul universului printr-o
barier¼ a …zic¼ a sau imaginar¼ a. Restul universului poart¼ a numele de mediu
extern.
Energia intern¼ a a unui sistem termodinamic reprezint¼ a suma energi-
ilor cinetice ale particulelor , suma energiilor poten¸tiale de interac¸tie din-
tre particulele sistemului ¸si suma energiilor poten¸tiale ale particulelelor
în câmpuri externe.
127
Lucrul mecanic se poate calcula cu ajutorul formulei
o1 =
i
¹
i
dc
i
(4.195)
unde ¹
i
sunt parametri de for¸t¼ a, iar c
i
sunt parametri de pozi¸tie (coor-
donate generalizate).
Temperatura
Al¼ aturi de parametrii de pozi¸tie (coordonate generalizate) este nevoie
de o alt¼ a m¼ arime pentru a caracteriza starea sistemului. Aceast¼ a m¼ arime
este temperatura (empiric¼ a) ce caracterizeaz¼ a sistemele din punct de
vedere al echilibrului termic. Astfel dou¼ a sisteme a‡ate la aceea¸si tem-
peratur¼ a sunt în echilibru termic.
Principiul fundamental al termodinamicii
Un sistem izolat ajunge întotdeauna dup¼a un timp într-o stare de
echilibru termodinamic ¸ si nu poate ie¸ si de la sine din aceast¼a stare.
Principiul I al termodinamicii
Principiu I al termodinamicii reprezint¼a legea de conservare a energiei
pentru sistemele închise. Ea leag¼a varia¸ tia energiei interne a sistemului
de lucrul mecanic ¸ si c¼aldura schimbate de acesta cu mediul extern.
Formularea matematic¼ a a principiului I este
l = Q+ 1 (4.196)
În cazul unei transform¼ ari in…nitezimale
dl = dQ+ o1 (4.197)
Principiul al doilea al termodinamicii
- formularea Thomson:
Într-o transformare ciclic¼a monoterm¼a sistemul nu poate ceda lu-
cru mecanic în exterior. Dac¼a transformarea este ¸ si reversibil¼a sistemul
prime¸ ste lucru mecanic din exterior.
- formularea Clausius
Este imposibil de realizat o transformare al c¼arui unic rezultat s¼a …e
transferul c¼aldurii de la o surs¼a cu temperatur¼a dat¼a la o surs¼a cu tem-
peratur¼a mai mare.
128
- pentru procese reversibile
_
do =
_
dQ
1
= 0 (4.198)
- pentru procese ireversibile
_
do =
_
dQ
1
< 0 (4.199)
Rela¸tia Robert-Mayerpentru un gaz ideal
C
j
÷C
\
= 1 (4.200)
Func¸tii caracteristice
- Energia intern¼a
Se deduce din ecua¸tia fundamental¼ a a termodinamicii
dl = 1do ÷jd\ (4.201)
- Energia liber¼a
1 = l ÷1o (4.202)
- Entalpia
H = l + j\ (4.203)
- Entalpia liber¼a (poten¸ tialul Gibbs)
G = H ÷1o = l ÷j\ ÷1o (4.204)
- Entropia
Din egalitatea fundamental¼ a a termodinamicii rezult¼ a
do =
dl + jd\
1
(4.205)
Principiul al treilea al termodinamicii
La temperatura de zero absolut entropia unui corp chimc pur are o
valoare independent¼a de varia¸ tia altori parametri ¸ si anume este nul¼a.
lim
T÷0
S=0 (4.206)
Capitolul 5
Elemente de …zic¼ a statistic¼ a
5.1 Modelul gazului ideal
Cel mai simplu model pentru un gaz este acela al gazului ideal. În
cadrul acestui model se fac o serie de presupuneri:
a) num¼ arul de molecule dintr-un volum dat este foarte mare iar dis-
tan¸ta medie dintre ele este mare în compara¸tie cu dimensiunile lor. Aceasta
înseamn¼ a c¼ a moleculele ocup¼ a un volum neglijabil.
b) moleculele se supun legilor mecanicii newtoniene ¸si se mi¸sc¼ a haotic,
adic¼ a se pot mi¸sca în orice direc¸tie cu orice vitez¼ a.
c) moleculele interac¸tioneaz¼ a doar în timpul ciocnirilor, care sunt elas-
tice.
d) moleculele se ciocnesc elastic ¸si cu pere¸tii vasului în care se a‡¼ a.
e) toate moleculele gazului sunt identice.
5.1.1 Presiunea gazului ideal
S¼ a consider¼ am un vas cubic de latur¼ a 1 în care se a‡¼ a ` molecule de
gaz. Ne vom concentra asupra unei molecule de mas¼ a : ¸si presupunem
c¼ a pe direc¸tia Ox viteza ei este ·
ia
. Atunci când molecula se ciocne¸ste
cu peretele componenta vitezei pe axa Ox se modi…c¼ a brusc la valoarea
÷·
ai
. Atunci varia¸tia impulsului pe direc¸tia Ox este:
j
ai
= ÷:·
ai
÷:·
ai
= ÷2:·
ai
(5.1)
Timpul între dou¼ a ciocniri cu acela¸si perete este:
129
130
Figura 5.1: Ciocnirea unei molecule de gaz cu peretele
t =
21
·
ai
(5.2)
For¸ta medie cu care peretele ac¸tioneaz¼ a asupra moleculei în intervalul
de timp t este:
1
i
=
j
ai
t
= ÷

2
ai
1
(5.3)
Conformlegii a III-a for¸ta cu care molecula ac¸tioneaz¼ a asupra peretelui
este:
1
ji
= ÷1
i
=

2
ai
1
(5.4)
For¸ta total¼ a cu care moleculele ac¸tioneaz¼ a asupra peretelui este suma
for¸telor cu care …ecare molecul¼ a ac¸tioneaz¼ a asupra peretelui este:
1 =
.

i=1

2
ai
1
=
:
1
.

i=1
·
2
ai
(5.5)
Datorit¼ a num¼ arului foarte mare de molecule for¸ta care ac¸tioneaz¼ a
asupra peretelui nu variaz¼ a în timp. De…nim media p¼ atratului compo-
nentei pe axa Ox a vitezei:
·
2
a
=
.

i=1
·
2
ai
`
(5.6)
131
Atunci
1 =
:
1

2
a
(5.7)
Dar
·
2
= ·
2
a
+ ·
2
j
+ ·
2
:
(5.8)
¸si
·
2
= ·
2
a
+ ·
2
j
+ ·
2
:
(5.9)
Deoarece mi¸scarea este una haotic¼ a, mediile componentelor vitezelor
pe cele trei axe sunt egale:
·
2
a
= ·
2
j
= ·
2
:
(5.10)
Atunci:
·
2
a
=
·
2
3
(5.11)
¸si for¸ta care ac¸tioneaz¼ a asupra peretelui este:
1 =
:
31

2
(5.12)
Presiunea care ac¸tioneaz¼ a asupra peretelui extern este
j =
1
o
=
:
31
3

2
(5.13)
j =
2
3
:
_
1
2

2
_
(5.14)
M¼ arimea
1
2

2
reprezint¼ a energia cinetic¼ a a moleculelor. : = `,1
3
reprezint¼ a concentra¸tia de molecule din volumul considerat. Rezult¼ a c¼ a
presiunea gazului este propor¸tional¼ a cu num¼ arul de molecule din unitatea
de volum ¸si cu energia cinetic¼ a medie a moleculelor.
Astfel am legat o m¼ arime macroscopic¼ a care este presiunea, de o
m¼ arime microscopic¼ a care este viteza p¼ atratic¼ a medie sau energia cinetic¼ a
medie.
132
5.1.2 Interpretarea molecular¼ a a temperaturii
Consider¼ am ecua¸tia de stare a gazelor ideale
j\ = i11 (5.15)
j\ =
`
`
¹
11 (5.16)
Împ¼ ar¸tim prin \ ¸si ¸tinem cont c¼ a
1
`
¹
= /
1
= 1. 38 10
÷23
J/kmol K - constanta Boltzmann (5.17)
Atunci
j = :/
1
1 (5.18)
Astfel prin compararea rela¸tiilor 5.14 ¸si 5.18 rezult¼ a:
1
2

2
= 3
/
1
1
2
Rezultatul arat¼ a c¼ a temperatura este o m¼ asur¼ a a gradului de agita¸tie
termic¼ a. Gradul de agita¸tie termicî m¼ asurat prin enegia cinetic¼ a medie.
În plus

2
a
2
=

2
j
2
=

2
:
2
=
1
2
/1 (5.19)
Aceasta arat¼ a c¼ a …ecare grad de libertate de transla¸tie este caracter-
izat de aceea¸si cantitate de energie
IT
2
.
Num¼ arul gradelor de libertate reprezint¼ a num¼ arul minim de para-
metri cu ajutorul c¼ arora se poate caracteriza un sistem. În cazul unei
molecule monoatomice exist¼ a trei grade de libertate deoarece ea poate
… caracterizat¼ a cu ajutorul celor trei coordonate (r. ¸. .). Putem privi
pentru o molecul¼ a gradele de libertate ca num¼ arul de mi¸sc¼ ari indepen-
dente ale unei molecule. Astfel pentru o molecul¼ a monoatomic¼ a …ecare
mi¸scare poate … descompus¼ a în trei mi¸sc¼ ari dup¼ a axele de coordonate.
Putem generaliza acest rezultat. Se ob¸tineteorema echiparti¸tiei
energiei:
Fiec¼arui grad de libertate îi corespunde o energie medie /
1
1 ,2.
133
Figura 5.2: Mi¸scarea de rota¸tie în jurul axei Oz a moleculei biatomice- de
ref¼ acut
Cu ajutorul acestei teoreme putem calcula c¼ aldura molar¼ a la volum
constant.
Vom considera pentru început un gaz ideal monoatomic. Energia
intern¼ a a gazului ideal monoatomic este suma energiilor …ec¼ arei molecule
Deoarece …ecare molecul¼ a are i = 3 grade de libertate energia intern¼ a a
unui mol de gaz ideal este:
l = `
¹
3
/1
2
=
311
2
(5.20)
Deoarece:
l = C
\
1 (5.21)
Rezult¼ a c¼ aldura molar¼ a la volum constant:
C
\
=
31
2
(5.22)
Pentru gazele biatomice al¼ aturi de gradele de libertate de transla¸tie
apar ¸si dou¼ a grade de libertate de rota¸tie.
În Fig.5.2 este prezentat¼ a mi¸scarea unei molecule într-un sistem de
referin¸t¼ a legat de molecul¼ a cu axa Oy consider¼ at¼ a de-a lungul axei mole-
culei. Rota¸tia în jurul axei Oy se neglijeaz¼ a deoarece atomii moleculei se
consider¼ a puncte materiale. Mai precis momentul de iner¸tie referitor la
axa Oy este neglijabil fapt ce face ca energia de rota¸tie
1
2
1.
2
în jurul axei
respective s¼ a …e neglijabil¼ a. Rezult¼ a c¼ a al¼ aturi de gradele de libertate de
transla¸tie mai apar dou¼ a grade de libertate de rota¸tie în jurul axelor Ox
¸si Oz astfel c¼ a pentru acest gaz i = 5 ¸si
134
Figura 5.3: Dependen¸ta de temperatur¼ a a c¼ aldurii molare la volum constant
pentru hidrogen
l = `
¹
5
/1
2
=
511
2
(5.23)
Atunci
C
\
=
51
2
(5.24)
Dac¼ a se ia în considerare ¸si mi¸scarea de vibra¸tie (atomii sunt privi¸ti ca
¸si cum ar … lega¸ti cu un arc) trebuie ad¼ augate înc¼ a dou¼ a grade de libertate
(unul datorat energiei cinetice ¸si altul datorat energiei poten¸tiale).
Pentru aceste molecule i = 7 ¸si
C
\
=
71
2
(5.25)
Trebuie remarcat c¼ a dac¼ a se traseaz¼ a o curb¼ a care prezint¼ a c¼ aldura
molar¼ a la volum constant în func¸tie de temperatur¼ a se ob¸tine gra…cul din
Fig. 5.3.
Gra…cul arat¼ a c¼ a la temperaturi joase hidrogenul se comport¼ a ca un
gaz monoatomic astfel încât spunem c¼ a gradele de libertate de rota¸tie
sunt înghe¸tate. La temperaturi foarte mari ¸si gradele de libertate de
vibra¸tie trebuie luate în considerare.
Aplica¸tie: C¼ aldura speci…c¼ a a solidelor:
C¼ aldura speci…c¼ a a solidelor descre¸ste rapid când temperatura se
apropie de zero absolut. La temperaturi înalte (peste 300 K) valoarea
135
Figura 5.4: Dependen¸ta de temperatur¼ a a c¼ aldurii molare la volum constant
c¼ aldurii molare este 31 t 25 J/molK rezultat care poart¼ a numele de
legea Dulong-Petit.
Putem exprima c¼ aldura molar¼ a a solidelor utilizând teorema echipar-
ti¸tiei energiei. Pentru deplas¼ ari mici ale unui atom fa¸t¼ a de pozi¸tia de
echilibru, acesta execut¼ a o mi¸scare simpl¼ a armonic¼ a.
Energia asociat¼ a cu mi¸scarea pe axa Ox este:
1 =
1
2

2
a
+
1
2
/r
2
(5.26)
Expresiile energie asociate mi¸sc¼ arilor pe direc¸tiile Oy ¸si Oz se scriu în
acela¸si fel. Conform teoremei echiparti¸tiei energiei, energia medie pentru
…ecare atom este:
6
1
2
/
1
1 = 3/
1
1 (5.27)
Atunci energia intern¼ a este:
l = `
¹
3/
1
1 = 311 (5.28)
Rezult¼ a c¼ aldura molar¼ a C
\
= 31. Acest rezultat poart¼ a numele de
legea Dulong-Petit.
C¼ aldura speci…c¼ a a solidelor
136
Material c
exp
(J/kgK) j (kg/kmol) c
t
=
31
j
(J/kgK)
Al 895 26,9 927
Ag 235 107 233
Cu 395 53,54 465
Ni 400 59,71 417
Pt 120 195 127
Pb 125 207 120
Zn 340 65 381
5.2 Distribu¸tia Maxwell dup¼ a viteze într-
un gaz
Presupunem c¼ a într-un gaz s-a stabilit o stare de echilibru. În con-
formitate cu datele experimentale presupunem c¼ a moleculele gazului se
distribuie în întreg volumul recipientului cu o densitate constant¼ a. Mole-
culele a¸sa cum am mai spus prezint¼ a viteze uniform distribuite în spa¸tiu.
Stabilirea mi¸sc¼ arii haotice este condi¸tionat¼ a de existen¸ta interac¸tiilor din-
tre molecule. Atunci când moleculele se ciocnesc se produce o contiun¼ a
schimbare a direc¸tiilor de mi¸scare. Rolul ciocnirilor nu se reduce îns¼ a
la stabilirea unei distribu¸tii uniforme a vitezelor dup¼ a direc¸tii. Pe lâng¼ a
modi…c¼ arile direc¸tiei de mi¸scare moleculele sufer¼ a varia¸tii ale vitezelor în
valoare absolut¼ a. Atunci când gazul este închis într-un recipient apare
o distribu¸tie a vitezelor moleculelor. În gaz apar molecule cu viteze mai
mari, un num¼ ar de molecule cu viteze medii ¸si un num¼ ar de molecule cu
viteze mici. Aceast¼ a distribu¸tie este sta¸tionar¼ a atât timp cât nu apare
o ac¸tiune exterioar¼ a. Problema care se pune este aceea a determin¼ arii
num¼ arului de molecule care au o vitez¼ a dat¼ a. Deoarece vitezele variaz¼ a
în mod continuu atunci problema care se pune este aceea a determin¼ arii
num¼ arului de molecule care au o vitez¼ a apropiat¼ a de o valoare dat¼ a.
5.2.1 Deducerea formei func¸tiei de distribu¸tie
Not¼ am cu d` num¼ arul de molecule care au componenetele vitezei
situate între ·
a
¸si ·
a
+ d·
a
. ·
j
+ d·
j
. ·
:
+ d·
:
. Probabilitatea ca o
molecul¼ a s¼ a aib¼ a componentele vitezelor în intervalul de mai sus este:
d\ =
d`
`
= ,(·
a
. ·
j
. ·
:
)d·
a

j

:
(5.29)
137
,(·
a
. ·
j
. ·
:
) poart¼ a numele de func¸tia de distribu¸tie dup¼ a viteze. Ob-
serv¼ am c¼ a func¸tia de distribu¸tie trebuie s¼ a se supun¼ a unei condi¸tii simple:
num¼ arul de molecule cu valori arbitrare ale componentelor vitezei este
egal cu num¼ arul ` de molecule din volumul considerat.
_
d` = `
_
,(·
a
. ·
j
. ·
:
)d·
a

j
d· = ` (5.30)
adic¼ a
_
,(·
a
. ·
j
. ·
:
)d·
a

j
d· = 1 (5.31)
Aceasta poart¼ a numele de condi¸tie de normare. Deoarece vitezele
sunt distribuite uniform în toate direc¸tiile atunci func¸tia de distribu¸tie
depinde doar de modulul vitezei.
,(·
a
. ·
j
. ·
:
) = ,(·) (5.32)
Trecem la coordonate sferice

a

j

:
= ·
2
sin od·dodc (5.33)
Dac¼ a nu intereseaz¼ a distribu¸tia dup¼ a direc¸ti a moleculelor putem
integra dup¼ a o ¸si c ¸si ob¸tinem astfel o nou¼ a func¸tie de distribu¸tie 1 (·)
dup¼ a modulul vitezei.
1 (·) =
__
¬
0
sin odo
_

0
dc
_
, (·) ·
2
d· = 4:, (·) ·
2

În demonstra¸tie (care nu este riguroas¼ a) apare în mod clar rolul cioc-
nirilor ¸si al ipotezei caracterului haotic al mi¸sc¼ arii moleculare. S¼ a con-
sider¼ am procesul de ciocnire a dou¼ a particule care se mi¸sc¼ a cu vitezele
·
1
¸si ·
2
. S¼ a admitem c¼ a în urma ciocnirilor vitezele moleculelor variaz¼ a ¸si
iau valorile ·
3
¸si ·
4
. Num¼ arul de ciocniri de acest fel în unitatea de timp
trebuie s¼ a …e propor¸tional cu num¼ arul perechilor de molecule cu vitezele
·
1
¸si ·
2
adic¼ a propor¸tional cu produsul , (·
1
) , (·
2
) . S¼ a consider¼ am apoi
procesul invers adic¼ a ciocnirile în care vitezele moleculelor variaz¼ a de la
·
3
¸si ·
4
la ·
1
¸si ·
2
. Num¼ arul de ciocniri în acest timp este , (·
3
) , (·
4
) .
Tinem cont de presupunerea c¼ a num¼ arul de molecule cu valori date
ale vitezei nu variaz¼ a datorit¼ a proceselor de ciocnire într-un gaz care se
138
a‡¼ a într-o stare sta¸tionar¼ a. Putem considera c¼ a num¼ arul de molecule ale
c¼ aror viteze variaz¼ a de la ·
3
¸si ·
4
la ·
1
¸si ·
2
este egal cu num¼ arul de
molecule ale c¼ aror viteze variaz¼ a de la ·
1
¸si ·
2
la ·
3
¸si ·
4
. Atunci:
, (·
1
) , (·
2
) = , (·
3
) , (·
4
) (5.34)
Deoarece în procesul de ciocnire are loc conservarea energiei. Proba-
bilitatea ca molecula s¼ a aib¼ a:
·
2
1
+ ·
2
2
= ·
2
3
+ ·
2
4
(5.35)
Deoarece func¸tia de distribu¸tie nu depinde de direc¸tia vitezei rela¸tia
poate … transcris¼ a sub forma
,(·
2
1
),(·
2
2
) = ,(·
2
3
),(·
2
4
) (5.36)
Rezult¼ a:
,(·) = ¹c
÷o·
2
(5.37)
¸si
1(·) = 4:¹·
2
c
÷o·
2
(5.38)
Determinarea constantelor ¹ ¸si , se face pornind de la condi¸tia de
normare:
_
o
0
1(·)d· = 1 (5.39)
¸si de faptul c¼ a:
·
2
=
3/1
:
(5.40)
Ca observa¸tie trebuie remarcat c¼ a pentru func¸tia q(·) valoarea medie
se calculeaz¼ a astfel:
q(·) =
_
+o
0
q(·)1(·)d· (5.41)
Atunci:
139
·
2
=
_
+o
0
·
2
1(·)d· =
3/1
:
(5.42)
Rela¸tia se scrie:
·
2
= 4:¹
_
o
0
·
4
c
÷o·
2
d· (5.43)
Integrarea se realizeaz¼ a prin p¼ ar¸ti:
/ = ·
3
; /
t
= 3·
2
(5.44)
q
t
= c

2
; q = ÷
1
2,
c
÷o·
2
(5.45)
·
2
=
3
2
1
,
4:¹
_
o
0
·
2
c
÷o·
2
d· (5.46)
Tinem cont c¼ a
_
o
0
1(·)d· = 4:¹
_
o
0
·
2
,(·)d· = 1 (5.47)
rezult¼ a
·
2
=
3
2
1
,
=
3/1
:
(5.48)
Asfel:
, =
:
2/
1
1
(5.49)
Atunci:
,(·) = ¹c
÷
mv
2
2k
B
T
Determinarea constantei ¹ se face pornind de la condi¸tia de normare:
4:¹
_
o
0
·
2
c
÷
mv
2
2k
B
T
= 1 (5.50)
Pentru a realiza aceast¼ a integral¼ a ¸tinem cont de integrala Poisson:
140
_
o
0
c
÷ca
2
dr =
1
2
_
:
c
(5.51)
Derivând ob¸tinem
_
o
0
r
2
c
÷ca
2
dr =
1
4
_
:
c
3
(5.52)
În cazul nostru
_
o
0
·
2
c
÷
mv
2
2k
B
T
d· =
1
4
_
:
_
2/1
:
_
3
(5.53)
Atunci
4:¹
1
4
_
:
_
2/1
:
_
3
= 1 (5.54)
Rezult¼ a
¹ =
_
:
2:/1
_
3¸2
(5.55)
Astfel
1(·) = 4:
_
:
2:/1
_
3¸2
·
2
c
+
mv
2
2kT
(5.56)
Rezult¼ a c¼ a forma func¸tiei de distribu¸tie , (·) este:
,(·) =
_
:
2:/
1
1
_
3¸2
c
÷
mv
2
2k
B
T
·
2
(5.57)
Figura Fig. 5.5 reprezint¼ a distribu¸tia dup¼ a viteze unde ` = 10
5
Pornind de la expresia func¸tiei de distribu¸tie se va putea calcula viteza
medie
· =
_
8/1
::
(5.58)
¸si viteza cea mai probabil¼ a:
·
j
=
_
2/
1
1
:
(5.59)
141
Figura 5.5: Distribu¸tia Maxwell dup¼ a viteze
5.2.2 Distribu¸tia Boltzmann într-un câmp de for¸te
omogen
Problema care se pune este aceea de a determina modul în care sunt
distribuite moleculele în câmpuri de for¸te conservative. Ca un exemplu
vom studia distribu¸tia moleculelor unui gaz în câmp gravita¸tional (Fig.
5.2.2.)
S¼ a consider¼ am o coloan¼ a de gaz cu suprafa¸ta o a‡at¼ a între coordo-
natele . ¸si . + d.. Punem condi¸tia ca aceast¼ a coloan¼ a s¼ a …e în repaus.
Pentru aceasta:
oj(.) = oj(. + d.) + od.jq (5.60)
unde j = :: este densitatea, : este masa unei molecule ¸si : este con-
142
centra¸tia moleculelor.
Rezult¼ a
dj = :/1 (5.61)
Din ecua¸tia de stare:
j = :/1 (5.62)
¸si
dj = /1d: (5.63)
/1d: = ÷::qd. (5.64)
d:
:
= ÷
:q
/
1
1
d. (5.65)
Integr¼ am de la . = 0 unde concentra¸tia moleculelor este : = :
0
.
Atunci
_
a
0
d:
:
= +
:q
/
1
1
_
j
0
d. (5.66)
ln
:
:
0
= ÷
:q
/
1
1
. (5.67)
: = :
0
c
÷
mg
k
B
T
:
(5.68)
Astfel num¼ arul de molecule a‡ate între . ¸si . + d.
d: s c
÷
mg
k
B
T
:
d. (5.69)
Atunci probabilitatea ca moleculele s¼ a se g¼ aseasc¼ a între . ¸si . + d.
este
dn s c
÷
mg
k
B
T
:
d. (5.70)
Putem rescrie formula de mai sus ¸tinând cont c¼ a :q. = 1
j
este
energia poten¸tial¼ a. Atunci d. s d1
j
. Astfel probabilitatea ca o molecul¼ a
s¼ a aib¼ a energia cuprins¼ a în intervalul d1. 1
j
+ d1
j
este:
dn s c
÷
Ep
k
B
T
:
d1
j
(5.71)
143
Aplica¸tie
Atomii pot ocupa dou¼ a nivele discrete a energiei. S¼ a consider¼ am un
gaz la 2500
·
C care are dou¼ a nivele energetice separate prin 1,5 eV. S¼ a se
determine raportul dintre num¼ arul de atomi care ocup¼ a nivelul de energie
mai mare ¸si num¼ arul de atomic care ocup¼ a nivelul de energie mai mic.
Solu¸ tie
Conform statisticii Boltzmann
:(1
2
)
:(1
1
)
=
:
0
exp [÷1
2
,/
1
1]
:
0 exp
[÷1
1
,/
1
1]
= exp
_
(1
1
÷1
2
)
/
1
1
_
= exp
_
÷1. 5 1. 6 10
÷19
1. 38 10
÷23
(2500 + 273. 15)
_
= 1. 910
÷3
5.3 Distribu¸tia Maxwell-Boltzmann
Aceasta reprezint¼ a probabilitatea ca molecula s¼ a se g¼ aseasc¼ a la o
în¼ al¸time cuprins¼ a între . ¸si . + d. ¸si s¼ a aib¼ a viteza cuprins¼ a între ·
¸si · + d·.
dn = ¹c
÷
mv
2
2
+mgz
k
B
T

a

j

:
d. (5.72)
Ca o concluzie remarc¼ am c¼ a num¼ ar¼ atorul reprezint¼ a energia moleculei.
Formulele au fost determinate la temperatura 1 constant¼ a.
Distribu¸tia determinat¼ a în acest caz poart¼ a numele de distribu¸tie
canonic¼ a.
În continuare vom generaliza concluziile din discu¸tia anterioar¼ a în
cazul c¼ a energia sta¸tionar¼ a în care se poate a‡a sistemul formeaz¼ a un ¸sir
discret 1
1
. 1
2
. 1
3
...1
a
.
Probabilitatea ca sistemul s¼ a se a‡e în starea de energie 1
I
este:
1
I
= C exp
_
÷
1
I
/
1
1
_
(5.73)
Constanta C se determin¼ a din condi¸tia de normare:
a

I=1
1
a
= C
a

I=1
exp
_
1
I
/
1
1
_
(5.74)
144
5.4 Entropia din punct de vedere micro-
scopic
Putem trata entropia din punct de vedere microscopic pornind de la
analiza statistic¼ a a mi¸sc¼ arii moleculare.
În teoria cinetic¼ a molecular¼ a, moleculele sunt reprezentate ca partic-
ule care se mi¸sc¼ a haotic. S¼ a presupunem c¼ a ini¸tial gazul este în volumul
\
i
. Pentru o distribu¸tie a gazului în volum exist¼ a un mare num¼ ar de
microst¼ ari echivalente compatibile cu starea macroscopic¼ a dat¼ a.
Vom calcula num¼ arul de microst¼ ari considerând c¼ a …ecare molecul¼ a
ocup¼ a un volum microscopic \
n
. Num¼ arul total al loca¸tiilor pe care mole-
cula le poate ocupa în starea ini¸tial¼ a este n
i
= \
i
,\
n
.
Num¼ arul n
i
poate … interpretat ca num¼ arul de moduri în care mole-
cula poate … plasat¼ a în volumul \
i
. Presupunem c¼ a probabilit¼ a¸tile ca
molecula s¼ a ocupe orice loca¸tie sunt egale. Dac¼ a se adaug¼ a molecule în
sistem num¼ arul de posibilit¼ a¸ti în care moleculele se pot aranja în sistem
cre¸ste. Astfel dac¼ a n
1
reprezint¼ a num¼ arul de loca¸tii posibile pentru prima
molecul¼ a ¸si n
2
num¼ arul de loca¸tii pentru a doua molecul¼ a num¼ arul total
de moduri în care se pot plasa cele dou¼ a molecule este n
1
n
2
.
Neglijând probabilitata (extrem de mic¼ a) ca dou¼ a molecule s¼ a ocupe
acela¸si volum, num¼ arul de moduri în care ` molecule pot ocupa volumul
\ este:
n
i
= (n
i
)
.
= (\
i
,\
n
)
.
(5.75)
În acela¸si mod, num¼ arul de moduri în care cele ` molecule pot ocupa
volumul \
)
este:
n
)
= (n
)
)
.
= (\
)
,\
n
)
.
(5.76)
n
)
n
i
=
_
\
)
\
i
_
.
(5.77)
Logaritmând ¸si multipicând cu constanta Boltzman se ob¸tine:
/
1
ln
n
)
n
i
= i`/
1
ln
\
)
\
i
(5.78)
De aici
145
/
1
ln n
)
÷/
1
ln n
i
= i1ln
\
)
\
i
(5.79)
Dar în cazul c¼ a are loc o expansiune a gazului în vid am dedus c¼ a:
o = o
)
÷o
i
= i1ln
\
)
\
i
(5.80)
Rezult¼ a c¼ a:
o = /
1
ln n (5.81)
unde n reprezint¼ a practic num¼ arul de microst¼ ari (num¼ arul de moduri în
care moleculele pot ocupa un volum \ ).
În concluzie cu cât sunt mai multe microst¼ ari, cu atât cre¸ste entropia
sistemului.
Ecua¸tia arat¼ a c¼ a entropia este o m¼ asur¼ a a dezordinii unui sistem.
A¸sa cum am spus st¼ arile microscopice sunt egal probabile. Deoarece
num¼ arul de microst¼ ari compatibile cu o stare dezordonat¼ a este mult mai
mare decât num¼ arul de microst¼ ari compatibile cu o stare mai ordonat¼ a
rezult¼ a c¼ a starea dezordonat¼ a este mult mai probabil¼ a.
Aplica¸tie
Apa …erbe la 100
·
C la nivelul m¼ arii. La ce temperatur¼ a …erbe apa
pe un munte la o în¼ al¸time de 5 km de nivelul m¼ arii. Consider¼ am masa
molar¼ a a aerului j = 28. 9 g/mol ¸si c¼ a temperatura mediului ambiant
este t = 20
·
C. C¼ aldura latent¼ a de vaprizare este 2. 26 10
6
J/kg
Solu¸ tie
Presiunea vaporilor saturan¸ti func¸tie de temperatur¼ a variaz¼ a dup¼ a
legea
j
·
= /
1
exp
_
÷
`j
11
)
_
unde 1
)
este temperatura de …erbere iar /
1
este o constant¼ a. La nivelul
m¼ arii j
·
= j
c
= 1 atm ¸si temperatura de …erbere 1
)
= 1
)0
= 373. 15 K.
Atunci
j
0
= /
1
exp
_
÷
`j
11
)0
_
146
Presiunea atmosferic¼ a func¸tie de în¼ al¸time
j = j
0
exp
_
÷
:q.
/1
_
= j
0
exp
_
÷
jq.
11
_
Fenomenul de …erbere are loc atunci când presiunea vaporilor satu-
ran¸ti la temperatura de …erbere este egal¼ a cu presiunea atmsoferic¼ a.
/
1
exp
_
÷
`j
11
)
_
= j
0
exp
_
÷
jq.
11
_
j
0
exp
_
`j
11
)0
_
exp
_
÷
`j
11
)
_
= j
0
exp
_
÷
jq.
11
_
De aici
`j
1
_
1
1
)0
÷
1
1
)
_
= ÷
jq.
11
Astfel
1 =
1
1
T
f
+
j:
AT
=
1
1
373,15
+
9,85000
2,2610
6
293,15
= 363. 13 K
Aceasta corespunde la 90
·
C
5.5 Probleme
5.1 O centrifug¼ a este un dispozitiv care este utilizat pentru a separa
particule prin rotirea acesteia cu viteza unghiular¼ a ..Ea const¼ a dintr-un
tub de lungime 1 care se rote¸ste în plan orizontal în jurul unui cap¼ at al
acesteia. S¼ a determine densitatea particulelor în interiorul centrifugii.
5.2 Frecven¸ta de rota¸tie a unei molecule. Molecula de N
2
are lungimea
de 0,12 nm. S¼ a se estimeze frecven¸ta de rota¸tie a N
2
a rota¸tie la 20
·
C.
5.6 Rezumat
Presiunea gazului ideal
147
j =
3
2
:
_
1
2

2
_
(5.82)
unde ·
2
este viteza p¼ atratic¼ a medie a moleculelor.
Energia intern¼ a a gazului ideal este
l = C
\
1 (5.83)
unde
C
\
=
i1
2
(5.84)
unde i reprezint¼ a num¼ arul de grade de libertate.
Distribu¸tia Maxwell dup¼ a viteze într-un gaz
,(·) =
_
:
2:/
1
1
_
3¸2
c
÷
mv
2
2k
B
T
·
2
(5.85)
viteza cea mai probabil¼ a a moleculeleor
·
j
=
_
2/
1
1
:
(5.86)
Distribu¸tia Boltzmann într-un câmp de for¸te omogen
Num¼ arul de molecule a‡ate între . ¸si . + d.
d: s c
÷
mg
k
B
T
:
d. (5.87)
Probabilitatea ca moleculele s¼ a se gaseasca între . ¸si . + d. este
dn s c
÷
mg
k
B
T
:
d. (5.88)
Probabilitatea ca o molecul¼ a s¼ a aib¼ a energia cuprins¼ a în intervalul
d1. 1
j
+ d1
j
este
dn s c
÷
Ep
k
B
T
:
d1
j
(5.89)
Distribu¸tia Maxwell-Boltzmann
Reprezint¼ a probabilitatea ca molecula s¼ a se g¼ aseasc¼ a la o în¼ al¸time
cuprins¼ a între . ¸si . + d. ¸si s¼ a aib¼ a viteza cuprins¼ a între · ¸si · + d·.
dn = ¹c
÷
mv
2
2
+mgz
k
B
T

a

j

:
d. (5.90)
148
Capitolul 6
Electricitate
6.1 Electrostatic¼ a
6.1.1 Sarcina electric¼ a
Sarcina electric¼ a este o m¼ arime scalar¼ a care m¼ asoar¼ a starea de elec-
trizare a unui corp. Exist¼ a dou¼ a tipuri de sarcin¼ a: una pozitiv¼ a (a
protonilor) ¸si una negativ¼ a (a electronilor). Unitatea sarcinii electrice
este Coulombul (C). Cea mai mic¼ a cantitate de sarcin¼ a este sarcina
c = 1. 6 10
÷19
C. Sarcina +c este sarcina protonilor iar sarcina ÷c
este sarcina electronilor.
6.1.2 Legea lui Coulomb
Legea lui Coulomb este o lege experimental¼ a care a…rm¼ a c¼ a for¸ta de
interac¸tie dintre dou¼ a sarcini punctiforme este de atrac¸tie dac¼ a sarcinile
sunt de semne contrare ¸si de respingere dac¼ a sarcinile sunt de acela¸si
fel. For¸ta ac¸tioneaz¼ a de-a lungul dreptei ce une¸ste cele dou¼ a sarcini.
M¼ arimea ei este invers propor¸tional¼ a cu p¼ atratul distan¸tei dintre sarcini
¸si este direct propor¸tional¼ a cu produsul sarcinilor.
Forma matematic¼ a a legii lui Coulomb în sistemul de unit¼ a¸ti inter-
na¸tional SI este:

1
21
=
1
4:
0
¡
1
¡
2
:
2
21
:
21
:
21
(6.1)
149
150
Figura 6.1: For¸ta dintre dou¼ a sarcini electrice punctiforme de acela¸si semn.
unde
0
= 8. 85410
÷12
C
2
/Nm
2
este o constant¼ a numit¼ a permitivitatea
vidului.

1
21
reprezint¼ a for¸ta cu care sarcina ¡
2
ac¸tioneaz¼ a asupra sarcinii ¡
1
(Fig. 6.1). Se observ¼ a c¼ a ecua¸tia pune în eviden¸t¼ a caracterul atractiv
sau repulsiv al for¸tei. Se consider¼ a c¼ a semnele sarcinilor sunt incluse în
¡
1
¸si ¡
2
. Când ¡
1
¡
2
0 (adic¼ a ambele sarcini au acela¸si semn)

1
21
are
sensul vectorului :
21
¸si for¸ta este repulsiv¼ a, iar dac¼ a ¡
1
¡
2
< 0 (sarcinile
au semne contrare)

1
21
are sens contrar lui :
21
¸si for¸ta este atractiv¼ a.
Sarcinile se m¼ asoar¼ a în coulombi, distan¸ta în metri iar for¸ta în newtoni.
Aplica¸tie
Electronul ¸si protonul atomului de hidrogen se a‡¼ a la o distan¸t¼ a medie
de 5. 3 10
÷11
m. S¼ a se determine for¸ta care ac¸tioneaz¼ a între ei.
Solu¸ tie
1 =
1
4:
0
c
2
:
2
= 9 10
9

(1. 6 10
÷19
)
2
(5. 3 10
÷11
)
2
= 8. 2 10
÷8
N
6.1.3 Câmp electric
No¸tiunea de câmp se refer¼ a la cazul interac¸tiei când cele dou¼ a cor-
puri nu sunt în contact. Astfel asupra unui corp l¼ asat liber deasupra
pamântului ac¸tioneaz¼ a o for¸t¼ a. Spunem c¼ a acel corp se a‡¼ a în câmpul
gravita¸tional al p¼ amântului. Dac¼ a un corp cu o sarcin¼ a foarte mic¼ a ¸si
de dimensiuni foarte mici este adus în apropierea unor corpuri înc¼ ar-
cate electric ¸si considerate …xe asupra c¼ arora ac¸tioneaz¼ a o for¸t¼ a. Astfel
spunem c¼ a în regiunea în care apare o for¸t¼ a ce ac¸tioneaz¼ a asupra unui
corp înc¼ arcat exist¼ a un câmp electric.
151
Figura 6.2: Vectorul intensitatea câmpului electric
Pentru a caracteriza câmpul electric se de…ne¸ste intensitatea câmpul
electric într-un punct ca …ind:

1 =

1
¡
(6.2)
unde

1 este for¸ta ce ac¸tioneaz¼ a în punctul respectiv asupra sarcinii ¡.
Pentru un corp punctiform de sarcina Q, intensitatea câmpului elec-
tric va …

1 =

1
¡
=
Q
4:
0
:
2

:
:
(6.3)
¸si
[

1[ =
[Q[
4::
2
(6.4)
Pentru a ob¸tine o reprezentare a câmpului electric, se pot de…ni liniile
de câmp ca …ind curbele la care în …ecare punct vectorul intensitate câmp
electric este tangent. Sensul unei linii de câmp este sensul în care începe
s¼ a se deplaseze o sarcin¼ a pozitiv¼ a pe linia de câmp când este l¼ asat¼ a liber¼ a.
Liniile de câmp electric pornesc de pe sarcinile înc¼ arcate pozitiv ¸si se
opresc pe sarcinile înc¼ arcate negativ. Ele nu se intersecteaz¼ a deoarece
câmpul este de…nit în mod univoc într-un punct dat.
6.1.4 Distribu¸tii continue de sarcini
Adesea distan¸tele dintre sarcinile unui grup de sarcini sunt mult mai
mici decât distan¸ta de la grupul de sarcini la punctul în care trebuie
calculat¼ a intensitatea câmpului electric. În acest caz sistemul poate …
modelat ca un sistem continuu de sarcin¼ a.
Pentru a evalua câmpul electric creat de o distribu¸tie continu¼ a de
sarcin¼ a utiliz¼ am urm¼ atorul procedeu: diviz¼ am distribu¸tia de sarcin¼ a în
152
Figura 6.3: Fluxul câmpului electric
elemente mici …ecare con¸tinând sarcina d¡. Câmpul produs în 1 de
sarcina din elementul respectiv va …:
d

1 =
1
4:
0

:
2
:
:
(6.5)
Pentru a ob¸tine intensitatea total¼ a se însumeaz¼ a contribu¸tiile aduse de
…ecare element considerat. Pentru aceasta expresia 6.5 se integreaz¼ a pe
tot volumul considerat:

1 =
1
4:
0
_

:
2
:
:
(6.6)
Dac¼ a not¼ am cu j densitatea de sarcin¼ a:
1 =
1
4:
0
:
_
\
j(:)
:
2
:
:
d· (6.7)
6.1.5 Legea lui Gauss
Fluxul câmpului electric
S¼ a consider¼ am o suprafa¸t¼ a o str¼ ab¼ atut¼ a de un câmp electric uniform

1 (Fig 6.3). Fluxul câmpului electric prin suprafa¸ta o se de…ne¸ste ca:
c =
_

1:
_
o = 1o cos c (6.8)
În cazul unui cîmp neuniform împ¼ ar¸tim aceast¼ a suprafa¸t¼ a în elemente
mici do, normala pe acest element de suprafa¸t¼ a …ind :, (Fig. 6.4). Dac¼ a
pe suprafa¸ta do valoarea intensit¼ a¸tii câmpului electric este

1, ‡uxul elec-
tric elementar prin aceast¼ a suprafa¸t¼ a este:
153
Figura 6.4: Fluxul câmpului electric printr-o suprafa¸t¼ a elementar¼ a dS
dc =

1:do = (1do) cos c (6.9)
Fluxul total prin suprafa¸ta o se ob¸tine prin adunarea ‡uxurilor prin
toate elementele do. Atunci:
c =
__
S

1:do (6.10)
S¼ a consider¼ am un caz particular ¸si anume o sarcin¼ a în centrul unei
sfere. În orice punct al sferei modulul intensit¼ a¸tii câmpului electric este:
1 =
¡
4:
0
:
2
Atunci
dc = 1do (6.11)
¸si:
c =
__
1do = 1
__
do = 4:1
2
c =
¡

0
(6.12)
Rezult¼ a c¼ a ‡uxul printr-o suprafa¸t¼ a sferic¼ a produs de sarcina din cen-
tru este propor¸tional cu sarcina.
Aceast¼ a proprietate se poate generaliza ¸si pentru o suprafa¸t¼ a oarecare
anume:
154
c =
¡
iat

0
=
__

1:do (6.13)
Ecua¸tia de mai sus se poate utiliza pentru determinarea câmpului
electric dar numai în cazurile în care problema prezint¼ a o simetrie.
Ca o aplica¸tie a legii lui Gauss putem considera un conductor în
echilibru electrostatic (pe care nu exist¼ a sarcini în mi¸scare).
Un conductor în echilibru electrostatic are urm¼ atoarele propriet¼ a¸ti:
1. Câmpul electric este nul în orice punct din interiorul conductorului
2. Dac¼ a conductorul este izolat, sarcina se distribuie pe suprafa¸t¼ a
3. Câmpul la suprafa¸t¼ a este perpendicular pe suprafa¸ta conductorului
¸si are m¼ arimea o,
0
.
4. În cazul unui conductor, densitatea super…cial¼ a de sarcin¼ a este mai
mare acolo unde raza de curbura este mai mica.
Prima proprietate se demonstreaz¼ a considerând într-un câmp electric
o bucat¼ a de material conductor. Câmpul electric în interiorul conduc-
torului trebuie s¼ a …e nul considerând conductorul în echilibru electrosta-
tic. Dac¼ a acest câmp nu ar … nul, electronii liberi din conductor sufer¼ a
ac¸tiunea unei for¸te

1 = ¡

1 (6.14)
¸si vor … accelera¸ti. Mi¸scarea electronilor înseamn¼ a c¼ a echilibrul electro-
static nu exist¼ a.
Putem veri…ca a doua a…rma¸tie considerând în interiorul conductoru-
lui o suprafa¸t¼ a închis¼ a. Prin aceast¼ a suprafa¸t¼ a ‡uxul este nul deoarece

1 = 0. Atunci în interiorul suprafe¸tei închise sarcina este nul¼ a. În acest
fel se demonstreaz¼ a c¼ a pentru orice suprafa¸t¼ a închis¼ a sarcina din interi-
orul este nul¼ a. Atunci rezult¼ a c¼ a sarcina se distribuie pe suprafa¸t¼ a.
Aplica¸tie
Se d¼ a o distribu¸tie liniar¼ a de sarcin¼ a, a c¼ arei densitate este ` (sarcina
pe unitatea de lungine). S¼ a se g¼ aseasc¼ a expresia intensit¼ a¸tii câmpului
electric la distan¸ta : dac¼ a distribu¸tia de sarcin¼ a se g¼ ase¸ste în vid.
Solu¸ tie
Din considerente de simetrie,

1 are o direc¸tie radial¼ a ca în Fig. 6.5:
Pentru determinarea câmpului electric se utilizeaz¼ a legea lui Gauss. Pen-
tru aceasta se alege o suprafa¸t¼ a cilindric¼ a a c¼ arei ax¼ a se simetrie o consti-
tuie distribu¸tia liniar¼ a de sarcin¼ a. Se observ¼ a c¼ a ‡uxul câmpului electric
155
Figura 6.5: Câmpul electric creat de o distibu¸tie liniar¼ a de sarcin¼ a
este diferit de zero doar pe suprafa¸t¼ a lateral¼ a a suprafe¸tei cilindrice de
raz¼ a :. Pe baze ‡uxul câmpului electric este nul deoarece unghiul dintre
normal¼ a ¸si direc¸tia câmpului electric este :,2. Atunci:
= 2::|1 =
¡

c
=
`|

0
Rezult¼ a:
1 =
`
2:
c
:
Aplica¸tie
S¼ a se determine câmpul electric determinat de o sfer¼ a conductoare de
raz¼ a 1 înc¼ arcat¼ a cu sarcina Q în interiorul ¸si exteriorul acesteia.
Solu¸ tie
În cazul unui conductor înc¼ arcat sarcina de pe acesta se distribuie
pe suprafa¸ta sferei. Atunci conform legii lui Gauss în interiorul sferei
câmpul este nul deoarece orice suprafa¸t¼ a din interiorul sferei nu con¸tine
sarcini electrice. Pentru un punct situat la distan¸ta : 1 consider¼ am
o sfer¼ a concentric¼ a cu sfera înc¼ arcat¼ a. Din motive de simetrie câmpul
electric este perpendicular pe suprafa¸ta sferei de raz¼ a : deoarece toate
punctele de pe aceast¼ a sfer¼ a sunt echivalente. Atunci conform legii lui
Gauss
156
Figura 6.6: Lucrul mecanic efectuat de câmpul produs o sarcin¼ a Q asupra unei
sarcini de prob¼ a q
= 14::
2
=
Q

0
Rezult¼ a:
1 =
Q
4:
0
:
2
6.1.6 Poten¸tialul electric
Lucrul mecanic efectuat de câmpul electric.
Pentru simpli…care vom considera câmpul creat de o sarcin¼ a electric¼ a
Q în care se deplaseaz¼ a o sarcin¼ a ¡ de-a lungul unei linii de câmp de la
distan¸ta :
1
la distan¸ta :
2
:
1
. Presupunem în plus c¼ a cele dou¼ a sarcini
au acela¸si semn (Fig 6.6).
Lucrul mecanic efectuat de câmp când sarcina este deplasat¼ a de la :
la : + d: este:
o1 = 1d: = 1d: =

4:
0
:
2
d: (6.15)
Atunci
1 =
v
2
_
v
1

4:
0
d:
:
2
=

4:
0
_
1
:
1
÷
1
:
2
_
(6.16)
Formula 6.16 este valabil¼ a ¸si în cazul în care deplasarea sarcinii se
face pe un drum oarecare între dou¼ a puncte a‡ate la distan¸tele :
1
¸si :
2
fa¸t¼ a de sarcina Q. Deoarece lucrul mecanic nu depinde de drum, for¸tele
electrostatice sunt for¸te conservative.
S¼ a consider¼ am deplasarea sarcinii ¡ într-un câmp electric de-a lungul
unei curbe între dou¼ a puncte (Fig 6.7).
157
Figura 6.7:
Deplasarea in…nitezimal¼ a de-a lungul curbei o vom nota cu d

|.
Lucrul mecanic elementar efectuat de campul electric
o1 = ¡

1d

| = ¡1 cos od| (6.17)
Lucrul mecanic este:
1 = ¡
2
_
1

1d

| (6.18)
Aceat¼ a integral¼ a este o integral¼ a rectilinie ¸si valoarea ei nu depinde
de drum. Din acest motiv putem de…ni o energie poten¸tial¼ a a sarcinii ¡
în câmpul electric

1.
1
j
= 1
j
2
÷1
j
1
= ÷1 = ÷¡
2
_
1

1d

| (6.19)
Energia poten¸tial¼ a este de…nit¼ a pân¼ a la o constant¼ a aditiv¼ a. Din acest
motiv putem s¼ a alegem o pozi¸tie de referin¸t¼ a în care energia poten¸tial¼ a
este nul¼ a. Fie de exemplu punctul 1 punct de referin¸t¼ a ¸si 1
j1
= 0 iar
punctul 2 unul oarecare. Atunci
1
j
2
= ÷1
1
= ÷¡
2
_
1

1d

| (6.20)
Observ¼ am c¼ a m¼ arimea
158
Figura 6.8: Poten¸tialul într-un câmp electric uniform
1
j
2
¡
=
÷1
¡
= ÷
2
_
1

1d

|
este independen¼ a de sarcina ¡. Aceast¼ a m¼ arime poart¼ a numele de poten¸tial.
Mai general:
\ =
1
j
¡
(6.21)
Ca observa¸tie trebuie s¼ a remarc¼ am c¼ a poten¸tialul este o m¼ arime cu
care putem caracteriza câmpului electrostatic.
Putem de…ni diferen¸ta de poten¸tial între dou¼ a puncte 1 ¸si 2
\ = \
2
÷\
1
=
1
j
¡
= ÷
1
¡
= ÷
2
_
1

1d

| (6.22)
Ca ¸si în cazul energiei poten¸tiale, doar diferen¸ta de poten¸tial are
semni…ca¸tie …zic¼ a. Unitatea de m¼ asur¼ a a poten¸tialului ¸si a diferen¸tei de
poten¸tial este voltul.
1\ = 1
J
C
Exemple:
Diferen¸ ta de poten¸ tial într-un câmp uniform
S¼ a consider¼ am dou¼ a puncte 1 ¸si 2 într-un câmp uniform (Fig 6.8).
159
\
2
÷\
1
= ÷
2
_
1

1d

| = ÷1
2
_
1
d| cos o = ÷1| cos o
Dac¼ a deplasarea se face de-a lungul unei linii de câmp între punctele
1 ¸si 3 a‡ate la o distan¸t¼ a d unul de altul:
\
3
÷\
1
= ÷1d (6.23)
Dac¼ a punctele 2 ¸si 3 se a‡¼ a într-un plan perpendicular pe liniile de
câmp, atunci
\
3
= \
2
¸si punctele se a‡¼ a la acela¸si poten¸tial. Locul geometric al punctelor
a‡ate la acela¸si poten¸tial poart¼ a numele de suprafa¸t¼ a echipoten¸tiale. În
acest caz suprafe¸tele echipoten¸tiale sunt plane perpendiculare pe liniile
de câmp.
Diferen¸ta de poten¸tial ¸si poten¸tialul determinat de o sarcin¼ a
punctiform¼ a
\ = \
2
÷\
1
= ÷
1
¡
=
Q
4:
0
_
1
:
2
÷
1
:
1
_
(6.24)
Dac¼ a alegem punctul 1 ca pozi¸tie de referin¸t¼ a la in…nit :
1
÷ · ¸si
\
1
= 0. Atunci
\ =
Q
4:
0
:
În formula de mai sus am renun¸tat la indicele 2 pentru a da un car-
acter general formulei.
Rela¸tia dintre câmpul electric ¸si poten¸tial
Problema care se pune este aceea de a calcula poten¸tialul într-o
regiune în care se cunoa¸ste câmpul electric.
Consider¼ am c¼ a o sarcin¼ a ¡ se deplaseaz¼ a într-un câmp

1 pe distan¸ta d

|.(Fig
6.9)
160
Figura 6.9: Sarcin¼ a punctiform¼ a q ce se deplaseaz¼ a în câmp electric uniform
pe distan¸ta dl
Atunci
d1
j
= ÷1d| = ÷¡

1d

| (6.25)
Diferen¸ta de poten¸tial este:
d\ = ÷

1d

| (6.26)
S¼ a consider¼ am cazuri particulare:
a) Cazul unui câmp uniform care are numai componente dup¼ a axa
Cr: d

| = rc
a
d\ = ÷1
a
dr
¸si
1
a
= ÷
d\
dr
b) Cazul unui câmp creat de o sarcin¼ a punctiform¼ a
În acest caz

1 este pe direc¸tia |

d.
d\ = ÷

1d

|
¸si
1 = ÷
d\
d|
(6.27)
Pentru determinarea rela¸tiei generale între câmpul electric ¸si poten¸tial
vom considera ca sarcina ¡ se deplaseaz¼ a în câmpul

1 pe distan¸ta d

|.
161
d

| = drc
a
+ d¸c
j
+ d.c
:
Se exprim¼ a lucrul mecanic efectuat de câmpul electric în dou¼ a moduri:
o1 =

1d

| = ¡1d

| = ¡1
a
dr + ¡1
j
d¸ + ¡1
:
d. (6.28)
¸si
o1 = ÷¡d\ = ÷¡[\ (

| + d

|) ÷\
_

|
_
]
o1 = ÷¡ [\ (r + dr. ¸ + d¸. . + d.) ÷\ (r. ¸. .)]
o1 = ÷¡
_
\ (r. ¸. .) +
J\
Jr
dr +
J\

d¸ +
J\
J.
d. ÷\ (r. ¸. .)
_
o1 = ÷¡
_
J\
Jr
dr +
J\

d¸ +
J\
J.
d.
_
(6.29)
Comparând cele dou¼ a expresii ¸si ¸tinând cont c¼ a dr. d¸. d. sunt ar-
bitare rezult¼ a:
1
a
= ÷
J\
Jr
. 1
j
= ÷
J\

. 1
:
= ÷
J\
J.
Rezult¼ a:

1 = ÷
_
J\
Jr
c
a
+
J\

c
j
+
J\
J.
c
:
_
sau

1 = ÷grad \ = ÷\\ (6.30)
Aplica¸tie
S¼ a se determine poten¸tialul unei sfere conductoare de raz¼ a 1 înc¼ arcat
cu sarcina Q.
Solu¸ tie
Deoarece în interiorul sferei câmpul electric este nul, poten¸tialul tu-
turor punctelor sferei este acela¸si.
162
\ =
_
o
1
1 (:) d: =
_
o
1
Q
4:
0
:
2
d: =
Q
4:
0
1
6.1.7 Densitatea de energie a câmpului electric
Pentru aceasta vom considera un caz particular ¸si anume energia în-
magazinat¼ a într-un condensator plan.
Un condensator const¼ a din dou¼ a conductoare înc¼ arcate cu sarcini elec-
trice egale ¸si de sens contrar. De…nim capacitatea unui condensator:
C =
Q
\
[C] = 11 = 1C,1\ (6.31)
C este o cantitate pozitiv¼ a astfel c¼ a Q este sarcina de pe arm¼ atura
pozitiv¼ a iar \ reprezint¼ a diferen¸ta de poten¸tial dintre arm¼ atura înc¼ ar-
cat¼ a pozitiv ¸si arm¼ atura înc¼ arcat¼ a negativ.
Condensatorul plan este format din dou¼ a arm¼ aturi plane egale, paralele
a‡ate la o distan¸t¼ a d una de alta.
Pentru a calcula diferen¸ta de poten¸tial dintre cele dou¼ a arm¼ aturi vom
calcula câmpul electric creat de un conductor plan in…nit înc¼ arcat.
Din motive de simetrie, câmpul electric

1 este perpendicular pe
suprafa¸t¼ a. Alegem o suprafa¸t¼ a cilindric¼ a astfel încât cele dou¼ a baze ale
sale s¼ a …e simetice fa¸t¼ a de suprafa¸ta înc¼ arcat¼ a.
Fluxul prin suprafa¸ta respectiv¼ a este:
=
bo:c
+
|otcvo|

|otcvo|
= 0 deoarece

1 este paralel cu suprafa¸ta adic¼ a perpendicular
pe normala la suprafa¸t¼ a.
163
=
bo: o
= 21o
Dar =
q
.
0
unde ¡ = oo ¸si o reprezint¼ a densitatea super…cial¼ a de
sarcin¼ a adic¼ a sarcina de pe unitatea de suprafa¸t¼ a.
Rezult¼ a:
1 =
o
2
0
(6.32)
Revenind la cazul condensatorului plan se observ¼ a c¼ a în interior câm-
pul este suma câmpurilor create de sarcinile pozitiv¼ a ¸si cea negativ¼ a de
pe cele dou¼ a arm¼ aturi.
1 = 1
+
+ 1
÷
Astfel:
1 =
o
2
0
+
o
2
0
=
o

0
Cum
\ = 1d
¸si
C =
Q
1d
=
0
oo
od
=
0
o
d
(6.33)
Presupunem c¼ a la un moment dat condensatorul este înc¼ arcat cu
sarcina ¡. Pentru a m¼ ari sarcina de pe condensator cu cantitatea d¡
trebuie s¼ a transfer¼ am sarcina d¡ de pe placa înc¼ arcat¼ a negativ pe cea
inc¼ arcat¼ a pozitiv. Lucrul mecanic efectuat (din exterior) este:
o1 = (\ ) d¡ =
¡
C

1 =
_
q
0
¡
C
d¡ =
¡
2
2C
Lucrul mecanic efectuat este egal cu energia înmagazinat¼ a în conden-
sator
164
\ =
¡
2
2C
=
1
2
c (\ )
2
Dar C =
0
S
o
. \ = 1d a¸sa c¼ a:
\ =
1
2

0
1
2
(do)
Cum volumul în care se a‡¼ a câmpul electric este \ = od densitatea
de energie a câmpului electric va …:
n =
1
2

0
1
2
(6.34)
Aceast¼ a rela¸tie de¸si a fost dedus¼ a pentru un caz particular este vala-
bil¼ a pentru orice câmp electric.
Aplica¸tie
S¼ a se determine capacitatea unui condensator sferic care const¼ a din
dou¼ a sfere concentrice de raze 1
1
¸si 1
2
.
Solu¸ tie
Presupunem c¼ a sfera cu raza mai mic¼ a este cea cu raza 1
1
pe care se
a‡¼ a sarcina pozitiv¼ a Q. Câmpul electric între cele dou¼ a sfere este
1 = 1 (Q) + 1 (÷Q) =
Q
4:
0
:
+ 0
unde 1
1
< : < 1
2
. Am ¸tinut cont c¼ a în interiorul sferei înc¼ arcat¼ a cu
sarcina ÷Q, câmpul este nul.
Diferen¸ta de poten¸tial dintre celel dou¼ a sfere este:
\
2
÷\
1
= ÷
_
1
2
1
1
1d: = ÷
Q
4:
0
_
1
2
1
1
d:
:
2
=
Q
4:
0
_
1
1
2
÷
1
1
1
_
Capacitatea condensatorului este
C =
Q
[\
2
÷\
1
[
=
4:
0
1
2
1
1
(1
2
÷1
1
)
Aplica¸tie
Un condensator cilindric este realizat din doi cilindri concentrici cu
razele c ¸si / c ¸si lungimea |. Cunoscând c¼ a cei doi cilindri sunt în vid
s¼ a se calculeze capacitatea acestui condensator.
165
Solu¸ tie
Pentru început trebuie calculat câmpul electric în interiorul conden-
satorului respectiv. Pentru acesta se utilizeaz¼ a legea lui Gauss sub form¼ a
integral¼ a. Pentru efectuarea integralei de suprafa¸t¼ a se consider¼ a o suprafa¸t¼ a
cilindric¼ a coaxial¼ a cu cei doi cilindri. Datorit¼ a simetriei câmpul electric
are aceia¸si valoare pe suprafa¸ta lateral¼ a. Pe bazele cilindrului câmpul
electric se consider¼ a nul.
c = 1 2::| = ÷
¡

0
Rezult¼ a:
1 = ÷
`
2:
0
:
unde ` este sarcina pe unitatea de lungime. Consider¼ am c¼ a pe cilindrul
din interior sarcina este negativ¼ a iar pe cilindrul exterior sarcina este
pozitiv¼ a. Atunci diferen¸ta de poten¸tial
\
b
÷\
o
= ÷
_
b
o
1d: = ÷
_
b
o
÷
`
2:
0
:
d: =
`
2:
0
ln
/
c
=
¡
2:
0
|
ln
/
c
Capacitatea condenstorului este:
C =
¡
\
b
÷\
o
=
2:
0
|
ln
b
o
Aplica¸tie
S¼ a se arate c¼ a energia asociat¼ a cu o sfer¼ a conductoare de raz¼ a 1
înc¼ arcat¼ a cu sarcina este
\ =
1
4:
0
Q
2
1
2
Solu¸ tie
Când pe sfer¼ a se a‡¼ a sarcina ¡ poten¸tialul sferei este
\ =
¡
4:
0
1
166
Figura 6.10: Dipol electric
Pentru a se aduce o sarcin¼ a d¡ pe sfer¼ a trebuie s¼ a se efectueze un
lucru mecanic egal cu
o1 = \ d¡ =
¡
4:
0
1

Astfel
\ = 1 =
_
Q
0
¡
4:
0
1
d¡ =
1
4:
0
Q
2
1
2
6.2 Dielectrici
6.2.1 Dipol electric
Dipolul electric este un sistem de dou¼ a sarcini de m¼ arimi egale ¸si de
semne contrare a‡ate la o distan¸t¼ a | una fa¸t¼ a de cealalt¼ a (Fig 6.10).
De…nim momentul de dipol
j = ¡:
1
÷¡:
2
= ¡ (:
1
÷:
2
) = ¡

| (6.35)
În continuare se calculeaz¼ a poten¸tialul creat de un dipol electric la
o distan¸t¼ a mult mai mare decât distan¸ta dintre sarcinile dipolului. Se
presupune c¼ a sarcinile sunt situate pe axa Oz. Poten¸tialul în punctul 1
va fi (Fig. 6.11):
\ =
1
4:
0
_
1
:
2
÷
1
:
1
_
(6.36)
167
Figura 6.11: Calculul poten¸tialului creat de un dipol. Originea se a‡¼ a la
mijlocul distan¸tei dintre cele dou¼ a sarcini.
unde:
:
2
2
= :
2
+
1
4
|
2
÷|: cos o = :
2
_
1 +
|
2
:
2
÷
|
:
cos o
_
:
2
1
= :
2
+
1
4
|
2
+ |: cos o = :
2
_
1 +
|
2
:
2
+
|
:
cos o
_
Deoarece s-a presupus c¼ a : ¸| atunci:
1
:
2
=
_
:
2
2
_
÷
1
2
=
1
:
_
1 +
|
2
:
2
÷
|
:
cos o
_
÷
1
2
=
1
:
_
1 +
|
2:
cos o + ...
_
1
:
1
=
_
:
2
1
_
÷
1
2
=
1
:
_
1 +
|
2
:
2
+
|
:
cos o
_
÷
1
2
=
1
:
_
1 ÷
|
2:
cos o + ...
_
Rezult¼ a:
\ =
¡| cos o
4:
0
:
2
(6.37)
Se observ¼ a c¼ a j: = j : cos o = ¡|: cos o . Rela¸tia 6.37 se mai scrie:
168
Figura 6.12: Efectul câmpului electric asupra unui dipol electric.
\ =
j:
4:
0
:
3
(6.38)
Dipol plasat în câmp electric extern
Presupunem dipolul ca …ind plasat într-un câmp electric extern

1
(Fig. 6.12). Câmpul electric extern este determinat de o alt¼ a distribu¸tie
de sarcin¼ a.
For¸tele care ac¸tioneaz¼ a asupra …ec¼ arei sarcini sunt

1 = ¡

1 ¸si opuse
ca direc¸tie. Rezultanta lor este nul¼ a dar momentul cuplului determin¼ a
alinierea dipolului cu câmpul electric. Momentul cuplului care ac¸tioneaz¼ a
asupra dipolului este:

` =

|

1 =

| ¡

1 (6.39)

` = ¡
_

|

1
_
= ¡

|

1 (6.40)

` = j

1 (6.41)
Modulul acestui moment este
` = j1 sin o (6.42)
Putem determina energia poten¸tial¼ a a sistemului în câmp extern în
func¸tie de orientarea dipolului în câmp electric. Pentru aceasta observ¼ am
c¼ a lucrul mecanic efectuat din exterior se reg¼ ase¸ste în varia¸tia energiei
poten¸tiale a dipolului.
169
d1
j
= o1 = `do = j1 sin odo
Atunci
1
j)
÷1
ji
=
0
f
_
0
i
j1 sin odo = j1
0
f
_
0
i
sin odo = j1 (÷cos o)[
0
f
0
i
= j1 [cos o
i
÷cos o
)
]
(6.43)
Termentul care con¸tine pe o
i
este o constant¼ a care depinde de ori-
entarea ini¸tial¼ a a dipolului. Este convenabil s¼ a utiliz¼ am ca pozi¸tie de
referin¸t¼ a pozi¸tia în care o
i
= 90
o
¸si unde consider¼ am 1
ji
= 0. Rezult¼ a:
1
j
= ÷j1 cos o
expresie în care am neglijat indicele ,. Expresia se scrie ca un produs
scalar:
1
j
= ÷ j

1
6.2.2 Dipoli electrici la nivel atomic ¸si molecular
Dipoli electrici indu¸si în atomi
Atomul este un sistem format dintr-un nucleu în jurul c¼ aruia se rotesc
electronii cu viteze de 10
6
m/s. Deoarece raza atomic¼ a este de aproxi-
mativ 10
÷9
÷10
÷10
m la scar¼ a macroscopic¼ a nu poate … observat¼ a decât
media acestor mi¸sc¼ ari. Astfel imaginea …zic¼ a a unui atom dintr-un di-
electric se apropie de imaginea dat¼ a de mecanica cuantic¼ a care consider¼ a
c¼ a nucleul pozitiv este înconjurat de un nor de sarcin¼ a negativ. În gen-
eral norul negativ este uniform distribuit în jurul nucleului ¸si centrul
sarcinilor negative (determinate de electroni) coincide cel al sarcinilor
pozitive (nucleul) astfel c¼ a momentul de dipol al moleculelor este nul.
Dac¼ a nucleul este introdus într-un câmp electric atunci nucleul este
deplasat în sensul câmpului în timp ce norul electronic este deplasat în
sens contrar pân¼ a se ajunge din nou într-o stare de echilibrul stabil. Un
astfel de atom prezint¼ a un moment electric de dipol. Spunem c¼ a atomul
este polarizat iar dipolul astfel format poart¼ a numele de dipol indus (Fig
6.1.7).
170
Figura 6.13: Modelul simpli…cat pentru ilustrarea efectului câmpului electric
asupra unui atom neutru
Se demonstreaz¼ a c¼ a:
j = c1
unde c poart¼ a numele de polarizabiliate
În tablelul de mai jos sunt date polarizabilit¼ a¸tile câtorva atomi
Tabel Polarizabilit¼ a¸ti
ATOM c 10
41
F/m
2
H 7,34
He 2,34
Ne 4,45
Ar 17,80
C 6,68
Li 14,48
Na 304,40
K 378,40
Se observ¼ a c¼ a pentru gazele nobile He, Ne, Ar unde atomii sunt put-
ernic lega¸ti de nucleu polarizabilitatea este mic¼ a. În cazul elementelelor
alcaline unde electronii de valen¸t¼ a sunt slab lega¸ti de nucleu polarizabil-
itatea este mai mare.
Dipoli indu¸si în molecule nepolare
În cazul unor molecule unde centrul sarcinilor negative coincide cu
centrul sarcinilor pozitive. Astfel de molecule poart¼ a numele de molecule
171
Figura 6.14: Molecula CO
2
nepolare.
Exist¼ a dou¼ a tipuri de astfel de molecule unele cu simetrie sferic¼ a ¸si
altele cu simetrie mai joas¼ a.
Moleculele cu simetrie sferic¼ a CH
4
BCl
3
au un moment de dipol j =
c

1. Trebuie remarcat c¼ a polarizabilitatea lor molecular¼ a nu este suma
polarizabilit¼ a¸tilor atomilor constituen¸ti.
În cazul moleculelor care nu au simetrie sferic¼ a precum CO
2
(Fig.
6.14) polarizabilitatea moleculelor depinde de direc¸tia câmpului extern.
Pentru aceast¼ a molecul¼ a c
[[
c
l
unde [[ ¸si l se refer¼ a la orientarea
câmpului fa¸t¼ a de axa lung¼ a a moleculei.
Dipoli moleculelelor polare
Exist¼ a molecule care datorit¼ a structurii lor chiar în absen¸ta unui
câmp electric exterior posed¼ a un moment electric dipolar deoarece cen-
trul sarcinilor pozitive nu coincide cu centrul sarcinilor negative. Astfel
orice molecul¼ a biatomic¼ a format¼ a din atomi de natur¼ a diferit¼ a posed¼ a
momente de dipol permanente.
Tabel Valori ale dipolilor pentru diverse molecule
Molecul¼ a j 10
30
Cm
CO 7,34
HI 2,34
HB
¸
4,45
HCl 17,8
NH
2
6,68
H
2
o 14,48
172
Figura 6.15: Molecula de ap¼ a
Un exemplu de molecul¼ a care posed¼ a moment electric permanent este
molecula de ap¼ a care are centrul sarcinilor negative în apropierea oxi-
genului (6.15). Practic momentul de dipol electric este determinat prin
compunerea celor dou¼ a momente de dipol O÷H.
El are valoarea
j = 6. 2 10
÷30
Cm
Aplica¸ tii
a) Înc¼ alzirea apei în cuptoarele cu microunde.
Cand func¸tioneaz¼ a, cuptoarele cu microunde genereaz¼ a câmpuri elec-
trice care variaz¼ a extrem de rapid ¸si fac ca moleculele de ap¼ a s¼ a intre
într-o puternic¼ a mi¸scare de oscila¸tie. Datorit¼ a ciocnirilor dintre molecule
energia absorbit¼ a de la câmpul electric se transform¼ a în energie termic¼ a
¸si apa se înc¼ alze¸ste.
b) Sp¼ alatul cu ap¼ a ¸si s¼ apun.
Gr¼ asimile ¸si uleiurile sunt formate din molecule nepolare care sunt
atrase de ap¼ a. Apa simpl¼ a nu poate îndep¼ arta aceste molecule. S¼ apunul
con¸tine molecule lungi numite surfactan¸ti. Unul din capetele moleculei
este nepolar ¸si cel¼ alat cap¼ at ac¸tineaz¼ a ca o molecul¼ a polar¼ a. Cap¼ atul
polar al surfactantului se leag¼ a de moleculela de ap¼ a iar cap¼ atul nepolar
se poate atasa moleculelor de gr¼ asime. Astfel de molecule servesc deci ca
leg¼ aturi între moleculele gr¼ asimilor ¸si moleculele de ap¼ a.
În concluzie ne putem imagina ce se petrece într-un material în care
exist¼ a molecule cu momente dipolare permanente sau cu momente induse
în câmp electric.
Dipolii moleculari vor tinde s¼ a se alinieze paralel cu câmpul electric.
Alinierea îns¼ a nu va … una perfect¼ a din dou¼ a motive:
173
- agita¸tia termic¼ a se opune alinierii
- dipolii în¸s¼ a¸si vor determina un câmp electric astfel c¼ a asupra …ec¼ arui
dipol va ac¸tiona un câmp electric extern ¸si unul determinat de dipolii
vecini.
Totu¸si pentru dielectricii omogeni ¸si izotropi putemconsidera c¼ a dipolii
sunt alinia¸ti paralel cu câmpul electric.
Ca exemple de materiale dielectrici se pot da: sunt sticla, hârtia,
ceramica, materialele plastice. Ele sunt materiale care nu posed¼ a sarcini
electrice libere adic¼ a nu sunt conductoare. Proprietatea fundamental¼ a a
unui dielectric este aceea c¼ a în câmpuri electrice materialul se polarizeaz¼ a
adic¼ a are loc o orientare a dipolilor paralel cu câmpul.
6.2.3 Densitate de polarizare
Polarizarea unui material dielectric este caracterizat¼ a de m¼ arimea nu-
mit¼ a densitate de polarizare care reprezint¼ a momentul de dipol al unit¼ a¸tii
de volum:

1 = lim
\ ÷0

j
i
\
(6.44)
unde

j
i
reprezint¼ a suma momentelor de dipol care exist¼ a în volumul
\ .
În cazul unui dielectric omogen format dintr-un singur tip de mole-
cule polare cu momentul de dipol j care se orienteaz¼ a paralel cu câmpul
extern, densitatea de polarizare are expresia:

1 = : j (6.45)
unde : este concentra¸tia de dipoli din unitatea de volum.
Densitatea de polarizare a unui material omogen
Fie un dielectric omogen a‡at în câmp electric în care datorit¼ a orien-
t¼ arii dipolilor electrici apare o densitate de polarizare 1.
Consider¼ am din acest dielectric o por¸tiune de grosime d având suprafa¸ta
dxd¸ (Fig. 6.2.3). Deoarece dielectricul este omogen ¸si izotrop direc¸tia
vectorului de polarizare coincide cu direc¸tia câmpului electric. Un ele-
ment de volum a c¼ arui în¼ al¸time este d. i se poate asocia un moment de
dipol egal cu:
174
1d· = 1drd¸d. (6.46)
Poten¸tialul creat de acest element de volum
d\ =
(1rd¸d.)
4:
0
:
2
Deoarece dr = ÷d. cos o
\ = ÷
1do
4:
0
:
2
v
2
_
v
1
d:
:
2
(6.47)
\ = ÷
1do
4:
0
:
2
_
1
:
1
÷
1
:
2
_
=
1do
4:
0
:
2
÷
1do
4:
0
:
1
(6.48)
Rela¸tia este echivalent¼ a cu expresia poten¸tialului creat de dou¼ a sarcini
punctiforme egale ¸si de sens contrar având valoarea 1do. Sarcina 1do
este situat¼ a la cap¼ atul paralelipipedului care se g¼ ase¸ste la distan¸ta :
1
fa¸t¼ a
de punctul în care se calculeaz¼ a poten¸tialul iar sarcina negativ¼ a ÷1do
se g¼ ase¸ste la distan¸ta :
2
fa¸t¼ a de acela¸si punct.
Rezult¼ a c¼ a o plac¼ a dielectric¼ a introdus¼ a într-un câmp electric care
determin¼ a apari¸tia unei polariz¼ ari poate … înlocuit¼ a cu dou¼ a distribu¸tii
de sarcini o
1
= +1 ¸si o
2
= ÷1 pe cele dou¼ a fe¸te ale pl¼ acii.
Observa¸ tie: Dac¼a vectorul

1 nu este normal pe suprafa¸ ta dielectricu-
lui densitatea de sarcin¼a de pe suprafa¸ ta dielectricului este egal¼a cu com-
ponenta normal¼a a polariz¼arii
o = 1
a
= 1 cos o
175
6.2.4 Modalit¼ a¸ti de polarizare a unui dielectric
Polarizare electronic¼ a
Se manifest¼ a la dielectrici forma¸ti din molecule sau atomi simetrici
în care centrul sarcinilor pozitive coincide cu centrul sarcinilor negative.
A¸sa cum am spus în prezen¸ta unui cîmp electric are loc o deplasare
relativ¼ a a centrului sarcinilor negative fa¸t¼ a de nucleu, astfel încât întreg
ansamblul atomic se manifest¼ a ca un dipol. Ea nu depinde de agita¸tie
termic¼ a, deoarece în acest caz avem de-a face cu procese atomice. Astfel
densitatea de polarizare este:
1 = :c
c
1 (6.49)
unde c
c
este polarizabilitatea electronic¼ a iar : este conetra¸tia de atomi.
Polarizarea ionic¼ a
În cristalele ionice cum ar … NaCl, KBr deplas¼ arile relative ale ion-
ilor pozitivi în raport cu cei negativi în prezen¸ta câmpului electric, dau
na¸stere plariz¼ arii ionice (Fig. 6.16).
Polarizarea orienta¸tional¼ a
Este prezent¼ a în dielectricii constitui¸ti din molecule nesimetrice (mole-
cule polare) în care centrul sarcinilor pozitive nu coincide cu centrul
176
Figura 6.16: Polarizarea ionic¼ a
Figura 6.17: Dipol electric în câmp electric
sarcinilor negative. Un exemplu este molecula de CO
C
2+
= C

Astfel de molecule prezint¼ a un moment dipolar permanent datorit¼ a
separ¼ arii sarcinilor de semn contrar. În prezen¸ta unui câmp electric
dipolii tind s¼ a se orienteze în direc¸tia acestuia.
În acest caz energia poten¸tial¼ a a unui dipol de moment j în câmpul
electric

1 (Fig. 6.17) este:
1
j
= ÷ j

1 = ÷j1 cos o (6.50)
Pentru a determina densitatea de polarizare a materialului trebuie s¼ a
se calculeze media proiec¸tiei momentului de dipol pe direc¸tia câmpului
electric care va … considerat¼ a ca axa Oz. Componentele momentului de
dipol pe direc¸tie perpendicular¼ a a câmpului electric au valori arbitrare si
sunt orientate aleatoriu. Media acestora este nul¼ a.
Vom considera c¼ a distribu¸tia direc¸tiilor momentelor de dipol este
o distribu¸tie Boltzmann. Astfel probabilitatea c¼ a direc¸tia momentu-
lui de dipol s¼ a …e în interiorul unghiului solid d în jurul direc¸tiei

.
Deoarece d = sin odod,. probabilitatea ca unghiul o s¼ a …e în intervalul
177
o ¸ (o. o + do) ¸si , s¼ a …e în intevalul este în intervalul , ¸ (,. , + d,)
este:
dn = Cc
pE cos
k
B
T
sin odod,
Constanta C se ob¸tine din condi¸tia de normare
1 = C
¬
_
0
c
pE cos
k
B
T
sin odo

_
0
d,
Atunci
dn =
c
pE cos
k
B
T
sin odod,
¬
_
0
c
pE cos
k
B
T
sin odo

_
0
d,
Valoarea medie a proiec¸tiei momentului dipolar pe direc¸tia câmpului
determinat polarizarea 1.
< j
:
=
¬
_
0
(j cos o) c
pE cos
k
B
T
sin odo

_
0
d,
¬
_
0
c
pE cos
k
B
T
sin odo

_
0
d,
(6.51)
< j
:
= j < cos o = j
¬
_
0
c
pE cos
k
B
T
cos o sin odo
¬
_
0
c
pE
k
B
T
sin odo
(6.52)
Not¼ am cu
r = cos o
dr = ÷sin odo
c =
÷j1
/
1
1
178
Figura 6.18: Func¸tia Langevin
< cos o =
1
_
÷1
rc
oa
dr
1
_
÷1
c
oa
dr
(6.53)
Cele dou¼ a integrale se calculeaz¼ a astfel:
1
_
÷1
rc
oa
dr =
1
c
c
oa
¸
¸
¸
¸
1
÷1
=
c
o
÷c
÷o
c
=
2
c
c
o
÷c
÷o
2
=
2
c
shc
1
_
÷1
cc
oa
dr =
d
dc
_
_
1
_
÷1
c
oa
dr
_
_
=
d
dr
_
2
c
shc
_
=
2chc
c
2
Atunci:
< cos o =
2cho
o
÷
2sho
o
2
2
o
shc
= coth c ÷
1
c
= 1(c)
1(c)÷ poart¼ a numele de func¸tie Langevin (Fig. 6.18)
Atunci densitatea de polarizare este
1 = :j1
_
÷
j1
/
1
1
_
În cazul unor câmpuri slabe când j1 ¸/
1
1 ¸si c ¸1. Atunci rela¸tia
6.53 devine ¸tinând cont c¼ a
179
c
oa
= 1 + cr
Atunci
< cos o =
1
_
÷1
r(1 +cr)dr
1
_
÷1
(1 +cr)dr
=
2o
3
2
=
c
3
Rezult¼ a
1 = :j
c
3
= :j
j1
3/
1
1
= :
j
2
3/
1
1
1 (6.54)
Dac¼ a not¼ am
1 = :c
ov
1 ==c
ov
=
j
2
3/
1
1
(6.55)
În general
c = c
c|
+ c
icaic
+ c
ov
(6.56)
6.2.5 Permeabilitatea ¸si susceptibilitatea
Consider¼ am un conductor a c¼ arui capacitate este C
0
(Fig. 6.19). Dac¼ a
în interior se introduce un dielectric capacitatea acestuia se modi…c¼ a la
valoarea C. Raportul dintre C ¸si C
0
poart¼ a numele de permitivitate
relativ¼ a a dielectricului:

v
= C,C
0
(6.57)
Permitivitatea relativ¼ a este o m¼ arime speci…c¼ a materialului dielectric
respectiv.
Introducerea materialului dielectric în câmpul electric îl polarizeaz¼ a
¸si apare o sarcin¼ a super…cial¼ a la suparfa¸ta dielectricului. Consider¼ am o
suprafa¸t¼ a pe care aplic¼ am legea lui Gauss:
1o =
1

0
(o ÷o
j
) o (6.58)

0
1 = o ÷j (6.59)
180
Figura 6.19: Plac¼ a de dielectric introdus¼ a în interiorul unui condensator plan
o =
0
1 + j (6.60)
Atunci
C =
Q
l
=
oo
1d
=

0
1 + 1
1
o
d
(6.61)
C =
_
1 +
1

0
1
_

0
o
d
=
_
1 +
1

0
1
_
C
0
(6.62)
Rezult¼ a c¼ a:

v
= 1 +
1

0
1
(6.63)
De aici:
1 = (
v
÷1)
0
1 (6.64)
De…nim:
¸
1
=
v
÷1 (6.65)
181
ca susceptibilitate electric¼ a. Astfel densitatea de polarizare se poate scrie
ca:
1 = ¸
0
1 (6.66)
6.2.6 Induc¸tia câmpului electric
Rela¸tia
Q
l
=

0
1 + 1
1
o
d
(6.67)
se poate scrie
Q
1d
=
(
0
1 + 1)
1
o
d
(6.68)
Rezult¼ a:
Q
o
=
0
1 + 1 (6.69)
M¼ arimea din partea dreapt¼ a poart¼ a numele de induc¸tie a câmpului
electric:

1 =
0

1 +

1 (6.70)
Deoarece

1 ¸si

1 sunt vectori ¸si

1 este un vector:

1 =
0

1 +

1 (6.71)

1 =
0

1 + (
v
÷1)
0

1 =
v

0

1 (6.72)
6.2.7 Densitatea de polarizare a materialelor neo-
mogene
Al¼ aturi de considera¸tiile f¼ acute pân¼ a acum asupra polariz¼ arii uniforme
este important s¼ a se considere ¸si cazul în care polarizarea nu este uni-
form¼ a. Acest lucru se datoreaz¼ a neuniformit¼ a¸tii dielectricului sau a vari-
a¸tiei intensit¼ a¸tii câmpului eletric în func¸tie de pozi¸tia din interiorul delec-
tricului. Pentru a putea determina polarizarea trebuie s¼ a ¸tinem cont c¼ a
182
Figura 6.20: Por¸tiune dintr-un dielectric neomogen a‡at¼ a în câmp electric
în afara sarcinilor induse la suprafa¸ta dielectricului apar sarcini induse
în interiorul acestuia.
Fie un cub în interiorul unui dielectric neutru cu volumul oro¸o.
(Fig. 6.20). Cubul este mic la scar¼ a macroscopic¼ a dar su…ecient de mare
la scar¼ a microscopic¼ a pentru a con¸tine su…cient de mul¸ti atomi. Dac¼ a
aplic¼ am un câmp electric acesta se polarizeaz¼ a.
Presupunem pentru simpli…care c¼ a polarizarea în interiorul cubului
este diferit¼ a de zero pe direc¸tia Cr, c¼ a este dependent¼ a de r ¸si indepen-
dent¼ a de ¸ ¸si .. O consecin¸t¼ a a polariz¼ arii este deplasarea sarcinilor în
sens invers câmpului. Atunci sarcinile de pe fe¸tele cubului sunt 1(r)o.o¸
pe fa¸ta I ¸si ÷1(. + o.)o.o¸ pe fa¸ta II.
Contribu¸tia net¼ a la sarcina cubului este:
o
qp
= ÷[1(r + or) ÷1
a
(r)] o¸o. = ÷
J1
a
Jr
oro¸o.
Generalizând în cazul c¼ a direc¸tia câmpului

1 este arbitrar¼ a, putem
a…rma c¼ a exist¼ a contribu¸tii similare pentru toate componentele lui

1 pe
direc¸tiile C¸ ¸si C. astfel c¼ a sarcina total¼ a o¡ din interiorul cubului este:
o¡ = ÷
_
J1
a
Jr
+
J1
j

+
J1
:
J.
_
oro¸o.
Atunci densitatea sarcinilor de polarizare este:
183
j
1
=

oro¸o.
= ÷
_
J1
a
Jr
+
J1
j

+
J1
:
J.
_
j
1
= ÷div

1 (6.73)
sau
j
1
= ÷\

1 (6.74)
6.3 Curentul electric
Prin curent electric se în¸telege deplasarea direc¸tionat¼ a a electronilor
în metale sau a ionilor în unele lichide sau gaze sub ac¸tiunea câmpului
electric.
De exemplu în cazul unui metal a‡at la o temperatur¼ a diferit¼ a de
zero Kelvin electronii de conduc¸tie sunt într-o continu¼ a stare de agita¸tie
termic¼ a. Prin aplicarea unui câmp elelctric, peste mi¸scarea de agita¸tie
termic¼ a se suprapune o mi¸scare dirijat¼ a în sens invers cîmpului electric.
Un mediu care con¸tine purt¼ atori cvasiliberi capabili s¼ a se deplaseze
sub ac¸tiunea unui câmp electric poart¼ a numele de conductor.
Un mediu f¼ ar¼ a purt¼ atori de sarcini capabile s¼ a se deplasesze sub ac¸ti-
unea unui câmp electric poart¼ a numele de izolator.
6.3.1 M¼ arimi ce caracterizeaz¼ a curentul electric
Pentru a de…ni curentul mai precis presupunem c¼ a sarcinile se mi¸sc¼ a
perpendicular pe o sprafa¸t¼ a de arie o (Fig. 6.21).
Curentul reprezint¼ a sarcina net¼ a care traverseaz¼ a aria o în unitatea
de timp. Dac¼ a în intervalul de timp t prin suprafa¸ta o trece sarcina
Q intensitatea medie a curentului care trece este:
1
n
=
Q
t
(6.75)
Dac¼ a în intervale de timp egale prin suprafa¸ta o trec cantit¼ a¸ti diferite
de curent de…nim intensitatea instantanee a curentului ca …ind:
184
Figura 6.21: Deplasarea sarcinilor electrice prin suprafa¸ta S
1 =
dQ
dt
(6.76)
În sistemul interna¸tional de unit¼ a¸ti (SI) intensitatea curentului este o
m¼ arime …zic¼ a fundamental¼ a iar unitatea sa de m¼ asur¼ a este Amperul (A)
1A = C/s (6.77)
Rela¸tia 6.77 nu este o rela¸tie de de…ni¸tie pentru amper. Rela¸tia de
mai sus poate … utilizat¼ a mai degrab¼ a pentru de…nirea unit¼ a¸tii de sarcin¼ a
care este columbul.
Sarcinile care pot trece prin sprafa¸ta o pot … pozitive sau negative.
În mod conven¸tional se consider¼ a c¼ a sensul de curgere al curentului este
acela¸si cu sensul în care s-ar deplasa sarcinile electrice pozitive în inte-
riorul conductorului. Astfel când se discut¼ a despre curent într-un metal
(de exemplu cupru) direc¸tia de deplasare a curentului este opus¼ a direc¸tiei
de deplasare a electronilor.
Densitatea de curent
Admitem c¼ a în conductorul omogen ¸si izotrop care con¸tine un singur
tip de purt¼ atori de sarcin¼ a …ecare cu sarcina ¡ densitatea acestor este :.
Dac¼ a în conductor este aplicat un câmp electric, sarcinii i se imprim¼ a
o mi¸scare ordonat¼ a de transport în sensul câmpului dac¼ a sarcinile sunt
pozitive ¸si în sens contrar dac¼ a sarcinile sunt negative. Cosider¼ am c¼ a
viteza mi¸sc¼ arii de transport a sarcinlor este ·.(Fig. 6.22).
În intervalul de timp t, to¸ti purt¼ atorii de sarcin¼ a din cilindrul cu
aria bazei o ¸si generatoarea ·t se vor deplasa astfel încât vor trece prin
sec¸tiunea o din dreapta. Deoarece num¼ arul de purt¼ atori de sarcin¼ a din
cilindru este:
185
Figura 6.22: Curent elecric
` = :o·t (6.78)
sarcina care trece prin aria bazei este Q = `¡ = :o·t. Atunci inten-
sitatea curentului este:
1 =
Q
t
= :·¡o (6.79)
Densitatea de curent se de…ne¸ste ca …ind sarcina ce trece în unitatea
de timp prin unitatea de suprafa¸t¼ a.
, =
1
o
= :¡· (6.80)
Deoarece viteza este o m¼ arime vectorial¼ a rezult¼ a c¼ a ¸si densitatea de
curent este o m¼ arime vectorial¼ a:

, = :¡·
Acest rezultat poate … generalizat în cazul c¼ a în materialul respectiv
exit¼ a mai multe tipuri de purt¼ atori de sarcin¼ a cu concentra¸tiile :
i
. viteze
medii ·
i
¸si sarcinile ¡
i

J =

,
i
=

:
i
¡
i
·
i
i
(6.81)
Dac¼ a conductorul este neomogen concentra¸tia purt¼ atorilor de sarcin¼ a
depinde de pozi¸tie : = :(r. ¸. .) astfel c¼ a ¸si densitatea de curent este
diferit¼ a de la punct la punct.
186
Rezult¼ a c¼ a densitatea de curent

, =

,(r. ¸. .) este o m¼ arime care
caracterizeaz¼ a local curentul electric. În acest caz pentru a determina
intensitatea curentului printr-o suprafa¸t¼ a o, împ¼ ar¸tim suprafa¸ta o într-o
mul¸time de suprafe¸te elementare do. Dac¼ a direc¸tia densit¼ a¸tii de curent
nu este perpendicular¼ a pe suprafa¸ta do la curentul care trece prin aceast¼ a
suprafa¸t¼ a contribuie doar componenta normal¼ a a acestei densit¼ a¸ti de
curent. Atunci curentul d1 care trece prin suprafa¸ta elementar¼ a do este:
d1 =

,d

o =

,:do (6.82)
Pentru determinarea suprafa¸ta o trebuie însumate toate contribu¸tiile
elementare
1 =
__
S
d1 =
__
S

,d

o (6.83)
6.3.2 Ecua¸tia de continuitate
Fie o suprafa¸t¼ a închis¼ a o în interiorul unui conductor care cuprinde
volumul \ . Normala la suprafa¸ta închis¼ a …ind îndreptat¼ a întotdeauna
înspre exteriorul acesteia integrala
__
S

,d

o reprezint¼ a sarcina care iese
în unitatea de timp din volumul \ prin o. Conform legii conserv¼ arii
sarcinii, sarcina electric¼ a care iese din volumul \ în unitatea de timp
este egal¼ a cu varia¸tia sarcinii în unitatea de timp
_
÷
oq
ot
_
. Semnul minus
se consider¼ a deoarece atunci când sarcina se mic¸soreaz¼ a d¡ < 0. Rezult¼ a:
__
S

,d

o = ÷

dt
(6.84)
Dac¼ a exprim¼ am ¡ în func¸tie de densitatea de sarcin¼ a din volumul \ .
¡ =
___
\
jd\ (6.85)
atunci
__
S

,d

o = ÷
___
\
dj
dt
d· (6.86)
187
sau
__
S

,d

o +
___
\
dj
dt
d· = 0
Rela¸tia poart¼ a numele de ecua¸tia de continuitate ¸si reprezint¼ a legea
de conservare a sarcinii electrice.
6.3.3 Teoria clasic¼ a a conduc¸tiei în metale
Teoria a fost elaborat¼ a în anul 1990 de Drude ¸si a fost perfec¸tionat¼ a
de Lorentz în anul 1910. Teoria se bazeaz¼ a pe ipoteza existen¸tei gazului
electronic în metale adic¼ a a existen¸tei unor electroni liberi în interiorul
acestora. Prin electroni liberi se în¸teleg elelctronii de valen¸t¼ a care nu
sunt lega¸ti de nici un atom al re¸telei cristalin ¸si astfel se pot deplasa în
interiorul acestuia pe distan¸te relativ mari.
Conform acestei teorii în absen¸ta câmpului electric electronii se mi¸sc¼ a
haotic în toate direc¸tiile. Când se aplic¼ a un câmp electric electronii sunt
supu¸si unei for¸te care le imprim¼ a o mi¸scare direc¸tionat¼ a.
În mi¸scarea lor electronii sufer¼ a coincniri cu ionii re¸telei cristaline care
la rîndul lor execut¼ a mi¸sc¼ ari oscilatorii. Dup¼ a …ecare ciocnire electronii î¸si
pierd "memoria" adic¼ a viteza c¼ ap¼ atat¼ a prin accelerare în câmp electric
revine la zero. Astfel dac¼ a timpul mediu dintre dou¼ a ciocniri este t,
viteza c¼ ap¼ atat¼ a de electron înainte de ciocnire este:
· = ct =
c1
:
c
t (6.87)
unde cu :
c
se noteaz¼ a a¸sa numita mas¼ a efectiv¼ a a electronului. No¸tiunea
de mas¼ a efectiv¼ a este introdus¼ a deoarece electronul sub ac¸tiuunea câm-
pului electric 1 se mi¸sc¼ a nu în spa¸tiu liber ci în câmpul re¸telei cristaline
a metalului. Astfel electronii se mi¸sc¼ a în interiorul metalelor cu o vitez¼ a
medie numit¼ a vitez¼ a de drift.
·
o
=
·
2
=
c1
2:
c
t (6.88)
Atunci densitatea de curent se scrie ca …ind
, = :c·
o
=
:c
2
t
2:
c
1 (6.89)
188
Rezult¼ a c¼ a densitatea de curent este propor¸tional¼ a cu 1. O astfel de
dependen¸t¼ a se nume¸ste ohmic¼ a.
Putem scrie
, = o1
sau vectorial

, = o

1 (6.90)
unde o÷ poart¼ a numele de conductivitate. Comparând expresiile
rezult¼ a c¼ a în acest model
o =
:c
2
t
2:
c
Dar timpul mediu t dintre dou¼ a ciocniri poate … exprimat ca raportul
dintre drumul liber al electronului ` ¸si viteza termic¼ a ·
T
a electronilor.
Viteza termic¼ a a electronilor în metale are o formul¼ a similar¼ a cu cea a
vitezei termice a moleculelor unui gaz.
·
T
=
_
3/
1
1
:
c
(6.91)
Atunci
o =
1
2
:c
2
:
c
`
·
T
(6.92)
Rela¸tia

, = o

1 ste valabil¼ a pentru un mare num¼ ar de materiale in-
clusiv semiconductori. Dac¼ a în cazul metalelor varia¸tia lui o este foarte
mic¼ a în func¸tie de temperatur¼ a în cazul semiconductorilor aceast¼ a de-
penden¸t¼ a este puternic¼ a datorit¼ a varia¸tiei concentra¸tiei purt¼ atorilor de
sarcini în func¸tie de temperatur¼ a.
Legea lui Ohm
S¼ a consider¼ am un conductor de lungime | la cap¼ atul c¼ aruia se aplic¼ a
o diferen¸t¼ a de poten¸tial egal¼ a cu l (Fig 6.23).
Câmpul electric în interiorul conductorul este egal cu
1 =
l
c
(6.93)
189
¸ Tinând cont c¼ a , = 1,o atunci rela¸tia 6.93 se scrie ca
1
o
= o
l
|
(6.94)
de unde
l = o
|
o
1 (6.95)
M¼ arimea o
|
S
poart¼ a numele de rezisten¸t¼ a
1 = o
|
o
(6.96)
În general când se discut¼ a de rezisten¸ta în locul lui o se utilizeaz¼ a
m¼ arimea numit¼ a rezistivitate:
j =
1
o
(6.97)
Pentru metale rezistivitatea j depinde de temperatur¼ a dup¼ a legea:
j = j
0
(1 +ct) (6.98)
unde j
0
este rezistivitaea la 0
o
C ¸si c este coe…cientul de varia¸tie cu
temperatura al rezistivit¼ a¸tii. În tabelul de mai jos sunt prezentate o
serie de valori ale lui j
0
¸si c.
Tabel Valori ale rezistivit¼ a¸tii j ¸si a coe…cientului de varia¸tie a
rezistivit¼ a¸tii cu temperatura
190
Material Rezistivitate [m10
÷8
] Coe…cient de temperatur¼ a c
_
o
C
÷1
10
÷3
¸
Argint 1,59 3,8
Cupru 1,7 3,9
Aur 2,44 3,4
Aluminiu 2,82 3,9
Tungsten 5,6 4,5
Fier 10 5
Platin¼ a 11 3,92
Plumb 11 3,9
Carbon 3500 -0,5
6.3.4 Tensiunea electromotoare
Pentru men¸tinerea unui curent electric într-un circuit este necesar
ca purt¼ atorii de sarcin¼ a s¼ a …e ac¸tiona¸ti de o for¸t¼ a care s¼ a le asigure
deplasarea pe o durat¼ a de timp su…cient de mare.
Sarcinile electrice transfer¼ a în mod continuu ¸si ireversibil energia lor
atomilor din nodurile re¸telei cristaline prin efect Joule. Aceasta înseamn¼ a
c¼ a pe lâng¼ a for¸tele de natur¼ a electrostatic¼ a asupra sarcinilor ac¸tioneaz¼ a
¸si for¸te de natur¼ a neelectrostatic¼ a numite for¸te imprimate.
Ele iau na¸stere în anumite puncte ale circuitului în care se g¼ asesc surse
de tensiune electromotoare (pile electrice, acumulatoare care transform¼ a
energia liber¼ a prin diferite reac¸tii chimice în energie electric¼ a).
For¸tele imprimate determin¼ a un câmp electric numit câmp electric
imprimat

1 =

1
i
¡
(6.99)
Câmpul electric total este suma dintre câmpul electric imprimat ¸si
câmpul electrostatic. Lucrul mecanic efectuat asupra unei sarcini care se
deplaseaz¼ a din punctul 1 în punctul 2 este:
1
12
= ¡
0
2
_
1

1d

| + ¡
0
2
_
1

1
i
d

| (6.100)
1
12
= ¡
0
(\
1
÷\
2
) + ¡
0
c
12
unde cu c
12
am notat tensiunea electromotoare
191
c
12
=
2
_
1

1
i
d

| (6.101)
De…nim c¼ aderea de tensiune
l
12
=
1
12
¡
= (\
1
÷\
2
) +c
12
(6.102)
Se observ¼ a c¼ a dac¼ a tensiunea electromotoare este nul¼ a, c¼ aderea de
tensiune este egal¼ a cu diferen¸ta de poten¸tial. Pentru un circuit închis
1 = ¡
_

1d

| + ¡
_

1
i
d

| (6.103)
Dar pentru un câmp electrostatic:
_

1d

| = 0 (6.104)
Rezult¼ a c¼ a tensiunea electromotoare pe un circuit reprezint¼ a raportul
dintre lucrul mecanic efectuat pentru a deplasa sarcina ¡ prin circuit ¸si
acea sarcin¼ a:
1 =
1
¡
=
_

1
i
d

| (6.105)
Astfel tensiunea electromotoare ce ac¸tioneaz¼ a într-un circuit este egal¼ a
cu lucrul mecanic necesar pentru a deplasa unitatea de sarcin¼ a pe întregul
circuit.
Aplica¸tie
Un curent electric are expresia:
1 = 100 sin 120:t A
unde t este exprimat în secunde. S¼ a se calculeze sarcina ce trece printr-o
sec¸tiune a conductorului în timpul t
1
= 1,240 s.
Solu¸ tie
Q =
_
t
1
0
1dt = 100
_
t
1
0
(sin 120:t) dt =
100
120:
cos 120t[
t
1
0
=
100
120:
= 0. 25 C
192
Aplica¸tie
S¼ a se determine sarcina de pe un condesator cu capacitatea C care se
descarc¼ a pe o rezisten¸t¼ a 1 în func¸tie de timp. Ini¸tial condensatorul este
înc¼ arcat cu sarcina Q. Care este intensitatea curentului care trece prin
rezistor.
Solu¸ tie
La un moment de timp dat tensiunea de pe condensator este
l =
¡
C
Curentul care trece prin rezisten¸ta 1 este:
1 =
l
1
=
¡
1C
Cum
1 = ÷

dt
deoarece varia¸tia sarcinii pe condensator este negativ¼ a. Astfel rezult¼ a
ecua¸tia diferen¸tial¼ a

dt
= ÷
¡
1C

¡
= ÷
dt
1C
_
q
Q

¡
=
_
t
0
÷
dt
1C
ln
¡
Q
= ÷
t
1C
Atunci:
¡ = Qexp
_
÷
t
1C
_
Produsul 1C poart¼ a numele de constanta de timp a circuitului.
193
6.4 Magnetism
Constatarea propriet¼ a¸tilor magnetice a fost f¼ acut¼ a înc¼ a din antichi-
tate, numele de magnet provenind de la numele unei regiuni din Asia
Mic¼ a ”Magnesia” unde se g¼ aseau roci cu astfel de propriet¼ a¸ti.
În 1269 un francez Piere de Maricourt a g¼ asit c¼ a direc¸tiile unor ace
lâng¼ a un magnet sferic natural formeaz¼ a linii care înconjoar¼ a sfera ¸si trec
prin dou¼ a puncte diametral opuse. Punctele respective au fost numite
polii magnetului. Experien¸tele ulterioare au ar¼ atat c¼ a indiferent de forma
lor magne¸tii au doi poli: nord ¸si sud care exercit¼ a for¸te asupra polilor
altui magnet. Astfel interac¸tiile N-N ¸si S-S sunt de respingere în timp
ce interac¸tiile N-S sunt întotdeauna de atrac¸tie. Polii au primit numele
datorit¼ a modului în care un magnet (de exemplu o busol¼ a) se comport¼ a
în prezen¸ta câmpului magnetic terestru. Dac¼ a un ac magnetic este sus-
pendat de centrul s¼ au ¸si se poate mi¸sca liber în plan orizontal, el se va
roti pân¼ a ce polul s¼ au nord se va pozi¸tiona c¼ atre polul nord geogra…c ¸si
polul sau sud se va pozi¸tiona c¼ atre sudul geogra…c. Trebuie remarcat c¼ a
polul nord geogra…c din punct de vedere magnetic este un pol sud iar
polul sud geogra…c este din punct de vedere magnetic un pol nord.
În 1600 William Gilbert a realizat o serie de experien¸te noi cu o
varietate de materiale. Utilizând faptul c¼ a magne¸tii se pozi¸tioneaz¼ a
într-o direc¸tie preferen¸tial¼ a, el a sugerat c¼ a P¼ amântul este un magnet
uria¸s.
În 1750 experimentele realizate cu o balan¸t¼ a de torsiune au ar¼ atat c¼ a
for¸tele care se exercit¼ a între polii unor magne¸ti sunt invers propor¸tionale
cu p¼ atratul distan¸tei dintre polii care interac¸tioneaz¼ a. De¸si for¸tele între
ace¸sti poli sunt similare cu cele dintre sarcinile electrice cu privire la
modul în care variaz¼ a cu distan¸ta, un singur pol magnetic nu a putut
… izolat a¸sa cum sarcinile pozitive ¸si cele negative pot … izolate. Astfel
dac¼ a se taie un magnet de-a lungul unui plan perpendicular pe axa ce
une¸ste cei doi poli se ob¸tin doi magne¸ti.
În anul 1820 Hans Christian Öersted a g¼ asit o leg¼ atu¼ a între electrici-
tate ¸si magnetism. El a descoperit c¼ a dac¼ a printr-un conductor trece un
curent electric ¸si în apropierea acestuia se aduce un ac magnetic asupra
acului magnetic se va exercita o for¸t¼ a. La pu¸tin timp de la descoperirea
lui Oersted, Ampere a ar¼ atat c¼ a între doi conductori str¼ ab¼ atu¸ti de curent
electric se exercit¼ a for¸te de atrac¸tie sau de respingere în func¸tie de sen-
sul curen¸tilor. Ele nu au aceia¸si natur¼ a ca ¸si for¸tele care se exercit¼ a
194
Figura 6.23: Liniile de câmp magnetic ale unui magnet
între sarcinile electrice. Dac¼ a se introduce o plac¼ a metalic¼ a între cei doi
conductori for¸ta de interac¸tie dintre ei nu se modi…c¼ a. S-a presupus c¼ a
o astfel de for¸ta are aceia¸si natur¼ a ca ¸si for¸ta care se exercit¼ a între un
conductor parcurs de curent electric ¸si un ac magnetic.
Pentru a g¼ asi o coresponden¸t¼ a între un ac magnetic ¸si un conductor
str¼ ab¼ atut de un curent electric, Ampere a presupus c¼ a acul magnetic
con¸tine un num¼ ar foarte mare de curen¸ti microscopici (care formeaz¼ a
mici bucle de curent) pe care i-a denumit curen¸ti moleculari.
Ulterior Maxwell a a…rmat c¼ a astfel de for¸te se exercit¼ a între orice
sarcini electrice în mi¸scare. Aceste for¸te pot … atribuite existen¸tei în jurul
sarcinilor în mi¸scare a unui câmp numit câmp magnetic. În consecin¸t¼ a
putem a…rma c¼ a sursele câmpului magnetic sunt sarcinile în mi¸scare.
6.4.1 For¸ta Lorentz. Induc¸tia câmpului magnetic.
Câmpul magnetic poate … descris cu ajutorul unui vector

1 numit
induc¸tie a câmpului magnetic. Direc¸tia lui

1 este direc¸tia în care se
pozi¸tioneaz¼ a un ac magnetic în punctul respectiv. Ca ¸si în cazul câmpului
electric vom putea de…ni liniile de câmp magnetic ca …ind curbele la care
vectorul

1 este tangent în …ecare punct. În Fig (6.23) sunt reprezentate
liniile de câmp ale unui magnet în form¼ a de bar¼ a. Experimental ele se
pot trasa cu ajutorul unei busole.
Pentru de…nirea induc¸tiei câmpului magnetic se utilizeaz¼ a for¸ta Lorentz

,
|
care ac¸tioneaz¼ a asupra unei particule ce se deplaseaz¼ a în câmp mag-
netic cu viteza ·. Aceasta joac¼ a rolul de corp de prob¼ a. Rezultatele
experimentale au ar¼ atat c¼ a:
- m¼ arimea for¸tei Lorentz este propor¸tional¼ a cu sarcina particulei ¸si
viteza acesteia
195
Figura 6.24: Direc¸tia for¸tei Lorentz fa¸t¼ a de direc¸tiile vitezei ¸si câmpului mag-
netic
- direc¸tia lui

,
|
depinde de direc¸tia vitezei ¸si de direc¸tiile liniilor de
câmp
- când particula se mi¸sc¼ a paralel cu liniile de câmp magnetic for¸ta
Lorentz este nul¼ a
- când viteza particulei · face un unghi c cu vectorul

1 (adic¼ a cu
tangenta la liniile de câmp magnetic) for¸ta ac¸tioneaz¼ a pe o direc¸tie per-
pendicular¼ a pe

1 ¸si pe · adic¼ a este perpendicular¼ a pe planul format de

1 ¸si ·.
- m¼ arimea for¸tei este propor¸tional¼ a cu sin o unde o este unghiul f¼ acut
de viteza · cu direc¸tia vectorului

1.
- for¸tele care se exercit¼ a asupra sarcinilor pozitive sunt în sens invers
for¸telor care se exercit¼ a asupra sarcinilor negative
Putem concluziona c¼ a

,
|
= ¡
_
·

1
_
(6.106)
În Fig (6.24) sunt prezentate direc¸tia ¸si sensul for¸tei Lorentz pentru
o sarcin¼ a pozitiv¼ a.
M¼ arimea for¸tei Lorentz este:
,
|
= ¡·1sin o (6.107)
Deoarece for¸ta Lorentz este perpendicular¼ a pe vitez¼ a ea este perpen-
dicular¼ a ¸si pe deplasare. Astfel lucrul mecanic efectuat de for¸ta Lorentz
este nul. Atunci conform teoremei varia¸tiei energiei cinetice rezult¼ a c¼ a
varia¸tia acesteia este nul¼ a. Astfel într-un câmp magnetic o sarcin¼ a în
mi¸scare nu-¸si poate modi…ca viteza în modul. Viteza variaz¼ a doar ca
direc¸tie.
196
Figura 6.25: Modul în care apare for¸ta electromagnetic¼ a care ac¸tioneaz¼ a
asupra unui conductor plasat în câmp magnetic.
Din rela¸tia 6.107 rezult¼ a c¼ a unitatea de m¼ asur¼ a pentru 1 care poart¼ a
numele de Tesla este
1T=
1N
Cm/s
=
N
Am
O unitate tolerat¼ a este gaussul (G)
1T = 10
4
G
6.4.2 For¸ta electromagnetic¼ a
Dac¼ a asupra unei particule se exercit¼ a o for¸t¼ a atunci când aceasta se
deplaseaz¼ a în câmp magnetic este de a¸steptat ca asupra unui conductor
prin care trece un curent a‡at în câmp magnetic s¼ a se exercite o for¸t¼ a
(Fig. 6.25).
S¼ a consider¼ am o por¸tiune de conductor prin care trece un curent
1 = :co· a‡at¼ a în câmp magnetic.
Asupra …ec¼ arei sarcini (în cazul nostru electroni) ac¸tioneaz¼ a o for¸t¼ a
Lorentz

,
|
= c
_
·

1
_
(6.108)
În por¸tiunea de conductor considerat¼ a num¼ arul de purt¼ atori de sarcini
este:
` = :o|
197
Figura 6.26: Conductor de form¼ a oarecare în câmp magnetic uniform
unde : este concentra¸tia de electroni liberi, o este sec¸tiunea conduc-
torului ¸si | lungimea conductorului. Atunci for¸ta total¼ a care ac¸tioneaz¼ a
asupra por¸tiunii de conductor este

1 = `

,
|
= :|oc
_
·

1
_
(6.109)
Vom introduce în loc de · vectorul

| care are modulul egal cu lungimea
por¸tiuni de conductor ¸si sensul în sensul vitezei. Putem scrie |· = ·

|.
Atunci

1 = :·oc
_

|

1
_
(6.110)

1 = 1
_

|

1
_
(6.111)
S¼ a consider¼ am un conductor având o form¼ a oarecare într-un câmp
magnetic uniform (Fig6.26).
For¸ta care ac¸tioneaz¼ a asupra por¸tiunii d: este
d

1 = 1
_
d:

1
_
(6.112)
unde d

1 este perpendicular pe planul hârtiei, înspre cititor. Ecua¸tia
poate … considerat¼ a ca o ecua¸tie alternativ¼ a pentru de…nirea câmpului
magnetic

1.
For¸ta total¼ a care se exercit¼ a asupra conductorului este:

1 =
b
1
_
o
d:

1 (6.113)
198
unde c ¸si / reprezint¼ a capetele conductorului.
S¼ a consider¼ am dou¼ a cazuri:
a) Conductorul se a‡¼ a în câmp magnetic

1 uniform. Deoarece câmpul
este uniform

1 = 1
_
_
b
_
o
d:
_
_

1 (6.114)
Atunci:

1 = 1

|

1
b) Conductorul formeaz¼ a o curb¼ a închis¼ a ¸si este plasat într-un câmp
magnetic uniform
÷÷
1 = 1
_
d

|

1 (6.115)
Dar
_
d

| = 0 (6.116)
Rezult¼ a

1 = 0
Putem concluziona c¼ a for¸ta electromagnetic¼ a care ac¸tioneaz¼ a asupra
oric¼ arei bucle de curent a‡at¼ a într-un câmp magnetic uniform este nul¼ a.
6.4.3 Bucl¼ a de curent în câmp magnetic uniform
S¼ a consider¼ am o bucl¼ a de curent de form¼ a dreptunghiular¼ a într-un
câmp magnetic uniform ca în Fig 6.27.
Asupra laturilor 1 ¸si 3 nu ac¸tioneaz¼ a nici o for¸t¼ a deoarece conductorii
respectiv sunt paraleli cu liniile câmpului magnetic.
For¸tele electromagnetice ac¸tioneaz¼ a asupra laturilor 2 ¸si 4 deoarece
acestea sunt orientate perpendicular pe câmp. Valorile acestor for¸te sunt:
1
2
= 1
4
= 1c1 (6.117)
Direc¸tiile lui 1
2
¸si 1
4
sunt ar¼ atate în Fig. 6.27.
199
Figura 6.27: Bucl¼ a dreptunghiular¼ a în câmp magnetic uniform.
Figura 6.28: For¸te ce ac¸tioneaz¼ a asupra unei bucle de curent a‡at¼ a în câmp
magnetic
For¸tele sunt egale dar de semne contrare. Direc¸tiile celor dou¼ a for¸te
sunt paralele. M¼ arimea total¼ a a momentului care poate roti bucla în
jurul punctului O (mai degrab¼ a în jurul axei d) este:
` = 1
2
/
2
+ 1
4
/
2
= 1c1
/
2
+ 1c1
/
2
(6.118)
` = 1c1 = 1o1 (6.119)
Dac¼ a câmpul magnetic face un unghi de o < 90
o
cu normala pe
suprafa¸ta buclei ca în Fig 6.28 for¸tele 1
1
¸si 1
3
ac¸tioneaz¼ a pe aceia¸si
direc¸tie în sensuri opuse ¸si rezultanta lor este nul¼ a.
Momentul for¸tei care ac¸tioneaz¼ a asupra buclei este:
200
` = 1
2
/
2
sin o + 1
4
/
2
sin o (6.120)
` = 1c1
/
2
sin o + 1c1
/
2
sin o (6.121)
` = 1o1sin o (6.122)
unde o = c/.
Generalizând, momentul care ac¸tioneaz¼ a asupra unei bucle de curent
este:
` = 1
_

o

1
_
(6.123)
unde

o = o: iar : este normal¼ a pe suprafa¸ta buclei.
Putem scrie
` =
_
1

o
_

1 (6.124)
M¼ arimea 1

o poart¼ a numele de moment magnetic de dipol:
: = 1

o (6.125)
Atunci

` = :

1 (6.126)
Acest moment tinde s¼ a alinieze bucla perpendicular pe câmpul mag-
netic
Putem de…ni o energie poten¸tial¼ a a buclei de curent în câmpul mag-
netic extern. Pentru aceasta trebuie calculat lucrul mecanic pe care îl
efectueaz¼ a câmpul asupra buclei când o rote¸ste cu un unghi c.
1 =
_
0
2
0
1
`(÷do) (6.127)
Se alege ÷do deoarece în cursul rotirii unghiul o scade ¸si do < 0:
1 = ÷
0
2
_
0
1
11o sin odo (6.128)
201
1 = 11o(cos o
2
÷cos o
1
) (6.129)
Deoarece
1
j
= ÷1 (6.130)
1
j
= ÷1o1(cos o
2
÷cos o
1
) (6.131)
Rezult¼ a:
1
j
= ÷1o1cos o + ct (6.132)
Consider¼ am c¼ a atunci când o = :,2. 1
j
= 0. Rezult¼ a:
1
j
= ÷:1cos o (6.133)
sau
1
j
= ÷ :

1 (6.134)
6.4.4 Leg¼ atura dintre momentul de dipol magnetic
¸si momentul cinetic al unui electron care se
deplaseaz¼ a cu vitez¼ a constant¼ a pe o traiectorie
circular¼ a.
S¼ a consider¼ am un electron a‡at pe o orbit¼ a circular¼ a, perioada de
rota¸tie …ind 1. Mi¸scarea electronului este echivalent¼ a cu un curent
1 = ÷
c
1
= ÷
c.
2:
= ÷

2::
(6.135)
Semnul minus apare deoarece sarcina electronului este negativ¼ a, sen-
sul curentului datorat mi¸sc¼ arii electronului …ind opus sensului mi¸sc¼ arii
acestuia.
Momentul magnetic de dipol asociat acestei mi¸sc¼ ari este:
: = o1 = ÷::
2

2::
= ÷
c·:
2
: = ÷
c·::
c
2:
c
(6.136)
202
unde :
c
este masa electronului
Dar momentul cinetic orbital este
1 = :
c
·:
Rezult¼ a:
: = ÷
c
2:
c
1 = ÷¸1
Vectorial rela¸tia de mai jos se scrie ca:
: = ÷
c
2:
c

1 = ÷¸

1 (6.137)
M¼ arimea ¸ =
c
2ne
poart¼ a numele de raport giromagnetic oribital al
electronului.
6.4.5 Sursele câmpului magnetic. Legea Biot Savart.
La pu¸tin timp dup¼ a ce Öersted a descoperit c¼ a acul unei busole este
deviat de un conductor prin care trece un curent, Jean Bapiste Biot
(1774-1862) ¸si Felix Savart au realizat experimente cantitative pentru de-
terminarea for¸tei exercitate de un curent asupra unui magnet. Pornind
de la rezultatele experimetnale ob¸tinut Biot ¸si Savart au ajuns la o ex-
presie matematic¼ a pentru câmpul mangetic d

1 într-un punct

1 datorat
unui element de lungime d

| din conductor str¼ ab¼ atut de curentul 1.
Vectorul d

1 este perpendicular pe d

| ¸si pe vectorul de pozi¸tie :. Ex-
perimental s-a constata c¼ a m¼ arimea lui d

1 este invers propor¸tional¼ a cu
:
2
, propor¸tional¼ a cu lungimea segmentului d

|, cu intensitatea curentului
1 ¸si propor¸tional¼ a cu sin o unde o este unghiul dintre : ¸si d

|.
Astfel expresia matematic¼ a a Legii Biot-Savart este:
d1 =
j
0
4:
1d

| :
:
3
(6.138)
unde j
0
este o constant¼ a numit¼ a permitivitatea vidului.
j
0
= 4: 10
÷7
Tm/A (6.139)
Pentru calculul câmpului magnetic total trebuie însumate toate con-
tribu¸tiile elementare:
203
Figura 6.29: Câmpul magnetic produs de un curent liniar

1 =
j
0
1
4:
_
d

| :
:
3
(6.140)
Exemple:
1) Calculul câmpului magnetic produs de un curent liniar (Fig. 6.29)
d

1 =
j
0
1
4:
d

| :
:
3
d1 =
j
0
1
4:
:d| sin o
:
3
Pentru a calcula pe 1 vom nota
, =
:
2
÷o
¸si ¸tinem cont c¼ a , ÷÷ variaz¼ a de la ÷:,2 la :,2
| = 1tg,
d| =
1
cos
2
,
d,
¸si
204
Figura 6.30: Spir¼ a circular¼ a parcurs¼ a de un curent electric.
: =
1
cos ,
Atunci
d1 =
j
0
1
4:
1d,cos ,
cos
2
,
cos
2
,
1
2
d1 =
j
0
1
4:
¬¸2
_
÷¬¸2
cos ,d,
1
1 =
j
0
1
4:
1
1
sin ,
¸
¸
¸
¸
¬¸2
÷¬¸2
=
j
0
1
2:1
1 = j
0
1
2:1
(6.141)
2) Calculul câmpului magnetic produs pe o spir¼ a circular¼ a în centrul
ei
Consider¼ am situa¸tia din Fig. 6.30. Folosind legea lui Biot Savart
rezult¼ a c¼ a o por¸tiune de lungime d| din spir¼ a determin¼ a un câmp magnetic
d1
d1 =
j
0
1
4:
:d|
:
3
(6.142)
d1 =
j
0
1
4:
d|
:
2
205
Figura 6.31: Conductoare paralele parcurse de curen¸ti electrici
1 =
j
0
1
4:
_
d

|
:
2
=
j
0
1
4:
2::
:
2
Atunci:
1 = j
0
1
2:
(6.143)
6.4.6 For¸ta de interac¸tie dintre dou¼ a conductoare
paralele
S¼ a consider¼ am dou¼ a conductoare, lungi, drepte paralele a‡ate la o
distan¸t¼ a c unul fa¸t¼ a de cel¼ alalt (Fig. 6.31).
Conductorul 2 prin care trece curentul 1
2
creaz¼ a câmpul magnetic

1
2
în locul unde se a‡¼ a primul conductor. Direc¸tia lui

1
2
este perpendicular¼ a
pe conductorul 1, a¸sa cum este prezentat în Fig. 6.31. Atunci for¸ta care
ac¸tioneaz¼ a asupra primului conductor este:
1
1
= 1
1
|1
2
unde:
1
2
= j
0
1
2
2c:
Rezult¼ a:
1
1
= j
0
1
1
1
2
|
2c:
(6.144)
206
Conform legii ac¸tiunii ¸si reac¸tiunii for¸ta 1
2
care ac¸tioneaz¼ a asupra
primului conductor este egal¼ a ¸si de sens contrar cu 1
1
.
Trebuie observat c¼ a dac¼ a curen¸tii care trec prin cele dou¼ a conductoare
au acela¸si sens, conductoarele se atrag. Dac¼ a curen¸tii sunt în sensuri
contrare conductoarele se resping. Pornind de la rela¸tia 6.144 se poate
exprima for¸ta pe unitatea de lungime:
1
|
= j
0
1
1
1
2
2c:
Pornind de la aceast¼ a expresie se poate de…ni Amperul
Amperul este intensitatea curentului care trece prin dou¼a conductoare
paralele in…nit de lungi a‡ate la distan¸ ta de 1 m unul de altul determin¼a
o for¸ t¼a de 2 10
÷7
N.
6.4.7 Legea lui Ampere
S¼ a consider¼ am un conductor rectiliniu in…nit str¼ ab¼ atut de curentul
1. Consider¼ am o linie a câmpului magnetic care este un cerc într-un
plan perpedicular pe palnul conductorului ¸si care prin centrul cercului.
Evalu¼ am produsul

1d

| pe aceast¼ a linie ¸si ob¸tinem

1d

| = 1d|.
Integrând pe întreaga linie de câmp rezult¼ a:
_

1d

| =
_
1d| = 1
_
d| (6.145)
¸ Tinând cont de valoarea câmpului magnetic dat de rela¸tia 6.143 este:
_

1d

| = j
0
1
2::
= 2:: = j
0
1 (6.146)
De¸si rezultatul a fost determinat pentru cazul particular al unui con-
ductor liniar, rezultatul este valabil pentru orice curb¼ a închis¼ a str¼ ab¼ atut¼ a
de un curent 1. Rela¸tia a fost stabilit¼ a pentru cazul unui curent sta¸tionar.
Legea lui Ampere descrie apari¸tia câmpului magnetic datorit¼ a unui
curent continuu. Legea este util¼ a pentru calculul câmpului magnetic
atunci când problema prezint¼ a o simetrie înalt¼ a.
207
6.4.8 Fluxul câmpului magentic
Fluxul câmpului magnetic este de…nit în acela¸si mod în care este
de…nit ca ¸si ‡uxul câmpului electric.
În Fig. 6.4.8 ‡uxul magnetic printr-o suprafa¸t¼ a elementar¼ a do este

1d

o =

1:do. Atunci
=
_

1:do (6.147)
Dac¼ a câmpul magnetic este uniform ¸si suprafa¸ta este plan¼ a:
= 1o cos o (6.148)
Unitatea de m¼ asur¼ a a ‡uxului este Tm
2
¸si ea se nume¸ste Weber (Wb).
1Wb = 1Tm
2
(6.149)
6.4.9 Legea lui Gauss pentru câmpul magnetic
Când s-a stabilit Legea lui Gauss pentru un câmp electric a rezultat
c¼ a ‡uxul câmpului electric printr-o suprafa¸t¼ a închis¼ a este propor¸tional¼ a
cu sarcina din interiorul ei. În cazul c¼ a sarcina total¼ a este nul¼ a rezult¼ a
c¼ a ¸si ‡uxul total este nul.
Deoarece în cazul câmpului magnetic nu exist¼ a sarcini magnetice, prin
analogie cu situa¸tia câmpului electric rezult¼ a c¼ a ‡uxul câmpului magnetic
prin orice suprafa¸t¼ a închis¼ a este nul.
_

1:do = 0 (6.150)
Aceast¼ a formul¼ a se bazeaz¼ a pe fapte experimentale.
208
Figura 6.32: Determinarea legii lui Ampere în cazul general
6.4.10 Curent de deplasare ¸si forma general¼ a a legii
lui Ampere
Sarcinile electrice în mi¸scare produc câmpul magnetic. Când un con-
ductor prezint¼ a o simetrie putem calcula câmpul magnetic pornind de la
legea lui Ampere
_

1d

| = j
0
1 integrala …ind considerat¼ a prin orice curb¼ a
închis¼ a care înconjoar¼ a curentul. Curentul 1 este curentul de conduc¸tie
¸si are expersia 1 = d¡,dt.
Trebuie remarcat c¼ a Legea lui Ampere scris¼ a în aceast¼ a form¼ a este
valabil¼ a numai în cazul câmpului electric constant în timp. Maxwell
a observat aceast¼ a limitare ¸si a modi…cat Legea lui Ampere pentru a
include câmpurile electrice variabile în timp.
Putem în¸telege acest lucru considerând un conductor înc¼ arcat elec-
tric ca în Fig. 6.32. Când curentul de conduc¸tie este prezent, sarcina
arm¼ aturii pozitive se shimb¼ a dar între pl¼ acile condensatorului nu exit¼ a
nici un fel de curent de conduc¸tie.
S¼ a consider¼ am dou¼ a suprafe¸te o
1
¸si o
2
ca în …gura 6.32 m¼ arginite de
aceea¸si curb¼ a închis¼ a 1. Legea lui Ampere spune c¼ a
_

1d

| pe o curb¼ a
este egal cu j
0
1 unde 1 este curentul total prin orice suprafa¸t¼ a ce se
sprijin¼ a pe curba 1.
Când curba 1 se consider¼ a c¼ a înconjoar¼ a suprafa¸ta o
1
atunci
_

1d

| =
j
0
1 îns¼ a atunci când curba 1 înconjoar¼ a suprafa¸ta o
2
.
_

1d

| = 0 .
Rezult¼ a o situa¸tie contradictorie datorat¼ a discontinuit¼ a¸tii curentului.
209
Maxwell a rezolvat problema prin postularea unui nou termen care
este ad¼ augat în membrul drept al ecua¸tiei 6.146 ¸si care poart¼ a numele de
curent de deplasare:
1
o
=
0
d
1
dt
=
0
d
dt
_

1:do (6.151)
1
o
=
_
J

1
Jt
:d

o (6.152)
Când condensatorul se încarc¼ a sau se descarc¼ a câmpul electric variabil
este echivalent cu un curent numit curent de deplasare. Aceasta face ca
problema ridicat¼ a anterior s¼ a …e rezolvat¼ a. Cu acest nou termen forma
general¼ a a legii lui Ampere devine:
_

1d

| = j
0
(1 + 1
o
) = j
0
1 + j
0

0
d
1
dt
(6.153)
sau
_

1d

| = j
0
1 + j
0
_

0
J

1
Jt
:do
_

1d

| = j
0
1 + j
0
_
J

1
Jt
:do (6.154)
6.5 Magnetism în materiale
6.5.1 Momentul magnetic al atomilor
Am ar¼ atat c¼ a pentru un electron care se deplaseaz¼ a pe o orbit¼ a cir-
cular¼ a, momentul magnetic ale atomului poate … scris sub forma:
j = ÷
c
2:
c

1
Deoarece electronul este înc¼ arcat negativ atunci j ¸si

1 au sensuri
opuse. În mecanica cuantic¼ a se demonstreaz¼ a c¼ a orice moment magnetic
orbital este un multiplu de ~ = /,2: = 1. 5 10
÷34
Js unde / este
210
constanta lui Plank. Cea mai mic¼ a valoare a momentului magnetic orbita
al electronului este
j =
_
2
c
2:
c
~ (6.155)
De¸si orice substan¸ta con¸tine electoni se pune problema de ce cele mai
multe substan¸te nu sunt magnetice. Principalul motiv este c¼ a în cele
mai multe substan¸te momentul magnetic al unui electron este anulat de
momentul magnetic al altui electron care se rote¸ste în direc¸tie opus¼ a.
Rezult¼ a este c¼ a momentul magnetic produs de mi¸scarea orbital¼ a este ori
zero ori foarte mic.
În plus un electron (ca ¸si protonii ¸si alte particule) au un moment
cinetic propriu numit spin. Într-o reprezentare clasic¼ a momentul propriu
provine din mi¸scarea de rota¸tie a particulei în jurul axei sale.
M¼ arimea spinului unui electron este
o =
_
3
2
~ (6.156)
iar proiec¸tiile sale pe o axa sunt ~,2 ¸si -~,2.
Momentul caracteristic asociat cu spinul electronului este
j =
c~
2:
c
(6.157)
Acest¼ a combina¸tie de constante poart¼ a numele de magneton Bohr
j
0
=
c~
2:
c
= 9. 27 10
÷24
¹:
2
(6.158)
Astfel momentele magnetice atomice pot … exprimate în func¸tie de
magnetonul Bohr.
În atomi care con¸tin mai mul¸ti electroni ace¸stia se împerecheaz¼ a doi
câte doi cu spini opu¸si; astfel momentul datorat spinului se anuleaz¼ a.
Oricum atomii care con¸tin un num¼ ar impar de electroni au cel pu¸tin
un electron neîmperecheat ¸si deci exist¼ a un moment magnetic de spin.
Momentul magnetic total este suma dintre momentele magnetice de spin
¸si orbital.
În tabelul de mai jos sunt prezentate momentele magnetice ale câtorva
atomi
211
Momente magnetice a unor atomi
Atomi j(¹:
2
)
H 9,27
He 0
Ne 0
Ca
3+
19,8
Nucleul atomilor are deasemenea un moment magnetic asociat de-
terminat de constituen¸tii s¼ ai (protonii ¸si electronii). Oricum momentele
magnetice ale protonului ¸si neutronului sunt mult mai mici decât ale elec-
tronului astfel c¼ a într-o prim¼ a aproxima¸tie momentul magnetic asociat
nucleului se neglijeaz¼ a.
6.5.2 Vectorul densitate de magnetizare ¸si vectorul
intensitate câmp magnetic
Starea de magnetizare a unei substan¸te este descris¼ a de vectorul den-
sitate de magnetizare

` care este de…nit¼ a ca momentul magnetic al
unit¼ a¸tii de volum.
A¸sa cum este de a¸steptat induc¸tia total¼ a a câmpului magnetic

1
într-un câmp dintr-o substan¸t¼ a depinde de câmpul magntic

1
0
produs
de curen¸tii liberi (care trec prin conductor) ¸si de magnetizarea substan¸tei.
Se consider¼ a o regiune umplut¼ a cu substan¸t¼ a magnetic¼ a în care câm-
pul mangetic

1
0
este produs de curen¸tii care trec prin conductoare ¸si

1
n
este câmpul produs de substan¸t¼ a magnetic¼ a.

1 =

1
0
+

1
n
Vom încerca s¼ a determin¼ am o rela¸tie între

1
n
¸si

`. Pentru aceasta
consider¼ am c¼ a

1
n
este determinat mai degrab¼ a de o bobin¼ a decât de o
substan¸t¼ a magnetic¼ a.
1
n
= j
0
`
|
1 = j
0
`o1
|o
(6.159)
unde ` este num¼ arul de spire ¸si | este lungimea sa iar o este sec¸tiunea
bobinei. Observ¼ am c¼ a la num¼ ar¼ ator ` (o1) reprezint¼ a momentul mag-
netic : al bobinei ¸si iar numitorul |o = \ este volumul acesteia.
Atunci 1
n
poate … exprimat ca:
212
1
n
= j
0
:
\
= j
0
` (6.160)
Astfel când o substan¸t¼ a este plasat¼ a în câmp magnetic, induc¸tia total¼ a
a câmpului magnetic în acea substan¸t¼ a se exprim¼ a ca:

1 =

1
0
+ j
0

` (6.161)
Când se analizeaz¼ a câmpurile magnetice datorate magnetiz¼ arii ese
convenabil s¼ a se introduc¼ a o m¼ arime numit¼ a intensitatea cîmpului mag-
netic în interiorul substan¸tei

H. Ea este determinat¼ a doar de curen¸ti de
conduc¸tie ¸si este de…nit¼ a ca:

H =

1
0
j
0
(6.162)
Atunci rela¸tia 6.161 se scrie ca:
1 = j
0
(

H +

`) (6.163)
Unit¼ a¸tile de m¼ asur¼ a ale lui H ¸si 1 sunt A/m respectiv T.
6.5.3 Clasi…carea substan¸telor magnetice
Substan¸tele magnetice pot … clasi…cate în trei categorii: substan¸te
feromagnetice, substan¸te paramagnetice ¸si diamagnetice. Substan¸tele
paramagnetice ¸si feromagnetice sunt constituite din atomi care au mo-
mentle magnetice permanente. Materialele diamagnetice sunt materiale
care nu prezint¼ a momente magnetice permanente.
Pentru substan¸tele paramagnetice ¸si diamagnetice magnetizarea este
propor¸tional¼ a cu intensitatea câmpului magnetic
÷÷
H.

` = ¸

H (6.164)
unde ¸ ese un factor adimensional numit susceptibilitate magnetic¼ a. El
arat¼ a cât de susceptibil este un material când este magnetizat. Pentru
substan¸tele paramagnetice ¸ 0 ¸si

` este în acela¸si sens cu

H. Pentru
substan¸tele diamagnetice ¸ < 0 ¸si

` are sensul opus lui

H.
Ob¸tinem astfel:

1 = j
0
(1 +¸)

H (6.165)
213
sau:

1 = j
0
j
v
÷÷
H (6.166)
unde j
v
este o constant¼ a care poart¼ a numele de permeabilitate magnetic¼ a
¸si este legat¼ a de susceptibilitate magetic¼ a prin rela¸tia
j
v
= (1 + ¸) (6.167)
Se poate de…ni ¸si o susceptibilitate magnetic¼ a prin rela¸tia
j
n
= j
0
(1 +¸)
Susceptibilit¼ a¸ti magnetice pentru substan¸te paramagnetice ¸si
diamagnetice
Substan¸te paramagnetice Substan¸te diamagnetice
Auminiu 2,310
÷5
Bismut ÷1,66 10
÷5
Calciu 1,910
÷5
Cupru ÷9,810
÷5
Crom 2,710
÷5
Diamant ÷2,210
÷5
Litiu 2,110
÷5
Aur ÷3,610
÷5
Magneziu 1,210
÷5
Plumb ÷1,710
÷5
Niobiu 2,610
÷4
Mercur ÷2,910
÷5
Oxigen 2,110
÷6
Azot ÷510
÷5
Platin¼ a 2,910
÷4
Argint ÷2,610
÷5
Tungsten 6,810
÷5
Siliciu ÷4,210
÷5
Pentru substan¸tele paramagnetice j
n
j
0
iar pentru cele diamag-
netice j
n
j
0
. Deoarece ¸ este foarte mic pentru substan¸tele para-
magnetice ¸si diamagnetice j
n
· j
0
pentru aceste substan¸te. Pentru
substan¸tele feromagnetice j
n
este de mii de ori mai mare decât j
0
.
De¸si rela¸tia 6.164 d¼ a o rela¸tie simpl¼ a între

1 ¸si

` nu mai este valabil¼ a
pentru substan¸tele feromagnetice. Se g¼ ase¸ste c¼ a

` nu mai este o func¸tie
liniar¼ a de

H iar j pentru substan¸tele feromagnetice nu depinde numai
de valoarea intensit¼ a¸tii câmpului magnetic H ci ¸si de st¼ arile anterioare
prin care trece substan¸ta.
214
Figura 6.33: Curba de histerezis
6.5.4 Feromagnetism
Un mic num¼ ar de substan¸te pot prezenta o magnetizare permanent¼ a.
Ele sunt substan¸te feromagnetice. Aceste substan¸te con¸tin momente
magnetice permanente care au tendin¸ta s¼ a se alinieze în câmpuri magnet-
ice. Odat¼ a momentele magnetice aliniate, substan¸ta r¼ amâne magnetizat¼ a
dup¼ a ce câmpul extern este anulat. Acest fapt se datoreaz¼ a faptului c¼ a
între momentele magnetice vecine exist¼ a o cuplare puternic¼ a ce poate …
explicat¼ a cu ajutorul mecanicii cuantice.
Toate substan¸tele feromagnetice sunt formate din microdomenii în
care momentele magnetice sunt aliniate. Aceste domenii au volume
cuprinse în intervalul 10
÷12
÷10
÷8
m
3
¸si con¸tin în jur de 10
17
÷10
21
atomi.
Frontierele dintre diversele domenii cu orient¼ ari diferite ale magnetiz¼ arii
sunt numite pere¸tii. Într-o prob¼ a nemagnetic¼ a momentele magnetice ale
atomilor sunt orientate aleatoriu astfel c¼ a momentul magnetic total este
nul. Când proba este plasat¼ a într-un câmp magnetic extern

1
0
dimen-
siunile domeniilor magnetice ale c¼ aror momente sunt paralele cu

1
0
î¸si
cresc volumul rezultând astfel o prob¼ a magnetizat¼ a. Când câmpul mag-
netic devine foarte puternic domeniile în care momentele nu sunt aliniate
devin foarte mici. Când câmpul magnetic este anulat proba r¼ amâne cu
o magnetizare în sensul câmpului ini¸tial. La temperaturi obi¸snuite, agi-
ta¸tia termic¼ a nu este su…cient de puternic¼ a pentru a distruge orientarea
momentelor magnetice.
215
Dac¼ a se m¼ asoar¼ a

1 în func¸tie de

H se observ¼ a c¼ a atunci când

H
cre¸ste induc¸tia câmpului magnetic ajunge la o valoare de satura¸tie. Când

H scade la zero (punctul b) se induc¸tia magentic¼ a nu ajunge la zero.
Valoarea poart¼ a numele de induc¸tie magnetic¼ a remanant¼ a.
Dac¼ a sensul lui

H se schimb¼ a, momentele magnetice se reorienteaz¼ a
pân¼ a ce proba devine nemangetizat¼ a când

1 = 0. O cre¸stere în sens
invers determin¼ a o magnetizare în sens invers ajungând în punctul de
satura¸tie. O comportare similar¼ a se petrece când

H se reduce din nou.
În acest caz curba urmeaz¼ a drumul d. c. ,. Dac¼ a

H cre¸ste su…cient de
mult se ajunge din nou în punctul de satura¸tie c.
Efectul poart¼ a numele de histerezis ¸si arat¼ a c¼ a magnetizarea sub-
stan¸telor feromagnetice depinde de istoria substan¸tei ¸si de intensitatea
câmpului magnetic.
Curba închis¼ a reprezentat¼ a în Fig. 6.33 se nume¸ste cub¼ a de histerezis.
Curba de magnetizre este important¼ a din alt punct de vedere: aria
închis¼ a de curba de magnetizare reprezint¼ a energia necesar¼ a pentru re-
alizarea ciclului histerezis.
Când temperatura unei substan¸te feromagnetice cre¸ste ¸si dep¼ a¸se¸ste
o anumit¼ a temperatur¼ a numit¼ a temperatur¼ a Curie substan¸ta î¸si pierde
magnetizarea pemanent¼ a ¸si devine paramagnetic¼ a.
Sub temperatura Curie momentele magnetice sunt aliniate ¸si sub-
stan¸ta este feromagnetic¼ a. Deasupra acestei termperaturi agita¸tia ter-
mic¼ a este su…cient de puternic¼ a s¼ a determine o orientare haotic¼ a a mo-
mentelor magnetice.
6.5.5 Paramagnetism
Substan¸tele paramagnetice au susceptibilitatea magnetic¼ a mic¼ a ¸si poz-
itiv¼ a ¸ 0 , ¸ ¸ 0, …ind determinat¼ a de prezen¸ta atomilor ¸si a ionilor
care posed¼ a un moment magnetic. Aceste momente interac¸tioaz¼ a slab
unele cu altele ¸si sunt orientate haotic în lipsa unui câmp extern. Când
o substan¸t¼ a paramagnetic¼ a este plasat¼ a într-un câmp magnetic extern,
momentele magnetice tind s¼ a se alinieze cu câmpul magnetic (Fig. 6.34).
Acest proces este în competi¸tie cu procesul de agita¸tie termic¼ a care se
opune alinierii momentelor magnetice.
Pierre Curie (1859-1906) a g¼ asit experimental c¼ a magnetizarea sub-
stan¸telor paramagnetice este propor¸tional¼ a cu câmpul magnetic aplicat
¸si invers propor¸tional¼ a cu temperatura absolut¼ a
216
Figura 6.34: Orientarea momentelor magnetice în câmp extern
` = C
1
0
1
Aceast¼ a lege poart¼ a numele de Legea Curie iar C este constanta
Curie.
6.5.6 Diamagnetism
Când un câmp magnetic extern este aplicat unei substan¸te diamag-
netice, un moment mangetic slab este indus în direc¸tie opus¼ a câmpului
magnetic aplicat. De¸si diamagnetismul este prezent în toate materialele,
efectele sunt mult mai mici decât acelea determinate de paramagnetism
¸si feromagnetism.
Pentru a în¸telege diamagnetismul s¼ a consider¼ am doi electroni care
se învârtesc în jurul nucleului în direc¸tii opuse. Deoarece momentele
magnetice ale celor doi electroni sunt egale în m¼ arime ¸si opuse în direc¸tie
ele se anuleaz¼ a reciproc.
Când un câmp extern este aplicat asupra electronilor ac¸tioneaz¼ a o
for¸t¼ a magnetic¼ a ¡· 1. Aceasta se adaug¼ a for¸tei coulombiene ¸si cre¸ste
viteza orbital¼ a a electronului al c¼ arui moment magnetic este antiparalel
cu câmpul ¸si scade viteza electronului al c¼ arui moment magnetic este
paralele cu câmpul. Ca rezultat al compunerii celor dou¼ a momente mag-
netice rezult¼ a un moment magnetic invers câmpului magnetic aplicat.
217
Figura 6.35: Ac¸tiunea câmpului extern
~
B asupra unei bare perpendicular¼ a pe
liniile câmpului
6.6 Legea induc¸tiei electromagnetice
Experien¸tele efectuate de Faraday realizate în anul 1831 au ar¼ atat c¼ a
o tensiune electromotoare poate … indus¼ a într-un circuit prin modi…carea
câmpului magnetic în care se a‡¼ a circuitul.
Practic s-a constatat c¼ a din punct de vedere practic fenomenul de
induc¸tie electromagnetic const¼ a în apari¸tia unei tensiuni electromotoare
induse într-un circuit str¼ ab¼ atut de un ‡ux magnetic variabil.
Deoarece ‡uxul magnetic se scrie
= 1o cos o (6.168)
un ‡ux magnetic variabil printr-un circuit poate … realizat în mai multe
moduri.
a) prin plasarea circuitului într-o regiune în care exist¼ a un câmp mag-
netic variabil (1-variabil)
b) prin modi…carea suprafe¸tei circuitului a‡at în câmp magnetic (o-
variabil¼ a)
c) rotind circuitul în câmp magnetic (o -variabil)
Pentru a în¸telege conceptul de tensiune electromotoare s¼ a consider¼ am
o bar¼ a perpendicular¼ a pe liniile câmpului magnetic ¸si este deplasat¼ a pe
o direc¸tie perpendicular¼ a pe direc¸tia liniilor de câmp (Fig. 6.35).
Asupra electronilor ac¸tioneaz¼ a for¸ta Lorentz.

,
|
= c
_
·

1
_
(6.169)
218
Ea este direc¸tionat¼ a de-a lungul conductorului astfel c¼ a sarcinile neg-
ative se adun¼ a la un cap¼ at al conductorului. Cel¼ alalt cap¼ at r¼ amâne înc¼ ar-
cat pozitiv. Apare astfel un câmp electric

1 în interiorul conductorului
care va ac¸tiona ¸si el cu o for¸t¼ a asupra electronilor. Sarcinile se acumuleaz¼ a
la capetele conductorului pân¼ a când for¸ta Lorentz este echilibrat¼ a în con-
ductor de for¸ta electric¼ a 1
1
= c1. Astfel:
c1 = c·1 (6.170)
1 = ·1
Apare astfel o diferen¸t¼ a de poten¸tial
\ = 1| = ·1| (6.171)
Consider¼ am c¼ a aceast¼ a diferen¸t¼ a de poten¸tial este determinat¼ a de
apari¸tia tensiunii electromotoare.
Rela¸tia este adev¼ arat¼ a în orice situa¸tie în care ‡uxul magnetic vari-
abil str¼ abate circuitul. Se consider¼ a conform Legii lui Lorentz c¼ a sensul
tensiunii electromotoare induse ¸si a curentului electric indus este în a¸sa
fel încât ‡uxul magnetic indus s¼ a se opun¼ a varia¸tiei ‡uxului magnetic
inductor. Fluxul magnetic indus este datorat apari¸tiei curentului indus
în circuit. Din acest motiv
c = ÷
d
dt
(6.172)
Rela¸tia este adev¼ arat¼ a pentru orice circuit inchis. S¼ a consider¼ am o
spir¼ a circular¼ a a‡at¼ a într-un câmp magnetic variabil.
În spir¼ a apare un curent datorat deplas¼ arii sarcinilor electrice se face
doar dac¼ a exist¼ a un câmp electric. Astfel tensiunea electromotoare in-
dus¼ a în spir¼ a este:
c = ÷
d
dt
Câmpul electric indus trebuie s¼ a …e tangent la o spir¼ a pentru a putea
deplasa sarcinile electrice. Deoarece for¸ta electric¼ a care ac¸tioneaz¼ a asupra
unei sarcinii ¡ este 1 = ¡1 lucrul mecanic efectuat la deplasarea sarcini
de-a lungul spirei este ¡12::.
219
Atunci:
¡c = ¡12::
¸si
c =
1
2::
(6.173)
Putem scrie:
1 = ÷
1
2::
d
dt
= ÷
::
2
2::
d1
dt
(6.174)
1 = ÷
:
2
1
2::
d1
dt
(6.175)
Tensiunea electromotoare pentru orice curb¼ a închis¼ a este
c =
_

1d

| (6.176)
Dar
c = ÷
d
dt
Rezult¼ a
_

1d

| = ÷
d
dt
(6.177)
6.7 Probleme
6.1 Trei sarcini punctiforme pozitive sunt situate pe axa Ox. Sarcina
¡
1
= 20 jC este situat¼ a la coordonata r
1
= 3 m iar sarcina ¡
2
= 10
jC se a‡¼ a în origine. Unde trebuie situat¼ a sarcina ¡
3
astfel încât asupra
acesteia for¸ta care ac¸tioneaz¼ a asupra ei s¼ a …e nul¼ a.
6.2 S¼ a se determine câmpul electric creat de un dipol care const¼ a din
dou¼ a sarcini ¡ ¸si ÷¡ a‡ate la distan¸ta 2c. pe axa dipolului.
6.3 Un inel de raz¼ a 1 este înc¼ arcat uniform cu o sarcin¼ a pozitiv¼ a Q.
S¼ a se calculeze câmpul electric într-un punct a‡at la distan¸ta r de centrul
inelului perpendicular pe planul acestuia.
220
6.4 Un inel de raz¼ a 1 este înc¼ arcat uniform cu o sarcin¼ a pozitiv¼ a
Q. S¼ a se determine poten¸tialul creat de sarcin¼ a într-un punct a‡at la
distan¸ta r de centrul inelului perpendicular pe planul acestuia.
6.5 Un disc de raz¼ a 1 este înc¼ arcat uniform cu sarcina Q cu densitatea
de sarcin¼ a o. S¼ a se determine poten¸tialul ¸si câmpul electric creat de
sarcin¼ a într-un punct a‡at la distan¸ta r de centrul inelului perpendicular
pe planul acestuia.
6.6 S¼ a se determine poten¸tialul ¸si câmpul electric creat de un dipol
cu sarinile ¡ ¸si ÷¡ a‡ate la distan¸ta c una de alta la distan¸ta r de centrul
dipolului pe direc¸tia axei care leag¼ a cele dou¼ a sarcini.
6.7 O bara de lungime | situat¼ a de-a lungul axei Ox cu unul din
capete în origine este înc¼ arcata uniform cu sarcin¼ a electric¼ a pozitiv¼ a cu
densitatea liniar¼ a `.S¼ a se determine poten¸tialul într-un punct situat pe
axa Oy la coordonata c pozitiv¼ a pe aceast¼ a ax¼ a.
6.8 Poten¸tialul într-o regiune a spa¸tiului este
\ (r. ¸. .) = 5r ÷3r
2
+ 2¸.
2
unde poten¸tialul este considerat în vol¸ti iar r. ¸ ¸si . în metri. S¼ a se
determine câmpul electric în punctul (1, 0, ÷2).
6.9 Molecula de ap¼ a H
2
O are un moment de dipol egal cu j = 6. 3
10
÷30
Cm. O cantitate de ap¼ a ce con¸tine ` = 10
21
molecule de ap¼ a au
to¸ti dipoli orienta¸ti în sensul unui câmp 1 = 2. 510
5
N/C (V/m). Care
este lucrul mecanic pentru a orienta dipoli perpendicular pe câmp.
6.10 O sarcin¼ a ¡ pozitiv¼ a este distribuit¼ a uniform în interiorul unei
sfere dielectrice omogene cu permitivitatea . Se cere intensitatea câm-
pului electric în afara sferei ¸si în interiorul ei.
6.11 Când o diferen¸t¼ a de 100 V este aplicat¼ a arm¼ aturilor unui plan
paralel pe care se a‡¼ a o sarcin¼ a super…cial¼ a de 30 nC/cm
2
. S¼ a se determine
distan¸ta dintre arm¼ aturi. Se cunoa¸ste
0
= 8. 854 10
÷12
F/m.
221
6.12 Un condensator const¼ a din dou¼ a arm¼ aturi cu aer o = 10 cm
2
,
separate la distan¸ta de 2 mm. Cele dou¼ a arm¼ aturi se a‡¼ a la o diferen¸t¼ a
de poten¸tial l = 10 V.
a) S¼ a se calculeze câmpul electric dintre arm¼ aturi
b) S¼ a se determine densitatea super…cial¼ a de sarcin¼ a
c) S¼ a se calculeze capacitatea condensatorului
d) S¼ a se a‡e sarcina de pe …ecare arm¼ atur¼ a
6.13 Un cablu coaxial de 50 m este format dintr-un conductor cu
diametrul de 2,5 mm ¸si are o sarcin¼ a Q = 8 nC. Conductorul care încon-
joar¼ a …rul are 7,5 mm ¸si are o sarcin¼ a ÷Q = ÷8 n C. S¼ a se calculeze:
a) Capacitatea cablului
b) Diferen¸ta de poten¸tial dintre cele dou¼ a conductoarea cablului coax-
ial
6.14 O capacitate de 3 jF este conectat la o diferen¸t¼ a de poten¸tial
de 12 V. Care este energia stocat¼ a în condensator.
6.15 Un condensator plan paralel sunt separate prin distan¸ta d =
1. 00 mm. Care este densitatea de energie dac¼ a condensatorul este înc¼ ar-
cat la o diferen¸t¼ a de poten¸tial l = 500 V.
6.16 Un conductor de Cu are aria o = 3 10
÷6
m
2
. Dac¼ a prin
conductor trece un curent de 10 A, care este viteza de drift a electronilor.
Densitatea cuprului este j = 8950 kg/m
3
. Se consider¼ a c¼ a …ecare atom
contribuie cu un electron al electronii de conduc¸tie. Masa molar¼ a este
j = 29 kg/kmol.
6.17 O sârm¼ a de Cu are diametru d = 1 mm. Prin acest conductor
trece un curent 1 = 1. 8 A. Densitatea de electroni liberi este : = 8. 5
10
28
electroni/m
3
. S¼ a se g¼ aseasc¼ a:
a) densitatea de curent
b) viteza de drift
6.18 Într-un atom Bhor electronul are o traiectorie circular¼ a cu raza
: = 5. 29 10
÷11
m cu vieza · = 2. 19 10
6
m/s. Care este curentul
efectiv asociat cu aceast¼ a mi¸scare.
6.19 Un cablu coaxial de lungime | este format dintr-un conductor cu
diametrul de c ¸si altul coaxial cu diametrul /.Între cele dou¼ a conductoare
222
exist¼ a un material plastic cu rezisvitatea j. S¼ a se calculeze rezisten¸ta
radial¼ a a cablului.
6.20 Un condensator cu capacitatea C este cuplat cu ajutorul unui
comutator într-un circuit care const¼ a dintr-o surs¼ a de tensiune electromo-
toare 1 ¸si rezisten¸ta 1. S¼ a se determine modul în care variaz¼ a intensitatea
curentului de înc¼ arcare a condensatorului func¸tie de timp.
6.21 Presupunem c¼ a un curent care trece printr-un conductor de-
scre¸ste exponen¸tial dup¼ a ecua¸tia
1 (t) = 1
0
exp
_
÷
t
t
_
S¼ a se determine sarcina ce trece printr-o sec¸tiune a conductorului în
intervalele de timp (0. 6t) ¸si (0. 60t).

2

Cuprins
1 Elemente de mecanic¼ Newtonian¼ a a 1.1 Cinematica punctului material . . . . . . . . . . . . . . . 1.1.1 M¼rimi fundamentale . . . . . . . . . . . . . . . . a 1.1.2 Mi¸carea rectiline uniform variat¼ . . . . . . . . . s a 1.1.3 Mi¸carea circular¼ uniform¼ . . . . . . . . . . . . s a a 1.2 Legile mecanicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.2.1 Formul¼rile legilor mecanicii . . . . . . . . . . . . a 1.2.2 Sisteme de referin¸a (SR) . . . . . . . . . . . . . . t¼ 1.2.3 Transform¼rile Galilei . . . . . . . . . . . . . . . a 1.3 Dinamica punctului material ¸i a sistemelor de puncte mas teriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.3.1 Impulsul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.3.2 Energia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.3.3 Moment cinetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.3.4 Cinematica mi¸c¼rii de rota¸ie . . . . . . . . . . . s a t 1.4 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.5 Rezumat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 Mi¸carea oscilatorie s 2.1 Ecua¸ia de mi¸care . . . . . . . . t s 2.2 Reprezent¼rile mi¸c¼rii oscilatorii a s a 2.2.1 Reprezentarea fazorial¼ . . a 2.2.2 Reprezentarea complex¼ . a 2.3 Energia oscilatorului armonic . . 2.4 Pendulul matematic . . . . . . . 2.5 Oscila¸ii amortizate . . . . . . . . t 2.6 Oscila¸ii for¸ate . . . . . . . . . . t t 2.6.1 Rezonan¸a . . . . . . . . . t 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 7 8 10 12 15 15 17 18 21 21 23 35 37 42 45 47 47 49 49 50 50 51 52 57 59

4 2.7 Rezumat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.8 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 Unde 3.1 Introducere . . . . . . . . . 3.2 Unde armonice . . . . . . . 3.3 Ecua¸ia undelor . . . . . . . t 3.4 Unde plane tridimensionale 3.4.1 Unde plane . . . . . 3.5 Unde sferice . . . . . . . . . 3.6 Energia asociat¼ unei unde . a 3.7 Probleme . . . . . . . . . . 3.8 Rezumat . . . . . . . . . . . 60 62 65 65 66 69 71 71 73 74 76 77 79 79 80 80 82 83 83 85 87 89 89 91 94 94 96 96 99 101 103 106 108 109 110

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

4 Termodinamic¼ a 4.1 No¸iuni fundamentale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t 4.2 Energia intern¼ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 4.2.1 Forme ale schimbului de energie . . . . . . . . . . 4.3 C¼ldura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 4.4 Temperatura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.4.1 Termometre ¸i sc¼ri de temperatur¼ . . . . . . . . s a a 4.5 Principiul zero. Ecua¸ia de stare . . . . . . . . . . . . . . t 4.6 Principiul I al termodinamicii . . . . . . . . . . . . . . . 4.7 Aplica¸ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t 4.7.1 Coe…cien¸ii calorici . . . . . . . . . . . . . . . . . t 4.7.2 Rela¸ia Robert Mayer . . . . . . . . . . . . . . . . t 4.8 Moduri de transfer al c¼ldurii . . . . . . . . . . . . . . . a 4.8.1 Conduc¸ia termic¼ . . . . . . . . . . . . . . . . . t a 4.8.2 Convec¸ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t 4.8.3 Radia¸ia termic¼ . . . . . . . . . . . . . . . . . . t a 4.9 Principiul al doilea al termodinamicii . . . . . . . . . . . 4.10 Ciclul Carnot reversibil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.10.1 Varia¸ia entropiei în cazul proceselor ireversibile . t 4.10.2 Leg¼tura dintre ecua¸ia caloric¼ de stare ¸i ecua¸ia a t a s t termic¼ de stare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 4.11 Func¸ii caracteristice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t 4.11.1 Energia intern¼ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 4.11.2 Energia liber¼ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a

. . . 129 5. 6. a 6. . . . . .1.2 Distribu¸ia Maxwell dup¼ viteze într-un gaz . . . . . . . . . . . . 136 t a 5. . . . . . . . .12 4. .3 Câmp electric . . . . 6. . . 6. . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Entropia din punct de vedere microscopic . . . . . . . . 6. . . . t 149 149 149 149 150 151 152 156 162 166 166 169 173 175 179 181 . . . . . . . 6. . . . .6 Rezumat . . . . . . . . Sisteme deschise .3 Densitate de polarizare . . . . 144 5. . . . . . . . . . . . . . . .2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t a Principiul al treilea . . . . . . . . . . . . . Echilibru de faz¼ . . . . . . 132 a 5. . . .5 Probleme .2 Dielectrici . . . . . . .2. . . . . . . . . . . .1. . . a Tranzi¸ii de faz¼ . . . .17 5 Elemente de …zic¼ statistic¼ a a 129 5. . .1. .6 Poten¸ialul electric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5 Permeabilitatea ¸i susceptibilitatea . . . . .1 Deducerea formei func¸iei de distribu¸ie . . . . . .2. . . . . . . .11. . . . . . . . . . . . 146 5. . . . . . . . 113 113 114 115 117 118 121 124 126 4. .1 Dipol electric . . . . . . . . . .2 Interpretarea molecular¼ a temperaturii . . .1.1. . . . . . . . . . . . . . . . .1 Electrostatic¼ . . .3 Entalpia . . t 6. .6 Induc¸ia câmpului electric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2 Distribu¸ia Boltzmann într-un câmp de for¸e omogen141 t t 5. . .5 Entropia . 4. . . . .1 Sarcina electric¼ . . . .2 Legea lui Coulomb . .3 Distribu¸ia Maxwell-Boltzmann . . . . . . . . . . . . Solu¸ie . . . . .11. . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Distribu¸ii continue de sarcini . .1. . . . . . . . 143 t 5. . . . . . . . .5 Legea lui Gauss . . . . . . . .1.2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6. . . . . t 6. . . . . . . . .1 Modelul gazului ideal . . at 6. . . . . . . . . . . . . s 6. . . . . a 6.15 4. . . . . . . . . . . . . . . .16 4. . . . . . .7 Densitatea de energie a câmpului electric .1. . . . . . . . . 129 5. . . . . 6. . . . . . . . . . . . .2. . . . .1 Presiunea gazului ideal . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . . .2. 146 6 Electricitate 6. .13 4. . .14 4.2. . . . . . 136 t t 5.2 Dipoli electrici la nivel atomic ¸i molecular s 6. .5 4. .4 Entalpia liber¼ (poten¸ialul Gibbs) a t 4. . . . t Rezumat . .2. .4 Modalit¼¸i de polarizare a unui dielectric . .

3 Teoria clasic¼ a conduc¸iei în metale . . . .7 Legea lui Ampere . . . . . .2 For¸a electromagnetic¼ . . . . . .4.1 For¸a Lorentz. . . . . . 207 6. . . . . . . . . . .6 6. . . 201 a a a 6. . .4. . . . . . . . . . .7 . . . . .3 Clasi…carea substan¸elor magnetice . . . . . . . . .3. .4 Tensiunea electromotoare . . . . . . . . 186 t 6. . . .10 Curent de deplasare ¸i forma general¼ a legii lui s a Ampere .8 Fluxul câmpului magentic . . . . . . . . . . . . . . 183 6. . .6 6.6 For¸a de interac¸ie dintre dou¼ conductoare paralele 205 t t a 6. . . . . .5 Paramagnetism . . .3 Bucl¼ de curent în câmp magnetic uniform . . . . 183 a a 6. . . . . . .5. . . . . . . . . . . .5. .4. . . . . . . Induc¸ia câmpului magnetic. . . .4. . . 217 t Probleme .2 Ecua¸ia de continuitate . . . . . . . . . 216 Legea induc¸iei electromagnetice . .6 Diamagnetism . . . . . .4 Leg¼tura dintre momentul de dipol magnetic ¸i moa s mentul cinetic al unui electron care se deplaseaz¼ a cu vitez¼ constant¼ pe o traiectorie circular¼. . . .4. . 190 Magnetism . . . . . . 193 6. . . . . . . . . . . . . . .3. . . 202 6.5. . .9 Legea lui Gauss pentru câmpul magnetic . .4. . 211 6. . . . . . .3. .5. . 219 6. . . . . . . . . . .1 M¼rimi ce caracterizeaz¼ curentul electric . . . . . 209 6. . . 214 6. .1 Momentul magnetic al atomilor . . .2. . . . . . . . . . . . . . .4 6. . . . . . .4. . . . .4 Feromagnetism . . . . . . . . 194 t t 6. . . Legea Biot Savart. . . . . . . . .4. . . . . . . . . .7 Densitatea de polarizare a materialelor neomogene 181 Curentul electric . .2 Vectorul densitate de magnetizare ¸i vectorul ins tensitate câmp magnetic . . . . .5. . . 187 a t 6. . . 206 6. . . . . 215 6. . 198 a 6. . . . . . . . . . .5 6.3 6. . . . . . .4. . . 196 t a 6. . 212 t 6. . .5. . . . . . . . . 208 Magnetism în materiale . . . . . . .3. .5 Sursele câmpului magnetic. . . . 207 6.4. . 209 6. . . . . . . . .

Un corp este un sistem complex. El este caracterizat t a doar de masa sa. Atunci putem a a lucra cu no¸iunea de punct material sau particul¼. În acest caz spunem c¼ a avem de-a face cu un solid rigid. Trebuie remarcat c¼ un corp într-o anumit¼ problem¼ poate … privit a a a ca un punct material în timp ce în alte situa¸ii acest lucru nu este posibil. Un sistem de referin¸a const¼ în: t¼ a 1. t Ca exemplu putem da P¼mântul.1 Cinematica punctului material Studiul mi¸c¼rii unui corp se face relativ la un sistem de referin¸a s a t¼ (SR). 7 . A doua simpli…care se face atunci când dimensiunile corpului nu conteaz¼ în problema dat¼.Capitolul 1 Elemente de mecanic¼ a Newtonian¼ a 1. care în cazul rota¸iei în jurul Soarelui a t poate … considerat punct material dar nu ¸i în cazul rota¸iei în jurul axei s t sale. un ceasornic pentru m¼surarea timpului. O prim¼ simpli…care este aceea în a care nu se ia în considerare deformarea corpului. un sistem de coordonate (alegem un sistem de coordonate ortogonal deoarece ecua¸iile de mi¸care se scriu cel mai u¸or în acest¼ form¼) t s s a a 2. a În principiu putem alege orice sistem de referin¸a dar practic se t¼ alege întotdeauna sistemul în care fenomenul s¼ arate cât mai sima plu.

(Fig.3) .1) Fie vectorul de pozi¸ie ~1 ce descrie pozi¸ia pe traiectorie a corpului t r t la momentul de timp t1 ¸i ~2 vectorul de pozi¸ie al aceluia¸i corp la s r t s momentul de timp t2 .1) t r ~ = x(r)~x + y(t)~y + z(t)~z r e e e (1.2). 1. Pozi¸ia unui punct pe traiectorie este descris¼ cu ajutorul vectorului t a de pozi¸ie ~.1.2) ~m = v t Pentru a caracteriza mai bine comportarea particulei este necesar s¼ a se lucreze cu viteza instantanee ob¸inut¼ prin reducerea intervalului de t a timp ( t ! 0): ~ = lim v t!0 ~ r d~ r dx dy dz = = ~x + ~y + ~z e e e t dt dt dt dt (1. Diferen¸a vectorial¼ ~ = ~2 ~1 poart¼ numele t a r r r a de deplasare (Fig. 1.1 M¼rimi fundamentale a Traiectoria Se nume¸te traiectorie curba descris¼ de un mobil în timpul mi¸c¼rii s a s a sale. Viteza Fie ~1 vectorul de pozi¸ie al particulei la momentul t1 ¸i ~2 vectorul de r t s r pozi¸ie la momentul t2 = t1 + t2 : t De…nim viteza medie ca: ~ r (1.8 Figura 1.1: Vectorul de pozi¸ie t 1.

4) Prin identi…carea variabilelor din rela¸iile (1.4) se ob¸in pentru t s t componentele vitezei urm¼toarele expresii: a vx = dx dx dx .7) t!0 ~= a d~ v dvx dvy dvz = ~x + e ~y + e ~z e dt dt dt dt . P2 se apropie de P1 .3) ¸i (1. Putem a a a a a t de…ni o acelera¸ie medie t v ~m = a (1.5) Accelera¸ia t În cursul mi¸c¼rii viteza variaz¼ atât în m¼rime (modul) cât ¸i în s a a a s direc¸ie. Din acest motiv vectorul ~ r se apropie de tangenta la traiectorie în punctul P1 : Rezult¼ c¼ viteza a a instantanee este tangent¼ la traiectorie. vx = dt dt dt (1. vx = . Aceast¼ m¼rime poart¼ numele de accelera¸ie.9 Figura 1. Dac¼ exprim¼m viteza în func¸ie a a a t de componentele sale pe cele trei axe de coordonate ob¸inem: t ~ = vx ~ x + vy ~ y + vz ~ z v e e e (1.2: Vectorul deplasare ¸i vectorul viteza s Când t ! 0.6) t ¸i o accelera¸ie instantanee s t ~ = lim a v d~ v = t dt (1. Pentru a caracteriza aceast¼ varia¸ie este necesar s¼ de…nim t a t a o nou¼ m¼rime.

motiv pentru care vom renun¸a la lucrul t cu vectori considerând m¼rimea respectiv¼ pozitiv¼ atunci când vectorul a a a corespunz¼tor este orientat în sensul pozitiv al axei ¸i negativ¼ dac¼ a s a a vectorul este orientat în sens opus axei.9) Accelera¸ia nu este un vector tangent la traiectorie.3: Accelera¸ia normal¼ ¸i accelera¸ia tangen¸ial¼ t as t t a Exprimând accelera¸ia în func¸ie de proiec¸iile sale pe cele trei axe de t t t coordonate ~ = ax ~ x + ay ~ y + v z ~ z a e e e (1.10 Figura 1.2 Mi¸carea rectiline uniform variat¼ s a Deoarece mi¸carea este rectilinie. accelera¸ia are doar componenta s t tangen¸ial¼ (~ = ~ t ).10) a= dt . ~ t poart¼ a a s a a a numele de accelera¸ie tangen¸ial¼ ¸i m¼soar¼ varia¸ia în direc¸ie a vectorut t as a a t t lui vitez¼ iar ~ n poart¼ numele de accelera¸ie normal¼ ¸i caracterizeaz¼ a a a t a s a varia¸ia în direc¸ie a vectorului vitez¼. 1. Mi¸carea se studiaz¼ într-un sistem a s a s a de coordonate unidimensional. În general ea t se poate descompune în dou¼ componente ~ t ¸i ~ n (Fig.3).1.8) se ob¸ine t ax = ay az d2 x dvx = 2 dt dt d2 y dvy = 2 = dt dt dvz d2 z = = 2 dt dt (1. Aceasta este îndreptat¼ în aceea¸i direc¸ie (nu t a a a a s t neap¼rat ¸i sens) ca vectorul vitez¼. Dac¼ consider¼m a a dv = ct (1. t a a a 1. t t a Este posibil ca accelera¸ia s¼ aib¼ doar una din cele dou¼ componente.

12) rezult¼ a v = at + c1 Constanta c1 se determin¼ din condi¸iile ini¸iale.13) ¸i (1. a t s a t 2 v 2 = v0 + 2a(x x0 ) (1.18) Eliminând timpul între rela¸iile (1. Dac¼ la t0 = 0.13) Pentru a determina legea de mi¸care pornim de la de…ni¸ia vitezei s t instantanee: dx (1.18) se ob¸ine o rela¸ie între t s t t vitez¼.16) at2 + c2 (1.15) (1.11 rezult¼ a dv = adt Integrând Z dv = Z adt (1.11) (1.19) Aplica¸ie t O particul¼ este aruncat¼ în sus cu viteza ini¸ial¼ 100 m/s. a t t a v = v0 atunci c1 = v0 ¸i s v = v0 + at (1. Cunoscând a a t a accelera¸ia gravita¸ional¼ egal¼ cu 10 m/s2 s¼ se determine neglijând t t a a a frec¼rile cu aerul: a . accelera¸ie ¸i coordonate numit¼ rela¸ia lui Galilei. x = x0 ob¸inem c2 = x0 ¸i t a t s x = v0 t + x = x0 + v0 t + at2 2 (1.14) dv = dt adic¼ a dx = vdt = (v0 + at)dt Atunci x= Z (v0 + at)dt (1.17) 2 Constanta c2 se determin¼ luând în considerare pozi¸ia mobilului la a t momentul ini¸ial x0 : Astfel dac¼ la t = 0.

1. a .3 Mi¸carea circular¼ uniform¼ s a a Este mi¸carea care se efectueaz¼ pe o traiectorie circular¼ ¸i în care s a as modulul vectorului vitez¼ este constant în timp. at a t Din legea de mi¸care care este una accelerat¼ far¼ vitez¼ ini¸ial¼ rezult¼ s a a a t a a t2 = s 2h = g r 1000 = 10 s 10 Rezult¼ timpul total este a t = t1 + t2 = 20 s 1.12 a) în¼l¸imea maxim¼ la care se ridic¼ corpul at a a b) timpul dup¼ care particula atinge în¼l¸imea maxim¼ a at a c) timpul dup¼ care particula revine la sol a Solu¸ie t Mi¸carea particulei care urc¼ este una uniform încetinit¼. Pentru s a a determinarea în¼l¸imii maxime se utilizeaz¼ rela¸ia lui Galilei: at a t 2 2 vf = vi + 2ah Deoarece viteza …nal¼ este vf = 0 ¸i a = a s h= g rezult¼ a v2 = 500 m 2g Pentru determinarea timpului de urcare se utilizeaz¼ legea vitezei a v = vi în care se ia v = 0 ¸i rezult¼ s a t1 = vi = 10 s g gt De la în¼l¸imea maxim¼ corpul va cadea liber cu accelera¸ia a = g. În acest caz accelera¸ia a t nu are decât componenta normal¼.

20) Deoarece mi¸carea are loc pe un cerc (Fig. 1.24) (1. Rezult¼ astfel: a = 1 T (1. a .23) (1.13 Figura 1. putem caracteriza s mi¸carea prin varia¸ia unghiului f¼cut de vectorul de pozi¸ie cu axa Ox. s t a t = .22) Deoarece modulul vitezei este constant¼ accelera¸ia are numai coma t ponenta normal¼. Putem de…ni viteza ungiular¼ a 0 != t (1. s a a Spa¸iul parcurs poate … exprimat în dou¼ moduri: t a s=v t ¸i s s = R t = R! t Rezult¼ astfel rela¸ia dintre viteza liniar¼ ¸i viteza unghiular¼: a t as a v = !R (1. În acest caz ea poart¼ denumirea de accelera¸ie cena a t tripet¼.4).4: Mi¸carea circular¼ uniform¼ s a a Putem de…ni T perioada mi¸c¼rii care reprezint¼ timpul în care are s a a loc o rota¸ie complet¼ ¸i frecven¸a care reprezint¼ num¼rul de rota¸ii t a s t a a t efectuate în unitatea de timp.21) care în cazul mi¸c¼rii circulare uniforme este constant¼.

26) v R Cum A1 A2 = s=v t v v t = v R ¸i s an = v v2 = = !2R t R (1. a a Rezult¼: a A1 A2 v = (1.25) ~ v t Când t ! 0.27) .28) (1.14 Figura 1. s A1 A2 Se observ¼ c¼ triunghiul OA1 A2 este asemenea cu triunghiul vitezelor.5: Accelera¸ia centripet¼ t a Astfel: ~ = ~n = a a ¸i s j~ n j = a j ~j v t (1.

t Repetând experien¸a pe alte plane se const¼ c¼ cu cât suprafa¸a plant a a t ului este mai bine ¸lefuit¼ mic¸orarea vitezei în acela¸i interval de timp s a s s este mai mic¼.2 1.1 Legile mecanicii Formul¼rile legilor mecanicii a Legea I (Principiul iner¸iei) t Experimental s-a constat c¼ dac¼ asupra unui corp a‡ în stare de a a at repaus nu se exercit¼ ac¸iunea altor corpuri aceast¼ stare se men¸ine un a t a t timp nede…nit. s a . se poate formula principiul iner¸iei: t Orice corp liber î¸i p¼ streaz¼ starea de repaus sau de mi¸care rectilinie s a a s si uniform¼ (un corp liber este corpul asupra c¼ ruia nu se exercit¼ nici ¸ a a a for¸e nici momente indiferent de modul de aplicare). Proprietatea unui corp de a-¸i men¸ine starea de repaus sau de mi¸care s t s rectilinie ¸i uniform¼ poart¼ numele de iner¸ie.2. datorit¼ mi¸c¼rii t¼ a t a s a acestuia. Dac¼ se lanseaz¼ pe un plan ¸lefuit o bil¼ se constat¼ c¼ a a s a a a traiectoria acesteia este o dreapt¼ iar în intervale de timp scurte mi¸carea a s este aproape o mi¸care uniform¼ în sensul c¼ viteza se mic¸oreaz¼ foarte s a a s a pu¸in. astfel încât aceste sisteme pot fi cona siderate ca iner¸iale. Experien¸ele care au dus la aceast¼ concluzie au minia t a mizat cât s-a putut de mult sau au anulat într-un fel ac¸iunile exterioare t corpului. s a a t Sistemele de referin¸a în care este valabil principiul iner¸ei poart¼ nut¼ t a mele de sisteme iner¸iale. Ca o observa¸ie trebuie remarcat c¼ sistemele t t a de referin¸a legate de p¼mânt nu sunt riguros iner¸iale. t . Abaterile sunt îns¼ mici.în punctul de contact dintre bil¼ ¸i plan apar interac¸ii care se opun as t mi¸c¼rii.dac¼ interac¸iile care se opun mi¸c¼rii ar … eliminate atunci mi¸carea a t s a s bilei ar … o miscare rectilinie uniform¼. Aceste fapte duc la concluziile urm¼toare: a a . a Generalizând. deoarece a nici un corp nu poate … izolat complet de ac¸iunea celorlalte corpuri t care-l înconjoar¼. t Principiul nu a putut … veri…cat în mod absolut în practic¼.15 1.

t a a t ¸ a ~= a ~ F m În rela¸ia de mai sus m este un parametru ce caracterizeaz¼ corpul t a respectiv ¸i poart¼ numele de mas¼. a s t a b) interac¸iuni în urma c¼rora corpurile se deformeaz¼. se poate t a a spune c¼ masa unui corp este o m¼sur¼ a iner¸iei sale.30) F = m~ = m = a dt dt dt Rezult¼ c¼: a a d~ p ~ F = (1. Newton a interpretat acest paras a a metru ca fiind cantitatea de substan¸a con¸inut¼ într-un corp. În continuare ne a t a t vom limita la primului caz. t a t t a ~ vF a ~ Atunci legea a doua se formuleaz¼ astfel: a Accelera¸ia pe care o cap¼ t¼ un corp datorit¼ ac¸iunii unei for¸e este t aa a t t direct propor¸ional¼ cu m¼ rimea acelei for¸e si colinear¼ cu ea.16 Legea a II-a (Legea fundamental¼ a mecanicii) a În mecanic¼ se consider¼ dou¼ feluri de interac¸iuni dintre dou¼ cora a a t a puri: a) interac¸iuni în urma c¼rora viteza unuia din corpuri se modi…c¼ t a a (în m¼rime ¸i direc¸ie). a .31) dt Relatia 1. Pentru aceasta se a s define¸te impulsul ca fiind produsul dintre mas¼ ¸i vitez¼. Experimental s-a constatat c¼ accelera¸ia c¼p¼tat¼ de un corp este a t a a a propor¸ional¼ cu for¸a care ac¸ioneaz¼ asupra lui.29) Dac¼ se consider¼ masa ca fiind o constant¼ a a a d (m~ ) v d~ p d~ v ~ = (1. s as a p = m~ ~ v (1. t a a Cele dou¼ tipuri de ac¸iuni poart¼ numele de for¸e. Din acest motiv a a a t masa m poart¼ numele de mas¼ iner¸ial¼.31 reprezint¼ o alt¼ form¼ a legii a II-a a dinamicii. adic¼ corpul este accelerat. Deoarece t¼ t a cu cât masa este mai mare accelera¸ia imprimat¼ este mai mic¼. a a t a Legea a doua poate fi exprimat¼ ¸i în alt mod. Ea a a a este valabil¼ ¸i în cadrul mecanicii relativiste unde masa este o m¼rime as a variabil¼.

2.17 Legea a III-a (Principiul ac¸iunii ¸i reac¸iunii) t s t For¸ele care ac¸ioneaz¼ asupra unui corp sunt determinate de alte t t a corpuri. Prin generalizarea acestor fapte s-a ob¸inut principiul t ac¸iunii ¸i reac¸iunii: t s t Dac¼ un corp ac¸ioneaz¼ asupra altui corp cu o for¸a F12 . al doilea a t a t¼ ~ corp ac¸ioneaz¼ asupra primului cu o for¸a F21 egal¼ în m¼ rime si de t a t¼ ~ a a ¸ sens contrar cu prima for¸a.un ceasornic pentru m¼surarea timpului.32) F k=1 Aceasta înseamn¼ ca fiecare for¸a ac¸ioneaz¼ independent. F2 . t t 1. din lipsa motivelor care ar sus¸ine t . t . Experimental se constat¼ c¼ for¸ele cu care un corp ac¸ioneaz¼ a a t t a asupra altuia determin¼ instantaneu din partea celui de-al doilea o reac¸ia t une asupra primului. efectul ob¸inut a t a t t este acela¸i ca si în cazul în care asupra corpului ar ac¸iona o singur¼ s ¸ t a for¸a t¼ n X ~ ~ = Fk (1. a Newton a ajuns la concluzia c¼ un sistem de referin¸a. Fn . efectul una t¼ t a eia dintre ele nefiind afectat de existen¸a celorlalte for¸e. :::. t¼ ~ F21 = ~ F12 Cele dou¼ for¸e poart¼ numele de ac¸iune ¸i reac¸iune ¸i ac¸ioneaz¼ a t a t s t s t a asupra unor corpuri diferite.dintr-un sistem de coordonate (ata¸at de un corp considerat prin s conven¸ie fix). fixat de corpuri a t¼ materiale nu poate fi absolutizat. studiul mi¸c¼rii corpurilor impune raportarea s a s a acesteia la un sistem spa¸io-temporal (SR) care const¼: t a . Se g¼se¸te c¼ cele dou¼ dou¼ for¸e sunt egale dar a s a a a t de sens contrar. Legea a IV-a (Principiul suprapunerii for¸elor) t Principiul suprapunerii for¸elor arat¼ ce se petrece atunci când asupra t a unui corp ac¸ioneaz¼ simultan mai multe for¸e: t a t ~ ~ ~ Dac¼ asupra unui corp ac¸ioneaz¼ for¸ele F1 .2 Sisteme de referin¸a (SR) t¼ A¸a cum s-a ar¼tat.

Aceste rela¸ii sunt date de transr r t form¼rile Galilei ¸i rezult¼ din existen¸a spa¸iului absolut ¸i a timpului a s a t t s absolut. s r Se pune problema de a determina rela¸iile de trecere de la coordot 0 0 natele (~. în acest sistem principiul iner¸iei este satisf¼cut. Alegerea unui sistem de referin¸a se face astfel încât principiile mecanicii t¼ s¼ …e satisf¼cute iar fenomenele studiate s¼ apar¼ cât mai simplu. Transformarea timpului Se consider¼ dou¼ sisteme de referin¸a cu dou¼ ceasornice identice. t ) în S . t t 2 Izotropia spa¸iului: traiectoriile corpurilor libere în mi¸care sunt t s rectilinii indiferent de direc¸iile în care are loc mi¸carea. t a Cerin¸ele ce trebuie îndeplinite de spa¸iu ¸i timp în sistemul de refert t s in¸a iner¸ial pentru men¸inerea st¼rii de mi¸care rectilinie ¸i uniform¼ sau t¼ t t a s s a repaus relativ a unui corp liber sunt: 1 Omogenitatea spa¸iului: toate punctele din spa¸iu sunt echivalente. a a a a În conformitate cu aceasta s-a introdus sistemul de referin¸a iner¸ial t¼ t (SRI).2.3 Transform¼rile Galilei a Fie dou¼ sisteme S ¸i S0 iner¸iale. t s 3 Uniformitatea timpului: corpurile libere parcurg spa¸ii egale în int tervale de timp egale. S0 …ind în mi¸care relativ¼ fat¼ de a s t s a a S cu viteza constant¼ ~ . t) în S av r 0 0 0 ¸i (~ . a a t¼ a Deoarece pozi¸ia unui ceasornic în sistemul c¼ruia îi este ata¸at nu cont a s teaz¼ se poate alege pozi¸ia acestuia astfel ca s¼ existe un moment în a t a care pozi¸ia celor dou¼ ceasornice s¼ coincid¼. t0 = t00 = 0 (1. Astfel se poate realiza t a a a sincronizarea lor. t) la coordonatele (~ . 1. s t Acesta este spa¸iul absolut. t ). Un punct material are coordonatele (~. scurgerea timpului s t¼ . Totu¸i un sistem de referin¸a …x a fost s t¼ introdus.18 unicitatea unui astfel de sistem. Admiterea timpului absolut a fost realizat¼ t a în a¸a fel încât marcarea momentelor de timp absolut nu putea fi atribuit¼ s a unor evenimente materiale. de¸i despre pozi¸ionarea acestuia nu se poate spune nimic precis.33) În mecanica clasic¼ se presupune c¼ mersul ceasornicelor este indea a pendent de starea de mi¸care a sistemelor de referin¸a.

19

Figura 1.6: Transform¼rile Galilei. a

este aceia¸i în ambele sisteme de referin¸a; atunci: s t¼ t0 = t (1.34)

Se constat¼ c¼ dac¼ se admite existen¸a unui timp absolut, simultanea a a t itatea este absolut¼: dou¼ sau mai multe evenimente simultane într-un a a sistem de referin¸a iner¸ial sunt simultane în orice alt sistem de referin¸a t¼ t t¼ iner¸ial. t Transformarea spa¸iului t Pentru deducerea rela¸iei de transformare dintre ~ ¸i ~ 0 se consider¼ t rs r a c¼: a - etaloanele de lungime nu se modi…c¼ în func¸ie de starea de mi¸care a t s a sistemelor c¼rora le sunt ata¸ate; a s - m¼surarea unei distan¸e într-un sistem se face prin considerarea a t pozi¸iilor celor dou¼ extremit¼¸i la un moment de timp t. t a at Se consider¼ c¼ la t0 = t = 0 originea sistemului S0 coincide cu originea a a sistemului S: Din Fig. 1.6 se observ¼ c¼: a a ~ = ~0 + ~ t r r v Rela¸ia 1.35 reprezint¼ rela¸ia de transformare a spa¸iului. t a t t (1.35)

20 Pentru t = 0, rela¸iile Galilei care dau transformarea spa¸iului ¸i t t s timpului devin: t = t0 ~ = ~ 0 + ~t r r v (1.36)

Dac¼ S0 se deplaseaz¼ de-a lungul axei Oy, rela¸iile Galilei sunt: a a t t x y z Deoarece = = = = t0 x0 y 0 + vt z0 (1.37)

d~ r dt este viteza punctului material în S, ¸i s ~= u ~ 0= u d~ 0 r dt

(1.38)

(1.39)

este viteza punctului material în S0 . Rela¸ia dintre ~ ¸i ~ 0 se ob¸ine prin t us u t derivarea celei de-a doua rela¸ii 1.36 t d~ 0 r d~ r = +~ v dt dt Rezult¼ a ~ = ~ 0 +~ u u v (1.41) Aceast¼ rela¸ie leag¼ vitezele corpului din cele dou¼ sisteme de refera t a a in¸a. t¼ Dac¼ un corp se mi¸c¼ rectiliniu ¸i uniform (cu vitez¼ constant¼ în a s a s a a sistemul de referin¸a S) el se va mi¸ca în acela¸i mod ¸i în sistemul S0 . t¼ s s s 0 Dac¼ S ¸i S sunt iner¸iale, atunci sistemele de referin¸a se mi¸c¼ unele a s t t¼ s a fa¸a de altele cu vitez¼ constant¼. t¼ a a Pentru ob¸inerea rela¸iilor dintre accelera¸iile din cele dou¼ sisteme t t t a de referin¸a se deriveaz¼ în raport cu timpul rela¸ia 1.41. t¼ a t d~ u d~ 0 d~ u v = + dt dt dt (1.42) (1.40)

21 Rezult¼: a ~ = ~0 a a (1.43)

Cum masa este constant¼, legea a II-a a dinamicii î¸i p¼streaz¼ aceia¸i a s a a s form¼ în ambele sisteme de referin¸a. Acest fapt a dus la enun¸area a t¼ t principiului relativit¼¸ii al lui Galilei: at Legile mecanicii sunt invariante la transform¼ rile Galilei. a

1.3
1.3.1

Dinamica punctului material ¸i a siss temelor de puncte materiale
Impulsul

Teorema impulsului pentru un punct material. Din legea a II-a a mecanicii: d~ p ~ F = dt adic¼ a ~ F dt = d~ p ob¸inem t p= ~ Z
2

(1.44)

(1.45) Z
t2

d~ = p

1

Z

2

~ F dt =

~ F dt

(1.46)

1

t1

unde cu 1 am indexat starea ini¸ial¼ de la momentul t1 iar cu 2 am notat t a starea …nal¼ de la momentul t2 : a Dac¼ rezultanta for¸elor care ac¸ioneaz¼ asupra punctului material a t t a este nul¼ atunci a p = 0 ¸i ~ s (1.47) p = ct ~ (1.48)

Aceasta este legea conserv¼rii impulsului. Ea se enun¸a astfel: a t¼ Dac¼ rezultanta for¸elor care ac¸ioneaz¼ asupra unui punct material a t t a este nul¼, impulsul acesteia r¼mâne constant. a a

22

Figura 1.7: Teorema impulsului pentru un sistem de dou¼ puncte materiale. a

Teorema impulsului pentru un sistem de puncte materiale Pentru simpli…care vom considera un sistem format doar din dou¼ a puncte materiale rezultatele ob¸inute …ind valabile ¸i pentru un sistem t s format din N puncte materiale. ~ s ~ În …gura 1.7 sunt reprezentate cele dou¼ corpuri. Cu F1 ¸i F2 am a ~ notat for¸ele externe care ac¸ioneaz¼ asupra celor dou¼ corpuri. Cu F21 t t a a ~ am notat for¸a cu care corpul 1 ac¸ioneaz¼ asupra corpului 2 iar cu F21 t t a am notat for¸a cu care corpul 2 ac¸ioneaz¼ asupra corpului 1. Conform t t a legii ac¸iunii ¸i reac¸iunii cele dou¼ for¸e sunt egale ¸i ac¸ioneaz¼ în sensuri t s t a t s t a opuse, adic¼: a ! F 12 = ! F 21 (1.49)

Dac¼ p1 ¸i p2 sunt impulsurile celor dou¼ corpuri, putem de…ni ¸i a ~ s ~ a s impulsul total al momentului ca sum¼ a impulsurilor particulelor india viduale: ~ ~ P = p1 + p2 ~ (1.50) Scriem legea a doua pentru …ecare corp în parte: d~1 p ~ ~ F1 + F12 = dt d~2 p ~ ~ F2 + F21 = dt (1.51) (1.52)

t t a Dac¼ rezultanta for¸elor externe este nul¼. t¼ Lucru mecanic produs de o for¸a constant¼ asupra unui punct t¼ a material Fie o for¸a F constant¼ ce ac¸ioneaz¼ asupra unui corp ¸i produce o t¼ ~ a t a s ~ face cu vectorul deplasare a acestuia pe distan¸a ~.56) Se ob¸ine astfel legea conserv¼rii impulsului: t a Impulsul unui sistem de puncte materiale r¼ mâne nul când rezultanta a for¸elor externe este nul¼ . t a 1. Derivata în raport cu timpul a impulsului total al unui sistem de particule este egal cu rezultanta for¸elor ce ac¸ioneaz¼ asupra sistemului.2 Energia For¸a produce deplas¼ri ale corpurilor. Prin de…ni¸ie lucrul mecanic este egal cu produsul scalar dintre for¸a t t¼ ¸i deplasare: s ~ r L = F ~ = F r cos (1.58) .55) (1.3.23 ~ Adun¼m cele dou¼ rela¸ii ¸i ¸inem cont c¼ F12 + F21 = 0.57) Se observ¼ c¼ dac¼ a a a = 0 for¸a ¸i deplasarea au aceea¸i direc¸ie ¸i t s s t s L=F r (1. Fe = 0. O m¼sur¼ a efectului produs t a a a de for¸a este lucru mecanic.54) Fe = dt Aceasta este legea impulsului pentru un sistem de puncte materiale.53) ~ ~ ~ Notând cu Fe = F1 + F2 rezultanta for¸elor externe ce ac¸ioneaz¼ t t a asupra sistemului rezult¼: a ~ dP ~ (1. Se consider¼ c¼ F t r a a deplasare un unghi . atunci: a t a ~ ~ dP =0 dt ~ P = ct (1. Atunci a a t s t a ~ ~ dP d ~ ~ p ~ F1 + F2 = (~1 + p2 ) = dt dt (1.

24 Figura 1. Pentu simpli…care vom considera t a t c¼ for¸a ac¸ioneaz¼ de-a lungul axei Ox.59) Consider¼m o particul¼ ce se deplaseaz¼ de-a lungul axei Ox sub ac¸ia a a t unea unei for¸e care variaz¼ cu pozi¸ia.60) arat¼ c¼ lucrul mecanic este egal cu aria suprafe¸ei de t a a t sub curb¼ (1. Pentru a putea calcula lucrul mecanic consider¼m deplasarea de la a xi la xf împ¼r¸it¼ în deplas¼ri foarte mici x foarte mici pe care practic at a a for¸a este constant¼. pentru a calcula lucrul total se adun¼ lucrurile mecanice (Fig. t¼ a iar dac¼ a c¼: a = =2 for¸a este perpendicular¼ pe direc¸ia deplas¼rii. t a ¸i. Pentru a calcula exact lucrul mecanic facem ca x ! 0 ¸i atunci s Z xf X L = lim Fx x = Fx dx (1. Lucrul mecanic pe o astfel de deplasare este F x. Particula se deplaseaz¼ de la xi a t t a a la xf . a Exemple a) Lucrul mecanic al for¸ei de greutate.8). t . astfel t a t a L = F r cos =2 = 0 (1.60) x!0 xi În cazul sistemelor în care exist¼ mai multe particule trebuie calculat a lucrul mecanic al for¸elor care ac¸ioneaz¼ asupra …ec¼rei particule ¸i care t t a a s apoi se însumeaz¼.8: Lucrul mecanic produs de o for¸a variabil¼. s a Putem scrie c¼ a X L= Fx x adic¼ lucrul total este suma lucrurilor mecanice efectuate pe …ecare dea plasare în parte. a Rela¸ia (1. 1.8).

63) Se observ¼ c¼ valoarea lucrului mecanic efectuat de for¸a de greutate a a t nu depinde de drumul parcurs ci doar de pozi¸ia ini¸ial¼ ¸i …nal¼. t s L2 = LAC + LCB = mg(AC) cos + mg(CB) cos =2 = mg[AC cos ] = mg(h2 h1 ) = mg (h2 h1 ) (1.61) ¸i are aceea¸i valoare pentru toate corpurile a‡ în apropierea p¼mâns s ate a tului Consider¼m c¼ deplasarea corpului are loc pe drumul dintre A ¸i B.9: Lucrul mecanic al for¸ei de greutate t For¸a de greutate este for¸a care ac¸ioneaz¼ asupra oric¼rui corp a‡ t t t a a at în apropiere de suprafa¸a p¼mântului ¸i este egal¼ cu produsul dintre t a s a mas¼ ¸i accelera¸ie gravita¸ional¼ g = 9. El este egal în acest caz cu suma lucrurilor t mecanice efectuate pe por¸iunile AC ¸i CB.62) Pe acest drum particula se deplaseaz¼ liber în sensul c¼ asupra ei a a ac¸ioneaz¼ doar for¸a de greutate. a a s Pe drumul (1) (Fig. Pe traiectoria (2) particula nu se t a t poate deplasa liber. Totu¸i aici ne intereseaz¼ doar lucrul t t s a mecanic al for¸ei de greutate.25 Figura 1. 1. as t t a ~ G = m~ g (1. O t t a s a . 8 m/s2 .9) L1 = mg(h1 h2 ) = mg (h2 h1 ) (1. Ea este constrâns¼ s¼ urmeze aceast¼ traiectorie ¸i a a a s acest lucru nu se poate realiza decât dac¼ se ac¸ioneaz¼ din exterior cu a t a alte for¸e decât for¸a de greutate.

1.66) . t a t F /x Constanta de propor¸ionalitate se noteaz¼ cu k ¸i poart¼ numele de t a s a constant¼ elastic¼. Astfel a a F = kx (1. Se presupune c¼ în sistemul considerat nu a ac¸ioneaz¼ for¸e de frecare. t a b) Lucrul mecanic al for¸ei elastice t O astfel de for¸a apare când un resort este comprimat sau alungit sub t¼ ac¸iunea unei for¸e externe (Fig.26 Figura 1.10) t t Experimental se constat¼ c¼ dac¼ asupra resortului se ac¸ioneaz¼ cu a a a t a for¸a F .10: Lucrul mecanic al for¸ei elastice t for¸a al c¼rei lucru mecanic depinde doar de pozi¸iile ini¸ial¼ ¸i …nal¼ t¼ a t t a s a se nume¸te for¸a conservativ¼ iar regiunea din spa¸iu în care ac¸ioneaz¼ s t¼ a t t a astfel de for¸e poart¼ numele de câmp conservativ. Aceast¼ lui ac¸ioneaz¼ ¸i resortul cu o for¸a egal¼ cu F s t as t¼ a a for¸a poart¼ numele de for¸a elastic¼ t¼ a t¼ a Fe = F = kx (1.64) Deoarece resortul nu se mai poate deforma înseamn¼ c¼ asupra corpua a ~ ¸i de sens contrar.65) Atunci lucrul mecanic efectuat de for¸a elastic¼ este: t a Z x2 Z xf L= Fe dx = kxdx x1 xi L= k 2 x 2 f x2 = i k 2 x 2 f k 2 x 2 i (1. alungirea maxim¼ a resortului este propor¸ional¼ cu deformarea t ~ a t a (care în cazul nostru este egal¼ cu deplasarea corpului fa¸a de pozi¸ia în a t¼ t care resortul era nedeformat).

Pentru un atom de oxigen F0 = t 11 9. t Aplica¸ie t O molecul¼ diatomic¼ const¼ din doi atomi între care se exercit¼ o a a a a for¸a care are caracter respulsiv la distan¸e mici ¸i caracter atractiv la t¼ t s distan¸e mari. S¼ se determine lucrul mecanic s a efectuat de o for¸a atunci când atomii se dep¼rteaz¼ de la distan¸a r1 = t¼ a a t 10 10 4 10 m la r2 = 9 10 m. cu expresia: t 13 7 F = F0 2 r r unde r este distan¸a dintre molecule. Solu¸ie t L= " Z r2 13 7 F0 2 r1 r 6 r dr # L = F0 1 6 12 r1 1 6 12 r2 1 + 7 r2 1 7 6 r1 = 3. 6 10 N ¸i = 3. Teorema varia¸iei energiei cinetice a t S¼ consider¼m un corp asupra c¼ruia ac¸ioneaz¼ mai multe for¸e a a a a t a t c¼ror rezultant¼ este F . Lucrul mecanic efectuat din pozi¸ia ini¸ial¼ pân¼ a a t t a a . 5 10 10 m. For¸ele de frecare nu sunt conservative deoarece t t între dou¼ puncte exist¼ o in…nitate de drumuri pe care lucrul mecanic a a al for¸elor de frecare este diferit. 2 10 21 J Energia cinetic¼. Semnul minus apare deoarece deplasarea se face în sens invers for¸ei.67) unde d este deplasarea.27 Ca ¸i în cazul for¸ei de greutate lucrul mecanic depinde doar de pozi¸ia s t t ini¸ial¼ ¸i …nal¼. Rezult¼ c¼ for¸ele elastice sunt ¸i ele for¸e conservative. t as a a a t s t c) Lucrul for¸ei de frecare t Când un corp este deplasat pe o suprafa¸a în sens invers deplas¼rii t¼ a ac¸ioneaz¼ for¸e de frecare Ff = mg: Lucrul mecanic este: t a t L= mgd (1.

71) 2 este numit¼ energia cinetic¼.68) i Dar F = ma = m Atunci L= L= M¼rimea: a Z f dv dt f Z i f dv m dx = dt Z m i dv vdt dt 1 2 mv 2 i (1. s Ec = L(e) + L(i) (a.73) .28 în pozi¸ia …nal¼ este (dac¼ mi¸carea este unidimensional¼ iar deplasarea t a a s a se face în sensul for¸ei): t Z f L= F dx (1.70) i 1 2 mvdv = mvf 2 1 Ec = mv 2 (1. Rela¸ia 1.69) Puterea Puterea reprezint¼ lucrul mecanic efectuat de sistem în unitatea de a timp.70 reprezint¼ teorema varia¸iei a a t a t energiei cinetice pentru un punct material.72) Ec = Eci = 2 i=1 i=1 Si în acest caz varia¸ia energiei cinetice este egal¼ cu lucrul mecanic ¸ t a efectuat de toate for¸ele ce ac¸ioneaz¼ asupra sistemului atât interne L(i) t t a cât ¸i externe L(e) . Ea se exprim¼ astfel: a Lucrul mecanic efectuat de rezultanta for¸elor ce ac¸ioneaz¼ asupra t t a unui punct material este egal cu varia¸ia energiei cinetice a punctului t material.69) (1. În cazul în care sistemul este format din mai multe puncte materiale energia cinetic¼ total¼ este suma energiilor cinetice ale …ec¼rui punct a a a material. n n X X1 2 mi vi (1. Putem de…ni o putere medie: Pm = L t (1.

4% din energie este utilizat¼ pentru punerea în func¸iune a t a diverselor accesorii ca pompa de benzin¼. s Mai multe mecanisme contribuie la pierderea de energie în automobile: În jur de 67% din energie este pierdut¼ în motor.29 ¸i o putere instantanee s L (1. 016: Pentru o ma¸in¼ cu greutatea de 1450 kg (BMV seria s s a 5) for¸a de frecare este aproximativ: t Ff mg = 227 N Pe m¼sur¼ ce viteza ma¸inii cre¸te. Consider¼m pentru coe…cientul de frecare dintre pneuri ¸i a s ¸osea = 0. apare o mic¸orare a for¸ei de a a s s s t ap¼sare normal¼ ca rezultat al descre¸terii presiunii aerului ce curge a a s deasupra ma¸inii. Chiar în condi¸ii ides t ale mai pu¸in de 15% din energia chimic¼ a combustibilului se transform¼ t a a în energie intern¼ situa¸ie care este ¸i mai proast¼ în cazul circula¸iei prin a t s a t marile ora¸e.74) dt unde L este lucrul mecanic efectuat de sistem în timpul dt. L poart¼ a numele de lucru mecanic elementar.75) Aplica¸ie t Puterea automobilelor Automobilele sunt ma¸ini destul de ine…ciente. a t sistemul audio. A¸adar numai în jur de 13% din energie este utilizat¼ pens a tru propulsia efectiv¼ a automobilului dar ¸i din aceasta o parte este utia s lizat¼ pentru a compensa pierderea de energie datorit¼ frec¼rii pneurilor a a a ¸i frec¼rii cu aerul. s . În cazul în care lucrul mecanic este efectuat de for¸e de trac¸iune t t P = L = F dx ¸i s P = L dx =F = Fv dt dt (1. Aproximativ 16% din ens ergie se pierde prin frec¼rile dintre mecanismele de transmisie interne ale a automobilului. sistemul de aer condi¸ionat. în sistemul de r¼cire a a al automobilului ¸i în sistemul de evacuare. s a S¼ examin¼m puterea care furnizeaz¼ for¸a necesar¼ deplas¼rii aua a a t a a tomobilului.

30 Trebuie luat¼ în considerare ¸i for¸a de rezisten¸a la înaintarea prin a s t t¼ aer a automobilului. este densitatea aerului Putem utiliza D ' 0. t t¼ s t a v (m/s) N (N) Fr (N) Fa (N) Ft (N) P (kW) 0 14200 227 0 227 0 8.4 35. t a Tabelul 1.6 Energia poten¸ial¼ t a Pentru a în¸elege acest concept vom porni de la exprimarea lucrului t mecanic pentru diverse tipuri de for¸e conservative.1 For¸ele de rezisten¸a ¸i puterea unui automobil în func¸ie de vitez¼. s Puterea necesar¼ pentru a men¸ine o anumit¼ vitez¼ constant¼ este a t a a a P = Fv v În tabelul de mai jos sunt exempli…cate for¸a de rezisten¸a ¸i puterea t t¼ s unui automobil în func¸ie de vitez¼. Astfel pentru for¸a t t de greutate: L = mg(h1 h2 ) = (mgh2 mgh1 ) (1.4 26.76) . s = 1. A este aria sec¸iunii t¼ t ma¸inii.8 13600 218 431 649 17.9 14100 226 48 274 2. A 2 m2 : M¼rimea for¸ei totale de frecare este suma celor dou¼ a t a for¸e t Ft = Fr + Fa Dac¼ se merge cu ferestrele deschise atunci for¸a de rezisten¸a la dea t t¼ plasarea prin aer cre¸te cu 3%.7 12600 202 1199 1400 62.9 13900 222 192 414 7. Ea este legat¼ de frecarea ma¸inii cu aerul ¸i este a s s propor¸ional¼ cu p¼tratul vitezei.8 13200 211 767 978 35 44.4 17. t a a 1 Fa = D Av 2 2 unde D este coe…cientul de rezisten¸a la înaintare. 5. 20 kg/m3 .

Aceast¼ m¼rime t a t a a poart¼ numele de energie poten¸ial¼. a a a 0 Ep = Ep + C (1. Aceasta determin¼ constanta aditiv¼.77) Se observ¼ c¼ în ambele cazuri lucrul mecanic se poate exprima ca a a opusul varia¸iei unei m¼rimi ce depinde doar de pozi¸ie.31 Pentru for¸a elastic¼ t a L= kx2 1 2 kx2 2 = 2 kx2 2 2 kx2 1 2 (1.78) Rela¸ia de mai sus poate … privit¼ ca o rela¸ie de de…ni¸ie pentru t a t t energia poten¸ial¼ determinat¼ de anumite for¸e conservative.80) Aceasta înseamn¼ c¼ putem alege orice valoare pentru constanta adia a tiv¼. Rezult¼ a a t a a C = 0 ¸i energia poten¸ial¼ gravita¸ional¼ ia forma s t a t a Epg = mgh Pentru for¸ele elastice: t Epe kx2 +C = 2 (a.79) Atunci 0 0 Ep = Ep2 0 Ep1 = Ep2 + C Ep1 C = Ep2 Ep1 = L (1.86) (1. t t Lf c = Ep = (Ep2 Ep1 ) (1. t a a Astfel pentru for¸a de greutate rezult¼: t a Epg = mgh + C (1.82) . t a a t Ca o prim¼ observa¸ie putem spune c¼ energia poten¸ial¼ este de…nit¼ a t a t a a pân¼ la o constant¼ arbitrar¼.81) Consider¼m c¼ la suprafa¸a p¼mântului (h = 0) avem Ep = 0. Alegerea se face a a a a astfel încât forma energiei poten¸iale s¼ …e cât mai simpl¼. În general se alege o anumit¼ pozi¸ie în care energia poten¸ial¼ se a a t t a consider¼ nul¼. t¼ a Astfel putem spune c¼ lucrul mecanic al unei for¸e conservative este a t egal cu minus varia¸ia energiei poten¸iale. a t a Putem generaliza acest fapt pentru orice for¸a conservativ¼.

s L= F dx = Rezult¼ a F = În cazul general: ~ r L = F d~ Cum ~ F = Fx~x + Fy~y + Fz~z e e e ¸i: s d~ = dx~x + dy~y + dz~z r e e e rezult¼: a L = Fx dx + Fy dy + Fz dz Energia poten¸ial¼ este o m¼rime care depinde de pozi¸ia în care se t a a t a‡ corpul: a ¼ Ep = Ep (x. consider¼m a t a a c¼ în cazul c¼ acesta nu este deformat (x = 0) Epe = 0: Rezult¼ C = 0 ¸i a a a s Epe = kx2 2 (1.86) (1. y. z) (1.84) Pentru simpli…care vom considera ca mi¸carea este unidimensional¼ s a ¸i se face de-a lungul acei Ox.83) Rezult¼ c¼ în afara energiei poten¸iale este bine s¼ se cunoasc¼ ¸i poza a t a as i¸ia în care aceasta este nul¼.32 Dac¼ aceasta este energia poten¸ial¼ a unui resort întins.85) .88) F dx dEp dEp dx (1. Dac¼ scriem rela¸ia sub form¼ diferen¸ial¼ t a a t a t a ob¸inem: t L = dEp (1.87) Atunci dEp = Rezult¼: a Fx dx + Fy dy + Fz dz = @Ep dx @x @Ep dy @y @Ep dz @z @Ep @Ep @Ep dx + dy + dz @x @y @z (1.

92) .33 ¸i s Fx = Fy = Fz = Atunci ~ F = @Ep ~x e @x ~ F = @Ep @x @Ep @y @Ep @z @Ep ~y e @y rEp @Ep ~z e @z (1. Conservarea energiei met canice Pentru simpli…care vom considera un punct material asupra c¼ruia a ac¸ioneaz¼ al¼turi de for¸ele conservative (a c¼ror rezultant¼ este FC ) ¸i t a a t a a s for¸e neconservative (a c¼ror rezultan¼ este FN C ). a t a t a a Ep = Solu¸ie t F = dEp = dr A r2 Teorema varia¸iei energiei mecanice. t a a Utiliz¼m teorema varia¸iei energiei cinetice: a t EC = L = LFC + LFN C (1.89) (1.90) În rela¸ia de mai sus simbolul r reprezint¼ operatorul nabla t a r= @ @ @ ~x + e ~y + e ~z e @x @x @x (1.91) Aplica¸ie t Energia poten¸ial¼ unui sistem format din dou¼ particule este t a a A r S¼ se calculeze for¸a radial¼ care ac¸ioneaz¼ între cele dou¼ particule.

96) Rela¸ia de mai sus reprezint¼ teorema varia¸iei energiei mecanice: t a t Lucrul mecanic al for¸elor neconservative care ac¸ioneaz¼ asupra unui t t a punct material este egal cu varia¸ia energiei mecanice a punctului matet rial respectiv. t Aplica¸ie t Dou¼ particule.34 unde am exprimat separat lucrul mecanic al for¸elor conservative (LFC ) t ¸i lucrul mecanic al for¸elor neconservative (LFN C ). t as Teoremele varia¸iei energiei cinetice ¸i conserv¼rii energiei mecanice t s a sunt valabile ¸i în cazul sistemelor formate din mai multe puncte mates riale în care for¸ele interne (dintre particule) sunt conservative. Lucrul mecanic al s t for¸elor conservative se exprim¼ ca minus varia¸ia energiei poten¸iale: t a t t LF C = Rezult¼ c¼: a a EC = ¸i s EC + EP = LFN C (EC + EP ) = LFN C EP + LFN C Ep (1.95) EM2 (1. având loc o transformare a a a s a energiei cinetice în energie poten¸ial¼ ¸i invers. una de masa m1 cu viteza vi1 ¸i alta de masa m2 cu a s viteza vi2 se ciocnesc. Dac¼ asupra punctului material nu ac¸ioneaz¼ for¸e neconservative a t a t atunci LFN C = 0 ¸i s EM 2 = EM 1 Aceasta este legea conserv¼rii energiei mecanice. a Într-un câmp de for¸e conservative energia mecanic¼ a punctului mat a terial r¼mâne constant¼ în timpul mi¸c¼rii. Stiind c¼ ciocnirea este una central¼ ¸i perfect ¸ a a s .94) De…nim energia mecanic¼ ca suma dintre energia cinetic¼ ¸i poten¸ial a as t EM = EC + EP Atunci: EM = LFN C EM1 = LFN C (1.93) (1.

s¼ se determine vitezele celor a s t a dou¼ particule dup¼ ciocnire. punctul O): t ~ M =~ r ~ F (1.97) . De…nim a t¼ t a momentul for¸ei în raport cu un punct (în cazul nostru. Dac¼ a a a sensul vitezei este în sensul pozitiv al axei viteza va …consider¼t¼ pozitiv¼ aa a ¸i dac¼ sensul vitezei este în sensul negativ al axei viteza va … considerat¼ s a a negativ¼. Rezult¼: a vf 1 = 2 m1 vi1 + m2 vi2 m1 + m2 m1 vi1 + m2 vi2 m1 + m2 vi1 vf 2 = 2 1.3 Moment cinetic Consider¼m o for¸a care ac¸ioneaz¼ asupra unui punct material. Not¼m vitezele dup¼ ciocnire vf 1 ¸i vf 2 : Legile de conservare a a a a s impulsului ¸i energiei sunt: s m1 vi1 + m2 vi2 = m1 vf 1 + m2 vf 2 1 1 1 1 2 2 2 2 m1 vi1 + m2 vi2 = m1 vf 2 + m2 vf 2 2 2 2 2 Cele dou¼ rela¸ii se scriu a t m1 (vf 1 2 m 1 vf 1 vi1 ) = m2 (vf 2 2 2 vi1 = m2 vf 2 vi2 ) 2 vi2 Prin împ¼r¸ire rezult¼ at a vf 1 + vi1 = vf 2 + vi2 Se ob¸ine astfel un sistem de dou¼ ecua¸ii cu dou¼ necunoscute de t a t a gradul întâi.35 elastic¼ iar vitezele sunt pe aceia¸i direc¸ie. a a Solu¸ie t Consider¼m c¼ vitezele sunt orientate de-a lungul axei Ox.3.

11: Momentul for¸ei fa¸a de un punct t t¼ Figura 1.12: Momentul cinetic fa¸a de o ax¼ t¼ a .36 Figura 1.

102) Dac¼ momentul rezultant al for¸elor care ac¸ioneaz¼ asupra unui corp a t t a este nul. a 1.12).99) (1. 1. Consider¼m c¼ particula s a a a a‡ a la distan¸a ri de ax¼ are masa mi .3.98) ~ r F =~ d~ p =~ r dt d~ p +p ~ dt d~ r dt este nul deoarece p ¸i ~ sunt vectori paraleli. M¼rimea momentului este: a M = rF sin = rd unde d poart¼ numele de bra¸ul for¸ei. a Rela¸ia reprezint¼ teorema de varia¸ie a momentului cinetic: t a t Momentul for¸ei este egal cu derivata momentului cinetic în raport cu t timpul. În cazul c¼ momentul for¸ei este nul: a t ~ dL =0 dt ~ L = ct (1. at¼ t a .100) De…nim m¼rimea: a ~ r L=~ numit¼ moment cinetic.101) (1. a t t Teorema varia¸iei momentului cinetic t ~ M =~ r Termentul p ~ Atunci d! r dt (1. ~s v d ~ M = (~ r dt p) = ~ p ~ ~ dL dt (1. momentul cinetic se conserv¼.37 Aceea¸i de…ni¸ie se poate aplica ¸i în cazul unei for¸e F aplicate întrs t s t un punct al unui corp care se poate roti în jurul unei axe (Fig.4 Cinematica mi¸c¼rii de rota¸ie s a t Energia cinetic¼ de rota¸ie a t S¼ consider¼m un obiect format dintr-o mul¸ime de puncte care se a a t rote¸te în jurul unei axe cu viteza unghiular¼ !.

106) Putem calcula momentul de iner¸ie a unui obiect rigid imaginând t obiectul ca …ind divizat în mici volume de mase mi : Atunci Z X 2 I = lim r mi = r2 dm (1.38 Figura 1.103) Energia cinetic¼ total¼ este suma energiilor cinetice ale particulelor a a constituente. X 1X 1X 2 2 ER = ECi = mi vi = m i ! 2 ri 2 i 2 i i ! 1 X 2 m i ri ! 2 (1. a a a t X 2 I= m i ri (1.13: Mi¸carea de rota¸ie s t Energia ei cinetic¼ (Fig.105) i Cu aceast¼ nota¸ie ecua¸ia rezult¼: a t t a 1 ER = I! 2 2 (1. 1.13) a 1 1 2 2 ECi = mi vi = mi ! 2 ri 2 2 (1.107) mi !0 i Considerând dm = dV .104) ER = 2 i M¼rimea din parantez¼ poart¼ numele de moment de iner¸ie.

s t¼ Solu¸ie t Z Z Z R I= r dm = 2 r (2 2 Lr) dr = 2 L r3 dr = 0 1 2 LR4 Cum densitatea = rezult¼ a 1 I = M R2 2 Aplica¸ie t S¼ se determine momentul de iner¸ie al unei sfere de mas¼ M ¸i raz¼ a t a s a R în raport cu o ax¼ ce trece prin centrul s¼u.39 Atunci I= Z r2 dV (1.108) Aplica¸ie t S¼ se calculeze momentul de iner¸ie a unui cilindru cu raz¼ R ¸i mas¼ a t a s a M ¸i lungimea L fa¸a de axa sa. a a Solu¸ie t Momentul cinetic în jurul axei Ox este Z Iz = x2 + y 2 dM Iy = ¸i în jurul axei Oz s Ix = Z Z x2 + z 2 dM M M = V R2 L în jurul axei Oy y 2 + z 2 dM Deoarece toate cele trei axe sunt echivalente rezult¼ Ix = Iy = Iz astfel a c¼: a .

Lucrul mecanic efectuat de for¸a F este a t ~ s L = F d~ = (F sin )rd (1.110) Puterea implicat¼ în acest proces este: a P = d L =M = M! dt dt (1.40 2 1 I = (Ix + Iy + Iz ) = 3 3 Z x +y +z 2 2 2 2 dM = 3 Z r2 dM În rela¸ia de mai sus masa dM este masa unei p¼turi sferice de raz¼ t a a r ¸i grosime dr s dM = 4 r2 dr Atunci 2 I= 3 Z R 4 r4 dr = 0 8 R5 15 Folosind rela¸ia densit¼¸ii t at = rezult¼: a 2 I = M R2 5 Lucrul mecanic.111) . puterea ¸i energia mi¸c¼rii de rota¸ie s s a t Consider¼m un obiect ca în …gura al¼turat¼ în care o for¸a F este a a a t¼ ~ aplicat¼ în P (Fig. 1.109) M 3M = V 4 R3 Deoarece M = F r sin rezult¼: a L = Md (1.13).

15: Accelera¸ia tangen¸ial¼ t t a Expresia poate … privit¼ ca una similar¼ celei in care a a P = Fv (1.14: Lucrul mecanic al mi¸c¼rii de rota¸ie s a t Figura 1.113) M¼rimea momentului for¸ei ce ac¸ioneaz¼ asupra particulei de mas¼ a t t a a m este M = Ft r = (mat )r (1.114) Deoarece accelera¸ia unghiular¼ este: t a "= d! dt (1.112) S¼ consider¼m o particul¼ de mas¼ m care se rote¸te pe un cerc de a a a a s ~t ¸i a unei for¸e radiale Fr : ~ raz¼ r sub ac¸iunea unei for¸e tangen¸iale F s a t t t t For¸a tangen¸ial¼ determin¼ o accelera¸ie tangen¸ial¼ ~ t: t t a a t t aa Ft = mat (1.41 Figura 1.115) .

S¼ se calculeze distan¸a pe care pucul t a t 2 se deplaseaz¼ (g = 10 m/s ). Coe…cientul de frecare a a a pucului cu ghea¸a este = 0. a 1.2 Un corp interplanetar este atras de Soare cu o for¸a t¼ .117) !i 1 I!d! = I! 2 2 f 1 2 I! 2 i (1.4 Probleme 1. ! f = ! i + "t a Dac¼ a = ct. vf = vi + at a R f Rx Lucrul mecanic L = i M d Lucrul mecanic L = xif F dx Energia cinetic¼ ER = 1 I! 2 a Energia cinetic¼ EC = 1 mv 2 a 2 2 Puterea P = M ! Puterea P = F v Momentul cinetic L = I! Impuls p = mv dL Momentul for¸ei M = dt t For¸a F = dp t dt 1. 01.116) at = Pornind de la rela¸ia M = I" = I d! t dt L = Md = I L = I!d! Atunci: L= Z !f d! !dt dt (1. s t Putem face o paralel¼ între mi¸carea de rota¸ie ¸i mi¸carea liniar¼ a s t s s a Mi¸carea de rota¸ie s t Mi¸carea liniar¼ s a d Viteza unghiular¼ ! = dt a Viteza liniar¼ v = dx a dt Accelera¸ia unghiular¼ " = d" Accelera¸ia liniar¼ a = dv t a t a dt dt Moment rezultat M = d! For¸a F = ma t dt Dac¼ " = ct.1 Unui puc i se imprim¼ o vitez¼ v = 2 m/s.118) Rela¸ia de mai sus reprezint¼ teorema varia¸iei energiei cinetice pentru t a t mi¸carea de rota¸ie în cazul unui punct material.42 atunci d (r!) d! dvt = = r = "r dt dt dt Astfel momentul for¸ei care ac¸ioneaz¼ asupra punctului material care se t t a rote¸te devine: s M = mr2 " = I" (1.

s a) S¼ se calculeze energia poten¸ial¼ a t a b) S¼ se calculeze varia¸ia energiei poten¸iale de la x1 la x2 . t s aa 1. 14 ¸i accelera¸ia gravita¸ional¼ este g = 9. Apoi a resortul este eliberat. s t t a 1. v e e 1.43 1022 N r2 S¼ se determine lucrul mecanic efectuat de Soare cînd corpul se apropie a de Soare de la distan¸a r1 = 3 1011 m la distan¸a r2 = 2.9 Energia poten¸ial¼ a unei particule este t a . 1. Asupra corpului ac¸ioneaz¼ o for¸a s aa t a t¼ constant¼ F = 5 N. S¼ se determine viteza dac¼ coe…cientul de frecare la alunecare a a este = 0.6 S¼ se determine lucrul mecanic efectuat de o for¸a care modi…c¼ a t¼ a vitez¼ unui corp de mas¼ m = 5 kg de la valoarea ~1 = 6~x 2~y la a a v e e ~2 = 8~x + 4~y . a t t 1. S¼ se determine viteza corpului ce parcurge distan¸a a a t de 3 m. 5 1011 m.3 Un corp cu masa m = 5 kg este în repaus pe o suprafa¸a orizontal¼ t¼ a pe care poate mi¸ca f¼r¼ frecare.4 Un corp m = 5 kg se a‡ în repaus pe o suprafa¸a orizontal¼ pe a t¼ a ¼ care se poate deplasare sub ac¸iunea unei for¸e F = 12 N pe distan¸a d = t t t 10 m/s.8 O for¸a conservativ¼ care ac¸ioneaz¼ asupra unei particule are t¼ a t a expresia ~ F = Ax + Bx2 ~x e unde A ¸i B sunt constante.5 Un corp de mas¼ m = 2 kg este ata¸at la un resort cu o constant¼ a s a 3 elastic¼ k = 10 N/m. t t F = 2 1. Componentele vitezelor sunt exprimate în m/s. S¼ se calculeze viteza corpului când trece prin a pozi¸ia de echilibru (mi¸carea are loc f¼r¼ frecare). 8 m/s2 . Resortul este comprimat cu x = 2 cm.7 Un corp cm masa m = 3 kg are viteza v = (6~x e 2~y ) m/s e S¼ se calculeze energia cinetic¼ a corpului. a a 1.

2 s s¼ se determine for¸e medie exercitate asupra a t ma¸inii. S¼ se calculeze frac¸ia din a t energia cinetic¼ ini¸ial¼ a neutronului pierdut¼ de acesta prin ciocnire. s a a s Viteza ini¸ial¼ a ma¸inii este ~i = 20~x iar în …nal ~f = 2~x .11 O particul¼ cu masa m = 4 kg se deplaseaz¼ de-a lungul axei a a Ox în concordan¸a x = t + 2t3 (x este exprimat în metri iar t în secunde). S¼ a t a se determine viteza medie a corpului.14 Într-un reactor nuclear. Masa total¼ a trenule¸ului este 800 g. S¼ se arate c¼ neutronii pot s¼-¸i piard¼ energia prin a a as a ciocniri elastice cu atomii moderatorului.12 O ma¸in¼ cu mas¼ m = 1500 kg se ciocne¸te cu un perete. 1.5 m/s în 50 milisecunde. t a) S¼ se determine energia cinetic¼ la momentul t = 5 s a a b) S¼ se determine accelera¸ia la momentul t = 5 s a t c) Puterea furnizat¼ corpului la t = 5 s a d) Lucrul mecanic efectuat asupra corpului între momentele t = 0 ¸i s t=2s 1. a t a a Consider¼m ciocnirele elastice ¸i centrale. Ace¸ti neutroni se deplaseaz¼ cu 107 m/s a s a 3 ¸i trebuie încetini¸i pân¼ la 10 m/s înainte de aproduce un alt act de s t a …sune. s 1. s a at a t t 1. Acesta const¼ dintr-un corp de lemn de t a masa m2 suspendat de un …r. neutronii sunt produ¸i când un atom s sufer¼ un produs de …sune.10 Motorul electic al unui trenule¸ de juc¼rie accelereaz¼ din repaus t a a la 0.15 S¼ se determine m¼rimea momentului cinetic propriu al unei a a bile de bowling (M = 6 kg ¸i R = 12 cm) care se rote¸te cu frecven¸a de s s t = 10 rot/s.13 Un pendul balistic este un aparat pentru m¼surarea vitezei unui a proiectil (de exemplu un glon¸). Un glon¸ de masa m1 într¼ în acest bloc t a ¸i-l ridic¼ la în¼l¸imea h: S¼ se determine viteza glon¸ului func¸ie de h. . a s 1. Dac¼ t a s v e v e a coliziunea are loc ân 0. Ei sunt încetini¸i cu ajutorul unui material (lichid sau solid) t numit moderator.44 U (x) = x3 + 2x2 + 3x S¼ se determine for¸a care ac¸ioneaz¼ asupra particulei. a t t a 1.

123) Principiul suprapunerii for¸elor t ~ ~ ~ Dac¼ asupra unui corp ac¸ioneaz¼ for¸ele F1 .124) k=1 .122) m Principiul ac¸iunii ¸i reac¸iunii t s t Dac¼ un corp ac¸ioneaz¼ asupra altui corp cu o for¸a F12 . a s a Pozi¸ia unui corp pe traiectorie este dat¼ de legea de mi¸care: t a s ~ = x(r)~x + y(t)~y + z(t)~z r e e e (1. efectul ob¸inut a t a t t este acela¸i ca si în cazul în care asupra corpului ar ac¸iona o singur¼ s ¸ t a for¸a t¼ n X ~ = ~ F Fk (1. s s a Traiectoria este curba descris¼ de un corp în timpul mi¸c¼rii sale.45 1.121) t!0 t dt Principiul iner¸iei t Orice corp liber î¸i p¼ streaz¼ starea de repaus sau de mi¸care rectilinie s a a s si uniform¼ (un corp liber este corpul asupra c¼ ruia nu se exercit¼ nici ¸ a a a for¸e nici momente indiferent de modul de aplicare). t Principiul fundamental Accelera¸ia pe care o cap¼ t¼ un corp datorit¼ ac¸iunii unei for¸e este t aa a t t direct propor¸ional¼ cu m¼ rimea acelei for¸e si colinear¼ cu ea. :::.120) ~ = lim v t!0 t dt M¼rimea ce caracterizeaz¼ varia¸ia vitezei în timp se nume¸te accela a t s era¸ie t d~ v ~ v ~ = lim a = (1. t¼ ~= a ~ F21 = ~ F12 (1. t a a t ¸ a ~ F (1.5 Rezumat Cinematica se ocup¼ cu studiul mi¸c¼rii unui corp f¼r¼ a lua în calcul a s a aa ¸i cauzele mi¸c¼rii. Fn . F2 .119) Varia¸ia în timp a vectorului de pozi¸ie al corpului ne va da viteza t t instantanee acestuia d~ r ~ r = (1. al doilea a t a t¼ ~ ~21 egal¼ în m¼ rime si de corp ac¸ioneaz¼ asupra primului cu o for¸a F t a t¼ a a ¸ sens contrar cu prima for¸a.

128) Puterea.127) Energia cinetic¼ a unui sistem de puncte materiale: a Ec = n X i=1 Eci = n X1 i=1 2 2 mi vi (1.132) (1.133) ~ F (1.130) Energia mecanic¼ a unui sistem de puncte materiale a E = EC + EP Momentul for¸ei în raport cu un punct t ~ M =~ r Momentul cinetic ~ r L=~ p ~ (1.131) .125) Teorema impulsului pentru un sistem de puncte materiale d~ p ~ Fe = dt (1.126) Lucru mecanic produs de o for¸a constant¼ asupra unui punct mat¼ a terial ~ r L = F ~ = F r cos (1.129) Energia poten¸ial¼ a unui sistem a‡ într-un câmp de for¸e cont a at t servative ~ F = rEp (1.46 Transform¼rile Galilei a t = t0 ~ = ~0 + ~ t r r v (1. prin de…ni¸ie este lucrul mecanic în unitatea de timp t Pm = L t (1.

mi¸carea moleculelor s a s într-un corp solid în jurul pozi¸iilor de echilibru. Vom exprima for¸a elastic¼ astfel: t a F = kx (2.2) .1) Semnul minus arat¼ c¼ for¸a este în sens invers deplas¼rii: a a t a Legea a doua a dinamicii: ma = F 47 (2. Cea mai simpl¼ mi¸care periodic¼ se petrece în cazul în care for¸a care a s a t ac¸ioneaz¼ asupra unui obiect este propor¸ional¼ cu distan¸a fa¸a de un t a t a t t¼ punct …x numit pozi¸ie de echilibru ¸i este orientat¼ c¼tre acel punct. O t s a a astfel de for¸a poart¼ numele de for¸a elastic¼ iar mi¸carea determinat¼ t¼ a t¼ a s a de aceasta poart¼ numele de mi¸care oscilatorie armonic¼. a s a Un model pentru o astfel de mi¸care este mi¸carea unui corp legat s s de un resort care se poate deplasa pe o suprafa¸a orizontal¼ f¼r¼ frecare.Capitolul 2 Mi¸carea oscilatorie s 2. curentul alternativ.1 Ecua¸ia de mi¸care t s Mi¸carea periodic¼ este mi¸carea unui obiect care se repet¼ în mod s a s a regulat. t s Alte exemple de m¼rimi care variaz¼ periodic sunt: câmpurile electric ¸i a a s magnetic ale undelor electromagnetice. Ca exemplu de mi¸c¼ri periodice se pot da mi¸carea P¼mântului în s a s a jurul Soarelui. mi¸carea Lunii în jurul P¼mântului. mi¸carea unui pendul. t¼ a aa Originea axei pe care are loc mi¸carea se alege în pozi¸ia în care resortul s t este nedeformat.

48 devine: d2 x k + x=0 2 dt m !2 = 0 k m (2.5 reprezint¼ o ecua¸ie diferen¸ial¼ de ordin doi. ! 0 t + 0 reprezint¼ faza a a t a mi¸c¼rii iar 0 reprezint¼ faza ini¸ial¼.5) 0 dt2 Rela¸ia de mai sus 2. t a t t a Solu¸ia acestei ecua¸ii este: t t x(t) = A cos(! 0 t + 0) Rezult¼ a (2.3) Not¼m cu a (2. M¼rimea A poart¼ numele de s a a a a amplitudine ¸i reprezint¼ dep¼rtarea maxim¼ fa¸a de pozi¸ia de echilis a a a t¼ t bru.8) (2. s a a t Din rela¸ia 2. M¼rimea ! 0 poart¼ numele de pulsa¸ie.7a) dv dx2 = 2 = dt dt ! 2 A cos(! 0 t + 0) (2.11 rezult¼ viteza ¸i accelera¸ia t a s t v= ¸i s a= sau a= Determinarea constantelor A ¸i s ¸i viteza ini¸ial¼. s t a !2x 0 dx = dt A! sin(! 0 t + 0) (2. x (t) poart¼ numele de elonga¸ie s a a t a a t ¸i reprezint¼ dep¼rtarea corpului de pozi¸ia de echililibru.9) se face cunoscând pozi¸ia ini¸ial¼ t t a x (0) = x0 dx = v0 dt t=0 Astfel x0 = A cos 0 .6) unde A ¸i 0 reprezint¼ dou¼ constante.4) d2 x + !2x = 0 (2.

s a 2.12) 1 (2.2 2.13) T care reprezint¼ num¼rul de oscila¸ii în unitatea de timp. Nu este indicat s¼ se calculeze tangenta acestui unghi a deoarece func¸ia tangent¼ este periodic¼ cu perioada egal¼ cu . .2.49 v0 = Atunci: !A sin r 0 v2 !2 Determinarea fazei ini¸iale se face din cuno¸terea func¸iilor trigonot s t metrice sinus ¸i cosinus din al c¼ror semn se determin¼ cadranul în care s a a este situat 0 .1 Reprezent¼rile mi¸c¼rii oscilatorii a s a Reprezentarea fazorial¼ a Mi¸carea este reprezentat¼ printr-un vector rotator numit fazor (Fig. Astfel: t a a a A= x2 + 0 v0 !A x0 cos 0 = A Mi¸carea oscilatorie armonic¼ este mi¸care periodic¼.1). Rezult¼ astfel: a a t a 2 !0 = 2 = (2.14) T = 2. Elonga¸ia mi¸c¼rii reprezint¼ proiec¸ia vârfului vectorului pe axa t s a a t Ox.11) (2. adic¼: s a s a a sin 0 = x(t) = x(t + T ) unde T este perioada mi¸c¼rii s a A cos[! 0 (t + T ) + Rezult¼: a T = Se poate de…ni frecven¸a : t 0] (2.10) = A cos[!t + 2 ! 0 +2 ] (2.

50

Figura 2.1: Reprezentarea fazoriala a mi¸carii oscilatorii. s

2.2.2

Reprezentarea complex¼ a

Mi¸carea poate … reprezentat¼ cu ajutorul unui num¼r complex s a a x = A0 exp i(! 0 t + 0 ) e x = A0 ei 0 ei!0 t = Aei!0 t e (2.15) (2.16)

unde A = A0 ei 0 poart¼ numele de amplitudine complex¼. Trecerea la a a reprezentarea sinusoidal¼ (real¼) se face foarte simplu: elonga¸ie este a a t partea real¼ a lui x, adic¼: a e a x = Re x e (2.17)

2.3

Energia oscilatorului armonic

Energia oscilatorului armonic este format¼ din suma energiei cinetice a ¸i poten¸iale: s t E = Ec + Ep (2.18) Energia cinetic¼ este: a Ec = m mv 2 = A2 ! 2 sin2 (! 0 t + 0 2 2
0)

(2.19)

Energia poten¸ial¼ este: t a kx2 m! 2 A2 0 Ep = = cos2 (! 0 t + 2 2
0)

(2.20)

51

Figura 2.2: Pendulul matematic

m! 2 A2 kA2 0 = (2.21) 2 2 Energia total¼ a oscilatorului este constant¼ în timp. Acest lucru este a a de a¸teptat deoarece for¸a elastic¼ este una conservativ¼ ¸i în sistem se s t a as consider¼ c¼ nu exist¼ for¸e neconservative. a a a t E = Ep + Ec =

Rezult¼: a

2.4

Pendulul matematic

Pendul matematic const¼ dintr-un …r inextensibil la cap¼tul c¼ruia se a a a a‡ un punct material de masa m (Fig. 2.2). a ¼ For¸ele care ac¸ioneaz¼ asupra punctului material sunt greutatea mg t t a ~ . Componenta tangen¸ial¼ a greut¼¸ii determin¼ ¸i tensiunea din …r T s t a at a mi¸carea corpului c¼tre pozi¸ia în care = 0: Aplic¼m legea a II-a a lui s a t a Newton pentru componenta tangen¸ial¼ a greut¼¸ii. t a at Ft = Cum s = l rezult¼: a mg sin = m d2 s dt2 (2.22)

Pentru cazul în care

d2 g = sin 2 dt l este foarte mic sin '

(2.23)

(2.24)

52 ¸i s g d2 (2.25) = 2 dt l Rezult¼ c¼ ecua¸ia de mi¸care este similar¼ cu ecua¸ia 2.11. Din acest a a t s a t motiv solu¸ia se scrie t = m cos(! 0 t + 0 ) (2.26) unde !0 = Astfel perioada mi¸c¼rii este: s a 2 T = =2 !0 s l g (2.28) r g l (2.27)

¸i depinde doar de lungimea l a pendulului ¸i de accelera¸ia gravita¸ional¼. s s t t a

2.5

Oscila¸ii amortizate t

Mi¸carea oscilatorie armonic¼ este o mi¸care ideal¼, în care asupra cors a s a pului ac¸ioneaz¼ doar o for¸a eleastic¼. O astfel de mi¸care poate avea loc t a t¼ a s un timp nede…nit. În realitate, îns¼, al¼turi de for¸a elastic¼ ac¸ioneaz¼ a a t a t a ¸i for¸e neconservative cum ar … for¸ele de rezistan¸a la înaintare (frecare) s t t t¼ care încetinesc mi¸carea. În consecin¸a energia sistemului scade ¸i mi¸s t¼ s s carea este una amortizat¼. O for¸a de rezisten¸a este aceea care apare la a t¼ t¼ deplasarea unui corp într-un ‡ cu viteze mici. În acest caz s-a constat uid c¼ for¸a de rezisten¸a este propor¸ional¼ cu m¼rimea vitezei. a t t¼ t a a R= v

Semnul minus arat¼ c¼ for¸a are sens invers vitezei. a a t Dac¼ asupra corpului ac¸ioneaz¼ al¼turi de for¸a elastic¼ ac¸ioneaz¼ a t a a t a t a ¸i for¸a de rezisten¸a legea a doua se scrie: s t t¼ ma = dx2 = dt2 kx k x m v dx m dt (2.29) (2.30)

53

Figura 2.3: Mi¸carea anarmonic¼. s a

dx2 dx +2 + !2x = 0 (2.31) 0 2 dt dt unde = 2m poart¼ numele de coe…cient de amortizare. a Pentru rezolvarea ecua¸iei diferen¸iale de ordinul doi 2.31 se consider¼ t t a ecua¸ia caracteristic¼ t a r2 + 2 r + !2 = 0 (2.32) 0 Ecua¸ia de gradul doi are ca solu¸ii: t t q r1; 2 =

2

!2 0

(2.33)

Exist¼ trei situa¸ii: a t a) > ! 0 ¸i r1 ¸i r2 sunt reale. Solu¸ia ecua¸iei în acest caz este: s s t t x = C1 er1 t + C2 er2 t (2.34)

unde C1 ¸i C2 sunt constante. Ele pot …determinate din condi¸iile ini¸iale. s t t Deoarece r1 < 0 ¸i r2 < 0 rezult¼ c¼ atunci când t ! 1; x ! 0 s a a O astfel de mi¸care poart¼ numele de mi¸care anarmonic¼ (Fig. 2.3). s a s a b) = ! 0 : Atunci r1 = r2 = (2.35) Solu¸ia ecua¸iei diferen¸iale este: t t t x = (C1 t + C2 )e ). c) < ! 0 . Ecua¸ia caracteristic¼ are solu¸ii imaginare t a t q 2 r1; 2 = i !2 0
t

(2.36)

O astfel de amortizare poart¼ numele de amortizare critic¼ (Fig. 2.4 a a

(2.37)

unde ! = ! 2 0 Tinând cont de faptul c¼ e ¸ a x=e t i = cos sin C2 ) sin !t] (2.42) (2.45) .4: Amortizare critic¼ a Solu¸ia ecua¸iei se scrie t t x=e t [ C1 ei!t + C2 e i!t (2.40) (2.43) b = tg a x= 2a e cos 0 t (2.44) ¸i s [cos !t cos 0 sin 0 sin !t] (2.38) p 2.54 Figura 2.39) [(C1 + C2 ) cos !t + i(C1 Deoarece x elonga¸ia este o m¼rime real¼ alegem: t a a C1 = a + ib C2 = a ib unde a ¸i b sunt m¼rimi reale s a Atunci x = e x = e Se noteaz¼ a t t (2.41) (2a cos !t 2a cos !t 2b sin !t) b sin !t a (2.

2.46) Dac¼ coe…cientul de atenuare a este mic.49) Decrementul logaritmic este o m¼rime adimensional¼ ¸i caracterizeaz¼ a as a de asemenea gradul de amortizare a oscila¸iilor. Cu ajutorul se poate t compara gradul de amortizare a oscial¸iilor. a s a Aplica¸ie t Un corp se mi¸c¼ într-un câmp poten¸ial în care acesta are energia s a t poten¸ial¼ V (x) care are valoarea minim¼ la coordonata x = 0: S¼ se t a a a arate c¼ mi¸carea particulei în jurul pozi¸ei de echilibru este una oscilaa s t torie.5 este reprezentat¼ mi¸carea oscilatorie amortizat¼. a t t¼ dE = Puterea disipat¼ este: a P = dE = dt P = v dx = dt v2 (2. . t Deoarece mi¸carea este amortizat¼ sistemul pierde energie.51) (2. a t a s a Mi¸carea este caracterizat¼ de a¸a numitul decrement logaritmic s a s = ln x(t) A(t) = ln = ln e x(t + T ) A(t + T ) gt = T (2.45 devine: s t x = A0 e cos(!t + 0) (2. Pierderea s a de energie este egal¼ cu lucrul mecanic al for¸ei de rezisten¸a.55 Facem nota¸ia A0 = t 2a cos 0 ¸i 2.48) unde ! 0 poart¼ numele de pulsa¸ie natural¼ a mi¸c¼rii oscilatorii. caracterul oscilatoriu a mi¸c¼rii se p¼streaz¼.47) 2 < !0 (2. Amplitudinea mi¸c¼rii scade exponen¸ial în timp: s a a a s a t A = A0 e Mi¸carea are loc cu o pulsa¸ie s t q ! = !2 0 t (2.52) L= vdx (2.50) 2 mv 2 În Fig.

t V = V (0) + dV dx x+ x=0 1 2 d2 V dx2 x2 + ::::: x=0 Cum în x = 0 energia poten¸ial¼ a corpului este minim¼ dV =dx = 0 t a a V = V (0) + ¸i s F = dV = dx d2 V dx2 x x=0 1 2 d2 V dx2 x2 x=0 Se observ¼ c¼ for¸a care ac¸ioneaz¼ asupra corpului este una de tip a a t t a elastic iar constanta elastic¼ a k= Aplica¸ie t d2 V dx2 x=0 .56 Figura 2.5: Mi¸care oscilatorie amortizat¼. s a Solu¸ie t For¸a care ac¸ioneaz¼ asupra corpului este t t a F = dV dx Dezvolt¼m expresia energiei poten¸iale în jurul punctului x = 0 ¸i se a t s re¸in doar primiii doi termeni.

6 Oscila¸ii for¸ate t t În cazul mi¸c¼rii oscilatorii amortizate. 6 kg frecven¸a s a a t devine 2 = 0. t t a Ecua¸ia de mi¸care pentru un astfel de aoscilator este: t s m Ecua¸ia se scrie astfel: t dx2 dx F0 cos !t +2 + !2x = 0 2 dt dt m (2. energia sistemului descreste s a în timp. Este posibil¼ compensarea pierderii de energie prin aplicarea a unei for¸e externe care efectueaz¼ un lucru mecanic pozitiv. a s a a t t Un exemplu este acela în care for¸a exterioar¼ variaz¼ periodic F = t a a F0 cos !t unde ! este pulsa¸ia for¸ei iar F0 este o constant¼.54) dx2 =F dt2 kx dx dt (2. S¼ se determine masa m: a Solu¸ie t r k 1 1 = 2 m r 1 k = 2 m+ m 2 1 2 2 Prin împ¼r¸ire rezult¼ at a = m+ m m Rezult¼: a m= 1 2 m 2 = 0. Astfel la t a orice moment de timp energia poate … transferat¼ sistemului prin aplia carea unei for¸e în sensul mi¸c¼rii. 337 1 2. Amplitudinea r¼mâne constant¼ dac¼ t s a a a a energia furnizat¼ într-o perioada de timp este egal¼ cu energia mecanic¼ a a a pierdut¼ în aceea¸i perioad¼ datorit¼ for¸elor de rezisten¸e sau frecare.57 O mas¼ m este legat¼ de un resort determin¼ o oscila¸ie cu frecven¸a a a a t t de 1 = 1 Hz.53) . 6 Hz. Când se ata¸eaz¼ în plus o mas¼ m = 0.

55) unde x0 (t) este solu¸ia ecua¸ie omogene care atunci când t este foarte t t mare tinde c¼tre 0. x1 (t) este o solu¸ie particular¼ a ecua¸iei omogene.63a) . O astfel de ecua¸ie este o ecua¸ie de ordinul s 0 doi neomogen¼ ¸i are solu¸ii de forma: as t x(t) = x0 (t) + x1 (t) (2.58 t t unde 2 = =m ¸i ! 2 = k=m. a t a t Pentru a rezolva ecua¸ia vom considera reprezentarea complex¼.58) (2.59 rezult¼: t a [ !2 0 ! 2 + 2 !i]A = A! 2 ei(!t ) ) (2.59) (2.54 se scrie: t dx2 dx F0 i!t i +2 + !2x = e 0 dt2 dt m unde Deoarece dxi = iA!ei(!t dt ¸i s dx2 i = dt2 Atunci din ecua¸ia 2. Astfel t a F0 cos !t ! F0 ei!t iar dac¼ xi (t) este ales de forma a x1 (t) = A cos(!t el va … reprezentat astfel: x1 (t) = A cos(!t Ecua¸ia 2.56) ) (2.62) Pentru ca cele dou¼ numere complexe s¼ …e egale este necesar ca: a a !2 0 !2 A = F0 cos m (2.60) (2.61) F0 i F0 e = [cos + i sin ] m m (2.57) ) ! Aei(!t ) (2.

67) Dac¼ a -!!0 tg ! 0 ! 0 .64 ¸i le adun¼m.68) rezult¼: t a df =0 d! (2. a t -!!1 tg < 0 ! .59 F0 sin m Ridic¼m la p¼trat rela¸iile 2.70) . Aceasta înseamn¼ c¼ elonga¸ia ¸i a a t s for¸a sunt în opozi¸ie de faz¼. Ob¸inem: a a t s s a t 2 !A = A2 [ ! 2 0 !2 2 (2.6.! ! !0 tg ! 1 ! 2 .71) !2 2 (2.69) unde + 4 2!2 (2. t t a 2.66) 2!2 +4 tg = !2 0 2 ! !2 (2.65) Atunci amplitudinea mi¸c¼rii este: s a A= q F0 =m (! 2 0 2 !2) (2.64) + 4 2 ! 2 ] = (F0 =m)2 (2.1 Rezonan¸a t Rezonan¸a reprezint¼ fenomenul de cre¸tere a amplitudinii pentru t a s anumite valori ale lui !: Pentru determinarea frecven¸ei la care amplit tudinea este maxim¼ rezolv¼m ecua¸ia a a t dA =0 d! Pentru acest calcul scriem A sub forma F0 =m A= p f (!) f (!) = ! 2 0 Atunci din rela¸ia (2. t t a t a a t . Aceasta înseamn¼ c¼ la pulsa¸ii a a t (frecven¸e) mici elonga¸ia este faz¼ cu for¸a.63a ¸i 2.68) (2. Aceasta înseamn¼ c¼ elonga¸ia este defazat¼ în urma for¸ei cu =2.

6 este reprezentat¼ amplitudinea mi¸c¼rii în func¸ie de pula s a t sa¸ia for¸ei externe: t t Se observ¼ c¼ dac¼ coe…cientul de amortizare este mic amplitudinea a a a mi¸c¼rii oscilatorii devine mare. 2.74) În Fig. amplia t a t t¼ tudinea mi¸c¼rii la rezonan¸a devine egal¼ cu: s a t¼ a A(! R ) = p F0 =m 4 2 (! 2 0 2) (2.60 Figura 2. a A ! 1.7 Rezumat Mi¸carea oscilatorie este mi¸carea periodic¼ este mi¸carea unui s s a s obiect care se repet¼ în mod regulat sub ac¸iunea unei for¸e de tipul a t t ~ F = k~ x (2. numit¼ pulsa¸ie de rezonan¸a.72) (2.73) < !0 La aceast¼ valoare a pulsa¸iei.6: Amplitudinea unei oscila¸ii for¸ate func¸ie de pulsa¸ia for¸ei t t t t t df = 2 !2 0 d! ¸i s !R = ! 2 ( 2!) + 8 2 ! = 0 q !2 0 2 2 (2.75) . Un exemplu celebru este ruperea podului TACOMA NARROWS BRIDGE (WASHINGTON) în 1940 datorit¼ intr¼rii în rezonan¸a sub ac¸iunea vâna a t¼ t tului.7 sunt reprezentate curbele s a A (!) pentru diverse valori ale coe…cientului de atenuare. Dac¼ ! 0. În Fig. 2. 2.

7: Amplitudinea A (!) pentru diverse valori ale coe…cientului de atenuare.78) (2.80) Mi¸carea oscilatorie amortizat¼ apare datorit¼ ac¸iunii unor for¸e necons a a t t servative de frânare astfel c¼ rezultanta for¸elor ce ac¸ioneaz¼ asupra sisa t t a temului în acest caz este: ma = kx + v (2.61 Figura 2. Legea de mi¸care a oscilatorului armonic s x(t) = A cos(! 0 t + Viteza v= Accelera¸ia t a= Energia cinetic¼ a mv 2 m Ec = = A2 ! 2 cos2 (! 0 t + 0 2 2 Energia poten¸ial¼ t a Ep = Energia total¼ a E = Ep + Ec = m! 2 A2 kA2 0 = 2 2 (2.77) dv dx2 = 2 = dt dt ! 2 A cos(! 0 t + 0 0) (2.76) dx = dt A! 0 sin(! 0 t + 0) (2.82) .81) kx2 m! 2 A2 0 = sin2 (! 0 t + 2 2 0) 0) 0) (2.79) (2.

85) ¸i are valoarea: s care caracterizeaz¼ o mi¸care oscilatorie amortizat¼.87a) 2.86) !R = !2 2 2 0 A(! R ) = p F0 =m 4 2 (! 2 0 2) (2. S¼ se determine vibra¸iile dac¼ a t a autoturismul trece peste o denivelare.62 Din rezolvarea acestei ecua¸ii ob¸inem: t t a) solu¸ia este de forma când > ! 0 t x = C1 er1 t + C2 er2 t ¸i caracterizeaz¼ o mi¸care anarmonic¼ s a s a b) solu¸ie de forma când = ! 0 t x = (C1 t + C2 )e ce caracterizeaz¼ o amortizare critic¼ a a c) solu¸ie de forma când < ! 0 t x = A0 e t t (2.8 Probleme 2. Fenomenul de cre¸tere a amplitudinii t t a s pentru anumite valori ale lui ! poart¼ numele de rezonan¸a. Neglijând frec¼rile s¼ se determine: a a a a) constanta elastic¼ a resortului a b) frecven¸a de oscila¸ie t t c) perioada de oscila¸ie t 2. a s a Când asupra corpului se ac¸ioneaz¼ cu o for¸a de forma F cos !t pent a t¼ tru a între¸ine oscila¸ia armonic¼. .1 Un resort orizontal este deformat sub ac¸iunea unei for¸e F = 8 t t N cu 0.2 Un autoturism are masa de M = 1300 kg ¸i este sus¸inu¸ de 4 s t t resorturi. Amplia t¼ tudinea devine maxim¼ când: a q (2. 2 kg ¸i a a a s apei resortului este l¼sat liber. Fiecare resort are k = 20000 N/m. 04 m.84) cos(!t + 0) (2. Dac¼ în autoturism sunt a trei persoane cu masa de m = 200 kg.83) (2. De cap¼tul resortului este legat¼ o mas¼ m = 0.

8 s.63 2. A ¸i faza ini¸ial¼ a s t a b) S¼ se determine legea de ecua¸ia de deplasare. t s a t t 2.8 Ecua¸ia de mi¸care a unui particule este t s x = 25 cos 10t unde x este considerat în cm iar timpul în secunde. pulsa¸ia.4 Un corp cu masa m = 0. viteza ¸i accelera¸ia a t s t func¸ie de timp t 2.7 S¼ se determine frecven¸a ¸i perioada de oscila¸ie a unui pendul a t s t cu lungimea l = 1 m. t Dac¼ corpul este deplasat cu 20 cm atunci amplitudinea mi¸c¼rii este a s a A = 20 cm. La momentul t = 0 corpul se a‡ la x = 5 cm la a ¼ drepta pozi¸iei de echilibru. La ce moment de timp energia cinetic¼ este de dou¼ ori mai mare decît energia poten¸ial¼. . 4 t¼ t t a s m/s. În ce pozi¸ie viteza corpului este 1 m/s. Se cunoa¸te accelera¸ia gravita¸ional¼ g = 9. 015 m fa¸a de pozi¸ia ini¸ial¼ de echilibru ¸i care are viteza v = 0. 8 s t t a m/s2 .6 Un obiect legat de un resort oscileaz¼ cu perioada T = 0. a) S¼ se determine T. . La momentul ini¸ial corpul se a‡ la distan¸a t a t ¼ x = 0. t t 2. 5 kg este legat de un resort care are constanta k = 200 N/m. Care este pozi¸ia corpului la t = 2 s. perioada ¸i frecven¸a a t s t b) S¼ se determine vitez¼ în func¸ie de timp a a t x = 4 cos t+ 2. a a t a 2. Când un corp este ata¸at de s s cap¼tul liber acesta se alunge¸te cu 2 cm. Apoi corpul este scos din a s pozi¸ia de echilibru ¸i este l¼sat liber. Oscila¸iile au o perioad¼ egal¼ t s a t a a cu T = 0.5 Un resort este ata¸at de tavan. 8 s ¸i a s amplitudinea de 10 cm. Care este frecven¸a oscila¸iilor. 2.9 Un corp legat de un resort orizontal este deplasat cu x = 20 cm din pozi¸ia de echilibru ¸i apoi l¼sat liber.3 Un corp oscileaz¼ dup¼ legea a a cm 4 a) S¼ se determine amplitudinea.

s .10 S¼ se determine perioada de oscila¸ie a unui pendul …zic de mas¼ a t a M ¸i lungimea L.64 2.

s Mediile în care se propag¼ undele pot fi: a .Capitolul 3 Unde 3. În acest mod mi¸carea se propag¼ a s a din aproape în aproape prin intermediul unui câmp de for¸e elastice. care apar datorit¼ diferen¸elor de temperatur¼ ¸i cara t as acterizeaz¼ fenomenul de propagare a c¼ldurii.omogene sau neomogene dup¼ cum m¼rimile care caracterizeaz¼ a a a mediul sunt. a a a a .unde termice. perturba¸iile care se propag¼ din aproape în aproape t a printr-un mediu. t t a 65 .1 Introducere Se numesc unde. respectiv nu sunt dependente de coordonatele punctului. .unde electromagnetice.unde elastice (undele acustice). t Prezen¸a unei unde presupune existen¸a unei surse care produce pert t turba¸ia ini¸ial¼ ¸i a unui mediu în care aceasta s¼ se propage. a Pentru primele dou¼ tipuri de unde este necesar un mediu material. a în timp ce undele electromagnetice se pot propaga ¸i în vid. a a . care sunt produse de oscila¸ii de t natur¼ mecanic¼ de mic¼ amplitudine care se propag¼ în medii elastice. putem avea diferite feluri de unde: a t . t t as a Dup¼ natura perturba¸iei.izotrope sau anizotrope dup¼ cum m¼rimile ce caracterizeaz¼ mediul a a a sunt sau nu func¸ie de direc¸ia în care sunt m¼surate. De exemplu scoaterea din pozi¸ia de echilibru a unei t particule care este situat¼ într-un mediu elastic determin¼ ie¸irea din a a s pozi¸ia de echilibru ¸i a particulelor vecine datorit¼ for¸elor elastice ce t s a t se exercit¼ între particulele mediului. care sunt produse de perturba¸ii de natur¼ t a electromagnetic¼.

a Dup¼ modul în care apar perturba¸iile în raport cu direc¸ia de propaa t t gare. undele acustice = sunetul) Un exemplu de unde sunt undele seismice care sunt tridimensionale ¸i se propag¼ din punctul de producere de sub suprafa¸a p¼mântului de-a s a t a lungul unei …suri. pentru care perturba¸ia este caracterizat¼ de o m¼rime t a a vectorial¼.66 .transversale. Practic acest t punct se a‡ pe o sfer¼ cu centrul în locul unde se a‡ seismograful. a a . În acest caz întâlnim ambele tipuri de unde: undele transversale notate cu P (unde primare) care au viteza de propagare în intervalul 7-8 km/s în apropierea suprafe¸ei ¸i undele longitudinale not s tate cu S (unde secundare) care se propag¼ cu 4-5 km/s în apropierea a suprafe¸ei. când oscila¸iile sau deplas¼rile se efectueaz¼ în plane t a a perpendiculare pe direc¸ia de propagare. când oscila¸iile sau deplas¼rile se efectueaz¼ în direc¸ia t a a t de propagare a undelor. Starea de oscila¸ie se transmite ¸i în celelalte puncte t a t s ale mediului având o frecven¸a egal¼ cu cea a sursei dar cu o frecven¸a t¼ a t¼ înaintat¼ fa¸a de aceasta datorit¼ timpului necesar pentru ca oscila¸iile a t¼ a t s¼ se propage de la surs¼ la punctul respectiv.scalare. t¼ . undele pot fi: . Ele sunt produse de un sistem antrenat într-o mi¸care de a s oscila¸ie armonic¼.(ex. t .vectoriale. a Punctul de origine al cutremurului se a‡ în punctul de intersec¸ie al a t ¼ sferelor imaginare cu centrele în locurile unde se a‡ seismografele.liniare sau neliniare dup¼ cum rezultanta compunerii a mai multor a unde se exprim¼ sau nu printr-o rela¸ie liniar¼. a . Prin înregistrarea intervalului de timp între momentele de t sosire a celor dou¼ tipuri de unde la un seismograf se poate calcula disa tan¸a de la seismograf la punctul de origine al cutremurului. pentru care perturba¸ia este caracterizat¼ de o m¼rime t a a scalar¼. a t a Dup¼ caracterul perturba¸iei. a ¼ 3. Pena a a ¼ ¼ tru a determina punctul de origine se utilizeaz¼ mai multe seismografe.2 Unde armonice Din punct de vedere …zic perturba¸iile armonice sunt de o importan¸a t t¼ deosebit¼.dispersive sau nedispersive dup¼ cum viteza de propagare a undei a depinde sau nu de frecven¸a.longitudinale. undele pot fi: a t .

1: Unda armonica unidimensionala.3) . Se de…nesc: .unde sferice (produse de o surse punctiforme). a .67 Figura 3.unde plane (frontul de und¼ este un plan perpendicular pe direc¸ia a t de propagare). locul geometric al punctelor care oscileaz¼ în t a a faz¼.1) Considerând c¼ v este viteza de propagare a undei. locul geometric al punctelor cele mai îndep¼rtate a a de sursa de oscila¸ie care oscileaz¼ în faz¼. . a Ecua¸ia este valabil¼ ¸i în cazul undei armonice plane deoarece aceasta t as se propag¼ într-o singur¼ direc¸ie. t) = A cos[!(t x )+ ] v (3. când pot s¼ apar¼ fenomene periodice nearmonice.unde cilindrice (produse de surse …liforme). a a t Consider¼m c¼ punctul O care este sursa undei c¼ oscileaz¼ dup¼ legea a a a a a u = A cos(!t + ) (3. t a a Dup¼ forma suprafe¸ei de und¼. Pentru a exempli…ca aceast¼ situa¸ie vom considera unda armonic¼ a t a unidimensional¼. un punct P a‡ a at la distan¸a x începe s¼ oscileze dup¼ intervalul de timp t a a x (3.suprafa¸a de und¼. acestea a a pot fi abordate prin aplicarea unor metode matematice cunoscute (serii sau integrale Fourier). Studiul acestor cazuri ideale permite o extrapolare în a cazurile reale. undele pot fi clasi…cate ca: a t a .2) t0 = v Atunci punctul P oscileaz¼ dup¼ legea a a u(x. . Trebuie remarcat c¼ perturba¸iile armonice cu o frecven¸a …x¼ repreza t t¼ a int¼ un caz ideal.frontul de und¼.

t) = u(x + . t) = A cos[2 ( t T x )+ ] (3.5) ! (3. Aceasta este egal¼ cu: a a a= F = 2T sin ' 2T deoarece am considerat elementul s¼ …e foarte mic. a a Pentru aceasta vom considera un element de coard¼ (Fig. a (3. t + T ) ¸i în spa¸iu deoarece s t u(x.6) (3. Ela ementul de lungime s formeaz¼ un arc de cerc cu raza R. 3.2).7) v poart¼ numele de num¼r de und¼ sau modulul vectorului de und¼. Într– a un sistem de referin¸a care se mi¸c¼ cu viteza v a pulsului elementul are o t¼ s a accelera¸ie centripet¼ t a v2 (3. Lungimea de und¼ a a a reprezint¼ spa¸iul str¼b¼tut de und¼ într-o perioad¼ sau distan¸a minim¼ a t a a a a t a dintre dou¼ puncte care oscileaz¼ în faz¼.68 Deoarece ! = 2 T u(x.9) s foarte mic fapt ce face ca ¸i unghiul s . a a a Unda armonic¼ este un fenomen periodic în timp deoarece a u(x.8) R care este determinat¼ de for¸a rezultant¼ dintre tensiunile care ac¸ioneaz¼ a t a t a la capetele elementului considerat din coard¼.4) unde = vT poart¼ numele de lungime de und¼. t) = u(x. t) unde k= (3. a a a a Viteza de propagare a undei într-o coard¼ întins¼ cu tensiunea T.

14) a t s @2u 1 @2u = 2 2 @x2 v @t (3.14) Consider¼m a @2u = ! 2 A cos(!t kx) @t2 Rezult¼ prin combinarea rela¸iilor (3.13) (3.3 Ecua¸ia undelor t = 0 ¸i calcul¼m derivatele: s a @2u = @x2 k 2 A cos(!t kx) (3.15) . a F = 2T = ma Atunci: 2T = 2 R Rezult¼: a v= Aplica¸ie t s T v2 R (3.69 Figura 3.10) unde este densitatea liniar¼ a corzii.11) (3.2: Calcularea vitezei de propagare in coarda Elementul s are masa m = ds = 2 R (3.13) ¸i (3.12) 3.

lungimea de und¼ t a a a ¸i viteza de propagare a undei. s Solu¸ie t A = 0. 25 m ! = 0.3: Calcularea vitezei de propagare in coarda Aceasta este ecua¸ia general¼ a undei unidimensionale pe care o cont a sider¼m adev¼rat¼ nu numai în cazul undelor armonice. 3t 40x) unde x ¸i y sunt exprimate în metri iar timpul t în secunde.70 Figura 3. Dac¼ punem condi¸ia ca forma pulsului a t s¼ r¼mân¼ neschimbat¼ atunci y(x. pulsa¸ia. num¼rul de und¼.15 este de forma t u(x. 25 sin (0. a El are forma y = f (x) la momentu t = 0: La momentul t vârful pulsului a ajuns la coordonata vt. t) = f (x vt): În acest mod am ar¼tat a a a a a c¼ f (x vt) reprezint¼ o perturba¸ie care se propag¼ în sensul pozitiv al a a t a axei Ox. S¼ se s a determine amplitudinea. t) = f (x vt) + g(x + vt) unde f (x vt) este unda progresiv¼ a unde g(x + vt) este unda regresiv¼ a Pentru a ar¼ta c¼ f (x vt) este unda progresiv¼ este o und¼ progresiv¼ a a a a a vom considera un puls care se propag¼ de-a lungul unei coarde. 30 rad/s . Solu¸ia general¼ a a a t a a ecua¸iei 3. Aplica¸ie t O und¼ sinusoidal¼ este descris¼ de a a a y = 0.

În acest caz vom nota elonga¸ia mi¸c¼rii oscila¸iilor executate de t s a t particule în mediu u (din cazul undelor unidiemnsionale) cu (în cazul unei unde tridimensionale) @2 @2 1 @2 @2 + 2 + 2 = 2 2 @x2 @y @z v @t unde @2 @2 @2 + 2 + 2 = r2 @x2 @y @z (3.17) reprezint¼ operatorul Laplace a 3. 944 s ! 0.4.71 2 2 = = 20.15. 157 m k 40 0.4 Unde plane tridimensionale Ecua¸ia undelor tridimensionale se ob¸ine prin generalizarea ecua¸iei t t t 3. 49 10 T 20.16) (3. t) = Vom considera cazul unei unde armonice de forma (x) (y) (z)ei!t : Inlocuind în rela¸ia 3. z.18) Se împarte cu 1 ¸i ¸inem cont c¼ s t a !2 = k2 2 v (3.1 Unde plane (x. y. 157 v= = = 7.19) .16: t @2 1 @x2 2 3+ @2 @y 2 2 3 1 3+ @2 @z 2 1 2 = !2 v2 1 2 3 (3. 944 3 m 3. 3 k = 40 m = 1 T = 2 2 = = 0.

23) .20) Pentru ca aceast¼ egalitate s¼ …e adev¼rat¼ este necesar ca a a a a 1 @2 1 2 1 @x 1 @2 2 2 @y 1 @2 2 3 @z = = = 2 kx 2 ky 2 kz 1 @2 1 2 2 + kx = 0 1 @x 1 @2 2 2 + ky = 0 2 @y 2 1 @ 2 2 + kz = 0 3 @z Solu¸ii particulare ale ecua¸iilor anterioare sunt: t t 1 = A1 e = A2e = A3 e ik1 x 2 3 ik2 x ik3 x (3. a a de propagare ~ k ~= u (3.22) Am ales cazul cu minus pentru a ob¸ine o und¼ progresiv¼. Suprafe¸ele t a a t de und¼ la un moment dat de timp sunt de…nite de ecua¸ia: a t !t sau ~ r = ct k~ k1 x + k2 x + k3 x = ct Aceasta este ecua¸ia unui plan pe care este perpendicular vectorul t ~ Aceasta înseamn¼ c¼ frontul de und¼ se deplaseaz¼ de propagare k.72 Se ob¸ine: t 1 @2 1 1 @2 1 @2 + + = 2 2 2 1 @x 2 @y 3 @z k2 (3. astfel c¼ a = Aei[!t (k1 x+k2 x+k3 x)] (3. a a a a perpendicular pe ~ Se poate de…ni pentru unda plan¼ armonic¼ vectorul k.24) ~ r = ct k~ (3.21) Alegem numai cazul în care apare semnul minus ( ).25) k (3.

30) (3.5 Unde sferice Undele sferice sunt determinate de surse punctiforme de perturba¸ie t a‡ în medii omogene ¸i izotrope.28) (3.29) (3. t) @ 2 f (r. t) = C i!(t e r r ) v r ) v = 1 @2 v 2 @t2 (3. t) r (3.27) f (r. În acest caz elonga¸ia a unui punct ate s t a‡ la distan¸a A de surs¼ depinde doar de r.26) Astfel ecua¸ia undelor sferice devine t 1 @ @ r2 2 @r r @r Se face substitu¸ia: t (r. r= @ 1 @ 1 @ r2 + 2 @r r @r sin @ sin @ @ + 1 @2 sin2 @y 2 (3. t) = ei!(t astfel c¼ a (r. t) = rezult¼ f (r. t) = 2 @r2 v @t2 O solu¸ie este unda armonic¼ progresiv¼ t a a f (r. adic¼ = (r. t):În acest at t a a caz este util s¼ se lucreze cu operatorul Laplace exprimat în coordonate a sferice.31) Se observ¼ c¼ pentru undele sferice amplitudinea scade cu r a a A= C r deoarece energia emis¼ se distribuie pe suprafe¸e din ce în ce mai mari a t .73 3. t) satisface ecua¸ia: a t 1 @ 2 f (r.

Consider¼m un ela a a a a ement de mas¼ m ¸i lungime dx.32) este densitatea liniar¼ de mas¼. Astfel a putem exprima densitatea liniar¼ de mas¼ ca a a = S unde este densitatea. ! 2 A2 dm 2 (3. S¼ consider¼m a a a a o und¼ sinusoidal¼ care se propag¼ printr-o coard¼.35) Viteza cu de transfer în cazul oric¼rei unde armonice este propor¸ional a t cu p¼tratul pulsa¸iei (frecven¸ei) ¸i p¼tratul amplitudinii.6 Energia asociat¼ unei unde a Ne vom limita la energia undei care se propag¼ printr-o coard¼. a t t s a Expresia puterii sau a transferului de energie poate … folosit¼ ¸i în as cazul undelor sonore. Fiecare element se mi¸c¼ în plan a s s a vertical executând o mi¸care oscilatorie armonic¼.36) .74 3. Astfel t P= 1 Sv(!smax )2 2 (3.33) Energia unui element de lungime din coard¼ este a Z ! 2 A2 1 2 2 E= dx = ! A 2 2 0 (3. Amt t plitudinea undei sonore o vom nota cu smax care reprezint¼ în acest caz a dep¼rtarea maxim¼ la care poate ajunge un mic element din aer fa¸a de a a t¼ pozi¸ia sa de echilibru. iar S este sec¸iunea por¸iunii considerate. Una a dele transport¼ energie când se propag¼ printr-un mediu. Atunci rata transferului deenergie este a P= 1 2 2 1 2 2 E = ! A = ! Av T 2 T 2 (3. Expresia 3. s a Energia total¼ a acestui element este a dE = unde dm = dx. a a dE = ! 2 A2 dx 2 (3.34) Când are loc propagarea undei într-o perioad¼ printr-o sec¸iune a a t corzii se transfer¼ o energie E.35 trebuie exprimat¼ în alt mod.

În tabelul de mai a a a a jos sunt prezentate câteva exemple Tabel 3.37) S¼ consider¼m o surs¼ punctiform¼ care emite unde în toate direc¸iile a a a a t ¸i o sfer¼ cu raza r centrat¼ pe surs¼.75 De…nim intensitatea I a undei ca energia care trece prin unitatea de arie în unitatea de timp I= 1 P = Sv(!smax )2 S 2 (3. se m¼soar¼ în dB (decibeli). t a În cazul sunetelor este convenabil s¼ se utilizeze o scal¼ logaritmic¼ a a a în care putem de…ni nivelul sonor ca = 10 lg I I0 (3.38) Astfel pentru undele sferice intensitatea descre¸te propor¸ional cu p¼s t a tratul distan¸ei de la surs¼.1 Nivelul sonor pentru diverse surse de sunete Sursa de sunet (dB) Avion cu reac¸ie t 150 Siren¼.39) Constanta I0 este o intensitate de referin¸a ¸i este considerat¼ ca t¼ s a pragul de audibilitate I0 = 10 12 W/m2 iar I este intensitatea undei sonore care se m¼soar¼. Atunci intensitatea a a a a undei la distan¸a r fa¸a de surs¼ va … t t¼ a I= P P = S 4 r2 (3. Puterea medie P emis¼ de surs¼ s a a a a a trebuie s¼ …e uniform distribuit¼ pe aceast¼ sfer¼. concerte rock a 120 Motoare puternice 100 Tra…c intens 80 Aspirator 70 Conversa¸ie normal¼ t a 50 Soapte ¸ 30 Frunze 10 Pragul de audibilitate 0 .

La ce distan¸a de siren¼ intensitate acestor devine 0. s a) S¼ se determine num¼rul de und¼. t) = A sin kx cos !t satisface ecua¸iilor undelor. t t¼ a . t 3. s Care este tensiunea din coard¼ pentru a se produce aceast¼ und¼? a a a 3.06 kg. Mi¸carea oscilatorie are loc de-a lungul axei Oy. Expunerea prelungit¼ a la astfel de sunete determin¼ apari¸ia unei leziuni la nivelul urechii.3 O und¼ transversal¼ este produs¼ într-o coard¼ întins¼ are viteza a a a a a de propagare v = 5 m/s. a a a a Solu¸ie t I= P = 4 r2 4 80 9 = 0. Este a t recomandat ca s¼ nu s¼ se realizeze expuneri la sunete al c¼ror prag a a a luminos este mai mare decât 90 dB Aplica¸ie t O surs¼ punctiform¼ emite sunte.2 S¼ se arate c¼ func¸ia a a t y (x. S¼ se g¼seasc¼ intensitatea de 3 m de surs¼. Mi¸carea are s s loc de-a lungul axei Oy. coarda are lungimea de 6 m ¸i masa de 0.1 O und¼ sinusoidal¼ se propag¼ de-a lungul axei Ox are amplia a a tudinea de A = 10 cm. perioada. o lungime de und¼ = 30 cm ¸i o frecven¸a cu a s t¼ = 5 hz.01 W/m2 .76 Exist¼ ¸i un prag dureros cu intensitatea I = 1 W/m2 . Acest prag as sonor corespunde unui nivel sonor = 120 dB.7 Probleme 3. Puterea medie a sursei este P = 80 a a W. 707 W/m2 3.4 O siren¼ a‡ a în vîrful unui stâlp emite sunete uniform în toate a at¼ direc¸iile. pulsa¸ia ¸i viteza de a a a t s propagare a undei b) S¼ se scrie expresia undei a 3. La x = 0 ¸i t = 0 y = 5 cm.

8 km/s.8 Rezumat Se numesc unde perturba¸iile care se propag¼ într-un mediu din t a aproape în aproape prin intermediul unui câmp.5 mm. Presupunând c¼ în s t a punctul A are loc un crutemur care creeaz¼ unde P care ating punctul B a propagându-se în linie dreapt¼ cu viteza de 7.41) Puterea sau rata transferului de energie a unei unde unidimensionale este E 1 2 2 1 2 2 P= = ! A = ! Av (3.5 O coard¼ de chitar¼ este f¼cut¼ din o¸el cu densitatea = 7800 a a a a t 3 kg/m are lungimea de 60 cm ¸i diametrul de 0.77 3.5 km/s. Totodat¼ apar ¸i a a s unde Rayleigh care se propag¼ la suprafa¸a P¼mântului în mod analog a t a cu valurile ¸i care au viteza de 4. Oscila¸ia unui punct t al mediului prin care se propag¼ o und¼ armonic¼ este descris¼ de legea: a a a a u(x. Cunoscând raza P¼mântului de s a 6370 km care dintre unde ating prima în B ¸i care este diferen¸a de timp s t dintre ele. a a) S¼ se determine tensiunea în coard¼ T a a b) Dac¼ se schimb¼ tensiunea în coard¼ cu T s¼ se calculeze a a a a = 3. 3.42) T 4 T 2 De…nim intensitatea I a undei ca energia care trece prin unitatea de arie în unitatea de timp I= P 1 = Sv(!smax )2 S 2 (3. Frecven¸a funs t damental¼ a corzii este = 250 Hz. t) = A cos[2 t T x + ] (3.6 Dou¼ puncte A ¸i B de pe suprafa¸a P¼mântului sunt la aceea¸i a s t a s longitudine ¸i distan¸a cu 45 grade în latitudine.43) .40) Ecua¸ia general¼ a undei unidimensionale pe care o consider¼m t a a adev¼rat¼ numai în cazul undelor armonice este a a 1 @2u @2u = 2 2 @x2 v @t (3.

47) .78 Ecua¸ia undelor tridimensionale ob¸inut¼ prin generalizarea ecua¸iei t t a t este @2 @2 @2 1 @2 + 2 + 2 = 2 2 (3.46) (3.45) În cazul undelor sferice ecua¸ia general¼ a undelor este: t a 1 @ @ 1 @2 r2 = 2 2 r2 @r @r v @t cu o solu¸ie particular¼ de forma: t a c (r.44) @x2 @y @z v @t a c¼rei solu¸ie este de forma în cazul undelor plane: a t = Aei[!t (k1 x+k2 x+k3 x)] (3. t) = ei!(t r r ) v (3.

Rela¸iile dintre parametrii poart¼ numele de ecua¸ii de stare. Interac¸ia dintre sistemul termodinamic ¸i mediul extern se realizeaz¼ t s a prin schimb de energie ¸i schimb de mas¼. Ca t a exemple putem da volumul ¸i masa. Ei caracterizeaz¼ propriet¼¸ile locale ale sistemului. 2. Sistemul termodinamic reprezint¼ o por¸iune din univers care a t cuprinde corpuri si câmpuri si care este delimitat¼ de restul universului ¸ ¸ a printr-o barier¼ …zic¼ sau imaginar¼ . s a Pornind de la aceasta putem clasi…ca sistemele în sisteme deschise care pot schimba mas¼ ¸i energie cu mediul extern ¸i sisteme închise a s s care nu schimb¼ nici mas¼ nici energie cu mediul extern (sisteme izolate) a a sau care pot schimba doar energie cu mediul extern (sisteme neizolate). Ca a at exemplu putem da presiunea ¸i temperatura. Parametri de stare pot … clasi…ca¸i în mai multe feluri: t t Parametri de for¸a si parametri de pozi¸ie. s Referitor la st¼rile sistemului putem de…ni st¼ ri sta¸ionare în care a a t 79 .1 No¸iuni fundamentale t 1. Ei apar din modul în care t¼ ¸ t poate … exprimat lucrul mecanic: L = Ada: Parametri intensivi sunt cei care nu depind de extinderea spa¸ial¼ t a a sistemului. s Parametri extensivi depind de extinderea spa¸ial¼ a sistemului. Restul universului poart¼ numele a a a a de mediu extern. t a t Din acest motiv o parte din parametri sunt independen¸i iar ceilal¸i t t sunt dependen¸i. Parametri de stare sunt m¼ rimi ce caracterizeaz¼ starea sisa a temului.Capitolul 4 Termodinamic¼ a 4.

2 Energia intern¼ a Energia intern¼ a unui sistem termodinamic reprezint¼ .2. Not¼m acest lucru mecanic cu + L: a În continuare vom folosi prima conven¸ie. ¸ s a 3. Din punct de vedere matema a atic ea este o diferen¸ial¼ total¼ exact¼. t a a Principiul fundamental al termodinamicii Un sistem izolat ajunge întotdeauna dup¼ un timp într-o stare de a echilibru termodinamic si nu poate ie¸i de la sine din aceast¼ stare. Transformare de stare (Proces) Dup¼ natura st¼ rilor intermediare procesele sunt cvasistatice (st¼ rile a a a intermediare sunt st¼ ri de echilibru iar procesele sunt lente) si st¼ ri neca ¸ a vasistatice (st¼ rile intermediare nu sunt st¼ ri de echilibru). În t a cealalt¼ conven¸ie lucrul mecanic considerat pozitiv este cel efectuat de a t sistem asupra mediului iar for¸ele sunt cele cu care sistemul ac¸ioneaz¼ t t a asupra mediului extern. t a a a 4. St¼ rile de echilibru sunt st¼rile a a a sta¸ionare în care nu exist¼ schimb de mas¼ sau energie cu mediul extern.1 Forme ale schimbului de energie 1. ¸ 4. Într-una se consida a t er¼ pozitiv lucrul mecanic efectuat de mediul extern iar for¸ele considera t ate sunt cele cu care mediul extern ac¸ioneaz¼ asupra sistemului ( L). t . ¸i nu o diferen¸ial¼ total¼ exact¼. a t a s t a a a Exist¼ dou¼ conven¸ii cu privire la lucrul mecanic. Lucrul mecanic a) În cazul unei for¸e F care ac¸ioneaz¼ asupra unui corp t ~ t a L = F dr = (F cos )dr (4. suma energiilor poten¸iale de interac¸ie dintre particulele sistemului si suma energit t ¸ ilor poten¸iale ale particulelelor în câmpuri externe. suma ena a ergiilor cinetice ale particulelor constituente ale sistemului.1) Exprimarea lucrului mecanic cu semnul arat¼ c¼ acesta este doar o a a form¼ diferen¸ial¼. t Energia intern¼ este o m¼rime de stare. a a Dup¼ posibilitatea de a se realiza procesul invers transform¼ rile pot … a a reversibile si ireversibile.80 parametri sistemului sunt constan¸i în timp ¸i st¼ ri nesta¸ionare în care t s a t parametri sistemului se modi…c¼ în timp.

2) t Lucrul efectuat de un sistem se scrie ca: L = F dx = Fp dx = Z pSdx = pdV (4.1) L = F dl (4. a a V2 L= pdV (4. t Generalizând putem spune c¼: a L = Ai dai i (e.2: Lucrul mecanic al presiunii b) Lucrul mecanic efectuat la alungirea unei bare (4.81 Figura 4.3) unde este coe…cientul de tensiune super…cial¼ iar dA este varia¸ia ariei.2) c) Lucrul mecanic efectuat la modi…carea suprafe¸ei libere a unui ‡uid t L = dA (4.4) astfel c¼ atunci când volumul variaz¼ de la valoarea V1 la valoarea V2 .1: Lucrul mecanic la alungirea unei bare Figura 4.5) V1 Se observ¼ c¼ lucrul mecanic reprezint¼ aria de sub curba presiunii în a a a func¸ie de volum. a t d) Lucrul mecanic efectuat de for¸ele de presiune (4.5) .

s Solu¸ie t Lucrul mecanic elementar se scrie L = pdV = aV dV Rezult¼ a L= Z V2 V1 V2 aV dV = a 2 V2 = V1 a V2 2 2 V12 4. În acest caz varia¸ia t de energie este egal¼ cu L.3 C¼ldura a Sistem izolat adiabatic.3: Lucrul mecanic efectuat de sistem asupra mediului unde Ai sunt parametri de for¸a.82 Figura 4. Este sistemul care schimb¼ energie cu a mediul extern doar prin efectuarea de lucru mecanic. când volumul cre¸te a s de la volumul V1 ¸i V2 . iar ai sunt parametri de pozi¸ie (coort¼ t donate generalizate). Rezult¼ c¼ lucrul mecanic este o m¼rime care depinde de transfora a a mare. Aplica¸ie t S¼ se determine lucrul mecanic efectuat într-o transformare a unui a gaz ideal de forma p = aV unde a este o constant¼. a U =L (4.6) În cazul unor transform¼ri oarecare U = +L: Pentru ca legea cona serv¼rii energiei s¼ …e satisf¼cut¼ este necesar s¼ se introduc¼ o nou¼ a a a a a a a .

1 Termometre ¸i sc¼ri de temperatur¼ s a a Termometrele sunt instrumente utilizate pentru a m¼sura tempera atura unui sistem. a Între sisteme exist¼ un perete …x care permite doar schimbul de c¼ldur¼ a a a între ele (perete diaterm). atunci S1 ¸i S2 sunt în echilibru termic unul cu cel¼lat. s Modul în care este privit contactul termic este acela în care cele dou¼ a sisteme sunt plasate într-un container care le izoleaz¼ de mediul extern. Atunci când se efectueaz¼ lucrul mecanic are loc a a a a a o modi…care a parametrilor de pozi¸ie ai sistemului (coordonate generalt izate). volumul unui lichid 2. Ele sunt bazate pe faptul c¼ anumite propriet¼¸i a at …zice se schimb¼ cu modi…carea temperaturii. a a a Proprietatea cea mai important¼ este aceea de tranzitivitate a echilia brului termic.83 m¼rime numit¼ c¼ldur¼. s a 4. a a Aceast¼ m¼rime este temperatura (empiric¼) ce caracterizeaz¼ sistemele a a a a din punct de vedere al echilibrului termic.4. s a Aceast¼ proprietate permite împ¼r¸irea sistemelor termodinamice în a at clase de echivalen¸a. În cazul c¼ldurii schimbul de energie se efectueaz¼ f¼r¼ modi…c¼ri a a aa a ale parametrilor de pozi¸ie ai sistemului. Astfel când temperatura a se modi…c¼ se schimb¼: a a 1. t¼ Rezult¼ c¼ al¼turi de parametri de pozi¸ie (coordonate generalizate) a a a t este nevoie de o alt¼ m¼rime pentru a caracteriza starea sistemului. Astfel dou¼ sisteme a‡ la a ate aceea¸i temperatur¼ sunt în echilibru termic. dimensiunile unui solid . t Totu¸i pentru a în¸elege conceptul de temperatur¼ trebuie introduse cons t a ceptele de contact termic ¸i echilibru termic.4 Temperatura În mod practic asociem termeperatura cu senza¸iile de cald sau rece. Dou¼ sisteme a‡ în contact termic ajung la echilibru termic dac¼ a ate a între ele înceteaz¼ orice schimb de c¼ldur¼. t 4. Sistemele dintr-o clas¼ de echivalen¸a pot … în echilit¼ a t¼ bru unele cu altele dar nu pot … în echilibru cu sistemele din alt¼ clas¼ a a de echivalen¸a. Astfel dac¼ sistemele S1 ¸i S2 sunt separat în echilibru a s termic cu S.

Mai mult în …gur¼ este prezentat rezultatul a a a dou¼ experimente în cazul c¼ în rezervorul de gaz exist¼ cantit¼¸i de gaz a a a at o diferite (ceea ce înseamn¼ presiuni diferite la 0 C). presiunea unui gaz la volum constant 5. În aceast¼ scar¼ punctul de topire al ghe¸ii corespunde la 32 o F iar a a t punctul de …erbere al apei la 22 o F. Se ob¸ine a a a a t un gra…c ca în …gur¼. a a O alt¼ scal¼ de temperatur¼ utilizat¼ curent în SUA este scara Fahrena a a a heit. Cele a mai utilizate termometre în domeniile obi¸nuite de temperatur¼ sunt: s a termometrul cu mercur. (care nu poate … utilizat sub – o C deoarece la 30 aceast¼ temperatur¼ înghea¸a mercurul ¸i termometrul cu alcool care nu a a t¼ s poate … utilzat peste 85 o C deoarece la 85 o C alcoolul începe s¼ …arb¼. În ambele cazuri dac¼ a a o . culoarea unui obiect O scar¼ de temperatur¼ comun¼ este scara Celsius în care 0 o C corea a a spunde punctului de topire al ghe¸ii la presiune normal¼ ¸i 100 o C coret as spunde temperaturii de …erbere a apei la presiune normal¼ (1 atm). În¼l¸imea h a a a at care m¼soar¼ practic presiunea gazului m¼soar¼ temperatura. rezisten¸a electric¼ t a 6. Atunci 5 (4. La o temperatur¼ dat¼ rezervolul cu mercur este ridicat sau coborât a a astfel ca în ramura A mercurul s¼ r¼mân¼ la nivelul zero.84 Figura 4.4: Termometrul cu gaz 3. volumul unui gaz la presiune constant¼ a 4.7) C = (t 32) o F 9 Temperatura absolut¼ a Unul din termometrele cele mai exacte este termometrul cu gaz la volum constant.

s ca punct de referin¸a pentru noua scar¼ s-a ales punctul triplu al apei t¼ a (punct în care cele trei faze lichid¼.16 din diferen¸a între temperatura de zero absolut t ¸i temperatura punctului triplu al apei. solid¼ ¸i gazoas¼ sunt în echilibru).9) Deoarece punctele de topire ¸i …erbere al apei sunt greu de reprodus. Rezult¼ c¼ punctul triplu al apei se a‡ la: a a a ¼ T = 273.8) (4.85 Figura 4. Acest punct poart¼ numele de zero a absolut. 15 K unde K este abrevierea unit¼¸ii noii scale care poart¼ numele de Kelvin. Ecua¸ia de stare t Acesta se poate enun¸a astfel: t Temperatura este func¸ie de starea de echlibru a sistemului sau Parat metri de for¸a ai sistemului sunt func¸ii de parametri de pozi¸ie (coordot¼ t t nate generalizate) ¸i temperatur¼.15 C.01 C ¸i o presiune de 4. s a . Acest lucru sugereaz¼ rolul pe care a aceast¼ temperatur¼ îl joac¼. Not¼m cu T0 = 273. a as a o Acesta se petrece la 0.5 Principiul zero. 15 K (4. 1 at a K este de…nit ca 1/273. s 4.5: Varia¸ia presiunii cu temperatura în cazul termometrului cu gaz t extindem linia în domeniul temperaturilor negative acestea intersecteaz¼ a o axa temperaturilor în – 273. Acest punct este utilizat ca punct de zero a a a pentru scala temperaturilor absolute. 15o C ¸i atunci temperatura în grade Celsius a s se exprim¼ în func¸ie de temperatura absolut¼ astfel: a t a t oC = T t oC = T T0 K 273.58 mm coloana de mercur s (torr).

15) reprezint¼ num¼rul de kmoli din sistem iar R = 8314 J/kmolK este a a constanta universal¼ a gazelor. n (4. :::. a a t U = U (a1 . Deoarece starea sistemului t este determinat¼ de parametri de pozi¸ie ¸i temperatur¼. a2 . a2.14) p ¸i a = V s (4. T ) i = 1. atunci ¸i energia a t s a s intern¼ poate … de…nit¼ în func¸ie de acestea. ::::an .12) (4.10) Acestea sunt ecua¸iile termice de stare.17) . t a t a Ca exemplu vom considera cazul unui ‡ uid: A= Atunci p = p(V. T ) este ecua¸ia termic¼ de stare t a U = U (V. Astfel pentru gazul ideal ecua¸ia termic¼ de stare este t a pV = RT unde = M = N NA (4. :::an ) Aceasta ecua¸ie poart¼ numele de ecua¸ie caloric¼ de stare.16) (4.86 Matematic principiu zero se scrie astfel: Ai = Ai (a1 . a Ecua¸ia caloric¼ de stare a gazului ideal este: t a U = CV T unde CV reprezint¼ c¼ldura molar¼ la volum constant. a a a Pentru gazul real ecua¸ia termic¼ de stare Van-der-Waals este t a (4.11) Ecua¸iile termice ¸i calorice de stare se ob¸in …e experimental …e cu t s t ajutorul …zicii statistice.13) (4. T ) este ecua¸ia caloric¼ de stare t a (4.

Ea leag¼ varia¸ia energiei a t interne a sistemului de lucrul mecanic ¸i c¼ldura schimbate de acesta cu s a mediul extern. Atunci U = 0 ¸i Ui = Uf : s Energia intern¼ a unui sistem izolat r¼mâne constant¼. a 2 a Acest lucru se realizeaz¼ prin intermediul termenului 2 : În plus volua V mul în care se mi¸c¼ gazul ideal este mai mic datorit¼ volumului propriu s a a al moleculelor b: 4. Atunci L = L: Astfel forma matemt a atic¼ a Principiului I al termodinamicii în acest caz se scrie: a U =Q L (4.87 2 p+ a 2 V (V b) = RT (4.6 Principiul I al termodinamicii Principiu I al termodinamicii reprezint¼ legea de conservare a ena ergiei pentru sistemele termodinamice închise.21) . dar nu o diferen¸ial¼ t a a a t a t a total¼ exact¼. Deoarece în cazul proceselor revrsibile st¼rile intermediare sunt st¼ri de echilibru for¸ele cu care sistemul ac¸ioneaz¼ a a t t a asupra mediului sunt egale ¸i de sens contrar cu for¸ele cu care mediul exs t tern ac¸ioneaz¼ asupra sistemului. a a a În cazul unui proces ciclic U = 0 ¸i Q = L: s Se poate exprima primul principiu al temodinamicii considerând lucrul mecanic efectuat de sistem L. Formularea matematic¼ a principiului I este a U =Q+L În cazul unei transform¼ri in…nitezimale a dU = Q + L (4. a a În cazul unui sistem izolat Q = L = 0.18) Ecua¸ia ia în considerare for¸ele de atrac¸ie dintre moleculele gazului t t t astfel c¼ presiunea gazului ideal este mai mare decât cea a gazului ideal.19) Nota¸ia Q arat¼ c¼ Q este o form¼ difern¸ial¼.20) (4.

Si c¼ldura Q poate … exprimat¼ în diverse moduri care t ¸ a a sunt legate de modul în care variaz¼ temperatura sistemului. astfel c¼: as a Q = C dT (4. la at presiune constant¼ ¸i în alte condi¸ii. capacitatea caloric¼ C poart¼ numele de c¼ldur¼ t a a a a a molar¼ ¸i o vom nota C .23) unde C poart¼ numele de capacitate caloric¼ a corpului. Exprimarea a lui Q se face cu ajutorul coe…cien¸ilor calorici.88 În acest caz când volumul sistemului variaz¼ cu dV lucrul mecanic a elementar efectuat de sistem se scrie ca: L =pdV (4.24) În acela¸i mod se poate introduce ¸i c¼ldura speci…c¼ c. Care este c¼ldura necesar¼ pentru ca s a a temperatura ca unui mol de sare sa-i creasc¼ temperatura de la T1 = 10 a K la T2 = 30 K. Dac¼ se consider¼ un kmol din a s t a a substan¸a respectiv¼. care reprezint¼ s s a a a c¼ldura necesar¼ pentru a schimba temperatura cu 1o C a unei unit¼¸i de a a at mas¼. Aplica¸ie t La temperaturi foarte mici c¼ldura molar¼ a s¼rii variaz¼ cu tempera a a a atura în concordan¸a cu legea lui Debye este t¼ C=k T3 3 unde k = 1940 J/molK ¸i = 281 K.25) Rela¸ia U = Q + L este adev¼rat¼ cu urm¼toarea conven¸ie: Q este t a a a t pozitiv dac¼ este primit¼ de la mediul extern iar L este pozitiv dac¼ este a a a efectuat de mediul extern. Se de…nesc capacit¼¸i calorice la volum constant. t Q = CdT (4. a Q = mcdT (4.22) În discu¸iile precedente am exprimat lucrul mecanic elementar L în t diverse situa¸ii. . În general caa a pacitatea caloric¼ a corpului depinde de modul în care este variat¼ tema a peratura corpului.

487 J 4. .27) Indicii V ¸i T arat¼ c¼ derivatele respective se fac ¸inând constant s a a t volumul ¸i respectiv temperatura. Astfel putem exprima c¼ldura a Q = dU L = dU + pdV (4. s Rezult¼: a Q= @U @T dT + V @U @V + p dV T (4.7 4.28) Considerând V = ct putem de…ni capacitatea caloric¼ la volum cona stant. Din expresia primului principiu pentru acest tip de procese avem dU = Q + L 1.7.1 Aplica¸ii t Coe…cien¸ii calorici t În continuare vom considera procese reversibile.89 Solu¸ie t Q = CdT Z Z T2 T2 Q= CdT = k T3 3 dT = T1 T1 k 4 3 T2 4 4 T1 = 1940 304 3 4 281 104 = 17. s a t s U = U (V.26) În cazul ‡ uidelor sistemul poate … descris de parametrul de pozi¸ie V t ¸i de temperatura T . T ) Rezult¼ prin diferen¸iere: a t dU = @U @T dT + V @U @V dV T (4. Atunci U energia intern¼ este func¸ie de V ¸i T .

31) S dT (4.38) .37) (4.36) (4.32) V În cazul presiunii constante putem de…ni capacitatea sistemului la presiune constant¼: a Cp = Q dT =T p S dT (4.35) (4. dU = 0 putem de…ni c¼ldura latent¼: a a = Q dV = T U dV +p T (4.33) p Trebuie remarcat c¼ este mai u¸or de studiat sistemele în condi¸ii de a s t presiune constant¼.90 CV = Q dT = V U dT (4.29) V Considerând T = ct. Din acest motiv în chimie se lucreaz¼ cu o nou¼ a a a func¸ie de stare numit¼ entalpie t a H = U + pV Diferen¸iem ¸i ob¸inem t s t dH = dU + pdV + V dp dH = Q pdV + pdV + V dp (4.30) Pentru procese reversibile Q = T dS CV = Q dT =T V (4.34) dH = Q + V dp Q = dH Se observ¼ c¼ la p = ct a a Q = dH V dp (4.

40) @U @V + p dV T (4. Atunci diferen¸iala energiei interne este: s a t dU = Ob¸inem astfel: t Q= De aici: Q dT @U @T @U @V @V @T @U @T dT + V @U @T dT + V @U @V dV T (4.42) ¸i cum capacitatea caloric¼ a sistemului la volum constant este: s a CV = rezult¼: a Cp CV = @U @V +p T @U @T V @V @T (4.2 Rela¸ia Robert Mayer t Pornind de la ecua¸ia principiului I t Q = dU + pdV Deoarece ne referim la un ‡ energia intern¼ este func¸ie de volum uid a t ¸i temperatur¼.43) p Atunci când cantitatea de substan¸a este egal¼ cu 1 kmol Cp ¸i CV t¼ a s reprezint¼ c¼ldura molar¼ la presiune constant¼.7.39) p 4. . respectiv c¼ldura molar¼ a a a a a a la volum constant.41) Cp = = p + V +p T (4.91 adic¼ varia¸ia entalpiei la presiune constant¼ este egal¼ cu c¼ldura schima t a a a bat¼ cu mediul a Cp = Q dT = p @H @T (4.

a a a t Solu¸ie t Prinicpiul întâi sub form¼ diferen¸ial¼ este a t a dU = Q CV dT = pdV pdV unde CV este c¼ldura molar¼ la volum constant.46) R p (4. Alegem t ideal.48) RT p = p = 1 kmol de gaz (4.92 Ca aplica¸ie vom considera gazul ideal.43) devine t Cp Cp CV = p R p (4.45) (4. Deoarece procesul …ind a a adiabatic Q = 0: Tinând cont de ecua¸ia de stare a gazului ideal t pV = RT . Ecua¸iile termic¼ ¸i caloric¼ de stare sunt: t as a pV = RT U = CV T Rezult¼ a @U @V ¸i s V = @V @T Rela¸ia (4.44) =0 T (4.47) CV = R Aplica¸ie t S¼ se g¼seasc¼ ecua¸ia unui proces adiabatic suferit de un gaz ideal.

a p+ a (V V2 b) = RT Dac¼ energia intern¼ a unui mol este a a a V unde V este volumul molar iar c ¸i a sunt constante s¼ se calculeze c¼ls a a durile molare la volum ¸i presiune constant¼ CV ¸i Cp . s a s U = CT Solu¸ie t .93 atunci CV dT = Atunci: CV dT = R T Prin integrare CV ln T = ln V + ct R = Cp =CV ¸i din rela¸ia Robert Mayer Cp s t R 1 dV V RT dV V Din de…ni¸ia t rezult¼ a CV = R CV = Rezult¼ a TV ¸i s 1 = ct pV = ct Aplica¸ie t Un mol de gaz urmeaz¼ Legea Van der Walls.

94 CV = @U @T =C V Pentru calculul c¼ldurii molare la presiune constant¼ se utilizeaz¼ a a a rela¸ia Rober-Mayer t @U @V @V @T = T Cp = CV + p + = CV + p p+ T @U @V T @T @V p @U @V p+ @U @V = T a V2 RT V b a a RT + 2 = 2 V V V b b) 1 a p+ 2 R V a V2 T = @T @V Cp = CV + Cp = CV + = 1 a p + 2 (V R V 1 2a (V RV3 (V (V 1 2 p b) + 1 2a RV3 RT 1 b) + R p + RT 1 b) + R p + 2 (V (V b) b) 1 2a RV3 a V2 Cp = CV + R 2a RT V 1 b V 2 4. Experimental a fost g¼sit c¼ s t a a transferul de energie în unitatea de timp .8 4.8.1 Moduri de transfer al c¼ldurii a Conduc¸ia termic¼ t a În acest proces transferul poate … reprezentat la scar¼ atomic¼ prin a a ciocnirile dintre particule microscopice cu energia cinetic¼ mic¼ cu para a ticule microscopice cu energie cinetic¼ mare. S¼ consider¼m o bucat¼ a a a a de material de grosime dx ¸i sec¸iune A.

6: Fluxul de c¼ldur¼ printr-un strat de grosime a a x P = Q= t (4.50) Putem de…ni densitatea ‡ uxului de c¼ldur¼ a a P / A T x j= Pentru un strat foarte sub¸ire t (4. as t T Q /A t x P= (4. 4.51) j= k dT dx (4.95 Figura 4. a a C¼lduri speci…ce în J/kgK a . propor¸ional cu diferen¸a de tempert t t t atur¼ ¸i invers propor¸ional cu grosimea (Fig.52) dT unde k poart¼ numele de conductivitate termic¼ iar a a este gradientul dx de c¼ldur¼.6).49) este propor¸ional cu aria suprafe¸ei.

67 10 8 W/m 2 K 4 este cunoscut¼ sub numele de constanta a Stefan-Boltzmann iar e este este emisivitatea materialului ¸i variaz¼ între s a 0 ¸i 1. Când a t a mi¸carea are loc for¸at (cu ajutorul unei pompe) este vorba despre o s t convec¸ie for¸at¼. Când e = 1 ne referim la corpul negru.3 Radia¸ia termic¼ t a Toate obiectele înc¼lzite radiaz¼ energie sub form¼ de unde electroa a a magnetice. s .2 Convec¸ia t Energia transferat¼ prin deplasarea unei substan¸e înc¼lzite. t t a 4.96 Aluminiu 900 Beriliu 1830 Cadmiu 230 Cupru 387 Germaniu 332 Aur 129 Fier 448 Plumb 128 Siliciu 703 Argint 234 Aram¼ a 380 Sticl¼ a 837 Ghea¸a (-5oC ) -2090 t¼ Alcool etilic 2400 Mercur 140 Ap¼ (15o C) a 4186 Semnul minus apare deoarece transferul c¼ldurii are loc de la corpu a cu temperatura mai mare la cel cu temperatura mai mic¼. a 4.8. Energia emis¼ de unitatea de arie în unitatea de timp poart¼ a a 4 numele de putere de emisie ¸i este propor¸ional¼ cu T : s t a R = e T4 (4.8.53) unde = 5.

raza Soarelui RS = 7 108 m. distan¸a P¼mânt t a Soare este d = 1. 67 10 8 W/m2 K4 iar emisivitatea este egal¼ cu unitatea. S¼ se determine temperatura (medie).0238 Aplica¸ie t Consider¼m Soarele ¸i P¼mântului ca …ind corpuri negre iar între a s a spa¸iu gol. Se cunoa¸te raza P¼mâna a s a tului Rp = 6 106 m. Temperatura Soarelui este TS = 6000 K iar energia transfert¼ t a P¼mântului face ca suprafa¸a acestuia s¼ r¼mân¼ la temperatur¼ cona t a a a a stant¼. = 5.08 Aer 0.6 Lemn 0.0234 Heliu 0.08 Sticl¼ a 0.5 Plumb 34. 5 1011 m.7 Argint 427 Aszbest 0.97 Conductivit¼ ti termice în W/mK a¸ Aluminiu 238 Cupru 397 Aur 314 Fier 79.0234 Oxigen 0.138 Hidrogen 0.8 Ghea¸a t¼ 2 Ap¼ a 0. a Solu¸ie t Puterea emis¼ de Soare a 2 Q = 4 RS 4 TS Puterea primit¼ de P¼mânt a a 2 Qp = 4 RS 4 TS 2 Rp 4 d2 Puterea emis¼ de P¼mânt a a 2 QC = 4 Rp 4 Tp .172 Azot 0.

Care este temperatura suprafe¸ei Soarelui dac¼ emisivitatea e = t a 1. 87 10 8 4 1026 (6.98 La echilibru energia primit¼ trebuie s¼ …e egal¼ cu energia radiat¼ a a a a 2 Rp 2 = 4 Rp 2 4 d 4 Rezult¼ a 2 RS 4 TS 4 Tp Tp = Aplica¸ie t Raza Soarelui este RS = 6. Raza interioar¼ a cilindrului este r1 iar raza a exterioar¼ este r2 : S¼ se determine rata cu care este emis¼ din interior a a a c¼tre exterior. 67 3. 5 1011 t m. 96 108 m. 5 1011 2 r RS TS = 290 K 2d 17 C = 3. Solu¸ie t P =W 4 d2 = 1370 4 1. La distan¸a de d = 1. intensitatea radia¸iei solare (deasupra atmosferei) este W = 1370 t W/m2 . 97 1=4 108 )2 = 5782 K Aplica¸ie t Interiorul unui cilindru este men¸inut la temperatura T1 iar exteriorul t la temperatura T2 (T2 < T1 ). a Solu¸ie t Densitatea ‡ uxului de c¼ldur¼ este a a j= Q = j2 rL = dt k dT dr dT 2 rL = P dr k . 87 1026 W Temperatura Soarelui este P 2 e (4 RS ) 1=4 T = = 5.

a O formulare care descrie într-un mod general acest rezultat este aceea dat¼ de Thomson care spune c¼: a a Într-o transformare ciclic¼ monoterm¼ sistemul nu poate ceda lua a cru mecanic în exterior.99 dr = r Z r2 2k L dT P 2k L P Z T2 r1 dr = r dT T1 ln Astfel r2 2k L = (T1 r1 P T2 ) P = 2 Lk T1 T2 ln r2 r1 4. a a a a s a Carnot a ajuns la concluzia c¼ un astfel de proces nu poate avea loc. s O formulare echivalent¼ este cea a lui Clausius: a . Dac¼ transformarea este si reversibil¼ sistemul a ¸ a prime¸te lucru mecanic din exterior. Principiul I nu face o deosebire calitativ¼ între a a a formele schimbului de energie c¼ldur¼ ¸i lucru mecanic. a as Dac¼ consider¼m un proces ciclic U = 0 rezult¼ c¼ Q = L: Din a a a a punct de vedere practic ne intereseaz¼ ca sistemul s¼ efectueze lucru a a mecanic adic¼: a L= L>0 (4. a a a Problema care s-a pus a fost aceea c¼ s¼ se transforme întreaga cantitate a a de c¼ldur¼ în lucru mecanic. adic¼ sistemul s¼ …e în contact cu o singur¼ surs¼ de a a a a c¼ldur¼ de la care s¼ preia c¼ldura ¸i s¼ o transforme în lucru mecanic.9 Principiul al doilea al termodinamicii Primul principiu al termodinamicii introduce o func¸ie de stare nut mit¼ energie intern¼. Pentru aceasta procesul ciclic ar trebui s¼ a a a …e unul monoterm.54) sau mai precis s¼ transforme o cantitate de c¼ldur¼ în lucru mecanic util.

De…nim randamentul ma¸inii termice ca: s = L =1 Q1 jQ2 j Q1 (4.55) Q1 + Q2 (4.57) Numim Q1 c¼ldura primit¼ de la sursa cald¼ iar jQ2 j c¼ldura cedat¼ a a a a a sursei reci.56) L = Q1 + Q2 = Q1 (4. a Având în vedere faptul c¼ nu se poate crea o ma¸in¼ termic¼ monoterm¼.100 Figura 4.58) .7) s a a a Considerând o transformare ciclic¼ a Q L=0 L=0 jQ2 j (4. a s a a a vom considera o ma¸in¼ termic¼ biterm¼ (Fig.7: Ma¸in¼ termic¼ biterm¼ s a a a Figura 4. 4.8: Ciclul Carnot Este imposibil de realizat o transformare al c¼ rui unic rezultat s¼ …e a a transferul c¼ ldurii de la o surs¼ cu temperatur¼ dat¼ la o surs¼ cu tema a a a a peratur¼ mai mare.

10 Ciclul Carnot reversibil Ciclul Carnot este ciclul format din dou¼ izoterme ¸i dou¼ adiabate. 4. a V4 <0 V3 este negativ¼ ea este c¼ldura cedat¼.59) Deoarece Q12 este pozitiv¼ ea este o c¼ldura primit¼.65) (4.8 este prezentat ciclul Carnot efectuat de un gaz ideal.64) .63) (4. C¼ldurile schimbate cu mediul extern pe cele patru transform¼ri sunt: a a Z V2 Q12 = L = pdV = V1 Z V2 V1 RT1 V2 dV = RT1 ln >0 V V1 (4.60) Deoarece Q34 (4. a a a Q34 = RT2 ln Q41 = 0 Rezult¼: a =1 jQ34 j =1 Q12 RT ln V3 V4 RT ln V1 V2 (4. Pe transformarea a a a 2-3 Q23 = 0 deoarece transformarea este una adiabatic¼. a s a În Fig.101 4.62) Tinând cont de ecua¸ia transform¼rii adiabatice pentru un gaz ideal ¸ t a pV = ct unde Cp Cv este exponentul adiabatic se demonstreaz¼ c¼ a a = V3 V1 = V4 V2 Atunci: (4.61) (4.

70) . Astfel randamentul ciclului s a a t Carnot depinde numai de temperaturile surselor reci ¸i calde. :::.68) Dac¼ se consider¼ acum c¼ sistemul sufer¼ o transformare ciclic¼ rea a a a a versibil¼ în cursul c¼reia c¼ldura schimbat¼ cu termostatele variaz¼ cona a a a a tinuu.67) Trebuie remarcat c¼ randamentul ciclului Carnot depinde doar de a temperaturile izvorului cald ¸i a celui rece. :::. s Fie un sistem care sufer¼ o tranformare ciclic¼ reversibil¼ în cursul a a a c¼ruia prime¸te de la n termostate de temperaturi Ti (i = 1.66) Q1 Q2 + =0 T1 T2 (4. A…rma¸ia r¼mâne adev¼rat¼ s t a a a ¸i în cazul c¼ se modi…c¼ substan¸a de lucru. a a a a a indicele rev arat¼ ca parcursul este unul reversibil. a Q Egalitatea arat¼ ca din punct de vedere matematic m¼rimea a a este T o diferen¸ial¼ total¼ exact¼. atunci egalitatea se scrie: I Qrev =0 (4.102 =1 De aici rezult¼: a Q2 jQ2 j =1+ =1 Q1 Q1 T2 T1 (4.69) Ti I Semnul arat¼ c¼ avem de-a face cu o integral¼ pe o curb¼ închis¼. n): Se poate demonstra ca ¸i în cazul ciclului a a s Carnot c¼: a n X Qi i=1 Ti =0 (4. t a a a Astfel putem da o form¼ cantitativ¼ principiului al doilea al termoda a inamicii. n) o cantia s tate de c¼ldur¼ Qi (i = 1. Exist¼ o func¸ie de stare S numit¼ entropie a c¼ rei varia¸ie dS într-un a t a a t proces reversibil este: dS = Q T (4.

t De aici rezult¼ diferen¸a matematic¼ între lucru mecanic ¸i c¼ldur¼. a a a a a Entropia a dou¼ sisteme este egal¼ cu suma entropiilor sistemelor luate a a separat.73) Aceast¼ rela¸ie este ecua¸ia fundamental¼ pentru procesele reversibile. În acest proces s a ireversibil Q = 0. O alt¼ caracteristic¼ a entropiei este aceea c¼ este o m¼rime extensiv¼. vom consida a a era cazul unui proces ireversibil în care schimbul de c¼ldur¼ cu mediul a a exterior este nul.71) Putem exprima Principiul I pentru procese reversibile: dU = Q + L X ¸inând cont c¼ Q = T dS ¸i L = t a s Ai dai ob¸inem: t dU = T dS + X Ai dai (4. Atunci dS = 0 ¸i s S = ct. Pentru aceasta vom considera destinderea adiabatic¼ în vid (Fig.69 poart¼ numele de egalitatea lui Clausius ¸i dac¼ îna s a locuim în 4.1 Varia¸ia entropiei în cazul proceselor ireversibile t Pentru a vedea modul în care aceast¼ m¼rime variaz¼. a Gazul ideal se a‡ în volumu V1 la temperatura T .70 rezult¼ a I dS = 0 (4. a t t a În cazul proceselor adiabatice reversibile Q = 0. 4. a t a s a a Forma diferen¸ial¼ L care exprim¼ lucrul mecanic elementar nu este o t a a form¼ diferen¸ial¼ olonom¼. L = 0.72) (4. Se des a a schide robinetul ¸i gazul p¼trunde în compartimentul II. Volumul V2 este a ¼ vidat iar înveli¸ul izoleaz¼ adiabatic cele dou¼ compartimente. 1 este factor integrant pentru forma diferen¸ial¼ Q: t a Spunem c¼ a T Formele diferen¸iale care admit factori integran¸i poart¼ numele de forme t t a diferen¸iale olonome. a t a a Egalitatea 4.9).10. deoarece trecerea gazului în cel de-al doilea . 4.103 unde Q este c¼ ldura schimbat¼ într-un proces reversibil cu un termostat a a a‡at la temperatura T.

a Mai mult dac¼ procesul este ireversibil.75) Rezult¼ c¼ varia¸ia entropiei este pozitiv¼.104 Figura 4. Atunci U = 0: Cum a t U = CT este energia intern¼ a gazului ideal rezult¼ T = 0: (Se poate a a ajunge la aceast¼ concluzie prin efectuarea experimentului Joule). pentru un proces in…nitezimal ireversibil în care sistemul nu schimb¼ c¼ldur¼ cu mediul extern: a a a . nu are importan¸a modul în t t¼ care se ajunge la starea …nal¼. Astfel. entropia total¼ a sistemului a a izolat cre¸te. Astfel într-o transformare a a t a ireversibil¼ entropia sistemului cre¸te (în lipsa schimbului de c¼ldur¼). Dac¼ procesul este reversibil entropia total¼ a sistemului s a a r¼ mâne constant¼ . Din acest motiv consider¼m o trans…ora a mare izoterm¼ de la volumul V1 la volumul V1 + V2 : C¼ldura schimbat¼ a a a de sistem cu mediul este: Q = L = RT ln S= V1 + V2 V1 (4. Astfel în starea ini¸ial¼ când volumul ocupat de gaz este mic dezordinea t a în sistem este mai mic¼ decât în starea …nal¼ când volumul ocupat de a a gaz este mai mare. a Deoarece entropia este func¸ie de stare. a s a a Astfel putem exprima legea a II-a în acest fel: Entropia total¼ a unui sistem izolat care sufer¼ o transformare nu a a poate sc¼ dea.74) Q V1 + V2 = R ln >0 T V1 (4. a a Când se lucreaz¼ cu sisteme neizolate cre¸terea entropiei se refer¼ la a s a entropia total¼ (a sistemului si a mediului). a ¸ Din exemplul anterior putem lega entropia de dezordinea în sistem.9: Destinderea adiabatic¼ în vid a compartiment se face datorit¼ agita¸iei termice.

76) unde cu indicele i am pus in eviden¸a caracterul ireversibil al procesului.79) Q T (4.81) inegalitate ce poart¼ numele de inegalitatea lui Clausius. Astfel de S = dS = di S + de S = di S + Cum di S > 0 dQ T Considerând un proces ciclic ireversibil I I dQ dS > T I dQ 0> T di S > Rezult¼ pentru procese ireversibile a I dQ <0 T (4.78) (4. a Aplica¸ie t Presupunem c¼ m1 = 1 kg de ap¼ la t1 = 0 C este amestecat cu o a a mas¼ de m2 = 3 kg de ap¼ cu t2 = 100 C. C¼ldura speci…c¼ a apei este c = 4185 J/kgK a a Solu¸ie t Din ecua¸ia calorimetric¼ t a m1 c (te t1 ) = m2 c (t2 te ) . a a Q (4. t¼ Dac¼ sistemul nu este izolat varia¸ia de entropie este datorat¼ ¸i a t a s schimbului de c¼ldur¼ cu mediul extern. S¼ se calculeze varia¸ia de a a a t entropie a sistemului.105 dS = di S > 0 (4.80) (4.77) T unde T este temperatura mediului sau a termostatului cu care sistemul este în contact.

15 S = 4185 ln 273. a a a te = Z Te S= T1 m1 cdT + T Z Te T2 m2 cdT Te Te = m1 c ln + m2 c ln T T1 T2 273. 15 + 75 +3 273.82) (4.10. 15 4185 ln 4. 15 + 75 = 144.106 rezult¼ temperatura de echilibru a 3 100 m1 t1 + m2 t2 = = 75 C m1 + m2 4 Deoarece entropia este o m¼rime de stare presupunem c¼ cele dou¼ a a a mase de ap¼ sufer¼ transform¼ri reversibile.85) @S @T dT + V dV T (4.83) dU + pdV T @U @V (4.2 Leg¼tura dintre ecua¸ia caloric¼ de stare ¸i a t a s ecua¸ia termic¼ de stare t a Din primul principiu dU = Q dU = T dS rezult¼ a dS = Deoarece dU = rezult¼ a dS = dar dS = @U @T dT + V pdV pdV (4. 68 J/K 373.86) .84) @U @T dT + V dV T 1 T @U @V @S @V + T p dV T (4.

94) dT + V @U @V dV T (4.89) V 1 @2U 1 @2U = T @V @T T @V @T @U @V =T T P 1 T2 T2 @p @T + T 1 @p T @T (4.87) V + T P = T @S @V (4.91) p= RT V + b = T 2 a 2 V (4.95) .92) (4. a a Cazul gazului real: 2 p+ De aici a 2 V (V b) = RT (4.93) 2 @p @T @U @V Atunci dU = @U @T =T T R V + b p= V @p @T a 2 V (4.107 Rezult¼ a 1 T 1 T Deoarece @ @V 1 T @U @T p T @ @T 1 T @U @V @U @V p V @U @T @U @V = V @S @T (4.88) T + V = V + T p T (4.90) O astfel de rela¸ie permite calculul energiei interne a unui sistem dac¼ t a se cunoa¸te ecua¸ia termic¼ de stare ¸i dac¼ se consider¼ CV indepens t a s a a dent¼ de temperatur¼.

99) p b) coe…cient de compresie izoterm kT = 1 V @V @P (4. (capacit¼¸i calorice a a t at ¸i c¼lduri latente) exist¼ ¸i o serie de coe…cen¸i termici s a as t a) coe…cient de dilatare izobar = 1 V @V @T (4. Astfel c¼ o func¸ie caracteristic¼ este o func¸ie de stare a a t a t din cunoa¸terea c¼reia se pot determina toate propriet¼¸ile caracteristice s a at sistemului.98) Rela¸ia arat¼ c¼ energia intern¼ a gazului real este de…nit¼ doar pân¼ t a a a a a la o constant¼.101) s .97) U = U0 + CV T a V2 (4.11 Func¸ii caracteristice t O modalitate de a studia un sistem termodinamic este accea prin care se introduc unor func¸ii de stare numite func¸ii de stare sau poten¸iale t t t termodinamic¼. Acest lucru este valabil pentru orice sistem.108 se scrie 2 dU = CV dT + Prin integrare ob¸inem t U = U0 + CV Z a 2 V dV (4.100) T c) coe…cient de dilatare izobar kS = 1 V @V @p (4. Trebuie remarcat c¼ al¼turi de coe…cien¸ii calorici.96) dT + 2 a 2 Z dV V2 (4. a 4.

S. Rezult¼ c¼ ecua¸ia fundamental¼ a s a a t a con¸ine înc¼ trei m¼rimi necunoscute.105) @ (p)S = @V 1 @V @p S = 1 V T 1 V @V @p S = (4. V. s T = @U @S ¸i p = s V @U @V (4.ecua¸ia caloric¼ de stare U = U (V.ecua¸ia termic¼ de stare p = p(V. Pentru determinarea acestora mai t a a este nevoie de înc¼ dou¼ ecua¸ii ¸i anume a a t s .102) leag¼ cinci m¼rimi: p.103) Comparând cu rela¸ia cantitativ¼ a principiului I t a dU = T dS pdV Astfel din cunoa¸terea energiei interne se pot determina temperatura s ¸i presiunea. V ) s a t pentru a descrie sistemul ¸i anume s dU = @U @S dS + V @U @V dV S (4.104) S În plus dac¼ se calculeaz¼ derivata a doua se ob¸ine capacitatea a a t caloric¼ ¸i coe…cientul de compresibilitate adiabatic¼: as a @2U @ = (T )V = 2 @S @S @2U = @V 2 1 @S @T V = T T @S @T = T CV 1 V KS (4.106) . U.109 4. T ) t a . T.1 Energia intern¼ a Ecua¸ia fundamental¼ a termodinamicii t a dU = T dS pdV (4. T ) t a Trebuie s¼ remarc¼m c¼ dac¼ alegem pentru energia intern¼ variabilele a a a a a independente S ¸i V este nevoie doar de o singur¼ ecua¸ie U = U (S.11. Starea sistemului pentru un ‡ este a a uid determinat¼ de doi parametri V ¸i T .

p= @F @V ¸i S = s T @F @T (4.108) T dS SdT Aceast¼ rela¸ie sugereaz¼ faptul c¼ energia liber¼ este o func¸ie cara t a a a t acteristic¼ în V ¸i T .11. T ) dF = @F @V dT + T (4. a s F = F (V.111) Rezult¼ c¼ din cunoa¸terea enegiei libere se ob¸ine presiunea ¸i ena a s t s tropia.112) V Ca ¸i în cazul energiei interne efectuând derivatele de ordin doi se pot s calcula capacitatea caloric¼ la volum constant ¸i coe…cientul de copresia s bilitate izoterm¼.109) (4.107) (4.110 4. a @2F @T 2 = V @S @T V Astfel putem exprima capacitatea caloric¼ la volum constant: a CV = Q dT =T V @S @T = V T @2F @T 2 V O alt¼ derivat¼ este a a @2F @V 2 = T @p @V T .2 Energia liber¼ a De…nim energia intern¼: a F =U dF = dU dF = T dS dF = TS T dS pdV pdV SdT SdT (4.110) dV V @F @T (4.

119) (4. Varia¸ia ei este legat¼ de lucrul mecanic care poate … efectuat a t a sau mai precis de cantitatea de energie termic¼ din sistem care poate … a . at t Acesta este motivul pentru care func¸ia poart¼ denumirea de energie t a liber¼. Aceasta a a înseamn¼ c¼ atunci când sistemul efectueaz¼ un lucru mecanic energia a a a liber¼ scade.114) (4.115) (4.118) (4.120) T Sf U +T S = (U + T S) = L F Lucrul mecanic maxim pe care îl efectueaz¼ un sistem termodinamic a a‡ în contact cu un termostat este egal cu minus varia¸ia energiei libere.113) S¼ consider¼m un proces ireversibil izoterm: a a Q T Q T Q U L L Sf T Sf L dS Si T Si T Si U+ F (T S) (4. Se observ¼ c¼ dac¼ L < 0 t a a a adic¼ sistemul efectueaz¼ un lucru mecanic atunci dF < 0.117) (4.111 Atunci: KT = 1 V @p @V = T 1 V 1 @2F @V 2 T În cazul c¼ T = ct (proces izoterm ireversibil) lucrul mecanic efectuat a de mediu este egal cu varia¸ia energiei libere. a dF = pdV = L (4.116) (4.

123) dQ = dF + T dS + SdT Dar dQ T dS pdV (4.128) Aceasta înseamn¼ c¼ un sistem a‡ la temperatur¼ constant¼ ¸i a a at a a s volum constant ajunge la echilibru termodinamic când valoarea energiei sale libere devine minim¼. a Condi¸ia general¼ de echilibru pentru un sistem a‡ în contact cu t a at un termostat. a .121) U = F + TS (4.125) T dS dF + T dS + SdT pdV (4.127) Se observ¼ c¼ atunci când T = ct ¸i V = ct: a a s dF 0 (4. Rezult¼ c¼ atunci când se atinge echilibrul entropia va s a a avea valoarea maxim¼.122) dU = dF + T dS + SdT (4. În cazul unui sistem izolat dS 0: Aceasta înseamn¼ c¼ entropia a a unui sistem izolat când în interiorul lui au loc procese ireversibile entropia cre¸te. a S¼ consider¼m cazul unui sistem a‡ la T = ct ¸i V = ct: a a at s F =U TS (4.112 transformat¼ în energie mecanic¼ (energia ordonat¼ în energie dezordoa a a nat¼).124) (4.126) dF SdT pdV (4.

Atunci: s a L = p [Vf L 6 Fi Astfel pVf pVi 6 Fi Ff Vi ] Deoarece transformarea se efectueaz¼ la temperatur¼ constant¼: a a a Ff Ff + pVf 6 Fi + pVi De…nim astfel o nou¼ func¸ie de stare pe care o not¼m cu a t a . p)atunci: dH = Rezult¼: a T = @H @S ¸i V = s p @H @S dS + p @H @p dp S (4.132) @H @p (4.131) dH = T dS + V dp Cum H = H(S.133) S 4.130) (4.4 Entalpia liber¼ (poten¸ialul Gibbs) a t În multe transform¼ri termodinamice presiunea ¸i temperatura sisa s temului nu variaz¼ ci r¼mân egale cu presiunea ¸i temperatura mediului a a s ambiant. S¼ consider¼m o transformare izoterm¼ ¸i izobar¼ la tempera a as a atura T ¸i presiunea constant¼.113 4.11.3 Entalpia H = U + pV dH = T dS pdV + V dp + pdV (4.11.129) (4.

5 Entropia Din egalitatea fundamental¼ a termodinamicii: a dU = T dS dS = pdV (4.135) (4.140) dU + pdV T . Diferen¸iem rela¸ia 4.138) p F¼când considera¸ii asem¼n¼toare cu cazul energiei libere rezult¼ c¼ a t a a a a lucrul mecanic efectuat de un sistem men¸inut în contact cu un rezervor t de presiune ¸i temperatur¼ constant¼ este egal cu minus varia¸ia entalpiei s a a t libere.139) (4. Prin urmare dac¼ prea t a a a siunea ¸i temperatura unui sistem termodinamic sunt men¸inute cons t stante atunci starea sistemului în care entalpia liber¼ este minim¼ este o a a stare de echilibru. 4.137) @G @t (4. T ) dG = Rezult¼ a V = @G @p ¸i S = s T T dS SdT (4. Atunci s a a t Gf 6 Gi adic¼ într-o transformare efectuat¼ la temperatur¼ constant¼ ¸i presiune a a a as constant¼ poten¸ialul Gibbs nu poate s¼ creasc¼.134 ¸i se ob¸ine: t t s t dG = T dS pdV + pdV + V dp dG = V dp Deoarece G = G(p.136) SdT @G @p dp + T @G @T dT p (4.114 G = F + pV = U pV TS (4.134) ¸i care poart¼ numele de entalpie liber¼ sau poten¸ialul Gibbs.11.

reprezint¼ energia raportat¼ la unitatea de mas¼ pe a a a . V ). a t Astfel: dS = 1 p dU + dV T T T dM (4.141) 4.144) (4.148) dU = T dS În cazul când S = ct ¸i V = ct s pdV + dM dU = dM (4.115 Rezult¼ c¼ S poate … considerat¼ o func¸ie caracteristic¼ în U ¸i V a a a t a s adic¼ S = S(U.149) Rezult¼ c¼ în cazul sistemelor deschise când sistemul schimb¼ mas¼ a a a a cu mediul extern.145) (4.147) (4. Atunci entropia o vom exprima a a S = S(U.146) (4. V. a 1 = T @S @U dp ¸i s V @S @V = U p T (4.142) (4.12 ca Sisteme deschise Consider¼m c¼ sistemul este deschis.143) A¸a cum am discutat: s @S 1 = @U T p @S = @V T Not¼m cu a @S = @M T unde poart¼ numele de poten¸ial chimic. M ) dS = @S @U dU + @S @V dV + @S @M dM (4.

150) S= Atunci: = T (4. S ! S=n ¸i apoi le unim într-un sistem m p¼r¸i. kV. Trebuie remarcat faptul c¼ rela¸ia S = S(U. V. V. Rezult¼: a S= @S @S @S U+ V + M @U @V @M 1 p U+ V T T M (4. V. T ) M (4. S ! mS=n: Astfel m m m m S=S U. at a .151) (4. Împ¼r¸im sistemul în n p¼r¸i egale a at at U ! U=n. Atunci: s at U ! mU=n.152) U + pV M ST = G = g(p.116 care sistemul o schimb¼ cu sistemul extern datorit¼ schimbului de mas¼ a a a cu mediul extern. M ) con¸ine numai a t t m¼rimi extensive. M ) @(kU ) @(kV ) @(kM ) Facem k ! 1. M n n n n Notând cu k = m=n ob¸inem t S(kU. M ! mM=n. M ! M=n. V.153) Rezult¼ c¼ pentru o substan¸a pur¼ poten¸ialul chimic este egal cu a a t¼ a t entalpia unit¼¸ii de mas¼. V ! V =n. M ) Deriv¼m aceast¼ rela¸ie în raport cu k a a t @S @S @S U+ V + M = S(U. V ! mV =n. kM ) = kS(U.

Prin faz¼ în¸elegem orice parte …zic distinct¼ separat¼ de celelalte a t a a p¼r¸i ale sistemului de o suprafa¸a bine de…nit¼. sare solid¼ în contact cu o solu¸ie concentrat¼ de sare: a a t a S¼ consider¼m dou¼ faze care pot schimba mas¼ între ele (Fig. Ca a a exemplu de sisteme bifazice se pot men¸iona: sistemul ap¼ . Aceste sisteme sunt formate din dou¼ sau mai multe sisteme omogene a sau faze. dV1 = dV2 .154) (4.117 Figura 4.vapori de t a ap¼. În continuare ne vom referi la sisteme eterogene.157) (4.13 Echilibru de faz¼ a Pân¼ în momentul de fa¸a discu¸ia s-a axat asupra unor sisteme omoa t¼ t gene adic¼ asupra unor sisteme în care propriet¼¸ile sunt acelea¸i în divese a at s puncte ale sistemului. 4.156) S = S 1 + S2 dS = dS1 + dS2 .10) a a a a Pentru întregul sistem (izolat de exterior) U = U1 + U2 = ct V = V1 + V2 = ct M = M1 + M2 = ct Din aceste rela¸ii t dU1 = dU2 .155) (4. dM1 = dM2 (4. a at Un sistem format din dou¼ faze poart¼ numele de sistem bifazic. a 4.10: Dou¼ sisteme termodinamice izolate de exterior care pot schimba a între ele mas¼. pe care diverse m¼rimi at t¼ a a sufer¼ discontinuit¼¸i.158) (4.

a 4.164) Egalitatea 4. De a a t a exemplu.163) Rela¸ia 4. în cazul substan¸elor pure prin tranzi¸ii de faz¼ putem men¸iona t t a t topirea.118 dS = dU1 p1 + dV1 T1 T1 1 T1 dM1 + dU2 p2 + dV2 T2 T2 2 T2 dM2 (4. t p1 T1 1 p2 = 0.162) Aceasta este condi¸ia de echilibru mecanic. s .163 reprezint¼ condi¸ia de echilibru chimic t a t Deoarece pentru o substan¸a pur¼ poten¸ialul chimic este egal cu t¼ a t entalpia unit¼¸ii de mas¼ rezult¼: at a a g1 (p. p1 = p2 T2 (4.14 Tranzi¸ii de faz¼ t a Trecerea dintr-o faz¼ în alta poart¼ numele de tranzi¸ie de faz¼.164 reprezint¼ o curb¼ a c¼rei proiec¸ie în planul (p. T ) (4. 1 = 2 (4. T ) = g2 (p. t 1 2 T1 T2 = 0.159) Când sistemul este în echilibru. T ) a a a t reprezint¼ curba de echilibru a fazelor. vaporizarea ¸i sublimarea.160) De aici: 1 T1 1 = 0. T1 T2 T2 = 0 (4. entropia atinge un maxim ¸i dS = 0 s Atunci: 1 T1 1 T2 p1 T1 p2 T2 dS = dU1 + dV1 1 2 T1 T2 dM1 (4.161) Aceasta este condi¸ia de echilbru termic.

Un exemplu extrem de cunoscut este …erul care la temperatura T1 = 1183 K trece din structura cristalin¼ cubic¼ cu volum a a centrat în structura cubic¼ cu fe¸e centrate iar la T2 = 1663 K trece din a t nou în structura cubic¼ cu volum centrat.167) s (4. a a s a Atunci: @q1 @T Not¼m cu a @q @T = p + p @q1 @T T dp = dT @q2 @T + p @q2 @T T dp dT (4.168) .165) unde este c¼ldura latent¼ de transformare. În cazul topirii. Ea poart¼ numele de tranzi¸ie de faz¼ aa a a a a t a de spe¸a a doua. t a Astfel numeroase corpuri se g¼sesc sub diverse forme cristaline care corea spund acelora¸i st¼ri de agregare.166) Se deriveaz¼ egalitatea în raport cu temperatura ¸i se ¸ine cont c¼ prea s t a siunea nu este o variabil¼ independent¼ ci depinde ¸i ea de temperatur¼. a a t a t În afara acestui tip de tranzi¸ie exist¼ ¸i un alt tip de tranzi¸ie de faz¼ t as t a care are loc f¼r¼ c¼ldur¼ latent¼. t Ca exemplu de tranzi¸ii de spe¸a I amintim schimb¼rile st¼rilor de t t a a agregare (topire-solidi…care. Aceasta determin¼ existen¸a unei c¼lduri latente. T ) = g2 (p. sublimare-desublimare). Astfel de tranzi¸ii au loc la temperatur¼ constant¼ iar c¼ldura schimbat¼ t a a a a cu mediul este de forma: Q= m (4. a Trecerea de la o faz¼ la alta se caracterizeaz¼ printr-o discontinuitate a a a entropiei. vaporizare-condensare. a s a a a S¼ consider¼m dou¼ faze ¸i s¼ exprim¼m condi¸ia de echilibru chimic a a a s a a t dintre acestea g1 (p. T ) (4. Aceste a t a transform¼ri poart¼ numele de tranzi¸ii de faz¼ de spe¸a I.119 No¸iunea de stare de agregare nu coincide întotdeauna cu cea de faz¼. sublim¼rii a a a ¸i vaporiz¼rii sistemul prime¸te c¼ldur¼ în timp ce în cazul desublim¼rii s a s a a a solidi…c¼rii ¸i liche…erii sistemul cedeaz¼ c¼ldur¼. Fenomenul este cunoscut sub numele s a de poimor…sm.

120 entropia unit¼¸ii de mas¼ ¸i at as @q @p volumul unit¼¸ii de mas¼, rezult¼ at a a s1 + v 1 Atunci dp s2 = dT v2 s1 v1 (4.171) dp = dT s2 + v 2 dp dT (4.170) =
T

v

(4.169)

Varia¸ia de entropie se calculeaz¼ considerând egalitatea fundament a tal¼ a termodinamicii ¸i faptul c¼ transform¼rile de faz¼ au loc la tema s a a a peratur¼ constant¼ a a s2 s1 = Z
2

1

q = T

1!2

T

(4.172)

unde 1!2 este c¼ldura latent¼ speci…c¼ necesar¼ ca substan¸a s¼ treac¼ a a a a t a a din starea 1 în starea 2. Atunci dp 1 = dT T v2
12

v1

(4.173)

Aplica¸ie: Varia¸ia presiunii vaporilor saturan¸i cu temperatura. t t t Consider¼m c¼ faza 1 reprezint¼ apa în stare lichid¼ iar faza 2 corea a a a spunde st¼rii de vapori. a Tinem cont c¼ v2 ¸ a v1 (volumul speci…c al apei în stare de vapori este mai mare decât cel în stare lichid¼). Atunci a dp 1 12 = dT T v2 unde 12 este c¼ldura latent¼ de vaporizare. a a Din ecua¸ia de stare a gazelor rezult¼ t a pV = Împ¼r¸ind ecua¸ia cu M rezult¼ at t a M RT (4.175) (4.174)

121 1

pv = ¸i s v2 = Atunci 1 dp = dT T Not¼m cu A = a
12

RT

(4.176)

RT T

(4.177)

12

p RT

(4.178)

R

atunci: dT dp =A 2 dT T (4.179)

Integrând rezult¼ a ln p = A + ct T A T (4.180) (4.181)

p = ct exp

4.15

Principiul al treilea

Principiul al doilea introduce func¸ia de stare numit¼ entropie astfel: t a Q (4.182) T Din aceast¼ de…ni¸ie entropia este determinat¼ pân¼ la o constant¼ a t a a a aditiv¼. Aceast¼ constant¼ trebuie determinat¼ exact deoarece ea ina a a a tervine într-o serie de m¼sur¼tori experimentale cum ar … c¼ldurile de a a a reac¸ie. t W. Nernst a studiat o serie de proceste chimice ¸i a constat c¼ pe s a m¼sur¼ ce temperatura scade, varia¸iile entropiei sunt din ce în ce mai a a t mici. Acest fapt a condus la urm¼toarea constatare: a La temperatura de zero absolut entropia unui corp chimc pur are o valoare independent¼ de varia¸ia altor parametrii si tinde la zero. a t ¸ dS =

122

T !0

lim S=0

(4.183)

Dup¼ cum arat¼ m¼sur¼torile exist¼ o seriei de substan¸e (aliaje, cora a a a a t puri amorfe) a c¼ror entropie pentru T ! 0 nu tinde c¼tre zero ci spre o a a valoare pozitiv¼ …nit¼. a a Totu¸i acesta nu arat¼ c¼ principiul III nu este valabil, ci arat¼ c¼ s a a a a substan¸ele men¸ionate nu se a‡ în stare de echilibru deoarece la temt t a ¼ peraturi foarte joase procesele decurg foarte lent. Consecin¸e ale principiului III: t a) Comportarea capacit¼ tilor calorice la volum constant a¸ Q = CV dT Atunci dS = Z CV dT T
T

(4.184)

(4.185)

S=

0

CV T T

(4.186)

Astfel problema calcul¼rii entropiei se reduce la determinarea depena den¸ei c¼ldurilor speci…ce. Din formula 4.186 se observ¼ c¼ pentru T ! 0 t a a a capacitatea caloric¼ tinde la zero, deoarece în caz contrar integralele ar a diverge. b) Comportarea coe…cien¸ilor calorici. t Din rela¸ia t dG = SdT + V dp (4.187)

coe…cientul de dilatare izobar se poate exprima: = 1 V @V @T =
p

1 V

@S @p

(4.188)
T

Astfel când T ! 0 coe…cientul de compresie izobar tinde la zero deoarece varia¸ia entropiei în apropiere de zero absolut tinde la zero cont form principiului III. Si coe…cientul termic al presiunii ¸

123

=+

1 p

@p @T

(4.189)
V

tinde la zero când T ! 0: Pentru aceasta se ¸ine cont c¼ t a dF = ¸i s @p @T Atunci =+ 1 p @S @V !0 (4.192) =
V

sdT

pdV

(4.190)

@S @V

(4.191)
T

V

c)Atingerea temperaturii de zero absolut este imposibil¼ . a Consider¼m un Ciclu Carnot reversibil cu sursa cald¼ la temperatura a a T1 = T ¸i cu sursa rece T1 = 0. Conform egalit¼¸ii lui Clausius s at I ¸i s S12 + S23 + S34 + S41 = 0 Q =0 T (4.193)

unde procesele 1 - 2 ¸i 4 - 1 sunt izoterme iar procesele 2 - 3 ¸i 3 - 4 sunt s s adiabate. S23 = S41 = 0 deoarece procesele sunt adiabate, S34 = 0 conform principiului III entropia este nul¼ la T = 0 K. Rezult¼: a a S12 = Q12 =0 T (4.194)

Se ajunge la o contradic¸ie deoarece Q12 6= 0. Aceast¼ contradic¸ie t a t arat¼ c¼ este imposibil de construit un ciclu Carnot cu o izoterm¼ la a a a temperatur¼ nul¼. a a

4 Ecua¸ia Van-der-Waals pentru un gaz este t p+ a 2 V2 (V b) = RT S¼ se determine lucrul mecanic într-o transformare izoterm¼ a gazului a a când gazul se destinde de la V1 la V2 .6 În motorul unui automobil amestecul de aer ¸i vapori de benzin¼ s a este comprimat în raportul 9:1 (raportul de compresie). a a 4. 4 C. 38 10 5 a 3 m /mol. V1 ) în starea …nal¼ (p2 . V2 ). 4 kg de ap¼ a t a care se a‡ ini¸ial la temperatura t2 = 20 C. 4.2 S¼ se calculeze modi…carea entropiei a 250 g de ap¼ înc¼lzit¼ de a a a a la 20 C la 80 C. Presiunea ini¸ial¼ este de 1 atm ¸i 27 C. 16 10 5 Jmol 1 K 4 ¸i b = 7. Dac¼ presiunea dup¼ comprimare este 21. a a a . 4. 05 kg cu temperatura t1 = 200 a C este introdus¼ într-un calorimetru care con¸ine m2 = 0.16 Solu¸ie t 4.124 4.5 În apropierea lui 0 K c¼ldura molar¼ la presiunea constant¼ Cp a a a a unui element metalic este Cp = aT 3 + bT În cazul unui mol de substan¸a ¸i la presiunea p0 = 1 atm constantele t¼ s a ¸i b sunt: a = 1. s 4. Temperatura …nal¼ devine a t a ¼ te = 22. a a 4. S¼ se particularizeze în cazul a a = 2 moli de etan care se destinde de la V1 = 2 l la V2 = 6 l a‡ la at 3 2 temperatur¼ T = 300 K pentru care a = 0.3 S¼ se calculeze lucrul mecanic efectuat de un gaz când se destinde a adiabatic din starea ini¸ial¼ (p1 . S¼ se determine c¼ldura speci…c¼ a metalului cunoscând a a a c¼ldura speci…c¼ a apei ca = 4185 J/kg C. b = 6.1 O bucat¼ de metal cu masa m1 = 0.7 t a s a a atm s¼ se g¼seasc¼ temperatura amestecului comprimat. 14 10 4 Jmol 1 K 2 : s s S¼ se determine varia¸ia entropiei unui mol de de substan¸a S când a t t¼ temperatura cre¸te de la valoarea T1 = 1 K la valoarea T2 = 3 K. 544 Jm /mol . Se cunoa¸te t a a s exponentul adiabatic al gazului . C¼ldura speci…c¼ a apei este c = 4185 J/kg C.

13 O persoan¼ se dezbrac¼ într-o camer¼ în care aerul se a‡ la 20 a a a a ¼ C.11 Un gram de ap¼ se vaporizeaz¼ izobar la presiunea atmosferic¼ a a a p = 1. Se cunoa¸te c¼ldura a t a s a 6 latent¼ de vaporizare = 2. a 4. 26 10 J/kg. Volumul apei în stare lichid¼ este Vl = 1 cm3 iar a volumul apei în starea de vapori este Vv = 1671 cm3 . 5 103 s a a J a) S¼ se calculeze randamentul motorului a b) Care este lucrul mecanic efectuat 4. S¼ se g¼seasc¼ a a a lucrul mecanic efectuat în cursul presiunii ¸i varia¸ia energiei interne. 013 105 Pa. a p+ a (V V2 b) = RT Dac¼ energia intern¼ a unui mol este a a a V unde V este volumul molar iar c ¸i a sunt constante s¼ se calculeze c¼ls a a durile molare la volum ¸i presiune constant¼ CV ¸i Cp .8 Temperatura sursei calde a unui motor care execut¼ un ciclul a Carnot este 400 K. t t¼ s 4.7 Un motor preia o cantitate de c¼ldur¼ egal¼ cu Q1 = 2 103 J de a a a la rezervorul cald ¸i transfer¼ rezervorului rece c¼ldura jQ2 j = 1. Ce timp este necesar pentru a cre¸te temperatura 1 m3 s de ap¼ de la 20 C la 50 C.125 4. a 4. Care este temperatura sursei calde dac¼ = 30 %. s a s U = CT 4.12 Un înc¼lzitor opreaz¼ prin absorb¸ia radia¸iei solare.10 Un mol de gaz urmeaz¼ Legea Van der Walls. Dac¼ a a t t a colectrorul are o suprafa¸a de 6 m2 ¸i intensitatea fascicolului solar este t¼ s I = 550 W/m2 . a a a 4. Se s t neglijeaz¼ interac¸ia vaporilor cu aerul înconjur¼tor. Dac¼ temperatura studentului este 36 C care este energia pierdut¼ a a . C¼ldura speci…c¼ a apei este 4185 J/kgK. S¼ se a a s a calculeze varia¸ia entropiei când masa m de substan¸a se tope¸te.9 Un solid are c¼ldura latent¼ ¸i temperatura de topire T .

. 67 10 8 W/m2 K4 . S¼ se determine temperatura la interfa¸a celor dou¼ s a t a buc¼¸i de material ¸i rata de transfer a c¼ldurii.14 Heliul lichid are la presiunea de p0 = 1 atm punctul de …erbere la 4. a a 4. T ) = RT ln (RT )5=2 unde a ¸i R sunt constante.2 K iar la presiunea de p = 1 mm de Hg …erbe la 1. 5 m2 : Se cunoa¸te = 5.2 K. s 4. Temperaturile de o parte ¸i de alta sunt s s T1 ¸i T2 ( T2 > T1 ). Energia intern¼ a unui sistem termodinamic reprezint¼ suma energia a ilor cinetice ale particulelor . 9 iar aria A = 1. suma energiilor poten¸iale de interac¸ie dint t tre particulele sistemului ¸i suma energiilor poten¸iale ale particulelelor s t în câmpuri externe. S¼ se a determine c¼ldura latent¼ de vaporizare a heliului lichid. Emisivitatea pielii este e = 0.15 Viteza unei unde longitudinale în gaz este s dp c= d S¼ se calculeze: a a) viteza în cazul în care compresia ¸i rare…erea gazului sunt izoterme s b) viteza în cazul în care compreaia ¸i rare…erea gazului sunt adiabate s 4.16 Un sistem are entalpia liber¼ de forma a # " ap G (p. Restul universului poart¼ numele de mediu a a a a extern.17 Dou¼ buc¼¸i de material de grosimi l1 ¸i l2 ¸i conductivit¼¸i a at s s at termice k1 ¸i k2 sunt în contact. at s a 4.17 Rezumat Sistemul termodinamic reprezint¼ o por¸iune din univers care cuprinde a t corpuri ¸i câmpuri ¸i care este delimitat¼ de restul universului printr-o s s a barier¼ …zic¼ sau imaginar¼. S¼ se determine Cp . s a 4.126 în 10 minute.

196) Principiul al doilea al termodinamicii . s . Dac¼ transformarea este si reversibil¼ sistemul a ¸ a prime¸te lucru mecanic din exterior. Ea leag¼ varia¸ia energiei interne a sistemului a t de lucrul mecanic si c¼ ldura schimbate de acesta cu mediul extern.formularea Thomson: Într-o transformare ciclic¼ monoterm¼ sistemul nu poate ceda lua a cru mecanic în exterior. iar ai sunt parametri de pozi¸ie (coort¼ t donate generalizate). ¸ s a Principiul I al termodinamicii Principiu I al termodinamicii reprezint¼ legea de conservare a energiei a pentru sistemele închise. a Principiul fundamental al termodinamicii Un sistem izolat ajunge întotdeauna dup¼ un timp într-o stare de a echilibru termodinamic si nu poate ie¸i de la sine din aceast¼ stare. Aceast¼ m¼rime a a a a este temperatura (empiric¼) ce caracterizeaz¼ sistemele din punct de a a vedere al echilibrului termic. ¸ a Formularea matematic¼ a principiului I este a U =Q+L În cazul unei transform¼ri in…nitezimale a dU = dQ + L (4.197) (4.formularea Clausius Este imposibil de realizat o transformare al c¼ rui unic rezultat s¼ …e a a transferul c¼ ldurii de la o surs¼ cu temperatur¼ dat¼ la o surs¼ cu tema a a a a peratur¼ mai mare.195) unde Ai sunt parametri de for¸a.127 Lucrul mecanic se poate calcula cu ajutorul formulei L = Ai dai i (4. Temperatura Al¼turi de parametrii de pozi¸ie (coordonate generalizate) este nevoie a t de o alt¼ m¼rime pentru a caracteriza starea sistemului. a . Astfel dou¼ sisteme a‡ la aceea¸i tema ate s peratur¼ sunt în echilibru termic.

Energia intern¼ a Se deduce din ecua¸ia fundamental¼ a termodinamicii t a dU = T dS .205) T Principiul al treilea al termodinamicii La temperatura de zero absolut entropia unui corp chimc pur are o valoare independent¼ de varia¸ia altori parametri si anume este nul¼ .pentru procese ireversibile I I dQ dS = <0 T Rela¸ia Robert-Mayerpentru un gaz ideal t Cp CV = R (4.202) pdV (4.Entalpia H = U + pV .201) .Entropia Din egalitatea fundamental¼ a termodinamicii rezult¼ a a dU + pdV (4.203) TS (4.Energia liber¼ a F =U . a t ¸ a dS = T !0 lim S=0 (4.Entalpia liber¼ (poten¸ialul Gibbs) a t G=H TS = U pV TS (4.200) (4.206) .204) (4.pentru procese reversibile I I dQ =0 dS = T .199) Func¸ii caracteristice t .128 .198) (4.

Atunci când molecula se ciocne¸te a t s cu peretele componenta vitezei pe axa Ox se modi…c¼ brusc la valoarea a vxi . s t a ¼ e) toate moleculele gazului sunt identice.1 Presiunea gazului ideal S¼ consider¼m un vas cubic de latur¼ L în care se a‡ N molecule de a a a a ¼ gaz. d) moleculele se ciocnesc elastic ¸i cu pere¸ii vasului în care se a‡ .1) Timpul între dou¼ ciocniri cu acela¸i perete este: a s 129 .1 Modelul gazului ideal Cel mai simplu model pentru un gaz este acela al gazului ideal. a s t a c) moleculele interac¸ioneaz¼ doar în timpul ciocnirilor.Capitolul 5 Elemente de …zic¼ statistic¼ a a 5. s s a adic¼ se pot mi¸ca în orice direc¸ie cu orice vitez¼. Atunci varia¸ia impulsului pe direc¸ia Ox este: t t pxi = mvxi mvxi = 2mvxi (5. 5.1. Aceasta t t înseamn¼ c¼ moleculele ocup¼ un volum neglijabil. care sunt elast a tice. Ne vom concentra asupra unei molecule de mas¼ m ¸i presupunem a s c¼ pe direc¸ia Ox viteza ei este vix . a a a b) moleculele se supun legilor mecanicii newtoniene ¸i se mi¸c¼ haotic. În cadrul acestui model se fac o serie de presupuneri: a) num¼rul de molecule dintr-un volum dat este foarte mare iar disa tan¸a medie dintre ele este mare în compara¸ie cu dimensiunile lor.

6) .2) vxi For¸a medie cu care peretele ac¸ioneaz¼ asupra moleculei în intervalul t t a de timp t este: t= 2 pxi mvxi = (5.5) 2 vx = N (5.3) t L Conform legii a III-a for¸a cu care molecula ac¸ioneaz¼ asupra peretelui t t a este: Fi = 2 mvxi (5.130 Figura 5. De…nim media p¼tratului compoa a nentei pe axa Ox a vitezei: N X i=1 2 vxi N X mv 2 i=1 xi L = mX 2 v L i=1 xi N (5.1: Ciocnirea unei molecule de gaz cu peretele 2L (5.4) L For¸a total¼ cu care moleculele ac¸ioneaz¼ asupra peretelui este suma t a t a for¸elor cu care …ecare molecul¼ ac¸ioneaz¼ asupra peretelui este: t a t a F pi = Fi = F = Datorit¼ num¼rului foarte mare de molecule for¸a care ac¸ioneaz¼ a a t t a asupra peretelui nu variaz¼ în timp.

11) m N v2 3L Presiunea care ac¸ioneaz¼ asupra peretelui extern este t a F = p= F m = N v2 S 3L3 1 2 mv 2 (5. s a Astfel am legat o m¼rime macroscopic¼ care este presiunea. n = N=L3 a a a reprezint¼ concentra¸ia de molecule din volumul considerat. Rezult¼ c¼ a t a a presiunea gazului este propor¸ional¼ cu num¼rul de molecule din unitatea t a a de volum ¸i cu energia cinetic¼ medie a moleculelor. . mediile componentelor vitezelor s a pe cele trei axe sunt egale: 2 2 2 vx = vy = vz (5.8) ¸i s 2 2 2 v 2 = vx + vy + vz (5.14) 1 M¼rimea 2 mv 2 reprezint¼ energia cinetic¼ a moleculelor.10) Atunci: v2 3 ¸i for¸a care ac¸ioneaz¼ asupra peretelui este: s t t a 2 vx = (5.9) Deoarece mi¸carea este una haotic¼.131 Atunci F = Dar 2 2 2 v 2 = vx + vy + vz m 2 N vx L (5. de o a a m¼rime microscopic¼ care este viteza p¼tratic¼ medie sau energia cinetic¼ a a a a a medie.7) (5.13) 2 p= n 3 (5.12) (5.

14 ¸i 5.132 5. Gradul de agita¸ie termicî m¼surat prin enegia cinetic¼ medie.18) . 38 NA Atunci p = nkB T Astfel prin compararea rela¸iilor 5.17) (5.1.constanta Boltzmann (5. Putem privi a pentru o molecul¼ gradele de libertate ca num¼rul de mi¸c¼ri indepena a s a dente ale unei molecule. a 10 23 J/kmol K . y.19) 2 2 2 2 Aceasta arat¼ c¼ …ecare grad de libertate de transla¸ie este caractera a t kT izat de aceea¸i cantitate de energie 2 : s Num¼rul gradelor de libertate reprezint¼ num¼rul minim de paraa a a metri cu ajutorul c¼rora se poate caracteriza un sistem. În cazul unei a molecule monoatomice exist¼ trei grade de libertate deoarece ea poate a … caracterizat¼ cu ajutorul celor trei coordonate (x. s a s a a Putem generaliza acest rezultat. Astfel pentru o molecul¼ monoatomic¼ …ecare a a mi¸care poate … descompus¼ în trei mi¸c¼ri dup¼ axele de coordonate. Se ob¸ineteorema echiparti¸iei t t energiei: Fiec¼ rui grad de libertate îi corespunde o energie medie kB T =2. a t a a În plus 2 2 2 mvy mvz 1 mvx = = = kT (5.18 rezult¼: t s a 1 2 kB T mv = 3 2 2 Rezultatul arat¼ c¼ temperatura este o m¼sur¼ a gradului de agita¸ie a a a a t termic¼.15) (5. z).16) Împ¼r¸im prin V ¸i ¸inem cont c¼ at s t a R = kB = 1.2 Interpretarea molecular¼ a temperaturii a Consider¼m ecua¸ia de stare a gazelor ideale a t pV = RT pV = N RT NA (5.

Rota¸ia în jurul axei Oy se neglijeaz¼ deoarece atomii moleculei se t a consider¼ puncte materiale.5. Energia intern¼ a gazului ideal monoatomic este suma energiilor …ec¼rei molecule a a Deoarece …ecare molecul¼ are i = 3 grade de libertate energia intern¼ a a a unui mol de gaz ideal este: U = NA 3 Deoarece: U = CV T Rezult¼ c¼ldura molar¼ la volum constant: a a a 3R (5. Rezult¼ c¼ al¼turi de gradele de libertate de a a a a a transla¸ie mai apar dou¼ grade de libertate de rota¸ie în jurul axelor Ox t a t ¸i Oz astfel c¼ pentru acest gaz i = 5 ¸i s a s CV = (5.de s t ref¼cut a Cu ajutorul acestei teoreme putem calcula c¼ldura molar¼ la volum a a constant.133 Figura 5.2 este prezentat¼ mi¸carea unei molecule într-un sistem de a s referin¸a legat de molecul¼ cu axa Oy consider¼t¼ de-a lungul axei molet¼ a aa culei.22) 2 Pentru gazele biatomice al¼turi de gradele de libertate de transla¸ie a t apar ¸i dou¼ grade de libertate de rota¸ie. Vom considera pentru început un gaz ideal monoatomic. s a t În Fig.2: Mi¸carea de rota¸ie în jurul axei Oz a moleculei biatomice.20) .21) 3RT kT = 2 2 (5. Mai precis momentul de iner¸ie referitor la a t axa Oy este neglijabil fapt ce face ca energia de rota¸ie 2 I! 2 în jurul axei t 1 respective s¼ …e neglijabil¼.

3.134 Figura 5. La temperaturi foarte mari ¸i gradele de libertate de t s vibra¸ie trebuie luate în considerare.25) 2 Trebuie remarcat c¼ dac¼ se traseaz¼ o curb¼ care prezint¼ c¼ldura a a a a a a molar¼ la volum constant în func¸ie de temperatur¼ se ob¸ine gra…cul din a t a t Fig. t Aplica¸ie: C¼ldura speci…c¼ a solidelor: t a a C¼ldura speci…c¼ a solidelor descre¸te rapid când temperatura se a a s apropie de zero absolut. s t Pentru aceste molecule i = 7 ¸i s 7R (5. 5. La temperaturi înalte (peste 300 K) valoarea CV = . Gra…cul arat¼ c¼ la temperaturi joase hidrogenul se comport¼ ca un a a a gaz monoatomic astfel încât spunem c¼ gradele de libertate de rota¸ie a t sunt înghe¸ate.24) Dac¼ se ia în considerare ¸i mi¸carea de vibra¸ie (atomii sunt privi¸i ca a s s t t ¸i cum ar …lega¸i cu un arc) trebuie ad¼ugate înc¼ dou¼ grade de libertate s t a a a (unul datorat energiei cinetice ¸i altul datorat energiei poten¸iale).23) CV = (5.3: Dependen¸a de temperatur¼ a c¼ldurii molare la volum constant t a a pentru hidrogen U = NA 5 Atunci kT 5RT = 2 2 5R 2 (5.

Pentru deplas¼ri mici ale unui atom fa¸a de pozi¸ia de t a t¼ t echilibru. energia medie pentru s t …ecare atom este: 6 1 kB T = 3kB T 2 (5. Conform teoremei echiparti¸iei energiei.135 Figura 5.26) Expresiile energie asociate mi¸c¼rilor pe direc¸iile Oy ¸i Oz se scriu în s a t s acela¸i fel.27) Atunci energia intern¼ este: a U = NA 3kB T = 3RT (5. acesta execut¼ o mi¸care simpl¼ armonic¼.28) Rezult¼ c¼ldura molar¼ CV = 3R: Acest rezultat poart¼ numele de a a a a legea Dulong-Petit.4: Dependen¸a de temperatur¼ a c¼ldurii molare la volum constant t a a c¼ldurii molare este 3R t 25 J/molK rezultat care poart¼ numele de a a legea Dulong-Petit. Putem exprima c¼ldura molar¼ a solidelor utilizând teorema echipara a ti¸iei energiei. C¼ldura speci…c¼ a solidelor a a . a s a a Energia asociat¼ cu mi¸carea pe axa Ox este: a s 1 2 1 E = mvx + kx2 2 2 (5.

Pe lâng¼ t a t a modi…c¼rile direc¸iei de mi¸care moleculele sufer¼ varia¸ii ale vitezelor în a t s a t valoare absolut¼. Atunci când moleculele se ciocnesc se produce o contiun¼ a schimbare a direc¸iilor de mi¸care.2. În cona formitate cu datele experimentale presupunem c¼ moleculele gazului se a distribuie în întreg volumul recipientului cu o densitate constant¼. Deoarece vitezele variaz¼ a a a a în mod continuu atunci problema care se pune este aceea a determin¼rii a num¼rului de molecule care au o vitez¼ apropiat¼ de o valoare dat¼. vy + dvy .71 417 195 127 207 120 65 381 5. un num¼r de molecule cu viteze medii ¸i un num¼r de molecule cu a s a viteze mici. Molea culele a¸a cum am mai spus prezint¼ viteze uniform distribuite în spa¸iu. În gaz apar molecule cu viteze mai t mari.29) .1 Deducerea formei func¸iei de distribu¸ie t t Not¼m cu dN num¼rul de molecule care au componenetele vitezei a a situate între vx ¸i vx + dvx . Atunci când gazul este închis într-un recipient apare a o distribu¸ie a vitezelor moleculelor. s a t Stabilirea mi¸c¼rii haotice este condi¸ionat¼ de existen¸a interac¸iilor dins a t a t t tre molecule. vz )dvx dvy dvz N (5. vy . Rolul ciocnirilor nu se reduce îns¼ t s a la stabilirea unei distribu¸ii uniforme a vitezelor dup¼ direc¸ii.2 Distribu¸ia Maxwell dup¼ viteze întrt a un gaz Presupunem c¼ într-un gaz s-a stabilit o stare de echilibru. Problema care se pune este aceea a determin¼rii t a a num¼rului de molecule care au o vitez¼ dat¼. Aceast¼ distribu¸ie este sta¸ionar¼ atât timp cât nu apare a t t a o ac¸iune exterioar¼.9 927 107 233 53.136 Material cexp Al Ag Cu Ni Pt Pb Zn (J/kgK) 895 235 395 400 120 125 340 (kg/kmol) ct = 3R (J/kgK) 26.54 465 59. a a a a 5. vz + dvz : Probabilitatea ca o s molecul¼ s¼ aib¼ componentele vitezelor în intervalul de mai sus este: a a a dW = dN = f (vx .

33) (5. vy . vy .137 f (vx . S¼ admitem c¼ în urma ciocnirilor vitezele moleculelor variaz¼ ¸i vs v a a as iau valorile ~3 ¸i ~4 . Num¼rul de ciocniri în acest timp este f (~3 ) f (~4 ) : v s v vs v a v v Tinem cont de presupunerea c¼ num¼rul de molecule cu valori date a a ale vitezei nu variaz¼ datorit¼ proceselor de ciocnire într-un gaz care se a a . vy . Num¼rul de ciocniri de acest fel în unitatea de timp v s v a trebuie s¼ …e propor¸ional cu num¼rul perechilor de molecule cu vitezele a t a ~1 ¸i ~2 adic¼ propor¸ional cu produsul f (~1 ) f (~2 ) : S¼ consider¼m apoi v s v a t v v a a procesul invers adic¼ ciocnirile în care vitezele moleculelor variaz¼ de la a a ~3 ¸i ~4 la ~1¸i ~2 .31) Aceasta poart¼ numele de condi¸ie de normare. vz )dvx dvy dv = N (5. vz )dvx dvy dv = 1 (5. S¼ cons s a a sider¼m procesul de ciocnire a dou¼ particule care se mi¸c¼ cu vitezele a a s a ~1¸i ~2 . vy .30) adic¼ a Z f (vx .32) Dac¼ nu intereseaz¼ distribu¸ia dup¼ direc¸i a moleculelor putem a a t a t integra dup¼ ¸i ¸i ob¸inem astfel o nou¼ func¸ie de distribu¸ie F (v) a s s t a t t dup¼ modulul vitezei. vz ) poart¼ numele de func¸ia de distribu¸ie dup¼ viteze. Deoarece vitezele a t sunt distribuite uniform în toate direc¸iile atunci func¸ia de distribu¸ie t t t depinde doar de modulul vitezei. Oba t t a serv¼m c¼ func¸ia de distribu¸ie trebuie s¼ se supun¼ unei condi¸ii simple: a a t t a a t num¼rul de molecule cu valori arbitrare ale componentelor vitezei este a egal cu num¼rul N de molecule din volumul considerat. a Z Z 2 F (v) = sin d d f (v) v 2 dv = 4 f (v) v 2 dv 0 0 În demonstra¸ie (care nu este riguroas¼) apare în mod clar rolul cioct a nirilor ¸i al ipotezei caracterului haotic al mi¸c¼rii moleculare. vz ) = f (v) Trecem la coordonate sferice dvx dvy dvz = v 2 sin dvd d (5. a Z Z dN = N f (vx . f (vx .

34) Deoarece în procesul de ciocnire are loc conservarea energiei.38) Determinarea constantelor A ¸i se face pornind de la condi¸ia de s t normare: Z 1 F (v)dv = 1 (5.39) 0 ¸i de faptul c¼: s a v2 = 3kT m (5. Putem considera c¼ num¼rul de molecule ale a t a a a ¼ c¼ror viteze variaz¼ de la ~3 ¸i ~4 la ~1 ¸i ~2 este egal cu num¼rul de a a v s v v s v a molecule ale c¼ror viteze variaz¼ de la ~1 ¸i ~2 la ~3 ¸i ~4 .41) 0 .138 a‡ într-o stare sta¸ionar¼.35) Deoarece func¸ia de distribu¸ie nu depinde de direc¸ia vitezei rela¸ia t t t t poate … transcris¼ sub forma a 2 2 2 2 f (v1 )f (v2 ) = f (v3 )f (v4 ) (5.37) (5.40) Ca observa¸ie trebuie remarcat c¼ pentru func¸ia g(v) valoarea medie t a t se calculeaz¼ astfel: a g(v) = Atunci: Z +1 g(v)F (v)dv (5. Probabilitatea ca molecula s¼ aib¼: a a 2 2 2 2 v1 + v2 = v3 + v4 (5.36) Rezult¼: a f (v) = Ae ¸i s F (v) = 4 Av 2 e v2 v2 (5. Atunci: a a v s v v s v f (~1 ) f (~2 ) = f (~3 ) f (~4 ) v v v v (5.

139 Z

+1

v2 = Rela¸ia se scrie: t

v 2 F (v)dv =

0

3kT m

(5.42)

v2 = 4 A

Integrarea se realizeaz¼ prin p¼r¸i: a at h = v 3 ; h0 = 3v 2 g0 = e
v2

Z

1

v4e

v2

dv

(5.43)

0

(5.44)
v2

;

g= Z
1

1 e 2 v2e
v2

(5.45) (5.46)

31 4 A v2 = 2 Tinem cont c¼ a Z

dv

0

1

F (v)dv = 4 A

0

rezult¼ a

Z

1

v 2 f (v)dv = 1

(5.47)

0

v2 = Asfel:

31 3kT = 2 m m 2kB T

(5.48)

= Atunci:

(5.49)

f (v) = Ae

mv 2 2kB T

Pentru a realiza aceast¼ integral¼ ¸inem cont de integrala Poisson: a at

Determinarea constantei A se face pornind de la condi¸ia de normare: t Z 1 mv 2 4 A v 2 e 2kB T = 1 (5.50)
0

140 Z Z Z
1

1

e

x2

0

1 dx = 2

Derivând ob¸inem t

r r

(5.51)

1

x2 e

x2

0

1 dx = 4 s

3

(5.52)

În cazul nostru

v2e

mv 2 2kB T

0

1 dv = 4

2kT m

3

(5.53)

Atunci

1 4 A 4 Rezult¼ a

s

2kT m

3

=1

(5.54)

A= Astfel

m 2 kT

3=2

(5.55)

m 3=2 2 + mv2 v e 2kT 2 kT Rezult¼ c¼ forma func¸iei de distribu¸ie f (v) este: a a t t F (v) = 4
3=2

(5.56)

mv 2 m f (v) = e 2kB T v 2 (5.57) 2 kB T Figura Fig. 5.5 reprezint¼ distribu¸ia dup¼ viteze unde N = 105 a t a Pornind de la expresia func¸iei de distribu¸ie se va putea calcula viteza t t medie r 8kT v= (5.58) m ¸i viteza cea mai probabil¼: s a r 2kB T vp = (5.59) m

141

Figura 5.5: Distribu¸ia Maxwell dup¼ viteze t a

5.2.2

Distribu¸ia Boltzmann într-un câmp de for¸e t t omogen

Problema care se pune este aceea de a determina modul în care sunt distribuite moleculele în câmpuri de for¸e conservative. Ca un exemplu t vom studia distribu¸ia moleculelor unui gaz în câmp gravita¸ional (Fig. t t 5.2.2.) S¼ consider¼m o coloan¼ de gaz cu suprafa¸a S a‡ a între coordoa a a t at¼ natele z ¸i z + dz: Punem condi¸ia ca aceast¼ coloan¼ s¼ …e în repaus. s t a a a Pentru aceasta: Sp(z) = Sp(z + dz) + Sdz g unde (5.60)

= mn este densitatea, m este masa unei molecule ¸i n este cons

142 centra¸ia moleculelor. t Rezult¼ a dp = nkT Din ecua¸ia de stare: t p = nkT ¸i s dp = kT dn kT dn = mngdz (5.63) (5.64) (5.62) (5.61)

mg dn dz (5.65) = n kB T Integr¼m de la z = 0 unde concentra¸ia moleculelor este n = n0 . a t Atunci Z y Z n mg dn =+ dz (5.66) n kB T 0 0 ln n = n0 mg z kB T
mg kB T

(5.67) (5.68)

n = n0 e

z

Astfel num¼rul de molecule a‡ între z ¸i z + dz a ate s dn s e
mg kB T

z

dz

(5.69)

Atunci probabilitatea ca moleculele s¼ se g¼seasc¼ între z ¸i z + dz a a a s este dw s e
mg kB T

z

dz

(5.70)

Putem rescrie formula de mai sus ¸inând cont c¼ mgz = Ep este t a energia poten¸ial¼. Atunci dz s dEp . Astfel probabilitatea ca o molecul¼ t a a s¼ aib¼ energia cuprins¼ în intervalul dE; Ep + dEp este: a a a dw s e
Ep kB T

z

dEp

(5.71)

3 Distribu¸ia Maxwell-Boltzmann t Aceasta reprezint¼ probabilitatea ca molecula s¼ se g¼seasc¼ la o a a a a în¼l¸ime cuprins¼ între z ¸i z + dz ¸i s¼ aib¼ viteza cuprins¼ între ~ at a s s a a a v ¸i ~ + d~ . a Distribu¸ia determinat¼ în acest caz poart¼ numele de distribu¸ie t a a t canonic¼. S¼ se a a determine raportul dintre num¼rul de atomi care ocup¼ nivelul de energie a a mai mare ¸i num¼rul de atomic care ocup¼ nivelul de energie mai mic.74) .72) Ca o concluzie remarc¼m c¼ num¼r¼torul reprezint¼ energia moleculei.5 eV. 5 1. E2 . 38 1. s a a Solu¸ie t Conform statisticii Boltzmann (E1 E2 ) n0 exp [ E2 =kB T ] n (E2 ) = = exp = exp n (E1 ) n0 exp [ E1 =kB T ] kB T 1. a În continuare vom generaliza concluziile din discu¸ia anterioar¼ în t a cazul c¼ energia sta¸ionar¼ în care se poate a‡ sistemul formeaz¼ un ¸ir a t a a a s discret E1 . E3 :::En : Probabilitatea ca sistemul s¼ se a‡ în starea de energie Ek este: a e Pk = C exp Ek kB T (5. a a aa a Formulele au fost determinate la temperatura T constant¼.143 Aplica¸ie t Atomii pot ocupa dou¼ nivele discrete a energiei. 9 10 10 23 (2500 + 273. S¼ consider¼m un a a a gaz la 2500 C care are dou¼ nivele energetice separate prin 1.73) Constanta C se determin¼ din condi¸ia de normare: a t n X k=1 Pn = C n X k=1 exp Ek kB T (5. s v v dw = Ae mv 2 +mgz 2 kB T dvx dvy dvz dz (5. 6 10 19 = 1. 15) 5.

4 Entropia din punct de vedere microscopic Putem trata entropia din punct de vedere microscopic pornind de la analiza statistic¼ a mi¸c¼rii moleculare.78) . a s a În teoria cinetic¼ molecular¼.144 5.76) (5. num¼rul de moduri în care cele N molecule pot ocupa s a volumul Vf este: wf = (wf )N = (Vf =Vm )N wf = wi Vf Vi N (5. Dac¼ se adaug¼ molecule în a t a a sistem num¼rul de posibilit¼¸i în care moleculele se pot aranja în sistem a at cre¸te. a a a Vom calcula num¼rul de microst¼ri considerând c¼ …ecare molecul¼ a a a a ocup¼ un volum microscopic Vm : Num¼rul total al loca¸iilor pe care molea a t cula le poate ocupa în starea ini¸ial¼ este wi = Vi =Vm : t a Num¼rul wi poate … interpretat ca num¼rul de moduri în care molea a cula poate … plasat¼ în volumul Vi : Presupunem c¼ probabilit¼¸ile ca a a at molecula s¼ ocupe orice loca¸ie sunt egale. moleculele sunt reprezentate ca partica a ule care se mi¸c¼ haotic.77) Logaritmând ¸i multipicând cu constanta Boltzman se ob¸ine: s t kB ln De aici wf Vf = N kB ln wi Vi (5.75) În acela¸i mod. Astfel dac¼ w1 reprezint¼ num¼rul de loca¸ii posibile pentru prima s a a a t molecul¼ ¸i w2 num¼rul de loca¸ii pentru a doua molecul¼ num¼rul total as a t a a de moduri în care se pot plasa cele dou¼ molecule este w1 w2 : a Neglijând probabilitata (extrem de mic¼) ca dou¼ molecule s¼ ocupe a a a acela¸i volum. num¼rul de moduri în care N molecule pot ocupa volumul s a V este: wi = (wi )N = (Vi =Vm )N (5. S¼ presupunem c¼ ini¸ial gazul este în volumul s a a a t Vi : Pentru o distribu¸ie a gazului în volum exist¼ un mare num¼r de t a a microst¼ri echivalente compatibile cu starea macroscopic¼ dat¼.

Ecua¸ia arat¼ c¼ entropia este o m¼sur¼ a dezordinii unui sistem. a s Atunci p0 = k1 exp RTf 0 . În concluzie cu cât sunt mai multe microst¼ri. La nivelul a m¼rii pv = po = 1 atm ¸i temperatura de …erbere Tf = Tf 0 = 373. 26 106 J/kg a a Solu¸ie t Presiunea vaporilor saturan¸i func¸ie de temperatur¼ variaz¼ dup¼ t t a a a legea pv = k1 exp RTf unde Tf este temperatura de …erbere iar k1 este o constant¼. La ce temperatur¼ …erbe apa a a pe un munte la o în¼l¸ime de 5 km de nivelul m¼rii. t a a a a A¸a cum am spus st¼rile microscopice sunt egal probabile. Deoarece s a num¼rul de microst¼ri compatibile cu o stare dezordonat¼ este mult mai a a a mare decât num¼rul de microst¼ri compatibile cu o stare mai ordonat¼ a a a rezult¼ c¼ starea dezordonat¼ este mult mai probabil¼. cu atât cre¸te entropia a s sistemului. 9 g/mol ¸i c¼ temperatura mediului ambiant a s a este t = 20 C. a a a a Aplica¸ie t Apa …erbe la 100 C la nivelul m¼rii.80) unde w reprezint¼ practic num¼rul de microst¼ri (num¼rul de moduri în a a a a care moleculele pot ocupa un volum V ).79) Dar în cazul c¼ are loc o expansiune a gazului în vid am dedus c¼: a a S = Sf Rezult¼ c¼: a a S = kB ln w (5.145 kB ln wf kB ln wi = R ln Vf Vi (5. C¼ldura latent¼ de vaprizare este 2. Consider¼m masa at a a molar¼ a aerului = 28.81) Si = R ln Vf Vi (5. 15 K.

a t t t 5.12 nm.1 O centrifug¼ este un dispozitiv care este utilizat pentru a separa a particule prin rotirea acesteia cu viteza unghiular¼ !:Ea const¼ dintr-un a a tub de lungime R care se rote¸te în plan orizontal în jurul unui cap¼t al s a acesteia.15 + 9.15 = 363. a 5. t a a k1 exp = p0 exp h gz i RT h gz i RT RTf exp p0 exp De aici RTf 0 RTf = p0 exp R Astfel T = 1 Tf 1 Tf 0 1 Tf = gz RT 1 + gz T = 1 1 373.8 5000 2.2 Frecven¸a de rota¸ie a unei molecule.26 106 293.5 Probleme 5. 13 K Aceasta corespunde la 90 C 5. Molecula de N2 are lungimea t t de 0. S¼ determine densitatea particulelor în interiorul centrifugii. S¼ se estimeze frecven¸a de rota¸ie a N2 a rota¸ie la 20 C.6 Rezumat Presiunea gazului ideal .146 Presiunea atmosferic¼ func¸ie de în¼l¸ime a t at h gz i h mgz i = p0 exp p = p0 exp kT RT Fenomenul de …erbere are loc atunci când presiunea vaporilor saturan¸i la temperatura de …erbere este egal¼ cu presiunea atmsoferic¼.

a s s a a a vs v v dw = Ae mv 2 +mgz 2 kB T dvx dvy dvz dz (5.85) e 2kB T v 2 2 kB T viteza cea mai probabil¼ a moleculeleor a r 2kB T vp = (5.86) m Distribu¸ia Boltzmann într-un câmp de for¸e omogen t t Num¼rul de molecule a‡ între z ¸i z + dz a ate s f (v) = dn s e mg kB T z dz (5.90) .83) (5.84) mv 2 m (5. a a Distribu¸ia Maxwell dup¼ viteze într-un gaz t a CV = 3=2 (5.147 3 p= n 2 1 2 mv 2 (5. Ep + dEp este dw s e Ep kB T z dEp (5. a a Energia intern¼ a gazului ideal este a U = CV T unde iR 2 unde i reprezint¼ num¼rul de grade de libertate.82) unde v 2 este viteza p¼tratic¼ medie a moleculelor.89) Distribu¸ia Maxwell-Boltzmann t Reprezint¼ probabilitatea ca molecula s¼ se g¼seasc¼ la o în¼l¸ime a a a a at cuprins¼ între z ¸i z + dz ¸i s¼ aib¼ viteza cuprins¼ între ~ ¸i ~ + d~ .87) Probabilitatea ca moleculele s¼ se gaseasca între z ¸i z + dz este a s dw s e mg kB T z dz (5.88) Probabilitatea ca o molecul¼ s¼ aib¼ energia cuprins¼ în intervalul a a a a dE.

148 .

Unitatea sarcinii electrice s a este Coulombul (C).1) . Exist¼ dou¼ tipuri de sarcin¼: una pozitiv¼ (a a a a a protonilor) ¸i una negativ¼ (a electronilor). 6.1. 6 10 C. Sarcina +e este sarcina protonilor iar sarcina e este sarcina electronilor. Cea mai mic¼ cantitate de sarcin¼ este sarcina a a 19 e = 1.1 6.1.2 Legea lui Coulomb Legea lui Coulomb este o lege experimental¼ care a…rm¼ c¼ for¸a de a a a t interac¸ie dintre dou¼ sarcini punctiforme este de atrac¸ie dac¼ sarcinile t a t a sunt de semne contrare ¸i de respingere dac¼ sarcinile sunt de acela¸i s a s fel.Capitolul 6 Electricitate 6. For¸a ac¸ioneaz¼ de-a lungul dreptei ce une¸te cele dou¼ sarcini. t t a s a M¼rimea ei este invers propor¸ional¼ cu p¼tratul distan¸ei dintre sarcini a t a a t ¸i este direct propor¸ional¼ cu produsul sarcinilor.1 Electrostatic¼ a Sarcina electric¼ a Sarcina electric¼ este o m¼rime scalar¼ care m¼soar¼ starea de eleca a a a a trizare a unui corp. s t a Forma matematic¼ a legii lui Coulomb în sistemul de unit¼¸i intera at na¸ional SI este: t ~ F21 = r 1 q1 q2 ~21 2 4 "0 r21 r21 149 (6.

t a s unde "0 = 8. 6 (5. a a . Spunem c¼ acel corp se a‡ în câmpul t a t¼ a a ¼ gravita¸ional al p¼mântului. Astfel s a t a t¼ spunem c¼ în regiunea în care apare o for¸a ce ac¸ioneaz¼ asupra unui a t¼ t a corp înc¼rcat exist¼ un câmp electric. au semne contrare) F r s t a Sarcinile se m¼soar¼ în coulombi. Când q1 q2 > 0 (adic¼ ambele sarcini au acela¸i semn) F21 are s a s sensul vectorului ~21 ¸i for¸a este repulsiv¼. Se observ¼ c¼ ecua¸ia pune în eviden¸a caracterul atractiv a a t t¼ sau repulsiv al for¸ei. Dac¼ un corp cu o sarcin¼ foarte mic¼ ¸i t a a a as de dimensiuni foarte mici este adus în apropierea unor corpuri înc¼ra cate electric ¸i considerate …xe asupra c¼rora ac¸ioneaz¼ o for¸a. Se consider¼ c¼ semnele sarcinilor sunt incluse în t a a ~ q1 ¸i q2 . a t t a Solu¸ie t 1 e2 =9 F = 4 "0 r 2 (1.1: For¸a dintre dou¼ sarcini electrice punctiforme de acela¸i semn.1). iar dac¼ q1 q2 < 0 (sarcinile r s t a a ~21 are sens contrar lui ~21 ¸i for¸a este atractiv¼.3 Câmp electric No¸iunea de câmp se refer¼ la cazul interac¸iei când cele dou¼ cort a t a puri nu sunt în contact.150 Figura 6. distan¸a în metri iar for¸a în newtoni. 3 10 10 19 2 10 9 ) = 8. Astfel asupra unui corp l¼sat liber deasupra a pamântului ac¸ioneaz¼ o for¸a. S¼ se determine for¸a care ac¸ioneaz¼ între ei. 3 10 m. a a t t Aplica¸ie t Electronul ¸i protonul atomului de hidrogen se a‡ la o distan¸a medie s a t¼ ¼ 11 de 5. 2 11 )2 10 8 N 6. 6. 854 10 12 C2 /Nm2 este o constant¼ numit¼ permitivitatea a a vidului. ~ F21 reprezint¼ for¸a cu care sarcina q2 ac¸ioneaz¼ asupra sarcinii q1 a t t a (Fig.1.

În acest caz sistemul poate … a modelat ca un sistem continuu de sarcin¼.4 Distribu¸ii continue de sarcini t Adesea distan¸ele dintre sarcinile unui grup de sarcini sunt mult mai t mici decât distan¸a de la grupul de sarcini la punctul în care trebuie t calculat¼ intensitatea câmpului electric.4) 4 "r2 Pentru a ob¸ine o reprezentare a câmpului electric. ~ jEj = (6.2) ~ unde F este for¸a ce ac¸ioneaz¼ în punctul respectiv asupra sarcinii q. intensitatea câmpului electric va … ~ F Q ~ r ~ E= = 2 r q 4 "0 r ¸i s jQj (6. a a a a a a Liniile de câmp electric pornesc de pe sarcinile înc¼rcate pozitiv ¸i se a s opresc pe sarcinile înc¼rcate negativ. a Pentru a evalua câmpul electric creat de o distribu¸ie continu¼ de t a sarcin¼ utiliz¼m urm¼torul procedeu: diviz¼m distribu¸ia de sarcin¼ în a a a a t a .3) 6. Sensul unei linii de câmp este sensul în care începe s¼ se deplaseze o sarcin¼ pozitiv¼ pe linia de câmp când este l¼sat¼ liber¼. se pot de…ni liniile t de câmp ca …ind curbele la care în …ecare punct vectorul intensitate câmp electric este tangent.151 Figura 6.2: Vectorul intensitatea câmpului electric Pentru a caracteriza câmpul electric se de…ne¸te intensitatea câmpul s electric într-un punct ca …ind: ~ F ~ E= q (6.1. t t a Pentru un corp punctiform de sarcina Q. Ele nu se intersecteaz¼ deoarece a a câmpul este de…nit în mod univoc într-un punct dat.

Pentru aceasta expresia 6. 6.5 Legea lui Gauss Fluxul câmpului electric S¼ consider¼m o suprafa¸a S str¼b¼tut¼ de un câmp electric uniform a a t¼ a a a ~ E (Fig 6.5 se integreaz¼ pe a tot volumul considerat: Z dq ~ r ~ = 1 (6.4).8) În cazul unui cîmp neuniform împ¼r¸im aceast¼ suprafa¸a în elemente at a t¼ mici dS.1. ‡ t at tric elementar prin aceast¼ suprafa¸a este: a t¼ .6) E 2 r 4 "0 r Dac¼ not¼m cu densitatea de sarcin¼: a a a Z (~) ~ r r 1 E= dv (6.152 Figura 6. normala pe acest element de suprafa¸a …ind ~ .7) 4 "0 r V r 2 r ~ dE = 6. Dac¼ t¼ n a ~ uxul elecpe suprafa¸a dS valoarea intensit¼¸ii câmpului electric este E.3: Fluxul câmpului electric elemente mici …ecare con¸inând sarcina dq.5) 2 r 4 "0 r Pentru a ob¸ine intensitatea total¼ se însumeaz¼ contribu¸iile aduse de t a a t …ecare element considerat. Câmpul produs în P de t sarcina din elementul respectiv va …: 1 dq ~ r (6. (Fig. Fluxul câmpului electric prin suprafa¸a S se de…ne¸te ca: t s ~n = E~ S = ES cos (6.3).

12) "0 Rezult¼ c¼ ‡ a a uxul printr-o suprafa¸a sferic¼ produs de sarcina din cent¼ a tru este propor¸ional cu sarcina.11) q 4 "0 r 2 q (6. În orice punct al sferei modulul intensit¼¸ii câmpului electric este: at E= Atunci d = EdS ¸i: s = ZZ EdS = E = ZZ dS = 4 R2 (6.153 Figura 6.10) S¼ consider¼m un caz particular ¸i anume o sarcin¼ în centrul unei a a s a sfere.4: Fluxul câmpului electric printr-o suprafa¸a elementar¼ dS t¼ a ~n d = E~ dS = (EdS) cos (6. Atunci: = ZZ S ~n E~ dS (6. t Aceast¼ proprietate se poate generaliza ¸i pentru o suprafa¸a oarecare a s t¼ anume: .9) Fluxul total prin suprafa¸a S se ob¸ine prin adunarea ‡ t t uxurilor prin toate elementele dS.

5: t a Pentru determinarea câmpului electric se utilizeaz¼ legea lui Gauss. 6. a c¼rei densitate este (sarcina a t a a a pe unitatea de lungine). a Ca o aplica¸ie a legii lui Gauss putem considera un conductor în t echilibru electrostatic (pe care nu exist¼ sarcini în mi¸care). S¼ se g¼seasc¼ expresia intensit¼¸ii câmpului a a a at electric la distan¸a r dac¼ distribu¸ia de sarcin¼ se g¼se¸te în vid. În cazul unui conductor. Prima proprietate se demonstreaz¼ considerând într-un câmp electric a o bucat¼ de material conductor. Câmpul electric în interiorul conduca torului trebuie s¼ …e nul considerând conductorul în echilibru electrostaa tic. Mi¸carea electronilor înseamn¼ c¼ echilibrul electros t s a a static nu exist¼. Câmpul electric este nul în orice punct din interiorul conductorului 2. a s Un conductor în echilibru electrostatic are urm¼toarele propriet¼¸i: a at 1.13) = "0 Ecua¸ia de mai sus se poate utiliza pentru determinarea câmpului t electric dar numai în cazurile în care problema prezint¼ o simetrie. Dac¼ acest câmp nu ar … nul. Se observ¼ c¼ ‡ t a a a a uxul câmpului electric . În acest E t a fel se demonstreaz¼ c¼ pentru orice suprafa¸a închis¼ sarcina din interia a t¼ a orul este nul¼. t a t a a s Solu¸ie t ~ Din considerente de simetrie. sarcina se distribuie pe suprafa¸a a t¼ 3. Câmpul la suprafa¸a este perpendicular pe suprafa¸a conductorului t¼ t ¸i are m¼rimea ="0 : s a 4. Prin aceast¼ suprafa¸a ‡ t¼ a a t¼ uxul este nul deoarece ~ = 0.14) ¸i vor … accelera¸i. densitatea super…cial¼ de sarcin¼ este mai a a mare acolo unde raza de curbura este mai mica. a Putem veri…ca a doua a…rma¸ie considerând în interiorul conductorut lui o suprafa¸a închis¼. E are o direc¸ie radial¼ ca în Fig. a a a t¼ Aplica¸ie t Se d¼ o distribu¸ie liniar¼ de sarcin¼.154 ZZ qint ~n = E~ dS (6. electronii liberi din conductor sufer¼ a a ac¸iunea unei for¸e t t ~ ~ F = qE (6. Atunci în interiorul suprafe¸ei închise sarcina este nul¼. Dac¼ conductorul este izolat. Pena tru aceasta se alege o suprafa¸a cilindric¼ a c¼rei ax¼ se simetrie o constit¼ a a a tuie distribu¸ia liniar¼ de sarcin¼. Atunci rezult¼ c¼ sarcina se distribuie pe suprafa¸a.

155 Figura 6. Atunci conform legii lui a a Gauss .5: Câmpul electric creat de o distibu¸ie liniar¼ de sarcin¼ t a a este diferit de zero doar pe suprafa¸a lateral¼ a suprafe¸ei cilindrice de t¼ a t raz¼ r. a a a s Solu¸ie t În cazul unui conductor înc¼rcat sarcina de pe acesta se distribuie a pe suprafa¸a sferei. Pentru un punct situat la distan¸a r > R consider¼m t a o sfer¼ concentric¼ cu sfera înc¼rcat¼. Pe baze ‡ a uxul câmpului electric este nul deoarece unghiul dintre normal¼ ¸i direc¸ia câmpului electric este =2. Din motive de simetrie câmpul a a a a electric este perpendicular pe suprafa¸a sferei de raz¼ r deoarece toate t a punctele de pe aceast¼ sfer¼ sunt echivalente. Atunci: as t = 2 rlE = Rezult¼: a E= q l = "o "0 2 "o r Aplica¸ie t S¼ se determine câmpul electric determinat de o sfer¼ conductoare de a a raz¼ R înc¼rcat¼ cu sarcina Q în interiorul ¸i exteriorul acesteia. Atunci conform legii lui Gauss în interiorul sferei t câmpul este nul deoarece orice suprafa¸a din interiorul sferei nu con¸ine t¼ t sarcini electrice.

a .16) Qq dr 4 "0 r 2 (6. t S¼ consider¼m deplasarea sarcinii q într-un câmp electric de-a lungul a a unei curbe între dou¼ puncte (Fig 6.1. s Lucrul mecanic efectuat de câmp când sarcina este deplasat¼ de la r a la r + dr este: L = F dr = F dr = Atunci L= Zr2 Qq dr Qq = 2 4 "0 r 4 "0 1 r1 1 r2 (6.6: Lucrul mecanic efectuat de câmpul produs o sarcin¼ Q asupra unei a sarcini de prob¼ q a = E4 r2 = Rezult¼: a E= Q 4 "0 r 2 Q "0 6. Deoarece lucrul mecanic nu depinde de drum. Pentru simpli…care vom considera câmpul creat de o sarcin¼ electric¼ a a Q în care se deplaseaz¼ o sarcin¼ q de-a lungul unei linii de câmp de la a a distan¸a r1 la distan¸a r2 > r1 : Presupunem în plus c¼ cele dou¼ sarcini t t a a au acela¸i semn (Fig 6. for¸ele t¼ t electrostatice sunt for¸e conservative.6 Poten¸ialul electric t Lucrul mecanic efectuat de câmpul electric.15) r1 Formula 6.6).156 Figura 6.7).16 este valabil¼ ¸i în cazul în care deplasarea sarcinii se a s face pe un drum oarecare între dou¼ puncte a‡ la distan¸ele r1 ¸i r2 a ate t s fa¸a de sarcina Q.

Din acest motiv putem de…ni o energie poten¸ial¼ a sarcinii q t a ~ în câmpul electric E. Fie de exemplu punctul 1 punct de referin¸a ¸i Ep1 = 0 iar a t¼ s punctul 2 unul oarecare. Z2 1 Ep = Ep2 Ep1 = L= q ~ l Ed~ (6.18) Aceat¼ integral¼ este o integral¼ rectilinie ¸i valoarea ei nu depinde a a a s de drum.7: Deplasarea in…nitezimal¼ de-a lungul curbei o vom nota cu d~ a l: Lucrul mecanic elementar efectuat de campul electric ~ l L = q Ed~ = qE cos dl Lucrul mecanic este: Z2 1 (6.17) L=q ~ l Ed~ (6. Din acest t a a a a a motiv putem s¼ alegem o pozi¸ie de referin¸a în care energia poten¸ial¼ a t t¼ t a este nul¼.157 Figura 6.20) . Atunci Z2 R Ep2 = Observ¼m c¼ m¼rimea a a a LR = q ~ l Ed~ (6.19) Energia poten¸ial¼ este de…nit¼ pân¼ la o constant¼ aditiv¼.

8).22) Ca ¸i în cazul energiei poten¸iale. t 1V 1 J C Exemple: Diferen¸a de poten¸ial într-un câmp uniform t t S¼ consider¼m dou¼ puncte 1 ¸i 2 într-un câmp uniform (Fig 6. Putem de…ni diferen¸a de poten¸ial între dou¼ puncte 1 ¸i 2 t t a s Ep = q L = q Z2 1 V = V2 V1 = ~ l Ed~ (6. a a a s .8: Poten¸ialul într-un câmp electric uniform t Ep2 L = = q q Z2 R ~ l Ed~ este independen¼ de sarcina q. Aceast¼ m¼rime poart¼ numele de poten¸ial. doar diferen¸a de poten¸ial are s t t t semni…ca¸ie …zic¼.158 Figura 6. a a a a t Mai general: V = Ep q (6.21) Ca observa¸ie trebuie s¼ remarc¼m c¼ poten¸ialul este o m¼rime cu t a a a t a care putem caracteriza câmpului electrostatic. Unitatea de m¼sur¼ a poten¸ialului ¸i a diferen¸ei de t a a a t s t poten¸ial este voltul.

Rela¸ia dintre câmpul electric ¸i poten¸ial t s t Problema care se pune este aceea de a calcula poten¸ialul într-o t regiune în care se cunoa¸te câmpul electric.9) .159 Z2 1 V2 V1 = ~ l Ed~ = E Z2 1 dl cos = El cos Dac¼ deplasarea se face de-a lungul unei linii de câmp între punctele a 1 ¸i 3 a‡ la o distan¸a d unul de altul: s ate t¼ V3 V1 = Ed (6.23) Dac¼ punctele 2 ¸i 3 se a‡ într-un plan perpendicular pe liniile de a s a ¼ câmp.24) Dac¼ alegem punctul 1 ca pozi¸ie de referin¸a la in…nit r1 ! 1 ¸i a t t¼ s V1 = 0: Atunci V = Q 4 "0 r În formula de mai sus am renun¸at la indicele 2 pentru a da un cart acter general formulei. atunci V3 = V2 ¸i punctele se a‡ la acela¸i poten¸ial. Locul geometric al punctelor s a s t ¼ a‡ la acela¸i poten¸ial poart¼ numele de suprafa¸a echipoten¸iale. În ate s t a t¼ t acest caz suprafe¸ele echipoten¸iale sunt plane perpendiculare pe liniile t t de câmp. Diferen¸a de poten¸ial ¸i poten¸ialul determinat de o sarcin¼ t t s t a punctiform¼ a V = V2 V1 = Q L = q 4 "0 1 r2 1 r1 (6. s ~ Consider¼m c¼ o sarcin¼ q se deplaseaz¼ într-un câmp E pe distan¸a d~ a a a a t l:(Fig 6.

În acest caz E t dV = ¸i s dV (6.160 Figura 6.25) S¼ consider¼m cazuri particulare: a a a) Cazul unui câmp uniform care are numai componente dup¼ axa a Ox: d~ = x~x l e dV = ¸i s dV dx Ex dx Ex = b) Cazul unui câmp creat de o sarcin¼ punctiform¼ a a ~ ~ este pe direc¸ia ld.9: Sarcin¼ punctiform¼ q ce se deplaseaz¼ în câmp electric uniform a a a pe distan¸a dl t Atunci dEp = Diferen¸a de poten¸ial este: t t dV = ~ l Ed~ (6.26) F dl = ~ l q Ed~ (6. E= ~ l Ed~ .27) dl Pentru determinarea rela¸iei generale între câmpul electric ¸i poten¸ial t s t ~ pe distan¸a d~ vom considera ca sarcina q se deplaseaz¼ în câmpul E a t l.

dy. dz sunt ara s t a bitare rezult¼: a Ex = Rezult¼: a ~ E= sau ~ E= grad V = rV (6.28) q [V (x + dx. z) + @V @V @V dx + dy + dz @x @y @z @V @V @V dx + dy + dz @x @y @z V (x. z + dz) L= q V (x.29) Comparând cele dou¼ expresii ¸i ¸inând cont c¼ dx.30) @V @V @V ~x + e ~y + e ~z e @x @y @z @V . z)] (6. y. Ez = @y @V @z Aplica¸ie t S¼ se determine poten¸ialul unei sfere conductoare de raz¼ R înc¼rcat a t a a cu sarcina Q: Solu¸ie t Deoarece în interiorul sferei câmpul electric este nul. y. z) L= q (6. y. Ey = @x @V .161 d~ = dx~x + dy~y + dz~z l e e e Se exprim¼ lucrul mecanic efectuat de câmpul electric în dou¼ moduri: a a ~ l L = F d~ = qEd~ = qEx dx + qEy dy + qEz dz l ¸i s L= L= qdV = q[V (~ + d~ l l) V ~ ] l V (x. s . poten¸ialul tut turor punctelor sferei este acela¸i. y + dy.

7 Densitatea de energie a câmpului electric Pentru aceasta vom considera un caz particular ¸i anume energia îns magazinat¼ într-un condensator plan. a ~ este perpendicular pe Din motive de simetrie.1. a t¼ t a a Fluxul prin suprafa¸a respectiv¼ este: t a C= = lateral baze + lateral ~ = 0 deoarece E este paralel cu suprafa¸a adic¼ perpendicular t a pe normala la suprafa¸a. t¼ . De…nim capacitatea unui condensator: s Q [C] = 1F = 1C=1V (6. ate t¼ Pentru a calcula diferen¸a de poten¸ial dintre cele dou¼ arm¼turi vom t t a a calcula câmpul electric creat de un conductor plan in…nit înc¼rcat. a s a a a Condensatorul plan este format din dou¼ arm¼turi plane egale. paralele a a a‡ la o distan¸a d una de alta. Alegem o suprafa¸a cilindric¼ astfel încât cele dou¼ baze ale t¼ t¼ a a sale s¼ …e simetice fa¸a de suprafa¸a înc¼rcat¼.162 V = Z 1 E (r) dr = R Z 1 R Q Q dr = 2 4 "0 r 4 "0 R 6. câmpul electric E suprafa¸a. a Un condensator const¼ din dou¼ conductoare înc¼rcate cu sarcini eleca a a trice egale ¸i de sens contrar.31) V C este o cantitate pozitiv¼ astfel c¼ Q este sarcina de pe arm¼tura a a a pozitiv¼ iar V reprezint¼ diferen¸a de poten¸ial dintre arm¼tura înc¼ra a t t a a cat¼ pozitiv ¸i arm¼tura înc¼rcat¼ negativ.

163 = baza = 2ES s a a Dar = "q0 unde q = S ¸i reprezint¼ densitatea super…cial¼ de sarcin¼ adic¼ sarcina de pe unitatea de suprafa¸a.33) Ed d d Presupunem c¼ la un moment dat condensatorul este înc¼rcat cu a a sarcina q.32) Revenind la cazul condensatorului plan se observ¼ c¼ în interior câma a pul este suma câmpurilor create de sarcinile pozitiv¼ ¸i cea negativ¼ de as a pe cele dou¼ arm¼turi. a a E = E+ + E Astfel: E= Cum V = Ed ¸i s Q S S = "0 = "0 (6. a a t¼ Rezult¼: a E= 2"0 (6. Pentru a m¼ri sarcina de pe condensator cu cantitatea dq a trebuie s¼ transfer¼m sarcina dq de pe placa înc¼rcat¼ negativ pe cea a a a a inc¼rcat¼ pozitiv. Lucrul mecanic efectuat (din exterior) este: a a C= L = ( V ) dq = Z q 2"0 + 2"0 = "0 q dq C L= 0 q2 q dq = C 2C Lucrul mecanic efectuat este egal cu energia înmagazinat¼ în condena sator .

d 1 W = "0 E 2 (dS) 2 Cum volumul în care se a‡ câmpul electric este V = Sd densitatea a ¼ de energie a câmpului electric va …: 1 w = "0 E 2 (6. Diferen¸a de poten¸ial dintre celel dou¼ sfere este: t t a E = E (Q) + E ( Q) = Z R2 V2 V1 = Edr = R1 Q 4 "0 Z R2 R1 dr Q = r2 4 "0 1 R2 1 R1 Capacitatea condensatorului este C= Q jV2 V1 j = 4 " 0 R2 R1 (R2 R1 ) Aplica¸ie t Un condensator cilindric este realizat din doi cilindri concentrici cu razele a ¸i b > a ¸i lungimea l: Cunoscând c¼ cei doi cilindri sunt în vid s s a s¼ se calculeze capacitatea acestui condensator.164 q2 1 = e ( V )2 2C 2 V = Ed a¸a c¼: s a W = Dar C = "0 S . a s Solu¸ie t Presupunem c¼ sfera cu raza mai mic¼ este cea cu raza R1 pe care se a a a‡ sarcina pozitiv¼ Q. a . a Aplica¸ie t S¼ se determine capacitatea unui condensator sferic care const¼ din a a dou¼ sfere concentrice de raze R1 ¸i R2 . câmpul este nul. Câmpul electric între cele dou¼ sfere este a a a ¼ Q +0 4 "0 r unde R1 < r < R2 : Am ¸inut cont c¼ în interiorul sferei înc¼rcat¼ cu t a a a sarcina Q.34) 2 Aceast¼ rela¸ie de¸i a fost dedus¼ pentru un caz particular este valaa t s a bil¼ pentru orice câmp electric.

Datorit¼ simetriei câmpul electric a a a are aceia¸i valoare pe suprafa¸a lateral¼. a =E Rezult¼: a E= 2 rl = q "0 2 "0 r unde este sarcina pe unitatea de lungime. Pentru acesta se utilizeaz¼ legea lui Gauss sub form¼ a a integral¼. Pentru efectuarea integralei de suprafa¸a se consider¼ o suprafa¸a a t¼ a t¼ cilindric¼ coaxial¼ cu cei doi cilindri. Consider¼m c¼ pe cilindrul a a din interior sarcina este negativ¼ iar pe cilindrul exterior sarcina este a pozitiv¼. Atunci diferen¸a de poten¸ial a t t Z b Vb Va = Edr = a Z b a 2 "0 r dr = 2 "0 ln q b b = ln a 2 "0 l a Capacitatea condenstorului este: C= q Vb Va = 2 "0 l b ln a Aplica¸ie t S¼ se arate c¼ energia asociat¼ cu o sfer¼ conductoare de raz¼ R a a a a a înc¼rcat¼ cu sarcina este a a W = 1 Q2 4 "0 R 2 Solu¸ie t Când pe sfer¼ se a‡ sarcina q poten¸ialul sferei este a a t ¼ V = q 4 "0 R . Pe bazele cilindrului câmpul s t a electric se consider¼ nul.165 Solu¸ie t Pentru început trebuie calculat câmpul electric în interiorul condensatorului respectiv.

11): V = 1 4 "0 1 r2 1 r1 (6. Se t¼ t presupune c¼ sarcinile sunt situate pe axa Oz.10: Dipol electric Pentru a se aduce o sarcin¼ dq pe sfer¼ trebuie s¼ se efectueze un a a a lucru mecanic egal cu L = V dq = Astfel W =L= Z Q q dq 4 "0 R 0 1 Q2 q dq = 4 "0 R 4 "0 R 2 6. ate t¼ t¼ a De…nim momentul de dipol p = q~1 ~ r q~2 = q (~1 r r ~2 ) = q~ r l (6. 6.36) .2.35) În continuare se calculeaz¼ poten¸ialul creat de un dipol electric la a t o distan¸a mult mai mare decât distan¸a dintre sarcinile dipolului. Poten¸ialul în punctul P a t va fi (Fig.2 6.1 Dielectrici Dipol electric Dipolul electric este un sistem de dou¼ sarcini de m¼rimi egale ¸i de a a s semne contrare a‡ la o distan¸a l una fa¸a de cealalt¼ (Fig 6.166 Figura 6.10).

167 Figura 6.11: Calculul poten¸ialului creat de un dipol. Originea se a‡ la t a ¼ mijlocul distan¸ei dintre cele dou¼ sarcini. Rela¸ia 6.37) 4 "0 r 2 Se observ¼ c¼ p ~ = p r cos = qlr cos . t a unde: 1 2 r2 = r 2 + l 2 4 lr cos = r2 1 + l2 r2 l cos r l 1 l2 2 r1 = r2 + l2 + lr cos = r2 1 + 2 + cos 4 r r Deoarece s-a presupus c¼ r a 1 2 = r2 r2 1 = r l2 1+ 2 r l atunci: l cos r 1 2 1 2 = 1 r 1+ l cos + ::: 2r 1 2 = r1 r1 Rezult¼: a 1 2 1 = r l2 l 1 + 2 + cos r r 1 2 = 1 r 1 l cos + ::: 2r ql cos (6.37 se mai scrie: a a ~r t V = .

Momentul cuplului care ac¸ioneaz¼ t a asupra dipolului este: ~ M =~ l ~ M =q ~ l ~ l F =~ ~ qE ~ E (6. Câmpul electric extern este determinat de o alt¼ distribu¸ie a t de sarcin¼. 6.12: Efectul câmpului electric asupra unui dipol electric. Pentru aceasta observ¼m t a c¼ lucrul mecanic efectuat din exterior se reg¼se¸te în varia¸ia energiei a a s t poten¸iale a dipolului.12).168 Figura 6. t .42) Putem determina energia poten¸ial¼ a sistemului în câmp extern în t a func¸ie de orientarea dipolului în câmp electric. Rezultanta lor este nul¼ dar momentul cuplului determin¼ t a a alinierea dipolului cu câmpul electric.40) (6. a ~ ~ s For¸ele care ac¸ioneaz¼ asupra …ec¼rei sarcini sunt F = q E ¸i opuse t t a a ca direc¸ie.41) ~ E = q~ l ~ E ~ M =p ~ Modulul acestui moment este M = pE sin (6. V = p~ ~r 4 "0 r 3 (6.39) (6.38) Dipol plasat în câmp electric extern ~ Presupunem dipolul ca …ind plasat într-un câmp electric extern E (Fig.

.43) Termentul care con¸ine pe i este o constant¼ care depinde de orit a entarea ini¸ial¼ a dipolului.2.2 Dipoli electrici la nivel atomic ¸i molecular s Dipoli electrici indu¸i în atomi s Atomul este un sistem format dintr-un nucleu în jurul c¼ruia se rotesc a electronii cu viteze de 106 m/s.7). Un a astfel de atom prezint¼ un moment electric de dipol. Deoarece raza atomic¼ este de aproxia mativ 10 9 10 10 m la scar¼ macroscopic¼ nu poate … observat¼ decât a a a media acestor mi¸c¼ri. Astfel imaginea …zic¼ a unui atom dintr-un dis a a electric se apropie de imaginea dat¼ de mecanica cuantic¼ care consider¼ a a a c¼ nucleul pozitiv este înconjurat de un nor de sarcin¼ negativ. Este convenabil s¼ utiliz¼m ca pozi¸ie de t a a a t o referin¸a pozi¸ia în care i = 90 ¸i unde consider¼m Epi = 0: Rezult¼: t¼ t s a a Ep = pE cos expresie în care am neglijat indicele f: Expresia se scrie ca un produs scalar: Ep = pE ~~ 6. În gena a eral norul negativ este uniform distribuit în jurul nucleului ¸i centrul s sarcinilor negative (determinate de electroni) coincide cel al sarcinilor pozitive (nucleul) astfel c¼ momentul de dipol al moleculelor este nul.1. Spunem c¼ atomul a a este polarizat iar dipolul astfel format poart¼ numele de dipol indus (Fig a 6.169 dEp = L = M d = pE sin d Atunci Zf i Epf Epi = pE sin d = pE Zf i sin d = pE ( cos )j f i = pE [cos i cos f] (6. a Dac¼ nucleul este introdus într-un câmp electric atunci nucleul este a deplasat în sensul câmpului în timp ce norul electronic este deplasat în sens contrar pân¼ se ajunge din nou într-o stare de echilibrul stabil.

În cazul elementelelor t a alcaline unde electronii de valen¸a sunt slab lega¸i de nucleu polarizabilt¼ t itatea este mai mare.45 Ar 17.13: Modelul simpli…cat pentru ilustrarea efectului câmpului electric asupra unui atom neutru Se demonstreaz¼ c¼: a a p= E unde poart¼ numele de polarizabiliate a În tablelul de mai jos sunt date polarizabilit¼¸ile câtorva atomi at Tabel Polarizabilit¼¸i at ATOM 1041 F/m2 H 7. Ar unde atomii sunt puta a ernic lega¸i de nucleu polarizabilitatea este mic¼.48 Na 304.170 Figura 6.40 K 378.34 Ne 4. Ne.68 Li 14.80 C 6. Astfel de molecule poart¼ numele de molecule a . Dipoli indu¸i în molecule nepolare s În cazul unor molecule unde centrul sarcinilor negative coincide cu centrul sarcinilor pozitive.40 Se observ¼ c¼ pentru gazele nobile He.34 He 2.

34 HB 4.171 Figura 6. at t În cazul moleculelor care nu au simetrie sferic¼ precum CO2 (Fig.48 .14) polarizabilitatea moleculelor depinde de direc¸ia câmpului extern. t Pentru aceast¼ molecul¼ jj > ? unde jj ¸i ? se refer¼ la orientarea a a s a câmpului fa¸a de axa lung¼ a moleculei.68 H2 S 14. a 6.34 HI 2. Tabel Valori ale dipolilor pentru diverse molecule Molecul¼ p 1030 Cm a CO 7.45 HCl 17.8 NH2 6. Astfel orice molecul¼ biatomic¼ format¼ din atomi de natur¼ diferit¼ posed¼ a a a a a a momente de dipol permanente. t¼ a Dipoli moleculelelor polare Exist¼ molecule care datorit¼ structurii lor chiar în absen¸a unui a a t câmp electric exterior posed¼ un moment electric dipolar deoarece cena trul sarcinilor pozitive nu coincide cu centrul sarcinilor negative.14: Molecula CO2 nepolare. a Moleculele cu simetrie sferic¼ CH4 BCl3 au un moment de dipol p = a ~ ~ Trebuie remarcat c¼ polarizabilitatea lor molecular¼ nu este suma E: a a polarizabilit¼¸ilor atomilor constituen¸i. Exist¼ dou¼ tipuri de astfel de molecule unele cu simetrie sferic¼ ¸i a a as altele cu simetrie mai joas¼.

Dipolii moleculari vor tinde s¼ se alinieze paralel cu câmpul electric. a as a Gr¼simile ¸i uleiurile sunt formate din molecule nepolare care sunt a s atrase de ap¼. a a s a În concluzie ne putem imagina ce se petrece într-un material în care exist¼ molecule cu momente dipolare permanente sau cu momente induse a în câmp electric. a Alinierea îns¼ nu va … una perfect¼ din dou¼ motive: a a a . Cap¼tul s a a t a a a a polar al surfactantului se leag¼ de moleculela de ap¼ iar cap¼tul nepolar a a a se poate atasa moleculelor de gr¼sime. a Cand func¸ioneaz¼. Datorit¼ ciocnirilor dintre molecule a s t a energia absorbit¼ de la câmpul electric se transform¼ în energie termic¼ a a a ¸i apa se înc¼lze¸te. Unul din capetele moleculei t t este nepolar ¸i cel¼lat cap¼t ac¸ineaz¼ ca o molecul¼ polar¼. 2 10 30 Cm Aplica¸ii t a) Înc¼lzirea apei în cuptoarele cu microunde.172 Figura 6. Practic momentul de dipol electric este determinat prin compunerea celor dou¼ momente de dipol O H: a El are valoarea p = 6. cuptoarele cu microunde genereaz¼ câmpuri elect a a trice care variaz¼ extrem de rapid ¸i fac ca moleculele de ap¼ s¼ intre a s a a într-o puternic¼ mi¸care de oscila¸ie.15). s a s b) Sp¼latul cu ap¼ ¸i s¼pun. Apa simpl¼ nu poate îndep¼rta aceste molecule. S¼punul a a a a con¸ine molecule lungi numite surfactan¸i. Astfel de molecule servesc deci ca a leg¼turi între moleculele gr¼similor ¸i moleculele de ap¼.15: Molecula de ap¼ a Un exemplu de molecul¼ care posed¼ moment electric permanent este a a molecula de ap¼ care are centrul sarcinilor negative în apropierea oxia genului (6.

agita¸ia termic¼ se opune alinierii t a . 6.3).44) P V !0 V P unde pi reprezint¼ suma momentelor de dipol care exist¼ în volumul ~ a a V. Deoarece dielectricul este omogen ¸i izotrop direc¸ia s t vectorului de polarizare coincide cu direc¸ia câmpului electric. materialele plastice.2.dipolii în¸a¸i vor determina un câmp electric astfel c¼ asupra …ec¼rui s¼s a a dipol va ac¸iona un câmp electric extern ¸i unul determinat de dipolii t s vecini. Proprietatea fundamental¼ a a a unui dielectric este aceea c¼ în câmpuri electrice materialul se polarizeaz¼ a a adic¼ are loc o orientare a dipolilor paralel cu câmpul. Un elet ment de volum a c¼rui în¼l¸ime este dz i se poate asocia un moment de a at dipol egal cu: (6. ceramica. densitatea de polarizare are expresia: ~ P = n~ p unde n este concentra¸ia de dipoli din unitatea de volum.3 Densitate de polarizare Polarizarea unui material dielectric este caracterizat¼ de m¼rimea nua a mit¼ densitate de polarizare care reprezint¼ momentul de dipol al unit¼¸ii a a at de volum: P pi ~ ~ = lim (6. a 6.45) . Totu¸i pentru dielectricii omogeni ¸i izotropi putem considera c¼ dipolii s s a sunt alinia¸i paralel cu câmpul electric. În cazul unui dielectric omogen format dintr-un singur tip de molecule polare cu momentul de dipol p care se orienteaz¼ paralel cu câmpul ~ a extern. t Ca exemple de materiale dielectrici se pot da: sunt sticla. hârtia. Ele sunt materiale care nu posed¼ sarcini a electrice libere adic¼ nu sunt conductoare. t Densitatea de polarizare a unui material omogen Fie un dielectric omogen a‡ în câmp electric în care datorit¼ orienat a t¼rii dipolilor electrici apare o densitate de polarizare P: a Consider¼m din acest dielectric o por¸iune de grosime d având suprafa¸a a t t dxdy (Fig.2.173 .

46) (P xdydz) 4 "0 r 2 dr r2 (6.174 P dv = P dxdydz Poten¸ialul creat de acest element de volum t dV = Deoarece dx = dz cos V = P dS 4 "0 r 2 r Z2 (6. a s t t¼ s Rezult¼ c¼ o plac¼ dielectric¼ introdus¼ într-un câmp electric care a a a a a determin¼ apari¸ia unei polariz¼ri poate … înlocuit¼ cu dou¼ distribu¸ii a t a a a t de sarcini 1 = +P ¸i 2 = P pe cele dou¼ fe¸e ale pl¼cii.47) r1 1 Pd P dS 1 Pd (6. Sarcina P dS s este situat¼ la cap¼tul paralelipipedului care se g¼se¸te la distan¸a r1 fa¸a a a a s t t¼ de punctul în care se calculeaz¼ poten¸ialul iar sarcina negativ¼ P dS a t a se g¼se¸te la distan¸a r2 fa¸a de acela¸i punct. s a t a ~ Observa¸ie: Dac¼ vectorul P nu este normal pe suprafa¸a dielectricut a t lui densitatea de sarcin¼ de pe suprafa¸a dielectricului este egal¼ cu coma t a ponenta normal¼ a polariz¼ rii a a V = = Pn = P cos .48) = 2 4 "0 r r1 r 2 4 " 0 r2 4 " 0 r 1 Rela¸ia este echivalent¼ cu expresia poten¸ialului creat de dou¼ sarcini t a t a punctiforme egale ¸i de sens contrar având valoarea P dS.

deoarece în acest caz avem de-a face cu procese atomice. dau t na¸tere plariz¼rii ionice (Fig. astfel încât întreg a t¼ ansamblul atomic se manifest¼ ca un dipol. a t Polarizarea ionic¼ a În cristalele ionice cum ar … NaCl.16). KBr deplas¼rile relative ale iona ilor pozitivi în raport cu cei negativi în prezen¸a câmpului electric.49) este polarizabilitatea electronic¼ iar n este conetra¸ia de atomi. s a Polarizarea orienta¸ional¼ t a Este prezent¼ în dielectricii constitui¸i din molecule nesimetrice (molea t cule polare) în care centrul sarcinilor pozitive nu coincide cu centrul .4 Modalit¼ti de polarizare a unui dielectric a¸ Polarizare electronic¼ a Se manifest¼ la dielectrici forma¸i din molecule sau atomi simetrici a t în care centrul sarcinilor pozitive coincide cu centrul sarcinilor negative. 6. A¸a cum am spus în prezen¸a unui cîmp electric are loc o deplasare s t relativ¼ a centrului sarcinilor negative fa¸a de nucleu.175 6. Ea nu depinde de agita¸ie a t termic¼. Astfel a densitatea de polarizare este: P = n eE unde e (6.2.

a Vom considera c¼ distribu¸ia direc¸iilor momentelor de dipol este a t t o distribu¸ie Boltzmann. Astfel probabilitatea c¼ direc¸ia momentut a t lui de dipol s¼ …e în interiorul unghiului solid d în jurul direc¸iei ~ : a t Deoarece d = sin d d'. Media acestora este nul¼. a t În acest caz energia poten¸ial¼ a unui dipol de moment p în câmpul t a ~ ~ (Fig. În prezen¸a unui câmp electric a t dipolii tind s¼ se orienteze în direc¸ia acestuia. Componentele momentului de a dipol pe direc¸ie perpendicular¼ a câmpului electric au valori arbitrare si t a sunt orientate aleatoriu.50) Pentru a determina densitatea de polarizare a materialului trebuie s¼ a se calculeze media proiec¸iei momentului de dipol pe direc¸ia câmpului t t electric care va … considerat¼ ca axa Oz. probabilitatea ca unghiul s¼ …e în intervalul a . 6. Un exemplu este molecula de CO C 2+ = O2 Astfel de molecule prezint¼ un moment dipolar permanent datorit¼ a a separ¼rii sarcinilor de semn contrar.17) este: electric E Ep = pE = ~~ pE cos (6.17: Dipol electric în câmp electric sarcinilor negative.16: Polarizarea ionic¼ a Figura 6.176 Figura 6.

177 2( .52) sin d < pz >= p < cos >= p 0 Not¼m cu a x = cos dx = R e pE kB T 0 sin d pE kB T a= . ' + d') s a dw = Ce pE cos kB T sin d d' Constanta C se ob¸ine din condi¸ia de normare t t Z pE cos kB T 1=C Atunci dw = e sin d 0 2 Z d' 0 e R e 0 pE cos kB T pE cos kB T Valoarea medie a proiec¸iei momentului dipolar pe direc¸ia câmpului t t determinat polarizarea P . R (p cos ) e R e pE cos kB T pE cos kB T sin d d' 2 R sin d d' 0 sin d 2 R < pz >= 0 sin d R e pE cos kB T d' 2 R d' (6. este: + d ) ¸i ' s¼ …e în intevalul este în intervalul ' 2 ('.51) 0 0 0 cos sin d (6.

18) a t Atunci densitatea de polarizare este P = npL pE kB T kB T ¸i a s 1: Atunci rela¸ia t În cazul unor câmpuri slabe când pE 6. 6.53 devine ¸inând cont c¼ t a .53) eax dx Cele dou¼ integrale se calculeaz¼ astfel: a a 1 Z 1 1 R 1 1 xe dx = eax a ax 1 Z 1 = 1 ea a e a = 2 ea e a 2 a 2 = sha a 1 1 Atunci: 21 3 Z d 4 ax 5 2cha d 2 aeax dx = e dx = sha = 2 da dx a a 1 2sha 2cha a a2 2 sha a < cos >= L(a) = coth a 1 = L (a) a poart¼ numele de func¸ie Langevin (Fig.178 Figura 6.18: Func¸ia Langevin t < cos >= 1 R xeax dx (6.

56) 6.179 eax = 1 + ax Atunci 1 R x(1 + ax)dx = (1 + ax)dx < cos >= Rezult¼ a 1 1 R 2a 3 2 = a 3 1 a pE p2 P = np = np =n E 3 3kB T 3kB T Dac¼ not¼m a a P =n În general = el ar E (6.19).57) Permitivitatea relativ¼ este o m¼rime speci…c¼ materialului dielectric a a a respectiv.5 Permeabilitatea ¸i susceptibilitatea s Consider¼m un conductor a c¼rui capacitate este C0 (Fig.2.54) =) ar = p2 3kB T ar (6. Dac¼ a a a în interior se introduce un dielectric capacitatea acestuia se modi…c¼ la a valoarea C. Introducerea materialului dielectric în câmpul electric îl polarizeaz¼ a ¸i apare o sarcin¼ super…cial¼ la suparfa¸a dielectricului. 6.55) + ionic + (6.58) (6.59) "0 E = p . Consider¼m o s a a t a suprafa¸a pe care aplic¼m legea lui Gauss: t¼ a ES = 1 ( "0 p) S (6. Raportul dintre C ¸i C0 poart¼ numele de permitivitate s a relativ¼ a dielectricului: a "r = C=C0 (6.

60) (6.62) "r = 1 + De aici: P = ("r De…nim: R P "0 E (6.180 Figura 6.64) = "r 1 (6.65) .61) C= Rezult¼ c¼: a a 1+ (6.63) 1) "0 E (6.19: Plac¼ de dielectric introdus¼ în interiorul unui condensator plan a a = "0 E + p Atunci C= Q S "0 E + P S = = U Ed E d P "0 E "0 S = d 1+ P "0 E C0 (6.

Acest lucru se datoreaz¼ neuniformit¼¸ii dielectricului sau a varia a at a¸iei intensit¼¸ii câmpului eletric în func¸ie de pozi¸ia din interiorul delect at t t tricului. Pentru a putea determina polarizarea trebuie s¼ ¸inem cont c¼ at a .72) (6. Astfel densitatea de polarizare se poate scrie a ca: P = "0 E (6.181 ca susceptibilitate electric¼.71) (6.2.66) 6.6 Induc¸ia câmpului electric t "0 E + P S Q = U E d Rela¸ia t (6.67) se poate scrie ("0 E + P ) S Q = Ed E d Rezult¼: a Q = "0 E + P (6.2.70) (6.68) 6.7 Densitatea de polarizare a materialelor neomogene Al¼turi de considera¸iile f¼cute pân¼ acum asupra polariz¼rii uniforme a t a a a este important s¼ se considere ¸i cazul în care polarizarea nu este unia s form¼.69) S M¼rimea din partea dreapt¼ poart¼ numele de induc¸ie a câmpului a a a t electric: ~ ~ ~ D = "0 E + P ~ s ~ Deoarece E ¸i P sunt vectori ¸i D este un vector: s ~ ~ ~ ~ D = "0 E + P ~ ~ D = "0 E + ("r ~ ~ 1) "0 E = "r "0 E (6.

20). t s t Contribu¸ia net¼ la sarcina cubului este: t a qp = [P (x + x) Px (x)] y z = @Px x y z @x ~ Generalizând în cazul c¼ direc¸ia câmpului E este arbitrar¼. Cubul este mic la scar¼ macroscopic¼ dar su…ecient de mare a a la scar¼ microscopic¼ pentru a con¸ine su…cient de mul¸i atomi. Fie un cub în interiorul unui dielectric neutru cu volumul x y z (Fig. c¼ este dependent¼ de x ¸i indepena t a a s dent¼ de y ¸i z. 6. O consecin¸a a polariz¼rii este deplasarea sarcinilor în a s t¼ a sens invers câmpului. a a Presupunem pentru simpli…care c¼ polarizarea în interiorul cubului a este diferit¼ de zero pe direc¸ia Ox.20: Por¸iune dintr-un dielectric neomogen a‡ a în câmp electric t at¼ în afara sarcinilor induse la suprafa¸a dielectricului apar sarcini induse t în interiorul acestuia. Atunci sarcinile de pe fe¸ele cubului sunt P (x) z y t pe fa¸a I ¸i P (z + z) z y pe fa¸a II. Dac¼ a a t t a aplic¼m un câmp electric acesta se polarizeaz¼.182 Figura 6. putem a t a ~ a…rma c¼ exist¼ contribu¸ii similare pentru toate componentele lui P pe a a t direc¸iile Oy ¸i Oz astfel c¼ sarcina total¼ q din interiorul cubului este: t s a a q= @Px @Py @Pz + + @x @y @z x y z Atunci densitatea sarcinilor de polarizare este: .

Dac¼ în intervalul de timp t prin suprafa¸a S trece sarcina a t Q intensitatea medie a curentului care trece este: Q (6.75) t Dac¼ în intervale de timp egale prin suprafa¸a S trec cantit¼¸i diferite a t at de curent de…nim intensitatea instantanee a curentului ca …ind: Im = . 6.3 Curentul electric Prin curent electric se în¸elege deplasarea direc¸ionat¼ a electronilor t t a în metale sau a ionilor în unele lichide sau gaze sub ac¸iunea câmpului t electric.183 P = q = x y z P @Px @Py @Pz + + @x @y @z = ~ div P (6. t¼ Curentul reprezint¼ sarcina net¼ care traverseaz¼ aria S în unitatea a a a de timp. De exemplu în cazul unui metal a‡ la o temperatur¼ diferit¼ de at a a zero Kelvin electronii de conduc¸ie sunt într-o continu¼ stare de agita¸ie t a t termic¼. peste mi¸carea de agita¸ie a s t termic¼ se suprapune o mi¸care dirijat¼ în sens invers cîmpului electric. a 6.74) 6. t a Un mediu f¼r¼ purt¼tori de sarcini capabile s¼ se deplasesze sub ac¸iaa a a t unea unui câmp electric poart¼ numele de izolator. a s a Un mediu care con¸ine purt¼tori cvasiliberi capabili s¼ se deplaseze t a a sub ac¸iunea unui câmp electric poart¼ numele de conductor.73) sau P = ~ rP (6.21). Prin aplicarea unui câmp elelctric.1 M¼rimi ce caracterizeaz¼ curentul electric a a Pentru a de…ni curentul mai precis presupunem c¼ sarcinile se mi¸c¼ a s a perpendicular pe o sprafa¸a de arie S (Fig.3.

77 nu este o rela¸ie de de…ni¸ie pentru amper.22). Densitatea de curent Admitem c¼ în conductorul omogen ¸i izotrop care con¸ine un singur a s t tip de purt¼tori de sarcin¼ …ecare cu sarcina q densitatea acestor este n.76) În sistemul interna¸ional de unit¼¸i (SI) intensitatea curentului este o t at m¼rime …zic¼ fundamental¼ iar unitatea sa de m¼sur¼ este Amperul (A) a a a a a 1A = C/s (6.(Fig. sarcinii i se imprim¼ a a o mi¸care ordonat¼ de transport în sensul câmpului dac¼ sarcinile sunt s a a pozitive ¸i în sens contrar dac¼ sarcinile sunt negative.77) Rela¸ia 6. Deoarece num¼rul de purt¼tori de sarcin¼ din t a a a cilindru este: . Rela¸ia de t t t t mai sus poate … utilizat¼ mai degrab¼ pentru de…nirea unit¼¸ii de sarcin¼ a a at a care este columbul. t În mod conven¸ional se consider¼ c¼ sensul de curgere al curentului este t a a acela¸i cu sensul în care s-ar deplasa sarcinile electrice pozitive în intes riorul conductorului.184 Figura 6. Astfel când se discut¼ despre curent într-un metal a (de exemplu cupru) direc¸ia de deplasare a curentului este opus¼ direc¸iei t a t de deplasare a electronilor. 6. Cosider¼m c¼ s a a a viteza mi¸c¼rii de transport a sarcinlor este ~ . a a Dac¼ în conductor este aplicat un câmp electric.21: Deplasarea sarcinilor electrice prin suprafa¸a S t I= dQ dt (6. s a v În intervalul de timp t. Sarcinile care pot trece prin sprafa¸a S pot … pozitive sau negative. to¸i purt¼torii de sarcin¼ din cilindrul cu t a a aria bazei S ¸i generatoarea v t se vor deplasa astfel încât vor trece prin s sec¸iunea S din dreapta.

185 Figura 6.80) S Deoarece viteza este o m¼rime vectorial¼ rezult¼ c¼ ¸i densitatea de a a a as curent este o m¼rime vectorial¼: a a j= ~ = nq~ j v Acest rezultat poate … generalizat în cazul c¼ în materialul respectiv a exit¼ mai multe tipuri de purt¼tori de sarcin¼ cu concentra¸iile ni .79) t Densitatea de curent se de…ne¸te ca …ind sarcina ce trece în unitatea s de timp prin unitatea de suprafa¸a. viteze a a a t medii vi ¸i sarcinile qi s ~ J= X ~i = j X i n i qi ~ i v (6. y.22: Curent elecric N = nSv t sarcina care trece prin aria bazei este sitatea curentului este: I= (6. z) astfel c¼ ¸i densitatea de curent este t a s diferit¼ de la punct la punct.81) Dac¼ conductorul este neomogen concentra¸ia purt¼torilor de sarcin¼ a t a a depinde de pozi¸ie n = n(x.78) Q = N q = nSv t: Atunci inten- Q = nvqS (6. a . t¼ I = nqv (6.

83) S S 6. Atunci curentul dI care trece prin suprafa¸a elementar¼ dS este: t a dI = ~ S = ~ ndS jd ~ j~ (6.82) Pentru determinarea suprafa¸a S trebuie însumate toate contribu¸iile t t elementare ZZ ZZ ~ S I= dI = jd ~ (6. a caracterizeaz¼ local curentul electric. Normala la suprafa¸a închis¼ …ind îndreptat¼ întotdeauna t ZZ a a ~ S reprezint¼ sarcina care iese înspre exteriorul acesteia integrala jd ~ a S în unitatea de timp din volumul V prin S.85) V atunci ZZ S ~ S= jd ~ ZZZ V d dv dt (6. În acest caz pentru a determina a intensitatea curentului printr-o suprafa¸a S.84) jd ~ dt S Dac¼ exprim¼m q în func¸ie de densitatea de sarcin¼ din volumul V . Rezult¼: a s a a ZZ ~ S = dq (6. sarcina electric¼ care iese din volumul V în unitatea de timp a dq . z) este o m¼rime care a a j j(x. a a t a ZZZ q= dV (6.186 Rezult¼ c¼ densitatea de curent ~ = ~ y. Conform legii conserv¼rii a sarcinii. Dac¼ direc¸ia densit¼¸ii de curent t t a t at nu este perpendicular¼ pe suprafa¸a dS la curentul care trece prin aceast¼ a t a suprafa¸a contribuie doar componenta normal¼ a acestei densit¼¸i de t¼ a at curent.3.2 Ecua¸ia de continuitate t Fie o suprafa¸a închis¼ S în interiorul unui conductor care cuprinde t¼ a volumul V .86) . Semnul minus este egal¼ cu varia¸ia sarcinii în unitatea de timp a t dt se consider¼ deoarece atunci când sarcina se mic¸oreaz¼ dq < 0. împ¼r¸im suprafa¸a S într-o t¼ at t mul¸ime de suprafe¸e elementare dS.

Dup¼ …ecare ciocnire electronii î¸i a s a a s pierd "memoria" adic¼ viteza c¼p¼tat¼ prin accelerare în câmp electric a a a a revine la zero. No¸iunea a s a a t de mas¼ efectiv¼ este introdus¼ deoarece electronul sub ac¸iuunea câma a a t pului electric E se mi¸c¼ nu în spa¸iu liber ci în câmpul re¸elei cristaline s a t t a metalului.89) . Teoria se bazeaz¼ pe ipoteza existen¸ei gazului a t electronic în metale adic¼ a existen¸ei unor electroni liberi în interiorul a t acestora. Când se aplic¼ un câmp electric electronii sunt t a supu¸i unei for¸e care le imprim¼ o mi¸care direc¸ionat¼.87) me unde cu me se noteaz¼ a¸a numita mas¼ efectiv¼ a electronului.3. Prin electroni liberi se în¸eleg elelctronii de valen¸a care nu t t¼ sunt lega¸i de nici un atom al re¸elei cristalin ¸i astfel se pot deplasa în t t s interiorul acestuia pe distan¸e relativ mari.88) (6. a a v=a = v eE = 2 2me Atunci densitatea de curent se scrie ca …ind vd = j = nevd = ne2 E 2me (6. 6. Astfel dac¼ timpul mediu dintre dou¼ ciocniri este . Astfel electronii se mi¸c¼ în interiorul metalelor cu o vitez¼ s a a medie numit¼ vitez¼ de drift. s t a s t a În mi¸carea lor electronii sufer¼ coincniri cu ionii re¸elei cristaline care s a t la rîndul lor execut¼ mi¸c¼ri oscilatorii.187 sau ZZ S ~ S+ jd ~ ZZZ V d dv = 0 dt Rela¸ia poart¼ numele de ecua¸ia de continuitate ¸i reprezint¼ legea t a t s a de conservare a sarcinii electrice. a a viteza c¼p¼tat¼ de electron înainte de ciocnire este: a a a eE (6.3 Teoria clasic¼ a conduc¸iei în metale a t Teoria a fost elaborat¼ în anul 1990 de Drude ¸i a fost perfec¸ionat¼ a s t a de Lorentz în anul 1910. t Conform acestei teorii în absen¸a câmpului electric electronii se mi¸c¼ t s a haotic în toate direc¸iile.

r 3kB T (6.23). O astfel de a a t a dependen¸a se nume¸te ohmic¼.188 Rezult¼ c¼ densitatea de curent este propor¸ional¼ cu E. s a Viteza termic¼ a electronilor în metale are o formul¼ similar¼ cu cea a a a a vitezei termice a moleculelor unui gaz. t¼ s a Putem scrie j= E sau vectorial ~ ~= E j (6.90) unde poart¼ numele de conductivitate. t¼ t a Câmpul electric în interiorul conductorul este egal cu E= U e (6.91) vT = me Atunci = 1 ne2 2 m e vT (6. Comparând expresiile a rezult¼ c¼ în acest model a a = ne2 2me Dar timpul mediu dintre dou¼ ciocniri poate … exprimat ca raportul a dintre drumul liber al electronului ¸i viteza termic¼ vT a electronilor.93) . Dac¼ în cazul metalelor varia¸ia lui este foarte a t mic¼ în func¸ie de temperatur¼ în cazul semiconductorilor aceast¼ dea t a a penden¸a este puternic¼ datorit¼ varia¸iei concentra¸iei purt¼torilor de t¼ a a t t a sarcini în func¸ie de temperatur¼. t a Legea lui Ohm S¼ consider¼m un conductor de lungime l la cap¼tul c¼ruia se aplic¼ a a a a a o diferen¸a de poten¸ial egal¼ cu U (Fig 6.92) ~ Rela¸ia ~ = E ste valabil¼ pentru un mare num¼r de materiale int j a a clusiv semiconductori.

95) poart¼ numele de rezisten¸a a t¼ R= l S (6.96) se utilizeaz¼ a În general când se discut¼ de rezisten¸a în locul lui a t m¼rimea numit¼ rezistivitate: a a = Pentru metale rezistivitatea = 1 (6.189 Tinând cont c¼ j = I=S atunci rela¸ia 6.98) unde 0 este rezistivitaea la 0o C ¸i s este coe…cientul de varia¸ie cu t temperatura al rezistivit¼¸ii.97) depinde de temperatur¼ dup¼ legea: a a 0 (1 + t) (6.94) l I S (6. În tabelul de mai jos sunt prezentate o at serie de valori ale lui 0 ¸i : s Tabel Valori ale rezistivit¼¸ii ¸i a coe…cientului de varia¸ie a at s t rezistivit¼¸ii cu temperatura at .93 se scrie ca ¸ a t U I = S l de unde U= M¼rimea a l S (6.

92 3.7 Aur 2.82 Tungsten 5.8 3. a Sarcinile electrice transfer¼ în mod continuu ¸i ireversibil energia lor a s atomilor din nodurile re¸elei cristaline prin efect Joule. acumulatoare care transform¼ a energia liber¼ prin diferite reac¸ii chimice în energie electric¼). a t a For¸ele imprimate determin¼ un câmp electric numit câmp electric t a imprimat ~ Fi ~ E= q (6. Lucrul mecanic efectuat asupra unei sarcini care se deplaseaz¼ din punctul 1 în punctul 2 este: a L12 = q0 2 Z 1 ~ l Ed~ + q0 2 Z 1 ~ l Ei d~ (6.44 Aluminiu 2.100) L12 = q0 (V1 V2 ) + q0 E12 unde cu E12 am notat tensiunea electromotoare .190 Material Rezistivitate [ m Argint 1.4 3.9 4.4 Tensiunea electromotoare Pentru men¸inerea unui curent electric într-un circuit este necesar t ca purt¼torii de sarcin¼ s¼ …e ac¸iona¸i de o for¸a care s¼ le asigure a a a t t t¼ a deplasarea pe o durat¼ de timp su…cient de mare.5 5 3.5 o C 1 10 3 6. s t a a t Ele iau na¸tere în anumite puncte ale circuitului în care se g¼sesc surse s a de tensiune electromotoare (pile electrice. Aceasta înseamn¼ t a c¼ pe lâng¼ for¸ele de natur¼ electrostatic¼ asupra sarcinilor ac¸ioneaz¼ a a t a a t a ¸i for¸e de natur¼ neelectrostatic¼ numite for¸e imprimate.3.9 -0.99) Câmpul electric total este suma dintre câmpul electric imprimat ¸i s câmpul electrostatic.9 3.6 Fier 10 Platin¼ a 11 Plumb 11 Carbon 3500 10 8 ] Coe…cient de temperatur¼ a 3.59 Cupru 1.

104) Astfel tensiunea electromotoare ce ac¸ioneaz¼ într-un circuit este egal¼ t a a cu lucrul mecanic necesar pentru a deplasa unitatea de sarcin¼ pe întregul a circuit.103) Dar pentru un câmp electrostatic: I ~ l Ed~ = 0 (6.105) E = = Ei d~ q unde t este exprimat în secunde. S¼ se calculeze sarcina ce trece printr-o a sec¸iune a conductorului în timpul t1 = 1=240 s.101) L12 = (V1 q V2 ) + E12 (6.102) Se observ¼ c¼ dac¼ tensiunea electromotoare este nul¼. Aplica¸ie t Un curent electric are expresia: I = 100 sin 120 t A Rezult¼ c¼ tensiunea electromotoare pe un circuit reprezint¼ raportul a a a dintre lucrul mecanic efectuat pentru a deplasa sarcina q prin circuit ¸i s acea sarcin¼: a I L ~ l (6. 25 C 0 120 120 . t Solu¸ie t Z t1 Q= Idt = 100 0 Z t1 (sin 120 t) dt = 0 100 100 cos 120tjt1 = = 0. c¼derea de a a a a a tensiune este egal¼ cu diferen¸a de poten¸ial. Pentru un circuit închis a t t I I ~ l ~ l L = q Ed~ + q Ei d~ (6.191 2 Z 1 E12 = De…nim c¼derea de tensiune a U12 = ~ l Ei d~ (6.

a . Ini¸ial condensatorul este a t¼ t t înc¼rcat cu sarcina Q: Care este intensitatea curentului care trece prin a rezistor.192 Aplica¸ie t S¼ se determine sarcina de pe un condesator cu capacitatea C care se a descarc¼ pe o rezisten¸a R în func¸ie de timp. Solu¸ie t La un moment de timp dat tensiunea de pe condensator este q C Curentul care trece prin rezisten¸a R este: t U= I= Cum dq dt deoarece varia¸ia sarcinii pe condensator este negativ¼. Astfel rezult¼ t a a ecua¸ia diferen¸ial¼ t t a I= dq = dt dq = q Z q U q = R RC q RC dt RC Z t Q dq = q 0 dt RC ln Atunci: q = Q t RC q = Q exp t RC Produsul RC poart¼ numele de constanta de timp a circuitului.

un singur pol magnetic nu a putut a t … izolat a¸a cum sarcinile pozitive ¸i cele negative pot … izolate. Ampere a ar¼tat c¼ între doi conductori str¼b¼tu¸i de curent a a a a t electric se exercit¼ for¸e de atrac¸ie sau de respingere în func¸ie de sena t t t sul curen¸ilor.193 6. Astfel interac¸iile N-N ¸i S-S sunt de respingere în timp t s ce interac¸iile N-S sunt întotdeauna de atrac¸ie. Polii au primit numele t t datorit¼ modului în care un magnet (de exemplu o busol¼) se comport¼ a a a în prezen¸a câmpului magnetic terestru. În 1600 William Gilbert a realizat o serie de experien¸e noi cu o t varietate de materiale. La pu¸in timp de la descoperirea t¼ t lui Oersted. Experien¸ele ulterioare au ar¼tat c¼ indiferent de forma t a a lor magne¸ii au doi poli: nord ¸i sud care exercit¼ for¸e asupra polilor t s a t altui magnet.4 Magnetism Constatarea propriet¼¸ilor magnetice a fost f¼cut¼ înc¼ din antichiat a a a tate. a at În 1269 un francez Piere de Maricourt a g¼sit c¼ direc¸iile unor ace a a t lâng¼ un magnet sferic natural formeaz¼ linii care înconjoar¼ sfera ¸i trec a a a s prin dou¼ puncte diametral opuse. De¸i for¸ele între a t t a s t ace¸ti poli sunt similare cu cele dintre sarcinile electrice cu privire la s modul în care variaz¼ cu distan¸a. numele de magnet provenind de la numele unei regiuni din Asia Mic¼ ” a Magnesia”unde se g¼seau roci cu astfel de propriet¼¸i. El a descoperit c¼ dac¼ printr-un conductor trece un s a a curent electric ¸i în apropierea acestuia se aduce un ac magnetic asupra s acului magnetic se va exercita o for¸a. el se va a s s roti pân¼ ce polul s¼u nord se va pozi¸iona c¼tre polul nord geogra…c ¸i a a t a s polul sau sud se va pozi¸iona c¼tre sudul geogra…c. Trebuie remarcat c¼ t a a polul nord geogra…c din punct de vedere magnetic este un pol sud iar polul sud geogra…c este din punct de vedere magnetic un pol nord. Ele nu au aceia¸i natur¼ ca ¸i for¸ele care se exercit¼ t s a s t a . s În 1750 experimentele realizate cu o balan¸a de torsiune au ar¼tat c¼ t¼ a a for¸ele care se exercit¼ între polii unor magne¸i sunt invers propor¸ionale t a t t cu p¼tratul distan¸ei dintre polii care interac¸ioneaz¼. el a sugerat c¼ P¼mântul este un magnet t t a a a uria¸. Punctele respective au fost numite a polii magnetului. Astfel s s dac¼ se taie un magnet de-a lungul unui plan perpendicular pe axa ce a une¸te cei doi poli se ob¸in doi magne¸i. s t t În anul 1820 Hans Christian Öersted a g¼sit o leg¼tu¼ între electricia a a tate ¸i magnetism. Utilizând faptul c¼ magne¸ii se pozi¸ioneaz¼ a t t a într-o direc¸ie preferen¸ial¼. Dac¼ un ac magnetic este sust a pendat de centrul s¼u ¸i se poate mi¸ca liber în plan orizontal.

În consecin¸a s t¼ putem a…rma c¼ sursele câmpului magnetic sunt sarcinile în mi¸care.4. Direc¸ia lui B este direc¸ia în care se t t t pozi¸ioneaz¼ un ac magnetic în punctul respectiv.m¼rimea for¸ei Lorentz este propor¸ional¼ cu sarcina particulei ¸i a t t a s viteza acesteia . Ca ¸i în cazul câmpului t a s electric vom putea de…ni liniile de câmp magnetic ca …ind curbele la care ~ vectorul B este tangent în …ecare punct. Aceasta joac¼ rolul de corp de prob¼. Dac¼ se introduce o plac¼ metalic¼ între cei doi a a a conductori for¸a de interac¸ie dintre ei nu se modi…c¼.23) sunt reprezentate liniile de câmp ale unui magnet în form¼ de bar¼. Experimental ele se a a pot trasa cu ajutorul unei busole. Aceste for¸e pot … atribuite existen¸ei în jurul s t t sarcinilor în mi¸care a unui câmp numit câmp magnetic.23: Liniile de câmp magnetic ale unui magnet între sarcinile electrice. Induc¸ia câmpului magnetic. Pentru de…nirea induc¸iei câmpului magnetic se utilizeaz¼ for¸a Lorentz t a t ~l care ac¸ioneaz¼ asupra unei particule ce se deplaseaz¼ în câmp magf t a a netic cu viteza ~ . t Ulterior Maxwell a a…rmat c¼ astfel de for¸e se exercit¼ între orice a t a sarcini electrice în mi¸care. a s 6. s Pentru a g¼si o coresponden¸a între un ac magnetic ¸i un conductor a t¼ s str¼b¼tut de un curent electric. S-a presupus c¼ t t a a o astfel de for¸a are aceia¸i natur¼ ca ¸i for¸a care se exercit¼ între un t s a s t a conductor parcurs de curent electric ¸i un ac magnetic.1 For¸a Lorentz. t t ~ Câmpul magnetic poate … descris cu ajutorul unui vector B numit ~ induc¸ie a câmpului magnetic. Rezultatele v a a experimentale au ar¼tat c¼: a a . În Fig (6.194 Figura 6. Ampere a presupus c¼ acul magnetic a a a con¸ine un num¼r foarte mare de curen¸i microscopici (care formeaz¼ t a t a mici bucle de curent) pe care i-a denumit curen¸i moleculari.

când particula se mi¸c¼ paralel cu liniile de câmp magnetic for¸a s a t Lorentz este nul¼ a ~ .106) În Fig (6.24) sunt prezentate direc¸ia ¸i sensul for¸ei Lorentz pentru t s t o sarcin¼ pozitiv¼. Astfel lucrul mecanic efectuat de for¸a Lorentz as t este nul.107) Deoarece for¸a Lorentz este perpendicular¼ pe vitez¼ ea este perpent a a dicular¼ ¸i pe deplasare. Atunci conform teoremei varia¸iei energiei cinetice rezult¼ c¼ t a a varia¸ia acesteia este nul¼.m¼rimea for¸ei este propor¸ional¼ cu sin unde este unghiul f¼cut a t t a a ~ de viteza ~ cu direc¸ia vectorului B: v t . Viteza variaz¼ doar ca s s a direc¸ie. a a M¼rimea for¸ei Lorentz este: a t fl = qvB sin (6.24: Direc¸ia for¸ei Lorentz fa¸a de direc¸iile vitezei ¸i câmpului magt t t¼ t s netic ~ . Astfel într-un câmp magnetic o sarcin¼ în t a a mi¸care nu-¸i poate modi…ca viteza în modul.195 Figura 6.direc¸ia lui fl depinde de direc¸ia vitezei ¸i de direc¸iile liniilor de t t s t câmp .for¸ele care se exercit¼ asupra sarcinilor pozitive sunt în sens invers t a for¸elor care se exercit¼ asupra sarcinilor negative t a Putem concluziona c¼ a ~ fl = q ~ v ~ B (6. t .când viteza particulei ~ face un unghi cu vectorul B (adic¼ cu v a tangenta la liniile de câmp magnetic) for¸a ac¸ioneaz¼ pe o direc¸ie pert t a t ~ s pendicular¼ pe B ¸i pe ~ adic¼ este perpendicular¼ pe planul format de a v a a ~ ¸i ~ : Bs v .

at¼ Asupra …ec¼rei sarcini (în cazul nostru electroni) ac¸ioneaz¼ o for¸a a t a t¼ Lorentz ~ fl = e ~ v ~ B (6.107 rezult¼ c¼ unitatea de m¼sur¼ pentru B care poart¼ t a a a a a numele de Tesla este 1T= N 1N = Cm/s Am O unitate tolerat¼ este gaussul (G) a 1T = 104 G 6.25).2 For¸a electromagnetic¼ t a Dac¼ asupra unei particule se exercit¼ o for¸a atunci când aceasta se a a t¼ deplaseaz¼ în câmp magnetic este de a¸teptat ca asupra unui conductor a s prin care trece un curent a‡ în câmp magnetic s¼ se exercite o for¸a at a t¼ (Fig. S¼ consider¼m o por¸iune de conductor prin care trece un curent a a t I = neSv a‡ a în câmp magnetic.108) În por¸iunea de conductor considerat¼ num¼rul de purt¼tori de sarcini t a a a este: N = nSl . 6.4.25: Modul în care apare for¸a electromagnetic¼ care ac¸ioneaz¼ t a t a asupra unui conductor plasat în câmp magnetic. Din rela¸ia 6.196 Figura 6.

113) a . For¸a care ac¸ioneaz¼ asupra por¸iunii d~ este t t a t s ~ dF = I d~ s ~ B (6.112) ~ unde dF este perpendicular pe planul hârtiei. S este sec¸iunea conduct t torului ¸i l lungimea conductorului.109) Vom introduce în loc de ~ vectorul ~ care are modulul egal cu lungimea v l por¸iuni de conductor ¸i sensul în sensul vitezei. Ecua¸ia t poate … considerat¼ ca o ecua¸ie alternativ¼ pentru de…nirea câmpului a t a ~ magnetic B.26). Atunci for¸a total¼ care ac¸ioneaz¼ s t a t a asupra por¸iunii de conductor este t ~ ~ F = N fl = nlSe ~ v ~ B (6. For¸a total¼ care se exercit¼ asupra conductorului este: t a a ~ F =I b Z d~ s ~ B (6.111) S¼ consider¼m un conductor având o form¼ oarecare într-un câmp a a a magnetic uniform (Fig6.197 Figura 6. Putem scrie l~ = v~ t s v l: Atunci ~ F = nvSe ~ l ~ F =I ~ l ~ B ~ B (6.26: Conductor de form¼ oarecare în câmp magnetic uniform a unde n este concentra¸ia de electroni liberi. înspre cititor.110) (6.

198 unde a ¸i b reprezint¼ capetele conductorului. Deoarece câmpul a ¼ este uniform ~ F =I@ 0 b Z a Atunci: d~A s ~ B 1 ~ B (6. a at¼ a 6.4. 6. For¸ele electromagnetice ac¸ioneaz¼ asupra laturilor 2 ¸i 4 deoarece t t a s acestea sunt orientate perpendicular pe câmp.117) .116) Rezult¼ F = 0 a ~ Putem concluziona c¼ for¸a electromagnetic¼ care ac¸ioneaz¼ asupra a t a t a oric¼rei bucle de curent a‡ a într-un câmp magnetic uniform este nul¼.27. Valorile acestor for¸e sunt: t F2 = F4 = IaB Direc¸iile lui F2 ¸i F4 sunt ar¼tate în Fig. t s a (6.115) Dar I d~ = 0 l (6. s a S¼ consider¼m dou¼ cazuri: a a a ~ a) Conductorul se a‡ în câmp magnetic B uniform. Asupra laturilor 1 ¸i 3 nu ac¸ioneaz¼ nici o for¸a deoarece conductorii s t a t¼ respectiv sunt paraleli cu liniile câmpului magnetic.27.114) ~ F = I~ l b) Conductorul formeaz¼ o curb¼ închis¼ ¸i este plasat într-un câmp a a as magnetic uniform I ! F = I d~ B l ~ (6.3 Bucl¼ de curent în câmp magnetic uniform a S¼ consider¼m o bucl¼ de curent de form¼ dreptunghiular¼ într-un a a a a a câmp magnetic uniform ca în Fig 6.

M¼rimea total¼ a momentului care poate roti bucla în a a jurul punctului O (mai degrab¼ în jurul axei d) este: a b b b b M = F2 + F4 = IaB + IaB 2 2 2 2 M = IaB = ISB (6. a a Figura 6. t s a Momentul for¸ei care ac¸ioneaz¼ asupra buclei este: t t a . Direc¸iile celor dou¼ for¸e t t a t sunt paralele.119) Dac¼ câmpul magnetic face un unghi de < 90o cu normala pe a suprafa¸a buclei ca în Fig 6.118) (6.27: Bucl¼ dreptunghiular¼ în câmp magnetic uniform.199 Figura 6.28 for¸ele F1 ¸i F3 ac¸ioneaz¼ pe aceia¸i t t s t a s direc¸ie în sensuri opuse ¸i rezultanta lor este nul¼.28: For¸e ce ac¸ioneaz¼ asupra unei bucle de curent a‡ a în câmp t t a at¼ magnetic For¸ele sunt egale dar de semne contrare.

126) (6.125) Acest moment tinde s¼ alinieze bucla perpendicular pe câmpul maga netic Putem de…ni o energie poten¸ial¼ a buclei de curent în câmpul magt a netic extern. Pentru aceasta trebuie calculat lucrul mecanic pe care îl efectueaz¼ câmpul asupra buclei când o rote¸te cu un unghi : a s Z 2 L= M( d ) (6.121) (6. momentul care ac¸ioneaz¼ asupra unei bucle de curent t a este: ~ M =I S ~ B (6.123) ~ unde S = S~ iar ~ este normal¼ pe suprafa¸a buclei.127) 1 Se alege d deoarece în cursul rotirii unghiul L= Z2 1 scade ¸i d < 0: s BIS sin d (6.200 b b M = F2 sin + F4 sin 2 2 b b M = IaB sin + IaB sin 2 2 M = ISB sin (6.128) . n n a t Putem scrie ~ M = IS ~ B (6.122) unde S = ab: Generalizând.120) (6.124) ~ M¼rimea I S poart¼ numele de moment magnetic de dipol: a a ~ m = IS ~ Atunci ~ M =m ~ ~ B (6.

perioada de a a at a a rota¸ie …ind T . sena sul curentului datorat mi¸c¼rii electronului …ind opus sensului mi¸c¼rii s a s a acestuia.201 L = BIS(cos Deoarece Ep = Ep = Rezult¼: a Ep = Consider¼m c¼ atunci când a a Ep = sau Ep = 2 cos 1) (6.134) 6.131) ISB cos + ct = =2. Mi¸carea electronului este echivalent¼ cu un curent t s a e! ev e = = (6. Momentul magnetic de dipol asociat acestei mi¸c¼ri este: s a I= m = SI = m= r2 ev = 2 r evr 2 (6. Ep = 0: Rezult¼: a mB cos (6.135) T 2 2 r Semnul minus apare deoarece sarcina electronului este negativ¼. a S¼ consider¼m un electron a‡ pe o orbit¼ circular¼.133) mB ~ ~ (6.132) (6.4.4 Leg¼tura dintre momentul de dipol magnetic a ¸i momentul cinetic al unui electron care se s deplaseaz¼ cu vitez¼ constant¼ pe o traiectorie a a a circular¼.129) L 2 (6.136) evrme 2me .130) cos 1) ISB (cos (6.

202 unde me este masa electronului Dar momentul cinetic orbital este L = me vr Rezult¼: a m= e L= 2me e ~ L= 2me L Vectorial rela¸ia de mai jos se scrie ca: t m= ~ M¼rimea a electronului. propor¸ional¼ cu lungimea segmentului d~ cu intensitatea curentului t a l. a a dB = 0 0 (6. I ¸i propor¸ional¼ cu sin unde este unghiul dintre ~ ¸i d~ s t a r s l: Astfel expresia matematic¼ a Legii Biot-Savart este: a Id~ ~ l r 4 r3 este o constant¼ numit¼ permitivitatea vidului. La pu¸in timp dup¼ ce Öersted a descoperit c¼ acul unei busole este t a a deviat de un conductor prin care trece un curent. Jean Bapiste Biot (1774-1862) ¸i Felix Savart au realizat experimente cantitative pentru des terminarea for¸ei exercitate de un curent asupra unui magnet.139) Pentru calculul câmpului magnetic total trebuie însumate toate contribu¸iile elementare: t .5 Sursele câmpului magnetic.4. Exls t r ~ este invers propor¸ional¼ cu perimental s-a constata c¼ m¼rimea lui dB a a t a r2 . = e 2me ~ L (6. Legea Biot Savart.138) unde 0 =4 10 7 Tm/A (6.137) poart¼ numele de raport giromagnetic oribital al a 6. Pornind t de la rezultatele experimetnale ob¸inut Biot ¸i Savart au ajuns la o ext s ~ ~ presie matematic¼ pentru câmpul mangetic dB într-un punct P datorat a unui element de lungime d~ din conductor str¼b¼tut de curentul I: l a a ~ Vectorul dB este perpendicular pe d~ ¸i pe vectorul de pozi¸ie ~.

140) Exemple: 1) Calculul câmpului magnetic produs de un curent liniar (Fig.203 Figura 6.29) ~ dB = d~ ~ l r 4 r3 0I 0I rdl sin 4 r3 Pentru a calcula pe B vom nota dB = '= 2 =2 la =2 ¸i ¸inem cont c¼ ' ! variaz¼ de la s t a a l = Rtg' R d' cos2 ' dl = ¸i s .29: Câmpul magnetic produs de un curent liniar ~ B= 0I 4 Z d~ ~ l r r3 (6. 6.

30. a a a r= Atunci dB = R cos ' Rd' cos ' cos2 ' 4 cos2 ' R2 0I 0I dB = 4 Z=2 cos 'd' R =2 0I =2 1 B= sin ' 4 R B= 0 0I = =2 2 R I (6.204 Figura 6. Folosind legea lui Biot Savart a t rezult¼ c¼ o por¸iune de lungime dl din spir¼ determin¼ un câmp magnetic a a t a a dB dB = dB = rdl 4 r3 dl 4 r2 0I 0I (6.30: Spir¼ circular¼ parcurs¼ de un curent electric.141) 2 R 2) Calculul câmpului magnetic produs pe o spir¼ circular¼ în centrul a a ei Consider¼m situa¸ia din Fig.142) . 6.

205 Figura 6. Atunci for¸a care s t ac¸ioneaz¼ asupra primului conductor este: t a F1 = I1 lB2 unde: B2 = Rezult¼: a F1 = 0 0 I2 2a I1 I2 l 2a (6.143) 6.31).31. a¸a cum este prezentat în Fig. 6.31: Conductoare paralele parcurse de curen¸i electrici t B= Atunci: 0I 4 I d~ l I2 r = 0 2 r 4 r2 B= 0 I 2r (6. lungi. 6.144) . t¼ t¼ a ~ Conductorul 2 prin care trece curentul I2 creaz¼ câmpul magnetic B2 a ~ în locul unde se a‡ primul conductor. drepte paralele a‡ a a a ate la o distan¸a a unul fa¸a de cel¼lalt (Fig.6 For¸a de interac¸ie dintre dou¼ conductoare t t a paralele S¼ consider¼m dou¼ conductoare.4. Direc¸ia lui B2 este perpendicular¼ a t a ¼ pe conductorul 1.

Legea este util¼ pentru calculul câmpului magnetic a atunci când problema prezint¼ o simetrie înalt¼.146) De¸i rezultatul a fost determinat pentru cazul particular al unui cons ductor liniar.7 Legea lui Ampere S¼ consider¼m un conductor rectiliniu in…nit str¼b¼tut de curentul a a a a I.143 este: ¸ t ~ l Bd~ = I 0 2 r =2 r= 0I (6. Consider¼m o linie a câmpului magnetic care este un cerc într-un a plan perpedicular pe palnul conductorului ¸i care prin centrul cercului.4. Rela¸ia a fost stabilit¼ pentru cazul unui curent sta¸ionar.145) Tinând cont de valoarea câmpului magnetic dat de rela¸ia 6. s ~ l ~ l Evalu¼m produsul Bd~ pe aceast¼ linie ¸i ob¸inem Bd~ = Bdl: a a s t Integrând pe întreaga linie de câmp rezult¼: a I I ~ l Bd~ = I Bdl = B I dl (6. a a . Pornind de la rela¸ia 6. Dac¼ curen¸ii sunt în sensuri s a t contrare conductoarele se resping.144 se poate t exprima for¸a pe unitatea de lungime: t F = l I1 I2 2a 0 Pornind de la aceast¼ expresie se poate de…ni Amperul a Amperul este intensitatea curentului care trece prin dou¼ conductoare a paralele in…nit de lungi a‡ate la distan¸a de 1 m unul de altul determin¼ t a o for¸a de 2 10 7 N: t¼ 6. conductoarele se atrag. t a t Legea lui Ampere descrie apari¸ia câmpului magnetic datorit¼ unui t a curent continuu.206 Conform legii ac¸iunii ¸i reac¸iunii for¸a F2 care ac¸ioneaz¼ asupra t s t t t a primului conductor este egal¼ ¸i de sens contrar cu F1 : as Trebuie observat c¼ dac¼ curen¸ii care trec prin cele dou¼ conductoare a a t a au acela¸i sens. rezultatul este valabil pentru orice curb¼ închis¼ str¼b¼tut¼ a a a a a de un curent I.

149) 6. Deoarece în cazul câmpului magnetic nu exist¼ sarcini magnetice.8 ‡ uxul magnetic printr-o suprafa¸a elementar¼ dS este t¼ a ~ S = B~ dS: Atunci ~ ~n Bd Z ~n = B~ dS (6. 6.8 Fluxul câmpului magentic Fluxul câmpului magnetic este de…nit în acela¸i mod în care este s de…nit ca ¸i ‡ s uxul câmpului electric.9 Legea lui Gauss pentru câmpul magnetic Când s-a stabilit Legea lui Gauss pentru un câmp electric a rezultat c¼ ‡ a uxul câmpului electric printr-o suprafa¸a închis¼ este propor¸ional¼ t¼ a t a cu sarcina din interiorul ei.148) Unitatea de m¼sur¼ a ‡ a a uxului este Tm2 ¸i ea se nume¸te Weber (Wb): s s 1Wb = 1Tm2 (6. a a a .147) Dac¼ câmpul magnetic este uniform ¸i suprafa¸a este plan¼: a s t a = BS cos (6. În Fig. În cazul c¼ sarcina total¼ este nul¼ rezult¼ a a a a c¼ ¸i ‡ a s uxul total este nul.207 6. t¼ a I ~n B~ dS = 0 (6.150) Aceast¼ formul¼ se bazeaz¼ pe fapte experimentale. prin a analogie cu situa¸ia câmpului electric rezult¼ c¼ ‡ t a a uxul câmpului magnetic prin orice suprafa¸a închis¼ este nul.4.4.4.

4. sarcina t arm¼turii pozitive se shimb¼ dar între pl¼cile condensatorului nu exit¼ a a a a nici un fel de curent de conduc¸ie. Curentul I este curentul de conduc¸ie a a t ¸i are expersia I = dq=dt: s Trebuie remarcat c¼ Legea lui Ampere scris¼ în aceast¼ form¼ este a a a a valabil¼ numai în cazul câmpului electric constant în timp. Maxwell a a observat aceast¼ limitare ¸i a modi…cat Legea lui Ampere pentru a a s include câmpurile electrice variabile în timp. a I ~ l Când curba P se consider¼ c¼ înconjoar¼ suprafa¸a S1 atunci Bd~ = a a a t I ~ l a a t Bd~ = 0 .32.208 Figura 6. 6. Când un cons ductor prezint¼ oI a simetrie putem calcula câmpul magnetic pornind de la ~ l a a legea lui Ampere Bd~ = 0 I integrala …ind considerat¼ prin orice curb¼ . Putem în¸elege acest lucru considerând un conductor înc¼rcat elect a tric ca în Fig. Rezult¼ o situa¸ie contradictorie datorat¼ discontinuit¼¸ii curentului. t S¼ consider¼m dou¼ suprafe¸e S1 ¸i S2 ca în …gura I a a a t s 6. 0 I îns¼ atunci când curba P înconjoar¼ suprafa¸a S2 . Legea lui Ampere spune c¼ Bd~ pe o curb¼ s a a a a este egal cu 0 I unde I este curentul total prin orice suprafa¸a ce se t¼ sprijin¼ pe curba P .10 Curent de deplasare ¸i forma general¼ a legii s a lui Ampere închis¼ care înconjoar¼ curentul. a t a at Sarcinile electrice în mi¸care produc câmpul magnetic. Când curentul de conduc¸ie este prezent.32 m¼rginite de a ~ l aceea¸i curb¼ închis¼ P .32: Determinarea legii lui Ampere în cazul general 6.

5 10 34 Js unde h este .146 ¸i care poart¼ numele de a t s a curent de deplasare: Z d d E ~n = "0 E~ dS (6. Aceasta face ca problema ridicat¼ anterior s¼ …e rezolvat¼. Cu acest nou termen forma a a a general¼ a legii lui Ampere devine: a I d E ~ l (6.152) @t Când condensatorul se încarc¼ sau se descarc¼ câmpul electric variabil a a este echivalent cu un curent numit curent de deplasare.153) Bd~ = 0 (I + Id ) = 0 I + 0 "0 dt sau I ~ @E ~ dS n 0 @t Z ~ @D ~ dS n 0I + 0 @t 0I + ~ l Bd~ = ~ l Bd~ = I Z "0 (6.151) Id = "0 dt dt Z ~ @E ~ Id = ~ dS n (6.1 Magnetism în materiale Momentul magnetic al atomilor Am ar¼tat c¼ pentru un electron care se deplaseaz¼ pe o orbit¼ cira a a a cular¼.5 6.154) 6.5.209 Maxwell a rezolvat problema prin postularea unui nou termen care este ad¼ugat în membrul drept al ecua¸iei 6. momentul magnetic ale atomului poate … scris sub forma: a ~ = e ~ L 2me Deoarece electronul este înc¼rcat negativ atunci ~ ¸i L au sensuri a s ~ opuse. În mecanica cuantic¼ se demonstreaz¼ c¼ orice moment magnetic a a a orbital este un multiplu de ~ = h=2 = 1.

În plus un electron (ca ¸i protonii ¸i alte particule) au un moment s s cinetic propriu numit spin. În atomi care con¸in mai mul¸i electroni ace¸tia se împerecheaz¼ doi t t s a câte doi cu spini opu¸i.210 constanta lui Plank.158) Astfel momentele magnetice atomice pot … exprimate în func¸ie de t magnetonul Bohr. Cea mai mic¼ valoare a momentului magnetic orbita a al electronului este = p 2 e ~ 2me (6.155) De¸i orice substan¸a con¸ine electoni se pune problema de ce cele mai s t t multe substan¸e nu sunt magnetice. s a Momentul magnetic total este suma dintre momentele magnetice de spin ¸i orbital. s În tabelul de mai jos sunt prezentate momentele magnetice ale câtorva atomi . astfel momentul datorat spinului se anuleaz¼. Principalul motiv este c¼ în cele t a mai multe substan¸e momentul magnetic al unui electron este anulat de t momentul magnetic al altui electron care se rote¸te în direc¸ie opus¼.156) iar proiec¸iile sale pe o axa sunt ~=2 ¸i -~=2: t s Momentul caracteristic asociat cu spinul electronului este = e~ 2me (6.157) Acest¼ combina¸ie de constante poart¼ numele de magneton Bohr a t a 0 = e~ = 9. Într-o reprezentare clasic¼ momentul propriu a provine din mi¸carea de rota¸ie a particulei în jurul axei sale. s t a Rezult¼ este c¼ momentul magnetic produs de mi¸carea orbital¼ este ori a a s a zero ori foarte mic. s a Oricum atomii care con¸in un num¼r impar de electroni au cel pu¸in t a t un electron neîmperecheat ¸i deci exist¼ un moment magnetic de spin. 27 2me 10 24 Am2 (6. s t M¼rimea spinului unui electron este a S= p 3 ~ 2 (6.

2 Vectorul densitate de magnetizare ¸i vectorul s intensitate câmp magnetic Starea de magnetizare a unei substan¸e este descris¼ de vectorul dent a ~ care este de…nit¼ ca momentul magnetic al sitate de magnetizare M a unit¼¸ii de volum.159) l lS unde N este num¼rul de spire ¸i l este lungimea sa iar S este sec¸iunea a s t bobinei. t s t Se consider¼ o regiune umplut¼ cu substan¸a magnetic¼ în care câma a t¼ a ~ 0 este produs de curen¸ii care trec prin conductoare ¸i Bm pul mangetic B t s ~ este câmpul produs de substan¸a magnetic¼. ~ s Atunci Bm poate … exprimat ca: Bm = 0 . t¼ a N SI N I= 0 (6. t¼ a ~ ~ ~ B = B0 + Bm ~ s ~ Vom încerca s¼ determin¼m o rela¸ie între Bm ¸i M . a 6.211 Momente magnetice a unor atomi Atomi (Am2 ) H 9. Pentru aceasta a a t ~ m este determinat mai degrab¼ de o bobin¼ decât de o consider¼m c¼ B a a a a substan¸a magnetic¼. Observ¼m c¼ la num¼r¼tor N (SI) reprezint¼ momentul maga a aa a netic m al bobinei ¸i iar numitorul lS = V este volumul acesteia. Oricum momentele t a s magnetice ale protonului ¸i neutronului sunt mult mai mici decât ale elecs tronului astfel c¼ într-o prim¼ aproxima¸ie momentul magnetic asociat a a t nucleului se neglijeaz¼.5. at ~ A¸a cum este de a¸teptat induc¸ia total¼ a câmpului magnetic B s s t a ~ într-un câmp dintr-o substan¸a depinde de câmpul magntic B0 produs t¼ de curen¸ii liberi (care trec prin conductor) ¸i de magnetizarea substan¸ei.27 He 0 Ne 0 Ca3+ 19.8 Nucleul atomilor are deasemenea un moment magnetic asociat determinat de constituen¸ii s¼i (protonii ¸i electronii).

at a a s 6. induc¸ia total¼ t¼ a t a a câmpului magnetic în acea substan¸a se exprim¼ ca: t¼ a Bm = 0 ~ ~ B = B0 + 0M ~ (6. Pentru a ~ substan¸ele paramagnetice > 0 ¸i M este în acela¸i sens cu H.3 Clasi…carea substan¸elor magnetice t Substan¸ele magnetice pot … clasi…cate în trei categorii: substan¸e t t feromagnetice. t s ~ Ob¸inem astfel: t ~ B= 0 (1 ~ + )H (6. Substan¸ele t s t paramagnetice ¸i feromagnetice sunt constituite din atomi care au mos mentle magnetice permanente.162) Atunci rela¸ia 6.164) unde ese un factor adimensional numit susceptibilitate magnetic¼.5.165) .161 se scrie ca: t B= 0 (H ~ + M) ~ (6. Materialele diamagnetice sunt materiale care nu prezint¼ momente magnetice permanente.212 m = 0M (6. substan¸e paramagnetice ¸i diamagnetice. Ea este determinat¼ doar de curen¸i de t ~ a t conduc¸ie ¸i este de…nit¼ ca: t s a ~ B0 ~ H= 0 (6. Pentru t s ~ s ~ substan¸ele diamagnetice < 0 ¸i M are sensul opus lui H. t a ~ ~ M= H (6.163) Unit¼¸ile de m¼sur¼ ale lui H ¸i B sunt A/m respectiv T. a Pentru substan¸ele paramagnetice ¸i diamagnetice magnetizarea este t s ! propor¸ional¼ cu intensitatea câmpului magnetic H .160) V Astfel când o substan¸a este plasat¼ în câmp magnetic.161) Când se analizeaz¼ câmpurile magnetice datorate magnetiz¼rii ese a a convenabil s¼ se introduc¼ o m¼rime numit¼ intensitatea cîmpului maga a a a netic în interiorul substan¸ei H. El a arat¼ cât de susceptibil este un material când este magnetizat.

1 10 Azot 5 10 5 Platin¼ a 2.2 10 5 5 Litiu 2.9 10 5 6 Oxigen 2.7 10 5 Diamant 2.8 10 Siliciu 4.2 10 5 Plumb 1.2 10 5 Pentru substan¸ele paramagnetice m > 0 iar pentru cele diamagt netice m > 0 : Deoarece este foarte mic pentru substan¸ele parat magnetice ¸i diamagnetice m ' 0 pentru aceste substan¸e. Se g¼se¸te c¼ M nu mai este o func¸ie t a s a ~ t ~ liniar¼ de H iar pentru substan¸ele feromagnetice nu depinde numai a t de valoarea intensit¼¸ii câmpului magnetic H ci ¸i de st¼rile anterioare at s a prin care trece substan¸a. Pentru s t substan¸ele feromagnetice m este de mii de ori mai mare decât 0 : t ~ s ~ De¸i rela¸ia 6.9 10 4 Argint 2.8 10 5 Crom 2.9 10 Cupru 9.7 10 5 Niobiu 2.6 10 4 Mercur 2.213 sau: ~ B= 0 rH ! (6.6 10 5 Magneziu 1. t .3 10 Bismut 1.164 d¼ o rela¸ie simpl¼ între B ¸i M nu mai este valabil¼ s t a t a a pentru substan¸ele feromagnetice.167) Se poate de…ni ¸i o susceptibilitate magnetic¼ prin rela¸ia s a t m = 0 (1 + ) Susceptibilit¼¸i magnetice pentru substan¸e paramagnetice ¸i at t s diamagnetice Substan¸e paramagnetice Substan¸e diamagnetice t t 5 Auminiu 2.66 10 5 5 Calciu 1.6 10 5 5 Tungsten 6.1 10 Aur 3.166) unde r este o constant¼ care poart¼ numele de permeabilitate magnetic¼ a a a ¸i este legat¼ de susceptibilitate magetic¼ prin rela¸ia s a a t r = (1 + ) (6.

Când proba este plasat¼ într-un câmp magnetic extern B0 dimena ~ s siunile domeniilor magnetice ale c¼ror momente sunt paralele cu B0 î¸i a cresc volumul rezultând astfel o prob¼ magnetizat¼. . s t Frontierele dintre diversele domenii cu orient¼ri diferite ale magnetiz¼rii a a sunt numite pere¸ii. Când câmpul magnetic este anulat proba r¼mâne cu a o magnetizare în sensul câmpului ini¸ial. La temperaturi obi¸nuite. Odat¼ momentele magnetice aliniate. substan¸a r¼mâne magnetizat¼ a t a a dup¼ ce câmpul extern este anulat.33: Curba de histerezis 6. a Toate substan¸ele feromagnetice sunt formate din microdomenii în t care momentele magnetice sunt aliniate. agit s ta¸ia termic¼ nu este su…cient de puternic¼ pentru a distruge orientarea t a a momentelor magnetice.5. Când câmpul maga a netic devine foarte puternic domeniile în care momentele nu sunt aliniate devin foarte mici. a t a Ele sunt substan¸e feromagnetice.4 Feromagnetism Un mic num¼r de substan¸e pot prezenta o magnetizare permanent¼. Aceste domenii au volume cuprinse în intervalul 10 12 10 8 m3 ¸i con¸in în jur de 1017 1021 atomi. Acest fapt se datoreaz¼ faptului c¼ a a a între momentele magnetice vecine exist¼ o cuplare puternic¼ ce poate … a a explicat¼ cu ajutorul mecanicii cuantice.214 Figura 6. Într-o prob¼ nemagnetic¼ momentele magnetice ale t a a atomilor sunt orientate aleatoriu astfel c¼ momentul magnetic total este a ~ nul. Aceste substan¸e con¸in momente t t t magnetice permanente care au tendin¸a s¼ se alinieze în câmpuri magnett a ice.

f: Dac¼ H cre¸te su…cient de a a ~ s mult se ajunge din nou în punctul de satura¸ie a. H t a Valoarea poart¼ numele de induc¸ie magnetic¼ remanant¼. momentele magnetice se reorienteaz¼ Dac¼ sensul lui H a a a ~ = 0: O cre¸tere în sens pân¼ ce proba devine nemangetizat¼ când B a a s invers determin¼ o magnetizare în sens invers ajungând în punctul de a ~ satura¸ie. a Acest proces este în competi¸ie cu procesul de agita¸ie termic¼ care se t t a opune alinierii momentelor magnetice. Când s o substan¸a paramagnetic¼ este plasat¼ într-un câmp magnetic extern. a a s a Curba de magnetizre este important¼ din alt punct de vedere: aria a închis¼ de curba de magnetizare reprezint¼ energia necesar¼ pentru rea a a alizarea ciclului histerezis. a 0. Când s t t ~ scade la zero (punctul b) se induc¸ia magentic¼ nu ajunge la zero. a t a a ~ se schimb¼. Aceste momente interac¸ioaz¼ slab a t a unele cu altele ¸i sunt orientate haotic în lipsa unui câmp extern.33 se nume¸te cub¼ de histerezis.34). …ind determinat¼ de prezen¸a atomilor ¸i a ionilor a t s care posed¼ un moment magnetic. t a În acest caz curba urmeaz¼ drumul d. Pierre Curie (1859-1906) a g¼sit experimental c¼ magnetizarea suba a stan¸elor paramagnetice este propor¸ional¼ cu câmpul magnetic aplicat t t a ¸i invers propor¸ional¼ cu temperatura absolut¼ s t a a . Când temperatura unei substan¸e feromagnetice cre¸te ¸i dep¼¸e¸te t s s as s o anumit¼ temperatur¼ numit¼ temperatur¼ Curie substan¸a î¸i pierde a a a a t s magnetizarea pemanent¼ ¸i devine paramagnetic¼.5 Paramagnetism Substan¸ele paramagnetice au susceptibilitatea magnetic¼ mic¼ ¸i pozt a as itiv¼ > 0 . Curba închis¼ reprezentat¼ în Fig.215 ~ ~ Dac¼ se m¼soar¼ B în func¸ie de H se observ¼ c¼ atunci când H a a a ~ t a a cre¸te induc¸ia câmpului magnetic ajunge la o valoare de satura¸ie. t¼ a a momentele magnetice tind s¼ se alinieze cu câmpul magnetic (Fig. Deasupra acestei termperaturi agita¸ia tert a t mic¼ este su…cient de puternic¼ s¼ determine o orientare haotic¼ a moa a a a mentelor magnetice. 6.5. e. 6. 6. O comportare similar¼ se petrece când H se reduce din nou. t Efectul poart¼ numele de histerezis ¸i arat¼ c¼ magnetizarea suba s a a stan¸elor feromagnetice depinde de istoria substan¸ei ¸i de intensitatea t t s câmpului magnetic. as a Sub temperatura Curie momentele magnetice sunt aliniate ¸i subs stan¸a este feromagnetic¼.

a Când un câmp extern este aplicat asupra electronilor ac¸ioneaz¼ o t a for¸a magnetic¼ qv B: Aceasta se adaug¼ for¸ei coulombiene ¸i cre¸te t¼ a a t s s viteza orbital¼ a electronului al c¼rui moment magnetic este antiparalel a a cu câmpul ¸i scade viteza electronului al c¼rui moment magnetic este s a paralele cu câmpul. a .5. De¸i diamagnetismul este prezent în toate materialele.6 Diamagnetism Când un câmp magnetic extern este aplicat unei substan¸e diamagt netice. s Pentru a în¸elege diamagnetismul s¼ consider¼m doi electroni care t a a se învârtesc în jurul nucleului în direc¸ii opuse.34: Orientarea momentelor magnetice în câmp extern M =C B0 T Aceast¼ lege poart¼ numele de Legea Curie iar C este constanta a a Curie. Deoarece momentele t magnetice ale celor doi electroni sunt egale în m¼rime ¸i opuse în direc¸ie a s t ele se anuleaz¼ reciproc. un moment mangetic slab este indus în direc¸ie opus¼ câmpului t a magnetic aplicat. Ca rezultat al compunerii celor dou¼ momente maga netice rezult¼ un moment magnetic invers câmpului magnetic aplicat. s efectele sunt mult mai mici decât acelea determinate de paramagnetism ¸i feromagnetism. 6.216 Figura 6.

6.35).35: Ac¸iunea câmpului extern B asupra unei bare perpendicular¼ pe t a liniile câmpului 6. a a ux Deoarece ‡ uxul magnetic se scrie = BS cos (6.6 Legea induc¸iei electromagnetice t Experien¸ele efectuate de Faraday realizate în anul 1831 au ar¼tat c¼ t a a o tensiune electromotoare poate … indus¼ într-un circuit prin modi…carea a câmpului magnetic în care se a‡ circuitul. t a t Asupra electronilor ac¸ioneaz¼ for¸a Lorentz.169) .217 ~ Figura 6. t a t ~ fl = e ~ v ~ B (6.168) un ‡ magnetic variabil printr-un circuit poate … realizat în mai multe ux moduri. a) prin plasarea circuitului într-o regiune în care exist¼ un câmp maga netic variabil (B-variabil) b) prin modi…carea suprafe¸ei circuitului a‡ în câmp magnetic (St at variabil¼) a c) rotind circuitul în câmp magnetic ( -variabil) Pentru a în¸elege conceptul de tensiune electromotoare s¼ consider¼m t a a o bar¼ perpendicular¼ pe liniile câmpului magnetic ¸i este deplasat¼ pe a a s a o direc¸ie perpendicular¼ pe direc¸ia liniilor de câmp (Fig. a ¼ Practic s-a constatat c¼ din punct de vedere practic fenomenul de a induc¸ie electromagnetic const¼ în apari¸ia unei tensiuni electromotoare t a t induse într-un circuit str¼b¼tut de un ‡ magnetic variabil.

Deoarece for¸a electric¼ care ac¸ioneaz¼ asupra t a t a unei sarcinii q este F = qE lucrul mecanic efectuat la deplasarea sarcini de-a lungul spirei este qE2 r: E= . Cel¼lalt cap¼t r¼mâne înc¼ra a a a a a ~ în interiorul conductorului cat pozitiv.170) Consider¼m c¼ aceast¼ diferen¸a de poten¸ial este determinat¼ de a a a t¼ t a apari¸ia tensiunii electromotoare. Se consider¼ conform Legii lui Lorentz c¼ sensul a a a tensiunii electromotoare induse ¸i a curentului electric indus este în a¸a s s fel încât ‡ uxul magnetic indus s¼ se opun¼ varia¸iei ‡ a a t uxului magnetic inductor. a a at¼ În spir¼ apare un curent datorat deplas¼rii sarcinilor electrice se face a a doar dac¼ exist¼ un câmp electric. t Rela¸ia este adev¼rat¼ în orice situa¸ie în care ‡ t a a t uxul magnetic variabil str¼bate circuitul.172) dt Rela¸ia este adev¼rat¼ pentru orice circuit inchis. Astfel tensiunea electromotoare ina a dus¼ în spir¼ este: a a E= d dt Câmpul electric indus trebuie s¼ …e tangent la o spir¼ pentru a putea a a deplasa sarcinile electrice. Apare astfel un câmp electric E care va ac¸iona ¸i el cu o for¸a asupra electronilor.171) (6.218 Ea este direc¸ionat¼ de-a lungul conductorului astfel c¼ sarcinile negt a a ative se adun¼ la un cap¼t al conductorului. Din acest motiv d (6. Sarcinile se acumuleaz¼ t s t¼ a la capetele conductorului pân¼ când for¸a Lorentz este echilibrat¼ în cona t a ductor de for¸a electric¼ FE = eE: Astfel: t a eE = evB E = vB Apare astfel o diferen¸a de poten¸ial t¼ t V = El = vBl (6. S¼ consider¼m o t a a a a spir¼ circular¼ a‡ a într-un câmp magnetic variabil. Fluxul magnetic indus este datorat apari¸iei curentului indus t în circuit.

7 Probleme 6.174) (6. Unde trebuie situat¼ sarcina q3 astfel încât asupra a a ¼ acesteia for¸a care ac¸ioneaz¼ asupra ei s¼ …e nul¼.1 Trei sarcini punctiforme pozitive sunt situate pe axa Ox.176) E= Rezult¼ a I ~ l Ed~ = (6.177) 6. Sarcina q1 = 20 C este situat¼ la coordonata x1 = 3 m iar sarcina q2 = 10 a C se a‡ în origine.173) r 1 dB 2 2 r dt Tensiunea electromotoare pentru orice curb¼ închis¼ este a a I ~ l E = Ed~ Dar d dt d dt (6. . t t a a a 6.2 S¼ se determine câmpul electric creat de un dipol care const¼ din a a dou¼ sarcini q ¸i q a‡ la distan¸a 2a: pe axa dipolului.3 Un inel de raz¼ R este înc¼rcat uniform cu o sarcin¼ pozitiv¼ Q: a a a a S¼ se calculeze câmpul electric într-un punct a‡ la distan¸a x de centrul a at t inelului perpendicular pe planul acestuia.219 Atunci: qE = qE2 r ¸i s E= Putem scrie: E= 1 d = 2 r dt E= r2 dB 2 r dt (6.175) E 2 r (6. a s ate t 6.

4 Un inel de raz¼ R este înc¼rcat uniform cu o sarcin¼ pozitiv¼ a a a a Q: S¼ se determine poten¸ialul creat de sarcin¼ într-un punct a‡ la a t a at distan¸a x de centrul inelului perpendicular pe planul acestuia. . 2). 6.11 Când o diferen¸a de 100 V este aplicat¼ arm¼turilor unui plan t¼ a a paralel pe care se a‡ o sarcin¼ super…cial¼ de 30 nC/cm2 : S¼ se determine a a a a ¼ 12 distan¸a dintre arm¼turi. t a a 6. y.6 S¼ se determine poten¸ialul ¸i câmpul electric creat de un dipol a t s cu sarinile q ¸i q a‡ la distan¸a a una de alta la distan¸a x de centrul s ate t t dipolului pe direc¸ia axei care leag¼ cele dou¼ sarcini. 6. 0. a a a 6.220 6.8 Poten¸ialul într-o regiune a spa¸iului este t t V (x. Se cere intensitatea câmpului electric în afara sferei ¸i în interiorul ei.7 O bara de lungime l situat¼ de-a lungul axei Ox cu unul din a capete în origine este înc¼rcata uniform cu sarcin¼ electric¼ pozitiv¼ cu a a a a densitatea liniar¼ :S¼ se determine poten¸ialul într-un punct situat pe a a t axa Oy la coordonata a pozitiv¼ pe aceast¼ ax¼. z) = 5x 3x2 + 2yz 2 unde poten¸ialul este considerat în vol¸i iar x.5 Un disc de raz¼ R este înc¼rcat uniform cu sarcina Q cu densitatea a a de sarcin¼ : S¼ se determine poten¸ialul ¸i câmpul electric creat de a a t s sarcin¼ într-un punct a‡ la distan¸a x de centrul inelului perpendicular a at t pe planul acestuia. s 6. O cantitate de ap¼ ce con¸ine N = 1021 molecule de ap¼ au a t a to¸i dipoli orienta¸i în sensul unui câmp E = 2. 6.10 O sarcin¼ q pozitiv¼ este distribuit¼ uniform în interiorul unei a a a sfere dielectrice omogene cu permitivitatea ". Care t t este lucrul mecanic pentru a orienta dipoli perpendicular pe câmp. S¼ se t t s a determine câmpul electric în punctul (1. 854 10 t a s F/m. y ¸i z în metri. 3 a 30 10 Cm. Se cunoa¸te "0 = 8. t 6. 5 105 N/C (V/m).9 Molecula de ap¼ H2 O are un moment de dipol egal cu p = 6.

t a) S¼ se calculeze câmpul electric dintre arm¼turi a a b) S¼ se determine densitatea super…cial¼ de sarcin¼ a a a c) S¼ se calculeze capacitatea condensatorului a d) S¼ se a‡ sarcina de pe …ecare arm¼tur¼ a e a a 6.221 6. a a a separate la distan¸a de 2 mm. 19 10 m/s. Se consider¼ c¼ …ecare atom a a contribuie cu un electron al electronii de conduc¸ie.18 Într-un atom Bhor electronul are o traiectorie circular¼ cu raza a 11 6 r = 5. Densitatea de electroni liberi este n = 8. Prin acest conductor a trece un curent I = 1. Care este densitatea de energie dac¼ condensatorul este înc¼ra a cat la o diferen¸a de poten¸ial U = 500 V. 00 mm. Care este energia stocat¼ în condensator.15 Un condensator plan paralel sunt separate prin distan¸a d = t 1. 6. a 6. S¼ se g¼seasc¼: a a a a) densitatea de curent b) viteza de drift 6. care este viteza de drift a electronilor.17 O sârm¼ de Cu are diametru d = 1 mm. Densitatea cuprului este = 8950 kg/m3 . 8 A. 29 10 m cu vieza v = 2. Conductorul care încons a joar¼ …rul are 7.5 mm ¸i are o sarcin¼ Q = 8 nC.16 Un conductor de Cu are aria S = 3 10 6 m2 . t¼ t 6. Cele dou¼ arm¼turi se a‡ la o diferen¸a t a a a t¼ ¼ de poten¸ial U = 10 V.13 Un cablu coaxial de 50 m este format dintr-un conductor cu diametrul de 2. Dac¼ prin a conductor trece un curent de 10 A.19 Un cablu coaxial de lungime l este format dintr-un conductor cu diametrul de a ¸i altul coaxial cu diametrul b:Între cele dou¼ conductoare s a .14 O capacitate de 3 F este conectat la o diferen¸a de poten¸ial t¼ t de 12 V. Care este curentul efectiv asociat cu aceast¼ mi¸care. Masa molar¼ este t a = 29 kg/kmol.5 mm ¸i are o sarcin¼ Q = 8 n C. S¼ se calculeze: a s a a a) Capacitatea cablului b) Diferen¸a de poten¸ial dintre cele dou¼ conductoarea cablului coaxt t a ial 6. 5 1028 electroni/m3 .12 Un condensator const¼ din dou¼ arm¼turi cu aer S = 10 cm2 . a s 6.

60 ).21 Presupunem c¼ un curent care trece printr-un conductor dea scre¸te exponen¸ial dup¼ ecua¸ia s t a t I (t) = I0 exp t S¼ se determine sarcina ce trece printr-o sec¸iune a conductorului în a t intervalele de timp (0. a t 6. 6 ) ¸i (0.222 exist¼ un material plastic cu rezisvitatea : S¼ se calculeze rezisten¸a a a t radial¼ a cablului.20 Un condensator cu capacitatea C este cuplat cu ajutorul unui comutator într-un circuit care const¼ dintr-o surs¼ de tensiune electromoa a toare E ¸i rezisten¸a R: S¼ se determine modul în care variaz¼ intensitatea s t a a curentului de înc¼rcare a condensatorului func¸ie de timp. a 6. s .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful