7.1.2.

Fundatii tip bloc si cuzinet
Fundatiile tip bloc de beton si cuzinet sunt alcatuite dintr-un bloc de beton simplu pe care reazema un cuzinet de beton armat în care se încastreaza stâlpul (fig. 7.4). 7.1.2.1. Blocul de beton simplu se realizeaza respectând urmatoarele conditii:
a) înaltimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treapta; înaltimea treptei

b) blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a caror înaltime minima este de 300 mm; inferioare este de minimum 400 mm;

c) clasa betonului este minim C4/5; daca în bloc sunt prevazute armaturi pentru ancorarea cuzinetului clasa betonului este cel putin C8/10; d) înaltimea blocului de beton se stabileste astfel încât tgα sa respecte valorile minime din aceasta conditie va fi realizata si în cazul blocului realizat în trepte (fig. 7.4); tabelul 7.2;

e) rosturile orizontale de turnare a betonului se vor trata astfel încât sa se asigure conditii pentru realizarea unui coeficient de frecare supraunitar între cele doua suprafete.

Fig. 7.4 Fundatii cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat . Presiunea efectiva pe teren (kPa) 200 250 300 350 400 600 Tabelul 7.2 Valori minime tgα functie de clasa betonului C8/10 sau C4/5 mai mare 1.15 1.05 1.30 1.15 1.40 1.30 1.50 1.40 1.60 1.50 2.00 1.85

cu lungimea lancorare + 250 mm.2.25.1.0 (definit în reglementarea tehnica de referinta STAS 10107/0-90). 7.tgβ ≥ 0.50 ÷ 0. 7. Cuzinetul de beton armat se proiecteaza respectând urmatoarele: a) cuzinetul se realizeaza cu forma prismatica.4).sa fie mai mari decât dimensiunile care asigura limitarea presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mici decât rezistenta de calcul la compresiune a betonului. clasa betonului rezulta si din conditia de rezistenta la compresiune locala a betonului din cuzinet în sectiunea de încastrare a stâlpului (de regula.1.00 nu este necesara verificarea cuzinetului la forta taietoare.2. . cel putin.50 c) înaltimea cuzinetului (hc) va respecta urmatoalele valori minime: .40 ÷ 0.valori minime impuse de conditia de ancorare a armaturilor pentru stâlp.5). .se recomanda urmatoarele intervale pentru raportul lc/L respectiv bc/B: • • bloc de beton cu o treapta: lc/L = 0.hc/lc ≥ 0. . d) clasa betonului este minim C8/10. Rc_cuzinet ≥ 0.7.7Rc stâlp).65 (fig. Calculul momentelor încovoietoare pozitive în cuzinet se face considerând încastrarea consolelor în sectiunile de la fata stâlpului (fig.65 bloc de beton cu mai multe treapte: lc/L = 0.2.hc ≥ 300mm. b) dimensiunile în plan (lc si bc) vor respecta urmatoarele conditii: . e) rostul de turnare dintre bloc si cuzinet se trateaza astfel încât sa se realizeze continuitatea betonului sau. unde lancorare este definita în reglementarea tehnica de referinta STAS 10107/090. daca tgβ ≥ 1. .3. . 7. conditiile care asigura un coeficient de frecare µ ≥ 1.

1.Fig.4): (7.5) si (7.3): (7. Momentele încovoietoare în cuzinet se calculeaza cu (7. Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet si blocul de beton. respectiv.2. sunt determinate de solicitarile din stâlp (nu se tine cont de greutatea cuzinetului). atunci se admite pc2=0 iar pc1 se determina cu relatiile (7.4.5 Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet si bloc. Daca aria activa de pe suprafata de contact cuzinet – bloc este mai mica decât 70% din talpa cuzinetului (lcxbc): Mx= MC(x) si. functie de care se determina eforturile sectionale în cuzinet.6) .7) .4) sau unde: NC. daca nu apar desprinderi sau aria activa este cel putin 70%. 7. sunt forta axiala si momentele încovoietore la nivelul talpii cuzinetului. My= MC(y) 7. MC(x) si MC(y).5) (7. se determina cu relatiile (7.3) sau daca: pc2<0. Armarea cuzinetului va respecta urmatoarele conditii: (7.6): (7.

aria de armatura pe fiecare directie rezulta din: • verificarea la compresiune excentrica a sectiunii de beton armat pe suprafata de contact dintre cuzinet si bloc. .5). 7.procentul minim de armare pe fiecare directie este 0.distanta maxima între armaturi va fi de 250 mm. -armatura se distribuie uniform pe latimea cuzinetului si se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minima de 15φ .se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului si ancorate în blocul de beton simplu.distanta între armaturi va fi de minim 100 mm si maxim 250 mm. distanta minima este 100 mm. •daca zona comprimata pe talpa cuzinetului este mai mare de 70% din aria talpii. 7. . b) Armatura de la partea superioara : . .a) Armatura de la partea inferioara: -se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului. pentru dimensionarea armaturilor de ancorare în bloc se poate considera si o schema de calcul bazata de preluarea de armatura a rezultantei volumului de eforturi unitare de întindere de pe suprafata de contact.se dispune daca cuzinetul are desprinderi de pe blocul fundatiei .b. . 7. . .8) unde: bc este latimea talpii cuzinetului (fig. . în verificare se va considera rezistenta de calcul a betonului (Rc*) cu valoarea: (7.075% pentru armaturi PC52.4.10% pentru armaturi OB37 si 0. obtinuta dintr-o distributie liniara a presiunilor.diametrul minim al armaturilor este de 10 mm.diametrul minim al armaturilor este de 10 mm. . aria de armatura rezulta din verificarea la moment încovoietor în sectiunile de la fata stâlpului (fig. dupa modelul din fig.5). • verificarea la moment încovoietor negativ a cuzinetului încarcat cu fortele dezvoltate în armaturile de ancorare.

6 Fundatie tip pahar pentru stâlp prefabricat . . barele de armatura sa fie fara înnadiri.c) Armaturile pentru stâlp (mustati): . .etrierii din cuzinet au rol de pozitionare a armaturiilor verticale pentru stâlp si se dispun în cel putin în 2 sectiuni. rezulta în urma dimensionarii/verificarii stâlpului. 7. 7.armaturile din cuzinet se alcatuiesc astfel încât în prima sectiune potential plastica a stâlpului.6). . Fig.2.armaturile trebuie prelungite în fundatie pe o lungime cel putin egala cu lungimea de ancorare majorata cu 250 mm. 7. . aflata deasupra fundatiei.armaturile înclinate se dispun pentru preluarea fortei taietoare în consolele cuzinetului daca tgβ < 1 (fig.armaturile verticale din cuzinet. 7. Fundatii pentru stâlpi de beton armat prefabricati Fundatiile izolate pentru stâlpi de beton armat prefabricat pot fi realizate ca fundatii tip pahar (fig. pentru conectarea cu stâlpul de beton armat.4) si se dimensioneaza având ca referinta reglementarea tehnica STAS 10107/0-90.

conditiile de aderenta sunt stabilite functie de modul de realizare a stâlpului prefabricat.dimensiunile sectiunii transversale a stâlpului. HS este înaltimea libera a stâlpului de la fata superioara a fundatiei pâna la rigla acoperisului.2.momentul capabil al stâlpului în sectiunea de la fata paharului.asigurarea lungimii de ancoraj (lancoraj) a armaturilor longitudinale din stâlp: HP ≥ lancoraj + 250mm. În faza de montaj. cu paharul nemonolitizat.2. • HP≥ HS/11 la fundatiile stâlpilor de hale cu poduri rulante si ai estacadelor. . HP ≥ 500 mm în cazul stâlpilor la constructii etajate. Conditii constructive generale: • • HP ≥ 1. verificarea la strapungere este data de conditia (7.1.7. Grosimea Hf Grosimea fundului paharului (Hf) rezulta în urma verificarii la strapungere.2. din faza de montaj sau exploatare a constructiei. Dimensiunile sectiunilor de beton 7.rezistenta de calcul la întindere a betonului din stâlp. Rt . . ls ≥ bs.9) unde: MST. lS.cap .limitarea efectului fortei taietoare pe lungimea de stâlp introdusa în pahar: (7. 7.lancoraj se determina având ca referinta reglementarea tehnica STAS 10107/0-90.1. în calcul se va considera situatia cea mai defavorabila de solicitare la strapungere. . HP se poate reduce daca armatura este întoarsa la baza stâlpului.2.1.10): .2ls în cazul stâlpilor cu sectiune dreptunghiulara cu dimensiunile ls si bs.1. bS . Înaltimea paharului HP Înaltimea paharului HP se stabileste respectând urmatoarele cerinte: . considerând conditii normale de solicitare.

max (valoare de calcul) trebuie sa respecte relatiile (7.10) unde: N ST.coeficientul conditiilor de lucru.montaj este forta axiala maxima în stâlp în faza de montaj a structurii prefabricate.12) Fig. cu valoarea mbt = 0.este forta axiala transmisa la pahar prin betonul de monolitizare (Fig.(7. ancorata corespunzator pe fiecare parte a planulului de cedare la strapungere.aria laterala a stâlpului pe înaltimea paharului: AS = (2lS+2bS)Hp. σ av = 100 N/mm2 si Aav = aria de armatura verticala dispusa pe fata interioara a paharului.30 în cazul constructiilor fara poduri rulante sau cu poduri rulante cu regim usor de lucru.11 si7. 7.7). U = 2lS+2bS+4Hf este perimetrul sectiunii de forfecare.rezistenta de calcul la întindere a betonului de monolitizare. În faza finala.11) N1cap = AS mbt Rt unde: N1cap .12): (7. AS . (7. Rt rezistenta de calcul la întindere a betonului din fundatia pahar. Nav = σ avAav. Rt . mbt = 0 în cazul halelor cu poduri rulante cu regim mediu sau greu de lucru sau al constructiilor solicitate dinamic din încarcarile curente de exploatare. m bt . 7.7 Transmiterea fortei axiale din stâlpul prefabricat la fundatia pahar . forta axiala maxima NST.

15) (7.16). 7. Verificarea paharului (bP) Verificarea peretilor paharului în plan orizontal Eforturile transmise peretilor paharului de solicitarile din stâlp (M si Q) sunt reprezentate în figura 7.10).3.17) (7. .16) (7.13) Rezultanta presiunilor (P) pe peretele frontal este: P = 1.7. 7.2.25M1/HP+QST (7. Momentul încovoietor (M1) transmis paharului prin presiuni pe peretele frontal se determina cu relatia (7.045Plb Mc = 0.15).13): (7. respectiv (7.020Plb Forta de întindere în peretii longitudinali (NP) rezulta: NP = P/2 Sectiunea de beton si de armatura în peretii paharului trebuie sa repecte urmatoarele: a) Peretele frontal se verifica la actiunea momentelor încovoietoare Mr si Mc stabilite cu relatia (7.14) Fig.1. Armatura rezultata se dispune în treimea superioara a peretelui si se prelungeste cu lungimea de ancorare masurata de la jumatatea grosimii peretelui lungitudinal al paharului (fig.8 Solicitari în peretii paharului Momentele încovoietoare rezultate în plan orizontal aplicate partii superioare a peretelui frontal: Mr = 0.8.

5bp’a0Rt (NP ≤ 0.9 Directia armaturii pentru preluarea fortei taietoare în peretii longitudinali ai paharului Daca armatura se dispune pe directie verticala în peretele paharului (a0 ≥ HP−∆ ). în functie de directia actiunii în stâlp si forta taietoare de calcul cu valoarea NP.9). d) Verificarea peretilor longitudinali la forta taietoare considera sectiunea activa cu dimensiunile bp’a0 sau bp’b0 (fig.10).9). Daca: NP ≤ 0. .19) sau se dimensioneaza ca etrieri. 7.5bp’b0Rt) (7. conditie care impune: (7. conf.20) Daca: bo < HP−∆ . 7.19) armatura pentru preluarea fortei taietoare nu este necesara si se dispune pe considerente de armare minima.18) c) Peretii longitudinali se verifica la întindere centrica cu forta NP. distribuita în treimea superioara a paharului (fig. 7. Armatura rezultata se dispune simetric pe fetele peretelui.b)Verificarea peretelui frontal la forta taietoare implica limitarea eforturilor principale în peretele paharului. armatura se dimensioneaza ca etrieri. armatura se distribuie în peretii longitudinali pe directia corespunzatoare dimensiunii mai mici a peretilor longitudinali (fig. STAS 10107/0-90.18 nu este respectata se dimensioneaza armatura pentru preluarea fortei taietoare cu relatia (7. aria totala necesara (Aav) într-un perete rezulta: (7. În situatiile în care conditia 7. 7. a) Cazul: a0 ≥ HP−∆ b) Cazul: b0 < HP−∆ Fig.

procentul minim de armatura verticala este 0. g) Grosimea minima a peretilor paharului (bP) este de .2. Sectiunea se verifica la compresiune excentrica cu valori ale eforturile de calcul N si M.10a. . .e) Verificarea în sectiunea orizontala de la baza paharului considera sectiunea chesonata cu dimensiunile exterioare a0b0 si grosimea peretilor bp’. Momentul încovoietor : M = MST+QSTHP (7.150 mm la paharele din beton armat prefabricat.10b corespunde situatiilor în care nu rezulta armatura pentru preluarea fortei taietoare în peretii longitudinali si din verificarea sectiunii de la baza paharului (la compresiune excentrica) nu rezulta necesara o armatura verticala. Betonul de clasa minima C16/20 va avea dimensiunea maxima a agregatelor de 16 mm. 7. Armarea paharului Schema de armare recomandata a paharului este data în figura 7.075% pentru armaturi PC52. distanta între acestia va fi cel putin 50 mm pentru a se asigura betonarea completa a spatiului dintre stâlpi si a paharului.2. determinate astfel: Forta axiala N = N1.10% pentru armaturi OB37 si 0. h) Armatura dispusa în peretii paharului trebuie sa respecte si urmatoarele cerinte minimale: . Îmbinarea dintre stâlp si fundatie se realizeaza prin betonarea spatiului din pahar. Monolitizarea paharului Dimensiunile golului paharului se aleg mai mari decât ale sectiunii stâlpului pe fiecare directie si sens cu 50÷ 75 mm la baza paharului si cu 85÷ 120 mm la partea superioara a paharului.10% pentru armaturi OB37 si 0.200 mm în cazul paharelor din beton armat monolit. uniform distribuita pe laturile sectiunii. Varianta de armare din figura 7.075% pentru armaturi PC52.12)). 7.3.procentul minim de armatura orizontala este 0. Suprafetele stâlpului si paharului se curata si se umezesc înainte de montare în pahar si monolitizare.21) f) Armatura rezultata din calculul paharului la compresiune excentrica se dispune pe directie verticala. .2. Daca într-un pahar se monteaza mai multi stâlpi (în dreptul unui rost).cap (valoare calculata cu relatia (7.

2. se înnadesc.diametrul minim φ 10 mm în treimea superioara a paharului si φ 8 mm în restul paharului.10a si b). b1 − fig. . Verificarea la forta taietoare este semnificativa în sectiunile de la fata paharului. pe fiecare directie principala a fundatiei. 7. Se vor respecta si conditiile (fig. Armatura orizontala din pahar trebuie sa respecte urmatoarele conditii: . sa fie suficienta pentru preluarea momentului încovoietor din sectiunea de la fata paharului. . Calculul momentelor încovoietoare se face cu relatii de tipul (7. dupa caz. 7.6 l1 Procentul minim de armatura în talpa fundatiei este 0.10c).075% pentru armaturi tip PC52.cel putin 2x3 bare orizontale în treimea superioara a paharului. Barele verticale din pahar au diametrul minim φ 8 mm si se dispun la cel mult 250 mm distanta. Daca înaltimea sectiunii (Ht) si lungimile consolelor (l1. Verificarea talpii fundatiei pahar Talpa fundatiei pahar se verifica la moment încovoietor si la forta taietoare.distanta maxima între armaturi este 250 mm.4. ca bare întinse (fig. cu înaltimea Hf.10% pentru armaturi tip OB37 si 0.6): • Ht ≥ Hf +100mm • Ht ≥ 0. Diametrul minim al armaturilor este 10 mm. 7.6) respecta: . Verificarea la moment încovoietor si forta taietoare se face în sectiunile de la fata paharului si din axul stâlpului prefabricat.1) si (7. Se recomanda ca înaltimea Ht sa fie stabilita astfel încât armatura calculata în sectiunea din axul stâlpului. 7. Distanta maxima între armaturi este 250 mm.Armaturile orizontale se ancoreaza sau. Armaturile verticale se ancoreaza în talpa fundatiei (fig. Armatura se distribuie uniform pe latimea talpii si se prevede la capete cu ciocuri având lungimea minima de 15φ .2). 7.

daca înaltimea acestora asigura lungimea de înglobare necesara pentru suruburile de ancorare ale stâlpului si este adecvata adâncimii de fundare. Se pot utiliza si modele de fundatii tip talpa armata. de forma prismatica. 7.22) nu sunt realizate se dimensioneaza armatura transversala din bare înclinate.3. Fundatii pentru stâlpi metalici 7.1. (7. Fundatiile izolate ale stâlpilor metalici se realizeaza ca fundatie cu bloc si cuzinet (fig.11). .l1≤ Ht si b1≤ Ht forta taietoare este preluata de beton. 7. Fig.3.22) Daca conditiile (7.10 Armarea paharului 7.

.Fig.3.11 7.11)) majorata cu lungimea de ancoraj a surubului (30φ ) daca suprafata laterala a acestuia este nervurata. 7.23: (7.11) majorata cu lungimea de ancoraj a surubului (15φ ) daca suprafata laterala a acestuia nu este nervurata dar la capatul surubului este prevazuta o placa metalica rigida si rezistenta pentru ancorare. (fig.3. se stabilesc în functie de momentul încovoietor capabil al stâlpului. 7.rezistenta la compresiune a mortarului de poza. Sectiunea în plan a placii de baza rezulta din conditiile privind limitarea presiunii maxime pe suprafata de contact cu betonul la urmatoarele valori: .2.valoarea maxima La sau Lb.valoarea maxima a dimensiunilor placii de baza (La sau Lb(fig. 7. aria minima a placii (AP) rezulta din verificarea presiunilor transmise betonului pentru ancorarea surubului (7. Dimensiunile si pozitia suruburilor de ancoraj definite în reglementarea tehnica de referinta STAS 10108/90 . .23) unde: NS este forta de întindere din surub .rezistenta la compresiune a betonului din cuzinet. 7.3. Lungimea minima a suruburilor de ancoraj prelungita în fundatie este determinata astfel: . Stâlpul metalic se realizeaza cu o placa de baza prevazuta cu rigidizari care asigura transmiterea presiunilor la fundatie si a fortelor la suruburile de ancorare.22)conform relatiei 7. Presiunea pe placa de baza se determina considerând solicitarile capabile ale stâlpului (Ncap si Mcap) si forta de pretensionare a suruburilor.

5. Lb (fig.dimensiunile în plan ale cuzinetului se stabilesc si în functie de conditia de limitare a presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mici decât rezistenta de calcul la compresiune a betonului.4. Blocul de beton se realizeaza respectând urmatoarele conditii: .2.3.înaltimea blocului de beton se stabileste astfel ca valoarea tgα sa respecte limitele minime din tabelul 7. . Betonul din cuzinet este de clasa minima C8/10. 7. . 7. . Se vor respecta urmatoarele conditii: a) armatura verticala din cuzinet rezulta din verificarea la compresiune excentrica a sectiunii de rost dintre bloc si cuzinet. .cuzinetul se realizeaza cu forma prismatica. • hc se stabileste astfel încât tgα sa respecte valorile minime din tabelul 7.2. . Armarea fundatiei se realizeaza dupa modelul din fig.4.65.turnarea blocului de beton se va realiza astfel încât sa fie asigurata continuitatea betonului.1. Sectiunea de beton 7. aceasta conditie se impune si în cazul blocului realizat în trepte. .7. Cuzinetul de beton armat se proiecteaza respectând urmatoarele conditii: .blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a caror înaltime minima este de 300 mm.3.11.4.4.11)). clasa minima este C4/5.0 (având ca referinta reglementarea tehnica STAS 10107/0-90).înaltimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treapta. .3. . 7.rostul de turnare dintre bloc si cuzinet se trateaza astfel încât sa se realizeze continuitatea betonului sau.înaltimea cuzinetului hc va respecta urmatoalele limite minime: • hc ≥ 300mm.se recomanda ca raportul bc/B (lc/L) sa se situeze în intervalul 0. eforturile de calcul din sectiune au valori asociate momentului de dimensionare a suruburilor de ancoraj ale stâlpului.2 pentru betonul de clasa C8/10.3.dimensiunile în plan ale cuzinetul (lc si bc) vor fi mai mari cel putin cu 300 mm decât dimensiunile placii de baza a stâlpului (La. Betonul din bloc este de clasa minima C8/10 daca armaturile cuzinetului sunt ancorate în blocul fundatiei. . 7. 7.3. daca în bloc nu sunt dispuse armaturi de rezistenta.50÷ 0. cel putin. conditiile care asigura un coeficient de frecare µ ≥ 1.3.

prelungite pe verticala în cuzinet si bloc. d) armaturile orizontale minime. si l3. l2.φ 8/200 mm. din figura 7. .12 Armarea fundatiei cu bloc si cuzinet pentru stâlpi metalici .12 sa fie cel putin egale cu lungimea de ancorare de referinta STAS 10107/0-90). dispuse pe perimetrul cuzinetului sunt: . se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului. dispusa la cel mult 100 mm sub placa de baza a stâlpului. c) armatura verticala de pe fiecare latura a cuzinetului se prelungeste în bloc cu o lungime care asigura ca distantele l1.b) armatura de la partea superioara a cuzinetului.1/4 din armatura verticala din cuzinet. 7.distanta dintre armaturi va fi cuprinsa între minim 70 mm si maxim 200 mm.diametrul minim al armaturilor este de 10 mm. (definita în reglementarea tehnica Fig. . .