Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare

Studen i: Dumitrescu Adrian C lin Vasile Marius Sec ia Inginerie Electric

Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare

CUPRINS
1. INSTALATII DE TURBINE CU GAZE ............................................................................................. 4 1.1. 1.2. PREZENTAREA INSTALATIEI ............................................................................................. 4 BILANTUL ENERGETIC AL ITG. RANDAMENTE .................................................................. 7

1.3. POSIBILITATI DE CRESTERE A RANDAMENTULUI TERMIC AL ITG ...................................... 9 1. 2. 3. Temperatura dupa camera de ardere ........................................................................................ 9 Recuperarea interna de caldura ............................................................................................. 10 Recuperarea externa de caldura ............................................................................................. 11

1.4. NIVELUL DE PERFORMANTE AL ITG ..................................................................................... 13 1.4. CICLURI COMBINATE GAZE-ABUR......................................................................................... 14 1.4.1. CONSIDERATII TERMODINAMICE .................................................................................. 14 1.4.2 Ciclul combinat gaze-abur fara postcombustie .......................................................................... 15 1.4.2.1 Conceptia de realizare........................................................................................................ 15 1.4.2.2 Bilantul energetic al CCGA fara postcombustie. Performante................................................. 17 1.4.3. Ciclul combinat gaze-abur cu postcombustie ............................................................................ 19 1.4.3.1. Conceptia de realizare....................................................................................................... 19 1.4.3.2. Bilantul energetic al CCGA cu postcombustie. Performante............................................... 21 1.4.4. CICLUL COMBINAT GAZE-ABUR CU ARDEREA CARBUNELUI ÎN PAT ............................. 23 FLUIDIZAT SUB PRESIUNE ............................................................................................................ 23 1.4.5. CICLUL COMBINAT GAZE-ABUR CU GAZEIFICAREA INTEGRATA A................................ 25 CARBUNELUI................................................................................................................................... 25 1.4.5. CICLUL COMBINAT GAZE-ABUR CU INJECTIE DE ABUR ................................................ 28 2.CENTRALE ELECTRICE CU GAZEIFICARE INTEGRAT A C RBUNELUI (IGCC) ................................................................................................. 30 2.1 Prezentarea solu iei ..................................................................................................................... 30 2.2 Procesul de gazeificare ................................................................................................................ 34 2.2.1. Gazeificarea cu pat fix.............................................................................................................. 37 2.2.2. Gazeificarea cu pat fluidizat ..................................................................................................... 37

Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz

Pagina 2

Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare
2.2.3 Gazeificarea prin antrenare ..................................................................................................... 38 2.3. Instala ii de r cire i cur are a gazului de gazogen .................................................................... 39 2.3.1 Procedee de joas temperatur ................................................................................................. 40 2.3.2 Procedee de înalt temperatur ................................................................................................. 42 2.4 Instala ia de separare a aerului.................................................................................................... 43 3. Exemple de centrale echipate cu IGCC .............................................................................................. 45 3.1 IGCC Buggenum .......................................................................................................................... 45 3.2. Centrala electric Polk, Florida (SUA) ....................................................................................... 49 3.3. Centrala electric Puertollano (Spania) ...................................................................................... 49 3.3.1 Descrire general .................................................................................................................. 49 3.3.2 Ciclul combinat ..................................................................................................................... 52 3.3.3 Unitatea de gazeificare.......................................................................................................... 53 3.3.4 Emisiile poluante ale IGCC Puertolano ................................................................................. 54 Bibliografie ........................................................................................................................................... 56

Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz

Pagina 3

Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare
1. INSTALATII DE TURBINE CU GAZE

1.1. PREZENTAREA INSTALATIEI Instalatia de turbina cu gaze (ITG) este o masina termica motoare care realizeaza conversia energiei chimice înglobate în combustibil în energie mecanica. Fluidul de lucru utilizat în cadrul ITG este un gaz: aer, bioxid de carbon, heliu, etc. Pentru a functiona, instalatiile moderne de turbine cu gaze utilizeaza un ciclu termodinamic de tip Brayton (Joule). În fig. 1.1. este prezentata schema de principiu pentru ITG, întâlnita în mod curent în cadrul centralelor electrice. Agentul de lucru utilizat în cadrul acestei scheme este aerul atmosferic.

Fig. 1.1. Schema de principiu pentru o instalatie de turbina cu gaze FA - filtru de aer; K - compresor; CA - camera de ardere; TG - turbina cu gaze; AZ - amortizor de zgomot: GE - generator electric Aerul este aspirat de catre compresor prin intermediul filtrului de aer (FA). Acesta
Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 4

Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare
are rolul de a opri eventualele impuritati mecanice ce ar conduce la erodarea si distrugerea treptata a paletajului compresorului. Compresorul (K) ridica presiunea aerului pâna la nivelul corespunzator intrarii în camera de ardere (CA). În acest punct aerul se amesteca cu combustibilul si are loc procesul de ardere. Gazele de ardere evacuate din camera de ardere se destind în continuare în turbina cu gaze (TG), producând lucru mecanic. O parte din lucru mecanic este utilizat pentru antrenarea compresorului (compresorul si turbina cu gaze sunt plasate pe aceeasi linie de arbori), iar restul serveste la antrenarea generatorului electric (GE). La esaparea din turbina cu gaze este prevazut un amortizor de zgomot (AZ). Rolul acestuia este de a limita nivelul de zgomot (provocat de evacuarea gazelor de ardere) în cadrul unor limite acceptabile. În continuare gazele de ardere sunt evacuate în atmosfera. Din punct de vedere termodinamic, pentru schema prezentata în figura 4.9. se remarca urmatoarele elemente: ‡ Sursa calda a ciclului termodinamic corespunde camerei de ardere. În acest punct agentul de lucru (aerul atmosferic) intra în contact direct cu combustibilul participând la procesul de ardere. ‡ La sursa rece circuitul se închide prin intermediul atmosferei. În mod conventional o astfel de instalatie este considerata ca lucreaza în circuit deschis. O ITG în circuit deschis utilizeaza în mod exclusiv ca agent termic aerul atmosferic. Desi au proprietati termodinamice mai bune, bioxidul de carbon si heliul nu pot fi folosite în astfel de instalatii. Faptul ca agentul de lucru este evacuat în atmosfera ar implica existenta unei surse de CO2 sau He care sa alimenteze în permanenta compresorul, element ce ar conduce la cresterea costurilor de producere a energiei electrice peste limitele acceptabile. Utilizarea celor doua gaze mentionate mai sus se preteaza pentru acele ITG care lucreaza în circuit închis (vezi figura 1.2). În acest caz sursa rece a ciclului este asigurata de un schimbator de caldura de suprafata în care agentul de lucru este racit de un fluid exterior. De asemeni la sursa calda exista un schimbator de caldura de suprafata, iar agentul de lucru nu mai intra în contact direct cu produsele de ardere. O astfel de schema este folosita izolat, doar în cadrul unor filiere de centrale nuclearo-electrice. În cele ce urmeaza vor fi abordate doar ITG în circuit deschis.
Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 5

Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare \ Fig. 1. CA . b . Schema de principiu pentru o ITG în circuit închis a . R ± racitor Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 6 .camera de ardere.combustibil.compresor.turbina cu gaze.agent de lucru (C02. TG .fluid de racire (apa) K . GE ± generator electric. He): c .2.

Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare 1. iar în tabelul 1. RANDAMENTE În fig. . .pierderi de caldura la sursa rece a ciclului termodinamic. Bilantul energetic aferent unei ITG în circuit deschis În fig. este prezentat sub forma unei diagrame de tip Sankey bilantul energetic pentru o ITG în circuit deschis. .3. . 1.1..pierderi în generatorul electric.2. s-a neglijat puterea termica intrata în conturul de bilant odata cu aerul atmosferic. Ca si în cazul CCA.puterea termica corespunzatoare combustibilului. sunt explicitate principalele categorii de pierderi si randamentele aferente Fig. 1.3. 1. s-au utilizat urmatoarele notatii: . Randamentul de producere a energiei electrice este dat de produsul randamentelor de mai sus: = iar puterea electrica la bornele generatorului va fi: Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 7 . . S-a neglijat puterea termica intrata în conturul de bilant odata cu aerul atmosferic.pierderi mecanice ale ITG.lucrul mecanic util produs în cadrul ciclului termodinamic.pierderi de caldura în camera de ardere.3. BILANTUL ENERGETIC AL ITG.

Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 8 .1. Cota de servicii proprii pentru o ITG este relativ redusa.1. Conform datelor din tabelul 1. Deci. pentru a mari randamentul de producere a energiei electrice trebuie actionat în primul rând asupra . nedepasind în general valoarea de 0.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare = Tinând seama de consumul serviciilor proprii electrice se obtine puterea electrica neta: = unde randamentul net de producere a energiei electrice a fost deja definit .7 corespunde randamentului termic. Tabelul 1.05. cea mai scazuta valoare din expresia 4.

În felul acesta cresterea temperaturii maxime a ciclului are un efect maxim asupra randamentului termic. Se poate observa ca pentru o temperatura data exista o valoare a raportului de compresie pentru care randamentul termic devine maxim. Cresterea acesteia va conduce în mod nemijlocit la cresterea atât a randamentului termic. POSIBILITATI DE CRESTERE A RANDAMENTULUI TERMIC AL ITG 1. Aceasta valoare a raportului de compresie creste odata cu temperatura.4. cât si a puterii unitare. raportul de compresie sa creasca la rândul sau pâna la atingerea punctului de maxim. cresterea temperaturii maxime a ciclului trebuie corelata cu cresterea raportului de compresie al aerului în compresor.4%. Exista o serie de restrictii si conditionari în ceea ce priveste cresterea temperaturii maxime a ciclului: ‡ Temperatura dupa camera de ardere este limitata superior de rezistenta materialelor din care sunt confectionate paletele rotorice si statorice ale turbinei cu gaze. este prezentata variatia randamentului termic în functie de raportul de compresie pentru diferite valori ale temperaturii dupa camera de ardere. 1. Deci. este indicat ca odata cu cresterea temperaturii dupa camera de ardere. În conditiile utilizarii unor oteluri puternic aliate si a unor sisteme performante de racire interioara a paletajului turbinei cu gaze. la ora actuala valoarea acestei temperaturi nu depaseste în mod uzual 13500C. Temperatura dupa camera de ardere Temperatura gazelor de ardere dupa camera de ardere reprezinta temperatura maxima atinsa de agentul de lucru în cadrul ciclului termodinamic.3. O crestere cu 370C poate avea ca rezultat marirea puterii unitare si a randamentului termic cu 10-13%à respectiv 2 . ‡ Pentru a obtine efectul maxim.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare 1. În fig. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 9 .

.lucrul mecanic consumat de compresor.5.reprezinta lucrul mecanic produs în turbina cu gaze. Recuperarea interna de caldura În fig.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare Fig. Randamentul termic al ITG poate fi scris si sub forma: unde: . Înainte de a intra în camera de ardere. aerul refulat de compresor este preîncalzit întrun recuperator de caldura (RC) pe seama caldurii continuta în gazele de ardere esapate din turbina cu gaze. este prezentata schematic o instalatie de turbina cu gaze cu recuperare interna de caldura. 1. Deci. se obtine o crestere a temperaturii aerului introdus în CA.puterea termica preluata de agentul de lucru la sursa calda a ciclului = Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 10 . Variatia randamentului termic în functie de raportul de compresie si de temperatura maxima a ciclului 2. 1.4. .

1.filtru de aer. Recuperarea externa de caldura Gazele de ardere esapate din turbina de gaze se caracterizeaza printr-un potential termic destul de ridicat.600) 0C. respectiv consumat de compresor. În aceste conditii devine interesanta solutia de a recupera caldura continuta în gazele de ardere în scopul alimentarii unui consumator termic extern. În mod uzual temperatura în acest punct al circuitului se situeaza în intervalul (400 . TG . CA .camera de ardere. ITG cu recuperare interna de caldura FA . 3.turbina cu gaze. RC . în conditiile unei aceleiasi temperaturi a gazelor de ardere iesite din aceasta.6 este prezentata o astfel de schema. În fig.recuperator de caldura Introducerea recuperarii interne de caldura nu are nici un efect asupra lucrului mecanic produs de turbina cu gaze. scade consumul de combustibil à deci scad valorile lui Qo. În schimb.5. În consecinta. prin cresterea temperaturii aerului introdus în camera de ardere. respectiv Q1. 1. introducerea recuperarii interne de caldura conduce la cresterea randamentului termic al ITG. conform relatiei privind randamentul total.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare Fig. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 11 .

cazan recuperator.compresor. Cantitatea de caldura transferata între cei doi agenti în cazanul recuperator este considerataa un efect util.agent termic Randamentul termic al ciclului este exprimat în acest caz de relatia: Unde reprezinta puterea termica schimbata în cazanul recuperator în scopul alimentarii Pagina 12 Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz . reducându-se în acest mod pierderile de energie termica la sursa rece a ciclului.6. CR . TG . se prepara un agent termic (abur.generator electric. apa fierbinte. ITG cu recuperare externa de caldura FA . GE .turbina cu gaze. Acesta este un schimbator de caldura de suprafata în care.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare Gazele de ardere esapate din turbina cu gaze intra într-un cazan recuperator (CR).filtru de aer.camera de ardere. a . 1. pe baza caldurii continuta în gazele de ardere. apa calda) ce este ulterior trimis catre consumatorul extern. K . Fig. CA .

ITG era recomandata pentru acest mod de functionare îndeosebi prin timpii foarte scurti necesari pornirii instalatiei (aproximativ 30 min fata de 8 . instalatiile de turbine cu gaze erau destinate strict doar acoperirii vârfului curbei de sarcina. De asemeni.12 h în cazul CCA). prezenta de cenusa în gazele de ardere (ce se destind cu mare viteza prin turbina) ar conduce la fenomene de accentuata eroziune si deteriorare a paletajului acesteia.4. Progresele înregistrate îndeosebi în domeniul tehnologiei materialelor au permis ulterior cresterea nivelului de temperatura la iesirea din camera de ardere si implicit a randamentelor de functionare. în camera de ardere a ITG se poate introduce doar gaz natural sau pacura usoara.2. Agentul de lucru intra în contact direct cu produsele de ardere. de abia în ultimii 50 de ani se poate vorbi de o veritabila dezvoltare a acestei filiere energetice. performantele ITG au devenit comparabile cu cele ale CCA. Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus. În tabelul 1. Deci.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare consumatorului extern. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 13 . utilizarea directa a carbunelui fiind practic exclusa. În aceste conditii. În acest mod ITG devine o solutie tentanta de acoperire a curbei de sarcina în zona de semibaza si chiar baza. Un element ce a limitat raspândirea ITG este necesitatea de a utiliza un combustibil Äcurat´ din punct de vedere al continutului de cenusa. sunt prezentate performantele pentru o serie de ITG din ultima generatie. nivelul randamentelor (<25 %) nu favoriza utilizarea ITG în regim de functionare continua. la baza curbei de sarcina. NIVELUL DE PERFORMANTE AL ITG Desi primul brevet privind realizarea unei instalatii de turbina cu gaze dateaza de la sfârsitul secolului XVIII. Initial. 1.

4. Deci.3 Temperaturi extreme aferente unei CCA.2 Performante ale ITG din ultima generatie 1. respectiv ITG Din tabelul de mai sus se poate observa ca temperatura minima aferenta unei ITG este de acelasi ordin de marime cu temperatura maxima corespunzatoare unei CCA. Tabelul 1.1.4. În felul acesta.3 sunt prezentate valorile uzuale ale temperaturilor extreme între care lucreaza agentul termic în cadrul unei centrale conventionale cu abur (CCA). respectiv instalatie de turbina cu gaze (ITG).Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare Tabelul 1. energia primara introdusa la sursa calda a ITG poate Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 14 . CONSIDERATII TERMODINAMICE În tabelul 1. CICLURI COMBINATE GAZE-ABUR 1. iar cea inferioara de catre CCA. devine interesanta realizarea unui ciclu combinat gaze-abur (CCGA) sub forma unei cascade termodinamice în care treapta superioara de temperatura sa fie ocupata de ITG.

2 Ciclul combinat gaze-abur fara postcombustie 1. TG .filtru de aer. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 15 . 1. K .4.camera de ardere. exista o mare varietate de combinatii posibile între un ciclu cu gaze si unul cu abur. CA .compresor. Fig.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare fi utilizata eficient si în zona temperaturilor medii si mici ce caracterizeaza functionarea CCA. 1. În functie de modul de realizare practic.turbina cu gaze. Schema de principiu pentru un ciclu combinat gaze-abur fara postcombustie FA .2.1 Conceptia de realizare În fig. În cele ce urmeaza vor fi trecute în revista cele mai importante filiere energetice din aceasta categorie.7. 1.4.7 este prezentata schema simplificata pentru un ciclu combinat gaze-abur fara postcombustie.

cazan de abur recuperator. aceasta cantitate de abur se destinde în continuare într-o turbina. În caz contrar umiditatea aburului la esaparea din turbina cu abur ar depasi limitele admisibile . Se pot face urmatoarele observatii privind conceptia de ansamblu a unui CCGA fara postcombustie: ‡ Temperatura aburului produs în cazanul recuperator este limitata de valoarea corespunzatoare gazelor de ardere esapate din turbina cu gaze. KA . ciclul cu abur din cadrul CCGA fara postcombustie este strict recuperativ.120 bar. Pentru a creste performantele de ansamblu. În cadrul unui ciclu combinat gaze-abur. Limitarea temperaturii initiale a ciclului cu abur conduce în mod automat si la o limitare a presiunii aburului produs în CR. În acest caz temperatura apei de alimentare a CR trebuie sa fie cât mai mica. tendinta este de a recupera o cantitate cât mai mare de caldura din gazele de ardere esapate din TG. potentialul termic al gazelor de ardere esapate din TG permite obtinerea unei cantitati însemnate de abur în cadrul unui cazanrecuperator (CR). ea putând fi posibila exclusiv pe seama recuperarii de caldura din gazele de ardere esapate din TG. În CR nu se efectueaza nici un fel de ardere suplimentara (postcombustie) în scopul maririi temperaturii initiale a ciclului cu abur.Indiferent de modul în care este conceputa schema termica. în momentul în care ITG nu functioneaza. presiunea initiala pe partea de abur în cadrul unui CCGA fara postcombustie nu depaseste în mod uzual 110 .Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare GE -generator electric. spre deosebire de CCA.pompa de alimentare Conform celor deja prezentate . În consecinta. ‡ Functionarea ciclului cu abur (Hirn) este strict dependenta de cea a ciclului cu gaze (Brayton). CR . fara a mai trece prin cazanul recuperator.condensator de abur. în acest caz gazele de ardere fiind evacuate direct în atmosfera.turbina cu abur. În schimb. producând lucru mecanic. TA . PA . ‡ Dupa cum s-a afirmat mai sus. nici turbina cu abur nu poate functiona. ITG poate functiona independent. Deci. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 16 .

respectiv gradul de recuperare al caldurii din gazele de ardere evacuate din TG ( ). Celor doua categorii de pierderi de mai sus le corespund randamentul de transfer de caldura în CR ( ). 1. puterea electrica dezvoltata la bornele generatorului TA este data de relatia: Fig. 1.8.4. Tinând seama de cele de mai sus.pierderi de caldura odata cu gazele de ardere evacuate la cosul CR.2. 1. Performante În fig.2 Bilantul energetic al CCGA fara postcombustie. În tabelul 1.pierderi de caldura ale CR prin convectie si radiatie catre mediul ambiant.8 este prezentat sub forma unei diagrame de tip Sankey bilantul energetic pentru CCGA fara postcombustie.3 au fost deja prezentate valorile uzuale pentru o serie de randamente Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 17 . el putând lipsi chiar cu desavârsire.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare sistemul de preîncalzire regenerativa a apei de alimentare va fi extrem de redus. (Qcos . Bilantul energetic al unui CCGA fara postcombustie (QCR .

4 sunt date intervalele de valori pentru randamentele corespunzatoare partii cu abur a unui CCGA fara postcombustie. pe de-o parte. cât si al TA. În tabelul 1. si gradului redus de preîncalzire regenerativa. temperatura) mult mai coborâti. Valori uzuale pentru randamentele aferente partii cu abur din cadrul unui CCGA fara postcombustie Tabelul 1. Se poate face ipoteza ca randamentul mecanic si cel al generatorului electric sunt de acelasi ordin de marime în cazul atât al ITG. Pot fi remarcate valorile reduse ale randamentului termic al ciclului cu abur în comparatie cu CCA.4 Valori uzuale pentru indicatorii aferenti unui CCGA fara postcombustie Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 18 . Acest lucru se datoreaza parametrilor initiali ai ciclului (presiune.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare aferente ITG. pe de alta parte.

Pentru a creste aceasta valoare este posibila însa cuplarea mai multor perechi ITG + CR la o singura TA.1.05 ± 1.3.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare Se fac urmatoarele observatii: ‡ CCGA fara postcombustie reprezinta la ora actuala filiera energetica care atinge cele mai ridicate valori ale randamentului de conversie a energiei primare în energie electrica. 1. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 19 . reprezentând aproximativ 50% din aceasta.4 în cazul cazanelor de abur din cadrul CCA.9 este prezentata o astfel de unitate energetica cunoscuta sub denumirea de ciclu combinat gaze-abur cu postcombustie. Ciclul combinat gaze-abur cu postcombustie 1. Conceptia de realizare Excesul de aer în camera de ardere a ITG are valori relativ ridicate: peste 2.4.5 fata de 1. În fig.3. puterea unitara a CCGA fara postcombustie (ITG + TA) este dictata în primul rând de puterea ITG. nedepasind la ora actuala 370 MW. 1. Deci. Deci. ‡ Valoarea puterii electrice obtinute în cadrul ciclului cu abur este strict dependenta de cea corespunzatoare ITG.4. în gazele de ardere evacuate din ITG exista o cantitate suficienta de oxigen astfel încât sa fie posibila arderea unei cantitati suplimentare de combustibil.

CA .compresor. BITG -debit de combustibil introdus în CA.debit de combustibil introdus direct în cazanul de abur.preîncalzitoare regenerative de joasa presiune: DT .turbina cu gaze.9. TA .pompa de alimentare. Se pot face urmatoarele observatii privind conceptia de ansamblu a unui CCGA cu postcombustie: Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 20 . PC -pompa de condensat. KA .preîncalzitoare regenerative de înalta presiune.filtru de aer: K . TG . 1. PJP .turbina cu abur. Schema de principiu pentru un ciclu combinat gaze-abur cu postcombustie FA .camera de ardere.cazan de abur.condensator de abur.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare Fig. PIP .degazortermic. C . PA . BITA . GE -generator electric.

2. În cazul în care ITG nu functioneaza.1 este prezentat sub forma unei diagrame de tip Sankey bilantul energetic pentru CCGA cu postcombustie. structura cazanului de abur permite totusi arderea unei cantitati de combustibil. 1. ea fiind asemanatoare cu cea corespunzatoare CCA. circuitul termic este dotat cu un sistem de preîncalzire regenerativa bine dezvoltat.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare ‡ Prin postcombustie excesul de aer din gazele de ardere este adus la valoarea corespunzatoare cazanelor de abur din cadrul CCA. Performante În fig. temperatura). ‡ Arderea unei cantitati suplimentare de combustibil conduce la cresterea sensibila a temperaturii gazelor de ardere din interiorul cazanului de abur.9. Structura cazanului de abur este total diferita fata de cea întâlnita în cazul CCGA fara postcombustie. În consecinta. Bilantul energetic al CCGA cu postcombustie. ‡ Ciclul cu abur nu mai are un caracter strict recuperativ. cât si cel cu abur pot functiona independent.3. Deci. Potentialul termic ridicat al gazelor de ardere permite obtinerea pe parte de abur a unor parametri initiali înalti (presiune. În acest sens.4. existând o cota de energie primara (BITA) care este introdusa direct în cazanul de abur. Conceptia de realizare a partii de abur este cea corespunzatoare CCA. 1. comparabili cu cei întâlniti în cazul CCA. CCGA cu postcombustie reprezinta o modalitate de utilizare eficienta a carbunelui. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 21 . pierderile ((QCAZ) si randamentul cazanului (LCAZ) sunt definite în conformitate cu cele prezentate. ‡ Unul din marele avantaje ale acestui tip de CCGA este faptul ca nu exista restrictii în ceea ce priveste tipul combustibilului introdus în cazanul de abur. În acest caz aerul necesar arderii este asigurat de catre un ventilator separat. ‡ Atât ciclul cu gaze.

Valori uzuale pentru indicatorii aferenti unui CCGA cu postcombustie Indicator Randamentul electric brut Raportul puterilor electrice brute Ordin de marime 0. randamentele vor fi mai scazute decât în cazul CCGA fara postcombustie.30 Se fac urmatoarele observatii: ‡ Energia primara introdusa direct în cazanul de abur (QTA 0 ) nu parcurge ambele trepte ale cascadei termodinamice. în cazul CCGA cu postcombustie .5.0.48 0.15 .1 Bilantul energetic al unui CCGA cu postcombustie În tabelul 1. neputând fi utilizat în mod eficient întregul sau potential termic. respectiv raportul puterilor electrice brute.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare . ‡ Cresterea temperaturii pe parte de gaze de ardere în interiorul cazanului permite sporirea considerabila a productiei de abur si implicit a puterii electrice dezvoltate la bornele Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 22 . sunt date valorile uzuale rezultate pentru randamentul electric brut. 1.5.9. În consecinta.40 ± 0. Fig. Tabelul 1.

9.compresor. Devine deci interesanta dezvoltarea unor tehnologii care sa permita utilizarea acestui tip de combustibil în combinatie cu o instalatie de turbina cu gaze. 1.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare TA. ‡ În functie de tipul de ITG utilizata puterea unitara a unui CCGA cu postcombustie poate depasi valoarea de 600 MW .4. 1. 1.4. K .filtru de aer. Una din solutii este utilizarea unor sisteme de ardere în pat fluidizat sub presiune.9. Fig.2 este prezentata schema de principiu pentru un ciclu combinat gaze-abur cu arderea carbunelui în pat fluidizat sub presiune.2 Ciclul combinat gaze-abur cu ardere în pat fluidizat sub presiune FA . CICLUL COMBINAT GAZE-ABUR CU ARDEREA CARBUNELUI ÎN PAT FLUIDIZAT SUB PRESIUNE Carbunele reprezinta aproape 80% din totalul resurselor mondiale de combustibili fosili. În fig. Acest fapt genereaza o valoare scazuta a raportului de puteri în comparatie cu CCGA fara postcombustie. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 23 .

condensator deabur. Pentru recuperarea caldurii din gazele de ardere esapate din TG este prevazut un recuperator (R) în care este preîncalzita apa de alimentare.turbina cu gaze. În cadrul instalatiei prezentate în fig. respectiv forta de gravitatie a particulelor. Particulele de carbune (având dimensiuni de maxim 5 mm) sunt mentinute în interiorul acestui pat fluidizat datorita interactiunii dintre doua forte de sens contrar: forta ascensionala (datorata aerului insuflat pe la baza FAP). TA . Temperatura în interiorul FAP este mentinuta constanta în intervalul mentionat mai sus cu ajutorul unor serpentine imersate în patul fluidizat. focarul cu ardere sub presiune (FAP) si instalatia de turbina cu gaze. Gazele de ardere sunt evacuate din FAP la o temperatura cuprinsa în intervalul 850 9000C.carbune.2 se disting trei componente principale: instalatia de turbina cu gaze. R . KA . Înainte de a se destinde în turbina cu gaze ele trec printr-un filtru (FC) unde sunt retinute particulele de cenusa. Aceste serpentine sunt racite la interior de agentul apa-abur.generator electric. pe de alta parte. Aburul produs în FAP se destinde în continuare în TA. si realizeaza un pat fluidizat compus din particule de carbune. 1. TG .recuperator de caldura. a . pe de-o parte.cenusa. FC . Aerul evacuat din compresor la o presiune de aproximativ 12 . b . GE .9.16 bar este introdus în FAP unde are dublu rol: asigura procesul de ardere.turbina cu abur.filtru de cenusa. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 24 .focar cu ardere sub presiune. c ±zgura .Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare FAP .

Pentru functionarea gazogenului este necesara prezenta unui agent de oxidare.4.3). 1. rezultând un amestec de gaze combustibile: CO. H2.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare Particularitatea termodinamica cea mai importanta a unui astfel de ciclu combinat este faptul ca exista o singura sursa calda .42%Ã valoare sensibil mai redusa decât în cazul ciclului combinat gaze-abur fara postcombustie. CICLUL COMBINAT GAZE-ABUR CU GAZEIFICAREA INTEGRATA A CARBUNELUI O alta cale de a utiliza carbunele în cadrul unor centrale electrice echipate cu instalatii de turbine cu gaze este gazeificarea. care sunt introdusi în gazogen odata cu carbunele. nivelul de temperatura din interiorul FAP permite aplicarea unor procedee de desulfurare de înalta eficienta. Rezulta o ardere în doua trepte a carbunelui: prima (incompleta) în cadrul unui gazogen. Deci ciclul combinat gaze-abur cu arderea carbunelui în pat fluidizat sub presiune este avantajos si din punct de vedere al impactului asupra mediului înconjurator. Pentru a se Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 25 . De asemeni. cât si pentru cel cu abur. iar a doua în camera de ardere a ITG. Aceste gaze sunt introduse în continuare în camera de ardere a ITG. În mod uzual sunt utilizati aerul sau oxigenul.FAP . Gazeificarea este un proces în care are loc o ardere incompleta a carbunelui. carbunele. în combinatie cu o instalatie de turbina cu gaze.5. acesta este preparat în cadrul unui modul suplimentar specializat (FO) pe baza unei parti din aerul refulat din compresor.9. 1.atât pentru ciclul cu gaze.9. În fig. Avantajul major al acestei filiere energetice este însa faptul ca poate utiliza un combustibil ieftin.3 este prezentata schema de principiu pentru un ciclu combinat gaze-abur cu gazeificare integrata a carbunelui. etc. CH4. Randamentul unei astfel de instalatii nu depaseste 41 . Daca se utilizeaza oxigen (vezi fig 1.

NH3). prezenta acestor impuritati împiedica utilizarea gazului de gazogen direct în camera de ardere a ITG. 2. Este necesara introducerea unei trepte de filtrare: FG. ‡ Utilizarea apei de alimentare a CR pentru racirea gazului de gazogen înainte de operatia de filtrare. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 26 . temperatura gazului combustibil rezultat din acesta are o valoare cuprinsa în intervalul 600 . Se mentioneaza faptul ca o parte din cenusa dezvoltata în gazogen este evacuata sub forma de zgura pe la baza acestuia. ai azotului (HCN. În functie de tipul gazogenului. azotul rezultat din fabrica de oxigen este directionat catre camera de ardere a ITG. care este la rândul sau reintrodus în circuitul TA.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare mentine echilibrul masic al întregii instalatii.3 reprezinta o combinatie între un sistem de gazeificare a carbunelui (compus din FO. metale grele si alcaline. zgura topita.3000C. gazul de gazogen poate fi introdus în camera de ardere a ITG unde se amesteca cu aer provenit din refularea compresorului si cu azotul rezultat de la fabrica de oxigen. Potentialul termic al gazului combustibil evacuat din gazogen permite transformarea acestei ape în abur. Din considerente ecologice si de protectie a instalatiilor împotriva coroziunii. Dupa filtrare.10000C. Schema prezentata în fig. cenusa. Gazul combustibil evacuat din gazogen contine o serie de impuritati mecanice si chimice: compusi ai sulfului (H2S). G. Pentru racire este utilizata apa prelevata din circuitul termic al TA. FG) si un CCGA fara postcombustie. Integrarea sistemului de gazeificare în cadrul CCGA se realizeaza în principal prin: ‡ Prelevarea agentului de oxidare din refularea compresorului ITG. Procesul de filtrare implica o coborâre a acestei temperaturi pâna la aproximativ 50 .

carbune. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 27 . a . TG .cazan recuperator.compresor. CA .gazogen.9.fabrica de oxigen. Schema de principiu pentru un ciclu combinat gaze-abur cu gazeificare integrate a carbunelui FA . 1. b .3.camera de ardere. G .condensator de abur.agent de oxidare.filtru de aer. CR . FG . GE ± generator electric.turbina cu abur. K .turbina cu gaze. FO . TA . KA .Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare Fig.filtru gaz de gazogen.

5.gaz de gazogen nefiltrat. e . Acest tip de ciclu combinat se preteaza foarte bine în cazul existentei unor consumatori termici cu variatii mari de sarcina Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 28 . este prezentata schema de principiu pentru un ciclu combinat gaze-abur cu injectie de abur. puterea electrica si randamentul ITG pot creste cu 50%Ã respectiv 20% . Prin injectie de abur în aspiratia TG. aburul se va destinde în TG producând lucru mecanic. La nivelul anului 2004 ciclul combinat gaze-abur cu gazeificare integrata a carbunelui se gaseste înca în faza demonstrativa. în momentele în care sarcina consumatorului termic este scazuta.46 % în functie de temperatura de intrare în turbina cu gaze. Schema poate fi asimilata unei ITG cu recuperare externa de caldura. 1. Împreuna cu gazele de ardere iesite din CA. d . 1.apa pentru racirea gazului de gazogen. Diferenta consta din faptul ca. g .4. f . h . CICLUL COMBINAT GAZE-ABUR CU INJECTIE DE ABUR În fig.azot. Randamentele estimate pentru aceasta filiera energetic se situeaza în intervalul 44 .9. excesul de abur poate fi injectat în aspiratia turbinei cu gaze.gaz de gazogen curat.zgura si cenusa.abur.4.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare c .

4. GE .cazan recuperator.turbina cu gaze. a ± apa de alimentare.compresor. 1. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 29 . a carui preparare este destul de costisitoare. K .Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare Fig.generator electric.filtru de aer. CR . CT .camera de ardere. Schema de principiu pentru un ciclu combinat gaze-abur cu injectie de abur FA . Se pierde astfel o cantitate însemnata de apa tratata chimic.9.consumator termic. b ± abur Principalul dezavantaj al schemei de mai sus consta în faptul ca aburul este evacuat în atmosfera odata cu gazele de ardere. TG . CA .

sunt ar tate în Figurile 2. În acest sens. Acesta este ob inut în urma gazeific rii carbonului într-o atmosfer de oxigen sau aer. y Recuperarea în ITG a azotului provenit de la uzina de preparare a oxigenului. Pentru gazeificarea combustibilului solid este necesar ata area la centrala cu ciclu combinat a unei ³uzine chimice´ care s dispun pe lâng tehnologia de gazeificare i de mijloace de cur are a gazului de sintez de particulele solide. Azotul este folosit la cre terea debitului masic prin turbin cu gaze. Recuperarea c ldurii provenite din r cirea gazului de gazogen în scopul producerii de abur. i în prezen a vaporilor de ap ca agent.1 Prezentarea solu iei O central cu ciclu combinat cu gazeificare integrat a c rbunelui (IGCC) este o unitate energetic care în locul folosirii gazului natural ca energie primar . IGCC poate fi considerat un ciclu combinat f r postcombustie c ruia i s-a ata at o instala ie de gazeificare a c rbunelui în care este preparat combustibilul "curat" necesar func ion rii ITG. La limit . se remarc : y y Utilizarea aerului comprimat provenit din ITG ca agent oxidant în gazogen. Principalele componente ale instala iei de ciclu combinat gaze-abur cu gazeificarea integrat a c rbunelui. precum i de al i poluan i. La realizarea IGCC se urm re te integrarea cât mai strâns a sistemului de gazeificare a c rbunelui în cadrul ciclului combinat gaze-abur.1 i 2. în spe a puterii la Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 30 . IGCC permite astfel trecerea de la utilizarea gazului natural la cea a c rbunelui. c ldura recuperat astfel servind la producerea de abur (saturat sau supraînc lzit) ce poate fi utilizat într-un ciclu Rankine-Hirn. Este necesar totodat r cirea gazului de sintez în func ie de temperatura cu care iese din proces. IGCC. utilizeaz un gaz de sintez (CO + H2).2.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare 2.CENTRALE ELECTRICE CU GAZEIFICARE INTEGRAT A C RBUNELUI (IGCC) 2.

Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare borne. 5 . f ± abur Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 31 .ciclu combinat gaze-abur f r postcombustie.filtrare gaz de gazogen. 2 .gaz de gazogen. a . 6 .1 Schema de principiu a instala iei IGCC 1 .aer.azot. 2. d . b . 3 .instala ie de preparare a oxigenului. c .preparare c rbune.r cire gaz de gazogen.gazogen. Fig. e . 4 .oxidant. precum icamas inert în camera de ardere.c rbune. la reglarea emisiilor de NOx.

compresor de azot.filtrare gaz de gazogen.fabric de oxigen. 13 .compresor de aer. 12 cenu . 16 . 14 . 17 .abur. 9 .Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare Fig. 5 . 18 .sulf. 10 .flux de c rbune.gazogen.cazan recuperator.r citor gaz de gazogen.turbin cu gaze.camer de ardere ITG. 2. 6 .2 Schema termic simplificat a IGCC (surs Siemens) 1 .turbin cu abur Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 32 . 8 .zgur . 2 .gaz natural.saturare cu ap . 7 . 11 . 3 . 15 .

Prin cre terea gradului de integrare a sistemului de gazeificare i a celui de r cire a gazului combustibil în cadrul instala iei de ciclu combinat. Cur area gazului de gazogen înainte de intrarea în ITG se poate face în instala ii func ionând la temperatur coborât .în cazul cur acestuia prin metode de joas temperatur . Întrucât ciclurile combinate f r postcombustie au dep it randamentul global de 55 %. gazul combustibil poate trece printr-o instala ie de saturare cu ap sau abur. în scopul reducerii emisiilor de NOX. metale alcaline . fluor. gazul intr în camera de combustie a ITG împreun cu aerul de ardere e apat de compresor i cu azotul rezultat de la uzina de preparare a oxigenului. reducându-se investi ia specific .sau la temperatur înalt .1300 °C. gazul combustibil con ine impurit i mecanice (cenu antrenat ) i chimice (compu i de sulf. avansat . rii Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 33 .este utilizat tot la producerea de abur. rezult o valoare scontat a randamentului global al IGCC de 44 ± 46 %. iar sistemele de gazeificare au randamente de ordinul 80 ± 85 %.a. Un aspect extrem de avantajos al IGCC este acela c opera ia de cur are se face asupra gazului de gazogen aflat sub presiune i care are un debit volumetric de aproximativ 2 % din cel al gazelor de ardere e apate la presiune atmosferic . Apoi. randamentul global al IGCC se poate majora cu 2 %. clor.tehnologie nou . Dup cur are. C ldura lor rezidual este recuperat într-un cazan de abur. C ldura recuperat în instala ia de r cire a gazului combustibil .tehnologie uzual .Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare La ie irea din gazogen. La rândul lui. Astfel scade gabaritul instala iei de cur are. Gazele de ardere rezultate se destind în turbina cu gaze.) Acestea trebuiesc îndep rtate în vederea protej rii turbinei cu gaze i în scopul reducerii emisiilor de substan e poluante în atmosfer . aburul se destinde într-o turbin cu abur. pentru temperaturi ale gazelor de ardere la intrarea în turbina cu gaze de 1100 .

hidrogenul.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare 2. aerul.1 Compozi ia volumic standard i puterea calorific inferioar a gazului de gazogen Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 34 . dioxidul de carbon. cur at de impurit i i saturat cu vapori de ap . Ca agen i de gazeificare (sau agen i oxidan i) se utilizeaz : oxigenul. Tabelul 2.2 Procesul de gazeificare Gazeificarea reprezint procesul prin care un combustibil solid sau lichid este transformat într-un gaz combustibil. Procesul are loc printr-o oxidare par ial . iar combustibilul gazos ob inut este denumit gaz de sintez sau gaz de gazogen.1 este dat compozi ia volumic standard i puterea calorific a gazului de gazogen ob inut prin oxidarea c rbunelui cu oxigen. respectiv aer. vaporii de ap . Instala ia în care are loc procesul de gazeificare se nume te gazogen. În Tabelul 2. cu formare de monoxid de carbon i hidrogen.

prin reac ie cu vapori de ap sau CO2 Din multitudinea de reac ii paralele i/sau consecutive. cele mai importante sunt urm toarele: Reac iile carbonului: Reac iile monoxidului de carbon:  Monoxidul de carbon. .prin oxidare par ial (deci agent de gazeificare oxigenul). prin hidrogazeificare (agent de gazeificare hidrogenul). Randamentul termic al instala iei de gazeificare este dat de rela ia: Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 35 . hidrogenul i metanul ob inu i din reac iile de mai sus constituie elementele combustibile ale gazului de gazogen.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare Gazeificarea se poate face: y y endoterm exoterm .

Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare iar randamentul chimic al gazeific rii este dat de:  În rela iile anterioare s-au utilizat urm toarele nota ii:   . cu pat fluidizat i prin antrenare . c rbunelui. N.volumul specific de gaz de gazogen. respectiv kJ/kg. Majoritatea instala iilor de gazeificare lucreaz în domeniul de temperaturi cuprinse între 1300 i 1600 °C. Exist trei tipuri de procese de gazeificare care se afl ast zi în stadiul comercial: cu pat fix.puterea calorific inferioar a gazului de gazogen i a N.entalpia sensibil a agentului de gazeificare. N/kg. N/kg. Schemele de principiu ale acestora sunt prezentate in figura 2. kJ/ .3.entalpia sensibil a gazului de gazogen. b) Gazeificarea este eficient atunci când are loc la temperaturi ridicate. kJ/kg. N. kJ/ . întrucât aceasta reprezint mai mult de 10% din puterea calorific a c rbunelui. Observa ii: a) Randamentul global al unui proces de gazeificare depinde de modul de recuperare a c ldurii sensibile a gazului de sintez . . . kJ/ . Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 36 .volumul specific de agent de gazeificare.entalpia sensibil a c rbunelui.

Gazul ob inut are o temperatur coborât . Gazul rezultat are o temperatur relativ ridicat . aer sau oxigen i este introdus prin partea de jos a gazogenului. În acest mod gazul se r ce te. decirca 500 °C. Agentul oxidant . Zgura/cenu a este evacuat pe la partea inferioar . Gazeificarea cu pat fix Brichetele de c rbune (6 50 mm) sunt introduse pe la partea superioar a gazogenului.3 Schemele de principiu ale principalelor procedee de gazeificare a) cu pat fix.2.abur. Fig. iar c rbunele se înc lze te.1100 °C i este evacuat pe la partea superioar a reactorului. b) cu pat fluidizat. c) prin antrenare. este introdus prin partea inferioar a gazogenului. 2. de ordinul 900 . Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 37 . 2.2.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare 2. iar gazul de sintez rezultat str bate în contracurent patul de c rbune. aer sau oxigen. Agentul de gazeificare poate fi abur.1. fiind evacuat pe la partea superioar .2. Gazeificarea cu pat fluidizat C rbunele trebuie s aib o granula ie mai mic decât cea necesar la procedeul cu pat fix (6 10 mm). Temperatura în patul fluidizat este men inut la valori inferioare celei de topire a cenu ei.

de aproximativ 1300 1600 °C. C rbunele utilizat are o granula ie extrem de fin (90 m) i este gazeificat rapid la temperature inalta. În tabelul 2.2.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare 2.2 sunt date principalele caracteristici ale celor mai reprezentative sisteme de gazeificare din lume. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 38 . c rbunele fiind introdus sub form pulverizat împreun cu oxigenul în reactorul de gazeificare printr-un arz tor . o mic parte fiind antrenat odat cu gazul. Datorit temperaturii ridicate. Gazul de sintez produs p r se te gazogenul cu o temperatur înalt . iar o mare parte din reziduul solid este evacuat sub form de zgur topit . consumul de oxigen este în general mai ridicat decât la alte sisteme de gazeificare. r cit ulterior cu ap i solidificat .3 Gazeificarea prin antrenare Aceast metod este printre cele mai utilizate.

la gazeificarea cu ajutorul oxigenului este necesar prevederea unei uzine de separare a acestuia din aer. pentru o putere dat a IGCC. un element cheie al fiabilit ii IGCC este reprezentat de instala ia de alimentare cu c rbune. 2. Gazogenul integrat într-un ciclu combinat gaze-abur lucreaz la o presiune ridicat . care poate fi realizat prin:  Amestecarea c rbunelui cu ap . În schimb.3. Instala ii de r cire i cur are a gazului de gazogen Gazul brut rezultat din reactorul de gazeificare are în compozi ie o serie de poluan i care trebuie elimina i înainte de admisia în turbina cu gaze. gazul de gazogen este cur at prin procedee de înalt temperatur în cazul gazeific rii cu pat fluidizat i prin procedee umede. În aceste condi ii. Dac drept agent oxidant se folose te oxigenul. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 39 . Compu ii poluan i sau periculo i pentru instala ia de turbin cu gaze sunt elimina i succesiv printr-una dintre cele dou metode existente: La rece (Cold Gas Cleaning) sau la cald (Hot Gas Cleaning). de joas temperatur . instala iile de gazeificare i cur are a gazului de gazogen sunt mai voluminoase în cazul utiliz rii aerului. La utilizarea aerului ca agent oxidant se produce un gaz de sintez cu o putere calorific sc zut (aproximativ o optime din puterea calorific inferioar a gazului natural). atunci gazul ob inut are o putere calorific mai ridicat (aproximativ o treime din puterea calorific inferioar a gazului natural).  Antrenarea c rbunelui cu agent provenit de la uzina de separare a aerului. de circa 20 bar.  Un sistem de tip ecluz . Decizia privind adoptarea solu iei optime (aer sau oxigen ca agent oxidant) se ia în urma efectu rii unui calcul tehnico-economic.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare Se constat c . A adar. la gazeificarea prin antrenare.

gazul trebuie s fie r cit pân l a o temperatur de circa 50 °C. C ldura cedat de gaz este recuperat : a) în instala ia de gazeificare.3. sau procedee umede .4 prezint schema de principiu a unei instala ii de cur are. Figura 5. 2.trecerea gazului printr-un scrubber. fiind folosit la producerea de abur care ulterior se destinde în turbina cu abur. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 40 .Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare 2. dar se caracterizeaz prin pierderi exergetice importante.1 Procedee de joas temperatur Procedeele de cur are a gazului de gazogen la temperatur coborât sunt cele mai r spândite în prezent. Fig.3 Schema de principiu a cur rii la rece a gazului de sintez Înainte de a fi introdus în instala ia de cur are. prev zut cu recircularea în gazogen a c rbunelui nears. fiind utilizat la preînc lzirea combustibilului. Instala ia de cur are propriu-zis este compus dintr-o: y Instala ie de eliminare a particulelor solide cu ajutorul unuor procedee uscate trecerea gazului printr-un ciclon separator. b) în instala ia de ciclu combinat gaze-abur.

El poate fi înlocuit printr-o r cire prin recirculare a gazului rece.a.în scopul recuper rii cât mai eficiente a c ldurii gazului se utilizeaz mai întâi un schimb tor de c ldur prin radia ie. cu dezavantajul existen ei unor pierderi exergetice ridicate i al unui consum mare de energie pentru recirculare. acesta r ce te gazul pân la o temperatur de aproximativ 800 °C. solventul îmbog it cu H2S fiind regenerat la cald într-o coloan de desorb ie. acest schimb tor are i un gabarit mare. Toate aceste echipamente sunt disponibile fiind deja folosite în rafin rii.  Un sistem de tratare a efluen ilor lichizi. Instala ie de absorb ie la rece a compu ilor de sulf (H2S. Unitatea de gazeificare mai trebuie prev zut cu:  Instala ie de conversie a H2S în sulf solid elementar cu ajutorul procedeului Claus.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare y Unitate de sp lare acid ce are ca scop diluarea compu ilor solubili în ap (alcali. urmat de o tratare a gazelor reziduale (tail gas unit).) i precipitarea metalelor grele. În plus.5 % din sulful con inut în combustibil se poate recupera ca sulf elementar vandabil industriei chimice. Ca particularitate. R citorul de radia ie are tendin a de murd rie cu particulele vâscoase prezente în gazul de gazogen. Unitate de hidroliz pentru transformarea sulfurii de carbonil (COS) în acid sulfuros (H2S) i pentru solubilizarea acidului cianhidric (HCN).unde gazul ob inut are o temperatur ridicat . la gazeificarea prin antrenare . Pân la 99. halogenuri. amoniac etc. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 41 .) cuajutorul unei amine selective. fiind urmat de un schimb tor convectiv. CS2 .

2 Procedee de înalt temperatur Utilizarea procedeelor de cur are a gazului de sintez la temperatur ridicat elimin din schema IGCC r citoarele de gaz care sunt destul de costisitoare i conduce la realizarea unui spor de randament global de pân la 3 % prin reducerea pierderilor exergetice aferente r cirii. În general procesul de cur are are loc la temperaturi de 400 al gazului supus cur 650 °C i presiuni cuprinse între 10 i 20 bar.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare 2. în func ie de combustibil i de procedeul de gazeificare.. ceramice (cu pat de granule.sac. Pentru eliminarea compu ilor de sulf din gazul de sintez se utilizeaz : y y procedee de desulfurare de înalt temperatur care se împart în dou categorii: desulfurarea în timpul procesului de gazeificare (în gazogen). Prima categorie de procedee const în ad ugarea de calcar. Spre exemplu. centrala IGCC apar inând Tampa Electric în Florida. dup ce ac ioneaz cu H2S.). instala iile aflâdu-se înc în stadiul demonstrativ. eroziune ± coroziune. ciclon.Pentru m rirea eficien ei desulfur rii. Se limiteaz totodat costurile cu investi ia i exploatarea recuperatoarelor de c ldur ce lucreaz în condi ii avansate de uzur (atmosfer reduc toare. întrucât hidrogenul sulfurat H2S remanent în acesta poate atinge o concentra ie de 500 1200 ppm. gazului de sintez este cur at i el.3. dolomit sau oxid de calciu în gazogen. necesit o treapt Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 42 .. tip "lumânare"). Filtrele de despr fuire la temperatur înalt prin care este trecut gazul de sintez la ie irea din gazogen sunt de urm toarele tipuri: y y y filtre . Drept absorbant se utilizeaz de obicei un amestec de oxizi de zinc i de titan care. a gazului este cedat direct turbinei energetice. ridicat . ceea ce conduce la mic orarea gabaritului instala iei. Aceast modalitate de tratare este înc în stadiul de dezvoltare. dispune de un pilot ce poate trata 10 % din gazul brut. Valorile relativ ridicate ale presiunii de lucru fac ca volumul specific rii s fie mai redus. C ldura sensibil .

In acela i scop. Puertollano).Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare de oxidare în scopul regener rii lor. Pincipiul de func ionare este cel al separ rii prin distilare frac ionat criogenic . c integrarea total limiteaz flexibilitatea în func ionare i complic manevra de pornire (compresorul de azot fiind Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 43 .650 °C. b) La temperaturi sub 550 . c) Reducerea emisiei de CO2 se realizeaz prin cre terea randamentuluiglobal al instala iei IGCC. fie prelevând aer deja comprimat din compresorul ITG. NaOH. Buggenum. Avantajul este dat de reducerea investiti iei i de compactitate. Observa ii: a) Controlul emisiilor de NOX se realizeaz în camera de ardere a ITG din ciclul combinat prin reducerea temperaturii. arderea în trepte poate conduce la reducerea emisiilor de NOX sub 20 ppm. utilizând injec ia de ap /abur sau ad ugarea de azot provenit de la uzina de preparare a oxigenului. Este un procedeu curent folosit în rafin rii i siderurgie. Experien a a ar tat îns . atunci instala ia de separare a aerului este total integrat în centrala IGCC (ex. Oxidantul poate fi aerul. Dac întreaga cantitate de aer este prelevat din ITG. 2. acesta este furnizat de o instala ie de separare a aerului. De asemenea. Combinarea celor dou categorii de procedee de desulfurare de înalt temperatur conduce la ob inerea unei eficien e de 99 %.4 Instala ia de separare a aerului În cazul adopt rii tehnologiei de gazeificare cu oxigen. KOH) condenseaz în cea mai mare parte i sunt evacua i odat cu particulele solide. iar c ldura ob inut prin oxidarea exoterm a absorban ilor este transmis unui amestec de abur i aer. vaporii de compu i ai metalelor grele ialcaline (NaCl. Aerul este comprimat fie utilizând un compresor separat. gazul de sintez poate fi saturat cu ap sau cu abur înainte de a intra în camera de ardere a ITG. KCl.

O cot din azotul separat ( i el cu o puritate ridicat ) este folosit pentru presurizarea i transportul c bunelui. Restul este comprimat pentru a fi reinjectat la intrarea camerei de ardere a ITG pe post de moderator a temperaturii fl c rii i ca m sur de limitare a form rii NOx. În general oxigenul produs este comprimat la presiunea din reactorul de gazeificare. surplusul de gaz de sintez folosindu-se pentru producerea de metanol). Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 44 . men inerea în func iune a instala iei de separare a aerului la minim tehnic. aceast formul conducând la un randament optim împreun cu o flexibilitate mai mare a centralei. Puritatea sa este de 85 95 %.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare utilizat pentru aer).aerul provenind atât de la o priz a compresorului ITG cât i de la un compresor adi ional. Pentru a mic ora timpul de demarare trebuie g site diverse strategii (rezerv de oxigen.O tendin a produc torilor de IGCC se îndreapt c tre o integrare par ial .

Rata de conversie este de peste 99 %.3 . sp lat i desulfurat. Întrucât 60 % din puterea electric este produs în ITG.2 %. dup care este filtrat. emisiile de NOX sunt foarte sc zute (0.5. În figura 5.iar cantitatea de CO2 per kWh este cu 15 % mai mic decât cea rezultat într-o central conven ional pe c rbune. Exemple de centrale echipate cu IGCC 3. saturat cu vapori de ap i reînc lzit înainte de admisia în camera de ardere a ITG (Siemens V94. Emisia de praf este cu un ordin de m rime mai mic decât cea corespunz toare unei centrale conven ionale.4 se prezint schema de conversie a c rbunelui în energia electric în centrala Buggenum urmat de schema tehnic de principiu din Figura 5. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 45 . Parametrii de lucru sunt 1500 C / 28 bar.5 g/kWh). Eficien a desulfur rii este de 99.2). C rbunele pulverizat este introdus în gazogen prin 4 injectoare i gazeificat în prezen a oxigenului i a vaporilor de ap . Gazul de sintez brut este amestecat cu o frac ie de gaz de sintez despr fuit i r cit pentru a-i diminua temperatura i solidifica astfel cenu a zbur toare.0.8 %.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare 3. Trece apoi de la 900 C la 230 C prin r citorul de gaz (generator de abur pe dou niveluri de presiune). Este diluat cu azot. datorit cre terii randamentului global. Cenu a se deplaseaz în stare topit spre partea inferioar a reactorului unde este r cit într-o baie de ap i evacuat în stare solid printr-un sas de depresurizare. necesarul de ap de r cire se reduce la mai pu in de jum tate din cel al unei centrale conven ionale cu abur. Temperatura gazelor arse la intrarea în turbina cu gaze este de 1050 C.1 IGCC Buggenum În 1993 s-a dat în func iune o central electric IGCC la Buggenum (Olanda) cu o putere electric de 252 MW i un randament global de 46. Se reduce astfel NOx termic i se m re te puterea turbinei prin cre terea debitului masic de gaz f r a comprima vaporii de ap (economie de lucru mecanic de compresie).

Compozi ia sa este: 25 % CO: 12 % H2. 42 % N2. 2 % al i compu i. 3.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare Fig.IGCC Buggenum Puterea calorific inferioar a gazului curat. adaptarea arz toarelor la un combustibil cu putere calorific mai redus decât cea a gazului natural Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 46 . m rirea diametrelor conductelor de combustibil. Principalele modific ri ale turbinei cu gaze sunt: y y y priz aer la ie irea din compresorul ITG. este de aproximativ 11 500 kJ/kg ajungând la turbina cu gaze cu 4 300 kJ/kg. 19 % H2O.1 Conversia c rbunelui în energie electric . înainte de dilu ie.

2.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare Fig. Schema termo-mecanic a centralei IGCC Buggenum Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 47 . 3.

În ceea ce prive te sta ia de separare a aerului. Emisiile poluante pentru o concentra ie a oxigenului de 6 % sunt: y NO ± 105 mg/Nm3. respectiv 29 bar / 510 C. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 48 . 5 mg/kWhe. dar u or de dep it. Oprirea în perioada de gol de sarcin nu este economic din cauza necesit ii men inerii în func iune a instala iei de separare a aerului. Un compresor de oxigen asigur necesarul gazogenului. La folosirea unui c rbune cu 1 % sulf. acesta este cu recuperare (2 recuperatoare în paralel) i dou presiuni de producere a aburului: 120 bar / 510 C. Pân în prezent au fost gazeificate 5 tipuri de c rbune iar emisiile poluante au fost mult sub limitele admisibile. în timp ce altul asigur injec ia cu azot de dilu ie. Prin filtre umede i sp lare a gazului chiar înainte de combustie. y y SO ± 39 mg/Nm3. Gradul mare de integrare pe parte de aer limiteaz flexibilitatea în exploatare (pornirea). 39 mg/kWh . vezi i figura 6. solu ia va fi dat de conceptul de integrare par ial . centrala de la Buggenum este total integrat pe parte de aer.11. y CO2 ± 800 g/ kWhe pentru un randament net de 42 43 %. 320 mg/kWh . probleme dep ite la momentul actual. Prin injec ie de azot i de vapori de ap înainte de camera de ardere a TG se limiteaz temperatura i astfel este inhibat formarea compu ilor de azot. S-a observat disponibilitatea insuficient datorat în principal turbinei cu gaz (adaptarea la gazul de sintez ) i sasului de evacuare a reziduurilor.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare Instala ia de separare a aerului este alimentat cu aer comprimat de la compresorul ITG. Praf ± 2 mg/Nm3. Cea mai mare parte a acestor inconveniente sunt inerente caracterului de prototip al centralei i î i au originea într-o concep ie sau dimensionare eronat . În ceea ce prive te parte de ciclu cu abur. Varia ia înc rc rii este similar celei unui ciclu combinat clasic. Astfel.

3. C rbunele utilizat are o cot mare de sulf. Principalele sale echipamente provin din Germania (Prenflo. Centrala electric Puertollano (Spania) 3.2. provenind din bazinele Pittsburgh. iar un an mai târziu au fost puse în func iune instala ia de gazeificare i ciclul combinat. Steinmüller. Cur area gazului de sintez se face la temperatur înalt (desulfurare la 540 °C). Costuri de produc ie mai sc zute. Aceast central prezint acelea i avantaje comparativ cu o centrala clasic pe c rbune: y y y y y Posibilitatea utiliz rii unei game variate de combustibili fosili. Puterea instalat neta este de 300 MWe cu un randament de aproximativ 45 %. trecând pe c rbune în martie 1997.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare 3. Illinois i Kentucky. Centrala este de concep ie total integrat i iaaînceput func ionarea în 1996 pe gaz natural. Puterea electric total este de 250 MW.7001E General Electric. Centrala electric Polk.1 Descrire general In cazul sistemului energetic European ca exemplu de centrala IGCC poate fi men ionat de pe amplasamentul Puertolano din Spania. În 1995 s-a dat în exploatare instala ia de turbin cu gaze care a func ionat în regim de vârf pe combustibil lichid. Pagina 49 cea Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz . Randament crescut. 3. Emisii reduse de substan e poluante Deseuri finale mai pu ine i reciclabile. Florida (SUA) Const într-o instala ie IGCC alc tuit dintr-un gazogen Texaco care utilizeaz oxigen drept agent oxidant. o ITA General Electric i o instala ie de separare a aerului. dou ITG tip MS . Sistemul de gazeificare aplicat este cel Prenflo modificat pentru a procesa un amestec de 50/50% c rbune local i cocs de rafin rie. Siemens).3.

y Azotul separat este amestecat. Centrala este compus dintre 3 unit i principale (Figura 5. Gradul mare de integrare i optimizare a acestor 3 unit i este cheia cre terii eficien ei centralei. la o presiune de 16 bar (aceasta fiind i presiunea de la intrarea în turbina cu gaze). cea de gazeificare i cea de producere a oxigenului (separare a aerului). Întreaga cantitate de aer necesar este extras de la evacuarea compresorului ITG. cu gazul curat de sintez la intrarea în camera de ardere a turbinei cu gaze.3. pe dou niveluri de temperatur . este supraînc lzit i destins în turbine cu abur a ciclului combinat. Pentru centrala de la Puertollano.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare y y y Poate func iona i pe gaz natural natural în totalitate sau doar par ial. Aburul ob inut în gazogen. ca în cazul unit ii de la Buggenum. Performan ele IGCC Puertolano sunt sintetizate în Tabelul 2. avantajul integr rii avansate se concretizeaz într-o cre tere de randament de 1 % fa de alte centrale IGCC cu un grad mai sc zut de integrare. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 50 . Scopul este sc derea temperaturii fl c rii pentru limitarea form rii NOx.6): Unitateaenergetic .

6 Schema simplificat a centralei IGCC Puertollano   ì   Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 51 . 2.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare Fig.

Primul corp con ine de fapt i partea de medie presiune iar cel de-al doilea. cu supraînc lzire intermediar capabil sa ridice parametrii aburului ob inut în prealabil în gazogen. Primele 4 trepte de presiune ale turbinei cu gaze sunt r cite cu aer. În afar de refolosirea azotului ob inut prin separare. Aceasta conduce la o temperatur constant a gazelor la e aparea din TG pe o plaj larg de varia ie a înc rc rii. spre deosebire de Buggenum unde r cirea se f cea cu azot. Un generator de abur cu trei nivele de producere (Babcock). de joas presiune. iar aburul de pe cel de-al treilea nivel de presiune de la generator este amestecat cu cel de la e aparea CMP i introdus în CJP. gazul de sintez este saturat cu abur pentru diminuarea emisiei de NOx. începând cu 60 % din cea nominal . Aburul de la e aparea CIP este supraînc lzit intermediar i trimis în CMP. Compresorul de aer al ITG alimenteaz camera de ardere a TG i instala ia de separare a aerului. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 52 .3 de 200 MWe (ISO). Turbina cu abur este cu condensa ie în dou corpuri. Ultimele trepte au admisii reglabile pentru func ionarea la sarcin par ial de pân la 75% din înc rcarea nominal .2 Ciclul combinat Din punct de vedere al echip rii energetice centrala dispune de: y y turbin cu gaze Siemens V94. mai pu in paletele celei de-a patra trepte. Compresorul este în 17 trepte cu un raport de compresie de 16:1. Aerul de r cire pentru admisia i paletele primei trepte ale turbinei cu gaze este extras din compresor i r cit în prealabil.3. este în dublu flux. Controlul debitului de aer permite ob inerea unor randamente globale ridicate ale ciclului combinat chiar la sarcini par iale. Evacuarea c ldurii de la condensator se realizeaz cu turn de r cire.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare 3. y turbin cu abur în dou corpuri Siemens de 135 MWe.

3 Unitatea de gazeificare Unitatea de gazeificare se bazeaz pe sistemul Prenflo (PRessurized ENtrained-FLOw ± antrenare sub presiune). cu o participa ie func ie de condi iile stoechiometrice i termice ale sistemului.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare 3. Aceast temperatur ridicat asigur absen a hidrocarburilor complexe cum ar fi fenolii. Unitatea poate procesa 2 600 t/zi de combustibil. Tabelul 2. Au loc o serie de reac ii exo i endoterme ce aduc gazogenul la aproximativ 1500 ºC.3. Se ob ine o rat de conversie a carbonului de circa 90 %.4). suficient pentru a asigura topirea cenu ii. un amestec în p r i egale de lignit cu o participa ie mare de anorganice. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 53 . Amestecul este apoi adus la presiunea de 30 bar (cu 5 bar superioar presiunii de lucru a reactorului).4 Plaja de varia ie a combustibilului admis spre gazeificare Combustibilul este ini ial desc rcat apoi aditivat cu piatr de var (CaO) pentru a m ri vâscozitatea namolului format în urma procesului de gazeificare. care este. Urmeaz apoi procesul propriu-zis în prezen a oxigenului (85 % puritate). Zgura curge spre partea inferioar a gazogenului. i este succesiv r cit i granulat înainte de evacuare. dup cum aminteam mai sus. i o putere calorific Gazul de sintez brut (cu o compozi ie 59 % CO. 22 % H2 inferioar de 10 600 kJ/kg) p r se te gazogenul prin partea superioar a acestuia dup ce este adus la 240 ºC cu ajutorul unei cote de gaz de sintez care a fost deja filtrat i r cit în schimb toare de c ldur . Unitatea poate procesa o gam larg de produ i gazeifiabili (Tabelul 2. pe pere i. i p cur grea cu un con inut ridicat de sulf.

Gazul este apoi Äsp lat´ într-un scrubber pentru a înl tura alcalii i halogenurile (NH3. 10. HF). aflându-se la un nivel foarte sc zut datorit satur rii cu abur i dilu iei cu azot înainte de combustie. înglobând astfel metalele grele. De i CO2 nu este un poluant clasic. raportat la kWe produs. În ceea ce prive te SO2. datorit problemelor de înc lzire global a atmosferei devine important cunoa terea i cre terea eficien ei de conversie a ciclurilor termodinamice. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 54 . Urmeaz apoi saturarea cu abur i dilu ia cu azot înainte de camera de ardere a turbinei cu gaze. 3. rezultând un gaz curat. care vor fi apoi tratate într-o unitate de tip Claus. Parcursul gazului de sintez continu în instala ia de desulfurare ± recuperare ce folose te methyldiethanolamin (MDEA). HCl. hidroliza sa pentru a ob ine H2S are loc înainte deinstala ia de desulfurare. mai mult de 99 % din sulful con inut în c rbune este îndep rtat în procesul de gazeificare i izolat în stare pur pentru a fi vândut. având urm toarea compozi ie de baz : 29% CO.5% N2.3. Desulfurarea are loc într-o coloan cu transfer de mas unde H2S i o parte din CO2 sunt absorbite de solu ia de MDEA. Puterea calorific inferioar a gazului la intrarea în camera de ardere este de aproximativ 4 240 kJ/kg. În orice caz IGCC produce o cantitate mai sc zut de CO2. Zgura este evacuat prin partea inferioar a gazogenului la aproximativ 1200ºC i este vitrificat .Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare Despr fuirea gazului ob inut se face în dou filtre ceramice de tip lumânare la aproximativ 240 ºC. decât oricare dintre centralele clasice pe c rbune. Deoarece COS reprezint o cot important a gazului. Mai pu in de 1 % din carbon este eliminat pe aceast cale.4 Emisiile poluante ale IGCC Puertolano Emisiile de NOx sunt controlate. Cenu a zbur toare antrenat cu gazul de sintez este recirculat în gazogen.5% H2 i 52.

5 In ciuda folosirii unor combustibili cu o mare cantitate de sulf i anorganice.Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare Emisiile principalilor poluan i sunt prezentate în Tabelul 2. Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 55 .5 Emisiile poluante (6% oxigen) pentru IGCC Puertollano . emisiile se situeaz sub limitele admisibile Tabelul 2.

http://www.org Instala ii de producere a energiei electrice pe gaz Pagina 56 .Analysing of engineering cycles. 1995 14. RENEL. 1986 .Dumitrescu. Editura Tehnica. Pergamon Press. Editura Tehnica. J.a. Editura Tehnica. s.pompes GEC Alsthom. RENEL. Manualul inginerului termotehnician. GER ² 3567.G. Bucuresti.Hoeller.si hidroelectrice. 1993 ± 1997 9. Editura didactica si pedagogica. Brooks .Optimizarea ciclurilor mixte abur-gaze de speta I pentru termoficare. 1996 17. Colectia revistei ³Energie PlusÄÃ 1992 . C. Bucuresti.. Bucuresti.wikipedia. EDP. R.R. s. 1970 11. 1 997 8..Centrale termo . H.Priscu.1996 3.Colectia revistei ÄModern Power Systems´.Manualul inginerului hidrotehnician.Centrale hidroelectrice de mare putere. http://ro. 1969 12.W. H. Bucuresti. Londra. Bucuresti. Utilization of Water Power by Means of Hydraulic Machines SULZER ESCHER WYSS. Turbines . 1989 16. Prescriptii tehnice de exploatare. .Facultatea de Electronic Comunica ii si Calculatoare Bibliografie 1.Brown. 1997 2. Bucuresti. 1993 7. Darie . UPB. Grein. Managementul resurselor energetice. 1995 15.F.ro/ 18. Editura Tehnica. 1986 5. documentatie de firma. Energetica în Europa.Constructii hidrotehnice. Colectia revistei ³Energ´.a. Teza de doctorat. Bucuresti.google.GE gas turbine performance characteristics. CTH . 1991 6.. Buc. J. . D.Motoiu.1990 10. 1974 4.G. K. 1974 13. Haywood . . GE Marketing Communications.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful