CURS ECDL START

2











Modulul 2
NOTIUNI
GENERALE
DESPRE
CALCULATOR
3

1.1. Primii pasi in lucrul cu calculatorul
Pornirea calculatorului
Orice calculator are pe unitatea centrala doua butoane: unul de pornire a
calculatorului si unul de restartare (resetare) a calculatorului in caz de blcare.
Pentru a porni calculatorul va trebui sa apasati butonul de pornire, care este de
obicei cel mai mare si pe care uneori scrie Power sau On. De asemenea
monitorul are un buton de pornire, pe care o data apasat apare o luminita verde
ce se afla pe monitor si indica deschiderea acestuia.
Daca dupa apasarea butonului calculatorului, acesta nu a pornit trebuie sa
verificati:
- calculatorul este conectat la reteaua electrica
- intrerupatorul aflat in partea din spate a unitatii centrale este pus pe
optiunea deschis
- monitorul este pornit
Prin actionarea butonului Power calculatorul porneste si pe monitor apare
interfata grafica a sistemului de operare.

Inchiderea calculatorului
Dupa efectuarea programului de lucru calculatorul trebuie inchis. Pentru
oprirea corecta a sistemului de operare va trebui sa apelati functia Shut Down
din meniul Start existent pe bara din partea de jos a ecranului. Procedura
corecta de inchidere este apelarea functiei Shut Down numai dupa ce ati salvat
datele cu care ati lucrat si ati inchis aplicatiile.
La apelarea acestei functii pe ecran va apare o caseta de dialog din care se
alege optiunea mentionata pentru inchiderea calculatorului.

Repornirea calculatorului
Daca dupa instalarea unui program nou este necesara repornirea
sistemului de operare, sau calculatorul nu mai raspunde comenzilor primite,
exista posibilitatea de a-l reporni fara a inchide calculatorul si apoi a-l deschide
din nou, sistemul de operare Windows oferind posibilitatea de a restarta
calculatorul: prin alegerea optiunii Restart din fereastra de dialog Shut Down.
Folosirea butonului Restart existent pe unitatea centrala se recomanda
doar in momentul in care celelalte alternative nu functioneaza.

Inchiderea unei aplicatii care nu raspunde comenzilor primite
Daca aveti o aplicatie care nu mai raspunde comenzilor primite de la
tastatura va trebui sa inchideti aplicatia fortat. Pentru aceasta apasati simultan
Ctrl+Alt+Del o singura data. Va apare pe ecran o fereastra in care sunt sunt
prezentate aplicatiile care ruleaza in momentul respectiv pe calculator, cu
mentionarea starii in care se gaseste aplicatia. In dreptul aplicatiei care nu mai
raspunde apare scris Not Responding. Pentru a inchide aplicatia care nu mai
raspunde apasati butonul End Task.

4
1.2. Operatiile de baza si informatiile generale

Vizualizarea componentelor de baza ale calculatorului
Aceste informatii se pot vizualiza daca dati un clic dreapta pe pictograma
My Computer afisata pe Desktop (ecran) si din meniul afisat alegeti optiunea
Properties. Aceasta optiune va deschide fereastra System Properties in care se
prezinta proprietatile sistemului: sistemul de operare instalat si versiunea
acestuia, tipul de procesor si memoria RAM.

Schimbarea configuratiei existenta pe ecran (Desktop)
La deschiderea calculatorului puteti observa pe bara de jos (Taskbar) in
partea din dreapta, existenta anumitor simboluri. Unul dintre simboluri indica
ora curenta. Pentru a modifica ora si data curenta se poate alege una din
urmatoarele posibilitati:
- dublu clic pe aceasta pictograma pentru a deschide fereastra Date and
Time Properties
- prin deschiderea directorului Control Panel din meniul Start-
Settings. In aceasta fereastra dati dulbu-clic pe pictograma Date and
Time

Pentru a modifica volumul activati tot fereastra Control Panel, in care va
trebui sa dati dublu-clic pe pictograma Sounds and Multimedia. Aceasta va
deschide fereastra Sounds and Multimedia Properties in care puteti modifica
volumul.

Pentru a alege caracteristicile principale ale ecranului (Desktop) va trebui
sa lucrati cu optiunea Properties pe care o obtinei printr-un clic dreapta in orice
loc de pe ecran. Aceasta actiune deschide fereastra Display Properties.

Pentru a schimba culorile va trebui sa selectati meniul Appearance din
fereastra Display Properties. In acest meniu puteti alege diferite teme pe care
Windows le are predefinite, din meniul derulant Scheme. Daca aceste culori
predefinite nu va plac puteti sa va alegeti singuri propriile culori. Pentru aceasta
va trebui sa lucrati cu meniul derulant Color.

Daca rezolutia curenta (dimensiunea tuturor elementelor ce apar pe
ecran) vi se pare prea mare sau prea mica si doriti sa o schimbati, din fereastra
Display Properties, alegeti meniul Setings. Din meniul Screen Area puteti
alege rezolutia dorita.

In cazul in care exista o perioada de timp de repaos in lucrul dvs. aveti
posibilitatea de a alege diferite optiuni pentru ecranul monitorului. Un din aceste
optiuni este activarea Screen Saver-ului.


5
Setarea tastaturii si schimbarea optiunii pentru alta limba
Daca doriti sa scrieti anumite documente intr-o limba straina, puteti avea
nevoie de anumite caractere care nu exista pe tastatura. De aceea va trebui sa
setati tastatura pentru limba dorita. De exemplu pentru a scrie cu diacritice
setarea se va face pentru limba romana. Schimbarea tastaturii se face din
fereastra Control Panel – Regional Options. In aceasta fereastra va trebui sa
apasati meniul Input Locales. Pentru a adauga o noua setare a tastaturii apasati
butonul Add. Daca doriti ca aceasta optiune sa fie prezenta pe Taskbar selectati
optiunea Enable indicator on taskbar. Pentru ca modificarile sa devina
definitive apasati butonul Apply. Dupa apasarea butonului Apply pe taskbar va
apare pictograma care indica limba curenta folosita. Pentru a schimba tastatura
pentru o alta limba va trebui sa dati un clic stanga pe aceasta pictograma si sa
alegeti limba dorita.

Formatarea dischetei
Pentru a putea lucra cu discheta sau floppy disk-ul aceasta va trebui
initial formatata. De obicei atunci cand cumparati o discheta aceasta este
formatata.
Formatarea unei dischete este necesara deoarece trebuie ca discheta
respectiva sa fie compatibila cu sistemul de operare respectiv. Deci formatarea
unei dischete pregateste discheta pentru a putea fi folosita.
Daca discheta nu este formatata atunci puteti efectua singuri aceasta
operatie:
- introduceti discheta in unitatea de discheta
- deschideti printr-un dublu clic pe pictograma My Computer, existenta
pe Desktop, fereastra My Computer.
- selectati cu un clic dreapta din aceasta fereastra pictograma pentru
discheta, si apoi din meniul contextal alegem optiunea Format.
Apeland functia Format se va deschide o caseta de dialog in care putem
alege capacitatea dischetei (Capacity), tipul de sistem de fisiere (File System),
putem introduce numele dischetei (Volume label). Atunci cand apasati butonul
Star va apare o caseta de dialog care va va intreba daca sunteti siguri ca vreti sa
formatati discheta deoarece prin formatare pierdeti toate datele existente pe
aceasta. Pentru a efectua formatarea dischetei apasati butonul OK. In care vreti
sa renuntati apasati butonul Cancel.
- dupa terminarea formatarii va apare o caseta de dialog care va va afisa
rezultatele formatarii.
- Inchideti caseta Format si fereastra My Computer.

Sa nu folositi optiunea Format pentru hard disk (C, D, etc) deoarece
toate fisierele sistemului de operare vor fi sterse si nu veti mai putea folosi
calculatorul.


6
Instalarea, dezinstalarea unei aplicatii soft
Pentru a instala o aplicatie soft va trebui sa introduceti discheta sau CD in
unitatea corespunzatoare si apoi sa rulati programul de instalare executabil. De
obicei acesta apare sub denumirea Setup.exe
Dupa pornirea acestui program de instalare urmariti derularea acestuia si
raspundeti cererilor care apar pe ecran.
Daca nu mai folositi un anumit program, pentru a elibera hard disk-ul,
este de preferat sa dezinstalati acest program. Dezinstalarea unui program se
face prin una din caile:
- prin alegerea functiei Uninstall din directorul aplicatiei
- din fereastra Control Panel selectati pictograma Add or Remove
Programs, ce va deschide o fereastra de dialog, unde sunt vizualizate
aplicatiile instalate. Pentru a dezinstala un program dati un clic pe
butonul Change/Remove.
- daca nu aveti in directorul aplicatiei respective nici o optiune Uninstall
si aplicatia nu se afla nici in fereastra Add or Remove Programs, atunci
puteti sterge directorul cu ajutorul comenzii Delete

Folosirea functiilor Help
Daca nu stiti sa folositi toate functiile calculatorului, sistemul de operare
Windows va pune la dispozitie functia Help care va poate ajuta in diverse
situatii. Help-ul se afla in meniul Start. Daca aveti nevoie de ajutor pentru a
gasi mai repede informatiile, Windows va ofera posibilitatea de a le cauta cu
ajutorul meniului Search. Pentru a primi ajutor referitor la un cuvant anume
scrieti cuvantul in campul Type in the word(s) to search for si apoi apasati
butonul List Topics. Pentru a vedea informatiile gasite selectati una din
denumirile afisate in partea stanga si apoi apasati butonul Display.
Lansarea functiei Help se mai poate face apasand tasta F1 existenta pe
tastatura.


7
DESKTOP-UL SI FISIERELE

2.1. Desktop-ul (ecranul)

Lucrul cu pictograme
Un fisier este o coletie organizata de informatii utilizate de calculator.
Deci, documentele pe care le creati cu ajutorul aplicatiilor sunt la randul lor
fisiere. Sistemul de operare are nevoie de instructiuni pentru a functiona. Aceste
instructiuni sunt memorate tot in fisiere.
Un director sau folder este un loc in care se pot stoca fisiere.
Directoarele sunt folosite pentru a stoca fisierele in mod organizat.
Fiecare fisier sau director este reprezentat pe desktop sau in ferestre prin
intermediul unor mici imagini grafice numite icon sau pictograme. Aceste
pictograme sunt diferite in functie de tipul fisierului respectiv.
Atunci cand stergeti anumite fisiere, ele sunt trimise in Recycle Bin (ca
intr-un cos unde aruncati ceea ce credeti ca nu va mai trebuie), de unde le puteti
recupera in cazul in care descoperiti ca mai aveti nevoie de acestea. Recycle Bin
are doua tipuri de pictograme, una corespunzatoare cazului cand cosul este gol si
una cand exista fisiere sterse.

Selectarea si mutarea pictogramelor pe desktop
Selectarea pictogramelor se realizeaza printr-un clic al mouse-ului
pozitionat pe imaginea dorita. Pictograma va apare selectata cu o culoare mai
inchisa (de obicei albastru inchis).
Pentru a muta o pictograma in alta parte a ecranului, in urma selectiei,
tineti apasat butonul stanga al mouse-ului si deplasati pictograma in noul loc
dorit. Daca doriti sa selectati mai multe pictograme pe care sa le mutati puteti
tine apasata tasta Ctrl in timp ce selectati pictogramele dorite. Selectarea mai
multor pictograme se poate face si prin marcarea acestora cu mouse-ul. Tinand
apasat butonul stanga al mouse-ului si apoi inconjurati pictogramele pe care
doriti sa le selectati. Pentru ca selectia sa fie definitiva puteti da drumul
butonului mouse-ului si acum pictograma se va afla in locul dorit.
Aceasta selectare si mutare se poate aplica si fisierelor, directoarelor,
aplicatiilor (se pot trage cu mouse-ul in locul dorit).

Deschiderea unui fisier, director, aplicatie de pe desktop
Pentru a deschide un director, fisier sau aplicatie existenta pe Desktop
aveti doua posibilitati:
- dati un dublu clic pe fisierul sau directorul pe care doriti sa il
deschideti
- dati un clic dreapta pe fisierul dorit si apoi alegeti din meniul afisat
optiunea Open



8
Crearea unui shortcut (acces direct fara a mai trece prin toata calea
necesara de parcurs pentru apelare)
Daca aveti foarte mult de lucrat cu orice aplicatie, de exemplu editorul de
texte Notepad, atunci pentru a deschide programul va trebui sa parcurgeti calea
Start-Programs-Accesories-Notepad.
Pentru a nu parcurge aceasta cale de fiecare data va puteti crea o
“scurtatura” = shortcut, pe desktop pe care sa o puteti deschide mai simplu
printr-un dublu-clic.
Pentru a crea un Shortcut parcurgeti urmatoarele etape:
- dati un clic dreapta in orice parte libera a desktopului si alegeti din
meniul deschis optiunea New Shortcut
- va aparea fereastra Create Shortcut in care va trebui sa precizati calea
unde se afla aplicatia dorita. Daca stiti calea unde este localizata
aplicatia o puteti scrie de mana, in caz contrar o puteti localiza cu
apasand butonul Browse. Butonul Browse va deschide o fereastra de
dialog in care puteti “rasfoi” dupa aplicatia dorita (fereastra de
explorer). Dupa localizarea aplicatiei apasati butonul OK pentru a
inchide fereastra si apoi in fereastra Create Shortcut apasati butonul
Next. Apoi puteti alege un nou nume sau puteti accepta numele afisat
pentru shortcutul pe care il realizati. Pentru a realiza shortcutul apasati
apoi butonul Finish. Ca rezultat pe Desktop va aparea pictograma
asociata programului respectiv.
Se observa ca pictograma are in partea din stanga jos o mica sageata
pentru a evidentia faptul ca aceasta pictograma este un shortcut si nu este
obiectul original. Stergerea acestui shortcut nu va sterge obiectul original.
Pentru a lansa in executie programul la care am facut shortcut nu trebuie
decat sa dati un dublu clic pe aceasta pictograma.

O alta modalitate de creare a unei “scurtaturi” este: mergeti pe calea dorita
pana la aplicatia al carei shortcut vreti sa il creati, apoi pozitionati mouse-ul pe
ea, tineti apasat butonul dreapta al mouseului si trageti de pictograma pana in
locul unde doriti sa fie creata scurtatura si din meniul afisat alegeti optiunea
Create Shortcut(s) here.

Lucrul cu ferestrele deschise in cadrul sistemului de operare
Pentru a viziona continutul exitent intr-un director, fisier, etc, va trebui sa
dati dublu clic pe acel director, fisier, etc. Acesta se va deschide si va afisa
continutul sau intr-o fereastra = window.
Elementele unei ferestre:
- bara de titlu – afiseaza numele ferestrei
- bara de meniuri – afiseaza diferite meniuri cu optiuni
- bara de instrumente – afiseaza anumite scurtaturi
- bara de derulare – cu ajutorul ei puteti sa vva deplasati in sus sau in jos
(respectiv stanga/dreapta) in cadrul ferestrei.
9
- Bara de stare – afiseaza cate obiecte sunt cuprinse in fereastra
indiferent daca sunt sau nu vizibile (explorer) sau diferite informatii
functie de aplicatie.

Micsorarea, minimizarea, redimensionarea, inchiderea, mutarea unei
ferestre
Ferestrele pot fi redimensionate, mutate, minimizate pe bara de jos, marite
la dimensiunea intregului ecran, inchise. Daca la un moment dat sunteti nevoit
sa lucrati cu mai multe ferestre si doriti sa vizualizati in acelasi timp continutul
din doua ferestre deschise puteti redimensiona aceste ferestre pentru a incapea
amandoua pe ecran.
Pentru a modifica dimensiunile unei ferestre miscati mouse-ul peste coltul
din dreapta-jos al ferestrei sau in orice parte a ferestrei pana cand acesta se va
transforma intr-o sageata de dimensionare. Tinand apasat butonul stanga al
mouse-ului trageti in dreapta sau in stanga/sus sau jos. Dupa ce dati drumul
butonului fereastra va avea o noua dimensiune.
Daca doriti sa mutati fereastra plasati mouse-ul pe bara de titlu si apoi
tinand butonul stanga al mouse-ului mutati fereastra pana la noua pozitie dorita
si apoi eliberati butonul mouse-ului. Procedura de mutare a unei ferestre este
asemanatoare cu cea de mutare a unor pictograme.
Exista situatii cand o fereastra este prea mica pentru a putea vizualiza tot
continutul sau. In aceste situatii puteti maximiza fereastra.
Daca nu folositi o perioada fereastra, pentru a nu va incurca o puteti
minimiza, ea aparand in Taskbar sub forma unui buton ce reprezinta fereastra
minimizata.
Atunci cand ati terminat de lucrat cu o fereastra ea va trebui inchisa
pentru a nu incarca desktop-ul cu multe ferestre.
Toate aceaste optiuni se realizeaza cu ajutorul butoanelor existente pe
bara de titlu in partea dreapta: buton de minimizare; buton de
redimensionare/maximizare; buton de inchidere.

Schimbarea de pe o fereastra pe alta
Este posibil sa aveti deschise pe desktop mai multe ferestre simultan, dar
la un anumit moment nu puteti lucra decat cu o singura fereastra.
Fereastra cu care lucrati este fereastra activa. Pentru a vizualiza alta
fereastra va trebui sa o faceti activa. Ferestrele inactive apar cu o culoare gri in
spatele ferestrei active. Pentru ca o fereastra inactiva sa devina activa va trebui
sa dati un clic pe bara de titlu a ferestrei inactive. Daca toate ferestrele sunt
maximizate si nu puteti vedea bara de titlu a altei ferestre puteti da un clic pe
butonul corespunzator din Taskbar.
10

2.2. Organizarea fisierelor

Concepte
Directoarele care se afla pe hard-disk, sunt structurate pe diferite niveluri,
asemanator unei structuri organizate ierarhic (arborescente). Asemanator
structurii arborescente exista un director radacina, ce reprezinta primul nivel,
apoi exista directoare pe nivelurile 2, 3, etc, pana la ultimul nivel care este
reprezentat de fisiere.
Se observa ca in partea stanga a directoarelor apar semnele - sau +.
Semnul + afisat in stanga unui director inseamna ca acesta mai contine si alte
directoare, deci nu s-a ajuns la directorul aflat pe ultimul nivel. Daca in stanga
unui director nu se afla nici un semn atunci directorul respectiv este situat pe
ultimul nivel. Aceasta ierarhizare se evidentiaza si prin vizualizarea pozitiei in
cadrul arborescentei fata de primul nivel.

Locul de stocare al fisierelor
Fisierele se pot stoca in calculator pe hard-disk sau se pot pastra pe
dischete, dischete ZIP sau CD-ROM. Discul ZIP este un dispozitiv asemanator
dispozitivului de discheta, dar capacitatea de memorare a discului ZIP este mai
mare (100 – 300 MB). Daca calculatorul dvs. este in retea cu alte calculatoare
puteti salva fisierele si pe alte hard diskuri existente pe calculatoarele din retea
(daca aveti drepturile de salvare si scriere).

Lucrul cu directoarele
Pentru a ajunge la un anumit director aflat pe hard disk sau pe alte
suporturi externe de memorare poate fi folosit programul Explorer. Calea catre
aceasta aplicatie este: Start-Programs-Accesories-Windows Explorer
(eventual pictograma).
In partea stanga a ferestrei este afisata structura arborescenta a (modul de
organizare) a hard diskului. In partea dreapta a ferestrei sunt afisate directoarele
sau fisierele cuprinse in directorul curent.
Pentru a selecta dintre directoarele existente pe cel dorit puteti da un clic
in partea stanga a ferestrei (puteti apasa semnul +) sau puteti sa dublu clic pe
director in partea din dreapta a ferestrei.

Crearea unui director si a unui subdirector
Crearea unui director se realizeaza cu ajutorul ferestrei Explorer. Exista
mai multe posibilitati de creare:
1. Din fereastra Explorer si apoi din meniul File alegeti optiunea
New File. In dreapta ferestrei va apare o pictograma de forma
unui dosar. In locul textului New Folder puteti scrie propria
denumire.
2. Selectati in partea stanga a ferestrei locul unde doriti sa creati
directorul si apoi in partea dreapta a ferestrei apasati butonul
11
dreapta al mouse-ului. Din meniul ce se va deschide alegeti
functia New Folder.

Asemanator modului de creare de la pct. 2 puteti crea un director pe
Desktop.
Crearea unui subdirector se realizeaza asemanator crearii unui director,
singura diferenta fiind aceea ca directorul trebuie sa se afle in directorul parinte.

Deschiderea unei ferestre pentru a vedea numele directoarelor,
dimensiunea acestora si locul unde se afla
Numele directoarelor, dimensiunea acestora precum si locul unde se afla
ele se pot vedea tot cu ajutorul ferestrei Explorer.
Deschideti aplicatia Explorer si din meniul View alegeti optiunea Details.
In partea dreapta a ferestrei veti avea afisate informatiile dorite: Name arata
numele directorului sau fisierului, Size arata dimensiunea fisierului, Type arata
tipul documentului, Modified arata ultima data la care a fost modificat fisierul
sau directorul.
Acelasi efect il puteti obtine lucrand cu bara de instrumente, apasand
butonul Views.

12

3. FISIERELE

3.1. Administrarea fisierelor

Lucrul cu fisierele
Fisierele si aplicatiile sunt reprezentate grafic pe ecran sau in directori
prin mici pictograme. Fiecare program are o pictograma unica pentru fisierele
sale astfel incat acestea sa poata fi recunoscute imediat. O alta modalitate de
recunoastere a fisierelor este dupa extensia acestora.

Daca doriti sa aflati numarul de fisiere existente intr-un director puteti
realiza acest lucru astfel:
- metoda manuala – le numarati dvs. pe fiecare
- metoda automata – oferita de sistemul de operare – selectati
directorul care doriti sa stiti cate fisiere cuprinde, apoi dati clic dreapta
pe el si din meniul aparut alegeti functia Properties. Aceasta functie
va deschide fereastra de proprietati a directorului respectiv in care
puteti vedea numarul fisierelor existente, numarul subdirectoarelor,
dimensiunea totala a acestor fisiere.
Numararea fisierelor de acelasi tip existente in cadrul directorului se
realizeaza cu ajutorul comenzii Search for Files din meniul Start. La sfarsitul
cautarii in aceasta fereastra veti avea in partea dreapta toate fisierele cu extensia
cautata in directorul respectiv. Pe bara de stare veti avea numarul acestora.

Schimbarea tipului de fisier in: doar pentru citire (read only), etc.
Orice fisier sau director pe care il aveti pe calculator il puteti modifica
daca drepturile va permit acest lucru. Daca doriti ca un anumit fisier sa nu poata
fi decat citit, fara a se putea modifica va trebui sa ii adaugati fisierului respectiv
optiunea Read Only.
Aceasta optiune o adaugati din fereastra de proprietati a fisierului
respectiv. Fereastra de proprietati se afiseaza prin alegerea functiei Properties
din meniul aparut dupa ce ati dat un clic dreapta pe fisierul dorit.

Sistemul de fisiere FAT
Este un sistem de fisiere folosit de sistemul de operare MS-DOS si
Windows pentru a organiza si manipula fisierele. Tabela FAT (file alocation
table – tabela de alocare a fisierelor) este o structura de date pe care sistemul de
operare o creeaza atunci cand formatati o partitie folosind sistemul FAT.
Sistemul de operare pastreaza informatii despre fiecare fisier existent pe
calculator in tabela FAT, astfel incat acesta sa poata fi folosit mai tarziu.




13
Sistemul de fisiere FAT32
Este un sistem de fisiere derivat din sistemul de fisiere FAT, ce suporta
clusteri de dimensiuni mai mici, ce au ca rezultat o alocare mai eficienta a
spatiului pe hard disk.

Sistemul de fisiere NTFS
Este un sistem avansat de fisiere ce ofera o performanta si securitate mai
buna decat cele oferite de versiunile sistemului de fisiere FAT. De exemplu
NTFS ofera consistenta datelor prin utilizarrea tehnicilor de recuperare a datelor.
Daca sistemul s-a blocat, sistemul de fisiere NTFS utilizeaza fisierul sau log
pentru a reface consistenta sistemului de fisiere. In Windows NT, Windows
2000, Windows XP, NTFS ofera si alte optiuni, ca de exemplu: drepturile asupra
fisierelor si directoarelor, criptarea datelor si compresia lor.

Sortarea fisierelor
Pentru a fi mai usor de gasit si lucrat cu fisierele, implicit acestea sunt
sortate in ordine alfabetica, dar puteti sorta fisierele si dupa alte caracteristici.
Sortarea fisierelor in functie de diferitele caracteristici se poate realiza in
fereastra Explorer. In aceasta fereastra va trebui sa alegeti vizualizarea Details,
fie din meniul View, fie din bara de instrumente. Pentru a sorta fisierele dupa
dimensiunea acestora (in ordine crescatoare) dati un clic pe butonul Size din
fereastra. Sortarea dupa celelalte caracteristici se face in mod asemanator.

Importanta pastrarii extensiei curente atunci cand redenumiti un
fisier
Exista situatii in care doriti sa schimbati numele unui fisier sau director.
Este foarte important ca atunci cand redenumiti fisierul respectiv sa nu
modificati extensia acestuia deoarece acest lucru duce la imposibilitatea folosirii
fisierului respectiv. Daca totusi ati modificat extensia fisierului, sistemul de
operare va trage atentia de acest lucru printr-o caseta de dialog in care va
intreaba daca sunteti siguri ca vreti sa schimbati aceasta extensie. Pentru a nu
modifica extensia apasati butonul No.

Redenumirea fisierelor, directoarelor
Varianta 1
Selectati fisierul sau directorul pe care doriti sa il redenumiti. Apoi apasati
o singura data pe numele fisierului (nu pe fisier). Dupa 2 secunde veti putea
introduce noul nume avand grija sa nu schimbati extensia decat daca este
necesar. Daca nu doriti sa schimbati numele dati un clic oriunde pe ecran.

Varianta 2
Dati un clic pe fisierul dorit si apoi din meniul aparut alegeti optiunea
Rename.


14
Copierea, mutarea fisierelor sau directoarelor
Selectarea fisierelor sau directoarelor se realizeaza printr-un clic al
mouse-ului pozitionat pe fisierul sau directorul dorit. Fisierul sau directorul va
aparea selectat cu o culoare mai inchisa.
Daca doriti sa selectati mai multe fisiere sau directoare tineti apasata tasta
Ctrl in timp ce selectati fisierele dorite.

Copierea se realizeaza prin una din urmatoarele optiuni:
- cu ajutorul ferestrei Explorer
o deschideti fereastra Explorer, selectati documentul sau
directorul pe care doriti sa il copiati, din meniul Edit apelati
functia Copy (fisierul sau directorul este copiat in Clipboard).
Clipboardul este o memorie virtuala intermediara pentru
pastrarea pe termen scurt a cuvintelor, imaginilor sau
diagramelor. Se observa faptul ca si combinatia de taste Ctrl+C
realizeaza copierea fisierului sau directorului in Clipboard.
o pentru a lua fisierul sau directorul din Clipboard si a-l pune in
directorul dorit va trebui sa va pozitionati pe acesta si apoi din
meniul Edit sa alegeti optiunea Paste. Se observa faptul ca si
combinatia de taste Ctrl+V realizeaza adaugarea fisierului sau
directorului in directorul destinatie.
- cu ajutorul barei de instrumente din fereastra Explorer
o in fereastra Explorer, pe bara de instrumente aveti doua butoane
unul pentru functia Copy unul pentru functia Paste. Se urmeaza
aceeasi pasi ca mai sus.
- cu ajutorul mouse-ului
o selectati fisierul pe care doriti sa il copiati; apasati butonul din
dreapta al mouse-ului si apoi din meniul afisat alegeti functia
Copy.
o pentru a adauga fisierul copiat in directorul dorit va trebui sa
apasati butonul din dreapa al mouse-ului in directorul respectiv
si din meniul aparut sa alegeti functia Paste.
o o alta modalitate mai rapida, in fereastra Explorer pe bara de
instrumente exista butonul Copy To. Apasand acest buton se va
deschide o fereastra de dialog in care veti preciza locul dorit
unde vreti sa fie copiat fisierul. Dupa alegerea directorului in
care doriti sa copiati fisierul respectiv apasati butonul Ok. Nu va
mai fi nevoie sa apelati functia Paste.

Mutarea fisierelor
Mutarea, spre deosebire de operatiunea Copy semnifica schimbarea
definitiva a locului in care va apare fisierul. Daca doriti sa mutati un fisier puteti
alege urmatoarele posibilitati:
- cu ajutorul ferestrei Explorer
15
o deschideti fereastra Explorer, selectati documentul sau
directorul pe care doriti sa il mutati, din meniul Edit apelati
functia Cut. Se observa faptul ca si combinatia de taste Ctrl+X
realizeaza mutarea fisierului sau directorului in Clipboard.
o pentru a lua fisierul sau directorul din Clipboard si a-l pune in
directorul dorit va trebui sa va pozitionati pe acesta si apoi din
meniul Edit sa alegeti optiunea Paste. Se observa faptul ca si
combinatia de taste Ctrl+V realizeaza adaugarea fisierului sau
directorului in directorul destinatie.
- cu ajutorul barei de instrumente din fereastra Explorer
o in fereastra Explorer, pe bara de instrumente aveti doua butoane
unul pentru functia Cut unul pentru functia Paste. Se urmeaza
aceeasi pasi ca mai sus.
- cu ajutorul mouse-ului
o selectati fisierul pe care doriti sa il mutati; apasati butonul din
dreapta al mouse-ului si apoi din meniul afisat alegeti functia
Cut.
o pentru a adauga fisierul mutat in directorul dorit va trebui sa
apasati butonul din dreapa al mouse-ului in directorul respectiv
si din meniul aparut sa alegeti functia Paste.
o o alta modalitate mai rapida, in fereastra Explorer pe bara de
instrumente exista butonul Move To. Apasand acest buton se va
deschide o fereastra de dialog in care veti preciza locul dorit
unde vreti sa fie mutat fisierul. Dupa alegerea directorului in
care doriti sa mutati fisierul respectiv apasati butonul Ok. Nu va
mai fi nevoie sa apelati functia Paste.

Importanta realizarii unui back-up (copie) pe suporturi externe
Se poate intampla ca in timp ce lucrati sa exite o mica pana de curent care
duce la oprirea calculatorului si implicit la pierderea datelor. Tot ceea ce ati
lucrat s-a pierdut, de aceea este bine sa aveti copii ale documentelor la care
lucrati, pe discheta sau CD.
O alta posibilitate de pierdere a datelor este aceea in care calculatorul dvs.
nu mai incarca sistemul de operare si singura solutie posibila este formatarea
hard disk-ului si reinstalarea sistemului de operare. Prin formatarea hard disk-
ului toate datele sunt pierdute!!! Pentru a nu ajunge intr-o astfel de situatie este
de preferinta copierea documentelor importante pe discheta sau CD, deci
realizarea asa numitelor copii de protectie, back-up.

Stergerea fisierelor si refacerea acestora
Daca sunteti sigur ca nu mai aveti nevoie de un anumit director sau fisier
pentru a elibera spatiul ocupat de acesta puteti alege optiunea de a sterge fisierul
sau directorul respectiv. Fisierul caruia i-ati dat instructiunea Delete va fi pus
automat in Recycle Bin, care este asemanator cu un cos in care dvs. aruncati
documentele ce nu va mai trebuiesc.
16
Un fisier poate fi sters prin urmatoarele modalitati:
- selectati fisierul pe care doriti sa il stergeti si apoi apasati butonul
Delete existent pe tastatura. Pe ecran va apare o fereastra de dialog
care va cere sa confirmati stergerea fisierului si trimiterea lui in
Recycle Bin.
- prin apasarea butonului dreapta al mouse-ului pe fisierul respectiv si
apoi alegerea optiunii Delete din meniul aparut
- in fereastra Explorer apasati butonul Delete aflat pe bara de
instrumente.

Refacera fisierelor sterse din Recycle Bin
Daca ati sters din greseala un fisier de care mai aveati nevoie, sistemul de
operare va ofera posibilitatea de a recupera fisierul sau directorul sters. din
Recycle Bin.
- cu ajutorul ferestrei Explorer deschideti Recycle Bin
- selectati fisierul pe care doriti sa il recuperati si apoi apasati butonul
Restore. Fisierul va fi adus in locul in care se afla atunci cand a fost
sters.
- Pentru a recupera toate fisierele existente in Recycle Bin apasati
butonul Restore All.

Golirea Recycle Bin
Atunci cand alegeti sa goliti Recycle Bin trebuie sa fiti foarte siguri ca nu
mai aveti nevoie de fisierele la care renuntati, deoarece odata sterse din Recycle
Bin ele nu mai pot fi recuperate.
Golirea cosului se realizeaza din meniul File – Empty Recycle Bin sau
prin apasarea butonului din dreapta al mouse-ului pe pictograma aflata pe
desktop si alegerea optiunii Empty Recycle Bin din meniul aparut. Pe ecran va
apare o caseta de dialog ce va cere sa confirmati stergerea definitiva a fisierelor.
Pentru a sterge fisierele definitiv apasati butonul Yes.

Daca atunci cand stergeti un fisier nu vreti ca acesta sa fie tremis la
Recycle Bin puteti apasa simultan tastele Shift+Del.

Cautarea fisierelor si a directoarelor
Pentru a gasi un fisier sau director folosim functia Search For Files or
Folders din meniul Start. In campul Search for Files or Folders named
introduceti numele sau directorului cautat. In meniul derulant Look alegeti unde
doriti sa cautati. Pentru a incepe cautarea apasati butonul Search Now.

Daca doriti sa cautati fisierele dupa alte criterii, dimensiune, data cand au
fost create, data modificarii lor, puteti alege optiunea Search Options.


17
Vizualizarea fisierelor utilizate recent
Atunci cand deschideti un document existent, sau creati un nou document
sau orice alt tip de fisier, sistemul de operare Windows va salveaza scurtaturi la
aceste documente in directorul Documents din meniul Start. De remarcat faptul
ca acest director stocheaza doar 15 scurtaturi.


ARHIVARE, VIRUSI & PRINTAREA DOCUMENTELOR

4.1. Arhivarea documentelor

Notiuni generale
Unele documente au dimensiuni foarte mari. Pentru a ocupa mai putin
spatiun se poate arhiva fisierul. Arhivarea fisierelor este o modalitate de a
reduce dimensiunile acestuia. Pentru a arhiva un fisier va trebuie un program
special cum ar fi: WinRar, WinZip, WinAce.

Arhivarea unui fisier
Pentru a arhiva un fisier trebuie sa pornim mai intai aplicatia respectiva
din meniul Start-Program-Arhivator. Aceasta functie va deschide fereastra
aplicatiei de arhivare. In cadrul acestei ferestre vom gasi, in general, un buton de
adaugare de fisiere la arhiva noastra, o caseta in care vom putea da un nume
arhivei pe care o cream, rata de compresie a arhivei, daca activam sau nu
optiunea de arhiva executabila SFX (care contine un algoritm de
autodezarhivare, atunci cand pe calculatorul pe care vom dezarhiva arhiva nu
exista instalat programul respectiv de arhivare). In urma acestei operatiuni
fisierul creat va avea o pictograma asociata asemanatoare cu cea a programului
folosit la compresie (arhivare).

Dezarhivarea unui fisier
Pentru a dezarhiva un fisier ce a fost creat ca arhiva executabila va trebui
sa dati un dublu clic pe ea. Se va deschide o fereastra in care vi se cere sa
introduceti locul in care doriti sa dezarhivati. Calea implicita este directorul in
care se afla arhiva. Daca doriti sa schimbati calea implicita apasati butonul
Browse. Pentru a incepe dezarhivarea fisierului apasati butonul Extract.
Daca arhiva nu a fost creata cu ca un program executabil atunci folositi
aplicatia cu care a fost creata arhiva pentru a dezarhiva fisierul. Fisierele care au
extensia rar au fost create cu aplicatia WinRar, fisierele care au extensia zip au
fost create cu aplicatia WinZip, fisierele care au extensia ace au fost create cu
aplicatia WinAce.
Dati dublu clic pe fisierul respectiv pentru a deschide fereastra de
program asociata tipului de arhiva. In aceasta fereastra selectati fisierul pe care
doriti sa il dezarhivati si apoi apasati butonul Extract.
Daca pe calculatorul pe care duceti arhiva nu este instalata aplicatia de
dezarhivare, iar arhiva nu este fisier executabil, nu veti putea dezarhiva fisierul.
18

4.2. Virusii
Concepte generale despre virusi
Virusii sunt anumite programe crete de oameni cu scopuri distructive.
Sunt programele ce au proprietaea de a se extinde si care duc la functionarea
necorespunzatoare a sistemului de operare. Asemeni virusilor umani “virusii de
calculator” duc la imbolnavirea sistemului de operare si a fisierelor existente.
Aceste programe distrug informatiile aflate pe calculator si impiedica
functionarea aplicatiilor.
Un virus odata patruns in calculator nu este activ, decat in momentul in
care programul cu care a fost adus este activat.

Modalitati de transmitere
Virusii patrund in calculator prin intermediul programelor de pe internet,
ii puteti primi pe mail sau ii puteti aduce cu o discheta sau CD. De aceea este
recomandat ca la folosirea uneia din aceste cai sa rulati un program antivirus.

Avantajul scanarii calculatorului impotriva virusilor
Pentru a scapa de anumiti virusi sau pentru a va proteja de acestia va
trebui:
- sa aveti instala un program antivirus foarte bun, foarte recent cu
ajutorul caruia sa puteti descoperi si sa eliminati eventualii virusi
- sa scanati periodic fisierele din calculator si a dischetelor inainte de
folosire
- sa scanati fisierele atasate pe care le primiti prin email
Un antivirus bun poate descoperi in timpul scanarii si virusii care nu sunt
activi.

Conceptul de dezinfectare
Ca orice virus si acesti virusi de calculator pot fi eliminati. Acest lucru se
realizeaza cu ajutorul programului antivirus care descopera virusul si apoi il
elimina din toate fisierele din calculator. Aceasta actiune de eliminare poarta
numele de dezinfectare.

Actiuni impotriva virusilor
Pentru a scana calculatorul impotriva virusilor deschideti programul
antivirus pe care il aveti instalat pe calculator.
In fereastra aplicatiei putem alege diferite optiuni: de a scana diferite
directoare sau fisiere, de a scana intregul sistem, actiunea ce se va executa in
momentul detectiei unui virus.
Programul antivirus pe care il utilizati are o baza de date in care sunt
inglobate diferite tipuri de virusi. Trebuie sa stiti ca mereu apar virusi noi pe
care ii puteti avea in calculator dar antivirusul dvs. nu ii poate detectat. De aceea
va trebui ca baza de date a antivirusului pe care il folositi sa fie actualizata
19
mereu (cel putin o data pe luna) pentru a fi siguri ca nu aveti in calculator nici
un program distructiv.


4.3. Tiparirea documentelor

Pregatirea pentru imprimare
Daca aveti instalate mai multe imprimate la calculator sau doriti sa tipariti
un document la o imprimanta din retea puteti alege o imprimanta ca Default
(implicita). Setarea unei imprimante care sa ramana implicit aleasa se realizeaza
din fereastra Printers ce se deschide din meniul Start-Settings-Printers.
In fereastra Printers selectati imprimanta dorita si din meniul File alegeti
optiunea Set As Default Printer, sau puteti da un clic dreapta pe imprimanta
dorita si din meniul afisat selectati optiunea Set as Default Printer.

Instalarea unei noi imprimante
Instalarea unei noi imprimante se realizeaza cu ajutorul Wizard-ului
(vrajitor) Add Printer din fereastra Printers. Dati un dublu clic pe aceasta
pictograma si apoi urmati pasii afisati pe ecran.

Tiparirea efectiva a unui document
Pentru a tipari (lista pe hartie) un document creat cu o aplicatie, se
foloseste optiunea Print din meniul File. Inainte de aceasta ar fi bine sa fie
vizualizat intregul document, operatiune ce se realizeaza cu optiunea Print
Preview din meniul File, sau se apasa pe imagnea corespunzatoare din bara de
instrumente.
Inainte de a tipari documentul, daca nu va convine formatul de pagina
implicit, il puteti modifica din optiunea Page Setup. Un lucru important pentru
tiparirea corecta a unui document este stabilirea dimensiunii paginii. De obicei
documentul se tipareste pe foaie A4 de aceea va trebui setat documentul astfel
incat sa respecte acest format. Aceasta optiune se alege din Page Setup – Paper
Size. Tiparirea efectiva a documentului se realizeaza apeland functia Print din
meniul File sau combinatia de taste Ctrl+P. Aceasta comanda va deschide o
fereastra din care puteti alege daca tiparirea se va face pe hartie sau fisier si cate
copii doriti, si mai ales imprimanta care va fi folosita.
Daca vreti sa tipariti documentul folosind optiunile iplicite atunci pentru o
mai mare simplitate puteti da clic pe butonul existent pe bara de instrumente.

Oprirea, stergerea, repornirea tiparirii unui document
Daca in timpul tiparirii unui document doriti sa opriti tiparirea acestuia
puteti alege din fereastra imprimantei optiunea Cancel All Documents din
meniul Printer.
Daca vreti ca documentul ce se tipareste sa se opreasca pentru un
moment, puteti alege optiunea Pause Printing din meniul Printer.
20
MODULUL 3
Cuprins


III. PROCESORUL DE TEXTE MICROSOFT WORD XP .......................................................21
3.1. Masa de lucru a editorului .....................................................................................................21
3.2. Modurile de afişare a documentului ......................................................................................24
3.3. Lista meniurilor şi comenzilor editorului ..............................................................................26
3.4. Introducerea şi editarea textului ............................................................................................30
3.4.1. Majuscule şi conversii de caz .............................................................................................31
3.4.2. Inserarea simbolurilor speciale ...........................................................................................31
3.4.3. Încărcarea şi salvarea documentelor ...................................................................................33
3.4.4. Căutare şi înlocuire .............................................................................................................35
3.4.5. Corectarea şi reutilizarea informaţiilor ...............................................................................37
3.4.6. Verificarea documentelor ...................................................................................................39
3.5. Formatarea caracterelor .........................................................................................................42
3.6. Formatarea paragrafelor ........................................................................................................44
3.6.1. Centrarea şi alinierea textului .............................................................................................45
3.6.2. Retragerea rândurilor ..........................................................................................................45
3.6.3. Tabulatorul şi poziţionarea lui ............................................................................................47
3.6.4. Spaţierea rândurilor ............................................................................................................47
3.6.5. Adăugarea contururilor şi efectul de umbră .......................................................................48
3.7. Formatarea paginilor..............................................................................................................50
3.7.1. Dimensiunea hârtiei şi orientarea paginii ...........................................................................50
3.7.2. Marginile ............................................................................................................................51
3.7.3. Antete şi subsoluri ..............................................................................................................53
3.7.4. Numerotarea paginilor ........................................................................................................55
3.7.5. Numerotarea rândurilor ......................................................................................................57
3.7.6. Împărţirea unui document în secţiuni .................................................................................57
3.8. Gestionarea coloanelor ..........................................................................................................59
3.9. Gestiunea tabelelor ................................................................................................................62
3.9.1. Crearea unei tabele .............................................................................................................62
3.9.2. Inserarea celulelor, rândurilor şi a coloanelor ....................................................................63
3.9.3. Ştergerea celulelor, rândurilor şi a coloanelor ....................................................................64
3.9.4. Mutarea şi copierea celulelor, rândurilor şi a coloanelor ...................................................65
3.9.5.Lăţimea unei coloane ...........................................................................................................65
3.9.6. Modificarea înălţimii unei rânduri ......................................................................................66
3.9.7. Adăugarea rândurilor de contur la tabele şi efectul de umbră ............................................66
3.9.8. Contopirea (interclasarea) şi fragmentarea celulelor ..........................................................67
3.9.9. Fragmentarea tabelelor .......................................................................................................67
3.9.10. Repetarea antetelor de tabele pe mai multe pagini ...........................................................67
3.9.11. Note de picior şi de sfârşit ................................................................................................68
3.10. Chenare ................................................................................................................................69
3.11. Importarea imaginilor ..........................................................................................................70
3.12. Desenare în Word ................................................................................................................70
3.13. Utilitarul WORDART .........................................................................................................71



21



III. PROCESORUL DE TEXTE MICROSOFT WORD XP


Editorul Word este un program de dimensiune foarte mare (lucru normal având în vedere
marea diversitate a funcţiilor). Dacă se foloseşte o instalare completă, spaţiul necesar pe
discul fix este mai mult decât 26 megaocteţi.

Lansarea în execuţie a editorului
Editorul Word poate fi lansat în execuţie acţionând butonul de comandă Start, comanda All
Programs, iar în fereastra afişată se va aplica un clic pe comanda Microsoft Word.

Părăsirea editorului
În momentul părăsirii editorului vor fi închise toate documentele. Dacă un document sau mai
multe documente au fost modificate, dar nu au fost încă salvate, atunci editorul va afişa un
avertisment şi va cere confirmarea utilizatorului pentru efectuarea salvărilor necesare.
Răspunsurile posibile sunt:

- Da (efectuarea salvărilor şi părăsirea editorului);
- Nu (se părăseşte editorul fără salvare);
- Revocare (continuarea editării documentului actual fără nici o salvare).


3.1. Masa de lucru a editorului

Prin masa de lucru a editorului se înţelege orice obiect care este afişat pe ecran:

- zona rezervată documentului;
- meniurile;
- barele de unelte;
- linia de stare.

Componentele auxiliare ale mesei de lucru sunt comenzile diferitelor meniuri, ferestrele de
dialog şi fişele ferestrelor de dialog. În funcţie de modul de afişare utilizat vor fi accesibile
diferite componente ale mesei de lucru. Unele componente ale ecranului pot fi ascunse.
Editorul afişează pe ecran acele elemente care sunt utilizate cel mai frecvent.
În momentul lansării în execuţie a editorului, pe ecran apare un document nou, momentan vid.
Punctul de inserţie clipitor indică locaţia unde va începe textul care va fi introdus.
Prima linie a ecranului este bara de titlu. În centrul barei se afişează numele editorului şi
numele documentului. Numele implicit al primului document nou este Document 1; celelalte
documente noi vor avea numele Document 2, Document 3 ş.a.m.d. În colţul din stânga sus
este afişat simbolul grafic al meniului sistem (control) al aplicaţiei. În colţul din dreapta sus
apar butoanele de redimensionare a ecranului.
Dacă se dispune de un mouse, pentru lansarea în execuţie a comenzilor des utilizate se vor
folosi diferite bare de unelte. Ele conţin diferite butoane de comandă care sunt ataşate
diferitelor comenzi. Prin deplasarea cursorului pe un oarecare buton de comandă, pe ecran se
va afişa numele butonului respectiv precum şi (în linia de stare) descrierea succintă a
comenzii aferente. La o instalare standard, în momentul lansării editorului sub bara de titlu
vor fi afişate două bare de unelte: cea standard şi cea de formare.

22





În timpul sesiunii de lucru diferite bare de unelte pot fi afişate sau pot fi ascunse. De exemplu,
în timpul introducerii textului bara de formatare poate să fie ascunsă. Editorul – în funcţie de
activitatea actuală - afişează diferite bare de unelte. Astfel, de exemplu, dacă se dă comanda
de desenare a unei imagini grafice, atunci se va afişa bara de unelte de desenare. Dacă este
vizibilă cel puţin o bară de unelte, atunci se poate folosi şi un meniu local care permite
afişarea sau ascunderea diferitelor bare de unelte. În acest scop cu butonul din dreapta al
mouse-ului se va efectua un clic pe o bară de unelte. Ca urmare se va afişa o listă cu barele de
unelte disponibile. Barele deja afişate sunt marcate cu semnul \. Pentru afişarea (sau
ascunderea) unei bare de unelte se va efectua un clic pe numele barei respective. Dacă pe
ecran nu este afişată nici o bară de unelte, atunci se va da comanda Bare de Instrumente
(meniul Vizualizare) – Particularizare.

Din fereastra respectivă se pot selecta acele bare care se afişează sau se ascund, se poate cere
mărirea, colorarea şi ataşarea textelor explicative la diferite butoane. O altă posibilitate este
Bara de meniuri
Bara de unelte
standard
Bara de unelte de
formatare
Bara de
desenare
Rigla
Linia de stare
Butoane de selectare
a modului de afisare
Zona de editare
Linia de inserare
Panou de activitate
23
crearea barelor noi, anularea diferitelor modificări în structura barelor precum şi operarea
anumitor modificări în configurarea barei selectate.

Barele de unelte standard şi de formatare în mod normal sunt “ancorate” în partea inferioară a
liniei cu meniuri. Atât aceste bare, cât şi celelalte bare pot fi deplasate în diferitele locaţii ale
ecranului, deci pot fi afişate bare de unelte “flotante”, care pot fi şi redimensionate. Pentru
transformarea unei bare de unelte ancorată într-o bară flotantă, se va ţine apăsată tasta SHIFT
şi se va aplica un dublu clic într-o zonă liberă a barei. Pentru ancorarea unei bare de unelte
flotantă se va aplica un dublu clic fie într-o zonă liberă a barei, fie în linia de titlu a barei. O
bară flotantă poate fi deplasată (prin tragere cu mouse-ul a liniei de titlu) şi poate fi
redimensionată (prin tragere cu mouse-ul a muchiei sau colţului barei).

Meniul de lucru al editorului este prevăzut cu două rigle.
Rigla orizontală permite modificarea rapidă a retragerilor diferitelor paragrafe, stabileşte
marginile din stânga şi din dreapta, inserează sau şterge poziţiile stopurilor tabelare şi
modifică lăţimea coloanelor. Această riglă poate fi afişată indiferent de modul de afişare
actual (cu excepţia modului de afişare tip document principal şi tip rezumat).

Rigla verticală stabileşte marginile de sus şi de jos, poziţia antetului şi a subsolului precum şi
înălţimea rândurilor unei tabele. Această riglă este afişată numai în modurile de afişare tip
pagină şi tip afişare înainte de tipărire.

Cele două rigle pot fi afişate sau ascunse. În acest scop se va da comanda Rigla (meniul
Vizualizare).

Linia de stare (situată în partea inferioară a ferestrei editorului) afişează diferite informaţii
referitoare la documentul activ şi la activitatea curentă. Această linie este afişată implicit.
Pentru ascunderea liniei de stare se va da comanda Opţiuni (meniul Instrumente). Se alege
fişa Vizualizare, după care se va dezactiva opţiunea Bara de Stare.

În timpul sesiunii se poate trece rapid dintr-un mod de afişare într-un alt mod de afişare
(normală, de tip pagină sau de tip rezumat). În acest scop se va aplica un clic pe butonul de
comandă corespunzător modului de afişare. Cele trei butoane de selectare a modului de
afişare sunt situate deasupra liniei de stare, în colţul din stânga al barei de defilare orizontale.

Linia de stare conţine diferite informaţii despre textul afişat pe ecran, respectiv despre regimul
de editare utilizat.

Exemplu:
Informaţia afişată Semnificaţie
Pagină 4 Numărul paginii actuale a documentului. Dacă
documentul este numerotat, acest număr va juca rolul
numărului de pagină.
Secţiune 1 Numărul secţiunii curente în cadrul documentului.
4/19 Numărul paginii actuale / numărul total al paginilor din
document.
La 21.1cm Poziţia liniei faţă de muchia superioară a hârtiei.
Lin 39 Numărul liniei în cadrul paginii. Rândurile vide sunt
numerotate, însă rândurile din antet, subsoluri, note de
picior şi de sfârşit nu sunt numerotate.
Col 1 Poziţia cursorului în interiorul liniei. Caracterele de
tabelare şi de spaţiu sunt numerotate ca şi cum ar fi
24
caractere obişnuite.

REC Imprimarer-un clic dublu se afişează fereastra de
înregistrare a macrourilor.
TRK Imprimarer-un clic dublu se afişează fereastra de
înregistrare a reviziilor (comentariile ataşate documentului
de un revizor).
EXT Imprimarer-un clic dublu se activează modul de selecţie
extinsă (acelaşi efect poate fi realizat şi prin acţionarea
tastei F8). Decuplarea acestui mod se realizează similar.
OVR Imprimarer-un clic dublu se activează modul de
suprascriere (acelaşi efect poate fi realizat şi prin
acţionarea tastei INSERT). Decuplarea acestui mod se
realizează similar.


3.2. Modurile de afişare a documentului

Editorul permite utilizarea a următoarelor moduri de afişare a documentelor pe ecran:
- modul normal (Normal din meniul Vizualizare);
- modul Web (Aspect pagina Web din meniul Vizualizare);
- modul rezumat (Plan document din meniul Vizualizare);
- modul de afişare Aspect pagină imprimată;
- modul de afişare înainte de tipărire (Examinare înaintea imprimării);

În momentele în care se cuplează dintr-un mod de afişare într-un alt mod de afişare, punctul
de inserţie va rămâne în locaţia similară a documentului. În afară de aceste cinci moduri de
afişare mai există şi posibilitatea de a afişa documentul în diferite dimensiuni (focalizarea
documentului), este posibilă atribuirea ecranului întreg pentru documentul actual precum şi
împărţirea în două a ecranului (prin care documentul activ va fi afişat în două ferestre).

Modul normal

Este modul implicit de afişare a editorului. Se afişează o versiune simplificată a
documentului, astfel că viteza de editare creşte substanţial. De exemplu nu sunt afişate notele
de picior şi antetele, iar chenarele nu sunt afişate la locaţiile lor corecte din interiorul paginii.
Acest mod este cel mai frecvent utilizat în timpul introducerii, editării şi formatării. Pentru
cuplarea în modul de afişare Normal se va alege fie comanda Normal (meniul Vizualizare),
fie se va acţiona butonul Vizualizare Normală (din bara de defilare orizontală).

Modul Aspect pagina Web

Acest mod este folosit atunci când se doreşte afişarea documentului ca o pagină de Web.

Modul rezumat (Plan document din meniul Vizualizare)

Acest mod de afişare permite vizualizarea structurii documentului. Documentul poate fi
comprimat în aşa fel, încât sunt vizibile doar titlurile principale. Se permite şi dilatarea totală
a documentului, caz în care este vizibil întregul document. Acest mod uşurează copierea şi
deplasarea diferitelor porţiuni de text, precum şi rearanjarea documentelor de dimensiune
mare. Modul rezumat poate fi utilizat doar atunci când pentru diferitele titluri din document
25
au fost atribuite stilurile predefinite “titlu” (Heading de nivelele 1, 2, …., 9). Pentru a cupla la
modul de afişare Rezumat se va alege comanda Plan document (meniul Vizualizare).


Modul Aspect pagină imprimată

Este modul de vizualizare ce arată cum vor fi poziţionate pe hârtia tipărită elementele
documentului (text, grafice, etc.). Este folositor la editarea header-elor şi a footer-elor, la
ajustarea marginilor şi la lucrul cu coloane şi obiecte.

Modul - înainte de tipărire

Acest mod de afişare prezintă mai multe pagini complete ale documentului în dimensiune
redusă. În acest fel se poate analiza o pagină sau mai multe pagini. Se permite modificarea
trecerilor de la o pagină la altă pagină, însă este posibilă şi efectuarea ultimilor retuşări
(editări) ale documentului. Se foloseşte de regulă înainte de a da comanda de tipărire a
documentului. Pentru a cupla la modul de afişare Înainte de tipărire se va alege fie comanda
Examinare înaintea imprimării (meniul Fişier), fie se va acţiona butonul de comandă
Examinare înaintea imprimării (din bara de unelte standard).

Există posibilitatea afişării documentului pe ecranul întreg. În acest caz nu se afişează rigla,
barele de defilare, barele de unelte, meniurile şi alte elemente de ecran, adică întregul spaţiu al
ecranului va fi atribuit documentului activ. Pentru selectarea acestui tip de afişare se va
selecta comanda Ecran complet (meniul Vizualizare). Pe ecran va apare şi o mică fereastră de
dialog, care este prevăzută cu un buton de comandă intitulat Ecran complet.

Comanda Panoramare (meniul Vizualizare) permite controlul mărimii de afişare pe ecran a
unui document (focalizarea ecranului). Dacă se foloseşte o dimensiune de afişare mare, atunci
se va uşura citirea textului. Dacă se foloseşte o dimensiune de afişare mică, atunci poate fi
vizualizată o pagină întreagă. Comanda afişează o fereastră de dialog intitulată Panoramare.

Subfereastra Panoramare la conţine un şir de butoane de radio prin care se poate selecta
dimensiunea de afişare. Dacă se alege varianta Lăţime pagină, atunci editorul determină
automat procentajul de afişare necesar, în care lăţimea unei pagini încape pe ecran. Dacă se
alege varianta Pagină întreagă, atunci dimensiunea de afişare este redusă în aşa fel, încât
marginile secţiunii afişate încap în fereastra documentului. Opţiunea este folosită de regulă
atunci când se doreşte vizualizarea întregului text a unei pagini care foloseşte margini
negative. Varianta Multe Pagini afişează două sau mai multe pagini în modul de afişare
26
înainte de tipărire. Pentru a selecta numărul paginilor care se afişează simultan se va face un
clic pe simbolul grafic Multe Pagini şi se trage cursorul de mouse până când se selectează
numărul dorit de pagini. Opţiunea Pagină întreagă şi Multe Pagini pot fi aplicate numai în
modul de afişare tip pagină.
Subfereastra Examinare vizualizează o mostră a modului de afişare selectat, fontul şi
dimensiunea de font utilizată.
Editorul permite împărţirea în două a ecranului, fiecare parte fiind prevăzută cu câte o bară de
defilare. Astfel, documentul activ poate fi afişat în două ferestre, iar cele două ferestre pot fi
defilate independent unul de altul, în acest mod putându-se lucra simultan cu diferite părţi ale
documentului. O altă utilizare a împărţirii ecranului este vizualizarea simultană a
documentului în două moduri de afişare distincte (de exemplu în partea superioară a ecranului
se foloseşte modul de afişare normală, iar în partea inferioară a ecranului modul de afişare tip
pagină). Împărţirea în două a ecranului poate fi realizată fie cu ajutorul mouse-ului, fie cu
ajutorul comenzii Scindare (meniul Fereastră).
Împărţirea în două a ecranului cu ajutorul comenzii SCINDARE se realizează astfel:
Se selectează comanda Scindare (meniul Fereastră). În urma acestei comenzi în mijlocul
ecranului va apare o linie orizontală.
Cu ajutorul tastelor | (săgeată sus) şi + (săgeată jos) se deplasează linia de despărţire în
locaţia dorită.
Se acţionează tasta ENTER.
Pentru a trece dintr-o fereastră în cealaltă subfereastră se va face un clic în interiorul
subferestrei inactive (sau se va acţiona tasta F6). Pentru reunificarea ferestrelor se va da
comanda Eliminare Scindare (meniul Fereastră).
Împărţirea în două a ecranului se foloseşte la documente de dimensiune mare în acele
momente, în care sunt mutate sau copiate diferite porţiuni de text. În acest caz în una dintre
ferestre se va afişa porţiunea de text sau imaginea grafică care urmează să fie mutată sau
copiată, iar în cealaltă fereastră se va afişa locaţia de destinaţie.

3.3. Lista meniurilor şi comenzilor editorului

Meniul SYSTEM (control) al editorului:
Deplasează, redimensionează sau închide fereastra documentului.

Restore (CTRL+F5) Restabilirea ferestrei la dimensiunea ei originală
Move (CTRL+F7) Deplasarea ferestrei cu ajutorul tastaturii.
Size (CRTL+F8) Redimensionarea ferestrei cu ajutorul tastaturii.
Minimize Reducerea ferestrei la un simbol grafic.
Maximize (CRTL+F10) Majorarea ferestrei la dimensiunea maximă.
Închidere (CTRL+W) Salvarea editărilor şi închiderea ferestrei active.


Meniul FIŞIER (fişiere):
Crează, deschide, salvează, tipăreşte documentul şi părăseşte editorul Word.

Nou … (CTRL+N) Crearea unui document sau model nou.
Deschidere … (CTRL+O) Deschiderea unui document sau unui model existent.
Închidere Închiderea tuturor ferestrelor documentului activ.
Salvare (CTRL+S) Salvarea documentului sau modelului activ.
Salvare Ca…. Salvarea unei copii a documentului într-un fişier
specificat (salvare sub nume nou).
Iniţializare Pagină … Stabilirea aspectului paginii secţiunii selectate.
Examinare înaintea Afişarea paginilor în forma în care ele vor fi tipărite.
27
imprimării
Imprimare… (CTRL+P) Tipărirea documentului activ
Ieşire Părăsirea programului Word şi solicitarea de a salva
documentul.

Meniul EDITARE:
Anulează, şterge, copiază, inserează, caută, înlocuieşte şi trece la o locaţie specificată a
documentului.

Anulare“acţiune’ (CTRL+Z) Anularea ultimei acţiuni.
Repetare (F4 sau CTRL + Y) Repetarea ultimei acţiuni.
Decupare (CTRL+X) Mutarea informaţiei selectate în zona Clipboard.
Copiere (CTRL+C) Copierea informaţiei selectate în zona Clipboard.
Lipire(CTRL+V) Inserarea conţinutului zonei Clipboard la punctul de
inserţie.
Lipire Specială … Inserarea conţinutului zonei Clipboard sub forma unui
obiect înlanţuit, încapsulat sau de alt format.
Golire (DEL) Ştergerea selecţiei. Selecţia nu se memorează în
Clipboard.
Selecţie totală(CTRL+A) Selectarea documentului întreg.
Găsire … (CTRL+F) Căutarea unui text sau unui format specificat.
Înlocuire … (CTRL+H) Căutarea şi înlocuirea unui text sau format specificat.
Salt la… (CTRL+G) Trecerea la un loc specificat al documentului activ.
Legături …. Vizualizarea, actualizarea, deschiderea sau
îndepărtarea unei înlănţuiri. Comanda este utilizată
numai în cazul în care documentul conţine obiecte
înlanţuite.
Obiect Deschiderea sau convertirea obiectului selectat într-un
alt tip de obiect.


Meniul VIZUALIZARE
Selectează diferite vizualizări, unelte de formatare sau procentajul de mărire / micşorare a
ecranului.

Normal Trecere la modul de afişare tip normal.
Aspect pagina Web Trecere la modul de afişare Aspect pagina Web.
Aspect pagină imprimată Trecere la modul de afişare Aspect pagină imprimată.
Schiţă Trecere la modul de afişare Schiţă
Panou Activitate Viyualiyare Panou activitate
Ecran complet Cuplarea / decuplarea modului de afişare tip ecran
întreg.
Bare de instrumente … Afişarea sau ascunderea diferitelor bare de unelte.
Riglă Afişarea sau ascunderea riglei.
Plan Document Trecere la modul de afişare Plan Document
Antet si subsol Afişarea ecranului de antete în modul de afişare tip
pagină.
Notă de Subsol Afişarea ecranului de editare şi de vizualizare al
notelor de picior. Comanda funcţionează în calitate de
comutator.
Marcaj de urmărire Afişarea ecranului de vizualizare a comentariilor
28
Panaromare Modificarea dimensiunii (focalizarea) ferestrei de
editare.

Meniul INSERARE:
Inserează diferite tipuri de texte şi imagini grafice.

Întrerupere … Trecere la o pagină, coloană sau secţiune nouă.
Numere de pagină… Adăugarea numerotării de pagină la partea superioară
sau inferioară a unei pagini.
Dată şi oră… Inserarea în documentul actual a datei calendaristice
şi/sau a orei curente.
Auto text Inserarea sau definirea unei intrări în Auto Text.
Câmp …. Inserarea unei instrucţiuni de câmp în document.
Simbol…. Inserarea unui simbol special.
Comentariu Inserarea unui comentariu.
Referinţă – Notă de subsol…. Inserarea unei referinţe de note de picior sau de sfârşit.
Referinţă - Legendă … Inserarea unui text explicativ (legendă) deasupra sau
dedesubtul obiectului selectat.
Referinţă – Referinţă
încrucişată…
Inserarea unei referinţe încrucişate.
Referinţă - Index şi Tabele…. Inserarea în document a unui indice de noţiuni, a unui
cuprins, a unei tabele de figuri sau a unei tabele de
autorităţi.
Imagine… Inserarea unei imagini grafice.
Nomogramă Inserarea unei diagrame sau organigramă
Casetă text… Inserarea unui chenar vid sau includerea elementului
selectat într-un chenar.
Fişier … Inserarea conţinutului unui fişier extern în documentul
actual.
Obiect…. Inserarea unei ecuaţii, unui grafic, unui desen sau unui
alt obiect.
Marcaj în document Semn de carte. Atribuirea unui nume la o selecţie.
Hyperlink Inserarea unui link (legătură)



Meniul FORMAT (formatare):
Formatează texte şi imagini grafice.

Font… Modificarea aspectului exterior al caracterelor
selectate.
Paragraf… Modificarea aspectului exterior şi numerotării
rândurilor paragrafelor selectate.
Marcatori şi numerotare… Crearea unei liste marcate sau numerotate.
Borduri şi umbrire… Modificarea contururilor şi a efectelor de umbră a
paragrafelor, celulelor tabelare şi a imaginilor selectate
Coloane… Modificarea formatului tip coloană a secţiunilor
selectate.
Tabulatori…. Stabilirea şi ştergerea stopurilor tabelare pentru
paragrafele selectate.
Orientare Text Schimbarea orientării textului dintr-o celulă din tabel
29
Modificare după caz… Trecerea selecţiei în majuscule sau minuscule.
Fundal Alegerea unei culori de fundal a documentului
Temă… Aplicarea unei teme documentului
Auto Formatare … Formatarea automată a unui document.
Stiluri şi formatare … Aplicarea, crearea sau modificarea unui stil.
Dezvăluire formatare… Modificarea opţiunilor de formatare a chenarului
selectat.
Obiect Formatare formă automată

Meniul Instrumente (unelte):
Uneltele soft ale editorului.

Corectare ortografică si
gramaticală …. (F7)
Testarea ortografică a documentului activ.
Limbă …. Modifică opţiunile referitoare la limba utilizată pentru
caracterele selectate.
Contor de cuvinte … Afişarea de statistici referitoare la numărul de cuvinte
al documentului activ.
Urmărire modificari Evidenţierea modificărilor cu culoare rosie si
subliniere
Protejare Document … Stabilirea tipului de protecţie al documentului activ.
Scrisori şi corespondente –
Expertul imbinare
Corespondenta
Generarea unui document principal pentru procedura
de interclasare.
Scrisori şi corespondente –
Plicuri şi etichete
Crearea sau tipărirea unui plic sau a unei etichete
Opţiuni AutoCorectie …. Adăugarea sau ştergerea intrărilor în lista referitoare la
corectare automată.
Macrocomanda … Lansarea în execuţie, crearea, ştergerea sau editarea
unei macroinstrucţiuni.
Particularizare … Configurarea editorului Word (meniuri, tastatură şi
bare de unelte).
Optiuni … Modificarea diferitelor categorii de opţiuni ale
editorului Word.

Meniul TABEL (tabelă):
Creează, formatează şi editează o tabelă.
Inserare Inserarea unui tabel, coloane, randuri
Ştergere Ştergerea celulelor selectate dintr-o tabelă.
Selectare Selectarea tabelului curent, a randului sau coloanei
actuale dintr-o tabelă.
Imbinarea celule Contopirea celulelor unei tabele.
Scindare celule …. Desfacerea celulelor care au fost anterior contopite.
Scindare tabel Inserarea unei mărci de paragraf deasupra liniei
curente într-o tabelă.
AutoFormatare în tabel… Aplicarea unei formatări la o tabelă.
Potrivire automata Modificarea potrivirii tabelului la continut, fereastra,
stabilirea lăţimii fixe a coloanei, distribuirea
rabdurilor, coloanelor in mod egal.
Se face conversia Convertirea textului selectat într-o tabelă.
Sortare… Rearanjarea selecţiei într-o ordine specificată.
30
Formulă …. Inserarea unei formule într-o celulă a unei tabele.
Ascundere rânduri de grilă Cuplarea / decuplarea afişării rândurilor de reţea într-o
tabelă.
Proprietăţi tabel Modificare dimensiune coloane, aliniere, incadrare text
pe langa tabel.

Meniul FEREASTRĂ
Rearanjează ferestrele sau activează o fereastră specificată.

Fereastră Nouă Deschiderea unei ferestre noi pentru documentul activ.
Aranjare Totală Afişarea tuturor ferestrelor în stilul “cărămidă”.
Scindare Despărţirea orizontală a ferestrei actuale.
1. Nume document Numele documentului activ.

Meniul AJUTOR:
Afişează ferestre de ajutor soft sau lansează lecţiile interactive.

Ajutor pentru Microsoft
Word
Afişarea conţinutului sistemului de ajutor soft.
Ascundere/Afisare Asistent
Office
Afisarea sau ascunderea asistentului de office
Ce este aceasta? (Shift +F1) Oferă informaţii despre obiectul selectat.
Office pe Web Sfaturi despre utilizarea editorului pe Internet.
Ajutor pentru WordPerfect Afişarea echivalentelor comenzilor editorului
WordPerfect.
Detectare şi reparare Afişarea informaţiilor despre asistenţa tehnică oferită
de firma MICROSOFT.
Despre Microsoft Word Afişarea informaţiilor despre editorul Word (numărul
de versiune şi numărul de serie al pachetului de
instalare).

3.4. Introducerea şi editarea textului

În procesul de editare uneori este mai uşor să se suprascrie peste caracterele existente,
deoarece ştergerea caracterelor nedorite şi introducerea caracterelor noi necesită mai mult
timp. Din acest motiv se va utiliza, în loc de modul de inserare, modul suprascriere. Modul de
suprascriere poate fi declanşat în două moduri:
fie se acţionează tasta Insert;
fie se face dublu clic pe inscripţia OVR din linia stare.
Atâta timp cât se utilizează acest mod, inscripţia OVR va fi afişată cu intensitate mare. După
ce se introduce noul text, se va acţiona din nou tasta Insert sau se va face un clic dublu pe
inscripţia OVR, moment în care inscripţia va fi afişată cu intensitate redusă.
În procesul de introducere a unui text, utilizatorul nu trebuie să se ocupe de divizarea textului
în rânduri. Această divizare este realizată automat de editor. Când se ajunge la sfârşitul unei
rânduri, editorul va întrerupe textul şi va transfera noul text la începutul liniei următoare.
Dacă se modifică textul prin inserări şi ştergeri, sfârşiturile de rânduri vor fi actualizate
automat. Dacă se doreşte trecerea forţată într-o nouă linie, adică când se doreşte începerea
unui nou paragraf, trebuie acţionată tasta ENTER. În acel moment editorul inserează în text o
marcă de paragraf ¶.
Dacă mărcile de paragraf nu sunt vizibile, atunci se va acţiona butonul de comandă
Show/Hide ¶ (bara de unelte standard). Acest buton este de fapt un comutator, care afişează
sau ascunde mărcile de paragraf.
31

3.4.1. Majuscule şi conversii de caz

Să presupunem că se doreşte ca un text deja existent să fie transformat în raport cu utilizarea
majusculelor sau minusculelor. În acest scop:
Se selectează textul care urmează să fie modificat.
Din meniul Format se alege comanda Modificare dupa caz, care va afişa o fereastră de dialog
cu acelaşi nume.


Se selectează opţiunea dorită, după care se acţionează butonul de comandă OK. Cele cinci
opţiuni posibile sunt:
- Caz propozitie: prima litără a fiecărui prim cuvânt al propoziţiei selectate se tranformă
în majusculă;
- minuscule: textul selectat este convertit în minuscule;
- MAJUSCULE: textul selectat este convertit în majuscule;
- Caz titlu: prima literă din fiecare cuvânt al selecţiei este convertit în majusculă;
- Caz comutare: fiecare minusculă a selecţiei este convertită în majusculă şi reciproc.

3.4.2. Inserarea simbolurilor speciale

In afara literelor, cifrelor şi semnelor de punctuaţie vizibile pe tastatură, fontul Simbol
comportă imaginile celor patru săgeţi utilizate şi încă multe altele. Aceste simboluri speciale
pot fi inserate cu ajutorul comenzii Simbol (meniul Inserare).

Pentru inserarea simbolurilor cu ajutorul comenzii Simbol:

Se poziţionează punctul de inserţie la locaţia la care se doreşte inserarea unui simbol
(caracter) special.

32
Din meniul Inserare se alege comenda Simbol. Această comandă afişează o fereastră de
dialog având numele Simbol (care are două fişe).
Se alege fişa Symbol, care afişează lista tuturor simbolurilor care sunt accesibile în fontul
curent. Dacă nu se găseşte simbolul căutat, atunci se alege un alt font din lista intitulată Font.
Această listă conţine toate fonturile care sunt instalate pe calculatorul utilizat. Prin efectuarea
unui clic pe un simbol oarecare se afişează o versiune majorată a simbolului respectiv. În
momentul în care se selectează un simbol, codul caracterului respectiv este afişat în linia de
stare a editorului. Dacă simbolului îi corespunde şi o cheie funcţională (o prescurtare), atunci
cheia respectivă este afişată în câmpul Tastă de comenzi rapide.
Se efectuează un dublu clic pe simbolul dorit ( sau se acţionează butonul de comandă
Inserare). Editorul inserează caracterul în document. Dimensiunea caracterului inserat va fi
egală cu dimensiunea textului care precede punctul de inserţie.
Dacă se doreşte inserarea şi a altor simboluri, atunci se poziţionează punctul de inserţie la o
nouă locaţie şi se repetă pasul anterior (fereastra de dialog rămâne deschisă până când se dă
comanda Închidere sau Revocare).
După ce se termină cu inserarea simbolurilor se va acţiona butonul de comandă Închidere.
Fişa Special Characters include caractere adiţionale des utilizate, de exemplu ©, ®, ™.
Dacă un simbol special este utilizat frecvent, atunci este avantajoasă asocierea unei chei
funcţionale (unei prescurtări) la simbolul respectiv. În felul acesta este posibilă inserarea
simbolurilor prin simpla acţionare a cheii funcţionale corespunzătoare, deci apelarea repetată
a comenzii Simbol poate fi evitată.

Pentru a asocia unui simbol o cheie funcţională:

1. Din meniul Inserare se alege comanda Simbol.
2. Se alege fontul care conţine caracterul sau simbolul dorit.
3. Se selectează caracterul necesar.
4. Se acţionează butonul de comandă Tastă de comenzi rapide, prin care se afişează
fereastra de dialog cu numele Particularizare tastatură.


5. Punctul de inserţie fiind în câmpul Apasaţi noua tastă comenzi rapide, se tastează
combinaţia de cheie care va fi utilizată în calitate de cheie funcţională (prescurtare).
6. Pentru atribuirea cheii se dă comanda Asociere.
7. Se repetă operaţiile anterioare pentru fiecare simbol pentru care se doreşte atribuirea
unei chei funcţionale.
33
8. După ce s-a terminat cu atribuirea simbolurilor la diferitele chei funcţionale se va
alege comanda Închidere (din fereastra de dialog Particularizare tastatură), după care
comanda Închidere (din fereastra de dialog Simbol).

Exemplu:
Se doreşte atribuirea caracterului românesc “ă” cheii funcţionale Alt+A. În acest scop se dă
comanda Simbol (meniul Inserare), şi se alege fontul Times Nou Roman. Se face un clic pe
caracterul “ă”. Codul caracterului în acest font este 00C3. Se dă comanda Tasta de comenzi
rapide. În câmpul Apasaţi noua tastă comenzi rapide se tastează (se acţionează simultan)
tastele Alt + A. Pentru a se reîntoarce în document se va da de două ori comanda Închidere.
Informaţia astfel introdusă va fi memorată în modelul NORMAL.DOT. Din acest moment (la
toate documentele care se bazează pe acest model) prin acţionarea tastelor Alt +A se va
genera caracterul “ă”.

3.4.3. Încărcarea şi salvarea documentelor

Crearea unui document nou

În momentul lansării în execuţie a editorului se deschide automat un nou document vid care
are numele Document1. Pentru a demara lucrarea se va începe cu tastarea documentului.
Acest document este bazat pe modelul implicit NORMAL.DOT, care conţine formatările
implicite de bază ale editorului.
În orice moment al sesiunii de lucru se poate crea un document nou, indiferent de faptul dacă
este activ sau nu un alt document.
Crearea unui document nou poate fi realizată fie cu butonul de comandă Nou (din bara de
unelte standard), fie cu ajutorul comenzii Nou (din meniul Fişier).
Pentru a crea un document nou folosind bara de unelte standard se va efectua un clic pe
butonul de comandă Nou. Noul document se va baza pe modelul NORMAL.DOT.

Deschiderea unui document existent

Editorul memorează numele documentelor cu care s-a lucrat recent (la o instalare standard vor
fi memorate numele ultimelor cinci documente deschise, dar editorul poate să memoreze până
la nouă nume de document). Aceste documente pot fi deschise rapid în felul următor: se alege
meniul Fişier, şi din partea inferioară a listei Imprimarer-un clic de mouse se alege numele
documentului care urmează a fi deschis. O altă variantă este tastarea numărului care
corespunde documentului dorit. Pentru modificarea numărului de documente din această listă
se va alege comanda Optiuni din meniul Instrumente, fişa General. Cu opţiunea Lista
fişierelor recent utilizate activată în câmpul corespunzător opţiunii se va preciza numărul
documentelor afişate în lista meniului Fişier.

Pentru a deschide un document (neafişat în lista meniului Fişier):

Fie se va acţiona butonul de comandă Deschidere (bara de unelte standard), fie se va da
comanda Deschidere (meniul Fişier). Această comandă afişează o fereastră de dialog intitulată
Deschidere.

34

În linia Nume Fişier se introduce (sau se selectează) numele documentului care urmează a fi
deschis. Lista corespunzătoare câmpului afişează toate documentele care au extensia selectată
în lista ascunsă Fişiere de tip. pentru a afişa lista fişierelor care au o extensie particulară se va
tasta un asterisc (*), un punct, extensia respectivă, după care se va acţiona tasta ENTER.
Astfel, de exemplu, dacă se doreşte vizualizarea tuturor fişierelor care au extensiile .DOC şi
.XLS, atunci se va tasta *.DOC; *.XLS.
Dacă documentul nu este afişat în lista Fişier Name, atunci se va alege unitatea necesară,
precum şi directorul utilizat din lista ascunsă Privire în. Editorul afişează implicit toate
documentele care au extensia .DOC, adică acele documente care au fost create cu editorul
Word. Dacă se doreşte afişarea tuturor fişierelor din unitatea şi directorul specificat, atunci
din lista ascunsă Fişier de tip se va alege varianta Toate Fişierele (*.*). celelalte variante sunt
următoarele:
Document Templates (*.DOT), care afişează modelele editorului;
Rich Text Format (*.RTF), fişierele create cu versiunile anterioare ale editorului;
Text Fişiers (*.TXT), fişiere text.

În timp ce se lucrează cu un document se poate crea un document nou (cu ajutorul comenzii
Nou) sau se poate deschide un alt document (cu ajutorul comenzii Deschidere). Pe ecran se va
deschide o fereastră nouă care afişează fie un ecran de editare vid, fie se afişează documentul
încărcat. Atât documentul nou sau încărcat, cât şi documentul cu care s-a lucrat iniţial sunt în
memorie. Când se lucrează cu mai multe documente deschise simultan, numai unul dintre
documente poate fi activ la un moment dat. Documentul activ este afişat deasupra celorlalte
documente. Toate operaţiunile de editare, formatare, tipărire sau orice altă activitate se referă
la documentul activ.
Pentru a comuta între diferitele documente deschise:

Se selectează meniul Fereastră, care afişează lista tuturor documentelor care sunt deschise în
momentul respectiv. Documentul activ este marcat cu caracterul .
Se alege numele documentului care urmează să fie activ. În acest scop se va face un clic pe
numele documentului sau se va introduce numărul care este afişat lângă numele
documentului.
Documentul selectat devine activ şi va fi afişat pe ecran.
Dacă sunt deschise mai multe documente, atunci între ele poate fi realizat un schimb de
informaţii, şi anume mutări şi copieri de texte.

35
3.4.4. Căutare şi înlocuire

În procesul de editare a documentelor de multe ori este necesară mutarea punctului de inserţie
la o anumită locaţie din document (la un cuvânt, la o întrerupere de coloană sau de secţiune, la
un oarecare format, la un caracter special). Pentru deplasarea rapidă a punctului de inserţie pot
fi folosite diferitele opţiuni ale comenzii de căutare Găsire.
Pentru căutarea unui text sau a unei formatări:
Din meniul Editare se alege comanda Găsire, care afişează o fereastră de dialog cu acelaşi
nume:


În câmpul De căutat se înscrie obiectul care se caută. Acest obiect poate să fie un text
neformatat, un text formatat sau un anumit tip de formatare.
Dacă se caută un text fără a ţine seama de formatarea lui, atunci în acest câmp se introduce
textul respectiv. Dacă în câmpul Format apar afişate nişte formate, se va da comanda Fără
Formatare.
Dacă se caută un text formatat, în acest câmp se introduce textul respectiv. În continuare se
acţionează butonul de comandă Format, prin care se poate specifica formatările referitoare la
font, paragraf, limba utilizată şi stil. După selectarea formatărilor necesare se dă comanda OK.
Dacă se caută un oarecare tip de formatare, prima dată din câmpul De căutat se şterge orice
informaţie. Se poziţionează cursorul în acest câmp şi se acţionează butonul de comandă OK.
Din ferestrele de dialog afişate se specifică formatările de font, paragraf, limbă şi stil, căutate.
După aceste selectări se dă comanda OK.
Câmpul De căutat este prevăzut şi cu lista istoricului ultimelor patru căutări (care poate fi
afişată Imprimarer-un clic aplicat pe săgeata jos situată în partea dreaptă a câmpului), din care
se poate selecta un element.
Se selecteză oricare din opţiunile care controlează procesul de căutare.
Se acţionează butonul de comandă Următorul Găsit. Dacă editorul găseşte textul respectiv sau
formatarea respectivă, documentul se deFişierază şi se afişează pagina unde a fost descoperită
informaţia căutată. În acest moment se poate edita documentul, în timp ce fereastra de dialog
Găsire rămâne deschisă. După ce editarea a fost terminată, procesul de căutare poate fi
continuat, prin acţionarea butonului de comandă Următorul Găsit.
Pentru închiderea ferestrei de dialog sau pentru a anula un proces de căutare în progres, se va
tasta ESC sau butonul de comandă Revocare.
Implicit editorul caută informaţiile specificate în documentul întreg, inclusiv adnotările
(comentariile), notele de picior, notele de sfârşit, antete şi subsoluri. Domeniul de căutare
poate fi restrâns prin selectarea unui bloc de text şi/sau prin specificarea unui domeniu în lista
ascunsă Search. Valorile posibile sunt:
Toate (document întreg);
36
În sus (numai documentul principal, fără note, antete, subsoluri, de la locaţia actuală a
cursorului spre începutul documentului);
În jos (numai documentul principal, de la locaţia actuală a cursorului spre sfârşitul
documentului).
Dacă se activează opţiunea Potrivire litere mari şi mici, atunci se va face distincţie între
majuscule şi minuscule. Astfel, cuvântul “Alfa” nu va fi găsit într-un document în care s-a
folosit forma “alfa”.
Dacă se activează opţiunea Numai cuvinte complete, atunci va fi căutată prima apariţie, care
este un cuvânt întreg, nu doar o parte dintr-un cuvânt mai lung.
Dacă se activează opţiunea Utilizare metacaractere, atunci se pot utiliza şi operatori speciali
de căutare.
În cazul activării opţiunii Pronunţie apropiată vor fi căutate şi cuvintele care se pronunţă
asemănător cuvântului căutat, dar se foloseşte o ortografie diferită, de exemplu “Kathy” şi
“Cathy” sau “colour” şi “color”.
Dacă se activează opţiunea Se găsesc toate formele cuvăntului, atunci vor fi căutate şi formele
conjugate ale cuvântului specificat în linia De căutat.
De multe ori intervine problema schimbării într-un document a unui cuvânt (neformatat sau
formatat) cu un alt cuvânt (neformatat sau formatat), sau a unei formatări cu o altă formatare.
De exemplu, în documentul iniţial în locul cuvântului “London” sistematic s-a scris “Paris”.
Pentru efectuarea căutărilor şi înlocuirilor se va folosi comanda Înlocuire.
Pentru înlocuirea textului şi a formatării fie se alege comanda Înlocuire din meniul Editare, fie
în fereastra de dialog Găsire se acţionează butonul de comandă Înlocuire. Comanda va afişa o
fereastră de dialog având titlul Înlocuire.

Câmpul De căutat se completează cu informaţia care se caută, iar în câmpul Înlocuire cu se
înscrie informaţia înlocuitoare. Se poziţionează opţiunile de căutare necesare. În continuare se
va da comanda Următorul găsit. Dacă editorul găseşte textul specificat sau formatarea
specificată, atunci se afişează pagina în care a fost găsită informaţia. În continuare pot fi luate
următoarele hotărâri:
- înlocuirea textului sau a formatării şi căutarea unei instanţe noi prin acţionarea
butonului de comandă Înlocuire;
- înlocuirea tuturor instanţelor fără confirmare prin acţionarea butonului de
comandă Înlocuire peste tot;
- se lasă textul sau formatarea nemodificată şi se trece la căutarea unei instanţe
noi, folosind comanda Găsire Next.
Pentru anularea unei căutări în progres sau pentru a închide fereastra de dialog se va alege
comanda Revocare sau Close, fie se va acţiona tasta ESC.

Trecerea la o locaţie specificată în cadrul unui document

37
Comanda Salt la permite deplasarea rapidă a cursorului la o locaţie specificată a
documentului: la o pagină, secţiune, semn de carte, adnotare, notă de picior, notă de sfârşit,
câmp, tabelă, imagine grafică, ecuaţie sau obiect. Comanda Salt la poate fi folosită - de
exemplu - şi în context cu numerele de pagini relative, pentru a deplasa cursorul cu un număr
de pagini înainte sau înapoi în raport cu pagina actuală. De exemplu o deplasare la numărul de
pagină +3 înseamnă trecerea înainte cu 3 pagini, -2 trecere înapoi cu 2 pagini, faţă de pagina
actuală.

Pentru activarea comenzii de trecere la o locaţie oarecare:
Din meniul Editare se alege comanda Salt la, prin care se afişează o fereastră de dialog cu
acelaşi nume.


Din lista intitulată De sărit la se alege tipul obiectului la care se va face deplasarea.

Dacă se doreşte trecerea la o locaţie specifică, se introduce numărul sau numele articolului
respectiv, după care se acţionează butonul de comandă Salt la.

Dacă se doreşte deplasarea la următoarea sau precedenta apariţie a articolului respectiv (de
exemplu la ecuaţia următoare sau la ecuaţia precedentă), atunci se acţionează butonul de
comandă Salt la sau Anteriorul.

După ce s-a ajuns la articolul dorit se dă comanda Închidere.

3.4.5. Corectarea şi reutilizarea informaţiilor

Corectarea informaţiilor cu funcţia AutoCorrect

Prin AutoCorecţie se înţelege o facilitate a editorului prin care se construieşte o listă care
conţine acele cuvinte, care au şanse mari să fi tastate eronat. Când editorul descoperă un
cuvânt tastat eronat, atunci automat va trece la corectarea cuvântului, deja în proces de
inserare a informaţiilor. De exemplu utilizatorul a constatat că deseori scrie în locul
cuvântului “calcul” cuvântul “calclu”. În acest caz în lista gestionată de AutoCorecţie se va
introduce atât forma eronată, cât şi forma corectă a cuvântului.

Pentru a crea o intrare de tip AutoCorecţie:
Din meniul Instrumente se alege comanda AutoCorecţie. Comanda afişează o fereastră de
dialog cu AutoCorecţie.
38

Se activează opţiunea Înlocuire text în timpul tastării, prin care se cere înlocuirea automată a
cuvintelor care au ortografie eronată deja în timpul editării.
În câmpul Înlocuire se introduce cuvântul care are ortografie greşită, de exemplu “calcul”.
Numele unei astfel de intrări de tip AutoCorecţie poate să aibă cel mult 31 de caractere.
Utilizarea caracterului spaţiu este interzisă.
În câmpul Cu se va introduce textul care va înlocui automat textul introdus în câmpul
Înlocuire (de exemplu “calcul”). Este permisa utilizarea caracterului spaţiu. Textul înlocuitor
poate să fie formatat (opţiunea Text cu Formate) sau neformatat (opţiunea Text simplu).
Se acţionează butonul de comandă Adăugare, după case se dă comanda OK.
O intrare tip AutoCorecţie poate fi modificată ori de câte ori se doreşte redenumirea intrării
sau modificarea conţinutului intrării.

Pentru a modifica un nume sau conţinutul unei intrări în AutoCorecţie:
- Din meniul Instrumente se alege comanda AutoCorecţie.
- Pentru modificarea numelui, se selectează numele respectiv din coloana Înlocuire,
după care se dă comanda Ştergere. Se tastează un nume nou în coloana Înlocuire, după
care se alege butonul de comandă Adăugare.
- Dacă se doreşte modificarea conţinutului unei intrări memorată sub forma unui text
neformatat, se selectează intrarea respectivă din coloana Cu. Se tastează noua intrare,
după care se alege butonul de comandă Înlocuire.
- Acele intrari, care nu mai sunt necesare, pot fi şterse.

Pentru a şterge o intrare AutoCorecţie inutilă:
- Din Meniul Instrumente se alege comanda AutoCorecţie.
- Din coloana Înlocuire se selectează intrarea care urmează să fie ştearsă.
- Se dă comanda Ştergere, după care comanda OK.
39
- Dacă nu se mai doreşte folosirea funcţiei AutoCorecţie, din meniul Instrumente se
alege comanda AutoCorecţie, iar în fereastra de dialog afişată se dezactivează
opţiunea Înlocuire text în timpul tastării.
- În momentul părăsirii editorului, modelul NORMAL.DOT sau modelul ataşat
documentului deschis va fi automat actualizat cu modificările efectuate cu intrările
AutoCorecţie.
Funcţia AutoCorecţie mai permite şi specificarea unui număr de opţiuni care prezintă o
importanţă mai redusă. Aceste opţiuni se referă la forma caracterului apostrof utilizat, la
descoperirea a două majuscule folosite la începutul unui cuvânt, la nefolosirea majusculelor
pentru primul caracter al unei propoziţii, la nefolosirea majusculelor la numele zilelor
săptămânii. Toate aceste opţiuni afectează doar textele nou inserate în document. Textele deja
existente nu sunt corectate.

3.4.6. Verificarea documentelor

Instrumentele de verificare ale editorului permit scrierea textelor englezeşti corecte şi lizibile.
Aceste instrumente pot să efectueze următoarele:
- verificarea ortografiei;
- verificarea gramaticală;
- găsirea sinonimelor şi antonimelor cuvintelor;
- despărţirea automată a textului;
- verificarea textelor scrise într-o altă limbă decât limba engleză (în cazul existenţei
unui dicţionar aferent limbii respective);
- obţinerea diferitelor statistici referitoare la documentul analizat.

Verificarea ortografiei
Editorul poate să detecteze diferite erori ortografice, prin utilizarea unui dicţionar principal,
care conţine cele mai uzuale cuvinte. Dacă se descoperă un cuvânt care nu aparţine
dicţionarului principal, atunci cuvântul respectiv va fi afişat într-o fereastră de dialog
specializat, şi se fac diferite sugestii pentru corectarea cuvântului. Utilizatorul poate să ignore
eroarea, poate să înlocuiască cuvântul respectiv sau poate să ceară adăugarea cuvântului la
dicţionarul utilizatorului. Verificarea ortografică a documentului se demarează de la locaţia
actuală a cursorului. Astfel, dacă se doreşte verificarea documentului întreg, atunci prima dată
se va deplasa cursorul la începutul documentului (adică se va actiona combinaţia de taste
CTRL+HOME). Dacă în prealabil a fost selectat un text, verificarea ortografică se va referi
doar la textul selectat.

Pentru demararea procesului de verificare ortografică:
40


Din meniul Instrumente se alege comanda Corectare ortografică şi gramaticală (sau se
acţionează tasta F7).

O altă variantă este acţionarea butonului de comandă Corectare ortografică şi gramaticală
(bara cu unelte standard).
Dacă se detectează un cuvânt care nu aparţine dicţionarului, se afişează o fereastră de dialog
intitulată Corectare ortografică şi gramaticală, iar câmpul Nu este în dicţionar va conţine
cuvântul negăsit.
Dacă în dicţionar au fost găsite cuvinte asemănătoare, ele vor fi afişate în fereastra Sugestii. În
continuare utilizatorul poate să aleagă din mai multe varinate.

Scopul urmărit Acţiune
Acceptarea formei corecte specificată în câmpul
Modificare, înlocuirea cuvântului eronat cu o altă
selecţie din lista de sugestii sau înlocuirea cuvântului
eronat cu un cuvânt care se tastează în câmpul
Modificare.
Se va acţiona butonul de
comandă Modificare.
Adăugarea cuvântului la dicţionarul utilizator, selectat
în câmpul Adăugare în dicţionar.
Se va acţiona butonul de
comandă Adăugare în
dicţionar.
Păstrarea formei actuale a cuvântului. Se va acţiona butonul de
comandă Ignorare o dată.
Păstrarea formei actuale a cuvântului în toate
documentele nou create, până la relansarea editorului.
Se va acţiona butonul de comandă Ignorare Totală.
Se va acţiona butonul de
comandă Ignorare Totală.
Adăugarea cuvântului eronat şi a cuvântului corector la
lista corecturilor automate (AutoCorecţie).
Se va acţiona butonul de
comandă AutoCorecţie.
Selectarea diferitelor opţiuni referitoare la verificarea
ortografică.
Se va acţiona butonul de
comandă Optiuni.

Editorul va continua verificarea documentului. După terminarea verificării gramaticale prin
acţionarea butonului de comandă OK se va reîntoarce la documentul utilizat. Dacă se doreşte
abandonarea verificării, în fereastra de dialog afişată se acţionează butonul de comandă
Cancel.


41
Verificarea gramaticală
Verificarea gramaticală a documentului se demarează de la locaţia actuală a cursorului.
Astfel, dacă se doreşte verificarea documentului întreg, atunci prima dată se deplasează
cursorul la începutul documentului (adică se acţionează combinaţia de tasta CTRL+HOME).
Dacă în prealabil a fost selectat un text, verificarea gramaticală se va referi doar la textul
selectat.

Pentru demararea procesului de verificare gramaticală:
Din meniul Instrumente se alege comanda Corectare ortografică şi gramaticală.
Dacă se detectează o propoziţie care are o gramatică sau un stil disDecupareabil, propoziţia
este afişată în fereastra de dialog intitulată Grammar, câmpul Sentence.

Verificarea textelor editate într-o limbă diferită de engleza americană

Testarea lingvistică a textului scris într-o altă limbă decât engleza este posibilă doar atunci
când limba respectivă are un dicţionar, care a fost pregătit pentru editor.
Pentru testarea unui text scris într-o limbă diferită de engleza americană:
Se selectează textul care urmează să fie analizat.
Din meniul Instrumente se alege comanda Limbă – Stabilire limbă.

Din fereastra de dialog care se afişează se alege limba în care a fost scris textul respectiv,
după care se dă comanda OK.
Pentru verificarea ortografică a textului se va acţiona butonul de comandă Corectare
ortografică şi gramaticală (din bara cu unelte standard).

Statisticile elaborate de editor

Editorul determină numărul paginilor, cuvintelor, caracterelor, paragrafelor, a rândurilor dintr-
un document sau dintr-o selecţie. Această numerotare însă nu se referă la textele din antete şi
din subsoluri, însă pot fi incluse în numerotare textele din notele de picior şi de sfârşit. Pentru
declanşarea procesului de numerotare din meniul Instrumente se va alege comanda Contor de
cuvinte.
42

Statistica referitoare la numărul caracterelor sunt incluse atât caracterele numerice, cât şi cele
de punctuaţie. Rândurile goale care sunt inserate după paragrafe sunt incluse în contorul
referitor la numărul de rânduri, dar nu şi în cele referitoare la numărul de paragrafe.
Pentru includerea în numerotare a textelor notelor de picior şi de sfârşit în fereastra de dialog
care se afişează se va activa opţiunea Incl. Note de subsol şi de final.
3.5. Formatarea caracterelor

Prin caractere se înţeleg litere, cifre, semne de punctuaţie, spaţii şi caractere speciale (de
exemplu caracterele specific româneşti). Termenul de formatare se referă la atributele care se
atribuie diferitelor caractere (de exemplu font = corp de literă, dimensiune, aspect exterior).
Formatarea poate fi aplicată unui singur caracter, unui grup de caractere sau chiar unui
document întreg.
Atributele de formatare pot fi aplicate unui text introdus (existent), însă se poate cere
aplicarea atributelor de formatare şi unui text care urmează să fie introdus. În primul caz
textul care urmează să fie formatat trebuie să fie selectat. În al doilea caz se mută cursorul la
locaţia de unde va începe noul text şi în continuare se aplică comenzile necesare efectuării
formatărilor de caractere. De exemplu, se ştie că urmează introducerea unui text care trebuie
să aibă aspectul exterior “caractere înclinate (cursive)”. Se dă comanda necesară acestei
formatări, după care se începe introducerea textului (evident celelalte porţiuni de text ale
documentului nu vor fi afectate). Pentru a termina aplicarea acestei formatări, se va da din nou
comanda care a declanşat aplicarea formatării “caractere înclinate”.
Comenzile necesare aplicării diferitelor tipuri de formatări pot fi date în trei feluri:
1. cu ajutorul comenzii Font din meniul Format;
2. cu ajutorul tastaturii;
3. cu ajutorul barei de unelte de formatare.
Se menţionează însă că toate atributele de formatare sunt accesibile numai prin intermediul
comenzii Font.
Comanda Font (meniul Format) afişează o fereastră de dialog care are trei fişe:
1. fişa cu numele Font;
2. Fişa cu numele Spaţiere caractere;
3. Fişa cu numele Efecte text
La ambele fişe, dacă se acţionează butonul de comandă Implicit, atunci toate modificările
efectuate în fişele respective vor deveni valori implicite atât documentului actual, cât şi
tuturor documentelor noi care se bazează pe modelul actual. În momentul modificării editorul
salvează noile valori în modelul curent şi vechile valori sunt suprascrise.
Fişa Font a ferestrei de dialog Font stabileşte sau modifică fontul, aspectul exterior,
dimensiunea fontului, tipul de subliniere, culoarea, precum şi anumite efecte speciale.
43
Lista derulantă Font afişează numele tuturor fonturilor accesibile imprimantei actuale precum
şi fonturile adiţionale instalate pe calculatorul utilizat. Lista Stil font stabileşte stilul (aspectul
exterior) al fontului utilizat. Pot fi selectate din variantele:
- Obişnuit (stilul implicit);
- Cursiv (înclinat);
- Aldin (îngroşat);
- Aldin Cursiv (îngroşat şi înclinat).
Lista derulantă Dimensiune permite introducerea sau selectarea dimensiunii caracterelor.
Dimensiunea caracterelor se defineşte în puncte (1 inch = 72 puncte = 2,54 cm, adică un punct
este aproximativ 0,352 mm). Această dimensiune se referă la înălţimea caracterelor. A nu se
confunda dimensiunea specificată în puncte cu o altă unitate tipografică, numită cpi (caracter
per inch). Unitatea cpi este utilizată pentru a măsura numărul caracterelor care pot fi aplicate
pe un segment de lăţime egală cu 1 inch.
Dacă se utilizează o imprimantă de tipul HP LaserJet III, atunci în principiu se poate folosi
orice dimensiune (chiar dacă dimensiunea respectivă nu este afişată în listă). Dimensiunea
foarte des utilizată este cea de 12 puncte.
Lista ascunsă Stil Subliniere selectează tipul de subliniere care va fi utilizat. Valorile posibile
sunt nici una, Doar cuvinte. Dacă se foloseşte varianta nici una, textul nu va fi subliniat. La
varianta Doar cuvinte cuvintele sunt subliniate, dar nu şi spaţiile dintre cuvinte..
Lista ascunsă Culoare font permite selectarea unei culori din cele 16 culori predefinite.
Culoarea poate fi afişată numai atunci când monitorul utilizat este de tip color. Culoarea poate
fi tipărită numai atunci când imprimanta este de tip color. Dacă se selectează varianta Auto,
atunci textul va fi afişat în culoarea care a fost selectată pentru afişarea textelor de către
componenta Control Panel a mediului Windows. De regulă pentru tipărire se foloseşte
culoarea neagră.
Fişa Efecte text conţine diverse opţiuni referitoare la efecte speciale. Opţiunile din această
subfereastră pot fi combinate.

Subfereastra Examinare arată efectele formatării specificate, înainte de a trece la formatarea
efectivă a documentului.
44
Fişa Spaţiere caractere a ferestrei de dialog Font permite specificarea opţiunilor referitoare la
poziţionarea verticală a caracterelor, la spaţierea utilizată între toate caracterele textului
selectat precum şi cele referitoare la procesul “kerning”

Câmpul Spaţiere indică cantitatea de spaţiu folosită între toate caracterele textului selectat.
Dacă se doreşte utilizarea spaţierii implicite pentru fontul selectat, atunci se va alege valoarea
Normal. Dacă se doreşte condensarea spaţierii caracterelor, atunci se va alege varianta
Condensat, iar dacă se doreşte dilatarea spaţierii caracterelor, atunci se va alege varianta
Extins. Valorile utilizate în spaţierea condensată respectiv dilatată trebuie să fie specificate în
câmpul La; ele sunt date în puncte. Valorile permise sunt între 0.25 şi 14 puncte.
Valoarea implicită la spaţierea condensată este 1.75 puncte, iar la spaţierea extinsă 3 puncte.
Câmpul Poziţie indică modul în care va apare textul faţă de linia de bază. Linia de bază este o
linie orizontală imaginară în imediata apropiere a unei rânduri de text. Valorile posibile sunt:
- Normal;
- Ridicată;
- Coborâtă..

3.6. Formatarea paragrafelor

Aspectul exterior al unui document în mare măsură depinde de formatarea aplicată diferitelor
paragrafe. În viziunea editorului Word prin paragraf se înţelege o cantitate de text, imagini
grafice, obiecte (de exemplu ecuaţii) sau alte articole, care sunt urmate de o marcă de
paragraf. Înserarea unei mărci de paragraf se realizează atunci când se acţionează tasta
ENTER. Dacă pe ecran nu sunt vizibile mărci de paragrafe, atunci se va acţiona butonul de
comandă Afişare/Ascundere ¶ (bara cu unelte stantard). Mărcile de paragraf nu numai că
semnalează sfârşitul unui paragraf; ele conţin informaţii şi despre formatarea paragrafului
aferent. Astfel, când se mută sau se copiază un paragraf, utilizatorul trebuie să aibă grijă să
includă în selecţie şi marca de paragraf. În caz contrar formatarea paragrafului se pierde,
textul paragrafului respectiv devine o parte a paragrafului următor. Editorul Word, spre
deosebire de alte editoare, cum este şi WordPerfect – nu utilizează coduri „ascunse”
referitoare la formatarea textului. Textul este afişat în forma în care va fi tipărit (dacă se
foloseşte modul de afişare tip pagină imprimată).
Pentru modificarea formatării unui paragraf prima dată se va selecta paragraful respectiv,
după care vor fi aplicate formatările necesare. Nu este obligatorie selectarea paragrafelor
45
întregi, este suficient dacă se selectează doar o parte din paragraf, deoarece formatările care
vor fi aplicate se vor referi la paragrafe întregi.

Unui paragraf selectat îi pot fi aplicate următoarele categorii de formatări:

- centrarea şi alinierea textului;
- retragerea rândurilor text;
- defilarea şi ştergerea stopurilor tabelare;
- spaţierea rândurilor;
- spaţierea între paragrafe;


3.6.1. Centrarea şi alinierea textului

Editorul aliniază implicit rândurile la marginea din stânga, iar marginea din dreapta este
neuniformă. Pot fi utilizate însă şi următoarele tipuri de alinieri: la dreapta, centrat şi aliniere
în ambele sensuri. Alinierea selectată afectează tot textul din paragraful selectat.







Pentru a centra sau alinia un text:

Se selectează paragrafele care urmează să fie centrate sau aliniate.
În bara cu unelte de formatare se face un clic pe butonul de aliniere de tipul dorit. În cazul
alinierii în ambele sensuri, dacă este cazul, spaţiile dintre cuvinte vor fi comprimate sau
dilatate.

3.6.2. Retragerea rândurilor

Această funcţie permite retragerea (poziţionarea, identarea) rândurilor unui paragraf sau a mai
multor paragrafe faţă de marginile din stânga şi din dreapta, fără să fie necesară modificarea
marginilor laterale actuale. Prin aplicarea acestei funcţii textul paragrafului (şi nu numai al
unei rânduri) va fi deplasat până la următorul sau până la precedentul stop tabular. Subliniem
faptul că prin acţionarea tastei TAB numai linia curentă este retrasă, deci nu întregul paragraf.
Un text poate fi retras prin trei metode:
- cu ajutorul barei de unelte de formatare;
- cu ajutorul riglei orizontale;
- cu fereastra de dialog corespunzătoare comenzii Paragraf (meniul Format).

Pentru retragerea rândurilor unui paragraf sau a unor paragrafe
cu ajutorul riglei orizontale se va proceda astfel:

Pentru a realiza: Se va trage simbolul grafic:
Retragerea primei rânduri
Retragerea din stânga (triunghi superior)
Aliniere la
stânga
La
centru
Aliniere la
dreapta

Stânga
Dreapta
46
Retragerea primei rânduri şi
Retragerea din stânga

(dreptunghi inferior)
Retragerea din dreapta

Pentru retragerea rândurilor unui paragraf sau a unor paragrafe
cu ajutorul barei de unelte de formatare:

Se selectează paragrafele care urmează să fie retrase.
Pentru retragerea rândurilor la următorul stop tabelar se va acţiona butonul de comandă
Mărire Indent. Pentru retragerea rândurilor la stopul tabelar precedent se va acţiona butonul
Micşorare Indent.

Pentru retragerea rândurilor unui paragraf sau a unor paragrafe
cu ajutorul comenzii Paragraf:

1. Se selectează paragraful sau paragrafele pentru care se doreşte modificarea retragerii
rândurilor.
2. Din meniul Format se alege comanda Paragrapf
3. Se alege fişa Indentări şi spaţiere.
În subfereastra Indentare în câmpul La stânga se introduce sau se selectează distanţa cu care
se doreşte retragerea rândurilor faţă de marginea din stânga. Dacă se specifică o valoare
negativă, atunci textul va apare în zona rezervată marginii din stânga. În câmpul La dreapta se
introduce sau se selectează distanţa cu care se doreşte retragerea rândurilor faţă de marginea
din dreapta. Dacă se specifică o valoare negativă, atunci textul va apare în zona rezervată
marginii din dreapta.

În câmpul Specială se va introduce tipul de retragere care va fi utilizat în primele rânduri ale
paragrafelor selectate. Această retragere este măsurată faţă de retragerea actuală din stânga.
Valorile posibile sunt Nici una, Prima linie şi Agăţat. Dacă se alege varianta Nici una, atunci
primele rânduri ale paragrafelor selectate se vor alinia cu retragerea din stânga. Dacă se alege
47
varianta Prima linie, atunci primele rânduri ale paragrafelor selectatevor fi retrase cu
cantitatea specificată de câmpul Cu. În cazul în care se alege varianta Agăţat, rândurile situate
după primele rânduri ale paragrafelor selectate vor fi deplasate spre dreapta cu cantitatea
specificată de câmpul Cu.

3.6.3. Tabulatorul şi poziţionarea lui

Stopurile tabulare (tab-urile) oferă un mod convenabil şi precis de aliniere a textului. Ele sunt
nişte măsurători pentru retragerea rândurilor unui paragraf sau mai multe paragrafe într-un
text. În special sunt utilizate atunci când se doreşte alinierea verticală a textului. Stopurile
tabulare sunt poziţionate la o distanţă de 1/2" (1,27 cm). Pentru a muta punctul de inserţie la
următorul stop tabular al paragrafului, se va apăsa tasta TAB. Prima linie de text care se
introduce este aliniată la primul stop tabular. Se subliniază faptul că stopurile tabulare
afectează numai paragrafele selectate. Pentru definirea poziţiei stopurilor tabulare sau pentru
modificarea formei de afişare a textului trebuie să fie afişată rigla (meniul Vizualizare,
comanda Riglă). Pentru a indica locaţiile stopurilor tabulare editorul inserează în document un
caracter tabular (sub forma unei săgeţi). Cu toate că acest caracter este vizibil pe ecran, el nu
este tipărit. Pentru afişarea sau ascunderea stopurilor tabulare se va acţiona butonul de
comandă Show/Hide ¶ (bara cu unelte standard).

Pentru a insera stopurile tabulare cu ajutorul riglei orizontale:
Se selectează paragrafele în care se doreşte definirea sau modificarea stopurilor tabulare
(trebuie selectate paragrafe întregi).
Pentru a defini sau modifica alinierea stopurilor tabulare se va efectua un şir de cicluri pe
butonul de comandă care este situat în partea din stânga riglei, până când se obţine alinierea
dorită.

Tipul alinierii: Se face un şir de cicluri pe butonul de
aliniere tabulară până când se va afişa
simbolul:
Stopuri tabulare aliniate la stânga (la
care textul este aliniat la stânga
stopului tabular)

Stopuri tabulare centrate (la care textul
este aliniat centrat faţă de stopul
tabular)

Stopuri tabulare aliniate la dreapta (la
care textul este aliniat la dreapta
stopului tabular)

Stopuri tabulare aliniate la punctul
zecimal (la care textul este aliniat la
punctul stopului tabular zecimal)


3.6.4. Spaţierea rândurilor

Această funcţie permite majorarea şi micşorarea cantităţii de spaţiu dintre două rânduri;
funcţia determină înălţimea fiecărei rânduri ale textului din paragraf. Valoarea implicită este
spaţierea simplă. În acest caz înălţimea depinde de dimensiunea caracterelor fontului utilizat.
De exemplu, dacă se folosesc caractere de dimensiune 10 puncte, spaţierea dintre fiecare linie
va fi cu ceva mai mare decât 10 puncte: la dimensiunea reală a caracterelor se mai adaugă un
spaţiu care depinde de tipul fontului utilizat. Dacă se foloseşte spaţierea dublă la rânduri care
au caracterele de dimensiune 10 puncte, spaţierea va fi aproximativ 20 puncte.
48
Dacă o linie conţine un caracter de o dimensiune mare, un articol de tip ecuaţie sau o imagine
grafică, atunci în cazul folosirii spaţierii simple editorul va majora automat spaţierea pentru
linia respectivă. Dacă se doreşte ca toate rândurile să fie spaţiate uniform, atunci în câmpul
Spaţiere se va alege varianta de spaţiere Exact în acest caz în câmpul La se va introduce o
valoare destul de mare care va permite includerea în paragraf a celui mai înalt caracter.











Pentru modificarea spaţierii rândurilor:

1. Se selectează paragraful sau paragrafele pentru care se doreşte modificarea spaţierii
dintre rânduri.
2. Din meniul Format se alege comanda Paragraf.
3. Se alege fişa Indentări şi Spaţiere.
Din lista ascunsă Spaţiere se alege tipul spaţierii de rânduri. Valorile posibile sunt:
- La un rând;
- La 1,5 rânduri;
- La doua rânduri;
- Cel puţin;
- Exact;
- Multiplă.
Dacă se alege una din variantele Cel puţin sau Exact, atunci în câmpul La se va introduce
cantitatea dintre rânduri, în puncte sau în rânduri (1li = 12pt). Dacă valoarea este introdusă în
rânduri, editorul va converti automat rândurile în puncte. Dacă se alege varianta Multiplă,
atunci spaţierea de rânduri poate fi micşorată sau majorată cu un procentaj arbitrar. De
exemplu, dacă se alege un multiplu de 1.2, atunci spaţierea va creşte cu 20%; dacă se alege un
multiplu de 0.8, atunci spaţierea va descreşte cu 20%. Aceste valori trebuie să fie inserate în
câmpul La. Valoarea implicită este 3.

3.6.5. Adăugarea contururilor şi efectul de umbră

Editorul permite aplicarea diferitelor tipuri de rânduri de contur şi a efectelor de umbră care
sunt asociate paragrafelor, celulelor unei tabele, chenarelor şi imaginilor grafice. Aceste
funcţii pot fi activate prin două căi: cu bara de unelte specializat Umbrire sau cu ajutorul
comenzii Borduri şi umbrire(meniul Format).

Pentru aplicarea contururilor sau pentru ştergerea lor folosind bara de unelte:
Se selectează paragrafele, celulele de tabele sau chenarele pentru care se adaugă sau se şterge
linia de contur, astfel: dacă se aplică o linie de contur unui paragraf, se selectează paragraful;
dacă se aplică o linie de contur unei celule a unei tabele, atunci se selectează întreaga celulă
inclusiv indicatorul de sfârşit de celulă; dacă se aplică o linie de contur unei imagini grafice
sau unui chenar, se face un clic pe imagine sau pe chenar.
În bara cu unelte de formatare se face un clic pe butonul de comandă Umbrire. Editorul
afişează bara cu unelte având numele Umbrire.
La un rând Exact la 26pt
49
Listele şi comenzile barei afişate sunt următoarele: lista ascunsă referitaore la stilul liniei de
contur, şase butoane referitoare la modelul conturului, un buton pentru ştergerea rândurilor de
contur existente şi o listă ascunsă referitaore la efectul de umbră utilizat. Rândurile de contur
aplicabile sunt:
în partea de sus, jos, stânga, dreapta a paragrafului, celulei sau chenarului;
între paragrafe sau între celulele unei tabele;
în exteriorul paragrafelor, celulelor sau chenarelor selectate.
Comanda Borduri şi umbrire (meniul Format) permite un control mai mare asupra
contururilor şi efectelor de umbră. Comanda afişează o fereastră de dialog, care are trei fişe.
Fişa Umbrire este specializată în prelucrarea rândurilor de contur.
Aici editorul (în subfereastra Setare) oferă cinci tipuri predefinite pentru conturare.
- fără conturare;
- conturare dreptunghiulară;
- conturare cu marginea umbrită la muchiile din dreapta şi de jos ale conturului;
- conturare în 3-D;
- conturare liberă (fiecare margină cu rânduri diferite).
În subfereastra Examinare se poate stabili care anume muchie va fi conturată şi care nu, prin
efectuarea unui clic pe muchia respectivă. Listele Lăţime şi Culoare stabilesc stilul şi culoarea
liniei de contur.
Fişa Umbrire este specializată în prelucrarea efectului de umbră utilizat în interiorul
rândurilor de contur. Din listele afişate se poate stabili modelul de umbră (de haşurare),
culoarea de fond şi de scris.



Fişa Borduri de pagină este specializată în conturarea paginilor, listele afişate stabilind stilul,
culoarea, mărimea liniei de contur.

50


3.7. Formatarea paginilor

În momentul în care se începe tastarea unui document nou, editorul va utiliza diferite valori
implicite referitoare la dimensiunea hârtiei, la orientarea paginilor, la marginile utilizate şi la
alte opţiuni. Aceste valori în timpul sesiunii de editare pot fi modificate oricând. Dacă se ştie
de la început viitorul aspect exterior al documentului, atunci este preferabil specificarea, din
momentul iniţial, a următoarelor şapte categorii de elemente de formatare, care se referă la
implementarea paginii:
dimensiunea hârtiei;
- orientarea hârtiei;
- marginile;
- antete şi subsoluri;
- numerotarea paginilor;
- numerotarea rândurilor;
- numărul de coloane de tip ziar.
Documentul poate fi împărţit în mai multe secţiuni. Toate elementele de formatare mai sus
amintite vor fi aplicate numai la o anumită secţiune precizată.

3.7.1. Dimensiunea hârtiei şi orientarea paginii

Editorul dispune de o listă de tipuri de hârtie de diemnsiuni predefinite pentru fiecare tip de
imprimantă. Astfel, de regulă, utilizatorul nu trebuie să aibă grijă de selectarea hârtiei
adecvate, cu rezerva că dimensiunile hârtiei sunt cele standardizate în Statele Unite (8.5” x
11”). Utilizatorului din ţară - cu standardele eurDeschideree diferite – îi revine sarcina să
selecteze o dimensiune adecvată de hârtie, în majoritatea cazurilor formatul A4 (210mm x
297mm). Dar şi acest standard este “cunosDecupare” de Word, deci activitatea utilizatorului
revine la selectarea acestui tip standard. Există însă şi posibilitatea introducerii şi a unei
dimensiuni definită de utilizator.

Paginile pot fi orientate:
Titlu

Titlu

51
Tip portret (verical); - Tip vedere (orizontal).

Pentru selectarea dimensiunilor hârtiei şi a orientării paginii:
Se selectează textul pentru care se va folosi o dimensiune şi o orientare nouă, sau se
poziţionează punctul de inserţir într-o secţiune în care vor fi operate diverse modificări.
Din meniul Fişier se alege comenda Iniţializare Pagină, după care se selectează fişa Hârtie. În
urma acestei comenzi se afişează fereastra de dialog intitulată Hârtie.

Din lista ascunsă Hârtie se alege o dimensiune predefinită (de exemplu A4), sau se alege
varianta Dimensiune hârtie. În acest caz dimensiunile hârtiei utilizate vor fi specificate de
către utilizator, în câmpurile Lăţime şi Înălţime.
Din fereastra Margini - Orientare se alege orientarea hârtiei.
Din lista ascunsă Se aplică pentru se alege cantitatea de text care urmează să fie modificată
(documentul întreg sau de la punctul actual încolo).
Se dă comanda OK.
Dacă noua dimensiune de hârtie şi noua orientare de pagină este aplicată unui text selectat,
atunci editorul va insera întreruperi de secţiuni înainte şi după textul selectat. Dacă din lista
ascunsă Se aplică pentru s-a ales varianta “de la punctul actual încolo”, atunci editorul va
insera o întrerupere de secţiune în faţa punctului de inserţie.

3.7.2. Marginile
La editorul Word cele patru margini sunt măsurate de la muchiile hârtiei utilizate. Ele nu
depind de dimensiunea fontului utilizat. Marginile implicite sunt următoarele:
Dacă orientarea hârtiei este Portrait, marginile de sus şi de jos sunt egale cu 1”=2.54cm, cele
din stânga şi din dreapta sunt egal cu 1.25”=3.17cm; astfel, la o hârtie tip 8.5” x 11” (standard
american) spaţiul rezervat textului are dimensiunea 6” x 9”.
Dacă orientarea hârtiei este Landscape, marginile de sus şi de jos sunt egale cu 1.25”=3.17cm,
cele din stânga şi din dreapta sunt egale cu 1”=2.54cm; astfel, la o hârtie tip 11” x 8.5” spaţiul
rezervat textului are dimensiunea de 9” x 6”.

Pentru stabilirea marginilor cu ajutorul riglei:
În modul de afişare normală sau în modul de afişare înainte de tipărire, se poziţionează
punctul de inserţie în secţiunea ale cărei margini urmează să fie modificate. Dacă documentul
nu are secţiuni multiple, modificările de margine se vor referi la documentul întreg.
52
Se afişează rigla (meniul Vizualizare, comanda Riglă). În continuare se trag rândurile de
semnalare ale marginilor pe rigla orizontală (pentru modificarea marginii din dreapta şi din
stânga). Dacă cursorul de mouse este poziţionat corect pe o linie de semnalare a marginilor,
cursorul va avea forma unei miniuţe prevăzute cu două săgeţi. Editorul va actualiza afişarea
paginii în acel moment, în care se eliberează butonul de mouse. Dacă în timpul tragerii se ţine
apăsată tasta ALT, atunci pe riglă vor fi afişate şi măsurători exacte (numerice).
Pentru stabilirea marginilor cu ajutorul comenzii Iniţializare Pagină:
Se selectează textul pentru care se schimbă marginile sau se poziţionează punctul de inserţie
în secţiunea în care se schimbă marginile.


Din meniul Fişier se alege comanda Iniţializare Pagină, fişa Margini. Această comandă
afişează o fereastră de dialog.
În câmpurile Sus, Jos, Stânga, Dreapta se introduce sau se selectează măsurătorile referitoare
la marginea de sus, jos, din stânga şi din dreapta.

Câmpul Pt. îndoire permite rezervarea unei margini suplimentare necesară la legarea
documentului. Valoarea implicită este 0cm. În cazul în care se introduce aici o altă valoare,
textul din paginile impare va fi deplasat spre dreapta, iar textul din paginile pare va fi deplasat
spre stânga.

Margini în oglindă Pt. indoire








6







7









6







7



53
Dacă se doreşte tipărirea pe ambele feţe ale hârtiei, atunci se va selecta opţiunea Margini în
oglindă din lista ascunsă Pagini multiple, caz în care marginile interioare au aceeaşi lăţime şi
marginile exterioare de asemenea au aceeaşi lăţime.
Din lista ascunsă Se aplică pentru se alege cantitatea de text care urmează să fie modificată
(documentul întreg sau de la punctul actual încolo).
Se dă comada OK.
Dacă noua margine este aplicată unui text selectat, atunci editorul va insera întreruperi de
secţiuni înainte şi după textul selectat. Dacă din lista ascunsă Se aplică pentru s-a ales varianta
“de la punctul actual încolo”, atunci editorul va insera o întrerupere de secţiune în faţa
punctului de inserţie.
Dacă după alegerea noilor margini se dă comanda Implicit, valorile introduse vor deveni
valori implicite (se va cere o confirmare din partea utilizatorului, care poate fi realizată prin
alegerea comenzii Da).

3.7.3. Antete şi subsoluri


Deseori se doreşte ca pe fiecare pagină a documentului sau pe pagini pare şi/sau impare să fie
tipărite informaţii identice, la începutul şi/sau la sfârşitul paginii. De exemplu se poate cere ca
la începutul fiecărei pagini să apară titlul capitolului, iar la sfârşit să apară numărul de pagină
şi o imagine grafică. Aceste informaţii sunt denumite antete (situate la începutul paginii),
respectiv subsoluri (situate la sfârşitul paginii). Se pot specifica un antet şi un subsol diferit
pentru pentru pagini pare şi impare, sau pentru prima pagină a unei secţiuni şi restul paginilor
din secţiune. Antetul întotdeauna este plasat în zona dintre muchia superioară a hârtiei şi
marginea se sus; un subsol este plasat între marginea de jos şi muchia inferioară a hârtiei.
Un antet sau un subsol poate fi creat prin comanda Antet şi subsol (meniul Vizualizare). În
urma acestei comenzi editorul va trece automat în modul de afişare tip pagină, după care va
afişa bara de unelte aferentă comenzii.



Semnificaţia butoanelor acestei bare de comenzi sunt centralizate în tabela următoare:

Buton Funcţie
Comută între antet şi subsol

Trecere din zona de antet în zona de
subsol şi invers.
Afişare anterior Trecere la antetul sau subsolul
precedent diferit de antetul sau subsolul
actual).
Afişare următor Trecere la antetul sau subsolul următor
(diferit de antetul sau subsolul actual).
La fel ca cel anterior Înlănţuirea antetului sau subsolului
actual la secţiunea anterioară, sau
anularea acestei înlănţuiri.
Inserare număr de pagină
(ALT+SHIFT+P)
Înserarea numărului de pagină sub
forma unei instrucţiuni de câmp.
Inserare dată
(ALT+SHIFT+D)
Înserarea datei calendaristice sub forma
unei instrucţiuni de câmp.
Inserare oră Înserarea orei exacte sub forma unei
54
(ALT+SHIFT+T) instrucţiuni de câmp.
Iniţializare Pagină Afişarea ferestrei de dialog referitoare
la stabilirea opţiunilor ale paginii
utilizate (Fişier / Iniţializare Pagină).
Afişare/Ascundere Document text Afişarea / ascunderea textului
documentului în timpul editării
antetului/subsolului.
Închidere Reîntoarcerea la textul documentului.
Pentru ştergerea unui antet sau a unui subsol creat anterior, se poziţionează punctul de inserţie
în secţiunea care conţine antetul sau subsolul respectiv, din meniul Vizualizare se alege
comanda Antet şi subsol, se selectează toată informaţia din antet sau subsol, după care se
acţionează tasta BACKSPACE sau ŞTERGERE.
Implicit editorul foloseşte acelaşi antet şi acelaşi subsol în întreaga secţiune a documentului.
Există însă posibilitatea de a crea antete şi subsoluri care variază astfel:

- un anumit antet/subsol pentru pentru prima pagină a secţiunii şi un alt
antet//subsol pentru restul paginilor secţiunii (documentului);
- un anumit antet/subsol pentru pagini pare şi un alt antet/subsol pentru pagini
impare (în cadrul secţiunii actuale sau în cadrul documentului).
Pentru crearea antetelor/subsolurilor diferite pe prima pagină
şi în restul paginilor secţiunii (documentului):

Se poziţionează punctul de inserţie în secţiunea în care se doreşte crearea
antetelor/subsolurilor de acest gen.
Se alege comanda Antet şi subsol(meniul Vizualizare). Din bara de unelte pentru antete şi
subsoluri se alege comanda Iniţializare Pagină. Din fereastra de dialog afişată se selectează
fişa Aspect.
În zona Anteturi şi subsoluri se activează opţiunea Prima pagină diferită (antet/subsol diferit
pe prima pagină şi restul paginilor), după care se dă comanda OK.
Dacă este necesar, se face un clic pe butoanele Afişare urmator sau Afişare anterior, prin care
se trece la primul antet/subsol al documentului sau al secţiunii.
Se creează antetul sau subsolul care va apare pe prima pagină. Dacă se doreşte ca în prima
pagină să nu apară nici un antet sau subsol, atunci se lasă necompletată zona
antetului/subsolului.
Se efectuează un clic pe butoanele de comandă Afişare urmator şi Comută între antet şi
subsol, prin care se trece la următoarea zonă de antet/subsol, după care se creează antetul sau
subsolul care va apare în restul documentului sau secţiunii.
Pentru o reîntoarcere la document se va acţiona butonul de comandă Închidere.

Pentru crearea antetelor/subsolurilor diferite pe pagini pare şi impare:

Se poziţionează punctul de inserţie în secţiunea în care se doreşte crearea
antetelor/subsolurilor de acst gen.
Se alege comanda Antet şi subsol (meniul Vizualizare). Din bara de unelte pentru antete şi
subsoluri se alege comanda Iniţializare Pagină. Din fereastra de dialog afişată se selectează
fişa Aspect.
În zona Antete şi subsoluri se activează opţiunea Pagina pară diferă de cea impară
(antet/subsol diferit pe pagini impare şi pare), după care se dă comanda OK.
Dacă este necesar, se face un clic pe butoanele Afişare următor sau Afişare anterior, prin care
se trece la un antet/subsol corespunzător unei pagini pare.
Se crează antetul sau subsolul care va apare pe fiecare pagină pară.
55
Se face un clic pe butonul Afişare următor, prin care se trece la un antet/subsol corespunzător
unei pagini impare.
Se crează antetul sau subsolul care va apare pe fiecare pagină impară.
Pentru reîntoarcerea la document se va acţiona butonul de comandă Închidere.

3.7.4. Numerotarea paginilor

Această funcţie permite numerotarea paginilor unui document. Pot fi alese numere arabe (de
exemplu 1, 2, 3), numere romane (ex. i, ii, iii sau I, II, III), minuscule (ex. a, b, c), majuscule
(ex. A, B, C) care pot fi afişate atât în partea superioară a paginii sau în partea inferioară.
Numerele de pagini pot fi aliniate în cinci moduri. Dacă documentul este format din mai
multe secţiuni, atunci în diferitele secţiuni pot fi folosite diferite formate de numerotare.
Funcţia de numerotare de pagini poate fi declanşată prin două metode:
- prin comanda Antet şi subsol(meniul Vizualizare);
- prin comanda Numere de pagină(meniul Insert).

Pentru inserarea numerelor de pagini cu ajutorul meniului Insert:

Se poziţionează punctul de inserţie în secţiunea în care se doreşte adăugareea numerelor de
pagini şi se alege comanda Numere de pagină, care afişează o fereastră de dialog cu acelaşi
nume.



Din lista ascunsă Poziţie se alege locul de plasare a numerelor de pagină (antet sau subsol), iar
din lista Aliniere alinierea utilizată (stânga, dreapta, centrat, în interior sau în exterior). Dacă
nu se doreşte tipărirea numărului de pagină pe prima pagină a documentului, va fi dezactivată
opţiunea Afişare număr pe prima pagină.
Se dă comanda OK, prin care numărul de pagină va fi adăugat documentului.

Dacă se doreşte modificarea aspectului exterior al numerelor de pagină, din lista ascunsă
Format… se alege formatul numerelor utilizate (cifre arabe, romane, minuscule sau
majuscule).
56


Pornire de la - se va înscrie numărul de început de pagină.
Alinierea verticală a textului pe o pagină
Editorul are trei opţiuni referitoare la alinierea textului pe o pagină.
- Top (sus);
- Center (centrat);
- Justified (cadrat).
Aceste opţiuni stabilesc modul în care editorul aliniază între marginea se sus şi marginea de
jos un text care ocupă doar o parte dintr-o pagină.
Pentru modificarea alinierii verticale:

1. Se selectează textul sau se poziţionează punctul de inserţie în secţiunea în care se
doreşte modificarea alinierii verticale.
2. Din meniul Fişier se alege comanda Iniţializare Pagină, fişa Aspect.


3. Din lista ascunsă Aliniere verticală se alege tipul alinierii verticale (sus, centru,stânga
dreapta, jos).
57
4. Din lista ascunsă Se aplică pentru se alege cantitatea de text care urmează să fie
modificată (documentul întreg sau de la punctul actual încolo), după care se dă OK.

3.7.5. Numerotarea rândurilor

Editorul poate să numeroteze rândurile unui document şi să tipărească numărul corespunzător
rândurilor într-un loc specificat al paginii. Numerele nu sunt afişate pe ecran, ele pot fi însă
tipărite sau vizualizate cu comanda Examinare înaintea imprimării (meniul Fişier).

Pentru a adăuga numere de rânduri:
Din meniul Fişier se alege comanda Iniţializare Pagină, fişa Aspect.
În fereastra de dialog care se afişează se dă comanda Numere de linie.

Se activează opţiunea Adăugare numerotare linie. În acest moment se activează cele trei
câmpuri care se referă la numerotarea rândurilor. În câmpul Pornire de la se introduce
numărul de început folosit la numerotarea rândurilor, care are valoarea implicită 1. Câmpul
De la text stabileşte distanţa dintre numărul de linie şi marginea din stânga. Dacă se alege
varianta Automat, această distanţă va fi 1/4”. Câmpul Incrementare cu stabileşte pasul la care
se afişează numerele de rânduri. Valoarea implicită este egală cu 1, caz în care în fiecare linie
va fi afişat numărul de linie. Opţiunile de numerotare de rânduri sunt următoarele:
Dacă se ale opţiunea Reluare la fiecare pagină, numerotarea va începe cu 1 sau cu numerul
specificat în câmpul Pornire de la, la începutul piecărei pagini. Această opţiune este implicită.
Opţiunea Se reia la fiecare secţiune este similară opţiunii precedente, cu deosebirea că
numerotarea va reîncepe la fiecare secţiune nouă.
Dacă se alege varianta Continuu, atunci rândurile sunt numerotate în continuare, fără a ţine
seama de întreruperile de pagină sau de secţiune. Numerotarea se face până la 32767, după
care se reia cu 1.
Se dă comanda OK.
Pentru a şterge numerotarea de rânduri, se alege secţiunea sau secţiunile respective şi se
anulează opţiunea Adăugare numerotare linie.

3.7.6. Împărţirea unui document în secţiuni

Un document poate fi împărţit într-un număr arbitrar de secţiuni. Fiecare secţiune a
documentului poate fi formatată separat. De exemplu se poate cere ca în prima secţiune să nu
fie folosit regimul de coloane (adică numărul coloanelor să fie egal cu unu), în secţiunea doi
să fie utilizat regimul de trei coloane, iar în ultima secţiune să fie folosit regimul de două
coloane.
Lungimea minimă a unei secţiuni este egală cu lungimea unui paragraf, iar lungimea maximă
coincide cu lungimea documentului. Când se începe un document nou, nu există nici o
58
întrerupere de secţiune, deoarece întregul document constă dintr-o singură secţiune. Scopul
secţionării unui document este modificarea pentru o parte a documentului a unui element de
formatare, din următoarele elemente:
- dimendiunea hârtiei şi orientarea paginii;
- marginile;
- numărul coloanelor;
- poziţia, aspectul exterior şi secvenţa numerelor de pagină;
- conţinutul şi poziţia antetelor şi subsolurilor;
- numerotarea rândurilor;
- locul de tipărire al notelor de picior şi al notelor de sfârşit;
- alinierea verticală a textului pe pagină.
Dacă se selectează un text şi se schimbă numărul de coloane, sau când se creează un cuprins,
un indice de noţiuni sau o listă de figuri, editorulo va crea automat o întrerupere de secţiune.
Pentru crearea unei secţiuni noi:
Se poziţionează cursorul la locaţia în care se doreşte să înceapă noua secţiune.
Din meniul Insert se alege comanda Întrerupere. În urma acestei comenzi se afişează o
fereastră de dialog intitulată Întrerupere.

Din câmpul Tipuri de sfârşit de secţiune se alege una din cele patru opţiuni, care definesc
modul în care va începe următoarea secţiune.
Se dă comanda OK.
În modul de afişare normală editorul afişează o linie dublă punctată cu textul Sfârşit de
secţiune, care însă nu va fi tipărit.
Pentru a şterge o întrerupere de secţiune în modul de sfişare normală, se selectează
întreruperea de secţiune şi se apasă tasta DELETE sau BACK-SPACE. Informaţiile de
formatare referitoare la secţiunea care precede întreruperea de secţiune (numărul de coloane,
dimensiunea de pagină, etc.) sunt memorate în “articolul” de sfârşit de secţiune. Astfel, dacă
se şterge o întrerupere de secţiune, în fond se şterg informaţiile de formatare ale secţiunii care
precede întreruperea secţiunii. Textul devine o parte a secţiunii următoare şi va moşteni toate
formatările secţiunii următoare. Operaţiunea de ştergere a întreruperii de secţiune poate fi
anulată prin comanda Anulare (meniul Editare).
În momentul introducerii unei întreruperi de secţiune se stabileşte modul în care va începe
noua secţiune. Cele patru opţiuni existente sunt următoarele:
Opţiunea Pagina următoare
Editorul va întrerupe pagina actuală în momentul în care se dă comanda de întrerupere de
secţiune. Noua secţiune va începe la pagină nouă.






59
Opţiunea Continuu
Editorul inserează o întrerupere de secţiune, şi începe o nouă secţiune în aceeaşi pagină. Dacă
în secţiunea precedentă sunt coloane multiple, editorul echilibrează coloanele situate deasupea
întreruperii de secţiune, şi noua secţiune va folosi spaţiul liber al paginii.


Opţiunea Pagină impară
Editorul începe noua secţiune în următoarea pagină impară. Acest tip de întrerupere se
foloseşte de exemplu atunci când se doreşte ca fiecare capitol să înceapă la pagină impară.


Dacă întreruperea de secţiune se efectuează la o pagină impară, atunci editorul nu va scrie
nimic în urmtoarea pagină pară.



Opţiunea Pagină pară
Este similară cu opţiunea Pgonă impară, cu deosebire că noua secţiune va începe la
următoarea pagină pară.

3.8. Gestionarea coloanelor

Editorul Word permite crearea documentelor reprezentate sub formă de coloane. Mai mult, un
text introdus poate fi transformat în aşa fel, încât să fie reprezentat sub formă de coloane.













4










5




5





5




4





4



3





4

60
În regimul de coloane textul este introdus în mod continuu până la sfârşitul paginii, după care
se începe o coloană nouă. După ce s-a completat şi ultima coloană, textul va fi reînceput de la
prima coloană a paginii următoare.
Cantitatea de text care se formează în mod coloane poate fi determinată cu ajutorul
secţiunilor. Fiecare secţiune poate să conţină un număr diferit de coloane. Editorul aplică
regimul de coloane pentru secţiunea în care se găseşte punctul de inserţie. Dacă documentulm
nu este divizat în secţiuni, atunci regimul coloană va afecta întregul document. Dacă
documentul conţine întreruperi de secţiuni, atunci se poziţionează punctul de inserţie în
interiorul secţiunii pentru care se va aplica regimul de coloane.
Există posibilitatea formatării doar a unei părţi a unuim document în coloane. În acest scop se
selectează textul respectiv, după care se aplică o formatare de coloane. În acest caz editorul va
insera automat întreruperi de secţiune la începutul şi sfârşitul textului şi va aplica regimul de
coloane. Dacă textul astfel formatat este necorespunzător, prin comanda Anulare se poate
reveni la situaţia anterioară.
Pentru vizualizarea întreruperilor de secţiune din meniul Vizualizare trebuie selectat modul de
vizualizare normală. Întreruperile de secţiune pot fi vizualizate şi în modul de afişare tip
pagină; pentru aceasta se va face clic pe butonul de comandă Afişare/Ascundere ¶ din bara de
unelte standard.
Modurile de afişare tip pagină şi tip vizualizare înainte de tipărire vor prezenta coloanele
multiple în felul în care ele vor fi tipărite. În modul de afişare normală coloanele sunt
“ascunse”, în sensul că se afişează doar o singură coloană.

Pentru a crea coloane cu lăţimi egale (în mod de afişare tip pagină):

Dacă documentul are doar o singură secţiune şi dacă se doreşte formatarea întregului
document în regim de coloane, se poziţionează punctul de inserţie într-un loc arbitrar al
documentului. Dacă se doreşte formatarea în coloane doar a unei părţi a documentului, se
selectează textul care va fi transformat în coloane. Dacă documentul este formatat din mai
multe secţiuni, se poziţionează punctul de inserţie în secţiunea în care se doreşte formatarea
textului în coloane.
În bara de unelte standard se face un clic pe butonul de comandă Coloane.
Se trage mouse-ul pentru selectarea numărului de coloane dorit, după care se eliberează
butonul. În acest fel pot fi selectate de la 1 la 7 coloane de lăţimi egale.

Textul poate fi formatat şi în două coloane a căror lăţimi nu sunt egale. În acest scop:
Din meniul Format se alege comanda Coloane, prin care se afişează o fereastră de dialog cu
acelaşi nume.


61
Din câmpul Presetări se alege varianta Stânga (coloana din stânga este mai îngustă) sau
Dreapa (coloana din dreapta este mai îngustă).
Se dă comanda OK.
Dacă nu se preferă utilizarea formatelor predefinite de coloane, atunci în câmpul Numar de
coloane se va introduce numărul necesar de coloane (între 1 şi 45). În acest caz editorul
presupune implicit că lăţimile coloanelor vor fi egale. Dacă utilizatorul doreşte să definească
lăţimea diferitelor coloane precum şi a spaţiului dintre coloane, atunci se va dezactiva
opţiunea Coloane de lăţimde egală, iar în continuare se vor introduce măsurători exacte pentru
fiecare coloană şi pentru fiecare spaţiu situat în dreapta coloanei.
Plasarea rândurilor verticale de despărţire între coloane uşurează lizibilitatea textului. Pentru
adăugarea acestor rânduri se va activa opţiunea Linie între. Lungimea unei astfel de rânduri
este egală cu lungimea maximă a coloanelor din pagină. Rândurile sunt afişate numai în
modul de afişare tip pagină sau în modul de afiare tip vizualizare înainte de tipărire.
Prin întrerupere de coloană se înţelege acel punct din text, în care se termină o coloană şi se
începe o coloană nouă. Editorul distribuie automat coloanele pe pagină, însă se poate trece
forţat la o nouă coloană, prin inserarea unei întreruperi de coloană.
Pentru întreruperea forţată a unei coloane:
În modul de afişare tip pagină, se poziţionează punctul de inserţie la locaţia unde se doreşte să
înceapă o nouă coloană.
În continuare se poate alege una din următoarele trei variante:
- se acţionează combinaţia de taste CTRL+SHIFT+ENTER.
- din meniul Insert se alege comanda Întrerupere. Din fereastra de dialog care se
afişează se alege opţiunea Sfârşit de coloană, după care se dă comanda OK.
- din meniul Format se alege comanda Coloane. În fereastra de dialog afişată se
activează opţiunea Se aplică pentru – de la acest punct înainte, Coloană nouă şi
se dă comanda OK.

La sfârşitul unei secţiuni sau la sfârşitul unui document se poate întâmpla ca textul să nu fie
uniform repartizat între coloane. Pentru a echilibra lungimea coloanelor, la sfârşitul textului se
va insera o întrerupere de secţiune tip continuă, care va distribui uniform coloanele, iar noua
secţiune va începe pe aceeaşi pagină. Pentru acest scop din meniul Insert se alege comanda
Întrerupere. Din fereastra de dialog care se afişează se activează opţiunea Continuu, după care
se dă comanda OK.


Dacă în noua secţiune se renunţă la regimul de multicoloane, atunci se va da din nou comanda
Coloane, şi din fereastra de dialog afişată se va alege modelul Una (subfereastra cu titlul
Presetări).

Observaţie:




62
Există posibilitatea combinării imaginilor grafice cu coloane de text. O imagine grafică care
este inserată în interiorul unui chenar poate să ocupe o porţiune a unei coloane, o coloană
întreagă sau poate să ocupe chiar mai multe coloane.


3.9. Gestiunea tabelelor

Funcţia de gestiune a tabelelor permite crearea şi editarea datelor organizate în rânduri şi
coloane, care pot fi despărţite de rânduri. Structuyra de bază a tabelelor este următoarea: ele
sunt formate din rânduri (pe orizontală) şi din coloane (pe verticală). Aceste elemente în
general sunt delimitate de rânduri, care formează dreptunghiuri, numite celule. Numerotarea
celulelor se face de la stânga spre dreapta (cu litere), şi de sus în jos (cu numere).

3.9.1. Crearea unei tabele

Pentru crearea unei tabele:
Se poziţionează punctul de inserţie la locaţia din document unde se doreşte crearea tabelei.
Din meniul Tabel se alege comanda Inserare Tabel. În urma acestei comenzi se afişează o
fereastră de dialog intitulată Inserare Tabel.

Se introduce numărul de coloane şi numărul de rânduri ale tabelei.
Se dă comanda OK.
Crearea unei tabele poate fi realizată şi prin acţionarea butonului de comandă Inserare Tabel
(bara de unelte standard). Prin procedeul de tragere a mouse-ului pot fi generate tabele de cel
mult 23 rănduri şi 21 coloane.




63
Editorul inserează în document o tabelă vidă şi poziţionează punctul de inserţie în prima
celulă. În continuare se inserează textul; dacă în interiorul celulei se doreşte trecerea la un nou
paragraf, atunci se va acţiona tasta ENTER. Pentru introducerea informaţiilor într-o oarecare
celulă prima dată se face clic pe celula respectivă şi în continuare se tastează textul sau se
inserează imaginea grafică. În funcţie de cantitatea de informaţie introdusă, înălţimea celulei
va creşte automat. Pentru inserarea unui caracter de tabulare se va acţiona combinaţia de taste
SHIFT+TAB. Deplasarea între celule poate fi realizată şi cu ajutorul tastelor cu săgeţi sau cu
tasta TAB. În celulele unei tabele pot fi inserate şi imagini grafice. Dacă imaginea nu încape
în celula respectivă atunci se va modifica înălţimea liniei sau lăţimea coloanei.

Pentru a tipări rândurile dintre celule şi pentru a adăuga rânduri de contur se va da comanda
Tabel AutoFormat (meniul Tabel) sau comanda Borduri şi umbrire(meniul Format).

Selectarea celulelor, rândurilor şi a coloanelor

Cu mouse-ul selectarea într-o tabelă poate fi realizată în felul următor:

Pentru a selecta Acţiune
O celulă Se face clic pe bara de selecţie a celulei (poziţie
apropiată de marginea din stânga a celulei, în
interiorul ei).
Un rând Se face clic pe bara de selecţie a rândului (poziţie
apropiată de marginea din stânga a rândului, în
exteriorul lui).
O coloană Se face un clic pe linia directoare superioară a
coloanei. Dacă cursorul de mouse ajunge într-o
poziţie corectă, corsorul se transformă într-o săgeată
în jos +.
Celule, rânduri sau
coloane multiple
Se trage cursorul de mouse peste celule, rânduri sau
coloanele necesare. O altă modalitate este selectarea
unei celule, rânduri sau coloane şi în timp ce se ţine
apăsată tasta SHIFT se face un clic într-o altă celulă,
linie sau coloană.

Selectarea rândurilor, coloanelor sau a tabelei întregi poate fi realizată şi prin poziţionarea
punctului de inserţie în tabelă şi selectarea comenzii Selectare Rând, Selectare Coloană sau
Selectare Tabel din meniul Tabel.

3.9.2. Inserarea celulelor, rândurilor şi a coloanelor

Înainte de a insera celule, rânduri au coloane noi, prima dată trebuie selectată o celulă, linie
sau coloană deja existentă. Editorul inserează o nouă linie în faţa (deasupra) linie selectate, o
nouă coloană în stânga coloanei existente, iar o nouă celulă la locaţia specificată de utilizator.
De exemplu dacă se doreşte adăugarea a două coloane, atunci se selectează două coloane din
tabelă, după care se dă comanda Insert Columns din meniul Columns.


Pentru a adăuga celule noi la o tabelă:

1. Se selectează o celulă (sau un număr de celule) în apropierea căreia se va insera o
celulă (sau un număr de celule).
64
2. Din meniul Tabel se alege comanda Inserare Celule şi este afişată o fereastră de dialog
cu titlu Inserare celule.


3. Se alege una dintre cele patru opţiuni posibile.
4. Se dă comanda OK.


Scopul urmărit: Opţiunea care trebuie selectată:
Inserarea noilor celule în stânga
celulelor selectate.
Deplasare celule la dreapta
Inserarea noilor celule deasupra
celulelor selectate.
Deplasare celule în jos
Inserarea unei rânduri sau mai multor
rânduri.
Inserare rând întreg
Inserarea unei coloane sau mai multor
coloane.
Inserare coloană întreagă

Pentru a adăuga rânduri noi la o tabelă:
Se selectează linia (sau rândurile) deasupra căreia se va insera noul rând (noile rânduri).
Numărul rândurilor care ce se inserează coincide cu numărul rândurilor selectate.
Din meniul Tabel se alege comanda Inserare – Rânduri deasupra. Editorul inserează o linie
sau mai multe rânduri deasupra liniei selectate (rândurilor selectate).

Dacă se doreşte adăugarea unui rând la sfârşitul tabelei, se poziţionează punctul de inserţie la
celula din colţul dreapta jos şi se acţionează tasta TAB.

Pentru a adăuga coloane noi la o tabelă:
Se selectează o coloană (sau un număr de coloane) în stânga căreia va fi inserată o nouă
coloană (noile coloane). Numărul coloanelor care se inserează coincide cu numărul coloanelor
selectate.
Din meniul Tabel se alege comanda Inserare Coloane la stânga. Editorul inserează o coloană
sau mai multe coloane în stânga coloanei selectate (coloanelor selectate). Numărul maxim de
coloane este 31.
Dacă se doreşte adăugarea unei coloane după ultima coloană din tabelă, se selectează toate
mărcile de sfârşit de rând şi se face un clic pe butonul Inserare Cololoane (bara de unelte
standard).

3.9.3. Ştergerea celulelor, rândurilor şi a coloanelor

Editorul permite ştergerea conţinutului celulelor (texte, numere, imagini grafice), dar pot fi
şterse chiar şi celule. Pentru ştergerea conţinutului celulei se selectează celula respectivă,
după care se folosesc metodele obişniute de ştergere de texte.
Pentru ştergerea celulelor unei tabele:
Se selectează celula (sau celulele) care urmează a fi ştearsă.
65

Din meniul Tabel se alege comanda Ştergere Celule şi se afişează o fereastră de dialog cu titlu
Ştergere Celule.
Se alege una dintre cele patru opţiuni.
Se dă comanda OK.

Pentru ştergerea rândurilor sau coloanelor unei tabele:
Se selectează rânduri sau coloanele care urmează a fi şterse.
Din meniul Tabel se alege comanda Ştergere Rânduri sau Ştergere Coloane.

3.9.4. Mutarea şi copierea celulelor, rândurilor şi a coloanelor
Pentru a muta sau deplasa celule, rânduri sau coloane prima dată se selectează elementele
necesare. Se poziţionează cursorul de mouse în selecţie, moment în care cursorul se
transformă într-o săgeată înclinată spre stânga. Pentru mutarea elementelor respective se va
trage cursorul la noua locaţie, după care se eliberează butonul mouse-ului. Dacă se doreşte
copierea elementelor, se procedează la fel, dar în timpul tragerii se va ţine apăsată tasta
CTRL.

3.9.5.Lăţimea unei coloane
Editorul poate determina automat lăţimea tuturor coloanelor. În acest scop se selectează prima
dată întreaga tabelă. Din meniul Tabel se alege comanda Proprităţi Tabel, fişa Coloană.
Lăţimea coloaneloe selectate poate fi modificată prin introducerea unei măsurători exacte în
câmpul Lăţime preferată.
Există posibilitatea modificării lăţimii coloanelor prin tragerea cu mouse-ul a liniei de
despărţire verticală a unei coloane, coloanele situate la dreapta vor fi redimensionate
proporţional, lăţimea totală a tabelei rămâne nemodificată. Dacă în timpul tragerii liniei de
despărţire verticală se ţine apăsată tasta SHIFT, atunci va fi redimensionată numai coloana
care este situată în dreapta liniei de despărţire. Dacă se ţin apăsate tastele SHIFT şi CTRL,
atunci coloanele situate la dreapta vor păstra lăţimea lor, dar lăţimea totală a tabelei va fi
modificată.

66
3.9.6. Modificarea înălţimii unei rânduri

Fiecare celulă a unei rânduri are aceeaşi înălţime determinată automat de editor, dar care
poate fi specificată şi de utilizator.

Pentru a modifica înălţimea unui rând:
Se selectează linia sau rândurile respective.
Din meniul Tabel se alege comanda Proprietăţi tabel, fişa Rând.


Dacă se doreşte evitarea fragmentătii celulelor liniei selectate de o trecere la o nouă pagină,
atunci se va dezactiva opţiunea Rândul poate fi pe pagini diferite.
Se dă comanda OK.

3.9.7. Adăugarea rândurilor de contur la tabele şi efectul de umbră

Editorul nu tipăreşte rândurile directoare care împart tabela în celule, dar care sunt vizibile pe
ecran.
Pentru tipărirea rândurilor orizontale şi verticale între celule,
precum şi pentru obţinerea unui efect de umbră:

Se poziţionează punctul de inserţie în interiorul tabelei.
Din meniul Tabel se alege comanda Autoformatare în Tabel şi se afişează fereastra de dialog
Autoformatare în Tabel.
67

Din lista Stiluri tabel se alege arhitectura de tabelă dorită. Pentru indepărtarea tuturor
formatelor se alege varianta Nici una.
Se dă comanda OK.
Pentru a adăuga rânduri de contur şi umbre doar la anumite celule se va aplica comanda
Borduri şi umbrire (din meniul Format).

3.9.8. Contopirea (interclasarea) şi fragmentarea celulelor

Pentru contopirea orizontală a mai multor celule vecine din cadrul unei rânduri se face cu
comanda Îmbinare celule din meniul Tabel, selectând în prealabil celulele respective. Editorul
converteşte conţinutul fiecărei celule într-un paragraf.
Există posibilitatea fragmentării celulelor. În acest scop se selectează celulelel care urmează a
fi fragmentate şi din meniul Tabel se alege comanda Scindare Cells.


3.9.9. Fragmentarea tabelelor

Dacă se doreşte inserarea unui text între două rânduri ale unei tabele, se poziţionează cursorul
în rândul în faţa căreia se va insera textul respectiv şi se alege comanda Scindare Tabel din
meniul Tabel. Această comand1ă fragmentează tabela în două părţi şi inserează o marcă de
paragraf ¶ între cele două rânduri şi în continuare se poate insera textul respectiv.

3.9.10. Repetarea antetelor de tabele pe mai multe pagini

Unele tabele pot avea dimensiuni mari, astfel ele se întind pe mai multe pagini. Există
posibilitatea repetării antetului tabelei la începutul fiecărei pagini noi. în acest scop se
selectează prima linie care va juca rolul antetului de tabelă şi se dă comanda Repetare rânduri
68
titlu din meniul Tabel. Dacă se trece la pagină nouă, antetul desemnat va fi repetat automat la
începutul paginii noi.

3.9.11. Note de picior şi de sfârşit

Editorul permite crearea şi editarea notelor de picior (plasate la marginea inferioară a paginii)
şi de sfârşit (plasate la sfârşitul documentului). Aceste informaţii sunt numerotate automat.
Fiecare notă de picior are două părţi: o marcă de referinţă1 care apare în textul documentului
şi care identifică nota precum şi textul notei propriu zise. Editorul numerotează notele de
picior cu cifre arabe (1, 2, 3), iar cele de sfârşit cu minuscule romane (i, ii, iii). Notele sunt
separate de textul documentului Imprimarer-o linie orizontală.



Pentru a insera o notă de subsol sau de final:

Se poziţionează punctul de inserţie la locaţia unde se doreşte inserarea mărcii de referinţă.
Din meniul Inserare se alege comanda Referinţă – Notă de subsol şi se afişează o fereastră de
dialog intitulată Notă de subsol şi notă de final .
Din zona Amplasare se alege butonul Notă de subsol (dacă se doreşte crearea unei note de
picior), fie butonul Notă de final (dacă se doreşte crearea unei note de sfârşit).


Zona Format de număr stabileşte modul de numerotare a notelor. Dacă se doreşte folosirea
unei mărci de referinţă stabilită de utilizator, atunci se va alege butonul Marcaj particularizat
şi în câmpul ataşat se introduce un text de cel mult 10 caractere. O altă posibilitate este
alegerea butonului de comandă Simbol, selectarea unui caracter special şi selectarea comenzii
OK.
Se alege butonul OK. Editorul inserează marca de referinţă a notei şi deschide panoul destinat
notelor.
În continuare se introduce textul notei.
Pentru a închide panoul de note şi pentru reîntoarcerea în documentul principal se va alege
butonul de comandă Revocare.


1
Not` de picior
69

3.10. Chenare

Prin chenar se înţelege un container în care poate fi depusă o imagine grafică, o tabelă, un text
sau un obiect. În chenar nu se poate depune o notă de picior, o notă de sfârşit sau un
comentariu. După ce chenarul a fost încărcat cu o anumită informaţie, el poate fi tras cu
mouse-ul în orice poziţie a paginii.

Textul documentului poate să se oprească deasupra marginii superioare a chenarului şi să se
continue dedesubtul marginii inferioare a chenarului, marginile din stânga şi din dreapta
rămânând libere.

O altă posibilitate este atunci când textul documentului foloseşte spaţiul liber
din exteriorul marginii din stânga şi din dreapta a chenarului, ocolind însă
informaţia depusă în chenar.

Pentru inserarea unui chenar în jurul unor elemente selectate:

Se trece la modul de afişare tip pagină şi se selectează elementele care vor fi introduse în
chenar.
Din meniul Inserare se alege comanda Casetă text. Editorul inserează având muchiile formate
din rândurile haşurate cu opt mânere în jurul selecţiei.

Pentru inserarea, dimensionarea şi poziţionarea unui chenar vid:

Se asigură de faptul că nu este selectat nici un text şi nici o imagine grafică. În modul de
afişare tip pagină se alege comanda Casetă text din meniul Inserare. Cursorul de inserare tip
liniuţă se transformă într-un semn plus (+).
Se poziţionează cursorul la locaţia din pagină unde se va găsi colţul stânga sus al chenarului.
În timp ce se ţine apăsat butonul mouse-ului se trage chenarul până când ajunge la
dimensiunea dorită, apoi se eliberează mouse-ul pentru inserarea chenarului.

Pentru deplasarea sau redimensionarea unui chenar, prima dată trebuie selectat chenarul
respectiv, poziţionând cursorul mouse-ului pe o muchie a chenarului. În acel moment cursorul
mouse-ului se transformă într-un semn plus prevăzut cu patru săgeţi; în continuare se face un
clic de mouse.
Un chenar se redimensionează prin aşezarea cursorului mouse-ului pe unul din mânerele
aşezate pe rândurile haşurate ale chenarului selectat. Cursorul se transformă într-o liniuţă
prevăzută cu două săgeţi, moment în care se trage mouse-ul până când chenarul ajunge la
dimensiunea dorită. Pentru dimensionarea precisă a chenarului se selectează chenarul şi în
continuare se alege comanda Casetă text din meniul Format unde se introduc dimensiunile
exacte ale chenarului.
Pentru a deplasa un chenar se aşează cursorul mouse-ului pe o muchie a dreptunghiului;
cursorul mouse-ului se transformă într-un semn plus prevăzut cu patru săgeţi. În continuare
se trage chenarul în noua poziţie şi se eliberează butonul mouse-ului.
Pentru ştergerea unui chenar fără a şterge şi conţinutul său, se selectează chenarul, după care
se alege din meniul Format comanda Casetă text. Din fereastra de dialog afişată se alege din

70
zona Linie, lista ascunsă Culoare – Fără linie . Dacă se doreşte ştergerea unui chenar, inclusiv
conţinutul său, atunci după selectarea chenarului se acţionează tasta BACKSPACE sau tasta
DELETE.
Pentru informaţii precise referitoare la un chenar, se selectează chenarul respectiv, după care
se alege comanda Casetă text din meniul Format şi se afişează o fereastră de dialog Casetă
text.

Zona intitulată Aspect se referă la comportamentul textului înconjurător faţă de chenar.
3.11. Importarea imaginilor

Editorul Word poate să importe imagini grafice de o mare varietate de formate. Programele
denumite “filtre grafice” permit editorului interpretarea şi afişarea imaginilor grafice create de
alte aplicaţii.
Pentru a importa o imagine grafică (fără a părăsi editorul Word):
Se poziţionează punctul de inserţie la locaţia din document unde se doreşte inserarea imaginii.
Se selectează comanda Imagine  Miniatură din meniul Inserare. În urma acestei comenzi se
deschide pe panoul de activitate fereastra cu numele Insert – Clip Art din care se selectează
Clip Organizer urmând a copia o imagine si apoi a o lipi în documentul Word.
Importarea unei imagini grafice majorează substanţial dimensiunea documentului Word,
deoarece inaginea grafică este memorată în interiorul documentului.


3.12. Desenare în Word

71
Editorul Word este şi un program de desenare care poate să creeze în interiorul documentelor
imagini grafice. Pentru a lansa componenta de desenare a editorului, în bara cu unelte
standard se va face un clic pe butonul de comandă Desenare.

3.13. Utilitarul WORDART

Editorul Word conţine o aplicaţie specială numită WordArt, care este destinată adăugării
documentului actual diferitelor texte, care au diferite efecte speciale.
Pentru lansarea în execuţie a utilitarului WordArt prima dată se poziţionează cursorul la
locaţia din document unde se doreşte inserarea textului cu efect special, după care din meniul
Inserare se alege comanda Imagine - WordArt.



În fereastra de dialog cu titlu Textul introdus se introduce textul care urmează să fie prelucrat
de WordArt şi apoi se acţionează tasta Enter.
Din bara de unelte se selectează diferitele efecte speciale care urmează a fi aplicate textului.
După ce se termină, se efectuează un clic în exteriorul obiectului WordArt şi se continuă
editarea cu Word.

















72
Cuprins




IV. PROGRAMUL DE CALCUL TABELAR ............................................................................73
MICROSOFT EXCEL XP ..........................................................................................................73
4.1. Masa de lucru a programului Excel .......................................................................................73
4.2. Introducerea şi editarea datelor..............................................................................................74
4.2.1. Introducerea datelor într-o celulă .......................................................................................74
4.2.2. Selectarea unei celule sau a unei regiuni de celule .............................................................75
4.2.3. Realizarea operaţiilor de editare de bază cu mouse-ul (drag and drop) .............................76
4.3. Gestiunea foilor de calcul ......................................................................................................77
4.3.1. Redenumirea, ştergerea şi inserarea foilor de calcul ..........................................................77
4.3.2. Pentru inserarea unei noi foi de calcul: ..............................................................................78
4.3.3. Mutarea şi copierea foilor de calcul ...................................................................................78
4.3.4. Ataşarea unei imagini de fond la foi de calcul ...................................................................79
4.4. Formule ..................................................................................................................................79
4.4.1. Introducerea formulelor ......................................................................................................80
4.4.2. Editarea formulelor .............................................................................................................81
4.5. Funcţii ....................................................................................................................................82
4.5.1. Sumarea automată şi ierarhizarea datelor ...........................................................................83
4.5.2. Inserarea funcţiilor ..............................................................................................................83
4.5.3. Pentru inserarea unei funcţii ...............................................................................................83
4.6. Formatarea liniilor şi a coloanelor .........................................................................................85
4.6.1. Formatarea liniilor ..............................................................................................................85
4.6.2. Formatarea coloanelor ........................................................................................................87
4.7. Formatarea celulelor ..............................................................................................................88
4.7.1. Formatarea numerelor.........................................................................................................88
4.7.2. Alinierea datelor .................................................................................................................89
4.8. Baze de date ...........................................................................................................................90
4.8.1. Generalităţi .........................................................................................................................90
4.8.2. Sortarea datelor ...................................................................................................................93
4.8.3. Filtrarea automată a datelor ................................................................................................94

















73

MODULUL IV. PROGRAMUL DE CALCUL TABELAR
MICROSOFT EXCEL XP

Programul Microsoft Excel impune un nou standard pentru calculul tabelar. Logica
încorporată şi facilităţile inovatoare vă permit să vă concentraţi asupra analizei pe care o aveţi
de făcut şi mai puţin asupra datelor. Este posibil ca acesta să fie motivul pentru care
programul Excel este cel mai popular program de calcul tabelar care lucrează sub Fereastră.
Instrumentele de dezvoltare specializate vă ajută să obţineţi soluţiile pe care le doriţi. Toate
acestea vor conduce la obţinerea unor foi de calcul tabelar inteligente, care vor lucra aşa cum
trebuie şi anume aşa cum doriţi.
Programul Excel este un program de dimensiune foarte mare (lucru normal având în vedere
marea diversitate a funcţiilor).

4.1. Masa de lucru a programului Excel

Prin masa de lucru a programului Excel se înţelege orice obiect care este afişat pe ecran:
- suprafaţa de lucru a foii de calcul;
- bara de titlu;
- bara cu meniu orizontal;
- bara standard de unelte;
- bara cu unelte de formatare;
- bara de formule;
- caseta cu numele celulei;
- butoanele de defilare a foilor de calcul;
- etichetele cu numele foilor de calcul;
- linia de stare;
- bara de defilare orizontală şi verticală a foii de calcul;
- panoul de activitate.
74





Componentele auxiliare ale mesei de lucru sunt comenzile corespunzătoare diferitelor meniuri
şi ferestre de dialog.
Elementul principal al mesei de lucru este zona rezervată agendei de lucru. Prin agendă de
lucru=registru (workbook) se înţelege un fişier Excel. Fiecare agendă de lucru în momentul
iniţial conţine trei foi de calcul (worksheet). Numărul foilor ulterior poate fi modificat.
Fiecare foaie de calcul constă din linii şi coloane. Intersecţia liniilor şi coloanelor generează
celule, în care vor fi introduse diferite informaţii (numere, texte, formule şi altele). O foaie
este formată din 256 de coloane şi din 65.536 de linii, numărul total de celule pe o foaie de
calcul este deci 16.777.216. În fiecare celulă pot fi introduse cel mult 32.000 de caractere.
Titlul ataşat liniilor (rândurilor) este 1, 2, 3, …, iar titlul ataşat coloanelor este A, B, C, ….
Celulele sunt referenţiate prin “coordonatele” lor. Astfel, de exemplu, celula din coloana B şi
din linia 3 se referenţiază prin construcţia B3. Referenţierile de celule sunt utilizate la diferite
formule.


4.2. Introducerea şi editarea datelor

4.2.1. Introducerea datelor într-o celulă

Celula este cea mai mică unitate adresabilă a unei foi de calcul. Ea poate fi adresată prin
identificatorul de coloană (literă) şi identificatorul de linie (număr). Astfel, de exemplu, celula
situată în coloana a doua şi în linia a treia se referenţiază prin B3. Prin indicatorul de celulă
activă se înţelege un chenar îngroşat care apare în jurul unei celule. În colţul dreapta jos a
Caseta cu numele celulei
Bara de formule Bara de titlu
Bara cu meniu orizontal
Bara standard de unelte
Bara cu unelte de formatare
Panoul de activitate
Numele coloanei
Numărul liniei (rândului)
Etichetele cu numele foilor de lucru
Linia de stare Bara de defilare orizontală
Bara de defilare verticală
Butoane de defilare a foilor de calcul
Suprafaţa de
lucru a foii de
calcul
Celula activă
75
chenarului se găseşte un mic dreptunghi. Acest dreptunghi este denumit mâner de umplere.
Indicatorul arată locaţia actuală de prelucrare în cadrul foii de calcul: Tot ceea ce se tastează
va fi introdus în celula respectivă. Celula proprietară a indicatorului este denumită celulă
activă.


În momentul în care se deschide o nouă foaie de calcul, indicatorul de celulă activă se
poziţionează pe celula A1, adică celula A1 este activă. În acest moment în linia de stare este
afişat textul Gata (programul Excel este în stare pregătită).
Într-o foaie de calcul există 65.536 linii (numerotate de la 1 la 65.536) şi 256 coloane (notate
cu literele A, B, …, Z, AA, …, AZ, BA, …, BZ, CA, …, CZ, DA, …, DZ, EA, …, EZ, FA,
…, FZ, GA, …, GZ, HA, …, HZ, IA, …, IV). Celula situată în colţul dreapta jos a unei foi de
calcul se referenţiază prin IV:65536. Numărul total de celule ale unei foi de calcul este deci
16.777.216. Într-o celulă pot fi introduse cel mult 32.000 de caractere.
Inserarea informaţiilor se poate realiza în celula activă. Dacă se efectuează un clic de mouse,
celula respectivă devine activă. În acest moment se poate începe introducerea informaţiilor în
celulă. În momentul acţionării unei taste caracterul corespunzător va fi afişat în celula
respectivă. În linia de stare, textul Gata este înlocuit cu textul Introducere (starea actuală
este cea de editare). În interiorul celulei se afişează punctul de inserţie (o liniuţă verticală
sclipitoare). Caracterele tastate apar atât în interiorul celulei active, cât şi în bara de formule.



După ce în celula activă a fost introdusă o informaţie, se va acţiona fie tasta Introducere, fie
se va efectua un clic de mouse pe o celulă.
Dacă într-o celulă se introduce un text care depăşeşte lăţimea celulei, acest text va acoperi
celula sau celulele din dreapta celulei respective. Textul acoperitor rămâne afişat până când se
vor introduce diferite date în celula sau în celulele acoperite. În acest caz textul va fi afişat
trunchiat, însă informaţia respectivă nu s-a pierdut, ci este doar invizibil. Dacă se efectuează
un clic pe o celulă de acest fel, întregul text al celulei va fi afişat pe bara de formule. Dacă
într-o celulă se introduce un număr care depăşeşte lăţimea celulei, numărul respectiv va fi
afişat sub formă ştiinţifică. În această formă în faţa punctului zecimal apare o singură cifră
semnificativă, după punctul zecimal cinci cifre, urmate de litera E şi un număr care indică
puterea lui 10 cu care se înmulţeşte numărul. De exemplu numărul 12345678901234 va fi
afişat sub forma 1.23457E+13.

4.2.2. Selectarea unei celule sau a unei regiuni de celule

Înainte de a efectua o operaţie de mutare, copiere, ştergere, inserare, formatare sau orice altă
activitate prin care se modifică informaţiile conţinute în celule, celulele implicate în operaţia
respectivă trebuie selectate. Celulele selectate vor fi supraluminate (adică vor fi afişate cu un
fond bleu), cu excepţia unei singure celule, care reprezintă celula de unde a început selecţia,
aceasta fiind afişată cu un fond alb.

76



O regiune compactă de celule este un grup dreptunghiular de celule alăturate. Celulele unei
regiuni pot fi toate într-o linie sau într-o coloană, sau în orice altă combinaţie de linii şi
coloane, atât timp cât formează un dreptunghi de celule. Regiunile de celule sunt definite prin
punctele lor de ancorare (coordonatele colţurilor din stânga sus şi din dreapta jos ale
dreptunghiului, despărţite cu caracterul două puncte “:”).


4.2.3. Realizarea operaţiilor de editare de bază cu mouse-ul (drag and drop)

1. Se selectează celula sau regiunea de celule care va fi mutată, copiată sau
inserată.

2. Se indică cu mouse-ul chenarul selecţiei. Cursorul de mouse se transformă într-o
săgeată.


3. Pentru mutarea datelor din celula sau din regiunea selectată se va trage regiunea
sursă în colţul stânga sus a regiunii de destinaţie. Programul Excel va înlocui
datele existente în regiunea de destinaţie cu datele din regiunea sursă.



Pentru copierea celulelor, în timpul operaţiei de tragere se va ţine apăsată tasta CTRL.
Cursorul de mouse este asemănător cu cel folosit la mutare, cu deosebire că lângă săgeată va
77
apare şi semnul plus. Programul Excel va înlocui datele existente în regiunea de destinaţie cu
datele din regiunea sursă.
Pentru inserarea celulelor selectate între celule care deja conţin anumite informaţii, în timpul
tragerii se va ţine apăsată tasta SHIFT (în cazul mutării celulelor sursă) sau SHIFT+CTRL
(în cazul copierii celulelor sursă). Locaţia de destinaţie este indicată:
- Printr-o linie îngroşată orizontală, dacă cursorul de mouse este poziţionat pe o
muchie orizontală. După inserare, datele existente dedesubtul celulei destinaţie vor
fi deplasate în jos.
- Printr-o linie îngroşată verticală, dacă mouse-ul se poziţionează între două
coloane. După inserare datele existente în dreapta celulei de destinaţie vor fi
deplasate spre dreapta.

4.3. Gestiunea foilor de calcul

În cazul unei instalări standard o nouă agendă de lucru conţine trei foi de calcul (numărul
acestor foi poate fi însă modificat). La un moment dat numai o singură foaie de calcul este
activă. La muchia de jos a ferestrei de editare, lângă bara de defilare orizontală a ecranului,
sunt afişate etichetele foilor de calcul: Foaie1(Sheeet1), Foaie2 (Sheet2) şi Foaie3 (Sheet3).
Eticheta foii active de calcul este evidenţiată.
Activarea unei foi de calcul se poate realiza cel mai simplu prin efectuarea unui clic de mouse
pe eticheta foii respective. Cu ajutorul tastaturii, prin acţionarea combinaţiei de taste
CTRL+PAGE DOWN se va activa următoarea, iar prin combinaţia CTRL+PAGE UP se va
activa precedenta foaie de calcul.
Dacă numărul foilor de calcul este mare, pe ecran va apare doar o parte a etichetelor foilor de
calcul (spaţiul rezervat etichetelor este destul de mic). Lângă etichetele foilor de calcul apar
patru butoane care asigură defilarea foilor de calcul ale agendei.

Ţinând apăsată tasta SHIFT şi efectuând un clic pe unul din butoanele
sau se poate realiza o defilare rapidă prin foile agendei de lucru.

Observaţie:

Dacă pe ecran nu sunt afişate etichete de foi de calcul, atunci pentru afişarea lor se va alege
meniul Instrumente, comanda Opţiuni…, fişa Vizualizare, şi se va activa opţiunea Selectori
foi.

4.3.1. Redenumirea, ştergerea şi inserarea foilor de calcul

În cazul unei instalări standard etichetele foilor de calcul sunt Foaie şi sunt numerotate
începând cu numărul 1 (Foaie1, Foaie2, …). Aceste etichete pot fi redenumite, pentru ca
utilizatorul să-şi facă o idee mai bună despre conţinutul diferitelor foi de calcul.

- Pentru redenumirea unei foi de calcul:
1. Se efectuează un dublu clic pe eticheta foii respective.
Altă variantă:
 
Se
poa
te
rea
liza
¦
Activarea primei foi de calcul.

Activarea foii precedente.

Activarea următoarei foi de calcul.
¦
Activarea ultimei foi de calcul.
78
Se efectuează un clic cu butonul drept pe eticheta foii respective. Din meniul local se
alege comanda Redenumire.
Altă variantă:
Se activează foaia care se redenumeşte şi din meniul Format, submeniul Foaie se
alege comanda Redenumire.
2. În continuare se tastează noul nume al foii (peste numele avut anterior) şi
acţionează tasta ENTER.
Foile de calcul care nu sunt utilizate pot fi şterse, prin care se va micşora memoria utilizată.
De asemenea pot fi şterse acele foi, care conţin date inutile.

- Pentru ştergerea unei foi de calcul:
1. Se selectează foaia sau foile de calcul care vor fi şterse.
2. Se activează meniul local (se efectuează un clic cu butonul drept al mouse-
ului) şi se alege comanda Ştergere.
Altă variantă:
Selectarea meniului Editare şi alegerea comenzii Ştergere foaie.

4.3.2. Pentru inserarea unei noi foi de calcul:

1. Se selectează foaia de calcul înaintea căreia se inserează noua foaie de
calcul.
2. Din meniul Inserare se alege comanda Foaie de lucru.

4.3.3. Mutarea şi copierea foilor de calcul

Există posibilitatea mutării sau copierii foilor de calcul în interiorul agendei actuale de lucru,
sau chiar mai mult, dintr-o agendă de lucru într-alta. Aceste operaţii pot fi realizate fie cu
ajutorul meniului local, fie cu ajutorul mouse-ului prin metoda tragerii.

Efectuarea operaţiei de mutare sau de copiere cu metoda tragerii cu mouse-ul:
1. Se selectează foaia sau foile de calcul care trebuie mutate sau copiate (în cadrul
agendei de lucru active).
2. Se deplasează cursorul de mouse peste una dintre etichetele selectate, după care se
apasă butonul stâng şi se menţine apăsat butonul respectiv.
3. Se trage eticheta la locaţia de destinaţie a foii (sau a foilor). În timpul acestei
operaţii o săgeată indică locaţia unde va fi mutată foaia de calcul. Cursorul de
mouse va avea forma următoare:

4. În momentul în care se ajunge la locaţia de destinaţie se eliberează butonul de
mouse. Foaia selectată sau foile selectate vor fi mutate la noua locaţie.
Dacă în timpul operaţiei de tragere cu mouse-ul se ţine apăsată tasta CTRL, atunci foaia sau
foile selectate vor fi copiate în locaţia de destinaţie. În timpul acestei operaţii o săgeată indică
locaţia unde va fi mutată foaia de calcul. Cursorul de mouse are forma următoare.


Sales Hi Marketing Consolidatio
n
Sales Hi Marketing Consolidatio
n
+
79
4.3.4. Ataşarea unei imagini de fond la foi de calcul

Programul Excel permite ataşarea unei imagini de fundal la diferite foi de calcul. În acest
scop:
1. Se selectează foaia sau foile de calcul pentru care se ataşează o imagine grafică.
2. Din meniul Format se alege submeniul Foaie şi se alege comanda Fundal. Se
afişează o fereastră de dialog intitulată Fundal foaie.
3. Se selectează fişierul care conţine imaginea grafică dorită, după care se dă
comanda Deschidere. Imaginea respectivă va fi afişată (sub forma unui tapet)
dedesubtul celulelor foii de calcul.
Imaginea de fundal a foii poate fi îndepărtată (meniul Format, submeniul Foaie, comanda
Ştergere fundal).



4.4. Formule

Introducerea şi editarea formulelor
Datele introduse în celulele unei agende pot fi prelucrate, deci cu ele pot fi efectuate diferite
operaţii (matematice, logice sau de tip text). Pentru efectuarea diferitelor operaţii vor fi
folosite diferite formule. Formulele de regulă se compun din:
- valori;
- referinţe de celule;
- referinţe de funcţii;
- operatori.
Pentru gruparea elementelor (modificarea priorităţii operatorilor) se folosesc perechi de
paranteze rotunde. Fiecare formulă trebuie începută cu semnul egal.
Exemplu:
Dacă se doreşte calcularea mediei aritmetice a valorilor conţinute în celulele B1, B2 şi B3,
atunci în celula (B4) în care se va afişa rezultatul se va introduce următoarea formulă:
=(B1+B2+B3)/3
În exemplul nostru formula a fost introdusă în celula B4.

80


Operatorii matematici
Operatorii matematici sunt următorii:
+ Adunare. Prioritatea operatorului este 1 (cel mai mic).
÷ Scădere. Prioritatea operatorului este 1.
* Înmulţire. Prioritatea operatorului este 2.
/ Împărţire. Prioritatea operatorului este 2.
^ Ridicarea la putere. Prioritatea operatorului este 3 (cel mai mare).
Operaţiile sunt executate de la stânga spre dreapta, în funcţie de prioritatea operatorilor.
Prioritatea poate fi modificată prin utilizarea perechilor de paranteze rotunde.

Operatorii logici
Operatorii logici sunt folosiţi pentru compararea valorilor conţinute în două celule. Rezultatul
poate fi TRUE (adevărat) sau FALSE (fals). Constantele logice TRUE şi FALSE pot fi
introduse fie prin tastarea numelui constantei logice, fie prin referenţierile de funcţii de tip
TRUE () sau FALSE (). Operatorii logici sunt următorii:

<> Diferit
= Egal
< Mai mic
> Mai mare
<= Mai mic sau egal
>= Mai mare sau egal

Operatorii de tip text
Operatorii de tip text permit concatenarea textelor conţinute în două celule. Acest operator
este notat cu caracterul &. Constantele de tip text trebuie să fie delimitate de caracterele “
(ghilimele). În exemplul următor se efectuează operaţii de concatenare între conţinutul celulei
A1 (constantă), spaţiu “ “, conţinutul celulei B1 şi constanta “este rapid.”. Formula este
introdusă în celula C1.

C1

= =A14& ” “ &B1 & “este rapid.”
A B C D
1 Programul Excel Programul Excel este rapid

4.4.1. Introducerea formulelor

Formulele pot fi introduse în două moduri:
- prin introducerea directă de la tastatură;
- prin selecţia adreselor celulelor.

Pentru introducerea unei formule de la tastatură:
1. Se selectează celula în care se doreşte să apară rezultatul livrat de formulă.
2. Se tastează semnul egal (“=”). În linia de stare se afişează textul Enter, prin care se
comunică faptul că regimul actual este cel de editare.
81
3. Se introduce de la tastatură componentele formulei. Formula va fi afişată pe bara
de formule.
4. Pentru închiderea (acceptarea) formulei se va apăsa tasta ENTER sau se va efectua
un clic pe simbolul\ (Introducere). Rezultatul va fi calculat şi va fi afişat în celula
selectată. Dacă se apasă tasta ESC sau se efectuează un clic pe simbolul X
(Revocare), atunci operaţia de introducere a formulei va fi abandonată.

Pentru a introduce o formulă prin selectarea adreselor celulelor:
1. Se selectează celula în care se doreşte să apară rezultatul livrat de formulă.
2. Se tastează semnul egal (“=”).
3. Se efectuează un clic pe celula a cărei adresă trebuie să apară în formulă. Adresa
se va afişa automat pe bara de formule. În linia de stare se afişează textul Indicare,
prin care se indică faptul că regimul actual este cel de indicare de celule.
4. Se introduce de la tastatură un operator prin care se indică următoarea operaţie
care urmează să fie efectuată. Operatorul va fi afişat pe bara de formule. În linia de
stare se reafişează textul Editare, adică noua stare este cel de editare.
5. Se repetă paşii 3 şi 4 până când formula este completă.
6. Pentru închiderea (acceptarea) formulei se va apăsa tasta ENTER sau se va
efectua un clic pe simbolul \ (Introducere). Rezultatul va fi calculat şi va fi afişat
în celula selectată. Dacă se apasă tasta ESC sau se efectuează un clic pe simbolul
X (Revocare), atunci operaţia de introducere a formulei va fi abandonată.
Observaţie:
După ce a fost selectată celula în care se introduce o formulă şi se tastează semnul egal, în
stânga barei de formule vor fi afişate trei butoane de comandă:


1. Butonul \ Introducere: închiderea şi acceptarea formulei. Rezultatul formulei este
afişat în celula selectată.
2. Butonul X Revocare: abandonarea formulei. Conţinutul celulei selectate nu este
modificat.
3. Butonul fx Inserare funcţie: afişarea ferestrei Inserare funcţie din care se poate
selecta funcţia care se doreşte a fi inserată.


4.4.2. Editarea formulelor

Editarea formulelor se face similar editării oricărei date introduse într-o celulă:
1. Se selectează celula care conţine formula ce urmează să fie editată.
2. Cu ajutorul mouse-ului, printr-un clic se deplasează punctul de inserţie pe bara de
formule. Celulele referenţiate de formulă sunt indicate cu chenare colorate. O a
doua variantă este apăsarea tastei F2. A treia variantă este efectuarea unui dublu
clic pe celula selectată. În acest caz punctul de inserţie este afişat în interiorul
celulei selectate. Indiferent de varianta selectată, în linia de stare va fi afişat textul
Editare, prin care se indică starea de editare a formulei. Dacă în acest regim se
efectuează un clic pe butonul = , atunci în fereastra afişată pot fi urmărite
rezultatele intermediare livrate de formulă.
Programul Excel nu afişează formula reală dintr-o celulă, ci rezultatul calculelor. Formulele
pot fi analizate printr-un clic efectuat pe celula proprietar al formulei: ele vor fi afişate pe bara
de unelte. Dacă se doreşte afişarea simultană a tuturor formulelor în interiorul celulelor,
atunci se va proceda astfel:
1. Din meniul Instrumente se dă comanda Opţiuni.
82
2. În fereastra de dialog afişată se alege fişa Vizualizare (vizualizare).
3. Se selectează opţiunea Formule.
4. Se dă comanda OK.

4.5. Funcţii

Generalităţi
Funcţiile sunt formule complexe care efectuează o serie de operaţii asupra unei mulţimi de
valori date. Natura operaţiilor efectuate depinde de numele funcţiei utilizate. Forma generală a
unui apel de funcţie este
= Nume Funcţie(argument1, argument2, …, argument N)
Argumentele sunt separate cu caracterul virgulă. Unele funcţii nu au argument. În acest caz
formula generală a unui apel de funcţie este
=Nume Funcţie ( )
Tipul şi numărul argumentelor utilizate depinde de numele funcţiei. Argumentele care pot fi
utilizate sunt:
- constante;
- referinţe de celule;
- referinţe de regiuni de celule.
Numărul funcţiilor predefinite ale programului Excel este de ordinul sutelor. Funcţiile
utilizate cel mai des sunt următoarele:

Funcţie Descriere
AVERAGE (x1, x2, …, xn) Media aritmetică a numerelor
n
x x x
x
n
+ + +
=
...
2 1

COUNT (val1, val2, …, valn) Numărul elementelor care conţin valori
numerice.
COUNTA (val1, val2, …, valn) Numărul elementelor nevide.
MAX (x1, x2, …, xn) Valoarea maximă a numerelor.
MIN (x1, x2, …, xn) Valoarea minimă a numerelor.
SUM (x1, x2, …, xn) Suma numerelor.
PRODUCT (x1, x2, …, xn) Produsul numerelor.
POWER (baza, exponentul) Calcularea puterii baza
exponentul
.
MOD (x1, x2) Restul împărţirii primului număr întreg cu cel
de-al doilea număr întreg.
INT (x) Partea întreagă. Rotunjirea în jos a numărului
la cel mai apropiat număr întreg. De exemplu
=INT (1.9) returnează valoarea 1, iar INT (-
1.1) returnează valoarea –2.
PI ( ) Valoarea numărul t
RAND ( ) Număr aleator din intervalul (0.1).
AND (log1, log2, …, logn) Conjuncţia expresiilor logice. Valoarea
returnată este TRUE dacă fiecare expresie
logică este TRUE. Dacă cel puţin o expresie
logică este FALSE, valoarea returnată este
FALSE.
OR (log1, log2, …, logn) Disjuncţia expresiilor logice. Valoarea
returnată de funcţie este FALSE dacă fiecare
expresie logică este FALSE. Dacă cel puţin o
expresie logică este TRUE, valoarea returnată
va fi TRUE.
NOT (log) Negaţia expresiei logice. Dacă expresia logică
83
are valoarea FALSE, valoarea returnată de
funcţie este TRUE. Dacă expresia logică are
valoarea TRUE, valoarea returnată de funcţie
este FALSE.
IF (test, ValAdev, ValFals) Se evaluează expresia logică test. Dacă ea
returnează valoarea TRUE, valoarea returnată
de funcţie este specificată de expresia ValAdev.
În caz contrar valoarea returnată de funcţie este
specificată de expresia ValFals.
TRUE ( ) Returnează valoarea logică TRUE. Este
echivalentă cu constanta logică TRUE.
FALSE ( ) Returnează valoarea logică FLASE. Este
echivalentă cu constanta logică FALSE.
TODAY ( ) Numărul de serie a datei calendaristice curente.
De exemplu, dacă data actuală este 9 iulie
1997, valoarea returnată de funcţie va fi
7/9/97, care în formatul general se reprezintă
prin numărul 35620 (numărul de zile care au
trecut de la data de 1 ianuarie 1900).
NOW ( ) Numărul de serie a datei şi orei calendaristice
curente. De exemplu, dacă data actuală este 9
iulie 1997, ora 10 şi 19 minute, valoarea
returnată de funcţie va fi 7/9/97 10:19. În
formatul general această valoare se reprezintă
prin 359620.4301.

4.5.1. Sumarea automată şi ierarhizarea datelor

Calcularea sumei valorilor conţinute într-o regiune de celulă poate fi realizată atât cu ajutorul
unei formule, cât şi cu ajutorul unei referinţe de funcţie. Astfel, de exemplu, dacă se doreşte
adunarea valorilor conţinute în regiunea A2:A6, atunci se poate folosi fie formula
=A2+A3+A4+A5+A6
fie funcţia
=SUM(A2:A6)
Funcţia SUM este funcţia utilizată cel mai frecvent. Din acest motiv bara de unelte standard
conţine un buton special dedicat apelării acestei funcţii: E (Însumare Automată). Acest
buton are o proprietate interesantă: dacă în stânga celulei actuale sau deasupra celulei actuale
se găseşte un şir de numere, simbolul va desemna automat regiunea respectivă în calitate de
argument a funcţiei SUM. Dacă “pronosticul” butonului de sumă automată este corect, prin
apăsarea tastei ENTER suma elementelor desemnate automat va fi afişată în celula actuală.

4.5.2. Inserarea funcţiilor

O funcţie poate fi introdusă într-o celulă direct, cu ajutorul tastaturii. Procesul de introducere
a funcţiilor poate fi însă uşurat şi rapidizat prin utilizarea “vrăjitorului de inserare a
funcţiilor”.

4.5.3. Pentru inserarea unei funcţii

1. Se selectează celula în care se doreşte inserarea funcţiei (o referinţă de funcţie
poate fi introdusă şi ca o parte a unei formule sau funcţii).
2. Din meniul Inserare se dă comanda Funcţie…. O altă variantă este efectuarea
unui clic pe butonul de comandă de inserare de funcţie f
x
(Inserare funcţie). Acest
84
buton apare în bara de unelte standard. Se deschide fereastra de dialog intitulată
Inserare funcţie.




3. Din lista etichetată Selectaţi o categorie se selectează categoria funcţiei care
urmează să fie inserată. Categoriile care pot fi selectate sunt:
- funcţiile utilizate cel mai recent;
- toate funcţiile;
- funcţiile financiare;
- funcţiile referitoare la date calendaristice şi timp;
- funcţiile matematice şi trigonometrice;
- funcţiile statistice;
- funcţiile de căutare şi de referenţiere;
- funcţiile de gestiune a bazelor de date;
- funcţiile de tratare a textelor;
- funcţiile logice;
- funcţiile de informare.
4. Din lista etichetată Selectaţi o funcţie se selectează numele funcţiei care se inserează.
Descrierea succintă a funcţiei este afişată în partea inferioară a ferestrei de dialog..

5. Programul Excel afişează o nouă fereastră de dialog. Aspectul acestei ferestre
depinde de tipul funcţiei selectate. În această fereastră vor fi introduse argumentele
utilizate de funcţie (valori, celule sau regiuni de celule). În cazul selectării funcţiei
IF fereastra va avea aspectul următor:


85
Se completează câmpul sau câmpurile destinate specificării argumentelor. Informaţiile
respective pot fi introduse fie de la tastatură, fie prin intermediul mouse-ului.
6. După introducerea tuturor argumentelor se va da comanda OK, Programul Excel
va insera în celula selectată funcţia, argumentele şi va afişa rezultatul.

4.6. Formatarea liniilor şi a coloanelor

Comenzile de formatare a liniilor se referă la modificarea înălţimii liniilor, restabilirea
înălţimii liniilor la înălţimea standard şi la ascunderea/reafişarea liniilor. Toate aceste comenzi
sunt aplicabile la o linie selectată sau la un număr de linii selectate. Comenzile sunt accesibile
din meniul Format, submeniul Rând.


Modificarea înălţimii unei linii sau a mai multor linii poate fi realizată fie cu ajutorul
comenzilor din meniuri, fie cu ajutorul mouse-ului.


4.6.1. Formatarea liniilor

Pentru a modifica înălţimea liniilor cu ajutorul comenzilor:

1. Se selectează linia sau liniile pentru care se modifică înălţimea. Pentru a schimba
înălţimea unei singure linii se poate selecta o celulă arbitrară a liniei.
2. Din meniul Format se alege submeniul Rând, comanda Înălţime. Se afişează o
fereastră de dialog.


3. În linia Înălţime linie se introduce noua înălţime, în puncte. Valoarea implicită a
înălţimii liniilor este 12.75 puncte, unde 1'' (inch) = 72 puncte = 2,54 cm.
4. Se dă comanda OK.

Pentru modificarea înălţimii liniilor cu ajutorul mouse-ului:

1. Pentru a schimba înălţimea unei singure linii se trece la pasul 2. În cazul mai
multor linii se execută un clic şi se trage cursorul mouse-ului peste titlurile de linii
(numerele) care vor fi modificate; apoi se eliberează butonul mouse-ului.
2. Se mută cursorul de mouse pe linia orizontală de bază a chenarului liniei.
3. Se apasă butonul de mouse şi se ţine apăsat. Deasupra cursorului de mouse
modificat se afişează înălţimea actuală a liniei.

A B C
86
1
2 Înălţime:
12.75





5

4. Se ţine apăsat butonul şi se trage chenarul. În timpul tragerii se afişează înălţimea
actuală.
5. În momentul eliberării butonului înălţimea liniei va fi modificată.

Înălţimea liniilor poate fi modificată şi cu autorul comenzii Potrivire automată. În acest caz
înălţimea liniei selectate (sau a liniilor selectate) va fi modificată la o valoare minimă
necesară pentru a cuprinde cea mai înaltă introducere de date din linia respectivă. Dacă
ulterior se modifică conţinutul celulei liniei, atunci din nou trebuie lansată în execuţie
comanda Potrivire automată. Această comandă nu este accesibilă în cazul în care foaia de
calcul este protejată. De exemplu, să presupunem că înălţimea celulelor din linia 2 are
aspectul următor:

2 a b c d

După ce se selectează linia 2 şi se dă comanda Potrivire automată, înălţimea liniei se va
restabili la valoarea standard:

2 a b c d

Pentru a face o linie suficient de înaltă astfel încât să cuprindă cea mai înaltă introducere de
date se poate efectua un dublu clic pe chenarul de jos al titlului liniei. Pentru a schimba mai
multe linii simultan, se execută un clic şi se trage mouse-ul peste titlurile liniilor şi în
continuare se execută un clic pe chenarul cel mai de jos al titlului.
Comanda Ascundere permite ascunderea liniei sau a liniilor selectate. Această linie se
realizează prin modificarea înălţimii liniei (sau liniilor) la zero puncte. Conţinutul celulelor
liniei ascunse nu se pierde, ci devine doar invizibil. De exemplu, să considerăm următoarea
secvenţă de linii:

A B C D
1 1 2 3
2 4 5 6
3 7 8 9
4 10 11 12
5

Dacă se selectează liniile 2 şi 3, după lansarea în execuţie a comenzii de ascundere liniile vor
avea aspectul următor:

A B C D
1 1 2 3
4 10 11 12
5

87
Comanda Reafişarea permite reafişarea liniilor care au fost ascunse anterior cu ajutorul
comenzii Ascundere. Pentru a reafişa liniile ascunse, se va selecta o regiune care cuprinde şi
liniile ascunse, după care se va da comanda Reafişare. De exemplu, pentru a reafişa liniile
ascunse 2 şi 3 se poate selecta regiunea de celule A1:B4.

A B C D
1 1 2 3
4 10 11 12
5

Dacă a fost ascunsă chiar prima linie a unei foi de calcul, pentru reafişarea ei se va selecta o
coloană arbitrară şi se va da comanda Reafişare.

4.6.2. Formatarea coloanelor

Comenzile de formatare a coloanelor se referă la modificarea înălţimii coloanelor, la
modificarea lăţimii coloanelor adaptată la lăţimea celei mai lungi introduceri de date depusă
în celulele coloanei, la ascunderea/reafişarea coloanelor şi la restabilirea lăţimii coloanelor la
lăţimea standard. Toate aceste comenzi sunt aplicabile la o coloană selectată sau la un număr
de coloane selectate. Comenzile sunt accesibile din meniul Format, submeniul Column.
Modificarea lăţimii unei coloane sau a mai multor coloane poate fi realizată fie cu ajutorul
comenzilor din meniuri, fie cu ajutorul mouse-ului.

Pentru modificarea lăţimii coloanelor cu ajutorul comenzilor:
Se selectează coloana sau coloanele pentru care se modifică lăţimea. Pentru a schimba lăţimea
unei singure coloane se poate selecta o celulă arbitrară a coloanei.
Din meniul Format se alege submeniul Coloană, comanda Lăţime. Se afişează o fereastră de
dialog.
În linia Lăţimea coloanei se introduce noua lăţime. Unitatea utilizată este numărul de
caractere în fontul Arial, de dimensiune 10 puncte. Valoarea implicită a lăţimii este 8.43
caractere.



Se dă comanda OK.

Pentru modificarea lăţimii coloanelor cu ajutorul mouse-ului:
1. Pentru a schimba lăţimea unei singure coloane se trece la pasul 2. În cazul mai
multor coloane se execută un clic şi se trage cursorul mouse-ului peste titlurile de
coloane (literele) care vor fi modificate; apoi se eliberează butonul de mouse.
2. Se mută cursorul de mouse pe linia verticală din dreapta chenarului coloanei.
3. Se apasă butonul de mouse şi se ţine apăsat. Deasupra cursorului de mouse
modificat se afişează lăţimea actuală a coloanei.

G10


A B C


Lăţime:8.
43
88
4. Se ţine apăsat butonul şi se trage chenarul. În timpul tragerii sunt afişate lăţimile
actuale.
5. În momentul eliberării butonului este modificată lăţimea coloanei.
Lăţimea coloanelor poate fi modificată şi cu ajutorul comenzii Potrivire automată la
selecţie. În acest caz lăţimea coloanei selectate (sau a coloanelor selectate) va fi modificată la
o valoare minimă necesară pentru a cuprinde lăţimea celei mai late introduceri de date în
coloana respectivă. Dacă ulterior se modifică conţinutul celulelor coloanei, atunci din nou
trebuie lansată în execuţie comanda Potrivire automată la selecţie. Această comandă nu este
accesibilă în cazul în care foaia de calcul este protejată.

4.7. Formatarea celulelor

Aspectul exterior al unei agende de lucru în mare măsură depinde de formatarea aplicată
diferitelor celule. Prin “formatare” vom înţelege atribuirea diferitelor caracteristici referitoare
la aspectul exterior al celulelor, liniilor şi coloanelor. Pot fi stabilite, printre altele,
următoarele caracteristici:
- dimensiunea celulelor;
- modul de afişare a numerelor;
- fontul (corpul de literă) aplicat pentru afişarea datelor.
Unele formatări efectuate implicit de programul Excel depind de configurări regionale:
- simbolul monetar utilizat;
- modul de afişare a datelor calendaristice şi a orelor;
- caracterul folosit pentru separarea părţii întregi de partea zecimală a unui număr.
În cadrul acestui capitol vor fi prezentate formatările referitoare la celule sau regiuni selectate.
Toate comenzile de formatare de celule sau de regiuni de celule sunt accesibile prin
intermediul meniului Format, comanda Celule. Cheia funcţională a acestei comenzi este
CTRL+1. Comanda de formatare de celule poate fi dată şi cu ajutorul meniului local: se
efectuează un clic pe o celulă cu butonul drept al mouse-ului şi din meniul afişat se dă
comanda Formatare Celule…. Această comandă afişează o fereastră de dialog intitulată
Formatare Celule, care are şase fişe.

4.7.1. Formatarea numerelor

Pentru formatarea numerelor introduse în celulele selectate se va da comanda Format/Celule
şi se alege fişa Număr.
Din lista etichetată Categorie se alege categoria formatelor numerice care urmează să fie
selectată. Pot fi utilizate 12 categorii de formatare. În zona Eşantion programul Excel va afişa
un exemplu al datei formatate cu categoria selectată. După stabilirea categoriei necesare se va
da comanda OK.
Categoria General reprezintă formatul predefinit al numerelor. Nu este folosit nici un format
numeric specific. În celula astfel formatată se poate introduce:
- un număr cu punct zecimal;
- un semn monetar;
- o virgulă pentru separarea miilor;
- un semn procent;
- o dată calendaristică;
- o oră;
- o fracţie.
Programul Excel va afişa în mod automat valoarea în forma în care ea a fost introdusă.

89


Categoria Număr este utilizată pentru afişarea generală a numerelor. Numărul poziţiilor
zecimale poate fi stabilit cu lista Număr zecimale, valoarea implicită fiind 2. Dacă este
selectată opţiunea Utilizare separator mii (,), atunci pentru separarea miilor va fi folosită o
virgulă. Formatul numerelor negative poate fi selectat din lista Numere negative. Numerele
negative pot fi afişate în negru cu semnul negativ, în roşu fără semn sau închise între
paranteze rotunde (în negru sau în roşu).
Categoria Simbol monetar este utilizată pentru valori monetare generale. Numărul poziţiilor
zecimale poate fi stabilit cu lista Număr zecimale, valoarea implicită fiind 2. Semnul monetar
utilizat poate fi selectat în lista ascunsă Simbol. Numerele negative pot fi afişate în negru cu
semnul negativ, în roşu fără semn sau închis între paranteze (în negru sau în roşu).
Categoria Contabil este asemănătoare cu categoria de tip monedă. Deosebirea constă în
faptul, că sunt aliniate într-o coloană punctul zecimal şi semnul monetar. În exemplul următor
în coloana A sunt introduse numere în formatul General, în coloana B formatarea lor cu
ajutorul categoriei Simbol monetar, iar în coloana C formatarea lor în categoria Contabil. Au
fost folosite două zecimale.

A B C
1 12345.67 $12,345.67 $12,345.67
2 -1234.56 -$1,234.56 $(1,234.56)

Categoria Dată (calendaristică) afişează numărul de serie ataşat unei date calendaristice sub
forma codificată. Prin număr de serie ataşat unei date calendaristice se înţelege numărul de
zile care au trecut de la data de 1 ianuarie 1900. Astfel, de exemplu, numărul de serie al datei
4 iulie 1997 este 35615. Data curentă poate fi introdusă într-o celulă şi prin formula
“=TODAY( )”. Pentru introducerea datelor calendaristice pot fi utilizate două formate (aa =
ultimele două cifre ale anului, ll = numărul de ordine al lunii, zz = numărul de ordine al zilei):
- aa/ll/zz;
- aa-ll-zz.
Datele calendaristice astfel introduse vor fi afişate sub forma aa-ll-zz. De exemplu, datele
97/8/31 şi 97-8-31 vor fi afişate sub forma 97-08-31. Datele calendaristice pot fi afişate în 13
formate. Tipul formatului utilizat se poate selecta din lista Tip.

4.7.2. Alinierea datelor

Programul Excel aliniază datele introduse în celule astfel:
- datele numerice sunt aliniate la muchia din dreapta a celulei;
- datele de tip text sunt aliniate la muchia din stânga;
90
- constantele logice sunt centrate.
Numerele, textele şi constantele logice sunt poziţionate în partea de jos a celulei.
Pentru modificarea alinierii datelor se selectează celula sau regiunea de celule a cărei conţinut
va fi modificat în raport cu alinierea şi din meniul Format se dă comanda Celule şi se
selectează fişa Aliniere.



Lista ascunsă Orizontală permite stabilirea opţiunii de aliniere orizontală a datelor.
Lista ascunsă Verticală permite stabilirea opţiunii de aliniere verticală a datelor.
Opţiunea Orientare stabileşte rotaţia textului (modificarea orientării) în celulele selectate.
Valoarea implicită este 0
0
(adică linia de bază a textului este orizontală). Înclinarea textului
poate fi modificată cu valorile selectate în câmpul Grade. Valorile posibile sunt între –90
0
şi
90
0
. Dacă se doreşte orientarea verticală a conţinutului celulei sau celulelor selectate, atunci se
va efectua un clic în zona etichetată Text.


4.8. Baze de date

4.8.1. Generalităţi

Din punctul de vedere al programului Excel printr-o bază de date standard se înţelege o
regiune dreptunghiulară a unei foi de calcul, care este formată din cel puţin două linii şi dintr-
un număr arbitrar de coloane. Liniile 2, 3, 4, … ale regiunii sunt denumite articole sau
înregistrări. Fiecare articol este format din mai multe câmpuri, fiecărei celule a liniei îi
corespunde câte un câmp. Prima linie are un rol special; ea este denumită linia de antet.
Fiecare celulă a liniei de antet conţine un nume de câmp.

Nume câmp 1 Nume câmp 2 ………….. Nume câmp N
Articol 1
Articol 2
…………..
Articol M

Programul Excel poate gestiona şi baze de date nestandard. Astfel de baze sunt cele care:

+ Nu conţin o linie de antet. În acest caz diferitele nume de câmpuri sunt desemnate
automat prin şirurile de caractere Coloană1, Coloană2 şi aşa mai departe.
91
+ Articolele bazei sunt situate în coloane consecutive (şi nu în linii consecutive).

Pentru a crea o bază de date se vor introduce (tasta) diferite informaţii în diferite celule (ca şi
cum le-am introduce într-o foaie obişnuită de calcul). În timpul introducerii diferitelor
informaţii trebuie respectate următoarele reguli:

+ Dimensiunea maximă a unei baze de date coincide cu dimensiunea unei foi de
calcul, adică 256 coloane (nume de câmpuri) şi 65535 articole.
+ Dacă o foaie de calcul conţine mai multe baze de date, atunci bazele respective
trebuie să fie separate de cel puţin o coloană vidă.
+ Între linia de antet şi primul articol nu se lasă nici o linie vidă (necompletată).
+ Între articolele consecutive ale bazei de date nu se lasă nici o linie vidă.
+ Deşi nu este interzis, nu se recomandă necompletarea unor câmpuri în interiorul
unui articol, deoarece în procesul de sortare a bazei de date pot apare diferite
probleme.
+ Celulele dintr-o anumită coloană a articolelor trebuie să conţină informaţii de
acelaşi tip.
+ Informaţiile din linia de antet (nume de câmpuri) pot fi formatate arbitrar (de
exemplu pot fi folosite fonturi şi/sau alinieri diferite).
Metoda cea mai simplă pentru crearea, editarea şi căutarea articolelor unei baze de date constă
în utilizarea formularelor de date. Ele sunt similare fişelor indexate. Fiecărui
articol al bazei de date îi corespunde câte un formular. Formularele corespunzătoare


articolelor unei baze de date pot fi afişate cu ajutorul comenzii Machetă… (meniul Date).
Pentru a afişa un formular de date nu este necesară selectarea unui articol al bazei de date,
este suficientă selectarea unei singure celule din interiorul bazei de date şi lansarea în execuţie
a comenzii Machetă. În cazul bazei de date anterioare această comandă afişează o fereastră
de dialog care poate fi următoarea:

În această fereastră de tip formular fiecare câmp al bazei de date îi corespunde câte o intrare.
Intrările corespunzătoare datelor care pot fi editate sunt de tip câmp de introducere; intrările
corespunzătoare formulelor sunt texte statice, deci ele nu pot fi editate. În colţul drept sus al
ferestrei se afişează numărul de ordine al articolului afişat precum şi numărul total al
articolelor din baza de date.
Butoanele de comandă ale ferestrei au următoarele funcţii:
+ Nou
Introducerea în baza de date a unui articol nou. Această comandă va afişa un formular vid. În
colţul dreapta sus al ferestrei se afişează textul Nou..
92
După introducerea valorilor corespunzătoare diferitelor câmpuri fie se apasă tasta Enter (noul
articol este adăugat la sfârşitul bazei de date, însă fereastra de dialog rămâne deschisă, deci se
poate trece la adăugarea unui articol nou), fie se dă comanda Închidere (noul articol este
adăugat la sfârşitul bazei de date, după care se închide fereastra de dialog). Câmpurile care
conţin diferite formule (în cazul nostru Valoarea totală) nu sunt prevăzute cu linii de
introducere.
+ Ştergere
Ştergerea permanentă din baza de date a articolului afişat. Comanda afişează o fereastră de
dialog, în care se cere confirmarea utilizatorului a operaţiei de ştergere. Operaţia de ştergere
se confirmă prin acţionarea butonului OK. Operaţia poate fi anulată prin intermediul
butonului de comandă Renunţare.
+ Restabilire
Anularea modificărilor efectuate în câmpurile articolului actual. Se menţionează faptul, că
prin acţionarea acestui buton de comandă nu se poate restabili un articol şters. Acest buton
este accesibil numai atunci, când cel puţin un câmp al articolului actual a fost modificat.
+ Anteriorul găsit
Afişarea articolului precedent al bazei de date. Dacă anterior a fost specificat un anumit
criteriu (cu ajutorul butonului de comandă Criterii), atunci se va afişa precedentul articol al
bazei care îndeplineşte criteriul respectiv.
+ Următorul găsit
Afişarea articolului următor al bazei de date. Dacă anterior a fost specificat un anumit criteriu
(cu ajutorul butonului de comandă Criterii), atunci se va afişa următorul articol al bazei care
îndeplineşte criteriul respectiv.
+ Criterii
Afişarea unei ferestre de dialog specializată în căutarea articolului sau articolelor bazei de
date care îndeplinesc anumite criterii.
+ Închidere
Închiderea ferestrei de dialog corespunzătoare formularului.

Dacă baza de date are dimensiune mare, căutarea anumitor articole este anevoioasă. În acest
caz utilizatorul trebuie să stabilească anumite criterii (condiţii) prin care se vor căuta acele
articole ale bazei, care îndeplinesc criteriul respectiv.

Pentru a găsi articole individuale dintr-o bază de date:
1. Se selectează o celulă arbitrară din interiorul bazei de date şi din meniul Data se
alege comanda Machetă. Se afişează o fereastră de dialog intitulată Foaie1.
2. Se acţionează butonul de comandă Criterii. Se afişează o fereastră de dialog (un
formular), în care se pot specifica diferite criterii de căutare. În formularul afişat
fiecărui câmp al bazei de date îi corespunde câte o linie de introducere (deci pot fi
stabilite criterii şi pentru câmpuri a căror valoare se stabileşte cu ajutorul
diferitelor formule).
3. În liniile de introducere corespunzătoare câmpurilor utilizate în căutare se tastează
un criteriu care va fi utilizat în procesul de căutare (nu este necesară completarea
tuturor liniilor). Un criteriu se defineşte printr-un operator de comparaţie, urmat de
o valoare. Operatorii de comparaţie sunt:
- = (egal);
- > (mai mare);
- < (mai mic);
- >= (mai mare sau egal);
- <= (mai mic sau egal);
- <> (diferit).
93


4.8.2. Sortarea datelor

Programul Excel pune la dispoziţia utilizatorului diferite comenzi prin care se poate efectua
sortarea (ordonarea) articolelor unei baze de date. Sortarea articolelor poate fi realizată în
ordine crescătoare sau descrescătoare, pe baza informaţiilor conţinute în câmpurile selectate
ale bazei de date. Pot fi utilizate cel mult trei criterii de sortare. Pentru sortarea articolelor
bazei de date se selectează o celulă din interiorul bazei de date şi din meniul Date se alege
comanda Sortare. Această comandă afişează o fereastră de dialog intitulată Sortare, care
permite stabilirea criteriilor de sortare precum şi stabilirea opţiunilor de sortare. Lansarea în
execuţie a procesului de sortare se realizează prin intermediul butonului de comandă OK.
Dacă, din greşeală, a fost realizată o operaţie de sortare nedorită (de exemplu criteriile de
sortare nu au fost corespunzătoare), ea poate fi anulată prin selectarea comenzii Anulare
Sortare (meniul Editare).
Fereastra de dialog Sortare poate avea forma următoare:



Din lista ascunsă intitulată Sortare după se selectează primul câmp după care se va efectua
procesul de sortare. Tipul de sortare corespunzător primului câmp se alege cu ajutorul
butoanelor radio Ascendent (crescător) sau Descendent (descrescător). După stabilirea
primului criteriu (nume câmp + Tipul de sortare) se poate cere, dacă este necesară, stabilirea a
încă două criterii de sortare. În acest scop se vor stabili numele câmpurilor auxiliare utilizate
în procesul de sortare (cu ajutorul listelor ascunse Apoi după), precum şi ordinea de sortare.
Dacă se selectează butonul de radio Rând antet, atunci prima linie a bazei de date (linia de
antet a bazei) este exclusă din procesul de sortare. În cazul selectării butonului de radio Fără
rând antet baza de date nu conţine o linie de antet, astfel că şi prima linie a bazei de date va
fi inclusă în procesul de sortare. În acest caz cu ajutorul listelor ascunse Sortare după şi Apoi
94
după se vor specifica ordinea câmpurilor utilizate în sortare: prima coloană este codificată sub
forma Coloană A, coloana a doua este codificată sub forma Coloană B şi aşa mai departe.
Opţiunile de sortare pot fi stabilite prin acţionarea butonului de comandă Opţiuni. Această
comandă afişează o fereastră de dialog de forma următoare:



Lista ascunsă Ordine de sortare după prima cheie permite stabilirea unei ordini de sortare
de tip utilizator. Această listă conţine valoarea implicită Normal (se foloseşte sortarea
standard), precum şi toate şirurile de tip utilizator care au fost definite prin meniul
Instrumente, comanda Opţiuni, fişa Liste particularizate. Din lista ascunsă se alege şirul de
tip utilizator care va fi folosit în procesul de sortare a bazei de date. Sortare de tip utilizator
poate fi aplicată numai la primul criteriu de sortare.

4.8.3. Filtrarea automată a datelor

Prin filtrare de date se înţelege afişarea anumitor articole ale unei baze de date care satisfac
anumite criterii. Articolele care nu satisfac criteriile impuse sunt ascunse, dar nu şi şterse.
Filtrarea articolelor unei baze de date poate fi realizată fie prin comanda de filtrare automată
(comanda Filtrare automată), fie prin comanda de filtrare avansată (comanda Filtrare
complexă…). De exemplu, se pot afişa numai acele articole ale unei baze de date, a căror
valoare în câmpul Nume este Andrei. Dacă a fost folosită o oarecare comandă de filtrare, în
linia de stare a ferestrei programului Excel se va afişa un mesaj, prin care se comunică
numărul articolelor găsite şi numărul total de articole ale bazei de date, de exemplu “3 din 7
înregistrări s-au găsit”. Reafişarea tuturor articolelor unei baze de date filtrate poate fi
realizată prin intermediul comenzii Afişare totală.
Metoda cea mai rapidă de filtrare a articolelor unei baze de date, care îndeplinesc anumite
criterii, constă în folosirea comenzii de filtrare automată.

Pentru realizarea operaţiei de filtrare automată a articolelor unei baze de date:

1. Se selectează o celulă arbitrară din interiorul bazei de date şi din meniul Date se
alege comanda Filtrare, subcomanda Filtrare automată. În urma acestei comenzi
programul Excel va insera în fiecare celulă a liniei de antet câte un control de tip
listă ascunsă (adică un buton cu o săgeată în jos care permite deschiderea unei
liste).
2. Dacă se efectuează un clic de mouse pe un buton cu săgeată până jos, atunci se
deschide lista aferentă care va fi utilizată în procesul de filtrare. Această listă
conţine toate valorile distincte corespunzătoare câmpului, precum şi valorile
(Toate), (Primele 10…) şi (Definite…). Astfel, de exemplu, dacă se efectuează un
clic pe butonul corespunzător câmpului Nume, se va afişa următoarea listă:

95



3. În lista afişată se efectuează un clic pe elementul care urmează să fie utilizat pentru
filtrarea bazei de date. Programul Excel filtrează baza de date în aşa fel încât vor fi
afişate numai acele articole, care în câmpul respectiv conţin elementul selectat.
Prin repetarea paşilor 2 şi 3 lista afişată poate fi filtrată şi în continuare, deci numărul
articolelor ascunse poate fi majorat. Reafişarea tuturor articolelor poate fi realizată prin
repetarea comenzii Filtrare automată sau prin intermediul comenzii Afişare totală. Dacă se
dă comanda Filtrare automată, atunci vor fi şterse şi butoanele cu săgeată jos ataşate
numerelor de câmpuri.

































96









MODULUL 7
INFORMATIE

SI

COMUNICARE
97

INFORMATIE SI COMUNICARE

INTERNETUL

1.1. Termeni si concepte
Intelegerea si diferentierea termenilor Internet si World Wide Web

Exista diferite tipuri de retele, dintre care cele mai importante sunt:
- wide are network – WAN – un calculator dintr-o anumita retea
comunica cu alt calculator aflat la o distanta foarte mare intre ele
(chiar in alta tara)
- local area network – LAN – calculatoarele sunt localizate foarte
aproape unele de altele, in aceeasi cladire sau birou

Internetul este o multime de calculatoare conectate in retea, o reuniune de
retele. Internetul a pornit ca o retea de 4 calculatoare a 2 universitati americane,
Reteaua ARPANET, ce avea rolul de a mentine legatura intre cele doua centre
stiintifice. Treptat, aceasta s-a extins la nivel militar. Reteaua oferea posibilitatea
transmiterii informatiilor catre un alt calculator din retea, in cazul in care unul
era scos din uz.
World Wide Web – WWW – este o multitudine de pagini de informatie
scrise in format html.
Hypertext Markup Language – HTML – este un limbaj cu ajutorul caruia
se scriu pagini pentru WWW. Limbajul HTML ii permite textului sa includa
diferite fonturi, diferite imagini grafice si legaturi. Hypertext ofera o metoda de
prezentare a textului, imaginilor, sunetelor si filmelor ce sunt legate intr-un mod
nesecvential.

Definirea termenilor HTTP, URL, hyperlink, ISP, FTP
Uniform Resource Locator – URL 0 este o adresa a unei resurse existenta
pe internet ce ofera legaturi intre doua documente din www. Fiecare resursa
existenta pe internet are propria adresa de identificare, sau un URL, care
specifica serverului unde sa o gaseasca. URL poate folosi diferite protocoale
cum ar fi: FTP si HTTP.
Un protocol este un sistem de reguli si proceduri ce guverneaza
comunicatia dintre doua dispozitive. Exista o multime de protocoale dar nu toate
sunt compatibile, dar atata timp cat cele doua dispozitive dolosesc acelasi
protocol ele pot schimba date. Anumite protocoale, ca de exemplu RS-232,
afecteaza legaturile hardware, in timp ce alte protocoale afecteaza transmisiile
de date inclusiv parametrii si semnalele folosite in transmisii asincrone (in
general modemul).
Protocoalele reprezinta de fept o modalitate prin intermediul careia
diferite modele de calculatoare pot comunica intre ele.

98
Exista mai multe tipuri de protocoale:
- protocoale de aplicatii – ofera schimbul de date intre aplicatiile
existente intr-o retea, ca de exemplu File Tranport Protocol
(FTP) sau Simple Mail Transport Protocol (SMTP)
o FTP – este un proces ce permite schimbul de fisiere intre
doua calculatoare. FTP suporta diferite comenzi ce permit
transferul bidirectional de fisiere binare si ASCII intre
diferite calculatoare. Acest protocol este instalat impreuna
cu utilitatile oferite de TCP/IP
o SMTP – este un protocol TCP/IP folosit la transmiterea
mail-ului.
- protocoale de transport – ca de exemplu Transport Control
Protocol – TCP
- protocoale de retea – ca de exemplu Internet Protocol – IP

TCP/IP este protocolul standard folosit pentru a comunica de-a lungul
Internetului.
Hypertext Transport Protocol – HTTP – este o metoda prin care paginile
www sunt tranferate prin retea.
Hyperlink – este o adresa cu ajutorul careia se pot face legaturi cu alte
pagini de web, adresa prin intermediul careia se trece de la un document web la
altul.
Internet Service Provide – ISP – este cel care ofera servicii de acces la
internet.


Structura unei adresa web
Calculatoarele comunica in retea prin intermediul pachetelor. Un pachet
este o informatie logica ce cuprinde informatii atat despre localizarea datelor cat
si despre datele utilizatorului. Orice calculator aflat in retea are o anumita adresa
(adresa IP) ce ii permite sa fie identificat in mod unic in cadrul retelei.
Adresa IP este formata din adresa de retea si adresa calculatorului care
primeste mesajul.
Asemanator trimiterii unei scrisori, trebuie in primul rand sa cunoasteti
numele strazii (la noi adresa de retea) si apoi numarul unde trimiteti scrisoarea
(la noi adresa calculatorului care primeste mesajul).
De exemplu in adresa 192.168.0.3 numerele 192.168 corespund adresei de
retea si numerele 0.3 corespund adresei calculatorului care primeste mesajul.

Ce este un browser web si pentru ce este el folosit
Web browser este o aplicatie cu ajutorul careia putem face schimburi de
date cu diferite calculatoare din retea prin intermediul unor pagini ce sunt afisate
pe monitor. Atunci cand se realizeaza o anumita cerere, aplicatia va verifica
daca ea ajunge unde trebuie si abia apoi va deschide pagina respectiva. Exemple
de browsere web: Internet Explorer, Opera, Netscape Navigator.
99

Ce este un motor de cautare si pentru ce este el folosit
Motor de cautare: este un program disponibil pe Internet cu ajutorul
caruia se pot cauta pagini cu informatii referitoare la un subiect anume. Aceasta
cautare se realizeaza dupa un anumit cuvant sau o anumita combinatie de
cuvinte, avand ca rezultate afisarea adreselor paginilor ce contin cuvantul
respectiv.
Exemple de motoare de cautare: Google, Yahoo, Altavista, etc.

Intelegerea termenilor cookie & cache
Cookie este informatia pe care un site de web o pastreaza pe hard disk-ul
vizitatorului de site, astfel incat sa-si poata aminti identitatea utilizatorului cat si
preferintele acestuia, astfel incat atunci cand acelasi utilizator va accesa aceeasi
pagina web, sa poata fi incarcata mai repede.

Este de preferat sa pastrati aceste informatii pe calculator,
dar ele pot fi sterse fara a afecta cu nimic functionarea sistemului
de operare. Aceste fisiere se gasesc in directorul Temporary
Internet Files.

Cache este locul unde se pastreaza temporar informatii, ca de exemplu
pagina de start a Internet Explorerului, ultimile pagini vizitate, etc. In momentul
executatii unei astfel de comenzi, calculatorul nu mai acceseaza legatura la
internet luand informatiile din memoria cache a hard diskului. Se poate modifica
marimea memoriei cache, dar ea depinde de tipul de browser folosit.


1.2. Securitate

Conceptul de site web protejat (folosirea numelui de utilizator si a unei parole)
Unele site-uri ofera posibilitatea pastrarii confidentialitatii datelor dvs. De
aceea pentru a avea acces la date va trebui sa aveti creat un cont si anume va
trebui sa aveti un nume utilizator (username) si o parola. Cu acest nume de
utilizator si cu parola puteti avea acces la datele din contul dumneavoastra.
Exemplu de site web protejat este orice site de mail.

Conceptul de certificat digital
O data cu dezvoltarea retelei Internet, a aparut necesitatea autentificarii
unor documente in format electronic transmise in retea. Dezvoltarea sistemelor
de plata non-cash, a comertului electronic, a telefoniei mobile si, in general a
tuturor mijloacelor de transmisie de date care necesita criptare sau autentificare
a condus la crearea unei noi situatii juridice.
Certificatele ofera un mecanism cu ajutorul caruia se castiga o incredere
mai mare in legatura dintre o cheie publica si entitatea care detine cheia privata
corespunzatoare. Un certificat este o declaratie semnata digital cu referire la o
100
anumita cheie publica, certificatul fiind semnat de emitentul sau (cel ce detine o
alta pereche de chei publice si private). De obicei, certificatele mai contin si alte
informatii referitoare la cheia primara, ca de exemplu informatii despre cei care
au acces la cheia privata corespunzatoare. De aceea, cand se elibereaza un
certificat digital, emitentul atesta validitatea legaturii dintre cheia publica si
informatiile referitoare la identitatea celor care o acceseaza.
Cele mai folosite certificate se bazeaza pe standardul ITU-T X. 509.
Aceasta este o tehnologie fundamentala folosita in Windows 2000 PKI (Public
Key Infrastructure). Trebuie insa retinut ca acesta nu este singurul mod de
certificare.

Criptarea datelor si utilizarea acesteia
Criptarea sau codificarea datelor este procesul cu ajutorul caruia
informatia este greu de descifrat sau de citit. Scopul criptarii este acela de a nu
permite persoanelor neautorizate accesul la anumite date in timpul transmiterii
lor sau atunci cand sunt pastrate pe diferite suporturi magnetice. Pentru a
decodifica datele este necesara o cheie de decodificare. Au aparut diferite tipuri
de codificari imposibil de spart ce au condus la discutii foarte mari deoarece
aceste coduri pot fi folosite de organizatii teroriste pentru comunicare.

Pericolul infectarii calculatorului cu virusi datorita descarcarii
programelor de pe internet
Virusul este un program care se ascunde in aplicatiile existente pe
calculator sau in orice alta aplicatie. Principalul scop al acestor porgrame este
acela de a se autoreproduce cat mai des posibil pentru a ocupa cat mai mult
spatiu pe disk. Un alt scop al acestuia este acela de a bloca aplicatia respectiva.
Astfel ca atunci cand copiati anumite fisiere pe calculator de pe Internet
exista pericolul ca aceste fisiere sa contina diferiti virusi care sa duca la
functionarea necorespunzatoare a sistemului de operare. De aceea trebuie ca
atunci cand copiati ceva de pe internet sa verificati fisierul respectiv cu ajutorul
unui program antivirus.

Pericolul folosirii cartilor de credit pe Internet
Nu este tocmai recomandat sa utilizati cartile de credit pentru a cumpara
diferite produse de pe internet, deoarece exista pericolul de a fi facut public
contul dvs. de card si atunci altcineva ar putea folosi banii din contul dvs.

Termenul Firewall
Firewall este un sistem de securitate, de obicei o combinatie de hardware
si software, cu scopl de a proteja o retea impotriva amenintarilor ce vin din
partea altor calculatoare, ca de exemplu Internetul. Firewall-ul impiedica
comunicarea directa cu calculatoarele externe ei si viceversa. In locul
comunicarii directe toate informatiile sunt conduse de un proxy server in afara
retelei. Firewall-ul inregistreaza atat volumul de informatii schimbat cu celelalte
calculatoare cat si incercarile persoanelor neautorizate de a capata acces la date.
101

Proxy server este o componenta a unui firewall care organizeaza traficul
pe internet de la o retea LAN, cat si catre o retea LAN. El decide daca lasa
diferite mesaje sa treca prin retea, ofera acces la retea si filtreaza diferitele cereri
venite din partea utilizatorilor deoarece unele dintre acestea pot veni de la
persoane neautorizate.


1.3. Lucrul cu un browser
Deschiderea si inchiderea unei aplicatii web
In exemplul nostru vom folosi ca browser web programul Internet
Explorer.
Pentru a deschide aceasta aplicatie puteti alege urmatoarele posibilitati:
- din meniul Start-Programs-Internet Explorer
- prin dublu click pe pictograma existenta pe desktop
- prin click pe pictograma din bara din josul ecranului (quick
launch)
Elementele componente ale ferestrei Internet Explorer:
- bara de meniu in cadrul careia gasim instructiunile pe care
programul le poate executa
- bara de instrumente cu ajutorul careia putem executa unele
operatii uzuale fara a mai apela la bara de meniuri, printr-un
singur click pe pictograma respectiva
- bara de adrese unde se tasteaza adresa paginii pe care dorim sa o
vizualizam (URL-ul paginii)
Pentru a inchide aplicatia se apeleaza functia Close din meniul File.

Schimbarea paginii de start a aplicatiei Internet Explorer
Atunci cand pornim aplicatia Internet Explorer aceasta incarca o pagina
de start. Pagina implicita este: http://www.msn.com, dar ea poate fi schimbata
dupa dorintele fiecarui utilizator.
Schimbarea acestei pagini se face apeland functia Internet Options din
meniu Tools.
In cadrul acestui meniu aveti trei butoane, fiecare avand diferite functii
astfel:
- apasarea butonului Use Curent realizeaza inscrierea ca pagina de
start a aplicatiei pagina deschisa in momentul respectiv
- apasarea butonului Use Default realizeaza inscrierea ca pagina
de start a aplicatiei adresa celui care a realizat programul
- apasarea butonului Use Blanc realizeaza inscrierea ca pagina de
start a aplicatiei o pagina alba (Blanc Page)



102
Deschiderea unei noi ferestre cu ajutorul aplicatiei Internet Explorer
Atunci cand aveti deschisa aplicatia Internet Explorer si doriti sa mai
deschideti o pagina web puteti alege optiunea New Window din meniul File.
Si apasarea simultana a tastelor Ctrl+N duce la deschiderea unei ferestre
noi.

Oprirea incarcarii unei pagini web
Dupa ce ati inceput sa incarcati o pagina web daca doriti sa intrerupeti
procesul de incarcare al paginii puteti apasa butonul [X] existent pe bara de
instrumente. Putem deasemeni alege optiunea Stop din meniul View. Si apasarea
tastei Esc duce la oprirea incarcarii paginii.

Actualizarea unei pagini web
Dupa ce ati incarcat o pagina web, daca nu au fost afisate toate datele
puteti alege reincarcarea paginii apasand butonul de Refresh, sau putem alege
optiunea Refresh din meniul View. Si apasarea tastei F5 duce la reincarcarea
paginii web.

Utilizarea functiei Help
Atunci cand va aflati in impas si nu stiti ce sa faceti putei apela la functia
Contents and Index din meniul Help. Si apasarea tastei F1 duce la deschiderea
functiei Help.
Pentru a cauta informatii referitoare la un anumit cuvant cu ajutorul
meniul Search, scriem acest cuvant in campul numit Type in the keyword to find
si apoi asasam butonul List Topics. Pentru a vizualiza informatiile gasite
selectam un rezultat si apoiu apasam butonul Display.


1.4. Modificarea setarilor

Afisare sau ascunderea barelor de instrumente
Barele de instrumente sunt diferite imagini grafice care permit realizarea
unor actiuni printr-o simpla apasare pe acestea. Barele de instrumente se gasesc
in meniul View-Toolbars. Exista 4 tipuri de bare de instrumente: bara de
instrumente standard, bara de adrese, bara de legaturi si bara radio.
Daca nu ese selectata nici una din aceste bare de instrumente pagina de
pornire a aplicatiei va avea numai bara de meniuri.

Afisarea sau ascunderea pozelor intr-o pagin web
Pentru ca o pagina web sa fie incarcata mai repede exista optiunea de
afisare a ei cu sau fara pozele cuprinse in pagina respectiva. Aceasta optiune se
gaseste in meniul Tools-Internet Options. In fereastra Internet Options alegeti
meniul Advanced. Pentru ca in pagina sa fie afisate si pozele bifati casuta Show
Pictures.

103
Afisarea adreselor paginilor vizitate anterior
Cu ajutorul unui click pe sageata din dreapta barei de adresa se pot
vizualiza toate adresele vizitate pana in momentul respectiv. Pentru a vizualiza o
pagina se selecteaza adresa ei din lista.

Stergerea adreselor din bara de adrese
Stergerea adreselor aflate in bara de adrese se realizeaza din meniul
Tools-Internet Options. Pentru a sterge adresele din bara de adrese apasati
butonul Clear History.

104

NAVIGAREA PE WEB

2.1. Accesarea paginilor web

Accesarea unui URL
Pentru a accesa o pagina de web rebuie sa scrieti in bara de adrese adresa
paginii respective. De obicei o adresa de web incepe cu www, ca de exemplu
www.ecdl.org.ro. De fiecare data dupa ce se introduce o adresa in bara de adrese
si apasati butonul GO, incepe incarcarea paginii web si adresa web se modifica
devenind http://www.ecdl.org.ro, URL-ul paginii de web.

Activarea unei legaturi
Intr-o pagina web exista numeroase legaturi la alte pagini, ce apar de
obicei scrise cu culoarea albastru si subliniate. Pentru a activa o legatura va
trebui sa dati un simplu click pe aceasta. Dupa activarea unei legaturi culoarea
acesteia se va schimba. Cel mai bun exemplu de pagina cu legaturi este motorul
de cautare, care afiseaza rezultatele sub forma unor legaturi. Pentru a putea
accesa o pagina eb din pagina motorului de cautare va trebui sa dati un simplu
click pe legatura respectiva.

Navigarea catre paginile vizitate
Pentru a reincarca paginile vizitate se pot folosi butoanele Back si
Forward existente pe bara de instrumente.
Butonul Back realizeaza intoarcerea la pagina anterior vizitata sau la una
din paginile vizitate anterior.
Functia opusa butonului Back este oferita de butonul Forward.


2.2. Folosirea Bookmarks

Memorarea adresei unei pagini pentru revizitare ulterioara
Paginile favorite (Favorites), cunoscute sub denumirea de bookmarks in
aplicatia Netscape Navigator, este o modalitate foarte buna de a organiza si de a
realiza legaturi catre paginile pe care le vizitati frecvent.
Astfel va puteti crea directoare cu paginile preferate, apoi pentru
accesarea acestora nu va trebui decat sa lucrati cu optiunea Favorites.
Atunci cand dorim ca o anumita pagina sa devina pagina preferata va
trebui sa apelam functia Add to favorites din meniul Favorites.
Pentru ca sa puteti vizita pagina respectiva atunci cand nu sunteti
conectati selectati optiunea Make avaible offline. Puteti alege unde sa creati
pagina respectiva apasand butonul Create in. Daca doriti puteti crea un director
nou apasand butonul New folder. In campul Name introduceti adresa paginii
dorite sau un nume semnificativ.

105
Afisarea unei pagini web bookmark
Dupa ce ati creat pagina de web ca pagina favorita si doriti sa o afisati pe
ecran va trebui sa dati un simplu click pe numele acesteia si in partea dreapta va
aparea afisata pagina respectiva. O alta posibilitate de afisare a paginii web este
apelarea ei din meniul Favorites.


2.3. Organizarea adreselor paginilor preferate

Crearea unui director nou
Pentru a va descurca mai usor va puteti crea propriile directoare, apasand
butonul New folder existent in fereastra Add favorite. Acesta va deschide
fereastra Create New Folder. Directorul este creat implicit in directorul selectat.
Pentru a va organiza directoarele create, a redenumi anumite directoare
sau a sterge unele directoare apelati functia Organize Favorites din meniul
Favorites sau apasati butonul corespunzator din fereastra Favorites.
Putem vizualiza paginile pe care le pastram in Favorites si atunci cand nu
sunt conectati la Internet, prin activarea optiunii Make available offline.
Dezavantajul alegerii acestei optiuni este faptul ca aceasta pagina este copiata in
calculator, neavand disponibile ultimile noutati aparute.
La apelarea functiei make Available Offline va porni un wizard, Offline
Favorites Wizard, cu ajutorul caruia copiati pagina in calculator, parcurgand 5
pasi.
Pas 1 – pagina de start, de introducere
Pas 2 – se specifica numarul de pagini pe care dorim sa le copiem in
calculator
Pas 3 – sincronizarea paginilor: automat sau manual.
Pas 4 – daca s-a ales modul automat de sincronizare, se stabileste un
program de realizare a sincronizarii.
Pas 5 – se cere un nume de utilizator si o parola daca este cazul atunci
cand se realizeaza sincronizarea
Finish

Adaugarea unei pagini web intr-un director bookmark
Adaugarea unei pagini de web intr-un director bookmark se realizeaza
apasand butonul Move to Folder ce se afla in fereastra Organize Favorites
Pentru a muta pagina de web trebuie ca aceasta sa fie selectata.

Stergerea unui bookmark
Stergerea unei pagini de web se realizeaza apasand butonul Delete ce se
afla in fereastra Organize Favorites.
Pentru a sterge pagina de web trebuie ca aceasta sa fie selectata.
106

CAUTAREA CU AJUTORUL PAGINILOR WEB

3.1. Folosirea unui motor de cautare

Alegerea unui motor de cautare
Motor de cautare: este un program disponibil pe Internet cu ajutorul
caruia se pot cauta diferite pagini cu informatii referitoare la un subiect anume.
Aceasta cautare se realizeaza dupa un anumit cuvant sau combinatie de cuvinte,
avand ca rezultat afisarea adreselor paginilor ce contin cuvantul respectiv.
Exista foarte multe motoare de cautare, dar cele mai cunoscute sunt:
www.google.com; www.altavista.com; www.yahoo.com. Va puteti alege
motorul de cautare pe care il aveti in functie de propriile dvs. preferinte.

Cautarea unei anumite informatii folosind un cuvant sau fraza
Pentru a cauta diferite informatii va trebui sa introduceti in campul de
cautare un cuvant cheie. Acest cuvant trebuie sa fie cat mai reprezentativ,
deoarece motorul de cautare va cauta adresele paginilor ce contin cuvantul
respectiv. Apoi va trebui sa apasati butonul Search existent de obicei in partea
dreapta a campului de cautare.

Combinarea criteriilor dupa care se doreste cautarea
De obicei, orice motor de cautare ofera diferite optiuni. Aceste optiuni se
obtin apasand pe hiperlink-ul Advanced Search (Cautare Avansata) ce va
deschide o fereastra cu urmatoarele optiuni:
- referitoare la textul cautat – puteti cauta doar acele pagini care
contin toate cuvintele pe care le-ati introdus in campul de
cautare sau paginile care contin oricare din cuvintele pe care le-
ati introdus
- referitoare la numarul de rezultate afisate
- referitoare la tipul documentului cautat
- referitoare la limba in care se afla textul



Copierea textului, imaginilor si a adreselor dintr-o pagina web intr-
un document word
Atunci cand doriti sa copiati o adresa, o imagine sau text dintr-o pagina
web intr-un document word puteti realiza acest lucru cu ajutorul comenzilor
Copy si Paste. Pentru a copia un text in alt document alegeti optiunea Copy din
meniul Edit, sau folositi combinatia de taste Ctrl+C. Pentru a putea alege
optiunea Copy textul ce trebuie copiat sa fie selectat, in caz contrar aceasta
optiune este inactiva.
107
Dupa copierea adresei, imaginii sau textului, pentru a putea fi afisate in
documentul word va trebui sa pozitionati cursorul in locul dorit si apoi sa alegeti
optiunea Paste din meniul Edit, sau prin apasarea simultanta a tastelor Ctrl+V.

Salvarea unei pagini de internet in format txt sau html
Pentru aceasta se apeleaza functia Save As din meniul File.
Dupa alegerea acestei optiuni pe ecran apare caseta de dialog Save Web
Page, in care se stabileste tipul documentului si calea unde se doreste a se salva,
si eventual noua denumire.

Descarcarea textului, imaginilor, aplicatiilor si a fisierelor de muzica
pe calculator
Atunci cand dorim sa salvam o aplicatie sau imagine de pe Internet
aceasta va trebui salvata (descarcata) in calculator pentru a fi accesata si atunci
cand calculatorul nu este conectat la internet.
Acest lucru se realizeaza prin selectarea optiunii Save target As sau Save
Pictures As, optiune ce se gaseste in meniul afisat atunci cand dati un clic
dreapta pe imaginea respectiva sau pe fisierul pe care doriti sa le salvati.
Aceasta optiune va deschide fereastra File Download in care putetii alege
daca salvati fisierul pe calculator sau daca deschideti fisierul respectiv de unde
este el localizat.
Dupa apasarea butonului OK va apare fereastra Save As in care va trebui
sa introducem locul unde va fi salvat fisierul si respectiv numele acestuia (daca
doriti).
Dupa apasarea butonului Save va apare fereastra File Download in care se
poate observa evolutia procesului de salvare a fisierului.


3.2. Pregatirea pentru imprimare

Schimbarea tipului de pagina: in picioare (Portrait) sau pe lungime
(Landscape)

Atunci cand doriti sa imprimati o anumita pagina va trebui sa verificati
formatul paginii. Aceasta se realizeaza apeland functia Page Setup din meniul
File al aplicatiei Internet Explorer.
Aceasta optiune va deschide fereastra Page Setup. Din meniul Orientation
se selecteaza optiunea dorita.

Modificarea marginilor paginilor web.
Daca doriti imprimarea paginii de Internet atunci va trebui sa alegeti
dimensiunea foii A4. Acest lucru se realizeaza din meniul Size din pagina Page
Setup. In meniul Margins puteti modifica dimensiunile marginilor paginii (sus,
jos, stanga, dreapta).
108
Pentru ca marginile sa fie exprimate in centimetri va trebui sa alegeti
optiunea Romania in fereastra Regional Setings din directorul Control Panel.


3.3. Imprimarea unei pagini web
Dupa ce a stabilit toate optiunile la tipul si dimensiunea paginii putem
trece la imprimarea acesteia. Pentru a imprima pagina va trebui sa apelati functia
Print existenta in meniul File. Aceasta functie va deschide fereastra Print.
Daca doriti imprimarea in fisier selectati optiunea Print To File.
In meniul Print Range puteti alege ce pagini doriti sa imprimati: Toate
paginile (All), doar paginile cuprinse intre doua numere pe care le introduceti
dumneavoastra sau doar portiunea selectata (Selection).
Pentru a imprima toate paginile cu care ale legaturi aceasta pagina
selectati optiunea Print All linked documents. Daca doriti putei imprima un tabel
cu legaturile pe care le are aceasta pagina cu alte pagini, selectati optiunea Print
Table of Links.
Daca doriti imprimarea paginii cu optiunile implicite apasati butonul
existent pe bara de instrumente.

109

POSTA ELECTRONICA

4.1. Termeni si concepte

Modul de construire structura unei adrese de mail
Adresa de posta electronica are aceeasti functionalitate ca si adresa de
livrare a postei clasice. Pentru a putea trimite un mesaj de posta electronica este
necesara cunoasterea unei adrese unde sa fie livrat acesta pentru a putea fi citit
de destinatar si numai de el. Forma unei adrese este urmatoarea:
nume_adresa@server_de_mail.

Avantajele folosirii postei electronice
Posta electronica a devenit o modalitate foarte folosita de comunicare si
trimitere a mesajelor. Este foarte utilizata datorita:
- costul redus – este mult mai ieftin transmiterea unui mesaj cu
ajutorul postei electronice decat modalitatea clasica de
corespondenta. De exemplu daca doriti sa trimiteti o scrisoare
intr-o tara straina costul acesteia este foarte mare. Daca trimiteti
cu ajutorul postei electronice aceasta va costa 2 impulsuri de
telefon (pentru o conexiune dial-up)
- transmiterea si primirea mesajelor se realizeaza cu viteze foarte
mari
- puteti trimite si primi mesaje oriunde va aflati daca aveti un
calculator cu o conexiune la Internet.

Importanta folosirii titlurilor usor de inteles si a verificarii
gramaticale
Atunci cand trimiteti un mesaj este de preferat ca titlul acestuia sa fie cat
mai reprezentativ pentru continutul mesajului, pentru ca destinatarul sa inteleaga
continutul mesajului inca din titlu.
Atunci cand trimiteti mesajul este bine ca acesta sa nu contina greseli
gramaticale, pentru a putea fi usor citit si inteles. Puteti folosi functia Spelling
existenta in meniul Tools, sau puteti apasa tasta F7.


4.2. Securitate

Posibilitatea de a primi mailuri nesolicitate
Datorita costului redus si a transmiterii rapide a mesajelor, multe firme isi
fac reclama prin intermediul mesajelor. De aceea este recomandat sa nu faceti
cunoscuta adresa dvs. de mail decat persoanelor de incredere, deoarece in caz
contrar puteti primi mesaje fara a cunoaste cine este expeditorul acestora.

110
Pericolul infectarii calculatorului cu virusi datorita deschiderii unor
mesaje din surse nesigure
O modalitate de trasnmitere a virusilor este prin intermediul serviciului de
posta electronica. Puteti primi mesaje de la persoane necunoscute avand atasate
diferite documente. Aceste documente de obicei au atasate diferite tipuri de
virusi. De preferat este stergerea acestora imediat cum le-ati primit, deoarece in
caz contrar exista pericolul infectarii calculatorului si acest lucru va conduce la
functionarea necorespunzatoare a aplicatiilor si a sistemului de operare, cat si la
pierderea datelor existente pe calculator. De obicei ar trebui sa fiti atenti la
extensiile fisierelor de genul: scr, exe, jpg, tmp.

Conceptul de semnatura digitala
Semnatura electronica reprezinta o informatie in format electronic atasata
sau asociata logic unei alte informatii in format electronic in scopul autentificarii
acesteia.
Semnatura electronica extinsa indeplineste urmatoarele conditii:
- identifica in mod unic semnatarul
- este creata cu mijloace aflate sub controlul exclusiv al
semnatarului
- identifica in mod unic documentul ce contine informatiile
autentificate
- este legata de informatiile pe care le autentifica in asa fel incat
orice modificare a acestora este detectabila


4.3. Primii pasi in lucrul cu aplicatia de posta electronica

Deschiderea si inchiderea aplicatiei de posta electronica
Pentru a deschide aplicatia de posta electronica exista mai multe
posibilitati:
Din meniul Start – Programs – Microsoft Outlook.
Daca exista o pictograma pe ecran sub care scrie Microsoft Outlook se
poate porni aplicatia printr-un dublu clic pe aceasta pictograma.
Pentru a inchide aplciatia se va alege optiunea Exit din meniul File sau se
va inchide printr-un clic pe butonul din dreapta sus al ferestrei.

Deschiderea directorului Inbox
Dupa ce aplicatia a fost pornita pentru a vedea mesajele noi primite va
trebui sa deschideti directorul Inbox. Se observa ca si apasarea tastelor
Ctrl+Shift+I realizeaza deschiderea directorului Inbox.

Deschiderea unui mesaj
Mesajele existente in directorul Inbox se pot deschide:
111
- printr-un dublu clic pe mesajul respectiv dupa ce acesta a fost
selectat
- prin apelarea functiei Open-Selected Items din meniul File
- apasarea simultana a tastelor Ctrl+O, dupa ce acesta a fost
selectat

Utilizarea functiilor Help
Daca ajutorul nu apare pe ecran el se poate activa prin apasarea butonului
existent pe bara de instrumente sau prin apasarea tastei F1.
112
MESAJELE

5.1. Citirea unui mesaj

Marcarea unui mesaj. Stergerea marcajului
Puteti marca un mesaj pentru a va reaminti ceea ce doriti, sau puteti marca
un mesaj trimis catre altcineva cu scopul de a ruga persoana respectiva sa
realizeze un anumit lucru.

Stabilirea unu mesaj ca fiind necitit sau citit
Exista diferite simboluri ce arata daca mesajul a fost citit sau nu, daca a
fost trimis mai departe sau daca s-a dat un raspuns.
Puteti shimba aceste simboluri, adica puteti transforma modul de
vizualizare, facand ca un mesaj citit sa arate ca fiind necitit. Acest lucru se
realizeaza prin alegerea functiei Mark as Unread. Pentru ca un mesaj neciti sa
apara ca citit alegeti functia Mark as Read.

Deschiderea si salvarea in calculator a fisierelor atasate
Fisierele atasate apar in partea de jos a mesajului. Pentru a salva aceste
fisiere va trebui sa:
- dati dublu clic pe fiecare fisier atasat
- sa alegeti functia Save As din meniul aparut dupa ce ati dat un
clic dreapta pe fisierul atasat.
Pe ecran va apare o fereastra Opening Mail Attachement in care va trebui
sa alegeti optiunea Save it to disk. Dupa selectarea optiunii de salvare apasati
butonul OK pentru a deschide fereastra Save As in care veti stabili locul unde va
fi salvat fisierul si numele acestuia.


5.2. Raspunderea la mesaje

Folosirea functiei Reply si a functiei Reply to all
Dupa ce ati deschis si citit un mesaj pentru a putea raspunde acestuia va
trebui sa apasati butonul Reply existent in bara de meniuri a aplicatiei. Pentru a
raspunde la toate mesajele din Inbox apasati butonul Reply to All.

Raspunderea la un mesaj, cu textul initial sau nu
Daca doriti puteti pastra textul initial atunci cand raspundeti unui mesaj.
Daca nu, dupa ce ati apasat butonul Reply puteti selecta intregul text al
mesajului si apoi il stergeti. Introduceti mesajul de raspuns si apoi apasati
butonul Send.




113
5.3. Trimiterea mesajelor

Crearea unui mesaj nou
Un mesaj nou se poate deschide prin optiunea New din meniul File sau
prin clic pe simbolul din bara de instrumente. Si apasarea tastelor Ctrl+N duce la
crearea unui document nou.

Introducerea adresei de mail in campul To
Atunci cand creati un mesaj nou va trebui sa introduceti adresa celui
caruia ii trimiteti mesajul. Aceasta adresa se va introduce in campul To. Se pot
introduce mai multe adrese, separate prin punct si virgula.

Campurile Cc (carbon copy) si Bcc (blind carbon copy)
Cc este o abreviere pentru a trimite o copie a mesajului si alto persoane.
Daca adaugati o adresa in acest camp, atunci o copie a acestui mesaj va fi
trimisa si persoanelor respective, dar numele acestei persoane va fi vizibil
tuturor celor ce primesc mesajul.
Bcc realizeaza acelasi lucru ca functi Cc, diferenta constand in faptul ca
adresa din acest camp nu va fi vizibila celorlalte persoane care primesc mesajul.
Daca campul Bcc nu este vizibil atunci cand creati un mesaj nou il puteti
adauga. Acest lucru il faceti alegand optiunea Bcc din meniul afisat dupa
apasarea sagetii din partea dreapta a butonului Options.

Introducerea titlului mesajului in campul Subject
Este de preferat ca fiecarui mesaj sa ii atasati un titlu semnificativ, astfel
incat persoana care primeste mesajul sa inteleaga despre ce este vorba. Titlul
mesajului se introduce in campul Subject.

Atasarea fisierelor
Daca doriti ca impreuna cu mesajul sa trimiteti si un alt fisier va trebui sa
atasati mesajului fisierul respectiv. Atasarea unui fisier se realizeaza apasand
butonul Attach existent pe bara de instrumente a mesajului. Apasarea acestui
buton va deschide fereastra Insert File din care veti alege fisierul pe care doriti
sa-l atasati. Toate fisierele atasate mesajului vor aparea in fereastra in campul
Attach separate prin punct si virgula.

Trimiterea unui mesaj cu o prioritate mare sau redusa
Unele mesaje sunt mai importante decat altele si de aceea acestea trebuie
evidentiate. Evidentierea lor se realizeaza adaugand mesajului diferite prioritati.
Adaugarea diferitelor prioritati se realizeaza apasand butoanele corespunzatoare
de pe bara de meniuri. Prioritatea mesajelro se mai poate stabili din fereastra
Message Options ce se deschide prin apasarea butonului Options existent pe
bara de instrumente a mesajului. Din meniul derulant Importance stabiliti
prioritatea mesajului.

114
Retransmiterea unui mesaj primit – Forward
Pentru a trimite un mesaj mai departe altor persoane va trebui sa apasati
butonul Forward existent pe bara de instrumente a aplicatiei. Dupa ce ati
introdus toate adresele dorite in campurile To, Cc, Bcc, apasati butonul Send.

Copiere, mutare, stergere
Copierea si mutarea textului in diferite parti ale mesajului sau chiar in
mesaje diferite este posibila datorita existentei Clipboard-ului. Clipboard este o
memorie temporara folosita la pastrarea pe termen scurt a cuvintelor, imaginilor,
diagramelor, etc.
Pentru a copia un text in alta parte a mesajului sau intre mesaje diferite, se
alege optiunea Copy din meniul Edit, sau se foloseste combinatia de taste
Ctrl+C. Pentru a putea alege optiunea Copy va trebui ca textul ce trebuie copiat
sa fie selectat, in caz contrar aceasta optiune va aparea neactivata.
Dupa copierea textului pentru a putea fi pus in locul unde se doreste va
trebui sa alegeti optiunea Paste din meniul Edit, sau folosind combinatia de taste
Ctrl+V.
Pentru a muta un text in alta parte a mesajului sau intre mesaje diferite se
alege optiunea Cut din meniul Edit sau se foloseste combinatia Ctrl+X. Apoi va
trebui sa alegeti optiunea Paste pentru ca textul selectat sa fie mutat in locul
dorit.
Copierea textului sau a imaginilor din diferite documente intr-un mesaj se
realizeaza asemanator sectiunii anterioare, diferenta constand in faptul ca
selectati textul dintr-un document si apelati din meniul respectiv functia Copy,
urmand ca din meniul mesajului sa apelati functia Paste.

Stergerea textului dintr-un mesaj
Stergerea textului se realizeaza prin apasarea tastelor Backspace
(stergerea facandu-se in directia <--) sau prin apasarea tastei Delete (stergerea
facandu-se in directia -->).

Stergerea fisierului atasat dintr-un mesaj trimis
Daca doriti sa stergeti fisierele atasate alegeti optiunea Clear din meniul
afisat dupa ce ati dat un clic dreapta pe fisierul respectiv.

115

ORGANIZAREA MESAJELOR


6.1. Tehnici de organizare

Pentru a lucra mai usor cu mesajele, va trebui sa realizati organizarea lor.
Astfel aplicatia de posta electronica va ofera posibilitatea de a crea propriile
directoare, de a sterge mesajele nedorite si mai ales va ofera posibilitatea
utilizarii listelor de adrese.


6.2. Utilizarea listei de adrese

Crearea unei noi liste de adrese si a unei liste de distributie
O lista de distributie este o colectie de adrese de mail a diferitelor
persoane. Ofera o modalitate usoara de a trimite mesaje diferitelor grupuri de
persoane. De exemplu, daca trimiteti foarte des mesaje echipei de marketing,
atunci puteti crea o lista de distributie numita Echipa de Marketing, lista ce va
contine numele tuturor persoanelor din echipa. Un mesaj trimis acestei liste de
distributie ajunge la toate persoanele existente in aceasta.
Crearea unei noi liste de distributie se realizeaza apeland functia New
Distribution List existenta in meniul File. Se observa ca si apasarea simultana a
tastelor Ctrl+Shift+L duce la crearea unei noi liste de distributie.
O modalitate mai rapida de creare a unei liste de distributie este prin
apasarea pe sagetica existenta in dreptul butonului New, ce se afla pe bara de
instrumente a aplicatiei de posta electronica, si apoi alegerea optiunii
Distribution List.
Apelarea acestei functii va deschide fereastra Distribution List. Pentru a
adauga adresele persoanelor acestei liste de distributie se apasa butonul Select
Members care va deschide fereastra Select Members din care vom alege
adresele respective (apasand butonul Add). Apasarea butonului Add New va
deschide fereastra Add New Member in care veti introduce numele si adresa de
mail a persoanei pe care o creati. Selectati optiunea Add to Contacts pentru ca
aceasta persoana sa fie adaugata in lista adreselor de mai.
Acelasi lucru il puteti realiza si cu ajutorul functiei Address Book ce se
afla in meniul Tools. Se observa ca si apasarea simultana a tastelor Ctrl+Shift+B
deschide fereastra Address Book.

Adaugarea adreselor de mai in lista de adrese
Pentru a adauga o adresa existenta intr-o lista de distributie va trebui sa
deschideti fereastra Address Book, apoi in aceasta fereastra selectati lista dorita.
In aceasta fereastra dati dublu clic pe lista dorita sau alegeti optiunea Properties
din meniul aparut dupa ce ati dat clic dreapta pe lista. Deschiderea ferestrei de
proprietati se realizeaza si prin apasarea butonului Properties existent pe bara de
116
instrumente a ferestrei. Aceasta optiune va deschide fereastra de proprietati a
listei selectate.
Pentru a adauga din adresele existente in aceasta lista apasati butonul
Select Members. Pentru a adauga o adresa noua in aceasta lista apasati butonul
Add, dupa ce ati introdus numele si adresa si adresa noii persoane.

Stergerea unei adrese de mail din lista de adrese
Stergerea unei adrese dintr-o lista se realizeaza apasand butonul Remove,
dupa ce aceasta adresa a fost selectata.

Actualizarea listei de adrese
Daca ati primit un mesaj si doriti sa adaugati expeditorul in lista de adrese
va trebui sa dati un clic dreapta pe campul From si din meniul aparut alegeti
optiunea Add to Address Book.


6.3. Organizarea mesajelor

Cautarea unui mesaj dupa expeditor, subiect, continut
Uneori puteti avea nevoie de un mesaj. Daca aveti foarte multe mesaje
atunci localizarea mesajului poate fi dificila. De aceea Microsoft Outlook ne
pune la dispozitie functia Advanced Find. Ea se apeleaza din meniul Tools, sau
prin apasarea simultana a tastelor Ctrl+Shift+F. Se va deschide fereastra de
dialog Advanced Find.
In campul Messages cautati mesajele dupa subiectul acestora. Introduceti
in campul Search for the Words cuvantul pe care doriti sa il gasiti. In campul In
va trebui sa specificati unde se va realiza cautarea cuvantului respectiv. Daca
doriti sa cautati un mesaj dupa expeditorul sau in campul From introduceti
adresa dorita. Pentru a incepe cautarea apasati butonul Find Now.

Crearea unui nou director
Pentru a realiza o organizare mai buna a mesajelor primite va trebui sa
sortati mesajele primite. pentru aceasta va trebui sa va creati propriile directoare.
Crearea unu director nou se realizeaza cu ajutorul comenzii New Folder din
meniul File, sau comanda Folder New existenta in acelasi meniu File. Se
observa ca si apasarea simultana a tastelor Ctrl+Shift+E duce la crearea unui
director nou. Apelarea acestei functii va duce la deschiderea ferestrei Create
New Folder.
In campul Name introduceti numele directorului. Din meniul derulant
Folder Contains alegeti ceea ce doriti sa contina noul director creat. Selectati
locul unde doriti sa creati directorul: Select Where to Place the Folder. Pentru a
crea directorul apasati butonul OK.



117

Mutarea mesajelor in directoarele corespunzatoare
Dupa crearea directoarelor, puteti incepe organizarea mesajelor. Pentru a
muta un mesaj intr-un director va trebui sa apelati functia Move To Folder din
meniul Edit al aplicatiei de posta electronica.
Va trebui sa apelati aceasta functie dupa ce ati selectat mesajul pe care
doriti sa-l mutati.
Aceasta functie va deschide fereastra Move Items, in care veti specifica
directorul in care doriti sa mutati fisierul..

Sortarea mesajelor dupa nume, data
Pentru a fi mai usor de gasit si de lucrat cu mesajel, implicit acestea sunt
sortate dupa data primirii lor, dar puteti sorta mesajele si dupa alte caracteristici.
Sortarea mesajelor in functie de diferite caracteristici se poate realiza in
fereastra Microsoft Outlook. Pentru a sorta mesajele dupa numele acestora (in
ordine alfabetica) dati un clic pe butonul Subject din fereastra. Pe acest buton va
aparea un micut semn ce va sublinia faptul ca mesajele sunt sortate dupa numele
lor. Sortarea dupa celelalte caracteristici se face in mod asemanator.
Daca doriti ca mesajele sa fie sortate in mod descendent dati clic de doua
ori pe optiunea dorita. Pe buton va aparea un semn ce va indica faptul ca
fisierele sunt sortate in mod descendent.

Stergerea unui mesaj
Aceasta se poate realiza apeland functia Delete existenta in meniul Edit al
aplicatiei, sau apasand butonul corespunzator existent in bara de instrumente.
Stergerea mesajului se va realiza doar daca acesta este selectat. Se observa ca si
apasarea simultana a tastelor Ctrl+D va realiza stergerea mesajului selectat.

Recuperarea unui mesaj sters
Daca ati sters din greseala un mesaj de care mai aveti nevoie, aplicatia de
posta electronica va ofera posibilitatea de a recupera mesajul sters.
Pentru a recupera un mesaj din Deleted Items va trebui sa selectati
mesajul pe care doriti sa il recuperati si apoi tinand apasat butonul stanga al
mouse-ului trageti mesajul in directorul in care doriti.

Golirea cosului
Ca orice cos in care aruncati mesajele de care nu mai aveti nevoie,
Deleted Items se umple, de aceea din cand in cand el trebuie golit, eliberat de
mesajele componente, pentru ca alte mesaje pe care le stergeti sa poata fi
depozitate aici.
Atunci cand doriti sa goliti Deleted Items trebuie sa fiti foarte siguri ca nu
mai aveti nevoie de mesajele la care renuntati, reoarece mesajele sterse din
Deleted Items nu mai pot fi recuperate.
118
Golirea cosului se realizeaza prin apasarea butonului dreapta al mouse-
ului pe iconita aflata pe bara de scurtaturi si alegerea optiunii Empty Deleted
Items Folder din meniul aparut.
Pe ecran va apare o caseta de dialog ce va cere sa confirmati stergerea
definitiva a mesajelor. Pentru a sterge mesajele definitiv apasati butonul Yes.


6.4. Imprimarea mesajelor

Vizualizarea mesajului
Pentru a edita (lista pe hartie) un mesaj folositi optiunea Print din meniul
File, al mesajului. Inainte de aceasta ar fi bine sa fie vizualizat intregul
document, operatiune ce se realizeaza cu Print Preview din meniul File, sau se
apasa pe imaginea corespunzatoare in bara de instrumente.
Functia Prin va deschide o fereastra din care va puteti alege daca
imprimarea se va face pe hartie sau in fisier si cate copii doriti, si mai ales
imprimanta care va fi folosita.
Daca vreti sa imprimati documentul folosind optiunile implicite atunci
pentru o mai mare simplitate puteti da clic pe butonul existent pe bara de
instrumente.
Pentru a imprima si fisierele atasate selectati optiunea Print attached files
with item(s). Pentru a incepe imprimarea apasati butonul OK.








Modulul 2 NOTIUNI GENERALE DESPRE CALCULATOR

2

1.1. Primii pasi in lucrul cu calculatorul Pornirea calculatorului Orice calculator are pe unitatea centrala doua butoane: unul de pornire a calculatorului si unul de restartare (resetare) a calculatorului in caz de blcare. Pentru a porni calculatorul va trebui sa apasati butonul de pornire, care este de obicei cel mai mare si pe care uneori scrie Power sau On. De asemenea monitorul are un buton de pornire, pe care o data apasat apare o luminita verde ce se afla pe monitor si indica deschiderea acestuia. Daca dupa apasarea butonului calculatorului, acesta nu a pornit trebuie sa verificati:  calculatorul este conectat la reteaua electrica  intrerupatorul aflat in partea din spate a unitatii centrale este pus pe optiunea deschis  monitorul este pornit Prin actionarea butonului Power calculatorul porneste si pe monitor apare interfata grafica a sistemului de operare. Inchiderea calculatorului Dupa efectuarea programului de lucru calculatorul trebuie inchis. Pentru oprirea corecta a sistemului de operare va trebui sa apelati functia Shut Down din meniul Start existent pe bara din partea de jos a ecranului. Procedura corecta de inchidere este apelarea functiei Shut Down numai dupa ce ati salvat datele cu care ati lucrat si ati inchis aplicatiile. La apelarea acestei functii pe ecran va apare o caseta de dialog din care se alege optiunea mentionata pentru inchiderea calculatorului. Repornirea calculatorului Daca dupa instalarea unui program nou este necesara repornirea sistemului de operare, sau calculatorul nu mai raspunde comenzilor primite, exista posibilitatea de a-l reporni fara a inchide calculatorul si apoi a-l deschide din nou, sistemul de operare Windows oferind posibilitatea de a restarta calculatorul: prin alegerea optiunii Restart din fereastra de dialog Shut Down. Folosirea butonului Restart existent pe unitatea centrala se recomanda doar in momentul in care celelalte alternative nu functioneaza. Inchiderea unei aplicatii care nu raspunde comenzilor primite Daca aveti o aplicatie care nu mai raspunde comenzilor primite de la tastatura va trebui sa inchideti aplicatia fortat. Pentru aceasta apasati simultan Ctrl+Alt+Del o singura data. Va apare pe ecran o fereastra in care sunt sunt prezentate aplicatiile care ruleaza in momentul respectiv pe calculator, cu mentionarea starii in care se gaseste aplicatia. In dreptul aplicatiei care nu mai raspunde apare scris Not Responding. Pentru a inchide aplicatia care nu mai raspunde apasati butonul End Task.
3

1.2. Operatiile de baza si informatiile generale Vizualizarea componentelor de baza ale calculatorului Aceste informatii se pot vizualiza daca dati un clic dreapta pe pictograma My Computer afisata pe Desktop (ecran) si din meniul afisat alegeti optiunea Properties. Aceasta optiune va deschide fereastra System Properties in care se prezinta proprietatile sistemului: sistemul de operare instalat si versiunea acestuia, tipul de procesor si memoria RAM. Schimbarea configuratiei existenta pe ecran (Desktop) La deschiderea calculatorului puteti observa pe bara de jos (Taskbar) in partea din dreapta, existenta anumitor simboluri. Unul dintre simboluri indica ora curenta. Pentru a modifica ora si data curenta se poate alege una din urmatoarele posibilitati:  dublu clic pe aceasta pictograma pentru a deschide fereastra Date and Time Properties  prin deschiderea directorului Control Panel din meniul StartSettings. In aceasta fereastra dati dulbu-clic pe pictograma Date and Time Pentru a modifica volumul activati tot fereastra Control Panel, in care va trebui sa dati dublu-clic pe pictograma Sounds and Multimedia. Aceasta va deschide fereastra Sounds and Multimedia Properties in care puteti modifica volumul. Pentru a alege caracteristicile principale ale ecranului (Desktop) va trebui sa lucrati cu optiunea Properties pe care o obtinei printr-un clic dreapta in orice loc de pe ecran. Aceasta actiune deschide fereastra Display Properties. Pentru a schimba culorile va trebui sa selectati meniul Appearance din fereastra Display Properties. In acest meniu puteti alege diferite teme pe care Windows le are predefinite, din meniul derulant Scheme. Daca aceste culori predefinite nu va plac puteti sa va alegeti singuri propriile culori. Pentru aceasta va trebui sa lucrati cu meniul derulant Color. Daca rezolutia curenta (dimensiunea tuturor elementelor ce apar pe ecran) vi se pare prea mare sau prea mica si doriti sa o schimbati, din fereastra Display Properties, alegeti meniul Setings. Din meniul Screen Area puteti alege rezolutia dorita. In cazul in care exista o perioada de timp de repaos in lucrul dvs. aveti posibilitatea de a alege diferite optiuni pentru ecranul monitorului. Un din aceste optiuni este activarea Screen Saver-ului.

4

Setarea tastaturii si schimbarea optiunii pentru alta limba Daca doriti sa scrieti anumite documente intr-o limba straina, puteti avea nevoie de anumite caractere care nu exista pe tastatura. De aceea va trebui sa setati tastatura pentru limba dorita. De exemplu pentru a scrie cu diacritice setarea se va face pentru limba romana. Schimbarea tastaturii se face din fereastra Control Panel – Regional Options. In aceasta fereastra va trebui sa apasati meniul Input Locales. Pentru a adauga o noua setare a tastaturii apasati butonul Add. Daca doriti ca aceasta optiune sa fie prezenta pe Taskbar selectati optiunea Enable indicator on taskbar. Pentru ca modificarile sa devina definitive apasati butonul Apply. Dupa apasarea butonului Apply pe taskbar va apare pictograma care indica limba curenta folosita. Pentru a schimba tastatura pentru o alta limba va trebui sa dati un clic stanga pe aceasta pictograma si sa alegeti limba dorita. Formatarea dischetei Pentru a putea lucra cu discheta sau floppy disk-ul aceasta va trebui initial formatata. De obicei atunci cand cumparati o discheta aceasta este formatata. Formatarea unei dischete este necesara deoarece trebuie ca discheta respectiva sa fie compatibila cu sistemul de operare respectiv. Deci formatarea unei dischete pregateste discheta pentru a putea fi folosita. Daca discheta nu este formatata atunci puteti efectua singuri aceasta operatie:  introduceti discheta in unitatea de discheta  deschideti printr-un dublu clic pe pictograma My Computer, existenta pe Desktop, fereastra My Computer.  selectati cu un clic dreapta din aceasta fereastra pictograma pentru discheta, si apoi din meniul contextal alegem optiunea Format. Apeland functia Format se va deschide o caseta de dialog in care putem alege capacitatea dischetei (Capacity), tipul de sistem de fisiere (File System), putem introduce numele dischetei (Volume label). Atunci cand apasati butonul Star va apare o caseta de dialog care va va intreba daca sunteti siguri ca vreti sa formatati discheta deoarece prin formatare pierdeti toate datele existente pe aceasta. Pentru a efectua formatarea dischetei apasati butonul OK. In care vreti sa renuntati apasati butonul Cancel.  dupa terminarea formatarii va apare o caseta de dialog care va va afisa rezultatele formatarii.  Inchideti caseta Format si fereastra My Computer. Sa nu folositi optiunea Format pentru hard disk (C, D, etc) deoarece toate fisierele sistemului de operare vor fi sterse si nu veti mai putea folosi calculatorul.

5

Instalarea, dezinstalarea unei aplicatii soft Pentru a instala o aplicatie soft va trebui sa introduceti discheta sau CD in unitatea corespunzatoare si apoi sa rulati programul de instalare executabil. De obicei acesta apare sub denumirea Setup.exe Dupa pornirea acestui program de instalare urmariti derularea acestuia si raspundeti cererilor care apar pe ecran. Daca nu mai folositi un anumit program, pentru a elibera hard disk-ul, este de preferat sa dezinstalati acest program. Dezinstalarea unui program se face prin una din caile:  prin alegerea functiei Uninstall din directorul aplicatiei  din fereastra Control Panel selectati pictograma Add or Remove Programs, ce va deschide o fereastra de dialog, unde sunt vizualizate aplicatiile instalate. Pentru a dezinstala un program dati un clic pe butonul Change/Remove.  daca nu aveti in directorul aplicatiei respective nici o optiune Uninstall si aplicatia nu se afla nici in fereastra Add or Remove Programs, atunci puteti sterge directorul cu ajutorul comenzii Delete Folosirea functiilor Help Daca nu stiti sa folositi toate functiile calculatorului, sistemul de operare Windows va pune la dispozitie functia Help care va poate ajuta in diverse situatii. Help-ul se afla in meniul Start. Daca aveti nevoie de ajutor pentru a gasi mai repede informatiile, Windows va ofera posibilitatea de a le cauta cu ajutorul meniului Search. Pentru a primi ajutor referitor la un cuvant anume scrieti cuvantul in campul Type in the word(s) to search for si apoi apasati butonul List Topics. Pentru a vedea informatiile gasite selectati una din denumirile afisate in partea stanga si apoi apasati butonul Display. Lansarea functiei Help se mai poate face apasand tasta F1 existenta pe tastatura.

6

Recycle Bin are doua tipuri de pictograme. Aceste instructiuni sunt memorate tot in fisiere. una corespunzatoare cazului cand cosul este gol si una cand exista fisiere sterse. Daca doriti sa selectati mai multe pictograme pe care sa le mutati puteti tine apasata tasta Ctrl in timp ce selectati pictogramele dorite. Pictograma va apare selectata cu o culoare mai inchisa (de obicei albastru inchis). Directoarele sunt folosite pentru a stoca fisierele in mod organizat. aplicatiilor (se pot trage cu mouse-ul in locul dorit). Selectarea mai multor pictograme se poate face si prin marcarea acestora cu mouse-ul. Pentru a muta o pictograma in alta parte a ecranului. Deschiderea unui fisier.DESKTOP-UL SI FISIERELE 2. in urma selectiei. Aceste pictograme sunt diferite in functie de tipul fisierului respectiv. Desktop-ul (ecranul) Lucrul cu pictograme Un fisier este o coletie organizata de informatii utilizate de calculator. Un director sau folder este un loc in care se pot stoca fisiere. Pentru ca selectia sa fie definitiva puteti da drumul butonului mouse-ului si acum pictograma se va afla in locul dorit. fisier sau aplicatie existenta pe Desktop aveti doua posibilitati:  dati un dublu clic pe fisierul sau directorul pe care doriti sa il deschideti  dati un clic dreapta pe fisierul dorit si apoi alegeti din meniul afisat optiunea Open 7 . aplicatie de pe desktop Pentru a deschide un director. Atunci cand stergeti anumite fisiere.1. Deci. Sistemul de operare are nevoie de instructiuni pentru a functiona. Aceasta selectare si mutare se poate aplica si fisierelor. director. Fiecare fisier sau director este reprezentat pe desktop sau in ferestre prin intermediul unor mici imagini grafice numite icon sau pictograme. de unde le puteti recupera in cazul in care descoperiti ca mai aveti nevoie de acestea. documentele pe care le creati cu ajutorul aplicatiilor sunt la randul lor fisiere. ele sunt trimise in Recycle Bin (ca intr-un cos unde aruncati ceea ce credeti ca nu va mai trebuie). Tinand apasat butonul stanga al mouse-ului si apoi inconjurati pictogramele pe care doriti sa le selectati. tineti apasat butonul stanga al mouse-ului si deplasati pictograma in noul loc dorit. Selectarea si mutarea pictogramelor pe desktop Selectarea pictogramelor se realizeaza printr-un clic al mouse-ului pozitionat pe imaginea dorita. directoarelor.

O alta modalitate de creare a unei “scurtaturi” este: mergeti pe calea dorita pana la aplicatia al carei shortcut vreti sa il creati. etc. de exemplu editorul de texte Notepad. fisier. Lucrul cu ferestrele deschise in cadrul sistemului de operare Pentru a viziona continutul exitent intr-un director. Pentru a lansa in executie programul la care am facut shortcut nu trebuie decat sa dati un dublu clic pe aceasta pictograma. Ca rezultat pe Desktop va aparea pictograma asociata programului respectiv. Acesta se va deschide si va afisa continutul sau intr-o fereastra = window. tineti apasat butonul dreapta al mouseului si trageti de pictograma pana in locul unde doriti sa fie creata scurtatura si din meniul afisat alegeti optiunea Create Shortcut(s) here. Elementele unei ferestre:  bara de titlu – afiseaza numele ferestrei  bara de meniuri – afiseaza diferite meniuri cu optiuni  bara de instrumente – afiseaza anumite scurtaturi  bara de derulare – cu ajutorul ei puteti sa vva deplasati in sus sau in jos (respectiv stanga/dreapta) in cadrul ferestrei. Se observa ca pictograma are in partea din stanga jos o mica sageata pentru a evidentia faptul ca aceasta pictograma este un shortcut si nu este obiectul original. etc. Dupa localizarea aplicatiei apasati butonul OK pentru a inchide fereastra si apoi in fereastra Create Shortcut apasati butonul Next. Pentru a crea un Shortcut parcurgeti urmatoarele etape:  dati un clic dreapta in orice parte libera a desktopului si alegeti din meniul deschis optiunea New Shortcut  va aparea fereastra Create Shortcut in care va trebui sa precizati calea unde se afla aplicatia dorita. apoi pozitionati mouse-ul pe ea. Stergerea acestui shortcut nu va sterge obiectul original. atunci pentru a deschide programul va trebui sa parcurgeti calea Start-Programs-Accesories-Notepad. Daca stiti calea unde este localizata aplicatia o puteti scrie de mana. Pentru a realiza shortcutul apasati apoi butonul Finish. fisier. Apoi puteti alege un nou nume sau puteti accepta numele afisat pentru shortcutul pe care il realizati. Pentru a nu parcurge aceasta cale de fiecare data va puteti crea o “scurtatura” = shortcut. pe desktop pe care sa o puteti deschide mai simplu printr-un dublu-clic. va trebui sa dati dublu clic pe acel director. Butonul Browse va deschide o fereastra de dialog in care puteti “rasfoi” dupa aplicatia dorita (fereastra de explorer). 8 .Crearea unui shortcut (acces direct fara a mai trece prin toata calea necesara de parcurs pentru apelare) Daca aveti foarte mult de lucrat cu orice aplicatie. in caz contrar o puteti localiza cu apasand butonul Browse.

inchise. ea aparand in Taskbar sub forma unui buton ce reprezinta fereastra minimizata. buton de redimensionare/maximizare. Pentru a vizualiza alta fereastra va trebui sa o faceti activa. Fereastra cu care lucrati este fereastra activa. Toate aceaste optiuni se realizeaza cu ajutorul butoanelor existente pe bara de titlu in partea dreapta: buton de minimizare. minimizarea. Schimbarea de pe o fereastra pe alta Este posibil sa aveti deschise pe desktop mai multe ferestre simultan. Pentru a modifica dimensiunile unei ferestre miscati mouse-ul peste coltul din dreapta-jos al ferestrei sau in orice parte a ferestrei pana cand acesta se va transforma intr-o sageata de dimensionare. inchiderea. Procedura de mutare a unei ferestre este asemanatoare cu cea de mutare a unor pictograme. dar la un anumit moment nu puteti lucra decat cu o singura fereastra. redimensionarea. Daca nu folositi o perioada fereastra. mutate. Atunci cand ati terminat de lucrat cu o fereastra ea va trebui inchisa pentru a nu incarca desktop-ul cu multe ferestre. In aceste situatii puteti maximiza fereastra. Daca la un moment dat sunteti nevoit sa lucrati cu mai multe ferestre si doriti sa vizualizati in acelasi timp continutul din doua ferestre deschise puteti redimensiona aceste ferestre pentru a incapea amandoua pe ecran. mutarea unei ferestre Ferestrele pot fi redimensionate. Tinand apasat butonul stanga al mouse-ului trageti in dreapta sau in stanga/sus sau jos. Dupa ce dati drumul butonului fereastra va avea o noua dimensiune. buton de inchidere. 9 . Micsorarea. Ferestrele inactive apar cu o culoare gri in spatele ferestrei active. Exista situatii cand o fereastra este prea mica pentru a putea vizualiza tot continutul sau. marite la dimensiunea intregului ecran. Bara de stare – afiseaza cate obiecte sunt cuprinse in fereastra indiferent daca sunt sau nu vizibile (explorer) sau diferite informatii functie de aplicatie. pentru a nu va incurca o puteti minimiza. minimizate pe bara de jos. Pentru ca o fereastra inactiva sa devina activa va trebui sa dati un clic pe bara de titlu a ferestrei inactive. Daca toate ferestrele sunt maximizate si nu puteti vedea bara de titlu a altei ferestre puteti da un clic pe butonul corespunzator din Taskbar. Daca doriti sa mutati fereastra plasati mouse-ul pe bara de titlu si apoi tinand butonul stanga al mouse-ului mutati fereastra pana la noua pozitie dorita si apoi eliberati butonul mouse-ului.

dischete ZIP sau CD-ROM. Exista mai multe posibilitati de creare: 1. In locul textului New Folder puteti scrie propria denumire. Crearea unui director si a unui subdirector Crearea unui director se realizeaza cu ajutorul ferestrei Explorer. apoi exista directoare pe nivelurile 2. Organizarea fisierelor Concepte Directoarele care se afla pe hard-disk. Asemanator structurii arborescente exista un director radacina. 2. pana la ultimul nivel care este reprezentat de fisiere. deci nu s-a ajuns la directorul aflat pe ultimul nivel. etc. Daca in stanga unui director nu se afla nici un semn atunci directorul respectiv este situat pe ultimul nivel. Daca calculatorul dvs. Semnul + afisat in stanga unui director inseamna ca acesta mai contine si alte directoare. In partea stanga a ferestrei este afisata structura arborescenta a (modul de organizare) a hard diskului. Se observa ca in partea stanga a directoarelor apar semnele . ce reprezinta primul nivel.sau +. Pentru a selecta dintre directoarele existente pe cel dorit puteti da un clic in partea stanga a ferestrei (puteti apasa semnul +) sau puteti sa dublu clic pe director in partea din dreapta a ferestrei.2. Calea catre aceasta aplicatie este: Start-Programs-Accesories-Windows Explorer (eventual pictograma). este in retea cu alte calculatoare puteti salva fisierele si pe alte hard diskuri existente pe calculatoarele din retea (daca aveti drepturile de salvare si scriere). sunt structurate pe diferite niveluri. asemanator unei structuri organizate ierarhic (arborescente). In dreapta ferestrei va apare o pictograma de forma unui dosar. Aceasta ierarhizare se evidentiaza si prin vizualizarea pozitiei in cadrul arborescentei fata de primul nivel. Discul ZIP este un dispozitiv asemanator dispozitivului de discheta.2. Din fereastra Explorer si apoi din meniul File alegeti optiunea New File. In partea dreapta a ferestrei sunt afisate directoarele sau fisierele cuprinse in directorul curent. Lucrul cu directoarele Pentru a ajunge la un anumit director aflat pe hard disk sau pe alte suporturi externe de memorare poate fi folosit programul Explorer. 3. dar capacitatea de memorare a discului ZIP este mai mare (100 – 300 MB). Selectati in partea stanga a ferestrei locul unde doriti sa creati directorul si apoi in partea dreapta a ferestrei apasati butonul 10 . Locul de stocare al fisierelor Fisierele se pot stoca in calculator pe hard-disk sau se pot pastra pe dischete.

Asemanator modului de creare de la pct. dimensiunea acestora precum si locul unde se afla ele se pot vedea tot cu ajutorul ferestrei Explorer. Size arata dimensiunea fisierului. Deschideti aplicatia Explorer si din meniul View alegeti optiunea Details. dimensiunea acestora si locul unde se afla Numele directoarelor. In partea dreapta a ferestrei veti avea afisate informatiile dorite: Name arata numele directorului sau fisierului. singura diferenta fiind aceea ca directorul trebuie sa se afle in directorul parinte. 11 . apasand butonul Views. Crearea unui subdirector se realizeaza asemanator crearii unui director. Din meniul ce se va deschide alegeti functia New Folder.dreapta al mouse-ului. Deschiderea unei ferestre pentru a vedea numele directoarelor. Acelasi efect il puteti obtine lucrand cu bara de instrumente. Type arata tipul documentului. 2 puteti crea un director pe Desktop. Modified arata ultima data la care a fost modificat fisierul sau directorul.

apoi dati clic dreapta pe el si din meniul aparut alegeti functia Properties. fara a se putea modifica va trebui sa ii adaugati fisierului respectiv optiunea Read Only. Pe bara de stare veti avea numarul acestora. Administrarea fisierelor Lucrul cu fisierele Fisierele si aplicatiile sunt reprezentate grafic pe ecran sau in directori prin mici pictograme. dimensiunea totala a acestor fisiere. FISIERELE 3. Numararea fisierelor de acelasi tip existente in cadrul directorului se realizeaza cu ajutorul comenzii Search for Files din meniul Start. Daca doriti sa aflati numarul de fisiere existente intr-un director puteti realiza acest lucru astfel:  metoda manuala – le numarati dvs. Aceasta functie va deschide fereastra de proprietati a directorului respectiv in care puteti vedea numarul fisierelor existente. Aceasta optiune o adaugati din fereastra de proprietati a fisierului respectiv. Fereastra de proprietati se afiseaza prin alegerea functiei Properties din meniul aparut dupa ce ati dat un clic dreapta pe fisierul dorit. O alta modalitate de recunoastere a fisierelor este dupa extensia acestora. pe fiecare  metoda automata – oferita de sistemul de operare – selectati directorul care doriti sa stiti cate fisiere cuprinde. Fiecare program are o pictograma unica pentru fisierele sale astfel incat acestea sa poata fi recunoscute imediat. Orice fisier sau director pe care il aveti pe calculator il puteti modifica daca drepturile va permit acest lucru. Sistemul de operare pastreaza informatii despre fiecare fisier existent pe calculator in tabela FAT.3.1. La sfarsitul cautarii in aceasta fereastra veti avea in partea dreapta toate fisierele cu extensia cautata in directorul respectiv. astfel incat acesta sa poata fi folosit mai tarziu. etc. Sistemul de fisiere FAT Este un sistem de fisiere folosit de sistemul de operare MS-DOS si Windows pentru a organiza si manipula fisierele. 12 . numarul subdirectoarelor. Tabela FAT (file alocation table – tabela de alocare a fisierelor) este o structura de date pe care sistemul de operare o creeaza atunci cand formatati o partitie folosind sistemul FAT. Daca doriti ca un anumit fisier sa nu poata fi decat citit. Schimbarea tipului de fisier in: doar pentru citire (read only).

Varianta 2 Dati un clic pe fisierul dorit si apoi din meniul aparut alegeti optiunea Rename. Sortarea dupa celelalte caracteristici se face in mod asemanator. Pentru a nu modifica extensia apasati butonul No. Daca sistemul s-a blocat. Daca totusi ati modificat extensia fisierului. Importanta pastrarii extensiei curente atunci cand redenumiti un fisier Exista situatii in care doriti sa schimbati numele unui fisier sau director. NTFS ofera si alte optiuni.Sistemul de fisiere FAT32 Este un sistem de fisiere derivat din sistemul de fisiere FAT. sistemul de fisiere NTFS utilizeaza fisierul sau log pentru a reface consistenta sistemului de fisiere. Este foarte important ca atunci cand redenumiti fisierul respectiv sa nu modificati extensia acestuia deoarece acest lucru duce la imposibilitatea folosirii fisierului respectiv. Sortarea fisierelor in functie de diferitele caracteristici se poate realiza in fereastra Explorer. Windows 2000. Sortarea fisierelor Pentru a fi mai usor de gasit si lucrat cu fisierele. criptarea datelor si compresia lor. Daca nu doriti sa schimbati numele dati un clic oriunde pe ecran. ca de exemplu: drepturile asupra fisierelor si directoarelor. ce au ca rezultat o alocare mai eficienta a spatiului pe hard disk. sistemul de operare va trage atentia de acest lucru printr-o caseta de dialog in care va intreaba daca sunteti siguri ca vreti sa schimbati aceasta extensie. Windows XP. fie din meniul View. In aceasta fereastra va trebui sa alegeti vizualizarea Details. directoarelor Varianta 1 Selectati fisierul sau directorul pe care doriti sa il redenumiti. In Windows NT. Pentru a sorta fisierele dupa dimensiunea acestora (in ordine crescatoare) dati un clic pe butonul Size din fereastra. Apoi apasati o singura data pe numele fisierului (nu pe fisier). ce suporta clusteri de dimensiuni mai mici. De exemplu NTFS ofera consistenta datelor prin utilizarrea tehnicilor de recuperare a datelor. Redenumirea fisierelor. Dupa 2 secunde veti putea introduce noul nume avand grija sa nu schimbati extensia decat daca este necesar. implicit acestea sunt sortate in ordine alfabetica. Sistemul de fisiere NTFS Este un sistem avansat de fisiere ce ofera o performanta si securitate mai buna decat cele oferite de versiunile sistemului de fisiere FAT. 13 . dar puteti sorta fisierele si dupa alte caracteristici. fie din bara de instrumente.

Se urmeaza aceeasi pasi ca mai sus. o pentru a adauga fisierul copiat in directorul dorit va trebui sa apasati butonul din dreapa al mouse-ului in directorul respectiv si din meniul aparut sa alegeti functia Paste. Fisierul sau directorul va aparea selectat cu o culoare mai inchisa. spre deosebire de operatiunea Copy semnifica schimbarea definitiva a locului in care va apare fisierul.  cu ajutorul mouse-ului o selectati fisierul pe care doriti sa il copiati. Dupa alegerea directorului in care doriti sa copiati fisierul respectiv apasati butonul Ok. Mutarea fisierelor Mutarea. Se observa faptul ca si combinatia de taste Ctrl+V realizeaza adaugarea fisierului sau directorului in directorul destinatie. apasati butonul din dreapta al mouse-ului si apoi din meniul afisat alegeti functia Copy. imaginilor sau diagramelor. din meniul Edit apelati functia Copy (fisierul sau directorul este copiat in Clipboard). Se observa faptul ca si combinatia de taste Ctrl+C realizeaza copierea fisierului sau directorului in Clipboard. selectati documentul sau directorul pe care doriti sa il copiati. Clipboardul este o memorie virtuala intermediara pentru pastrarea pe termen scurt a cuvintelor. Copierea se realizeaza prin una din urmatoarele optiuni:  cu ajutorul ferestrei Explorer o deschideti fereastra Explorer. pe bara de instrumente aveti doua butoane unul pentru functia Copy unul pentru functia Paste. Daca doriti sa selectati mai multe fisiere sau directoare tineti apasata tasta Ctrl in timp ce selectati fisierele dorite.Copierea. in fereastra Explorer pe bara de instrumente exista butonul Copy To. mutarea fisierelor sau directoarelor Selectarea fisierelor sau directoarelor se realizeaza printr-un clic al mouse-ului pozitionat pe fisierul sau directorul dorit. Daca doriti sa mutati un fisier puteti alege urmatoarele posibilitati:  cu ajutorul ferestrei Explorer 14 . Nu va mai fi nevoie sa apelati functia Paste.  cu ajutorul barei de instrumente din fereastra Explorer o in fereastra Explorer. o o alta modalitate mai rapida. o pentru a lua fisierul sau directorul din Clipboard si a-l pune in directorul dorit va trebui sa va pozitionati pe acesta si apoi din meniul Edit sa alegeti optiunea Paste. Apasand acest buton se va deschide o fereastra de dialog in care veti preciza locul dorit unde vreti sa fie copiat fisierul.

deci realizarea asa numitelor copii de protectie. Se observa faptul ca si combinatia de taste Ctrl+X realizeaza mutarea fisierului sau directorului in Clipboard. nu mai incarca sistemul de operare si singura solutie posibila este formatarea hard disk-ului si reinstalarea sistemului de operare. Stergerea fisierelor si refacerea acestora Daca sunteti sigur ca nu mai aveti nevoie de un anumit director sau fisier pentru a elibera spatiul ocupat de acesta puteti alege optiunea de a sterge fisierul sau directorul respectiv. Fisierul caruia i-ati dat instructiunea Delete va fi pus automat in Recycle Bin.  cu ajutorul barei de instrumente din fereastra Explorer o in fereastra Explorer. de aceea este bine sa aveti copii ale documentelor la care lucrati. o o alta modalitate mai rapida. Se urmeaza aceeasi pasi ca mai sus. Dupa alegerea directorului in care doriti sa mutati fisierul respectiv apasati butonul Ok. o pentru a lua fisierul sau directorul din Clipboard si a-l pune in directorul dorit va trebui sa va pozitionati pe acesta si apoi din meniul Edit sa alegeti optiunea Paste.o deschideti fereastra Explorer. in fereastra Explorer pe bara de instrumente exista butonul Move To. back-up. Importanta realizarii unui back-up (copie) pe suporturi externe Se poate intampla ca in timp ce lucrati sa exite o mica pana de curent care duce la oprirea calculatorului si implicit la pierderea datelor. pe bara de instrumente aveti doua butoane unul pentru functia Cut unul pentru functia Paste. apasati butonul din dreapta al mouse-ului si apoi din meniul afisat alegeti functia Cut. din meniul Edit apelati functia Cut. Nu va mai fi nevoie sa apelati functia Paste. selectati documentul sau directorul pe care doriti sa il mutati. care este asemanator cu un cos in care dvs. Apasand acest buton se va deschide o fereastra de dialog in care veti preciza locul dorit unde vreti sa fie mutat fisierul. Tot ceea ce ati lucrat s-a pierdut. aruncati documentele ce nu va mai trebuiesc. Se observa faptul ca si combinatia de taste Ctrl+V realizeaza adaugarea fisierului sau directorului in directorul destinatie. O alta posibilitate de pierdere a datelor este aceea in care calculatorul dvs.  cu ajutorul mouse-ului o selectati fisierul pe care doriti sa il mutati. o pentru a adauga fisierul mutat in directorul dorit va trebui sa apasati butonul din dreapa al mouse-ului in directorul respectiv si din meniul aparut sa alegeti functia Paste. pe discheta sau CD. Prin formatarea hard diskului toate datele sunt pierdute!!! Pentru a nu ajunge intr-o astfel de situatie este de preferinta copierea documentelor importante pe discheta sau CD. 15 .

Golirea cosului se realizeaza din meniul File – Empty Recycle Bin sau prin apasarea butonului din dreapta al mouse-ului pe pictograma aflata pe desktop si alegerea optiunii Empty Recycle Bin din meniul aparut. Pentru a incepe cautarea apasati butonul Search Now. din Recycle Bin. Daca atunci cand stergeti un fisier nu vreti ca acesta sa fie tremis la Recycle Bin puteti apasa simultan tastele Shift+Del. Fisierul va fi adus in locul in care se afla atunci cand a fost sters. Refacera fisierelor sterse din Recycle Bin Daca ati sters din greseala un fisier de care mai aveati nevoie.  prin apasarea butonului dreapta al mouse-ului pe fisierul respectiv si apoi alegerea optiunii Delete din meniul aparut  in fereastra Explorer apasati butonul Delete aflat pe bara de instrumente. 16 . Pe ecran va apare o caseta de dialog ce va cere sa confirmati stergerea definitiva a fisierelor.  cu ajutorul ferestrei Explorer deschideti Recycle Bin  selectati fisierul pe care doriti sa il recuperati si apoi apasati butonul Restore. In meniul derulant Look alegeti unde doriti sa cautati. Pe ecran va apare o fereastra de dialog care va cere sa confirmati stergerea fisierului si trimiterea lui in Recycle Bin. dimensiune.  Pentru a recupera toate fisierele existente in Recycle Bin apasati butonul Restore All.Un fisier poate fi sters prin urmatoarele modalitati:  selectati fisierul pe care doriti sa il stergeti si apoi apasati butonul Delete existent pe tastatura. sistemul de operare va ofera posibilitatea de a recupera fisierul sau directorul sters. Cautarea fisierelor si a directoarelor Pentru a gasi un fisier sau director folosim functia Search For Files or Folders din meniul Start. data modificarii lor. data cand au fost create. In campul Search for Files or Folders named introduceti numele sau directorului cautat. puteti alege optiunea Search Options. deoarece odata sterse din Recycle Bin ele nu mai pot fi recuperate. Pentru a sterge fisierele definitiv apasati butonul Yes. Golirea Recycle Bin Atunci cand alegeti sa goliti Recycle Bin trebuie sa fiti foarte siguri ca nu mai aveti nevoie de fisierele la care renuntati. Daca doriti sa cautati fisierele dupa alte criterii.

rata de compresie a arhivei. WinAce. iar arhiva nu este fisier executabil. Pentru a arhiva un fisier va trebuie un program special cum ar fi: WinRar. In urma acestei operatiuni fisierul creat va avea o pictograma asociata asemanatoare cu cea a programului folosit la compresie (arhivare). Daca doriti sa schimbati calea implicita apasati butonul Browse. o caseta in care vom putea da un nume arhivei pe care o cream. Arhivarea fisierelor este o modalitate de a reduce dimensiunile acestuia. WinZip. Fisierele care au extensia rar au fost create cu aplicatia WinRar.1. Pentru a ocupa mai putin spatiun se poate arhiva fisierul. Se va deschide o fereastra in care vi se cere sa introduceti locul in care doriti sa dezarhivati. 17 . Daca pe calculatorul pe care duceti arhiva nu este instalata aplicatia de dezarhivare. Dati dublu clic pe fisierul respectiv pentru a deschide fereastra de program asociata tipului de arhiva. In aceasta fereastra selectati fisierul pe care doriti sa il dezarhivati si apoi apasati butonul Extract. fisierele care au extensia ace au fost create cu aplicatia WinAce. atunci cand pe calculatorul pe care vom dezarhiva arhiva nu exista instalat programul respectiv de arhivare). ARHIVARE. De remarcat faptul ca acest director stocheaza doar 15 scurtaturi. Pentru a incepe dezarhivarea fisierului apasati butonul Extract. In cadrul acestei ferestre vom gasi. un buton de adaugare de fisiere la arhiva noastra. nu veti putea dezarhiva fisierul. VIRUSI & PRINTAREA DOCUMENTELOR 4. sau creati un nou document sau orice alt tip de fisier. fisierele care au extensia zip au fost create cu aplicatia WinZip. sistemul de operare Windows va salveaza scurtaturi la aceste documente in directorul Documents din meniul Start. daca activam sau nu optiunea de arhiva executabila SFX (care contine un algoritm de autodezarhivare. Dezarhivarea unui fisier Pentru a dezarhiva un fisier ce a fost creat ca arhiva executabila va trebui sa dati un dublu clic pe ea. Arhivarea unui fisier Pentru a arhiva un fisier trebuie sa pornim mai intai aplicatia respectiva din meniul Start-Program-Arhivator. Aceasta functie va deschide fereastra aplicatiei de arhivare. Calea implicita este directorul in care se afla arhiva. in general. Arhivarea documentelor Notiuni generale Unele documente au dimensiuni foarte mari. Daca arhiva nu a fost creata cu ca un program executabil atunci folositi aplicatia cu care a fost creata arhiva pentru a dezarhiva fisierul.Vizualizarea fisierelor utilizate recent Atunci cand deschideti un document existent.

Aceste programe distrug informatiile aflate pe calculator si impiedica functionarea aplicatiilor. In fereastra aplicatiei putem alege diferite optiuni: de a scana diferite directoare sau fisiere. Actiuni impotriva virusilor Pentru a scana calculatorul impotriva virusilor deschideti programul antivirus pe care il aveti instalat pe calculator. Virusii Concepte generale despre virusi Virusii sunt anumite programe crete de oameni cu scopuri distructive. Conceptul de dezinfectare Ca orice virus si acesti virusi de calculator pot fi eliminati. actiunea ce se va executa in momentul detectiei unui virus. ii puteti primi pe mail sau ii puteti aduce cu o discheta sau CD. de a scana intregul sistem. Avantajul scanarii calculatorului impotriva virusilor Pentru a scapa de anumiti virusi sau pentru a va proteja de acestia va trebui:  sa aveti instala un program antivirus foarte bun. decat in momentul in care programul cu care a fost adus este activat. De aceea va trebui ca baza de date a antivirusului pe care il folositi sa fie actualizata 18 . Asemeni virusilor umani “virusii de calculator” duc la imbolnavirea sistemului de operare si a fisierelor existente. Sunt programele ce au proprietaea de a se extinde si care duc la functionarea necorespunzatoare a sistemului de operare. De aceea este recomandat ca la folosirea uneia din aceste cai sa rulati un program antivirus. nu ii poate detectat. Programul antivirus pe care il utilizati are o baza de date in care sunt inglobate diferite tipuri de virusi.2. Aceasta actiune de eliminare poarta numele de dezinfectare. Un virus odata patruns in calculator nu este activ. foarte recent cu ajutorul caruia sa puteti descoperi si sa eliminati eventualii virusi  sa scanati periodic fisierele din calculator si a dischetelor inainte de folosire  sa scanati fisierele atasate pe care le primiti prin email Un antivirus bun poate descoperi in timpul scanarii si virusii care nu sunt activi.4. Modalitati de transmitere Virusii patrund in calculator prin intermediul programelor de pe internet. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul programului antivirus care descopera virusul si apoi il elimina din toate fisierele din calculator. Trebuie sa stiti ca mereu apar virusi noi pe care ii puteti avea in calculator dar antivirusul dvs.

3. Daca vreti sa tipariti documentul folosind optiunile iplicite atunci pentru o mai mare simplitate puteti da clic pe butonul existent pe bara de instrumente. 4. Un lucru important pentru tiparirea corecta a unui document este stabilirea dimensiunii paginii. Oprirea. Setarea unei imprimante care sa ramana implicit aleasa se realizeaza din fereastra Printers ce se deschide din meniul Start-Settings-Printers. si mai ales imprimanta care va fi folosita. Aceasta comanda va deschide o fereastra din care puteti alege daca tiparirea se va face pe hartie sau fisier si cate copii doriti. Dati un dublu clic pe aceasta pictograma si apoi urmati pasii afisati pe ecran. repornirea tiparirii unui document Daca in timpul tiparirii unui document doriti sa opriti tiparirea acestuia puteti alege din fereastra imprimantei optiunea Cancel All Documents din meniul Printer. Aceasta optiune se alege din Page Setup – Paper Size. sau se apasa pe imagnea corespunzatoare din bara de instrumente. De obicei documentul se tipareste pe foaie A4 de aceea va trebui setat documentul astfel incat sa respecte acest format. Inainte de a tipari documentul. sau puteti da un clic dreapta pe imprimanta dorita si din meniul afisat selectati optiunea Set as Default Printer. In fereastra Printers selectati imprimanta dorita si din meniul File alegeti optiunea Set As Default Printer. Inainte de aceasta ar fi bine sa fie vizualizat intregul document. Daca vreti ca documentul ce se tipareste sa se opreasca pentru un moment. operatiune ce se realizeaza cu optiunea Print Preview din meniul File. puteti alege optiunea Pause Printing din meniul Printer. stergerea. Tiparirea efectiva a unui document Pentru a tipari (lista pe hartie) un document creat cu o aplicatie. il puteti modifica din optiunea Page Setup. 19 . se foloseste optiunea Print din meniul File. Instalarea unei noi imprimante Instalarea unei noi imprimante se realizeaza cu ajutorul Wizard-ului (vrajitor) Add Printer din fereastra Printers. Tiparirea documentelor Pregatirea pentru imprimare Daca aveti instalate mai multe imprimate la calculator sau doriti sa tipariti un document la o imprimanta din retea puteti alege o imprimanta ca Default (implicita).mereu (cel putin o data pe luna) pentru a fi siguri ca nu aveti in calculator nici un program distructiv. daca nu va convine formatul de pagina implicit. Tiparirea efectiva a documentului se realizeaza apeland functia Print din meniul File sau combinatia de taste Ctrl+P.

............................................7......... Centrarea şi alinierea textului .......9.67 3............................... Tabulatorul şi poziţionarea lui ....62 3.11......6.........4....................................70 3................. Retragerea rândurilor ..............5............................... Inserarea celulelor............ Utilitarul WORDART ...............5.........6.............................................13............................................45 3...9......................................................................... Formatarea caracterelor ....37 3..........................................................................50 3.................2...........................................................3......................... Formatarea paragrafelor ........................................................................47 3..........................11............... Numerotarea rândurilor ................ Gestiunea tabelelor ..............................44 3............7....................... Inserarea simbolurilor speciale ...................................................... Introducerea şi editarea textului ..68 3...............................................................57 3......7..................................................4........3....9....53 3..................10...............6..............................................................21 3..............9..................................................................................................50 3..................... Gestionarea coloanelor . rândurilor şi a coloanelor ....................................................................4...........6...............................5........................ Mutarea şi copierea celulelor.9......9.45 3......................................................... Verificarea documentelor ....1.........................4................47 3..............................................................2..........................................48 3......................1.9..........................................................................................................1....... Ştergerea celulelor................................ Formatarea paginilor............2...........35 3. Modificarea înălţimii unei rânduri ......................................................................31 3....................69 3...........59 3............................MODULUL 3 Cuprins III.........................9.......1....................... Masa de lucru a editorului ..........................................................................2.........6.................................9..............1....................................................24 3................................. Crearea unei tabele ............................................................31 3........................... Note de picior şi de sfârşit ...............................................39 3.....4.........6...... Numerotarea paginilor ...7......................................... Antete şi subsoluri ..3..... Repetarea antetelor de tabele pe mai multe pagini .........................................................................3.......................4....................... Dimensiunea hârtiei şi orientarea paginii ............ Căutare şi înlocuire ......................3....................4....62 3......................................................Lăţimea unei coloane ......... rândurilor şi a coloanelor .........63 3...................................... Spaţierea rândurilor ............26 3..........................................................7.....4.......5............................66 3.......70 3..................4.....8... Majuscule şi conversii de caz ..........................9.......8.........................7....................9.65 3.................................6.............6.....................................71 20 ................... Încărcarea şi salvarea documentelor ... Adăugarea rândurilor de contur la tabele şi efectul de umbră ..66 3.................................9......67 3.......................51 3..............................65 3................................................ Desenare în Word ......................... Chenare ..........................7.........21 3.............. Adăugarea contururilor şi efectul de umbră ........................................... Marginile .......... Fragmentarea tabelelor ........................................................................................9.....................................................................................7............12......67 3.......................................... Importarea imaginilor ....57 3..............30 3...................................................................... PROCESORUL DE TEXTE MICROSOFT WORD XP .......................... Lista meniurilor şi comenzilor editorului ...............2.............6...............................................................................5.............. Modurile de afişare a documentului ...............10.......... Contopirea (interclasarea) şi fragmentarea celulelor ............. Corectarea şi reutilizarea informaţiilor ...................4.......................................... Împărţirea unui document în secţiuni .................... rândurilor şi a coloanelor .......4....................................33 3..............................64 3..........................................................................55 3........42 3...........

Ele conţin diferite butoane de comandă care sunt ataşate diferitelor comenzi. Masa de lucru a editorului Prin masa de lucru a editorului se înţelege orice obiect care este afişat pe ecran:     zona rezervată documentului. pe ecran se va afişa numele butonului respectiv precum şi (în linia de stare) descrierea succintă a comenzii aferente. .III. pe ecran apare un document nou.Nu (se părăseşte editorul fără salvare). atunci editorul va afişa un avertisment şi va cere confirmarea utilizatorului pentru efectuarea salvărilor necesare. comanda All Programs.m. În colţul din stânga sus este afişat simbolul grafic al meniului sistem (control) al aplicaţiei.1. Răspunsurile posibile sunt: . barele de unelte. La o instalare standard. Dacă se foloseşte o instalare completă. pentru lansarea în execuţie a comenzilor des utilizate se vor folosi diferite bare de unelte. iar în fereastra afişată se va aplica un clic pe comanda Microsoft Word.Da (efectuarea salvărilor şi părăsirea editorului). Editorul afişează pe ecran acele elemente care sunt utilizate cel mai frecvent. PROCESORUL DE TEXTE MICROSOFT WORD XP Editorul Word este un program de dimensiune foarte mare (lucru normal având în vedere marea diversitate a funcţiilor). momentan vid. Prima linie a ecranului este bara de titlu. ferestrele de dialog şi fişele ferestrelor de dialog. În momentul lansării în execuţie a editorului. Componentele auxiliare ale mesei de lucru sunt comenzile diferitelor meniuri. . În colţul din dreapta sus apar butoanele de redimensionare a ecranului. 21 . Prin deplasarea cursorului pe un oarecare buton de comandă. spaţiul necesar pe discul fix este mai mult decât 26 megaocteţi. Numele implicit al primului document nou este Document 1. meniurile. În funcţie de modul de afişare utilizat vor fi accesibile diferite componente ale mesei de lucru. dar nu au fost încă salvate. linia de stare. Punctul de inserţie clipitor indică locaţia unde va începe textul care va fi introdus. Lansarea în execuţie a editorului Editorul Word poate fi lansat în execuţie acţionând butonul de comandă Start. în momentul lansării editorului sub bara de titlu vor fi afişate două bare de unelte: cea standard şi cea de formare. Părăsirea editorului În momentul părăsirii editorului vor fi închise toate documentele. celelalte documente noi vor avea numele Document 2.d. 3. Document 3 ş.a. Dacă se dispune de un mouse.Revocare (continuarea editării documentului actual fără nici o salvare). Dacă un document sau mai multe documente au fost modificate. Unele componente ale ecranului pot fi ascunse. În centrul barei se afişează numele editorului şi numele documentului.

atunci se va da comanda Bare de Instrumente (meniul Vizualizare) – Particularizare. Barele deja afişate sunt marcate cu semnul . Editorul – în funcţie de activitatea actuală . colorarea şi ataşarea textelor explicative la diferite butoane. O altă posibilitate este 22 . Astfel. în timpul introducerii textului bara de formatare poate să fie ascunsă. Dacă este vizibilă cel puţin o bară de unelte. de exemplu. Pentru afişarea (sau ascunderea) unei bare de unelte se va efectua un clic pe numele barei respective. Dacă pe ecran nu este afişată nici o bară de unelte.Bara de unelte standard Linia de inserare Bara de meniuri Bara de unelte de formatare Panou de activitate Rigla Zona de editare Butoane de selectare a modului de afisare Bara de desenare Linia de stare În timpul sesiunii de lucru diferite bare de unelte pot fi afişate sau pot fi ascunse. Din fereastra respectivă se pot selecta acele bare care se afişează sau se ascund. atunci se poate folosi şi un meniu local care permite afişarea sau ascunderea diferitelor bare de unelte.afişează diferite bare de unelte. atunci se va afişa bara de unelte de desenare. În acest scop cu butonul din dreapta al mouse-ului se va efectua un clic pe o bară de unelte. dacă se dă comanda de desenare a unei imagini grafice. se poate cere mărirea. Ca urmare se va afişa o listă cu barele de unelte disponibile. De exemplu.

Caracterele de tabelare şi de spaţiu sunt numerotate ca şi cum ar fi 23 Col 1 . În timpul sesiunii se poate trece rapid dintr-un mod de afişare într-un alt mod de afişare (normală. respectiv despre regimul de editare utilizat. note de picior şi de sfârşit nu sunt numerotate. după care se va dezactiva opţiunea Bara de Stare. Poziţia cursorului în interiorul liniei. Pentru ascunderea liniei de stare se va da comanda Opţiuni (meniul Instrumente). Pentru transformarea unei bare de unelte ancorată într-o bară flotantă. Meniul de lucru al editorului este prevăzut cu două rigle. acest număr va juca rolul numărului de pagină. Această linie este afişată implicit. Linia de stare conţine diferite informaţii despre textul afişat pe ecran. Poziţia liniei faţă de muchia superioară a hârtiei. Rigla verticală stabileşte marginile de sus şi de jos. se va ţine apăsată tasta SHIFT şi se va aplica un dublu clic într-o zonă liberă a barei. Barele de unelte standard şi de formatare în mod normal sunt “ancorate” în partea inferioară a liniei cu meniuri. inserează sau şterge poziţiile stopurilor tabelare şi modifică lăţimea coloanelor. anularea diferitelor modificări în structura barelor precum şi operarea anumitor modificări în configurarea barei selectate. Dacă documentul este numerotat. în colţul din stânga al barei de defilare orizontale. fie în linia de titlu a barei.crearea barelor noi. cât şi celelalte bare pot fi deplasate în diferitele locaţii ale ecranului. Se alege fişa Vizualizare. Atât aceste bare. Această riglă poate fi afişată indiferent de modul de afişare actual (cu excepţia modului de afişare tip document principal şi tip rezumat). care pot fi şi redimensionate. Pentru ancorarea unei bare de unelte flotantă se va aplica un dublu clic fie într-o zonă liberă a barei.1cm Lin 39 Semnificaţie Numărul paginii actuale a documentului. deci pot fi afişate bare de unelte “flotante”. de tip pagină sau de tip rezumat). Numărul secţiunii curente în cadrul documentului. O bară flotantă poate fi deplasată (prin tragere cu mouse-ul a liniei de titlu) şi poate fi redimensionată (prin tragere cu mouse-ul a muchiei sau colţului barei). Numărul paginii actuale / numărul total al paginilor din document. Cele trei butoane de selectare a modului de afişare sunt situate deasupra liniei de stare. subsoluri. Rândurile vide sunt numerotate. poziţia antetului şi a subsolului precum şi înălţimea rândurilor unei tabele. În acest scop se va aplica un clic pe butonul de comandă corespunzător modului de afişare. însă rândurile din antet. Rigla orizontală permite modificarea rapidă a retragerilor diferitelor paragrafe. Linia de stare (situată în partea inferioară a ferestrei editorului) afişează diferite informaţii referitoare la documentul activ şi la activitatea curentă. Această riglă este afişată numai în modurile de afişare tip pagină şi tip afişare înainte de tipărire. Exemplu: Informaţia afişată Pagină 4 Secţiune 1 4/19 La 21. În acest scop se va da comanda Rigla (meniul Vizualizare). Numărul liniei în cadrul paginii. Cele două rigle pot fi afişate sau ascunse. stabileşte marginile din stânga şi din dreapta.

Pentru cuplarea în modul de afişare Normal se va alege fie comanda Normal (meniul Vizualizare). Acest mod uşurează copierea şi deplasarea diferitelor porţiuni de text. Se permite şi dilatarea totală a documentului. Modul normal Este modul implicit de afişare a editorului. Modul rezumat (Plan document din meniul Vizualizare) Acest mod de afişare permite vizualizarea structurii documentului. iar chenarele nu sunt afişate la locaţiile lor corecte din interiorul paginii. Decuplarea acestui mod se realizează similar.  modul rezumat (Plan document din meniul Vizualizare).2. editării şi formatării. Imprimarer-un clic dublu se activează modul de suprascriere (acelaşi efect poate fi realizat şi prin acţionarea tastei INSERT).  modul de afişare Aspect pagină imprimată. fie se va acţiona butonul Vizualizare Normală (din bara de defilare orizontală). caz în care este vizibil întregul document.  modul Web (Aspect pagina Web din meniul Vizualizare). Modul rezumat poate fi utilizat doar atunci când pentru diferitele titluri din document 24 .  modul de afişare înainte de tipărire (Examinare înaintea imprimării). În afară de aceste cinci moduri de afişare mai există şi posibilitatea de a afişa documentul în diferite dimensiuni (focalizarea documentului).caractere obişnuite. astfel că viteza de editare creşte substanţial. Modurile de afişare a documentului Editorul permite utilizarea a următoarelor moduri de afişare a documentelor pe ecran:  modul normal (Normal din meniul Vizualizare). De exemplu nu sunt afişate notele de picior şi antetele. Decuplarea acestui mod se realizează similar. Imprimarer-un clic dublu se afişează fereastra de înregistrare a reviziilor (comentariile ataşate documentului de un revizor). punctul de inserţie va rămâne în locaţia similară a documentului. precum şi rearanjarea documentelor de dimensiune mare. Se afişează o versiune simplificată a documentului. Modul Aspect pagina Web Acest mod este folosit atunci când se doreşte afişarea documentului ca o pagină de Web. EXT OVR 3. Acest mod este cel mai frecvent utilizat în timpul introducerii. Documentul poate fi comprimat în aşa fel. REC TRK Imprimarer-un clic dublu se afişează fereastra de înregistrare a macrourilor. încât sunt vizibile doar titlurile principale. Imprimarer-un clic dublu se activează modul de selecţie extinsă (acelaşi efect poate fi realizat şi prin acţionarea tastei F8). În momentele în care se cuplează dintr-un mod de afişare într-un alt mod de afişare. este posibilă atribuirea ecranului întreg pentru documentul actual precum şi împărţirea în două a ecranului (prin care documentul activ va fi afişat în două ferestre).

Subfereastra Panoramare la conţine un şir de butoane de radio prin care se poate selecta dimensiunea de afişare. care este prevăzută cu un buton de comandă intitulat Ecran complet. Se permite modificarea trecerilor de la o pagină la altă pagină. 9). grafice. adică întregul spaţiu al ecranului va fi atribuit documentului activ. Pentru selectarea acestui tip de afişare se va selecta comanda Ecran complet (meniul Vizualizare). Comanda afişează o fereastră de dialog intitulată Panoramare. Se foloseşte de regulă înainte de a da comanda de tipărire a documentului. atunci dimensiunea de afişare este redusă în aşa fel. etc. Comanda Panoramare (meniul Vizualizare) permite controlul mărimii de afişare pe ecran a unui document (focalizarea ecranului). barele de defilare. barele de unelte. Dacă se foloseşte o dimensiune de afişare mică. Pe ecran va apare şi o mică fereastră de dialog.). Opţiunea este folosită de regulă atunci când se doreşte vizualizarea întregului text a unei pagini care foloseşte margini negative. Dacă se foloseşte o dimensiune de afişare mare. la ajustarea marginilor şi la lucrul cu coloane şi obiecte. În acest fel se poate analiza o pagină sau mai multe pagini.au fost atribuite stilurile predefinite “titlu” (Heading de nivelele 1. Pentru a cupla la modul de afişare Rezumat se va alege comanda Plan document (meniul Vizualizare). însă este posibilă şi efectuarea ultimilor retuşări (editări) ale documentului. În acest caz nu se afişează rigla. atunci poate fi vizualizată o pagină întreagă. meniurile şi alte elemente de ecran. Este folositor la editarea header-elor şi a footer-elor. atunci se va uşura citirea textului. în care lăţimea unei pagini încape pe ecran.înainte de tipărire Acest mod de afişare prezintă mai multe pagini complete ale documentului în dimensiune redusă. Modul . …. Dacă se alege varianta Pagină întreagă. Varianta Multe Pagini afişează două sau mai multe pagini în modul de afişare 25 . 2. încât marginile secţiunii afişate încap în fereastra documentului. Dacă se alege varianta Lăţime pagină. atunci editorul determină automat procentajul de afişare necesar. fie se va acţiona butonul de comandă Examinare înaintea imprimării (din bara de unelte standard). Există posibilitatea afişării documentului pe ecranul întreg. Modul Aspect pagină imprimată Este modul de vizualizare ce arată cum vor fi poziţionate pe hârtia tipărită elementele documentului (text.. Pentru a cupla la modul de afişare Înainte de tipărire se va alege fie comanda Examinare înaintea imprimării (meniul Fişier).

documentul activ poate fi afişat în două ferestre. 3. Salvarea documentului sau modelului activ. fontul şi dimensiunea de font utilizată. redimensionează sau închide fereastra documentului. Pentru a trece dintr-o fereastră în cealaltă subfereastră se va face un clic în interiorul subferestrei inactive (sau se va acţiona tasta F6). 26 . iar în cealaltă fereastră se va afişa locaţia de destinaţie. Opţiunea Pagină întreagă şi Multe Pagini pot fi aplicate numai în modul de afişare tip pagină. Astfel. Majorarea ferestrei la dimensiunea maximă. în acest mod putându-se lucra simultan cu diferite părţi ale documentului. salvează. iar în partea inferioară a ecranului modul de afişare tip pagină). Crearea unui document sau model nou. Cu ajutorul tastelor  (săgeată sus) şi  (săgeată jos) se deplasează linia de despărţire în locaţia dorită. Meniul FIŞIER (fişiere): Crează. iar cele două ferestre pot fi defilate independent unul de altul. Pentru a selecta numărul paginilor care se afişează simultan se va face un clic pe simbolul grafic Multe Pagini şi se trage cursorul de mouse până când se selectează numărul dorit de pagini. Iniţializare Pagină … Stabilirea aspectului paginii secţiunii selectate. Editorul permite împărţirea în două a ecranului. Nou … (CTRL+N) Deschidere … (CTRL+O) Închidere Salvare (CTRL+S) Salvare Ca…. tipăreşte documentul şi părăseşte editorul Word. fiecare parte fiind prevăzută cu câte o bară de defilare. Reducerea ferestrei la un simbol grafic. Împărţirea în două a ecranului poate fi realizată fie cu ajutorul mouse-ului.înainte de tipărire. Închiderea tuturor ferestrelor documentului activ. Salvarea unei copii a documentului într-un fişier specificat (salvare sub nume nou). Examinare înaintea Afişarea paginilor în forma în care ele vor fi tipărite. Împărţirea în două a ecranului se foloseşte la documente de dimensiune mare în acele momente. Împărţirea în două a ecranului cu ajutorul comenzii SCINDARE se realizează astfel: Se selectează comanda Scindare (meniul Fereastră).3. în care sunt mutate sau copiate diferite porţiuni de text. Lista meniurilor şi comenzilor editorului Meniul SYSTEM (control) al editorului: Deplasează. Se acţionează tasta ENTER. O altă utilizare a împărţirii ecranului este vizualizarea simultană a documentului în două moduri de afişare distincte (de exemplu în partea superioară a ecranului se foloseşte modul de afişare normală. fie cu ajutorul comenzii Scindare (meniul Fereastră). Pentru reunificarea ferestrelor se va da comanda Eliminare Scindare (meniul Fereastră). În acest caz în una dintre ferestre se va afişa porţiunea de text sau imaginea grafică care urmează să fie mutată sau copiată. În urma acestei comenzi în mijlocul ecranului va apare o linie orizontală. Restore (CTRL+F5) Move (CTRL+F7) Size (CRTL+F8) Minimize Maximize (CRTL+F10) Închidere (CTRL+W) Restabilirea ferestrei la dimensiunea ei originală Deplasarea ferestrei cu ajutorul tastaturii. Redimensionarea ferestrei cu ajutorul tastaturii. Deschiderea unui document sau unui model existent. Salvarea editărilor şi închiderea ferestrei active. deschide. Subfereastra Examinare vizualizează o mostră a modului de afişare selectat.

deschiderea sau îndepărtarea unei înlănţuiri. Comanda funcţionează în calitate de comutator. Obiect Meniul VIZUALIZARE Selectează diferite vizualizări. Căutarea unui text sau unui format specificat. Deschiderea sau convertirea obiectului selectat într-un alt tip de obiect. Mutarea informaţiei selectate în zona Clipboard. Trecere la modul de afişare Schiţă Viyualiyare Panou activitate Cuplarea / decuplarea modului de afişare tip ecran întreg. încapsulat sau de alt format. Meniul EDITARE: Anulează. Trecere la modul de afişare Aspect pagină imprimată. Căutarea şi înlocuirea unui text sau format specificat. Repetarea ultimei acţiuni. Afişarea ecranului de vizualizare a comentariilor 27 . Vizualizarea. unelte de formatare sau procentajul de mărire / micşorare a ecranului. Anularea ultimei acţiuni. Comanda este utilizată numai în cazul în care documentul conţine obiecte înlanţuite. Inserarea conţinutului zonei Clipboard sub forma unui obiect înlanţuit. Trecere la modul de afişare Plan Document Afişarea ecranului de antete în modul de afişare tip pagină. Trecere la modul de afişare Aspect pagina Web. Ştergerea selecţiei. Selectarea documentului întreg. Copierea informaţiei selectate în zona Clipboard. Afişarea ecranului de editare şi de vizualizare al notelor de picior. Anulare“acţiune’ (CTRL+Z) Repetare (F4 sau CTRL + Y) Decupare (CTRL+X) Copiere (CTRL+C) Lipire(CTRL+V) Lipire Specială … Golire (DEL) Selecţie totală(CTRL+A) Găsire … (CTRL+F) Înlocuire … (CTRL+H) Salt la… (CTRL+G) Legături …. actualizarea. Trecerea la un loc specificat al documentului activ. şterge. Afişarea sau ascunderea diferitelor bare de unelte.imprimării Imprimare… (CTRL+P) Ieşire Tipărirea documentului activ Părăsirea programului Word şi solicitarea de a salva documentul. Normal Aspect pagina Web Aspect pagină imprimată Schiţă Panou Activitate Ecran complet Bare de instrumente … Riglă Plan Document Antet si subsol Notă de Subsol Marcaj de urmărire Trecere la modul de afişare tip normal. Afişarea sau ascunderea riglei. Selecţia nu se memorează în Clipboard. înlocuieşte şi trece la o locaţie specificată a documentului. inserează. Inserarea conţinutului zonei Clipboard la punctul de inserţie. caută. copiază.

Meniul INSERARE: Inserează diferite tipuri de texte şi imagini grafice. Modificarea aspectului exterior şi numerotării rândurilor paragrafelor selectate. Marcaj în document Semn de carte. Întrerupere … Numere de pagină… Trecere la o pagină. coloană sau secţiune nouă. unui desen sau unui alt obiect. Orientare Text Modificarea aspectului exterior al caracterelor selectate. a unei tabele de figuri sau a unei tabele de autorităţi. Crearea unei liste marcate sau numerotate. încrucişată… Referinţă . Obiect…. a unui cuprins. Imagine… Inserarea unei imagini grafice. Comentariu Inserarea unui comentariu. unui grafic. Adăugarea numerotării de pagină la partea superioară sau inferioară a unei pagini. Referinţă . Font… Paragraf… Marcatori şi numerotare… Borduri şi umbrire… Coloane… Tabulatori…. Inserarea unui simbol special.Legendă … Inserarea unui text explicativ (legendă) deasupra sau dedesubtul obiectului selectat. Inserarea unei instrucţiuni de câmp în document.Index şi Tabele…. Referinţă – Referinţă Inserarea unei referinţe încrucişate. Fişier … Inserarea conţinutului unui fişier extern în documentul actual. Simbol…. Câmp …. Modificarea contururilor şi a efectelor de umbră a paragrafelor. Inserarea unei referinţe de note de picior sau de sfârşit. Referinţă – Notă de subsol…. Schimbarea orientării textului dintr-o celulă din tabel 28 . Inserarea unei ecuaţii.Panaromare Modificarea dimensiunii (focalizarea) ferestrei de editare. Nomogramă Inserarea unei diagrame sau organigramă Casetă text… Inserarea unui chenar vid sau includerea elementului selectat într-un chenar. Auto text Inserarea sau definirea unei intrări în Auto Text. Dată şi oră… Inserarea în documentul actual a datei calendaristice şi/sau a orei curente. Stabilirea şi ştergerea stopurilor tabelare pentru paragrafele selectate. Inserarea în document a unui indice de noţiuni. Atribuirea unui nume la o selecţie. Hyperlink Inserarea unui link (legătură) Meniul FORMAT (formatare): Formatează texte şi imagini grafice. celulelor tabelare şi a imaginilor selectate Modificarea formatului tip coloană a secţiunilor selectate.

Aplicarea. Corectare ortografică gramaticală …. crearea sau modificarea unui stil. a randului sau coloanei actuale dintr-o tabelă. Meniul TABEL (tabelă): Creează. AutoFormatare în tabel… Aplicarea unei formatări la o tabelă.Modificare după caz… Fundal Temă… Auto Formatare … Stiluri şi formatare … Dezvăluire formatare… Obiect Meniul Instrumente (unelte): Uneltele soft ale editorului. Selectare Selectarea tabelului curent. Imbinarea celule Contopirea celulelor unei tabele. fereastra. Alegerea unei culori de fundal a documentului Aplicarea unei teme documentului Formatarea automată a unui document. crearea. Scindare tabel Inserarea unei mărci de paragraf deasupra liniei curente într-o tabelă. Trecerea selecţiei în majuscule sau minuscule. 29 . Desfacerea celulelor care au fost anterior contopite. Optiuni … Modificarea diferitelor categorii de opţiuni ale editorului Word. Scindare celule …. Scrisori şi corespondente – Generarea unui document principal pentru procedura Expertul imbinare de interclasare. (F7) Limbă …. Contor de cuvinte … Afişarea de statistici referitoare la numărul de cuvinte al documentului activ. Se face conversia Convertirea textului selectat într-o tabelă. Modificarea opţiunilor de formatare a chenarului selectat. ştergerea sau editarea unei macroinstrucţiuni. Adăugarea sau ştergerea intrărilor în lista referitoare la corectare automată. Sortare… Rearanjarea selecţiei într-o ordine specificată. Urmărire modificari Evidenţierea modificărilor cu culoare rosie si subliniere Protejare Document … Stabilirea tipului de protecţie al documentului activ. randuri Ştergere Ştergerea celulelor selectate dintr-o tabelă. Potrivire automata Modificarea potrivirii tabelului la continut. Corespondenta Scrisori şi corespondente – Crearea sau tipărirea unui plic sau a unei etichete Plicuri şi etichete Opţiuni AutoCorectie …. distribuirea rabdurilor. Inserare Inserarea unui tabel. Macrocomanda … Lansarea în execuţie. coloanelor in mod egal. Modifică opţiunile referitoare la limba utilizată pentru caracterele selectate. Particularizare … Configurarea editorului Word (meniuri. stabilirea lăţimii fixe a coloanei. formatează şi editează o tabelă. tastatură şi bare de unelte). coloane. Formatare formă automată si Testarea ortografică a documentului activ.

După ce se introduce noul text. incadrare text pe langa tabel. Meniul AJUTOR: Afişează ferestre de ajutor soft sau lansează lecţiile interactive. Afişarea echivalentelor comenzilor editorului WordPerfect. modul suprascriere. În procesul de introducere a unui text. Meniul FEREASTRĂ Rearanjează ferestrele sau activează o fereastră specificată. Când se ajunge la sfârşitul unei rânduri.4. se va acţiona din nou tasta Insert sau se va face un clic dublu pe inscripţia OVR. Ajutor pentru Microsoft Word Ascundere/Afisare Asistent Office Ce este aceasta? (Shift +F1) Office pe Web Ajutor pentru WordPerfect Detectare şi reparare Despre Microsoft Word Afişarea conţinutului sistemului de ajutor soft. trebuie acţionată tasta ENTER. Această divizare este realizată automat de editor. Nume document Deschiderea unei ferestre noi pentru documentul activ. moment în care inscripţia va fi afişată cu intensitate redusă. Ascundere rânduri de grilă Proprietăţi tabel Inserarea unei formule într-o celulă a unei tabele. Sfaturi despre utilizarea editorului pe Internet. Dacă se doreşte trecerea forţată într-o nouă linie. Dacă se modifică textul prin inserări şi ştergeri. Despărţirea orizontală a ferestrei actuale. adică când se doreşte începerea unui nou paragraf. aliniere. Atâta timp cât se utilizează acest mod. Fereastră Nouă Aranjare Totală Scindare 1. Numele documentului activ. Dacă mărcile de paragraf nu sunt vizibile. fie se face dublu clic pe inscripţia OVR din linia stare. inscripţia OVR va fi afişată cu intensitate mare. În acel moment editorul inserează în text o marcă de paragraf ¶. sfârşiturile de rânduri vor fi actualizate automat. editorul va întrerupe textul şi va transfera noul text la începutul liniei următoare. Afişarea informaţiilor despre editorul Word (numărul de versiune şi numărul de serie al pachetului de instalare). Din acest motiv se va utiliza. 3. care afişează sau ascunde mărcile de paragraf. Acest buton este de fapt un comutator.Formulă …. Afisarea sau ascunderea asistentului de office Oferă informaţii despre obiectul selectat. Modificare dimensiune coloane. Afişarea tuturor ferestrelor în stilul “cărămidă”. atunci se va acţiona butonul de comandă Show/Hide ¶ (bara de unelte standard). Introducerea şi editarea textului În procesul de editare uneori este mai uşor să se suprascrie peste caracterele existente. utilizatorul nu trebuie să se ocupe de divizarea textului în rânduri. deoarece ştergerea caracterelor nedorite şi introducerea caracterelor noi necesită mai mult timp. Afişarea informaţiilor despre asistenţa tehnică oferită de firma MICROSOFT. în loc de modul de inserare. Modul de suprascriere poate fi declanşat în două moduri: fie se acţionează tasta Insert. 30 . Cuplarea / decuplarea afişării rândurilor de reţea într-o tabelă.

În acest scop: Se selectează textul care urmează să fie modificat. Majuscule şi conversii de caz Să presupunem că se doreşte ca un text deja existent să fie transformat în raport cu utilizarea majusculelor sau minusculelor.3. fontul Simbol comportă imaginile celor patru săgeţi utilizate şi încă multe altele.  Caz titlu: prima literă din fiecare cuvânt al selecţiei este convertit în majusculă. Aceste simboluri speciale pot fi inserate cu ajutorul comenzii Simbol (meniul Inserare). Cele cinci opţiuni posibile sunt:  Caz propozitie: prima litără a fiecărui prim cuvânt al propoziţiei selectate se tranformă în majusculă. cifrelor şi semnelor de punctuaţie vizibile pe tastatură.  Caz comutare: fiecare minusculă a selecţiei este convertită în majusculă şi reciproc. Pentru inserarea simbolurilor cu ajutorul comenzii Simbol: Se poziţionează punctul de inserţie la locaţia la care se doreşte inserarea unui simbol (caracter) special. după care se acţionează butonul de comandă OK. 3. Din meniul Format se alege comanda Modificare dupa caz. care va afişa o fereastră de dialog cu acelaşi nume.  minuscule: textul selectat este convertit în minuscule.2.4. Se selectează opţiunea dorită. 31 .4. Inserarea simbolurilor speciale In afara literelor.1.  MAJUSCULE: textul selectat este convertit în majuscule.

Din meniul Inserare se alege comenda Simbol. Editorul inserează caracterul în document. ™. Fişa Special Characters include caractere adiţionale des utilizate. După ce se termină cu inserarea simbolurilor se va acţiona butonul de comandă Închidere. 7. Această comandă afişează o fereastră de dialog având numele Simbol (care are două fişe). Prin efectuarea unui clic pe un simbol oarecare se afişează o versiune majorată a simbolului respectiv. Se alege fişa Symbol. Din meniul Inserare se alege comanda Simbol. atunci cheia respectivă este afişată în câmpul Tastă de comenzi rapide. atunci se alege un alt font din lista intitulată Font. codul caracterului respectiv este afişat în linia de stare a editorului. care afişează lista tuturor simbolurilor care sunt accesibile în fontul curent. Dacă nu se găseşte simbolul căutat. În momentul în care se selectează un simbol. atunci este avantajoasă asocierea unei chei funcţionale (unei prescurtări) la simbolul respectiv. Dacă un simbol special este utilizat frecvent. Dimensiunea caracterului inserat va fi egală cu dimensiunea textului care precede punctul de inserţie. deci apelarea repetată a comenzii Simbol poate fi evitată. Această listă conţine toate fonturile care sunt instalate pe calculatorul utilizat. 6. se tastează combinaţia de cheie care va fi utilizată în calitate de cheie funcţională (prescurtare). 32 . 4. 5. de exemplu ©. Se efectuează un dublu clic pe simbolul dorit ( sau se acţionează butonul de comandă Inserare). Se selectează caracterul necesar. Punctul de inserţie fiind în câmpul Apasaţi noua tastă comenzi rapide. 3. În felul acesta este posibilă inserarea simbolurilor prin simpla acţionare a cheii funcţionale corespunzătoare. atunci se poziţionează punctul de inserţie la o nouă locaţie şi se repetă pasul anterior (fereastra de dialog rămâne deschisă până când se dă comanda Închidere sau Revocare). Pentru atribuirea cheii se dă comanda Asociere. prin care se afişează fereastra de dialog cu numele Particularizare tastatură. Dacă simbolului îi corespunde şi o cheie funcţională (o prescurtare). Se acţionează butonul de comandă Tastă de comenzi rapide. Se repetă operaţiile anterioare pentru fiecare simbol pentru care se doreşte atribuirea unei chei funcţionale. ®. Se alege fontul care conţine caracterul sau simbolul dorit. Dacă se doreşte inserarea şi a altor simboluri. Pentru a asocia unui simbol o cheie funcţională: 1. 2.

În orice moment al sesiunii de lucru se poate crea un document nou. După ce s-a terminat cu atribuirea simbolurilor la diferitele chei funcţionale se va alege comanda Închidere (din fereastra de dialog Particularizare tastatură). În acest scop se dă comanda Simbol (meniul Inserare). Crearea unui document nou poate fi realizată fie cu butonul de comandă Nou (din bara de unelte standard). Această comandă afişează o fereastră de dialog intitulată Deschidere.DOT. Din acest moment (la toate documentele care se bazează pe acest model) prin acţionarea tastelor Alt +A se va genera caracterul “ă”. dar editorul poate să memoreze până la nouă nume de document). Informaţia astfel introdusă va fi memorată în modelul NORMAL. Aceste documente pot fi deschise rapid în felul următor: se alege meniul Fişier. Pentru a deschide un document (neafişat în lista meniului Fişier): Fie se va acţiona butonul de comandă Deschidere (bara de unelte standard). 3. şi din partea inferioară a listei Imprimarer-un clic de mouse se alege numele documentului care urmează a fi deschis.8. Pentru modificarea numărului de documente din această listă se va alege comanda Optiuni din meniul Instrumente. Deschiderea unui document existent Editorul memorează numele documentelor cu care s-a lucrat recent (la o instalare standard vor fi memorate numele ultimelor cinci documente deschise. Încărcarea şi salvarea documentelor Crearea unui document nou În momentul lansării în execuţie a editorului se deschide automat un nou document vid care are numele Document1. care conţine formatările implicite de bază ale editorului. Exemplu: Se doreşte atribuirea caracterului românesc “ă” cheii funcţionale Alt+A. Se face un clic pe caracterul “ă”. Pentru a demara lucrarea se va începe cu tastarea documentului.DOT. indiferent de faptul dacă este activ sau nu un alt document. fişa General. Noul document se va baza pe modelul NORMAL. după care comanda Închidere (din fereastra de dialog Simbol). fie cu ajutorul comenzii Nou (din meniul Fişier). şi se alege fontul Times Nou Roman. Se dă comanda Tasta de comenzi rapide. Pentru a crea un document nou folosind bara de unelte standard se va efectua un clic pe butonul de comandă Nou. 33 .DOT.3. Cu opţiunea Lista fişierelor recent utilizate activată în câmpul corespunzător opţiunii se va preciza numărul documentelor afişate în lista meniului Fişier. Acest document este bazat pe modelul implicit NORMAL.4. O altă variantă este tastarea numărului care corespunde documentului dorit. Codul caracterului în acest font este 00C3. fie se va da comanda Deschidere (meniul Fişier). Pentru a se reîntoarce în document se va da de două ori comanda Închidere. În câmpul Apasaţi noua tastă comenzi rapide se tastează (se acţionează simultan) tastele Alt + A.

şi anume mutări şi copieri de texte. după care se va acţiona tasta ENTER. Pentru a comuta între diferitele documente deschise: Se selectează meniul Fereastră.DOC. dacă se doreşte vizualizarea tuturor fişierelor care au extensiile . Se alege numele documentului care urmează să fie activ. atunci se va tasta *. Dacă sunt deschise mai multe documente. Text Fişiers (*. fie se afişează documentul încărcat. cât şi documentul cu care s-a lucrat iniţial sunt în memorie. Editorul afişează implicit toate documentele care au extensia .XLS. În acest scop se va face un clic pe numele documentului sau se va introduce numărul care este afişat lângă numele documentului.DOC. Documentul activ este afişat deasupra celorlalte documente. Atât documentul nou sau încărcat. Dacă documentul nu este afişat în lista Fişier Name.RTF). care afişează lista tuturor documentelor care sunt deschise în momentul respectiv. adică acele documente care au fost create cu editorul Word. tipărire sau orice altă activitate se referă la documentul activ. de exemplu. fişierele create cu versiunile anterioare ale editorului.XLS. un punct. Rich Text Format (*. atunci se va alege unitatea necesară. Documentul selectat devine activ şi va fi afişat pe ecran. Lista corespunzătoare câmpului afişează toate documentele care au extensia selectată în lista ascunsă Fişiere de tip. Dacă se doreşte afişarea tuturor fişierelor din unitatea şi directorul specificat. celelalte variante sunt următoarele: Document Templates (*.DOC şi .În linia Nume Fişier se introduce (sau se selectează) numele documentului care urmează a fi deschis.TXT). precum şi directorul utilizat din lista ascunsă Privire în.*). 34 . atunci din lista ascunsă Fişier de tip se va alege varianta Toate Fişierele (*.DOT). Pe ecran se va deschide o fereastră nouă care afişează fie un ecran de editare vid. Documentul activ este marcat cu caracterul . Toate operaţiunile de editare. numai unul dintre documente poate fi activ la un moment dat. fişiere text. extensia respectivă. Astfel. *. care afişează modelele editorului. formatare. În timp ce se lucrează cu un document se poate crea un document nou (cu ajutorul comenzii Nou) sau se poate deschide un alt document (cu ajutorul comenzii Deschidere). atunci între ele poate fi realizat un schimb de informaţii. Când se lucrează cu mai multe documente deschise simultan. pentru a afişa lista fişierelor care au o extensie particulară se va tasta un asterisc (*).

prin care se poate specifica formatările referitoare la font. notele de picior. Dacă se caută un oarecare tip de formatare. în timp ce fereastra de dialog Găsire rămâne deschisă. Dacă se caută un text formatat. 35 . În acest moment se poate edita documentul. Din ferestrele de dialog afişate se specifică formatările de font. În continuare se acţionează butonul de comandă Format. din care se poate selecta un element. Acest obiect poate să fie un text neformatat.3. în acest câmp se introduce textul respectiv. Se acţionează butonul de comandă Următorul Găsit. prima dată din câmpul De căutat se şterge orice informaţie. paragraf. antete şi subsoluri. se va tasta ESC sau butonul de comandă Revocare. După aceste selectări se dă comanda OK. Căutare şi înlocuire În procesul de editare a documentelor de multe ori este necesară mutarea punctului de inserţie la o anumită locaţie din document (la un cuvânt. se va da comanda Fără Formatare. Dacă editorul găseşte textul respectiv sau formatarea respectivă. Dacă în câmpul Format apar afişate nişte formate. procesul de căutare poate fi continuat. Valorile posibile sunt: Toate (document întreg). Implicit editorul caută informaţiile specificate în documentul întreg. prin acţionarea butonului de comandă Următorul Găsit. inclusiv adnotările (comentariile). Pentru închiderea ferestrei de dialog sau pentru a anula un proces de căutare în progres. un text formatat sau un anumit tip de formatare. Se selecteză oricare din opţiunile care controlează procesul de căutare. la o întrerupere de coloană sau de secţiune. Domeniul de căutare poate fi restrâns prin selectarea unui bloc de text şi/sau prin specificarea unui domeniu în lista ascunsă Search. căutate. limba utilizată şi stil.4. care afişează o fereastră de dialog cu acelaşi nume: În câmpul De căutat se înscrie obiectul care se caută. paragraf. limbă şi stil. notele de sfârşit. După ce editarea a fost terminată. documentul se deFişierază şi se afişează pagina unde a fost descoperită informaţia căutată. Câmpul De căutat este prevăzut şi cu lista istoricului ultimelor patru căutări (care poate fi afişată Imprimarer-un clic aplicat pe săgeata jos situată în partea dreaptă a câmpului). atunci în acest câmp se introduce textul respectiv. la un caracter special). la un oarecare format. Se poziţionează cursorul în acest câmp şi se acţionează butonul de comandă OK. Pentru deplasarea rapidă a punctului de inserţie pot fi folosite diferitele opţiuni ale comenzii de căutare Găsire. Dacă se caută un text fără a ţine seama de formatarea lui. Pentru căutarea unui text sau a unei formatări: Din meniul Editare se alege comanda Găsire.4. După selectarea formatărilor necesare se dă comanda OK.

De multe ori intervine problema schimbării într-un document a unui cuvânt (neformatat sau formatat) cu un alt cuvânt (neformatat sau formatat). antete. Câmpul De căutat se completează cu informaţia care se caută. Pentru anularea unei căutări în progres sau pentru a închide fereastra de dialog se va alege comanda Revocare sau Close. nu doar o parte dintr-un cuvânt mai lung.În sus (numai documentul principal. În continuare se va da comanda Următorul găsit. care este un cuvânt întreg. atunci vor fi căutate şi formele conjugate ale cuvântului specificat în linia De căutat. de la locaţia actuală a cursorului spre începutul documentului). Dacă se activează opţiunea Se găsesc toate formele cuvăntului. cuvântul “Alfa” nu va fi găsit într-un document în care s-a folosit forma “alfa”. De exemplu. iar în câmpul Înlocuire cu se înscrie informaţia înlocuitoare. atunci se afişează pagina în care a fost găsită informaţia. subsoluri. fie se va acţiona tasta ESC. de la locaţia actuală a cursorului spre sfârşitul documentului). dar se foloseşte o ortografie diferită. de exemplu “Kathy” şi “Cathy” sau “colour” şi “color”. Pentru efectuarea căutărilor şi înlocuirilor se va folosi comanda Înlocuire. Comanda va afişa o fereastră de dialog având titlul Înlocuire. atunci se pot utiliza şi operatori speciali de căutare.  se lasă textul sau formatarea nemodificată şi se trece la căutarea unei instanţe noi. Astfel. Dacă editorul găseşte textul specificat sau formatarea specificată. fără note. atunci se va face distincţie între majuscule şi minuscule. Pentru înlocuirea textului şi a formatării fie se alege comanda Înlocuire din meniul Editare. În cazul activării opţiunii Pronunţie apropiată vor fi căutate şi cuvintele care se pronunţă asemănător cuvântului căutat. în documentul iniţial în locul cuvântului “London” sistematic s-a scris “Paris”. Trecerea la o locaţie specificată în cadrul unui document 36 . Dacă se activează opţiunea Utilizare metacaractere. folosind comanda Găsire Next. sau a unei formatări cu o altă formatare. Se poziţionează opţiunile de căutare necesare.  înlocuirea tuturor instanţelor fără confirmare prin acţionarea butonului de comandă Înlocuire peste tot. În continuare pot fi luate următoarele hotărâri:  înlocuirea textului sau a formatării şi căutarea unei instanţe noi prin acţionarea butonului de comandă Înlocuire. Dacă se activează opţiunea Numai cuvinte complete. atunci va fi căutată prima apariţie. fie în fereastra de dialog Găsire se acţionează butonul de comandă Înlocuire. Dacă se activează opţiunea Potrivire litere mari şi mici. În jos (numai documentul principal.

de exemplu . Pentru activarea comenzii de trecere la o locaţie oarecare: Din meniul Editare se alege comanda Salt la. notă de sfârşit. se introduce numărul sau numele articolului respectiv. Din lista intitulată De sărit la se alege tipul obiectului la care se va face deplasarea. Dacă se doreşte deplasarea la următoarea sau precedenta apariţie a articolului respectiv (de exemplu la ecuaţia următoare sau la ecuaţia precedentă). Dacă se doreşte trecerea la o locaţie specifică. câmp.5. După ce s-a ajuns la articolul dorit se dă comanda Închidere. secţiune. Corectarea şi reutilizarea informaţiilor Corectarea informaţiilor cu funcţia AutoCorrect Prin AutoCorecţie se înţelege o facilitate a editorului prin care se construieşte o listă care conţine acele cuvinte. atunci se acţionează butonul de comandă Salt la sau Anteriorul. 3. Pentru a crea o intrare de tip AutoCorecţie: Din meniul Instrumente se alege comanda AutoCorecţie. -2 trecere înapoi cu 2 pagini. Când editorul descoperă un cuvânt tastat eronat. semn de carte. tabelă. notă de picior.Comanda Salt la permite deplasarea rapidă a cursorului la o locaţie specificată a documentului: la o pagină. În acest caz în lista gestionată de AutoCorecţie se va introduce atât forma eronată. cât şi forma corectă a cuvântului. pentru a deplasa cursorul cu un număr de pagini înainte sau înapoi în raport cu pagina actuală. faţă de pagina actuală. atunci automat va trece la corectarea cuvântului. 37 .şi în context cu numerele de pagini relative. Comanda afişează o fereastră de dialog cu AutoCorecţie.4. prin care se afişează o fereastră de dialog cu acelaşi nume. Comanda Salt la poate fi folosită . ecuaţie sau obiect. imagine grafică. adnotare. care au şanse mari să fi tastate eronat. după care se acţionează butonul de comandă Salt la. deja în proces de inserare a informaţiilor. De exemplu o deplasare la numărul de pagină +3 înseamnă trecerea înainte cu 3 pagini. De exemplu utilizatorul a constatat că deseori scrie în locul cuvântului “calcul” cuvântul “calclu”.

se selectează intrarea respectivă din coloana Cu. Se acţionează butonul de comandă Adăugare. În câmpul Înlocuire se introduce cuvântul care are ortografie greşită. Se tastează un nume nou în coloana Înlocuire. după care se dă comanda Ştergere. O intrare tip AutoCorecţie poate fi modificată ori de câte ori se doreşte redenumirea intrării sau modificarea conţinutului intrării. Pentru a şterge o intrare AutoCorecţie inutilă:  Din Meniul Instrumente se alege comanda AutoCorecţie. după care comanda OK. 38 .  Acele intrari. Numele unei astfel de intrări de tip AutoCorecţie poate să aibă cel mult 31 de caractere. de exemplu “calcul”. Este permisa utilizarea caracterului spaţiu.  Din coloana Înlocuire se selectează intrarea care urmează să fie ştearsă. Pentru a modifica un nume sau conţinutul unei intrări în AutoCorecţie:  Din meniul Instrumente se alege comanda AutoCorecţie.Se activează opţiunea Înlocuire text în timpul tastării.  Pentru modificarea numelui. după case se dă comanda OK. Utilizarea caracterului spaţiu este interzisă. Se tastează noua intrare. În câmpul Cu se va introduce textul care va înlocui automat textul introdus în câmpul Înlocuire (de exemplu “calcul”). pot fi şterse. care nu mai sunt necesare. prin care se cere înlocuirea automată a cuvintelor care au ortografie eronată deja în timpul editării. Textul înlocuitor poate să fie formatat (opţiunea Text cu Formate) sau neformatat (opţiunea Text simplu). se selectează numele respectiv din coloana Înlocuire.  Se dă comanda Ştergere. după care se alege butonul de comandă Adăugare. după care se alege butonul de comandă Înlocuire.  Dacă se doreşte modificarea conţinutului unei intrări memorată sub forma unui text neformatat.

dacă se doreşte verificarea documentului întreg. atunci prima dată se va deplasa cursorul la începutul documentului (adică se va actiona combinaţia de taste CTRL+HOME). Dacă se descoperă un cuvânt care nu aparţine dicţionarului principal. atunci cuvântul respectiv va fi afişat într-o fereastră de dialog specializat. şi se fac diferite sugestii pentru corectarea cuvântului. Verificarea ortografică a documentului se demarează de la locaţia actuală a cursorului. 3. modelul NORMAL. Utilizatorul poate să ignore eroarea. Verificarea documentelor Instrumentele de verificare ale editorului permit scrierea textelor englezeşti corecte şi lizibile. Textele deja existente nu sunt corectate.  găsirea sinonimelor şi antonimelor cuvintelor. Funcţia AutoCorecţie mai permite şi specificarea unui număr de opţiuni care prezintă o importanţă mai redusă. poate să înlocuiască cuvântul respectiv sau poate să ceară adăugarea cuvântului la dicţionarul utilizatorului. la nefolosirea majusculelor la numele zilelor săptămânii. prin utilizarea unui dicţionar principal.DOT sau modelul ataşat documentului deschis va fi automat actualizat cu modificările efectuate cu intrările AutoCorecţie.4.  obţinerea diferitelor statistici referitoare la documentul analizat.  verificarea textelor scrise într-o altă limbă decât limba engleză (în cazul existenţei unui dicţionar aferent limbii respective). la descoperirea a două majuscule folosite la începutul unui cuvânt. care conţine cele mai uzuale cuvinte. Astfel. verificarea ortografică se va referi doar la textul selectat. Dacă în prealabil a fost selectat un text.6. Toate aceste opţiuni afectează doar textele nou inserate în document.Dacă nu se mai doreşte folosirea funcţiei AutoCorecţie.  În momentul părăsirii editorului. din meniul Instrumente se alege comanda AutoCorecţie. Aceste instrumente pot să efectueze următoarele:  verificarea ortografiei. iar în fereastra de dialog afişată se dezactivează opţiunea Înlocuire text în timpul tastării.  despărţirea automată a textului. Aceste opţiuni se referă la forma caracterului apostrof utilizat. Pentru demararea procesului de verificare ortografică:  39 . Verificarea ortografiei Editorul poate să detecteze diferite erori ortografice.  verificarea gramaticală. la nefolosirea majusculelor pentru primul caracter al unei propoziţii.

înlocuirea cuvântului eronat cu o altă selecţie din lista de sugestii sau înlocuirea cuvântului eronat cu un cuvânt care se tastează în câmpul Modificare. până la relansarea editorului. Dacă în dicţionar au fost găsite cuvinte asemănătoare. O altă variantă este acţionarea butonului de comandă Corectare ortografică şi gramaticală (bara cu unelte standard). comandă Ignorare Totală. Acţiune Se va acţiona butonul de comandă Modificare. iar câmpul Nu este în dicţionar va conţine cuvântul negăsit. Adăugarea cuvântului eronat şi a cuvântului corector la Se va acţiona butonul de lista corecturilor automate (AutoCorecţie). Se va acţiona butonul de comandă Ignorare Totală. Păstrarea formei actuale a cuvântului în toate Se va acţiona butonul de documentele nou create. ele vor fi afişate în fereastra Sugestii. Păstrarea formei actuale a cuvântului. Se va acţiona butonul de comandă Ignorare o dată. Se va acţiona butonul de comandă Adăugare în dicţionar. se afişează o fereastră de dialog intitulată Corectare ortografică şi gramaticală. Selectarea diferitelor opţiuni referitoare la verificarea Se va acţiona butonul de ortografică. în fereastra de dialog afişată se acţionează butonul de comandă Cancel. Dacă se doreşte abandonarea verificării. În continuare utilizatorul poate să aleagă din mai multe varinate. comandă AutoCorecţie. Adăugarea cuvântului la dicţionarul utilizator. Dacă se detectează un cuvânt care nu aparţine dicţionarului. selectat în câmpul Adăugare în dicţionar. 40 .Din meniul Instrumente se alege comanda Corectare ortografică şi gramaticală (sau se acţionează tasta F7). Scopul urmărit Acceptarea formei corecte specificată în câmpul Modificare. comandă Optiuni. După terminarea verificării gramaticale prin acţionarea butonului de comandă OK se va reîntoarce la documentul utilizat. Editorul va continua verificarea documentului.

însă pot fi incluse în numerotare textele din notele de picior şi de sfârşit. a rândurilor dintrun document sau dintr-o selecţie. verificarea gramaticală se va referi doar la textul selectat. cuvintelor. Această numerotare însă nu se referă la textele din antete şi din subsoluri.Verificarea gramaticală Verificarea gramaticală a documentului se demarează de la locaţia actuală a cursorului. câmpul Sentence. Din meniul Instrumente se alege comanda Limbă – Stabilire limbă. care a fost pregătit pentru editor. Pentru testarea unui text scris într-o limbă diferită de engleza americană: Se selectează textul care urmează să fie analizat. Astfel. Statisticile elaborate de editor Editorul determină numărul paginilor. caracterelor. Dacă se detectează o propoziţie care are o gramatică sau un stil disDecupareabil. Pentru verificarea ortografică a textului se va acţiona butonul de comandă Corectare ortografică şi gramaticală (din bara cu unelte standard). Din fereastra de dialog care se afişează se alege limba în care a fost scris textul respectiv. atunci prima dată se deplasează cursorul la începutul documentului (adică se acţionează combinaţia de tasta CTRL+HOME). Pentru demararea procesului de verificare gramaticală: Din meniul Instrumente se alege comanda Corectare ortografică şi gramaticală. paragrafelor. propoziţia este afişată în fereastra de dialog intitulată Grammar. dacă se doreşte verificarea documentului întreg. Dacă în prealabil a fost selectat un text. 41 . Pentru declanşarea procesului de numerotare din meniul Instrumente se va alege comanda Contor de cuvinte. după care se dă comanda OK. Verificarea textelor editate într-o limbă diferită de engleza americană Testarea lingvistică a textului scris într-o altă limbă decât engleza este posibilă doar atunci când limba respectivă are un dicţionar.

Termenul de formatare se referă la atributele care se atribuie diferitelor caractere (de exemplu font = corp de literă. atunci toate modificările efectuate în fişele respective vor deveni valori implicite atât documentului actual. dacă se acţionează butonul de comandă Implicit. Pentru a termina aplicarea acestei formatări. În primul caz textul care urmează să fie formatat trebuie să fie selectat. culoarea. Se dă comanda necesară acestei formatări. Comenzile necesare aplicării diferitelor tipuri de formatări pot fi date în trei feluri: 1. 2. Note de subsol şi de final. Rândurile goale care sunt inserate după paragrafe sunt incluse în contorul referitor la numărul de rânduri. se ştie că urmează introducerea unui text care trebuie să aibă aspectul exterior “caractere înclinate (cursive)”. Pentru includerea în numerotare a textelor notelor de picior şi de sfârşit în fereastra de dialog care se afişează se va activa opţiunea Incl. Fişa cu numele Spaţiere caractere. Formatarea poate fi aplicată unui singur caracter. cifre. aspectul exterior. Comanda Font (meniul Format) afişează o fereastră de dialog care are trei fişe: 1. aspect exterior). Fişa cu numele Efecte text La ambele fişe. spaţii şi caractere speciale (de exemplu caracterele specific româneşti). dar nu şi în cele referitoare la numărul de paragrafe. cu ajutorul barei de unelte de formatare. 3. Se menţionează însă că toate atributele de formatare sunt accesibile numai prin intermediul comenzii Font.Statistica referitoare la numărul caracterelor sunt incluse atât caracterele numerice. semne de punctuaţie. precum şi anumite efecte speciale. dimensiune. însă se poate cere aplicarea atributelor de formatare şi unui text care urmează să fie introdus. 42 . cu ajutorul comenzii Font din meniul Format. Formatarea caracterelor Prin caractere se înţeleg litere. În momentul modificării editorul salvează noile valori în modelul curent şi vechile valori sunt suprascrise. Atributele de formatare pot fi aplicate unui text introdus (existent). Fişa Font a ferestrei de dialog Font stabileşte sau modifică fontul. cât şi tuturor documentelor noi care se bazează pe modelul actual. cu ajutorul tastaturii. fişa cu numele Font. 3. tipul de subliniere. dimensiunea fontului. se va da din nou comanda care a declanşat aplicarea formatării “caractere înclinate”. după care se începe introducerea textului (evident celelalte porţiuni de text ale documentului nu vor fi afectate). 2. 3. De exemplu.5. În al doilea caz se mută cursorul la locaţia de unde va începe noul text şi în continuare se aplică comenzile necesare efectuării formatărilor de caractere. unui grup de caractere sau chiar unui document întreg. cât şi cele de punctuaţie.

Valorile posibile sunt nici una. adică un punct este aproximativ 0.  Cursiv (înclinat). A nu se confunda dimensiunea specificată în puncte cu o altă unitate tipografică. textul nu va fi subliniat. La varianta Doar cuvinte cuvintele sunt subliniate. Opţiunile din această subfereastră pot fi combinate. numită cpi (caracter per inch).. Fişa Efecte text conţine diverse opţiuni referitoare la efecte speciale. De regulă pentru tipărire se foloseşte culoarea neagră.  Aldin Cursiv (îngroşat şi înclinat). 43 . atunci textul va fi afişat în culoarea care a fost selectată pentru afişarea textelor de către componenta Control Panel a mediului Windows. Dacă se foloseşte varianta nici una. atunci în principiu se poate folosi orice dimensiune (chiar dacă dimensiunea respectivă nu este afişată în listă). Doar cuvinte. înainte de a trece la formatarea efectivă a documentului. Această dimensiune se referă la înălţimea caracterelor.  Aldin (îngroşat). Lista ascunsă Culoare font permite selectarea unei culori din cele 16 culori predefinite. Culoarea poate fi afişată numai atunci când monitorul utilizat este de tip color. Lista ascunsă Stil Subliniere selectează tipul de subliniere care va fi utilizat. dar nu şi spaţiile dintre cuvinte. Dimensiunea caracterelor se defineşte în puncte (1 inch = 72 puncte = 2. Culoarea poate fi tipărită numai atunci când imprimanta este de tip color.54 cm. Dacă se utilizează o imprimantă de tipul HP LaserJet III. Subfereastra Examinare arată efectele formatării specificate. Dimensiunea foarte des utilizată este cea de 12 puncte.352 mm). Lista Stil font stabileşte stilul (aspectul exterior) al fontului utilizat. Lista derulantă Dimensiune permite introducerea sau selectarea dimensiunii caracterelor.Lista derulantă Font afişează numele tuturor fonturilor accesibile imprimantei actuale precum şi fonturile adiţionale instalate pe calculatorul utilizat. Dacă se selectează varianta Auto. Unitatea cpi este utilizată pentru a măsura numărul caracterelor care pot fi aplicate pe un segment de lăţime egală cu 1 inch. Pot fi selectate din variantele:  Obişnuit (stilul implicit).

Nu este obligatorie selectarea paragrafelor 44 . care sunt urmate de o marcă de paragraf. În viziunea editorului Word prin paragraf se înţelege o cantitate de text. Dacă pe ecran nu sunt vizibile mărci de paragrafe. În caz contrar formatarea paragrafului se pierde.25 şi 14 puncte. spre deosebire de alte editoare. Câmpul Poziţie indică modul în care va apare textul faţă de linia de bază. Pentru modificarea formatării unui paragraf prima dată se va selecta paragraful respectiv.6.Fişa Spaţiere caractere a ferestrei de dialog Font permite specificarea opţiunilor referitoare la poziţionarea verticală a caracterelor. atunci se va alege varianta Extins. atunci se va alege valoarea Normal.. textul paragrafului respectiv devine o parte a paragrafului următor. cum este şi WordPerfect – nu utilizează coduri „ascunse” referitoare la formatarea textului. Valorile utilizate în spaţierea condensată respectiv dilatată trebuie să fie specificate în câmpul La. Mărcile de paragraf nu numai că semnalează sfârşitul unui paragraf. ele conţin informaţii şi despre formatarea paragrafului aferent.75 puncte. când se mută sau se copiază un paragraf. Valoarea implicită la spaţierea condensată este 1. obiecte (de exemplu ecuaţii) sau alte articole. ele sunt date în puncte. Înserarea unei mărci de paragraf se realizează atunci când se acţionează tasta ENTER. imagini grafice.  Coborâtă. atunci se va acţiona butonul de comandă Afişare/Ascundere ¶ (bara cu unelte stantard). Linia de bază este o linie orizontală imaginară în imediata apropiere a unei rânduri de text. Dacă se doreşte utilizarea spaţierii implicite pentru fontul selectat. iar la spaţierea extinsă 3 puncte. iar dacă se doreşte dilatarea spaţierii caracterelor. Textul este afişat în forma în care va fi tipărit (dacă se foloseşte modul de afişare tip pagină imprimată). la spaţierea utilizată între toate caracterele textului selectat precum şi cele referitoare la procesul “kerning” Câmpul Spaţiere indică cantitatea de spaţiu folosită între toate caracterele textului selectat. Dacă se doreşte condensarea spaţierii caracterelor. 3. Astfel.  Ridicată. Valorile permise sunt între 0. Valorile posibile sunt:  Normal. Formatarea paragrafelor Aspectul exterior al unui document în mare măsură depinde de formatarea aplicată diferitelor paragrafe. utilizatorul trebuie să aibă grijă să includă în selecţie şi marca de paragraf. atunci se va alege varianta Condensat. Editorul Word. după care vor fi aplicate formatările necesare.

Subliniem faptul că prin acţionarea tastei TAB numai linia curentă este retrasă. Aliniere stânga la La centru Aliniere la dreapta Stânga Dreapta Pentru a centra sau alinia un text: Se selectează paragrafele care urmează să fie centrate sau aliniate. centrat şi aliniere în ambele sensuri. retragerea rândurilor text. iar marginea din dreapta este neuniformă. Unui paragraf selectat îi pot fi aplicate următoarele categorii de formatări:      centrarea şi alinierea textului. fără să fie necesară modificarea marginilor laterale actuale.2. este suficient dacă se selectează doar o parte din paragraf.6. Alinierea selectată afectează tot textul din paragraful selectat. În bara cu unelte de formatare se face un clic pe butonul de aliniere de tipul dorit. spaţierea între paragrafe. spaţierea rândurilor. În cazul alinierii în ambele sensuri. Prin aplicarea acestei funcţii textul paragrafului (şi nu numai al unei rânduri) va fi deplasat până la următorul sau până la precedentul stop tabular. deoarece formatările care vor fi aplicate se vor referi la paragrafe întregi. Centrarea şi alinierea textului Editorul aliniază implicit rândurile la marginea din stânga. dacă este cazul. identarea) rândurilor unui paragraf sau a mai multor paragrafe faţă de marginile din stânga şi din dreapta. Pentru retragerea rândurilor unui paragraf sau a unor paragrafe cu ajutorul riglei orizontale se va proceda astfel: Pentru a realiza: Retragerea primei rânduri Retragerea din stânga (triunghi superior) 45 Se va trage simbolul grafic: . Un text poate fi retras prin trei metode:  cu ajutorul barei de unelte de formatare. spaţiile dintre cuvinte vor fi comprimate sau dilatate. Retragerea rândurilor Această funcţie permite retragerea (poziţionarea.  cu fereastra de dialog corespunzătoare comenzii Paragraf (meniul Format).  cu ajutorul riglei orizontale. 3.6. defilarea şi ştergerea stopurilor tabelare. Pot fi utilizate însă şi următoarele tipuri de alinieri: la dreapta.1.întregi. 3. deci nu întregul paragraf.

atunci textul va apare în zona rezervată marginii din stânga. În subfereastra Indentare în câmpul La stânga se introduce sau se selectează distanţa cu care se doreşte retragerea rândurilor faţă de marginea din stânga. Prima linie şi Agăţat. Dacă se alege 46 . Dacă se alege varianta Nici una. În câmpul La dreapta se introduce sau se selectează distanţa cu care se doreşte retragerea rândurilor faţă de marginea din dreapta. atunci primele rânduri ale paragrafelor selectate se vor alinia cu retragerea din stânga. Se alege fişa Indentări şi spaţiere. Pentru retragerea rândurilor unui paragraf sau a unor paragrafe cu ajutorul comenzii Paragraf: 1. Se selectează paragraful sau paragrafele pentru care se doreşte modificarea retragerii rândurilor.Retragerea primei rânduri şi Retragerea din stânga (dreptunghi inferior) Retragerea din dreapta Pentru retragerea rândurilor unui paragraf sau a unor paragrafe cu ajutorul barei de unelte de formatare: Se selectează paragrafele care urmează să fie retrase. În câmpul Specială se va introduce tipul de retragere care va fi utilizat în primele rânduri ale paragrafelor selectate. Valorile posibile sunt Nici una. atunci textul va apare în zona rezervată marginii din dreapta. Din meniul Format se alege comanda Paragrapf 3. 2. Dacă se specifică o valoare negativă. Această retragere este măsurată faţă de retragerea actuală din stânga. Pentru retragerea rândurilor la următorul stop tabelar se va acţiona butonul de comandă Mărire Indent. Pentru retragerea rândurilor la stopul tabelar precedent se va acţiona butonul Micşorare Indent. Dacă se specifică o valoare negativă.

Pentru afişarea sau ascunderea stopurilor tabulare se va acţiona butonul de comandă Show/Hide ¶ (bara cu unelte standard). În special sunt utilizate atunci când se doreşte alinierea verticală a textului. Ele sunt nişte măsurători pentru retragerea rândurilor unui paragraf sau mai multe paragrafe într-un text. De exemplu. spaţierea dintre fiecare linie va fi cu ceva mai mare decât 10 puncte: la dimensiunea reală a caracterelor se mai adaugă un spaţiu care depinde de tipul fontului utilizat. În acest caz înălţimea depinde de dimensiunea caracterelor fontului utilizat. Pentru a insera stopurile tabulare cu ajutorul riglei orizontale: Se selectează paragrafele în care se doreşte definirea sau modificarea stopurilor tabulare (trebuie selectate paragrafe întregi). spaţierea va fi aproximativ 20 puncte. Tipul alinierii: Stopuri tabulare aliniate la stânga (la care textul este aliniat la stânga stopului tabular) Stopuri tabulare centrate (la care textul este aliniat centrat faţă de stopul tabular) Stopuri tabulare aliniate la dreapta (la care textul este aliniat la dreapta stopului tabular) Stopuri tabulare aliniate la punctul zecimal (la care textul este aliniat la punctul stopului tabular zecimal) 3. Pentru definirea poziţiei stopurilor tabulare sau pentru modificarea formei de afişare a textului trebuie să fie afişată rigla (meniul Vizualizare. atunci primele rânduri ale paragrafelor selectatevor fi retrase cu cantitatea specificată de câmpul Cu. Stopurile tabulare sunt poziţionate la o distanţă de 1/2" (1. Prima linie de text care se introduce este aliniată la primul stop tabular. funcţia determină înălţimea fiecărei rânduri ale textului din paragraf. Pentru a defini sau modifica alinierea stopurilor tabulare se va efectua un şir de cicluri pe butonul de comandă care este situat în partea din stânga riglei.4. Spaţierea rândurilor Această funcţie permite majorarea şi micşorarea cantităţii de spaţiu dintre două rânduri. 47 Se face un şir de cicluri pe butonul de aliniere tabulară până când se va afişa simbolul: . dacă se folosesc caractere de dimensiune 10 puncte. el nu este tipărit. 3.27 cm). Cu toate că acest caracter este vizibil pe ecran. se va apăsa tasta TAB. Tabulatorul şi poziţionarea lui Stopurile tabulare (tab-urile) oferă un mod convenabil şi precis de aliniere a textului.6.3. rândurile situate după primele rânduri ale paragrafelor selectate vor fi deplasate spre dreapta cu cantitatea specificată de câmpul Cu. Valoarea implicită este spaţierea simplă. Dacă se foloseşte spaţierea dublă la rânduri care au caracterele de dimensiune 10 puncte. Pentru a muta punctul de inserţie la următorul stop tabular al paragrafului. până când se obţine alinierea dorită. În cazul în care se alege varianta Agăţat.6.varianta Prima linie. Pentru a indica locaţiile stopurilor tabulare editorul inserează în document un caracter tabular (sub forma unei săgeţi). comanda Riglă). Se subliniază faptul că stopurile tabulare afectează numai paragrafele selectate.

atunci în câmpul Spaţiere se va alege varianta de spaţiere Exact în acest caz în câmpul La se va introduce o valoare destul de mare care va permite includerea în paragraf a celui mai înalt caracter. în puncte sau în rânduri (1li = 12pt). Valoarea implicită este 3. 2. atunci spaţierea va creşte cu 20%.  Cel puţin. Dacă se alege una din variantele Cel puţin sau Exact. Din meniul Format se alege comanda Paragraf. În bara cu unelte de formatare se face un clic pe butonul de comandă Umbrire. dacă se alege un multiplu de 0.2. La un rând Exact la 26pt Pentru modificarea spaţierii rândurilor: 1. De exemplu.  Multiplă. Din lista ascunsă Spaţiere se alege tipul spaţierii de rânduri. Valorile posibile sunt:  La un rând. Dacă se doreşte ca toate rândurile să fie spaţiate uniform. Editorul afişează bara cu unelte având numele Umbrire. dacă se aplică o linie de contur unei imagini grafice sau unui chenar. se selectează paragraful.  La doua rânduri. Pentru aplicarea contururilor sau pentru ştergerea lor folosind bara de unelte: Se selectează paragrafele. Adăugarea contururilor şi efectul de umbră Editorul permite aplicarea diferitelor tipuri de rânduri de contur şi a efectelor de umbră care sunt asociate paragrafelor. chenarelor şi imaginilor grafice. un articol de tip ecuaţie sau o imagine grafică. celulelor unei tabele. atunci în cazul folosirii spaţierii simple editorul va majora automat spaţierea pentru linia respectivă.  La 1.Dacă o linie conţine un caracter de o dimensiune mare. editorul va converti automat rândurile în puncte. dacă se aplică o linie de contur unei celule a unei tabele. Aceste valori trebuie să fie inserate în câmpul La. Se alege fişa Indentări şi Spaţiere. astfel: dacă se aplică o linie de contur unui paragraf. dacă se alege un multiplu de 1. atunci se selectează întreaga celulă inclusiv indicatorul de sfârşit de celulă. 48 . atunci în câmpul La se va introduce cantitatea dintre rânduri. Aceste funcţii pot fi activate prin două căi: cu bara de unelte specializat Umbrire sau cu ajutorul comenzii Borduri şi umbrire(meniul Format). celulele de tabele sau chenarele pentru care se adaugă sau se şterge linia de contur.5. atunci spaţierea va descreşte cu 20%. 3.5 rânduri. atunci spaţierea de rânduri poate fi micşorată sau majorată cu un procentaj arbitrar. se face un clic pe imagine sau pe chenar. Dacă se alege varianta Multiplă. Se selectează paragraful sau paragrafele pentru care se doreşte modificarea spaţierii dintre rânduri.8.6. Dacă valoarea este introdusă în rânduri. 3.  Exact.

dreapta a paragrafului. celulei sau chenarului. în exteriorul paragrafelor. Rândurile de contur aplicabile sunt: în partea de sus.  conturare dreptunghiulară. 49 .  conturare cu marginea umbrită la muchiile din dreapta şi de jos ale conturului. jos. prin efectuarea unui clic pe muchia respectivă.  conturare în 3-D. Aici editorul (în subfereastra Setare) oferă cinci tipuri predefinite pentru conturare. un buton pentru ştergerea rândurilor de contur existente şi o listă ascunsă referitaore la efectul de umbră utilizat. Fişa Borduri de pagină este specializată în conturarea paginilor.  fără conturare.  conturare liberă (fiecare margină cu rânduri diferite). culoarea de fond şi de scris. Comanda Borduri şi umbrire (meniul Format) permite un control mai mare asupra contururilor şi efectelor de umbră. şase butoane referitoare la modelul conturului. mărimea liniei de contur. listele afişate stabilind stilul. Listele Lăţime şi Culoare stabilesc stilul şi culoarea liniei de contur. culoarea. care are trei fişe. În subfereastra Examinare se poate stabili care anume muchie va fi conturată şi care nu. Comanda afişează o fereastră de dialog. Fişa Umbrire este specializată în prelucrarea efectului de umbră utilizat în interiorul rândurilor de contur. Fişa Umbrire este specializată în prelucrarea rândurilor de contur. stânga. între paragrafe sau între celulele unei tabele.Listele şi comenzile barei afişate sunt următoarele: lista ascunsă referitaore la stilul liniei de contur. Din listele afişate se poate stabili modelul de umbră (de haşurare). celulelor sau chenarelor selectate.

editorul va utiliza diferite valori implicite referitoare la dimensiunea hârtiei. atunci este preferabil specificarea.  numărul de coloane de tip ziar. cu rezerva că dimensiunile hârtiei sunt cele standardizate în Statele Unite (8. Utilizatorului din ţară .3.  marginile.  numerotarea rândurilor.cu standardele eurDeschideree diferite – îi revine sarcina să selecteze o dimensiune adecvată de hârtie. a următoarelor şapte categorii de elemente de formatare. Dar şi acest standard este “cunosDecupare” de Word. în majoritatea cazurilor formatul A4 (210mm x 297mm). Aceste valori în timpul sesiunii de editare pot fi modificate oricând. Paginile pot fi orientate: Titlu Titlu 50 .  antete şi subsoluri.7. deci activitatea utilizatorului revine la selectarea acestui tip standard. la marginile utilizate şi la alte opţiuni. utilizatorul nu trebuie să aibă grijă de selectarea hârtiei adecvate. de regulă. Există însă şi posibilitatea introducerii şi a unei dimensiuni definită de utilizator.  numerotarea paginilor.7.5” x 11”).1. Dimensiunea hârtiei şi orientarea paginii Editorul dispune de o listă de tipuri de hârtie de diemnsiuni predefinite pentru fiecare tip de imprimantă. 3. Formatarea paginilor În momentul în care se începe tastarea unui document nou. Toate elementele de formatare mai sus amintite vor fi aplicate numai la o anumită secţiune precizată.  orientarea hârtiei. Astfel. care se referă la implementarea paginii: dimensiunea hârtiei. din momentul iniţial. Dacă se ştie de la început viitorul aspect exterior al documentului. la orientarea paginilor. Documentul poate fi împărţit în mai multe secţiuni.

Tip portret (verical);

- Tip vedere (orizontal).

Pentru selectarea dimensiunilor hârtiei şi a orientării paginii: Se selectează textul pentru care se va folosi o dimensiune şi o orientare nouă, sau se poziţionează punctul de inserţir într-o secţiune în care vor fi operate diverse modificări. Din meniul Fişier se alege comenda Iniţializare Pagină, după care se selectează fişa Hârtie. În urma acestei comenzi se afişează fereastra de dialog intitulată Hârtie.

Din lista ascunsă Hârtie se alege o dimensiune predefinită (de exemplu A4), sau se alege varianta Dimensiune hârtie. În acest caz dimensiunile hârtiei utilizate vor fi specificate de către utilizator, în câmpurile Lăţime şi Înălţime. Din fereastra Margini - Orientare se alege orientarea hârtiei. Din lista ascunsă Se aplică pentru se alege cantitatea de text care urmează să fie modificată (documentul întreg sau de la punctul actual încolo). Se dă comanda OK. Dacă noua dimensiune de hârtie şi noua orientare de pagină este aplicată unui text selectat, atunci editorul va insera întreruperi de secţiuni înainte şi după textul selectat. Dacă din lista ascunsă Se aplică pentru s-a ales varianta “de la punctul actual încolo”, atunci editorul va insera o întrerupere de secţiune în faţa punctului de inserţie. 3.7.2. Marginile La editorul Word cele patru margini sunt măsurate de la muchiile hârtiei utilizate. Ele nu depind de dimensiunea fontului utilizat. Marginile implicite sunt următoarele: Dacă orientarea hârtiei este Portrait, marginile de sus şi de jos sunt egale cu 1”=2.54cm, cele din stânga şi din dreapta sunt egal cu 1.25”=3.17cm; astfel, la o hârtie tip 8.5” x 11” (standard american) spaţiul rezervat textului are dimensiunea 6” x 9”. Dacă orientarea hârtiei este Landscape, marginile de sus şi de jos sunt egale cu 1.25”=3.17cm, cele din stânga şi din dreapta sunt egale cu 1”=2.54cm; astfel, la o hârtie tip 11” x 8.5” spaţiul rezervat textului are dimensiunea de 9” x 6”. Pentru stabilirea marginilor cu ajutorul riglei: În modul de afişare normală sau în modul de afişare înainte de tipărire, se poziţionează punctul de inserţie în secţiunea ale cărei margini urmează să fie modificate. Dacă documentul nu are secţiuni multiple, modificările de margine se vor referi la documentul întreg.

51

Se afişează rigla (meniul Vizualizare, comanda Riglă). În continuare se trag rândurile de semnalare ale marginilor pe rigla orizontală (pentru modificarea marginii din dreapta şi din stânga). Dacă cursorul de mouse este poziţionat corect pe o linie de semnalare a marginilor, cursorul va avea forma unei miniuţe prevăzute cu două săgeţi. Editorul va actualiza afişarea paginii în acel moment, în care se eliberează butonul de mouse. Dacă în timpul tragerii se ţine apăsată tasta ALT, atunci pe riglă vor fi afişate şi măsurători exacte (numerice). Pentru stabilirea marginilor cu ajutorul comenzii Iniţializare Pagină: Se selectează textul pentru care se schimbă marginile sau se poziţionează punctul de inserţie în secţiunea în care se schimbă marginile.

Din meniul Fişier se alege comanda Iniţializare Pagină, fişa Margini. Această comandă afişează o fereastră de dialog. În câmpurile Sus, Jos, Stânga, Dreapta se introduce sau se selectează măsurătorile referitoare la marginea de sus, jos, din stânga şi din dreapta. Câmpul Pt. îndoire permite rezervarea unei margini suplimentare necesară la legarea documentului. Valoarea implicită este 0cm. În cazul în care se introduce aici o altă valoare, textul din paginile impare va fi deplasat spre dreapta, iar textul din paginile pare va fi deplasat spre stânga.

6 Margini în oglindă

7

6 Pt. indoire

7

52

Dacă se doreşte tipărirea pe ambele feţe ale hârtiei, atunci se va selecta opţiunea Margini în oglindă din lista ascunsă Pagini multiple, caz în care marginile interioare au aceeaşi lăţime şi marginile exterioare de asemenea au aceeaşi lăţime. Din lista ascunsă Se aplică pentru se alege cantitatea de text care urmează să fie modificată (documentul întreg sau de la punctul actual încolo). Se dă comada OK. Dacă noua margine este aplicată unui text selectat, atunci editorul va insera întreruperi de secţiuni înainte şi după textul selectat. Dacă din lista ascunsă Se aplică pentru s-a ales varianta “de la punctul actual încolo”, atunci editorul va insera o întrerupere de secţiune în faţa punctului de inserţie. Dacă după alegerea noilor margini se dă comanda Implicit, valorile introduse vor deveni valori implicite (se va cere o confirmare din partea utilizatorului, care poate fi realizată prin alegerea comenzii Da). 3.7.3. Antete şi subsoluri Deseori se doreşte ca pe fiecare pagină a documentului sau pe pagini pare şi/sau impare să fie tipărite informaţii identice, la începutul şi/sau la sfârşitul paginii. De exemplu se poate cere ca la începutul fiecărei pagini să apară titlul capitolului, iar la sfârşit să apară numărul de pagină şi o imagine grafică. Aceste informaţii sunt denumite antete (situate la începutul paginii), respectiv subsoluri (situate la sfârşitul paginii). Se pot specifica un antet şi un subsol diferit pentru pentru pagini pare şi impare, sau pentru prima pagină a unei secţiuni şi restul paginilor din secţiune. Antetul întotdeauna este plasat în zona dintre muchia superioară a hârtiei şi marginea se sus; un subsol este plasat între marginea de jos şi muchia inferioară a hârtiei. Un antet sau un subsol poate fi creat prin comanda Antet şi subsol (meniul Vizualizare). În urma acestei comenzi editorul va trece automat în modul de afişare tip pagină, după care va afişa bara de unelte aferentă comenzii.

Semnificaţia butoanelor acestei bare de comenzi sunt centralizate în tabela următoare: Buton Comută între antet şi subsol Afişare anterior Afişare următor La fel ca cel anterior Inserare număr de pagină (ALT+SHIFT+P) Inserare dată (ALT+SHIFT+D) Inserare oră Funcţie Trecere din zona de antet în zona de subsol şi invers. Trecere la antetul sau subsolul precedent diferit de antetul sau subsolul actual). Trecere la antetul sau subsolul următor (diferit de antetul sau subsolul actual). Înlănţuirea antetului sau subsolului actual la secţiunea anterioară, sau anularea acestei înlănţuiri. Înserarea numărului de pagină sub forma unei instrucţiuni de câmp. Înserarea datei calendaristice sub forma unei instrucţiuni de câmp. Înserarea orei exacte sub forma unei 53

Afişarea ferestrei de dialog referitoare la stabilirea opţiunilor ale paginii utilizate (Fişier / Iniţializare Pagină). Pentru o reîntoarcere la document se va acţiona butonul de comandă Închidere.  54 . Dacă este necesar. se selectează toată informaţia din antet sau subsol. Se crează antetul sau subsolul care va apare pe fiecare pagină pară. prin care se trece la un antet/subsol corespunzător unei pagini pare. Pentru crearea antetelor/subsolurilor diferite pe prima pagină şi în restul paginilor secţiunii (documentului): Se poziţionează punctul de inserţie în secţiunea în care se doreşte crearea antetelor/subsolurilor de acest gen. Din bara de unelte pentru antete şi subsoluri se alege comanda Iniţializare Pagină. se face un clic pe butoanele Afişare urmator sau Afişare anterior.instrucţiuni de câmp. Închidere Reîntoarcerea la textul documentului. se face un clic pe butoanele Afişare următor sau Afişare anterior. după care se dă comanda OK. Există însă posibilitatea de a crea antete şi subsoluri care variază astfel: (ALT+SHIFT+T) Iniţializare Pagină un anumit antet/subsol pentru pentru prima pagină a secţiunii şi un alt antet//subsol pentru restul paginilor secţiunii (documentului). atunci se lasă necompletată zona antetului/subsolului. din meniul Vizualizare se alege comanda Antet şi subsol. Afişare/Ascundere Document text Afişarea / ascunderea textului documentului în timpul editării antetului/subsolului. În zona Antete şi subsoluri se activează opţiunea Pagina pară diferă de cea impară (antet/subsol diferit pe pagini impare şi pare). În zona Anteturi şi subsoluri se activează opţiunea Prima pagină diferită (antet/subsol diferit pe prima pagină şi restul paginilor). Din bara de unelte pentru antete şi subsoluri se alege comanda Iniţializare Pagină.  un anumit antet/subsol pentru pagini pare şi un alt antet/subsol pentru pagini impare (în cadrul secţiunii actuale sau în cadrul documentului). se poziţionează punctul de inserţie în secţiunea care conţine antetul sau subsolul respectiv. prin care se trece la primul antet/subsol al documentului sau al secţiunii. Se efectuează un clic pe butoanele de comandă Afişare urmator şi Comută între antet şi subsol. Pentru ştergerea unui antet sau a unui subsol creat anterior. Din fereastra de dialog afişată se selectează fişa Aspect. Se alege comanda Antet şi subsol(meniul Vizualizare). după care se acţionează tasta BACKSPACE sau ŞTERGERE. Dacă este necesar. Dacă se doreşte ca în prima pagină să nu apară nici un antet sau subsol. Din fereastra de dialog afişată se selectează fişa Aspect. după care se dă comanda OK. după care se creează antetul sau subsolul care va apare în restul documentului sau secţiunii. Implicit editorul foloseşte acelaşi antet şi acelaşi subsol în întreaga secţiune a documentului. prin care se trece la următoarea zonă de antet/subsol. Se alege comanda Antet şi subsol (meniul Vizualizare). Pentru crearea antetelor/subsolurilor diferite pe pagini pare şi impare: Se poziţionează punctul de inserţie în secţiunea în care se doreşte crearea antetelor/subsolurilor de acst gen. Se creează antetul sau subsolul care va apare pe prima pagină.

romane. 55 . din lista ascunsă Format… se alege formatul numerelor utilizate (cifre arabe. centrat. 2. Numerele de pagini pot fi aliniate în cinci moduri. majuscule (ex. iii sau I.7.  prin comanda Numere de pagină(meniul Insert). Numerotarea paginilor Această funcţie permite numerotarea paginilor unui document. care afişează o fereastră de dialog cu acelaşi nume. iar din lista Aliniere alinierea utilizată (stânga. minuscule (ex. Din lista ascunsă Poziţie se alege locul de plasare a numerelor de pagină (antet sau subsol). Se crează antetul sau subsolul care va apare pe fiecare pagină impară. B. minuscule sau majuscule). b. prin care numărul de pagină va fi adăugat documentului.4.Se face un clic pe butonul Afişare următor. numere romane (ex. prin care se trece la un antet/subsol corespunzător unei pagini impare. 3. III). C) care pot fi afişate atât în partea superioară a paginii sau în partea inferioară. Pentru reîntoarcerea la document se va acţiona butonul de comandă Închidere. Dacă nu se doreşte tipărirea numărului de pagină pe prima pagină a documentului. atunci în diferitele secţiuni pot fi folosite diferite formate de numerotare. i. c). va fi dezactivată opţiunea Afişare număr pe prima pagină. Pentru inserarea numerelor de pagini cu ajutorul meniului Insert: Se poziţionează punctul de inserţie în secţiunea în care se doreşte adăugareea numerelor de pagini şi se alege comanda Numere de pagină. Pot fi alese numere arabe (de exemplu 1. Se dă comanda OK. ii. dreapta. a. A. în interior sau în exterior). Dacă se doreşte modificarea aspectului exterior al numerelor de pagină. 3). II. Funcţia de numerotare de pagini poate fi declanşată prin două metode:  prin comanda Antet şi subsol(meniul Vizualizare). Dacă documentul este format din mai multe secţiuni.

2.se va înscrie numărul de început de pagină. Alinierea verticală a textului pe o pagină Editorul are trei opţiuni referitoare la alinierea textului pe o pagină. fişa Aspect. Pentru modificarea alinierii verticale: 1. centru.stânga dreapta. Din lista ascunsă Aliniere verticală se alege tipul alinierii verticale (sus. Din meniul Fişier se alege comanda Iniţializare Pagină. 3.  Justified (cadrat).Pornire de la .  Top (sus). jos). Aceste opţiuni stabilesc modul în care editorul aliniază între marginea se sus şi marginea de jos un text care ocupă doar o parte dintr-o pagină.  Center (centrat). 56 . Se selectează textul sau se poziţionează punctul de inserţie în secţiunea în care se doreşte modificarea alinierii verticale.

Împărţirea unui document în secţiuni Un document poate fi împărţit într-un număr arbitrar de secţiuni. fişa Aspect. această distanţă va fi 1/4”. la începutul piecărei pagini. Numerele nu sunt afişate pe ecran. Se activează opţiunea Adăugare numerotare linie. Se dă comanda OK. se alege secţiunea sau secţiunile respective şi se anulează opţiunea Adăugare numerotare linie. cu deosebirea că numerotarea va reîncepe la fiecare secţiune nouă. Pentru a şterge numerotarea de rânduri. care are valoarea implicită 1. Din lista ascunsă Se aplică pentru se alege cantitatea de text care urmează să fie modificată (documentul întreg sau de la punctul actual încolo).7. Opţiunile de numerotare de rânduri sunt următoarele: Dacă se ale opţiunea Reluare la fiecare pagină. după care se dă OK. De exemplu se poate cere ca în prima secţiune să nu fie folosit regimul de coloane (adică numărul coloanelor să fie egal cu unu). caz în care în fiecare linie va fi afişat numărul de linie.4. Dacă se alege varianta Automat. iar în ultima secţiune să fie folosit regimul de două coloane. Când se începe un document nou. Pentru a adăuga numere de rânduri: Din meniul Fişier se alege comanda Iniţializare Pagină. Lungimea minimă a unei secţiuni este egală cu lungimea unui paragraf. ele pot fi însă tipărite sau vizualizate cu comanda Examinare înaintea imprimării (meniul Fişier). după care se reia cu 1. în secţiunea doi să fie utilizat regimul de trei coloane. numerotarea va începe cu 1 sau cu numerul specificat în câmpul Pornire de la. Valoarea implicită este egală cu 1. În fereastra de dialog care se afişează se dă comanda Numere de linie. iar lungimea maximă coincide cu lungimea documentului. În câmpul Pornire de la se introduce numărul de început folosit la numerotarea rândurilor.5. Această opţiune este implicită. 3. nu există nici o 57 . Numerotarea se face până la 32767. 3. Numerotarea rândurilor Editorul poate să numeroteze rândurile unui document şi să tipărească numărul corespunzător rândurilor într-un loc specificat al paginii.7. Fiecare secţiune a documentului poate fi formatată separat. Câmpul Incrementare cu stabileşte pasul la care se afişează numerele de rânduri. În acest moment se activează cele trei câmpuri care se referă la numerotarea rândurilor. Dacă se alege varianta Continuu. Câmpul De la text stabileşte distanţa dintre numărul de linie şi marginea din stânga. Opţiunea Se reia la fiecare secţiune este similară opţiunii precedente.6. atunci rândurile sunt numerotate în continuare. fără a ţine seama de întreruperile de pagină sau de secţiune.

în fond se şterg informaţiile de formatare ale secţiunii care precede întreruperea secţiunii. dimensiunea de pagină. sau când se creează un cuprins. aspectul exterior şi secvenţa numerelor de pagină. care însă nu va fi tipărit.  locul de tipărire al notelor de picior şi al notelor de sfârşit. dacă se şterge o întrerupere de secţiune.  poziţia. În urma acestei comenzi se afişează o fereastră de dialog intitulată Întrerupere. În momentul introducerii unei întreruperi de secţiune se stabileşte modul în care va începe noua secţiune. Astfel. care definesc modul în care va începe următoarea secţiune. În modul de afişare normală editorul afişează o linie dublă punctată cu textul Sfârşit de secţiune. etc. editorulo va crea automat o întrerupere de secţiune. Informaţiile de formatare referitoare la secţiunea care precede întreruperea de secţiune (numărul de coloane. Scopul secţionării unui document este modificarea pentru o parte a documentului a unui element de formatare.  alinierea verticală a textului pe pagină. 58 .întrerupere de secţiune. Noua secţiune va începe la pagină nouă. se selectează întreruperea de secţiune şi se apasă tasta DELETE sau BACK-SPACE. din următoarele elemente:  dimendiunea hârtiei şi orientarea paginii. deoarece întregul document constă dintr-o singură secţiune.  numerotarea rândurilor. Cele patru opţiuni existente sunt următoarele: Opţiunea Pagina următoare Editorul va întrerupe pagina actuală în momentul în care se dă comanda de întrerupere de secţiune. Se dă comanda OK.  conţinutul şi poziţia antetelor şi subsolurilor. Dacă se selectează un text şi se schimbă numărul de coloane.  numărul coloanelor. Pentru a şterge o întrerupere de secţiune în modul de sfişare normală. Din meniul Insert se alege comanda Întrerupere. Din câmpul Tipuri de sfârşit de secţiune se alege una din cele patru opţiuni. Textul devine o parte a secţiunii următoare şi va moşteni toate formatările secţiunii următoare.) sunt memorate în “articolul” de sfârşit de secţiune.  marginile. Operaţiunea de ştergere a întreruperii de secţiune poate fi anulată prin comanda Anulare (meniul Editare). Pentru crearea unei secţiuni noi: Se poziţionează cursorul la locaţia în care se doreşte să înceapă noua secţiune. un indice de noţiuni sau o listă de figuri.

Mai mult. 59 . Opţiunea Pagină impară Editorul începe noua secţiune în următoarea pagină impară. Gestionarea coloanelor Editorul Word permite crearea documentelor reprezentate sub formă de coloane. şi noua secţiune va folosi spaţiul liber al paginii. Dacă întreruperea de secţiune se efectuează la o pagină impară. editorul echilibrează coloanele situate deasupea întreruperii de secţiune. Acest tip de întrerupere se foloseşte de exemplu atunci când se doreşte ca fiecare capitol să înceapă la pagină impară. şi începe o nouă secţiune în aceeaşi pagină.Opţiunea Continuu Editorul inserează o întrerupere de secţiune. un text introdus poate fi transformat în aşa fel. Dacă în secţiunea precedentă sunt coloane multiple. 3 4 5 4 4 Opţiunea Pagină pară Este similară cu opţiunea Pgonă impară. cu deosebire 5 noua secţiune va începe la că următoarea pagină pară. încât să fie reprezentat sub formă de coloane. atunci editorul nu va scrie 4 5 nimic în urmtoarea pagină pară. 3.8.

Dacă se doreşte formatarea în coloane doar a unei părţi a documentului. Dacă documentulm nu este divizat în secţiuni. Pentru vizualizarea întreruperilor de secţiune din meniul Vizualizare trebuie selectat modul de vizualizare normală. Pentru a crea coloane cu lăţimi egale (în mod de afişare tip pagină): Dacă documentul are doar o singură secţiune şi dacă se doreşte formatarea întregului document în regim de coloane. Modurile de afişare tip pagină şi tip vizualizare înainte de tipărire vor prezenta coloanele multiple în felul în care ele vor fi tipărite. prin care se afişează o fereastră de dialog cu acelaşi nume. Întreruperile de secţiune pot fi vizualizate şi în modul de afişare tip pagină. se poziţionează punctul de inserţie într-un loc arbitrar al documentului. pentru aceasta se va face clic pe butonul de comandă Afişare/Ascundere ¶ din bara de unelte standard. după care se eliberează butonul. textul va fi reînceput de la prima coloană a paginii următoare. Dacă textul astfel formatat este necorespunzător. În bara de unelte standard se face un clic pe butonul de comandă Coloane. se poziţionează punctul de inserţie în secţiunea în care se doreşte formatarea textului în coloane. în sensul că se afişează doar o singură coloană. Dacă documentul este formatat din mai multe secţiuni. Editorul aplică regimul de coloane pentru secţiunea în care se găseşte punctul de inserţie. În acest caz editorul va insera automat întreruperi de secţiune la începutul şi sfârşitul textului şi va aplica regimul de coloane. În acest fel pot fi selectate de la 1 la 7 coloane de lăţimi egale. Dacă documentul conţine întreruperi de secţiuni. În modul de afişare normală coloanele sunt “ascunse”. 60 . În acest scop se selectează textul respectiv. atunci regimul coloană va afecta întregul document. Cantitatea de text care se formează în mod coloane poate fi determinată cu ajutorul secţiunilor. Textul poate fi formatat şi în două coloane a căror lăţimi nu sunt egale.În regimul de coloane textul este introdus în mod continuu până la sfârşitul paginii. Fiecare secţiune poate să conţină un număr diferit de coloane. Există posibilitatea formatării doar a unei părţi a unuim document în coloane. După ce s-a completat şi ultima coloană. În acest scop: Din meniul Format se alege comanda Coloane. prin comanda Anulare se poate reveni la situaţia anterioară. după care se aplică o formatare de coloane. Se trage mouse-ul pentru selectarea numărului de coloane dorit. după care se începe o coloană nouă. atunci se poziţionează punctul de inserţie în interiorul secţiunii pentru care se va aplica regimul de coloane. se selectează textul care va fi transformat în coloane.

Pentru întreruperea forţată a unei coloane: În modul de afişare tip pagină. Dacă nu se preferă utilizarea formatelor predefinite de coloane. Dacă în noua secţiune se renunţă la regimul de multicoloane. iar noua secţiune va începe pe aceeaşi pagină. care va distribui uniform coloanele. În acest caz editorul presupune implicit că lăţimile coloanelor vor fi egale. Pentru adăugarea acestor rânduri se va activa opţiunea Linie între. în care se termină o coloană şi se începe o coloană nouă. Pentru acest scop din meniul Insert se alege comanda Întrerupere. iar în continuare se vor introduce măsurători exacte pentru fiecare coloană şi pentru fiecare spaţiu situat în dreapta coloanei. după care se dă comanda OK. se poziţionează punctul de inserţie la locaţia unde se doreşte să înceapă o nouă coloană. Observaţie: 61 . La sfârşitul unei secţiuni sau la sfârşitul unui document se poate întâmpla ca textul să nu fie uniform repartizat între coloane. În continuare se poate alege una din următoarele trei variante:  se acţionează combinaţia de taste CTRL+SHIFT+ENTER. Dacă utilizatorul doreşte să definească lăţimea diferitelor coloane precum şi a spaţiului dintre coloane. atunci se va dezactiva opţiunea Coloane de lăţimde egală. În fereastra de dialog afişată se activează opţiunea Se aplică pentru – de la acest punct înainte. atunci în câmpul Numar de coloane se va introduce numărul necesar de coloane (între 1 şi 45). Se dă comanda OK. Lungimea unei astfel de rânduri este egală cu lungimea maximă a coloanelor din pagină. Din fereastra de dialog care se afişează se alege opţiunea Sfârşit de coloană.Din câmpul Presetări se alege varianta Stânga (coloana din stânga este mai îngustă) sau Dreapa (coloana din dreapta este mai îngustă). după care se dă comanda OK. atunci se va da din nou comanda Coloane. însă se poate trece forţat la o nouă coloană. Coloană nouă şi se dă comanda OK. Prin întrerupere de coloană se înţelege acel punct din text. Pentru a echilibra lungimea coloanelor. Rândurile sunt afişate numai în modul de afişare tip pagină sau în modul de afiare tip vizualizare înainte de tipărire. Plasarea rândurilor verticale de despărţire între coloane uşurează lizibilitatea textului. Editorul distribuie automat coloanele pe pagină. la sfârşitul textului se va insera o întrerupere de secţiune tip continuă.  din meniul Insert se alege comanda Întrerupere. şi din fereastra de dialog afişată se va alege modelul Una (subfereastra cu titlul Presetări).  din meniul Format se alege comanda Coloane. prin inserarea unei întreruperi de coloană. Din fereastra de dialog care se afişează se activează opţiunea Continuu.

Din meniul Tabel se alege comanda Inserare Tabel.9. Gestiunea tabelelor Funcţia de gestiune a tabelelor permite crearea şi editarea datelor organizate în rânduri şi coloane.9. În urma acestei comenzi se afişează o fereastră de dialog intitulată Inserare Tabel. Se dă comanda OK. şi de sus în jos (cu numere). Prin procedeul de tragere a mouse-ului pot fi generate tabele de cel mult 23 rănduri şi 21 coloane. numite celule. Numerotarea celulelor se face de la stânga spre dreapta (cu litere).1. 3. 62 . Se introduce numărul de coloane şi numărul de rânduri ale tabelei. Structuyra de bază a tabelelor este următoarea: ele sunt formate din rânduri (pe orizontală) şi din coloane (pe verticală). Crearea unei tabele poate fi realizată şi prin acţionarea butonului de comandă Inserare Tabel (bara de unelte standard). care pot fi despărţite de rânduri. O imagine grafică care este inserată în interiorul unui chenar poate să ocupe o porţiune a unei coloane.Există posibilitatea combinării imaginilor grafice cu coloane de text. o coloană întreagă sau poate să ocupe chiar mai multe coloane. Aceste elemente în general sunt delimitate de rânduri. 3. Crearea unei tabele Pentru crearea unei tabele: Se poziţionează punctul de inserţie la locaţia din document unde se doreşte crearea tabelei. care formează dreptunghiuri.

În celulele unei tabele pot fi inserate şi imagini grafice. Dacă cursorul de mouse ajunge într-o poziţie corectă. linie sau coloană. O altă modalitate este selectarea unei celule. rândurilor şi a coloanelor Înainte de a insera celule. rânduri au coloane noi. înălţimea celulei va creşte automat. Se face un clic pe linia directoare superioară a coloanei. corsorul se transformă într-o săgeată în jos . Pentru inserarea unui caracter de tabulare se va acţiona combinaţia de taste SHIFT+TAB. sau Se trage cursorul de mouse peste celule. Selectarea celulelor. atunci se va acţiona tasta ENTER. în exteriorul lui). Pentru a tipări rândurile dintre celule şi pentru a adăuga rânduri de contur se va da comanda Tabel AutoFormat (meniul Tabel) sau comanda Borduri şi umbrire(meniul Format). Pentru introducerea informaţiilor într-o oarecare celulă prima dată se face clic pe celula respectivă şi în continuare se tastează textul sau se inserează imaginea grafică. Inserarea celulelor.9.Editorul inserează în document o tabelă vidă şi poziţionează punctul de inserţie în prima celulă. după care se dă comanda Insert Columns din meniul Columns. în interiorul ei). o nouă coloană în stânga coloanei existente. Editorul inserează o nouă linie în faţa (deasupra) linie selectate. Dacă imaginea nu încape în celula respectivă atunci se va modifica înălţimea liniei sau lăţimea coloanei. rândurilor şi a coloanelor Cu mouse-ul selectarea într-o tabelă poate fi realizată în felul următor: Pentru a selecta O celulă Un rând O coloană Acţiune Se face clic pe bara de selecţie a celulei (poziţie apropiată de marginea din stânga a celulei. Se face clic pe bara de selecţie a rândului (poziţie apropiată de marginea din stânga a rândului. rânduri coloane multiple Selectarea rândurilor. dacă în interiorul celulei se doreşte trecerea la un nou paragraf. Deplasarea între celule poate fi realizată şi cu ajutorul tastelor cu săgeţi sau cu tasta TAB. iar o nouă celulă la locaţia specificată de utilizator. atunci se selectează două coloane din tabelă. Pentru a adăuga celule noi la o tabelă: 1. rânduri sau coloane şi în timp ce se ţine apăsată tasta SHIFT se face un clic într-o altă celulă. Selectare Coloană sau Selectare Tabel din meniul Tabel.2. prima dată trebuie selectată o celulă. 3. De exemplu dacă se doreşte adăugarea a două coloane. Se selectează o celulă (sau un număr de celule) în apropierea căreia se va insera o celulă (sau un număr de celule). 63 . rânduri sau coloanele necesare. În continuare se inserează textul. Celule. linie sau coloană deja existentă. În funcţie de cantitatea de informaţie introdusă. coloanelor sau a tabelei întregi poate fi realizată şi prin poziţionarea punctului de inserţie în tabelă şi selectarea comenzii Selectare Rând.

3. Opţiunea care trebuie selectată: Deplasare celule la dreapta Deplasare celule în jos Inserare rând întreg Inserare coloană întreagă Pentru a adăuga rânduri noi la o tabelă: Se selectează linia (sau rândurile) deasupra căreia se va insera noul rând (noile rânduri). Ştergerea celulelor. Inserarea noilor celule deasupra celulelor selectate. Dacă se doreşte adăugarea unui rând la sfârşitul tabelei. Pentru a adăuga coloane noi la o tabelă: Se selectează o coloană (sau un număr de coloane) în stânga căreia va fi inserată o nouă coloană (noile coloane).3. Dacă se doreşte adăugarea unei coloane după ultima coloană din tabelă. 3.2. Editorul inserează o coloană sau mai multe coloane în stânga coloanei selectate (coloanelor selectate). imagini grafice). rândurilor şi a coloanelor Editorul permite ştergerea conţinutului celulelor (texte. Pentru ştergerea conţinutului celulei se selectează celula respectivă.9. Se dă comanda OK. dar pot fi şterse chiar şi celule. 4. 64 . Din meniul Tabel se alege comanda Inserare Celule şi este afişată o fereastră de dialog cu titlu Inserare celule. Numărul rândurilor care ce se inserează coincide cu numărul rândurilor selectate. Din meniul Tabel se alege comanda Inserare – Rânduri deasupra. Din meniul Tabel se alege comanda Inserare Coloane la stânga. se selectează toate mărcile de sfârşit de rând şi se face un clic pe butonul Inserare Cololoane (bara de unelte standard). se poziţionează punctul de inserţie la celula din colţul dreapta jos şi se acţionează tasta TAB. Editorul inserează o linie sau mai multe rânduri deasupra liniei selectate (rândurilor selectate). Scopul urmărit: Inserarea noilor celule în stânga celulelor selectate. Inserarea unei coloane sau mai multor coloane. după care se folosesc metodele obişniute de ştergere de texte. numere. Inserarea unei rânduri sau mai multor rânduri. Se alege una dintre cele patru opţiuni posibile. Numărul maxim de coloane este 31. Pentru ştergerea celulelor unei tabele: Se selectează celula (sau celulele) care urmează a fi ştearsă. Numărul coloanelor care se inserează coincide cu numărul coloanelor selectate.

Se dă comanda OK. Se poziţionează cursorul de mouse în selecţie. Există posibilitatea modificării lăţimii coloanelor prin tragerea cu mouse-ul a liniei de despărţire verticală a unei coloane. lăţimea totală a tabelei rămâne nemodificată.9.Lăţimea unei coloane Editorul poate determina automat lăţimea tuturor coloanelor. fişa Coloană. după care se eliberează butonul mouse-ului.4. rânduri sau coloane prima dată se selectează elementele necesare. Dacă în timpul tragerii liniei de despărţire verticală se ţine apăsată tasta SHIFT. 3. Se alege una dintre cele patru opţiuni. atunci coloanele situate la dreapta vor păstra lăţimea lor.9. se procedează la fel. 3. moment în care cursorul se transformă într-o săgeată înclinată spre stânga. Dacă se doreşte copierea elementelor. Pentru ştergerea rândurilor sau coloanelor unei tabele: Se selectează rânduri sau coloanele care urmează a fi şterse. rândurilor şi a coloanelor Pentru a muta sau deplasa celule. dar în timpul tragerii se va ţine apăsată tasta CTRL. Dacă se ţin apăsate tastele SHIFT şi CTRL. Mutarea şi copierea celulelor. Lăţimea coloaneloe selectate poate fi modificată prin introducerea unei măsurători exacte în câmpul Lăţime preferată. 65 . Din meniul Tabel se alege comanda Proprităţi Tabel. atunci va fi redimensionată numai coloana care este situată în dreapta liniei de despărţire. dar lăţimea totală a tabelei va fi modificată.5. În acest scop se selectează prima dată întreaga tabelă. coloanele situate la dreapta vor fi redimensionate proporţional. Din meniul Tabel se alege comanda Ştergere Rânduri sau Ştergere Coloane. Pentru mutarea elementelor respective se va trage cursorul la noua locaţie.Din meniul Tabel se alege comanda Ştergere Celule şi se afişează o fereastră de dialog cu titlu Ştergere Celule.

Pentru tipărirea rândurilor orizontale şi verticale între celule. Modificarea înălţimii unei rânduri Fiecare celulă a unei rânduri are aceeaşi înălţime determinată automat de editor. fişa Rând. Adăugarea rândurilor de contur la tabele şi efectul de umbră Editorul nu tipăreşte rândurile directoare care împart tabela în celule. Dacă se doreşte evitarea fragmentătii celulelor liniei selectate de o trecere la o nouă pagină.3. Se dă comanda OK. Pentru a modifica înălţimea unui rând: Se selectează linia sau rândurile respective.9. 3. atunci se va dezactiva opţiunea Rândul poate fi pe pagini diferite.6. precum şi pentru obţinerea unui efect de umbră: Se poziţionează punctul de inserţie în interiorul tabelei. Din meniul Tabel se alege comanda Proprietăţi tabel. dar care poate fi specificată şi de utilizator.9.7. Din meniul Tabel se alege comanda Autoformatare în Tabel şi se afişează fereastra de dialog Autoformatare în Tabel. dar care sunt vizibile pe ecran. 66 .

Contopirea (interclasarea) şi fragmentarea celulelor Pentru contopirea orizontală a mai multor celule vecine din cadrul unei rânduri se face cu comanda Îmbinare celule din meniul Tabel. Fragmentarea tabelelor Dacă se doreşte inserarea unui text între două rânduri ale unei tabele.9.9. se poziţionează cursorul în rândul în faţa căreia se va insera textul respectiv şi se alege comanda Scindare Tabel din meniul Tabel. Editorul converteşte conţinutul fiecărei celule într-un paragraf. Pentru indepărtarea tuturor formatelor se alege varianta Nici una. în acest scop se selectează prima linie care va juca rolul antetului de tabelă şi se dă comanda Repetare rânduri 67 . Repetarea antetelor de tabele pe mai multe pagini Unele tabele pot avea dimensiuni mari.8.10. Se dă comanda OK.9. 3. astfel ele se întind pe mai multe pagini. Pentru a adăuga rânduri de contur şi umbre doar la anumite celule se va aplica comanda Borduri şi umbrire (din meniul Format). Există posibilitatea fragmentării celulelor. Această comand1ă fragmentează tabela în două părţi şi inserează o marcă de paragraf ¶ între cele două rânduri şi în continuare se poate insera textul respectiv. Există posibilitatea repetării antetului tabelei la începutul fiecărei pagini noi. În acest scop se selectează celulelel care urmează a fi fragmentate şi din meniul Tabel se alege comanda Scindare Cells. 3.Din lista Stiluri tabel se alege arhitectura de tabelă dorită. selectând în prealabil celulele respective.9. 3.

În continuare se introduce textul notei.11. selectarea unui caracter special şi selectarea comenzii OK. Note de picior şi de sfârşit Editorul permite crearea şi editarea notelor de picior (plasate la marginea inferioară a paginii) şi de sfârşit (plasate la sfârşitul documentului). Pentru a închide panoul de note şi pentru reîntoarcerea în documentul principal se va alege butonul de comandă Revocare. Notele sunt separate de textul documentului Imprimarer-o linie orizontală. iii). ii. 3. Fiecare notă de picior are două părţi: o marcă de referinţă1 care apare în textul documentului şi care identifică nota precum şi textul notei propriu zise. Editorul numerotează notele de picior cu cifre arabe (1. Zona Format de număr stabileşte modul de numerotare a notelor. Se alege butonul OK. antetul desemnat va fi repetat automat la începutul paginii noi.9. Aceste informaţii sunt numerotate automat. O altă posibilitate este alegerea butonului de comandă Simbol. Pentru a insera o notă de subsol sau de final: Se poziţionează punctul de inserţie la locaţia unde se doreşte inserarea mărcii de referinţă. Dacă se trece la pagină nouă. fie butonul Notă de final (dacă se doreşte crearea unei note de sfârşit). iar cele de sfârşit cu minuscule romane (i. atunci se va alege butonul Marcaj particularizat şi în câmpul ataşat se introduce un text de cel mult 10 caractere. Din zona Amplasare se alege butonul Notă de subsol (dacă se doreşte crearea unei note de picior).titlu din meniul Tabel. 2. 1 Not` de picior 68 . Dacă se doreşte folosirea unei mărci de referinţă stabilită de utilizator. Din meniul Inserare se alege comanda Referinţă – Notă de subsol şi se afişează o fereastră de dialog intitulată Notă de subsol şi notă de final . Editorul inserează marca de referinţă a notei şi deschide panoul destinat notelor. 3).

Cursorul de inserare tip liniuţă se transformă într-un semn plus (+). Din fereastra de dialog afişată se alege din 69 . Pentru a deplasa un chenar se aşează cursorul mouse-ului pe o muchie a dreptunghiului. Cursorul se transformă într-o liniuţă prevăzută cu două săgeţi.3. În acel moment cursorul mouse-ului se transformă într-un semn plus prevăzut cu patru săgeţi. În timp ce se ţine apăsat butonul mouse-ului se trage chenarul până când ajunge la dimensiunea dorită. Editorul inserează având muchiile formate din rândurile haşurate cu opt mânere în jurul selecţiei. textul documentului foloseşte spaţiul liber din dreapta a chenarului. În chenar nu se poate depune o notă de picior. După ce chenarul a fost încărcat cu o anumită informaţie. Pentru ştergerea unui chenar fără a şterge şi conţinutul său. Se poziţionează cursorul la locaţia din pagină unde se va găsi colţul stânga sus al chenarului. o notă de sfârşit sau un comentariu. dimensionarea şi poziţionarea unui chenar vid: Se asigură de faptul că nu este selectat nici un text şi nici o imagine grafică. O altă posibilitate este atunci când din exteriorul marginii din stânga şi informaţia depusă în chenar. În modul de afişare tip pagină se alege comanda Casetă text din meniul Inserare. În continuare se trage chenarul în noua poziţie şi se eliberează butonul mouse-ului. moment în care se trage mouse-ul până când chenarul ajunge la dimensiunea dorită. un text sau un obiect. Textul documentului poate să se oprească deasupra marginii superioare a chenarului şi să se continue dedesubtul marginii inferioare a chenarului. Un chenar se redimensionează prin aşezarea cursorului mouse-ului pe unul din mânerele aşezate pe rândurile haşurate ale chenarului selectat. prima dată trebuie selectat chenarul respectiv. Chenare Prin chenar se înţelege un container în care poate fi depusă o imagine grafică. după care se alege din meniul Format comanda Casetă text. Din meniul Inserare se alege comanda Casetă text. Pentru deplasarea sau redimensionarea unui chenar. el poate fi tras cu mouse-ul în orice poziţie a paginii.10. poziţionând cursorul mouse-ului pe o muchie a chenarului. apoi se eliberează mouse-ul pentru inserarea chenarului. se selectează chenarul. în continuare se face un clic de mouse. marginile din stânga şi din dreapta rămânând libere. o tabelă. ocolind însă Pentru inserarea unui chenar în jurul unor elemente selectate: Se trece la modul de afişare tip pagină şi se selectează elementele care vor fi introduse în chenar. cursorul mouse-ului se transformă într-un semn plus prevăzut cu patru săgeţi. Pentru inserarea. Pentru dimensionarea precisă a chenarului se selectează chenarul şi în continuare se alege comanda Casetă text din meniul Format unde se introduc dimensiunile exacte ale chenarului.

deoarece inaginea grafică este memorată în interiorul documentului. lista ascunsă Culoare – Fără linie . se selectează chenarul respectiv. atunci după selectarea chenarului se acţionează tasta BACKSPACE sau tasta DELETE. Pentru a importa o imagine grafică (fără a părăsi editorul Word): Se poziţionează punctul de inserţie la locaţia din document unde se doreşte inserarea imaginii. 3. Importarea imaginilor Editorul Word poate să importe imagini grafice de o mare varietate de formate. Zona intitulată Aspect se referă la comportamentul textului înconjurător faţă de chenar. În urma acestei comenzi se deschide pe panoul de activitate fereastra cu numele Insert – Clip Art din care se selectează Clip Organizer urmând a copia o imagine si apoi a o lipi în documentul Word.11. după care se alege comanda Casetă text din meniul Format şi se afişează o fereastră de dialog Casetă text. Se selectează comanda Imagine  Miniatură din meniul Inserare. Desenare în Word 70 .zona Linie.12. Programele denumite “filtre grafice” permit editorului interpretarea şi afişarea imaginilor grafice create de alte aplicaţii. inclusiv conţinutul său. Importarea unei imagini grafice majorează substanţial dimensiunea documentului Word. Pentru informaţii precise referitoare la un chenar. 3. Dacă se doreşte ştergerea unui chenar.

3. Pentru a lansa componenta de desenare a editorului.WordArt. în bara cu unelte standard se va face un clic pe butonul de comandă Desenare.13. În fereastra de dialog cu titlu Textul introdus se introduce textul care urmează să fie prelucrat de WordArt şi apoi se acţionează tasta Enter. 71 . Din bara de unelte se selectează diferitele efecte speciale care urmează a fi aplicate textului. Utilitarul WORDART Editorul Word conţine o aplicaţie specială numită WordArt. care este destinată adăugării documentului actual diferitelor texte. după care din meniul Inserare se alege comanda Imagine . Pentru lansarea în execuţie a utilitarului WordArt prima dată se poziţionează cursorul la locaţia din document unde se doreşte inserarea textului cu efect special. se efectuează un clic în exteriorul obiectului WordArt şi se continuă editarea cu Word. După ce se termină. care au diferite efecte speciale.Editorul Word este şi un program de desenare care poate să creeze în interiorul documentelor imagini grafice.

..........................3.........................2.............. Masa de lucru a programului Excel ............ Generalităţi ....................2.........3.....................87 4.................................................. Filtrarea automată a datelor .................Cuprins IV...1............. Ataşarea unei imagini de fond la foi de calcul ... Mutarea şi copierea foilor de calcul .............................................................76 4.......2..........................4........................83 4.......................................5..............80 4...............................................3...................... PROGRAMUL DE CALCUL TABELAR ........ Pentru inserarea unei noi foi de calcul: ......................................................................................................................3...77 4..... Formatarea numerelor......................................................................8...........................2.................................74 4..........75 4........................7................ Formatarea celulelor ..5.................2..................1............................................................6......................... Pentru inserarea unei funcţii ..2.....................................................................................2........6................................................................................81 4......................................................... Formatarea liniilor ...................................6......................................................................................74 4..................................94 72 ...............79 4.............. Formatarea liniilor şi a coloanelor ..........................................................73 4..............1....................................... Sortarea datelor ..................................................4.....77 4..3....90 4............................................2.88 4.........8..........89 4........... Selectarea unei celule sau a unei regiuni de celule...........85 4......1..............................8................................................................5........... Funcţii ................................. Realizarea operaţiilor de editare de bază cu mouse-ul (drag and drop) .......83 4.................................................................. Alinierea datelor ............................................................73 MICROSOFT EXCEL XP ..................................78 4..............2......90 4................................... Introducerea formulelor .............. Editarea formulelor ........................................................................8..........3.....................................................2...3................................83 4.4...93 4.........................79 4.................................. ştergerea şi inserarea foilor de calcul .............. Baze de date ........................................ Introducerea şi editarea datelor...82 4.................... Gestiunea foilor de calcul ........................................................................................1.........78 4...............1.......................1..7............................................7......................5............... Introducerea datelor într-o celulă .........1............................. Sumarea automată şi ierarhizarea datelor .......................................4................ Redenumirea.................3....................................................3................ Formule........... Formatarea coloanelor ......................................................73 4....................88 4.....................................................2......... Inserarea funcţiilor .................................85 4..............

 bara cu unelte de formatare. Este posibil ca acesta să fie motivul pentru care programul Excel este cel mai popular program de calcul tabelar care lucrează sub Fereastră. Instrumentele de dezvoltare specializate vă ajută să obţineţi soluţiile pe care le doriţi.  panoul de activitate.  bara de titlu. 73 . care vor lucra aşa cum trebuie şi anume aşa cum doriţi.  etichetele cu numele foilor de calcul. Logica încorporată şi facilităţile inovatoare vă permit să vă concentraţi asupra analizei pe care o aveţi de făcut şi mai puţin asupra datelor.  bara cu meniu orizontal. Programul Excel este un program de dimensiune foarte mare (lucru normal având în vedere marea diversitate a funcţiilor).MODULUL IV.  linia de stare.1.  bara standard de unelte.  butoanele de defilare a foilor de calcul. Masa de lucru a programului Excel Prin masa de lucru a programului Excel se înţelege orice obiect care este afişat pe ecran:  suprafaţa de lucru a foii de calcul. Toate acestea vor conduce la obţinerea unor foi de calcul tabelar inteligente. 4. PROGRAMUL DE CALCUL TABELAR MICROSOFT EXCEL XP Programul Microsoft Excel impune un nou standard pentru calculul tabelar.  bara de defilare orizontală şi verticală a foii de calcul.  caseta cu numele celulei.  bara de formule.

…. Prin indicatorul de celulă activă se înţelege un chenar îngroşat care apare în jurul unei celule. O foaie este formată din 256 de coloane şi din 65. Fiecare foaie de calcul constă din linii şi coloane. iar titlul ataşat coloanelor este A. Intersecţia liniilor şi coloanelor generează celule. În fiecare celulă pot fi introduse cel mult 32. Referenţierile de celule sunt utilizate la diferite formule. B. Astfel. celula situată în coloana a doua şi în linia a treia se referenţiază prin B3. 3. de exemplu. celula din coloana B şi din linia 3 se referenţiază prin construcţia B3. texte.2. Introducerea datelor într-o celulă Celula este cea mai mică unitate adresabilă a unei foi de calcul. …. formule şi altele). 2.1. Introducerea şi editarea datelor 4. de exemplu. 4. Numărul foilor ulterior poate fi modificat. Prin agendă de lucru=registru (workbook) se înţelege un fişier Excel.2. în care vor fi introduse diferite informaţii (numere. Titlul ataşat liniilor (rândurilor) este 1. În colţul dreapta jos a 74 .536 de linii. Astfel. C.216. numărul total de celule pe o foaie de calcul este deci 16.Bara de formule Celula activă Numele coloanei Bara standard de unelte Caseta cu numele celulei Bara cu unelte de formatare Bara de titlu Bara cu meniu orizontal Numărul liniei (rândului) Suprafaţa de lucru a foii de calcul Panoul de activitate Bara de defilare verticală Butoane de defilare a foilor de calcul Linia de stare Etichetele cu numele foilor de lucru Bara de defilare orizontală Componentele auxiliare ale mesei de lucru sunt comenzile corespunzătoare diferitelor meniuri şi ferestre de dialog. Celulele sunt referenţiate prin “coordonatele” lor. Elementul principal al mesei de lucru este zona rezervată agendei de lucru.000 de caractere.777. Ea poate fi adresată prin identificatorul de coloană (literă) şi identificatorul de linie (număr). Fiecare agendă de lucru în momentul iniţial conţine trei foi de calcul (worksheet).

B. …. …. Dacă într-o celulă se introduce un număr care depăşeşte lăţimea celulei. FZ.chenarului se găseşte un mic dreptunghi. De exemplu numărul 12345678901234 va fi afişat sub forma 1. care reprezintă celula de unde a început selecţia. formatare sau orice altă activitate prin care se modifică informaţiile conţinute în celule. Z. După ce în celula activă a fost introdusă o informaţie. 4.216. ştergere. Într-o celulă pot fi introduse cel mult 32. ci este doar invizibil. fie se va efectua un clic de mouse pe o celulă.536) şi 256 coloane (notate cu literele A. …. În acest caz textul va fi afişat trunchiat. urmate de litera E şi un număr care indică puterea lui 10 cu care se înmulţeşte numărul. Într-o foaie de calcul există 65. În interiorul celulei se afişează punctul de inserţie (o liniuţă verticală sclipitoare). IA. Indicatorul arată locaţia actuală de prelucrare în cadrul foii de calcul: Tot ceea ce se tastează va fi introdus în celula respectivă. EA. FA. …. CZ. …. indicatorul de celulă activă se poziţionează pe celula A1. În linia de stare. Celula proprietară a indicatorului este denumită celulă activă. În momentul în care se deschide o nouă foaie de calcul. numărul respectiv va fi afişat sub formă ştiinţifică. În acest moment se poate începe introducerea informaţiilor în celulă. textul Gata este înlocuit cu textul Introducere (starea actuală este cea de editare). Celula situată în colţul dreapta jos a unei foi de calcul se referenţiază prin IV:65536. Dacă se efectuează un clic pe o celulă de acest fel. În momentul acţionării unei taste caracterul corespunzător va fi afişat în celula respectivă. …. Celulele selectate vor fi supraluminate (adică vor fi afişate cu un fond bleu). Dacă se efectuează un clic de mouse. HA. inserare. cu excepţia unei singure celule. Inserarea informaţiilor se poate realiza în celula activă. În această formă în faţa punctului zecimal apare o singură cifră semnificativă. BZ.000 de caractere. Dacă într-o celulă se introduce un text care depăşeşte lăţimea celulei. …. Caracterele tastate apar atât în interiorul celulei active. AZ. celulele implicate în operaţia respectivă trebuie selectate. …. Textul acoperitor rămâne afişat până când se vor introduce diferite date în celula sau în celulele acoperite. GA. GZ. …. EZ. însă informaţia respectivă nu s-a pierdut. celula respectivă devine activă. Numărul total de celule ale unei foi de calcul este deci 16. întregul text al celulei va fi afişat pe bara de formule. DZ.777. IV). acest text va acoperi celula sau celulele din dreapta celulei respective. se va acţiona fie tasta Introducere. AA. BA. Selectarea unei celule sau a unei regiuni de celule Înainte de a efectua o operaţie de mutare. copiere.2.23457E+13. cât şi în bara de formule.536 linii (numerotate de la 1 la 65. CA. HZ. Acest dreptunghi este denumit mâner de umplere. DA.2. 75 . În acest moment în linia de stare este afişat textul Gata (programul Excel este în stare pregătită). adică celula A1 este activă. aceasta fiind afişată cu un fond alb. …. după punctul zecimal cinci cifre.

Cursorul de mouse se transformă într-o săgeată.2. Programul Excel va înlocui datele existente în regiunea de destinaţie cu datele din regiunea sursă. atât timp cât formează un dreptunghi de celule. Cursorul de mouse este asemănător cu cel folosit la mutare.3. Se selectează celula sau regiunea de celule care va fi mutată. Celulele unei regiuni pot fi toate într-o linie sau într-o coloană. 2. 3. 4. despărţite cu caracterul două puncte “:”). Regiunile de celule sunt definite prin punctele lor de ancorare (coordonatele colţurilor din stânga sus şi din dreapta jos ale dreptunghiului. Se indică cu mouse-ul chenarul selecţiei. Realizarea operaţiilor de editare de bază cu mouse-ul (drag and drop) 1. în timpul operaţiei de tragere se va ţine apăsată tasta CTRL. Pentru mutarea datelor din celula sau din regiunea selectată se va trage regiunea sursă în colţul stânga sus a regiunii de destinaţie. sau în orice altă combinaţie de linii şi coloane. Pentru copierea celulelor. cu deosebire că lângă săgeată va 76 .O regiune compactă de celule este un grup dreptunghiular de celule alăturate. copiată sau inserată.

Activarea următoarei foi de calcul. fişa Vizualizare. comanda Opţiuni….3. Gestiunea foilor de calcul În cazul unei instalări standard o nouă agendă de lucru conţine trei foi de calcul (numărul acestor foi poate fi însă modificat). După inserare datele existente în dreapta celulei de destinaţie vor fi deplasate spre dreapta. Foaie2 (Sheet2) şi Foaie3 (Sheet3). Dacă numărul foilor de calcul este mare.      Se poa Observaţie: te rea Dacă pe ecran nu sunt afişate etichete de foi de calcul. Pentru redenumirea unei foi de calcul: 1. pentru ca utilizatorul să-şi facă o idee mai bună despre conţinutul diferitelor foi de calcul.3. Redenumirea. La muchia de jos a ferestrei de editare.  Activarea primei foi de calcul. Lângă etichetele foilor de calcul apar patru butoane care asigură defilarea foilor de calcul ale agendei. ştergerea şi inserarea foilor de calcul În cazul unei instalări standard etichetele foilor de calcul sunt Foaie şi sunt numerotate începând cu numărul 1 (Foaie1. Pentru inserarea celulelor selectate între celule care deja conţin anumite informaţii. Cu ajutorul tastaturii. Activarea unei foi de calcul se poate realiza cel mai simplu prin efectuarea unui clic de mouse pe eticheta foii respective. Locaţia de destinaţie este indicată:  Printr-o linie îngroşată orizontală. iar prin combinaţia CTRL+PAGE UP se va activa precedenta foaie de calcul. sunt afişate etichetele foilor de calcul: Foaie1(Sheeet1).apare şi semnul plus. …). foi. Eticheta foii active de calcul este evidenţiată. După inserare. Foaie2. 4. Se efectuează un dublu clic pe eticheta foii respective. datele existente dedesubtul celulei destinaţie vor fi deplasate în jos. şi se va activa opţiunea Selectori Ţinând apăsată tasta SHIFT şi efectuând un clic pe unul din butoanele sau se poate realiza o defilare rapidă prin foile agendei de lucru. 4. pe ecran va apare doar o parte a etichetelor foilor de calcul (spaţiul rezervat etichetelor este destul de mic). lângă bara de defilare orizontală a ecranului. Aceste etichete pot fi redenumite. dacă cursorul de mouse este poziţionat pe o muchie orizontală.  Printr-o linie îngroşată verticală. în timpul tragerii se va ţine apăsată tasta SHIFT (în cazul mutării celulelor sursă) sau SHIFT+CTRL (în cazul copierii celulelor sursă). prin acţionarea combinaţiei de taste CTRL+PAGE DOWN se va activa următoarea.1. Activarea foii precedente. Activarea ultimei foi de calcul. dacă mouse-ul se poziţionează între două coloane. La un moment dat numai o singură foaie de calcul este activă. Programul Excel va înlocui datele existente în regiunea de destinaţie cu datele din regiunea sursă. Altă variantă: 77  . atunci pentru afişarea lor se va alege liza meniul Instrumente.

Se selectează foaia sau foile de calcul care trebuie mutate sau copiate (în cadrul agendei de lucru active).2.3. Din meniul Inserare se alege comanda Foaie de lucru. În continuare se tastează noul nume al foii (peste numele avut anterior) şi acţionează tasta ENTER. 4. Foaia selectată sau foile selectate vor fi mutate la noua locaţie. 2. Pentru ştergerea unei foi de calcul: 1. Se selectează foaia sau foile de calcul care vor fi şterse. De asemenea pot fi şterse acele foi. care conţin date inutile. În timpul acestei operaţii o săgeată indică locaţia unde va fi mutată foaia de calcul. Altă variantă: Se activează foaia care se redenumeşte şi din meniul Format.Se efectuează un clic cu butonul drept pe eticheta foii respective. 2. sau chiar mai mult. În timpul acestei operaţii o săgeată indică locaţia unde va fi mutată foaia de calcul. Mutarea şi copierea foilor de calcul Există posibilitatea mutării sau copierii foilor de calcul în interiorul agendei actuale de lucru. Se trage eticheta la locaţia de destinaţie a foii (sau a foilor). În momentul în care se ajunge la locaţia de destinaţie se eliberează butonul de mouse.  4. după care se apasă butonul stâng şi se menţine apăsat butonul respectiv. atunci foaia sau foile selectate vor fi copiate în locaţia de destinaţie. Se activează meniul local (se efectuează un clic cu butonul drept al mouseului) şi se alege comanda Ştergere. dintr-o agendă de lucru într-alta. Aceste operaţii pot fi realizate fie cu ajutorul meniului local. Se selectează foaia de calcul înaintea căreia se inserează noua foaie de calcul. Altă variantă: Selectarea meniului Editare şi alegerea comenzii Ştergere foaie. fie cu ajutorul mouse-ului prin metoda tragerii. prin care se va micşora memoria utilizată. Dacă în timpul operaţiei de tragere cu mouse-ul se ţine apăsată tasta CTRL. Pentru inserarea unei noi foi de calcul: 1. submeniul Foaie se alege comanda Redenumire. 2.3. Se deplasează cursorul de mouse peste una dintre etichetele selectate. Din meniul local se alege comanda Redenumire. Cursorul de mouse are forma următoare. Cursorul de mouse va avea forma următoare: Sales Hi Marketing Consolidatio n 4.3. Sales Hi+ Marketing Consolidatio n 78 . 3. 2. Efectuarea operaţiei de mutare sau de copiere cu metoda tragerii cu mouse-ul: 1. Foile de calcul care nu sunt utilizate pot fi şterse.

Formulele de regulă se compun din: . Din meniul Format se alege submeniul Foaie şi se alege comanda Fundal. Pentru gruparea elementelor (modificarea priorităţii operatorilor) se folosesc perechi de paranteze rotunde.operatori. Se afişează o fereastră de dialog intitulată Fundal foaie. .4. Fiecare formulă trebuie începută cu semnul egal. .4. 4. comanda Ştergere fundal). atunci în celula (B4) în care se va afişa rezultatul se va introduce următoarea formulă: =(B1+B2+B3)/3 În exemplul nostru formula a fost introdusă în celula B4. 2.valori.3. B2 şi B3. logice sau de tip text). deci cu ele pot fi efectuate diferite operaţii (matematice. Se selectează fişierul care conţine imaginea grafică dorită. . Formule Introducerea şi editarea formulelor Datele introduse în celulele unei agende pot fi prelucrate.referinţe de funcţii. submeniul Foaie.4. Imaginea de fundal a foii poate fi îndepărtată (meniul Format. Imaginea respectivă va fi afişată (sub forma unui tapet) dedesubtul celulelor foii de calcul. Exemplu: Dacă se doreşte calcularea mediei aritmetice a valorilor conţinute în celulele B1. Se selectează foaia sau foile de calcul pentru care se ataşează o imagine grafică. 79 . În acest scop: 1. 3. după care se dă comanda Deschidere. Ataşarea unei imagini de fond la foi de calcul Programul Excel permite ataşarea unei imagini de fundal la diferite foi de calcul. Pentru efectuarea diferitelor operaţii vor fi folosite diferite formule.referinţe de celule.

/ Împărţire. Se selectează celula în care se doreşte să apară rezultatul livrat de formulă. fie prin referenţierile de funcţii de tip TRUE () sau FALSE (). Prioritatea operatorului este 1. Prioritatea operatorului este 3 (cel mai mare). Formula este introdusă în celula C1.1. Acest operator este notat cu caracterul &. spaţiu “ “. În linia de stare se afişează textul Enter. În exemplul următor se efectuează operaţii de concatenare între conţinutul celulei A1 (constantă).prin introducerea directă de la tastatură. C1 1  A B Programul Excel = =A14& ” “ &B1 & “este rapid. 2. * Înmulţire.  Scădere. Constantele logice TRUE şi FALSE pot fi introduse fie prin tastarea numelui constantei logice. Introducerea formulelor Formulele pot fi introduse în două moduri: . Pentru introducerea unei formule de la tastatură: 1. Prioritatea operatorului este 2.” C D Programul Excel este rapid 4. prin care se comunică faptul că regimul actual este cel de editare. în funcţie de prioritatea operatorilor. Prioritatea poate fi modificată prin utilizarea perechilor de paranteze rotunde.”. 80 . Constantele de tip text trebuie să fie delimitate de caracterele “ (ghilimele). . Operaţiile sunt executate de la stânga spre dreapta. Prioritatea operatorului este 2. Se tastează semnul egal (“=”). Prioritatea operatorului este 1 (cel mai mic).prin selecţia adreselor celulelor. ^ Ridicarea la putere.Operatorii matematici Operatorii matematici sunt următorii: + Adunare. Rezultatul poate fi TRUE (adevărat) sau FALSE (fals). Operatorii logici Operatorii logici sunt folosiţi pentru compararea valorilor conţinute în două celule. Operatorii logici sunt următorii: <> = < > <= >= Diferit Egal Mai mic Mai mare Mai mic sau egal Mai mare sau egal Operatorii de tip text Operatorii de tip text permit concatenarea textelor conţinute în două celule. conţinutul celulei B1 şi constanta “este rapid.4.

Se introduce de la tastatură componentele formulei. Editarea formulelor Editarea formulelor se face similar editării oricărei date introduse într-o celulă: 1. Butonul fx Inserare funcţie: afişarea ferestrei Inserare funcţie din care se poate selecta funcţia care se doreşte a fi inserată. Butonul X Revocare: abandonarea formulei. atunci operaţia de introducere a formulei va fi abandonată. prin care se indică faptul că regimul actual este cel de indicare de celule. Din meniul Instrumente se dă comanda Opţiuni. Dacă se apasă tasta ESC sau se efectuează un clic pe simbolul X (Revocare). Cu ajutorul mouse-ului. Se selectează celula care conţine formula ce urmează să fie editată. Conţinutul celulei selectate nu este modificat. În linia de stare se reafişează textul Editare. Se introduce de la tastatură un operator prin care se indică următoarea operaţie care urmează să fie efectuată. În acest caz punctul de inserţie este afişat în interiorul celulei selectate. A treia variantă este efectuarea unui dublu clic pe celula selectată. adică noua stare este cel de editare. Se selectează celula în care se doreşte să apară rezultatul livrat de formulă.4. atunci operaţia de introducere a formulei va fi abandonată. Pentru a introduce o formulă prin selectarea adreselor celulelor: 1. Dacă se apasă tasta ESC sau se efectuează un clic pe simbolul X (Revocare). Dacă în acest regim se efectuează un clic pe butonul  . Rezultatul formulei este afişat în celula selectată. 4. Se repetă paşii 3 şi 4 până când formula este completă. 5. atunci în fereastra afişată pot fi urmărite rezultatele intermediare livrate de formulă. 3. În linia de stare se afişează textul Indicare. Rezultatul va fi calculat şi va fi afişat în celula selectată. atunci se va proceda astfel: 1. Pentru închiderea (acceptarea) formulei se va apăsa tasta ENTER sau se va efectua un clic pe simbolul (Introducere). O a doua variantă este apăsarea tastei F2. Programul Excel nu afişează formula reală dintr-o celulă.2. Butonul  Introducere: închiderea şi acceptarea formulei. Observaţie: După ce a fost selectată celula în care se introduce o formulă şi se tastează semnul egal. Pentru închiderea (acceptarea) formulei se va apăsa tasta ENTER sau se va efectua un clic pe simbolul  (Introducere). în linia de stare va fi afişat textul Editare. 2. 6. 4. Indiferent de varianta selectată. Formulele pot fi analizate printr-un clic efectuat pe celula proprietar al formulei: ele vor fi afişate pe bara de unelte. 3. Rezultatul va fi calculat şi va fi afişat în celula selectată. în stânga barei de formule vor fi afişate trei butoane de comandă: 1. 4. ci rezultatul calculelor. 2. prin care se indică starea de editare a formulei. Operatorul va fi afişat pe bara de formule. Adresa se va afişa automat pe bara de formule. Formula va fi afişată pe bara de formule. Celulele referenţiate de formulă sunt indicate cu chenare colorate. 81 .3. Se tastează semnul egal (“=”). printr-un clic se deplasează punctul de inserţie pe bara de formule. Se efectuează un clic pe celula a cărei adresă trebuie să apară în formulă. Dacă se doreşte afişarea simultană a tuturor formulelor în interiorul celulelor. 2.

x2.1). ….  xn n PI ( ) RAND ( ) AND (log1. valn) MAX (x1. . Valoarea returnată de funcţie este FALSE dacă fiecare expresie logică este FALSE. În fereastra de dialog afişată se alege fişa Vizualizare (vizualizare). x2. …. Disjuncţia expresiilor logice. x2. Calcularea puterii bazaexponentul. 4. val2. log2. …. …. Forma generală a unui apel de funcţie este = Nume Funcţie(argument1. argument2. xn) PRODUCT (x1. Dacă cel puţin o expresie logică este FALSE. valoarea returnată este FALSE. …. Numărul funcţiilor predefinite ale programului Excel este de ordinul sutelor. Funcţii Generalităţi Funcţiile sunt formule complexe care efectuează o serie de operaţii asupra unei mulţimi de valori date. Rotunjirea în jos a numărului la cel mai apropiat număr întreg. logn) OR (log1. Valoarea minimă a numerelor. Valoarea maximă a numerelor.referinţe de regiuni de celule. Suma numerelor. Valoarea numărul  Număr aleator din intervalul (0. Dacă cel puţin o expresie logică este TRUE.constante. iar INT (1. xn) POWER (baza. argument N) Argumentele sunt separate cu caracterul virgulă. x2) INT (x) x1  x2  . Valoarea returnată este TRUE dacă fiecare expresie logică este TRUE. Conjuncţia expresiilor logice. Argumentele care pot fi utilizate sunt: . x2. valoarea returnată va fi TRUE.1) returnează valoarea –2. …. 3. Funcţiile utilizate cel mai des sunt următoarele: Funcţie AVERAGE (x1.9) returnează valoarea 1. Produsul numerelor. xn) SUM (x1. . xn) Descriere Media aritmetică a numerelor x COUNT (val1. log2. Restul împărţirii primului număr întreg cu cel de-al doilea număr întreg. Dacă expresia logică 82 . xn) MIN (x1. Negaţia expresiei logice. Unele funcţii nu au argument. Partea întreagă.2. 4. logn) NOT (log) Numărul elementelor care conţin valori numerice... valn) COUNTA (val1.5. …. Se dă comanda OK. …. …. …. Se selectează opţiunea Formule. Natura operaţiilor efectuate depinde de numele funcţiei utilizate. exponentul) MOD (x1.referinţe de celule. În acest caz formula generală a unui apel de funcţie este =Nume Funcţie ( ) Tipul şi numărul argumentelor utilizate depinde de numele funcţiei. val2. De exemplu =INT (1. Numărul elementelor nevide. x2.

Dacă ea returnează valoarea TRUE. de exemplu. În formatul general această valoare se reprezintă prin 359620. dacă data actuală este 9 iulie 1997. Este echivalentă cu constanta logică TRUE. Din acest motiv bara de unelte standard conţine un buton special dedicat apelării acestei funcţii:  (Însumare Automată). Returnează valoarea logică FLASE. Astfel.2. În caz contrar valoarea returnată de funcţie este specificată de expresia ValFals. Numărul de serie a datei calendaristice curente. 2. atunci se poate folosi fie formula =A2+A3+A4+A5+A6 fie funcţia =SUM(A2:A6) Funcţia SUM este funcţia utilizată cel mai frecvent. O altă variantă este efectuarea unui clic pe butonul de comandă de inserare de funcţie fx (Inserare funcţie). Numărul de serie a datei şi orei calendaristice curente. De exemplu. Se selectează celula în care se doreşte inserarea funcţiei (o referinţă de funcţie poate fi introdusă şi ca o parte a unei formule sau funcţii). Se evaluează expresia logică test.4301. Returnează valoarea logică TRUE.3.5. 4. Procesul de introducere a funcţiilor poate fi însă uşurat şi rapidizat prin utilizarea “vrăjitorului de inserare a funcţiilor”. Acest buton are o proprietate interesantă: dacă în stânga celulei actuale sau deasupra celulei actuale se găseşte un şir de numere. Din meniul Inserare se dă comanda Funcţie…. ValFals) TRUE ( ) FALSE ( ) TODAY ( ) NOW ( ) are valoarea FALSE. valoarea returnată de funcţie este TRUE.5.IF (test.5. Sumarea automată şi ierarhizarea datelor Calcularea sumei valorilor conţinute într-o regiune de celulă poate fi realizată atât cu ajutorul unei formule. valoarea returnată de funcţie este FALSE. dacă data actuală este 9 iulie 1997. Este echivalentă cu constanta logică FALSE. prin apăsarea tastei ENTER suma elementelor desemnate automat va fi afişată în celula actuală. dacă se doreşte adunarea valorilor conţinute în regiunea A2:A6. care în formatul general se reprezintă prin numărul 35620 (numărul de zile care au trecut de la data de 1 ianuarie 1900). Acest 83 . valoarea returnată de funcţie este specificată de expresia ValAdev. simbolul va desemna automat regiunea respectivă în calitate de argument a funcţiei SUM. Pentru inserarea unei funcţii 1. Inserarea funcţiilor O funcţie poate fi introdusă într-o celulă direct. 4. cât şi cu ajutorul unei referinţe de funcţie. ora 10 şi 19 minute.1. De exemplu. Dacă “pronosticul” butonului de sumă automată este corect. Dacă expresia logică are valoarea TRUE. valoarea returnată de funcţie va fi 7/9/97. valoarea returnată de funcţie va fi 7/9/97 10:19. ValAdev. cu ajutorul tastaturii. 4.

funcţiile statistice. Din lista etichetată Selectaţi o categorie se selectează categoria funcţiei care urmează să fie inserată. .funcţiile financiare. Aspectul acestei ferestre depinde de tipul funcţiei selectate. Din lista etichetată Selectaţi o funcţie se selectează numele funcţiei care se inserează. .funcţiile de gestiune a bazelor de date.funcţiile utilizate cel mai recent.funcţiile de tratare a textelor. . Programul Excel afişează o nouă fereastră de dialog. 3. 4.funcţiile matematice şi trigonometrice. . . celule sau regiuni de celule). .. În cazul selectării funcţiei IF fereastra va avea aspectul următor: 84 .funcţiile referitoare la date calendaristice şi timp. . Categoriile care pot fi selectate sunt: .funcţiile logice.buton apare în bara de unelte standard.funcţiile de căutare şi de referenţiere. .funcţiile de informare.toate funcţiile. 5. . În această fereastră vor fi introduse argumentele utilizate de funcţie (valori. . Se deschide fereastra de dialog intitulată Inserare funcţie. Descrierea succintă a funcţiei este afişată în partea inferioară a ferestrei de dialog.

Informaţiile respective pot fi introduse fie de la tastatură. În cazul mai multor linii se execută un clic şi se trage cursorul mouse-ului peste titlurile de linii (numerele) care vor fi modificate. Pentru modificarea înălţimii liniilor cu ajutorul mouse-ului: 1. 3. În linia Înălţime linie se introduce noua înălţime. 3. Din meniul Format se alege submeniul Rând. Se dă comanda OK. Formatarea liniilor şi a coloanelor Comenzile de formatare a liniilor se referă la modificarea înălţimii liniilor. argumentele şi va afişa rezultatul. Programul Excel va insera în celula selectată funcţia. Pentru a schimba înălţimea unei singure linii se trece la pasul 2. Valoarea implicită a înălţimii liniilor este 12. Comenzile sunt accesibile din meniul Format. 2. Pentru a schimba înălţimea unei singure linii se poate selecta o celulă arbitrară a liniei. Se mută cursorul de mouse pe linia orizontală de bază a chenarului liniei. comanda Înălţime. fie cu ajutorul mouse-ului. fie prin intermediul mouse-ului. A B C 85 . în puncte. Formatarea liniilor Pentru a modifica înălţimea liniilor cu ajutorul comenzilor: 1. restabilirea înălţimii liniilor la înălţimea standard şi la ascunderea/reafişarea liniilor.54 cm. După introducerea tuturor argumentelor se va da comanda OK. Modificarea înălţimii unei linii sau a mai multor linii poate fi realizată fie cu ajutorul comenzilor din meniuri. unde 1 (inch) = 72 puncte = 2.6. 6. Se apasă butonul de mouse şi se ţine apăsat. 4. apoi se eliberează butonul mouse-ului.75 puncte. Deasupra cursorului de mouse modificat se afişează înălţimea actuală a liniei. Toate aceste comenzi sunt aplicabile la o linie selectată sau la un număr de linii selectate. 4. 2. Se afişează o fereastră de dialog.1.6. 4. Se selectează linia sau liniile pentru care se modifică înălţimea.Se completează câmpul sau câmpurile destinate specificării argumentelor. submeniul Rând.

75   5 4. ci devine doar invizibil. după lansarea în execuţie a comenzii de ascundere liniile vor avea aspectul următor: A 1 4 5 1 10 B 2 11 C 3 12 D 86 . atunci din nou trebuie lansată în execuţie comanda Potrivire automată. Pentru a schimba mai multe linii simultan. În timpul tragerii se afişează înălţimea actuală. Conţinutul celulelor liniei ascunse nu se pierde. se execută un clic şi se trage mouse-ul peste titlurile liniilor şi în continuare se execută un clic pe chenarul cel mai de jos al titlului. Comanda Ascundere permite ascunderea liniei sau a liniilor selectate. Această linie se realizează prin modificarea înălţimii liniei (sau liniilor) la zero puncte. Această comandă nu este accesibilă în cazul în care foaia de calcul este protejată. De exemplu.1 2 Înălţime: 12. Dacă ulterior se modifică conţinutul celulei liniei. De exemplu. Înălţimea liniilor poate fi modificată şi cu autorul comenzii Potrivire automată. În momentul eliberării butonului înălţimea liniei va fi modificată. În acest caz înălţimea liniei selectate (sau a liniilor selectate) va fi modificată la o valoare minimă necesară pentru a cuprinde cea mai înaltă introducere de date din linia respectivă. să considerăm următoarea secvenţă de linii: A 1 2 3 4 5 1 4 7 10 B 2 5 8 11 C 3 6 9 12 D Dacă se selectează liniile 2 şi 3. 5. să presupunem că înălţimea celulelor din linia 2 are aspectul următor: 2 a b c d După ce se selectează linia 2 şi se dă comanda Potrivire automată. Se ţine apăsat butonul şi se trage chenarul. înălţimea liniei se va restabili la valoarea standard: 2 a b c d Pentru a face o linie suficient de înaltă astfel încât să cuprindă cea mai înaltă introducere de date se poate efectua un dublu clic pe chenarul de jos al titlului liniei.

Unitatea utilizată este numărul de caractere în fontul Arial. la modificarea lăţimii coloanelor adaptată la lăţimea celei mai lungi introduceri de date depusă în celulele coloanei. apoi se eliberează butonul de mouse. la ascunderea/reafişarea coloanelor şi la restabilirea lăţimii coloanelor la lăţimea standard. 4. Formatarea coloanelor Comenzile de formatare a coloanelor se referă la modificarea înălţimii coloanelor. Deasupra cursorului de mouse modificat se afişează lăţimea actuală a coloanei. A 1 4 5 1 10 B 2 11 C 3 12 D Dacă a fost ascunsă chiar prima linie a unei foi de calcul. Comenzile sunt accesibile din meniul Format. În cazul mai multor coloane se execută un clic şi se trage cursorul mouse-ului peste titlurile de coloane (literele) care vor fi modificate. Se afişează o fereastră de dialog. pentru reafişarea ei se va selecta o coloană arbitrară şi se va da comanda Reafişare. Se apasă butonul de mouse şi se ţine apăsat. Pentru a schimba lăţimea unei singure coloane se poate selecta o celulă arbitrară a coloanei. Pentru a reafişa liniile ascunse. Pentru a schimba lăţimea unei singure coloane se trece la pasul 2. Se dă comanda OK. de dimensiune 10 puncte. 3. Valoarea implicită a lăţimii este 8. G10 A  B Lăţime:8. submeniul Column. Modificarea lăţimii unei coloane sau a mai multor coloane poate fi realizată fie cu ajutorul comenzilor din meniuri. după care se va da comanda Reafişare. Se mută cursorul de mouse pe linia verticală din dreapta chenarului coloanei. pentru a reafişa liniile ascunse 2 şi 3 se poate selecta regiunea de celule A1:B4.2.6. 43 C 87 . se va selecta o regiune care cuprinde şi liniile ascunse. Din meniul Format se alege submeniul Coloană. Pentru modificarea lăţimii coloanelor cu ajutorul comenzilor: Se selectează coloana sau coloanele pentru care se modifică lăţimea.43 caractere. 2.Comanda Reafişarea permite reafişarea liniilor care au fost ascunse anterior cu ajutorul comenzii Ascundere. fie cu ajutorul mouse-ului. Toate aceste comenzi sunt aplicabile la o coloană selectată sau la un număr de coloane selectate. comanda Lăţime. Pentru modificarea lăţimii coloanelor cu ajutorul mouse-ului: 1. De exemplu. În linia Lăţimea coloanei se introduce noua lăţime.

5. Această comandă afişează o fereastră de dialog intitulată Formatare Celule. Din lista etichetată Categorie se alege categoria formatelor numerice care urmează să fie selectată. . Pot fi stabilite. Cheia funcţională a acestei comenzi este CTRL+1. .o dată calendaristică.fontul (corpul de literă) aplicat pentru afişarea datelor. . Programul Excel va afişa în mod automat valoarea în forma în care ea a fost introdusă.un semn monetar. care are şase fişe. În timpul tragerii sunt afişate lăţimile actuale. În zona Eşantion programul Excel va afişa un exemplu al datei formatate cu categoria selectată.7.4. .un număr cu punct zecimal. 88 . În celula astfel formatată se poate introduce: . Nu este folosit nici un format numeric specific.7. Formatarea celulelor Aspectul exterior al unei agende de lucru în mare măsură depinde de formatarea aplicată diferitelor celule.1. atunci din nou trebuie lansată în execuţie comanda Potrivire automată la selecţie. . liniilor şi coloanelor. 4.o virgulă pentru separarea miilor.dimensiunea celulelor. În acest caz lăţimea coloanei selectate (sau a coloanelor selectate) va fi modificată la o valoare minimă necesară pentru a cuprinde lăţimea celei mai late introduceri de date în coloana respectivă.modul de afişare a datelor calendaristice şi a orelor. Lăţimea coloanelor poate fi modificată şi cu ajutorul comenzii Potrivire automată la selecţie. Pot fi utilizate 12 categorii de formatare.caracterul folosit pentru separarea părţii întregi de partea zecimală a unui număr. . . comanda Celule. Toate comenzile de formatare de celule sau de regiuni de celule sunt accesibile prin intermediul meniului Format.simbolul monetar utilizat. Formatarea numerelor Pentru formatarea numerelor introduse în celulele selectate se va da comanda Format/Celule şi se alege fişa Număr. Dacă ulterior se modifică conţinutul celulelor coloanei. În cadrul acestui capitol vor fi prezentate formatările referitoare la celule sau regiuni selectate. După stabilirea categoriei necesare se va da comanda OK. . Prin “formatare” vom înţelege atribuirea diferitelor caracteristici referitoare la aspectul exterior al celulelor. . Această comandă nu este accesibilă în cazul în care foaia de calcul este protejată. Unele formatări efectuate implicit de programul Excel depind de configurări regionale: .un semn procent. 4. Categoria General reprezintă formatul predefinit al numerelor. printre altele. .o fracţie.o oră. Se ţine apăsat butonul şi se trage chenarul.modul de afişare a numerelor. următoarele caracteristici: . Comanda de formatare de celule poate fi dată şi cu ajutorul meniului local: se efectuează un clic pe o celulă cu butonul drept al mouse-ului şi din meniul afişat se dă comanda Formatare Celule…. În momentul eliberării butonului este modificată lăţimea coloanei.

Datele calendaristice pot fi afişate în 13 formate.67 -1234. . Numărul poziţiilor zecimale poate fi stabilit cu lista Număr zecimale. zz = numărul de ordine al zilei): . iar în coloana C formatarea lor în categoria Contabil.67 $(1. în roşu fără semn sau închise între paranteze rotunde (în negru sau în roşu).7. Tipul formatului utilizat se poate selecta din lista Tip. Dacă este selectată opţiunea Utilizare separator mii (. numărul de serie al datei 4 iulie 1997 este 35615.56 B $12. Data curentă poate fi introdusă într-o celulă şi prin formula “=TODAY( )”.Categoria Număr este utilizată pentru afişarea generală a numerelor. că sunt aliniate într-o coloană punctul zecimal şi semnul monetar. Pentru introducerea datelor calendaristice pot fi utilizate două formate (aa = ultimele două cifre ale anului.2.234.56 C $12. ll = numărul de ordine al lunii.345. Numerele negative pot fi afişate în negru cu semnul negativ. 4. Semnul monetar utilizat poate fi selectat în lista ascunsă Simbol. valoarea implicită fiind 2. Prin număr de serie ataşat unei date calendaristice se înţelege numărul de zile care au trecut de la data de 1 ianuarie 1900. valoarea implicită fiind 2.). Datele calendaristice astfel introduse vor fi afişate sub forma aa-ll-zz. datele 97/8/31 şi 97-8-31 vor fi afişate sub forma 97-08-31. Numărul poziţiilor zecimale poate fi stabilit cu lista Număr zecimale. Deosebirea constă în faptul.67 -$1. Formatul numerelor negative poate fi selectat din lista Numere negative. 89 . Astfel. de exemplu. Categoria Contabil este asemănătoare cu categoria de tip monedă. A 12345. Au fost folosite două zecimale. în coloana B formatarea lor cu ajutorul categoriei Simbol monetar. Alinierea datelor Programul Excel aliniază datele introduse în celule astfel:  datele numerice sunt aliniate la muchia din dreapta a celulei.aa/ll/zz.56) 1 2 Categoria Dată (calendaristică) afişează numărul de serie ataşat unei date calendaristice sub forma codificată.  datele de tip text sunt aliniate la muchia din stânga. Categoria Simbol monetar este utilizată pentru valori monetare generale. În exemplul următor în coloana A sunt introduse numere în formatul General.234. De exemplu.345. atunci pentru separarea miilor va fi folosită o virgulă. în roşu fără semn sau închis între paranteze (în negru sau în roşu). Numerele negative pot fi afişate în negru cu semnul negativ.aa-ll-zz.

3. Opţiunea Orientare stabileşte rotaţia textului (modificarea orientării) în celulele selectate. Coloană2 şi aşa mai departe. Articol M Nume câmp 2 …………. 4. Fiecare celulă a liniei de antet conţine un nume de câmp.. Liniile 2. … ale regiunii sunt denumite articole sau înregistrări. 90 . 4. ea este denumită linia de antet. Generalităţi Din punctul de vedere al programului Excel printr-o bază de date standard se înţelege o regiune dreptunghiulară a unei foi de calcul. Numerele. Nume câmp 1 Articol 1 Articol 2 …………. constantele logice sunt centrate.8. Dacă se doreşte orientarea verticală a conţinutului celulei sau celulelor selectate. fiecărei celule a liniei îi corespunde câte un câmp. Nume câmp N Programul Excel poate gestiona şi baze de date nestandard. textele şi constantele logice sunt poziţionate în partea de jos a celulei. Înclinarea textului poate fi modificată cu valorile selectate în câmpul Grade. Prima linie are un rol special. Astfel de baze sunt cele care:  Nu conţin o linie de antet. Lista ascunsă Orizontală permite stabilirea opţiunii de aliniere orizontală a datelor. Valorile posibile sunt între –900 şi 900.8. În acest caz diferitele nume de câmpuri sunt desemnate automat prin şirurile de caractere Coloană1.. Valoarea implicită este 00 (adică linia de bază a textului este orizontală). Baze de date 4. Lista ascunsă Verticală permite stabilirea opţiunii de aliniere verticală a datelor. care este formată din cel puţin două linii şi dintrun număr arbitrar de coloane. Fiecare articol este format din mai multe câmpuri.1. atunci se va efectua un clic în zona etichetată Text. Pentru modificarea alinierii datelor se selectează celula sau regiunea de celule a cărei conţinut va fi modificat în raport cu alinierea şi din meniul Format se dă comanda Celule şi se selectează fişa Aliniere.

Formularele corespunzătoare articolelor unei baze de date pot fi afişate cu ajutorul comenzii Machetă… (meniul Date). este suficientă selectarea unei singure celule din interiorul bazei de date şi lansarea în execuţie a comenzii Machetă. intrările corespunzătoare formulelor sunt texte statice.  Între linia de antet şi primul articol nu se lasă nici o linie vidă (necompletată). În colţul drept sus al ferestrei se afişează numărul de ordine al articolului afişat precum şi numărul total al articolelor din baza de date.  Între articolele consecutive ale bazei de date nu se lasă nici o linie vidă. 91 . În cazul bazei de date anterioare această comandă afişează o fereastră de dialog care poate fi următoarea: În această fereastră de tip formular fiecare câmp al bazei de date îi corespunde câte o intrare. nu se recomandă necompletarea unor câmpuri în interiorul unui articol. Această comandă va afişa un formular vid. În colţul dreapta sus al ferestrei se afişează textul Nou. editarea şi căutarea articolelor unei baze de date constă în utilizarea formularelor de date. deoarece în procesul de sortare a bazei de date pot apare diferite probleme.  Deşi nu este interzis. Intrările corespunzătoare datelor care pot fi editate sunt de tip câmp de introducere. Butoanele de comandă ale ferestrei au următoarele funcţii:  Nou Introducerea în baza de date a unui articol nou. atunci bazele respective trebuie să fie separate de cel puţin o coloană vidă. Ele sunt similare fişelor indexate. Fiecărui articol al bazei de date îi corespunde câte un formular. Metoda cea mai simplă pentru crearea. Articolele bazei sunt situate în coloane consecutive (şi nu în linii consecutive). adică 256 coloane (nume de câmpuri) şi 65535 articole.  Celulele dintr-o anumită coloană a articolelor trebuie să conţină informaţii de acelaşi tip. În timpul introducerii diferitelor informaţii trebuie respectate următoarele reguli:  Dimensiunea maximă a unei baze de date coincide cu dimensiunea unei foi de calcul. deci ele nu pot fi editate.  Dacă o foaie de calcul conţine mai multe baze de date. Pentru a crea o bază de date se vor introduce (tasta) diferite informaţii în diferite celule (ca şi cum le-am introduce într-o foaie obişnuită de calcul).  Informaţiile din linia de antet (nume de câmpuri) pot fi formatate arbitrar (de exemplu pot fi folosite fonturi şi/sau alinieri diferite).. Pentru a afişa un formular de date nu este necesară selectarea unui articol al bazei de date.

Dacă anterior a fost specificat un anumit criteriu (cu ajutorul butonului de comandă Criterii). în care se pot specifica diferite criterii de căutare.  Anteriorul găsit Afişarea articolului precedent al bazei de date. În acest caz utilizatorul trebuie să stabilească anumite criterii (condiţii) prin care se vor căuta acele articole ale bazei. 3. urmat de o valoare. după care se închide fereastra de dialog). Câmpurile care conţin diferite formule (în cazul nostru Valoarea totală) nu sunt prevăzute cu linii de introducere. Operaţia poate fi anulată prin intermediul butonului de comandă Renunţare.După introducerea valorilor corespunzătoare diferitelor câmpuri fie se apasă tasta Enter (noul articol este adăugat la sfârşitul bazei de date. deci se poate trece la adăugarea unui articol nou). . care îndeplinesc criteriul respectiv.<> (diferit). fie se dă comanda Închidere (noul articol este adăugat la sfârşitul bazei de date. că prin acţionarea acestui buton de comandă nu se poate restabili un articol şters. Se afişează o fereastră de dialog intitulată Foaie1. Dacă baza de date are dimensiune mare. căutarea anumitor articole este anevoioasă. Un criteriu se defineşte printr-un operator de comparaţie. în care se cere confirmarea utilizatorului a operaţiei de ştergere. Se acţionează butonul de comandă Criterii. atunci se va afişa următorul articol al bazei care îndeplineşte criteriul respectiv. Se menţionează faptul. însă fereastra de dialog rămâne deschisă. Operaţia de ştergere se confirmă prin acţionarea butonului OK.<= (mai mic sau egal).  Restabilire Anularea modificărilor efectuate în câmpurile articolului actual.= (egal).  Ştergere Ştergerea permanentă din baza de date a articolului afişat. În formularul afişat fiecărui câmp al bazei de date îi corespunde câte o linie de introducere (deci pot fi stabilite criterii şi pentru câmpuri a căror valoare se stabileşte cu ajutorul diferitelor formule). . Pentru a găsi articole individuale dintr-o bază de date: 1. când cel puţin un câmp al articolului actual a fost modificat.>= (mai mare sau egal).< (mai mic). Dacă anterior a fost specificat un anumit criteriu (cu ajutorul butonului de comandă Criterii).  Criterii Afişarea unei ferestre de dialog specializată în căutarea articolului sau articolelor bazei de date care îndeplinesc anumite criterii. Operatorii de comparaţie sunt: . . 92 . . În liniile de introducere corespunzătoare câmpurilor utilizate în căutare se tastează un criteriu care va fi utilizat în procesul de căutare (nu este necesară completarea tuturor liniilor).  Închidere Închiderea ferestrei de dialog corespunzătoare formularului. Se selectează o celulă arbitrară din interiorul bazei de date şi din meniul Data se alege comanda Machetă.> (mai mare). 2. atunci se va afişa precedentul articol al bazei care îndeplineşte criteriul respectiv. Acest buton este accesibil numai atunci.  Următorul găsit Afişarea articolului următor al bazei de date. Comanda afişează o fereastră de dialog. Se afişează o fereastră de dialog (un formular). .

În acest scop se vor stabili numele câmpurilor auxiliare utilizate în procesul de sortare (cu ajutorul listelor ascunse Apoi după). Dacă. ea poate fi anulată prin selectarea comenzii Anulare Sortare (meniul Editare). dacă este necesară. Această comandă afişează o fereastră de dialog intitulată Sortare. În acest caz cu ajutorul listelor ascunse Sortare după şi Apoi 93 . din greşeală. Dacă se selectează butonul de radio Rând antet. precum şi ordinea de sortare. Pot fi utilizate cel mult trei criterii de sortare. care permite stabilirea criteriilor de sortare precum şi stabilirea opţiunilor de sortare. Pentru sortarea articolelor bazei de date se selectează o celulă din interiorul bazei de date şi din meniul Date se alege comanda Sortare. atunci prima linie a bazei de date (linia de antet a bazei) este exclusă din procesul de sortare. Lansarea în execuţie a procesului de sortare se realizează prin intermediul butonului de comandă OK. Tipul de sortare corespunzător primului câmp se alege cu ajutorul butoanelor radio Ascendent (crescător) sau Descendent (descrescător). Sortarea datelor Programul Excel pune la dispoziţia utilizatorului diferite comenzi prin care se poate efectua sortarea (ordonarea) articolelor unei baze de date. stabilirea a încă două criterii de sortare.4. Sortarea articolelor poate fi realizată în ordine crescătoare sau descrescătoare. În cazul selectării butonului de radio Fără rând antet baza de date nu conţine o linie de antet. Fereastra de dialog Sortare poate avea forma următoare: Din lista ascunsă intitulată Sortare după se selectează primul câmp după care se va efectua procesul de sortare.8.2. pe baza informaţiilor conţinute în câmpurile selectate ale bazei de date. După stabilirea primului criteriu (nume câmp + Tipul de sortare) se poate cere. astfel că şi prima linie a bazei de date va fi inclusă în procesul de sortare. a fost realizată o operaţie de sortare nedorită (de exemplu criteriile de sortare nu au fost corespunzătoare).

4. dacă se efectuează un clic pe butonul corespunzător câmpului Nume. Astfel. de exemplu. Dacă a fost folosită o oarecare comandă de filtrare. 2. constă în folosirea comenzii de filtrare automată. care îndeplinesc anumite criterii. se va afişa următoarea listă: 94 . Opţiunile de sortare pot fi stabilite prin acţionarea butonului de comandă Opţiuni.8. Această listă conţine valoarea implicită Normal (se foloseşte sortarea standard).după se vor specifica ordinea câmpurilor utilizate în sortare: prima coloană este codificată sub forma Coloană A. Dacă se efectuează un clic de mouse pe un buton cu săgeată până jos. Această listă conţine toate valorile distincte corespunzătoare câmpului. Se selectează o celulă arbitrară din interiorul bazei de date şi din meniul Date se alege comanda Filtrare. În urma acestei comenzi programul Excel va insera în fiecare celulă a liniei de antet câte un control de tip listă ascunsă (adică un buton cu o săgeată în jos care permite deschiderea unei liste). Această comandă afişează o fereastră de dialog de forma următoare: Lista ascunsă Ordine de sortare după prima cheie permite stabilirea unei ordini de sortare de tip utilizator. în linia de stare a ferestrei programului Excel se va afişa un mesaj. Filtrarea automată a datelor Prin filtrare de date se înţelege afişarea anumitor articole ale unei baze de date care satisfac anumite criterii. de exemplu “3 din 7 înregistrări s-au găsit”. dar nu şi şterse.3. coloana a doua este codificată sub forma Coloană B şi aşa mai departe. precum şi valorile (Toate). (Primele 10…) şi (Definite…). Din lista ascunsă se alege şirul de tip utilizator care va fi folosit în procesul de sortare a bazei de date. Filtrarea articolelor unei baze de date poate fi realizată fie prin comanda de filtrare automată (comanda Filtrare automată). Sortare de tip utilizator poate fi aplicată numai la primul criteriu de sortare. precum şi toate şirurile de tip utilizator care au fost definite prin meniul Instrumente. se pot afişa numai acele articole ale unei baze de date. a căror valoare în câmpul Nume este Andrei. De exemplu. fie prin comanda de filtrare avansată (comanda Filtrare complexă…). Metoda cea mai rapidă de filtrare a articolelor unei baze de date. Pentru realizarea operaţiei de filtrare automată a articolelor unei baze de date: 1. prin care se comunică numărul articolelor găsite şi numărul total de articole ale bazei de date. comanda Opţiuni. atunci se deschide lista aferentă care va fi utilizată în procesul de filtrare. subcomanda Filtrare automată. fişa Liste particularizate. Reafişarea tuturor articolelor unei baze de date filtrate poate fi realizată prin intermediul comenzii Afişare totală. Articolele care nu satisfac criteriile impuse sunt ascunse.

95 . Dacă se dă comanda Filtrare automată.3. În lista afişată se efectuează un clic pe elementul care urmează să fie utilizat pentru filtrarea bazei de date. deci numărul articolelor ascunse poate fi majorat. atunci vor fi şterse şi butoanele cu săgeată jos ataşate numerelor de câmpuri. Prin repetarea paşilor 2 şi 3 lista afişată poate fi filtrată şi în continuare. care în câmpul respectiv conţin elementul selectat. Reafişarea tuturor articolelor poate fi realizată prin repetarea comenzii Filtrare automată sau prin intermediul comenzii Afişare totală. Programul Excel filtrează baza de date în aşa fel încât vor fi afişate numai acele articole.

MODULUL 7 INFORMATIE SI COMUNICARE 96 .

Treptat. Fiecare resursa existenta pe internet are propria adresa de identificare. care specifica serverului unde sa o gaseasca. Protocoalele reprezinta de fept o modalitate prin intermediul careia diferite modele de calculatoare pot comunica intre ele. Internetul a pornit ca o retea de 4 calculatoare a 2 universitati americane.INFORMATIE SI COMUNICARE INTERNETUL 1. ca de exemplu RS-232. dintre care cele mai importante sunt:  wide are network – WAN – un calculator dintr-o anumita retea comunica cu alt calculator aflat la o distanta foarte mare intre ele (chiar in alta tara)  local area network – LAN – calculatoarele sunt localizate foarte aproape unele de altele. in cazul in care unul era scos din uz. hyperlink. Un protocol este un sistem de reguli si proceduri ce guverneaza comunicatia dintre doua dispozitive. Definirea termenilor HTTP. Exista o multime de protocoale dar nu toate sunt compatibile. URL poate folosi diferite protocoale cum ar fi: FTP si HTTP. imaginilor. Hypertext ofera o metoda de prezentare a textului. sau un URL. in timp ce alte protocoale afecteaza transmisiile de date inclusiv parametrii si semnalele folosite in transmisii asincrone (in general modemul). diferite imagini grafice si legaturi. dar atata timp cat cele doua dispozitive dolosesc acelasi protocol ele pot schimba date.1. URL. FTP Uniform Resource Locator – URL 0 este o adresa a unei resurse existenta pe internet ce ofera legaturi intre doua documente din www. Limbajul HTML ii permite textului sa includa diferite fonturi. 97 . afecteaza legaturile hardware. ISP. Reteaua ARPANET. Reteaua oferea posibilitatea transmiterii informatiilor catre un alt calculator din retea. ce avea rolul de a mentine legatura intre cele doua centre stiintifice. Anumite protocoale. o reuniune de retele. aceasta s-a extins la nivel militar. World Wide Web – WWW – este o multitudine de pagini de informatie scrise in format html. in aceeasi cladire sau birou Internetul este o multime de calculatoare conectate in retea. Hypertext Markup Language – HTML – este un limbaj cu ajutorul caruia se scriu pagini pentru WWW. Termeni si concepte Intelegerea si diferentierea termenilor Internet si World Wide Web Exista diferite tipuri de retele. sunetelor si filmelor ce sunt legate intr-un mod nesecvential.

Structura unei adresa web Calculatoarele comunica in retea prin intermediul pachetelor. Un pachet este o informatie logica ce cuprinde informatii atat despre localizarea datelor cat si despre datele utilizatorului. adresa prin intermediul careia se trece de la un document web la altul.168. Hypertext Transport Protocol – HTTP – este o metoda prin care paginile www sunt tranferate prin retea. Hyperlink – este o adresa cu ajutorul careia se pot face legaturi cu alte pagini de web.168 corespund adresei de retea si numerele 0. De exemplu in adresa 192.Exista mai multe tipuri de protocoale:  protocoale de aplicatii – ofera schimbul de date intre aplicatiile existente intr-o retea. 98 . Internet Service Provide – ISP – este cel care ofera servicii de acces la internet. ca de exemplu File Tranport Protocol (FTP) sau Simple Mail Transport Protocol (SMTP) o FTP – este un proces ce permite schimbul de fisiere intre doua calculatoare. Exemple de browsere web: Internet Explorer. Netscape Navigator. Opera. Atunci cand se realizeaza o anumita cerere. Orice calculator aflat in retea are o anumita adresa (adresa IP) ce ii permite sa fie identificat in mod unic in cadrul retelei.0. Acest protocol este instalat impreuna cu utilitatile oferite de TCP/IP o SMTP – este un protocol TCP/IP folosit la transmiterea mail-ului. Ce este un browser web si pentru ce este el folosit Web browser este o aplicatie cu ajutorul careia putem face schimburi de date cu diferite calculatoare din retea prin intermediul unor pagini ce sunt afisate pe monitor.  protocoale de transport – ca de exemplu Transport Control Protocol – TCP  protocoale de retea – ca de exemplu Internet Protocol – IP TCP/IP este protocolul standard folosit pentru a comunica de-a lungul Internetului.3 corespund adresei calculatorului care primeste mesajul. trebuie in primul rand sa cunoasteti numele strazii (la noi adresa de retea) si apoi numarul unde trimiteti scrisoarea (la noi adresa calculatorului care primeste mesajul).3 numerele 192. FTP suporta diferite comenzi ce permit transferul bidirectional de fisiere binare si ASCII intre diferite calculatoare. aplicatia va verifica daca ea ajunge unde trebuie si abia apoi va deschide pagina respectiva. Adresa IP este formata din adresa de retea si adresa calculatorului care primeste mesajul. Asemanator trimiterii unei scrisori.

Altavista. Aceste fisiere se gasesc in directorul Temporary Internet Files. calculatorul nu mai acceseaza legatura la internet luand informatiile din memoria cache a hard diskului. dar ele pot fi sterse fara a afecta cu nimic functionarea sistemului de operare. a telefoniei mobile si. Securitate Conceptul de site web protejat (folosirea numelui de utilizator si a unei parole) Unele site-uri ofera posibilitatea pastrarii confidentialitatii datelor dvs. sa poata fi incarcata mai repede. Cu acest nume de utilizator si cu parola puteti avea acces la datele din contul dumneavoastra. Aceasta cautare se realizeaza dupa un anumit cuvant sau o anumita combinatie de cuvinte. astfel incat sa-si poata aminti identitatea utilizatorului cat si preferintele acestuia. a aparut necesitatea autentificarii unor documente in format electronic transmise in retea. Yahoo. Conceptul de certificat digital O data cu dezvoltarea retelei Internet. 1. Este de preferat sa pastrati aceste informatii pe calculator. dar ea depinde de tipul de browser folosit.Ce este un motor de cautare si pentru ce este el folosit Motor de cautare: este un program disponibil pe Internet cu ajutorul caruia se pot cauta pagini cu informatii referitoare la un subiect anume. astfel incat atunci cand acelasi utilizator va accesa aceeasi pagina web. Exemple de motoare de cautare: Google. De aceea pentru a avea acces la date va trebui sa aveti creat un cont si anume va trebui sa aveti un nume utilizator (username) si o parola. ca de exemplu pagina de start a Internet Explorerului. avand ca rezultate afisarea adreselor paginilor ce contin cuvantul respectiv. In momentul executatii unei astfel de comenzi. in general a tuturor mijloacelor de transmisie de date care necesita criptare sau autentificare a condus la crearea unei noi situatii juridice. Intelegerea termenilor cookie & cache Cookie este informatia pe care un site de web o pastreaza pe hard disk-ul vizitatorului de site. Certificatele ofera un mecanism cu ajutorul caruia se castiga o incredere mai mare in legatura dintre o cheie publica si entitatea care detine cheia privata corespunzatoare. Exemplu de site web protejat este orice site de mail. Cache este locul unde se pastreaza temporar informatii. etc. Un certificat este o declaratie semnata digital cu referire la o 99 . Dezvoltarea sistemelor de plata non-cash.2. etc. Se poate modifica marimea memoriei cache. a comertului electronic. ultimile pagini vizitate.

Trebuie insa retinut ca acesta nu este singurul mod de certificare. Pericolul folosirii cartilor de credit pe Internet Nu este tocmai recomandat sa utilizati cartile de credit pentru a cumpara diferite produse de pe internet. Un alt scop al acestuia este acela de a bloca aplicatia respectiva. ca de exemplu informatii despre cei care au acces la cheia privata corespunzatoare. In locul comunicarii directe toate informatiile sunt conduse de un proxy server in afara retelei. De obicei. Criptarea datelor si utilizarea acesteia Criptarea sau codificarea datelor este procesul cu ajutorul caruia informatia este greu de descifrat sau de citit. Principalul scop al acestor porgrame este acela de a se autoreproduce cat mai des posibil pentru a ocupa cat mai mult spatiu pe disk. Scopul criptarii este acela de a nu permite persoanelor neautorizate accesul la anumite date in timpul transmiterii lor sau atunci cand sunt pastrate pe diferite suporturi magnetice.anumita cheie publica. Firewall-ul impiedica comunicarea directa cu calculatoarele externe ei si viceversa. certificatele mai contin si alte informatii referitoare la cheia primara. Firewall-ul inregistreaza atat volumul de informatii schimbat cu celelalte calculatoare cat si incercarile persoanelor neautorizate de a capata acces la date. De aceea. Cele mai folosite certificate se bazeaza pe standardul ITU-T X. cu scopl de a proteja o retea impotriva amenintarilor ce vin din partea altor calculatoare. Pentru a decodifica datele este necesara o cheie de decodificare. de card si atunci altcineva ar putea folosi banii din contul dvs. de obicei o combinatie de hardware si software. 509. De aceea trebuie ca atunci cand copiati ceva de pe internet sa verificati fisierul respectiv cu ajutorul unui program antivirus. Au aparut diferite tipuri de codificari imposibil de spart ce au condus la discutii foarte mari deoarece aceste coduri pot fi folosite de organizatii teroriste pentru comunicare. deoarece exista pericolul de a fi facut public contul dvs. emitentul atesta validitatea legaturii dintre cheia publica si informatiile referitoare la identitatea celor care o acceseaza. Aceasta este o tehnologie fundamentala folosita in Windows 2000 PKI (Public Key Infrastructure). cand se elibereaza un certificat digital. Pericolul infectarii calculatorului cu virusi datorita descarcarii programelor de pe internet Virusul este un program care se ascunde in aplicatiile existente pe calculator sau in orice alta aplicatie. certificatul fiind semnat de emitentul sau (cel ce detine o alta pereche de chei publice si private). Astfel ca atunci cand copiati anumite fisiere pe calculator de pe Internet exista pericolul ca aceste fisiere sa contina diferiti virusi care sa duca la functionarea necorespunzatoare a sistemului de operare. 100 . Termenul Firewall Firewall este un sistem de securitate. ca de exemplu Internetul.

msn. Pentru a deschide aceasta aplicatie puteti alege urmatoarele posibilitati:  din meniul Start-Programs-Internet Explorer  prin dublu click pe pictograma existenta pe desktop  prin click pe pictograma din bara din josul ecranului (quick launch) Elementele componente ale ferestrei Internet Explorer:  bara de meniu in cadrul careia gasim instructiunile pe care programul le poate executa  bara de instrumente cu ajutorul careia putem executa unele operatii uzuale fara a mai apela la bara de meniuri.com. El decide daca lasa diferite mesaje sa treca prin retea. 1. dar ea poate fi schimbata dupa dorintele fiecarui utilizator. cat si catre o retea LAN. In cadrul acestui meniu aveti trei butoane. Lucrul cu un browser Deschiderea si inchiderea unei aplicatii web In exemplul nostru vom folosi ca browser web programul Internet Explorer. Schimbarea acestei pagini se face apeland functia Internet Options din meniu Tools. printr-un singur click pe pictograma respectiva  bara de adrese unde se tasteaza adresa paginii pe care dorim sa o vizualizam (URL-ul paginii) Pentru a inchide aplicatia se apeleaza functia Close din meniul File. Schimbarea paginii de start a aplicatiei Internet Explorer Atunci cand pornim aplicatia Internet Explorer aceasta incarca o pagina de start. ofera acces la retea si filtreaza diferitele cereri venite din partea utilizatorilor deoarece unele dintre acestea pot veni de la persoane neautorizate.Proxy server este o componenta a unui firewall care organizeaza traficul pe internet de la o retea LAN.3. fiecare avand diferite functii astfel:  apasarea butonului Use Curent realizeaza inscrierea ca pagina de start a aplicatiei pagina deschisa in momentul respectiv  apasarea butonului Use Default realizeaza inscrierea ca pagina de start a aplicatiei adresa celui care a realizat programul  apasarea butonului Use Blanc realizeaza inscrierea ca pagina de start a aplicatiei o pagina alba (Blanc Page) 101 . Pagina implicita este: http://www.

bara de legaturi si bara radio. Barele de instrumente se gasesc in meniul View-Toolbars. 1. Si apasarea tastei F5 duce la reincarcarea paginii web. Daca nu ese selectata nici una din aceste bare de instrumente pagina de pornire a aplicatiei va avea numai bara de meniuri. Pentru a cauta informatii referitoare la un anumit cuvant cu ajutorul meniul Search. Aceasta optiune se gaseste in meniul Tools-Internet Options. Si apasarea simultana a tastelor Ctrl+N duce la deschiderea unei ferestre noi.Deschiderea unei noi ferestre cu ajutorul aplicatiei Internet Explorer Atunci cand aveti deschisa aplicatia Internet Explorer si doriti sa mai deschideti o pagina web puteti alege optiunea New Window din meniul File. Exista 4 tipuri de bare de instrumente: bara de instrumente standard. Actualizarea unei pagini web Dupa ce ati incarcat o pagina web. scriem acest cuvant in campul numit Type in the keyword to find si apoi asasam butonul List Topics. Putem deasemeni alege optiunea Stop din meniul View. bara de adrese. In fereastra Internet Options alegeti meniul Advanced. 102 .4. Modificarea setarilor Afisare sau ascunderea barelor de instrumente Barele de instrumente sunt diferite imagini grafice care permit realizarea unor actiuni printr-o simpla apasare pe acestea. Pentru ca in pagina sa fie afisate si pozele bifati casuta Show Pictures. Oprirea incarcarii unei pagini web Dupa ce ati inceput sa incarcati o pagina web daca doriti sa intrerupeti procesul de incarcare al paginii puteti apasa butonul [X] existent pe bara de instrumente. Si apasarea tastei F1 duce la deschiderea functiei Help. sau putem alege optiunea Refresh din meniul View. Si apasarea tastei Esc duce la oprirea incarcarii paginii. Pentru a vizualiza informatiile gasite selectam un rezultat si apoiu apasam butonul Display. Utilizarea functiei Help Atunci cand va aflati in impas si nu stiti ce sa faceti putei apela la functia Contents and Index din meniul Help. daca nu au fost afisate toate datele puteti alege reincarcarea paginii apasand butonul de Refresh. Afisarea sau ascunderea pozelor intr-o pagin web Pentru ca o pagina web sa fie incarcata mai repede exista optiunea de afisare a ei cu sau fara pozele cuprinse in pagina respectiva.

Stergerea adreselor din bara de adrese Stergerea adreselor aflate in bara de adrese se realizeaza din meniul Tools-Internet Options.Afisarea adreselor paginilor vizitate anterior Cu ajutorul unui click pe sageata din dreapta barei de adresa se pot vizualiza toate adresele vizitate pana in momentul respectiv. Pentru a sterge adresele din bara de adrese apasati butonul Clear History. 103 . Pentru a vizualiza o pagina se selecteaza adresa ei din lista.

Butonul Back realizeaza intoarcerea la pagina anterior vizitata sau la una din paginile vizitate anterior. ca de exemplu www. Accesarea paginilor web Accesarea unui URL Pentru a accesa o pagina de web rebuie sa scrieti in bara de adrese adresa paginii respective.1. De fiecare data dupa ce se introduce o adresa in bara de adrese si apasati butonul GO. Activarea unei legaturi Intr-o pagina web exista numeroase legaturi la alte pagini. 2. Astfel va puteti crea directoare cu paginile preferate. Pentru a activa o legatura va trebui sa dati un simplu click pe aceasta. Navigarea catre paginile vizitate Pentru a reincarca paginile vizitate se pot folosi butoanele Back si Forward existente pe bara de instrumente.ro. Folosirea Bookmarks Memorarea adresei unei pagini pentru revizitare ulterioara Paginile favorite (Favorites). Pentru ca sa puteti vizita pagina respectiva atunci cand nu sunteti conectati selectati optiunea Make avaible offline. De obicei o adresa de web incepe cu www. Daca doriti puteti crea un director nou apasand butonul New folder.org. Dupa activarea unei legaturi culoarea acesteia se va schimba. cunoscute sub denumirea de bookmarks in aplicatia Netscape Navigator. Puteti alege unde sa creati pagina respectiva apasand butonul Create in. Functia opusa butonului Back este oferita de butonul Forward.NAVIGAREA PE WEB 2. Pentru a putea accesa o pagina eb din pagina motorului de cautare va trebui sa dati un simplu click pe legatura respectiva. Cel mai bun exemplu de pagina cu legaturi este motorul de cautare. In campul Name introduceti adresa paginii dorite sau un nume semnificativ.2. este o modalitate foarte buna de a organiza si de a realiza legaturi catre paginile pe care le vizitati frecvent. ce apar de obicei scrise cu culoarea albastru si subliniate.ro. URL-ul paginii de web.org.ecdl. care afiseaza rezultatele sub forma unor legaturi. Atunci cand dorim ca o anumita pagina sa devina pagina preferata va trebui sa apelam functia Add to favorites din meniul Favorites. 104 . incepe incarcarea paginii web si adresa web se modifica devenind http://www. apoi pentru accesarea acestora nu va trebui decat sa lucrati cu optiunea Favorites.ecdl.

Stergerea unui bookmark Stergerea unei pagini de web se realizeaza apasand butonul Delete ce se afla in fereastra Organize Favorites. Offline Favorites Wizard. se stabileste un program de realizare a sincronizarii. cu ajutorul caruia copiati pagina in calculator.3. Pas 5 – se cere un nume de utilizator si o parola daca este cazul atunci cand se realizeaza sincronizarea Finish Adaugarea unei pagini web intr-un director bookmark Adaugarea unei pagini de web intr-un director bookmark se realizeaza apasand butonul Move to Folder ce se afla in fereastra Organize Favorites Pentru a muta pagina de web trebuie ca aceasta sa fie selectata. de introducere Pas 2 – se specifica numarul de pagini pe care dorim sa le copiem in calculator Pas 3 – sincronizarea paginilor: automat sau manual. Putem vizualiza paginile pe care le pastram in Favorites si atunci cand nu sunt conectati la Internet. Pentru a va organiza directoarele create. neavand disponibile ultimile noutati aparute. Pas 4 – daca s-a ales modul automat de sincronizare. prin activarea optiunii Make available offline. Directorul este creat implicit in directorul selectat.Afisarea unei pagini web bookmark Dupa ce ati creat pagina de web ca pagina favorita si doriti sa o afisati pe ecran va trebui sa dati un simplu click pe numele acesteia si in partea dreapta va aparea afisata pagina respectiva. 105 . 2. apasand butonul New folder existent in fereastra Add favorite. parcurgand 5 pasi. La apelarea functiei make Available Offline va porni un wizard. Dezavantajul alegerii acestei optiuni este faptul ca aceasta pagina este copiata in calculator. Pentru a sterge pagina de web trebuie ca aceasta sa fie selectata. Organizarea adreselor paginilor preferate Crearea unui director nou Pentru a va descurca mai usor va puteti crea propriile directoare. Acesta va deschide fereastra Create New Folder. Pas 1 – pagina de start. O alta posibilitate de afisare a paginii web este apelarea ei din meniul Favorites. a redenumi anumite directoare sau a sterge unele directoare apelati functia Organize Favorites din meniul Favorites sau apasati butonul corespunzator din fereastra Favorites.

altavista. Pentru a putea alege optiunea Copy textul ce trebuie copiat sa fie selectat. Apoi va trebui sa apasati butonul Search existent de obicei in partea dreapta a campului de cautare. in caz contrar aceasta optiune este inactiva. Aceasta cautare se realizeaza dupa un anumit cuvant sau combinatie de cuvinte. 106 .CAUTAREA CU AJUTORUL PAGINILOR WEB 3. sau folositi combinatia de taste Ctrl+C.yahoo. Aceste optiuni se obtin apasand pe hiperlink-ul Advanced Search (Cautare Avansata) ce va deschide o fereastra cu urmatoarele optiuni:  referitoare la textul cautat – puteti cauta doar acele pagini care contin toate cuvintele pe care le-ati introdus in campul de cautare sau paginile care contin oricare din cuvintele pe care leati introdus  referitoare la numarul de rezultate afisate  referitoare la tipul documentului cautat  referitoare la limba in care se afla textul Copierea textului. www.google.com. o imagine sau text dintr-o pagina web intr-un document word puteti realiza acest lucru cu ajutorul comenzilor Copy si Paste.com. avand ca rezultat afisarea adreselor paginilor ce contin cuvantul respectiv. dar cele mai cunoscute sunt: www. Acest cuvant trebuie sa fie cat mai reprezentativ. orice motor de cautare ofera diferite optiuni.com. deoarece motorul de cautare va cauta adresele paginilor ce contin cuvantul respectiv. Va puteti alege motorul de cautare pe care il aveti in functie de propriile dvs. Folosirea unui motor de cautare Alegerea unui motor de cautare Motor de cautare: este un program disponibil pe Internet cu ajutorul caruia se pot cauta diferite pagini cu informatii referitoare la un subiect anume. preferinte. Pentru a copia un text in alt document alegeti optiunea Copy din meniul Edit. Cautarea unei anumite informatii folosind un cuvant sau fraza Pentru a cauta diferite informatii va trebui sa introduceti in campul de cautare un cuvant cheie. Combinarea criteriilor dupa care se doreste cautarea De obicei. imaginilor si a adreselor dintr-o pagina web intrun document word Atunci cand doriti sa copiati o adresa. Exista foarte multe motoare de cautare.1. www.

2. imaginilor. optiune ce se gaseste in meniul afisat atunci cand dati un clic dreapta pe imaginea respectiva sau pe fisierul pe care doriti sa le salvati. Pregatirea pentru imprimare Schimbarea tipului de pagina: in picioare (Portrait) sau pe lungime (Landscape) Atunci cand doriti sa imprimati o anumita pagina va trebui sa verificati formatul paginii. jos. imaginii sau textului. Aceasta optiune va deschide fereastra File Download in care putetii alege daca salvati fisierul pe calculator sau daca deschideti fisierul respectiv de unde este el localizat. Acest lucru se realizeaza din meniul Size din pagina Page Setup. aplicatiilor si a fisierelor de muzica pe calculator Atunci cand dorim sa salvam o aplicatie sau imagine de pe Internet aceasta va trebui salvata (descarcata) in calculator pentru a fi accesata si atunci cand calculatorul nu este conectat la internet. pentru a putea fi afisate in documentul word va trebui sa pozitionati cursorul in locul dorit si apoi sa alegeti optiunea Paste din meniul Edit. si eventual noua denumire. Dupa apasarea butonului Save va apare fereastra File Download in care se poate observa evolutia procesului de salvare a fisierului. Aceasta optiune va deschide fereastra Page Setup. 3. Dupa alegerea acestei optiuni pe ecran apare caseta de dialog Save Web Page. In meniul Margins puteti modifica dimensiunile marginilor paginii (sus. Descarcarea textului. stanga. Daca doriti imprimarea paginii de Internet atunci va trebui sa alegeti dimensiunea foii A4. Salvarea unei pagini de internet in format txt sau html Pentru aceasta se apeleaza functia Save As din meniul File. in care se stabileste tipul documentului si calea unde se doreste a se salva. Din meniul Orientation se selecteaza optiunea dorita.Dupa copierea adresei. Aceasta se realizeaza apeland functia Page Setup din meniul File al aplicatiei Internet Explorer. Dupa apasarea butonului OK va apare fereastra Save As in care va trebui sa introducem locul unde va fi salvat fisierul si respectiv numele acestuia (daca doriti). Modificarea marginilor paginilor web. Acest lucru se realizeaza prin selectarea optiunii Save target As sau Save Pictures As. dreapta). 107 . sau prin apasarea simultanta a tastelor Ctrl+V.

3. doar paginile cuprinse intre doua numere pe care le introduceti dumneavoastra sau doar portiunea selectata (Selection). Pentru a imprima pagina va trebui sa apelati functia Print existenta in meniul File. Imprimarea unei pagini web Dupa ce a stabilit toate optiunile la tipul si dimensiunea paginii putem trece la imprimarea acesteia. Daca doriti putei imprima un tabel cu legaturile pe care le are aceasta pagina cu alte pagini. In meniul Print Range puteti alege ce pagini doriti sa imprimati: Toate paginile (All). Pentru a imprima toate paginile cu care ale legaturi aceasta pagina selectati optiunea Print All linked documents. Daca doriti imprimarea in fisier selectati optiunea Print To File. selectati optiunea Print Table of Links. 3. Daca doriti imprimarea paginii cu optiunile implicite apasati butonul existent pe bara de instrumente. 108 .Pentru ca marginile sa fie exprimate in centimetri va trebui sa alegeti optiunea Romania in fereastra Regional Setings din directorul Control Panel. Aceasta functie va deschide fereastra Print.

pentru a putea fi usor citit si inteles. Importanta folosirii titlurilor usor de inteles si a verificarii gramaticale Atunci cand trimiteti un mesaj este de preferat ca titlul acestuia sa fie cat mai reprezentativ pentru continutul mesajului. pentru ca destinatarul sa inteleaga continutul mesajului inca din titlu.POSTA ELECTRONICA 4. de mail decat persoanelor de incredere. Avantajele folosirii postei electronice Posta electronica a devenit o modalitate foarte folosita de comunicare si trimitere a mesajelor. Forma unei adrese este urmatoarea: nume_adresa@server_de_mail. 109 . multe firme isi fac reclama prin intermediul mesajelor. Este foarte utilizata datorita:  costul redus – este mult mai ieftin transmiterea unui mesaj cu ajutorul postei electronice decat modalitatea clasica de corespondenta. Puteti folosi functia Spelling existenta in meniul Tools. De exemplu daca doriti sa trimiteti o scrisoare intr-o tara straina costul acesteia este foarte mare. deoarece in caz contrar puteti primi mesaje fara a cunoaste cine este expeditorul acestora.2.1. Securitate Posibilitatea de a primi mailuri nesolicitate Datorita costului redus si a transmiterii rapide a mesajelor. De aceea este recomandat sa nu faceti cunoscuta adresa dvs. Pentru a putea trimite un mesaj de posta electronica este necesara cunoasterea unei adrese unde sa fie livrat acesta pentru a putea fi citit de destinatar si numai de el. Atunci cand trimiteti mesajul este bine ca acesta sa nu contina greseli gramaticale. Termeni si concepte Modul de construire structura unei adrese de mail Adresa de posta electronica are aceeasti functionalitate ca si adresa de livrare a postei clasice. Daca trimiteti cu ajutorul postei electronice aceasta va costa 2 impulsuri de telefon (pentru o conexiune dial-up)  transmiterea si primirea mesajelor se realizeaza cu viteze foarte mari  puteti trimite si primi mesaje oriunde va aflati daca aveti un calculator cu o conexiune la Internet. sau puteti apasa tasta F7. 4.

exe. De obicei ar trebui sa fiti atenti la extensiile fisierelor de genul: scr. Semnatura electronica extinsa indeplineste urmatoarele conditii:  identifica in mod unic semnatarul  este creata cu mijloace aflate sub controlul exclusiv al semnatarului  identifica in mod unic documentul ce contine informatiile autentificate  este legata de informatiile pe care le autentifica in asa fel incat orice modificare a acestora este detectabila 4. deoarece in caz contrar exista pericolul infectarii calculatorului si acest lucru va conduce la functionarea necorespunzatoare a aplicatiilor si a sistemului de operare. cat si la pierderea datelor existente pe calculator. tmp. Puteti primi mesaje de la persoane necunoscute avand atasate diferite documente. De preferat este stergerea acestora imediat cum le-ati primit.3. jpg. Daca exista o pictograma pe ecran sub care scrie Microsoft Outlook se poate porni aplicatia printr-un dublu clic pe aceasta pictograma. Pentru a inchide aplciatia se va alege optiunea Exit din meniul File sau se va inchide printr-un clic pe butonul din dreapta sus al ferestrei.Pericolul infectarii calculatorului cu virusi datorita deschiderii unor mesaje din surse nesigure O modalitate de trasnmitere a virusilor este prin intermediul serviciului de posta electronica. Deschiderea directorului Inbox Dupa ce aplicatia a fost pornita pentru a vedea mesajele noi primite va trebui sa deschideti directorul Inbox. Se observa ca si apasarea tastelor Ctrl+Shift+I realizeaza deschiderea directorului Inbox. Aceste documente de obicei au atasate diferite tipuri de virusi. Primii pasi in lucrul cu aplicatia de posta electronica Deschiderea si inchiderea aplicatiei de posta electronica Pentru a deschide aplicatia de posta electronica exista mai multe posibilitati: Din meniul Start – Programs – Microsoft Outlook. Conceptul de semnatura digitala Semnatura electronica reprezinta o informatie in format electronic atasata sau asociata logic unei alte informatii in format electronic in scopul autentificarii acesteia. Deschiderea unui mesaj Mesajele existente in directorul Inbox se pot deschide: 110 .

dupa ce acesta a fost selectat Utilizarea functiilor Help Daca ajutorul nu apare pe ecran el se poate activa prin apasarea butonului existent pe bara de instrumente sau prin apasarea tastei F1. 111 . printr-un dublu clic pe mesajul respectiv dupa ce acesta a fost selectat  prin apelarea functiei Open-Selected Items din meniul File  apasarea simultana a tastelor Ctrl+O.

2. Raspunderea la mesaje Folosirea functiei Reply si a functiei Reply to all Dupa ce ati deschis si citit un mesaj pentru a putea raspunde acestuia va trebui sa apasati butonul Reply existent in bara de meniuri a aplicatiei. dupa ce ati apasat butonul Reply puteti selecta intregul text al mesajului si apoi il stergeti.MESAJELE 5. 5. Stabilirea unu mesaj ca fiind necitit sau citit Exista diferite simboluri ce arata daca mesajul a fost citit sau nu. Acest lucru se realizeaza prin alegerea functiei Mark as Unread. adica puteti transforma modul de vizualizare. Daca nu. 112 . daca a fost trimis mai departe sau daca s-a dat un raspuns. Puteti shimba aceste simboluri. Pentru a raspunde la toate mesajele din Inbox apasati butonul Reply to All. Deschiderea si salvarea in calculator a fisierelor atasate Fisierele atasate apar in partea de jos a mesajului. sau puteti marca un mesaj trimis catre altcineva cu scopul de a ruga persoana respectiva sa realizeze un anumit lucru. Citirea unui mesaj Marcarea unui mesaj. Stergerea marcajului Puteti marca un mesaj pentru a va reaminti ceea ce doriti.1. Introduceti mesajul de raspuns si apoi apasati butonul Send. Raspunderea la un mesaj. Dupa selectarea optiunii de salvare apasati butonul OK pentru a deschide fereastra Save As in care veti stabili locul unde va fi salvat fisierul si numele acestuia. Pentru a salva aceste fisiere va trebui sa:  dati dublu clic pe fiecare fisier atasat  sa alegeti functia Save As din meniul aparut dupa ce ati dat un clic dreapta pe fisierul atasat. Pentru ca un mesaj neciti sa apara ca citit alegeti functia Mark as Read. Pe ecran va apare o fereastra Opening Mail Attachement in care va trebui sa alegeti optiunea Save it to disk. facand ca un mesaj citit sa arate ca fiind necitit. cu textul initial sau nu Daca doriti puteti pastra textul initial atunci cand raspundeti unui mesaj.

Bcc realizeaza acelasi lucru ca functi Cc. dar numele acestei persoane va fi vizibil tuturor celor ce primesc mesajul. Daca adaugati o adresa in acest camp. Acest lucru il faceti alegand optiunea Bcc din meniul afisat dupa apasarea sagetii din partea dreapta a butonului Options. Adaugarea diferitelor prioritati se realizeaza apasand butoanele corespunzatoare de pe bara de meniuri. Daca campul Bcc nu este vizibil atunci cand creati un mesaj nou il puteti adauga. Campurile Cc (carbon copy) si Bcc (blind carbon copy) Cc este o abreviere pentru a trimite o copie a mesajului si alto persoane. Si apasarea tastelor Ctrl+N duce la crearea unui document nou. astfel incat persoana care primeste mesajul sa inteleaga despre ce este vorba.3. Introducerea adresei de mail in campul To Atunci cand creati un mesaj nou va trebui sa introduceti adresa celui caruia ii trimiteti mesajul. 113 . separate prin punct si virgula. Toate fisierele atasate mesajului vor aparea in fereastra in campul Attach separate prin punct si virgula. Aceasta adresa se va introduce in campul To. Apasarea acestui buton va deschide fereastra Insert File din care veti alege fisierul pe care doriti sa-l atasati. Introducerea titlului mesajului in campul Subject Este de preferat ca fiecarui mesaj sa ii atasati un titlu semnificativ. Atasarea fisierelor Daca doriti ca impreuna cu mesajul sa trimiteti si un alt fisier va trebui sa atasati mesajului fisierul respectiv. Trimiterea mesajelor Crearea unui mesaj nou Un mesaj nou se poate deschide prin optiunea New din meniul File sau prin clic pe simbolul din bara de instrumente. diferenta constand in faptul ca adresa din acest camp nu va fi vizibila celorlalte persoane care primesc mesajul. Titlul mesajului se introduce in campul Subject.5. atunci o copie a acestui mesaj va fi trimisa si persoanelor respective. Din meniul derulant Importance stabiliti prioritatea mesajului. Trimiterea unui mesaj cu o prioritate mare sau redusa Unele mesaje sunt mai importante decat altele si de aceea acestea trebuie evidentiate. Prioritatea mesajelro se mai poate stabili din fereastra Message Options ce se deschide prin apasarea butonului Options existent pe bara de instrumente a mesajului. Se pot introduce mai multe adrese. Evidentierea lor se realizeaza adaugand mesajului diferite prioritati. Atasarea unui fisier se realizeaza apasand butonul Attach existent pe bara de instrumente a mesajului.

Apoi va trebui sa alegeti optiunea Paste pentru ca textul selectat sa fie mutat in locul dorit. Pentru a putea alege optiunea Copy va trebui ca textul ce trebuie copiat sa fie selectat. in caz contrar aceasta optiune va aparea neactivata. 114 . urmand ca din meniul mesajului sa apelati functia Paste.Retransmiterea unui mesaj primit – Forward Pentru a trimite un mesaj mai departe altor persoane va trebui sa apasati butonul Forward existent pe bara de instrumente a aplicatiei. apasati butonul Send. Dupa copierea textului pentru a putea fi pus in locul unde se doreste va trebui sa alegeti optiunea Paste din meniul Edit. Bcc. Pentru a copia un text in alta parte a mesajului sau intre mesaje diferite. se alege optiunea Copy din meniul Edit. Copiere. Cc. Stergerea textului dintr-un mesaj Stergerea textului se realizeaza prin apasarea tastelor Backspace (stergerea facandu-se in directia <--) sau prin apasarea tastei Delete (stergerea facandu-se in directia -->). Stergerea fisierului atasat dintr-un mesaj trimis Daca doriti sa stergeti fisierele atasate alegeti optiunea Clear din meniul afisat dupa ce ati dat un clic dreapta pe fisierul respectiv. Pentru a muta un text in alta parte a mesajului sau intre mesaje diferite se alege optiunea Cut din meniul Edit sau se foloseste combinatia Ctrl+X. sau folosind combinatia de taste Ctrl+V. mutare. Dupa ce ati introdus toate adresele dorite in campurile To. stergere Copierea si mutarea textului in diferite parti ale mesajului sau chiar in mesaje diferite este posibila datorita existentei Clipboard-ului. sau se foloseste combinatia de taste Ctrl+C. Copierea textului sau a imaginilor din diferite documente intr-un mesaj se realizeaza asemanator sectiunii anterioare. imaginilor. diferenta constand in faptul ca selectati textul dintr-un document si apelati din meniul respectiv functia Copy. Clipboard este o memorie temporara folosita la pastrarea pe termen scurt a cuvintelor. etc. diagramelor.

Acelasi lucru il puteti realiza si cu ajutorul functiei Address Book ce se afla in meniul Tools. De exemplu. Astfel aplicatia de posta electronica va ofera posibilitatea de a crea propriile directoare. O modalitate mai rapida de creare a unei liste de distributie este prin apasarea pe sagetica existenta in dreptul butonului New. Adaugarea adreselor de mai in lista de adrese Pentru a adauga o adresa existenta intr-o lista de distributie va trebui sa deschideti fereastra Address Book. atunci puteti crea o lista de distributie numita Echipa de Marketing. In aceasta fereastra dati dublu clic pe lista dorita sau alegeti optiunea Properties din meniul aparut dupa ce ati dat clic dreapta pe lista. Un mesaj trimis acestei liste de distributie ajunge la toate persoanele existente in aceasta. si apoi alegerea optiunii Distribution List. daca trimiteti foarte des mesaje echipei de marketing. de a sterge mesajele nedorite si mai ales va ofera posibilitatea utilizarii listelor de adrese. Tehnici de organizare Pentru a lucra mai usor cu mesajele. va trebui sa realizati organizarea lor. Apelarea acestei functii va deschide fereastra Distribution List.1. Ofera o modalitate usoara de a trimite mesaje diferitelor grupuri de persoane. apoi in aceasta fereastra selectati lista dorita. Utilizarea listei de adrese Crearea unei noi liste de adrese si a unei liste de distributie O lista de distributie este o colectie de adrese de mail a diferitelor persoane. 6. Pentru a adauga adresele persoanelor acestei liste de distributie se apasa butonul Select Members care va deschide fereastra Select Members din care vom alege adresele respective (apasand butonul Add). Crearea unei noi liste de distributie se realizeaza apeland functia New Distribution List existenta in meniul File. Apasarea butonului Add New va deschide fereastra Add New Member in care veti introduce numele si adresa de mail a persoanei pe care o creati. Deschiderea ferestrei de proprietati se realizeaza si prin apasarea butonului Properties existent pe bara de 115 . Se observa ca si apasarea simultana a tastelor Ctrl+Shift+B deschide fereastra Address Book. lista ce va contine numele tuturor persoanelor din echipa. Se observa ca si apasarea simultana a tastelor Ctrl+Shift+L duce la crearea unei noi liste de distributie. ce se afla pe bara de instrumente a aplicatiei de posta electronica. Selectati optiunea Add to Contacts pentru ca aceasta persoana sa fie adaugata in lista adreselor de mai.ORGANIZAREA MESAJELOR 6.2.

Pentru a incepe cautarea apasati butonul Find Now. Crearea unui nou director Pentru a realiza o organizare mai buna a mesajelor primite va trebui sa sortati mesajele primite. sau prin apasarea simultana a tastelor Ctrl+Shift+F. Pentru a adauga din adresele existente in aceasta lista apasati butonul Select Members. Se va deschide fereastra de dialog Advanced Find. Daca aveti foarte multe mesaje atunci localizarea mesajului poate fi dificila. De aceea Microsoft Outlook ne pune la dispozitie functia Advanced Find. Pentru a crea directorul apasati butonul OK. 116 . subiect. Daca doriti sa cautati un mesaj dupa expeditorul sau in campul From introduceti adresa dorita. Pentru a adauga o adresa noua in aceasta lista apasati butonul Add. 6. Se observa ca si apasarea simultana a tastelor Ctrl+Shift+E duce la crearea unui director nou. In campul Name introduceti numele directorului. sau comanda Folder New existenta in acelasi meniu File. continut Uneori puteti avea nevoie de un mesaj.3. Crearea unu director nou se realizeaza cu ajutorul comenzii New Folder din meniul File. Apelarea acestei functii va duce la deschiderea ferestrei Create New Folder. Selectati locul unde doriti sa creati directorul: Select Where to Place the Folder. Ea se apeleaza din meniul Tools. Stergerea unei adrese de mail din lista de adrese Stergerea unei adrese dintr-o lista se realizeaza apasand butonul Remove. dupa ce aceasta adresa a fost selectata. dupa ce ati introdus numele si adresa si adresa noii persoane. In campul Messages cautati mesajele dupa subiectul acestora. Din meniul derulant Folder Contains alegeti ceea ce doriti sa contina noul director creat. Aceasta optiune va deschide fereastra de proprietati a listei selectate. Actualizarea listei de adrese Daca ati primit un mesaj si doriti sa adaugati expeditorul in lista de adrese va trebui sa dati un clic dreapta pe campul From si din meniul aparut alegeti optiunea Add to Address Book. In campul In va trebui sa specificati unde se va realiza cautarea cuvantului respectiv. Organizarea mesajelor Cautarea unui mesaj dupa expeditor. Introduceti in campul Search for the Words cuvantul pe care doriti sa il gasiti. pentru aceasta va trebui sa va creati propriile directoare.instrumente a ferestrei.

Pentru a recupera un mesaj din Deleted Items va trebui sa selectati mesajul pe care doriti sa il recuperati si apoi tinand apasat butonul stanga al mouse-ului trageti mesajul in directorul in care doriti. Deleted Items se umple. data Pentru a fi mai usor de gasit si de lucrat cu mesajel. Pentru a muta un mesaj intr-un director va trebui sa apelati functia Move To Folder din meniul Edit al aplicatiei de posta electronica. Recuperarea unui mesaj sters Daca ati sters din greseala un mesaj de care mai aveti nevoie. Pe buton va aparea un semn ce va indica faptul ca fisierele sunt sortate in mod descendent. Pentru a sorta mesajele dupa numele acestora (in ordine alfabetica) dati un clic pe butonul Subject din fereastra. Se observa ca si apasarea simultana a tastelor Ctrl+D va realiza stergerea mesajului selectat. Sortarea mesajelor dupa nume. sau apasand butonul corespunzator existent in bara de instrumente. in care veti specifica directorul in care doriti sa mutati fisierul. Sortarea mesajelor in functie de diferite caracteristici se poate realiza in fereastra Microsoft Outlook. Golirea cosului Ca orice cos in care aruncati mesajele de care nu mai aveti nevoie. de aceea din cand in cand el trebuie golit. reoarece mesajele sterse din Deleted Items nu mai pot fi recuperate. dar puteti sorta mesajele si dupa alte caracteristici. pentru ca alte mesaje pe care le stergeti sa poata fi depozitate aici. Aceasta functie va deschide fereastra Move Items.Mutarea mesajelor in directoarele corespunzatoare Dupa crearea directoarelor. Stergerea unui mesaj Aceasta se poate realiza apeland functia Delete existenta in meniul Edit al aplicatiei. Daca doriti ca mesajele sa fie sortate in mod descendent dati clic de doua ori pe optiunea dorita. aplicatia de posta electronica va ofera posibilitatea de a recupera mesajul sters. Va trebui sa apelati aceasta functie dupa ce ati selectat mesajul pe care doriti sa-l mutati. puteti incepe organizarea mesajelor. Stergerea mesajului se va realiza doar daca acesta este selectat. 117 . Sortarea dupa celelalte caracteristici se face in mod asemanator. Atunci cand doriti sa goliti Deleted Items trebuie sa fiti foarte siguri ca nu mai aveti nevoie de mesajele la care renuntati. implicit acestea sunt sortate dupa data primirii lor.. eliberat de mesajele componente. Pe acest buton va aparea un micut semn ce va sublinia faptul ca mesajele sunt sortate dupa numele lor.

operatiune ce se realizeaza cu Print Preview din meniul File. Daca vreti sa imprimati documentul folosind optiunile implicite atunci pentru o mai mare simplitate puteti da clic pe butonul existent pe bara de instrumente. Pentru a sterge mesajele definitiv apasati butonul Yes. al mesajului. Pe ecran va apare o caseta de dialog ce va cere sa confirmati stergerea definitiva a mesajelor. 6. si mai ales imprimanta care va fi folosita. Pentru a incepe imprimarea apasati butonul OK. Pentru a imprima si fisierele atasate selectati optiunea Print attached files with item(s). sau se apasa pe imaginea corespunzatoare in bara de instrumente.4. Functia Prin va deschide o fereastra din care va puteti alege daca imprimarea se va face pe hartie sau in fisier si cate copii doriti. Inainte de aceasta ar fi bine sa fie vizualizat intregul document.Golirea cosului se realizeaza prin apasarea butonului dreapta al mouseului pe iconita aflata pe bara de scurtaturi si alegerea optiunii Empty Deleted Items Folder din meniul aparut. 118 . Imprimarea mesajelor Vizualizarea mesajului Pentru a edita (lista pe hartie) un mesaj folositi optiunea Print din meniul File.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful