IMPLEMENTAREA NOII DIRECTIVE CADRU A APEI IN BAZINE PILOT (WAFDIP

)
EuropeAid/114902/D/SV/RO RO.0107.15.02.01

TR-2 CARACTERISTICI GENERALE SI CORPURILE DE APA DE SUPRAFATA IN BAZINUL HIDROGRAFIC SOMEŞ

ARCADIS Euroconsult (NL) In asociere cu: OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO)

Autor: Verificare: Versiunea Draft 2: Versiune draft finala: Versiune finala: Adresa de contact in Romania (Biroul proiectului)

Dr. Dan Batuca David W. van Raalten (Project Director) Aprilie 2004 Mai 2005 2 Iunie 2005 DA Somes-Tisa Str. Vanatorului 17 400213 Cluj-Napoca, Romania tel/fax: +40 (0) 364 401048 Beaulieustraat 22 PO Box 441 6800 AK Arnhem, The Netherlands tel/fax: +31 26 3577 253 / 3577 577 www.euroconsult.nl / www.arcadis-global.com

Adresa de contact a contractorului principal contractor

TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes

Pag. 2 / 30

CONTINUT

1 2

INTRODUCERE .......................................................................................................... 5 DESCRIEREA BAZINULUI HIDROGRAFIC SOMEŞ..................................................7 2.1 2.2 2.2.1 2.2.2 2.2.3 2.3 2.4 2.4.1 2.4.2 2.4.3 2.5 2.5.1 2.5.2 2.6 Caracteristici generale ........................................................................................ 7 Caracteristici hidrografice ................................................................................... 8 Surse si resurse de apa .................................................................................. 8 Reteaua hidrografica in BH Someş................................................................. 9 Scurgerea medie........................................................................................... 10 Limite administrative si caracteristici demografice............................................ 10 Caracteristici geografice ................................................................................... 11 Relief............................................................................................................. 11 Utilisarea terenului si vegetatia ..................................................................... 11 Geologie........................................................................................................ 12 Clima................................................................................................................. 12 Precipitatia anuala medie.............................................................................. 12 Temperatura aerului medie multianuala ....................................................... 12 Infrastructura si economia................................................................................. 13 Categoriile tipurile de ape de suprafata din Romania ....................................... 15 Cerinte ale Directivei Cadru a Apei ............................................................... 15 Categoriile de ape de suprafata .................................................................... 15 Tipologia (abiotica) a apelor de suprafata..................................................... 15 Criterii de baza pentru tipologia apelor de suprafata ...................................... 16 Tipologia abiotica a raurilor din Romania...................................................... 18 Tipologia abiotica a lacurilor din Romania .................................................... 20 Tipologia abiotica a lacurilor de acumulare din Romania ............................. 21 Corpurile de apa de suprafata pentru Raul Someş........................................... 22

3

CORPURILE DE APA DE SUPRAFATA IN BAZINUL SOMEŞ ................................ 15 3.1 3.1.1 3.1.2 3.1.3 3.1.4 3.1.5 3.1.6 3.1.7 3.2

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................. 25 ANEXA – Colectie de imagini ........................................................................................... 27

TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes

Pag. 3 / 30

TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag. 4 / 30 .

Cooperarea stransa cu specialistii de la Administratia Nationala “Apele Române” din Bucuresti si Directia Apelor Someş – Tisa a facilitat pregatirea Raportului Tehnic TR-2 si Guidul TR-4.01). Este de recunoscut si apreciat contributia profesionala a Administratiei Nationale “Apele Române“ la implementarea noii Directive Cadru a Apei in Romania. Raportul tehnic TR-2 a fost cerut la activitatea A1 “Descrierea caracteristicilor BH Somes” din Termenii de Referinta.03. solicitat la activitatea A1(h) din Termenii de Referinta ai Proiectului. care se desfasoara in Romania (din Decembrie 2003 pana in Mai 2005). RO 0107. Raportul tehnic TR-2 a fost folosit la elaborarea “Ghidului metodologic pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale” (TR-4).15.1 INTRODUCERE Raportul tehnic TR-2 “Caracteristici generale si corpurile de apa de suprafata din BH Somes” a fost realizat in cadrul Proiectului WAFDIP “Implementarea noii Directive Cadru a Apei in bazine pilot” (Phare. TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag. 5 / 30 .

TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag. 6 / 30 .

2). agricultura si silvicultura) a tarii.1 Amplasarea BH Someş in România.1 DESCRIEREA BAZINULUI HIDROGRAFIC SOMEŞ Caracteristici generale Bazinul Hidrografic Someş este un bazin trasfrontalier amplasat in partea de nord-vest a României si delimitat la vest de frontiera româno-ungara. Bazinul Someş river este administrat pentru gospodarirea apelor de Directia Apelor Someş-Tisa. din cadrul autoritatii nationale “Apele Române” (Fig.2 2. al Muresului la sud si cu bazinul Crasnei la vest (Fig.9 milioane de locuitori in mediu urban si rural) si este o regiune dezvoltata economic (industrie. cu bazinul Siret la est. In Romania. Fig.1). BH Someş se invecineaza cu bazinul raului Tisa la nord. TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag. 7 / 30 . Se intinde atât in România cât si Ungaria. Bazinul Someş este bine populat (peste 1.

annum in 2001. 2 Directiile de Ape din Administratia Nationala “Apele Romane” 2. dar suficiente pentru nevoile locale. din care 715 milioane m3 sunt din rauri si lacuri de acumulare si 230 milioane m3 din subteran) (Tabelul 1).7% sunt tehnic utilizabile (945 milioane m3. reprezentate de rauri si lacuri de acumulare. 4348 milioane m3 (din care 4012 milioane m3 sunt din ape de suprafata si 336 milioane m3 din ape subterane). reprezentate de apele freatice si de adancime. acestea sunt neuniform distribuite in timp si spatiu. cca.2. 8 / 30 . resursele totale de apa sunt de cca.Fig. si subterane. Teoretic. Tabelul 1.annum in 19831989 si 140 m3/capita.1 Surse si resurse de apa Resursele de apa din bazinul Someş sunt relativ limitate. dar numai 21. TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag.2 Caracteristici hidrografice 2. Surse si resurse de apa in BH Someş Surse de apa Ape de suprafata Furnizate de surse naturale Furnizate de lacuri de acumulare 336 Ape freatice Ape de adancime 4348 Resurse de apa (milioane m3) Resurse teoretice 4012 Resurse utilisabile 715 400 315 230 150 80 945 Ape subterane Total Gradul de utilizare a resurselor de apa este redus. Sursele principale de apa in BH Someş sunt apele de suprafata. 210 m3/capita.

Someşul Mare are 130 km lungime si bazin de receptie de 5033 km2. Tabelul 2. Raul Someş cu Someşul Mare are 376 km lungime si suprafata de receptie de 15. campie joasa unde primeste cativa afluenti mai mici si parae. Someşul Mare si Someşul Mic au o curgere rapida pana la iesirea din munti unde se unesc in apropierea orasului Dej. de unde Somesl Mare curge spre sud-vest. Raul Someş are doua zone de izvor: in Carpatii Orientali .2 Reteaua hidrografica in BH Someş Raul Someş si afluentii Raul Someş este un rau important transfrontalier care izvoraste din in Romania. sunt 39 sectoare de rau cu lucrari de aparare impotriva inundatiilor (pe un mal sau pe ambele maluri).349 km/km2. TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag. evident cu valori mai mari in zonele muntoase.033 1. 1% de categoria III si 4% sunt degradate (in 2001). in acumularea Gilău.773 Nota cu Someşul Mare afluenti ai Someşului Mare Are numele de Someşul Cald pana la confluenta cu Someşul Rece Afluenti ai raului Someşul Mic Someşul Rece Nadaş Fizeş 49 44 46 330 372 562 Densitatea retelei hidrografice este in medie 0.818 813 3.din Muntii Rodnei. In lungul Someşului si afluentilor principali.Aproximativ 80% din apele de suprafata sunt de categoria I de calitate. Raurile principale din bazinul Someş.740 km2. 9 / 30 . si mai mici in zonele de campie. curge prin orasul Satu Mare (in regim canalizat). cu suprafata de bazin 3773 km2 si curge (regim canalizat) prin municipiul Cluj-Napoca. De aici Someşul are un curs zigzagat pe directia nordvest. Reteaua hidrografica in bazinul Someş cuprinde 403 cursuri de apa codificate. Raul Someş Someşul Mare Lăpuş Şieu Almaş Someşul Mic Lungime (km) 376 130 119 71 68 178 Suprafata de receptie (km2) 15.875 1. curge prin Romania (376 km) si Ungaria (51 km) si se varsa in Raul Tisa pe teritoriul Ungariei. Derivatii In bazinul Someş exista in functiune un numar destul de mare de derivatii. 150 sectoare de rau cu lucrari hidrotehnice si de regularizare (protectie de albie) si 29 sectoare de rau cu lucrari de protectie mal. Someşul Mic este de 178 km. are numele de Someşul Cald pana la confluenta cu Someşul Rece. trece prin Campia Someş. 2.740 5. cu 5528 km lungime totala (7% din lungimea totala a raurilor interioare din tara) (Tabelul 2).2. cu Someşul Mic (ca Someşul Cald si Someşul Rece) care curge spre nord-est. 15% de categoria II. si Muntii Apuseni.

cu o capacitate totala de cca. Maramureş si Satu-Mare (Tabelul 4).770 510.44 19. PG. 52% din locuitori traiesc in mediu urban si 48% in zone rurale. In general. Sălaj.26 27.E G. Acumulari In bazinul Somes au fost realizate 5 lacuri de acumulare pentru aparare impotriva inundatiilor.363 348. WS WS.24 100.000).988 % din populatia totala in bazin 16.63 15.00 TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag. alimentare cu apa si piscicultura. F PG Tip R A G G. si un numar mare de sate in zonele rurale.8 Scop FC.000 locuitori). galerii si aductiuni) de o lungime totala de cca. PG PG PG.. Tabelul 4. Principalele acumulari din bazinul Someş Acumulare Baraj Raul Lacul de acumulare Capacitate (mil m3) Someşul Cald Someşul Cald Someşul Cald Someşul Mic Someşul Mic 225 74 7 4. 311 milioane m3 (Tabelul 3). Baia Mare (149. hidroenergie.67 26.3 Scurgerea medie Debitul mediu multianual al raului Someş este de 125 m3/s la iesirea din tara.447 535.109 1. 1 2 3 4 5 Total Judetul Bistriţa-Năsăud Cluj Sălaj Maramureş Satu-Mare Suprafata (km2) 5009 4382 3408 6122 3401 22.13 27. Caracteristici administrative si demografice ale teritoriului bazinului Someş No.41 18. Satu-Mare(130.E Barajul Inaltime (m) 92 97 34 23 16 F – piscicol Anul 1978 1974 1983 1971 1986 Fântânele Tarniţa Someşul Cald Gilău Floreşti II Scopul acumularii: FC – aparare impotriva inundatiilorl PG – hidroenergetic WS – alimentare cu apa Tipul barajului: A – arc G – greutate E – de pamant R – anrocamente 2. Zona este bine populata si are ca orase principale Cluj-Napoca (332.2. Bistriţa (87. Dej sau Luduş. iar scurgerea minima se produce de regula in timpul iernii si uneori vara. 80 km. 10 / 30 .746 225. 2.000).2 1.Sunt 12 lucrari de derivatii subterane (tunele.43 15. precum Turda.619.00 Populatia (locuitori) 311.322 % din suprafata totale a bazinului 22.3 Limite administrative si caracteristici demografice Teritoriul bazinul Someş se intinde peste judetele Bistriţa-Năsăud.000) si Zalău (71. Scurgerea maxima se produce primavara (30-50%) si vara (25-40%).000).06 100. Cluj.73 11. Exista si o serie de orase mai mici. Tabelul 3.0 Suprafata (ha) 826 220 78 68 37.

Zona muntilor inalti cu inaltimi de pana la 2000 m.4. 2.4. Zona de campie. Gutâiului si Lapuş din partea de nord si nord-est a bazinului.2 Utilisarea terenului si vegetatia Utilizarea terenului in bazinul Someş are o distributie neuniforma. cuprinde Campia Someşului si Campia Carei din partea de vest a bazinului.3). prin diversitatea formatiunilor geomorfologice. include Podisul Someşan si Campia Transilvaniei din partea centrala a bazinului. Ignisului. Fig. cu inaltimi pana la 600 m. Zona de munti foarte inalti. acoperirii vegetale si dezvoltarii economice. Zona de deal. includ Muntii Oaşului. 11 / 30 . include Muntii Apuseni (1836 m) in partea de vest a bazinului si Muntii Tibleş (1839 m) si Maramureş (1957 m) situati in partea de nord a bazinului. in inaltimi de pana la 2300 m.2. Culmile muntoase de inaltimi joase si medii de pana la 1500 m. de la campii (4%) la dealuri (74%) si munti (22%) (Fig.4 Caracteristici geografice 2. cu inaltime pana la 200 m. si Muntii Mureş si Plopiş din partile de sud-est si de vest. TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag.1 Relief Zona geografica cuprinsa in bazinul Someş se caracterizeaza printr-o mare diversitate geomorfologica. include Muntii Rodnei (2303 m) in partea de est si Muntii Căliman (2100 m) din partea de sud-est a bazinului. 3 Relieful in bazinul hidrografic Someş.

5. TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag. in functie de altitudine. unde se pot distinge: Zona de clima de campie se caracterizeaza prin verii calduroase si ploioase si ierni reci. 2.1 Precipitatia anuala medie Distributia precipitatiilor in bazinul Someş este puternic influentata de formele de relief din regiune. nisipuri. 1000 – 1300 mm/an in Muntii Gutâi. 2.4. care nu sunt nici usor erodabile prin apa si acoperite aproape in intregime de paduri de pin sau molid. 2. legumicole si cresterea animalelor. exista in prezent: • • • • 40% acoperire cu padure. sud-vest si centrale din bazin.90C. Zonele de clima muntoasa se caracterizeaza prin veri racoroase cu ploi abundente si ierni reci cu caderi mari de zapada pe perioade lungi. Zona de climat de deal si de munte se caracterizeaza printr-o scadere progresiva a temperaturii si cresterea precipitatiilor cu marirea altitudinii. dar si cu perioade calde. var. Bârgău si Călimani. uneori mixte.3 Geologie Rocile eruptive.5 • • • Clima zona de climat de campie in vest si nord-vest a bazinului. uneori cu viscole. formeaza zona muntilor inalti (Muntii Maramureş si Ţibles). si 1% lucii de ape (rauri. temperatura aerului medie multianuala este de 7. si zona climatica de munte in restul bazinului. sau pentru diferite scopuri industriale. cu strat redus de zapada stabila. 800 – 1000 mm/an in Muntii Apuseni. 12 / 30 . fan si culturi de furaje. 37% ocupata pentru agricole folosite: cereale. pietrisuri. Rocile calcaroase predomina in Muntii Apuseni.Din suprafata totala a bazinului. O varietate mare de roci sedimentare (argila. zonal de clima de deal si podis in partile de sud. In bazinul Someş este un climat temperat-continental. se pot intalni vegetatie de stepa in zonele de campie. In functie de formatiunile de relief. 22% ocupata de centre urbane si rurale. 2. si conglomerate) se intalneste in zonele depresionare din bazin (Campia Transilvaniei si Podisul Someşan). care acopera de regula zonele de deal si de munte. si peste 1400 mm/an in Muntii Rodnei.5. lacuri si acumulari) cu diferite tipuri de folosinte. cu cu valori medii anuale care pot varia de la 600 mm/an la peste 1400 mm/an dupa cum urmeaza: • • • • 600 – 700 mm/an in Campia Someş si Transilvaniei. paduri de foioase si conifere. Ţibleş. culturi pomicole.2 Temperatura aerului medie multianuala In bazinul Someş. marna. gresie.

Someşul Mic 5528 km 0.70C la Satu Mare pana la -20C in Muntii Rodnei. Date caracteristice pentru bazinul Someş. 13 / 30 . textila. unitati energetice (centrale hidroelectrice). Caracteristicile principale ale bazinului Someş sunt sintetizate in Tabelul 5.740 km2 Raul Someş .90C Pag. 2. Tabelul 5.376 km Someşul Mare. chimica si constructii de masini.349 km/km2 945 milioane m3 715 milioane m3 230 milioane m3 80% 15% 1% 4% 4% 74% 22% 40% 37% 23% Roci eruptive si calcaroase Roci sedimentare Roci sedimentare Temperat-continentala 600 – 1400 mm/an 7. linii electrice (de mare si medie tensiune) cu statii de transformatoare. alimentara si de bauturi. Industriile principale din zona sunt: extractiva (minerale neferoase) si minerit (aur.Temperatura medie multianuala este de la 9. metalurgica. forestiera si de mobila. poduri si pasaje.9 milioane locuitori 52% 48% Bine dezvoltata 15. Descriere Tip de bazin In total Populatie Economie Caracteristici geografice ale bazinul si raului Bazin de receptie Fir principal Afluenti principali Retea hidrografica Resurse de apa utilisabile in bazin Calitatea existenta a apelor de suprafata Total Ape de suprafata Ape subterane Categoria I Categoria II Categoria III Degradate Zona de campie Relief Zona de deal Zona de munte Paduri Utilizarea terenului Agricultura Zone populate Zone de munte Geologie Clima Precipitatia medie anuala Temperatura medie multianuala TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Zone de deal Zone de campie Lungime Densitate In zone urbane In zone rurale Bazinul hidrografic Someş Transfrontalier (RO – HU) 1. argint).6 Infrastructura si economia Infrastructura in zona este bine dezvoltata si cuprinde drumuri si cai ferale internationale. nationale si locale.

14 / 30 .TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag.

Tipologie pentru marime in functie de suprafata Geologie Nota: Sistemul A a fost aplicat de Administratia Nationala “Apele Romane” cand a transmis la Comisie tipurile de ape de suprafata si localizarea lor geografica. (ii) Pentru fiecare categorie de ape de suprafata. si prezentata in Tabelul 7 (sistemul A) si Tabelul 8 (sistemul B). asa cum se cere la Sectiunea 1.1 Cerinte ale Directivei Cadru a Apei Categoriile si tipurile de ape de suprafata din Romania au fost identificate si caracterizate de Administratia Nationala “Apele Romane” in concordanta cu Anexa II Art. a fost stabilita in concordanta cu Anexa II Art. Statele membre pot sa grupeze corpurile de apa pentru scopurile caracterizarii initiale.2 Categoriile de ape de suprafata Categorii de ape suprafata au fost identificate dupa cum urmeaza: • • • rauri.1. 15 / 30 .1 (Caracterizarea tipurilor de corpuri de apa de suprafata) Statele membre trebuie sa identifice localizarea si limitele corpurilor de apa de suprafata si sa realizeze caracterizarea initiala a tuturor corpurilor in concordanta cu metodologia urmatiare.2. (vi) Statele membre trebuie sa transmite Comisiei o harta sau harti (in format GIS) cu localizarea geografica a tipurilor obtinute conform gradului de diferentiere cerut prin sistemul A.1 CORPURILE DE APA DE SUPRAFATA IN BAZINUL SOMEŞ Categoriile tipurile de ape de suprafata din Romania 3.1.1 din Directiva Cadru a Apei.2 din Directiva Cadru a Apei. Descriptori si typologia fixa pentru rauri si lacuri (sistem A). Sectiunea 1. Tabelul 7. (i) Corpurile de apa de suprafata din cadrul districtului bazinal trebuie sa fie asa fel identificate incat sa se incadreze intr-una din categoriile de ape de suprafata urmatoare – rauri.1 (vi). corpurile relevante de apa de suprafata din cadrul districtului bazinal trebuie sa fie diferentiate dupa tip.1 (Ape de suprafata) Sectiunea 1. 3. TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag. Anexa II – Art. si lacuri de acumulare (artificiale). 3.1. lacuri naturale. rauri si lacuri. ape tranzitorii si costiere – sau corpuri de apa de suprafata artificiale sau corpuri de apa de suprafata puternic modificate. Sectiunea 1. lacuri.3 3.1.1. Aceste tipuri sunt cele definite fie aplicand "sistemul A" fie "sistemul B" identificate in sectiunea 1. Tipologia fixa Ecoregiune Tip Descriptori Ecoregiuni Rauri Tipologie dupa altitudine Tipologie bazata pe marimea suprafetei bazinale Geologie Lacuri Tipologie dupa altitudine Tipologie pentru adancime in functie de adancimea medie.3 Tipologia (abiotica) a apelor de suprafata Tipologia abiotica a apelor de suprafata.

subecoregiune noua specifica – Podisul Transilvaniei. intre 500 si 800 m. Tipologia pe altitudini a raurilor si lacurilor: • • zone joase < 200 m. ecoregiunea 11 – Campia Ungara. pe teritoriul Romaniei au fost adoptate si aplicate in toate bazinele din tara (inclusiv bazinul Someş) urmatoarele criterii: Incadrarea geografica a raurilor si lacurilor in ecoregiuni: • • • • ecoregiunea 10 – Muntii Carpati.1. ecoregiunea 12 – Regiuna Pontica ecoregiunea 16 – Campiile de Est. si inalte > 800 m. Pag. cu doua sub-clase specifice: • intre 200 si 500 m. 16 / 30 TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes .4 Criterii de baza pentru tipologia apelor de suprafata In conditiile locale specifice pentru categoriile de apa de suprafata (rauri si lacuri) si tipurile abiotice. si apoi structura si compozitia populatiilor biologice Rauri si Lacuri altitudine latitudine longitudine geologie marime Rauri distanta de la izvor energia scurgerii (viteza si pante) latimea medie a apei adancimea medie a apei panta medie a apei tipul si forma albiei minore catogorie de debite pe rau forma vaii transportul de aluviuni capacitatea de neutralizare acida compozitia substratului mediu cloruri ecart de temperaturi ale aerului temperatura medie a aerului precipitatii Factori optionali Lacuri adancimea medie a apei forma lacului timp de rezidenta temperatura medie a aerului ecart de temperaturi ale aer caracteristici de amestec capacitate de neutralizare acida starea poluarii de fond cu nutrienti compositia substratului mediu fluctuatii nivel apa 3. Caracterizare alternativa Factori obligatorii Factori fizici si chimici prin care se determina caracteristicile unui rau (sau parte de rau) sau lac.Tabelul 8. Caracterizare alternativa cu factori obligatorii si optionali pentru rauri si lacuri (sistem B). altitudini medii de la 200 la 800 m.

compositia substratului mediu (patul litologic al albiei). 17 / 30 . mare de la 1000 la 10 000 km2. si organica. intre 1 si 10 km2.5 km2 (aceasta este o sub-clasa noua specifica). Tipologia dupa marimea suprafetei lacului: • • • • • < 0. intre 0. debitul specific. Tipologia geologica a raurilor si lacurilor: • • • calcareoasa. intre 10 si 100 km2.5 si 1 km2. ecartul de temperaturi ale aerului. medie intre 3 si 15 m. timpul de rezidenta (retentie). medie de la 100 la 1000 km2. si foarte mare > 10 000 km2. silicioasa. pentru lacuri de acumulare: TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag. mare > 15 m. si 100 km2.Tipologia dupa adancimea lacurilor este in functie de adancimea medie: • • • mica < 3 m. Alte criterii de luat in considerare: • pentru rauri: • panta apei. Tipologia dupa marimea bazinului hidrografic: • • • • mica de la 10 la 100 km2. precipitatia.

3. Tipologia abiotica a raurilor din Romania Tip Caracterizare curs de apă Curs de apă situat în zone montane Curs de apă situat în zone piemontane sau de podişuri înalte Sector de curs de apă situat în zone piemontane sau de podişuri înalte Sector de curs de apă situat în zone de dealuri sau de podişuri Sector de curs de apă situat în depresiuni intramontane Sector curs de apă cu zone umede situat în zone de dealuri şi podişuri Curs de apă situat în zone de dealuri şi podişuri Sector de curs de apă mediu situat în zone de dealuri şi podişuri Curs de apă situat în zone de dealuri şi podişuri Curs de apă situat în zonă de câmpie Sector de curs de apă situat în zonă de câmpie Sector de curs de apă situat în zonă de câmpie Sector de curs de apă cu zone umede situat în zonă de câmpie Curs de apă situat în zonele de dealuri şi podişuri Curs de apă situat în zonă de câmpie Sector de curs de apă situat în zonă de câmpie Sector de curs de apă situat în zonă de câmpie Sector de curs de apă cu zone umede situat în zonă de câmpie Altitudine mdMN > 800 500 – 800 500 – 800 Suprafaţă km 2 Pantă 0 Debit l/s.5 – 5 1–3 1–2 3 – 15 3 – 20 3 – 15 8– 10 7–9 8– 10 8– 10 8– 10 8– 10 9– 11 9– 11 9– 11 9– 11 8– 10 9– 11 9– 11 9– 11 9– 11 RO07 RO08 RO09 RO10 RO11 RO12 RO13 RO14 RO15 RO16 RO17 RO18 200 – 500 200 – 500 200 – 500 < 200 < 200 < 200 < 200 200 – 500 < 200 < 200 < 200 < 200 5 – 30 3 – 20 5 – 20 <8 <1 0. Tipuri particulare au fost identificate pentru fluviul Dunarea (sectorul aval si delta).5 – 5 <1 5 – 20 <8 0.km >20 5 – 20 5 – 20 2 Temp o Precip mm/an 700 – 1400 600 – 800 600 – 800 500 – 700 600 – 800 500 – 700 500 – 700 500 – 700 500 – 700 400 – 500 400 – 500 400 – 500 400 – 500 500 – 700 400 – 600 400 – 600 400 – 600 400 – 600 Geologie a– siliciu b– calcar a– siliciu b– calcar a– siliciu b– calcar a– siliciu b– calcar c– organic a– siliciu b– calcar c– organic a– siliciu c– organic a– siliciu b– calcar c– organic a– siliciu b– calcar a– siliciu b– calcar c– organic a– siliciu b– calcar c– organic a– siliciu b– calcar c– organic a– siliciu b– calcar c– organic a– siliciu b– calcar c– organic a– siliciu b– calcar c– organic a– siliciu b– calcar c– organic a– siliciu b– calcar c– organic a– siliciu b– calcar c– organic a– siliciu b– calcar c– organic Litologie blocuri bolovăniş pietriş bolovăniş pietriş pietriş bolovăniş nisip pietriş nisip pietriş bolovăniş nisip pietriş pietriş nisip nisip pietriş nisip pietriş nisip mâl nisip mâl argilă nisip argilă nisip mâl nisip pietriş nisip argilă mâloasă nisip mâl nisip mâl argilă nisip mâl argilă /00 C RO01 RO02 RO03 10 – 1000 10 – 1000 1000 – 10000 1000 – 10000 10 – 1000 1000 – 10000 10 – 1000 1000 – 10000 10 – 1000 10 – 1000 1000 – 3000 > 3000 > 3000 10 – 1000 10 – 2000 1000 – 5000 > 5000 > 5000 40 – 200 20 – 50 3 – 20 -2 – +8 7–9 7–9 RO04 RO05 RO06 200 – 500 500 – 800 200 – 500 0.1. 18 / 30 .5 – 5 <1 <1 1–5 2 – 10 2–5 <3 1–3 2 – 10 2 – 10 2–5 <2 1–3 2 – 10 2 – 10 TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag.5 Tipologia abiotica a raurilor din Romania In Romania a fost identificat un numar de 32 tipuri de rauri. Tabelul 6. care se prezinta in Tabelul 6.

850 574.000 – 780.04 < 0.5 0.01 1 – 10 1–3 <2 0. Tip Caracterizare curs de apă Fluviul Dunărea – Cazane Fluviul Dunărea – sector inferior Cazane-Călăraşi Fluviul Dunărea – sector inferior Călăraşi-Isaccea Delta Dunării Curs de apă situat în zone de dealuri şi de podişuri Curs de apă situat în zonă de câmpie Sector de curs de apă cu zone umede situat în zonă de câmpie Sector de curs de apă situat în zonă de câmpie Sector de curs de apă cu zone umede situat în zonă de câmpie Cursuri de apă influenţate calitativ de cauze naturale Curs de apă nepermanent situat în zonă montană Curs de apă nepermanent situat în zone piemontane sau de podişuri înalte Curs de apă nepermanent situat în zone de dealuri sau de podişuri Curs de apă nepermanent situat în zonă de câmpie Altitudine mdMN 100 – 200 5 – 70 5 <5 200 – 500 < 200 < 200 < 200 < 200 Suprafaţă 2 km 570.000 – 698.3 2–4 0.000 698.900 – 574.5 – 1 1–3 2 – 10 2 – 10 Debit 2 l/s. Sub-ecoregiunea Podişul Transilvaniei Tipurile RO09 – RO13 sunt situate în Ecoregiunea 11 Câmpia Ungară Tipurile RO14 – RO22 sunt situate în Ecoregiunea 12 Regiunea Pontica Tipurile RO23 – RO27 sunt situate în Ecoregiunea 16 Câmpia de Est Tipul RO28 sunt cursuri de apă influenţate de cauze naturale Tipurile RO29 – RO32 sunt cursuri de apă cu curgere temporară TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag.km 9 8 7 Temp o C 8– 10 9– 11 9– 11 > 11 8– 10 9– 11 9– 11 9– 11 9– 11 Precip mm/an 600 – 800 500 – 600 400 – 500 400 – 500 500 – 700 400 – 600 400 – 600 400 – 600 400 – 600 Geologie Litologie nisip pietriş bolovăniş argilă nisip pietriş nisip argilă nisip mâl nisip pietriş nisip argilă nisip mâl nisip mâl nisip mâl argilă RO19 RO20 RO21 RO22 RO23 RO24 RO25 RO26 RO27 RO28 RO29 RO30 b– calcar a– siliciu a– siliciu c– organic a– siliciu b– calcar c– organic a– siliciu b– calcar c– organic a– siliciu b– calcar c– organic a– siliciu b– calcar c– organic a– siliciu b– calcar c– organic RO31 200 – 500 10 – 1000 1.650 805.5 – 7 8– 10 9– 11 RO32 < 200 10 – 2000 <8 <2 Note: Tipurile RO01 – RO06 sunt situate în Ecoregiunea 10 Munţii Carpaţi Tipurile RO07 – RO08 sunt situate în Ecoregiunea 10.07 0.Tabelul 6 (continuare). 19 / 30 . Tipologia abiotica a raurilor din Romania.300 10 – 1000 10 – 2000 1000 – 5000 > 5000 > 5000 10 – 1000 a– siliciu > 800 500 – 800 10 – 1000 10 – 1000 20 – 150 25 – 45 5 – 30 2 – 16 5 – 17 -2 – +8 7–9 700 – 1100 b– calcar 600 – 800 450 – 550 400 – 500 a– siliciu b– calcar a– siliciu b– calcar blocuri bolovăniş pietriş bolovăniş pietriş pietriş nisip nisip mâl Pantă 0 /00 0.05 0.

siliciu Zonă de deal şi podiş. adâncime mică. adâncime foarte mică.5 Tipurile ROLN01 – ROLN15 sunt situate în Ecoregiunea 10 Munţii Carpaţi Tipurile ROLN16 – ROLN18 sunt situate în Ecoregiunea 12 Regiunea Pontica TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag. adâncime foarte mică. organic (turbă) Zonă de câmpie. suprafaţă medie. suprafaţă medie. suprafaţă mică. adâncime foarte mică. siliciu Zonă montană. suprafaţă foarte mică. siliciu Zonă montană. adâncime foarte mică.5 – 1 1 – 10 10 – 100 > 100 0. calcar Zonă de câmpie. siliciu. suprafaţă medie. suprafaţă foarte mare. siliciu Altitudine (mdMN) < 200 < 200 < 200 < 200 < 200 < 200 < 200 < 200 < 200 < 200 < 200 < 200 < 200 < 200 Adâncime medie (m) <3 <3 <3 <3 <3 <3 <3 <3 <3 3 – 15 3 – 15 3 – 15 3 – 15 <3 3 – 15 <3 3 – 15 3 – 15 <3 Suprafaţă (km ) 0. adâncime mică. suprafaţă medie. Tipologia abiotica a lacurilor naturale din Romania. suprafaţă mică.3. Tip Caracterizare lac ROLN01 ROLN02 ROLN03 ROLN04 ROLN05 ROLN06 ROLN07 ROLN08 ROLN09 ROLN10 ROLN11 ROLN12 ROLN13 ROLN14T Zonă de câmpie. suprafaţă medie. organic (turbă) Zonă de câmpie. adâncime foarte mica şi mică. siliciu Zonă de câmpie. adâncime foarte mică. adâncime foarte mică.5 < 0. Tabelul 7. calcar Zonă de câmpie. organic (turbă) Zonă de câmpie. adâncime foarte mică. adâncime mică.5 – 1 1 – 10 0. adâncime foarte mică. adâncime foarte mică. calcar (terapeutice) Zonă de deal şi podiş. adâncime mică. suprafaţă foarte mică. suprafaţă mare. adâncime foarte mică. adâncime foarte mică. siliciu Zonă de câmpie. suprafaţă medie. siliciu Zonă de câmpie. adâncime mică. suprafaţă foarte mică. suprafaţă mare. calcar Zonă de câmpie. organic (turbă) Zonă de câmpie. suprafaţă mare. suprafaţă foarte mică. suprafaţă mică. 20 / 30 .6 Tipologia abiotica a lacurilor din Romania In Romania a fost identificat un numar de 18 tipuri de lacuri naturale. dupa cum se prezinta in Tabelul 7. adâncime mică.5 < 0.1. calcar Zonă de câmpie.5 < 0.5 – 1 1 – 10 10 – 100 1 – 10 1 – 10 10 – 100 1 – 10 1 – 10 siliciu siliciu calcar calcar calcar calcar organic (turba) organic (turba) organic (turba) siliciu calcar siliciu organic (turba) siliciu calcar siliciu siliciu siliciu siliciu 2 Geologie ROLN15 ROLN16 ROLN17 ROLN18 Notă: 200 – 800 200 – 800 > 800 > 800 < 0. siliciu Zonă de câmpie. calcar Zonă de câmpie. suprafaţă medie.

calcar Zonă de câmpie. adâncime mare. Tipologia abiotica a lacurilor de acumulare din Romania.3. calcar Zonă de câmpie. adâncime mică. adâncime mică. siliciu Zonă de câmpie. siliciu Zonă de deal şi podiş. siliciu Zonă de deal şi podiş. adâncime mică. adâncime mare. calcar Zonă montană. adâncime foarte mică. adâncime foarte mică. siliciu Zonă de câmpie. adâncime mare. 21 / 30 . siliciu Zonă montană. adâncime foarte mică. siliciu Zonă de deal şi podiş. adâncime foarte mică. siliciu Zonă de deal şi podiş. care sunt prezentate in Tabelul 8. adâncime mică. adâncime mare. Tabelul 8. siliciu Zonă montană.1.7 Tipologia abiotica a lacurilor de acumulare din Romania In Romania a fost identificat un numar de 14 tipuri de lacuri de acumulare. Tip Caracterizare lac ROLA01 ROLA02 ROLA03 ROLA04 ROLA05 ROLA06 ROLA07 ROLA08 ROLA09 ROLA10 ROLA11 ROLA12 ROLA13 ROLA14 Zonă de câmpie. adâncime mare. calcar Zonă de deal şi podiş. adâncime mică. calcar Zonă de deal şi podiş. calcar Altitudine (mdMN) < 200 < 200 < 200 < 200 < 200 200 – 800 200 – 800 200 – 800 200 – 800 200 – 800 200 – 800 > 800 > 800 > 800 Adâncime medie (m) 3 – 15 3 – 15 <3 <3 > 15 > 15 3 – 15 > 15 <3 3 – 15 <3 > 15 3 – 15 > 15 calcar siliciu siliciu calcar a – mare siliciu a – mare calcar calcar siliciu siliciu siliciu calcar siliciu siliciu a – mare calcar a – mare b – mediu c – mic a – mare a – mare b – mediu c – mic a – mare b – mediu c – mic a – mare b – mediu c – mic a – mare b – mediu c – mic b – mediu Geologie Timp retenţie b – mediu c – mic a – mare b – mediu c – mic a – mare b – mediu c – mic a – mare TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag.

RO II 1 CA5 – pe raul Someş. RO II 1 CA4 – pa Someşul Mare. RO II I.31 CA2 – Acumularea Fântânele. intre confluenta cu raul Ilva si confluenta cu raul Sieu (este candidat CAPM). respectiv: • RO II 1 CA2 – pe Someşul Mare.31 CA7 – pe Someşul Mic. RO II 1 CA7 – pe raul Someş. intre confluenta cu raul Lăpuş si confluenta cu raul Homorodu Nou (este candidat la CAPM).31 CA3 – pe Someşul Cald. Corpuri de apa puternic modificate (si candidate) Exista un numar de 12 corpuri de apa pe raul Someş care au fost identificate si desemnate Corpuri de Apa Puternic Modificate (CAPM). 22 / 30 . RO II 1 CA9 – pe raul Someş. intre confluenta cu raul Vadu si confluenta cu raul Apa Sărată. RO II 1 CA6 – pe raul Someş. si RO II I. intre confluenta cu raul Homorodu Nou si frontiera Romano-Ungara. intre izvoare si confluenta cu raul Valea Mare. dintre care: • 9 sunt in categorie “rauri”. RO II I. respectiv: • • • • RO II 1 CA1 – pe raul Someşul Mare. RO II I.31 CA6 – pe Someşul Mic.31 CA4 – Acumularea Tarniţa. intre Acumularea Fântânele si Acumularea Tarniţa. intre confluenta cu raul Sieu si confluenta cu raul Someşul Mic la orasul Dej (este candidat la CAPM). si anume: - TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag. intre confluenta cu raul Nadeş si orasul Dej (este candidat la CAPM).31 CA5 – Acumularea Gilău. intre orasul Dej si confluenta cu raul Vadu. au fost identificate si desemnate 19 corpuri de apa de suprafata – naturale. sunt in categoria “lacuri”. si RO II I. si RO II I. RO II 1 CA8 – pe raul Someş. intre confluenta cu raul Apa Sărată si confluenta cu raul Lăpuş. RO II I. care se prezinta in Figura 4 si Tabelul 9.31 CA1 – pe raul Someşul Cald.2 Corpurile de apa de suprafata pentru Raul Someş Pe Raul Someş. si anume: Corpuri de apa naturale Pe Raul Someş au fost identificate si desemnate 4 corpuri de apa Corpuri de Apa Naturale (CAN) in „categoria rauri”. intre Acumularea Gilău si confluenta cu raul Nadeş (este candidat la CAPM). intre confluenta cu raul Valea Mare si confluenta cu raul Ilva (acesta este candidat la CAPM). puternic modificate (si candidate) si artificiale. intre izvoare si capatul amonte al acumularii Fântânele.3. RO II 1 CA3 – pe Someşul Mare.

si anume: • • • lucrarea de derivatie Jibou – Zalău. TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag. si lucrarea de derivatie Someşul Rece – Acumularea Tarniţa. Fig. Corpuri de apa de suprafata pe Raul Someş. lucrarea de derivatie Răcătău – Acumularea Fântânele.Corpuri de apa artificiale In bazinul Someş. 23 / 30 .4. un numar de 3 corpuri de apa au fost identificate si desemnate ca artificiale (CAA).

31 CA2 10 X – – X candidat X 64 11 X – – 22 12 X X – – 17 13 14 15 X – – – – X – X – X 8 4 18 RO II I.31 CA1 815 RO II I.31 CA6 RO II I.31 CA4 16 17 18 19 X – – – – – X – – X – X X candidat X candidat 5 3 3 24 67 RO II I.31 CA7 20 X – – 103 TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag. Corpuri de apa de suprafata in bazinul Someş. 24 / 30 .31 CA5 RO II I.31 CA3 223 RO II I. Nr Corpul de apa de suprafata Categoria Rau 2 Râul Someşul Mare Izvor – Confluenţă Valea Mare Râul Someşul Mare Confluenţă Valea Mare – Confluenţă Ilva Râul Someşul Mare Confluenţă Ilva – Confluenţă Sieu Râul Someşul Mare Confluenţă Sieu – Confluenţă Someşul Mic (Dej) Râul Someş Oraşul Dej – Confuenţă Vadu Râul Someş Confluenţă Vadu – Confluenţă Apa Sărată Derivaţia Jibou – Zalău Râul Someş Confluenţă Apa Sărată – Confluenţă Lăpuş Râul Someş Confluenţă Lăpuş – Confluenţă Homorodu Nou Râul Someş Confluenţă Homorodu Nou – Frontiera Româno-Ungară Râul Someşul Cald Izvor – Acumularea Fântânele Acumularea Fântânele Derivaţia Răcătău – Acumularea Fântânele Râul Someşul Cald Acumularea Fântânele – Acumularea Tarniţa Acumularea Tarniţa Derivaţia Someşul Rece – Acumularea Tarniţa Acumularea Gilău Râul Someşul Mic Acumularea Gilău – Confluenţa Nadeş Râul Someşul Mic Confluenţa Nadeş – Oraşul Dej X X X X X Lac Tipologia corpului de apa CAN X CAA – CAPM – Lungime (km) 14 Suprafata (ha) Cod (ICPDR) RO II 1 CA1 RO II 1 CA2 RO II 1 CA3 RO II 1 CA4 3 X – – X candidat X candidat X candidat 31 4 X – – 50 5 X – – 35 6 7 X X – X – – X candidat – 21 73 RO II 1 CA5 RO II 1 CA6 8 9 – X X – – – 25 66 RO II 1 CA7 RO II 1 CA8 RO II 1 CA9 RO II I.Tabelul 9.

P. P.2 HEAVILY MODIFIED WATER BODIES (2002) – “Guidance Document on Identification and Designation of Heavily Modified Water Bodies”. and Radulescu. ICPDR River Basin Management Group (2002) – “Strategic Paper for Developing the Danube River Basin Management Plan”. Serban. D. Serban. May. G. January. 2003 (in Romanian). (2003) – “Abiotic typology of lakes” – NAAR Bucharest August. (2003) – “Methodology for delineation of surface water bodies (both rivers and lakes)” – NAAR Bucharest. Project WAFDIP (2004) – “Guideline for identification and designation of heavily modified and artificial water bodies”. 2002. 2003 (in Romanian). D. 25 / 30 . TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag. UK Technical Advisory Group (2002) – “Draft paper on the definition of water bodies” (TAG 019b). May 2004. 2002. J. and Jula. (2002) – “Horizontal Guidance on the Application of the term Water Body in the context of the Water Framework Directive” – European Commission. Serban. 2003 (in Romanian). P. D’Eugenio. D. April. February. and Radulescu. and Radulescu. (2003) – “Methodology for definition of river typologies” – NAAR Bucharest. (2003) – “Methodological elements for preliminary identification of artificial and water bodies and heavily modified rivers and lakes” – NAAR Bucharest. 2003 (in Romanian). 2002. Serban. P. February. March.BIBLIOGRAFIE CIS Working Group 2. 2002. et al.

26 / 30 .TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag.

27 / 30 .ANEXA – Colectie de imagini Acumularea Gilau Barajul Gilau TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag.

Raul Somes si canalul de derivatie aval de acumularea si barajul Gilau Raul Somes aval de acumularea si barajul Gilau TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag. 28 / 30 .

Canalul de derivatie aval de acumularea si barajul Gilau Canalul Morii in orasul Gherla TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag. 29 / 30 .

Raul Somes la iesirea din Gherla. TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag. vedere amonte de pod. vedere aval de pod. 30 / 30 . Raul Somes la iesirea din Gherla.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful