Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Centrul de Formare Continuă şi Învăţământ la Distanţă

Facultatea de Business

SUPORT DE CURS

BAZE DE DATE

ANUL II, semestrul I Cluj-Napoca 2010

1

1. Informaţii generale
Date de identificare a cursului Date de contact - titular curs Nume: Asist. univ. dr. Rus Veronica Birou: Facultatea de Business, Str. Horea nr.7, etaj I, cam.122 Telefon: 0264599170, Fax: 0264 - 590110 Email: veronica.rus@tbs.ubbcluj.ro Consultaţii: Joi, 16-18, 122 sau S3 răspunsuri la e-mail, max. 48 ore

Date de identificare curs şi contact tutori Denumire curs: BAZE DE DATE Cod: IAA2119 An II, Semestrul: I Tip curs: obligatoriu Pagina web: www.tbs.ubbcluj.ro Tutori: lect. dr. Tutunea Mihaela mihaela.tutunea@tbs.ubbcluj.ro

Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite: Pentru însuşirea rapidă şi eficientă a cunoştinţelor aferente acestei discipline este recomandabilă parcurgerea disciplinei Tehnologia Informa iei din cadrul programului de nivel licenţă. Descrierea cursului Cursul vizează însuşirea de către studenţi a noţiunilor fundamentale legate de domeniul bazelor de date: sisteme de gestiune a bazelor de date, proiectarea bazelor de date, crearea i manipulare bazelor de date. Competenţele dobândite prin parcurgerea acestei discipline se referă la: Formarea abilităţilor de exploatare eficientă a computerelor; Capacitatea de a defini şi a pune în practică noţiunile legate de baze de date; Abilită i legate de proiectarea bazelor de date si a aplicaţiilor pentru afaceri folosind Microsoft Access 2000; Aptitudini de ordin practic - crearea şi manipularea obiectelor bazelor de date (tabele, interogări, formulare, rapoarte, comenzi macro şi module). Organizarea temelor în cadrul cursului Tematica cursului este structurată astfel încât să poată fi atinse obiectivele cursului, regăsite la finele cursului în competenţele dobândite de către studenţi. Cursul este structurat pe unităţi de studiu, logic succedate, cuprinzând noţiuni esenţiale ale Bazelor de dare, care trebuiesc însuşite de către studenţi; la finele fiecărei unităţi se regăsesc scurte teste de verificare a cunoştinţelor acumulate. De asemenea, la finele fiecărui modul sunt indicate lucrările practice care trebuiesc realizate de către studenţi; sunt patru lucrări, care vor fi transmise pe e-mail (veronica.rus@tbs.ubbcluj.ro) sau pe portalul ID (veronica.rus@portalid.ubbcluj.ro), cu specificarea clară a numelui studentului şi a numărului lucrării practice realizate (LP1, LP2, LP3, LP4 (LP - lucrare practică)). Lucrările practice, se rezolvă în ordinea derulării studiului materiei, şi trebuie predate conform următoarelor planificări: 2

Lucrare practica LP1 LP2 LP3 LP4

Termen predare

Nepredarea lor la timp, atrage după sine pierderea punctajului acordat, conform politicii de notare! Considerând natura domeniului tehnologiei informaţiei, rapiditatea upgradării acestuia şi a multitudinii de informaţii care-l caracterizează, materialul aferent cursului se va actualiza atât pe portalul ID, (https://portal.portalid.ubbcluj.ro) cât şi pe CD-urile cu materialele pentru ID. Detalierea temelor de studiu se regăseşte în calendarul cursului. Formatul şi tipul activităţilor implicate Datorită caracterului aplicativ al disciplinei, parcurgerea acestui curs necesită participarea studenţilor la cursurile şi laboratoarele programate pentru această disciplină; de asemenea, este necesar studiul individual aprofundat; în vederea fixării cunoştinţelor dobândite şi a formării unor bune abilităţi de exploatare şi aplicare practică a cunoştinţelor dobândite la cursuri şi laboratoare, sunt absolut necesare exerciţii suplimentare individuale. Metodele utilizate pe parcursul predării disciplinei sunt: expunerea interactivă bazată pe exemplificarea practică, concretă, în cadrul cursurilor, continuată cu exerciţii şi aplicaţii practice realizate în cadrul laboratoarelor, aferente temelor abordate în cursuri. Materiale bibliografice obligatorii Având în vedere multitudinea materialelor documentare aferente acestui domeniu, bibliografie obligatorie nu se impune, dar pentru eficientizarea cursului, este necesară dobândirea de către studenţi a unei baze de cunoştinţe pe care le pot acumula din bibliografia recomandată pentru fiecare unitate de studiu în parte. Materialele bibliografice se găsesc la Biblioteca Centrală Universitară, Biblioteca Fac. de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor Str. Teodor Mihali, Nr.58-60 sau biblioteca Fac. de Business. Pe lângă aceasta, se poate consulta orice bibliografie în format tipărit sau electronic, legată de temele abordate în cadrul cursului cât şi exploatarea aprofundată a help-ului aferent aplica iei MS. Access. Materialele şi instrumentele necesare pentru curs Pe lângă materialele puse la dispoziţie pe CD şi/sau în formă tipărită, studenţii vor lucra cu informaţiile disponibile (în mod gratuit) pe Internet, precum şi cu aplicaţiile realizate şi parcurse împreună cu cadrul didactic. Natura disciplinei impune utilizarea permanentă pentru prezentări şi laborator, a calculatoarelor conectate la reţeaua locală a facultăţii şi bineînţeles la Internet, cât şi a video-proiectorului. Calendarul cursului

3

. Risoprint. R. Dollinger. (2007). Aplicaţii practice. 2. Exemple. discuţii. tutoriale. Unitatea 3... Referinţe bibliografice: 1. (2007). N. 2.. Orice documentaţie aferentă temei. Dollinger. Editura Albastră. Pentru eficientizarea acestor întâlniri. 2. pag 19-83. pag 1-19. Ed. Risoprint. Unitatea 2. N. Exerciţii practice. exemple. întrebări concrete.10. 3. prezentările şi aplicaţiile practice în laboratoarele de informatică ale facultăţii. Tematica cursurilor predate în cadrul acestei discipline. tipărită sau digitală. 142-166 3. Tematica cursului: Microsoft Access: Prezentare generală. Ed. R. Ulterior fiecărei întâlniri de curs şi laborator. Baze de date şi gestiunea tranzacţiilor. Luciana (2004). Întâlnirile cu studenţii vor avea loc la sediul facultăţii. tipărită sau digitală. Exerciţii practice. help-uri. 5. după o programare prealabil anunţată. help-uri. Elemente de baze de date i programare aplicate în economie. tipărită sau digitală.se vor parcurge unităţile 4. Robert. Cluj-Napoca. 11-29. Referinţe bibliografice: 4 .. N.. materialele aferente unităţilor studiate. studenţilor li se vor recomanda şi teme suplimentare care să ajute la clarificarea şi fixarea cunoştinţelor dobândite. Baze de date şi gestiunea tranzacţiilor. Ed. 3 întâlnirea a doua . cu desfăşurarea următoare: întâlnirea întâi . Ghi oiu. Elemente de baze de date i programare aplicate în economie. et al.se vor parcurge unită ile 7. Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate.parcurgerea unităţilor 9. şi cuprinde: Unitatea 1. etc. Andron. pentru ca aceştia să fie capabili să ridice probleme. et al. de către studenţi. 6 întâlnirea a treia . discuţii. tutoriale.. pag. pag.. 8 ultima întâlnire .În derularea acestei discipline sunt programate patru întâlniri cu studenţii. R. Ghi oiu.se vor parcurge unităţile 1. Editura Albastră. Realizarea şi predarea lucrării practice 1 (LP1) Unitatea 4. Cluj-Napoca.. Cluj-Napoca. Cluj-Napoca. Ghi oiu. Avram-Niţchi. tutoriale. et al. Avram-Niţchi.. Referinţe bibliografice: 1. (2007). Tematica cursului: Relaţii între tabele Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Elemente de baze de date i programare aplicate în economie. Tematica cursului: Baze de date . Orice documentaţie aferentă temei. este indicat să fie parcurse în prealabil. Robert. Orice documentaţie aferentă temei. Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Referinţe bibliografice: 1. legate de noţiunile abordate în cursuri. etc. Tematica cursului: Tabele.Concepte de bază Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate.. pag 19-83. 2. Luciana (2004). Cluj-Napoca. Risoprint. este divizată pe unităţi de studiu.. help-uri. întrebări. Avram-Niţchi. etc. Andron.

Cluj-Napoca. Editura Albastră.. 2. et al. Access 2000 – Implementarea bazelor de date.. (2007). Cluj-Napoca. N. Ghi oiu. Ghi oiu. help-uri.. teme individuale. et al. Tematica cursului: Limbajul SQL Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. help-uri şi tutoriale. 3. Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Referinţe bibliografice: 1. Orice documentaţie tipărită sau digitală. întrebări. Risoprint.. Elemente de baze de date i programare aplicate în economie. Comunicarea între aplicaţiile Microsoft Office. tutoriale. R. Referinţe bibliografice: 1. N. Exerciţii practice. 119-141. R. Ed. Exerciţii practice.1. Tematica cursului: Interogări Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Elemente de baze de date i programare aplicate în economie. Exerciţii practice. Kovács (2003). Aplicaţii. Ed. Avram-Niţchi. Risoprint. Realizarea şi predarea lucrării practice 2 (LP2) Unitatea 7. pag 301-313. Orice documentaţie tipărită sau digitală. Unitatea 6. Cluj-Napoca. tutoriale.. 2. Ghi oiu. exerciţii practice... et al. 2... Elemente de baze de date i programare aplicate în economie. (2007). 2. Risoprint. Documentaţie aferentă temei cursului. Ghi oiu. Avram-Niţchi. etc. Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Ghi oiu. pag 278-287. tipărită sau digitală. help-uri şi tutoriale. Tematica cursului: Formulare Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. 5 . Referinţe bibliografice: 1. Avram-Niţchi. Referinţe bibliografice: 1. et al. Referinţe bibliografice: 1. Editura Albastră. via Internet. Tematica cursului: Comenzi Macro. Unitatea 10. etc.. exerciţii practice. Andron. Risoprint. tutoriale. Elemente de baze de date aplicate în economie. R. etc. Avram-Niţchi. Risoprint. Orice documentaţie aferentă temei. discuţii. Cluj-Napoca. pag 348-357.. Cluj-Napoca. Robert. N. Dollinger.. Ed. Ed. Unitatea 8. Tematica cursului: Rapoarte Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. pag 195-198. Aplicaţii. help-uri.. (2007)... Avram-Niţchi. N. et al. întrebări. Baze de date şi gestiunea tranzacţiilor. i programare Unitatea 5. Tematica cursului: Module. pag 316-320. 2. discuţii. Luciana (2004). Elemente de baze de date i programare aplicate în economie. Ed. pag. Aplicaţii. Sándor. help-uri şi tutoriale. Orice documentaţie tipărită sau digitală.. exerciţii practice. Orice documentaţie tipărită sau digitală.. R. Realizarea şi predarea lucrării practice 3 (LP3) Unitatea 9. teme individuale. R. 3. (2007). Cluj-Napoca. N. (2007). Cluj-Napoca.

la adaptarea conţinutului şi metodelor de transmitere a informaţiilor disciplinei în funcţie de tipul de dizabilităţi întâlnite în rândul cursanţilor. Se vor lua toate măsurile necesare în vederea facilitării accesului egal al tuturor cursanţilor la informaţie şi la activităţile didactice. în limita posibilităţilor. prin comunicarea directă a notei finale.Referinţe bibliografice: 1. Orice documentaţie tipărită sau digitală.ro). i se vor solu iona în maxim 48 de ore. Elemente de deontologie academică Se vor avea în vedere următoarele detalii de natură organizatorică: 1. Contestaţiile la evaluările practice se rezolvă prin alegerea unui alt test şi rezolvarea lui în prezenţa examinatorului. Prezenţa la cursuri i la laboratoare este indicată. Plagiatul la lucrările practice se sancţionează cu pierderea punctajului acordat pentru aceste lucrări conform politicii de notare. 6 .ubbcluj. (se poate ajunge până la neprimirea studentului în sesiunea de examene programată). Contesta iile vor fi făcute în maxim 24 de ore de la afi area rezultatelor. help-uri şi tutoriale.portalid. Realizarea şi predarea lucrării practice 4 (LP4) Politica de evaluare şi notare Nota finală va fi compusă din: Componenta Lucrări practice LP 1 LP 2 LP 3 LP 4 Test final Total Ponderea/punctaj Data de verificare Pe parcurs 10% / 1 punct 10% / 1 punct 10% / 1 punct 10% / 1 punct 60 % / 6 puncte La finele semestrului 100 % / 10 puncte Rezultatele obţinute la această disciplină se vor anunţa la final. Studenţii cu dizabilităţi Titularul cursului este disponibil. 3. cât şi prin afişarea notelor (pe baza numărului matricol) pe platforma ID (https://portal. Plagiatul la testele de verificare se sancţionează cu anularea evaluării testului i vor fi luate în considerare i alte sancţiuni prevăzute în regulamentele studenţeşti. după susţinerea testului. Fiecare student poate solicita un feedback suplimentar prin contactarea titularului de curs şi/ sau a tutorilor prin intermediul adresei de email. 2.

trebuie pus accentul pe pregătirea individuală continuă. 7 . între 70-80 ore. abilităţile deja dobândite şi capacităţile fiecăruia. Având în vedere tipologia disciplinei. aplicată. aplicat. în funcţie de bazele de cunoştinţe prealabile. conform grupării lor pe întâlnirile programate conform calendarului cursului. multitudinea de informaţie şi caracterul preponderent practic. Numărul de ore necesare parcurgerii şi însuşirii cunoştinţelor necesare promovării acestei discipline este. concretizate în învăţarea practică.Strategii de studiu recomandate Este recomandată parcurgerea celor zece module. precum şi pe realizarea de aplicaţii şi exerciţii individuale suficiente pentru dobândirea unor deprinderi în exploatarea şi aplicarea eficientă a cunoştinţelor teoretice. prin acumulare constantă a cunoştinţelor. în practică.

Tot în acest modul studen ii vor învă a cum să creeze baze de date în Microsoft Access.2. Baze de date . partajarea datelor. integritatea datelor. a sistemelor de gestiune a bazelor de date. Prezentarea evoluţiei SGBD-urilor. Proiectarea structurii unei baze de date. sistem de gestiune a bazelor de date. interogări. comenzi macro. tabele. chei.Concepte de bază Unitatea 2. Definirea bazelor de date. Obiective Eviden ierea avantajelor utilizării bazelor de date. Identificarea elementelor mediului Microsoft Access 2000. inconsistenţa datelor. redundanţa datelor. formulare. Suportul de curs Mo d u l u l I Unitatea 1. Crearea bazelor de date în Microsoft Access prin metodele prezentate. chei candidat. Recunoaşterea principalelor obiecte ale unei baze de date Access. bază de date. înregistrări. chei primare. module. tipuri de date. Prezentarea principalelor func ii ale SGBD-urilor. familiarizarea acestora cu mediul Microsoft Access 2000 şi formarea deprinderilor de exploatare a sistemelor de gestiune a bazelor de date. 8 . Utilizarea principalelor opţiuni din submeniurile sistemului Microsoft Access 2000. Concepte de bază: date. Tabele Scop şi obiective Scop Acest modul are ca scop prezentarea conceptelor fundamentale din domeniul bazelor de date. cum să adauge tabele i să introducă date. câmpuri. rapoarte. pagini web. Crearea i lucrul cu tabelele în Microsoft Access 2000. Microsoft Access 2000: Prezentare generală Unitatea 3.

şi administratorul BD. Componenta de date: este formată din baza de date sau bazele de date ale sistemului. In domeniul bazelor de date este important să se facă o distincţie clară între no iunile de dată i informa ie [Dollinger&Andron. utilizatorii finali care accesează baza de date prin intermediul unei aplicaţii. Componenta software este formată din Sistemul de gestiune a bazelor de date. programe utilitare. Date. Utilizatorii: există trei clase mari de utilizatori – programatorii de aplicaţii. software şi utilizatori [Date. 3. etc. Sistem de gestiune a bazelor de Programe de aplicaţie Fig.UNITATEA 1 CONCEPTE GENERALE Sinteză 1. editoare de rapoarte. Un sistem de baze de date este format din patru componente principale: date. 2005) 1. J. 2005]. 2004]. hardware. 1. 2004]: 9 . Componentele hardware sunt formate din: mediile de stocare secundare care sunt utilizate pentru păstrarea datelor şi procesoare folosite pentru prelucrarea datelor şi memorii RAM. Sisteme de baze de date Un sistem de baze de date este un sistem computerizat de păstrare a înregistrărilor al cărui scop principal este să stocheze informaţiile şi să permită utilizatorului să consulte şi să actualizeze la cerere aceste informaţii [Date. 2. 4. Schema simplificata a unui sistem de baze de date (sursa C. etc.

Informaţia reprezintă produsul final al sistemelor informatice şi. − să fie pertinentă: informaţiile trebuie să facă referire la un anumit fapt.1. Datele. In sistemele informatice datele sunt stocate în baze de date. date de tip imagine (forme grafice şi figuri geometrice) şi date audio (vocea umană şi alte sunete). forma de prezentare şi locaţie. cifre şi caractere speciale). − să fie furnizată cu o anumită frecvenţa: informaţia trebuie să fie furnizată cu un ritm care să sprijine interesele utilizatorilor. timp. Datele pot lua mai multe forme: date alfanumerice (formate din litere. 10 . conţinut. prezent sau viitor. decizia va fi luată în cunoştinţă de cauză. trebuie să facă referiri exacte asupra oricărui fenomen fără doze de relativism. − se facă referire la o anumită perioada de timp: informaţia poate să conţină elemente care să descrie evenimente din trecut. aceasta trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe pentru a fi utilă: A. − să fie nouă: informaţia nouă descrie cel mai bine prezentul situaţiei sau ultima verigă a evoluţiei unui fenomen. sunt „fapte culese din lumea reală pe bază de observaţii şi măsurători”. − să fie relevantă: informaţia trebuie să satisfacă nevoile de informare ale utilizatorului cu privire la o anumită situaţie. În funcţie de conţinut: − să reducă gradul de incertitudine: cu cât informaţiile fac referire mai clară asupra unui fenomen. În funcţie de elementul timp: − să fie oportună: informaţia trebuie să fie furnizată atunci când este nevoie de ea. În concluzie. cu atât viziunea de ansamblu şi de amănunt a decidenţilor asupra respectivului fenomen va fi mai bună şi. 2. eveniment şi în acelaşi timp să descrie realitatea de facto. pe cale de consecinţă. materia primă a sistemelor informatice. Informaţia este rezultatul interpretării datelor de către un anumit subiect şi conferă acestuia capacitatea de a lua decizii. situaţie. date de tip text (propoziţii şi fraze folosite în comunicarea scrisă). în funcţie de cele patru dimensiuni. − să fie corectă: informaţia nu trebuie să conţină erori. Informaţiile sunt date prelucrate şi prezentate într-o formă (context) care să aibă o anumită semnificaţie pentru utilizatorul final şi reprezintă ieşirile sistemului informatic. Datele devin informaţii doar în momentul în care acestea interacţionează cu un sistem capabil să le interpreteze. să fie disponibile în timp util. Informaţia are un caracter subiectiv deoarece aceeaşi dată poate fi interpretată diferit de către subiecţi diferiţi. B. se poate afirma faptul că sistemele informatice prelucrează date nu informaţii.

prezent. informa iile solicitate la nivel opera ional îndeplinesc următoarele caracteristici: − sunt programate. În funcţie de locaţie: informaţia trebuie să fie disponibilă indiferent de locaţia în care se află utilizatorul (fie disponibilă oriunde). sub formă de tabel etc. sunt determinate de apari ia unor evenimente care necesită luarea unor decizii. C.− să fie necontradictorie sau noncontradictorie – informaţiile descriptive care fac referire la o anumită situaţie trebuie să aibă aceeaşi valoare de adevăr în acelaşi moment temporal. În funcţie de forma de prezentare informa ia trebuie respecte următoarele caracteristici: − să fie clară: informaţia trebuie să fie prezentată într-o formă uşor de înţeles. viitor. − să aibă caracter succint: vor fi furnizate doar acele informaţii de care este nevoie într-o anumită situaţie decizionala. ad hoc. într-o anumită ordine. − sunt sintetizate: informa iile trec prin procese de selec ie i sintetizare pentru a putea fi folosite de nivelele manageriale superioare. clien i. − provin din interiorul i exteriorul firmei (concuren a. Informaţia poate fi prezentată pe suport de hârtie. 11 . furnizori). D. grafică. Informa iile solicitate la nivel strategic i tactic au următoarele caracteristici: − sunt neprogramate. pe ecranul computerului sau folosind alte medii. − aria de cuprindere a informa iilor este largă. − să fie completă: informaţia trebuie să conţină toate elementele de care utilizatorul are nevoie. Informaţia poate fi furnizată sub forma unei relatări (expuneri). − să aibă o formă adecvată necesităţilor factorului de decizie – forma de prezentare a mesajelor poate să atragă sau nu atenţia decidenţilor. se ob in la intervale de timp bine stabilite. − să fie neredundantă sau nonredundantă: de obicei o informaţie face referire la un anumit aspect. − să fie furnizată în formă detaliată sau sintetizată în funcţie de necesităţi. sub formă numerică. − să fie prezentată într-o anumită succesiune. − vizează orizonturi mari de timp – informa iile se referă la trecut. Pe de altă parte. Dacă aceeaşi informaţie se repetă ea nu aduce nimic nou în raport cu aspectul descris. − au caracter previzional.

2001] Baza de date este un sistem integrat. Întreprinderea poate fi o singură persoană sau o întreagă corporaţie. cum ar fi datele de intrare. Utilitatea şi avantajele bazelor de date De ce trebuie sa utilizam baze de date? Sistemul de baze de date oferă întreprinderii un control centralizat asupra datelor sale. coerent i partajat de fi iere [Nitchi et al. tehnică sau de alt tip. − Coerent: se asigura caracterul neredundant i coerent al datelor. odată ce au fost acceptate de SGBD pentru introducerea în BD „ele nu pot fi şterse din baza de date numai printr-o cerere explicită adresată sistemului SGBD”. [Date. date despre studenţi. − sunt cerute cu frecven ă mare. − provin cu preponderen ă din mediul intern al organiza iei. Termenul întreprindere desemnează orice organizaţie independentă de natură comercială. „Baza de date este un ansamblu structurat de date coerente. ca tip. precise. Exemple: un hotel. ştiinţifică. [Popescu. rezultatele intermediare. − Integrat: unificare a mai multor fi iere distincte.− au un con inut prestabilit care acoperă nevoia de informa ii determinată de deciziile de rutină cu care se confruntă managerii de la acest nivel. − au grad de detaliere ridicat. etc. cum ar fi [Dollinger&Andron. 2. Exemple de date persistente: date despre clienţi. o facultate. etc. orice date care sunt de natură trecătoare. Se poate spune că datele din BD persistă deoarece. − se referă la evenimente din trecut. fără redundanţă inutilă. Prin persistenţă înţelegem intuitiv că datele din baza de date diferă. 2004]: Reducerea redundanţei datelor memorate: în situaţia în care fiecare aplicaţie informatică folose te fişiere proprii pentru stocarea datelor sale e 12 . date despre conturi. astfel încât acestea pot fi prelucrate eficient de mai mulţi utilizatori întrun mod concurent”. date despre rezervări. Centralizarea datelor prezintă o serie de avantaje. de alte date efemere. − Partajat: par i distincte din BD pot fi folosite de către mai mul i utilizatori. o bancă. datele de ieşire. şi în general.. 2005]. 2007]. care sunt folosite de către sistemele de aplicaţii ale unei întreprinderi” [Date. 3. i sunt exacte. Ce este o bază de date? Definiţii: „Baza de date este o colecţie de date persistente. o fabrică. − aria de cuprindere este restrânsă i bine definită. 2005].

ceea ce atrage după sine inconsistenţa bazei de date. în comun. o serie de operaţii de actualizare. Evitare inconsistenţei datelor: atunci când există mai multe copii ale aceleaşi date este posibil. se referă la modul în care sunt stocate datele în sistem. Pentru asigurarea independen ei fizice şi logice a datelor se impune adoptarea unor arhitecturi de baze de date organizate pe trei nivele: Nivelul intern: este nivelul care se află cel mai aproape de mediul de stocare fizică. Posibilitatea partajării datelor: se referă la posibilitatea utilizării în comun a datelor de către mai multe aplicaţii precum şi la posibilitatea dezvoltării unor aplicaţii noi folosind datele deja existente în baza de date. pentru fiecare utilizator Menţinerea integrităţii datelor: integritatea datelor reflectă cerinţa ca baza de date să conţină date corecte. Aceasta presupune atât consistenţa datelor cât şi plauzibilitatea lor prin introducerea unor proceduri de validare corespunzătoare. Dacă acea dată este modificată într-un fi ier aceasta trebuie modificată i în restul fi ierelor pentru a nu apărea diferen e. Se pot impune restricţii diferite pentru fiecare tip de acces la date. Încurajarea introducerii standardelor: administratorul bazei de date poate impune alinierea la anumite standarde. Redundanţa este proprietatea unor date de a se repeta fără să fie necesar. 13 . pentru fiecare dată. Oferă suport pentru tranzacţii: tranzacţia este o unitate logică care presupune mai multe operaţii în baza de date. se referă la modul în care sunt vizualizate datele de către utilizatori. Posibilitatea aplicării constrângerilor de securitate: administratorul bazei de date poate introduce verificări de autorizare a accesului la date. ceea ce are un rol important la transferul datelor de la o bază de date la alta. 4. Nivelul extern: este nivelul aflat cel mai aproape de utilizatori.posibil ca aceleaşi date să apară de mai multe ori în fişiere diferite aparţinând unor aplicaţii diferite. Arhitectura sistemelor de baze de date Deoarece datele sunt reprezentate în calculator sub forma de biţi iar utilizatorii bazelor de date lucrează cu concepte mai mult sau mai pu in abstracte se impune utilizarea unor nivele de abstractizare. Este recomandabil ca aplicaţii diferite având aceleaşi date să utilizeze. Ex: transferul unei sume de bani din contul A in B. prin actualizarea doar a unora dintre ele. să avem valori diferite pentru una şi aceeaşi dată. un singur fişier pentru memorarea acestora. in particular. Nivelul conceptual: este un nivel intermediar dintre cele două.

Nivelul conceptual: este o abstractizare a unei părţi din lumea reală şi constă din descrierea structurii logice a datelor dintr-o bază de date. ce nu poate face parte din BD). etc. O modificare a structurii nu va afecta aplicaţia iar modificările efectuate asupra aplicaţiei nu vor afecta structura fizica de date. Fiecare bază de date are un model conceptual propriu prin care sunt numite şi descrise toate unităţile logice din BD. Independenţa logică a datelor: se referă la imunitatea modelului propriu al fiecărui utilizator faţă de modificări în structura logică globală a bazei de date [Dollinger&Andron. pointeri. plan de învă ământ. etc). înregistrări) şi se pot modifica relaţiile existente între ele fără a afecta utilizatorii care nu au nevoie de aceste date. 2004]. Fiecare utilizator poate să folosească datele fără a influen a al i utilizatori care folosesc aceleaşi date..Independenta fizică a datelor este o măsura a imunităţii aplicaţiilor faţă de modificările în structura fizică de memorare a datelor. Ex: în descrierea unei bd a unui hotel se lucrează cu următoarele concepte: client. etc. rezervări. Tot în modelul conceptual sunt specificate masuri de 14 . iar pentru o BD a unei facultă i: studen i. Cele trei niveluri ale arhitecturii [Date. Vederea internă este descrisă prin intermediul schemei interne. 2. la care se adaugă diverse structuri auxiliare menite să asigure accesul operativ la date (de ex. împreună cu legăturile dintre acestea. la dispozitivele de stocare a datelor sau la strategia de acces la date. [Dollinger]. Indecşi. Nivelul extern Nivelul conceptual Nivelul intern Fig. Unităţile logice sunt concepte asemănătoare celor cu care operează utilizatorii bazei de date. Pentru ca o aplicaţie să fie independenta faţă de structura fizică de date aceasta nu trebuie să conţină referiri la tipul fişierelor folosite pentru memorarea datelor. 2005] Nivelul intern: poartă numele de bază de date fizică şi este o colecţie de fişiere care conţin datele fizice. discipline. profesori. note. camera. Dacă se respectă independenţa logică a datelor se poate modifica structura bazei de date prin adăugarea unor noi unită i logice (cum ar fi câmpuri. Modelul conceptual integrează viziunile tuturor utilizatorilor asupra BD şi specifică constrângerile asupra datelor (ce poate face parte din bd.

Prin utilizarea vederilor se asigură securitatea bazelor de date prin limitarea accesului la date a anumitor categorii de utilizatori. 5. Optimizarea cererilor de acces. Prin vederi se oferă utilizatorilor o viziune individualizată şi simplificata asupra bazei de date. Ex: baza de date cu clien ii unui hotel. Termenul tehnic folosit pentru modelul extern este acela de vedere externă. Un utilizator poate avea diferite drepturi de acces definite în cadrul a mai multe vederi. Vederea conceptuală conţine o reprezentare abstractă a întregii baze de date iar vederea internă reprezintă baza de date aşa cum este stocată intern. fiecare vedere reprezentând o anumită porţiune a bazei de date. etc. in timp ce prin altele ar putea avea şi drepturi de modificare. Vor exista mai multe vederi externe diferite. Vârsta clien ilor este o informa ie care poate fi folosita pentru realizarea unor statistici. Daca se memorează in baza de date vârsta clien ilor atunci acest câmp trebuie sa fie actualizat zilnic. Într-o bază de date cu studen i se va defini conceptul bursier. Această funcţie poate fi realizată prin intermediul Limbajelor de manipulare a datelor. Prin unele vederi poate avea doar drept de consultare. Fiecărui utilizator sau grup de utilizatori îi corespunde un model extern propriu – ceea ce vede utilizatorul din BD sau modul în care vede acesta baza de date. Sistemul de gestiune a bazelor de date Sistemul de gestiune a bazelor de date (SGBD) – este software-ul care tratează toate cererile de acces la baza de date. Funcţiile pe care le îndepline te un SGBD sunt următoarele: Definiţia datelor: Sistemul SGBD trebuie sa fie capabil sa accepte definiţiile datelor (schemele externe. 15 . Fiecare vedere externă este definită prin intermediul unei scheme externe. actualizare sau ştergere a datelor existente în BD sau să adauge date noi in BD. schema internă) în forma-sursă şi să le transforme în forma-obiect adecvata. Nivelul extern se referă la percepţiile utilizatorilor individuali asupra BD. Majoritatea utilizatorilor nu sunt interesaţi de întreaga bază de date ci doar de o parte a acesteia. de aceea se va crea o vedere in care apare definit conceptul de vârsta calculat ca diferen ă dintre data curentă si data na terii. Vederea conceptuală este definită prin intermediul schemei conceptuale.securitate şi integritate referitoare la anumite unită i logice. Descrierea datelor se realizează prin intermediul limbajul de descriere a datelor – LDD. existând posibilitatea ascunderii anumitor parţi din baza de date pe care utilizatorii nu au voie sa le vadă. Asigurarea securităţii şi integrităţii datelor. Manipularea datelor: sistemul SGBD trebuie sa fie capabil sa manipuleze cererile de consultare. schema conceptuala. Utilizatorii au acces doar la parţi bine definite din BD.

PostgreSQL. Se poate defini printr-o serie de structuri de date (rela ii alcătuite din tupluri). Care sunt componentele unui sistem de baze de date? 5.) În cazul modelelor ierarhice şi reţea datele sunt reprezentate la nivel de articol prin legături ierarhice sau de tip graf. rela ionale OO. MySql (opensource). Care sunt avantajele utilizării bazelor de date? 4. distribuite. Dicţionarul conţine date despre datele din BD. 1970. Cele mai cunoscute SGBD-uri la ora actuală sunt: Oracle. Administrarea şi manipularea datelor este dificilă datorită dependenţei fizice a datelor. restric ii referen iale. Ce condi ii trebuie să îndeplinească informa iile pentru a fi utile în luarea deciziilor? 3.Refacerea datelor îşi asigurarea accesului concurent la date. Sisteme relaţionale. multimedia. F. DB2. S-a conturat in două articole publicate de E.) SGBDOO au apărut ca urmare a îmbinării tehnicii limbajelor orientate obiect cu a bazelor de date. Codd în 1969. Evoluţia SGBD Istoria SGBD poate fi rezumată în trei generaţii: Sisteme ierarhice şi reţea. join). Verificarea cunoştinţelor 1. Care este deosebirea între date i informa ii? 2. Visual FoxPro. etc. SGBD trebuie să îndeplinească toate sarcinile într-un mod cat mai eficient posibil. Care sunt obiectele unei baze de date Access? 6. (denumite si metadate) – adică definiţii ale unor obiecte din sistem. dincolo de care totul este invizibil pentru utilizator. A doua generaţie de SGBD-uri este legată de apariţia modelelor relaţionale care tratează entităţile ca nişte relaţii. Sisteme avansate (orientate obiect. Microsoft Sql Server. opera ii aplicate asupra structurilor de date (selec ie. dBase. i reguli de integritate care să asigure consisten a datelor (chei primare. Trebuie să pună la dispoziţie o funcţie pentru dicţionarul de date. Care sunt func iile principale ale unui sistem de gestiune a bazelor de date? 16 . proiec ie. Interfaţa cu utilizatorul poate fi definită ca o graniţă a sistemului. 6.. Scopul general al unui SGBD este de a furniza interfaţa cu utilizatorul pentru sistemul de baze de date.

B. Microsft SQL Server c. Variantele A si D. Variantele C si D. dBase d. 4. 5. f.7. Redundan a este proprietatea datelor de a fi disponibile în timp util. Avantajele utilizării bazelor de date sunt: A. 4. 17 . Partajarea datelor. Variantele B si C. Salvarea aleatorie a datelor. B. 3. Variantele B si D. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate (încercuiţi răspunsurile corecte) 1. D. Variantele A si C. Solaris f. Redundantă scăzută a datelor. Evitarea inconsistentei datelor. a. Baza de date este o componentă a sistemului informatic. 2. Oracle. D. Integritatea datelor se referă la corectitudinea datelor. Care dintre pachetele software de mai jos nu este un sistem de gestiune a bazelor de date? a. Variantele A. C. e. Baza de date este un sistem integrat. 5. b. c. coerent i partajat de fi iere. Datele persistente pot fi şterse din baza de date fără cerere explicită adresată sistemului SGBD. Visual FoxPro b. d. Microsft Access e.

oferă posibilitatea creării unei copii a bazei de date şi prin utilizarea aplicaţiei Briefcase.UNITATEA 2 MICROSOFT ACCESS 2000 – PREZENTARE GENERALĂ Sinteză Microsoft Access 2000 face parte din pachetul de programe Microsoft Office Professional şi este cea de-a cincea versiune a produsului de la lansarea sa iniţiala în 1992. permite utilizarea instrumentului asistent (wizard) în vederea creării a mai mult de 20 de tipuri comune de aplicaţii. precum şi forma de afişare iniţială. realizarea sincronizării între diferitele copii ale bazei de date. permite crearea de comenzi rapide (shortcuts) în vederea accesării obiectelor Access. 200 MB spaţiu pe HDD. permite crearea de grupuri de obiecte definite de utilizator în cadrul bazei de date. Principalele caracteristici ale sistemului de gestiune a bazelor de date Access sunt: sistemul de gestiune a bazelor de date este relaţional şi lucrează sub sistemul de operare Windows. monitor SVGA. Microsoft a vândut peste 75 milioane de copii ale produsului Microsoft Office din care 45 milioane sunt exemplare Office97. este prevăzut cu ajutor (help). permite comunicarea cu SQL Server. CD-ROM. acceptă nume lungi în definirea fişierelor. fiind un instrument util pentru publicarea informaţiilor în paginile Web. este deschis comunicării cu alte sisteme de gestiune a bazelor de date cum ar fi Foxpro sau Paradox. apelabil contextual sau la cerere. ataşarea de pictograme (icons). cerinţe hardware pentru instalare: computer Pentium cu 32 MB RAM. permite setarea proprietăţilor iniţiale ale bazei de date cum ar fi titlul aplicaţiei. permite realizarea de aplicaţii complexe prin utilizarea limbajului Visual Basic. 18 . conţine instrumente tip wizard care permit utilizatorului crearea facilă a unor obiecte. alt produs Microsoft care gestionează baze de date. este compatibil cu tehnologia ActiveX care permite realizarea aplicaţiilor client/server. permite utilizarea de adrese şi legături Internet. permite accesul la baze de date din mediul Internet.

Căsuţa din partea de jos a ferestrei indică cele mai recent utilizate baze de date. La rularea programului Microsoft Access. Prin succesiunea: clic pe butonul Start -> Programs-> Microsoft Access 2. 3. rapoartelor. etc. relaţiilor dintre tabele. Deschiderea unei baze de date existente. Daca baza dorită nu se afla printre acestea. suportă două limbaje standard de interogare: SQL (Structured Query Language) şi QBE (Query By Example) 1. va apărea pe ecran fereastra din figura de mai jos care pune la dispoziţie următoarele opţiuni: 1. permite vizualizarea legăturilor dintre tabelele bazei de date prin intermediul unei interfeţe grafice – fereastra Relationships. Crearea unei baze de date vide. prin operaţii de import/export. formularelor. Excel.conţine exemple de baze de date care contribuie la o mai bună înţelegere a modului de construire a tabelelor. interogări. Access. are integrată facilitatea de Office Assistant (ajutor animat). Prin dublu clic pe pictograma de pe Desktop. Baza de date Northwind are un număr mare de înregistrări şi poate fi folosită pentru a crea propriile rapoarte. asociată programului Ms. 19 . permite comunicarea cu celelalte aplicaţii incluse în pachetul Microsoft Office: Word. FrontPage. Crearea unei baze de date cu ajutorul aplicaţiei Database Wizard. 2. executând clic pe More Files se poate naviga prin structura de directoare în căutarea fişierului dorit. interogărilor. formulare. Mediul Microsoft Access 2000 Lansarea în execuţie a programului Microsoft Access se poate face prin următoarele modalită i: 1.

1 2 3 Fig. De asemenea. 3. Copy (copiază ). salvarea ( ) . Undo (anulare ). Bara de meniuri (Menu bar): conţine următoarele meniuri . tipărirea ( ). Tot pe bara Database avem butoane specifice aplicaţiei care realizează sarcini imediate pentru utilizatorii care doresc să realizeze la „repezeală” componentele 20 • • . Paste (lipeşte ). o transformă într-un obiect pe bara de task-uri o Restore (revenire) – permite revenirea ferestrei la dimensiunea iniţială o Close (închidere) – închide fereastra (închide folderul. modul de lucru a opţiunilor din meniuri se învaţă cu ajutorul exerciţiilor aplicative! Bara (trusa) cu instrumente Database (Database Tool bar): cuprinde butoane pentru execuţia rapidă a unor acţiuni: crearea ( ) şi deschiderea ( ) bazelor de date. View (vizualizare).File (fişier). avem butoane pentru lucrul cu text: Spelling – face verificarea gramaticală ( ). Cut (taie ). respectiv aplicaţia). aşa cum eram obişnuiţi din aplicaţiile Microsoft. Edit (editare). Fereastra Microsoft Access. Fereastra de bază a aplicaţiei Access are acelaşi aspect general folosit în celelalte aplicaţii Office şi conţine următoarele elemente: • Bara de titlu (Title bar): conţine numele aplicaţiei cu care se lucrează (Microsoft Access) precum şi cele trei butoane "soft" descrise mai jos: o Minimize (minimizare) – minimizează fereastra. Insert (inserare). Window (fereastră) şi Help (ajutor). Tools (instrumente). previzualizarea ( ) obiectelor din baza de date.

şi aşa mai departe. Pentru a vedea toate tabelele din baza de date.Bara de titlu: conţine numele bazei de date deschise precum şi cele trei butoane "soft": Minimize. crearea rapidă a Fereastra Database: conţine.unei aplicaţii: adăugarea unui nou obiect( . )– creează un nou obiect. . )– afişează obiectele sub forma unor pictograme mari. pentru a vedea toate formularele trebuie să executaţi clic pe Forms. ) – şterge un obiect. următoarele elemente: . Dacă executaţi clic pe butonul Groups. unui formular • ). )– deschide un obiect în mod de afişare design. Access va afişa o listă cu grupurile definite de utilizator. la rândui ei. Bara de titlu Bara meniu Bara cu instrumente Database Bara de titlu a ferestrei Database Bara de meniu a ferestrei Database Conţinutul ferestrei Database Bara cu obiecte Bara de stare Fig. situat în partea de sus a barei de obiecte. Fereastra de bază a aplicaţiei Access - Bara de meniu a ferestrei Database are următoarele opţiuni: Open ( Design ( New ( Delete ( Small Icons ( ) – deschide un obiect în mod de afişare curent. Pentru a actualiza conţinutul ferestrei Database. ) – afişează obiectele sub forma unor pictograme mici.Bara de obiecte: este situată în partea stângă a ferestrei şi are două butoane: Objects şi Groups. executaţi clic pe butonul Objects. 4. apoi executaţi clic pe Tables. Large Icons ( 21 . puteţi executa clic pe orice obiect din bara. Restore şi Close.

Access se foloseşte de obiecte: interogări. Toate elementele din Access. F1=Help.” 2. formulare (forms). rapoarte (reports). comenzi macro (macros) şi module (modules). număr de telefon. dacă deschidem un tabel în mod proiectare ( ) în partea stângă apare textul „Design View. Mai precis. sunt obiecte. controale. Pentru a interacţiona cu datele cuprinse în baza de date. cereri de interogare (query). rapoartele. data la care a fost creat. data ultimei modificări şi tipul obiectului. atunci când creaţi un tabel pentru stocarea datelor referitoare la clienţi puteţi avea câmpuri pentru cod client. Details ( ) – listează pentru fiecare obiect mai multe informaţii: descriere. Cernei Nr. formularele. Sibiului Nr 45 Str. Astfel. pagini Web (pages). o bazã de date Access poate fi definită ca o colecţie de obiecte: tabele (tables).List ( ) – modul de afişare prestabilit. Tabelul (TABLE) este un obiect definit de utilizator în care sunt stocate datele primare (expresia modelului relaţional). tip şi alte atribute ale acestora. nume. F6=Switch panes. 4 3400 Str. care sunt stocate pe linii şi coloane. data naşterii etc. Arhitectura Microsoft Access O baza de date reprezintă o modalitate de stocare a unor date pe un suport extern (mediu de stocare). ea indică starea în care ne găsim la un moment dat. Câmpuri (fields) Cod client 1 2 3 4 5 Cod postal Data nasterii 4/2/1968 5/3/1974 9/8/1959 9/6/1962 Nume Oltean Popescu Plesan Sitaru Patterson Prenume Radu Adriana Sorin Adela John Adresa Str. O bază de date poate conţine unul sau mai multe tabele independente sau legate între ele. afişează o listă cu obiectele. o înregistrare va consta din toate aceste informaţii pentru o anumită persoană (client). Fiecare câmp trebuie să fie legat de destinaţia tabelului din care face parte. De exemplu. Fiecare linie a tabelului conţine o înregistrare (record) cu date corespunzătoare coloanelor şi reprezintă o entitate completă de date.3 27 Newpoint Street 3125 3400 Înregistrări (records) GM80AN 2/4/1976 22 . prenume. De exemplu. cod poştal. Mehedinti Nr. adresa. cu posibilitatea regăsirii rapide a acestora. În acest caz. Aurel Vlaicu Nr. Coloanele reprezintă câmpurile (fields) care se descriu prin nume. 61 3400 Str. - Bara de stare (Status bar): aşa cum spune şi numele său. un tabel este o colecţie de date "legate" între ele. cu excepţia datelor din înregistrări.

în esenţă. Append şi Delete Query. rapoarte. actualizarea unor date dar pot fi folosite şi ca parte a interfeţei aplicaţiei dumneavoastră. numai că datele introduse pe ecran vor fi stocate in unul sau mai multe tabele şi pot fi folosite ulterior la întocmirea diferitelor situaţii. Interogarea este. Formularele simplifică vizualizarea. În majoritatea cazurilor va puteţi gândi la ele ca fiind reprezentări pe ecran ale formularelor pe hârtie. căutarea. 23 . introducerea şi modificarea datelor. Prin intermediul formularelor se pot realiza diverse operaţii cum ar fi: sortarea. Este un instrument foarte util pentru analiza datelor stocate în tabele. puteţi efectua calcule pe grupuri de înregistrări. cu care sunteţi deja obişnuiţi să lucraţi. Folosind butoanele de comandă puteţi deschide alte formulare sau rapoarte atunci când este nevoie. Interogarea (QUERY) este un obiect care permite vizualizarea informaţiilor obţinute prin prelucrarea datelor din una sau mai multe tabele şi/sau alte cereri de interogare. Raportul (REPORT) este un obiect care permite formatarea şi tipărirea. sub formă de documente. Formularul (FORM) este un obiect care permite introducerea datelor. De exemplu. afişarea acestora sau controlul întregii aplicaţii. a informaţiilor obţinute în urma consultării bazei de date. Practic. puteţi combina mai multe tabele sau interogări. iar atunci când utilizatorul are nevoie de anumite date va apela un formular sau un raport care va găsi datele şi le va afişa pe ecran în forma cerută. De regulă. Formularul constituie interfaţa dintre utilizator şi datele stocate în baza de date. de asemenea. puteţi obţine date din mai multe tabele legate între ele. fiecărui tabel îi sunt asociate alte obiecte (formulare. adăuga şi chiar şterge date din tabele folosind tipurile de interogări specifice acestor operaţii: Update. puteţi sorta înregistrările după câmpuri sau grupuri. Modul de completare al datelor în formularul Access este asemănător cu completarea unui formular pe hârtie. Aşa cum datele sunt stocate în tabele (table) şi cererile sunt stocate în obiecte de tip Query. interogări). puteţi folosi o interogare pentru a genera o listă cu telefoanele anumitor clienţi sau pentru a determina suma încasată de la clienţi. o interogare poate fi apelată de ori câte orie este nevoie. de aceea va fi folosit foarte frecvent. numărul întrebuinţărilor care se pot da acestor obiecte este nelimitat: puteţi vizualiza înregistrările care îndeplinesc o anumită condiţie prin intermediul interogărilor de selecţie (Select Query).Interacţiunea cu datele stocate în tabele nu se face în mod direct. puteţi modifica. o întrebare sau o cerere stocată. Odată creată.

Toate obiectele descrise mai sus vor fi detaliate in capitolele următoare.Cu toate că formularele reprezintă un instrument excelent pentru introducerea şi afişarea datelor pe ecran. Aceste puncte indică faptul că selectarea op iunii respective va avea ca efect deschiderea unei ferestre de dialog cu informa ii suplimentare. Astfel.]: Op iunile din cadrul unui meniu sunt grupate logic în func ie de ac iunile de executat. vizualizate într-un navigator Internet (browser). op iunea Save din meniul File nu va fi activă atâta timp cât nu există o bază de date deschisă. grupele de op iuni sunt delimitate printr-o linie orizontală. 24 . lista clienţilor firmei pe localităţi sau judeţe. Unele op iuni au afi ate după nume trei puncte (…). de exemplu. Unele op iuni din meniu sunt dezactivate (apar afi ate ters) i nu pot fi selectate într-un anumit context. Comanda Macro (MACRO) reprezintă un obiect care conţine o definiţie structurată a uneia sau mai multor acţiuni pe care Access le realizează ca răspuns la un anumit eveniment. tipărite la imprimanta. rapoartele sunt principalele „dispozitive” de ieşire in Access. etc. Acest obiect permite vizualizarea datelor în mediul Internet. introduceţi într-un modul codul procedurii. Meniurile i op iunile lor Op iunile din cadrul meniurilor au următoarele caracteristici [Avram-Ni chi et al. Aceste obiecte sunt foarte utile deoarece permit automatizarea diverselor evenimente fără ca realizatorul aplicaţiei să trebuiască să cunoască limbajul VBA (Visual Basic for Applications). apoi folosiţi obiectele eveniment (sau alte proceduri) pentru a executa procedura. Modulul (MODULE) reprezintă un obiect care conţine proceduri definite de utilizator şi scrise în Visual Basic. De exemplu. Rapoartele pot fi previzualizate pe ecran. Puteţi crea cu ajutorul acestor obiecte diverse situaţii de ieşire pentru aplicaţia dumneavoastră. Sunt foarte uşor de creat şi sunt instrumente puternice de prezentare a datelor. Comenzile care nu sunt urmate de cele trei puncte se vor executa imediat ce au fost selectate. Pagina Web de accesare a datelor (PAGES) reprezintă un obiect care include un fişier HTML şi alte fişiere suport în vederea furnizării accesului la date prin intermediul browser-elor Internet. 3.

baze de date sau alte formate. Paste – Ctrl+V.) Dacă la finalul listei de op iuni apar două vârfuri de săgeată ( ) anumite op iuni nu sunt afi ate . raport). Export – exportul datelor în fi iere text. Print – Ctrl+P. prin selectarea op iunii respective se va deschide un alt nivel de submeniuri. Principalele op iuni ale acestui meniu: Fig.Dacă în dreptul unei op iuni apare un vârf de săgeată (►). etc. dBASE. foi de calcul tabelar. Open (Ctrl+O) – deschiderea unei baze de date create anterior. Paradox. Op iunile meniului File New (Ctrl+N) – crearea unei baze de date. Lotus 1-2-3). Close – închiderea unei baze de date. 3. ODBC Databases). formular. 5. deschiderea. Save (Ctrl+S)– salvarea obiectelor bazei de date. importul i exportul datelor. Get external data – importul datelor din surse externe: din baze de date (Ms Access. salvarea i închiderea bazelor de date dar i op iuni pentru tipărirea. Meniul File: con ine comenzi pentru manipularea bazelor de date crearea. Acele op iuni pot fi accesate direct prin combina ia de taste respective (Save – Ctrl+S.1. Anumite op iuni sunt urmate de o combina ie de forma Ctrl+literă. 25 . Unele op iuni au o pictogramă în fa a numelui – ceea ce înseamnă că acea op iune este disponibilă i dintr-o bară de instrumente prin intermediul butonului cu pictograma respectivă.pentru a vizualiza lista completă de op iuni utilizatorul trebuie să pozi ioneze mouse-ul pe aceste săge i. Copy – Ctrl+C. Save as – salvarea obiectelor bazei de date cu un alt nume (sau sub alta formă – tabel. foi de calcul tabelar (Excel. fi iere HTML sau fi iere text.

Print (Ctrl+P) – afi area ferestrei de dialog Print care permite selectarea imprimantei. data creării. 3. stânga. etc. Exit – închiderea aplica iei Microsoft Access. Meniul Edit: con ine op iuni pentru editarea obiectelor bazei de date. Send to – trimiterea bazei de date direct la un email.3. Meniul View: con ine op iuni pentru vizualizarea obiectelor bazei de Vizualizarea obiectelor bazei de date Afişarea obiectelor sub forma unor pictograme mari Afişarea obiectelor sub forma unor pictograme mici Afi area unei liste cu obiectele bazei de date Afi area unor informa ii detaliate pentru fiecare obiect Aranjarea obiectelor BD după nume. jos. Database Properties – afi ează proprietă ile bazei de date – tipul de fi ier. Fig. 7. numele MS-DOS. data ultimei accesări. Cut (Ctrl+X): mutarea textului sau a obiectelor selectate în memoria Clipboard. introducerea intervalului paginilor care urmează a fi listate i numărul de copii. loca ia de stocare. Paste (Ctrl+V): copierea con inutului memoriei Clipboard în pozi ia curenta a cursorului. Copy (Ctrl+C): copierea textului sau a obiectele selectate în memoria Clipboard. dimensiunea. Delete: tergerea elementelor selectate. Op iunile meniului View 26 . selectarea formatului de pagină i a orientării acesteia i întroducera numărului de coloane pentru fiecare pagină. data creării. Alinierea pictogramelor Afi area ferestrei cu proprietă ile obiectului selectat Afi area ferestrei Code Activarea sau dezactivarea truselor de instrumente de pe ecran Reîmprospătarea imaginii de pe ecran Fig. Create Shortcut: crearea unei scurtături pentru un obiect al bazei de date pentru a fi apelat mai u or. Rename: redenumirea obiectelor bazei de date. 3. modificării. Print Preview – previzualizare înainte de tipărire. atributele fi ierului. 6.Page Setup – setarea paginii – permite setarea marginilor (sus.2. Op iunile meniului Edit Undo (Ctrl+Z): anularea efectului unei ac iuni anterioare. dreapta). tip. data actualizării sau aranjare automată.

legarea tabelelor. formulare. op iuni Setarea op iunilor sistemului Microsoft Access Fig.date. criptarea/decriptarea BD Crearea copiilor de siguran ă pentru BD Stabilirea parametrilor de lansare a unei aplica ii Lansarea editorului Visual Basic. compactarea i repararea BD. pagini web. a performan elor. aranjarea pictogramelor (Arange 27 . afi area ferestrelor în cascadă (Cascade). crearea tablourilor de comanda (Switchboard). Meniul Insert: permite inserarea unor obiecte noi (tabele.). crearea fi ierelor MDE Introducerea unei parole pentru BD. etc. asigurarea protec iei BD. AutoForm i AutoReport sunt op iuni cu ajutorul cărora se poate crea rapid un formular sau un raport pe baza datelor dintr-un tabel. Meniul Tools: permite utilizarea diverselor instrumente ale sistemului Microsoft Access 2000.4. Meniul Window: include op iuni destinate gestiunii ferestrelor deschise – aranjarea pe orizontală a ferestrelor (Tile Horizontally). Verificarea lexicală a textului Corectarea automată a textului Asigurarea legăturii cu Microsoft Word i Microsoft Excel Asigurarea colaborării online cu al i utilizatori Crearea legăturilor între tabele Analiza tabelelor. controale. 9. 8 Op iunile meniului Insert 3.5. 3. După selectarea unei op iuni pe ecran va apărea fereastra pentru crearea unui obiect nou de tipul respectiv (fereastra New Table pentru tabele. Fig. aranjarea pe verticală a ferestrelor (Tile Vertically).6. interogări. rapoarte. macro-uri sau module) în baza de date. rularea macrocomenzilor Adăugarea controalelor ActiveX Adăugarea unor programe Add-In Adăugarea/ eliminarea unor truse de instrumente. realizarea documenta iei Utilitare pentru baze de date: pentru convertirea BD. Este cea mai simplă i mai rapidă modalitate de creare a formularelor/rapoartelor. Op iunile meniului Tools 3.

gestiunea personalului. 2. Pentru a realiza acest lucru trebuie să răspundeţi la următoarele întrebări: Ce informaţii veţi stoca? Cine le va folosi? De ce fel de ieşiri aveţi nevoie? Atunci când proiectaţi o bază de date trebuie să urmaţi o serie de paşi: 1. „Clienţi”. un tabel cu denumirea Angajaţi poate să aibă următoarele câmpuri: Nume. Meniul Help: con ine op iuni pentru accesarea fi ierului de asisten ă (Help). Determinaţi câmpurile de care o să aveţi nevoie în tabele. Fereastra Help are trei tab-uri: Contents – cuprinde un manual de utilizare a sistemului Microsoft Access. Proiectarea structurii bazei de date Prima fază în proiectarea bazei de date trebuie să fie analiza obiectivului urmărit. De exemplu. Odată ce aveţi un scop clar stabilit. Fiecare categorie de informaţii dintr-un tabel poartă denumirea de câmp (field) şi fiecare câmp va fi afişat pe o coloană în tabel. Prenume. Determinaţi scopul bazei de date. Answer Wizard – permite utilizatorului să caute informa ii după o propozi ie sau o combina ie de cuvinte i tab-ul Index – permite utilizatorului să caute informa ii după cuvinte cheie. 4. func iile. Determinaţi tabelele de care aveţi nevoie. Impozit. sau „Comenzi”. op iunile sistemului Microsoft Access. 4.Icons). Data angajării. 3. Determinaţi relaţiile dintre tabele. În cazul în care nu puteţi stabili relaţii între tabele. Analizaţi cu atenţie tabelele şi stabiliţi legăturile care există între datele conţinute în tabele diferite. Acest lucru vă ajută să stabiliţi ce fel de date vreţi să stocaţi în baza de date pe care o veţi crea (ex. ca se exemplu „Angajaţi”. evidenţa stocurilor). Salar_brut. Hotărâţi ce fel de informaţii vor fi stocate în cadrul tabelelor. ascunderea i reafi area ferestrelor pe ecran (Hide/Unhide).7. Numele tabelului trebuie să fie sugestiv pentru informaţiile pe care le va conţine. introduceţi tabele sau câmpuri de legătură. Informa iile pot fi accesate direct sau prin intermediul asistentului Office (Office Assistant). Prin intermediul acestui meniu utilizatorul poate ob ine informa ii referitoare la comenzile. puteţi împărţi informaţiile în subiecte separate. Fiecare subiect va fi un tabel în baza de date. 28 . 3.

judeţ şi cod poştal. introduceţi date de test. dacă aveţi în tabel un câmp data_naşterii nu mai trebuie să stocaţi in tabel şi vârsta persoanei pentru că aceasta se poate calcula din data naşterii. formularele. nu repetaţi aceleaşi date în mai multe tabele. în loc să stocaţi numele clienţilor într-un singur câmp. − Fiecare tabel trebuie să aibă o cheie primară care să identice în mod unic fiecare articol (înregistrare) din tabel. Analizaţi proiectul pentru a găsi eventuale erori. De asemenea.1. Este mult mai dificil să modificaţi tabelele. rapoartele după ce au fost introduse date reale. Aceste numere sunt secvenţe arbitrare de caractere folosite pentru identificare. Un număr de telefon poate să înceapă cu 0 şi poate să conţină caractere despărţitoare (0745-466789) de aceea. Creaţi tabelele şi adăugaţi câteva înregistrări de probă. Experimentaţi modelul proiectat. De exemplu. iar pentru a putea fi regăsite uşor acestea trebuie să fie bine organizate în cadrul lor. codul numeric personal sau codul poştal. oraş. folosiţi două câmpuri. nu sunt valori numerice.5. Proiectarea tabelelor Datele sunt stocate în înregistrările tabelelor. cea mai bună formă de stocare o reprezintă câmpul text. Asiguraţi-vă că datele sunt stocate în mod corespunzător în baza de date şi că puteţi obţine toate informaţiile şi situaţiile finale dorite. faceţi modificări dacă este nevoie. De exemplu. Nu introduceţi aceeaşi informaţie în mai mult de un câmp. Folosirea cheilor ajută la prevenirea introducerii de date duplicate. Vedeţi dacă puteţi obţine din tabele rezultatele de care aveţi nevoie. Îmbunătăţirea proiectului. − Evitaţi redundanţa. Aspectele care trebuie să le urmăriţi atunci când începeţi să lucraţi cu tabele sunt: − Împărţiţi informaţiile lungi în unităţi mai mici. Stocarea corectă a adreselor clienţilor se va face în câmpuri diferite: strada şi număr. trebuie acordată o atenţie deosebită fazei de proiectare a bazei de date. − Datele stocate în fiecare câmp trebuie să constituie cea mai mică unitate de informaţie. De aceea. 4. creaţi formulare şi rapoarte de probă. O cheie a unui tabel se aseamănă cu cota care se atribuie cărţilor într-o bibliotecă: aceasta 29 . Pentru a parcurge etapele de mai sus puteţi folosi o tablă de scris sau hârtie şi creion pentru că veţi face multe modificări până veţi ajunge la o formă de proiectare acceptabilă. unul pentru nume şi altul pentru prenume având astfel posibilitatea să sortaţi sau să selectaţi datele separat atât după nume cât şi după prenume. ceea ce înseamnă ca ele să nu mai poată fi împărţite în componente mai mici. − Folosiţi câmpuri de tip text pentru a stoca numere de telefon.

− se selectează folderul unde va fi stocată baza de date.este un identificator unic ce controlează ordonarea şi înregistrarea cărţilor.3) se execută următorii paşi: ). În urma − se selectează lista Save in (prin clic pe butonul acestei operaţii apare lista unităţilor de disc disponibile şi a elementelor de pe Desktop. în caseta de dialog cu titlul File New Database (fig. De exemplu. − se introduce numele bazei de date în lista File Name. − Toate datele trebuie să fie mutual dependente. 30 . în fereastra principală (vezi fig.1. nici un câmp nu trebuie să depindă de informaţiile aflate în alt câmp al aceluiaşi tabel. trebuie să actualizăm şi valoarea din câmpul încasări pentru ca datele să fie consistente. dacă un tabel de evidenţă a vânzărilor conţine preţul unitar. În interiorul ferestrei va apărea o listă cu directoarele (folderele) disponibile. − Toate câmpurile trebuie să aibă o legătură cu câmpul cheie primară. câmpul încasări trebuie eliminat din structura tabelului şi trebuie înlocuit cu un control calculat sau cu o expresie de interogare. Pentru a înlătura dependenţa. 2. − Urmăriţi cu atenţie câmpurile rămase necompletate. 5. dacă schimbăm valoarea preţului unitar. − se selectează unitatea de disc unde va fi salvata noua bază de date. sau valoarea cantităţii vândute. Dacă un câmp rămâne necompletat înseamnă că datele nu se aplică la acea înregistrare. Astfel. Pentru a construi o bază de date nouă se execută următoarele operaţii: 1. în care construirea obiectelor se face de la zero. Cu alte cuvinte. cantitatea vândută şi încasări. b) crearea unei baze de date folosind Database Wizard. Crearea unei baze de date Există două posibilităţi de creare a bazelor de date: a) crearea unei baze de date vide. avem de a face cu un câmp dependent. identifică duplicatele şi evită confuziile care pot să apară atunci când două volume au acelaşi autor sau au acelaşi titlu.) se selectează Blank Access database şi se activează butonul OK.

destinate fie utilizării în scop personal. 10. pagini web pentru prezentarea datelor) luând în considerare preferinţele utilizatorului. generând toate tabelele. Utilizarea Database Wizard: 31 . Vrăjitorul prezintă o serie de casete de dialog pentru fiecare etapa. La fiecare pas utilizatorul trebuie să aleagă o serie de opţiuni din grupul de opţiuni posibile pentru a trece la următorul pas. Vrăjitorul oferă posibilitatea de a alege din mai multe baze de date predefinite. Pentru a vedea lista acestor baze de date selectaţi opţiunea New din meniul File şi apoi executaţi clic pe categoria Databases din fereastra de dialog New. formularele şi rapoartele necesare pentru realizarea unei anumite funcţii. formulare. Fereastra File New Database O bază de date nouă se mai poate crea şi folosind meniul sistem Access. Un vrăjitor este un instrument complex (program specializat) cu ajutorul căruia se realizează în mod automat o bază de date sau anumite obiecte (tabele. se selectează directorul aici se introduce numele BD Fig. Crearea unei baze de date folosind asistenţii Database Wizard este mult mai simplă şi rapidă dar prezintă dezavantajul de a nu fi aşa de flexibilă. interogări.− se activează butonul Create. alegând opţiunea New din meniul File. urmată de introducerea numelui corespunzător bazei de date ce urmează a fi creată. Database Wizard creează o aplicaţie „la cheie”. fie utilizării în cadrul unei firme. rapoarte.

4.1. Dacă doriţi să mergeţi mai departe. Vrăjitorul afişează o fereastră în care descrie tipul de informaţii pe care baza de date le conţine. Pentru a merge mai departe se alege butonul Create. departamente şi vânzători. 10). executaţi clic pe butonul (soft) Next. Lansarea în execuţie a instrumentului Database Wizard: deschide i programul Access. 2. întreţinere. Dacă executaţi clic pe butonul Finish vrăjitorul va închide fereastra Database Wizard şi va deschide noua aplicaţie. 11. pages and projects şi executaţi clic pe OK. 32 . 3. angajaţi. amortizare. vrăjitorul va şterge tot ce aţi realizat până în acest moment şi se va închide. Vrăjitorul îi acordă noii baze de date un nume care poate fi schimbat. Fereastra New Se selectează o bază de date şi se execută clic pe butonul OK. BD Contact Management conţine informaţii de contact şi date referitoare la convorbiri. Pe ecran va apărea următoarea casetă de dialog: Modalităţi de vizualizare Fereastra Preview Baze de date disponibile Fig.1) care apare pe ecran selectaţi opţiunea: Access database wizards. Cea de-a doua fereastră a vrăjitorului este o fereastră de dialog File (Fig. BD Asset Tracking include date referitoare la active. Din fereastra de dialog (fig. dacă executaţi clic pe Cancel. iar pentru a anula operaţia se execută clic pe butonul Cancel. De exemplu.

33 .5. Se pot adăuga sau şterge câmpuri prin intermediul ferestrei de dialog: Tabelele aplicaţiei Câmpurile din tabelul selectat 6. Fiecare tabel din noua aplicaţie conţine anumite câmpuri prestabilite. Următoarea fereastră de dialog vă permite să alegeţi stilul de afişare al ecranelor dintr-o listă de valori predefinite.

În următoarea casetă de dialog se selectează unul din stilurile predefinite de raport. Prin intermediul ferestrei de mai jos se poate schimba titlul bazei de date si se poate adaugă o imagine care să apară pe rapoartele construite. În ultima casetă de dialog a vrăjitorului lăsaţi selectată opţiunea Yes.7. Start the Database. confirmând astfel că doriţi să vedeţi baza de date. 8. Cea de-a doua opţiune Display Help on using Database deschide o 34 . 9.

se caută baza de date i se selectează op iunea Rename din meniul contextual ( sau din meniul Tools al ferestrei Open). Access va genera şi va deschide noua bază de date. Deschiderea unei baze de date existente În cazul în care se urmăreşte consultarea. alegând opţiunea Open din meniul File. Access). Pentru rezolvarea acestui exerciţiu vă puteţi folosi de Help. Explicaţi efectul tuturor opţiunilor din meniurile: File. 6. Edit. Crea i cu ajutorul Wizard-ului o bază de date pentru managementul evenimentelor.3. Crearea unei copii pentru baza de date Pentru a crea o copie pentru o bază de date aceasta trebuie să fie mai întâi închisă. se caută baza de date i se selectează op iunea Copy din meniul contextual i pe urmă op iunea Paste. Modificarea unui obiect va atrage după sine o întrebare din partea SGBD-ului Access dacă aceasta modificare va fi sau nu salvată. 3. View şi Window. 2. mai întâi. Adăuga i pe urmă cinci înregistrări. 6. să fie deschisă prin intermediul opţiunii Open An Existing File (din fereastra de dialog care apare pe ecran la intrarea în aplicaţia Ms.fereastră Help. 4. 35 . 6. Verificarea cunoştinţelor 1. modificarea sau actualizarea unei baze de date creată anterior. Se selectează op iunea Open din meniul File. Se selectează op iunea Open din meniul File.1. Redenumirea bazei de date Pentru a putea redenumi o bază de date aceasta trebuie să fie mai întâi închisă.2. Pentru a finaliza aplicaţia executaţi clic pe butonul Finish. În concluzie orice modificare a obiectelor se salvează local nefiind necesară salvarea întregii baze de date. aceasta va trebui. O bază de date mai poate fi deschisă şi folosind meniul sistem Access. 6.4. Identifica i elementele ferestrei de bază a aplicaţiei Microsoft Access. Salvarea modificărilor unei baze de date Prin modificarea unei baze de date Access se înţelege modificarea obiectelor ce o compun. Opera ii asupra bazelor de date 6. Deschide i programul Microsoft Access.

mbd).: numele şi prenumele clientului) Tipul de date – (Datatype) este o proprietate a fiecărui câmp. şi este cea mai mică unitate de date din cadrul bazei de date. O coloană poate stoca doar date de un anumit tip. Agentie.: Clienţi. Crearea tabelelor Access organizează o bază de date în felul următor: Fişierul de baze de date – este fişierul principal care cuprinde pe lângă datele cuprinse în tabele şi obiecte: interogări pentru analiza datelor. În baza de date pot exista mai multe tabele.CREATE TABLE BY ENTERING DATA 3. Prin introducerea datelor . Câmpul – (Field) reprezintă o coloană în cadrul tabelului. motiv pentru care se vor prezenta mai întâi pe scurt celelalte două moduri. Crearea structurii tabelelor se referă la definirea câmpurilor (coloanelor) tabelelor şi.CREATE TABLE BY USING WIZARD Modul cel mai eficient de creare a tabelelor îl reprezintă utilizarea ferestrei de proiectare. de ex. se pot selecta anumite câmpuri standard 36 . 12.mbd (ex. Organizarea BD Valoarea – reprezintă valoarea introdusă într-un câmp. rapoarte pentru tipărirea rezultatelor.CREATE TABLE IN DESIGN VIEW 2. Utilizând fereastra de proiectare . de tip text. Fişierul este salvat cu extensia . macro şi module pentru extinderea funcţionalităţii aplicaţiilor şi pagini web. se poate stoca valoarea „Ionescu”. Baza de date Tabel Câmp Tip de date Valoare Fig. Comenzi). în câmpul Nume. Tabelul – (Table) este o colecţie de date specifice unui anumit subiect. (ex.UNITATEA 3 TABELE Sinteză 1. Utilizând instrumentul Wizard . (ex. stocate pe linii şi coloane. câmpul data_nasterii va conţine doar date calendaristice iar câmpul nume va conţine doar tipul text). Crearea unei tabele utilizând instrumentul wizard permite adăugarea unor câmpuri standard ce există deja în cadrul bibliotecilor de tabele standard. De exemplu dacă se doreşte realizarea unei tabele cu clienţi (CUSTOMERS) utilizându-se instrumentul wizard. formulare pentru interacţiunea cu datele. De exemplu. 11). acest lucru se poate face în trei moduri: 1. după cum se observă în fereastra Database ( fig.

Fig. Utilizarea celui de-al doilea mod de creare a tabelelor reprezintă o formă rapidă de a introduce datele. Revenind la primul mod de creare al unei tabele. Nu se recomandă aceasta modalitate deoarece câmpurile din cadrul tabelelor standard au fost create pentru sistemul de lucru anglo-saxon care în unele privinţe nu corespunde cu sistemul românesc. Ea nu poate fi aplicată eficient în cadrul realizării de aplicaţii complexe. tipul de date – DATA TYPE şi opţional o descriere a câmpului respectiv – DESCRIPTION. 13. În această fereastră se definesc numele câmpurilor – FIELD NAME. prin realizarea unui dublu-clic pe Create Table In Design View pe ecranul monitorului va apărea fereastra Table. Fereastra Database Puteţi să creaţi un tabel şi apelând opţiunea New din bara de meniu a ferestrei Database.pentru acest tabel precum şi relaţiile pe care acestea le au cu alte tabele. 37 .

În Access există două modalităţi de vizualizare a tabelelor: •

Datasheet View (

): permite introducerea de date (articole) în tabel.

Design View ( ): este modul de vizualizare în care se defineşte structura tabelului bazei de date (modul care permite introducerea câmpurilor cu tipul de data asociat şi descrierea corespunzătoare). Pentru a comuta între modurile datasheet view şi design view, se executa clic pe butonul din colţul stânga-sus al ferestrei aplicaţiei Microsoft Access. De exemplu dacă avem un tabel Judeţe cu următoarele câmpuri: cod_judeţ – text(2) şi judeţtext(30) acesta va putea fi afişat în două moduri:

Fig. 14. Tabelul Judeţe deschis în mod Datasheet

Fig. 15. Tabelul Judeţe deschis în mod Design View

38

2. Caracteristicile câmpurilor
• Numele: Microsoft Access 2000 permite ca numele de câmp să fie format din mai multe cuvinte, de exemplu “Nume client”. În versiunile mai vechi de Access denumirea unui astfel de câmp ar fi putut fi scrisă cu simbolul underscore (_) adică “Nume_client”. Numele câmpului poate fi stabilit după dorinţă însă se recomandă alegerea unui nume scurt care să indice rolul câmpului respectiv. Tipul de date: este o caracteristică ce stabileşte modul în care datele sunt înregistrate pe suportul de memorare şi modul în care acestea sunt interpretate şi prelucrate. De exemplu, dacă avem un câmp de tip date/time vom putea introduce în acest câmp doar date calendaristice iar operaţiile pe care Access le poate efectua asupra informaţiilor stocate în acest câmp sunt specifice tipului de date date/time. În continuare prezentăm tipurile de date disponibile pentru câmpuri: Tip de date Access Descrierea tipului de date
Cel mai des folosit tip de date. Un câmp de tip text poate conţine până la 255 caractere alfanumerice. Numerele care nu sunt folosite pentru calcule vor fi stocate în câmpuri de tip text (nr. telefon, cod poştal, CNP, numerele de înregistrare, nr. matricol). Poate conţine cantităţi mari de text sau numere cel mult 64.000 caractere. Se folosesc pentru a oferi comentarii descriptive şi notiţe. Conţine mai multe subtipuri de date: Long Integer, Byte, Integer, Single Double, Replication ID. Se utilizează atunci când dorim să stocăm date numerice care vor fi folosite pentru calcule matematice.

Tip de date

TEXT Alfanumerice

MEMO

NUMBER

Numerice

Generează numere unice în mod automat de AUTONUMBER fiecare dată când se introduce un nou articol în tabel. Poate îndeplini rolul de cheie primară atunci când nu mai există în tabel o altă cheie. CURRENCY Format special pentru unităţi monetare, proiectat pentru a preveni erorile de rotunjire care ar afecta operaţiile contabile. Câmpurile logice (booleene) folosesc valori logice numerice de tip întreg 1 pentru câmpurile YES (TRUE) şi 0 pentru NO (FALSE). Stochează data calendaristică şi ora într-un format special fix. Se foloseşte formatul englez de data lună/zi/an, spre deosebire de cel românesc zi/lună/an.

YES/NO Date calendaristice

DATE/TIME

39

Tip de date
Obiecte mari

Tip de date Access
OBJECT OLE

Descrierea tipului de date
Include elemnte grafice realizate din puncte (bitmap), desene vectoriale, fişiere cu semnale audio şi alte tipuri de date ce pot fi create de o aplicaţie OLE SERVER. Este un text sau o combinaţie de text cu numere stocată ca un text şi folosită ca adresă a unei pagini Web. Conţine 3 parti: textul afişat, adresa şi subadresa. Fiecare parte poate avea maxim 2048 caractere.

Adrese Internet

HYPERLINK

Tabel 1. Tipuri de date disponibile în Ms. Access

Dacă din lista Data Type se alege Lookup Wizard se va crea un câmp a cărui valori pot fi încărcate dintr-o listă derulantă. Elementele listei pot fi valori tastate de utilizator sau valori con inute într-un câmp al unui tabel sau interogare existentă.

3. Proprietăţile câmpurilor
1. Field size (Dimensiunea câmpului): în această zonă se introduce numărul maxim de caractere permis pentru câmpul respectiv, în funcţie de tipul de date al acestuia. Putem crea un câmp de tip text cu dimensiune fixă introducând în celula Field Size valoarea corespunzătoare lungimii fixe dorite (un număr de la 1 la 255). În mod prestabilit Access creează un câmp de tip text care poate cuprinde 50 de caractere. Dacă importăm câmpuri de date cu lungime mai mare Access le va trunchia astfel se vor pierde caracterele cele mai din dreapta care depăşesc limita indicată. 2. Format (Formatul în care sunt afişate datele): - în Access fiecare tip de date are mai multe opţiuni predefinite de afişare. De exemplu, o dată de tip dată/oră poate fi afişată în mai multe forme:

40

7. iar >= 10 AND <100 permite introducerea numerelor cuprinse între 10 şi 99. în caz contrar Access va afişa un mesaj de eroare.9 pentru numere sau pauze. formularelor. regula >0 permite doar introducerea numerelor pozitive. De exemplu.L pentru litere (A-Z). fără spaţii). Iată câteva exemple: pentru formatul datei: 00-00-00 pentru număr matricol: 000 pentru numere de înmatriculare: LL00LLL Înlocuitorii de caractere pot fi: . Validation rule (Regulile de validare): testează prin intermediul unui criteriu (expresie Access) valorile introduse în câmpurile bazei de date şi nu permit introducerea de date care nu respectă acel criteriu. Number. . Pot fi folosite pentru tipurile de date: Text. Currency. O mască de intrare este folosită într-un câmp pentru a formata informaţia şi a controla ce valori pot fi introduse. Validation TEXT (Text de validare): Conţine textul care va apărea pe ecran în cazul în care valoarea introdusă în câmp nu respectă criteriul impus de regula de validare. tabelelor. 8. De exemplu masca >LLLL este formată din două părţi: simbolul > care transformă toate caracterele introduse de utilizator în majuscule şi şirul de caractere LLLL ce reprezintă înlocuitori pentru litere (A-Z. Input Mask (Formatul de introducere): se referă la impunerea unui anumit format pentru toate datele incluse în cadrul acestui câmp. Required (Cerinţe): se stabileşte dacă prin introducerea unei înregistrări în cadrul tabelei este obligatorie şi completarea respectivului câmp.3. nume care va fi afişat în cadrul rapoartelor. 4. 41 .0 pentru numere (0-9). Default value (Valoare automată): este valoarea atribuită automat atunci când utilizatorul nu introduce nici o valoare în acel câmp. Date/Time. Decimal places (Numărul de zecimale): în cadrul acestei proprietăţi se stabileşte numărul de zecimale ce pot fi atribuite unui câmp. Utilizatorul va putea introduce în câmp exact patru litere. 5. 6. 9. Caption (Eticheta): permite specificarea unui anumit nume atribuit câmpului. .

Într-un tabel pot exista mai multe coloane (sau set de coloane) ce pot conţine valori unice. pentru a se asigura unicitatea. Cea de-a doua cheie îndeplineşte condiţia de cheie primară atât timp cât nu există în baza de date doi angajaţi cu acelaşi nume şi prenume. de aceea nu e bine să intre în componenţa cheii primare. în cazul angajatelor. Salar avem două chei candidat . se poate adăuga câmpul data_angajării la cheia primară. Prenume. Câmpul marcat cu PRIMARY KEY 42 . 4. dar atunci numărul câmpurilor din componenţa acesteia este prea mare. Câmpul numele nu este un câmp stabil pentru că. Pentru a se încadra în modelul relaţional fiecare tabel al bazei de date trebuie să aibă un identificator unic. o cheie derivată. 2. valorile coloanelor care compun cheia identifică în mod unic fiecare rând din tabel. Data_angajării.CNP şi cheia compusă din câmpurile Nume. Când apar două persoane cu acelaşi nume şi prenume. Defini ie: se nume te cheie a unui tabel un subset de coloane care îndeplinesc următoarele condi ii: 1.10. Cheia primară are un rol deosebit de important în implementarea strategiilor de căutare şi de regăsire a datelor. Indexed (Indexare): dintr-o listă derulantă se poate alege între un index care admite valori duplicat sau unul care cere ca fiecare valoare a câmpului să fie unică. acesta se poate schimba prin căsătorie. O cheie primară poate fi formată dintr-o singură coloană – cheie simplă. Singura problemă este că pentru angajaţii străini cod numeric personal are alt format. Codul numeric personal este unic pentru fiecare persoana deci el ar poate asigura unicitatea înregistrărilor. Noţiunea de cheie primara . Deoarece nu am putut găsi o cheie primară naturală trebuie să creăm o cheie artificială. Din aceste chei candidat se alege o cheie primară. Putem adăuga un câmp Cod Angajat de tip AutoNumber care să îndeplinească rolul de cheie principală. Este folosită de SGBD pentru identificarea unică a înregistrărilor. Aceste coloane sunt chei candidat. De exemplu într-un tabel Angajati cu următoarele câmpuri: CNP (codul numeric personal). în sensul că eliminarea oricărei coloane din cheie duce la nerespectarea primei condiţii. Nume. Prenume. subsetul de coloane este minimal. sau poate fi formată din mai multe coloane – cheie compusă (multiplă). aceasta trebuie să conţină un număr minimal de coloane şi să fie stabilă.PRIMARY KEY Cheile principale (primary keys) reprezintă o componentă esenţială a oricărei baze de date relaţionale. Asigurarea unicităţii se poate realiza prin desemnarea unei chei primare – o coloană sau un set de coloane care identifică în mod unic un rând din tabel.

din baza de date Clienţi. Asupra cheii primare a SGBD -urile impun restricţii : nu sunt admise valorile nedefinite (NULL) pentru atributele unei chei primare. Pentru a sorta înregistrările se efectuează următorii paşi: 1. se selectează câmpul cod_cl.• • nu permite introducerea valorilor duplicat. Se selectează opţiunea Sort Ascending (sau Sort Descending) din meniul Records sau se alege butonul Database. 5. după cum urmează: 1. 2. Stabilirea cheii primare se poate face prin două modalităţi. nici o valoare a unui atribut dintr-o cheie primară nu poate fi modificată în cadrul operaţiilor de actualizare. sau din bara de instrumente Pentru a ilustra modul de creare a structurii unui tabel vom lua ca exemplu tabelul Infoclienţi. Sortarea înregistrărilor În modul de vizualizare Datasheet View puteţi vizualiza înregistrările unui tabel într-o anumită ordine. care va conţine informaţii referitoare la clienţii unei firme. întreg Text (30) Text(30) Text (120) Text (30) Text(2) Text(10) Text(15) Dată calendaristică (Date/Time) 43 . orice altă cheie a unei relaţii poate avea valori nedefinite pentru unele din atributele sale. b) se activează opţiunea Primary Key din meniul Edit. a) se selectează butonul din trusa de instrumente Database. Se selectează coloana după care se face ordonarea 3. Tabelul are următoarea structură: Cod_cl Nume Prenume Adresa Localitatea Cod_judeţ Cod_postal Telefon Data nasterii Numeric. Se trece pe modul de vizualizare Datasheet View ( ) 2.

iar în lista File Name se introduce numele Clienti după care se activează butonul Create. Pentru a crea un tabelul Infoclienţi selectaţi opţiunea Create table in Design view. Se introduce o scurtă descriere. tipul acestora şi o scurtă descriere după cum urmează: 1. 2. 3. se porneşte aplicaţia Microsoft Access: Start->Programs->Microsoft Access. reguli de validare. Se selectează mărimea câmpului Fig. sau selectaţi opţiunea New ( ) din bara de meniu a aceleiaşi ferestre şi apoi opţiunea Design view. se selectează opţiunea Blank Access Database din fereastra Microsoft Access. 4.Se creează baza de date Clienţi astfel: 1. Pe ecran va apărea o fereastră în care veţi introduce numele câmpurilor. în cazul nostru câmpul care îndeplineşte condiţiile de cheie primară este cod_cl. După ce aţi introdus toate categoriile trebuie să stabiliţi o cheie primară pentru tabelul creat. Modul de introducere a structurii unui tabel Se repetă cei patru paşi pentru fiecare câmp în parte. Cheia trebuie să identifice în mod unic fiecare înregistrare din tabel şi să prevină apariţia duplicatelor. valori implicite ale datelor ce vor fi introduse în tabel. din lista Save in se selectează directorul unde va fi salvată baza de date. 3. Aici se introduce numele câmpului. Se selectează tipul de date din listă. În secţiunea Field Properties se pot introduce informaţii legate de câmpuri. 44 . 16. 2.

Plopilor Nr. ) din meniul Pentru a adăuga articolele se selectează Datasheet View ( View iar în fereastra care apare pe ecran se completează următoarele date: Cod Nume Prenume client 1 2 3 4 5 Opri Plesan Sitaru Pascu Radu Sorin Adela John Popescu Adriana Adresa Str. selectând opţiunea Save din meniul File. fie opţiunea Primary Key din meniul Edit Se salvează tabelul. 2. Sibiului Nr 45 Medias Str. din trusa standard. Cernei Nr. se selectează butonul din trusa de instrumente Database sau (folosind meniul sistem Access) se activează opţiunea Primary Key din meniul Edit. 6 Cluj-Napoca Str. Se selectează câmpul 2. Selectaţi fie simbolul iconic .cheie. iar în fereastra care apare se introduce denumirea tabelului – InfoClienti.3 Localitate Cluj-Napoca Cluj-Napoca Jud CJ CJ SB CJ CJ Cod postal 23451 23780 34758 34214 34561 Telefon Data nasterii Str. Alverna Nr 45 Cluj-Napoca 0264/552302 02/04/1968 0264/440016 03/05/1974 0269/667980 08/09/1959 0264/418788 06/09/1962 0275/938566 04/02/1976 45 .Stabilirea cheii primare se poate face prin două modalităţi. 1. Horea Nr. se selectează câmpul cod_cl. după cum urmează: 1. 4 Str.

+125H3 b. b. Modificarea lungimii unor câmpuri. e. Între margini (Justify). Rândurile sunt câmpuri (fields). d. d. Tipul de date currency este: a. Numele b. La centru (Center). b. Tipul de date c. y (caracterul y). (caracterul punct) 3. b. 99999 e. Adăugarea unor articole. a. c. La stânga (Left). Un tip de date folosit pentru stocarea datelor calendaristice. Dintre variantele de mai jos. Ce rol are cheia primară? 46 . c. Care dintre caracterele /simbolurile de mai jos nu poate fi inclus în numele unui câmp al unei baze de date? a. 5. c. 9658 7. b. Rândurile sunt înregistrări (records). 6. Care operaţiune nu se efectuează în cazul modificării structurii unei baze de date? a. 52. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate. Dimensiunea d. 4. Coloanele sunt înregistrări (records). Un format special pentru unităţi monetare . -196 3 c. Care dintre şirurile de cifre si/sau caractere de mai jos este admis într-un câmp de tip numeric întreg? a. d. 2. Modificarea denumirii câmpurilor. Un format special pentru introducerea unor comentarii descriptive şi a unor notiţe. d. care nu este o caracteristică a câmpurilor? a. Modificarea tipului unor câmpuri. Ştergerea unor câmpuri. La dreapta (Right). _ ( underscore). b. 9 (cifra 9).Verificarea cunoştinţelor 1. c. c. .34 d. Adăugarea unor câmpuri. Coloanele sunt câmpuri (fields). f. Cum se aliniază implicit datele introduse în tabel între marginile unui câmp de tip data calendaristică (Date/Time)? a. Extensia 8.

Baza de date va conţine un tabel InfoStudent în care se vor stoca informaţiile referitoare la studenţi. Să se completeze câmpul introdus cu informaţiile corespunzătoare pentru fiecare student. Modificaţi structura bazei de date prin adăugarea unui nou câmp Loc. 3 studenţi de la AA şi 3 studenţi de la SO. c) Variantele B şi C b) Variantele A si C. B. localitatea de unde provine studentul.text . 5. nu este permisă introducerea unor valori negative. Popescu Ion de la secţia AA. 8. Să se şteargă studentului de pe poziţia a treia. Câmpul de date Media să permită introducerea unor valori mai mici sau egale cu 10. a) Variantele A si B. 6. nu sunt admise valorile nedefinite (NULL) pentru atributele unei chei primare. B. C).00 să se afişeze următorul mesaj de eroare: „Introduceţi valori mai mici decât 10!”. De asemenea. 4. Să se introducă câte 6 înregistrări. după câmpul adresa – ADR.9. Să se creeze o baza de date având numele STUDENT şi să se salveze în directorul personal.00. 2. C. Să se ordoneze baza de date descrescător după câmpul Media. – text (20). 7.da sau nu (Yes/No) Media – media studentului – de tip numeric-zecimal Să se creeze tabela InfoStudent cu câmpurile aferente. Să se stabilească cheia primară pentru tabelul InfoStudent. Structura tabelului este următoarea: NRMAT – numărul matricol – de tip text – 3 caractere Nume – numele studentului – de tip text – 20 caractere Prenume – prenumele studentului – tip text – 20 caractere DN – data naşterii – de tip dată calendaristică ADR – adresa studentului – de tip text – 30 caractere SCT – secţia (se va introduce AA sau SO ) . Pentru câmpul de date SCT se va impune condiţia ca secţia sa fie numai AA sau SO. 3. Să se introducă un nou student. Aplica ii practice I. 9. 11. d) Toate variantele (A. Asupra cheii primare a unui tabel SGBD-ul impune anumite restricţii: A. în cazul în care se introduc valori mai mari de 10. 10. . Să se ordoneze baza de date crescător după câmpul Nume. nici o valoare a unui atribut dintr-o cheie primară nu poate fi modificată în cadrul operaţiilor de actualizare. 47 1.2 caractere BRS – bursier .

text . 3.15 caractere SPEC . III. 4. Componentele principale ale unui sistem de baze de date sunt: datele.catedra . Să se salveze cele două tabele InfoCadre şi InfoStudent cu alt nume.universitatea . Microsoft Access 2000 este sistemul de gestiune a bazelor de date inclus în pachetul Microsoft Office 2000 Professional. Să se şteargă câmpul DN şi în locul lui să se introducă un nou câmp numit ADR (adresa) . Sistemul de baze de date oferă întreprinderii un control centralizat asupra datelor sale.data naşterii . Baza de date este un sistem integrat.tip text .text .numele cadrului didactic .întreg Se cere: 1.text (30). Structura tabelului este următoarea: COD . Sistemul de gestiune a bazelor de date (SGBD) – este software-ul care tratează toate cererile de acces la baza de date.codul cadrului .de tip dată calendaristică UNV .de tip text . Noile nume vor fi Cadr respectiv Stud.numeric . Să se creeze tabelul InfoCadre cu câmpurile aferente.15 caractere CTD .prenumele cadrului didactic . Să se creeze o bază de date având numele CADRE şi să se salveze în directorul personal. Să se introducă 4 înregistrări (4 cadre didactice din catedre diferite).text .3 caractere FCT . 2. elementele hardware.de tip text . Datele sunt „fapte culese din lumea reală pe bază de observaţii şi măsurători”.număr de ore .cumul de funcţii de tip Yes/No NRO . 48 . Să nu se poată introduce în câmpul NRO valori mai mari de 50. 7.specialitatea .text .30 caractere CML . Să se sorteze tabela InfoCadre crescător după câmpul nume.20 caractere Prenume . Să se stabilească cheia primară a tabelului.facultatea la care predă . coerent i partajat de fi iere. 6. Sumar Un sistem de baze de date este un sistem computerizat de păstrare a înregistrărilor. Să se şteargă tabele InfoCadre şi InfoStudent. IV.3 caractere Nume .II. Baza de date va conţine un tabel InfoCadre în care se vor stoca informaţiile referitoare la cadrele didactice. 5. elementele software şi utilizatorii.20 caractere DN . Să se sorteze tabela InfoCadre descrescător după câmpul NRO.

Participarea la aplicaţiile practice. tip şi alte atribute ale acestora. afişarea acestora sau controlul întregii aplicaţii. rapoarte (reports).o colecţie de obiecte: tabele (tables). teme de laborator. 1. care să determine: − familiarizarea mediul Microsoft Access 2000. comenzi macro (macros) şi module (modules). Lucrarea practică nr. Sarcini şi teme ce vor fi notate Studierea de către studenţi a materialului teoretic aferent modulului.O bază de date Access . Nu sunt admise valorile nedefinite (NULL) pentru atributele unei chei primare. a informaţiilor obţinute în urma consultării bazei de date. stocate pe linii şi coloane O bază de date con ine unul sau mai multe tabele independente sau legate între ele. Interogarea (QUERY) este un obiect care permite vizualizarea informaţiilor obţinute prin prelucrarea datelor din una sau mai multe tabele şi/sau alte cereri de interogare. sub formă de documente. Comenzile Macro (MACRO) permit automatizarea diverselor evenimente fără ca realizatorul aplicaţiei să fie nevoit să cunoască un anumit limbaj de programare. 49 . prin vizualizarea comparativă a acestora. formulare (forms). Coloanele tabelului reprezintă câmpurile (fields) care se descriu prin nume. exploatarea comparativă a altor versiuni de Microsoft Access – 2003. − observarea. vizualizarea. cereri de interogare (query). Tabelul este o colecţie de date specifice unui anumit subiect. Raportul (REPORT) este un obiect care permite formatarea şi tipărirea. pagini Web (pages). Tipul de date: este o caracteristică ce stabileşte modul în care datele sunt înregistrate pe suportul de memorare şi modul în care acestea sunt interpretate şi prelucrate.o coloană sau un set de coloane care identifică în mod unic fiecare înregistrare din tabel. Modulul (MODULE) reprezintă un obiect care conţine proceduri definite de utilizator şi scrise în Visual Basic. Formularul (FORM) este un obiect care permite introducerea datelor. cuprins în suportul curs şi în bibliografia suplimentară indicată. Pagina Web de accesare a datelor (PAGES) permite vizualizarea datelor în mediul Internet. Liniile tabelului conţin înregistrări (records) cu date corespunzătoare coloanelor. Cheia primară (Primary Key) . Cheia primară se alege dintre cheile candidat ale tabelului astfel încât aceasta să conţină un număr minimal de coloane şi să fie stabilă.

Structura tabelului este următoarea: ClientID – AutoNumber. 3 – Pa aport. 6 – Italia) Telefon – text – 15 caractere TipActID – numeric – Long Integer (1 . etc. Să se creeze o baza de date i să se salveze cu numele CLIENTI. 3. Valorile pentru acest câmp se vor alege dintr-o lista (Lookup). 50 Indicativ_judet – text. 2 . 5 – Germania. 30 Cetă enia – text 50 Sex – text – 1 caracter ( M sau F) Adresa – adresa clientului – de tip text – 100 caractere (în format Strada. 1. De asemenea.15 caractere Emitent – text. Să se introducă regula de validare corespunzătoare. Ap. 2 (SB – Sibiu. Baza de date va conţine un tabel InfoClienti în care se vor stoca informaţiile referitoare la clien ii unei firme. Câmpul de date SEX va con ine valoarea M pentru masculin sau F pentru feminin. (1 – Romania. 2 – Ungaria. 4.Buletin identitate. 5. Valorile pentru acest câmp se vor alege dintr-o lista 50 . Câmpul de date TipActID să permită introducerea unor valori cuprinse intre 1 i 4.Lucrarea practică 1 (LP1) I. Nume – text – 30 caractere Prenume – text – 30 caractere DN – data naşterii – de tip dată calendaristică LN – locul na terii – text. Câmpul de date CodTara să permită introducerea unor valori cuprinse intre 1 i 6. în cazul în care se introduc valori in afara intervalului să se afi eze următorul mesaj: „Introduceţi valori între 1 i 6!”.Carte de identitate. 4 – Bulgaria. BN – Bistri a Năsăud. 3 – Moldova.) CodTara – numeric – Long Integer.) Localitate – text. 30 DataExp – data expirării actului de identitate– data calendaristică Email – text. 4 – Carnet de ofer) NrActID – text . 50 Să se creeze tabela InfoClienti cu câmpurile aferente. Număr. Să se stabilească cheia primară pentru tabelul InfoClienti. 2.

Universitatea Tehnică Cluj-Napoca. Avram-Niţchi. L. 4. Predarea lucrării se face conform specificaţiilor din secţiunea „Organizarea temelor în cadrul cursului”. Bibliografia modulului 1. 11.ubbcluj.ro sau pe portalul ID la adresa veronica. Stanciu. K. II. Bucureşti. 1999. 5. Covrig. Robert .. Arhiva va avea numele format din numele i prenumele dumneavoastră urmat de textul LP1 (ex: pop_ana_lp1). Ed.. Dollinger.ro. În subiectul mesajului introduce i numele arhivei. R... A. Introduce i la final o înregistrare cu datele dumneavoastră... Teora. F. 10.Baze de date. 2007. Şova. 8..rus@tbs. Bărbulescu. Clien ii vor fi din localită i diferite. Cluj-Napoca. Să se ordoneze baza de date descrescător după câmpul CodTara. În cazul în care se introduc valori in afara intervalului să se afi eze următorul mesaj: „Introduceţi valori între 1 i 4!”.S.. Baze de date în Microsoft Access 2000.rus@portalid. Bucureşti. după câmpul adresa. N. Hansen.. Risoprint. Elemente de baze de date i programare aplicate în economie. 6. 3. 7. Să se introducă 11 clien i din Romania i 3 din afara ării. 2. Modificaţi structura bazei de date prin adăugarea unui nou câmp Cod_postal – text (20). S. R.. Să se completeze câmpul introdus cu informaţiile corespunzătoare pentru fiecare client. Ghi oiu. Harkins.. Comprimaţi (arhivaţi) baza de date cu utilitarul WinRAR (pute i să îl descărca i gratuit de pe Internet) şi transmite-ţi arhiva pe email la adresa veronica. Gerhart. T.. Mihai. B. 51 . Teora. Să se ordoneze baza de date crescător după câmpul Nume.(Lookup). Utilizare Microsoft Access 2000. 1999.ubbcluj. 1994. 9.A. et al. Năstase. partea 1 a materialului. Mediul Internet. P.

Interogări cu parametru. Utilizarea instrucţiunilor SQL în Microsoft Access. Create. Interogări de acţiune. Limbajul SQL Scop şi obiective Scop Acest modul urmăre te familiarizarea studen ilor cu obiectele de tip interogare (Query) i cu limbajul standard de interogare (SQL). instrucţiuni DML. asociere (Join). 52 . integritate referen ială.Modulul II Unitatea 4. Proiectarea interogărilor folosind grila QBE. Rela ii între tabele Unitatea 5. Chei străine. Interogări de sinteză. Cursan ii vor învă a cum să ob ină informa iile de care au nevoie dintr-o bază de date folosind interogările i limbajul SQL. Obiective Definirea noţiunilor de cheie candidat şi cheie străină. relaţii. SQL. Interogări (Queries). funcţii. Concepte de bază: Chei candidat. Update. Crearea rela iilor între două sau mai multe tabele. Clasificarea relaţiilor între două tabele. Prezentarea principalelor instrucţiuni ale limbajului SQL. Definirea integrită ii referenţiale. Delete şi Select. Identificarea tipurilor de interogări existente în Access. Utilizarea interogărilor pentru a obţine diverse informaţii din bazele de date. Drop. Insert. Interogări de tip totaluri. Alter. Interogări Unitatea 6. instrucţiuni DDL. Interogări cu câmpuri calculate.

Tabelele care conţin date redundante pot crea probleme. Din punct de vedere al momentului creării acestora avem două tipuri de relaţii între tabelele unei baze de date Access : .UNITATEA 4 RELAŢII ÎNTRE TABELE Sinteză Într-o bază de date relaţională datele pot fi stocate în unul sau mai multe tabele.cheie externă şi sunt memorate în baza de date.se stabilesc după definirea tabelelor şi sunt cerute de modelul relaţional făcând parte din structura bazei de date. Acestea se realizează de obicei prin corespondenţele cheie primară . Unul din scopurile principale ale proiectării bazelor de date relaţionale este de a grupa câmpurile în tabele astfel încât să se minimizeze redundanţa datelor. Este posibil ca în cadrul unei aplicaţii să utilizăm şi tabele independente şi/sau de lucru (tabele temporare).se stabilesc între tabele cu ocazia definirii unor cereri de interogare. Un alt avantaj este posibilitatea de forţare a integrităţii referenţiale. Între două tabele dintr-o bază de date există o relaţie atunci când unul sau mai multe câmpuri cheie dintr-un tabel se potrivesc cu unul sau mai multe câmpuri cheie din celălalt tabel. şi prin aceasta să se reducă spaţiul de stocare necesar bazei de date. interogări care să conţină date din mai multe tabele. Se pot crea subformulare şi subrapoarte. . Access asociază automat câmpurile respective din tabele. denumite anomalii de reactualizare: anomali de inserare. Se recomandă folosirea mai multor tabele între care există legături decât proiectarea unui singur tabel cu multe câmpuri. nefiind înregistrate în structura bazei de date. 2. Avantajele utilizării relaţiilor 1. În cadrul unei baze de date nu este obligatoriu ca între toate tabelele să existe relaţii. Puteţi crea astfel formulare.relaţii permanente .relaţii temporare .Între două tabele A şi B există o relaţie de tipul One-to-One dacă fiecărei înregistrări din tabelul A îi 53 . Atunci când creaţi relaţii între tabele. 1. Tipuri de relaţii în Access a) Relaţia One to One (unu la unu) . tip de date şi mărime. 3. anomalii de ştergere şi anomalii de modificare. rapoarte. De obicei câmpurile corespondente din ambele tabele au acelaşi nume. Pentru a elimina aceste probleme tabelele trebuie să fie normalizate pană la cel puţin a treia formă normală.

2. nu putem şterge o înregistrare din tabelul părinte dacă există înregistrări corespondente în tabelele copil. Tabelul A este denumit tabel primar iar tabelul B este denumit tabel asociat. b) Relaţia One to Many (unu la mai mulţi) . fiecărei înregistrări din tabelul B îi corespunde o singură înregistrare în tabelul A. fiecare valoare a cheii externe trebuie să se găsească printre mulţimea valorilor cheii candidat corespondente. Tabelul părinte este tabelul care conţine cheia principală iar tabelele copil sunt tabelele corelate. 2. Alte reguli referitoare le cheia externă: 1. Acest tip de relaţie poate fi reprezentat numai când se defineşte şi un al treilea tabel C. 54 . cu alte cuvinte nu putem adaugă înregistrări în tabelul copil fără ca acestea să aibă corespondent în tabelul părinte. c) Relaţia Many to Many (mai mulţi la mai mulţi) – Într-o relaţie de tipul Many-to-Many unei înregistrări din tabelul A îi sunt asociate mai multe înregistrări în tabelul B. şi este compusă dacă şi numai dacă cheia candidată corespondentă este compusă. o înregistrare din tabelul A poate avea mai multe înregistrări asociate în tabelul B. Acest tip de relaţie se foloseşte foarte rar. care va face legătura cu cheia primară din tabela corespunzătoare. 3. o valoare a unei chei externe reprezintă o referinţă către o înregistrare care conţine aceeaşi valoare pentru cheia candidată corespondentă. O legătură de tip many-to-many se implementează introducând o tabelă suplimentară care are in structura sa cheile celor doua tabele puse in legătură. Relaţiile de tip one-to-one şi one-to-many se implementează introducând în una din tabele o cheie externă (străină). denumit tabel de joncţiune. o cheie externă este simplă dacă şi numai dacă cheia candidată corespondentă este simplă.corespunde o singură înregistrare în tabelul B şi invers.Într-o relaţie de tipul One-toMany. iar o înregistrare din tabelul B poate avea o singură înregistrare asociată în tabelul A. şi unei înregistrări din tabelul B îi sunt asociate mai multe înregistrări în tabelul A. Rolul acestui tabel este spargerea relaţiei “Manyto-Many” în două relaţii de tipul “One-to-Many”. Pentru a implementa relaţiile dintre tabele se folosesc cheile externe. 2. fiecare câmp component al unei chei externe trebuie să aibă acelaşi tip de date şi dimensiune cu al câmpului corespondent din cheia candidat. Integritatea referen ială: se referă la un set de reguli care protejează datele prin stabilirea de restricţii pentru adăugarea şi ştergerea de înregistrări din tabelele relaţionate: 1.

Pe ecran va apărea următoarea fereastră: Se selectează fiecare tabel pe care doriţi să-l includeţi în relaţie şi se activează butonul Add şi apoi se închide fereastra Show Table.3. În fereastra Edit Relationships se selectează opţiunea Enforce Referential Integrity pentru a se asigura integritatea referenţială. Crearea relaţiilor între tabele (Relationships) Pentru a realiza relaţii între tabelele Access se alege opţiunea Relationships din meniul Tools. Cheie primară Cheie externă O relaţie între două tabele se realizează prin operaţia drag and drop de la cheia primară a tabelului principal la cheia externă a tabelului secundar. 55 .

2. 3. Când această opţiune este selectată. Dacă nu este selectată. Access va actualiza automat toate cheile externe corespondente din tabelul “n” (tabelul copil). Access va şterge toate înregistrările corelate din tabelul/tabelele copil atunci când ştergeţi înregistrarea cu cheia primară corespunzătoare din tabelul părinte. În cazul în care relaţia a fost definită în mod corect în fereastra Relationships va apărea o linie care leagă cele două tabele după cum se poate vedea în figura de mai jos. Access nu vă permite să schimbaţi valoarea câmpului cheie principală din tabelul “1” atâta timp cât există înregistrări corespondente în tabelul “n”. Opţiunea Cascade Delete Related Fields este similară opţiunii Cascade Update Related Fields numai că afectează modul în care se face ştergerea înregistrărilor. 56 . Dacă dezactivaţi această opţiune. Câmpul selectat din tabelul primar are atributul de cheie primară.In Access opţiunea Enforce Referential Integrity poate fi selectată numai daca se îndeplinesc condiţiile: 1. Câmpurile puse în corespondenţă au acelaşi tip de date. Dacă selectaţi opţiunea Cascade Update Related Fields atunci când veţi actualiza cheia primară din tabelul “1” (tabelul părinte). Cele două tabele sunt memorate în aceeaşi bază de date. Access nu va permite ştergerea înregistrării ce conţine cheia primară din tabelul părinte atâta timp cât există înregistrări corespondente în tabelul/tabelele copil.

11. Editarea ulterioară mai poate fi făcută şi alegând opţiunea Edit Relationship din meniul contextual.Asociere internă (INNER JOIN): este tipul prestabilit de asociere în care înregistrările provenite din două tabele sunt combinate şi adăugate la rezultatele unei interogări numai când valorile din câmpurile asociate sunt egale. . Există două tipuri de asocieri: . Relaţiile dintre tabele pot fi tipărite selectând opţiunea Print Relationships din meniul File.LEFT OUTER JOIN: O asociere în care toate înregistrările provenite din membrul stâng al relaţiei sunt adăugate la rezultatele unei interogări indiferent daca ele au sau nu înregistrări asociate. 57 .Asociere externă (OUTER JOIN) care poate fi de două tipuri: asociere externă la stânga (LEFT OUTER JOIN) şi asociere externă la dreapta (RIGHT OUTER JOIN).chiar dacă există înregistrări care nu corespund nici unei înregistrări din tabelul primar. Pentru ştergere se poate folosi şi opţiunea Delete din meniul contextual (clic dreapta pe linia de asociere). Dacă executaţi clic pe butonul Join Type pe ecran va apărea următoarea casetă de dialog: Creează o asociere internă Creează o asociere externă la stânga Creează o asociere externă la dreapta Fig.RIGHT OUTER JOIN: O asociere în care toate înregistrările provenite din membrul drept al relaţiei sunt adăugate la rezultatele unei interogări. . Asocierea (Join) determină modul în care corelaţia dintre două tabele afectează rezultatul unei interogări legate. De asemenea se poate şterge o relaţie între tabele: se selectează linia de asociere şi se apasă tasta DEL.Relaţia poate fi modificată ulterior prin dublu-click asupra legăturii dintre cele două tabele. Fereastra de dialog Join Properties Această casetă de dialog vă permite să definiţi tipul de asociere produsă de relaţie. .

Opţiunea Enforce Referential Integrity poate fi selectată numai daca se îndeplinesc condiţiile: A. C. Cele două tabele sunt memorate în aceeaşi bază de date. Câmpul selectat din tabelul primar are atributul de cheie străină. C şi D. Dacă un articol din tabelul A poate avea mai multe articole asociate în tabelul B si un articol din B poate avea un singur articol asociat în tabelul A atunci relaţia dintre cele două tabele este de tipul: a) One-to-One b) One-to-Many c) Many-to-Many 4. Cele două tabele au acelaşi număr de câmpuri. Tabelul va avea următoarea structură: Cod_cl Data_platii Suma_platită Data_scadenta Numeric. c) Variantele A. D. C. Să se creeze un nou tabel cu numele Plăţi în baza de date CLIENTI (Unitatea 3). nu este permisă introducerea unor valori negative. b) Variantele B. d) Toate variantele (A. C). B. B. 3. Câmpurile puse în corespondenţă au acelaşi tip de date. întreg Data calendaristică Currency Data calendaristică a) Să se stabilească cheia primară. Să se forţeze integritatea referenţială. nu sunt admise valorile nedefinite (NULL) pentru atributele unei chei primare. b) Să se creeze o relaţie de tip 1:n între tabelul Infoclienţi şi tabelul Plăţi. a) Variantele A si B. d) Nici o variantă nu este corectă. B. B şi D. B şi C.Verificarea cunoştinţelor 1. nici o valoare a unui atribut dintr-o cheie primară nu poate fi modificată în cadrul operaţiilor de actualizare. a) Variantele A. c) Să se introducă 8 articole în tabelul Plăţi. 58 . c) Variantele B şi C b) Variantele A si C. Asupra cheii primare a unui tabel SGBD-ul impune anumite restricţii: A. 2.

O bază de date este creată pentru a fi interogată.se stabileşte modul de ordonare. Orice firmă îşi construieşte o bază de date pe care lucrează şi elaborează diferite rapoarte sub diverse forme de prezentare. 1. Pe baza informaţiilor depuse în grilă programul ACCESS generează o instrucţiune în limbajul de interogare al datelor SQL (Structured Query Language). . Pentru lucrul cu interogări avem următoarele două posibilităţi : 1) Prin intermediul modului de lucru Design View.UNITATEA 5 INTEROGĂRI Sinteză Esenţa oricărui SGBD constă în selecţia datelor din tabele şi prezentarea acestora în diferite forme prin intermediul interogărilor sau al rapoartelor. Acest procedeu este cunoscut sub numele de “Query By Example” (QBE). În secţiunea Objects se va alege opţiunea Queries şi apoi Create query in Design view. Se execută apoi următorii paşi: . 59 .se aleg câmpurile necesare interogării.se specifică condiţiile de selecţie. Pentru a adăuga un tabel se selectează tabelul dorit din listă după care se execută clic pe butonul Add.se stabileşte modul de grupare. . Crearea interogărilor Se realizează folosind o grilă de proiectare în cadrul căreia sunt adăugate tabele şi câmpuri. Fereastra Show Table se închide prin activarea butonului Close. . Pe ecran va apare fereastra Show Table în care utilizatorul va alege tabelele cu care va lucra.se precizează criteriile de filtrare impuse de cerinţa interogării. .

60 . De asemenea este posibilă scrierea unei interogări într-o astfel de fereastră acest lucru presupunând cunoaşterea temeinică a sintaxei SQL. Pentru a vizualiza rezultatele interogării se selectează op iunea Run din meniul Query. Se poate vizualiza astfel clauza select – from – where corespunzătoare interogării. 2) Cu ajutorul wizard-ului de interogări. Acestea pot fi simple sau compuse (cu ajutorul operatorilor AND/OR) şi pot utiliza o serie de cuvinte rezervate şi expresii definite de utilizatori.Se salvează interogarea cu un anumit nume (File ->Save). 2. Criteriile de selecţie Se introduc în celula aflată la intersecţia coloanei câmpului cu linia Criteria din grila de interogare. fie că este realizată cu Design View sau cu wizard-ul. Access generează codul SQL pentru fiecare interogare. Codul SQL poate fi văzut prin selectarea opţiunii SQL View din meniul View.

NOT c) Operatori pentru LIKE Operator Operaţia realizată Concatenează (lipeşte) două expresii cu transformarea & rezultatului într-un şir de caractere.utilizarea operatorilor de negaţie : NOT valoare.selecţia înregistrărilor care conţin sau nu valori : NOT NULL. …. valoare_n). >.utilizarea operatorilor de comparaţii : <. + Operator Operaţia realizată ^ * / \ Mod + Ridicare la putere Înmulţire Împărţire Împărţire fără rest (doar câtul) Restul împărţirii unui număr la altul Adunare Scădere b) Operatori rela ionali (de comparare): =. = . IS NOT NULL sau NULL. . Se pot specifica criterii de selecţie după un anumit text care. <>./. <. valoare2. <=. dacă va conţine spaţii. . 3. trebuie pus în ghilimele. Mod. <>. IS NULL.apartenenţa la o listă de valori : IN (valoare 1.. \.apartenenţa la un interval de valori : BETWEEN valoare_inferioară AND valoare_superioară. *. >. . <=. Like Compararea a două şiruri 61 . În interiorul textului se pot folosi caractere generice "?" (orice în poziţia în care apare) . .-."*" (orice în poziţia în care apare şi în următoarele) i "#" (pentru caractere numerice). LIKE. Operatori a) Matematici: ^. >= Operator = <> < > <= >= Operaţia realizată Egalitate Diferit Mai mic Mai mare Mai mic sau egal Mai mare sau egal iruri de caractere: & (concatenare). >=.Principalele criterii simple sunt : .

operatorul OR Expresie 1 Expresie 2 Expresie1 OR Expresie 2 True True True False False False Null Null Null True False Null True False Null True False Null True True True True False Null True Null Null 62 . XOR.d) Operatori logici: AND.operatorul AND Expresie 1 Expresie 2 Expresie 1 AND Expresie True True True False False False Null Null Null True False Null True False Null True False Null True False Null False False False Null False Null Evaluarea expresiilor . EQV. Operator Operaţia realizată Not And Or Xor Eqv Imp Nu logic (negaţia) Şi logic (conjuncţia) Sau logic (disjuncţia) Excluziunea logică Echivalenţă logică Implicaţia logică Evaluarea expresiilor . NOT. IMP. OR.

Data. Format(“40264123456”. Str(921. LCase() – transformă majusculele dintr-un text în litere mici LCase(“Cluj Napoca”) returnează “cluj napoca”. Data şi Logic Prima valoare din câmp Ultima valoare din câmp Toate tipurile Toate tipurile 4. Func ii pentru date calendaristice: 63 . Autonumber.56.are o serie de parametrii dintre care exemplificăm: Format(“Cluj”.” @-@@@@-@@@@@@”) returnează 4-0264-123456. 07#) returnează “02/04/2007”.56”) returnează 1234.23”. Autonumber.23) returnează “ 921. CDate() – converte te un text în dată calendaristică. Data şi Logic Numeric. Autonumber. Logic. Autonumber. pentru iruri de caractere. Funcţii Tipuri de func ii: de conversie. func ii financiare. Text Numărul de valori dintr-un Toate tipurile câmp Varianta valorilor unui câmp Numeric.”d-mmmm-yyyy”) returnează 25-April2008. Data Logic. Val(“1234. Media aritmetică Valoarea minimă Tipul de câmpuri Numeric. CSTR() – converte te o dată calendaristică în ir de caractere.”>”) returnează CLUJ. CSTR(#Feb 04. Autonumber. Text Valoarea maximă Numeric. pentru date calendaristice. Func ii pentru conversia datelor: Str() – transformă o valoare numerică în ir de caractere. matematice. Data şi Logic Numeric. UCase() – transformă literele mici din cadrul unui ir de caractere în litere mari UCase(“Cluj Napoca”) returnează “CLUJ NAPOCA”.Operaţii de calcul predefinite în ACCESS Operaţia SUM AVG MIN MAX COUNT STDEV FIRST LAST Funcţia Suma valorilor unui câmp. Val() –converte te un ir de caractere într-o valoare numerică . Format(#4/25/08#. Format() . CDate(“04 Feb 07”) returnează 02/04/2007.

perioada) 2. săptămâni – “ww”. valorile utilizate de PV trebuie să fie constante. Date()) DateAdd(“ww”. iar PV acceptă valori fie la începutul. DDB(Cost_Initial. ani –”yyyy”. 10. DateAdd(“d”. #02/04/92#) DateDiff(“yyyy”. FV(): Future Value – calculează valoarea viitoare pentru o serie de încasări/ plăti egale. cu o anumită dobândă fixă.Depreciation double-declining balance: calculează amortizarea unui mijloc fix prin metoda balan ei dubluregresivă. Day(Date()) are ca rezultat 25 Weekday(): returnează numărul zilei din săptămâna. Valoare_reziduala. trimestre –”q” DateDiff(“d”. Diferen a poate fi exprimata in zile – “d”.Now(): returnează data curenta si ora curenta: 25/03/2008 12:22:34 PM dacă suntem în 25 Martie 2008. Date().Net Present Value: returnează valoarea prezentă actualizată pentru o investi ie (flux de venituri/cheltuieli). valoare1. DDB() . Al doilea argument este negativ pentru că reprezintă o cheltuială. NPV(dobândă. #02/04/92#) DateAdd(): returnează o nouă data calendaristică în func ie de un anumit interval. Date(). 22 minute i 34 secunde. Time(): ora curenta12:22:34 PM. #01/01/2007#) Functii financiare: 1. 3. Month(): extrage luna din data specificata. Month(Now()) are ca rezultat 03 dacă suntem în luna martie. făcute într-un număr de perioade.reprezintă dobânda anuală. luni – “m”. …) Valorile trebuie să fie echidistante în timp si să fie valori plătite/ încasate la sfâr itul fiecărei perioade. Dobânda . Date(): returnează data curenta. valoare2. Year(Date()) returnează 2008 DateDiff(): calculează diferen a dintre doua date calendaristice. fie la sfâr itul perioadei.22. ora 12. Date(). NPV() . 64 . Weekday(Date()) Year(): returnează anul dintr-o data calendaristica. #02/04/92#) DateDiff(“q”. Day(): extrage ziua din data specificată. Func ia NPV este asemănătoare cu PV. durata_de_viata.

val_reziduala. Dobânda curentă de pia ă este de 9%. Calcula i suma pe care cineva trebuie să o primească lunar. tip) Dobânda trebuie sa aibă aceea i unitate de măsura ca si perioada. vv. Perioada. Valoare implicita 0. SLN (Straightline depreciation) . 5. care trebuie achitat în 8 luni. vv.Periodic Payment for an annuity calculează suma care trebuie achitată periodic pentru un împrumut/economie. tip) Argumentul vv reprezintă valoarea viitoare. perioada. ob inută după efectuarea ultimei plăti/încasări. tip) Exemple: Ce sumă trebuie plătită lunar pentru un împrumut de 10000 EUR cu o dobândă anuală de 9%. Cât de mare este împrumutul pe care i-l poate oferi banca? SYD .calculează amortizarea liniara a unui mijloc fix pe o perioada data SLN(cost_initial. Func 1. PV (dobândă. 65 . 6.0 daca plă ile se fac la sfâr itul perioadei sau 1 daca plă ile se fac la începutul perioadei.calculeaza suma valorilor anuale amortizate pentru un mijloc fix. valoarea_prezenta. Banii plăti i sunt reprezenta i prin numere negative.dur_amortizarii) ii matematice: Abs(): returnează valoarea absoluta a unui număr Ex.durata_utilizarii. Tip . vp. Abs(1) = 1. perioada. Dobânda anuală este de 6%. Valoarea prezentă este un argument op ional. 2. pentru o anumita dobânda cunoscând numărul perioadelor de plată.4. plată. este suma care se investe te/ împrumută in momentul ini ial. Val implicita e 0. plată. PMT (dobândă. FV(dobândă. O persoană dore te să strângă 50 000 $ în 18 ani prin economisirea unei sume lunare constante. pe o perioadă specificată SYD(cost_initial. PV – Present Value: calculează valoarea prezentă a unui flux de încasări/ plăti viitoare. Exemplu: O persoană î i permite să plătească 200 EUR pe lună în următorii 4 ani. INT(): returnează valoarea întreaga a unui număr. Abs(-1) returnează 1.Sum-of-Years' Digits .val_reziduala. 7.dacă a împrumutat 5 000 EUR cu o dobândă anuală de 10% pe o perioadă de 5 luni.per_am ortizarii) PMT. Daca se cunoa te dobânda anuala si incasabile/plă ile sunt făcute lunar atunci dobânda trebuie sa se împartă la 12. iar cei încasa i sunt reprezenta i prin numere pozitive.

rapoarte. Sgn(0) returnează 0. Int(-55.4) returnează “cdef” 6. 3.245.55) returnează 1234. RTrim(): înlătură spa iile de la sfâr itul unui text RTrim(“abcd “) are ca rezultat “abcd”.14 Rnd(): generează un număr aleatoriu. Round(14. Func ii pentru iruri de caractere 1. “23”) returnează valoarea 11.24. 7. Sqr(): determina radicalul unui număr. Instr(7. Trim(): înlătura spa iile de la începutul i sfâr itul unui ir de caractere: Trim(“ abcd “) returnează “abcd”. formulare. 5. “abcd123efg234”. 2) returnează 14. Round(): returnează un număr rotunjit la un anumit număr de zecimale. 4. Int(1234.4) are ca rezultat “defg”.4) are ca rezultat “abcd”.3. Sgn(-14) returnează -1. Sgn(12) returnează 1. 2) returnează 17. Space(): Inserează un anumit număr de spa ii Space(3) are ca rezultat 3 spa ii 9. Round(17. “23”) returnează valoarea 6. Len(): determină lungimea unui ir de caractere Len(“Cluj Napoca”) returnează 11. Mid(): extrage caracterele din mijlocul unui ir Mid(“abcdefgh”. 2.1351.3. Left(): returnează caracterele din partea stânga a unui ir de caractere : Left(“abcdefg”. Right(): returnează caracterele din partea dreapta a unui ir Right(“abcdefg”. Sgn(): determina semnul unui număr.1) returnează -56. Câmpurile calculate − pot fi definite in interogări. − se definesc astfel: Nume_camp: expresie 66 . cautarea se face după pozi ia 7. 4. LTrim(): Înlătură spa iile goale din fa a unui ir de caractere. 5. 5. ASC (şir_de_caractere): returnează codul primului caracter din şirul de caractere specificat. Instr(“abcd123efg234”. 10. 6. LTrim(“ Cluj”) returns “Cluj”. 8. InStr(): are ca rezultat un număr care reprezintă prima pozi ie a unui sir intr-un alt sir.

Prin utilizarea unei interogări delete nu pute i terge doar con inutul unui câmp ci se terg înregistrări întregi. RIGHT. Interogări de sinteză (interogări de analiza încruci ata CROSSTAB QUERY): totalizează datele şi grupează aceste totaluri după două categorii. 67 . Această op iune va adăuga in grila de proiectare a interogării rândul Total. TRIM. 6. denumirile câmpurilor.− puteţi introduce in expresiile calculate doar câmpuri numerice. Pentru crearea interogărilor de tip total se va selecta op iunea Totals din meniul View. 2. 4. Interogarea APPEND: este folosită pentru adăugarea unor înregistrări într-un tabel existent în baza de date. operatori matematici. MID. pentru gruparea înregistrărilor şi pentru efectuarea unor calcule pe baza datelor selectate. DatePart. − pot avea asociate nume si proprietăţi. LEFT. 5. Gruparea si sortarea datelor se face pe rânduri si coloane iar la intersec ia rândului cu coloana se pot efectua calcula diverse. respectând o anumita sintaxa. data calendaristica. Interogări de acţiune: au ca efect localizarea şi modificarea datelor. Sunt folosite pentru analiza multidimensionala a datelor si permit ob inerea unor situa ii sintetice asemănătoare tabelelor Pivot din Excel. c. currency. Există patru interogări de tip acţiune: a. DLOOKUP. Interogări cu parametri (PARAMETER QUERY): în acest tip de interogare valorile necesare la stabilirea criteriilor utilizate de interogare vor fi introduse de către utilizator. − expresiile calculate se introduc in grila QBE in rândul field si se respecta următoarele cerinţe: pot conţine valori numerice si text. 3. Interogări de tip totaluri: permit crearea grupurilor de articole precum şi efectuarea de calcule cu valorile unor câmpuri din interiorul grupurilor. DATE(). ABS. funcţii (IIF. Tipuri de interogări 1. Interogarea MAKE TABLE: Folosind op iunea Make Table Query din meniul Query putem crea u or un tabel nou pe care sa-l populam cu date din unul sau mai multe tabele existente. b.sunt construite cu ajutorul operanzilor si operatorilor. Interogări de selecţie (SELECT QUERY): se folosesc pentru regăsirea datelor care îndeplinesc anumite condiţii. Interogarea DELETE: şterge înregistrări din una sau mai multe tabele. NOW() ) OBS: numele câmpurilor care conţin spatii (ex: data na terii) se vor introduce intre paranteze drepte ([data nasterii]). Acest tabel poate fi stocat in baza de date curenta sau intr-o alta baza de date. text. Expresiile .

Create Index. Interogarea UPDATE: modifică conţinutul câmpurilor dintr-un tabel specificat. Dacă ave i de actualizat un număr mic de înregistrări dintr-un singur tabel atunci aceste modificări se pot face direct în foaia de date. tergerea tabelelor sau a indec ilor prin intermediul instruc iunilor SQL Create table. Drop Table şi Drop index. SUBQUERY.d. Interogări SQL (SQL QUERY): necesită pentru interogarea datelor comenzi SQL. Cereri de interogare imbricate: Scrierea unei interogări in cadrul alteia duce la apari ia unei subinterogări .setul de rezultate ob inut de la o interogare va constitui argument pentru o alta. a. PASSTHROUGH. In general opţiunea Update Query din meniul Query este folosită pentru actualizarea unui număr mare de înregistrări care se află în unul sau mai multe tabele. modificarea structurii tabelelor. 7. Câmpurile puse in coresponden ă trebuie sa aibă acela i tip cu o singură excep ie: pot fi puse in corespondenţă câmpuri de tip numeric si câmpuri de tip text. articolele livrate de aceste interogări vor fi amestecate. Union: Combină doua sau mai multe interogări clasice de tip select într-o singura interogare. c. Interogările din această categorie nu pot fi create folosind grila de proiectare a interogării. b. intr-o fereastra de proiectare a diferitelor instruc iuni SQL. Interogările de definire a datelor (Data Definition): permit crearea tabelelor i a indec ilor. Pass–Through: permite transmiterea instrucţiunilor SQL direct spre un calculator server de tip ODBC – de exemplu SQL Server. Alter table. fiind necesara tastarea directa. Interogările specifice SQL sunt: UNION. 6. DATA-DEFINITION. cu ajutorul interogărilor de acest tip se lucrează direct cu tabele memorate pe calculatorul server. Deoarece articolele unei interogări Union sunt returnate sub forma unui set de articole fiecare instruc iune select din combina ie trebuie să genereze acela i număr de câmpuri. 68 .

69 . despre imobile şi proprietarii acestora. zecimal Confort – text(4) – se vor introduce numai valorile I. Stabiliţi relaţiile dintre tabelele bazei de date. Introduceţi înregistrări în tabele. cu pre ul cuprins între 55000 Eur i 75000 Eur. Lista va con ine următoarele informa ii: cartierul. CS Adresa – text(60) Pret_solicitat – unitati monetare. Să se salveze baza de date pe dischetă cu denumirea Agen ie imobiliară. 2. Structura tabelelor este următoarea: AGENTI Cod_a – numerotare automată Nume – text(30) Prenume – text(30) Adresa – text(50) Telefon – text(15) PROPRIETARI Cod_p – numerotare automată Nume – text(30) Prenume – text(30) Adresa – text(50) Telefon – text(15) IMOBILE Cod_imobil – numerotare automată Cod_p – numeric Cod_a – numeric Localitate – text(30) Cartier – text(30) Tip_imobil –text(2) – se vor introduce numai valorile AP. C Nr_camere . EUR Pret_vanzare – unitati monetare.numeric. Să se stabilească cheile primare pentru fiecare tabel. 3. EUR Data_vanzarii – data calendaristica 1.Exemple de interogări Să se creeze o bază de date pentru o agenţie imobiliară. G. III. Lista apartamentelor cu 2 sau 3 camere. II. 4. intreg Suprafaţa – numeric. Baza de date va stoca informaţii despre agenţii imobiliari. Interogări de selec ie 1. confortul. pre ul solicitat. numărul de camere.

2. Lista garsonierelor confort I din cartierul Grigorescu care au pre ul mai mic de 50000 Eur. Lista va cuprinde următoarele câmpuri: camere, adresa,pre solicitat, cartier.

Cereri de interogare utilizând mai multe tabele Ofertă de imobile, ordonată după tip apartament si număr de camere. Interogarea va conţine următoarele câmpuri: Numele si prenumele proprietarului, Tip imobil, Localitate, Cartier, Număr de camere, Preţ solicitat.

Interogări de selec ie cu câmpuri calculate 1. Să se calculeze pre ul apartamentelor exprimat in lei (1 EUR=3.7 RON).

2. Să se calculeze preţul solicitat/m2:

Interogări cu parametrii (PARAMETER QUERY) Lista imobilelor cu preţurile cuprinse intre 50000 si 80000 EUR.

70

Interogări de tip totaluri 1. Sa se calculeze preţul mediu solicitat - pentru fiecare tip de imobil. Rândul Total se adaugă din meniul contextual (op iunea Totals).

2. Să se calculeze pre ul minim i pre ul maxim solicitat pentru apartamentele cu două camere confort I.

Interogări de ac iune: se creează la fel ca i interogările de selec ie. După ce au fost adăugate câmpurile care fac parte din lista se selectează din meniul Query tipul de interogare corespunzător.

Fig. 17 Op iunile meniului Query

1. Make table query: In baza de date agen ie imobiliara să se creeze un nou tabel vânzări care să conţină apartamentele vândute.

71

2. Update query : Să se modifice cu 2% preţul solicitat pentru apartamentele din cartierele Gheorgheni si Mără ti.

3. Delete query : să se teargă din tabelul imobile toate imobilele vândute, din cartierul Mănă tur.

4. Crosstab query : să se creeze o situa ie de sinteză cu pre ul mediu solicitat pentru fiecare tip de imobil/cartiere. Situa ia va avea următoarea formă:

Exemple de subinterogări 1. Numele proprietarului cu pre ul maxim solicitat pentru un apartament cu 3 camere. Rezolvare: se vor crea două interogări – prima pentru aflarea pre ului maxim solicitat pentru un apartament cu trei camere, iar a doua pentru determinarea numelui proprietarului.

72

Numai varianta A si varianta C. c. 2. adăugarea şi chiar ştergerea datelor din tabele. Numai varianta B si varianta C. Funcţia AVG determină: a. b. Vizualizarea înregistrărilor care îndeplinesc o anumită condiţie. . adică A si B si C. Toate variantele. d. Interogările constituite şi aplicate unei baze de date permit: A. Verificarea cunoştinţelor 1. Suma valorilor memorate într-un câmp Media valorilor memorate intr-un câmp. B. a. Numai varianta A si varianta B. 73 b. c. C. Lista apartamentelor care au preturile de vânzare mai mici decât media.2. Sortarea înregistrărilor după câmpuri sau grupuri. d. Modificarea. Diferenţa valorilor memorate intr-un câmp. Numărul total al valorilor depuse într-un câmp.

Diferenţa valorilor memorate intr-un câmp. 74 . Numărul total al valorilor depuse într-un câmp. d. Suma valorilor memorate intr-un câmp in interiorul unei grupări Media valorilor depuse într-un câmp. Funcţia SUM determină: a. Numărul valorilor depuse într-un câmp în interiorul unei grupări. Elaborarea rapoartelor asociate bazei de date sau/si interogărilor (Reports). f. c. 5. Diferenţa valorilor memorate intr-un câmp. Definirea secvenţelor din programul principal. Crearea etichetelor (Labels). b. Concepţia ecranelor (Forms). Intr-o interogare de tip total funcţia COUNT determină: a. d. 4. c. b.3. Crearea bazei de date. b. e. d. Care este cea mai importantă activitate în proiectarea unei aplicaţii în cadrul sistemelor de gestiune ale bazelor de date (SGBD)? a. Deviaţia standard a valorilor memorate într-un câmp Suma valorilor memorate într-un câmp. c. Definirea interogărilor (Queries).

Asta nu înseamnă că nu mai apar diferenţe. Corporaţia Oracle introduce prima implementare a SQL în variantă comercială. În afară de System R limbajul SQL este disponibil şi sub alte SGBD-uri relaţionale cum ar fi SQBD ORACLE (pentru sisteme mari. Operaţia fundamentală în SQL este maparea reprezentata din punct de vedere sintactic printr-o construcţie SELECT – FROM – WHERE (pe scurt construc ie SELECT).UNITATEA 6 LIMBAJUL SQL Sinteză 1. deosebirea principală dintre ele fiind aceea că limbajul SQUARE are o sintaxă bazată în mare măsură pe notaţii matematice. Microsoft Access şi SQL Server. în timp ce SQL are o sintaxă mai apropiată de limba engleză aşa cum arată şi denumirea limbajului (SQL sau SEQUEL – Structured English Query Language). Chiar şi la produsele aceleaşi firme. Această sintaxă este mai adecvată programării pe computer şi totodată mai uşor de asimilat de către utilizatori. Din anul 1986. pot fi semnalate diferenţe în implementarea limbajului. Astfel că l-a botezat SQL. La ora actuală SQL este una din cele mai răspândite interfeţe pentru SGBD-urile relaţionale. Scurt istoric Limbajul SQL (întâlnit şi sub numele de SEQUEL) este limbajul de interogare al SGBD Sysem R dezvoltat în cadrul laboratorului de cercetare din San Jose al firmei IBM. Expresiile din SEQUEL seamănă cu propoziţiile din limba engleză. Conceptele de bază ale celor două limbaje sunt în esenţă aceleaşi. In 1979. bazate pe System R dar cu un limbaj puţin diferit de SEQUEL. In paralel firma IBM a scos pe piaţă produse cu baze de date relaţionale. Organizaţia Internaţională de Standarde (ISO) a adoptat deasemenea SQL ca limbaj standard pentru RDBMS. SQL este limbajul de interogare al unui sistem de gestiune al bazelor de date (SGBD. 75 . dar şi computere personale profesionale) sau chiar dBASE (într-o variantă simplificată începând cu versiunea IV). fiind desigur mai structurate. SQL a devenit standard ANSI (Institutul National American de Standarde) pentru limbajele de interogare ale bazelor de date relaţionale. eliminând vocalele din SEQUEL şi trecând la pronunţia "es-qu-el". SEQUEL a evoluat din predecesorul său SQUARE care a constituit prima etapă în dezvoltarea unui limbaj de interogare pentru System R. Toate RDBMSurile suportă unele forme de SQL şi toţi vânzătorii de astfel de sisteme s-au aliniat sau intenţionează să se alinieze la standardele ANSI.

selecţia unor date. programatorii de aplicaţii. Loc char). incluzând administratorul bazei de date. . SQL poate fi folosit de un şir de utilizatori. cod_m number. Ex: CREATE TABLE facturi(nrfact number. nu cum se obţin acestea. modificarea şi ştergerea obiectelor de tip bază de date.garantarea consistenţei bazei de date. delete ca elemente ale setului de comenzi. asupra câte unei singure înregistrări. foloseşte cuvinte din limba engleză. incluzând: . . insert.verificarea . Cu alte cuvinte. personalul de management şi multe alte tipuri de utilizatori.inserarea.crearea. . SQL este un limbaj neprocedural: specifică care sunt informaţiile dorite. Setul de înregistrări fiind văzut ca set de linii ale unui tabel. Caracteristici SQL. - • Instrucţiunea ALTER TABLE – ALTER TABLE nume_tabel ADD nume_câmp tip_data [constrangere].2. SQL include comenzi pentru o varietate de sarcini. 3. dataf date.). data_v date not null. In mod special cuvintele select. codcl number). CREATE TABLE vanzari(nr number primary key . câmp2 tip_data [constrangere] . Ex: ALTER TABLE vanzari 76 .controlul accesului la baza de date şi la obiectele de tip bază de date.…. CREATE TABLE CREATE TABLE nume_tabel (câmp1 tip_data [constrangere] . Ex: CREATE DATABASE vanzari. câmp3 tip_data [constrangere]. Execuţia comenzilor SQL asupra înregistrărilor nu se poate face decât secvenţial. extragerea şi ştergerea rândurilor dintr-un tabel. SQL nu cere să fie specificată metoda de acces la date. Instruc iuni SQL Instrucţiuni DDL (Data Definition Language) • Instrucţiunea CREATE – CREATE DATABASE CREATE DATABASE nume_baza_de_date. . ca şi majoritatea limbajelor de programare.

ADD jud char. • Instrucţiunea DELETE DELETE FROM nume_tabel WHERE nume_coloana1 OPERATOR valoare1 [and/or nume_coloana2 OPERATOR valoare2]. tabel2 …] [WHERE conditii] [GROUP BY lista_coloane] [HAVING conditii] [ORDER BY lista_coloane [ASC|DESC]]. tabel2 …] [WHERE conditii] [ORDER BY lista_coloane [ASC|DESC]].ultima_valoare). INSTRUCŢIUNILE DML (Data Manipulation Language) • Instrucţiunea INSERT INSERT INTO NUME_TABEL (prima_coloana. DROP DATABASE nume_baza_de_date. Cereri de introgare complexe: SELECT [ALL | DISTINCT | DISTINCTROW] [functie agregata (nume_camp) AS alias] [coloana1] [. . . Ex: INSERT INTO facturi (nrfact. #12/10/2005#). • Instrucţiunea DROP • • DROP TABLE nume_tabelă. • Instrucţiunea UPDATE UPDETE nume_tabel SET nume_coloana 1 = valoare_noua1 [nume_coloana 2 = valoare_noua2 …] WHERE nume_coloana OPERATOR valoare [and/or nume_coloana OPERATOR valoare]. codcl. 12.. dataf) VALUES (1.ultima_coloană) VALUES (prima_valoare. Instrucţiunea SELECT – Cereri de introgare simple: SELECT [ALL | DISTINCT | DISTINCTROW] coloana1 [.. coloana 2…] FROM tabel1 [. coloana 2…] FROM tabel1 [.. • – 77 ..

c.3 sau 4) BRS – da/nu (bursier ex. Să se creeze tabelul STUDENTI cu structura următoare: NRMAT . d. Specifying Queries Relations. 3. Modificarea structurii unui tabel. coloana 2…] FROM tabel1 [.text(20) PRENUME – text(20) DN . Ştergerea unui tabel Aplica ii practice I. Structured Query Language. Modificarea înregistrărilor. c. AA si SO) AN – numeric. Care dintre următoarele tipuri de asocieri nu este posibilă in Access: 1. REGULĂ: O frază SQL se termină cu punct şi virgulă! Verificarea cunoştinţelor 1. Cross Join 2. NU) 78 . Instrucţiunea SQL ALTER TABLE permite: a.– Asocierile SELECT [DOMENIU] coloana1 [. SQL este acronimul pentru: a.(sectia ex. 1. tabel2 …] [WHERE criteriu de asociere] [ORDER BY lista_coloane [ASC|DESC]]. 100. 2 . Select Query Language. d. 03/04/81) SCT . 101. Se consideră baza de date EVIDENTA STUDENTI. Right Outer Join 4.text(3) (număr matricol ex. Crearea unei baze de date Modificarea înregistrărilor. Ştergerea unui tabel c. b. Inner Join 3. a. întreg (anul de studiu ex. b.text(2) . Ştergerea unei baze de date d.) NUME .102…. b. 2. DA. Standard Query Language.dată calendaristică (data naşterii ex. Instrucţiunea SQL DROP DATABASE permite: Modificarea structurii unui tabel. Left Outer Join 4.

Pentru câmpul SEX valorile permise vor fi F sau M. 7.SM) MEDIA – numeric. o listă cu numele şi localitatea studenţilor care nu domiciliază în ClujNapoca. b) Să existe studenţi de la ambele secţii AA şi SO. 4. o listă cu numele studenţilor de sex masculin care au vârsta de 21 de ani şi nu sunt bursieri. …. 11.…. Interogările se vor salva cu numele: inter1. inter n. o listă cu numele i prenumele studenţilor din Cluj-Napoca. Gherla. 3 sau 4. 5. ordonaţi crescător după vârstă. 12. Turda. o listă cu numele studenţilor a căror vârstă este mai mare de 20 de ani şi nu sunt bursieri. inter2. lista studenţilor (de sex masculin) de la sec ia AA. o listă cu numele studenţilor (de sex masculin) de la SO care nu sunt bursieri. 5) OR – text(15) (oraşul ex. 094123456) ADR – text(25) (adresa ex. g) Să se definească următoarele 30 de interogări pentru tabela STUDENTI. d) Să existe studenţi în diferiţi ani de studiu. o listă cu numele studenţilor bursieri din Cluj-Napoca. nu numai din Cluj-Napoca. 2. 10. f) Să se definească regulile de validare pentru câmpul SCT astfel încât să fie permise doar valorile AA sau SO. 79 . zecimal. o listă cu numele i prenumele studenţilor care au domiciliul în ClujNapoca. str. e) Să se definească regulile de validare pentru câmpul AN astfel încât să se poată introduce în tabel doar valorile 1. Cluj-CJ.SEX – text(1) – (sexul f. Gorunului nr. ordonaţi după câmpul secţie. Satu-Mare . 3.) JUD . ordonaţi descrescător după numărul matricol. media generala a studentului Să se introducă 10 înregistrări în tabela STUDENTI astfel încât să se respecte următoarele cerinţe: a) Să existe studenţi i din alte localită i. 6. 2. lista studentelor de la secţia SO. o listă cu numele studentelor bursiere care au domiciliul în ClujNapoca. II. c) Să existe studenţi cu vârste mai mici de 20. 9. o listă cu numele studentelor de la SO ordonate descrescător după vârstă. Să se afişeze folosind interogările următoarele informaţii din baza de date STUD: 1. o listă cu numele studenţilor născuţi după data de 03/06/88. 8.text(2) (judeţul ex. m) TEL – text(15) (telefon ex.

Repartiţia studen ilor în funcţie de vârsta. 47. 17. 32. din anul 2. Anul de studiu se va introduce ca si parametru. 22. Media maximă. Numărul studenţilor nebursieri. lista studentelor fără bursă din anul 2 de la secţia SO. Studenţii din judeţele SB. Lista studenţilor dint-un anumit judeţ. 34. 24. de sex masculin. 31. 14. Studenţii grupaţi după câmpul media. 33. 39. 45. Numărul de telefon se va introduce ca parametru. 43. 38. Numărul studenţilor din fiecare judeţ . Indicativul judeţului se va introduce ca şi parametru. Numele studentului care are un anumit număr de telefon. 25. Se va folosi parametrii. 18. ordonaţi alfabetic după nume. 30. Studenţii a căror nume începe cu litera D. Numărul total de studenţi. Numele. 29. Lista localităţilor. 37. lista studenţilor bursieri. Media aritmetică a mediilor. 46. Lista studenţilor dintr-o secţie şi dintr-un anumit an de studiu. Toate înregistrările din baza de date. lista studenţilor care nu au domiciliul în judeţul Cluj şi nu sunt bursieri. 21. 26. Numărul studenţilor bursieri şi numărul studenţilor nebursieri. Numărul studenţilor bursieri. Lista studenţilor dintr-un anumit an de studiu. MM. Studenţii care locuiesc în oraşele a căror denumire începe cu litere C. 41.reparti ia pe ora e. 16. Vârsta medie. Numărul studenţilor din fiecare judeţ. Numele şi prenumele studenţilor cu media cea mai mare. de la sec ia SO. 40. Media mediilor pe secţii/an de studiu. 28. Lista studenţilor cu vârsta cuprinsă între 18-20 ani. Media minimă.13. 80 . 44. 15. 19. 20. 42. Studenţii din judeţele a căror indicativ începe cu litera B. Secţia si anul se vor introduce ca şi parametrii. lista cu numele studenţilor bursieri de la secţia SO din anul 2 care au numărul matricol mai mare decât 102. Numele şi prenumele studenţilor cu media cea mai mică. care domiciliază în Cluj-Napoca. Numărul studenţilor bursieri/nebursieri pe secţii. 27. Repartiţia studenţilor pe secţii/an de studiu. CJ. 23. minimă şi maximă a studenţilor. Numărul de fete şi numărul de băieţi. lista studenţilor de la ambele secţii care nu sunt în anul 2. prenumele studenţilor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 25 de ani. 35. 36.

SQL este limbajul standard de interogare al bazelor de date relaţionale. tip de date şi mărime. Tabelul va conţine următoarele date referitoare la studenţii din secţia AA: nrmatr (număr matricol).o înregistrare din tabelul A poate avea mai multe înregistrări asociate în tabelul B. Să se modifice valorile din câmpul AN cu o unitate pentru studenţii care au media mai mare ca 5. Relaţia One to One . folosind interogările Make Table. Repartiţia studenţilor pe secţii/an folosind Crosstab Query. Pe baza informaţiilor introduse în grilă programul ACCESS generează o instrucţiune SQL (Structured Query Language). De obicei câmpurile corespondente din ambele tabele au acelaşi nume (nu este condi ie obligatorie). Relaţia Many to Many –unei înregistrări din tabelul A îi sunt asociate mai multe înregistrări în tabelul B. Repartiţia studenţilor în funcţie de medie/secţie. Să se creeze un tabel cu numele Studenţi_AA. prenume).fiecărei înregistrări din tabelul A îi corespunde o singură înregistrare în tabelul B. III. VIII. pe baza tabelului Studenti. Să se şteargă din tabelul Studenti persoanele care sunt în anul 4 şi au media mai mare ca 5. Crearea interogărilor se realizează folosind o grilă de proiectare în cadrul căreia sunt adăugate tabele şi câmpuri. VII. 50. Relaţia One to Many . an 2 care au media <=8. În Access există trei tipuri de rela ii între tabele. Să se creeze un tabel cu numele Copie care să conţină toate înregistrările din tabelul Studenti. nume. Între două tabele dintr-o bază de date există o relaţie atunci când unul sau mai multe câmpuri cheie dintr-un tabel se potrivesc cu unul sau mai multe câmpuri cheie din celălalt tabel.48. VI. i invers. şi invers. Sumar Intr-o bază de date pot exista tabele independente sau tabele legate între ele. Să se mărească media cu 10% pentru acei studenţi din secţia SO. V. Interogările sunt obiectele bazei de date prin intermediul cărora utilizatorul poate extrage informa ii din tabele. dn (data naşterii) şi media. Asocierea (Join) determină modul în care legătura dintre două tabele afectează rezultatul unei interogări care con ine informa ii din ambele tabele. Repartiţia studenţilor pe jude e/localită i folosind Crosstab Query. an 3. Integritatea reveren ială: un set de reguli care protejează datele prin stabilirea de restricţii pentru adăugarea şi ştergerea de înregistrări din tabelele relaţionate. IV. 49. i invers. 81 .50. Să se şteargă din tabelul Copie studenţii din secţia AA.

întreg. Long Integer. b. NumarCamere – numeric. Lucrarea practică 2 (LP2) I. Câmpurile DataRezervare. NumarAdul i – numeric. Interogările se vor salva cu numele: inter1. IV.…. DataPlecare – data calendaristică.Rezervari care să con ină date referitoare la rezervările camerelor unui hotel. Câmpul de date TipCamera să permită introducerea următoarelor valori: single. Valorile vor fi selectate dintr-o listă (Lookup). V. 2. apartment. Status_anulare – yes/no. DataSosire – data calendaristică. Să se adauge un nou tabel . II. respectându-se următoarele condi ii: fiecare client din tabelul InfoClien i să aibă cel pu in o rezervare i în fiecare lună a anului (2007) să existe cel pu in o rezervare. Să se copieze în această bază de date tabelul InfoClienti creat in cadrul Lucrării Practice 1. apartament de lux. întreg. NumarCopii – numeric. Să se stabilească cheia primară pentru tabelul rezervări. TipCameră – text – 15 caractere. inter n. Participarea la aplicaţiile practice. Să se creeze rela iile (legăturile) dintre cele două tabele i să se for eze integritatea referen ială. 82 . DataRezervare – data calendaristica. teme de laborator. Să existe rezervări pentru fiecare tip de cameră. III. Lucrarea practică nr. Să se adauge 20 de rezervări. double. ClientID – numeric. Să se definească următoarele interogări pentru baza de date HOTEL. suite. Să se creeze o baza de date având denumirea HOTEL. DataSosire i DataPlecare să permită introducerea unor date calendaristice cuprinse între 1/1/2007 i 12/31/2007. Să se introducă următoarele reguli de validare: a. VI.Sarcini şi teme ce vor fi notate Studierea de către studenţi a materialului teoretic aferent modulului. inter2. întreg. cuprins în suportul curs şi în bibliografia suplimentară indicată. Structura tabelului Rezervari este următoarea: RezervareID – AutoNumber.

Vârsta medie. prenumele clien ilor i numărul de zile pentru care au făcut rezervarea. 10. numele si prenumele clien ilor care trebuiau să sosească între 1 decembrie i 31 decembrie. Indicativul judeţului se va introduce ca şi parametru. o listă cu numele i prenumele clien ilor (concatenate intr-un singur câmp). 4. Litera se va introduce ca si parametru. Să se creeze un nou tabel cu numele CHKINN_info. 83 . clien ii a căror nume începe cu litera R si este format din maxim 4 caractere. 25. Numărul rezervărilor anulate. 2. prenumele clien ilor. prenumele i vârsta clien ilor. o listă cu numele. o listă cu numele şi localitatea clien ilor care nu domiciliază în jude ul Cluj. 24. lista clien ilor care au făcut rezervarea înainte de luna mai 2007 sau după luna octombrie 2007. data na terii. 18. Numărul de clien i din fiecare tară. Se va concatena întrun singur câmp adresa. lista clien ilor români dint-un anumit judeţ. ordonată crescător. 19. DataPlecare. 17. Numărul clien ilor din România. 15. DataSosire. o listă cu numele. 8. 14. luna. 20. Tabelul va conţine următoarele câmpuri RezervareID. o listă cu numele. 12. 16. Numărul de rezervări pentru fiecare tip de cameră. prenumele i numărul de telefon al clien ilor din jude ul Cluj. 21. lista clien ilor al căror nume începe cu o anumită literă. ziua. prenumele. localitatea i jude ul. data sosirii i data plecării – pentru acei clien i care au rezervat camere de tip Double.1. 3. numele si prenumele clien ilor născu i în luna octombrie. anul na terii. numele si prenumele clien ilor născu i în anul 1985. 13. 5. ordonaţi crescător după câmpul localitate. VII. o listă cu numele. 23. 9. pe baza datelor din tabelul Rezervări folosind interogările Make Table. 11. o listă cu numele i prenumele clien ilor de sex masculin. Numărul clien ilor străini. clien ii a căror nume începe cu litera P. NumarAdul i i NumărCopii. 6. numele i prenumele clien ilor care au rezervat camere pentru o perioadă cuprinsă între 3 i 5 zile. 7. numele. Perioada medie pentru care s-au făcut rezervări. minimă şi maximă a clien ilor. ordonată crescător după câmpul nume. 22. o listă cu adresele de coresponden ă ale clien ilor.

Baze de date. Elemente de baze de date i programare aplicate în economie. Gerhart. Să se şteargă din tabelul Copie toate rezervările neconfirmate. Bărbulescu. A. XI.ro sau pe portalul ID la adresa veronica. Să se creeze un tabel cu numele Copie care să conţină toate înregistrările din tabelul Rezervări.. T.. Comprimaţi (arhivaţi) baza de date HOTEL cu utilitarul WinRAR şi transmiteţi arhiva pe email la adresa veronica. 1999. Sándor. Baze de date în Microsoft Access 2000. X. 7.. Teodorescu Alexandru. B..VIII. Universitatea Tehnică Cluj-Napoca. P. Utilizare Microsoft Access 2000. Robert . Editura Albastră. Hansen.A. Bibliografia modulului 1.. Access 2000 – Implementarea bazelor de date. K. Ed. 4. Teora. 84 . Cluj-Napoca. Mihai. In tabelul Copie să se dubleze numărul de camere rezervate pentru tipul de camera Apartment. Bucureşti. 2003. L. Şova. Năstase. ClujNapoca. 1994. R.S.. 3..rus@portalid. Mediul Internet. 2007. Risoprint. et al. 2002. S. 6. Avram-Niţchi. F. N. Arhiva va avea numele format din numele i prenumele dumneavoastră urmat de textul LP2 (ex: pop_ana_lp2). IX. Cluj-Napoca. Să se şteargă din tabelul Copie rezervările care au fost făcute în luna august. Teora. În subiectul mesajului introduce i numele arhivei. 2. Lecţii de Access. Predarea lucrării se face conform specificaţiilor din secţiunea „Organizarea temelor în cadrul cursului”. 1999.ro.rus@tbs. Kovács. Editura Albastră..ubbcluj. Dollinger.. Bucureşti. Ghi oiu.ubbcluj. Covrig.. 5.. Stanciu. partea 1 a materialului. Harkins. R..

butoane de validare .Modulul III Unitatea 7. Crearea subformularelor. Precizarea rolului rapoartelor în cadrul sistemelor informatice. butoane radio. Formulare Unitatea 8. rapoarte. cum să folosească ecranele pentru a vizualiza înregistrările i cum să elaboreze situa ii de ie ire (rapoarte) în Access. controale. gruparea datelor. Concepte de bază: formulare. Cursan ii vor învă a cum să creeze ecrane pentru introducerea datelor. Combinarea rapoartele (Rapoarte/Subrapoarte). butoane de comandă. etichete. Proiectarea rapoartelor folosind Microsoft Access 2000. liste combinate. Sortarea şi a gruparea datele în cadrul rapoartelor. cutii cu text. 85 . sortarea datelor. ferestre de dialog. Obiective Precizarea rolului ecranelor in vizualizarea si/sau modificarea datelor. Utilizarea controalelor. Proiectarea formularelor în Access. Rapoarte Scop şi obiective Scop Acest modul urmăre te familiarizarea studen ilor cu obiectele de tip formular i raport.

De asemenea. 4.UNITATEA 7 FORMULARE Sinteză Formularele reprezintă interfaţa principală între utilizator şi o aplicaţie Microsoft Access. 3. antetul de pagină. Afişarea şi editarea (corectarea) datelor – este cea mai des întâlnită formă de utilizare a formularului. 2. De fapt. Un formular este compus din cinci părţi (zone): antetul de formular. Afişarea de mesaje – formularele pot furniza informaţii privind modul în care aplicaţia poate fi utilizată sau despre operaţiile ce urmează a fi executate. împreună cu comenzi macro sau cu proceduri Visual Basic. Controlul operaţiilor realizate de aplicaţie – se pot proiecta formulare care. În cadrul unei aplicaţii. formularele pot îndeplini mai multe funcţii: 1. datele afişate în cadrul formularelor pot fi modificate sau chiar şterse. 86 . fiind obiecte ale bazei de date ce permit introducerea şi afişarea datelor într-o manieră atractivă şi prietenoasă. Tipărirea informaţiilor – formularele pot fi folosite si pentru tipărirea de informaţii la imprimantă. subsolul de pagină i subsolul de formular. formularul permite afişarea datelor în forma dorită de proiectantul aplicaţiei. să realizeze afişarea automată a anumitor date sau executarea automată a unui şir de operaţii cum ar fi deschiderea unui subformular dintr-un formular. zona de detaliu. Introducerea de date. 5.

Se poate 87 . În partea de jos a ferestrei New Form prin utilizarea listei derulante se va alege tabela (sau interogarea) pentru care se va crea noul formular. Printre cele mai utilizate moduri este modul columnar pe care îl vom utiliza şi noi. În următoarea fereastră se va selecta modul de prezentare a datelor în cadrul formularului. Crearea în fereastra de lucru – creare manuală. mod în care datele sunt afişate pe coloane.1. 1. Crearea automată a unui formular În fereastra Database se activează butonul New.1. Crearea formularelor Avem două moduri de creare a formularelor şi anume: 1. 2. Apoi dacă se activează OK va apărea pe ecran o alta fereastra Form Wizard din care se vor alege câmpurile tabelei asupra cărora va opera noul formular care dorim să îl construim. pe ecran apărând fereastra New Form. Dintre opţiunile disponibile se va alege Form Wizard ceea ce înseamnă că vom crea un formular prin intermediul instrumentului wizard. Prin intermediul butonului Next putem trece de la o fereastră la alta. Prin utilizarea instrumentului wizard – creare automată.

2. pe ecran apărând fereastra New Form. În fereastra Database se activează butonul New. Apoi se activează OK. anumite tipuri de caractere şi diverse culori ale acestora. Prin alegerea butonului Finish se va încheia crearea formularului. În partea de jos a ferestrei New Form prin utilizarea listei derulante se va alege tabela pentru care se va crea noul formular. Crearea formularului în fereastra de lucru 1.alege stilul formularului. adică un anumit tip de fundal. În ultima fereastră se va introduce numele formularului şi se alege şi modul de afişare. 2. Dintre opţiunile disponibile se va alege Design View. Trusa cu instrumente Lista câmpurilor Fereastra de proiectare a formularului 88 . 1.

Pe ecran va apărea fereastra de proiectare a formularului. pentru a permite afişarea datelor din mai multe tabele sau cereri de interogare. Casete cu text -Text Box: permit afişarea datelor din tabele. aflate în 89 . Dacă formularele vor fi listate la imprimantă se poate adăuga i un antet i un subsol de pagină. Foarmatarea formularului – Format->AutoFormat. etc. Utilizatorul nu se poate selecta decât un singur buton din cadrul grupului (o singură op iune).Command button: butoane care au asociate o serie de acţiuni.Option button – se creează cu ajutorul lor grupuri de butoane de op iune.List Box: afişează o listă de elemente Liste ascunse – Combo Box: obiecte combinate format dintr-o caseta de text şi o lista.File->Save. sunt folosite pentru descrieri. Principale controale care pot fi folosite în cadrul formularelor sunt: Etichetele . introducerea şi editarea acestora. Subformulare Un subformular este un formular inclus într-un alt formular. Salvarea formularului . 4.3. numărul de pagină (Insert->Page Number). 3. Vizualizarea formularului: View->Form View. 5. Casete de validare . 6. Butoane de comanda . 1. lista câmpurilor (Field List) i trusa cu instrumente (vezi imaginea anterioară). 7. În subsolul de pagină se poate introduce data curenta (Insert->Date and Time). În antetul de formular se poate introduce un text prin intermediul obiectului Label. la un moment dat. Liste . Zona de antet i subsol de formular se va adauga din meniul View – op iunea Form Header/Footer. Cu ajutorul mouse-ului (Click+Ctrl) se selectează câmpurile care vor intra în componen a formularului. Prin drag-and-drop se vor pozi iona câmpurile selectate în zona Detail a formularului.Label : obiecte care afişează date de tip text.Check Box: au doua stări Off si On Butoane de opţiune .

iar în subformular cele din partea mai mulţi. se verifică legătura dintre formularul principal şi subformular prin intermediul proprietăţilor Link Child Fields şi Link Master Fields care sunt automat definite de Access pe baza legăturilor dintre tabele.se creează subformularul ca şi formularul principal. se parcurg cei trei pa i ai Wizard-ului (după cum se poate vedea în imaginile următoare). Legătura dintre un formular şi un subformular reflectă legătura dintre tabelele pe care se bazează.se face legătura între formularul principal şi subformular.crearea subformularului şi adăugarea lui la un formular existent.se crează formularul principal şi se salvează. 90 . . Posibilităţile de creare ale unui ansamblu de tip formular-subformular sunt : . în caz contrar se stabilesc cele două câmpuri de legătură se trece în modul Form View pentru verificarea rezultatului.crearea formularului si subformularului concomitent. . 1.crearea separată a celor două şi apoi combinarea lor. prin activarea tastei F11. . se execută dublu-click pe bordura controlului ce reprezintă subformularul. ceea ce va avea ca efect adăugarea unui control de tip subformular. . se deplasează pictograma corespunzătoare subformularului din fereastra Database în spaţiul formularului principal. . pentru a aduce modificări în formularul principal se comută înapoi în modul Design View. Cea mai simplă variantă este ultima. care va afişa lista tuturor formularelor din baza de date. . dacă este cazul se deplasează controlul în locul dorit şi se redimensionează în funcţie de necesităţi. O altă modalitate de creare a formularelor combinate: se creează cele două formulare. se activează butonul Forms.se verifică legătura şi apoi rezultatul. se deschide formularul principal în Design View.4. Metoda drag & drop în cazul formularelor Pentru aducerea unui subformular într-un formular principal se parcurg următorii paşi: se deschide formularul principal în modul Design View. se trece în fereastra Database. pentru a afişa lista de proprietăţi a acestuia. din trusa de instrumente se adaugă obiectul subform/subreport( ).general în relaţii de tipul unu la unu sau unu la mai mulţi. Astfel în formularul principal vor fi afişate datele din partea unu a relaţiei.

91 .

Care sunt zonele importante ale unui formular? 2. 92 . Ce este un subformular? 3. c) Create Form in Design View.5. 6. b) Introducerea datelor. c) Controlul operaţiilor aplicaţiei folosind comenzile Macro.1. Care este cea mai simpla modalitate de creare a formularelor? a) Op iunea AutoForm din meniul Insert. Care sunt etapele creării unui subformular? 4. Fereastra cu proprietă ile obiectelor: poate fi activată pe ecran din meniul View->Properties. b) Create Form by using Wizard. Verificarea cunoştinţelor 1. Care sunt tipurile de controale care pot fi adăugate intr-un formular? 5. Formularele construite in cadrul unei baze de date permit: a) Afişarea şi editarea datelor.

întreg DF .FEREASTRA INTRODUCERE DATE FACTURĂ. Să se adauge formularului eticheta . de tip columnar şi folosind stilul standard.ecranul WFIRMA şi un subformular WFACTURA. g) Să se verifice legătura dintre tabele.codul firmei – text(4) DENF . respectiv. c) Să se creeze relaţia de tipul One-to-Many între cele două tabele.adresa fimei – text(30) CODFS . f) Să se creeze un nou formular numit WWFIRMA care să conţină un formular principal . Câmpurile care intra în definiţia tabelei FIRMA sunt : CODF .Aplica ii practice Se consideră baza de date FACTF . NRF). b) Să se definească cheile primare pentru cele două tabele (CODF. 93 .banca cu care lucrează firma – text(20) CT .FEREASTRA INTRODUCERE DATE FIRMA.data factură – data calendaristică CODF .codul firmei – text(4) Se cere: a) Crearea tabelelor FIRMA şi FACTURA.număr factură – numeric . e) Să se construiască prin intermediul wizard-ului subformularul corespunzător tabelei FACTURA. d) Să se creeze prin intermediul wizard-ului un formular cu numele WFIRMA corespunzător tabelei FIRMA.codul fiscal al firmei .contul firmei – text(15) Se consideră apoi tabela FACTURA compusă din următoarele câmpuri : NRF . Să se adauge formularului eticheta . de tip columnar şi folosind stilul standard. proprietăţile Link Child Fields şi Link Master Fields.denumirea firmei – text(20) ADR .text(15) BK .

Pentru a crea un raport se va alege obiectul Reports. Elementele de legătură între sursa de date şi situaţiile finale sunt controalele. restul făcând parte din structura acestora. Din punct de vedere al formei de prezentare. 3) Etichetă poştală. linii separatoare şi pătrate decorative. formularelor şi situaţiilor finale. 94 . situaţiile finale sunt de trei feluri: 1) Pe o singură coloană simplă. se creează mai întâi o cerere de interogare (care reuneşte datele din tabele) şi apoi situaţia finală bazată pe aceasta. cadrele (pentru imagini şi grafice) şi etichetele (pentru titluri. O situaţie finală (REPORT) este o grupare de date prezentate într-un anumit format şi o structură de pagină în funcţie de necesităţile utilizatorilor şi care servesc diverselor scopuri de subtotaluri (după anumite criterii). În general dacă datele ce trebuie introduse în situaţia finală au ca sursă mai mult de un tabel. butonul New şi apoi modul de lucru în care se va crea raportul. Ultima reprezintă cea mai potrivită posibilitate de prezentare a datelor pe hârtie. 2) Cu ajutorul instrumentului wizard. 2) Gen tabel – cu posibilităţi de a genera mai multe grade de totaluri.UNITATEA 8 RAPOARTE Sinteză Vizualizarea datelor dintr-o bază de date se poate face pe ecran sau hârtie (la imprimantă) prin intermediul foilor de date. zonele de text (pentru datele numerice şi alfanumerice). Se va specifica apoi tabela pentru care se doreşte afişarea unor situaţii finale. Sursa datelor unei situaţii finale o constituie în principal cererile de interogare sau tabelele. subformulare grafice şi obiecte de tip OLE. Crearea unei situaţii finale (REPORT) se poate face în două moduri: 1) Fară instrumentul wizard. utilizând modul de lucru Design View.

Sintaxa: =functie([camp]) După crearea unui raport. Crearea rapoartelor Modul de creare a rapoartelor este asemănător cu cel de creare a formularelor. Această structură poate fi ulterior modificată cu ajutorul instrumentelor disponibile (trusa cu instrumente). căsu e cu text. În cadrul rapoartelor pot fi adăugate etichete. Se introduc cu ajutorul obiectului Text Box.1. Trusa cu intrumente (Toolbox) şi tipurile de controale au acelaşi conţinut şi funcţionalitate ca şi cele de la formulare. linii. în vederea conservării. etc. butoane de comandă. tipul de caractere şi dimensiunea acestora. Utilizarea instrumentului wizard permite crearea unor situaţii finale cu o structură standard care nu ţine seama în totalitate de cerinţele utilizatorului. Vizualizarea totală permite verificarea datelor şi constituie imaginea pe ecran a paginilor de imprimantă. subrapoarte. toate operaţiile de aducere a câmpurilor din lista de câmpuri a 95 . gradele de totaluri (dacă au fost definite). Înregistrarea şi închiderea unui raport se face ca la oricare alt fişier. pentru verificarea rezultatului înainte de imprimare. Câmpurile calculate: Se introduc în subsolul de grup (Group Footer) sau în subsolul raportului (Report Footer). Rezultatul unui raport poate fi tipărit sau salvat într-un fişier. se poate vizualiza parţial sau total. Înainte de tipărire este necesară definirea parametrului de orientare a paginii. dependente şi calculate. Prin urmare. Controalele care apar în corpul rapoartelor sunt 3 feluri: independente. Vizualizarea parţială (un eşantion) permite verificarea dispunerii în pagină.

Pentru sortarea datelor se trece pe modul de lucru Design View . . . redimensionarea. a doua celui de-al doilea etc.se alege <View. se continuă cu linia a doua. 96 - . 2.în coloana Sort Order se stabileşte ordinea de sortare: crescătoare (Ascending) sau descrescătoare (Descending). Sorting and Grouping> care va afişa pe ecran o fereastră dialog: în prima linie din coloana Field/Expression se selectează un nume de câmp sau se introduce o expresie. valoarea implicită fiind crescătoare. deplasarea şi modificarea acestora se fac într-o manieră asemănătoare ca şi la formulare.tabelului. Sortarea şi regruparea datelor Operaţiile de sortare şi regrupare a datelor apar foarte des în cadrul aplicaţiilor economice care utilizează un volum mare de date.se închide fereastra de dialog. Prima linie din fereastra de dialog corespunde primului nivel de sortare. etc.

una dintre acestea trebuie să fie definită ca şi situaţie principală iar celelalte substitua ii (ca şi ansamblul formular principal . 3. G. Numerotarea paginilor.Pentru introducerea antetului de grup se va introduce în zona Group Properties . D. 4. Gruparea datelor se face prin intermediul op iunii: a) b) c) d) Relationships din meniul Toos Sorting and grouping din meniul View Field List din meniul View Group din meniul format. C. Modul de lucru este asemănător cu cel de la formulare/subformulare. iar pentru introducerea subsolului de grup Group Header:Yes. D. B. Câmpurile calculate pot fi introduse într-un raport în: A.Group Header:Yes. E. Ce sunt rapoartele? 2. a) Variantele A. C şi D. Care dintre operaţiile de mai jos nu este caracteristică elaborării rapoartelor? a) b) c) d) Gruparea datelor. Sintetizarea datelor. F. B şi C. d) Varianta G. E sau F. 97 . Combinarea rapoartelor (RAPOARTE/SUBRAPOARTE) Pentru a combina două sau mai multe situaţii finale.subformular). Pentru introducerea unor câmpuri calculate în cadrul rapoartelor se folosesc: a) b) c) d) Etichete (Label) Căsu e de text (text box) Butoane radio (radio buttons) Căsu e de validare (check box). 3. 5. Inserarea unui IF înlănţuit. Verificarea cunoştinţelor 1. c) Variantele C. subsolul paginii antetul paginii antetul raportului subsolul raportului antetul de grup subsolul de grup în zona Detail (corpul propriu zis al raportului) b) Variantele B.

media de vârsta a angajaţilor f) Raport_6 .10 Oras – text . Formularul constituie interfaţa dintre utilizator şi datele stocate în baza de date. IV.text . Considerăm baza de date ANGAJAT. căutarea.numele şi prenumele angajaţilor b) Raport_2 . prenumele şi oraşul de provenienţă al persoanelor respective.media salariilor Să se utilizeze ambele moduri de lucru.întreg Salariu – numeric .Aplica ii practice 1.numărul de ordine. prenumele angajaţilor şi totalul lor e) Raport_5 .numeric . II. III. V. Să se realizeze rapoarte prin intermediul cărora să se afişeze: a) Raport_1 . Raport_9. Design View şi Instrumentul wizard.numele. Să se realizeze un raport cu numele Raport_10 care să aibă in componenţă un subraport. Să se introducă 7 înregistrări cu diferite persoane din oraşe distincte. Rapoartele sunt obţinute pe baza prelucrării datelor din tabele şi sunt create pentru a fi afi ate pe ecran sau tipărite la imprimantă.cel mai mare salariu acordat h) Raport_8 .întreg Nume . Să se creeze un raport Raport_11 care să conţină toate informaţiile prezentate de Raport_1.MDB având în componenţă câmpurile: NrOrd .cel mai mic salariu acordat i) Raport_9 . Să se observe asemănările dintre subraport şi subformular.10 Varsta – numeric . VI. prenumele şi salariul angajaţilor c) Raport_3 .10 Prenume . d) Raport_4 . actualizarea unor date. Sumar Formularul este un obiect care permite introducerea datelor. numele. Formularele simplifică vizualizarea. afişarea acestora într-o manieră atractivă şi prietenoasă sau controlul întregii aplicaţii.text . Prin intermediul formularelor se pot realiza diverse operaţii cum ar fi: sortarea.numele.întreg Se cere: I.…. introducerea şi modificarea datelor. 98 .totalul salariilor acordate g) Raport_7 .

2. Să se construiască prin intermediul wizard-ului formularul corespunzător tabelei Rezervări.FEREASTRA INTRODUCERE DATE REZERVĂRI. Formularul va fi salvat cu numele EcranClienti. cuprins în suportul curs şi în bibliografia suplimentară indicată. butoane radio. creată în cadrul Lucrării practice 2. butoane de comandă. 1.Utilizatorul folose te formularele pentru a introduce datele de intrare intr-o aplica ie informatica i rapoartele pentru a genera situa ii de ie ire. de tip tabular şi folosind stilul stone. Să se adauge formularului eticheta . teme de laborator. etc. cutii cu text. Sarcini şi teme ce vor fi notate Studierea de către studenţi a materialului teoretic aferent modulului. Să se creeze următorul formular principal: i să se salveze cu denumirea Meniu 99 . Lucrarea practică 3 (LP3) Deschide i baza de date Hotel. În cadrul formularelor i a rapoartelor pot fi adăugate diverse controale: etichete. Să se creeze un formular pentru tabelul InfoClienti folosind op iunea AutoForm. casete de validare. Lucrarea practică nr. 3. liste ascunse. În cadrul rapoartelor datele pot fi ordonate şi grupate după diverse criterii iar la nivelul grupurilor se pot efectua diverse calcule. liste. Participarea la aplicaţiile practice. Formularul va fi salvat cu denumirea EcranRezervări. 3.

Avram-Niţchi. 4. numărul de nop i. e) Raport_5 – numele.Baze de date. Să se adauge în antetul raportului o imagine cu un hotel. III. data sosirii. numărul minim i maxim de nop i pentru care s-au făcut rezervări.ro . b) Raport_2 ..numele şi prenumele si numărul de telefon al clien ilor. la selectarea op iunii Vizualizare/Modificare rezervări se va deschide formularul EcranRezervări iar la selec ia celui de-al treilea buton se va vizualiza interogarea 25. Bibliografia modulului 1. Raportul va fi creat folosind op iunea AutoReport. Cluj-Napoca. Robert . f) Raport_6 – lista rezervărilor grupată după tipul de cameră. Ghi oiu. data plecării. 100 .numele. R.ubbcluj.. d) Să se realizeze un raport cu numele Raport_4 cu datele despre clien i care să aibă in componenţă un subraport creat pe baza datelor din tabelul rezervări. prenumele clientului. prenumele. Predarea lucrării se face conform specificaţiilor din secţiunea „Organizarea temelor în cadrul cursului”. si vor fi ordonate alfabetic după câmpul nume. Ed. Ultimul buton va avea ca efect închiderea formularului. Elemente de baze de date i programare aplicate în economie.rus@portalid. Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.rus@tbs. În subsolul raportului să se afi eze numărul total de camere rezervate. Alege i pentru acest raport Layout-ul Tabular. Să se realizeze rapoarte prin intermediul cărora să se afişeze: a) Raport_1 . partea 1 a materialului.ro veronica. Raportul va fi creat prin intermediul wizard-ului.La selectarea op iunii Vizualizare/Modificare clienti se va deschide formularul EcranClienti. Arhiva va avea numele format din numele i prenumele dumneavoastră urmat de textul LP3 (ex: pop_ana_lp3). Risoprint. 2007. Dollinger. numărul de total de rezervări. Să se calculeze pentru fiecare tip de cameră numărul de rezervări. prenumele i adresa clien ilor sub forma unor etichete po tale. orientarea Landscape i stilul Standard.. localitatea. 2. Comprimaţi baza de date cu utilitarul WinRAR (pute i să îl descărca i gratuit de pe Internet) şi transmite-ţi arhiva prin email la adresa sau pe portalul ID la adresa veronica. et al.ubbcluj. În subiectul mesajului introduce i numele arhivei. c) Raport_3 – numele. N. adresa clien ilor. jude ul pentru clien ii români. 1994. datele vor fi grupate după câmpul judet.

Bucureşti. Teora.. 1999. Utilizare Microsoft Access 2000.. Sándor.. Stanciu.. Teora.3. ClujNapoca. Access 2000 – Implementarea bazelor de date. P. 5. Editura Albastră.. Kovács.. R. K. Năstase.. Teodorescu Alexandru. Bucureşti. 2003. 2002. Lecţii de Access. L. 7. Mihai.. S.S.A. 6. Editura Albastră. F. Baze de date în Microsoft Access 2000.. 4. Şova. A. Hansen. Covrig. 101 . B. Bărbulescu. 1999. T. Mediul Internet. Harkins. Cluj-Napoca. Gerhart.

Macro Unitatea 10. Select. funcţii. Exportul şi importul datelor. Crearea i rularea comenzilor Macro în Microsoft Access 2000. Visual Basic. Prezentarea principalelor elemente ale limbajului Visual Basic. import. Obiective Identificarea acţiunilor care pot fi efectuate prin intermediul comenzilor Macro. While. instrucţiuni secvenţiale. For în cadrul modulelor. Publicarea datele pe Internet prin intermediul obiectelor Pages. Utilizarea instrucţiunilor IF.Modulul IV Unitatea 9. Utilizarea instrucţiunilor pentru introducerea şi afişarea datelor.Module. 102 . Do. Module Scop şi obiective Scop Acest modul urmăre te familiarizarea studen ilor cu obiectele de tip macro i module. export. Editarea modulelor în Microsoft Access 2000. Pagini web. Concepte de bază: comenzi Macro. cum să folosească comenzile macro în cadrul formularelor i cum creeze proceduri simple în Visual Basic prin intermediul modulelor. variabile. Cursan ii vor învă a cum să creeze comenzi macro.

În cadrul comenzilor MACRO pot fi incluse un număr mare de acţiuni a căror derulare poate fi condiţionată de anumite valori afişate în formulare sau rapoarte.deschiderea sau includerea diferitelor meniuri din Access 103 . formulare sau rapoarte .apelarea altor comenzi macro . interogări.prin utilizarea limbajului Visual Basic for Applications – VBA. un dublu click) determină realizarea uneia sau a mai multor operaţii (deschiderea unuia sau mai multor obiecte.). care reprezintă o formă simplificată a limbajului de programare VBA. etc. Prin evenimente înţelegem: . Toate aceste obiecte trebuiesc legate într-un flux continuu de operaţii. rularea unor interogări. interogări.sau chiar diferite selecţii asupra obiectelor de control în cadrul unor formulare. . Această automatizare a aplicaţiilor realizate în Access se poate face în două moduri: . .deschiderea sau închiderea unui formular sau raport. Microsoft Access oferă un număr mare de acţiuni ce pot fi executate în cadrul unor comenzi macro: .UNITATEA 9 Macrouri Sinteză Până în prezent s-a ilustrat modul de construcţie a principalelor obiecte care compun o aplicaţie Access. Prin automatizare înţelegem că pe baza unei acţiuni a utilizatorului (o apăsare pe buton de pe ecran sau de la tastatură.efectuarea condiţionată a anumitor acţiuni . Se poate observa cu uşurinţă că o aplicaţie complexă presupune un număr mare de obiecte (formulare. etc.căutarea anumitor date în tabele . .vizualizarea şi tipărirea rapoartelor .modificări ale datelor. în cadrul unei aplicaţii Access o importanţă deosebită o prezintă automatizarea acesteia.). Comenzile MACRO sunt deosebite prin caracteristica lor unică şi anume că permit automatizarea diverselor evenimente fără ca realizatorul aplicaţiei să fie nevoit să cunoască un anumit limbaj de programare. trecerea de la un obiect la altul realizându-se automat.rularea interogărilor . rapoarte. Cu alte cuvinte.prin utilizarea comenzilor MACRO.deschiderea sau închiderea de tabele.

TIF). 104 . EXCEL. animaţie şi filme (AVI). copierea sau salvarea diferitelor obiecte ale aplicaţiei comunicarea cu alte produse software (WORD. Metoda OLE oferă un mare avantaj aplicaţiilor realizate în ACCESS. date ce se găsesc într-o aplicaţie Access pot fi transferate (exportate) într-un document Word în vederea realizării unui document de sinteză. redenumirea. Crearea unei comenzi MACRO Comenzile macro se creează în cadrul ferestrei de proiectare : Fereastra de proiectare are două părţi: . Odată cu lansarea sistemului de operare Windows ‘95 a fost introdusă o nouă facilitate Object Linking and Embedding (introducerea şi legarea obiectului) sau pe scurt OLE. Astfel.…) 1. pe lângă gradul sporit de complexitate. MID). facilităţii sale deosebite de a permite diferitelor aplicaţii ce-l compun să comunice între ele. OLE este o metodă de transfer a informaţiei între diferite aplicaţii Windows sub formă de obiecte.Lista de acţiuni cu comentarii . Creşterea popularităţii produsului Office se datorează.- afişarea de mesaje de atenţionare sau chiar sunete de atenţionare ştergerea. putând fi create baze de date de tip multimedia în care pot fi stocate fişiere audio (WAV.Descrierea fiecărei acţiuni din cadrul listei 2. Comunicarea între aplicaţiile Office 2000 Pachetul Office 2000 produs de Microsoft s-a dorit a fi un instrument util şi foarte performant cu ajutorul căruia să se poată realiza un număr mare de sarcini în cadrul biroului unei firme sau chiar acasă. fotografii şi desene (BMP.

Dynamic Data Exchange . Access poate lucra cu acele sisteme de gestiune a bazelor de date care sunt compatibile cu standardul Open Database Conectivity (ODBC).htm). 2) ActiveX .schimbul dinamic de date 2. ActiveX Objects . Export: şi se va alege apoi tipul de fişier către care se efectuează exportul de date din tabelă (. Exportul datelor Pentru a efectua un export de date dintr-o tabelă vom folosi comanda File.obiecte ActiveX 3. precum şi includerea lor în cadrul bazelor de date Access (fotografii. Oracle 3. . . DDE .rtf. 105 . grafice. Microsoft SQL Server 2.xls. ActiveX Custom Controls .permite executarea unor funcţii. precum şi transmiterea de date între Access şi orice altă aplicaţie Windows care suportă facilitatea DDE. foi de calcul…).permite crearea unor anumite legături între obiecte. DB2 4. Ingres 3. incluzând următoarele sisteme: 1.controale personalizate ActiveX 1) DDE .Access introduce 3 facilităţi: 1.

numit demon httpd. Accesul la informaţia de pe un server Web se obţine prin intermediul unui program-client numit navigator sau browser.să ocupe o piaţă cât mai largă. Navigatorul şi serverul Web cooperează după modelul client-server.reprezintă sistemul pe care rulează un program.noul produs să fie anunţat. deoarece pot fi realizate cele 5 elemente de bază ale marketing-ului unui produs sau serviciu şi anume: . Prin conectarea la Internet firmele pot spera la un avantaj concurenţial. el devenind cea mai avansată formă de comunicare din zilele noastre.să ajungă primul pe piaţă . Secţiunea Pages din cadrul SGBD Access permite realizarea de pagini html: Acest lucru poate fi realizat în trei moduri : 1) Prin intrumentul wizard 2) Prin modul de lucru Design View 3) Prin editarea (modificarea) unei pagini web existente 106 . ce are ca scop distribuţia informaţiei stocate sub forma unor documente. Publicarea datelor pe INTERNET Este binecunoscută în ultima vreme dezvoltarea explozivă a mediului Internet.produsului să i se aducă permanente îmbunătăţiri .să urmărească pătrunderea pe noi pieţe SERVERUL WEB . înainte de lansarea efectivă .4. dacă e posibil la nivel mondial .

Observaţi denumirea fişierului nou creat şi mai ales extensia acestuia. b. creaţi un document Internet care prezintă conţinutul acesteia. un obiect care include un fişier HTML. un obiect proiectat pentru a fi tipărit pe plicuri cu corespondentă. 107 .document internet 4.MACRO-5 f) ştergerea unui obiect. un obiect care conţine o definiţie structurată a uneia sau mai multor acţiuni.MACRO-2 c) ieşirea dintr-o aplicaţie Access. Să se creeze macro-uri pentru: a) deschiderea unei tabele . Să se deschidă documentul astfel creat cu ajutorul browser-ului Microsoft Internet Explorer. 2. Utilizând baza de date ANGAJAT.MACRO-1 b) deschiderea unui raport . un obiect care conţine proceduri definite de utilizator.Verificarea cunoştinţelor 1. Se va utiliza exportul de date din mediul Access în: 1) Microsoft Word 2000 2) Microsoft Excel 2000 3) HTML .MACRO-7 OBS: Ca şi structură de lucru se va utiliza tabelul STUDENT creată în laboratoarele precedente 3.MACRO-6 g) deschiderea unui formular .MACRO-4 e) redenumirea unei tabele . d. c. Ce înţelegeţi prin MACRO: a.MACRO-3 d) rularea unei interogări.

în timp ce proprietăţile indică starea acestuia.declaraţii API Pentru a scrie o procedură sau o funcţie Access se alege din fereastra unei baze de date ultima secţiune denumita simbolic Modules.proceduri şi/sau funcţii . Modulele din Access sunt obiecte ale bazei de date. Editarea modulelor în Access: Limbajul Visual Basic constituie instrumentul de programare pentru aplicaţiile informatice dezvoltate cu ajutorul pachetului Office 2000.declaraţii de variabile . Prin intermediul metodelor se acţionează asupra stării unui obiect. Obiectele Access 2000 sunt caracterizate prin metode şi proprietăţi. Aceste rutine pot fi alcătuite din: .tipuri de date utilizator . care permit scrierea de rutine în Visual Basic pentru Access. 108 .UNITATEA 10 MODULE Sinteză Limbajul Visual Basic pentru Access 2000 (VBA) este un limbaj orientat pe obiecte şi pe evenimente.

se activează butonul NEW . [<context>]) . în funcţie de cerinţele programatorului. Instrucţiuni de afişare şi introducere a datelor Formularele şi rapoartele reprezintă o formă elegantă de introducere şi afişare a datelor. dacă sunt scrise corect.pentru ştergere se selectează modulul şi se utilizează apoi tasta DEL sau butonul marcat cu X Scrierea rutinelor VBA se poate face cu litere mici sau cu majuscule. În VBA există instrucţiuni pentru introducerea unor date şi afişarea de mesaje.Procedurile şi funcţiile pot fi asamblate în module. 1. [<x>]. declaraţii sau fraze scrise eronat.în cazul în care avem de făcut modificări se selectează modulul dorit urmat de activarea butonului DESIGN (sau dublu-click pe modulul dorit) . Cuvintele cheie şi cele utilizator sunt transcrise automat în forma în care au fost declarate. [<titlu>]. InputBox (<mesaj>. Editorul VBA are facilităţi de colorare a unor cuvinte. O procedură sau o funcţie este creată pentru a fi apelată dintrun obiect al bazei de date.permite introducerea datelor sub forma unei secvenţe de caractere de la tastatură 109 . [<val_implicită>]. [<fişier_help>. Pentru lucrul cu un modul se procedează astfel : . [<y>].

un calcul simplu şi afişarea rezultatului : 110 . Număr întreg pe 16 biţi.în toate modulele (publice) Variabilele active se specifică cu ajutorul declaraţiei DIM Dim nume_variabila AS tip_de_dată Exemplu : Dim nr_mat as Integer Exemplu de procedură (subrutină) pentru declararea de variabile. 2. Valori posibile : -32768 pâna la 32767.5808 până la 922337203685477. Valori posibile : -2147483648 până la 217483647.MsgBox (<mesaj>.797*10308 pâna la +1. Declararea şi utilizarea variabilelor Variabilele pot fi active : . Valori de la – 1. [<context>]) . [<butoane>]. Număr întreg pe 32 de biţi. Conţine 2 valori logice : TRUE (adevărat –1) sau FALSE ( fals 0) Conţine date calendaristice şi timp. virgulă mobilă.797*10308 Număr memorat pe 32 de biţi.5808 Număr întreg pe 8 biţi. Poate conţine maxim 2 la puterea 31 caractere. Se utilizează între diez(#) Şir de caractere. Valori posibile 0-255. Tip de date care referă un obiect. [<titlu>] [<fişier_help>]. Se utilizează între ghilimele. Valori posibile : 922337203685477. virgulă mobilă. Declararea variabilelor în VBA VBA are două categorii de tipuri de date : a) standard (predefinite) b) utilizator Tip de dată DOUBLE SINGLE CURENCY BYTE INTEGER LONG BOOLEAN DATE STRING VARIANT OBJECT Caracteristici Număr memorat pe 64 de biţi.permite afişarea unui mesaj şi opţional poate returna o constantă în funcţie de butonul ales de utilizator.într-o procedură sau funcţie .4*1038 Număr memorat pe 64 de biţi.într-un modul .4*1038 pâna la +3. Valori de la – 3. Tip de date generic.

Execuţia unui modul VBA se face alegând opţiunea RUN SUB/USERFORM din meniul principal. Variabilele care se doresc a fi vizibile şi în cadrul altor module se declară cu Public. Variabile locale şi variabile global Variabilele care se doresc a fi vizibile numai într-un modul se declară cu Dim sau Private. 111 . 3.

y As Double. y As Double. MODULUL 1 Option Compare Database Sub Exemplu_Declarare_de_variabile() Dim x As Double. z As Double x=4 y=5 z=x*y MsgBox z Call impartire End Sub Option Compare Database MODULUL 2 Sub impartire() Dim x As Double. Exemplu de apel pentru o procedură în cazul nostru pentru împărţire. z As Double x=4 y=5 z=y/x MsgBox z End Sub 112 . Procedurile pot fi definite în module diferite.- procedură se apelează cu CALL nume_procedură.

10) as Integer 4.…) as tip_de_date ReDim Preserve var_tablou(nr_el1. toate valorile conţinute de elementele tabloului se pierd prin acest apel. ReDim var_tablou(nr_el1. iar în a doua variantă se păstrează valorile elementelor până în momentul apelului. instrucţiunea DO…LOOP 5. Declararea tablourilor: Un tablou este o mulţime de elemente de acelaşi tip care pot fi referite prin intermediul indicilor. Programarea structurată Programarea structurată în VBA implică o serie de instrucţiuni : 1. Numărul de indici constituie dimensiunea tabloului.În urma execuţiei modulului 1 se vor afişa cele două rezultate. a) Dim var_tablou (nr_el1.WEND 4. instrucţiunea FOR…NEXT 113 . înmulţirea urmată apoi de împărţire. Acestea vor fi stabilite pe parcurs cu ajutorul instrucţiunii ReDim. Numărarea elementelor pentru un indice începe de la 0 şi se termină cu numărul maxim pentru care este definit. Exemplu: Dim A( ) as Double // tablou dinamic Dim B(10. nr_el2. Numărul de elemente dintr-un tablou se pot specifica în momentul declarării (tablouri alocate static). nr_el2. instrucţiunea WHILE…. nr_el2. instrucţiunea IF 2. instrucţiunea SELECT… CASE 3.…) as tip_de_date dimensiunile tabloului În acest caz tabloul are număr de elemente fix pe toată durata de existenţă a variabilei. …) as tip_de_date În prima variantă. b) Dim var_tablou () as tip_de_date În acest caz nu se precizează dimensiunile tabloului. acest număr rămânând neschimbat pe toată durata de existenţă a variabilei tablou sau în momentul redimensionării acestuia pe parcursul duratei de viaţă a variabilei tablou (tablouri alocate dinamic).

Instrucţiunea SELECT CASE SELECT CASE expresie_selectoare CASE lista_expresii_case_1 secvenţa_de_instrucţiuni_1 CASE lista_expresii_case_2 secvenţa_de_instrucţiuni_2 CASE lista_expresii_case_3 secvenţa_de_instrucţiuni_3 … CASE ELSE secvenţa_de_instrucţiuni_n END SELECT Efect: se evaluează expresia_selector şi daca e egală cu una din listă de expresii se execută secvenţa de instrucţiuni corespunzătoare. 2. Dacă nici una nu corespunde. 3. Instrucţiunea WHILE…WEND WHILE condiţie secvenţa_de_instrucţiuni WEND Efect: se evaluează condiţie şi atât timp cât e adevărată se execută secvenţa de instrucţiuni. se va trece la următoarea instrucţiune de dupa WEND. Instrucţiunea IF IF condiţie THEN ELSE secvenţa_de_instrucţiuni_1 secvenţa_de_instrucţiuni_2 ENDIF Efect: se evaluează condiţia.1. se execută secvenţa de instruc iuni n. Dacă nu e adevărată. iar dacă e falsă se execută secvenţa de instrucţiuni 2. dacă este adevarată se execută secvenţa de instrucţiuni 1. 4. Instrucţiunea DO…LOOP Varianta a) DO WHILE|UNTIL condiţie secvenţa_de_instrucţiuni 114 .

5. Să se scrie o subrutină pentru calculul radicalului. Varianta b) DO secvenţa_de_instrucţiuni EXIT DO LOOP WHILE|UNTIL condiţie În varianta DO…LOOP WHILE se repetă secvenţa de instrucţiuni atâta timp cât condiţia este adevărată. scăderea. Verificarea cunoştinţelor I. Instrucţiunea FOR…NEXT FOR var_contor=val_iniţială TO val_finala STEP val_pas secvenţa_de instrucţiuni EXIT FOR secvenţa_de_instrucţiuni NEXT var_contor Cu exit for se face ieşirea forţată dintr-o structură FOR. II. Cu EXIT DO se face ieşirea forţată din structură. În varianta DO…LOOP UNTIL se repetă secvenţa de instrucţiuni până când condiţia este adevărată. Să se scrie o subrutină pentru adunarea. Să se scrie o subrutină de afişare a rezultatelor.EXIT DO secvenţa_de_instrucţiuni LOOP Efect: în varianta DO WHILE…LOOP se repetă secvenţa de instrucţiuni atâta timp cât condiţia este adevărată. Rezolvare : Option Compare Database 115 . înmulţirea şi împărţirea a două numere reale. III. Valoarea pasului cea implicită este 1. În varianta DO UNTIL… LOOP se repetă secvenţa de instrucţiuni până când condiţia devine adevărată.

OpenForm ("nume_formă") End VI. Comanda Macro (MACRO): un obiect care conţine o definiţie structurată a uneia sau mai multor acţiuni pe care Access le realizează ca răspuns la un anumit eveniment. c).Sub radical() Dim a As Double Dim b As Double Dim c As Double MsgBox ("Introduceţi valoarea din care se va extrage radicalul :") b = InputBox(a) MsgBox ("Rezultatul corect dupa ce apeşi OK este:") MsgBox (Sqr(b)) End Sub IV. Modulul (MODULE): un obiect care conţine proceduri definite de utilizator şi scrise în Visual Basic. Să se scrie o subrutină pentru calculul funcţiei factorial. Ce înţelegeţi prin modul (în contextul programării obiectuale în aplicaţiile pentru bazele de date)? a) Un set de instrucţiuni scrise în limbaj de asamblare. c) O listă de acţiuni conţinută într-un macro. V. INTRODUCERE DATE STUDENT – se apelează forma cu datele studentului 2. b) O colecţie de una sau mai multe proceduri. 116 .Close DoCmd. INTEROGĂRI – se apelează o anumită interogare Se va folosi la fiecare buton Event Builder cu care se vor construi apoi modulele care apelează formele corespunzătoare pentru a). Sumar Automatizare a aplicaţiilor realizate în Access: prin utilizarea limbajului Visual Basic for Applications – VBA sau prin utilizarea comenzilor MACRO. Să creeze formulare şi module pentru afişarea unui meniu principal care să conţină următoarele butoane : 1. d) Toate variantele de mai sus. Pentru module se va folosi un cod de genul următor : Option Compare Database Option Explicit Private Sub command1_click () DoCmd. b). RAPOARTE – se apelează un anumit raport 3.

V. 30 TIP_ASIGURARE – text. Să se realizeze o machetă (ecran. totalul valorilor asigurate si valoarea totala a primelor lunare de asigurare. Lucrarea practică 4 (LP4) I. prima lunară medie. 1 DATA_CONTRACT . Sa se adauge doua butoane de comanda cu următoarele etichete: LISTA CONTRACTE si IESIRE. long integer – valoare asigurată (exprimată in USD) PRIMA_L . valoare_a şi prima_l. Obiectele Access 2000 sunt caracterizate prin metode şi proprietăţi. IV. Ac ionarea primului 117 .numeric. tipul şi valoarea asigurată pentru toate asigurările de locuinţe încheiate între 1 februarie 2007 şi 20 ianuarie 2008. numele clientului. III. Sa se creeze tabelul CONTRACTE cu următoarele câmpuri: NR_CONTRACT – numeric. 30 – obiectul asigurării VALOARE_A . Să se majoreze cu 2% primele lunare pentru asigurările de locuin ă. Participarea la aplicaţiile practice. data_contract.data calendaristica PERIOADA – numeric. 4. cuprins în suportul curs şi în bibliografia suplimentară indicată. Să se elaboreze un raport cu numele Lista_contracte care să conţină următoarele câmpuri: nume_pren. intreg NUME_PREN – text. Sarcini şi teme ce vor fi notate Studierea de către studenţi a materialului teoretic aferent modulului. L (locuinţă). long integer – prima lunară a) Sa se stabilească cheia primara. II. teme de laborator. Să se construiască baza de date ASIGURARI. c) Introduceţi 7 înregistrări. formular) care să permită introducerea datelor in tabelul ASIGURĂRI. Sa se calculeze numărul total de contracte. Să se creeze o interogare cu ajutorul căreia să se afişeze numărul contractului. B(bunuri). b) Să se introducă următoarea regulă de validare: în câmpul TIP_ASIGURARE pot fi introduse doar valorile V (asigurare de via ă).numeric. intreg – perioada de asigurare (exprimată in ani) OBIECT – text.Visual Basic for Applications (VBA) este un limbaj de programare orientat pe obiecte şi pe evenimente. Lucrarea practică nr.

Ed. 1994. partea 1 a materialului. K. S.rus@tbs. Şova.. Cluj-Napoca.. 3. Avram-Niţchi.. 2002. Kovács. L. Cluj-Napoca. Bărbulescu. Bucureşti. R. Năstase. Access 2000 – Implementarea bazelor de date.. R.A. Predarea lucrării se face conform specificaţiilor din secţiunea „Organizarea temelor în cadrul cursului”. Covrig. Editura Albastră.ro. Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.S. În subiectul mesajului introduce i numele arhivei. Teora.Baze de date. Elemente de baze de date i programare aplicate în economie.ubbcluj. Stanciu. Utilizare Microsoft Access 2000. Bucureşti. Bibliografia modulului 1. Robert . 1999. ClujNapoca. 2007. 2003.. Lecţii de Access. Editura Albastră. Mediul Internet. VI. 5. T. 6. 1999.ubbcluj. Ghi oiu. P..rus@portalid. et al. Dollinger. Sándor.. 7. Hansen... Teodorescu Alexandru. Harkins. Risoprint. Comprimaţi baza de date cu utilitarul WinRAR (pute i să îl descărca i gratuit de pe Internet) şi trimite i arhiva la adresa veronica. Arhiva va avea numele format din numele i prenumele dumneavoastră urmat de textul LP3 (ex: pop_ana_lp3)..buton va avea ca efect afi area raportul creat la punctul IV iar acţionarea butonului IESIRE va avea ca efect închiderea formularului. 118 . 2. Mihai. Gerhart. A. B. 4.. N. F. Baze de date în Microsoft Access 2000. Teora.ro sau pe portalul ID la adresa veronica..

Hansen. An introduction to database systems.. ClujNapoca. Databases for Businees Users. R. Dollinger. (1990).. (disponibil la sala de lectura) 8. Bucureşti. K. 119 . Utilizare Microsoft Access 2000. M.. Stanciu. 2003. Access 2007 Bible. Bărbulescu. Wiley Publishing.microsoft. Microsoft. Luciana . Şova. Connolly. Covrig. C.. et. Vol. Date. Bucureşti.fgcu. (1992).. USA (disponibil la sala de lectura) 5.J. Baze de date.edu/SUPPORT/OFFICE2000/ACCESS/ 13. 1999.. stocate pe linii şi coloane. L. T. An introduction to database systems. Teora.mspx. Inc.. S. Inc. R. Date. (2006). Thomas. Datasheet View permite actualizarea. Access 2000 – Implementarea bazelor de date. Fiecare câmp are asociat un tip de date. tergerea înregistrărilor din tabel. (1985). USA (disponibil la sala de lectura) 4. Waine. cu posibilitatea regăsirii rapide a acestora. Groh.. B. gestionare. 7. Beginning Database Design. G. editarea. (2005). 10. Sándor.. Un tabel este o colecţie de date specifice unui anumit subiect. Teora. all (2007). F. 2001. Anexe Glosar de termeni O baza de date reprezintă o modalitate de stocare a unor date pe un suport extern (mediu de stocare). Edison Wessley Publishing Co. 3. implementare. Bucureşti.II. Date. S. disponibil online la http://www. http://www. Năstase. Un obiect este o parte componentă a unei baze de date. 6. Baze de date: proiectare. Cluj-Napoca. USA. Edison Wessley Publishing Co.. Câmpul – reprezintă o coloană în cadrul tabelului. C.I. Editura Albastră. Powell. Access 2000 tutorial. Robert.J. (biblioteca Facultăţii de Business) 12.3.. Relaţia este coresponden a dintre câmpurile cheie a două tabele. Harkins. 2004.. Vol. Design View pune la dispozi ie instrumente pentru crearea (proiectarea) obiectelor. J. Baze de date în Microsoft Access 2000. 2. Editura Albastră. Bibliografia cursului: 1. Editura Teora. Editura Plus. Andron. A. Pitman Publishing London. Mihai. USA. J. Wiley Publishing. C.. (disponibil la sala de lectura) 9. Stockman C.. O înregistrare – reprezintă un rând în cadrul tabelului. Bucureşti. 11. H.com/romania/office/access/default.Baze de date şi gestiunea tranzacţiilor. P. 1999.A. Gerhart. Kovács.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful