IPOSTAZELE PSIHICULUI ISTORIC Intuirea organizarii vertical a psihicului uman o intalnim inca de la Leibnitz care vorbea de existenta unor

perceptii mici , deci a unor perceptii nonconstientizate. Fechner (1860), referindu-se la stimuli subliminali care produc senzatii suppragale , suprinde existent aceluiasi plan neconstientizat al vietii psihice. y Cel care va considera ca organizarea vietii psihice implica o infrastructura psihica aflata in Aparatul psihic este compus dupa conflict cu instantele superioare de control va fi Freud opinia lui, dintr-o serie de component supraetajate. Inainte de 1920 aceste component au fost denumite: 1. Inconstient = rezervorul trairilor si al actelor refulate, al instinctelor sexuale. Freud il considera veritabilul obiect de studio al psihologiei deoarece el guverneaza gandurile, actiunile, imaginile, reprezentarile. 2. Subconstient = un fel de filtru care indeplineste functia de cenzura, permitand accesul selectiv in constiinta a acelor impulsuri si tendite care sunt acceptabile pentru ea 3. Constient = strat superficial , expresia unor adancuri in care predominant este inconstientul. y Dupa 1920, Freud, recunoscand unele limite ale conceptiei sale cu privire la aparatul psihic, adduce o serie de corrective, considerand ca acesta se compune din: 1. Sine (ID) = ecivalentul inconstientului din veche clasificare, sediul instinctelor, sursa primara a energiei psihice care trebuie consumata, fundamental pe care se construieste personalitatea individului. 2. Eul (Ego) = portiune a Sinelui care, sub influenta lumii exterioare, a mediului inconjurator,v sufera o dezvoltare speciala, in sensul ca din simplu organ receptor si proiector in raport cu stimulii, devine un intermediar intre Sine si lumea exterioara. 3. Supraeul (Supraego) = este o structura special ce se incheaga ca un precipitat in preajma Eului, prin cae se prelungeste influeta paterna si maternal, iar prin intermediul ei, influenta mediului social mai general, prin parinti copilul receptand idealurile sociale, modelele admirate de ei din viata sociala. Dintre cele 3 instante, cea mai importanta este cea de-a doua: Functionarea Eului sta in satisfacerea simultana a cerintelor sinelui, supraeului si realitatii, cu alte cuvinte el trebuie sa fie in stare sa reconcilieze intre ele cerintele acestora (Freud, 1980).

a stabili relatii a fi constient inseamna a gandi (Spencer. ne situeaza in timp si spatiu. . este cunoasterea a ceea ce insoteste activitatea spiritului (Sillamy. 1. Se axeaza intr-o mai mare masura pe caracteristicile psihologice ale constiintei. y A fi constient inseamna a te putea autosupraveghea a fi constient inseamna a-ti putea povesti experienta. realitatea subiectiva a acestora.60 sunt destul de numeroase. una apartinand psihologiei functionale si una fenomenologiei. cele mai frecvente raspunsuri la intrebarea ce inseamna a fi constient? au fost urmatoarele: y A fi constient inseamna a gandi. 1983). nu se poate produce constiinta (Wallon. diferentiind o constiinta in act (cunoastere anterioara prizei de constiinta) de constiinta reflexive (echivalenta cu ceea ce el numea prize de constiinta ). 1928). totdeauna noi. A fi constient inseamna a trai particularitatea personalitaii proprii. A fi constient inseamna a dispune de un model personal al lumii (Ey. pe langa functiile constiintei si doua modalitati mai generale de abordare. 1980). Mielu Zlate defineste constiinta ca fiind o forma suprema de organizare psihica prin care se realizeaza integrarea activ-subiectiva a tuturor fenomenelor vietii psihice si care faciliteaza raportarea/adaptarea continua a individului la mediul natural si social (Zlate. Dupa Vasile Pavelcu. Raspunsurile la intrebarea Ce inseamna a fi constient? evidentiaza. Una dintre ele ne retine insa atentia in mod deosebit: este vorba de cea a lui Henri Ey. 1985). Contributiile cu privire la definirea constiintei in perioada anilor 40. constiinta trebuie descrisa ca o structura complexa. 2000). o calitate prin care aceasta accede la umanitate [ ] Constiinta este un ansamblu de reactiuni ale individului la propriile lui actiuni (Janet. Cu alte cuvinte. ale experientei externe. material prima a vietii noastre psihice: ea organizeaza datele simturilor. dupa Ey. 1992). 2. limbajul fiind deci o calitate structurala a constiintei. y A fi constient inseamna a te adapta cu suplete la noile solicitari fara o active adaptare la obiecte. ca organizare a vietii de relatie a individului cu altii si cu lumea. y A fi constient inseamna a dispune de capacitatea de a face sinteze Wundt concepea constiinta ca pe o sinteza creatoare . Jean Piaget (1974) descria constiinta ca pe o acompaniatoare a actiunilor. a fi constient inseamna in mod esentiala avea senzatii: adica a avea reprezentari mintale incarcate de afectivitate a ceva ce mi se intampla aici si acum (Humphrey.CONSTIINTA Etape in definirea constiintei Constiinta este locul senzatiilor si al perceptiilor noastre. 3. 1924). transformand-o in universalitatea stiintei ei.

ci coexistand cu acestea Facilitate. putand insa sa redevina oricand active. dar care se afla intr-o stare latenta. mare parte a acesteia desfasurandu-se in afara ei. ci poposesc pentru perioade de timp mai scurte sau mai lungi in y y . automatismele. o constiinta implicita . oricat de atenuata ar fi. devine un fel de servitor al ei Filrarea si medierea continuturilor care trec dintr-un nivel in altul continuturile constiintei nu trec direct in incostient. Subconstientul dispune nu numai de continuturi specific. Pornind de la premise ca in viata psihica a individului constiinta este un moment foarte fugitiv si foate particular. montajele intelectuale sau perceptive stereotipizate. de accea. ticurile. desi amplasat in constient si inconstient. ca sa spunem asa. dar care in present se desfasoara in afara controlului constient. subterana. ci si de mecanisme si finalitati proprii. servirea constiintei subconstientul se pune in slujba constiintei. ci presupune un anumit grad de transparent. 2. Argumentul adus de Freud era: subconstientul sugereaza existent unei alte constiinte. S-a acreditat si idea ca. la limia stabilitatii in constiinta (Grand Dictonnaire de la psychologie. El este rezervorul unde se conserva amintirile. deprinderile. a unei constiinte secunde care. continuturile subconstientului sunt o alta expresie a continuturilor constiintei. nici redusa sau identificata cu alte ipostaze ale acestuia. Etape in definirea subconstientului 1. de virtualitate psihica. s-au realizat cu efort. Reprezinta un continut de gandire mai putin constient. desi intr-o prima faza a activitatii sale l-a folosit pentru a desemna prin el inconstientul. Cei mai multi autori percep subconstientul ca pe o formatiune sau un nivel psihic ce cuprinde actele ce au fost candva constiente. ele neintrand in conflict cu continuturile constiintei. Aceasta l-a determinat pe Freud sa respinga subconstientul. deci toate actele care au trecut candva prin filtrul constiintei. mai condensata. dar care influenteaza comportamentul sau. El nu este total obscure. alat la limita accesibilitatii in spirit. 1994). ramane in continuare calitativa cu fenomenul constient.stare latenta pana cand vor fi reactivate si disponibilizate de catre constiinta Coexistenta cu constiinta de obicei. este orientat mai mult spre constiinta. sa paraseasca pragul constiintei. putand fi considerat.SUBCONSTIENTUL Ansamblul starilor psihice de care subiectul nu este constient. Wallon isi punea urmatoarea intrebare: cum sa ne reprezentam starile subconstiente? A spune ca ele reproduce sau perpetueaza starile de constiinta inseamna a reveni la considerarea constiintei ca fiind singura expresie a vietii psihice si a presupune ca nimic nu exista in subconstient fara sa fi avut acces in prealabil in constiinta. poate mai concentrata. Conservarea notiunii in psihologie este fireasca deoarce subconstientul reprezinta una dintre ipostazele importante ale psihicului care nu poate fi nici ignorata. Caracteristicile si rolurile subconstientului y y Latenta si potentialitatea continuturile subconstientului se mentin intr.

organizand elementele primate (biologice. Subconstientul este considerat din aceasta perspective un servo-mecanism al constiintei. Zlate merge si mai departe. crea. Desi se amplaseaza intre constient si inconstient. Psihiatria germane admitea ca. la fel petrecandu-se lucrurile si cu continuturile inconstientului. . Definirea inconstientului Psihologia contemporana defineste inconstientul intr-o maniera extensive si pozitiva. nici sa treaca prin constiinta. el neaga ordinea impusa de constiinta. ci dispune de o alta organizare. Afirmarea inconstientului se sprijina. acestea din urma avandu-si totusi izvorul in afara ei.subconstient. in principal. o ipostaza a psihicului aflata in slujba constiintei. o scgema dinamica deschisa lumii. ci ca o structura asimilatoare. a elaborate o conceptie structurata cu privire la continutul si rolul inconstientului in viata psihica a individului. ci poate prelucra. subconstientul este mai apropiat de constiinta. a inteligibilitatii si adecvarii absolute a cunoasterii la obiectul sau. afirmand ca subconstientul nu este un simplu rezervor si pastrator al faptelor de constiinta. culturale). El deprindea decat doua niveluri ale constiintei: nivelul constiintei reflexive sic el al constiintei nereflexive (ceasta inglobeaza experienta traita). y Inconstientul nu este lipsit de organizare. El nu conserva doar. in mod cert el este capabil de analize profunde . Sartre afirma ca tot ceea ce se intampla in individ este constient. ca un refulat oarecare. uneori. furnizand chiar si o metoda de sondare si asanare a lui. Chiar daca inconstientul Freudian este fierbinte si umed . el nu exista. 1980). ci isi are propriile mecanisme. conflictele emotionale generate de resorturile intime ale personalitatii. Inconstientul nu trebuie conceput ca un receptacul de amintiri. faptele de constiinta. adica ordinea propriei sale subiectivitati. restructura. integrandu-le in psihic si dand un sens fiintelor si lucrurilor (Sillamy. in realitatea materiala si sociala inconjuratoare. foarte personala. ca fiind o formatiune psihica ce cuprinde tendintele ascunse. M. din moment ce un fenomen inconstient nu poate nici sa fie trecut. ci faptul ca aduce o alta ordine. Paul Popescu-Neveanu vorbea de proximitatea subconstientului fata de constiinta si de compatibilitatea cu ea. pe conceptia lui Freud care. INCONSTIENTUL Negarea inconstientului s-a facut pe baza considerarii transparentei totale a obiectului. dar nu si in mod necesar cunoscut. o rezerva de informatii si operatii din care se constituie. care mai intai tranziteaza subconstientul si abia apoi patrund in constiinta. modelandu-le. iar continuturile lui sunt mai asemanatoare cu cele ale constientului decat cu cele ale inconstientului. dar aceasta nu inseamna dezordine. desi nu a introdus notiunea respective in psihologie. sociale.

digestive. Jung credea ca inconstientul este chiar superior constientul deoarece el contine toata intelepciunea ce i-a fost conferita prin experienta a nenumarate mii de ani. filogenetice). aparand ca format exclusive din imagini. prin urmare. in anul 1966 la un colocviu pe tema inconstientului care a avut loc in Franta psihologii se intrebau inconstientul este amorf si fara organizare. y y . ancestral. de facilitare a procesului creator. etc). El trebuie interpretat ca fiind preponderant afectiv. automatismele psihologice. imangini condensate si collective. nici incpnstientul nu poate fi exclusiv afectiv. altfel spus. Functiile esentiale ale inconstientului constau in prepararea si sustinerea operatiilor spiritului si in eliberarea gandirii pentru a devein apta de rezolvarea altor probleme si sarcini. Natura si rolurile inconstientului Natura inconstientului y Este oare inconstientul de natura pur afectiva. sunt deopotriva apropiate de sentiment si de idee. Astfel.y y H. de asigurare a unitatii Eului. A doua teza este mai sensibila la tranzitiile si la medierile introduce de catre limbaj intre sistemul pulsional si constiinta[ ] aceasta inseamna a spune ca inconstientul este structurat c un limbaj si ca << se poate comunica cu el>> insa cu conditia de a-l auzi . Cei mai numerosi autori au subliniat rolul negative. asa cum constiinta nu este exclusiv rationala. baza inconstienta a persoanei. Inconstientul este alcatuit din imagini sau din cuvinte? Ey arata ca in legatura cu aceasta intrebare au fost elaborate 2 teorii divergente. conditia si elemental sau fundamental. care considera ca arhetipurile. acorda inconstientului un loc si un rol de prim ordin. colectivfe si rasiale. Ey considera ca principalele structure ale inconstientului sunt: sistemul neurovegetativ sau autonom cu functiile sale (respiratie. asa cum au crezut mai toti autorii si insusi Freud? Adevarul este ca. turbulent al inconstientului. este pur negativ? Una dintre cele mai noi orientari psihologice. care contine stadia arhaice. Acest fapt a fost bine sesizat de Jung. din perceptii interne sau fantasme. Pentru Maurice Pradines inconstientul era germenele vietii mintale . y Rolurile inconstientului y Putini au fost autorii care au subliniat rolul si valoarea pozitiva a inconstientului in raport cu conduitele si comportamentele individului. din evenimentele crislizate ale preistoriei individului. Prima reflecta gandirea lui Freud din perioada sa initiala sau eroica cand inconstientul era considerat autonom. scapand oricaror formulari care au lod in constiinta sau preconstient si. desi instinctive. psihologia transpersonala. inconstientul indeplineste urmatoarele roluri: de energizare si dinamizare a intregii vieti psihice. Stanislav Grof (1983) implica incontientul in cele mai neobisnuite experiente transpersonale (embrionare si fetale. Desi structurile sale sunt mai simple decat cele ale constiintei. circulatie.

Constientul este reprezentat de Eu. dupa Jung: . personificari ale arhetipurilor. autoritarism si conservatorism. Inconstientul colectiv Acesta se caracterizeaza dupa Gustave Le Bon prin: impulsivitate. alaturi de constient. rezultata din evolutia omenirii. Cele mai cunoscute arhetipuri sunt. care intra in functiune fara ca individul sa-si dea seama. si un al treilea constituind partea cea mai importanta a eului ideal. el fiind. exagerare si simplism in sentimente. ca si extinderea de la maduva spinarii la creier a proceselor reflexe au constituit modalitatile care au impus notiunea de inconstient cerebral. deoarece complexele sunt. In aceste conditii. ereditara. cu rol esential in functionarea subiectiva. In esenta. ale nevrozatilor. adevaratul popularizator al acestei notiuni. Inconstientul cerebral Faptul ca vointa si constiinta erau considerate facultati superioare. dupa Jung. inconstientul personal (acele continuturi care au devenit inconstiente fie pentru ca si-au pierdut intensitatea si au cazut astfel in uitare fie pentru ca li s-au retras constienta si acele continuturi ce sunt de fapt perceptii senzoriale care datorita slabei lor intensitati nu au ajuns niciodata in constient dar au patruns cumva in psihic) si inconstientul colectiv. Pentru Freud inconstientul colectiv cuprinde elementele ce se regasesc in orice inconstient individual. inconstientul pe cqare l-am pute numi reflex. Jung a definit inconstientul colectiv ca fiind: acea imensa zestre spiritual. iar mai tarziu. format din ganduri. altul format din faptele psihice refulate. fiecare complex fiind legat de cate un arhetip. nu permitea explicarea cazurilor patologice. perceptii. care renaste mereu. inconstientul colectiv contine arhetipurile si Sinele. William Carpenter a introdus notiunea de cerebratie inconstienta . Unificarea functionala a axei cerebro-spinale. sentimente. sesizarea existentei unui inconstient cerebral. comune tuturor . modalitati in care arhetipurile se manifesta in psihicul fiecarei personae. Jung este cel care a avansat pentru prima data idea inconstientului colectiv. Continuturile autentice ale inconstientului colectiv sunt reprezentate de ceea ce Jung a numit la inceput imagini primordiale . Arhetipurile sunt structuri psihice identice. degeneratilor. ele fiind deci comune mai multor indivizi. moralitate joasa. de fapt. inconstientul cerebral este inconstientul fiziologic. disparitia vietii cerebrale si preponderenta celei medulare.Tipuri de inconstient Insusi Freud deoswebea trei tipuri de inconstient: unul latent sau preconstient care cuprinde starile psihice susceptibile de a deveni constiente. sugestibilitate si credulitate. iritabilitate. inconstientul personal este alcatuit din complexe. In 1853. disparitia personalitatii indivizilor. arhetipuri. dar care afecteaza viata psihica constienta. amintiri. a capatat o valoare enorma. constituind mostenirea arhaica a umanitatii . psihopatilor. mobilitate. Acesta considera ca psihicul se compune din 3 niveluri: constientul. in fiecare structuracerebrala individuala . automat. intolerant.

formata ca urmare a atrodcitatilor savarsite de oameni de-a lungul timpului  ANIMA imaginea colectiva a femeii in psihologia barbatilor  ANIMUS imaginea colectiva a barbatului in psihologia femeilor. Atunci cand se defineste inconstientul cognitiv utilizand pragurile (criteriile) obiective (valoarea minima pe care trebuie sa o detina stimulul pentru a fi receptionat). vise sau viziuni. le tensioneaza in functie de imprejurari. nationlitate. nas carn dar nu si identificarea persoanei respective).[ ] S-ar putea sa nu existe nicio capacitate cognitiva inconstienta care sa nu fie pe cale de a deveni constienta si nicio constiinta care sa nu emearga din stadii preliminare. Inconstientul clectiv mijloceste realizarea lumii unitare a psihicului uman si. In dinamica concreta a comportamentului. Inconstientul colectiv initiaza. UMBRA partea diabolica sau sadica a personalitatii. prin faptul ca este depozitarul experientei cumulate a stramosilor nostri. Continuturilepsihice constiente se stocheaza in inconstient. par blond. in functie de specificul si semnificatia situatiilor. in mod normal inaccesibile total unei constientizari autoreferentiale (Hunt. este capabil de o anumita forma de reflective in interiorul constiintei in desfasurare. in anumite conditii. ci le insotesc pe cele constiente. in masura in care o permite pragul. ci un proces pe cale de constientizare si care. Ca urmare. indifferent de epoca istorica. actioneaza ca un ghid si este esential pentru supravietuire. Inconstientul cognitiv Inconstientul cognitiv nu trebuie considerat un domeniu separate sau un system inchis in el insusi. iar daca sunt personificati in fantazari. 1995). La randul ei. constiinta apare ca factor declansator al comportamentului uman. Relatiile dintre constient si inconstient Constientul si jnconstientul sunt moment functionale inseparabile ale psihicului uman. 1977). Inconstientul . Aceasta inseamna ca ceea ce la un moment dat este constient. la un alt moment poate deveni inconstient. inconstientul ne apare cand ca aureola a constiintei. Procesele inteligibile incp a fi posibile doar pe masura ce oamenii incep a fi constienti. Anima si animus apar in conceptia lui Jung ca mijlocitori intre constient si inconstient. controleaza si mijloceste trairile si manifestarile comportamentale tipice tuturor oamenilor. cand ca miez al ei (Dicu. Constiinta si inconstientul cognitiv apar ca doua fete ale unei dimensiuni comune a devenirii constiente. in functie de diversele ipostaze ale manifestarilor comportamentale apartinatoare individului. clasa sociala. localizare geografica. constientul si inconstientul vor fi coordinate si alternante prin praguri mobile. constituie o ocazie de a intelege cate ceva din ceea ce pana acum a fost inconstient . Ele nu sunt insa inactive. dar nu intelesul cuvantului. nivelul analizelor este limitat la activarea trasaturilor fizice (forma literelor dintr-un cuvant sau o serie de caracteristici ortografice. cand ca mecanism de sistematizare si valorizare a structurilor inconstientului. componentele figurii umane ochi albastri.

Practice este vorba despre acele stari psihice in cadrul carora individual nu este nici total constient. in constient. contracareaza. Asadar. in inspiratie. spontaneitate. fortele lui agresoare. Relatiile circulare constau in faptul ca oricare din continuturile constientului trece in inconstient. intre constient si inconstient nu exista o simpla suprapunere de fze energetice sau o simpla succesiune de fenomene intamplatoare. 3.activeaza. nici total inconstient (starile de atipire. de transa creatoare.  Dominarea constientului de catre inconstient inconstientul isi impune. pentru ca in urma germinatiei sa treaca din nou. fara predominant vadita a unora sau altora dintre ele. Relatiile de subordonare integrative presupun subordonarea si dominarea unuia de catre celalalt. inconstientul devenind principalul reglator al conduitei. modifica descarcarile energetico-informationale ale constientului. aceste relatii apar cu precadere in starile de afect. Relatiile de echilibrare presupun realizarea unui usor balans intre starile constiente si cele inconstiente. independente unele de altele. stapaneste. Ele iau doua forme distincte:  Dominarea inconstientului de catre constient constientul prin actiunile si operatiile sale proprii schiteaza. intelege. Schimburile si transformarile sunt continue si reciproce: inconstientul preia sarcinile fixate constient si le prelucreaza in maniera sa specifica. in starile patologice care presupun o rasturnare a raporturilor firesti. nu neaparat toate. tendintele. 2. Multe din structurile inconstientului sunt generate de activitatea constienta. tine in frau impulsurile inconstientului. reverie. constientul restrictioneaza si stabilizeaza inconstientul. . contemplatie). Tipuri de relatii intre constient si inconstient: 1. ci relatii logic integrate unui proces de reglare psihocomportamentala. in timp ce unele continuturi ale constientului provin din inconstient. constientul capteaza rezultatele unor asemenea prelucrari. ca in cazul psihozelor. direct sau indirect. mai ales unele din pornirile lui care vin in contradictie cu valorile sociale unanim acceptate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful