Recuperare si Reeducare În Afectiuni Neurologice =curs 1

=

Foaia de observatie

Are o structur uniform , indiferent de sectie. Aceasta cuprinde: 1. Anamneza ± include o serie de informatii obtinute de la pacient privind: a.datele personale de identitate (nume, prenume, sex, vârst , ocupatie, loc de munc , stare civil , stare social ). - sexul ± ne orienteaz spre o serie de afectiuni; de exemplu la b rbat: risc mai mare de boal Parkinson, distrofii musculare, hemiplegii post AVC. - vârsta ± orienteaz asupra: prognosticului recuper rii (de exemplu la tân r rezult un program mai bun de recuperare); asupra altor factori: de exemplu dac AVC este la pacientii tineri rezult o probabilitate mare de AVC hemoragic, dac AVC este la persoane în vârst rezult AVC de natur ischemic . La copil: *tipul de sarcin si nastere *scorul Apgar *dezvoltarea neurologic si locomotorie *vârsta instal rii pubert tii - ocupatia ± intoxicatii chimice, hernii de disc - starea civil ± persoana care îl va supraveghea în programul de recuperare acas ; cauzele pentru care nu se realizeaz programul - stare social ± cum îsi desf soar tratamentul b.motivele intern rii
Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1, Modul 2 Master: RR-MSF

c.antecedentele personale fiziologice ± la femei: vârsta la care apare menarha, menopauza ± predispune la osteoporoz , boli cardio-vasculare. d.antecedente personale patologice ± bolile care ar putea, direct sau indirect, sta la baza bolilor neurolgice (paralizie de plex brahial). Antecedentele heterocolaterale ± afectiuni existente la rude, afectiuni cu caracter familial: -distrofii musculare -artropatii -coreea. e.istoricul afectiunii ± intereseaz ce alte tratamente au f cut (medicale si kinetice), în ce au costat, ce durat au avut si ce rezultate s-au obtinut. 2. Starea prezent ± cuprinde: a.examenul clinic general si examenul pe aparate si sisteme b.examenul clinic de specialitate: tonus, troficitate, atitudine.

Evaluarea pacietului neurologic

Cuprinde: -examenul atitudinii ± cuprinde examenul atitudinii corpului si examenul atitudinii segmentelor corpului. Cauze care modific atitudinea: *paralizii *hipo si hipertonii musculare *atrofii musculare *misc ri involuntare *durerile.
Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1, Modul 2 Master: RR-MSF

Atitudinile patologice pot oferi indicii privind diagnosticul, prin simpla inspectie a pacientului. a)Examenul clinic al atitudinii se realizeaz prin: inspectia pacientului în ortostatism si în timpul mersului. Cei care nu pot mentine pozitia stând vor fi examinati. 1. Atitudini patologice în sindroame piramidale ± (de neuron motor central) ± cuprind un grup de afectiuni cauzate de lezarea c ilor piramidale oriunde pe traiectul acestora (de la origine în aria motorie primar sinapsa cu neuronul motor periferic). -paralizii si tulbur ri de tonus muscular ± determinate de de lezarea c ilor piramidale oriunde pe traiectul acestora (de la origine în aria motorie primar sinapsa cu neuronul motor periferic). În functie de locul leziunii si de localizarea paraliziei, sindromul piramidal poate îmbr ca urm toarele forme topografice: -tetraplegie -hemiplegie (afectarea unui hemicorp) -paraplegie (la nivelul membrelor inferioare) -diplegie (afectate sever ambele membre inferioare si afectarea partial membrelor superioare) -monoplegie (afectarea unui singur membru, de obicei membru superior). Modific rile de atitudine sunt diferite, în functie de forma clinic si de faza de evolutie. *hemiplegia adultului ± exist 2 faze: a)dac hemiplegia a survenit brusc rezult o prim faz flasc , în care bolnavul imobilizat la pat, cu membrele de pe partea afectat sunt inerte. b)a 2-a, faza spastic , în care apare atitudine patologic , datorit hipertoniei muschilor antagonisti, celor paralizati, rezult urm toarea atitudine: membru superior cu brat addus, rotatie intern , antebrat semiflectat si usor pronat, pumn flectat, degetele 2-5 flectate peste police addus. Membrul inferior de pe partea
Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1, Modul 2 Master: RR-MSF

a

picior în varus equin. datorat dezordonate.sold addus + rotatie intern . Apare si facies caracteristic: omoplati Äînaripati´. antebratul pronat. *în distonii 3. halucele poate fi în extensie maxim (Babinsky spontan). *atitudine patologic din hemiplegia infantil (IMC) ± membrul superior: brat addus. posibil atitudine de tripl flexie cu sold rotat intern si addus ± la cei cu leziuni medulare masive. care determin misc ri bruste. tipic pseudo-gestual (misc ri de masticatie si de afirm la nivelul capului. *atitudine patologic din paraplegia spastic ± atitudine în extensie a ambelor membre inferioare datorit hipertoniei piramidale (se deplaseaz în cârje). facies semimobil. Modul 2 Master: RR-MSF . coate si genunchi semiflectati. degetele flectate. Atitudini patologice în bolile musculare (distrofii musculare primitive) Atitudinile patologice sunt datorate atrofiilor musculare: importante. *în boala Parkinson ± apare o atitudine tipic în Äsemn de întrebare´. În plus. În ortostatism bolnavul e rigid. *în coree ± atitudine instabil . Sindroame extrapiramidale ± modific ri ale atitudinii datorate tulbur rilor de tonus muscular si prezentei misc rilor involuntare. De multe ori degetele sunt animate de misc ri involuntare (coreice si atetoziice). cot semiflectat. picior in varus equin. în repaus.). genunchi semiflectat (contractura ischiogambierilor). *atitudine patologic din diplegia spastic infantil (Boala Little) . cu clipire rar si o mimic s rac . genunchi semiflectat. picioarele pe vârfuri. etc. scolioze monstroase. datorat hipertoniei extrapiramidale generalizate. pumn si degete în flexie accentuat . cap. 2. lordoze pronuntate. trunchi înclinat anterior. misc rilor involuntare bruste. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. dar cu usoar predominant pe musculatura flexoare.afectat : are coapsa + genunchiul flexie spastic . membru inferior: sold semiflectat si rotat intern. cu diverse localiz ri. extremit tile prezint tremorul parkinsonian.

Atitudine în com ± seam n cu atitudinea unui om adormit. *Paralizie de nerv cubital ± apare Ämân în ghear ´. inerti si hipotoni. *Paralizia de nerv radial ± apare Ämân în gât de leb d ´. 5. hipotrofic.4. Ämân de predicator´. apare o scolioz antalgic . Atitudini antalgice ± atitudini produse de durere. *Paralizia total de plex brahial ± membrul superior afectat atârn inert pe lâng corp. În timp. 6. În leziunile nervilor periferici ± atitudini patologice datorate paraliziilor flasce si atrofiilor musculare din teritoriul respectiv de inervatie. median si radial. efectorul ± fibrele musculare striate. brat în rotatie intern . atârn inert. de exemplu. cu ochii închisi. calea aferent ± motoneuronul . Modul 2 Master: RR-MSF . De exeplu: paralizie total de plex brahial. 2 si partial 3. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. brat addus. În nevralgie de nerv sciatic. paralizie de nerv cubital. b)Examenul echilibrului static si dinamic c)Examinarea tonusului muscular Tonusul muscular -stare de semicontractie în care se afl un muschi în repaus -rezistenta opus în mod normal de un muschi la mobilizarea pasiv -arcul reflex miotatic: receptorul specific ± fusul neuromuscular. *paralizie de nerv median ± deficit al degetelor 1. atrofiile musculare sunt însotite de retractii musculo-tendinoase în fixarea în pozitii disfunctionale si fixarea din retractiile respective. de flexie. degete semiflectate.

hipotonie muscular : *la palpare ± muschiul are consistent moale. cu diferite viteze. hipotonie. fermitatea. rol inhibitor. rol stimulator si inhibitor. În functie de cresterea sau sc derea tonusului muscular putem avea: a. nuclei bazali: paleostriat-inhibitor. În plus: -inspectia posturii membrelor si a misc rilor spontane ale acestora. *la inspectie ± stergerea reflexului muscular normal si un volum aparent crescut al regiunii respective. neostriati-rol stimulator. *formatiunile supramedulare (supraspinale): substanta reticulat . în unele cazuri. Examinarea clinic a tonusului muscular *palparea muschilor ± pentru a observa consistenta. Pe linie median a trunchiului ± are o parte care inhib fusul si o portiune care îl stimuleaz . care poate s ofere si ea. cerebel: paleocerebel si neocerebelul rol stimulator. circuitul Renshaw. Modul 2 Master: RR-MSF . -evidentierea unor semne specifice pentru anumite tipuri de hipotonie (exemplu: redoarea cefei ± tipic pentru hipertonia din sindromul de iritatie meningeal ). flasc . pendularea dispare dup 6-7 oscilatii). care sunt usor depresibile (de turtit). efectuat initial lent si ulterior. informatii asupra modific rilor de tonus muscular. neuronul motor central: fascicilele piramidale rol inhibitor. -examinarea reflexelor osteo-tendinoase.Reglarea tonusului muscular Intervin în sens stimulator sau inhibitor: *formatiunile medulare: bucla gamma ( ) cu rol stimulator. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. se completeaz cu imprimarea unor misc ri pendulare la nivelul membrelor superioare si inferioare (în mod normal. -mobilizarea pasiv a segmentelor respective. elasticitatea muschiului.

pentru o perioad de timp limitat . -leziunile centrilor supramedulari cu rol stimulator *cerebel ± hipotonie. imprecizia misc rilor *neostriat ± hipotonie. b. miscarea fiind posibil pân la amplitudini mari.*la mobilizarea pasiv ± nu întâmplin m nici o rezistent . segmentul bolnav p rând mai subtire în comparatie cu segmentul simetric s n tos si fiind fixat într-o anumit pozitie rezult o atitudine patologic datorat cresterii tonusului muscular. tendoanelor musculare sunt puse în tensiune. *mobilizare pasiv ± rezistent crescut si amplitudine mai mic a misc rii. forma a muschiului. Modul 2 Master: RR-MSF . Principalele tipuri de hipertonii musculare: -hipertonia de cauza piramidal ± spasticitate Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. tulburare de sensibilitate.hipertonie muscular *la palpare ± consistent crescut . nefiziologice. *misc rile pendulare ± amplitudine exagerat . deficit motor. Cauzele hipotoniei musculare: -leziuni medulare carea afecteaz arcul reflex tonigen (hipotonie. misc ri involuntare de tip coree *leziuni ale neuronului motor central cu debut brusc ± doar initial exist hipotonie. atrofii musculare). *la inspectie ± accentuare reliefului muscular în regiunea respectiv .

*cedeaz în Älam de briceag´ (la extensia pasiv realizeaz foarte usor). *dispare sau diminu în timpul misc rilor active (voluntare). (afecteaz doar anumite grupuri musculare.Caracateristici: *apare de la inceput în leziuni cu debut lent si dup un interval de hipotonie în leziuni cu debut brusc. *distributie inegal antagonistii). *se însoteste de disparitia misc rilor asociate. respectiv *caracer elastic dac mobilizarea pasiv a unui segment acesta îsi reia pozitia initial . la mobilizare pasiv miscarea este sacadat . *însotit de exagerarea reflexelor osteotendinoase (ROT) de diminuare a reflexelor cutanate (RC) si aparitia reflexelor patologice (Babinski). Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. *caracter plastic (mentine pozitia impus ). Modul 2 Master: RR-MSF . *se manifest în timpul misc rilor active si scade în timpul mobiliz ri pasive lente. a antebratului pe brat. *nu influenteaz reflexele osteotendinoase si reflexele cutanate. -hipertonia de cauz extrapiramidal ± rigiditate Caracteristici: *distributie generalizat . *cedeaz în Äroat dintat ´.

hipertonie paravertebral ) Caracteristici: *distributie caracteristic ± determin postura specific în Äcocos de pusc ´ sau. opistotonus. pot fi în plus sau in minus. aceasta se datoraz si retractiilor musculo-tendinoase care apar secundar atrofiilor musculo-tendinoase care apar secundar atrofiilor musculare. *probe clinice specifice: redoarea cefei. redoare în ceaf . *însotit de alte semne: cefalee intens . Modul 2 Master: RR-MSF . degete în ciocan. simetric. privim cu atentie centura scapular si pelvin fetei. pseudohipertrofia muscular ± apare în boli în care tesutul muscular striat înlocuit de tesut conjunctiv rezult aspect atletic. la palpare apare o consistent anormal a muschilor Äca de cauciuc´. picior equin. pozitii patologice: mân în ghear . Kernig. disparitia reliefului muscular normal si deformarea regiunii respective.-hipertonia din sindroamele de iritatie meningeal (cefalee. d)Examinare troficit tii musculare Examen clinic *inspectie ± compararea cu membrul sanatos. dar f r fort în distrofii musculare. examinarea se completeaz cu: *palpare *testarea amplitudinii articulare si a fortei musculare Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. *m sur tori antropometrice În plus. Tulbur rile de troficitate. fotofobie. Diminuare ± apare hipotrofie ± atrofie muscular . etc. v rsaturi în jet f r great . uneori. fotofobie. v rs turi Äîn jet´ neprecedate de great . În cazul prezentei atrofiei musculare se observ sc derea volumului muscular. Brudzinski. Cresterile ± poate ap rea hipertrofie muscular (nu e patologic ). extremit tile distale si proximale.

*la membrul superior. asociate.). fapt ce duce la extensia sinkinetic a palmei. cale eferent Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. etc.motricitate reflex b) Motricitate patologic 1.motricitate reflex patologic Exemple: 1.motricitate activ holokinetic : *flexia dorsal a piciorului afectat. 2. convulsii.e)Examenul motricit tii active (voluntare) a) Motricitate normal ± motricitatea actelor motrice 1.motricitate activ sinkinetice. balansul bratelor. etc) 3. desi e imposibil de efectuat în mod voluntar într-o hemiplegie spastic dar se poate produce prin imitatie dac pe partea s n toas se execut o tripl extensie. 2.motricitate activ idiokinetic (voluntar ) cuprinzând misc ri active. cale aferent ± 2 neuroni ± neuron motor central si cel periferic din coarnele anterioare -aria motorie primar -arie sinestezic -arie motorie secundar 2. 3.motricitate involuntar (misc ri coreice. dac pumnul e în flexie si nu poate s fac extensia pumnului si a degetelor se realizeaz o flexie brusc din articulatia um r. nuantate cu caracter analitic. holokinetic ± misc ri cu caracter global. Modul 2 Master: RR-MSF . tremor. Segmentul central al misc rii voluntare ± analizatorul motric: 1.motricitate automat (mersul.

*aceast faz necesit integritatea: -neuronului motor central -neuronului motor periferic -jonctiuni meuromusculare -integritatea sistemului muscular Leziunile: -neuron motor central ± determin spastic ). Modul 2 Master: RR-MSF .controlul realiz rii misc rii (si eventual corectarea ei).-neuron motor central -neuron motor periferic 3. Faza 2. Realizarea misc rii active prezint 3 faze: 1.întelegerea directiei de efectuare a misc rii 2. Leziunile corticale: -apaxia ± început de întelegerea directiei -akinezia ± apare o perioad de timp de la decizie pân la demarare. *se realizeaz prin transmiterea comenzii motorii de la cortex la efector. care prin contractie asigur miscarea. Este necesar integritatea scoartei cerebrale. deficit motor central (parez /paralizie -neuron motor periferic ± deficit motor (parez /paralizie flasc ). efectorul ± muschiul striat. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1.realizarea propiu-zis a misc rii 3. Faza 1.

S cerem pacientului s efectueze în mod sistematic toate misc rile posibile. Faza 3. Se urm resc o serie de parametrii elementari: -initierea de miscare ± prin inspectia misc rilor active spontane. În unele boli (Parkinson) se observ perturb ri initierii de misc ri datorate akineziei. -prin feed-back negativ ± realizat de o serie de formatiuni si structuri nervoase. la nivelul tuturor articulatiilor. se noteaz : *V1 VG (misc ri lente) *V2 = VG Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. deficitele motorii pot fi de tipul: tetra. hemi. Modul 2 Master: RR-MSF . monoparalizii/plegii.B.N. -viteza efectuare a misc rii ± la inspectia misc rilor. cerebelul si analizatorului vestibular produc ataxii. -const în controlul realizând misc ri si eventual corectarea acestora. cele mai importante sunt: *c ile sensibilit tii propioceptive inconstiente si constiente *cerebel *analizatorii vestibulari *analizatorul optic *formatiunile reticulate -leziunile c ilor sensibilit tii propioceptive. se compar (conform lui Tardieu): viteza cu care se execut miscarea activ . În functie de localizare. -jonctiuni neuromusculare: sindroame miastenice. sindroame miotonice. viteza de producere a misc rii (pasive) sub influenta gravitatiei. para. -sistemul muscular ± distrofii musculare. Examinarea misc rilor active.

Modul 2 Master: RR-MSF . proba Vasilescu -membre superioare: proba bratelor întinse. genunchii flectati la 900. Exemplu: cereme bolnavului s stea în pat în decubit dorsal cu umerii desprinsi de pe planul patului. -decontractia muscular ± în mod normal.. s mentin membrul superior deasupra capului + cronometrare. Se palpeaz masa muscular respectiv imediat postcontractie. proba Mingazzinni.*V3 VG (misc ri rapide). se realizeaz cu ajutorul dinamometrului. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. 1. -forta muscular a..bilant muscular ± analitic scala 0-5.. functional ± evaluarea capacit tii de a efectua misc ri cu caracter utilitar (ADL).. mod preferat de testare functional la cei cu probleme neurologice . Dac exist o problem membrul superior oscileaz si palma se orienteaz în pronatie.. palmele întinse si în supinatie.proba Barre ± decubit ventral. rezult oscilatii si ceda treptat în câteva minute. timp 10 minute. Pentru: si de MIC -membre inferioare: proba Barre.. relaxarea muscular survine imediat ce activitatea muscular a încetat. -anduranta ± capacitatea muschiului de a sustine un efort pentru o anumit perioad de timp ± se cronometeaz durata maxim posibil pentru un efort muscular voluntar. Examinarea misc rilor active = probe specifice= Indicatii: deficitele motorii UNILATERALE INTENSITATE=pareze (deficite motorii usoare).cerem bolnavului în sezând/ortostatism s -si mentin bratele întinse la orizontal .. -amplitudinea misc rii active ± prin testare articular (goniometrie) (m surarea unghiului dintre segmentele care formeaz articulatia). 2.

4. timp de 10 minute. Examinarea misc rilor active la nou-n scut si sugar Moduri: INSPEC IA misc rii active spontane în decubit dorsal (când e posibil si în alte pozitii:sezând. f)Examenul coordon rii misc rilor Presupune dezvoltarea ultimelor etape ale controlului motor: mobilitate controlat si abilitatea. pentru examinarea fortei musculare: mers pe vârfuri. atitudine patologic a membrelor. asimetria misc rilor. etc. s sufle într-o lumânare. EXAMINAREA REFLEXELOR normale pentru vârsta cronologic respectiv (lipsa producerii unui reflex. Modul 2 Master: RR-MSF . persistenta lui.proba Mingazzinni ± decubit dorsal. Presupune conlucrarea armonioas atât în timp cât si în spatiu a mai multor grupuri musculare.proba Vasilescu ± subiect in decubit dorsal. La copilul mare . etc.3.asem n toare adultului se procedeaz . Se pot observa:s r cia misc rilor.). Notiuni de anatomie si fiziologie ± intervin în realizarea coordon rii misc rilor: -c ile sensibilit tii propioceptive constiente si inconstiente -cerebelul ± prin toate cele 3 portiuni -analizatorul vestibular Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. îi cerem s -si flecteze rapid coapsele pe abdomen. Dac sunt probleme c lcâiul de pe partea respectiv r mâne în urm sau nu se poate desprinde de pe planul patului. ridicare din decubit dorsal în sezând. mentin gambele flectate pe coaps si coapsa flectat pe abdomen la 900. rezult acelasi rezultat (gamba cade). stând) în timpul repausului si în timpul jocului.

echilibru dinamic B. neechilibratorii ± misc rile membrelor.în ortostatism ± examinarea echilibrului (si atitudinii) -se observ pozitia întregului corp si a membrelor -pe vârfuri. ochii deschisi). picioarele lipite. Tulbur rile de coordonare survenite cu ocazia misc rii sau statiunii poart numele de ataxii.initial în clinostatism (în repaus.-cortexul cerebral ± aria senzitivo-motorie -c ile motorii ± piramidale si extrapiramidale. Apoi îi cerem s închid ochii. echilibratorii 1. în pat) b. Modul 2 Master: RR-MSF . nu apar nici devieri. cu c lcâiele lipite. Proba Romberg ± în mod normal. nici c derea pacientului (în ortostatism.echilibru static 2. pe c lcâie. -controlul volitional (cortico-spinal/direct) -controlul automat (extrapiramidal) Examinarea coordon rii ± exist o coordonare: A. Principalele tipuri de ataxii sunt determinate de leziunile: -analizatorului vestibular -cerebelului -c ile sensibilit tii propioceptive constiente. Se pot observa: Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. Se noteaz dac exist tulbur ri de echilibru. cu un picior înainte si vârfuri. Examinarea echilibrului static ± se realizeaz inspectia pacientului situat: a. Examinarea coordon rii. dac exist tulbur ri de echilibru.

nici la închiderea ochilor. în timpul diverselor tipuri de mers: înainte si înapoi. deoarece bolnavul nu apreciaz corect distantele. flecteaz genunchii mai mult decât este necesar si apoi loveste solul cu c lcâiul. Tulbur rile de echilibru static: -în leziuni cerebeloase -în leziuni vestibulare -leziunile c ilor propioceptive constiente (TABETICE-sifilis) ± deficit de propioceptie (sifilis nervos tertiar).-pacientul nu are tulbur ri de echilibru nici la deschiderea. pentru a nu lovi solul cu vârful. Îi vom cere si s urce si s coboare o scar si s alerge. pe vârfuri. ulterior dac toate aceste tipuri de mers sunt posibile i se cere bolnavului s le realizeze si cu ochii închisi. -în leziunile vestibulare pacientul oscileaz si cade lent dup închiderea ochilor pe partea leziunii. piciorul cade balant din cauza musculaturii lojei antero-externe a gambei. plasând un picior excat în fata celuilalt. etc. cu tulbur ri de febr . Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. loveste solul cu vârful balant al piciorul. în cerc. cu tulbur ri nervoase. -stepat ± în paralizii de nerv sciatic popliteu extern (SPE). Modul 2 Master: RR-MSF . pe o linie trasat pe podea. Initial evaluarea se face cu ochii deschisi.piciorul nu face flexia. Examinarea echilibrului dinamic Prin inspectie pacientului. Nu se face aceast prob la pacientii stabili. Tulbur ri de mers caracteristice ± mersuri patologice. -în leziunile c ilor propioceptive c derea se produce brusc dup închiderea ochilor -leziuni cerebeloase . care sunt paralizati.închiderea ochilor nu amplific tulbur rile existente si cu ochii deschisi. pe c lcâie. e posibil doar când pacientul e cu ochii deschisi. -talonat ± leziunile c ilor sensibilit tii profunde. bolnavul flecteaz genunchiul si soldul mai mult decât normal.

datorat spasticit tii extensorilor membrului inferior afectat si paraliziei flexorilor.. . e un mers cu baz larg de sustinere. Examinarea coordon rii membrelor (ataxiilor) -vestibular ± se manifest clinic prin *vertij ± se manifest vestibular . bizare. membrele superioare abduse. titulant). Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. *tulbur ri de echilibru static si dinamic ± sunr partial compensate de analizatorul vestibualar. datorat atitudinii specifice a membrelor inferioare cu coapsele în adductie. Exist si un mers cosit bilateral. prin ameteal . apare o deviere lateral . Modul 2 Master: RR-MSF . datorat misc rii lente. în stadiile avansate. misc ri -ebrios ± (în zig-zag. nu mentine directia. Probele clinice sunt: -proba Romberg ± cad elnt dup închiderea ochilor -proba mersului cu ochii inchisi (pe o linie desenat pe podea) ± dac exist leziuni vestibulare.. -forfecat ± apare la boala Little.-cosit ± apare în hemiplegia spastic . În miopatii. rotatie intern si genunchi în semiflexie. care survin rapid. -top it ± apare în coree. picior in varus equin astfel încât în timpul mersului picioarele se forfec . datorat involuntare.. Membrul inferior bolnav e mai lung decât cel s n tos si va avansa în timpul mersului prin misc ri efectuate din articulatia soldului. ritmic si sincron a globilor oculari. La nivelul soldului realizând . manifestare subiectiv a disfunctiei *nistagmusul ± miscare involuntar . -dansant ± apare în atetoz . apare la cei cu leziuni cerebeloase. din cauza atrofiilor si a retractiilor apare mersul galinaceu. -de rat ± apare în miopatii. datorit atrofiilor ap rute la nivelul centurii pelviene si musculaturii lombare. misc rii rapide ale membrelor. oscileaz . ca în dansurile indiene..

acest fapt nu se întâmpl si bolnavul cade Äca un bustean´. -proba marionetelor ± membrele superioare întinse. -cerebeloas ± cuprinde: *tulbur ri de echilibru static *tulbur ri de echilibru dinamic mers Äebrios´ *tulbur ri de tonus ± hipotonie muscular *prezenta misc rilor involuntare *tulbur ri de coordonare neechilibratorie caracteristice: y dismetrie cu hipermotrie y asinergie . Pierderea ei este demonstrat de o serie de probe: -proba inchiderii si deschiderii pumnului -proba moristii ± rotirea mâinii una în jurul celeilalte si schimb. y Adiadocobinezie ± pierdearea capacit tii de a executa misc ri rapide succesive si de sens contrar. Toate probele sunt afectate de închiderea-deschiderea ochilor dac exist leziuni cerebeloase. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1.-proba bratelor întinse ± se cere bolnavului s -si mentin bratele la 90o. Probe care evidentiaz dismetria + hipermetria. N. la pacientii cu ataxie cerebeloas .B.. de pronosupinatie. dac sunt probleme se observ deviatia. cu indecsii în dreptul îndecsilor examinatorului si îi cerem închid ochii. Se evidentiaz prin proba aplec rii pe spate:se care în mod normal determin flexia sinergic a gambei pe coaps .. Modul 2 Master: RR-MSF . mâna în pronatie rezult misc ri .lipsa actiunii sinergice a diverselor grupe musculare implicate în misc rile complexe. o Dismetrie ± imprecizia misc rii o Hipermetrie ± o amplitudine exagerat a misc rii datorat lipsei de intrare în actiune la timp a musculaturii antagoniste.

1. sunt permanente si se închid în etajele inferioare ale sistemului nervos. y reflexele neconditionate sau conditionate (I. Pavlov). acest r spuns poate fi motor. Apar: -tulbur ri de echilibru static (Romberg prezentat) -tulbur ri de echilibru dinamic ± mers talonat sub control vizual -tulbur ri de tonus ± hipotonie -tulbur ri de coordonare neechilibratorie.P.dep sirea genunchilor. Doar când închid ochii: -dismetrie -asinergiom -adiodocokinezie. Modul 2 Master: RR-MSF . N. cu caracter de specie. -tabetic ± apare în leziunile c ilor sensibilt tii ppropiocetive constiente. g)Examenul reflexelor y actul reflex ± r spunsul la un excitant. secretor. apoi cu accelerare alternant . -proba sticlei. -proba c lcâi-genunchi ± bolnavul în decubit dorsal.-proba indice-nas ± cerem bolnavului în sezut. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. Proba este peturbat indiferent dac bolnavul este cu ochii deschisi-închisi. oriunde pe traiectul acestora. Initial cu ochii deschisi apoi aceast prob cu ochii închisi. vasomotor. brate în abductie 900 s -si ating alternativ nasul cu vârful indecsilor. initial se realizeaz cu ritm lent. atingerea genunchilor cu c lcâiul opus rezult tulbur rarea.reflexele neconditionate ± sunt înn scute.B.

face parte din reflexele somatice elementare. Membrul superior. Examinarea reflexelor osteotendinoase.2. -se respect o serie de conditii. Membru inferior -reflex patelar (rotulian L2-L4) -reflex achilian.reflexe conditionate -constituie un tip de înv tare -sunt dobândite în timpul vietii -sunt temporare -în centrii la nivelul scoartei emosferelor cerebrale. const în contractia muscular reflex a unui muschi care a fost întins (alungit). -reflex stilo-radial (C5-C6) -reflex bicipital (leziuni la C5-C6) -reflex tricipital. R spunsul este contractia. Arcurile reflexe pot fi: -elementare ± monosinaptice -complexe ± polisinaptice. -un ciocan in ÄT´ -se percut tendonul sau insertia sa osoas ± consecinta este alungirea brusc a muschiului ± excitarea receptorilor specifici ± producerea reflexului ± contractia reflex . Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. Modul 2 Master: RR-MSF . Stimulul este întinderea brusc . y reflexul miotatic ± reflex de intindere sau strech-reflex. y arcul reflex ± constituie substratul anatomo-fiziologic al actului reflex.

Modul 2 Master: RR-MSF . sinkinetice b. Constau din misc ri anormale.motricitate activ holokinetic ± misc ri cu caracter global.Reflexele osteo-tendinoase pot fi abolite/diminuate: 1. Motricitatea normal a. Constituie semne si simptome. Misc rile involuntare ± reprezint contractii involuntare ale musculaturii voluntare. asociate. independente de vointa pacientului. Motricitate patologic a. nuantate cu caracter analitic b. h)Examenul misc rilor involuntare si examinarea lor.în etajul leziunii care întrerupe arcul reflex elementar. 1. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1.motricitate reflex 2.motricitate reflex patologic . la nivelul: c i eferente ± nerv senzitivi din ganglionii spinali.motricitate automat (mersul. c i aferente ± motoneuronul din coarnele anterioare medulare. balansul bratelor) c. nu entit ti nosologice (nu boli).motricitatea activ idiokinetic (voluntar ) cuprinzând misc ri active. Principalele tipuri sunt: -hiperkineziile -distoniile --convulsiile.motricitate involuntar c.

starea de oboseal . emotii. hiperkiineziile ± sunt misc ri involuntare diverse ca aspect semiologic. dac sunt implicate si articulatiile sau nu. Modul 2 Master: RR-MSF .Examinarea misc rilor involuntare. dar majoritatea sunt de origine extrapiramidal . Tremorul este regulat. are un pattern. sau dac ele au efect asupra acestora. -dac exist o relatie între ele si: etntie. exp. altele sunt accentuate de emotii). ca topografie si ca etiopatogenie. Cuprind: Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. A. un hemicorp sau tot corpul -distributia muscular ± dac intereseaz un muschi în întregime sau doar o portiune a acestuia. kinenograme). -în principal prin examenul clinic: folosind inspectia si uneori si palparea -prin teste sau probe clinice specifice pentru evidentierea unora din misc rile involuntare -se mai folosesc: metode grafice (electromiografia ± înregistrarea activitîtii electrice. -amplitudinea -viteza cu care se produc -frecventa de producere -pattern-ul ± sablonul sau tiparul (miscarea învoluntar respectiv respect în timpul producerii sale o anumit ritmicitate si regularitate. -localizarea ± dac miscarea afecteaz un segment.) -dac misc rile sunt influentate de postura corpului si de misc rile voluntare. înregistrarea video a misc rii. exemplu fasciculatia ± implic doar anumite fibre musculare. Parametrii urm riti în cursul examin rii misc rilor involuntare. somn (unele dispar în somn.

a) temur turile ± denumite tremor si sunt misc ri involuntare rapide, stereotipe, de intensitate variabil , predominând la nivelul extremit tilor (membre si cap). Constau în oscilatii ritmice cu amplitudine mic si cu diferite frecvente/unitate de timp. În functie de cauz exist : tremur turi fiziologice/patologice. Tipuri de tremor: dup momentul în care survin: *statice ± de postur *kinetice ± de actiune *stato-kinetice. Examinarea tremorului. *în principal prin inspectie *dac tremur turile de amplitudine mic : i se cere bolnavului s mentin bratele în flexie de 900, cu palmele în pronatie cu degetele în abductie. Pe dosul mâinilor se plaseaz o coal de hârtie, care va face tremorul mai vizibil. Principalele tipuri: 1.temorul (tremur turile) *parkinsonian ± tremor de postur -dispare în timpul misc rii voluntare, în somn sau dup anti-parkinsonian . -se accentueaz la emotii si oboseal -este pseudogestual (imita un gest) localizat initial la nivelul degetelor mâinii afectate, degetele 1 si 2 si seam n cu num ratul banilor sau rulatul unei tig ri; la nivelul membrului inferior sugereaz pedalatul. La nivelul capului apare când boala evolueaz , având aspectul misc rilor de negatie sau afirmatie. *cerebelos ± apare la bolnavul cu afectiuni ale cerebelului Cuprinde: y tremor static y tremor kinetic ± tremor intentional, este tipic.
Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1, Modul 2 Master: RR-MSF

medicatia

-apare în timpul misc rilor active -se accenturaz ca ritm si amplitudine pe parcursul derul rii misc rii voluntare -are ritm si amplitudine din ce în ce mai mari pe parcursul si spre finalul sfârsitul misc rii (decât cu tremorul parkinsonian). -dispare complet în repaus si în somn. -evidentiat prin probele clinice utilizate pentru examinarea coordon rii (indice-nas, etc.). *opozitional ± tremur tur kinetic -caracteristic leziunilor panstriate -survine la sfârsitul misc rii active -are forma unor oscilatii de amplitudine foarte mare, având forma unei Äb t i de arip ´, care îndep rteaz membrul respectiv de tint . -se asociaz cu misc ri coreice sau spasme. Tremur turile permanente (stato-kinetice) -oscilatii de amplitudine mic ale degetelor mâinii (eventual si ale extremit tii cefalice). -explicatie: y tremur turile fiziologice (în cazul emotiilor, tremor de frig). y tremur turile patologice (la alcoolici, în hipertiroidii, intoxicatii cu cofein , nicotin , în senilitate, etc). -nu sunt însotite de semne extrapiramidale, cu exceptia tremorului senil (de amplitudine mic si ritm lent). Intereseaz mâinile si capul, sub forma unor misc ri de negatie sau afirmatie. *alte tipuri de tremur turi (tremor senil, hipertiroidie, etilism cronic, etc.) b) misc rile coreice *misc ri involuntare de obicei generalizate, dar predomin la membrul superior si la nivelul fetei; uneori pot afecta doar hemicorpul (hemicoree)
Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1, Modul 2 Master: RR-MSF

*apar în afectiuni/leziuni ale neostriatului (exemplu:coreea acut si cronic ). *apar sub forma misc rilor bruste, dezordonate, ilogice, asimetrice, asincrone, de amplitudine diferit . *sunt variabile de la un moment la altul si se intensific în timpul emotiilor, efortului si la efectuarea unor misc ri voluntare; misc rile dispar în somn, în repaus se diminueaz pân la disparitie. Examinarea misc rilor coreice: -inspectie. -probe clinice: *subiectul st în ortostatism, cu ochii închisi, i se cere s scoat limba, în cazul corei, pozitia nu poate fi p strat , apar misc ri involuntare ale limbii sau la alt nivel. *semnul indicelui: i se cere subiectului s stea cu ochii închisi, cu antebratele la orizontal , arat cu ambii indecsi, i se cere s închid ambii ochi si s scoat limba. c) misc rile atetozice *misc ri involuntare lente, aritmice, localizate de obicei la nivelul segmentelor distale ale membrelor (gamb , picior, abtebrat, mân ); *la nivelul degetelor apar misc ri verniculare, iar la nivelul antebratelor si gambelor, misc rile au aspectul unei torsiuni (r suciri); *se pot însoti de misc ri coreice (în special la copii cu paralizie cerebral - IMC) sau de contracturi tonice ale membrelor, uneori apar si tulbur ri de fonatie si deglutitie, crize de râs sau de plâns. d) Miocloniile *misc ri involuntare, de scurt durat , cu ritm variabil; *sunt asem n toare contractiilormusculare obtinute prin excitare electric (exemplu: secus ); *pot s se localizeze la un muschi sau la un întreg grup muscular sau nu dispar în timpul somnului;
Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1, Modul 2 Master: RR-MSF

Modul 2 Master: RR-MSF . fasciculatiile musculare sub forma unor misc ri Äondulate´ ale muschiului. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1.sincinezii globale ± misc ri involuntare de flexori a membrelor superioare si de extensori a membrelor inferioare pe partea bolnav .).sincinezii de coordonare ± misc ri involuntare care apar la nivelul unui grup muscular cu ocazia misc rilor voluntare efectuate de musculatura sinergic (exemplu: flexia voluntar rapid a bratului determic ca miscare sinergic extensia si abductia involuntar a degetelor. e) Sincineziile/sinkineziile (exist împreun ) *misc rile involuntare caracteristice sindroamelor de neuron motor central si apar la nivelul membrelor hipotone. 3.sincinezii de imitatie ± constau în reproducerea involuntar la nivelul membrelor afectate a misc rilor voluntare realizate cu membrele simetrice s n toase. La nivelul membrului inferior: flexia voluntar a gambei pe coaps poate sa determine flexia involuntar a piciorului pe gamb . La inspectie. subiectul având senzatia c i se Äzbate carnea´. Exemplu: flexia gambei pe coapsa pe partea s n toas poate s determine aceasi miscare pe partea bolnav . efort de defecatie). 2. la persoanele surmentate si la hipertiroidieni. efort de tuse. care survin cu ocazia unui efort (efort de ridicare a bolnavului. *uneori survin si dup un efort muscular foarte intens. Sunt accentuate de percutia muschiului. iar cand se asociaz cu mioclonii ale c ilor vocale si faringelui apar tulbur ri de fonatie si deglutitie. *apar în sindrom de motor periferic. de excitatia electric .*exemplu tipic: mioclonia la nivelul diafragmului determinând sughitul persistent. în cazul leziunii corpului celular al acestuia (sunt tipice) din coarnele medulare sau din nucleii motori ai nervilor cranieni. Cuprind 3 tipuri: 1. de unele medicamente (adrenalin ) si nu dispar în somn. frig. cu ocazia unor misc ri involuntare sau însotesc o serie de misc ri automate. f) fasciculitele musculare *sunt contractii musculare localizate la nivelul fibrelor musculare ale unei singure unit ti motorii.

iar în somn sunt absente. Distoniile *sunt misc ri involuntare cu caracter tonic. clipit des. ridicarea unui um r). cu durat variabil (câteva secunde la câteva minute. *proba ticurilor ± prezenta unui num r mare de ticuri. *iau forme extrem de numeroase si diverse (ridicarea sprâncenelor. grimase. *distoniile pot fi generalozate sau localizate.g) Ticurile *misc ri involuntare care se repet stereotip (pattern). Distonii: -localizate a. datorit hipertoniei temporare pe care o induc aparitia unor atitudini particulare. *misc rile sunt rapide. progresiv si durabil a segmentelor afectate. B. *se însoteste. de mare amplitudine. de hipotonie de tip extrapiramidal si de hiperkinezii.torticolis spasmodic ± apare datorit localiz rii contracturii unilaterale pe sternocleidomastodian ( SCM) si uneori si pe trapez si pe pavilionul gâtului. la care se asociaz tulbur ri psihice h) Hemibalismul *hiperkinezie unilateral brusc . *frecventa cu carea apar este crescut de emotii. de obicei. imitând un gest desi ele sunt pseudogestuale. antrenând si o brusc a trunchiului. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. ca urmare a instal rii hipertoniei la nivelul unor grupuri musculare) rezultând o deplasare lent . Modul 2 Master: RR-MSF . *determin . *au caracter semi-constient. care cuprinde membrele unui hemicorp. violente (bruste) si se produc la r d cina membrelor.

Sunt tulbur ri motorii sub forma de contractur tonic . dar exist si f r cauz decelabil . uneori intermitente. *dup num rul de grupuri musculare implicate convulsiile pot fi : generalizate ± intereseaz musculatura corpuluiîn totalitate. Apar în: epilepsie. de Se poate s apar si bilateral si poate apare si retrocolis (cap lasat pe spate). neregulate. care duc si/sau mentin segmentele corpului într-o anumit pozitie. st ri febrile la copii. -generalizate c. infectioas . Orice alt miscare miscare realizat de grupele musculare respective este nedureroas si posibil . crampa înv t torului. apare la nivelul unui grup muscular. b. priza tripulpar . Convulsiile *contractii musculare bruste. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1.spasmul de torsiune ± are 2 comportamente: distonie torsiune.crampele functionale ± exemplu:crampa scriitorului. com hipoglicemic . Aceste crampe survin nu doar î timpul efectu rii gestului profesional respectiv ci si la simpla imitatie. De obicei se însoteste de pierderea total sau relativ a st rii de constient . având drept caracteristic faptul c particip la realizarea unei categorii profesionale (exemplu: crampa scriitorului. Apare o atitudine groteasc si contorsionat . Modul 2 Master: RR-MSF . pianistului). Dup o perioad timp capul revine la pozitia normal lent si apoi fenomenul se repet .Consecinta este înclinarea vicioas lent a capului. uneori dureroas . Poate fi provocat de leziuni extrapiramidale de cauz degenerativ . C. de durat variat .

) de a receptiona. breste. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. Apar în epilepsia localizat (ca urmare a existentei unui proces tumoral. de scurt durat si separate între ele prin scurte intervale de relaxare musculare.convulsii localizate ± afecteaz doar un num r limitat de grupe musculare.tactil b.termic c. Apar: în form generalizat ± apar în tetanos. i)Examenul sensibilit tii. Tipuri de sensibilit ti: *exteroceptive (superficial ) ± receptorii în tegument (exteroceptorii): a. Tipuri de convulsii: *convulsii tonice ± contracturi musculare violente. Modul 2 Master: RR-MSF . vascular. durabile care determin o stare de rigiditate a unui segment sau a intregului corp. *convulsii clonice ± misc ri involuntare bruste. la nivelul fetei. transmite si transforma în senzatii impulsurile determinate de stimulii din mediul extern/intern.dureroas . în unele intoxicatii si în faza tonic a epilepsiei grand mal (când determin o atitudine rigid a pacientului. segmentelor distale ale membrelor. laringelui. Sensibilitatea reprezint functia sistemului nervos (S. în flexie sau în extensie si se însotesc de pierderea total a st rii de constient ). în form localizat ± în tetanie. *convulsii tonico-clonice ± asocierea celor 2 timpuri de convulsii descrise. de amplitudine mare.N. infectios sau traumatic localizat în zona motorie a cortexului). Ele urmeaz covulsiile tonice în epilepsia major sau generale.

etc. dar nepl cute. Durerea are o valoare semiologic deosebit deoarece topografia ei. furnic turi. de diferite cauze -stabilirea topografiei (localizarea acestor tulbur ri) -stabilirea tratamentului complex individualizat (medical. kinetic). Q.*propioceptiv (profund ) ± receptori ± interoceptorii. 2. -obiectivizarea în dinamic complex aplicat. Tulbur ri subiective de sensibilitate si evaluarea lor 1. -mio-artro-kinetic -presional (barestezic ) -vibratorie -dureroas profund *interoceptiv (visceroceptiv ) ± receptorii sunt la nivelul organelor interne. Durerea ± descris de pacienti sub diferite aspecte (arsuri. Tulbur ri obiective de sensibilitate 1. junghi. oase. de presiune. peretii vaselor sangvine (viscero/interoceptori). structuri articulare. -depistarea existentei tulbur rilor de sensibilitate.). S. Pentru examinarea sensibilit tii subiective se foloseste: *anamneza ± se recomand formule mnemotehnic (P. arsuri. Modul 2 Master: RR-MSF . durata. Paresteziile ± senzatii nedureroase. Cantitative: Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. periodicitatea. T. ca urma tratamentului A. descrise de subiect sub forma unor amorteli. a evolutiei tulbur rilor. senzatii de cald si rece. chirurgical.) B. etc. senzatie de greutate. intensitatea. factorii care ne ajut în diagnosticare afectiunilor. caracterul continuu. întep turi. sfâsiere. care se g sesc în muschi. R.

ap sare. -pacientul va tine cu ochii închisi în timpul examin rii. dezbracat si situat într-o camer cu temperatur de comfort termic. Modul 2 Master: RR-MSF . b. odihnit. Examinarea sensibilit tii superficiale Sensibilitatea tactil : .în minus ± hipoestezie ± percepere diminuat a intensit tii stimulilor. anestezice ± lipsa perceptiei stimulilor si absenta senzatiei pentru un anumit tip de sensibilitate.propiu-zis dup care se testeaz alte: -discriminare tactil -desmolexia -stecognizia -somatognezia. -subiectul va fi instruit: s spuna DA în momentul în care percepe o senzatie. 2. -stimulii vor fi applicati: simetric ± initial pe partea presupus afectat .). cald. Se testeaz sensibilitatea superficial si apoi cea profund . etc. în sensibilitate proximal ± mân . întep tur . Calitative *se respect un anumit protocol de examinare si niste conditii de examinare: -subiectul trebuie s fie constient. s descrie apoi acea senzatie (atingere.în exces ± hiperstezice ± perceperea exagerat a intensit tii stimulilor. cooperant. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. relaxat. antebrat.a. apoi în regiunea simetric s n toas .

Modul 2 Master: RR-MSF .Sensibilitatea tactil propiu-zis ± se examineaz cu o perie de p r foarte fin. -desmolexia/grafostezia ± capacitatea de a recunoaste cifre/litere desenate pe tegument. r spunsul corect ± o atingere. Distanta la care 2 stimuli aplicati sunt perceputi diferit difer de la o persoan la alta. Tulbur ri: -hiperestezie termic ± percepere exagearat -inversiune termic ± recele l simte cald -izotermognezie ± percepe total cald. Lipsa complet a senzatiei: -anestezie dureroas -hipoalgezie ± sensibilitate diminuat Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. Se foloseste un compas cu capetele distantate si apoi apropiindu-le. Sensibilitatea termic se testeaz cu ajutorul a 2 eprubete cu ap : +400. Ne not m cu dermatograful nivelul de la care începe s simt . -somatognezia ± capacitatea de identificare a schemei corporale cu ochii închisi. I se cere bolnavului s spun DA când percepe stimulul. Cifrele/literele simple cursive. Sensibilitatea dureroas ± se foloseste un ac cu un cap t ascutit si cu altul bont. -discriminarea tactil ± este aprecierea distantei la care diferitii stimuli aplicati simultan pe tegument pot fi diferentiati-perceputi ca dou senzatii diferite. Neindentificare ± astegnozie. greutate. form . la intensitatea ce simte. -stereognezia ± capacitatea de a recunoaste un obiect familiar dup propiet tile sale fizice: m rime. Pierderea acestei capacit ti ± grafonestezie. Lipsa ei ± asomatognezie. +40. cu care atingem tegumentul pacientului. Pentru discrimin ri se numeste intentie senzitiv . Pentru testare îi cerem bolnavului s recunoasc prin palpare un obiect mic. Se stimuleaz si cel lalt membru. se atinge alternativ. textur .

b. Depistarea unor caracteristici ale tulbur rilor de sensibilitate a. localizat în teritoriul de inervatie a nervului respectiv. Modul 2 Master: RR-MSF . Aceste sensibilit ti sunt transversale la nivelul toracelui si longiudinale la nivelul membrelor.. în sens disto-proximal. sensibilitate propioceptiv . se pot ad uga tulbur ri motorii în teritoriu de inervatie motorie care nu sunt întotdeauna suprapuse. Sunt dispuse în benzi corespunz toare . de tip radicular ± de la nivelul r d cinii nervoase ale nervilor spinali. Examinarea sensibilit tii profunde -sensibilitate propioceptiv -sensibilitate vibratorii -sensibilitate profesionale -sensibilitate dureroas profund a. Difera de aspect si soseste si în m sura.-hiperalgezie ± sensibilitatea este exagerat . apoi la membrele inferioare..de tip nevrotic ± apar când e afectat un singur trunchi nervos si const în tulbur ri de sensibilitate subiectiv (dureri/parestezii) cât si obiectiv (hipoestezie. b. sensibilitate vibratorie ± folosind un dispozitiv pe care îl facem s vibreze si spoi îl aplic m pe proeminentele osoase în sens proximo-distal (de la degete pân la nivelul în care simte vibratia). anestezie. cerem pacientului s reproduc pe partea s n toas ce misc ri imprim m noi. la nivelul membrelor superioare... respective.. c.. de tip polinevritic ± în tulbur ri subiective si tulbur ri obiective care apar bilateral si simetric la nivelul membrelor. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1.simt mioartrokinetic ± reprezint simtul atitudinii si al misc rii corpului si segmentelor sale.pentru testare i se mobilizeaz pasiv pacientului segmentele. hiperestezie).. tulbur rile sunt mai intense cu cât ne apropiem de vârful degetelor.

discriatia seringomielic ± reprezint pierderea sensibilit tii tactile grosiere.discriatia tabetic ±este invers fat de cea seringomielic . Modul 2 Master: RR-MSF . membre inferioare tulbur ri obiective. de tip hemiplegic si paraplegic ± un hemicorp. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. e.Demonstratie: in regiunea cutanat este portiunea inervat de o singur celul nervoas . sunt afectate toate tipurile de sensibilitate ± lips complet ± anestezie. d. Tulbur ri subiective si obiective. f. termice si dureroase cu p strarea sensibilit tii propioceptive constiente si tactile fine.

caracterizat de tulbur rile clinice predominant motorii. dar nu vindecat *e important de diferentiat de afectiunile evolutive. 3. b. în timp ce functiile intelectuale sunt relativ p strate. precedând nasterea cu putin timp -pot s intervin în primul an de viat .Infirmitatea motorie cerebral (IMC) ± cerebral paralisie 1. dar neevolutiv: *IMC poate fi ameliorat . cu tratament etiologic specific *desi leziunea cauzatoare a IMC nu evolueaz . Alte cauze: Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. Cauzele sunt localizate la debutul vietii: -în momentul nasterii -în timpul sarcinii. consecintele periferice ale acestora se remaniaz în cursul dezvolt rii copilului (exemplu: retard psiho-motor). -prematuritatea ± 30% din cazuri (asociat sau nu cu complicatii respiratorii postnatale). -aparitia precoce a leziunii -un IQ mai mare de 70. Etiologia IMC: a. Modul 2 Master: RR-MSF . -anoxia neonatal ± circa 40% dintre cazuri. 2. Definitie: IMC este consecinta permanent si definitiv a unei leziuni encefalice neevolutive si neereditare. Caracteristici ale IMC: -caracter definitiv. survine în caz de suferint fetal . care a afectat encefalul la debutul vietii.

La mobilizare activ apare rezistent . -când copilul este ridicat de sub axile. maladii infectioase intercurente. Modul 2 Master: RR-MSF . taxemie gravidic (întâlnit frecvent la nou-n cutii la termen).) -patologie a sarcinii ± amenintare de avort. Aceste 5 forme sunt: -form de spasticitate *cea mai frecvent form . membrele inferioare extinse in spastic. accidente convulsive. *leziunea este la nivelul cîilor piramidale. e un sindrom de neuron motor central *spasticitatea apare prin hiperactivitatea buclei miotatic. -semnele de alarm apar la 4-5 luni când se observ asimetria membrelor inferioare. a. 4. -etiologie post-natal ± meningite. nu se observ s r cia de misc ri ale hemicorpului bolnav. traumatisme cerebrale -circa 10% din cazuri ± idiopatologie. între care pot s existe numeroase variante de asociere. paraplegie si mai rar tetraplegie spastic . Hemiplegia spastic -tipic poate sc pa neobservat în primele luni. -semne de certitudine apar la 8-9 luni (semne clinice evidente): Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. Forme clinice ale IMC În functie de descrierea analitic a tulbur rilor motorii pe care le putem întâlni sunt 5 forme. etc. metroragii (la prematuri de obicei). .-postmaturitatea ± asociat frecvent cu o anoxie neonatal -icterul hemofilic sever ± prin incompatibilitate feto-matern (Rh. encefalite. diplegie. cu exagerarea reflexului *exist în functie de localizare. membrele superioare r mân flectate. subforma: hemiplegie. circa 75% din cazuri.

-exist o form pur si o form combinat asociat cu comitialitate si debilitate mintal ce survine secundar epilepsiei. datorat spasticit tii tricepsului sural. *sinkinezii de imitatie si de coordonare. *convulsii. -prognosticul reeduc rii mersului ste bun. reflexul Äready to jump´ lipseste sau sprijinul pe pumnul flectat. În forme severe se observ si o atrofie muscular si osoas acestora. Dintre toate formele de IMC. antebrate în pronatie. flexorilor si rotatorilor interni ai coapsei. cu asimetria fetei evident când copilul plânge si determin scurgerea salivei doar pe partea afectat . *la membrele inferioare ± se observ o usoar atrofie cu diferent de lungime (2-3 cm) prin contractura ischiogambierilor. degetele 2-5 flectate peste policele addus. În forma pur . *tulbur ri de sensibilitate profund . Dar în formele severe sunt petubate mentinerea trunchiului si capului. ca si cel la independentei functionale. ischiogambierului si a adductorilor. chiar dac membrele superioare sunt afectate grav si pot fi folosite doar pasiv. pumn în flexie. b. afectarea este mai sever . în special misc ri involuntare (tresare). frecventa comitialit tii fiind foarte mare. adductie si Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. Aceasta const în: flexie. picior in equin. hemiplegia spastic infantil are cel mai bun prognostic de insertie familial si sociala (scolar ).*la membrele superioare ± contractura determin o pozitie caracteristic : brat addus. variabile ca intensitate. dar pot s existe si usoare tulbur ri la nivelul membrelor superioare sub forma neîndemân rii (disabilitate pentru misc ri fine). La aceste semne se adaug : *paralizia facial . *semne extrapiramidale. exist o afectare caracteristic a membrelor inferioare. genunchiul este semiflectat. semnificativ cu -sunt afectate membrele inferioare. Modul 2 Master: RR-MSF . Diplegia sau paraplegia/parapareza spastic infantil (boala Litlle) -afecteaz predominant sexul feminin si se coreleaz prematuritatea. cot semiflectat.

Se datoreaz lez rii nucleilor bazali. semiflexia genunchilor. în special strabismul. apar datorit unor contractii involuntare ce afecteaz simultan agonistii si antagonistii unei misc ri. chiar si în pofida tratamentului recuperator. Modul 2 Master: RR-MSF . la 2-3 ani. gatul si fata). fixarea în atitudini vicioase. chiar daca nu exist tulbur ri motorii evidente. disortografie. Când exist o afectare a membrelor superioare. Abilitatea membrului superior la acesti copii este deficitar . Afecteaz portiunile distale ale membrelor (dar pot cuprinde si portiuninile proximale a acestora. în special la nivelul membrelor. -form atetozic Apar misc ri involuntare. Cu timpl. s m nânce.rotatie intern soldurilor. -tulbur ri oculare ± foarte frecvente. iar mai târziu apar si dificult ti de integrare profesional (desi este posibil în cazuri mai putin severe). Pot s apar si sinkinazii patologice care amplific aspectul anormal. spasticitatea const în: spasticitate si sl biciune muscular . În plus apar: discalmie. independent/cu bastoane/cu cârje. neregulat. ceea ce determin dificult ti în viata cotidian (la îmbr care. se accentueaz cu ocazia unui efort voluntar. Tetraplegia spastic infantil -form grav . cu afectarea celor 4 membre. -limbajul nu este afectat -prognostic bun al recuper rii functionale ± este posibil mersul. distonie. diskinezie. bizar al misc rii sau pot s se asocieze cu misc ri coreice. dar dispare în timpul somnului. la care se pot ad uga: tremur turi. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. scrie). picior în varus equin. aparitia luxatiei soldului. când copilul începe sa mearg (mersul fiind tipic Äforfecat´) apare o hiperlordoz lombar si frecvente tulbur ri trofice: hipotonie muscular si retractii musculare. dislexie. cu caracter lent. trunchiul. sunt imprevizibile si variate ca form . -posibilit ti reduse de recuperare functional . Misc rile atetozice existente în repaus. c. -inteligenta (indiferent de nivelul general) ± e afectat de tulbur ri de spatialitate.

indispesabile pentru realizarea unui act motor coordonat si precis. cât si mentinerea posturii. Aceasi pacienti nu au posibilitatea de a efectua corectiile necesare ale misc rii. Spre deosebire de copii normali care pot r mâne imobili un timp (în conditii de liniste). nu se pot elabora nici comenzile motorii adaptate exact la ceea ce intentioneaz pacientul s fac . adiadocokinezie. c rora le confer un aspect rigid. copii atetozici p streaz cu dificultate o postur . ± dismetie cu hipometrie. Deficitul este suplinit sub control vizual. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. -cu ataxie *form rar *ataxia const într-o tulburare motorie produs de afectarea sensibilit tii profunde. Apare la nivelul membrelor superioare fenomenul de Äroat dintar ´ si sunt prezente. În lipsa unor informatii precise despre pozitia si misc rile diferitelor segmente în spatiu. titusant). *incoordonare cerebeloas discronometrie. -tremur turi Este secundar unor leziuni cerebeloase: *tremur turi cerebeloase ± cu caracter intentional. -rigiditate parkinsonian Afecteaz decât membrele superioare. Se caracterizeaz prin exagerarea componentei kinetice ale reflexului miotatic (de întindere). Tulbur ri asociate frecvent cu IMC: -ortopedice ± initial atitudini vicioase. -senzitive ± în special ale membrelor superioare. în general. *tulbur ri de echilibru dinamic ± sub forma mersului tipic (ebrios. datorit intr rii defectuoase în actiune a agonistilor si antagonistilor. sunt peturbate atât misc rile voluntare. tulbur ri de sensibilitate profund sau de stereognozie. care se permanentizeaz prin retractii si fixare.Datorit misc rilor involuntare. Mobilizarea pasiv rapid a unui segment de membru va fi blocat prin contractura reflex a antagonistilor. Modul 2 Master: RR-MSF . toate caracteristicile cunoscute ale hipotoniei extrapiramidale.

-tulbur ri de limbaj. la care depistarea precoce este foarte important.-senzoriale ± de vedere si de auz -intelectuale ± de spatializare. discalmie. mai ales când surditatea este partial si copilul reactioneaz la unele zgomote sau când suplineste foarte bine deficitul de auz prin informatii vizuale. copii respectivi având sanse mari de recuperare. depinzâând de intensitatea afect rii. tulbur ri de organizare. Diagnosticul IMC -diagnosticul e dificil tocmai in formele Äbruste´. a gestului si posturii. -tipic: asocierea handicapului motor cu handicapul senzorial. dislexie. prin lipsa îm formatiunilor auditive. -deficit motor mixt ± se intric tulbur ri de spasticitate. etc.o simpl întârziere în dezvoltarea motorie Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. atetoz . b. Modul 2 Master: RR-MSF . Alteori putem suspecta în mod fals debilitate mintal (desi e vorba de obicei inteligenti) datorit reactiilor inadecvate ale copilului. -obiectivul esential al echipei medicale e depistarea precoce si diferentierea între 3 situatii: 1. surditatea de perceptie si paralizia ocular pentru privirea în sus. cuprind: -afectarea membrelor superioare ± se r sfrâng asupra autoservirii. Astfel. -prognosticul insertiei sociale este dificil de precizat. desi exist un polimorfism al acestor sechele. hr nirii. îmbun t tirii. Sechele de anoxie neo-natal ± cuprind. Tulbur ri clinice particulare ale IMC: a. Sechele de icter hemolitic neo-natal ±se asociaz : atetoza. lipsa aparitiei limbajului vorbit este pus adesea la acesti copii pe seama tulbur rii motorii ale fonatiei. precum si riscul ignor rii surdit tii.

Modul 2 Master: RR-MSF . în final. având ca scop: Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. logoped. medicin fizic si recuperatorie. sediul si întinderea leziunii. neuropsihiatrie infantil . etc. Investigatii suplimentare: -examinare psihologic ± detemin coeficientul de dezvoltare. s r cia misc rilor unui membru. La copii sub 1 an suspecti de IMC se face: -bilantul neuro-motor al sugarului la care suspect m o IMC. -examene complementare ± de tipul examin rii oftalmologice. etc. vor fi evaluate IQ si nivelul de rationament.infirmit ti motorii cerebrale Äautentice´. format din medici de diferite specializ ri (pediatrie. a tulbur rilor spatio-temporale. -ca si evaluarea pacientului. la copii mai mari. EEG. care va fi revizuit n urma reevalu rilor periodice frecvente. etc. kinetoterapeuti. ecografia la nivelul fontanelelor. Tratamentul complex în IMC. -echipa de specialisti realizeaz un plan de tratament individualizat. a nivelului de evolutie motorie a pacientului respectiv. asistent social. RMN. radiografii de craniu. *inspectia atitudinii corpului în decubit si observarea misc rilor spontane (misc rile atetozice. se urm resc pe cât posibil stabilirii naturii.anormaliilor neuro-motorii reversibile în mod spontan 3. tomografii computerizate. tratamentul se realizeaz în echip interdisciplinar .) *examinarea tonusului muscular *studierea functiei posturale si influenta acestuia asupra motricit tii *analizarea tulbur rilor de coordonare a misc rilor *evaluarea tulbur rilor ortopedice asociate *stabilirea. precum si existenta tulbur rilor verbale si de întelegere. psiho-afectivitatea.2. echipa încluzând si ortopezi si chirurgi).

tratament ortopedic si chirurgical 2. Se adaug termoterapia si hidroterapia (considerate ca un important mijloc al tratamentului kinetic. orteze si chiar corsete. lecitin . terapia cu ultrasunete. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. piritinol. piracetam. tratament complex si fizioterapia 1. complexul de vitamin B. *supravegherea activ pentru prevenirea tulbur rilor ap rute. etc. Tratamentul recuperator complex al IMC cuprinde: 1. 1. tratament ortopedic *const în imobilizarea de corectie pentru care se folosesc: atele.1. curentii diadinamici. ionoterapia.2. *anticonvulsive ± fenitol. când se aplic sub forma hidrokinetoterapiei) si cura balnear . Fizioterapia ± cuprinde: elecroterapia. Obiectivele tratamentului recuperator complex: *educarea capacit tii de autoconservare *obtinerea autonomiei de deplasare *încadrarea copilului într-o viat de familie si social cât mai apropiate de normal. galvanoterapia. magnetodiafluxul. Modul 2 Master: RR-MSF . tratament medicamentos -nu exist un tratament medicamentos specific *medicamente neurotrope (medicamente cu actiune stimulatoare si protectoare a celulei nervoase) ± achthiphos. 2. diazepan.*evaluarea dezvolt rii copilului sub terapia instituit . fenobarbitol.1.

ca si alte procedee pentru combaterea spasticit tii.care realizeaz 3 extensie în timpul mersului. Atela se mentine pe timpul noptii si în orele imediat urm toare dup tratamentul kinetic. -cârjele de orice tip. pentru picior se pot realiza orteze dinamice. Modul 2 Master: RR-MSF . 2. -pentru corectare flexum-ului genunchiului. juc riile absolut necesate copilului cu IMC). Tratamentul chirurgical -ortopedico-chirurgical si neurochirurgical. -realizarea stabiliz rii articulatiilor asupra c rora controlul muscular este imposibil de realizat -corectarea dezechilibrelor musculare Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. etc) nu rezolv problema respectiv . Tratamentul ortopedico-chirurgical ± indicat atunci când tratamentul conservator (kinetic. Se folosesc: -pentru corectarea flexiei pumnului si a degetelor si adductia policelui se vor folosi atelele palmare. Are ca obiective: -corectarea diformot tile ireductibile. Kinetoterapia trebuie asociat obligatoriu. F r tratament kinetic apareiajul este ineficient total. sunt considerate aparate ortopedice pentru mers si ortostatism. care pot fi purtate în pantof. sunt des utilizate ortezele dinamice. fizical. -pentru corectarea equinului piciorului -atela posterioar (din material termoplastic) care mentin (si noaptea) un unghi de 900 între picior si gamb .N. cadru mobil sau fix. bastoanele.B. care permit flexia activ a degetelor si a pumnului si realizeaz apoi redresarea pasiv a acestora. fotolii rulante. -amenaj rile mediului casnic ± sunt considerate mijloace ortopedice (mobilierul. astfel încât membrul sau segmentul de membru s realizeze o static si o dinamic corespunz toare.2. ortopedic. tacâmurile. se utilizeaz aparatul Hessing . mentinând sprijinul pe toata talpa în ortostatism si mers.

ap rând în primele s pt mâni. cu accent pe sensibilitatea propioceptiv *înv tarea gesturilor vietii cotidiene (hr nire. fiind diferit în forma cu spasticitate fat de cele cu ataxie/tremor. îmbr care) -tratamentul kinetic este individualizat dup forma sau preponderent simptomatologiei motorii. ca întregul tratament recuperator -obiective specifice ± realizarea lor preg teste de fapt atingerea obiectivelor generale mentionate: *corectare posturii anormale a corpului *sc derea spasticit tii. pozitia sezând.etapa bilantului dezvolt rii neuromotorii ± scopul individualiz rii tratamentului în functie de nivelul de dezvoltare. rigidit tii extrapiramidale sau a distoniilor. de obicei în cazurile în care exist si hidrocefalie ± destul de frecvent la copii cu IMC. -tratamentu parcurge mai multe faze: a. toalet .alegerea metodelor de recuperare în concordant cu forma de infirmitate motorie central . Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. pozitia pe genunchi. Modul 2 Master: RR-MSF .Tratamentul neurochirurgical ± indicat. târârea si mersul Äîn 4 labe´. stare psihoafectiv a copilului. rostogolirea. deficientele motorii existente. astfel încât s fie posibile f r efort *prevenirea aparitiei contracturilor si diformit tilor (la copii mari) si ameliorizarea lor. b. postura p pusii. ortostatismul si mersul) *reeducarea sensibilit tii. 3. tratament kinetic. dac nu s-au instalat *dezvoltarea în secventialitate normal a posturilor cheie precum si a misc rilor posibile si reactiilor de echilibruîn aceste posturi (vor fi stimulate: controlul corpului. cu dezvoltarea neuromotorie a copiluluicu vârsta cronologic . -are aceleasi obiective generale. luni dup nastere.

atitudinea pe care o are. Modul 2 Master: RR-MSF . Metoda Bobath ± se bazeaz pe etapele dezvolt rii neuro-motorii normale ale copilului. Înv t m copilul sa adopte posturile cheie si vom stimula misc rile posibile în fiecare dintre acestea respectând evolutia normal si utilizând o serie de reflexe. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. folosind de obicei dezechilibrarea pacientului. astfel câstigul motric se poate pierde foarte rapid. etc. b. atât superficiale si profunde pentru excitarea sistemului nervos. tratamentul s fie cât mai precoce. d. aplicat în mod perseverent. Metoda Frenkel ±se utilizeaz în ataxii. din pozitiile de baz de sustinere. Metoda Kabat ± are la baz facilitarea neuropropioceptiv si se utilizeaz la copii mai mari. Toate acestea au ca efect reeducarea spasticit tii si reglarea tonusului muscular. Specific metodei este identificarea unei posturi reflexe inhibiorii individualizate în functie de situatia si specificul fiec rui bolnav si care au un efect relaxator. pe m sur ce copilul poate mentine pozitiile cheiese lucreaz pentru reeducarea echilibrului. În paralel cu utilizarea acestei posturi. individualizat. care la rândul s u va determina stimulare muscular . efectuate din pozitii dificil de mentinut. Kinetoterapia depine de vârsta copilului. trecând apoi la misc ri complexe cu amplitudine mic . stimulare propioceptiv .Metodele utilizate la copii cu IMC au ca principiu comun modificarea informatiei senzoriale considerate drept cheia reeduc rii functionale. pornind de la pozitia cu baz larga de sustinere si amplitudine mare. experienta kinetoterapeutului. Astfel exercitiile se vor executa sub control vizual. Presiunea pe punctele respective stimuleaz flexia membrelor superioare si inferioare. misc ri necesare pentru înv tarea rostogolirii si târârii. a. care pot colabora în timpul tratamentului. c. înv tîndu-i pe pacienti sa suplineasc informatiile propioceptive deficitare cu informatiile optice. Sotii Bobath au preluat o serie de elemente si din alte metode: stimulare tactil (metoda Ruth). Metoda Vojta ± foloseste stimularea propioceptorilor din anumite Äpuncte cheie´ situate la nivelul membrelor superioare si inferioare pentru a stimula rostogolirea si târârea. Se adreseaz Äansamblului neuromuscular´ utilizând informatiile senzoriale.

-pân la 1 an se comsider c creierul are o mare capacitate de plasticitate -la aceast vârst nu exist o spasticitate real (6-7 luni). sau reflexul Landau. etc. se realizeaz mobilizarea pasiv a copilului (dup inhibarea spasticit tii) apar misc ri active. Programul kinetic începe prin c utarea celor mai eficiente posturi reflex-inhibitorii. -tratamentul kinetic va preveni aparitia contracturilor. târâre. Posturile reflexo-inhibitorii -apar dup 1. a dezvolt rii echilibrului si misc rii posibile din aceste posturi (cu accent pe rostogolire. Când spasticitatea predomin la nivelul unui hemicorp. rezultând misc ri normale. Putem utiliza reflexul Moro (persist mult în IMC).). Modul 2 Master: RR-MSF .Kinetoterapia la copii între 0-3 ani -cele mai mari sanse de recuperare . Schema de tratament va tine seama la acesti copii de nivelul dezvolt rii neuromotorii indiferent de vârsta cronologic . când exist o tendint de ghemuire se va realiza extensia extremit tilor.5 ani.copii care încep tratamentul la 6-7 luni (desi forma de IMC nu e foarte clar la aceast vârst ± suspiciune de IMC). Reflexele primare. -miscarea normal previne retardul mental secundar deprim rii senzoriale. când se realizeaz diagnosticul formei clinice. se utilizeaz reflexele tonice ale cefei pentru facilitarea flexiei si extensiei membrelor (în functie de pozitia imprimat capului de c tre kinetoterapeut). Se urm reste programul de dezvoltare neuro-motorie punând accent pe realizarea posturilor cheie. copilul fiind stimulat s adopte posturi si misc ri compatibile cu posibilit tile lui reale. sunt mai usor initiate. de ap rare si de echilibru se folosesc pentru dezvoltarea misc rilor active. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. diformit tilor. 1. În formele predominant piramidale (spastice).

fata anterioar a coapselor în contact cu abdomenul). În formele în care predominant extrapiramidale ± exist o rigiditate a extensorilor cefei si trunchiului. cele mai importante achizitii motorii (posturile sezând. 3. Kinetoterapia la copii de 3-6 ani La prescolar: -devine posibil colaborarea cu pacientul în cadrul programului terapeutic. 4. În formele atetozice ± necesit o programare postural . Modul 2 Master: RR-MSF . datorit retardului dezvolt rii. În formele atetozice ± necesit o reeducare controlat a echilibrului si coordon rii. mult mai important decât la trei ani -realizarea unei proiect ri didactice neuro-motorii Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. spre deosebire de precedentele etape. pentru ca colaborând se pot afla detalii ale problemelor cu care se confrunt . stând. -se realizeaz . ceea ce indic postura fetal ca postur reflex-inhibitorie preferat . Pentru relaxare. mersul. copilul este tinut în brate în postura fetal si leg nat în aceast pozitie (cu capul puternic flectat. -se extinde echipa interdisciplinar ± logoped. membrele superioare încrucisate.2. etc). cu palmele pe umeri si membrele inferioare puternic flectate. pe genunchi. Realizarea unei pozitii corecte a capului si trunchiului are o important deosebit ca si eliminarea. Plan terapeutic: -continu combaterea spasticit tii (medicatie si fizioterapie) -copilul învat s -si recunoasc propiile contractii musculare si le realizeaz la comand -este posibil stimularea senzitiv -senzorial .

-aceste afectiuni au în comun existenta unor leziuni ale neuronului motor central. consecinta fiind aparitia unei tulbur ri clinice cu o serie de caracteristici comune. Tratamentul kinetic în sindromul de neuron motor central (SNMC) -denumit si sindrom piramidal -reuneste o serie de afectiuni neurologice cu etiopatogenie divers . abcese cerebrale -boli degenerative ale SN ± scleroza în pl ci. Leziunile pot afecta c ile piramidale la orice nivel al acestora. Etiologia SNMC -boli cerebro-vasculare: *acute ± accidente vasculare ischemice sau hemoragice *cronice ± insuficient circulatoriecerebral cronic -traumatisme cranio-cerebrale (TCC) si traumatisme vertebro-medulare (TVM) -tumori cerebrale -infectii ± encefalite. realizarea unei amelior ri a gnoziilor. etc. respectiv ale c ilor corticospinale (piramidale).-se realizeaz stimul ri senzitivo-senzoriale mai importante. Caracteristici SNMC -deficit motor tipic ± tulbur ri ale motricit tii voluntare -tulbur ri de tonus muscular ± hipertonie de tip piramidal ± spasticitate -exagerarea reflexelor osteo-tendinoase -abolirea reflexelor cutanate Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. Modul 2 Master: RR-MSF .

Modul 2 Master: RR-MSF . dar nu o poate face voluntar). miscare accentuat (extensorii membrelor superioare si flexorii membrelor inferioare). misc rile legate de exprimarea emotiilor sunt p strate (de exemplu pacientul poate contracta orbicularul pleoapei când râde sau clipeste. care constituie cauza cea mai frecvent de SNMC (în special prin leziuni vasculare pe artera cerebral medie). în timp ce misc rile involuntare reflexe si sinkinetice sunt p strate sau chiar exagerate. de precizie si îndemânare si mai putin misc rile grosiere. membre inferioare (paraparez /paraplegie). Tratamentul kinetic în SNMC -vom aborda în special problemele puse de hemiplegia spastic post AVC. -este selectiv. toate membrele (monoparez /monoplegie). de exemplu în tumori cerebrale sau AVC hemoragice Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. de obicei -predomin distal la membre. -pierderea misc rii voluntare nu este uniform . r d cinile acestora fiind mai putin afectate -afecteaz doar motricitatea voluntar . -tratamentul curativ complex al SNMC cuprinde: *tratament medical ± în functie de etiologie *tratament chirurgical ± când e cazul. fiind afectate misc rile fine.-aparitia semnului Babinski si a reflexelor patologice -aparitia sinkineziilor -aparitia clonusului piciorului si rotule. interesând în functie de sediul leziunii un hemicorp (hemiparez /hemiplegie). musculatura axial nu e interesat . afectând grupurile musculare cu actiune voluntar . Deficitul motor din SNMC ± particularit ti: -este extins.

coordonarea si capacitatea de întelegere a pacientului sunt normale. considerati predinctivi. care va aprecia cât mai complet profilul fizic si psihic al pacientului respectiv.) -o serie de factori. realizat de o echip de specialisti (medici. diverse cardiopatii. -bilantul kinetic se va încadra într-o evaluare general a bolnavului. ne orienteaz la început în leg tur cu succesul asistentei de recuperare. emotionale si mentale. desi forta muscular . logopezi. Evaluarea pacientilor cu SNMC Ne intereseaz si: -existenta unor tulbur ri de comunicare. psihologi.*tratamentul kinetic ± identic ± în linii mari ± indiferent de etiologia SNMC se aplic în special. sensibilitatea . etc. -eventualele afectiuni asociate (HTA. insuficient cardiac si/sau respiratorie. sfincteriene. kinetoterapeuti. si se continu apoi în centre de recuperare si la domiciliul pacientului. asistenti sociali) care vor testa din punct de vedere functional. Bilantul kinetic -stabilirea unui tratament kinetic individualizat -tratamentul kinetic va fi obligatoriu precedat de un bilant kinetic. ai prognostic prost: *leziuni cerebrale bilaterale Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. Modul 2 Master: RR-MSF . -se vor evalua urm torii parametrii: *deficitul motor *spasticitatea *coordonarea misc rilor *tulbur ri de sensibilitate *dispraxia ± peturbarea misc rii voluntare.

Kinetoterapia în faza precoce de recuperare ± cuprind îngrijiri nespecifice -în servicii de ATI si de neurologie Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. de competenta medicilor de diverse specialit ti. iar kinetoterapeutul îi revine rolul principal *prevenirea recidivelor bolii ± problem multidisciplinar . în primele 6-8 luni de la AVC. recuperarea prelungindu-se pân la 2 ani si continuând cu m suri de întretinere toat viata.*existenta fenomenelor psihice *paralizia flasc prelungit peste 2 luni *incontinenta urinar sau pentru materiile fecale prelungit . de la tratament sau de la operatia tumorii -exceptie ± AVC-ul hemoragic. la circa 12-24 ore de la AVC-ul ischemic. în care se începe recuperarea dup 2-3 s pt mâni. Kinetoterapia in SNMC 1. 2. Succesul recuperator este conditionat de: 1. Continuarea sustinut si intensiv a terapiei. kinetoterapeutului. Modul 2 Master: RR-MSF . sunt de competenta medicilor *sc derea deficitului functional si a diformit tilor ± obiectivele constituie ideea recuper rii. Asistenta medical principale: a pacientului cu SNMC are urm toarele obiective *mentinerea functiilor vitale a pacientului si limitarea leziunilor cerebrale. Începerea recuper rii functionale precoce a tratamentului kinetic -cât mai precoce. a dieteticianului. datorit pericolului de repetare a hemoragiei în acest interval de timp.

indiferent de afectiunea cauzatoare). Modul 2 Master: RR-MSF . evitarea instal rii unei pneumonii de decubit fiind. în acest caz. principalul obiectiv.4. 1.mobilizare pasiv sau activo-pasiv : previne aparitia redorilor si mentine ampltudinea de miscare. îngrijiri cutanate ± previn escarele prin: a.igiena riguroas 1.masaj trofic pe punctele de presiune ± se face de 2 ori pe zi pentru asigurarea revascularizatiei satisf c toare a zonei.posturare segmentar în pozitii fiziologice b.3. 1. care scad presiunea în punctele predispuse escarelor si faciliteaz posturarea. Dac se face de 2 ori pe zi scade frecventa întoarcerii în pat.posturarea succesiv în pat ± de 8-12 ori în 24 h. pacientul trebuie întors în pat în diverse pozitii (decubit dorsal. îngrijiri urinare ± urm resc: -s p streze o functie mictional normal -s previn instalarea infectiilor urinare. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. 1. Exist saltele antiescare. Manevre: frictiuni profunde. decubit lateral). c. îngrijiri respiratorii ± prin: -permeabilizarea c ilor respiratorii superioare -asigurarea unui ritm respirator regulat -coordonarea misc rilor respiratorii -eliminarea excesului -posibilitatea de a tusi eficient -la pacientii comatosi se va practica drenajul bronsic postural. b. decubit ventral.-îngrijirile din aceast prim faz a recuper rii sunt nespecifice (se aplic la orice pacient imobilizat. îngrijiri ortopedice ± prevenirea deform rilor si limit rilor de amplitudine articular a. prin asigurarea evacu rii regulate a vezicii urinare.1.2.

în functie de starea membrelor afectate se urm resc urm toarele categorii de bolnavi: 1.prezenta tulbur rilor de tonus ± impact defavorabil b. cu revenirea modalit tilor motorii elementare.1.5. îngrijiri venoase ± pentru evitarea instal rii trombemboliilor: -mobilizarea cât mai precoce a pacientului se va ad uga la tratamentul medical care previne aparitia trombemboliilor -exercitiile de membre inferioare ± la pacientii care nu pot fi mobilizati precoce. 3. Tratament kinetic în perioada de sechel : -stimularea misc rilor active care nu se pot executa -reeducarea tulbur rilor de echilibru si coordonare -recuperarea mersului si a prehensiunii -tratamentul pentru prevenirea recidivelor. *reapare posibilitatea posibilitatea unor contractii active. a.aparitia sinkineziilor ± semnific pierderea selectivit tii comenzii. 2.majoritatea pacientilor hemiplegici ar trebui s -si continue tratamentul dup externare (minim 6 luni) b. 2. orteze. Reinstalarea motricit tii active la acesti bolnavi are drept caracteristici. Modul 2 Master: RR-MSF . determinate de contractura muscular ± atele. a. -prevenirea pozitiilor vicioase. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. *se foloseste tehnici de facilitare neuro-propioceptiv si metode Kabat sau Bobath. Kinetoterapia în perioada de stare -are ca obiectiv preg tirea tratamentului deficitului motor.

reprezentarea factorului cel mai invalidant). Modul 2 Master: RR-MSF .. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. Procedee kinetice si proceduri fizicale contraindicate care trebuie aplicate cu atentie. lent 2.pozitia capului (culcat ± spasticitatea scade) b. IL. cald ) nu se foloseste temperaturi extreme 3. etc. c. pampa cu baclofen.tehnici FNP: RR. *intensitatea spasticit tii ± influentat de factorii lezionali si extralezionali a.posturarea nocturn 5. ILO. Mai disfunctionale decât acestea pot fi: -spasticitatea *combaterea spasticit tii este obiectivul indispensabil. la toti pacientii.mobilizare pasiv . CR (contractii repetate) 4. orice excitatii cu punct de plecare în teritoriul membrelor afectate ± creste intemsitatea spasticit tii. prizele incorecte. c.la pacientiii cu hemiplegie spastic .stimulii durerosi sau dezagreabili ± creste spasticitatea. Tratamentul spasticit tii: 1.alte procedee: fenolizarea nervului. vor avea acelasi efect. toxin botulinic .termoterapia (rece. -masajul efectuat pacientului cu hipertonie piramidal va avea ca efect cresterea intensit tii acestora -aplicatii de frig sau c ldur excesive vor amplifica spasticitatea -întinderea rapid .medicatie decontracturant 6. efect blând. biofeed-back-ul. injectii cu alcool etilic în punctul motor. nu deficitul motricit tii voluntare (pareze/paralizii. 4.3.

se efectueaz gesturile din activit ti cotidiene. care poate fi îns realizat spontan -alti factori implicati în realizarea misc rilor voluntare Recuperare dispraxiei: -se realizeaz acordându-i pacientului un ajutor initial pentru a demara miscarea dorit -cu timpul. încheierea/deschiderea luminii. asezarea/ridicarea de pe scaun. Modul 2 Master: RR-MSF . *incoordonarea va afecta atât mobilitatea controlat cât si abilitatea. borcanelor. b. initiate de c tre kinetoterapeut si pe care pacientul le va continua cu ajutor din ce în ce mai putin. -tulbur ri de sensibilitate Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. se vor executa misc ri tot mai complexe. robinetului.B. dar cu durat scurt ! Explicarea exercitiilor initiale: încheierea/descheierea nasturilor. Pacientul nu trebuie obosit! Exercitiile efectuate repetat . constând în dificultatea/imposibilitatea de a initia o miscare. Pe m sur ce coordonarea misc rilor se amelioreaz -N. *pentru începerea recuper rii coordon rii este necesar ca: a.-incoordonarea *apare ca o consecint a spasticit tii sau în unele cazuri a leziunilor cerebelului si/sau c ilor cerebeloase. -dispraxia *peturbarea misc rilor voluntare. Recuperarea coordon rii: -proces de durat .spasticitatea s fi sc zut. exercitiile de coordonare se realizeaz în primii 2 ani de la instalarea hemiplegiei -initial se începe cu gesturi simple. tot mai complexe. diverse tipuri de mers.pacientul s -si recâstige primele etape ale controlului motor (mobilitatea si stabilitatea). sau în leziunile ale trunchiului cerebral.

Modul 2 Master: RR-MSF . exercitiile au durat mic .stimulii se aplic imitativ cu control vizual. maxim 10 minute si se repet de câteva ori pe zi 3. la fel cum neuniform este si afectarea din punct de vedere motor a membrelor bolnave la acelasi individ Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1.excitantul respectiv i se scade progresiv intensitatea pe m sur recupereaz ce se 4. Recuperarea sensibilit tii. -metodologie de recuperare: 1. Deficitul motor si recuperarea lui -intensitatea deficitului motor difer de la un pacient la altul. încercând s constientizeze senzatia.*la circa 15% dintre hemiplegici *cele mai frecvente sunt cele de sensibilitate propioceptiv . treptat: rece 4-50. datorat pierderii simtului pozitiei si misc rii. 4. fie foarte reci). bolnavul are p rtile afectate descoperite 2. apoi pacientul i se cere s închid ochii. cald 400. fie succesiv. fie foarte calz . fie simultan. -proces de lung durat *se poate începe când pacientul va percepe vibratiile diapazonului cu frecventa de 250-30 Hz. apoi s deschid ochii s verifice dac a avut o curs corect 5. în timp ce pacientul priveste miscarea apoi închide ochii. -recuperarea sensibilit tii presionale (256 Hz) si dureroase (30 Hz) -recuperarea sensibilit tii propioceptive (initial vom mobiliza pasiv un segment. reproduce miscarea si cerem s fac acelasi lucru cu membrul s n tos) -recuperarea sensibilit tii termice (aplic m stimulii cu valori extreme. care recuperare e foarte dificil a membrelor respective.se stimuleaz simetric membrul opus s n tos.

Etape: 1. 2. decubit lateral pe partea s n toas (heterocondral). decubit lateral pe partea afectat (homocondral).. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. localiz rii si întinderii leziunilor neurologice si pe de alt parte tratamentul kinetic aplicat în primele s pt mâni de la debutul bolii.posturarea membrelor afectate -se folosesc initial perne..-aceste diferente se datoreaz .. decubit ventral si uneori.posturarea pacientului în pat -se continu de fapt posturarea -cu timpul posturarea devine activo-pasiv si apoi activ -pacientul va adopta succesiv decubit dorsa. Recuperarea deficitului motor în faza de sechel Const în reeducarea si recuperarea functional a membrului superior afectat. rulouri.. Modul 2 Master: RR-MSF . pe de o parte. saci cu nisip -pe m sur ce se instaleaz spasticitatea se recurge la posturare -pentru imobilizarea în pozitie se folosesc atele si/sau orteze.. -patul si înc perea în care este pacientul trebuie s respecte o serie de conditii generale: *înc perea trebuie s fie luminoas si linistit *patul se plaseaz astfel încât bolnavul s poat privi spre us si în camer peste partea plegic a corpului *în pat pacientul este plasat cu hemicorpul afectat spre .

etc.Membrul superior: *plasat pe cât posibil antidecliv. 3. implicând cât mai mult membrele plegice -se continu mobilizarea pasiv precedat de combatea spasticit tii -pe m sur ce mobilizarea pasiv poate fi înlocuit cu cea auto-pasiv si activ liber . se trece la aceste mobiliz ri sub supraveghere -se folosesc tehnici FNP de initiere a modelului de miscare (contractii repetate. activ pe cât posibil.verticalizarea pacientului si reeducarea ortostatismului -se începe cu bolnavul în sezând alungit -se continu cu sezând scurtat (la marginea patului) *se face transferul greut tii corpului pe palme *dezechilibr ri. pentru a împiedica aparitia edemului Membrul inferior: *picior în flexie 900 *la nivelul soldului ± rotatie extern corectat ca si flexia. pentru compensare (la para/hemiplegici) ± exercitii cu rezistent -exercitii de respiratie.) -se fac exercitii de tonifiere a membrelor s n toase.exercitii la pat Obiective: -se antreneaz misc rile voluntare si constinetizarea hemicorpului paralizat -continu posturarea pacientului. 4. Modul 2 Master: RR-MSF . Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1.

reeducarea mersului pe sc ri. Se va initia pe 2. Modul 2 Master: RR-MSF .mersul în baston cu 4 puncte de sprijin (exceptie ± se va tine cu membrul superior s n tos) 5.Reeducarea mersului Reeducarea mersului -constituie obiectivul principal al recuper rii la pacientii hemiplegici -se poate trece la reeducarea mersului atunci când bolnavul poate mentine ortostatismul circa 15 minute.pacientul va înv ta apoi mersul între barele paralele. respectând principiul Äcu membrul inferior s n tos urc . respectând secventialitatea pasilor 4. înapoi.mersul cu bastonul obisnuit se exerseaz când nu mai exist diferente de p sire între cele 2 membre inferioare 6. Etapele obligatorii: 1.înv tarea misc rii Äde forare´ (abductie+rotatie extern a soldului) 3.recâstigare a echilibrului ortostatic înc rcarea membrului inferior afectat. Reeducarea functional -este un obiectiv secundar la hemiplegici Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. f r s oboseasc -conditii obligatorii pentru ca reeducarea mersului s fie eficient : *pacientul trebuie sa înteleag comenzile si s poat executa p sirea înainte. între barele paralele. iar cel afectat coboar ´. lateral *s existe în ortostatism un echilibru static bun *s nu existe o flexie spastic a genunchiului si soldului *la nivelul extensorilor soldului s existe o fort muscular satisf c toare.

-atunci când este posibil . lezat la nivelul oric reia dintre componentele sale. cu recuperarea um rului si cotului b. deci. Modul 2 Master: RR-MSF . Unitatea neuro-motorie ± un neuron motor periferic împreun cu grupul de fibre musculare pe care le inerveaz .recuperarea mâinii va depinde de evolutia fiec rui pacient. Sindromul de neuron motor periferic (SNMP) -reuneste o serie de afectiuni neurologice cu etiopatogenie foarte divers -aceste afectiuni au în comun existenta unor leziuni ale neuronilor motori periferici (motoneuronii somatici .se începe proximo-distal. recuperarea complet a membrelor superioare survine în primele 3 luni de la instalarea hemiplegiei. a. -reprezint unitatea reflexului si contractiei musculare si e format dintr-un num r diferit de fibre musculare -unitatea motorie poate fi afectat . strict individualizat . având corpul celular în coarnele anterioare medulare sau în nuclei motori ai nervilor cranieni) -motoneuronii periferici constituie singura eferent a SNC c tre muschi prin intermediul lor ajung la musculatura somatic atât impulsurile motorii piramidale cât si extrapiramidale. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1.

amiotrofie spinal medulare la cornul anterior. acestea nu au fort suficient pentru a deplasa segmentul afectat) -modificarea excitabilit tii neuronului motor periferic. consecinta fiind aparitia unui tablou clinic cu o serie de caracteristici comune. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1.Etiologia SNMP -leziunile SNMP si patologia produce la orice nivel la acestuia. toxice. plexurilor si nervilor periferici. Caracteristicile SNMP -deficit motor tipic -tulbur ri de tonus muscular ± hipotonie muscular în acelasi teritoriu cu deficitul motor -atrofii musculare precoce ± apar la circa 3 s pt mâni de la instalarea sindromului de nerv motor periferic -diminuarea/abolirea reflexelor osteotendinoase idiomusculare cu p strarea contractiei -aparitia fasciculitelor ± doar când e afectat pericarionul (secuse musculare localizate la fibrele unei unit ti motorii. etc. polinevrite. Exemple de afectiuni: -pericarionul: mielite. Modul 2 Master: RR-MSF . tumori intrarahidiene. degenerative. tumori si traumatisme -r d cinile anterioare: radiculite. la examenul electric. r d cinii anterioare sau la nivelul trunchiului. inflamatorii. tumorale. vasculare. Leziunile pot fi la nivelul: pericarionului. -leziunile pot avea cauze traumatice. hernii de disc migrate -trunchi si plexuri nervoase: traumatisme si compresiuni datorate inflamatiilor -nervii periferici: nevrite. progresiv .

plexal. hipotonie ortostatic . Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. edem. incontinent urinara.). Modul 2 Master: RR-MSF . Neuropatiile periferice -grup de afectiuni cu etiopatogenie variat . tulbur ri ale fanerelor. care intereseaz neuronul motor periferic în afara nevraxului (deci nu includ afectiunile ce intereseaz cornul anterior medular ± poliomielita. SNMP este: -pur ± în leziunile cornului anterior medular. sinkinetic ± paralizie adev rat ) În functie de portiunea afectat . *tulbur ri senzitive ± subiective (dureri sau parestezii în teritoriul respectiv) si obiective (hipoestezie sau anestezie tactil . automat . constau în piele uscat si atrofic . *tulbur ri vegetative si neurotrofice ± rare.Deficitul motor din SNMP ± particularit ti -are intensitate variabil (pot s existe paralizie. impotent . diaree. care intereseaz toate tipurile de activitate motorie (voluntar . termic . parez sau doar simpla neîndemânare). nevritic) -este un deficit motor flasc. reflex . etc. ale nucleilor motorii ai nervilor cranieni si ale r d cinilor anterioare -asociat *cu un sindrom senzitiv. nevritele si polinevritele. radicular. dureroas sau propioceptiv ). vegetativ si neurotrofic ± în leziunile plexurilor nervoase. în functie de num rul motoneuronilor periferici afectati -este limitat de grupele musculare corespunz toare neuronilor motorii periferici interesati -îmbrac diferite aspecte (polimielitic. Au de obicei aceasi localizare ca si tulbur rile motorii.

Etiologia neuropatiilor -este foarte divers .B12) y Diverse intoxicatii:plumb. Recuperarea în sindromul motor are ca obiective 1. *secundar unor alte conditii patologice. reprezint forma obisnuit b. Evitarea aparitiei deform rilor si atitudinilor vicioase ± mijloace: -postur ri corective permanente (orteze. arsen y Iatrogen. ci si tulbur rile senzitive si neuro-trofice. exist 3 forme: a. permite administrarea unor medicamente: citostatice. de exemplu: y Ca tulbur ri asociate unor boli sistemice: boli autoimune.în polinevrite ± leziunile intereseaz difuz si simetric portiune distal c. ele apar: *ca tulburare neurologic primar (localizarea la nivelul r d cinii nervului sau nervilor periferici). Recuperarea în neuropatiile periferice ± variaz nu numai in SNMP.B6. clorochina. care se îndep rteaz în timpul b ii si terapiilor). Neuropatii ± forme: Dup localizare si întinderea leziunii. beneficiaz de orteze dinamice -masaj aplicat diferentiat (tonifiant/de întretinere).1. sindromul Gullaim Barre. Modul 2 Master: RR-MSF . disulfiram.diabet zaharat y În malnutritie si carente vitaminice (B1. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. etc. 1. fenitocin . combinat cu termoterapie (c ldura local ) si streching al musculaturii antagoniste.poliradiculonevrite ± sunt afectate în special r d cinile nervilor periferici.mono/multinevritele ± mai multe trunchiuri nervoase mari.

manevre rapide si tonice.6. a câte 15-20 contractii. 3-4 sedinte/zi. cu intensitate mic si pauze de 3-5 ori mai lungi decât durata stimulului. Evitarea atrofiei muschilor paralizati -electrostimularea muschilor denervati ± curenti exponentiali.3.5. 1. excitomotorii (5000 Hz. frictiuni ale pielii de deasupra grupei musculare. masaj cu gheat ). aplicate analitic sau pe diagonala Kabat -terapie ocupational . se asociaz cu 3-5 minute de masaj cu gheat . 3-5 minute) si curenti interferentiali cu frecvent joas -întinderea muschiului paralizat pentru declansarea strech-reflexului ± 4-5 serii a 8-10 întinderi/zi. electrostimulare. 1. nu sunt afectate toate fibrele din structura muschiului -stimularea electric ± pacientului trebuie s urm reasc segmentul respectiv si s execute mental miscarea -mobiliz ri pasive si pasivo-active precedate de excitatii mecanice ale segmentului supradiacent (ciupituri.-ultrasunete la joctiunea muschi-tendon. 1. -curenti cu medie frecvent . Refacerea imaginii kinetice -obiectiv cu atât mai important cu cât imobilizarea a fost de durat mai mare (mobilizare pasiv . Cresterea fortei si rezistentei a segmentelor afectate ± la nivelul segmentului afectat. imobiliz rile pot fi efectuate în ap -treptat. 1. Recâstigarea coordon rii si abilit tii ± terapie ocupational Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. -masaj terapeutic. Cresterea fortei fibrelor musculare restante s n toase -în general. mobiliz rile active si active rezistive -tehnici FNP. Modul 2 Master: RR-MSF .4.2. masaj cu gheat ± cu control vizual din partea pacientului) 1.

pentru stimularea circulatiei periferice -masaj cu ulei c ldut -termoterapie pneumatic (angiomat) -terapie reflex -hidroterapia. dar si b i calde sau mofete partiale). -SNMP sunt însotite de prezenta tulbur rilor circulatorii periferice: staz arterio-capilar . fanerelor. executate global. tehnica Von den Mollen. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. termoterapia. se începe recuperarea stereognoziei. tesut subcutanat. muchilor. Recuperarea tulbur rilor neuro-musculo-trofice. 2. -pozition ri antideclive si contentie cu fese elastice pentru evitarea edemului -mobiliz ri articulare ale segmentului afectat. cu exercitii copiate din ADL -tulbur rile de sensibilitate contraindic electroterapia. hipotrofie/atrofia pielii. analitic sau pe diagonal . Modul 2 Master: RR-MSF . edem. gimnastic Burger. Reeducarea mobilit tii si fortei segmentelor neafectate de paralizie ± exercitii active libere si cu rezistent .1. -ulterior antrenament mai complex. Recuperarea tulbur rilor senzitive -vezi regulile si metodologia specific pentru recuperarea sensibilit tii în cursul precedent (SNMC) -se începe cu reeducarea sensibilit tii la presiune-durere a propioceptiei si se continu cu sensibilitatea termic (initial la rece apoi la cald). -când încep semne de refacere pentru receptia elementar .7. 3. în special afuziuni alternante (apar sub 38-39o C.

iar nucleul caudat si putamen formeaz neostriatul. dar si talamusul. atetoza. Modul 2 Master: RR-MSF . Din punct de vedere filogenetic dar si al patologiei.sindrom extrapiramidal hipoton-hiperkinetice ± coree acut si cronic . paleostiatul este reprezentat de globus palidus. 3. 1. diverse distonii ± leziunile intereseaz neostriatul .sindroame extrapiramidale pantestriate (globale) ± apare datorit leziunilor ale paleostriatului. 2. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. Tipuri de SEP. clasificare. cât si ale neostriatului. SEP hiperton-hipokinetice -boala Parkinson si sindroamele parkinsoniene Etiologie ± divers .Sindroame extrapiramidale Corpii striati ± includ: nucleul caudat si nucleul lenticular (format din putamen si globus palidus). Avem 3 tipuri de sindroame clinice: 1.sindroamele extrapiramidale hipertone-hipokinetice ± boala Parkinson si sindroame parkinsoniene ± leziunile afectate paleostriatul si substanta neagr .

-în sindromul parkinsonian debutul se produce la o vârst mai tân r (circa 40 de ani). hipertonie. unul putând s lipseasc la început. posttraumatic (dup lezatoame subdurale bilaterale care comprim nucleii cenusii).parkinsonian secundar (dobândit) dup : -encefalite virale -iatrogen (administrare de metoclopramid.1. etc. dar poate surveni si înainte de 40 de ani. toxic (monoxid de carbon.parkinsonian primar (idiopatic) ± etiologie necunoscut . ajungând la 1..) -de cauz : tumoral . -b rbatii sunt mai afectati decât femeile.atrofii postsistematizate ± sunt boli rare. include boala Parkinson. perseverent tonic . Se adaug Äfluctuatiile´ motrice (fenomen on-off). -are o prevalent de circa 1 0/00.sulpirid. care creste cu vârsta.neuroleptice incisive ± Hallopenidol. forma cea mai avansat a sindromului parkinsonian si parkinsonismul juvenil. 2. -sunt afectate circa 1 milion de persoane în t rile comunit tii europene -boala debuteaz la circa 50-60 de ani. Modul 2 Master: RR-MSF . Semnele cardinale sunt tremur turile si akinezia. Boala Parkinson si parkinsonismul. muscular . tremur turi. heroin ). Tremur turile Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1.5% la 50-60 de ani. Cele 3 semne sunt asociate în grade diferite. 3. Tabloul clinic y Progresiv în câteva luni apare triada: akinezie. plumb.

În formele avansate tremorul persist si în cursul execut rii unei misc ri voluntare. -rigiditatea parkinsonian cedeaz în Äroat dintat ´. Gesturile sunt lente. Rigiditatea e constant pe tot parcursul misc rii. La nivelul fetei. pasii sunt mici si dispare balansul bratelor. determin faciesul hipomimii caracteristic clipitul este rar dar ochii îsi p streaz mobilitatea normal . Demararea mersului se face cu întârziere. Modul 2 Master: RR-MSF . Akinezia (bradikinezia) *pierderea initierii automate a misc rilor. uneori declansate de emotii. initiate cu dificultate.-tremur turile statice ± survin în repaus *dispar în timpul execut rii misc rilor voluntare si trepatat dup încetarea acestora. *în fazele off akinezia si tulbur rile extrapiramidale severe influenteaz majoritatea posibilit tilor motrice ale pacientului. existând perioade on si off. N. membrele pacientului p strând atitudinea imprimat de examinator. akinezia poate s dispar brusc. rare.B.). necesitând efort din partea bolnavului. Mai ales n stadii avansate ale bolii. ceros. Se poate evidentia printr-o serie de probe descrise la examinarea coordon rii (exemplu:proba marionetelor. a închiderii si deschiderii pumnilor. oboseal . Akinezia prezint variatii. în cursul extensiei pasive -predomin la nivelul muschilor antigravitationali Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. etc. spre deosebire de spastic care se accentueaz . Are caracter plastic. Hipertonia (rigiditatea)extrapiramidal -este adesea precoce. usor de perceput sa nivelul tendonului bicepsului. producându-se kinezii paradoxale. frig. dar e mult atenuat *sunt absente în somn si sunt exagerate de emotie.

1. chirurgical. Modul 2 Master: RR-MSF . Tratamentul chirurgical -interventiile chirurgicale sunt mult limitate. Se evalueaz perioadele Äon´ cât si în cele Äoff´. Obiective: -amelioarea mobilit tii Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1.Diagnosticul ± pe baza prezentei a 2 semne cardinale care determin cele 2 subtipuri clinice: 1.subtipul de tremur turi ± cu evolutie mai lent . kinetic -bilant neurologic si bilant kinetic -scala de evaluare unificat pentru maladia Parkinson. Boala evolueaz progresiv c tre o incapacitate sever pacientul e imobilizat la pat + boli psihice. 2. se recurge la stimularea electric profund a unor tinte anatomice foarte precise -tratamentul chirurgical const în interventii stereotaxice asupra nucleului ventro-median talamic si globus pallidus ± efect asupra tremur turilor. atât în stadii finale. f r s influenteze tulbur rile de postur si akinezia. dar influenteaz prea putin tremur turile si dup o perioad de evolutie bun pot s reapar semnele clasice. Tratamentul medical -se administreaz L-Dopa ± precursor al dopaminei ± înlocuieste neurotransmit torul deficitar. Are efect rapid asupra rigidit tii si akineziei. -substanta dopamin-like -anticolinergice ± inhib activitatea acetilcolinei. cu instalarea frecvent a dementei. Tratamentul complex -e medical. 3.subtipul de bradikinezie ± evolutie rapid . Tratamentul kinetic. f r afectarea st rii mentale 2.

rostogolire în pat -baia cald (36-37oC). cresterea acesteia nu reprezint un obiectiv pentru kinetoterapeut. plus se mentine treaz atentia pe parcursul programului. -stimularea senzorial determin o mai bun recrutare a potentialului de actiune ale unor unit ti motorii. dimineata la trezire. crescând eficienta acestuira. Amelioarea mobilit tii: -exercitiile de mobilizare activ a capului si tunchiului (rotatii ale acestora). desi forta muscular este sc zut la pacientii cu Parkinson. de 5-10 ori. Amelioararea vitezei de miscare -bradikinezia ± handicap sever pentru activitatea profesional a pacientului dar si pentru viata de zi cu zi -metoda Stefanivosky-Bilomit ± foarte eficient . ritmul metronomului). -dup 3-4 s pt mâni se amelioreaz viteza de miscare. IR. Modul 2 Master: RR-MSF . ti fata oglinzii -tehnici FNP ± în cazuri mai severe ± RR. Foloseste stimularea senzorial intensiv (b t i din palme.B.-ameliorarea vitezei de miscare -reeducarea coordon rii -ameliorarea mimicii -reeducare functiei respiratorii -N. având efect de sc dere a hipertoniei musculare -masaj decontraturant. cu ritmuri progresiv crescânde. cu durat de 15-20 minute. atingerea pacientului pe muzic ritmic . Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. dar si vorbirea (glasul numai este monoton). Pacientululi i se cere s execute exercitiile la comanda acestor stimuli. înainte de începerea programului kinetic -strechingul musculaturii flexoare -exercitii de prevenire/corectare a posturilor vicioase.

s -si coreleze tr irile. furie. frecvente la bolnavii Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. pe m sur progreseaz ce boala -cu timpul. încrucisat. etc. p sire peste obstacole. apare o disfunctie ventilatorie de tip restrictiv datorit regidit tii la nivelul toraco-abdominal si afectiunile respiratorii cronice. initial exercitii analitice ± misc ri ale fruntii. rigiditate -exercitii de mers ± identice cu cele de la recuperarea coordon rii la SNMC -exercitii de mers cu p siri variate (pas lateral. sprâncenelor. râs. st rile sufletesti cu o mimic adev rat .Reeducarea coordon rii -deficitul de coordonare e produs de tremor. Modul 2 Master: RR-MSF . gurii. popice ± pacientul le arunc la tint sau face exercitii în timpul mersului -terapie ocupational ± mai multe ore pe zi. Amelioarea mimicii -hipomimie ± este determinat de rigiditate -exercitiile de momoc sunt începute înc din stadiile precoce ale bolii -în fata oglinzi.) cu dezechilibare sau culegere de pe jos în timpul mersului -exercitii de rotatie a trunchiului ± asociate cu misc ri ale bratelor -exercitii cu obiecte portative ± minge. veselie -constientizarea mimicii. -ulterior exercitiile devin globale ± mimarea unor expresii ± mimare. baston. obrajii. Reeducarea functiei respiratorii -tulbur rile respiratorii sunt din ce în ce mai grave. pleoapelor.

-se practic exercitii de relaxare general si local ± toracic . Modul 2 Master: RR-MSF . -exercitiile de respiratie se vor executa ritmat. apoi abdominal si apoi abdomino-toracal inferioar . la comand verbal sau pe pasi de mers. Curs Recuperare i Reeducare în Afec iuni Neurologice An 1. Este posibil si producerea unui sindrom obstructiv (prin deficit de coordonare a muschilor c ilor respiratorii superioare). exercitii de respiratie toracic .vârstnici.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful