FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GALATI

CIRCULATIA ARTERIALA

PROF. DR. NECHITA AUREL
1

CIRCULATIA ARTERIALA
Vasele de sânge formează arborele circulator care conţine artere, capilare şi vene. Arterele reprezintă vasele de sânge care pleacă de la inimă spre organe. Dupa dimensiune, întâlnim artere mari, mijlocii, mici(arteriole) şi metaarteriole (reprezintă capătul terminal al arteriolelor, ce se deschide în capilare).
2

Calibrul arterelor scade de la inimă spre periferie. Toate arterele mari, mijlocii şi mici alcătuiesc sistemul vascular arterial, care are doua componente : sistemul arterial al marii circulaţii sau sistemul aortic (circulaţia sistemică) şi sistemul arterial al micii circulaţii (circulaţia pulmonară).
Structura arterelor relevă existenţa a 3 tunici : internă, medie şi externă. Tunica internă(intima) este alcatuita din endoteliu si tesut subendotelial. Endoteliu este format dintr-un strat de celule pavimentoase asezate pe membrana bazală.

3

4

Functiile endoteliului sunt:

5

au efect vasodilatator prin eliberarea de NO la nivelul endoteliului vascular.. 6 .Prostaciclina (PG I2) sintetizata din acidul arahidonic are efect vasodilatator si antiagregant plachetar.sintetaza. .Oxidul Nitric (NO) este un gaz sintetizat din L arginina sub influenta unei enzime NO. Acetilcolina. Efectul NO este de vasodilatatie prin scaderea concentratiei de Ca+2 in celulele musculare din peretele vasului de sange. bradikinina si serotonina.

dar si la nivelul 7 . Endotelina 1 (ET1) actioneaza pe receptorii membranari ETA si ETB. Receptorii ETA se gasesc la nivelul muschiului neted vascular si sunt responsabili de efectul vasoconstrictor al endotelinei.Endotelinele reprezinta cei mai importanti factori vasoconstrictori sintetizati de endoteliul vascular.. Receptorii ETB se gasesc la nivelul muschiului neted vascular si sunt responsabili de efectul vasoconstrictor.

efectul fiind mediat de eliberarea endoteliala de NO.endoteliului vascular unde mediaza vasodilatatia prin eliberarea de NO. sintetizat de celulele enterocromafine din tubul digestiv. -Serotonina este un derivat al triptofanului. 8 . Este stocata de trombocite si eliberata in timpul hemostazei.Bradikinina actioneaza pe receptorii BK2 si determina vasodilatatie prin eliberarea de NO si prostaciclina la nivelul endoteliului vascular. .

În funcţie de tunica medie întâlnim artere musculare (predomină ţesutul muscular neted) şi artere elastice (predomină ţesut elastic). Tunica medie este formată din ţesut conjunctiv (în care se găsesc fibre elastice) şi din ţesut muscular neted. In anumite afectiuni se produce proliferarea intimei urmata de formarea placii de aterom. 9 .Tesutul subendotelial formeaza lamina elastica interna ce separa membrana bazala endoteliala de fibrele musculare netede.

10 .

11 .Arterele mici şi mijlocii sunt de tip muscular iar cele de calibru mare sunt elastice.

Ea contine vase de sange ce asigura nutritia arterei (vasa vasorum) si este separata de tunica media prin lamina elastica externa.Tunica externă (adventicea) este formată din ţesut conjunctiv în care predomină fibre de colage şi elastice. 12 .

13 .

14 .

15 . În afara elementelor comune. Tunicile arterelor sunt hrănite diferit. iar partea externă a mediei şi adventicea prin capilare. Intima şi partea internă a mediei sunt hrănite de plasma sangelui circulant. peretele arterial prezintă elemente variabile în raport cu diametrul vasului. Circulaţia arterială este diferită în funcţie de diametrul vaselor. arteriole şi venule care alcătuiesc "vasa vasorum".Peretele arterial este inervat de fibre simpatice.

16 . destinşi de jetul de sânge. asupra coloanei sanguine.Parametrii circulatiei arteriale: I) Presiunea arteriala Presiunea arterială este presiunea pe care sângele o exercită asupra peretelui arterial. Tensiunea arterială este egală şi opusă ca sens cu presiunea arterială şi reflectă apăsarea exercitată de pereţii arteriali.

rezistenţa arteriolară periferică. 17 .Presiunea arterială este determinată de : forţa de contracţie a ventriculului stâng. calităţile sângelui. calităţile peretelui arterial.

Presiunea arteriala scade progresiv de la aorta ( Pao =100 mmHg) la vasele capilare PVC(0-3 mmHg). In artere. Se observa ca Pdiferenţială=40-55 mmHg  In arteriole Paa scade progresiv 18 . presiunea este pulsatilă (datorită activităţii cardiace pulsatile):  Presiunea in aorta (Pao ) este Psistolică=120-135 mmHg si Pdiastolică = 60-80 mmHg .

19 .

Presiunea medie are o valoare mai apropiată de minimă. in conditiile mentinerii debitului circulator egal cu cel din timpul curgerii pulsatile a sangelui. 20 . Prin evaluarea Pm se înlocuiesc valorile instantanee (sistolică şi diastolică) cu o valoare medie constantă de care depinde de fapt valoarea debitului circulator.Presiunea arteriala medie(Pm) reprezinta valoarea presiunii arteriale obtinuta printr-o curgere sanguina continua.

diastolica 21 .. b.prin planimetria curbei de înregistrare a presiunii sistolice şi diastolice. cu ajutorul unei formule de calcul (Morand şi colab. 1980) Ps – Pd Pm= 3 + Pd Ps = pres.sistolica Pd = pres.Pm se poate calcula: a.

în arterele mici 80-100 mm Hg.Valorile normale la adult: Pm scade spre periferie: . 22 . .în segmentul final al arteriolelor este de 30-35 mm Hg. Presiunea arteriala depinde de volumul sanguin si de calitatile elastice ale vasului. Valorile cresc cu vârsta şi la subiecţii cu arterioscleroză.

23 . Reglarea presiunii arteriale se face prin mecanisme rapide. intermediare si lente. Modificarile debilului cardiac sau a RPT determina modificari corespunzatoare ale presiunii arteriale.Volumul sanguin din artere depinde de debitul cardiac (= fluxul de intrare) si de rezistenta totala periferica arteriolara(= fluxul de iesire)(RPT).

fiind declansate de stimulii care au originea la nivelul baroreceptorilor .chemoreceptorilor sinocarotidieni sau din crosa aortei. dar depasirea unui interval de 3-4 min de ischemie determina inhibarea centrilor vasomotori. mecanismele rapide apar in cazul hipotensiunii arteriale si actioneaza in cateva secunde. precum si de raspunsul sistemului nervos central la ischemie. Raspunsul la ischemie este reprezentat de vasoconstrictie si cresterea TA. 24 .

 Mecanismele intermediare actioneaza in cateva minute si sunt reprezentate de vasodilatatia reflexa determinata de acumularea de sange in vas.angiotensina -aldosteron. precum si de vasoconstrictie prin actiunea sistemului renina. 25 .  Mecanismele lente actioneaza in ore sau zile si sunt reprezentate de modificarile diurezei sub actiunea aldosteronului si a hormonului natriuretic atrial.

26 .

Metoda directă Constă în puncţionarea arterei şi racordarea acului la un manometru. a.Evaluarea valorii presiunii arteriale Se poate face prin metode directe şi indirecte. 27 . Se foloseşte manometrul Ludwig.

28 . b. Valorile presiunii arteriale determinate în stare de repaus sunt un indicator concludent al dinamicii circulaţiei. Prin înregistrarea grafică a oscilaţiilor presionale se obţine un grafic în care se disting mai multe tipuri de oscilaţii.În practica medicală se efectuează prin cateterism vascular.Metodele indirecte sunt cel mai frecvent utilizate în practica medicală.

29 . Metode de determinare:  metoda palpatorie (Riva Rocci).  metoda ascultatorie. Curgerea laminară normala a sangelui nu produce vibraţii ale peretelui arterial sesizabile cu ajutorul stetoscopului.Principiu: Se echilibrează presiunea sângelui din arteră cu o presiune exterioară de valoare cunoscută (reprezentata de presiunea exercitata de manseta tensiometrului).

Spre deosebire de curgerea laminară. Turbulenţa depinde de o viteză critică de curgere. curgerea turbulentă generează vârtejuri caracteristice şi astfel produce zgomote. 30 . Zgomotele care se percep în timpul măsurării indirecte (prin metoda ascultatorie) a presiunii arteriale se numesc zgomotele lui Korotkov.

31 .

Efectul gravitatiei asupra circulatiei arteriale 32 .

In ortostatism cresterea inaltimii (h) determina cresterea presiunii hidrostatice. este de 35mmHg iar presiunea hidrostatica din regiunea corpului situata de la inima spre picior. este de 90mmHg. presiunea hidrostatica din regiunea corpului situata de la inima spre cap. Presiunea hidrostatica Ph=ρgh. 33 .73mmHg In clinostatism scaderea inaltimii(h) determina scaderea presiunii hidrostatice. unde 1cm apă=0.La nivelul inimii exista “0 hidrostatic”. La un individ inalt de 180 cm.

In hipoTA poate sa apara lipotimia deoarece scade presiunea de perfuzie a creierului. circulatia arteriala (TA =100mmHg) este influentata pozitiv de gravitatie : Ph = 100 + 90 = 190 mmHg 34 .In zona superioara a corpului. circulatia arteriala (TA =100mmHg) este influentata negativ de gravitatie : Ph = 100 – 35 = 65 mmHg. In zona inferioara a corpului.

2 cm/sec Viteza de circulatie a sangelui este direct proportionala cu fluxul sanguin expulzat de sistola ventriculara si invers proportional cu suprafata de sectiune a vasului (vaselor) de sange. * in arterele mici viteza este de 5-6 cm/sec * in arteriole viteza scade progresiv pana la 0. Masurarea vitezei de circulatie a sangelui se face prin ecografie Doppler. * în artera aorta Ao: VMaximă = 45 cm/sec.II) Viteza de circulatie a sangelui Scade progresiv în sectorul arterial şi în capilare (minimă) şi creste progresiv în vene. 35 .

Aici suprafaţa este maximă fiind adaptată schimburilor transcapilare.5 20 40 2500 250 80 36 . Vase Aorta Artere mici Arteriole Capilare Venule Vene mici 2 Suprafaţa de secţiune (cm ) 2. mult la nivel capilar (2500 cm2) .5 cm2) la artere mici şi arteriole. Este crescuta f.III) Suprafaţa vasculara Creste progresiv de la Ao (2.

Ea scade progresiv în capilare şi vene (câţiva mmHg). La nivelul microcirculaţiei pulmonare Ph<< Poncotică nepermiţând apariţia fenomenului de filtrare . Se evită apariţia edemului pulmonar acut (EPA). 37 .În circulaţia pulmonară presiunea este mai mica decat in cea sistemica In artera pulmonară presiunea este de 15-20 mmHg (în sistolă) şi 7-12 mmHg (în diastolă).

Proprietatile functionale ale arterelor: 1)Elasticitatea Este capacitatea arterelor (de obicei a celor mari) de a se destinde si reveni la forma initiala. direct proportional cu volumul de sange din interiorul lor. Arterele mari sunt elastice şi distensibile. Ele servesc ca rezervoare sanguine. 38 . Sistola ventriculară cardiacă determină afluxul unei cantităţi de sânge în vasele mari.

39 . Diastola ventriculară este urmată de revenirea arterelor la diametrul iniţial şi de retrocedarea energiei către sânge. Cele două modificari de calibru pasive. cu toate că inima pompează discontinuu. determină o curgere continuă a sângelui în artere.În urma acestui aflux arterele se dilată şi înmagazinează o parte din energia sistolică.

40 .

41 .Relatia volum sanguin /presiune sanguina defineste complianta vasculara si se studiaza mai frecvent la nivelul arterei aorta.

Arterele mijlocii şi mici sunt musculare.2) Contractilitatea Reprezinta capacitatea arterelor mici si mijlocii de a-si modifica tonusul muscular sub influenta factorilor nervosi si umorali. având rol de distribuţie a sângelui. fenomen cunoscut sub denumirea de vasomotricitate. Aceasta proprietate sta la baza modificarilor circulatorii locale in functie de necesitatile tisulare. 42 .

Existenţa fibrelor musculare permite modificarea diametrului vascular şi implicit reglarea cantităţii de sânge ce ajunge la ţesuturi. 43 . Organele pot să-şi regleze cantitate de sânge ce le irigă prin actiunea unor substanţe vasodilatatoare locale (CO2.) şi prin reacţiunea muşchiului neted vascular la modificările de presiune arterială. etc. ionul de hidrogen. scăderea concentraţiei de oxigen .

Pulsul arterial Evacuarea ritmică a sângelui în artere determină pulsaţii presionale sincrone în sistemul arterial. 44 . Aceste pulsaţii pot fi percepute ca o senzaţie de lovitură uşoară dacă se comprimă adecvat artera pe un plan dur (puls arterial).

sfigmogramă periferică). Curba presiunii pulsului are aspect caracteristic în funcţie de nivelul unde se face înregistrarea (în apropierea inimii sfigmogramă centrală sau la distanţă de inimă . o pantă descendentă (catacrotă) care are o incizură (incizura dicrotă).Înregistrarea pulsului arterial (sfigmograma) are aspectul unei curbe care prezintă: o pantă ascendentă (anacrotă). 45 .

46 .

47 .

grosimea peretelui vascular si raza vasului. Viteza undei pulsului este de :  3-5 m/s in aorta  7-10 m/s in arterele mari  15-35 m/s in arterele mici 48 .Viteza pulsului difera de viteza de curgere a sangelui si depinde de vascozitatea sangelui. elasticitatea vasului.

pe măsură ce stratul este mai aproape de centru. * moleculele din stratul superior alunecă peste primele si deci creste viteza progresiv. cu formă de înaintare parabolică. * moleculele din stratul de sânge adiacent la peretele vascular se freacă de perete si viteza lor scade.CIRCULATIA SANGELUI IN ARTERE 1) Curgerea laminară a sangelui: Printr-un vas lung şi neted sângele trece NORMAL cu o viteză constantă si curge în straturi. * stratul central are viteza maximă 49 .

50 .

în anemii (vascozitate sanguina scazuta) . 51 .b) Curgerea turbulentă a sangelui : Rezultă prin mişcarea particulelor din sânge în mici curenţi neregulaţi ce se amesteca continuu. Zgomotul produs de curgerea turbulentă se percepe stetacustic: * fiziologic: când Vcurgere > Vcritică : în marile artere la începutul sistolei.ateroscleroză (pereţii vasculari prezintă rugozităţi). * Patologic: chiar daca Vcurgere<V critică: . Se generează forţe de fricţiune crescute si consum de energie ridicat.

52 .

. cu viteza maximă în ax şi minimă la periferie ( cu cât viteza este mai mare. . cu atât vâscozitatea este mai mică).Vâscozitatea efectivă (ŋefectivă): * în artere şi vene: vascozitatea efectivă este aproximativ constantă .efectul este antagonizat de curgerea cu profil parabolic. pe când la periferie este mai multă plasmă. 53 .teoretic ar trebui ca în ax să fie vascozitatea crescuta iar la periferie scazuta.majoritatea elementelor figurate circulă în axul central.

54 . deci hematia trebuie să se deformeze ca să-l poată traversa.* în capilare: vascozitatea efectivă = mult scazuta .circulaţia nu mai este în straturi. ci într-un singur strat („plug flow”) iar diametrul unui eritrocit este mai mare decât al capilarului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful