Proiect finanþat de UNIUNEA EUROPEANÃ

Filiala Iaºi

DREPTURILE COPILULUI
— ÎNTRE LEGE ªI PRACTICÃ —
RAPORT DE MONITORIZARE A LEGII 272/2004

................................ Prevenirea abandonului ºcolar din motive economice..................65 5.................................. Organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala................ DREPTURI ªI LIBERTÃÞI CIVILE .. ACTIVITÃÞI RECREATIVE .......................................................................................................................................31 3......definiþie.................. Dreptul la protecþie împotriva exploatãrii economice........................................................................................................................61 5.................24 2..... pentru a nu intra prematur pe piaþa muncii .......... în vederea reintegrãrii lor în sistemul naþional de învãþãmânt............ Organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele programei ºcolare naþionale............................... reglementare legalã naþionalã ºi internaþionalã.................................3........... Prevenirea separãrii copilului de familie............................................. transport ºi alte asemenea ..88 6............................60 5.... concluzii...............................32 4..........................80 6..1........... cum sunt: hrana............................................................... Dreptul copilului de a fi protejat împotriva oricãrei forme de discriminare ..........1..................................4..29 3...................... rezultate la chestionare în funcþie de instituþiile competente chestionate................................5 2............. SÃNÃTATEA ªI BUNÃSTAREA COPILULUI . private ºi de familie........................3........ Dreptul copilului capabil de discernãmânt de a-ºi exprima liber opinia asupra oricãrei probleme care îl priveºte..........................................................3..............................................................80 6................21 2................. EDUCAÞIE...................2....................... Dreptul copilului de a fi protejat împotriva abuzului ºi neglijenþei........ rechizite.............................................. Dreptul la identitate ... Dreptul de a fi protejat împotriva folosirii ilicite de stupefiante ºi substanþe psihotrope................................ Dreptul copilului la protejarea imaginii sale publice ºi a vieþii sale intime...........................3................................................ ANEXE ......MÃSURI SPECIALE DE PROTECÞIE A COPILULUI..1................................................77 6................ Dreptul copilului de a fi informat ...................17 2.........CUPRINS 1.....5...................5.................49 5. MEDIUL FAMILIAL ªI ÎNGRIJIREA ALTERNATIVÃ ..................................................... Dreptul la petiþionare ................6 2....................... Dreptul copilului de a creºte alãturi de pãrinþii sãi...............................................................2. activitãþi recreative ºi culturale.........................91 7............................6..................1.................................. Dreptul copilului la timp liber.............................69 5........................................................2....... CONCLUZII ªI RECOMANDÃRI ......................................... luând mãsuri active pentru acordarea unor servicii sociale în mediu ºcolar.......................................................................................... Dreptul copilului care a fost separat de ambii pãrinþi sau de cãtre unul dintre aceºtia de a menþine relaþii personale ºi contacte directe cu ambii pãrinþi . Facilitarea accesului la educaþie preºcolarã ºi asigurarea învãþãmântului preºcolar ºi învãþãmântului obligatoriu .....................................................20 2.......... ..............109 8....................4.........6 2.................64 5...2....................................................................................................................................................25 3.............118 3 ... ARGUMENT .......29 3............

.

Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale. dreptul la educaþie ºi recreere. cerutã de instituþiile europene la începutul deceniului ca unul dintre factorii determinanþi ai aderãrii României. Reforma sistemului de protecþie. Suceava. Vrancea proiectul „Drepturile copilului între lege ºi practicã” finanþat de Uniunea Europeanã prin programul PHARE 2005/017/553. Prin intermediul monitorizãrii respectãrii drepturilor copiilor. Consiliul Naþional al Audiovizualului. Instrumentul care face posibilã identificarea progreselor înregistrate îl constituie procesul de monitorizare. Bacãu. componenta Democraþie. Organizaþia Salvaþi Copiii Filiala Iaºi a coordonat. a modului în care rãspund în a implementa atribuþiile care le revin de drept. Instanþele locale. cum ar fi: Consiliile Judeþene. Monitorii au realizat baza de date cu instituþiile supuse monitorizãrii pentru judeþele repartizate spre monitorizare. ARGUMENT Drumul parcurs de România în ultimii ºase ani în domeniul protecþiei copilului este. În cadrul proiectului a fost constituitã o reþea de monitorizare. elaborarea ºi iniþierea de demersuri pentru a perfecþiona modalitãþile de rãspuns a instituþiilor în vederea îmbunãtãþirii calitãþii vieþii copiilor din România. spitale. astfel încât acest sector sã contribuie la schimbarea politicilor ºi practicilor din acest domeniu. Vaslui. a modului în care instituþiile abilitate au capacitatea de a rãspunde ºi. Inspectoratele ªcolare Judeþene. Neamþ. Galaþi. sã intervinã pentru corectarea situaþiilor de încãlcare de drepturi. implicit. dar ºi în promovarea schimbãrilor în vederea respectãrii interesului superior al copilului. Ministerul Justiþiei. dupã 3 ani de la intrarea în vigoare a legii 272/2004. Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului. analiza ºi diseminarea informaþiilor provenite din diferite surse. Serviciile sociale din cadrul Primãriilor. ºcoli. Sectorul neguvernamental poate juca un rol foarte important în monitorizare. în perioada 01 decembrie 2007 . Consiliul Local. au trimis întrebãrile ºi au realizate tabelele centralizând datele calendaristice ale solicitãrilor ºi curgerea termenelor legale de rãspuns. Ministerul Internelor ºi Reformei Administrative. Botoºani. iar rezultatele obþinute în urma monitorizãrii au constituit baza elaborãrii prezentului raport.01. Parchetele ºi Judecãtoriile Locale. Primãriile. dreptul la protecþie împotriva oricãror forme de abuz ºi exploatare. sã semnaleze problemele existente. drepturile omului. Vaslui. dispensare ºi secþii de Pediatrie. statul de drept ºi independenþa justiþiei. ci documentarea ºi combaterea cazurilor de încãlcare a drepturilor copilului. din mai multe raþiuni. Au fost monitorizate ºi au rãspuns la chestionare ºi organisme la nivel central: Agenþia Naþionalã Antidrog. Inspectoratele de Poliþie. dreptul la sãnãtate ºi bunãstare. la baza criteriilor de analizã a rãspunsurilor stând drepturile fundamentale ale copilului: dreptul la identitate. Monitorizarea s-a derulat pe o perioadã de 5 luni (aprilie-august 2008). Botoºani. Suceava. Direcþiile Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului. sã realizeze advocacy în direcþia îmbunãtãþirii lor. a cãror experienþã acoperã segmente variate din domeniul protecþiei drepturilor copilului. A fost pus în aplicare în ultimii ani un nou pachet legislativ în deplinã concordanþã cu Convenþia pentru apãrarea Drepturilor Copilului. în judeþele Iaºi. Inspectoratele Teritoriale de Muncã. Bacãu. a fost implementatã. O monitorizare eficientã presupune existenþa unor structuri funcþionale. Au fost elaborate ºi trimise scrisori de înaintare spre instituþiile supuse monitorizãrii însumând un numãr total de 235 de întrebãri. la nivelul fiecãrui judeþ. crearea ºi dezvoltarea unor capacitãþi de cercetare. iar în cadrul acestei activitãþi s-a realizat o bazã de date regionalã cu 224 de contacte. Galaþi. Autoritãþile de Sãnãtate Publicã.30 septembrie 2008. alcãtuitã dintr-un numãr de 10 organizaþii neguvernamentale din 8 judeþe ale Moldovei. de netãgãduit. Acest proiect ºi-a propus sã dezvolte capacitatea organizaþiilor neguvernamentale din regiunea Moldovei de a monitoriza respectarea drepturilor copilului. Neamþ. generarea unui set de indicatori ºi culegerea. În acest sens. dreptul la familie. au fost monitorizate ºi trimise chestionare unui numãr de 10 instituþii cu atribuþii în aplicarea legii 272/2004. 5 . lãsând sã se întrevadã noi progrese într-un viitor apropiat.02/02/54. care nu respectã prevederile Convenþiei ONU cu privire la drepturile copilului ºi ale Legii 272/2004. Vrancea. Ministerul Educaþiei.1. Scopul acestei monitorizãri nu este precizia ºtiinþificã sau relevanþa la nivel local sau naþional (lucru imposibil în acest context). Datele din raport sunt rezultatul monitorizãrii a 225 de instituþii din judeþele Iaºi. Un alt obiectiv concret s-a dorit a fi „radiografierea”. Organizaþia Salvaþi Copiii Filiala Iaºi urmãreºte sã documenteze ºi sã îmbunãtãþeascã promovarea ºi respectarea drepturilor acestora în România.

dreptul de a dobândi o cetãþenie ºi.2007.1 pct. De asemenea. (3) Pãrinþii aleg numele ºi prenumele copilului. fãrã a preciza data desemnãrii.1 în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi ”. din 04. protejarea dreptului la identitate a copilului înseamnã practic protejarea unui cumul de drepturi subiective. dupã caz. Astfel rãsunsurile au fost dupã cum urmeazã: o Spitalul Clinic de Obstreticã ºi Ginecologie „Elena Doamna” din Iaºi are angajat un asistent social din 13. Dacã un copil nu este înregistrat imediat dupã naºtere. la educaþie ºi sãnãtate. în condiþiile prevãzute de lege.2. dreptul la cetãþenie. Dreptul la identitate Dreptul la identitate. astfel încât atitudinea pasivã a familiei privind înregistrarea copilului. 135 al. dreptul de a-ºi cunoaºte pãrinþii ºi dreptul de a fi îngrijit. o Spitalul Muncipal Dorohoi. în condiþiile legii. fãrã nici o ingerinþã. respectiv dreptul la nume. 1 intitulatã Drepturi ºi libertãþi civile din Legea 272/2004 “copilul are dreptul la stabilirea ºi pãstrarea identitãþii sale”. Prin urmare.9 alin 1 din Legea 272/2004. respectiv asistenta ºefã din cadrul secþiei nou-nãscuþi. unul dintre drepturile fundamentale ale copilului este reglementat în legea 272/ 2004 în cadrul capitolului „drepturi ºi libertãþi civile” iar atribuþii legate de respectarea acestui drept sunt încredinþate de cãtre legiuitor mai multor instituþii publice cu atribuþii în domeniul drepturilor copilului. fãrã a preciza data desemnãrii. În scopul protejãrii dreptului la identitate al copilului art. crescut ºi educat de aceºtia. (2) Copilul este înregistrat imediat dupã naºtere ºi are de la aceastã datã dreptul la nume. s-a urmãrit modalitatea prin care instituþiile sanitare care au în structurã secþii de nou-nãscuþi sau pediatrie din regiunea Moldovei s-au conformat obligaþiei de angajare a unui asistent social sau de desemnare a unei persoane cu atribuþii de asistenþã socialã. DREPTURI ªI LIBERTÃÞI CIVILE 2. obligaþia înregistrãrii naºterii copilului ºi stabilirii identitãþii sale aparþine în primul rând familiei. În lumina acestor prevederi legale. fãrã a preciza data angajãrii. Judeþul Botoºani are desemnatã o persoanã cu atribuþii în asistenþã socialã.” Articolul sus menþionat reprezintã o recunoaºtere a importanþei identitãþii copilului. de a fi îngrijit. potrivit articolului 8 din Legea 272/2004. s-au adresat întrebãri cu privire la modul în care acestea asigurã respectarea acestui drept. Judeþul Botoºani are desemnatã o persoanã cu atribuþii în asistenþã socialã.1. o Spitalul Comunal Truºeºti. 9 alin. a din Legea 272/2004 constituie contravenþie „nerespectarea obligaþiei prevãzute în art. în lipsa stabilirii identitãþii copilul nu poate dobândi drepturi ºi nu ºi le poate valorifica în raporturile civile. instituþiile ºi autoritãþile publice sunt obligate sã ia de urgenþã toate mãsurile necesare în vederea restabilirii identitãþii copilului. crescut ºi educat de cãtre aceºtia. Astfel.04. 8 din Secþiunea nr.08. cât ºi în situaþia în care copilul este abandonat de familie. pânã la acea datã fiind desemnatã o persoanã cu atribuþii în asistenþã socialã. (5) Dacã se constatã cã un copil este lipsit în mod ilegal de elementele constitutive ale identitãþii sale sau de unele dintre acestea. reprezintã o formã gravã de încãlcare a drepturilor acestuia. traficului ºi discriminãrii. el riscã sã fie privat de drepturile sale la protecþie socialã.2007. (4) Copilul are dreptul de a-ºi pãstra cetãþenia. de a-ºi cunoaºte pãrinþii. autoritãþile publice intervenind de urgenþã atât în situaþia în care familia copilului nu-ºi îndeplineºte aceastã obligaþie. care reprezintã de fapt elementul prin care copilul se individualizeazã în familie ºi societate. potrivit art. numele ºi relaþiile de familie. iar reponsabilitatea privind constatarea contravenþiei revine în sarcina Ministerului Sãnãtãþii. 6 . Judeþul Botoºani are desemnatã o persoanã cu atribuþii de asistenþã socialã. de a desemna o persoanã cu atribuþii de asistenþã socialã”. o Spitalul de Copii Botoºani are angajat un asistent social. dacã este posibil. fãrã a preciza data desemnãrii. Legea 272/2004 acordând o deosebitã atenþie copilului abandonat. o Spitalul de Psihiatrie Botoºani are desemnate 3 persoane cu atribuþii în asistenþã socialã. a cãror respectare este încredinþatã unitãþilor sanitare. stipuleazã: „unitãþile sanitare care au în structurã secþii de nou nãscuþi ºi/sau pediatrie au obligaþia de a angaja un asistent social sau. Potrivit art. o Spitalul Orãºenesc Sãveni. riscã sã fie victimã a abuzurilor.

ASP Vrancea.Spitalul Orãºenesc Darabani. Judeþul Botoºani.Spitalul de Urgenþã Vaslui . cât ºi în vederea monitorizãrii modalitãþii de respectare la nivel naþional ºi regional a unitãþilor sanitare a dispoziþiilor art. o Spitalul „Buna vestire” de Obstreticã ºi Ginecologie Galaþi are angajat un asistent social. Pantelimon” Focºani. rãspunsurile au fost dupã cum urmeazã: Instituþia ASP Iaºi ASP Vaslui Numãr unitãþi sanitare cu secþii pediatrie ºi/sau nou nãscuþi Nu a rãspuns .2000. are desemnatã o persoanã cu atribuþii în asistenþã socialã. ASP Galaþi.T. Au fost adresate întrebãri cãtre ASP Iaºi. s-au solicitat informaþii la nivel judeþean privind numãrul de unitãþi sanitare cu secþii de pediatrie ºi nou-nãscuþi. 9 al.04. ASP Bacãu. fãrã a preciza data desemnãrii. 7 . deºi a rãspuns la cererea de informaþii de interes public în termenul legal prevãzut de Legea 544/2001 nu a oferit relaþii cu privire la aceastã solicitare. 9 alin.Spitalul de Cronici Dr. atât în vederea monitorizãrii îndeplinirii atribuþiilor de control de cãtre personalul de specialitate din cadrul MS.10.Spitalul Muncipal de Urgenþã „Elena Beldiman” Bârlad. o Spitalul Cilinic de Urgenþe pentru Copii „Sf. 1 asistent social. o Spitalul Judeþean de Urgenþe “Sf. Secþia Pediatrie nu are angajat un asistent social specializat pentru problemele care apar în cadrul secþiei.1 lit. I. din care 4 unitãþi sanitare cu secþii nou nãscuþi 5 unitãþi sanitare cu secþii de pediatrie 7 unitãþi sanitare 6 unitãþi sanitare ASP Galaþi 4 unitãþi sanitare cu secþii de nou nãscuþi 3 unitãþi sanitare cu secþii de pediatrie Instituþia abilitatã sã constate contravenþia prevãzutã în art. fãrã a menþiona data la care a fost angajatã aceastã persoanã. . Astfel.Nicolaescu Tutova 6 unitãþi sanitare Numãr asistenþi sociali angajaþi sau persoane desemnate cu atribuþii în asistenþã socialã Nu a rãspuns 1 asistent social 3 asistenþi sociali 1 asistent social. ASP Suceava. o Spitalul de Pediatrie Bacãu. o Spitalul de Copii „Sf. Ioan” Galaþi nu a rãspuns la informaþiile solicitate. din care 2 au angajat asistent social ºi 2 au desemnatã o persoanã cu atribuþii de asistenþã socialã Nu a oferit date 2 asistenþi sociali angajaþi 5 asistente medicale desemnate cu atribuþii de asistenþã socialã 7 cadre sanitare cu atribuþii în asistenþã socialã 1 singur asistent social angajat 5 asistente medicale desemnate cu atribuþii în asistenþã socialã 1 singur asistent social angajat o ASP Bacãu ASP Botoºani ASP Neamþ ASP Suceava ASP Vrancea Nu a oferit date. o Spitalul de Urgenþe Piatra Neamþ.a din Legea 272/2004 este Ministerul Sãnãtãþii (MS). În cadrul activitãþii de monitorizare.Spitalul Muncipal Huºi .1 din Legea 272/2004. precum ºi a numãrului de asistenþi sociali sau persoane desemnate cu atribuþii în domeniul asistenþei sociale de la Autoritãþile de Sãnãtate Publicã. 135 alin. datele fiind oferite de unitãþile sanitare 9 unitãþi sanitare. ASP Neamþ. 1 persoanã desemnatã cu atribuþii de asistenþã socialã 1 persoanã desemnatã cu atribuþii de asistenþã socialã 4 unitãþi sanitare. însã nu a oferit relaþii privind data de la care a fost angajatã aceastã persoanã.2008. Nicolae” Bârlad are desemnatã o persoanã cu atribuþii de asistenþã socialã din 01.Spitalul de Copii „Sf. a fost adresatã o cerere de informaþii de interes public ºi cãtre MS.Spitalul Orãºenesc Negreºti . Nicolae” Bârlad . Secþia Pediatrie are angajat un asistent social. prin care a solicitat relaþii cu privire la numãrul de cazuri de încãlcare a dispoziþiilor art. o Spitalul de Obstreticã ºi Ginecologie Botoºani are angajat un asistent social din data de 05. ASP Vaslui. ASP Botoºani.1 din Legea 272/2004.

constituie contravenþii ºi neîndeplinirea obligaþiilor prevãzute de art. instituþia apreciazã cã nu intrã în atribuþiile sale constatarea ºi sanncþionarea contravenþiilor menþionate în articolele de lege citate mai sus. iar reponsabilitatea privind constatarea contravenþiei revine în sarcina Ministerului Sãnãtãþii.02. în vederea respectãrii dreptului la identitate a copilului stipuleazã cã: „organele de poliþie competente au obligaþia de a desemna una sau mai multe persoane responsabile cu realizarea demersurilor ce le revin potrivit legii pentru înregistrarea naºterii copilului”.a. precum ºi de art. Din informaþiilor furnizate de cãtre inspectoratele de poliþie judeþene care au rãspuns la întrebãrile adresate. a din Legea 272/2004 constituie contravenþie „nerespectarea obligaþiei prevãzute în art. în termen de 24 de ore. modalitatea de implementare a dispoziþiilor articolului 9 al. 9 alin.01.1 ºi 3. Potrivit art. Având în vedere cã Legea 272/2004 a intrat în vigoare la data de 01. 9 al.1 lit. unitatea medicalã are obligaþia sã sesizeze telefonic sau în scris direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului ºi organele de poliþie. 135 al. cât ºi în vederea monitorizãrii modalitãþii de respectare la nivel naþional ºi regional a unitãþilor sanitare a dispoziþiilor art.1 lit.2005. 135 al. atât pentru copilul nãscut viu. a). a din Legea 272/2004 constituie contravenþie „nerespectarea obligaþiei prevãzute în art. c) ºi d) din Legea 272/2004.2005.2 din Legea 272/2004.2. 1 din Legea 272/2004 „Certificatul medical constatator al naºterii.1 în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi ” (respectiv cea privind obligativitatea unitãþilor sanitare care au în structurã secþii de nou-nãscuþi ºi /sau pediatrie de a angaja un asistent social sau de a desemna o persoanã cu atribuþii de asistenþã socialã). iar reponsabilitatea privind constatarea contravenþiei revine în sarcina Ministerului Sãnãtãþii. iar constatarea ºi sancþionarea acesteia revine personalului specializat din cadrul Ministerului Internelor ºi Reformei Administrative. Potrivit art. 11 al. chiar dacã mama nu este înscrisã pe lista cabinetului sãu.1 din Legea 272/2004. 135 al. 10 al.1 din Legea 272/2004.De asemenea. prin care s-a solicitat relaþii cu privire la numãrul de cazuri de încãlcare a dispoziþiilor art. De asemenea. 10 al. dupã care sã întocmeascã ºi sã elibereze certificatul medical constatator al naºterii copilului. b ºi d din Legea 272/2004 este Ministerul Sãnãtãþii. 135 al. 135 al.1 lit. iar potrivit art. la cererea oricãrei persoane. medicul de familie având cabinetul înregistrat în raza teritorialã unde a avut loc naºterea este obligat ca.1 pct. În acest sens au fost adresate întrebãri inspectoratelor de poliþie judeþene din cele opt judeþe în care s-a derulat cercetarea.1 în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi ”.3 „Când naºterea a avut loc în afara unitãþilor sanitare.” Potrivit art. potrivit art. potrivit art. Conform art. 11 al. „În situaþia în care copilul este pãrãsit de mamã în maternitate.1 lit. 10 al. în termen de 24 de ore de la naºtere”. 135 al. De asemenea. conform dispoziþiilor articolului 148 din lege. se întocmeºte în termen de 24 de ore de la naºtere”. rezultã cã termenul limitã pentru unitãþile sanitare care au în structurã secþii de pediatrie ºi nounãscuþi pentru angajarea unui asistent social sau pentru desemnarea unei persoane cu atribuþii de asistenþã socialã a fost 01.2 din Legea 272/2004 se prezintã astfel: Instituþia IPJ IASI IPJ VASLUI IPJ BACÃU IPJ BOTOªANI IPJ NEAMÞ IPJ SUCEAVA IPJ GALAÞI IPJ VRANCEA Numãrul persoanelor desemnate cu atribuþii în îndeplinirea demersurilor de înregistrare a naºterii copilului 8 poliþiºti 6 poliþiºti din cadrul Serviciului de Poliþie Investigaþii Criminale Nici o persoanã 7 poliþiºti din structura Poliþiei de Investigaþii Criminale Nu a rãspuns 6 poliþiºti din cadrul Serviciului de Investigaþii Criminale 1 poliþist din cadrul Biroului de Investigaþii Criminale 5 poliþiºti din cadrul formaþiunii de investigaþii criminale 8 .1 din Legea 272/2004.b din Legea 272/2004 constituie contravenþie nerespectarea obligaþiei prevãzute în art.1 din lege. cât ºi pentru copilul nãscut mort. instituþia nu are desemnat personal pentru constatarea ºi sancþionarea contravenþiilor prevãzute în art.1 pct. 9 al. S-a adresat o cerere de informaþii de interes public ºi cãtre MS. 9 al. atât în vederea monitorizãrii îndeplinirii atribuþiilor de control de cãtre personalul de specialitate din cadrul MS. 9 al. Articolul 9 al. b) ºi d) din Legea 272/2004. sã constate naºterea copilului. Conform informaþiilor furnizate de cãtre Ministerul Sãnãtãþii ca urmare a rãspunsului la cererea de informaþii de interes public. Instituþia abilitatã sã constate contravenþia prevãzutã în art.

persoanelor cu handicap. 9 .G. acesta crescând progresiv dupã apariþia Legii 272/2004.G. Serviciul Public de Asistenþã Socialã se organizeazã ºi funcþioneazã potrivit Legii nr. 539/2005. printre care ºi serviciul public de asistenþã socialã. este o instituþie publicã de interes local. cât ºi copii care nu au înregistratã naºterea. Bujor Judecãtoria Focºani Judecãtoria Panciu Judecãtoria Adjud Numãr cazuri de înregistrare tardivã a naºterii în perioada 2006-2007 Nu a oferit date 116 cazuri 40 de cazuri Nu au oferit date Nu au oferit date 22 cazuri 5 cazuri 18 cazuri Nu a rãspuns 174 cazuri 8 cazuri Nu a rãspuns 7 cazuri 11 cazuri În vederea respectãrii acestui drept Salvaþi Copiii filiala Iaºi în perioada 2007 — 2008 a întocmit ºi asistat 22 de copiii ºi familiile lor în instanþã cu acþiuni ce vizau înregistrarea tardivã a naºterii ºi întocmirea de acte de identitate pentru pãrinþi. Cazurile au fost referite de cãtre Direcþia de Asistenþã Comunitarã din cadrul Primãriei Iaºi ºi secþii de poliþie din municipiu. Serviciul Public de Asistenþã Socialã are un rol specific în strategia de prevenire a excluziunii ºi marginalizãrii sociale. care funcþioneazã sub autoritatea Consiliului Local. persoanelor singure. percepute la nivel micro. Prezentãm mai jos o evidenþã statisticã a cazurilor de înregistrare tardivã a naºterii din perioada 2006-2007 conform informaþiilor furnizate de cãtre instanþele de judecatã: Judeþul/Localitatea Iaºi/Municipiul Iaºi Iaºi/Orasul Hârlãu Vaslui/Municipiul Vaslui Bacãu /Municipiul Bacãu Neamþ/Municipiul Piatra Neamþ Neamþ/Municipiul Roman Suceava/Muncipiul Suceava Suceava/Oraºul Fãlticeni Galaþi/Muncipiul Galaþi Galaþi/Oraºul Tecuci Galaþi/Tg. 215/2001 privind administraþia publicã localã. modificatã ºi completatã prin H. este necesarã hotãrârea judecatoreascã definitivã ºi irevocabilã a instanþei judecãtoreºti competente de încuviinþare a înregistrãrii tardive a naºterii. conform articolului 21 din Legea 119/1996. ceea ce denotã: • numãrul crescut al persoanelor atât pãrinþi. unul dintre drepturile fundamentale ale copilului este reglementat în legea 272/ 2004 în cadrul capitolului „drepturi ºi libertãþi civile”. art. Serviciul Public de Asistenþã Socialã. Potrivit datelor statistice oferite de cãtre judecãtoriile din judeþele în care s-a derulat proiectul. protecþiei copilului. De asemenea. nr. Bujor Vrancea/Muncipiul Focºani Vrancea/Oraºul Panciu Vrancea/Oraºul Adjud Instituþia Judecãtoria Iaºi Judecãtoria Hârlãu Judecãtoria Vaslui Judecãtoria Bacãu Judecãtoria Piatra Neamþ Judecãtoria Roman Judecãtoria Suceava Judecãtoria Fãlticeni Judecãtoria Galaþi Judecãtoria Tecuci Judecãtoria Tg. denumit în continuare SPAS. la nivelul inspectoratelor judeþene de poliþie nu existã personal cu atribuþii de control anume desemnat pentru constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunilor prevãzute de Legea 272/2004. numãrul de acþiuni de înregistrare tardivã a naºterii înregistrate pe rolul instanþelor judecãtoreºti este alarmant de mare. 35/2003 ºi H. nr. cu personalitate juridicã. MIRA a rãspuns cã de la intrarea în vigoare a Legii 272/2004 ºi pânã în prezent nu au fost aplicate sancþiuni contravenþionale în baza acestei legi. fiind cel mai apropiat de populaþie. 135 al. pentru înregistrarea acesteia în Registrul de Stare Civilã ºi pentru eliberarea certficatului de naºtere. De asemenea. 90/2003 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare ºi funcþionare a serviciului public de asistenþã socialã.Conform informaþiilor furnizate de Ministerul Internelor ºi Reformei Adminsitrative (MIRA).2.nr. iar atribuþii legate de respectarea acestui drept sunt încredinþate de cãtre legiuitor mai multor instituþii publice cu atribuþii în domeniul drepturilor copilului. • implicarea instituþiilor cu atribuþii în domeniul protecþiei sociale precum ºi a sectorului neguvernamental în sprijinirea persoanelor care se confruntã cu aceastã problemã. în perioada 2006-2007. familiei. precum ºi protecþia oricãror persoane /familii aflate în nevoie. persoanelor vârstnice. Serviciul Public de Asistenþã Socialã are ca obiect de activitate aplicarea ºi realizarea normelor legale ºi strategiilor de asistenþã socialã în domeniul combaterii sãrãciei. În situaþia în care de la naºtere a trecut mai mult de un an.G. a H. care potenþeazã performanþele protecþiei sociale la nivel macro. Dreptul la identitate.

Bacãu 6. cursuri în domeniul drepturilor copilului. judeþul Suceava 8. în anul 2007 la centrul Regional de Formare Continuã pentru Administraþia Publicã Timiºoara: 3 cursuri. Primãria Municipiului Fãlticeni. Serviciul Public de Asistenþã Socialã Botoºani• personalul instituþiei a beneficiat de formare iniþialã.7 din Legea 272/2004 (neîndeplinirea obligaþiei de declarare a naºterii copilului abandonat de mama în maternitate. existã în cadrul fiecãrei primãrii. jud. 11 al. au rãspuns chestionarelor noastre urmãtoarele instituþii: 1. Serviciul Public de Asistenþã Socialã a Municipiului Botoºani. luându-se în considerare rolul sãu important în protecþia drepturilor copilului.143 din legea 272/2004. moralã sau socialã este primejduitã constatate în urma vizitelor efectuate la domiciliul acestora) sau dacã au fost sancþionate contravenþional pentru savârºirea contravenþiilor prevãzute în art. jud. jud.Serviciul de Autoritate Tutelarã al Mun. Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã Focºani. Primãria oraºului Bucecea. Direcþia de Asistenþã Socialã . Mai mult. Chiar dacã nu toate primãriile care au rãspuns chestionarelor noastre au în componenþã un serviciu public de asistenþã comunitarã denumit ca atare. Serviciul Public de Asistenþã Socialã Comãneºti. Neamþ • personalul instituþiei nu a beneficiat de formare iniþialã în domeniul protecþiei drepturilor copilului nici de programe de educare ºi formare profesionalã în domeniul protecþiei speciale a copilului • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau contravenþional 10 . în mare majoritate.Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã. judeþul Neamþ 5. judeþul Vaslui 12.1 coroborat cu art. Drept urmare. formarea iniþialã în domeniul protecþiei drepturilor copilului este obligatorie pentru toate categoriile profesionale din sistem ºi pentru cei care au atribuþii decizionale privitoare la copil. judeþul Vrancea 10. Primãria Municipiului Vaslui. am adresat întrebãri serviciilor publice specializate în protecþia copilului cu privire la aceste formãri în domeniu.Legea 272/ 2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului acordã numeroase atribuþii acestui serviciu. precum ºi neîndeplinirea obligaþiei de a transmite DGASPC actul de naºtere al copilului abandonat de mamã în maternitate) pentru a constata mãsura în care aceste obligaþii sunt îndeplinite de persoanele responsabile. De asemenea. judeþul Suceava 9. Neamþ 4. mentalã. Primãria Comunei Sãbãoani. Primãria Dumbrãveni. judeþul Botoºani • specialiºtii din cadrul Primãriei Bucecea au participat la programe de formare în domeniul drepturilor copilului dar ºi în domeniul protecþiei speciale a copilului • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau sancþionate contravenþional 3. judeþul Vaslui 11. Direcþia de Asistenþã Socialã. 133 al. spiritualã. legea specificã faptul cã educaþia permanentã ºi formarea profesionalã continuã în domeniul protecþiei speciale a copilului se asigurã pentru toate categoriile profesionale din sistem. Nici un specialist nu a fost cercetat disciplinar sau sancþionat contravenþional pentru neîndeplinirea obligaþiilor specificate mai sus. 3 persoane trainate (drepturile copilului în reglementãrile interne ºi internaþionale. judeþul Botoºani 2. un departament specializat sau specialiºti care îndeplinesc atribuþiile date în competenþa SPAS-urilor de cãtre legea 272/ 2004. judeþul Botoºani 3. Direcþia de Asistenþã Comunitarã Iaºi . Primãria oraºului Bucecea. am fost interesaþi sã aflãm dacã persoane din cadrul instituþiei au fost cercetate disciplinar pentru abaterea disciplinara prevãzutã în art. fie ea de municipiu sau de oraº.Serviciul Autoritate Tutelarã. Primãria Municipiului Roman . personalul SPAS-urilor sau a departamentelor specializate din cadrul primãriilor au beneficiat de cursuri de formare în domeniul drepturilor copilului dar ºi în domeniul protecþiei speciale a drepturilor copilului. Aceste cursuri s-au referit ºi la protecþia specialã a copilului. Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Negreºti. 135 lit. 36 al. Suceava 7. Astfel. judeþul Iaºi Conform art. Astfel. 6 ºi al. În urma rãspunsurilor am constat cã. • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau sancþionate contravenþional 2. Protecþie Socialã ºi Autoritate Tutelarã Hârlãu.2 din Legea 272/2004 (nesesizarea cãtre DGASPC a cazurilor de copii a cãror dezvoltare fizicã. Compartimentul de Asistenþã Socialã. protecþia copilului împotriva exploatãrii ºi rolul asistenþilor sociali în protecþia ºi promovarea drepturilor copilului). Protecþia Minorilor ºi Familiei 13. Primãria Comunei Sãbãoani. f ) ºi /sau h coroborat art. rãspunsurile au fost dupã cum urmeazã: 1.

Bacãu • un numãr de 8 specialiºti din cadrul instituþiei a beneficiat de formare iniþialã. „Rolul ºi responsabilitatea asistenþilor sociali în promovarea drepturilor copilului”. judeþul Vaslui • angajaþii DAS Vaslui nu au beneficiat de cursuri de formare în domeniul drepturilor copilului dar au participat la cursuri în domeniul protecþiei speciale a copilului • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau sancþionate contravenþional 11.g. Compartimentul de Asistenþã Socialã. Primãria Municipiului Vaslui.Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã. Primãria Municipiului Roman . participând la cursuri în domeniul drepturilor copilului în perioada 2000-2005 (e. Direcþia de Asistenþã Socialã. judeþul Vaslui • angajaþii SPAS Negreºti au beneficiat de formare în domeniul protecþiei drepturilor copilului dar nu au participat la cursuri în domeniul protecþiei speciale a copilului • nu au existat persoane cercetate disciplinar.4. Protecþia Minorilor ºi Familiei. judeþul Suceava • personalul instituþiei nu a beneficiat de formare iniþialã în domeniul protecþiei drepturilor copilului nici de programe de educare ºi formare profesionalã în domeniul protecþiei speciale a copilului • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau contravenþional 9. Protecþia Minorilor ºi Familiei • In perioada 2006-2007 au participat la cursuri de formare un numãr de 7 asistenþi sociali din cadrul Serviciului Autoritate Tutelarã. „Rolul ºi responsabilitãþile asistenþilor sociali în protecþia ºi promovarea drepturilor copilului”.g. Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Negreºti. judeþul Iaºi • specialiºtii din cadrul instituþiei au participat la programe de formare în domeniul drepturilor copilului dar ºi în domeniul protecþiei speciale a copilului (e. implementarea legii 272/ 2004) • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau sancþionate contravenþional 6. penal sau sancþionate contravenþional 7. „Rolul ºi responsabilitatea asistentului social în protecþia ºi promovarea drepturilor copilului”) • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau sancþionate contravenþional 11 .toate în anul 2007) • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau sancþionate contravenþional 10.Serviciul de Autoritate Tutelarã al Mun. „Promovarea standardelor minime obligatorii în domeniul protecþiei copilului ºi monitorizarea drepturilor copilului”. Serviciul Public de Asistenþã Socialã Comãneºti. Serviciul Autoritate Tutelarã.g. judeþul Suceava • în decursul anului 2005 referentul social din cadrul Primãriei a participat la cursuri de instruire cu privire la problematica copiilor lãsaþi singuri acasã dar ºi la programe de educare ºi formare profesionalã în domeniul protecþiei speciale a copilului • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau sancþionate contravenþional 8. judeþul Neamþ • personalul instituþiei a participat la cursuri de formare în domeniul drepturilor copilului pe tema implementãrii legii 272/ 2004 în anul 2005 • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau sancþionate contravenþional 5. Protecþie Socialã ºi Autoritate Tutelarã Hârlãu. Direcþia de Asistenþã Socialã . Direcþia de Asistenþã Comunitarã Iaºi.g: Metode ºi tehnici de furnizare a serviciilor sociale. Primãria Dumbrãveni. „Prevenirea ºi consilierea împotriva abuzurilor. Cursurile au avut ca grup þintã persoanele cu handicap ºi copiii (copii cu pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate ºi drepturile copilului) • nu au existat persoane cercetate disciplinar sau sancþionate contravenþional 13. jud. penal sau sancþionate contravenþional 12. Primãria Municipiului Fãlticeni. judeþul Vrancea • specialiºtii din cadrul SPLAS Focºani au participat la programe de formare în domeniul drepturilor copilului dar ºi în domeniul protecþiei speciale a copilului (e. Suceava • specialiºtii din cadrul Serviciului de Autoritate Tutelarã Suceava au participat la programe de formare în domeniul drepturilor copilului dar ºi în domeniul protecþiei speciale a copilului (e. Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã Focºani. neglijãrii ºi exploatãrii copilului”) • nu au existat persoane cercetate disciplinar.

Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã • În cadrul Primãriei Roman funcþioneazã Serviciul de Stare Civilã cu atribuþii în înregistrarea naºterii copilului abandonat la naºtere. rãspunsurile au fost dupã cum urmeazã: 1. Primãria Municipiului Neamþ . jud. toate transmise DGASPC Botoºani. • Serviciul Autoritatea Tutelarã ºi Protecþia Copilului are ºi atribuþii cu privire la înregistrarea naºterii copilului gãsit sau pãrãsit. (6) În termen de 5 zile de la primirea documentaþiei prevãzute la alin. obligaþia de a realiza demersurile prevãzute de lege pentru înregistrarea naºterii copilului revine serviciului public de asistenþã socialã în a cãrui razã administrativ-teritorialã a fost gãsit sau pãrãsit copilul. direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului transmite serviciului public de asistenþã socialã în a cãrui razã administrativ-teritorialã s-a produs naºterea dosarul cuprinzând certificatul medical constatator al naºterii. serviciul public de asistenþã socialã are obligaþia de a obþine dispoziþia de stabilire a numelui ºi prenumelui copilului. 3. Astfel.Atribuþiile acestui serviciu legate de dreptul la identitate al copilului sunt reglementate în cadrul art.eventual prin intermediul unui departament specializat. a cãrui naºtere nu a fost înregistratã.11 alin. În perioada 2006-2007 au fost înregistrate 7 cazuri de copii abandonaþi la naºtere. În lumina acestor prevederi legale. transmis DGASPC Neamþ. Perioada de soluþionare a unui caz este de 4 zile. Astfel. a cãror respectare este încredinþatã serviciului public de asistenþã socialã. (5). În perioada 2006-2007 a existat un singur caz de înregistrare a copilului abandonat la naºtere. numãrul de copii abandonaþi. precum ºi a celui pãrãsit de pãrinþi în alte unitãþii sanitare. 119/1996 cu privire la actele de stare civilã. SPAS Botoºani • în cadrul SPAS Botoºani funcþioneazã Serviciul Autoritatea Tutelarã ºi Protecþia Copilului cu compartimentul Protecþia Copilului ºi Compartimentul Autoritatea Tutelarã cu 2 funcþionari cu atribuþii în înregistrarea copiilor abandonaþi la naºtere. în conformitate cu prevederile Legii nr. • În cadrul DGAS existã Biroul de Autoritate Tutelarã cu atribuþii cu privire la înregistrarea naºterii copilului gãsit sau pãrãsit. cu un numãr de 6 angajaþi. Perioada de soluþionare a fost de 10 zile. gãsiþi sau pãrãsiþi a cãror naºtere a fost înregistratã în perioada 2006-2007 precum ºi perioada medie de soluþionare a unui caz. ºi de a face declaraþia de înregistrare a naºterii la serviciul de stare civilã competent. În perioada 2006-2007 au fost înregistrate un singur caz pentru care s-a ºi întocmit certificat de naºtere 12 . În perioada 2006-2007 au fost înregistrate 2 cazuri pentru care s-a ºi întocmit certificat de naºtere 2. ART. (7) Dupã înregistrarea naºterii copilului. judeþul Botoºani • În cadrul Primãriei Bucecea funcþioneazã Serviciul de Stare Civilã cu atribuþii în înregistrarea naºterii copilului abandonat la naºtere. 11 din legea 272/ 2004 5) În situaþia în care. În perioada 2006-2007 nu au existat cazuri de înregistrare a copilului abandonat la naºtere. Primãria Comunei Sãbãoani. 12 din legea 272/ 2004 (1) În situaþia copilului gãsit. 6 ºi 7) sau a celui gãsit sau pãrãsit de pãrinþi în unitãþi sanitare (art. În cazul în care apar. 11 ºi 12 din legea 272/ 2004 ºi se referã la demersurile pe care acest serviciu este obligat sã le facã în ceea ce priveºte înregistrarea naºterii copilului pãrãsit de mamã în maternitate (art. de numãrul de specialiºti implicaþi. nu este posibilã identificarea mamei.12). cu modificãrile ulterioare. serviciul public de asistenþã socialã are obligaþia de a transmite direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului actul de înregistrare a naºterii copilului. am adresat întrebãri legate de modalitãþile în care aceste atribuþii sunt îndeplinite . legea 272/2004 stipuleazã în articolele mai sus menþionate: ART. ele sunt soluþionate de Serviciul de Stare Civilã. 5. • În cadrul Primãriei Bucecea nu existã un departament cu atribuþii exclusive de înregistrare a naºterii copilului gãsit sau pãrãsit. Primãria oraºului Bucecea. în urma verificãrilor efectuate de poliþie. dispoziþia de plasament în regim de urgenþã ºi rãspunsul poliþiei cu rezultatul verificãrilor. Neamþ • în cadrul comunei Sãbãoani nu au existat cazuri de înregistrare a naºterii în cazuri de copii abandonaþi la naºtere sau de copii gãsiþi sau pãrãsiþi 4.

A. ele sunt soluþionate de Serviciul de Stare Civilã. Primãria Municipiului Suceava. judeþul Vrancea • În cadrul SPAS Focºani existã o persoanã desemnatã cu atribuþii în înregistrarea naºterii copilului abandonat la naºtere.Serviciul de Autoritate Tutelarã al Mun. • În cadrul SPAS Focºani existã o persoanã desemnatã cu atribuþii în înregistrarea naºterii copilului gãsit sau pãrãsit. Direcþia de Asistenþã Socialã .A. Iaºi. judeþul Vaslui • În cadrul comunei Dumbrãveni nu existã nici departament specializat în ceea ce priveºte cazurile de înregistrare a naºterii în cazuri de copii abandonaþi la naºtere sau de copii gãsiþi sau pãrãsiþi. judeþul Suceava • în cadrul comunei Dumbrãveni nu au existat cazuri de înregistrare a naºterii în cazuri de copii abandonaþi la naºtere sau de copii gãsiþi sau pãrãsiþi — nu existã nici departament specializat în acest sens. Iaºi au avut în perioada 20062007 în lucru un numãr de 11 cazuri de copii a cãror înregistrare a naºterii s-a fãcut tardiv. SPAS Focºani. cu un numãr de 2 specialiºti. Direcþia de Asistenþã Comunitarã Iaºi. Iaºi nu funcþioneazã un departament/divizie/specialiºti cu atribuþii în înregistrarea naºterii copilului abandonat la naºtere. Iaºi a fãcut demersurile necesare în parteneriat/colaborare cu Asociaþiile ”Calea Bucuriei” ºi „Link” pentru înregistrarea naºterii unui numãr de 11 copii. În perioada 2006-2007 au existat 2 cazuri de înregistrare a copilului abandonat la naºtere. 7. 9. În perioada 2006-2007 nu s-au avut în evidenþã cazuri de copii gãsiþi sau pãrãsiþi 6. 12. Primãria Dumbrãveni. Perioada de soluþionare este de aproximativ de 3-4 luni.A.S. judeþul Vaslui • În cadrul DAS Vaslui funcþioneazã un departament cu atribuþii în înregistrarea naºterii copilului abandonat la naºtere. Primãria Municipiului Fãlticeni. În perioada 2006-2007 s-a înregistrat un singur caz de copii gãsiþi sau pãrãsiþi.C. • În cadrul DAS Vaslui funcþioneazã un departament cu atribuþii de înregistrare a naºterii copilului gãsit sau pãrãsit. judeþul Suceava • În cadrul Primãriei Fãlticeni funcþioneazã Serviciul de Stare Civilã cu atribuþii în înregistrarea naºterii copilului abandonat la naºtere. În perioada 2006-2007 nu a existat nici un caz de înregistrare a copilului abandonat la naºtere. 11. A fost înregistrat un singur caz de înregistrare a copilului abandonat în maternitate. Acest serviciu se aflã în subordinea Direcþiei Locale de Evidenþa Populaþiei din cadrul Primãriei Municipiului Iaºi. cu un numãr de 2 specialiºti. Protecþia Minorilor ºi Familiei • În cadrul D. Perioada de soluþionare este de maxim 24 ore. unde îºi desfãºoarã activitatea un jurist. În perioada 2006-2007 nu s-au avut în evidenþã cazuri de copii abandonaþi la naºtere • În cadrul SPAS Comãneºti funcþioneazã Compartimentul Protecþia Copilului cu atribuþii în înregistrarea naºterii copilului gãsit sau pãrãsit. • În cadrul instituþiei nu funcþioneazã un departament cu atribuþii de înregistrare a naºterii copilului gãsit sau pãrãsit.C. În perioada 2006-2007 nu s-au avut în evidenþã cazuri de copii gãsiþi sau pãrãsiþi. cu un numãr de 2 angajaþi.C.C. 13 . În cazul în care apar. Suceava • În cadrul Primãriei Municipiului Suceava funcþioneazã Serviciul de Stare Civilã cu atribuþii în înregistrarea naºterii copilului abandonat la naºtere. 10. În perioada 2006-2007 nu au existat cazuri de înregistrare a copilului abandonat la naºtere. Cazurile copiilor abandonaþi la naºtere în maternitãþile din Iaºi sunt preluate direct de cãtre D.G.A. Iaºi doar dacã se impune stabilirea numelui ºi prenumelui copilului de cãtre primar. Responsabili de cazuri de prevenire a separãrii copiilor de familiile lor de origine din cadrul D. Vaslui. Perioada medie de soluþionare a cazului este de 5-6 luni (pânã la transmiterea la DGASPC Vaslui). • În cadrul Primãriei Municipiului Suceava nu existã un departament cu atribuþii exclusive de înregistrare a naºterii copilului gãsit sau pãrãsit. 8. Perioada medie de soluþionare a unui astfel de caz este de 30 de zile. prin acþiuni judecãtoreºti. Ajung în atenþia D. Direcþia de Asistenþã Socialã a Mun. • Deºi nu existã un departament specializat de înregistrare a naºterii copilului gãsit sau pãrãsit. cu un numãr de 3 angajaþi.A. iar DGASPC Vaslui a transmis un singur act de înregistrare a copilului abandonat. Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Negreºti. Serviciul Autoritate Tutelarã. actul sãu de înregistrare fiind transmis DGASPC Focºani.5. În perioada 2006-2007 nu au existat cazuri de copii gãsiþi sau abandonaþi. jud. în perioada 2006-2007 D.C.P. Serviciul Public de Asistenþã Socialã Comãneºti. Bacãu • În cadrul SPAS Comãneºti funcþioneazã Compartimentul Protecþia Copilului cu atribuþii în înregistrarea naºterii copilului abandonat la naºtere.

în cadrul secþiei de Neonatologie au fost înregistrate în perioada 2006-2007 un numãr de 3 copii abandonaþi efectiv de mame în maternitate 14 . ASP Vaslui informeazã cã: • La nivelul anului 2006 ºi 2007 au fost înregistrate la Spitalul Judeþean de Urgenþe Vaslui un numãr de 8 cazuri de copii nou-nãscuþi ºi abandonaþi efectiv de mame în maternitate care au fost sesizate la IPJ Vaslui în vederea identificãrii mamei copilului. Perioada medie de soluþionare a cazului este de 7 zile (pânã la transmiterea la DGASPC). din care 5 copii au fost integraþi în familia biologicã ºi faþã de 5 copii s-a instituit o mãsurã specialã de protecþie. respectiv asistenþã maternalã. din care pentru 47 cazuri s-a instituit de cãtre DGASPC Vaslui o mãsurã specialã de protecþie. Judeþul Vaslui IPJ Vaslui • în anul 2006 au fost sesizate instituþiei un numãr de 12 cazuri de copii abandonaþi de mamã la naºtere. DGASPC Iaºi. Direcþiilor Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Drepturilor Copilului. În perioada 2006-2007 nu au existat cazuri de înregistrare a copilului abandonat la naºtere. Autoritãþilor de Sãnãtate Publicã. • în anul 2007 au fost înregistrate 10 cazuri de abandon al copilului de cãtre mamã în maternitate. • La Spitalul Muncipal de Urgenþe Bârlad “Elena Beldiman”. respectiv în secþiile de Pediatrie. a fost sesizat în perioada 2006-2007 un caz de copil care nu avea înregistratã naºterea. iar 5 cazuri au beneficiat de o mãsurã specialã de protecþie. iar pentru 5 copii s-a instituit o mãsurã specialã de protecþie. • De asemenea. Compartimentul de Asistenþã Socialã. Prin analiza derulatã de cãtre Organizaþia Salvaþi Copiii Iaºi s-a urmãrit ºi obþinerea unor date statistice privind numãrul de cazuri de copii nou-nãscuþi abandonaþi de mame la naºtere. 2. iar 3 cazuri au fost de copii integraþi în familia biologicã. precum ºi 2 gravide cu identitate necunoscutã. nu a menþionat câte dintre aceste plasamente au fost instituite pentru copii abandonaþi de mamã în maternitate la naºtere. • Tot în cadrul Spitalului Judeþean de Urgenþe Vaslui. 9 cazuri au beneficiat de mãsuri de protecþie specialã. DGASPC Vaslui ne informeazã cã în perioada 2006-2007 a fost institutã mãsura plasamentului în regim de urgenþã pentru copii nou-nãscuþi abandonaþi la naºtere în unitãþile sanitare pentru un numãr de 34 de cazuri. Protecþie Socialã ºi Autoritate Tutelarã Hârlãu. la alte secþii decât cele de nou-nãscuþi. precum ºi a unitãþilor medicale. Potrivit informaþiilor obþinute de la Inspectoratele Judeþene de Poliþie. a transmis informaþii cu privire la numãrul total de plasamente în regim de urgenþã instituit de cãtre aceastã instituþie în anul 2006 ºi anul 2007. Boli Infecþioase. precum ºi a numãrului de copii identificaþi fãrã a avea declaratã naºterea în termen legal în cadrul unitãþilor sanitare. judeþul Iaºi • În cadrul instituþiei funcþioneazã un departament cu atribuþii înregistrarea naºterii copilului abandonat la naºtere. unde îºi desfãºoarã activitatea o persoanã cu studii de specialitate. În perioada 2006-2007 nu au existat cazuri de copii gãsiþi sau abandonaþi. • În cadrul instituþiei funcþioneazã un departament cu atribuþii de înregistrare a naºterii copilului gãsit sau pãrãsit. Pneumoftizilogie au fost înregistrate 41 de cazuri de copii care prezentau risc de abandon ºi pentru care a fost necesarã instituirea unei mãsuri speciale de protecþie ºi a fost identificat un caz al unui copil a cãrui naºtere nu a fost înregistratã. din care 3 copii au fost reintegraþi în familia biologicã în urma consilerii mamei. s-au obþinut urmãtoarele date: 1. Spitalul Cilinic de Obstreticã ºi Ginecologie „Elena Doamna” Iaºi a relatat faptul cã în perioada 2006-2007 a fost înregistrat un numãr de 14 copii nou-nãscuþi abandonaþi de mame în maternitate. a numãrului de copii abandonaþi de pãrinþi în unitãþile sanitare. în cadrul aceluiaºi spital în perioada 2006-2007 au fost sesizate 50 de cazuri de copii nounãscuþi cu risc de abandon. din care 5 copii au fost reintegraþi în familia bilogicã. • La Spitalul Judeþean de Urgenþe Vaslui.13. • în anul 2007 au fost sesizate la IPJ Vaslui 10 cazuri de copii abandonaþi de mame la naºtere. Judeþul Iaºi Conform datelor oferite de cãtre IPJ Iaºi: • în anul 2006 au fost înregistrate un numãr de 7 cazuri de copii abandonaþi de mamã în maternitate dintre care 2 copii au fost integraþi în familia biologicã.

DGASPC Bacãu: • potrivit datelor statistice oferite de cãtre datelor statistice oferite de cãtre în perioada 2006-2007 s-a instituit mãsura plasamentului în regim de urgenþã pentru 58 de cazuri de copii abandonaþi de mamã în unitãþi sanitare ºi 7 cazuri de copii pãrãsiþi. dintre care 2 copii nu aveau înregistratã naºterea. • în anul 2007 .11 de mãsuri de plasament în regim de urgenþã pentru copii nou-nãscuþi abandonaþi de mame în unitãþile sanitare. • A instituit în cursul anului 2007 un numãr de 6 mãsuri de plasament în regim de urgenþã pentru copii abandonaþi de pãrinþi ºi gãsiþi. ASP Botoºani nu a oferit date statistice generale cu privire la numãrul de copii abandonaþi de mame la naºtere în maternitate sau de copii pãrãsiþi de pãrinþi în unitãþile sanitare din judeþul Botoºani.58 de cazuri de copii nou-nãscuþi abandonaþi la naºtere. DGASPC Botoºani a instituit: • în anul 2006 .107 de copii pãrãsiþi de pãrinþi în unitãþile sanitare. Spitalul de Copii Botoºani a menþionat cã: . toate cazurile fiind sesizate cãtre SPAS Bacãu în vederea demarãrii demersurilor pentru înregistrarea naºterii acestora ºi pentru eliberarea certificatelor de naºtere. Spitalul de psihiatrie Botoºani. ASP Bacãu aratã cã în unitãþile sanitare din acest judeþ s-au identificat: • în anul 2006 .Unitatea sanitarã precizeazã cã în anul 2006 a sesizat organelor de poliþie 2 cazuri de copii pãrãsiþi de pãrinþi în spital ºi 11 cazuri cãtre DGASPC Botoºani.113 copii pãrãsiþi de pãrinþi în unitãþile sanitare. Spitalul Orãºesc Sãveni. 15 .51 de cazuri de copii nou-nãscuþi abandonaþi la naºtere. pentru care s-au demarat procedurile în vederea instituirii de cãtre DGASPC Vaslui a unor mãsuri speciale de protecþie. • în anul 2007 . • în anul 2007 . iar în anul 2007 nu a sesizat nici un caz de copil pãrãrsit de pãrinþi în unitatea sanitarã cãtre IPJ Botoºani. Au fost identificate în judeþul Bacãu ºi un numãr de 4 femei gravide care nu aveau înregistratã naºterea în cursul anului 2006 ºi 6 femei gravide aflate în aceeaºi situaþie în cursul anului 2007.în anul 2006 au existat înregistrate 13 cazuri de copii pãrãsiþi de pãrinþi în unitatea sanitarã. . În judeþul Bacãu au fost identificaþi în anul 2006 în unitãþile sanitare un numãr de 6 copii care nu aveau declaratã naºterea ºi 7 copii în anul 2007. Judeþul Bacãu IPJ Bacãu au furnizat urmãtoarele informaþii: • în anul 2006 au fost înregistrate 51 de cazuri de copii abandonaþi de mame la naºtere. 4. dintre care 2 copii nu aveau înregistratã naºterea.în anul 2007 au existat 8 cazuri de copii abandonaþi de pãrinþi în unitatea sanitarã.3 cazuri de plasament în regim de urgenþã pentru copii aflaþi în aceeaºi situaþie.sesizate la IPJ Vaslui în vederea identificãrii mamei copilului ºi 43 de copii cu risc de abandon. iar cãtre DGASPC a sesizat un numãr de 6 cazuri. Tot în evidenþele ASP Bacãu sunt înregistraþi: • în anul 2006 . Spitalul de Obstreticã ºi Ginecologie Botoºani relateazã cã în cadrul acestei unitãþi sanitare nu a fost înregistrat nici un caz de copil nou-nãscut abandonat de mamã în maternitate în perioada 2006-2007. . • în cadrul acestei unitãþi sanitare nu au fost înregistrate cazuri de copii abandonaþi de pãrinþi la naºtere ºi nici cazuri de copii care nu aveau înregistratã naºtere. judeþul Botoºani a precizat cã în perioada 2006-2007 nu a avut înregistrate cazuri de copii pãrãsiþi de pãrinþi ºi nici cazuri de copii care nu aveau înregistratã naºterea. Judeþul Botoºani IPJ Botoºani informeazã cã nu au fost înregistrate cazuri de copii abandonaþi de mame în maternitate la naºtere în cursul anului 2006 ºi 2007. toate cazurile fiind sesizate cãtre SPAS Bacãu în vederea înregistrãrii copiilor. • în anul 2007 s-au înregistrat un numãr de 58 de cazuri. 3.

11 copii nou-nãscuþi abandonaþi de mame la naºtere în unitãþile sanitare ºi în anul 2007 20 de copii nou-nãscuþi abandonaþi la naºtere. 7. Suceava.2 mãsuri de plasament în regim de urgenþã pentru copii nou-nãscuþi abandonaþi de mame în maternitate. în judeþul Neamþ a fost identificat un singur caz de copil care nu avea înregistratã naºterea la internare. Din discuþiile avute cu Direcþia Judeþeanã de Sãnãtate Publicã Suceava.o singurã mãsurã de plasament în regim de urgenþã pentru copii nou-nãscuþi abandonaþi de mame în maternitate. Judeþul Suceava IPJ Suceava a relatat cã: • „În perioada 2006-2007 nu a primit sesizãri scrise cu privire la abandonarea unor copii de cãtre mame în maternitate. • un caz de gravidã care nu avea la internare declaratã naºterea. 1 caz la Spitalul Municipal Fãlticeni ºi 6 cazuri la Spitalul Orãºenesc Gura Humorului. în vederea obþinerii certificatului de naºtere. caz sesizat de Spitalul Municipal Câmpulung cãtre SPAS Suceava. • în ceea ce priveºte cazurile de copii pãrãsiþi de pãrinþi în unitãþile sanitare.” • în urma verificãrilor efectuate în cazurile copiilor de abandonaþi de mamã la naºtere în perioada 2006-2007 a fost stabilitã identitatea mamei într-un numãr de 11 cazuri. • Tot potrivit datelor statistice prezentate de ASP Neamþ. • o singurã astfel de mãsurã în cursul anului 2007. • a instituit un numãr de 2 mãsuri de plasement în regim de urgenþã pentru copii gãsiþi în cursul anului 2006. ASP Neamþ • aratã cã în perioada 2006-2007 a fost înregistrat în unitãþile sanitare din cadrul judeþului Neamþ un numãr total de 110 copii abandonaþi de mame la naºtere sau pãrãsiþi de pãrinþi. dintre care 3 dintre aceºtia nu aveau înregistratã naºterea. Judeþul Vrancea DGASPC Vrancea a oferit urmãtoarele date statistice • a instituit un numãr de 64 de plasamente în regim de urgenþã pentru copii nou-nãscuþi abandonaþi de mame la naºtere în unitãþile sanitare în perioada 2006-2007. precum ºi 3 plasamente în regim de urgenþã pentru copii gãsiþi. • un caz de copil internat care nu avea declaratã naºterea. ASP Vrancea prezintã urmãtoarea situaþie: • în anul 2006 . 6. dintre care pentru 80 dintre aceºtia s-a instituit o mãsurã specialã de protecþie. caz sesizat cãtre SPAS Suceava. 16 . 4 cazuri la Spitalul Câmpulung Moldovenesc. s-au înregistrat în perioada 2006-2007 un numãr de 3 cazuri. ASP Suceava oferã urmãtoarele informaþii: • în evidenþele acestei instituþii sunt înregistrate un numãr de 11 cazuri de copii abandonaþi de mame la naºtere. Judeþul Neamþ DGASPC Neamþ prezintã urmãtoarea situaþie: • 2006 . • Spitalul Judeþean de Urgenþe „Sf. a relatat cã în perioada 2006-2007 au fost abandonaþi de cãtre pãrinþi în aceastã unitate sanitarã un numãr de 7 copii. • toate cazurile sunt sesizate cãtre IPJ ºi DGASPC. • în anul 2006 au fost pãrisiþi de pãrinþi în secþia de Pediatrie a Spitalului Focºani un numãr de 5 copii ºi un copil în anul 2007. Pantelimon” Focºani. respectiv 1 caz la Spitalul Sf. Ioan cel Nou. iar • în anul 2007 a fost instituitã mãsura plasamentului în regim de urgenþã pentru un numãr de 6 copii abandonaþi de mame la naºtere ºi nici o mãsurã de acest gen pentru copii gãsiþi. la Spitalul Orãºenesc Gura Humorului. • un numãr de 3 plasamente în regim de urgenþã pentru copii gãsiþi. DGASPC Suceava a oferit urmãtoarele informaþii: • în anul 2006 au fost instituite un numãr de 13 plasamente în regim de urgenþã pentru copii abandonaþi de mame la naºtere. aceºtia ne-au comunicat cã au fost înregistrate un numãr de 12 cazuri.5. • 2007 .

8 din Convenþie potrivit cãruia “orice persoanã are dreptul la respectarea vieþii sale private ºi de familie. Legea 272/2004 având în vedere cu prioritate protejarea imaginii copilului în mass-media audiovizualã.1 tuturor persoanelor indiferent de vârstã. conform articolului 32 al. Legiuitorul a stipulat aceastã interdicþie 17 . Legea 272/2004 a instituit o serie de restricþii în sarcina pãrinþilor sau a reprezentanþilor legali. iar în anul 2007. în scopul de a obþine avantaje personale sau de a influenþa deciziile autoritãþilor publice.2. private ºi de familie garantat de Constituþia României prin art.2-4 din Legea 272/2004 constituie contravenþie care se sancþioneazã cu amendã de la 500 lei la 1500 lei. inclusiv de cãtre pãrinþi ºi a prevazut în art. se asigure pentru copil. ºi garantarea dreptului la protejarea imaginii publice a copilului. (3) Participarea copilului în vârstã de pânã la 14 ani la dezbateri publice în cadrul unor programe audiovizuale se poate face numai cu consimþãmântul scris al acestuia ºi al pãrinþilor sãi. Dreptul copilului la protejarea imaginii sale publice ºi a vieþii sale intime. aceºtia fiind obligaþi sã nu foloseascã sau sã expunã copilul în scopul de a obþine avantaje personale sau de a influenþa deciziile autoritãþilor publice. Acesta este ºi motivul pentru care legiuitorul a sancþionat încalcarea acestui drept al copilului. astfel încât sã asigure ºi sã garanteze dreptul copilului prevãzut în al.1 lit. oprirea expunerii publice a detaliilor care þin de sfera secretã a vieþii sale. O particularitate a Legii privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului faþã de Constituþia României ºi Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului este ca aceasta. a domiciliului ºi corespondenþei sale”. reprezentaþi legali sau alte persoane responsabile de creºterea ºi îngrijirea lor. Dreptul copilului la viaþa intimã. ASP Galaþi a relatat cã: • în anul 2006 a fost înregistrat un singur caz de copil abandonat în unitãþi sanitare. privatã ºi de familie este opozabil tuturor. privatã ºi mediul familiar. privatã ºi demnitatea”. (4) Copiii nu pot fi expuºi de cãtre pãrinþi. 8.(1). În vederea protejãrii imaginii publice a copilului. care sunt datori. impunând astfel pãrinþilor responsabilitatea principalã de a supraveghea respectarea acestui drept al copilului. Textul art. • a avut sesizate în cursul anului 2006 un numãr de 2 cazuri de copii pãrãsiþi de pãrinþi ºi acelaºi numãr de cazuri în anul 2007. i din Legea 272/2004 ca nerespectarea dispoziþiilor art. dupã caz. DGASPC Galaþi a oferit urmãtoarele informaþii: • numãrul mamelor care ºi-au abandonat copiii nou — nãscuþi în maternitate ºi ulterior au fost identificate ºi au beneficiat de consiliere ºi sprijin au fost în 2006 — 19 cazuri ºi în 2007 — 14 cazuri. al reprezentantului legal. Respectarea dreptului copilului la viaþa intimã ºi privatã presupune de fapt exluderea imixtiunii terþilor în zona vieþii intime a copilului. 26 alin. 2.22 din Legea 272/2004 este o adaptare la dreptul constituþional al persoanei la protecþia vieþii intime. private ºi de familie. Legea 272/2004 particularizeazã acest drept în raport de stadiul de dezvoltare al copilului. Dreptul la viaþã intimã ºi la viaþã privatã face parte din categoria drepturilor ºi libertãþilor fundamentale ale omului reglementate de Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului prin art.22 al. un numãr de 65 de astfel de cazuri.b din Legea 272/2004 “ sã coopereze cu copilul ºi sã ii respecte viaþa intimã. (2) Este interzisã orice acþiune de naturã sã afecteze imaginea publicã a copilului sau dreptul acestuia la viaþa intimã. iar în anul 2007 s-au înregistrat 2 cazuri de copii aflaþi în aceastã situaþie. suplimentar de garantarea dreptului la viaþa intimã ºi privatã. Judeþul Galaþi IPJ Galaþi oferã urmãtoarele informaþii: • la aceastã instituþie au fost semnalate un numãr de 3 cazuri de copii nou-nãscuþi abandonaþi de mame în maternitatate în perioada 2006-2007.1 lit.IPJ Vrancea a relatat cã: • în cursul anului 2006 a avut sesizate un numãr de 66 de cazuri de copii abandonaþi de mamã la naºtere în unitãþile sanitare.135 al. (5) Consiliul Naþional al Audiovizualului monitorizeazã modul de derulare a programelor audiovizuale. precum ºi un numãr de 3 copii pãrãsiþi în aceeaºi perioadã de referinþã. prin textul articolului 22. 22 din Legea 272/2004: (1) Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice ºi a vieþii sale intime. inclusiv pãrinþilor. private ºi de familie Potrivit art.

textul articolului 22 al. de dezbatere. TVR 2. evaluarea. potrivit atribuþiilor lor. sau prin intermediul unor dezbateri televizate în scopul de a obþine avantaje materiale sau de altã naturã. cea a exploatãrii copilului prin mass-media.2 lit.Intocmirea de rapoarte de monitorizare. art. dar ºi societãþile ce asigurã servicii audiovizuale. ceea ce atrage imposibilitatea de a încheia în nume propriu acte juridice. un numãr de 36 de canale de televiziune: TVR 1. fizice ºi mentale au devenit fenomene sociale ºi obiect de studiu de datã recentã al specialiºtilor în ºtiinþe sociale. Cosmos TV. Antena 1. private ºi de familie sã-i fie protejat ºi garantat.22 al. respectarea legislatiei ºi reglementarilor în domeniul audiovizualului (Legea audiovizualului 504/2002. AXN. activitatea Serviciului de Monitorizare TV din cadrul acestei instituþii are ca obiectiv principal monitorizarea conþinutului programelor de televiziune difuzate de canalele TV cu acoperire naþionalã. Euforia Lifestyle 18 .3 din Legea 272/2004 prevede o excepþie de la regulile capacitãþii de exerciþiu a copilului sub 14 ani. Antena 2. conform art. . ci ºi cea de participant activ la exercitarea acestor drepturi.04.3 din Legea 272/2004 instituind obligativitatea ca participarea copilului sub 14 ani la dezbateri publice în cadrul unor programe audiovizuale sã se facã numai cu acordul scris al copilului. B1 TV. Conform informaþiilor furnizate de cãtre CNA. stigmatizarea acestuia. Pentru îndeplinirea obiectivelor de monitorizare stabilite pe baza atribuþiilor prevãzute de Legea audiovizualului 504/2002 ºi de Codul de reglementare a conþinutului audiovizualului în cadrul capitolului “Protecþia Copilului” s-au aplicat metodologii de monitorizare. astfel încât dreptul copilului la protejarea imaginii publice. în scopuri de propagandã ºi de publicitate se folosesc de imaginea copiilor ºi de aspecte legate de viaþa intimã a acestora. fizice ºi mentale ºi de a preveni exploatarea copilului de cãtre mass-media. Etno TV. potrivit legislaþiei civile române este considerat incapabil.2 pct.f ºi g prevede obligativitatea instituþiilor ºi autoritãþilor publice. de unde rezultã cã Legea 272/2004 recunoaºte copilului sub 14 ani capacitatea sa de a discerne ºi de hotãrî prin prisma propriilor raþiuni pânã unde se poate implica publicul în intimitatea vieþii sale. Legea 272/2004 recunoaºte copilului nu numai calitatea de titular al acestor drepturi. fie materialã sau chiar de talentele ºi aptitudinile acestuia. fie de sãnãtate. formã de exploatare aparutã de datã recentã. a producþiilor musicale. cu consecinþe grave asupra dezvoltãrii sale ulterioare ºi formãrii ca persoanã.2006 . inclusiv Legea 272/2004 enumerã aceste fenomene printre formele de exploatare a copilului. a producþiilor cinematografice ºi de animaþie. Potrivit datelor statistice oferite de CNA: • în anul 2007 au fost monitorizate sistematic sau prin sondaj de cãtre un numãr mediu de 10. În acest sens CNA i-au fost adresate întrebãri cu privire la modalitatea în care aceastã instituþie a realizat activitatea de monitorizare a mass-media audiovizualã în scopul protejãrii drepturilor copilului. Antena 3. TVR Cultural. evaluarea respectãrii grilelelor de program înscrise în caietele de sarcini ale deþinãtorilor de licente audiovizuale. profitând de starea copilului.Selecþia. 99 al. sã adopte reglementãri specifice ºi sã aplice mãsuri corespunzãtoare pentru prevenirea acestor forme de exploatare a copilului. care.Codul de reglementare a conþinutului audiovizualului etc.în sarcina celor care au în îngrijire un copil. De asemenea. f) ºi g). poate atrage marginalizarea socialã a copilului. De altfel. clasificarea ºi încadrarea situaþiilor în care apar încãlcãri ale prevederilor legale privind protecþia copiilor. Exploatarea copilului prin mass-media. care în scopul de a spori spectaculozitatea producþiilor. Practic art.Urmãrirea programelor informative. Raþiunea stipulãrii interdicþiilor din articolul 22 este ca expunerea publicã a unor aspecte din viaþa intimã ºi privatã a copilului. CNA intrã în categoria instituþiilor publice care au competenþa de a adopta reglementãri specific ºi de a aplica mãsuri corespunzãtoare pentru prevenirea a dezvoltãrii forþate a talentelor copiilor în dauna dezvoltãrii lor armonioase. Legea 272/2004 impune în sarcina Consiliului Naþional al Audiovizualului obligativitatea de a monitoriza modul de derulare a programelor audivizuale. tocmai pentru a evita o altã formã de exploatare a copilului. DDTV. care urmãresc impresionarea publicului prin intermediul unor emisiuni de televiziune sau radio. a publicitãþii. . Decizia 187/03. precum ºi dezvoltarea forþatã a talentelor copiilor în dauna dezvoltãrii lor armonioase. cum ar fi: . manipularea prin presã. decizia copilului cu privire la participarea sa la dezbateri publice în cadrul unor programe audivizuale fiind opozabilã inclusiv pãrtinþilor acestuia. precum ºi analiza sesizarilor ºi reclamaþiilor primate de instituþie în legaturã cu conþinutul programelor audivizuale. De exploatarea copilului prin mass-media se fac vinovaþi atât pãrinþii sau alþi reprezentanþi legali ai copilului. încheierea acestora realizându-se numai prin reprezentanþii legali ai copilului.60 persoane. Acasa TV. vieþii intime.). de divertisment. ca urmare a unei realitãþi cu care se confruntã societatea umanã începând cu a doua jumãtate a secolului XX. 99 al.

ce se sancþioneazã cu amendã de la 500 la 1500 Ron. .Ro. GoodLife Channel. CNA a iniþiat o colaborare cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului pentru a se informa reciproc ºi a se autosesiza din oficiu atunci când sunt constatate încãlcãri ale drepturilor copilului în domeniul audiovizualului. 83 din lege. aceastã colaborare având rolul ºi de constientizare a mass-media audiovizuale. private ºi de familie. a vieþii intime. TVRM. sarcina constatãrii contravenþiilor ºi aplicãrii sancþiunilor aparþinând personalului anume desemnat din cadrul Ministerului Internelor ºi Reformei Administrative.04. Europa FM. De asemenea. I din Legea 272/2004 constituie contravenþie nerespectarea dispoziþiilor art. inclusiv date privitoare la persoana acestuia”.2-4 din Legea 272/2004.2 din Legea 272/2004. iar pentru înregistrarea prin mijloace audio-video a declaraþiei copilului este obligatoriu acordul acestuia.2 lit. Kiss FM. • Printre principalele teme acoperite de Serviciul de Monitorizare Radio s-a numãrat ºi “Protecþia Copilului”. OTV. MTV. în acord cu obiectivul respectãrii ºi protejãrii drepturilor copilului. titlu I din Decizia 187/03. 95 alin. DELTA RFI. o sancþiune privind difuzarea timp de 3 ore numai a textului deciziei de sancþionare. a vieþii intime. N24. în sensul de a se respecta de cãtre radiodifuzori principiul interesului superior al copilului.TV. 22 alin. Minimax. HBO. la nivelul inspectoratelor judeþene de poliþie nu existã personal cu atribuþii de control anume desemnat pentru constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunilor prevãzute de Legea 272/2004. Info Pro.2 lit. iar de la apariþia Legii 272/2004 ºi pânã în prezent nu s-au aplicat sancþiuni pentru încãlcarea dispoziþiilor art.În anul 2007 au fost date 24 de amenzi ºi 44 de somaþii. • În anul 2007 s-au realizat 1804 monitorizãri a posturilor TV ca urmare a sesizãrilor ºi autosesizãrilor fãcute pe tema “Protecþiei Copilului”.04. 135 alin. Radio Guerrilla. Tot în vederea protejãrii imaginii publice a copilului ºi garantãrii dreptului acestuia la viaþa intimã ºi private. private ºi de familie prevazutã de Legea 272/2004 este cea instituitã prin articolul 83 care prevede cã “este interzis sã se dea publicitãþii orice date referitoare la sãvârºirea de fapte penale de cãtre copilul care nu rãspunde penal. Radio Guerirlla. 135 alin. Prima TV. Sport. iar de la apariþia Legii 272/2004 ºi pânã în prezent nu au fost aplicate sancþiuni contravenþionale în baza Legii 272/2004. Textul articolului 83 din Legea 272/2004 care instituie interdicþia de a se da publicitãþii date referitoare la sãvârºirea de fapte penale de cãtre copii care nu rãspund penal este în contradicþie cu procedura instituitã de Legea 19 . National TV.În anul 2006 au fost date 19 amenzi ºi 14 somaþii radiodifuzorilor care nu au respectat legislaþia actualã pe aceastã temã. În cazurile analizate în cadrul ºedinþelor Consiliului cu privire la încãlcarea în cadrul programelor audiovizuale a dreptului copilului la protejarea imaginii sale publice.50 au fost Radio Romania Actualitãþi. 1 sancþiune privind difuzarea timp de 10 minute numai a textului deciziei de sancþionare. Dar aºa cum am mai menþionat. Radio TOTAL. CNA a luat urmatoarele mãsuri: . Europa FM. Conform informaþiilor furnizate de Ministerul Internelor ºi Reformei Adminsitrative. Mãsurile mai sus prezentate au fost date ºi pentru cazuri de încãlcare a reglementãrilor legale privind participarea copilului pânã la 14 ani la dezbateri publice în cadrul unor programe audiovizuale fãrã consimþãmântul sau ºi/sau a pãrinþilor sau altor reprezentanþi legali. Pe acest subiect sau fost realizate 20 de monitorizãri. în care s-a dedicat un întreg titlu din aceastã reglementare protecþiei drepturilor copilului în mass-media audiovizualã. Hallmark. Nerespectarea prevederilor art. posturile de radio monitorizate în anul 2007 pe tema Protecþiei Copilului au fost Kiss FM.2006 intitulându-se “Protecþia Copilului”. Radio 21. 83 constituie contravenþie conform art. Mix FM. constatarea ºi sancþionarea acestora sunt în sarcina personalului anume desemnat din cadrul Ministerului Internelor ºi Reformei Administrative. 135 alin. Kanal D. MIRA nu are desemnat personal specializat pentru constatarea ºi sancþionarea contravenþiilor prevazute de art.i din Legea 272/2004 ce se sancþioneazã cu amendã de la 500 lei la 1500 lei.1 din Legea 272/2004 prevede cã audierea în instanþã a copilului abuzat ºi neglijat se poate face numai în camera de consiliu. Senso. în prezenþa unui psiholog ºi numai dupã o prealabilã pregãtire a copilului. • Posturile radio monitorizate sistematic sau prin sondaj de cãtre CNA în cursul anului 2007 cu un numãr de persoane de 7. Realitatea TV. finalizate prin rapoarte prezentate Consiliului. Potrivit art. 135 alin. Taraf. Telesport. ProSport. Prin decizia 187/03.2006 CNA a adoptat codul prinvind conþinutul audiovizualului. Radio 21. art. O altã modalitate de respectare a dreptului copilului la protejarea imaginii sale publice.2. art.

principiu potrivit cãruia judecata oricãrui proces civil se desfãºoarã în mod public.61 alin. Dreptul copilului de a fi protejat împotriva oricãrei forme de discriminare Unul dintre principiile care guverneazã respectarea ºi garantarea drepturilor copilului este cel al egalitãþii de ºanse ºi nediscriminãrii.2 lit. înlãturarea situaþiilor cu caracter discriminatoriu la adresa copiilor de etnie rromã. astfel încât în accepþiunea Legii 272/2004. 20 . “Asociaþia pentru Dezvoltarea Comunitarã a Romilor”). situaþia copiilor de etnie rromã.2002. reglementatã de art. existând astfel posibilitatea ca orice persoanã interesatã sã participe la desfãºurarea ºedinþei de judecatã. apartenenþã etnicã sau origine socialã. entice. fie de cãtre ONG-urile ce au ca domeniu de activitate protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor de etnie rromã (“RomaniCris”. nu prevãd ca ºedinþele de judecatã în care se soluþioneazã aceste cauze sã fie nepublice. • a menþionat cã petiþiile privind cazurile de discriminare înregistrate în perioada 2006-2007 au fost adresate fie de pãrinþii copiilor care se aflau în situaþii de discriminare. în principal. la declararea apartenenþei sale entice. faþã de copilul care sãvârºeºte fapte penale ºi nu rãspunde penal se poate institui mãsura supravegherii specializate de cãtre instanþa de judecatã în cazul în care nu existã acordul pãrinþilor. multe dintre acestea fiind organizate cu implicarea elevilor ºi studenþilor.2 din Legea 272/2004. Potrivit normelor procedural civile. de gradul sau tipul unei deficienþe. 2. • în perioada 2006-2007 a derulat mai multe programe ºi activitãþi de informare ºi de educaþie în domeniul combaterii discriminãrii ºi promovãrii principiului egalitãþii de ºanse în exercitarea drepturilor ºi libertãþilor civile. textul articolului 7 din Legea 272/2004 enumerã o complexitate de criterii care pot constitui obiect al unor forme de discriminare. conceptul de discriminare reprezintã orice deosebire. 27 alin.3. culoare. de dificultãþile de formare ºi dezvoltare sau de alt gen al copilului. Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii a furnizat urmãtoarele informaþii: • în anul 2006 au fost sesizate 6 cazuri de discriminare a copiilor de etnie rromã. religioase sau lingvistice are dreptul la viaþa culturalã proprie. fiind autoritate de stat aflatã sub control parlamentar care are ca atribuþii principale informarea ºi formarea societãþii în vederea eliminãrii oricãrei forme de discriminare. opine politicã sau altã opinie. 124 ºi urmãtoarele din lege.272/2004 privind instituirea unei mãsuri de protecþie pentru copii care sãvârºesc fapte penale ºi nu rãspund penal. îngrãdirea. unul dintre principiile care guverneazã procesul civil este publicitatea. b. de situaþia materialã. respectiv nu prevãd posibilitatea de a se restricþiona accesul publicului în sala de desfãºurare a ºedinþei de judecatã pentru a fi pãstratã astfel confidenþialiatea datelor privitoare la copii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal. limba sau religie.08. Prin urmare. în condiþii de egalitate. Colegiul Director al CNCD a identificat în perioada de referinþã 3 cazuri de discriminare ºi prin hotãrârile emise a recomandat instituþiilor sau persoanelor responsabile de aceste cazuri. de a investiga ºi sancþiona actele de discriminare. • în anul 2007 au fost înregistrate 10 cazuri de discriminare. inclusiv pentru copii care sãvârºesc fapte penale ºi nu rãspund penal. excludere. precum ºi la dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alþi membri ai comunitãþii din care face parte. la practicarea propriei sale religii. prevãzut de art. • În urma cercetãrilor efectuate.b din Legea 272/2004. Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii a fost înfiinþat la data de 01. faþã de copilul care a sãvârºit fapte penale ºi nu rãspunde penal se stabileºte mãsura plasamentului de cãtre instanþa de judecatã în cazul în care nu existã acordul pãrinþilor. Astfel. Potrivit art.2 din Legea 272/2004 “Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) asigurã ºi urmãreºte exercitarea drepturilor prevãzute în art. a drepturilor ºi libertãþilor civile fundamentale. anularea recunoaºterii. reclamaþiile privind în primul rând restricþionarea accesului la condiþii propice de învãþãmânt. Potrivit articolul 27 din Legea 272/2004 “copilul aparþinând unei minoritãþi naþionale. De asemenea.” Potrivit art. potrivit art. indiferent de rasã. 7 din Legea 272/2004 “Drepturile copilului prevãzute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor fãrã nici o discriminare. • acestea au avut ca obiect. conform articolului 67 alin. religioase. Regulile de procedurã speciale instituite de art. de naþionalitate. 27 alin. folosinþei sau exerciþiului. în baza Ordonanþei de Guvern 137/2000 privind prevenirea ºi sancþionarea tuturor formelor de discriminare. de statutul la naºtere sau de statutul dobândit. restrictive sau preferinþã care sã aibã ca efect limitarea. 124-131 din Legea 272/2004 pentru cauzele având ca obiect instituirea unei mãsuri speciale de protecþie. 1”. sex. 6 lit. ale pãrinþilor ori ale altor reprezentanþi legali sau de orice altã distincþie”.

evident þinând cont de gradul de dezvoltare ºi de maturizare a acestuia. Aceastã campanile a avut loc în contextual “Sãptãmânii de acþiune împotriva rasismului în fotbal”. ÎMPOTRIVA DISCRIMINÃRII” la care au participat un numãr de 37 de studenþi ºi masteranzi de la diferite facultãþi din Bucureºti sau din þarã. de a fi consultat. 24 din Legea 272/2004 nu dã un alt sens noþiunii de capacitate de exerciþiu ºi nu reprezintã excepþii de la regulile privind dicernãmântul necesar încheierii de acte juridice civile.În perioada 07-13 mai 2007 la iniþiative CNCD s-a desfãºurat ªcoala de Varã “PENTRU DIVERSITATE. în mai multe etape. poate fi ascultat ºi copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani. Suceava. CNCD a participat la proiectul intitulat “CARVANA DIVERSITÃÞII” din cadrul Programului Comunitar de acþiune pentru Combaterea Discriminãrii ce s-a desfãºurat în urmãtoarele oraºe: Constanþa. precum ºi asupra consecinþelor oricãrei decizii care îl priveºte. Minorul de 14-18 ani este considerat ca are capacitate de exerciþiu restransã. autoritatea competentã se va pronunþa printr-o decizie motivatã. Practic. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. legea recunoscându-i dreptul de a încheia anumite acte juridice în nume propriu. ªcoala de Varã “TOÞI DIFERIÞI-TOÞI EGALI.Dintre campaniile de informare ºi de conºtientizare a opiniei publice cu privire la problematica discriminãrii organizate de CNCD amintim: . art. 24 din Legea 272/2004: (1) Copilul capabil de discernãmânt are dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricãrei probleme care îl priveºte. 2. care se desfãºoarã anual la nivel European în luna octombrie ºi în care CNCD s-a implicat activ încã din anul 2003. Cluj. Potrivit legii civile române. participãrii la raporturi juridice civile sau la cele procesual civile. copilul are dreptul de a fi ascultat. Cu toate acestea.În perioada martie-mai 2007 a fost derulat proiectul “Tinerii spun NU discriminãrii” de cãtre CNCD în parteneriat cu Asociaþia Pro Democraþia-Centrul Regional de Resurse Focºani . În caz de refuz. (5) Orice copil poate cere sã fie ascultat conform dispoziþiilor al. (3) Dreptul de a fi ascultat conferã copilului dreptul de a cere ºi de a primi orice informaþie pertinentã.2 opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare ºi li se vor acorda importanþa cuvenitã. Dreptul copilului capabil de discernãmânt de a-ºi exprima liber opinia asupra oricãrei probleme care îl priveºte Potrivit art. dacã autoritatea competentã apreciazã cã audierea lui este necesarã pentru soluþionarea cauzei. .Campania “Lasã rasismul în ofsaid”.În perioada iunie-septembrie 2007 CNCD în parteneriat cu Asociaþia Românã pentru dezbateri. European Grassroot Organisation ºi Asociaþia Fotbaliºtilor Amatori ºi Nonamatori. 24 consacrã dreptul copilului 21 . dar cu asistarea reprezentanþilor legali.2 ºi 3. (4) În toate cazurile prevãzute la al. persoana fizicã dobândeºte capacitate deplinã de exerciþiu ºi este prezumatã cã are discernãmâtul necesar de a încheia acte juridice începând cu vârsta de 18 ani. ci dã o altã perspectivã asupra ascultãrii opiniei copilului ºi analizãrii acesteia în procedurile care privesc copilul. de a fi informat asupra consecinþelor pe care le poate avea opinia sa. Caraº-Severin ºi Bucureºti .4.Pe toatã durata anului 2007. campanie derulatã împreunã cu Federaþia Românã de Fotbal. în raport cu vârsta ºi gradul de maturitate a copilului. Timiºoara. . CNCD a derulat Campania “RASISMUL STRICà JOCUL. Minorul sub 14 ani este prezumat de lege cã nu are discernãmânt. mai-iunie 2006. dacã este respectatã.26 iunie-03 iulie 2006 CNCD a organizat împreunã cu Autoritatea Naþionalã pentru Tineret (ANT) ºi Departamentul pentru Relaþii Interetnice (DRI).VIOLENÞA DISTRUGE VIEÞI” în parteneriat cu Federaþia Românã de Fotbal. el participând la încheierea de acte juridice civile doar prin intermediul reprezentanþilor legali. oratorie ºi retoricã a desfãºurat o serie de evenimente reunite sub umbrela Competiþiei Naþionale de Public Speaking “ DISCRIMINAGORA”.” Grupurile þintã ale acestei activitãþi au fost reprezentate de tineri provenind din categorii sociale defavorizate. ªcoala de varã cu tematica “DIALOG INTERCULTURAL”. (2) În orice procedurã judiciarã sau administrativã care îl priveºte. .In perioada 20-28 august 2006 s-a organizat la Costineºti în colaborare cu ANT ºi DRI. de a-ºi exprima opinia. indiferent de vârstã. . Noþiunea de “copil capabil de discernãmânt” la care se referã art.aprilie-mai 2006 .

este necesar a fi ascultatã ºi analizatã de autoritãþile competente. solicitând autoritãþii administrative sau judiciare ascultarea sa. mai ales în procedurile judiciare sau administrative privind relaþiile de familie sau în cel care privesc instituirea mãsurilor speciale de protecþie. dupã caz. refuzul autoritãþii competente de a audia copilul. de a nu fi ignorant ori de câte ori adulþii iau hotãrâri în probleme care-l privesc. În exercitarea dreptului de a fi ascultat. inclusiv cel care are sub 10 ani. fie de cãtre instanþele judecãtoreºti.de a fi ascultat. Bujor Judeþul Vrancea Muncipiul Focºani Judeþul Vrancea Orasul Panciu Judeþul Vrancea Orasul Adjud Instituþia Judecãtoria Iaºi Judecãtoria Hârlãu Judecãtoria Vaslui Judecãtoria Bacãu Judecãtoria Piatra Neamþ Judecãtoria Roman Judectoria Suceava Judecãtoria Fãlticeni Judecãtoria Galaþi Judecãtoria Tecuci Judecãtoria Tg.4 din Legea 272/2004 autoritãþilor judiciare sau administrative care au competenþa de a dispune mãsuri cu privire la aceºtia. copilul poate lua iniþiativa audierii sale. de a-ºi expune punctul de vedere. s-au obþinut urmãtoarele rezultate: JUDECÃTORII Judeþul/Localitatea Judeþul Iaºi Municipiul Iaºi Judeþul Iaºi Orasul Hârlau Judeþul Vaslui Muncipiul Vaslui Judeþul Bacãu Muncipiul Bacãu Judeþul Neamþ Municipiul Piatra Neamþ Judeþul Neamþ Municipiul Roman Judeþul Suceava Muncipiul Suceava Judeþul Suceava Orasul Fãlticeni Judeþul Galaþi Muncipiul Galaþi Judeþul Galaþi Orasul Tecuci Judeþul Galaþi Tg. În vederea verificãrii dacã au existat cereri adresate de copii conform art. indiferent dacã a împlinit vârsta de 10 ani sau nu. 24 al. de cereri adresate de copii în vederea ascultãrii lor Nu a rãspuns Nu au existat cereri Nu au existat cereri Nu au existat cereri Nu au existat cereri Nu au existat cereri Nu au existat cereri Nu a rãspuns Soluþii Nu a rãspuns Nu a fost cazul Nu a fost cazul Nu a fost cazul Nu a fost cazul Nu a fost cazul Nu a fost cazul Nu a rãspuns 22 . fie de cãtre Comisiile pentru protecþia copilului. În orice caz. Legiuitorul a avut în vedere faptul cã opinia copilului. Bujor Judecãtoria Focºani Judecãtoria Panciu Judecãtoria Adjud Numãr de cereri formulate de copii în vedere audierii lor Nu a rãspuns Nu a avut înregistrate astfel de cereri Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu au existat cereri Nu au existat cereri Nu au existat cereri Nu au existat cereri Nu a rãspuns Nu au existat cereri Nu au existat cereri Nu a rãspuns Nu au existat cereri Nu au existat cereri Soluþii Nu a rãspuns 0 Nu a rãspuns Nu a rãspuns 0 0 0 0 Nu a rãspuns 0 0 Nu a rãspuns 0 0 TRIBUNALE Judeþul Judeþul Iaºi Judeþul Vaslui Judeþul Botoºani Judeþul Bacãu Judeþul Neamþ Judeþul Suceava Judeþul Vrancea Judeþul Galaþi Instituþia Tribunalul Iaºi Tribunalul Vaslui Tribunalul Botoºani Tribunalul Bacãu Tribunalul Piatra Neamþ Tribunalul Suceava Tribunalul Vrancea Tribunalul Galaþi Nr. trebuie pronunþat printr-o decizie motivatã.

CPC Botoºani. Judecãtoria Bacãu. Tribunalul Vrancea. Tribunalul Vaslui. nu au existat hotãrâri casate sau desfiinþate pronunþate de cãtre acestea pentru nerespectarea dispoziþiilor legale privind audierea obligatorie a minorului de peste 10 ani la Tribunalul Iaºi. Tribunalul. program de vizitare minor 17 Stabilire pensie de întreþinere Acþiune care sã tinã loc de consimþãmânt pentru scoaterea copilului din þarã 0 Judecãtoria Judecãtoria Vaslui Judecãtoria Piatra Neamþ Judecãtoria Roman Judecãtoria Suceava 626 65 6 302 776 552 688 116 72 83 14 11 34 0 189 93 336 34 0 23 . nu au existat hotãrâri judecãtoreºti pronunþate în cauze cu minori ºi relaþii de familie desfiinþate sau casate pe motivul neascultãrii obligatorii a minorului peste 10 ani la Judecãtoria Hârlãu. CPC Bacãu. în ce priveºte Tribunalele. CPC Vaslui. CPC Suceava. prezentãm mai jos o situaþie statisticã a cauzelor civile cu minori înregistrate în perioada 2006-2007 la Judecãtoriile monitorizate: Divorþ cu minori Incredinþare minor Stabilire domiciliu minor Stabilire legaturi personale cu minorul. Judeþul Iaºi. Judeþul Neamþ. Tribunalul Neamþ. ªi în ceea ce priveºte mãsurile speciale de protecþie instituite de Comisiile Pentru Protecþia Copilului. nu au existat plângeri împotriva acestora pe morivul neaudierii minorului de peste 10 ani la CPC Iaºi.CPC Judeþul Bacãu Consiliul Judeþean Nu a rãspuns Bacãu-CPC Judeþul Botoºani Consiliul Judeþena Nu au existat cereri Botoºani -CPC Judeþul Neamþ Consiliul Judeþen Neamþ . Tribunalul Galaþi. s-au solicitat Judecãtoriilor ºi Tribunalelor din judeþele regiunii Moldovei informaþii cu privire la hotãrârile judecãtoreºti pronunþate în cauze privitoare la copii ºi relaþiile de familie care au fost desfiinþate sau casate ca urmare a încãlcãrii acestei obligaþii. Judecãtoria Suceava. Judecãtoria Fãlticeni. Judecãtoria Roman. Judeþul Galaþi. Conform informaþiilor furnizate de cãtre Judecãtorii.COMISIILE PENTRU PROTECÞIA COPILULUI Judeþul Instituþia Numãr de cereri adresate de copii în vederea ascultãrii lor Judeþul Iaºi Consiliul Judeþean Iaºi Nu au existat cereri Comisia pentru Protecþia copilului Judeþul Vaslui Consiliul Judeþean Nu au existat cereri Vaslui. Judeþul Vrancea. Judecãtoria Panciu. Instituþia aprecizã cã datoritã Vrancea CPC informãrii corecte a copiilor ºi consultãrii lor în toate mãsurile ºi procedurile nu se fac cereri speciale din partea copiilor Soluþii Nu a fost cazul Nu a fost cazul Nu a rãspuns Nu a fost cazul Nu a fost cazul Nu a fost cazul În vederea îndeplinirii obligativitãþii de cãtre autoritãþile cu activitate jurisdicþionalã de a asculta copii care au împlinit vârsta de 10 ani în procedurile judiciare care-i privesc copiii. Judecãtoria Fãlticeni. • Pentru a avea o imagine clarã a raportului între acþiunile privitoare la minori de pe rolurile judecãtoriilor ºi cererile copiilor de a fi audiaþi. Judecãtoria Tecuci. Tribunalul Botoºani. De asemenea. CPC Vrancea.CPC Judeþul Suceava Consiliul Judeþean Nu au existat cereri Suceava CPC Judeþul Vrancea Consiliul Judeþena Nu au existat cereri. Judecãtoria Piatra Neamþ.

nu prin reprezentant legal sau asistat de un reprezentant legal. S-au adresat solicitãri de informaþii de interes public instanþelor judecatoreºti cu privire la înregistrarea eventualelor plângeri sau petiþii ale copiilor în legãturã cu încãlcarea drepturilor lor în procedurile judiciare care-i privesc. 29 din Legea 272/2004 „Copilul are dreptul sã depunã singur plângeri referitoare la încãlcarea drepturilor sale fundamentale”. Neamþ. care. cadre didactice. autoritãþi. program de vizitare minor 11 27 5 22 12 6 Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Stabilire pensie de întreþinere Judecãtoria Fãlticeni Judecãtoria Tecuci Judecãtoria Tg. Vrancea la nici una dintre aceste instanþe nu au fost înregistrate în cursul anului 2006-2007 plângeri ale copiilor cu privire la încãlcarea drepturilor lor fundamentale sau petiþii în legãturã cu încãlcarea drepturilor în procedurile judiciare care-i privesc. Textul de lege recunoaºte dreptul copilului de a depune plângeri personal.Judecãtoria Divorþ cu minori Incredinþare minor Stabilire domiciliu minor Stabilire legaturi personale cu minorul. Dreptul copilului la petiþionare Potrivit art. poate sã-ºi susþinã singur interesele ºi sã aibã astfel un cuvânt de spus în legãturã cu mãsurile decise de adulþi faþã de persoana sa. Consacrarea acestui drept derivã din recunoaºterea copilului ca beneficiar activ al drepturilor sale. la nici una dintre judecãtoriile monitorizate nu au fost înregistrate plângeri sau petiþii ale copiilor prin care aceºtia sã invoce încãlcãri ale drepturilor lor în procedurile judiciare. De asemenea. Bujor Judecãtoria Panciu Judecãtoria Adjud Judectoria Hârlãu Judecãtoria Iaºi Judecãtoria Bacãu Judecãtoria Botoºani Judecãtoria Galaþi Judecãtoria Focsani 444 348 191 37 187 436 49 88 15 11 27 53 1 17 1 14 1 132 Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns 150 74 26 27 159 185 Acþiune care sã tinã loc de consimþãmânt pentru scoaterea copilului din þarã 0 0 0 5 0 0 Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rapuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns 2. Dreptul copilului de a depune singur plângeri nu poate fi analizat decât în contextul unei corecte informãri a copilului cu privire la drepturile sale ºi la necesitatea respectãrii acestor drepturi de cãtre adulþi. Au fost solicitate informaþii ºi direcþiilor generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului în legãturã cu numãrul de plângeri înregistrate la aceste instituþii promovate de cãtre copii prin care aceºtia au sesizat încãlcarea drepturilor lor fundamentale. în funcþie de vârstã ºi maturitatea sa. Botoºani. precum ºi cu privire la modalitãþile de exercitare a drepturilor copilului. Conform informaþiilor furnizate de cãtre tribunalele din Iaºi. posibilitatea de a depune plângeri pentru încãlcarea drepturilor sale fundamentale fiindu-i astfel asiguratã fãrã nici o condiþionare referitoare la discernãmânt. Suceava.5. Vaslui. Bacãu. situaþia plângerilor promovate personal de cãtre copii în perioada 2006-2007 se prezintã astfel: 24 . Galaþi. Conform informaþiilor prezentate de cãtre DGASPC.

10 copii beneficiind de consiliere ºi reinserþie în familie. sãnãtatea fizicã ºi mentalã.P.C Iaºi D.C Bacãu 17 plângeri ale copiilor 4 plângeri ale copiilor D.G.C Neamþ D. Prevederile art.3 din Legea 272/2004 înregistrat la instanþe în perioada 2006-2007 ºi.A.S.S.C.6.S. care vizeazã promovarea bunãstãrii sale sociale.A. iar. sub orice formã ºi prin orice mijloace la alegerea sa.P. 2 au fost infirmate. IPJ Bacãu.3 reglementeazã practic o modalitate a exercitãrii dreptului la la libertate de gândire ºi libertate de exprimare a copilului care a împlinit 14 ani.S. IPJ Vaslui. Aceste cazuri au fost soluþionate de cãtre echipa Centrului de Consiliere ºi Sprijin pentru Pãrinþi ºi Copii ºi nu s-a impus luarea unei mãsuri speciale de protecþie. Tot în acord cu dreptul copilului la petiþionare. prin includerea copiilor în programe de consiliere individuale sau de grup.P.3 din Legea 272/2004 „Copilul care a împlinit 14 ani poate cere încuviinþarea instanþei judecãtoreºti de a-ºi schimba felul învãþãturii ºi al pregãtirii profesionale”. juridicã în vederea soluþionãrii problemelor semnalate.P. (2) Libertatea copilului de cãuta.C Suceava D. 47 al. potrivit informaþiilor furnizate de IPJ Iaºi.G.A. IPJ Vrancea ºi IPJ Galaþi la nici una dintre aceste instituþii nu au fost înregistrate plângeri ale copiilor. 5 au fost direcþionate cãtre alte instituþii spre soluþionare Nu a oferit date Toþi copiii au fost incluºi într-un program de consiliere socialã.G.S.G.P. IPJ Suceava.S. 2. Au fost adresate întrebãri cãtre judecãtoriile din judeþele aflate în aria geograficã de monitorizare a proiectului „Drepturile copilului între lege ºi practicã” în legãturã cu numãrul de acþiuni întemeiate pe art. IPJ Botoºani.A. 3 soluþionate prin includerea copiilor în programe de consiliere 4 infirmate. spiritual ºi morale. 47 al. nici o astfel de cerere nu a fost înregistratã în perioada de referinþã.C Vrancea D.G. Toate au fost soluþionate. Dreptul copilului la libertate de exprimare ºi de a fi informat Potrivit art. 23 din Legea 272/2004: (1) Copilul are dreptul la libertate de exprimare.Judeþ/DGASPC D. conform informaþiilor furnizate de cãtre acestea.P.A.A. În nici unul dintre cazuri nu s-a impus luarea unei mãsuri speciale de protecþie. în acord cu interesul superior al copilului.P. caz în care hotãrãºte instanþa judecatorescã.A.S. art.P. 2 copii au fost plasaþi în asistenþã maternalã 21 au fost confirmate ºi soluþionate prin instituirea unei mãsuri speciale de protecþie. 47 al. psihologicã.G.G.G. de a primi ºi de a difuza informaþii de orice naturã.C Galaþi 1 singurã plângere 6 plângeri ale copiilor 12 plângeri ale copiilor Au fost solicitate informaþii ºi IPJ în legãturã cu numãrul de plângeri adresate de copii în legãturã cu încãlcarea drepturilor lor. Botoºani 25 de plângeri ale copiilor D.S. Direcþionatã cãtre IPJ În 2 dintre acestea s-a instituit o mãsurã specialã de protecþie ºi s-a fãcut concomitent plângere la IPJ 5 soluþionate prin instituirea unei mãsuri speciale de protecþie. este inviolabilã.A.C Vaslui Numãr plângeri ale copiilor privind încãlcarea drepturilor lor în perioada 2006-2007 12 plângeri Soluþii cu privire la aceste plângeri 28 plângeri ale copiilor Toate soluþionate. 25 . D. Textul de lege are în vedere situaþia în care intervine un conflict între pãrinþi ºi copil cu privire la felul învãþãturii ºi pregãtirii profesionale a copilului.

• ªcoala Generalã „George Coºbuc” din Muncipiul Iaºi a menþionat cã informarea copiilor cu privire la drepturile lor se realizeazã în cadrul orelor de diriginþie ºi culturã civicã. astfel încât sã permitã accesul copiilor ºi informarea adecvatã. precum ºi altor instituþii cu atribuþii în domeniu. În cadrul activitãþii de monitorizarea a instituþiilor cu atribuþii în apãrarea ºi promovarea drepturilor copilului a Asociaþiei Salvaþi Copiii Iaºi. care au astfel obligaþia corelativã de a informa copilul. 24 alin. Prin liberate de exprimare se înþelege posibilitatea recunoscutã copilului de a-ºi exprima prin viu grai. Art.3 Legea 272/2004 prevede cã “dreptul copilului de a fi ascultat conferã copilului posibilitatea de a cere ºi de a primi orice informaþie pertinentã. persoanele care au în plasament copii. Liberatea de exprimare este strâns legatã de dreptul copilului de a fi informat. 87 alin. s-au adresat solicitãri de informaþii de interes public inspectoratelor ºcolare judeþene. au obligaþia de a le asigura informaþii. studii de caz în cadrul întâlnirilor Consiliului Elevilor. precum ºi de a le permite sã-ºi exprime punctul de vedere. precum ºi modalitatea în care se realizeazã informarea copilului cu privire la drepturile sale ºi la procedurile legale de exercitare a acestor drepturi. Suceava. cu Direcþia de Sãnãtate Publicã. prin scris. lecþii de diriginþie. fie la iniþiativa pãrinþilor/reprezentanþilor legali sau persoanelor care prin natura profesiei apãrã ºi promoveazã drepturile copilului. în legãturã cu modalitatea în care aceste instituþii asigurã informarea copiilor cu privire la drepturile lor. a menþionat cã asigurã respectarea dreptului copilului de a fi informat asupra drepturilor sale ºi a modalitãþilor legale de exercitare a acestor drepturi prin diseminarea informaþiilor specifice prin: Consiliul Profesoral cu temã. s-au desfãºurat acþiuni de cunoaºtere a drepturilor copilului ºi a legislaþiei aferente. Art. Astfel. Botoºani. promoveazã ºi asigurã repsectarea drepturilor copilului. (2) Copilul este informat asupra drepturilor sale. explicaþii ºi sfaturi. 29 din Legea 272/2004 „Copilul are dreptul sã depunã singur plângeri referitoare la încãlcarea drepturilor sale fundamentale. ideile ºi opiniile. afiºaje tehnoredactate ºi electronice. dacã este respectatã.a din Legea 272/2004 prevede cã Inspecþia Muncii.2 din Legea 272/2004 prevede cã „în cadrul procesului instructiv-educativ copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de cãtre cadrele didactice. 48 al. în colaborare cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului are obligaþia de a promova campanii de conºtientizare ºi informare pentru copii despre mãsurile de protecþie de care pot beneficia ºi despre riscurile pe care le implicã cazurile de exploatare economicã. în mod organizat la ore sau în afara orelor. Direcþia de Asistenþã Socialã pentru Copil ºi Familie. Galaþi. alþi reprezentanþi legali ai copilului. • Grupul ªcolar „Nicolina” din Muncipiul Iaºi. 2 din Legea 272/2004 prevede cã regulamentele proprii ale persoanelor juridice care desfãºoarã activitãþi de protecþie a copilului vor expune aceste regulamente într-un loc vizibil. Secþia V Poliþie ºi Poliþia de Proximitate. Vrancea. prin sunete sau prin orice mijloace gândurile. precum ºi persoanele care. acþiuni în parteneriat cu Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Iaºi. precum ºi asupra exercitãrii acestora”. Bacãu. de a-ºi exprima opinia ºi de a fi informat asupra consecinþelor pe care le poate avea opinia sa. foarte atractive. demararea implementãrii programului Avocatul Elevului.4 lit. de a fi informat asupra drepturilor sale . la toate clasele. unitatea ºcolarã a precizat cã în cursul anului ºcolar 2007-2008. Art. În Judeþul Iaºi • Inspectoratul ªcolar Judeþean Iaºi nu a rãspuns cererilor de informaþii de interes public. în funcþie de gradul de înþelegere al acestora.(3) Pãrinþii sau. Materialele prezentate ºi sub formã graficã. semestru II. drept care se poate asigura prin douã modalitãþi: fie prin asigurarea accesului la infomaþie a copilului atunci când solicitã sã fie informat. prin natura funcþiei. Legea 272/2004 prevede în mai multe articole obligaþia de a informa copilului în problemele care îl privesc ºi totodatã obligaþia de a asigura liberul acces la informaþie al copilului atunci când acesta solicitã sã fie informat: Art. în cadrul unor activitãþi extraºcolare ºi în mod accesibilizat pe nivele de vârstã. s-a urmãrit ºi modalitatea în care aceste instituþii asigurã copilului liberului acces la informaþii. Serviciul de Probaþiune de pe lângã Tribunalul Iaºi. (4) Pãrinþii nu pot limita dreptul copilului minor la libertate de exprimare decât în cazurile expres prevãzute de lege. prin imagini. Lectorat cu pãrinþii. Vaslui. Art. precum ºi asupra consecinþelor oricãrei decizii care-l priveºte”. 145 alin. Neamþ. au accesibilizat 26 . sentimetele sale în legaturã cu orice problemã care-l priveºte. opiniile. dupã caz. De asemenea. ca formã de asigurare a procesului instructiv-educativ al copilului. precum ºi asupra modalitãþii de exercitare a acestora”. la o serie de unitãþi ºcolare din judeþele Iaºi.

la orele de consiliere pentru clasele V-VIII.• • cunoaºterea drepturilor copilului. sub coordonarea inspectorilor pentru educaþie formalã ºi informalã. precum ºi a imaginii pe care aceºtia o au faþã de rolul DGASPC. a abuzului ºi neglijãrii acestora”. Scopul proiectului îl constituie identificarea nevoilor informaþionale ale copiilor ºi tinerilor. 27 .A. cã a afiºat la loc vizibil în centrele rezidenþiale misiunea acestora ºi regulamentul de ordine interioarã. .Programul „Avocatul elevului” într-un numãr de 5 licee botoºãnene. reintegrarea copiilor victime ale traficului în Bucureºti. S-au amplasat în fiecare dintre ºcolile implicate în proiect urne în care s-au colectat sesizãri. ªcoala generalã „Petru Rareº” din Hârlãu.8 „Elena Rareº”. Judeþul Bacãu • Inspectoratul ªcolar Judeþean Bacãu nu a rãspuns cererilor de informaþii de interes public. • Nici o unitate ºcolarã din Judeþul Neamþ nu a rãspuns cererilor de informaþii de interes public.Proiectul „Centre de tineret pentru reducerea vulnerabilitãþii la trafic. Proiectul a presupus organizarea unei acþiuni în 27 de ºcoli generale ºi licee din muncipiu ºi judeþul Iaºi prin care li se oferã elevilor posibilitatea de a adresa întrebãri în legãturã cu activitatea desfãºuratã de DGASPC ºi cu oferta de servicii destinate copiilor. derulat în parteneriat cu Asociaþia „Alternative Sociale” Iaºi . Judeþul Neamþ • Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ nu a furnizat date cu privire la aceastã temã. precum ºi de a fi informaþi în mod individual despre acestea. în parteneriat cu Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Drepturilor Copilului. judeþul Iaºi a precizat cã informarea copiilor cu privire la drepturile lor s-a realizat astfel: la orele de educaþie ºi culturã civicã. întrebãri. în perioada februarie-aprilie 2007. sugestii ale copiilor. • Nici o unitate ºcolarã din Judeþul Bacãu nu a rãspuns cererilor de informaþii de interes public adresate de Asociaþia Salvaþi Copiii Iaºi. Judeþul Suceava Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava precizeazã cã informarea copiilor cu privire la drepturile lor se realizeazã prin campaniile judeþene desfãºurate în unitãþile ºcolare. judeþul Botoºani precizeazã cã dreptul copilului la informare cu privire la drepturile sale ºi la procedurile legale de protecþie a lor se realizeazã prin: organizarea de activitãþi specifice în cadrul orelor de diriginþie. Grupul ªcolar Industrial Bucecea.Proiectul „Protecþia ºi promovarea drepturilor copilului. prin organizarea Consiliului Judeþean al Elevilor. Iaºi.Proiectul ”Servicii Sociale pentru copiii din Judeþele Botoºani ºi Vaslui”. Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Iaºi a menþionat cã a derulat în perioada mai-iunie 2008 în parteneriat cu ISJ proiectul „Ai aflat despre drepturile copilului?”. prin activitãþi educative ºi extraºcolare. de asemenea. Giurgiu ºi Botoºani” derulat în parteneriat cu Asociaþia Alternative Sociale Iaºi în perioada aprilie 2005-septembrie 2006.G. organizarea de activitãþi specifice în cadrul orelor de diriginþie. activitãþi extraºcolare. Inspectoratul Teritorial de Muncã ºi asociaþia Rainbow Botoºani.Proiectul „ªcoala pãrinþilor” derulat la ªcoala Generalã I-VIII nr. . Judeþul Vaslui • Inspectoratul ªcolar Judeþean Vaslui nu a rãspuns cererilor de informaþii de interes public.Proiectul „Pentru o viaþã mai bunã” al Asociaþiei „Tempustin” a elevilor ºi profesorilor de la Colegiul Naþional “Mihai Eminescu” derulat în perioada decembrie 2005-martie 2006. prin întâlniri ale Consiliului Reprezentativ al Elevilor. dintre care amintim: . . D. Judeþul Botoºani • Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani precizeazã cã în vederea informãrii elevilor cu privire la drepturile s-au derulat mai multe programe ºi campanii de informare la care au participat atât elevi.S. . cã este afiºat la loc vizibil în centrele rezidenþiale structura Consiliului copiilor ales de cãtre rezidenþi în mod democratic. Elevii ªcolii Generale G. • Nici o unitate ºcolarã din Judeþul Vaslui nu a rãspuns cererilor de informaþii de interes public adresate de Asociaþia Salvaþi Copiii Iaºi. prin afiºarea la avizierul ºcolii-secþiunea elevi.Coºbuc au participat în luna iunie 2008 la concursul organizat de Fundaþia Link pe tema dreptului la identitate al copilului.C Botoºani a menþionat cã a realizat mai multe campanii de informare cu privire la drepturile copilului în centrele rezidenþiale prin intermediul specialiºtilor DGASPC. Prevenirea ºi eliminarea exploatãrii prin muncã a copiilor.P. cât ºi cadre didactice.

28 .G. la cabinetul de consiliere ºi orientare profesionalã. program desfãºurat de Consiliul Elevilor al ªcolii generale nr.11 Galaþi. program desfãsurat la Liceul Pedagogic Galaþi.G. o „Dreptul la educaþie”. dar ºtiu ce fac?”.43. program desfãsutrat de Consiliul Elevilor al ªcolii Generalã nr.Cuza” Fãlticeni a menþionat cã în vederea informãrii elevilor privitor la drepturile lor: s-au întocmit panouri cu materiale informative pe holurile ºcolii. s-au organizat ore de diriginþie pe aceastã temã. Conachi”. cã au fost organizate mai multe programe speciale pe tema drepturilor copilului. în cadrul Consiliului Consultativ al Elevilor. în cadrul consiliilor elevilor. Prefectura Judeþului Vrancea. judeþul Galaþi a precizat cã au fost prezentate la orele de diriginþie prevederile Legii 272/2004 ºi ale altor acte normative naþionale ºi internaþionale din domeniu. D. activitate desfãºuratã la Grup ªcolar “Anghel Saligny”. “Ajutaþi-vã colegii”. A.S. judeþul Vrancea precizeazã ca informarea elevilor cu privire la drepturile lor se realizeazã: la orele de diriginþie.43.Convenþia pentru drepturile copilului Copilãria-vârsta marilor achiziþii”.. cã este distribuit copiilor aflaþi în evidenþa serviciilor instituþiei “Ghidul Copilului” care cuprinde informaþii cu privire la drepturile copilului ºi la regulamentul propriu al instituþiei etc. Grupul ªcolar “Gheorghe Balº” Adjud. Grupul ªcolar “Paul Bujor” Bereºti. judeþul Galaþi a menþionat cã informarea copiilor cu privire la drepturile lor are loc prin dezbaterile pe aceastã temã la orele de diriginþie. comuna Pechea. activitate derulatã în cadrul Consiliului Copilului al ªcolii Generale nr.I.1 „Al.P. precum “Nu fi victimã” sau “Fac ce vreau. program desfãºurat de Consiliul Elevilor al ªcolii Generale nr.ªcoala cu clasele I-VIII Nr. Grupul ªcolar “C.S. o „. o “Abuzul asupra copiilor”. o “Drepturile copilului de la proiect la realitate”.P. o “Drepturile copilului vãzute prin ochi de copii”. s-a participat la proiecte ºcolare precum “Copil ca tine sunt ºi eu”.C Suceava a relatat cã în cadrul fiecarei structuri a instituþiei este afiºat regulamentul de ordine interioarã ºi cã informarea copiilor cu privire la drepturile lor are loc în ºedinþele copiilor cu specialiºtii. 12 Galaþi. precum ºi prin seminarii organizate în ºcoli în colaborare cu D.A. 43. ªcoala cu clasele I-VIII nr.S. Judeþul Galaþi Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi a prezentat o evidenþã generoasã de programe ºi activitãþi desfãºurate de unitãþile ºcolare din judeþ în domeniul promovãrii ºi apãrãrii drepturilor copilului. Judeþul Vrancea Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea precizeazã cã asigurarea informãrii copiilor cu privire la drepturile lor s-a realizat în toate ºcolile prin consilierii educativi ºi profesori de diriginþie în cadrul orelor de diriginþie.prin organizarea de activitãþi extraºcolare.P.P. la cabinetul de consiliere psihopedagogicã. o “Drepturile Copilului”.J.C.A. activitate desfãºuratã de ªcoala Generalã nr. dintre care aminitim: • “Drepturile copilului în ªcoala noastrã”. 8 Suceava precizeazã cã informarea copiilor cu privire la drepturile lor s-a realizat prin organizarea de ore de diriginþie cu tema „Drepturile Copilului”în cadrul cãrora au avut loc dezbateri pe aceastã temã ºi împãrþirea de fluturaºi conþinând enumerarea drepturilor copilului. I.

când copilul provine dintr-o relaþie de concubinaj. în baza unui plan de servicii. În vederea asigurãrii dreptului copilului de a creºte alãturi de pãrinþii sãi. Obligaþia de informare ºi consiliere a pãrinþilor cu privire la modalitatea de exercitare a drepturilor pãrinteºti subzistã instituþiilor ºi dupã ce pãrinþii sunt decãzuþi din drepturile pãrinteºti sau exerciþiul drepturilor lor pãrinteºti le-a fost limitat în condiþiile legii. 5 alin.3. 3. împotriva voinþei acestora decât în cazurile expres ºi limitativ prevãzute de lege. Separarea copilului de pãrinþii sãi sau de cãtre unul dintre pãrinþi poate avea loc în urmãtoarele condiþii: . 30 din Legea 272/2004 consacrã pentru prima datã în legislaþia româneascã dreptul copilului de a creºte alãturi de pãrinþii sãi. fie din motive imputabile pãrinþilor.1 din Codul Familiei Român care prevede “copilul minor locuieºte la pãrinþii sãi”. Numai dupã ce se constatã cã în urma asigurãrii serviciilor prevãzute în planul de servicii menþinerea copilului în familie nu este posibilã. 29 . fie din motive neimputabile lor. prevãzut de art. MEDIUL FAMILIAL ªI ÎNGRIJIREA ALTERNATIVÃ Legea 272/ 2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului acordã atribuþii serviciului public de asistenþã socialã în ceea ce priveºte respectarea dreptului copilului de a creºte alãturi de familia sa prin aceea cã acesta trebuie sã depunã toate diligenþele de pãstra copilul în familia de origine ºi de a sprijini familia prin intermediul unor mãsuri concertate pentru ca separarea copilului de familie ºi instituirea unei mãsuri de protecþie specialã sã constituie o mãsurã excepþionalã. (3) Pãrinþii au dreptul sã primeascã informaþiile ºi asistenþã de specialitate necesare în vederea îngrijirii. serviciul public de asistenþã socialã sesizeazã direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului pentru instituirea unei mãsuri speciale de protecþie. art. intervine seviciul public de asistenþã socialã care va lua toate mãsurile necesare în vederea prevenirii separãrii copilului de familie. 100 alin. fie din motive neimputabile pãrinþilor. în vederea redobândirii exerciþiului drepturilor pãrinteºti”. .Prin încredinþarea copilului unuia dintre pãrinþi în cadrul unei acþiuni de încredinþare minor.În cadrul unei acþiuni de încredinþare a copilului altei persoane decât pãrinþii.” Textul art. precum ºi cei cãrora le-a fost limitat exerciþiul anumitor drepturi sã beneficieze de asistenþã specializatã pentru creºterea capacitãþii acestora de a se ocupa de copii. Dreptul copilului de a creºte alãturi de pãrinþii sãi Art. 32 din Legea 272/2004 „Copilul nu poate fi separat de pãrinþii sãi sau de cãtre unul dintre ei.” Art. 37 din Legea 272/2004 prevede cã ”Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia drepturilor copilului va lua toate mãsurile necesare pentru ca pãrinþii decãzuþi din drepturile pãrinteºti.2 din Legea 272/2004. singurele reglementãri care fac referire la acest drept fiind cele din art.Prin instituirea unei mãsuri speciale de protecþie caz în care copilul este scos din familia de origine ºi plasat în asistenþã maternalã sau plasament în regim rezidenþial. toate instituþiile ºi autoritãþile care au atribuþii în promovarea ºi apãrarea drepturilor copilului trebuie sã-ºi orienteze activitãþile în sprijinirea pãrinþilor în creºterea ºi educarea copilului. creºterii ºi educãrii acestuia. separarea copilului de familie fiind soluþia ultimã care se poate lua faþã de copil ºi numai dacã interesul superior al copilului impune aceastã soluþie.In cazul decãderii din drepturile pãrinteºti.Prin încredinþarea copilului unuia dintre pãrinþi în cadrul unei acþiuni civile de divorþ cu încredinþare minori.1. . În situaþia depistãrii situaþiilor de risc care pot determina separarea copilului de familie. sub rezerva revizuirii judiciare ºi numai dacã acest lucru este impus de interesul superior al copilului. . 30 din Legea 272/2004 (1) Copilul are dreptul sã creascã alãturi de pãrinþii sãi. Astfel. Dreptul copilului de a creºte alãturi de pãrinþii sãi naºte obligaþia corelativã a pãrinþilor de a creºte copilul în acord cu principiul primordialitãþii rolului ºi responsabilitãþii pãrinþilor în creºterea ºi educarea acestuia. fie din motive imputabile pãrinþilor. .

a situaþiei de fapt ºi restabilirii afective faþã de victimã. • Faþã de pãrinþii decãzuþi din drepturile pãrinteºti s-au oferit servicii prin care au fost informaþi despre posibilitãþile legale de redare a exerciþiului drepturilor pãrinteºti. Conform informaþiilor furnizate de cãtre DGASPC-uri.. la prestaþii sociale de care pot beneficia. DGASPC Vaslui • Instituþia precizeazã cã în perioada 2006-2007 au existat 65 de cereri a pãrinþilor prin care solicitau: informaþii cu privire la drepturile lor. • Pentru pãrinþii decãzuþi din drepturile pãrinteºti sau pentru cei care sunt suspendaþi din exerciþiul drepturilor pãrinteºti ca urmare a instituirii unei mãsuri de protecþie faþã de copil se asigurã urmãtoarele servicii: consiliere psiho-socialã în vederea conºtientizãrii cauzelor. sprijin ºi educaþie parentalã. asistenþa ºi sprijinirea în creºterea. DGASPC Bacãu • în perioada 2006-2007 a avut înregistrate 164 de sesizãri din partea pãrinþilor prin care au solicitat consiliere. • Cu privire la pãrinþii decãzuþi din drepturile pãrinteºti. • Faþã de cererile pãrinþilor. Specialiºtii au oferit familiilor servicii de consiliere psihologicã. sprijin în intermedierea relaþiei copil-pãrinte. • Faþã de pãrinþii decãzuþi din drepturile pãrinteºti sau cãrora le-a fost limitat exerciþiul drepturilor pãrinteºti. Durata intervenþiei în cadrul consilierilor este între 1-6 luni. Aceste familii au fost incluse într-un program de consiliere care s-a desfãºurat atât la sediul instituþiei. acordarea de ajutoare materiale/financiare. de informare ºi de orientare în scopul dezvoltãrii deprinderilor. cu posibilitatea prelungirii pãnã la rezolvarea cazului. cât ºi mediul familial al beneficiarilor. Nu precizeazã serviciile oferite ºi programele desfãºurate pentru creºterea capacitãþii parentale. îngrijirea copilului. instituþia a precizat cã avut în evidenþã 20 de cazuri în anul 2006 ºi 23 de cazuri în anul 2007. educarea. instituþia fie a trimis rãspunsuri scrise la relaþiile solicitate. fie a acordat consiliere directã. consiliere ºi asistenþã specializatã. atitudinilor. 175 de cereri a pãrinþilor prin care au solicitat informaþii ºi asistenþã de specialitate pentru creºterea ºi îngrijirea copilului ºi 195 de astfel de cereri înregistrate în anul 2007. DGASPC Neamþ • Instituþia nu a furnizat relaþii cu privire la cererile pãrinþilor înregistrate la instituþie pentru informarea. atât pentru pãrinþii care solicitã astfel de servicii în vederea îmbunãtãþirii abilitãþilor parentale. informare. • Toþi cei 370 de pãrinþi au beneficiat de servicii de consiliere. • În privinþa pãrinþilor decãzuþi din drepturile pãrinteºti sau cãrora li s-a limitat exerciþiul drepturilor pãrinteºti. suport moral. instituþia a oferit servicii de consiliere juridicã privind posibilitatea acestora de redobândire a exerciþiului drepturilor. • a desfãºurat programe pe aceastã temã ca : Sprijin ºi educaþie parentalã. Instituþia nu a înregistrat nici o cerere din partea pãrinþilor afaþi în aceastã situaþia prin care sã solicite sprijin în vederea redãrii exerciþiului drepturilor pãrinteºti. instituþia a precizat cã nu a fost cazul sã ofere servicii. cât ºi pãrinþilor care au fost decãzuþi din drepturile pãrinteºti în vederea redobândirii exerciþiului acestor drepturi. DGASPC Botoºani • nu au fost înregistrate cereri ale pãrinþilor prin care aceºtia sã solicite informaþii. • Faþã de pãrinþii cãrora li s-a limitat exerciþiul drepturilor pãrinteºti. DGASPC Suceava • Precizeazã cã a avut înregistrate 131 de cereri ale pãrinþilor în anul 2006 ºi 132 de cereri în anul 2007. Grupuri de Suport pentru Pãrinþi. capacitãþilor ºi competenþelor parentale. s-au obþinut urmãtoarele rezultate: DGASPC Iaºi: • La instituþie au existat înregistrate în anul 2006. posibilitatea instituirii mãsurii plasamentului familial. DGASPC Neamþ precizeazã cã avut în evidenþã 275 de pãrinþi în anul 2006 ºi 210 pãrinþi în anul 2007.În acest sens au fost adresate întrebãri cãtre direcþiile generale de asistenþã socialã ºi protecþia drepturilor copilului cu privire la modalitatea în care asigurã aceastã instituþie serviciile de informare. Programe de Educaþie parentalã. asistenþã de specialitate pentru îmbunãtãþirea abilitãþilor parentale. juridicã ºi socialã în vederea depistãrii situaþiilor de crizã. 30 . consiliere juridicã. cãrora li s-au oferit servicii de consiliere juridicã. consiliere.

cu excepþia situaþiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului”. din care 160 au fost admise • Tribunalul Suceava precizeazã cã avut o singurã solicitare de decãderea a drepturilor pãrinteºti ca urmare a instituirii unei mãsuri speciale de protecþie în anul 2006 ºi nici o astfel de cerere în anul 2007. Judecãtoria Fãlticeni. 16 alin. Dintre acestea. DGASPC Galaþi • Precizeazã cã numãrul pãrinþilor care au beneficiat de consiliere. • Tribunalul Vaslui a fost sesizat în perioada 2006-2007 cu 176 de cereri din partea DGASPC pentru decãderea din drepturile pãrinteºti. Bujor. Judecãtoria Tg. Potrivit informaþiilor oferite de tribunale: • Tribunalul Neamþ precizeazã cã în nici una dintre cauzele pentru care s-a dispus o mãsurã specialã de protecþie faþã de un minor nu s-a dispus ºi decãderea din drepturile pãrinteºti. Judecãtoria Adjud. Judecãtoria Panciu. Judecãtoria Panciu. Judecãtoria Tecuci. Judecãtoria Tecuci. Judecãtoria Tg. Judecãtoria Adjud.2.DGASPC Vrancea • s-au înregistrat în perioada 2006-2007 un numãr de 34 de cereri ale pãrinþilor prin care au solicitat informare ºi ajutor în vederea îngrijirii. Dreptul copilului care a fost separat de ambii pãrinþi sau de cãtre unul dintre aceºtia de a menþine relaþii personale ºi contacte directe cu ambii pãrinþi Art. creºterii ºi educãrii copiilor. are dreptul de a menþine legãturi personale cu ambii pãrinþi. Judectoria Roman. • La Tribunalul Galaþi nu a fost dispusã decãderea din drepturile pãrinteºti în nici una dintre cauzele de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie. 31 . finalizatã prin retragerea acþiunii ºi 1 cauzã la finele anului 2007. Decãderea din drepturile pãriteºti poate fi dispusã de cãtre judecãtorii. 3. informare ºi asistenþã de specialitate în vederea creºterii. s-au solicitat informaþii instanþelor judecatoreºti competente din aria zonei de monitorizare cu privire la numãrul de cazuri de acþiuni având ca obiect decãderea din drepturile pãrinteºti.1 din Legea 272/2004 „Copilul care a fost separat de ambii pãrinþi sau numai de unul dintre aceºtia printr-o mãsurã dispusã în condiþiile legii. 90 de cereri au fost rezolvate prin consiliere telefonicã. Pentru aceste cazuri au fost oferite servicii de consiliere din partea asistenþilor sociali ºi psihologilor. Judecãtoria Fãlticeni. În ce priveºte acþiunile de redare a exerciþiului drepturilor pãrinteºti. în cazul în care nu se impune faþã de copil instituirea unei mãsuri speciale de protecþie sau de cãtre tribunal. Judecãtoria Hârlãu. nu a existat nici o astfel de cauzã la Judecãtoria Piatra Neamþ. nu s-a înregistrat nici un caz de decãdere a exerciþiului drepturilor pãrinteºti în anul 2006-2007 la Judecãtoria Piatra Neamþ. Judeacãtoria Suceava. Bujor. La Judecãtoria Suceava a fost înregistratã o cauzã de decãdere a drepturilor pãrinteºti în anul 2006. Deoarece una dintre cauzele legale care duce la separarea copilului de ambii pãrinþi sau de cãtre unul dintre ei este decãderea din drepturile pãrinteºti. Judecãtoria Hârlãu. aflatã în curs de soluþionare. cu excepþia situaþiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului. • a avut în perioada de referinþã un numãr de 5 cazuri de pãrinþi decãzuþi din drepturile pãrinteºti care au beneficiat de consiliere ºi informare în vederea redobândirii drepturilor pãrinteºti din partea unei echipe formate din psihologi ºi asistenþi sociali. odatã cu instituirea unei mãsuri speciale de protecþie în baza Legii 272/2007. Conform informaþiilor furnizate de judecãtorii. îngrijirii ºi educãrii copiilor a fost de 123 de cazuri în anul 2006 ºi 203 de cazuri în anul 2007.” Art. • Tribunalul Vrancea precizeazã cã decãderea totalã sau parþialã din drepturile pãrinteºti a fost dispusã în perioada de referinþã în 5 cazuri de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie. Judecãtoria Roman. 17 din Legea 272/2004 “Copilul a carui pãrinþi locuiesc în state diferite are dreptul de a înteþine relaþii persoanale ºi contacte directe cu aceºtia. precum ºi numãrul cauzelor având ca obiect redarea exerciþiului drepturilor pãrinteºti. ci doar delegarea drepturilor pãrinteºti.

aceastã procedurã la care se referã art. existând astfel situaþii în care una dintre pãrþi. Prevenirea separãrii copilului de familie Legea 272/ 2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului acordã atribuþii serviciul public de asistenþã socialã în ceea ce priveºte respectarea dreptului copilului de a creºte alãturi de familia sa prin aceea cã acesta trebuie sã depunã toate diligenþele pentru a pãstra copilul în familia de origine ºi de a sprijini familia prin intermediul unor mãsuri concertate pentru ca separarea copilului de familie ºi instituirea unei mãsuri de protecþie specialã sã constituie o mãsurã excepþionalã. De multe ori neînþelegerile existente între pãrinþi afecteazã ºi relaþiile acestora cu copilul. pe baza unei proceduri aprobate prin ordin comun”. iar din verificãrile efectuate.3. 17 al. Au fost solicitate informaþii Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Drepturilor Copilului dacã a fost sau nu elaboratã procedura privind facilitarea dreptului copilului a cãrui pãrinþi locuiesc în strãinãtate de a menþine relaþii cu aceºtia. Statistica prezentatã de judecãtoriile monitorizate evidenþiazã un numãr alarmant de cazuri de divorþ cu minori ºi încredinþare minor. Articolele din legea 272/ 2004 care descriu aceste atribuþii dar ºi modalitatea prin care ele sunt duse la îndeplinire au urmãtorul conþinut: ART. Judecãtoria Judecãtoria Vaslui Judecãtoria Piatra Neamþ Judecãtoria Roman Judecãtoria Suceava Judecãtoria Fãlticeni Judecãtoria Tecuci Judecãtoria Tg. De asemenea. în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe . stabilire program de vizitare minor. separarea acestuia faþã de unul dintre pãrinþi. 32 . pentru a fi asigurat astfel dreptul copilului de a avea legãturi personale cu ambii pãrinþi. Bujor Judecãtoria Panciu Judecãtoria Adjud Judectoria Hârlãu Judecãtoria Iaºi Judecãtoria Bacãu Judecãtoria Botoºani Judecãtoria Galaþi Judecãtoria Focsani Divorþ cu minori 626 776 552 688 444 348 191 37 187 436 Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rapuns Încredinþare minor 65 116 72 83 49 88 15 11 27 53 Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Stabilire domiciliu minor 6 14 11 1 17 1 14 1 132 Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Stabilire legãturi personale cu minorul. toate aceste acþiuni derivând din neinþelegerile pãrinþilor cu privire la modalitatea de exercitarea a drepturilor lor pãrinteºti faþã de copil. precum ºi pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale pãrinþilor ºi a violenþei în familie. trebuie sã apeleze la instanþa judecãtorescã pentru a-ºi exercita dreptul de a avea legãturi personale cu copilul ºi evident. nu este de ignorat nici numãrul de acþiuni privind stabilire domiciliu minor. stabilire legãturi personale cu minorul.Exercitarea dreptului prevãzut în alin. 34 din legea 272/ 2004 (1) Serviciul public de asistenþã socialã va lua toate mãsurile necesare pentru depistarea precoce a situaþiilor de risc care pot determina separarea copilului de pãrinþii sãi.1 va fi facilitatã de Autoritatea Naþionalã Pentru Protecþia Drepturilor Copilului. 2 din Legea 272/2004 nu a fost încã elaboratã de ANPDC. acþiuni care au ca ºi finalitate pentru copil. program de vizitare minor 17 34 0 11 27 5 22 12 6 Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a rãspuns 3. însã instituþia nu a oferit date în legãturã cu acest subiect.

direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului de la nivelul fiecãrui sector al municipiului Bucureºti sprijinã accesul copilului ºi al familiei sale la serviciile ºi prestaþiile destinate menþinerii copilului în familie. acordarea de servicii sociale de tipul ajutoare sociale. în situaþiile prevãzute de lege. se constatã cã menþinerea copilului alãturi de pãrinþii sãi nu este posibilã. In acest scop serviciul public de asistenþã socialã ori. toate aprobate prin dispoziþie a primarului • au beneficiat de servicii în cadrul unui plan de servicii un numãr de 2 familii • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie. dupã caz. oferind servicii variate în cadrul acestui plan. De asemenea. prin anchete sociale înaintate DGASPC Botoºani instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 124 copii. Luând în considerare aceste prevederi legale. consiliere în vederea obþinerii mesei calde la Cantina de Ajutor Social • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie. Atribuþii specifice în domeniu au 2 funcþionari. evaluarea ºi monitorizarea periodicã a copiilor unde existã suspiciune de abuz ºi violenþã • întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii revine Serviciului Autoritatea Tutelarã ºi Protecþia Copilului . Primãria oraºului Bucecea. (4) Planul de servicii are ca obiectiv prevenirea separãrii copilului de pãrinþii sãi. În perioada 2006-2007 au fost întocmite 20 de planuri de servicii. colaborarea cu instituþii la nivel local ºi judeþean • în cadrul Primãriei existã un departament specializat în întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii. în perioada 2006-2007 s-a propus DGASPC Botoºani instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 2 copii 3. ajutoare ocazionale 33 . În perioada 2006-2007 au fost întocmite 2 de planuri de servicii. judeþul Botoºani • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost: monitorizarea cazurilor cu risc prin vizite la domiciliu. • tipuri de servicii oferite în cadrul unui plan de servicii în vederea prevenirii copilului de familie: consiliere în vederea obþinerii ajutorului social (3 specialiºti).ART. (5) Planul de servicii poate avea ca finalitate transmiterea cãtre direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului a cererii de instituire a unei mãsuri de protecþie specialã a copilului. de la acþiuni de informare a publicului pânã la consiliere familialã. organizat la nivelul municipiilor ºi oraºelor. numai dacã. SPAS Botoºani • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost: consilierea familiilor cu risc social mãrit. 35 din legea 272/ 2004 (1) Planul de servicii se întocmeºte ºi se pune în aplicare de cãtre serviciul public de asistenþã socialã. Rãspunsurile acestora au evidenþiat variate activitãþi pe care serviciile publice le desfãºoarã în aceste sens. vizite permanente la domiciliu. existenþa unor propuneri pentru instituirea unei mãsuri de protecþie specialã a copilului înaintate DGASPC local în perioada 2006-2007 ca urmare a constatãrii imposibilitãþii menþinerii copilului în familie dupã acordarea serviciilor prevãzute în planul de servicii. consiliere în vederea obþinerii alocaþiei complementare ºi a alocaþiei de susþinere (3 specialiºti). având doi membrii. Astfel. precum ºi de persoanele cu atribuþii de asistenþã socialã din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritorialã unde se afla copilul. 2. dupã acordarea serviciilor prevãzute de acest plan. în urma evaluãrii situaþiei copilului ºi a familiei acestuia. jud. alocaþii complementare ºi monoparentale. Primãria Comunei Sãbãoani. s-au adresat întrebãri în legãturã cu existenþa unui departament cu atribuþii în întocmirea ºi aplicarea unui plan de servicii. rãspunsurile au fost dupã cum urmeazã: 1. În continuare. tipurile de serviciu oferite. în perioada 2006-2007 s-au propus. informarea familiilor privind drepturile copilului garantate prin lege. am chestionat serviciile publice de asistenþã socialã în legãturã cu mãsurile concrete pe care le-au luat în perioada 2006-2007 pentru depistarea precoce a situaþiilor de risc ce pot determina separarea copilului de pãrinþi. vizite la domiciliu. Instituþiile chestionate au arãtat faptul cã pun în aplicare „planul de servicii” ca ºi instrument nou de lucru introdus de legea 272/2004 în vederea prevenirii separãrii copilului de familie. (3) Planul de servicii se aprobã prin dispoziþia primarului. acestea sunt preocupate de aplicarea unor mãsuri concrete în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi dar ºi în depunerea tuturor diligenþelor pentru instituirea unor mãsuri de protecþie specialã. Neamþ • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost: consilierea familiilor în situaþii de risc .

În perioada 2006-2007 au fost întocmite ºi aprobate un numãr de 10 planuri de servicii Primãria Sãbãoani oferã urmãtoarele tipuri de servicii în cadrul unui plan de servicii: consiliere, ajutoare materiale, suport afectiv, înscriere la medicul de familie, monitorizare permanentã • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie, în perioada 2006-2007 s-au propus, prin anchete sociale înaintate DGASPC Neamþ instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 5 copii. 4. Primãria Municipiului Neamþ - Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost: consilierea familiei naturale ºi lãrgite • întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii revine Biroului de Autoritate Tutelarã . Atribuþii specifice în domeniu au 4 funcþionari. În perioada 2006-2007 au fost întocmite 109 de planuri de servicii, toate aprobate prin dispoziþie a primarului • DGAS Roman oferã urmãtoarele tipuri de servicii în cadrul unui plan de servicii: consiliere familialã, prestaþii sociale sub forma ajutoarelor de urgenþã. Numãr de beneficiari: 109 • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie, în perioada 2006-2007 s-au propus instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 109 copii 5. Serviciul Public de Asistenþã Socialã Comãneºti, jud. Bacãu • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost: investigaþii sociale, ºedinþe de consiliere socialã, psihologicã ºi juridicã, acþiuni de informare / sensibilizare a comunitãþii locale referitor la problematica violenþei domestice, suport material ºi financiar • în cadrul SPAS Comãneºti funcþioneazã Compartimentul Protecþia Copilului cu atribuþii în întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii, cu un numãr de 2 specialiºti. În perioada 2006-2007 au fost întocmite 3 de planuri de servicii, toate aprobate prin dispoziþie a primarului • SPAS Comãneºti oferã urmãtoarele tipuri de serviciu în cadrul unui plan de servicii menit a preveni separarea copilului de familie: informare ºi sprijin în demersurile de întocmire a dosarului de ajutor social, de alocaþie complementarã sau de susþinere; înscriere la medicul de familie ºi facilitatea acordãrii suportului medical necesar; consiliere psihologicã, socialã ºi juridicã,; acordarea de ajutoare bãneºti de urgenþã; obþinerea ºi distribuirea de pachete alimentare/ îmbrãcãminte din donaþii ºi sponsorizãri • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie, în perioada 2006-2007 s-a propus instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 1 copil 6. Primãria Municipiului Suceava. Direcþia de Asistenþã Socialã - Serviciul de Autoritate Tutelarã al Mun. Suceava • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost: informarea pãrinþilor cu privire la obligaþiile ce le revin faºã de copiii lor; consilierea pãrinþilor ºi a copiilor în scopul medierii conflictelor existente; informare cu privire la serviciile ºi prestaþiile de care pot beneficia în vederea depãºirii situaþiei de crizã; îndrumarea cãtre alte servicii specializate care se pot implica în soluþionarea cazului • În cadrul Direcþiei de Asistenþã Socialã Suceava funcþioneazã Serviciul de Autoritate Tutelarã a cãror specialiºti au atribuþii în întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii (un numãr de 6 specialiºti). În perioada 2006-2007 au fost întocmite 73 de planuri de servicii, 42 fiind puse în aplicare prin dispoziþie a primarului • DAS Suceava, prin intermediul a 5 specialiºti, oferã urmãtoarele tipuri de serviciu în cadrul unui plan de servicii menit a preveni separarea copilului de familie: educaþia formalã ºi non formalã (consiliere pãrinþi, informare cu privire la soluþiile problemelor identificate), asistenþã medicalã, reabilitare psihologicã ºi socialã atât a minorilor cât ºi a pãrinþilor • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie, în perioada 2006-2007 s-a propus DGASPC Suceava instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 6 copii 7. Primãria Dumbrãveni, judeþul Suceava • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost cele de monitorizare prin intermediul referentului social • în cadrul Primãriei nu existã nici un departament specializat în întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii. Nu s-au întocmit planuri de servicii în perioada 2006-2007 • Primãria Dumbrãveni oferã urmãtoarele tipuri de serviciu în cadrul unui plan de servicii menit a preveni separarea copilului de familie: ajutoare bãneºti ocazionale ºi câte o masã caldã unui numãr de 25-30 de familii în situaþie financiarã dificilã • nu a fost cazul instituirii unei mãsuri de protecþie specialã pentru copii 34

• •

8. Primãria Municipiului Fãlticeni, judeþul Suceava • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost desfãºurate în parteneriat cu Poliþia de Proximitate. De asemenea specialiºtii instituþiei au participat în diverse proiecte care au vizat aceastã temã, iniþiate de actori sociali locali • în cadrul primãriei Fãlticeni funcþioneazã Biroul Asistenþã Socialã, Protecþie Socialã ºi Autoritate Tutelarã care are atribuþii în întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii, având un angajat. În perioada 2006-2007 au fost întocmite 47 de planuri de servicii, 32 fiind aprobate prin dispoziþie a primarului • instituþia oferã urmãtoarele tipuri de serviciu în cadrul unui plan de servicii menit a preveni separarea copilului de familie: consiliere pentru pãrinþi, informare cu privire la drepturile ºi responsabilitãþile acestora faþã de copii, asistenþã medicalã • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie, în perioada 2006-2007 s-a propus DGASPC Suceava instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 32 copii 9. SPLAS Focºani, judeþul Vrancea • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost: convenþii de parteneriat încheiate cu diferite instituþii cu atribuþii în domeniu; elaborarea ºi distribuirea de pliante informative cu serviciile sociale furnizare de SPLAS Focºani; articole în mass media cu privire la serviciile oferite de instituþie; deplasãri în teren ale angajaþilor • existã un numãr de 4 specialiºti cu atribuþii în întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii. În perioada 2006-2007 au fost întocmite 81 de planuri de servicii, toate aprobate prin dispoziþie a primarului • SPLAS Focºani, prin intermediul a 4 specialiºti, oferã urmãtoarele tipuri de servicii în cadrul unui plan de servicii menit a preveni separarea copilului de familie: informare ºi consiliere cu privire la drepturile copilului dar ºi la drepturile ºi obligaþiile pãrinteºti, consiliere psihologicã pentru îmbunãtãþirea relaþionãrii între membrii familiei, mediere între copil ºi familie ºi instituþiile implicate • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie, în perioada 2006-2007 s-a propus DGASPC Focºani instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 11 copii 10. Direcþia de Asistenþã Socialã a Mun. Vaslui, judeþul Vaslui • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost: monitorizarea cazurilor cu risc prin vizite la domiciliu odatã pe sãptãmânã; • în cadrul DAS Vaslui existã un departament specializat în întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii, având doi specialiºti. În perioada 2006-2007 au fost întocmite 126 de planuri de servicii, toate aprobate prin dispoziþia primarului • DAS Vaslui oferã urmãtoarele tipuri de serviciu în cadrul unui plan de servicii menit a preveni separarea copilului de familie: consiliere, servicii de informare despre drepturi ºi obligaþii, mãsuri ºi acþiuni de urgenþã în vederea reducerii efectelor situaþiilor de crizã • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie, în perioada 2006-2007 s-a propus DGASPC Vaslui instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 45 copii 11. Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Negreºti, judeþul Vaslui • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost: campanii de informare în legãturã cu drepturile ºi responsabilitãþile pãrinteºti, colaborãri cu Poliþia de proximitate în vederea prevenirii comportamentelor abuzive ale pãrinþilor ºi violenþelor în familie • în cadrul SPAS Negreºti existã un departament specializat în întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii, având doi membrii. În perioada 2006-2007 au fost întocmite 62 de planuri de servicii, toate aprobate prin dispoziþie a primarului • SPAS Negreºti oferã urmãtoarele tipuri de serviciu în cadrul unui plan de servicii menit a preveni separarea copilului de familie: consiliere psihologicã, servicii sociale, programe educaþionale, asistenþã medicalã, îngrijire ºi igienã personalã • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie, în perioada 2006-2007 s-a propus DGASPC Vaslui instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 2 copii 12. Direcþia de Asistenþã Comunitarã Iaºi. Serviciul Autoritate Tutelarã, Protecþia Minorilor ºi Familiei • Referitor la mãsurile întreprinse de DAC Iaºi în perioada 2006-2007 pentru depistarea precoce a situaþiilor de risc ce pot determina separarea copilului de pãrinþii sãi, precum ºi pentru prevenirea

35

comportamentelor abuzive ale pãrinþilor ºi a violentei în familie, DAC Iaºi a colaborat pe diferite proiecte cu instituþii ºi O.N.G-uri locale (Alternative Sociale, Politia de Proximitate, Salvaþi Copiii, etc.) • In cadrul instituþiei , Serviciul Autoritate Tutelara, Protecþia Minorilor ºi Familiei are printre atribuþii întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii. Cinci specialiºti se ocupã de întocmirea ºi punerea în aplicare a planurilor de servicii. In perioada 2006-2007 au fost întocmite 119 planuri de servicii ºi toate au fost aprobate prin dispoziþia primarului. • In cadrul planului de servicii întocmit în vederea prevenirii separãrii copilului de familie, serviciile oferite de DAC Iaºi se referã la sprijin în vederea instrumentãrii dosarului pentru obþinerea prestaþiilor sociale prevãzute de legislaþia în vigoare (venitul minim garantat, alocaþia de stat pentru copil, alocaþia familialã complementarã / alocaþia de susþinere pentru familia monoparentalã, masã la cantina de ajutor social, prestaþii excepþionale), referirea cazurilor cãtre diferite instituþii ºi O.N.G.-uri în vederea acordãrii unui sprijin de specialitate, consiliere primarã în vederea prevenirii comportamentului deviant atât la copii cât ºi la adulþi. • A fost înaintat cãtre D.G.A.S.P.C. Iaºi un nr. de 57 propuneri pentru instituirea unei mãsuri de protecþie specialã a copilului ca urmare a constatãrii imposibilitãþii menþinerii copilului în familie dupã acordarea serviciilor prevãzute în planul de servicii. 13. Compartimentul de Asistenþã Socialã, Protecþie Socialã ºi autoritate Tutelarã Hârlãu, judeþul Iaºi • mãsurile întreprinse în vederea depistãrii situaþiilor de risc ce pot determina separarea copiilor de pãrinþi au fost vizite efectuate la domiciliul familiilor aflate în situaþii de risc • în cadrul primãriei Hârlãu funcþioneazã Compartimentul Asistenþã Socialã, Protecþie Socialã ºi Autoritate Tutelarã care are atribuþii în întocmirea ºi punerea în aplicare a planului de servicii, având un angajat. În perioada 2006-2007 au fost întocmite 2 de planuri de servicii, toate aprobate prin dispoziþia primarului • instituþia oferã urmãtoarele tipuri de serviciu în cadrul unui plan de servicii menit a preveni separarea copilului de familie : consiliere ºi organizarea de seminarii pe tema abandonului • ca urmare a imposibilitãþii menþinerii copilului în familie, în perioada 2006-2007 s-a propus DGASPC Iaºi instituirea unor mãsuri de protecþie specialã pentru 12 copii De asemenea, conform art.36 din legea 272/ 2004, Serviciul Public de Asistenþã Socialã are, prin intermediul vizitelor periodice la domiciliul copiilor pe care trebuie sã le întreprindã, atribuþii în ceea ce priveºte supravegherea dezvoltãrii fizice, mentale, spirituale sau morale a copiilor din jurisdicþia lor iar în cazul în care faþã de un copil s-a luat o mãsurã de protecþie specialã iar aceasta a încetat prin reintegrarea în familie, SPAS are obligaþie de a supraveghea evoluþia dezvoltãrii copilului, precum ºi modul în care pãrinþii îºi exercitã drepturile ºi îºi îndeplinesc obligaþiile cu privire la copil (art.70 din legea 272/2004). La iniþiativa consiliilor locale, SPAS poate participa la organizarea unor servicii de zi pentru asigurarea prevenirii despãrþirii copiilor de pãrinþi, servicii de zi organizate conform nevoilor locale. Articolele din legea 272/2004 care reglementeazã atribuþiile enumerate mai sus, au urmãtorul conþinut: ART. 36 (1) Dacã existã motive temeinice de a suspecta cã viaþa ºi securitatea copilului sunt primejduite în familie, reprezentanþii serviciului public de asistenþã socialã ori, dupã caz, ai direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureºti au dreptul sã viziteze copiii la locuinþa lor ºi sã se informeze despre felul în care aceºtia sunt îngrijiþi, despre sãnãtatea ºi dezvoltarea lor fizicã, educarea, învãþãtura ºi pregãtirea lor profesionala, acordând, la nevoie, îndrumãrile necesare. (2) Dacã, în urma vizitelor efectuate potrivit alin. (1), se constatã cã dezvoltarea fizicã, mentalã, spiritualã, moralã sau socialã a copilului este primejduitã, serviciul public de asistenþã socialã este obligat sã sesizeze de îndatã direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului în vederea luãrii mãsurilor prevãzute de lege. ART. 70 La încetarea mãsurilor de protecþie specialã prin reintegrarea copilului în familia sa, serviciul public de asistenþã socialã, organizat la nivelul municipiilor ºi oraºelor, persoanele cu atribuþii de asistenþã socialã din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, precum ºi direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului, în cazul sectoarelor municipiului Bucureºti, de la domiciliul sau, dupã caz, de la reºedinþa pãrinþilor au obligaþia de a urmãri evoluþia dezvoltãrii copilului, precum ºi modul în care pãrinþii îºi exercitã drepturile ºi îºi îndeplinesc obligaþiile cu privire la copil. In acest scop acestea întocmesc rapoarte lunare pe o perioadã de minimum 3 luni. 36

SPAS chestionate în cadrul proiectului nu s-au asociat în vederea organizãrii unor servicii de zi pentru prevenirea separãrii copilului de familia sa (cu unele excepþii. Acþiuni concrete de monitorizare a cazurilor cu privire la copii reintegraþi în familie dupã încetarea mãsurii de protecþie specialã: rapoarte de monitorizare. cazurile de copii aflaþi în situaþii de risc ºi a cãror dezvoltare fizicã. acþiuni de monitorizare a familiilor în cazurile de copii reintegraþi în familie dupã încetarea unei mãsuri de protecþie specialã . Rãspunsurile instituþiilor care au rãspuns la chestionarele noastre au arãtat faptul cã SPAS din judeþele vizate de proiectul nostru organizeazã. în evidenþele SPAS nu au existat cazuri de copii reintegraþi în familie dupã încetarea unei mãsuri de protecþie specialã a copilului • SPAS Comãneºti nu a înaintat sesizãri la DGASPC bacãu. comunelor ºi sectoarelor municipiului Bucureºti au obligaþia sã organizeze. relevate de rãspunsurile detaliate de mai jos) 1.ART. Primãria Comunei Sãbãoani.Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã • în perioada 2006-2007 s-au înregistrat 38 cazuri de copii care au fost reintegraþi în familie dupã încetarea mãsurii de protecþie specialã. Primãria oraºului Bucecea. s-a sesizat DGASPC Neamþ pentru un numãr de 4 de copii a cãror dezvoltare fizicã. Acþiuni concrete de monitorizare a cazurilor cu privire la copii reintegraþi în familie dupã încetarea mãsurii de protecþie specialã se întocmesc de cãtre specialiºtii DGASPC Neamþ • nu au existat sesizãri privind cazuri de copii a cãror dezvoltare fizicã. consilierea pãrinþilor cu privire la consecinþele separãrii de copil • în urma vizitelor la domiciliu. s-a sesizat DGASPC Botoºani pentru un numãr de 25 de copii a cãror dezvoltare fizicã. în mod autonom sau prin asociere.atunci când astfel de situaþii s-au înregistrat. înscrierea la ºcoala ºi la medicul de familie. consiliere privind îmbunãtãþirea comunicãrii între copil ºi mamã ºi responsabilitatea relaþiilor personale. Neamþ • în perioada 2006-2007 s-au înregistrat 2 cazuri de copii care au fost reintegraþi în familie dupã încetarea mãsurii de protecþie specialã. potrivit nevoilor identificate în comunitatea respectivã. efectuând de asemenea vizite la domiciliu atunci când existã motive temeinice de a suspecta ca viaþa ºi securitatea copilului sunt primejduite în familie.SPAS Botoºani • în perioada 2006-2007 s-au înregistrat 108 cazuri de copii care au fost reintegraþi în familie dupã încetarea mãsurii de protecþie specialã. servicii de zi. mentalã spiritualã sau socialã sã fie pusã în pericol • Primãria Bucecea nu a organizat în mod autonom sau prin asociere servicii tip de zi pentru prevenirea separãrii copiilor de pãrinþi 3. mentalã ºi socialã a fost pusã în pericol • în cadrul SPAS Botoºani nu au fost organizate tipuri de servicii sau prestaþii asigurate în cadrul serviciilor de zi în vederea prevenirii separãrii copilului de familie 2. Bacãu • în perioada 2006-2007. consiliile locale ale municipiilor. mentalã spiritualã sau socialã sã fie pusã în pericol fiind rezolvate la nivel local • SPAS Comãneºti nu a organizat în mod autonom sau prin asociere servicii tip de zi pentru prevenirea separãrii copiilor de pãrinþi 37 . un copil a fost reintegrat în familie ca urmare a încetãrii mãsurii de protecþie • în urm vizitelor la domiciliu beneficiarilor de servicii. jud. Acþiuni concrete de monitorizare a cazurilor cu privire la copii reintegraþi în familie dupã încetarea mãsurii de protecþie specialã: vizite periodice la domiciliu. Primãria Municipiului Neamþ. vizite lunare la familia în cauzã • în urma vizitelor la domiciliu. Serviciul Public de Asistenþã Socialã Comãneºti. mentalã spiritualã sau socialã sã fie pusã în pericol • DGAS Roman nu a organizat în mod autonom sau prin asociere servicii tip de zi pentru prevenirea separãrii copiilor de pãrinþi 5. oraºelor. jud. judeþul Botoºani • în perioada 2006-2007. în marea lor majoritate. nu au existat sesizãri adresate DGASPC privind cazuri de copii a cãror dezvoltare fizicã. mentalã ºi socialã a fost pusã în pericol în familie • în cadrul primãriei Sãbãoani nu au fost organizate tipuri de servicii sau prestaþii asigurate în cadrul serviciilor de zi în vederea prevenirii separãrii copilului de familie 4. În mare parte. 111 (1) Pentru asigurarea prevenirii separãrii copilului de pãrinþii lui.

oferirea de îmbrãcãminte . SPLAS Focºani. Suceava • în perioada 2006-2007 s-au înregistrat 15 cazuri de copii care au fost reintegraþi în familie dupã încetarea mãsurii de protecþie specialã. relaþionarea periodicã cu cadrele didactice.6. mentalã spiritualã sau socialã sã fie pusã în pericol • Primãria Fãlticeni nu a organizat în mod autonom sau prin asociere servicii tip de zi pentru prevenirea separãrii copiilor de pãrinþi 9. Numãrul de specialiºti ai Centrului sunt 8. de 7 copii reintegraþi în familie dupã încetarea unei mãsuri speciale de protecþie. judeþul Suceava • în perioada 2006-2007. aspecte constatate în urma vizitelor la domiciliu • DAS Vaslui organizeazã în parteneriat cu Centrul de Zi Veronica servicii de tip zi. obþinerea de informaþii de la membrii familie lãrgite ºi de la vecini cu privire la modalitatea de implicare a pãrinþilor în procesul de creºtere ºi educare a copiilor reintegraþi în familie. informare ºi consiliere. au fost reintegraþi în familie ca urmare a încetãrii mãsurii de protecþie 8 copii. s-a sesizat DGASPC Suceava pentru un numãr de 18 copii a cãror dezvoltare fizicã. în vederea prevenirii separãrii copilului de pãrinþi 11. aspecte constatate în urma vizitelor la domiciliu • SPASPC Negreºti are în subordine un Centru de Zi. Acþiuni concrete de monitorizare a cazurilor cu privire la copii reintegraþi în familie dupã încetarea mãsurii de protecþie specialã: vizite la domiciliu în vederea observãrii comportamentului pãrinþilor faºã de copii. Vaslui. judeþul Vaslui • în urma vizitelor la domiciliu. monitorizaþi post reintegrare prin vizite periodice la domiciliu. s-a sesizat DGASPC Vaslui pentru un numãr de 6 copii a cãror dezvoltare fizicã. Serviciul Autoritate Tutelarã. Direcþia de Asistenþã Comunitarã Iaºi. Vineri” servicii care previn separarea copilului de pãrinþii sãi: oferirea unei mese calde. S-au efectuat 8 rapoarte de monitorizare • în urma vizitelor la domiciliu beneficiarilor de servicii. consiliere psihologicã. asistenþã medicalã. mentalã spiritualã sau socialã sã fie pusã în pericol • Primãria Dumbrãveni nu a organizat în mod autonom sau prin asociere servicii tip de zi pentru prevenirea separãrii copiilor de pãrinþi 8. discuþii cu cadrele didactice. asistenþã medicalã ºi educaþie religioasã 7. suport educaþional. Au fost întocmite 3 rapoarte de monitorizare • nu au existat sesizãri privind cazuri de copii a cãror dezvoltare fizicã. Existã un numãr de 45 de rapoarte de monitorizare. s-a sesizat DGASPC Vaslui pentru un numãr de 5 copii a cãror dezvoltare fizicã. Primãria Municipiului Fãlticeni. unde un numãr de 35 de copii beneficiazã de masã caldã ºi ajutor pentru pregãtirea lecþiilor. Primãria Dumbrãveni. Primãria Municipiului Suceava. servicii de îngrijire. au existat 32 de sesizãri adresate DGASPC privind cazuri de copii a cãror dezvoltare fizicã. Protecþia Minorilor ºi Familiei • In perioada 2006-2007 au fost monitorizaþi un nr. anchete sociale. mentalã ºi socialã a fost pusã în pericol în familie. organizat în mod autonom. judeþul Vaslui • în perioada 2006-2007 nu s-au efectuat reintegrãri în familie • în urma vizitelor la domiciliu. Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Negreºti.Serviciul de Autoritate Tutelarã al Mun. sprijin în efectuarea temelor. Centrul de Zi oferã servicii de asistenþã socialã ºi psihologicã. Acþiuni concrete de monitorizare a cazurilor cu privire la copii reintegraþi în familie dupã încetarea mãsurii de protecþie specialã: vizite la domiciliu. Direcþia de Asistenþã Socialã a Mun. mentalã ºi socialã a fost pusã în pericol în familie. cu medicii de familie. mentalã ºi socialã a fost pusã în pericol în familie • Direcþia de Asistenþã Socialã are un parteneriat cu Asociaþia “Luminã Linã” care acordã prin Centrul de Zi “Sf. s-a sesizat DGASPC Focºani pentru un numãr de 5 copii a cãror dezvoltare fizicã. • în urma vizitelor la domiciliu. oferirea de rechizite ºcolare. Beneficiari în perioada 2006-2007: 78 copii 12. Acþiunile concrete de monitorizare a acestor cazuri constau în acordarea serviciilor de consiliere primara ºi de îndrumare în vederea obþinerii prestaþiilor sociale prevãzute de 38 . Direcþia de Asistenþã Socialã. judeþul Suceava • în perioada 2006-2007 s-a înregistrat un caz de copil care a fost reintegrat în familie dupã încetarea mãsurii de protecþie specialã. mentalã ºi socialã a fost pusã în pericol în familie • SPLAS Focºani nu a organizat în mod autonom sau prin asociere servicii tip de zi pentru prevenirea separãrii copiilor de pãrinþi 10. judeþul Vrancea • în urma vizitelor la domiciliu.

nu au existat sesizãri adresate DGASPC privind cazuri de copii a cãror dezvoltare fizicã. conform art. monitorizaþi post reintegrare prin vizite periodice la domiciliu ºi discuþii cu vecinii • în urm vizitelor la domiciliu beneficiarilor de servicii.legislaþia în vigoare. Consiliul local. • A fost sesizat un nr. în mod autonom sau prin asociere. structurã în cadrul DAS. vecini. b) atribuþii privind dezvoltarea economico-socialã ºi de mediu a comunei. Primãria Comunei Sãbãoani.G. 13. consiliile locale nu au înfiinþat. Finanþarea se face de la bugetul local 3. ale instituþiilor ºi serviciilor publice de interes local ºi ale societãþilor comerciale ºi regiilor autonome de interes local. consiliile locale ale municipiilor. oraºului sau municipiului. cât ºi de a rãspunde nevoilor globale ale respectivei colectivitãþi. • Pentru serviciile de zi în vederea prevenirii separãrii copilului de familia sa. conform art.103 din legea 272/ 2004. în mare majoritate. De asemenea. e) atribuþii privind cooperarea interinstituþionalã pe plan intern ºi extern.S. etc. În urma rãspunsurilor primite am constatat cã. legea 272/ 2004 îi acordã atribuþii legate de protecþia ºi promovarea drepturilor copilului. cazuri constatate cu prilejul vizitelor întreprinse la domiciliul copiilor. c) atribuþii privind administrarea domeniului public ºi privat al comunei. consiliile locale au fost chestionate în primul rând asupra existenþei unor structuri specializate în domeniul asigurãrii serviciilor sociale . 36 din Legea nr.C. mentalã. în total au fost întocmite un numãr de 15 rapoarte de monitorizare. autoritãþile administraþiei publice locale pot crea structuri comunitare consultative rolul acestor structuri fiind acela de soluþionare a unor cazuri concrete. judeþul Suceava • nu existã servicii de zi pentru prevenirea separãrii copilului de pãrinþi organizate la nivelul Consiliului local Dumbrãveni 39 . judeþul Neamþ • nu existã servicii de zi pentru prevenirea separãrii copilului de pãrinþi organizate la nivelul Consiliului local Sãbãoani 2. el exercitã urmãtoarele atribuþii: a) atribuþii privind organizarea ºi funcþionarea aparatului de specialitate al primarului. judeþul Iaºi • în perioada 2006-2007. asociaþie proprietari.). de 30 de cazuri de copii cãror dezvoltare fizica. Compartimentul de Asistenþã Socialã. autoritãþile administraþiei publice locale au obligaþia de a implica colectivitatea locala în procesul de identificare a nevoilor comunitãþii ºi de soluþionare la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii. oraºului sau municipiului. oraºelor. Iaºi precum ºi cu Fundaþia Hecuba. ca ºi autoritate publicã administrativã. comunelor ºi sectoarelor municipiului Bucureºti au obligaþia sã organizeze. în mod autonom sau prin asociere. cu excepþia celor care sunt date prin lege în competenta altor autoritãþi ale administraþiei publice locale sau centrale Astfel. mentalã spiritualã sau socialã sã fie pusã în pericol • Primãria Hârlãu nu a organizat în mod autonom sau prin asociere servicii tip de zi pentru prevenirea separãrii copiilor de pãrinþi Legea 272/ 2004 acordã consiliilor locale atribuþii legate de prevenirea separãrii copilului de familie ºi anume obligaþia de a înfiinþa servicii de zi care sã se conformeze nevoilor identificate în comunitatea respectivã.A. spirituala sau socialã a fost pusã în pericol.Primãria Dumbrãveni. servicii de zi în vederea prevenirii separãrii copilului de familie. 1. Protecþie Socialã ºi autoritate Tutelarã Hârlau. Astfel. In acest scop. Primãria municipiului Piatra Neamþ • primãria a preluat de la Consiliul Judeþean Neamþ în 2007 Centrul de Zi pentru preºcolari “Castani”. au fost reintegraþi în familie ca urmare a încetãrii mãsurii de protecþie un copil. potrivit nevoilor identificate în comunitatea respectivã. Consiliului local. Articolul din legea 272/ 2004 care face referire la aceastã atribuþie are urmãtorul conþinut: ART. în condiþiile legii. 111 (1) Pentru asigurarea prevenirii separãrii copilului de pãrinþii lui. contactarea membrilor reþelei cu care copilul ºi familia sa are contact (ºcoala /grãdiniþã. 215/2001 privind administraþia publicã locala are iniþiativa ºi hotãrãºte. DAC Iaºi colaboreazã cu Centrul de Zi „Prichindel” din cadrul D.P. d) atribuþii privind gestionarea serviciilor furnizate cãtre cetãþeni. în toate problemele de interes local. servicii de zi.

profesori. lipsit de protecþia pãrinþilor sãi sau care. Primãria oraºului Fãlticeni. Suceava.Copilul a cãror pãrinþi sunt decedaþi. Numãrul de mãsuri speciale de protecþie instituite în perioada 2006 — 2007 au fost urmãtoarele: 2007 2006 Judeþul Cazuri admise Cazuri respinse Cazuri admise Cazuri respinse Vaslui 252 6 262 3 Suceava 54 2 51 0 Vrancea 244 52 Botoºani 96 84 Iaºi 373 Nu sunt precizate 264 Nu sunt precizate Galaþi 143 0 156 0 Plasamente dispuse Plasamente dispuse La persoanã sau familie 2006 2007 Vaslui Suceava Vrancea Botoºani Iaºi Galaþi 107 33 49 58 117 242 85 27 46 73 276 Asistent maternal 2006 2007 116 15 181 17 38 49 84 12 20 27 40 Serviciu de tip rezidenþial 2006 2007 13 6 14 21 126 234 23 12 18 84 252 Cu excepþia CPC Suceava care în 2006 au stabilit ºi solicitat plata contribuþiei de cãtre unul dintre pãrinþi pensia de întreþinere la 6 cazuri iar în 2007 la 3 cazuri.1. . în vederea protejãrii intereselor sale.Copilul abuzat sau neglijat. medici. Primãria oraºului Bucecea • nu existã servicii de zi pentru prevenirea separãrii copilului de pãrinþi organizate la nivelul Consiliului local Dumbrãveni 3. are dreptul la protecþie alternativã”. judeþul Suceava • nu existã servicii de zi pentru prevenirea separãrii copilului de pãrinþi organizate la nivelul primãriei Fãlticeni 5.3. COMISIA PENTRU PROTECÞIA DREPTURILOR COPILULUI Au fost chestionate comisiile pentru protecþia drepturilor copilului din judeþele: Vaslui. apoi ca numãr urmeazã ofiþerii de poliþie. cei cãrora li s-a aplicat pedeapsa înterzicerii drepturilor pãrinteºti. dar nu rãspunde penal. economiºti.Copilul gãsit sau copilul abandonat de mamã în unitãþile sanitare. ingineri. temporar sau definitiv. Art. psiholog ºi informatician.4. 40 . pusi sub interdicþie. . Galaþi ºi Iaºi. . necunoscuþi. Componenþa Comisiei de Protecþia Copilului este formatã preponderent din juriºti. nu poate fi lãsat în grija acestora. Vrancea.Copilul care. decãzuþi din drepturile pãrinteºti. Botoºani. în vederea protejãrii intereselor sale. 56 din Legea 272/2004 enumerã situaþiile în care copilul beneficiazã de protecþie alternativã: .Copilul care a sãvârºit o faptã penalã. 39 din Legea 272/2004 “orice copil care este. în perioada celor 2 ani de monitorizare a CPCurilor care au oferit rãspunsuri nu au stabilit ºi obligat pãrinþii sã plãteascã la bugetul judeþului pentru întreþinerea copilului instituþionalizat. Dreptul copilului lipsit temporar sau definitiv de îngrijirea pãrinþilor sãi la protecþia alternativã Potrivit art. . nu poate fi lãsat în grija pãrinþilor din motive neimputabile acestora. declaraþi judecãtoreºte morþi sau dispãruþi. asistent social.

Acesta a fost plasat într-un centru rezidenþial. În anul 2007 CPC Iaºi a luat mãsura supravegherii specializate pentru un numãr de 76 de copii ºi pentru un copil s-a luat mãsura plasamentului rezidenþial. În anul 2007 s-au prezentat la CPC Vaslui 57 de cazuri care au primit mãsura supravegherii specializate. iar în anul 2007 au primit mãsura supravegherii specializate tot 8 cazuri.Instituirea mãsurii de supraveghere specializatã pentru copiii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal a fost astfel: În Vaslui în 2006 au fost 23 de copii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal din care 22 au primit mãsura supravegherii specializate ºi unul a fost plasat în instituþie. În judeþul Vrancea în anii 2006 ºi 2007 au primit mãsura supravegherii specializate un numãr de 16 copii. În judeþul Iaºi. împlinirea vârstei de 18 ani ºi neurmarea nici unei forme de învãþãmânt. împlinirea vârstei de 26 de ani pentru tinerii care au urmat studii superioare. În anul 2007 s-au instituit un numãr de 55 de supravegheri specializate în familia naturalã ºi un plasament în familia extinsã la bunici. În judeþul Botoºani în anii 2007 ºi 2008. în anul 2006 CPC Iaºi a instituit mãsura supravegherii specializate pentru un numãr de 91 de copii din care 3 copii s-a instituit mãsura plasamentului rezidenþial ºi un copil mãsura plasamentului familial. adopþia naþionalã etc. 41 . CPC Botoºani a instrumentat un singur caz de copil care a sãvârºit o faptã penalã ºi nu rãspunde penal. plecarea în strãinãtate a acestora. În judeþul Suceava în anul 2006 au primit mãsura supravegherii specializate 8 cazuri. Niciun caz nu a fost plasat familial sau rezidenþial. În judeþul Galaþi în anul 2006 s-au instituit 32 de supravegheri specializate în familia naturalã ºi niciun plasament rezidenþial. Numãrul de sesizãri din partea DGASPC a CPC pentru modificarea mãsurii plasamentului: 2006 2007 An / judeþ Vaslui 0 0 Suceava 184 revocãri din sistemul de protecþie 155 revocãri din sistemul de protecþie 57 înlocuiri mãsurã de protecþie 23 înlocuiri mãsurã de protecþie Vrancea 482 de mãsuri au fost modificate Botoºani 15 23 Iaºi 23 21 Galaþi 69 51 Câte sesizãri din partea pãrinþilor privind modificarea sau încetarea mãsurilor de protecþie specialã au fost înregitrate în anii 2006 ºi 2007 2006 2007 Judeþ / an Vaslui 116 44 Suceava 73 48 Vrancea 87 Botoºani 41 38 Iaºi 0 0 Galaþi 0 0 Câte sesizãri din partea copiiilor privind modificarea sau încetarea mãsurilor de protecþie specialã au fost înregitrate în anii 2006 ºi 2007: 2006 2007 Judeþ / an Vaslui 2 5 Suceava 0 2 Vrancea 0 Botoºani 57 60 Iaºi 0 0 Galaþi 293 251 Principalele motive pentru încetarea mãsurilor de protecþie specialã a copiilor au fost urmãtoarele: reintegrarea în familia naturalã/lãrgitã la cererea pãrinþilor. Pentru niciun copil nu s-a instituit luarea mãsurii de plasament familial sau rezidenþial.

distribuirea de pliante care conþine informaþii cu privire la regulamentul instituþiei. Doi membri ai CPC Galaþi au participat la cursuri de „Formare de formatori în domeniul respectãrii drepturilor copilului”. . DGASPC Suceava. . fotografii. stimularea comunicãrii dintre copii ºi pãrinþi (scrisori. inclusiv drepturile ºi obligaþiilor pe care le au faþã de copil pe durata plasamentului. Membrii CPC Suceava considerã cã nu este cazul. DGASPC Vrancea 629. 42 . Între anii 2006-2007 au fost înregistrate în cadrul DGASPC-urilor încãlcãri ale drepturilor copilului în numãr de: DGASPC Bacãu 1055. Modalitãþile prin care CPC apãrã dreptul copilului faþã de care s-a dispus mãsura protecþiei speciale de a menþine relaþii personale cu pãrinþii sunt: reevaluarea periodicã la sesizarea DGASPC a hotãrârilor emise de cãtre CPC ºi informarea pãrinþilor cu privire la consecinþele plasamentului asupra raporturilor pe care le au cu copiii.copiii sunt informaþi cu privire la regulament prin discuþii cu responsabilul de caz ºi managerul de caz etc. DGASPC Galaþi ºi DGASPC Neamþ. pãrinþii sunt informaþi cu privire la importanþa menþinerii relaþiilor cu copiii. Modalitatea prin care asiguraþi informarea copiilor cu privire la regulamentele proprii ale instituþiei: .prin afiºarea în cadrul fiecãrei instituþii a din structura DGASPC a regulamentului de ordine interioarã. telefoane. Formare continuã în domeniul protecþiei speciale a copilului. Impedimentele de procedurale de naturã sã afecteze soluþioarea cu celeritate a unui caz cel mai des invocate sunt: colaborarea deficitarã cu SPAS-urile care nu trimit în timp documentaþia necesarã mãsurii de protecþie ºi cu Serviciul de evidenþa populaþiei. DGASPC Vaslui 1570. Membrii CPC Botoºani nu au beneficiat Membrii CPC Iaºi nu au beneficiat dar se menþioneazã cã membrii CPC Iaºi sunt specialiºti cu studii superioare în domeniul socio-uman a cãror integritate moralã ºi experienþã profesionalã oferã garanþii corespunzãtoare pentru îndeplinirea atribuþiilor ce le revin în cadrul CPC ºi au realizat individual diverse cursuri de formare sau au fost formatori în domeniul protecþiei copilului. DGASPC Botoºani 683. Membrii CPC Vrancea nu au beneficiat. Formare iniþialã în domeniul drepturilor copilului b. DGASPC Galaþi 1262 ºi DGASPC Neamþ 1377. consilierea pãrinþilor cu privire la drepturile copilului. vizite ale copiilor în familie). DGASPC Vrancea. Câte atestate de asistent maternal au fost eliberate în anii 2006 ºi 2007: 2006 Judeþ / an Vaslui 192 Suceava 233 Vrancea 121 Botoºani 83 Iaºi 23 Galaþi 166 2007 286 188 65 68 Dacã membrii CPC au beneficiat în anii 2006 ºi 2007 de cursuri organizate de DGSAPC sau ANPDC în: a. DGASPC Iaºi. excepþie fãcând CPC Galaþi care menþioneazã perioada 1-3 luni.Perioada de timp medie care curge de la data sesizãrii unui caz la instituirea unei mãsuri speciale de protecþie pânã la punerea în executare efectivã a mãsurii dispuse de CPC este în medie de maxim 30 de zile. Membrii CPC Vaslui nu au beneficiat. DGASPC Botoºani. La sondajul realizat au participat urmãtoarele instituþii: DGASPC Bacãu. DGASPC Iaºi 65. DGASPC Vaslui. DGASPC Suceava 758.

613 cereri înaintate de DGASPC Iaºi. 296 cereri înaintate de DGASPC Botoºani. 146 plasament la asistent maternal profesionist ºi 132 plasament de tip rezidenþial. colaborare defectuoasã cu unele SPAS-uri ºi rezistenþa pãrinþilor/persoanelor în grija cãrora se aflã copiii. 393 cazuri la DGASPC Botoºani din care 138 plasament la familia extinsã. 594 cazuri la DGASPC Vaslui. Cu privire la perioada medie de timp scursã de la data sesizãrii DGASPC pânã la instituirea mãsurii plasamentului: DGASPC Bacãu aproximativ 37 zile. Cu privire la serviciile de consiliere ºi psihoterapie pentru copiii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal: 20 beneficiari ºi un specialist la DGASPC Bacãu. 43 . 578 cazuri la DGASPC Vaslui. 163 cereri înaintate de DGASPC Suceava. 411 plasament la asistent maternal profesionist ºi 173 plasament de tip rezidenþial. 1268 cazuri la DGASPC Iaºi.Numãrul de cazuri pentru care s-a instituit mãsura plasamentului în regim de urgenþã: 190 cazuri la DGASPC Bacãu. 109 plasament la asistent maternal profesionist ºi 146 plasament de tip rezidenþial. Numãrul de planuri de protecþie emise în vederea instituirii unei mãsuri de protecþie specialã în anii 2006-2007: 417 cazuri la DGASPC Bacãu. 1212 cazuri la DGASPC Galaþi ºi 1377 cazuri la DGASPC Neamþ. DGASPC Galaþi de la 30 de zile la 3 luni ºi DGASPC Neamþ în 3 zile. 613 cazuri la DGASPC Iaºi. 125 beneficiari ºi 5 specialiºti la DGASPC Vrancea. 838 cazuri la DGASPC Iaºi din care 342 plasament la familia extinsã/persoane fãrã grad de rudenie. Numãrul total de cereri înaintate cãtre Tribunal în perioada 2006-2007 în vederea instituirii mãsurii plasamentului: 8 cereri înaintate de DGASPC Bacãu. 200 beneficiari ºi 3 specialiºti la DGASPC Iaºi ºi 56 beneficiari. 1 specialist la DGASPC Galaþi ºi 2 specialiºti la DGASPC Neamþ. 355 cazuri la DGASPC Suceava. 229 cazuri la DGASPC Vrancea. 224 de cazuri la DGASPC Vrancea din care 49 plasament la familia extinsã. 146 cazuri la DGASPC Suceava. 132 de beneficiari ºi 3 specialiºti la DGASPC Botoºani. 279 cazuri la DGASPC Vaslui. 181 plasament la asistent maternal profesionist ºi 14 plasament de tip rezidenþial. 159 cereri înaintate de DGASPC Vrancea. 358 cereri înaintate de DGASPC Galaþi ºi 75 cereri înaintate de DGASPC Neamþ. 338 cazuri la DGASPC Galaþi ºi 269 cazuri la DGASPC Neamþ. 807 cereri înaintate de DGASPC Vaslui. Cu privire la cazurile de copii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal înregistrate la DGASPC-uri în perioada 2006-2007: 82 cazuri la DGASPC Bacãu. sentinþe comunicate cu întârziere. 147 cazuri la DGASPC Suceava. 129 plasament la asistent maternal profesionist ºi 220 plasament de tip rezidenþial. DGASPC Botoºani aproximativ 4 sãptãmâni. 413 cazuri la DGASPC Botoºani. 241 cazuri la DGASPC Botoºani. DGASPC Vrancea între 6 ºi 13 zile. 38 beneficiari ºi 2 specialiºti angajaþi la DGASPC Suceava. 898 de cazuri la DGASPC Vaslui din care 314 plasament la familia extinsã/persoane fãrã grad de rudenie. DGASPC Iaºi precizeazã cã se acþioneazã în 24 de ore. DGASPC Suceava de la 48 de ore în cazul plasamentului în regim de urgenþã. 65 cazuri plasament la asistent maternal ºi 87 de cazuri în serviciul rezidenþial ºi 485 cazuri la DGASPC Neamþ din care 207 plasament la familia extinsã/persoane fãrã grad de rudenie. 469 de cazuri la DGASPC Suceava din care 105 plasament la familia extinsã/persoane fãrã grad de rudenie. Cu privire la numãrul de copii pentru care s-a instituit mãsura plasamentului avem urmãtoarele date: 387 de cazuri la DGASPC Bacãu din care 87 plasament la familia extinsã. 212 beneficiari ºi 9 specialiºti la DGASPC Vaslui. DGASPC Vaslui în maxim 2 sãptãmâni. 16 cazuri la DGASPC Vrancea. Referitor la celeritatea soluþionãrii cazurilor de instituire a mãsurilor de protecþie specialã DGASPCurile chestionate au fãcut urmãtoarele menþiuni: procedurile specifice tribunalelor de stabilire a termenelor de judecatã. nici un alt DGASPC nu are un astfel de serviciu. 7 zile în cazul plasamentului prin CPC ºi între 15 zile ºi 3 luni dacã plasamentul se stabileºte prin instanþã judecãtoreascã. 459 cazuri la DGASPC Galaþi din care 307 cazuri plasament la familia extinsã. 84 plasament la asistent maternal profesionist ºi 403 plasament de tip rezidenþial. 270 cazuri la DGASPC Vrancea. 165 cazuri la DGASPC Botoºani. 182 plasament la asistent maternal profesionist ºi 118 plasament de tip rezidenþial. Cu privire la serviciile specializate de zi pentru copiii care sãvârºit o faptã penalã ºi nu rãspund penal cu excepþia DGASPC Iaºi care are un centru de zi pentru resocializarea copiilor predelincvenþi ºi delincvenþi proveniþi din familii defavorizate ºi în care 23 de copii au primit servicii de la 8 specialiºti. 89 cazuri la DGASPC Iaºi 309 cazuri la DGASPC Galaþi ºi 56 cazuri la DGASPC Neamþ.

DGASPC Galaþi nu a înregistrat astfel de cazuri ºi 485 cazuri la DGASPC Neamþ care nu a specificat serviciile oferite în acest sens. 63 cereri la DGASPC Vaslui. kinetoterapie. 0 cereri la DGASPC Botoºani. 1 caz la DGASPC Suceava. kinetoterapie etc. 370 cereri la DGASPC Iaºi. 34 cazuri la DGASPC Vaslui. 1 plângere la DGASPC Suceava. Precizaþi numãrul de cereri din partea pãrinþilor care au solicitat informaþii sau asistenþã de specialitate în vederea îngrijirii. 25 plângeri la DGASPC Botoºani. 32 cazuri la DGASPC Vrancea. creºterii ºi educãrii copilului în anii 2006-2007: 164 cereri la DGASPC Bacãu. Menþionaþi mãsurile care au fost întreprinse în perioada 2006-2007 pentru pãrinþii decãzuþi sau cãrora li s-a limitat exerciþiul drepturilor pãrinteºti: DGASPC Bacãu nu a oferit informaþii relevante în acest sens. sociale. logopedie. 34 cereri la DGASPC Vrancea. deprinderi de viaþã independentã etc. 43 cazuri la DGASPC Suceava cãrora li s-au oferit consiliere juridicã. 33 cazuri la DGASPC Galaþi ºi 119 cazuri la DGASPC Neamþ. kinetoterapie. 12 plângeri la DGASPC Galaþi ºi 17 plângeri la DGASPC Neamþ. 12 plângeri la DGASPC Iaºi. DGASPC Vaslui nu a înregistrat nici o solicitare de redobândire a drepturilor pãrinteºti. oferã consiliere juridicã. 326 cazuri la DGASPC Galaþi ºi 0 cereri la DGASPC Neamþ. artistice. DGASPC Botoºani nu menþioneazã numãrul de cazuri. 28 plângeri la DGASPC Vaslui. logopedie. deprinderi de viaþã independentã. 25 cazuri la DGASPC Iaºi. 6 plângeri la DGASPC Vrancea.Numãrul de beneficiari ºi personalul angajat în cadrul serviciilor de tip zi ºi activitãþile desfãºurate în cadrul acestora în perioada 2006-2007: DGASPC Numãr total cazuri Personal Tip activitãþi desfãºurate servicii de tip zi angajat Bacãu 115 20 Educaþionale. DGASPC Iaºi nu specificã numãrul de cazuri. etc. logopedie. Vaslui 274 Iaºi 926 186 Educaþionale. Suceava 45 27 Vrancea 39 Botoºani 111 Educaþionale. Galaþi 10 Neamþ 103 Precizaþi numãrul centrelor de tip rezidenþial existente ºi numãrul de beneficiari în perioada 20062007: Numãr centre Numãr beneficiari DGASPC Bacãu 2006 10 893 2007 10 811 Suceava 2006 44 581 2007 44 554 Vrancea 30 686 Botoºani 15 552 Vaslui 20 617 Iaºi 2006 21 228 2007 21 253 Galaþi 2006 24 487 2007 24 490 Neamþ 2006 13 347 2007 13 349 Numãrul mamelor care ºi-au abandonat copiii nou-nãscuþi în maternitate ºi care ulterior au fost identificate ºi sprijinite în vederea întocmirii actului de naºtere: 46 cazuri la DGASPC Bacãu. 263 cereri la DGASPC Suceava. 46 cazuri la DGASPC Botoºani. Numãrul de plângeri depuse de copii în anii 2006-2007 privind încãlcarea drepturilor lor: 4 plângeri la DGASPC Bacãu. 44 . reabilitare. oferã consiliere psiho-socialã ºi juridicã. 5 cazuri la DGASPC Vrancea care au beneficiat de consiliere ºi informare în vederea redobândirii capacitãþii de a se ocupa de copii.

aceºtia sunt audiaþi de judecãtor în biroul de lucru al acestuia. aceastã audiere se realizeazã în biroul judecãtorului. judecata se desfãºoarã dupã procedura obiºnuitã. Numãrul de tutele instituite de instanþa de judecatã în anii 2006-2007: 20 la DGASPC Bacãu. Judecãtoria Tecuci are din anul 2006 trei complete specializate pentru minori ºi relaþii de familie. 176 sesizãri la DGASPC Vaslui. Judecãtoria Tg. Numãrul de complete diferã în funcþie de numãrul de cauze: de exemplu. Judecãtoria Tecuci. Judecãtoria Bacãu asigurã nepublicitatea ºedinþelor de judecatã cu minori. La Judecãtoria Roman existã o camerã de consiliu pentru audierea copiilor. Judecãtoria Hârlãu. Judecãtoria Panciu. camerã specialã de consiliu pentru audierea copiilor ºi specializarea magistraþilor în soluþionarea cauzelor cu minori au fost urmãtoarele rãspunsuri: Judecãtoria Neamþ menþioneazã cã ºedinþele de judecatã în cauzele penale cu minori sunt nepublice iar modalitatea prin care se realizeazã nepublicitatea ºedinþei este îndepãrtarea din sala de ºedinþe a persoanelor care nu au calitatea de pãrþi. Judecãtoria Bacãu. Bujor. Vã rugãm sã precizaþi dacã în perioada 2006-2007 funcþiona în cadrul DGASPC Telefonul Copilului ºi numãrul total de apeluri: 996 apeluri la DGASPC Bacãu. 1 sesizare la DGASPC Botoºani. 73 da cazuri la DGASPC Galaþi ºi 0 la DGASPC Neamþ. DGASPC Iaºi nu menþioneazã. 150 persoane formate la DGASPC Suceava. la separarea ºedinþelor cu minori de cele cu majori. 25 cazuri în 2006 ºi 32 cazuri în anul 2007 la DGASPC Suceava. 3 sesizãri la DGASPC Iaºi ºi 0 sesizãri la DGASPC Galaþi ºi Neamþ. 28 la DGASPC Vaslui. cu excepþia Judecãtoriei Târgu Bujor. Precizaþi dacã personalul care a lucrat în domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului a beneficiat de formare iniþialã ºi continuã în acest domeniu în perioada 2006-2007: 330 persoane formate la DGASPC Bacãu. Numãrul de beneficiari ai serviciilor de consiliere ºi psihoterapie pentru copii abuzaþi sau neglijaþi: 969 cazuri la DGASPC Bacãu. DGASPC Iaºi nu menþioneazã. DGASPC Vrancea nu menþioneazã. reprezentanþi. 19 la DGASPC Vrancea. 113 cazuri în anul 2006 ºi 118 cazuri în anul 2007 la DGASPC Botoºani. Magistraþii care au optat sã intre în cauzele cu minori au urmat seminarii de pregãtire continuã organizate de Institutul Naþional al Magistraturii. 68 persoane formate la DGASPC Vrancea. Cu privire la existenþa de complete specializate pentru cauzele cu minori la nivelul judecãtoriilor toate judecãtoriile. dar în situaþia în care în aceeaºi cauzã sunt mai mulþi inculpaþi. ªedinþele de judecatã a cauzelor cu minori nu se þin separat de cele cu majori datoritã numãrului redus al acestor cauze. DGASPC Iaºi nu menþioneazã. Judcãtoria Roman. respectiv camerã de consiliu pentru audierea minorilor. 117 persoane formate la DGASPC Botoºani. 487 cazuri la DGASPC Vaslui. Numãrul de judecãtori specializaþi în cauzele cu minori ºi familie sunt în numãr de ºase. La Judecãtoria Fãlticeni funcþioneazã complete specializate în cauze cu minori ºi are amenajatã o salã specialã. nu sunt judecãtori specializaþi în cauzele cu minori ºi nu existã o salã special amenajatã pentru audierea copiilor. Nu existã amenajatã o camerã specialã de consiliu pentru audierea copiilor. Judecãtoria Iaºi ºi Judecãtoria Vaslui.Numãrul de sesizãri fãcute cãtre instanþã pentru decãderea din drepturile pãrinteºti: 0 sesizãri la DGASPC Bacãu. în timp ce la Judecãtoria Panciu existã douã astfel de complete. 79 apeluri la DGASPC Botoºani. 46 apeluri la DGASPC Vaslui. din care unii majori ºi alþii minori. La sondajul realizat au participat urmãtoarele instituþii: Judecãtoria Piatra Neamþ. 31 apeluri la DGASPC Suceava. ªedinþele de judecatã în cauzele cu minori sunt 45 . au complete specializate pentru minori. Referitor la caracterul nepublic al ºedinþelor de judecatã cu minori. 15 la DGASPC Botoºani. 9 sesizãri la DGASPC Vrancea. 361 apeluri la DGASPC Galaþi ºi 108 apeluri la DGASPC Neamþ. 322 persoane formate la DGASPC Vaslui. ªedinþele de judecatã a cauzelor penale cu minori sunt nepublice. 84 la DGASPC Iaºi. Judecãtoria Fãlticeni. nepublicitatea este asiguratã prin îndepãrtarea din salã a publicului care nu are legãturã cu cauza. Cinci magistraþi din cadrul Judecãtoriei Neamþ sunt specializaþi în judecarea cauzelor cu minori. ªedinþele penale în cauzele cu minori sunt nepublice. Din anul 2006 sunt 3 complete specializate pentru soluþionarea cauzelor cu minori ºi familie. În situaþiile în care copii trebuiesc audiaþi în camera de consiliu. ªedinþele de judecatã a cuzelor penale cu minori se þin separat de cele cu majori. 82 persoane formate la DGASPC Galaþi ºi 53 persoane formate la DGASPC Neamþ. iar acest caracter se asigurã prin îndepãrtarea din sala de ºedinþã a persoanelor care nu sunt implicate în cauza respectivã. la Judecãtoria Iaºi sunt 11 astfel de complete (9 care judecã cauze civile ºi 2 care judecã cauze penale). DGASPC Vrancea nu menþioneazã. apãrãtori în cauzã sau nu au încuviinþarea instanþei de a participa la judecatã. 53 la DGASPC Suceava. 178 cazuri la DGASPC Galaþi ºi 228 cazuri în anul 2006 ºi 457 cazuri în anul 2007 la DGASPC Neamþ. 1 sesizare la DGASPC Suceava.

la acestea fiind prezenþi doar pãrþile ºi avocaþii acestora. modul în care se asigurã un psiholog. Judecãtoria Vrancea specificã cã deþine o camerã de consiliu unde se audiazã minorii. atunci când minorii trebuiesc audiaþi aceasta are loc în biroul judecãtorului. procedura de citare fiind îndelungatã. dar în situaþia în care în aceeaºi cauzã sunt mai mulþi inculpaþi. proiect implementat de Asociaþia Alternative Sociale în parteneriat cu Asociaþia Magistraþilor din Iaºi.485 Cod pr. . Judecãtoria Iaºi are complete specializate pentru minori din anul 2001 realizate în cadrul proiectului Instanþa pentru Minori Iaºi. impedimente de naturã proceduralã care afecteazã soluþionarea cu celeritate a cauzelor de instituire a mãsurilor 46 . În cadrul instanþei sunt douã complete pentru minori prezidate de doi judecãtori specializaþi. ªedinþele de judecatã care privesc cauzele penale cu minori se þin separat de cele cu majori. se þin separat de cele cu majori. existã magistraþi specializaþi în soluþionarea cauzelor cu minori în cadrul unor programe desfãºurate de ONG-uri în parteneriat cu Institutul Naþional al Magistraturii. Judecãtoria Vaslui precizeazã cã ºedinþele de judecatã a cauzelor penale cu minori se þin separat de cauzele penale cu majori. Referitor la factorii care freneazã celeritatea cauzelor cu minori au fost menþionaþi: . ªedinþele cu minori se þin separat de cauzele cu majori ºi sunt nepublice.neexecutare mãsurilor impuse de instanþã de cãtre alte instituþii (spre exemplu neexecutarea mandatelor de aducere de cãtre organele de poliþie. Tribunalul Suceava. Nu sunt complete specializate pentru minori ºi relaþii de familie iar ºedinþele de judecatã a cauzelor penale cu minori se desfãºoarã conform prevederilor art. însã nu se þin separat de cele cu majori datoritã numãrului mic de sãli de judecatã. Judecãtoria Hârlãu menþioneazã cã ºedinþele de judecatã în cauzele penale cu minori sunt nepublice. citarea pãrþilor în strãinãtate. dificultatea realizãrii audierii minorilor prin comisie rogatorie.în cauzele civile. La nicio judecãtorie participantã la sondaj nu au fost înregistrate cereri adresate de cãtre copii în vederea ascultãrii lor în procedurile judiciare care-i privesc. Tribunalul Botoºani. Judecãtoria Galaþi nu are o camerã de consiliu pentru audierea minorilor. obligativitatea administrãrii probelor ºi soluþionãrii cauzei în prezenþa inculpatului minor ºi a pãrþilor responsabile civilmente. Magistraþii care au optat sã intre în cauzele cu minori au urmat seminarii de pregãtire continuã organizate de Institutul Naþional al Magistraturii. dacã existã amenajatã o salã de consiliu pentru audierea minorilor.). Un magistrat din cadrul instanþei a participat la ateliere de formare din cadrul proiectului Campanie Educaþionalã pentru Drepturile Copilului.în cauzele penale. În cadrul instanþei audierea copiilor din cauzele civile se face în camera de consiliu. Tribunalul Galaþi ºi Tribunalul Iaºi. iar din anul 2006 funcþioneazã trei complete de judecatã specializate pentru cauzele cu minori. sunt nepublice. . TRIBUNALE Urmãtoarele instituþii au rãspuns chestionarelor adresate: Tribunalul Neamþ. Judecãtoria Fãlticeni nu are judecãtori specializaþi în cauzele cu minori.nepublice numai în cauzele penale. în ipoteza (des întâlnitã în practicã) în care aceºtia se aflã în strãinãtate. Tribunalul Vaslui. nepublicitatea este asiguratã prin îndepãrtarea din salã a publicului care nu are legãturã cu cauza.cauzele în care una din pãrþi este cetãþean strãin. Pentru asigurarea nepublicitãþii ºedinþei se procedeazã la evacuarea persoanelor din salã care nu au legãturã cu cauza. . din care unii majori ºi alþii minori. Tribunalul Bacãu. Magistraþii desemnaþi sã judece cauze cu minori au urmat cursuri de formare continuã pe aceastã temã susþinute de Institutul Naþional al Magistraturii. ªedinþele de judecatã în cauzele cu minori. depunerea cu cu întârziere a unor referate de anchetã socialã etc. Judecãtoria Adjud are amenajatã o camerã de consiliu în vederea audierii minorilor. nu are complete separate ºi sunt 4 judecãtori specializaþi în cauzele cu minori. Principalele aspecte analizate au fost numãrul de complete ºi magistraþi desemnaþi sã judece cauzele penale ºi civile cu minori. Tribunalul Vrancea. dacã au fost adresate cereri de cãtre copii sã fie ascultaþi în procedurile judiciare. judecata se desfãºoarã dupã procedura obiºnuitã. În anul 2007 în cadrul Judecãtoria Iaºi funcþionau 9 complete pentru minori specializate în cauze civile ºi 2 complete pentru minori specializate în soluþionarea cauzelor cu inculpaþi ºi victime minore.penalã. ªedinþele de judecatã a cauzelor penale cu minori sunt nepublice.

Tribunalul Vrancea are în dotare echipament tehnic audio-video în vederea înregistrãrii declaraþiilor copilului abuzat/neglijat în cadrul proceselor privind instituirea unei mãsuri speciale de protecþie. motivare ºi comunicare. În cadrul Tribunalului Neamþ au fost înregistrate în perioada 2006-2007 un numãr de 538 de cauze civile ºi penale. Însã în cadrul aceleiaºi instituþii nu existã o salã de consiliu în vederea audierii minorilor. În cadrul Tribunalului Neamþ nu existã o camerã de consiliu amenajatã pentru audierea minorilor. iar în anul 2007 de 32 de zile. Magistraþii care prezideazã aceste complete au participat la seminarii de formare în problematica drepturilor copilului ºi a justiþiei pentru minori organizate de Institutul Naþional al Magistraturii ºi ONG-uri. Tribunalul Vrancea a instrumentat în anii 2006-2007 un numãr de 927 de cauze cu minori ºi familie. Tribunalul Vaslui are doar complete specializate în soluþionarea cauzelor civile cu minori ºi relaþii de familie. Tribunalul Galaþi a instrumentat între anii 2006-2007 un numãr de 786 de cauze ce aveau ca obiect plasamentul. În cadrul Secþiei Civile a acestei instituþii funcþioneazã 3 complete specializate de protecþie minori ºi 2 complete specializate minori ºi familie. Magistraþii desemnaþi sã soluþioneze cauze cu minori au fost incluºi în programe de formare continuã a Institutului Naþional al Magistraturii sau în seminariile de formare descentralizatã organizate de Curtea de Apel Galaþi sau Tribunalul Vrancea. audierea acestora se realizazã în biroul judecãtorului. Durata medie a unui proces de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie de la data înregistrãrii ei pânã la data pronunþãrii sentinþei a fost. La Secþia Penalã existã un numãr de 9 magistraþi specializaþi în soluþionarea cauzelor cu minori. Magistraþii care prezideazã cauzele cu minori au fost pregãtiþi în stagiile de formare continuã (seminarii sau ªcoala de Varã) a Institutului Naþional al Magistraturii sau ONG-uri. aceºtia au participat la seminarii organizate de Institutul Naþional al Magistraturii ºi ONG-uri. Magistraþii repartizaþi în cadrul completelor specializate în cauzele cu minori ºi familie au beneficiat de formare în domeniul protecþiei speciale a copiilor. în anul 2006 de 34 de zile. în cadrul acestuia existã o camerã de consiliu amenajatã pentru audierea minorilor. repartizare. însã nu deþine o salã de consiliu pentru audierea minorilor. La Secþia Civilã sunt 4 complete de fonduri civile specializate în vederea soluþionãrii cauzelor de tutelã ºi adopþie iar la Secþia Penalã au fost constituite 10 complete de fonduri penale specializate în vederea soluþionãrii cauzelor cu minori. Tribunalul Iaºi în perioada 2006-2007 a avut înregistrate un numãr de 1910 cauze reglementate prin Legea 272/2004 ºi Legea 273/2004. Trei magistraþi sunt repartizaþi în cadrul acestor complete ºi au urmat stagii de formare continuã organizate de Institutul Naþional al Magistraturii sau ONG-uri. dar. Tribunalul Suceava are din anul 2005 complete specializate în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie iar în anii 2006-2007 a instrumentat un numãr de 1066 de astfel cauze.speciale de protecþie. Numãrul total de cauze cu minori în materie civilã ºi penalã instrumentate în anii 2006-2007 este de 1617. Cât priveºte formarea continuã a acestor doi magistraþi. Durata medie de soluþionare a unui proces de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie este de 2 luni. Magistraþii desemnaþi sã judece cauze cu minori au urmat stagii de formare continuã în domeniul justiþiei pentru minori organizate de Institutul Naþional al Magistraturii. Tribunalul Vaslui are în dotare echipament tehnic audiovideo în vederea înregistrãrii declaraþiei copilului abuzat/neglijat. Durata medie a unui proces de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie este de maxim o lunã ºi cuprinde etapele de înregistrare. prezidate de un numãr de 3 magistraþi. În anii 2006 ºi 2007 au fost soluþionate un numãr de 665 de cauze privind plasamentul de copii. Tribunalul Galaþi nu dispune de echipament audio-video în vederea înregistrãrii declaraþiilor copilului abuzat/neglijat în cadrul proceselor privind instituirea unei mãsuri speciale de protecþie. Durata medie a unui proces de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie este de o lunã. funcþioneazã 6 complete specializate în cadrul secþiilor penale ºi civile (3 complete Secþia Penalã ºi 3 complete Secþia Civilã). 47 . În cadrul instanþei existã o salã special amenajatã pentru camera de consiliu în vederea audierii minorilor. Tribunalul Suceava deþine echipament audio-video pentru înregistrarea declaraþiei copilului abuzat/neglijat în cadrul proceselor privind instituirea unei mãsuri speciale de protecþie. Durata medie a unui proces de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie este de aproximativ o lunã. soluþionare. Tribunalul Bacãu are din anul 2005 douã complete specializate în soluþionarea cauzelor cu minori ºi familie. durata medie a unui proces de instituiere a unei mãsuri speciale de protecþie ºi dacã magistraþii au beneficiat de formare continuã în domeniul protecþiei copilului. la formarea acestor douã complete participã doi judecãtori. În cadrul Tribunalului Iaºi îºi desfãºoarã activitatea un numãr de 3 judecãtori specializaþi în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie ºi 5 judecãtori desemnaþi sã prezideze cauzele penale cu minori victime ºi infractori.

sã conþinã ataºat cererii toate înscrisurile pe care acesta ar trebui sã se întemeieze.judecãtorii care soluþioneazã astfel de cauze sã fie degrevaþi parþial de soluþionarea altor cauze cu acelaºi regim de celeritate la sesizarea instanþei dosarele ar trebui sã fie complete.instituþiile care concurã la apãrarea drepturilor. Tribunalele nu au angajaþi psihologi care sã asiste la audierea sau la declaraþia copilului abuzat/neglijat. Din perspectiva propunerilor pentru soluþionarea cu celeritate a cauzelor de instituire a mãsurilor de protecþie specialã au fost prezentate urmãtoarele: .La nici unul dintre tribunalele participante la sondaj în perioada 2006-2007 nu au fost înregistrate cereri adresate instanþei de cãtre copii în vederea ascultãrii lor în procedurile judiciare care îi privesc. 48 . datoritã faptului cã judecãtorii desemnaþi în cauzele cu minori mai au ºi alte specialitãþi (judecã litigii funciare sau litigii de muncã). care comunicã o adresã în acest sens. — pentru situaþii deosebite.încheierea de parteneriate cu executorii judecãtoreºti în vederea executãrii rapide a sentinþelor date în materia Legii 272/2004. termenul de redactare ºi comunicare a hotãrârii de cel mult 10 zile este foarte greu de respectat.asigurarea de cãtre DGASPC a procedurii de citare în condiþiile legii — art. 95 Cpr. care prevãd aceleaºi termene foarte scurte. Au fost prezentate urmãtoarele impedimente de naturã proceduralã care afecteazã soluþionarea cu celeritate a cauzelor de instituire a mãsurilor speciale de protecþie: . acestea ar trebui sã fie mult mai mediatizate pentru a fi mai bine cunoscute.procedura de citare în situaþia în care nu se cunoaºte domiciliul real al pãrinþilor. mai exact. .pentru prevenirea ºi eliminarea încãlcãrii drepturilor copilului. . . însã prezenþa psihologului este asiguratã de DGASPC. acestea ar trebui sã fie ºi ele mult mai mediatizate. între instituþiile care concurã la apãrarea drepturilor copilului ar trebui sã existe o mai strânsã colaborare.civ. la solicitarea instanþei. .

este menþionat ca un drept fundamental al copilului de cãtre Convenþia ONU cu privire la drepturile copilului. reabilitare. indiferent de mediu social sau de posibilitãþi materiale iar autoritãþile administraþiei publice locale au obligaþia sã iniþieze programe care sã adreseze satisfacerea nevoilor copiilor cu handicap ºi ale familiilor lor. asigurare de servicii medicale etc. dacã ar fi sã folosim o denumire generalã pentru ceea ce reglementeazã legea 272/ 2004 cu privire la acest aspect. autoritãþile administraþiei publice locale. pãrinþii copilului au obligaþia. adaptatã nevoilor sale este reglementat de Convenþia ONU în cadrul art. sã asigure sprijin ºi asistenþã socialã copiilor atunci când pãrinþii sau persoanele care au. dar ºi organele statului. îmbrãcãminte ºi educaþie ale copilului. în condiþii care sã le garanteze demnitatea. Legea 272/ 2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului acordã serviciilor publice de asistenþã socialã. consilii locale ºi primãrii. autoritãþile administraþiei publice locale au. precum ºi orice alte instituþii publice sau private cu atribuþii în domeniul sãnãtãþii sunt obligate sã adopte. Astfel. toate mãsurile necesare pentru respectarea acestui drept — dezvoltarea de servicii medicale primare ºi comunitare. potrivit legii. SPAS. De asemenea. sã le favorizeze autonomia ºi sã le faciliteze participarea activã la viaþa comunitãþii” Legea 272/ 2004. preluând prevederile Convenþiei ONU în ceea ce priveºte acest drept. recunoscând dreptul copilului cu handicap la educaþie. Dreptul copilului cu handicap la o îngrijire specialã. 1 din Convenþie recunoaºte „dreptul oricãrui copil de a beneficia de asistenþã socialã.” Legea 272/ 2004 respectã prevederile Convenþiei în ceea ce priveºte conþinutul acestui drept iar organele de specialitate ale administraþiei publice centrale. 1 subliniazã faptul cã “Statele pãrþi recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai buna stare de sãnãtate posibilã ºi de a beneficia de serviciile medicale ºi de recuperare. potrivit legii. dezvoltarea de programe ºi acþiuni pentru ocrotirea sãnãtãþii ºi prevenirea bolilor. au obligaþia de a veghea la respectarea acestor drepturi. 23 alin. Legea 272/ 2004. statele pãrþi luând mãsuri pentru asigurarea exercitãrii depline a acestui drept în conformitate cu legislaþia lor naþionalã”. din motive independente de voinþa lor. precum ºi asupra modalitãþii de acordare a drepturilor de asistenþã socialã ºi asigurãri sociale. dreptul copilului de a beneficia de asistenþã socialã ºi de asigurãri sociale precum ºi dreptul copilului cu handicap la o îngrijire specialã. conform legii 272/ 2004. adaptatã nevoilor sale.4. SÃNÃTATEA ªI BUNÃSTAREA COPILULUI Secþiunea a 3-a din legea 272/ 2004 reglementeazã în articolele 43-46 dreptul copilului de a se bucura de accesul la servicii de medicale de calitate care sã îi garanteze cea mai bunã stare de sãnãtate pe care o poate atinge. de a solicita asistenþã medicalã pentru copii lor pentru a asigura copilului cea mia bunã stare de sãnãtate. ca principali responsabili cu educaþia ºi creºterea acestuia. Mai mult.26 alin. de a informa pãrinþii ºi copiii în legãturã cu drepturile pe care le au. în cadrul capitolului “Sãnãtatea ºi bunãstarea copilului” atribuþii legate de acordarea de prestaþii excepþionale persoanelor care au în întreþinere copii ºi care independent de voinþa lor nu pot asigura condiþii minime de viaþã ºi dezvoltare acestora. Pãrinþii copilului. Astfel. Dreptul copilului la asistenþã socialã ºi asigurãri sociale este de asemenea reglementat de cãtre Convenþia ONU cu privire la drepturile copilului. Din prisma drepturilor reglementate de aceastã secþiune dar ºi a autoritãþilor cu atribuþii în respectarea acestora. art. integrare. satisfacerea nevoilor minime de locuinþã. art. autoritãþilor administraþiei publice locale li s-au acordat responsabilitãþi în a informa pãrinþii ºi copiii în legãturã cu drepturile de asistenþã socialã ºi asigurãri sociale pe care aceºtia ºi le pot exercita. prin autoritãþile competente. 24 alin. prevede expres obligaþii ale organelor de specialitate ale administraþiei publice centrale ºi autoritãþile administraþiei publice locale de a iniþia programe ºi de a asigura resursele necesare dezvoltãrii serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap ºi ale familiilor acestora în condiþii care sã le garanteze demnitatea. Articolele din legea 272/ 2004 care se referã la atribuþiile enumerate mai sus au urmãtorul conþinut: 49 . inclusiv de asigurãri sociale. sã le favorizeze autonomia ºi sã le faciliteze participarea activã la viaþa comunitãþii. Asigurarea sãnãtãþii ºi bunãstãrii copiilor este garantatã oricãrui copil. De asemenea. ASP. prin intermediul legii 272/ 2004. în condiþiile legii. obligaþia de a întreþine copilul nu pot asigura. hranã. 1 care menþioneazã faptul cã „Statele pãrþi recunosc cã pentru copiii handicapaþi fizic ºi mental trebuie sã se asigure o viaþa împlinitã ºi decentã. Ele vor depune eforturi pentru a garanta cã nici un copil nu este lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii. Dreptul copilului la sãnãtate. reglementeazã obligaþia complementarã a statului. au fost adresate întrebãri legate de modalitãþile de implementare a obligaþiilor prevãzute de secþiunea a 3a din legea 272/ 2004 urmãtoarelor instituþii: MS.

Neamþ • în perioada 2006-2007. hranã. din motive independente de voinþa lor. este obligat sã asigure acestora sprijin corespunzãtor. sub forma de prestaþii financiare. Rãspunsurile instituþiilor care au rãspuns la chestionarele noastre au arãtat faptul cã. majoritatea instituþiilor chestionate au acordat. un numãr de 26 de specialiºti au oferit servicii de consiliere copiilor ºi familiilor acestora cu privire la modalitatea de acordare a drepturilor de asistenþã socialã 50 . precum ºi asupra modalitãþii de acordare a drepturilor de asistenþã socialã ºi de asigurãri sociale. prin intermediul specialiºtilor sãi. 46 (4) Organele de specialitate ale administraþiei publice centrale ºi autoritãþile administraþiei publice locale sunt obligate sã iniþieze programe ºi sã asigure resursele necesare dezvoltãrii serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap ºi ale familiilor acestora în condiþii care sã le garanteze demnitatea. Primãria Sãbãoani nu a iniþiat nici un serviciu de informare pentru pãrinþi ºi copii cu privire la drepturile lor ºi modalitãþile de acordare a drepturilor de asistenþã socialã • în perioada 2006-2007. Astfel 100 persoane au beneficiat de masã caldã la Cantina de Ajutor Social ºi 500 de persoane au primit ajutoare de urgenþã . jud. contactarea unor ONG-uri pentru eventuale donaþii • în perioada 2006-2007. în marea lor majoritate. îmbrãcãminte ºi educaþie ale copilului. judeþul Botoºani • în perioada 2006-2007. Primãria Bucecea nu a iniþiat nici un program pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor cu handicap 3. prestaþii în naturã. prin autoritãþile publice competente. • în perioada 2006-2007. • în perioada 2006-2007. serviciile publice de asistenþã socialã din judeþele vizate de proiectul nostru au sprijinit familii aflate în dificultate prin intermediul prestaþiilor financiare extraordinare sau prin ajutoare de naturã variatã acordate acestora. S-au acordat locuinþe sociale la un numãr de 30 persoane. satisfacerea nevoilor minime de locuinþã. De asemenea. potrivit legii. care nu au putut asigura nevoile minime de hranã ºi alimente ale copiilor lor • în perioada 2006-2007. Primãria Sãbãoani nu a iniþiat nici un program pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor cu handicap 4. rãspunsurile au fost dupã cum urmeazã: 1. a alocaþiei de sprijin pentru familia monoparentalã. obligaþia de a întreþine copilul nu pot asigura. nu pot asigura satisfacerea nevoilor minime ale acestora. În schimb. (4) Autoritãþile administraþiei publice locale au obligaþia de a informa pãrinþii ºi copiii în legãturã cu drepturile pe care le au. servicii de informare pentru pãrinþii ºi copiii în legãturã cu drepturile de asistenþã socialã ºi asigurãri sociale pe care aceºtia ºi le pot exercita. sã le favorizeze autonomia ºi sã le faciliteze participarea activã la viaþa comunitãþii. Primãria Sãbãoani a acordat ocazional pachete de hranã ºi alimente mai multor familii în situaþie materialã precarã. Primãria Comunei Sãbãoani. un numãr de 1098 de pãrinþi ºi copii au fost informaþi cu privire la drepturile lor ºi la modalitãþile de acordare a drepturilor de asistenþã socialã de cãtre un numãr de 15 funcþionari. statul. din motive independente. în condiþiile legii. SPAS Botoºani • în perioada 2006-2007. ART. precum ºi sub forma de servicii. Primãria Roman a sprijinit persoane sau pãrinþi care au în întreþinere copii ºi care. foarte puþine servicii publice de asistenþã socialã au iniþiat programe ºi servicii adresate copiilor cu handicap ºi familiilor acestora. Primãria oraºului Bucecea. 45 (2) În cazul în care pãrinþii sau persoanele care au. familii care nu au putut asigura satisfacerea nevoilor minime de hranã a copiilor aflaþi în întreþinerea lor • în perioada 2006-2007.Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã • în perioada 2006-2007.ART. Primãria Municipiului Neamþ. SPAS Botoºani nu a iniþiat nici un program pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor cu handicap 2. Primãria Bucecea a acordat servicii de informare pentru pãrinþi ºi copii cu privire la drepturile lor ºi modalitãþile de acordare a drepturilor de asistenþã socialã ori de câte ori a fost nevoie • în perioada 2006-2007. Astfel. Primãria Bucecea a sprijinit o familie care are în întreþinere 5 copii ºi care nu a putut asigura nevoile minime de hranã ºi alimente ale copiilor prin : acordarea ajutorului social. SPAS Botoºani a sprijinit 89 de copii din 31 de familii (în 2006) ºi 40 de copii din 12 familii (în 2007).

nu pot asigura satisfacerea nevoilor minime ale acestora: ajutoare alimentare ºi financiare • în perioada 2006-2007 Primãria Fãlticeni nu a acordat servicii de informare pentru pãrinþi ºi copii cu privire la drepturile lor ºi modalitãþile de acordare a drepturilor de asistenþã socialã. consiliere psihologicã ºi juridicã. în cadrul cãruia s-au dezvoltat servicii sociale destinate copiilor cu handicap ºi a familiilor acestora. Direcþia de Asistenþã Socialã . pachete de alimente / haine obþinute din donaþii. Bacãu • în perioada 2006-2007. din motive independente. nu pot asigura satisfacerea nevoilor minime ale acestora • un numãr de 6 specialiºti ai Serviciului de Autoritate Tutelarã au oferit servicii de consiliere unui numãr de aproximativ 2000 de copii ºi familiilor acestora cu privire la modalitatea de acordare a drepturilor de asistenþã socialã • în perioada 2006-2007 DAS Suceava nu a iniþiat nici un program pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor cu handicap. cu un numãr de 50 de beneficiari ºi 12 specialiºti implicaþi. nu pot asigura satisfacerea nevoilor minime ale acestora: mediere. DAS Suceava a sprijinit prin prestaþii financiare 358 pãrinþi/ persoane care au în întreþinere copii ºi care. spaþii de locuit pe o perioadã limitatã unui numãr de 10 familii în situaþie materialã precarã. 6. din motive independente. Primãria Dumbrãveni. din motive independente. Primãria Fãlticeni a sprijinit 35 familii care au în întreþinere copii ºi care. ajutoare bãneºti de urgenþã • un numãr de 11 specialiºti au oferit servicii de consiliere copiilor ºi familiilor acestora cu privire la modalitatea de acordare a drepturilor de asistenþã socialã • în perioada 2006-2007 SPAS Comãneºti nu a iniþiat nici un program pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor cu handicap dar a colaborat activ cu ONG uri de profil existente în raza oraºului. 10.în perioada 2006-2008 se aflã în derulare proiectul Complex de Servicii Sociale Integrate Roman. judeþul Vrancea • în perioada 2006-2007 s-au acordat ajutoare de urgenþã unui numãr de 4 copii pentru 2 intervenþii chirurgicale în strãinãtate • un numãr de 10 specialiºti ai instituþiei au oferit servicii de consiliere unui numãr de aproximativ 1000 de copii ºi familiilor acestora cu privire la modalitatea de acordare a drepturilor de asistenþã socialã • SPLAS Focºani nu a iniþiat programe pentru dezvoltarea serviciilor destinate persoanelor cu handicap dar a elaborat rapoarte de fundamentare în vederea obþinerii de subvenþii din bugetul local pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor cu handicap. ajutoare pentru încãlzirea locuinþei • 51 . jud. judeþul Vaslui • în perioada 2006-2007 . care nu au putut asigura nevoile minime de hranã ºi alimente ale copiilor • în perioada 2006-2007 Primãria Dumbrãveni a acordat servicii de informare pentru pãrinþi ºi copii cu privire la drepturile lor ºi modalitãþile de acordare a drepturilor de asistenþã socialã ori de câte ori a fost nevoie • în perioada 2006-2007 Primãria Dumbrãveni nu a iniþiat nici un program pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor cu handicap. Suceava • în perioada 2006-2007. Ca urmare a acestor rapoarte. SPAS Comãneºti a sprijinit 10 familii care au în întreþinere copii ºi care. 7. Direcþia de Asistenþã Socialã a Mun Vaslui. Serviciul Public de Asistenþã Socialã Comãneºti. masa la cantina de ajutor social. judeþul Suceava • în perioada 2006-2007. 9. asigurarea unei locuinþe sociale. 8. Primãria Municipiului Suceava.Serviciul de Autoritate Tutelarã al Mun. SPLAS Focºani. DAS Vaslui a sprijinit un numãr de 800 de persoane care au în întreþinere copii ºi care nu au putut asigura nevoile minime de hranã ºi alimente ale copiilor prin : acordarea ajutorului social. Primãria Municipiului Fãlticeni. a alocaþiei de susþinere a familiilor monoparentale. • în perioada 2006-2007 Primãria Fãlticeni nu a iniþiat nici un program pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor cu handicap. judeþul Suceava • în perioada 2006-2007 Primãria Dumbrãveni a acordat ocazional ajutoare financiare. Consiliul Local al Municipiului Focºani a acordat subvenþii unui numãr de 2 ONG-uri cu activitãþi în domeniu. 5.

nu pot asigura satisfacerea nevoilor minime ale acestora: ajutoare alimentare ºi financiare • în perioada 2006-2007 Primãria Hârlãu nu a acordat servicii de informare pentru pãrinþi ºi copii cu privire la drepturile lor ºi modalitãþile de acordare a drepturilor de asistenþã socialã.Centrul de recuperare ºi reabilitare pentru copilul cu handicap Fãlciu. . îmbrãcãminte. rechizite. prelungit pânã în anul 2008. Protecþia Minorilor ºi Familiei • In perioada 2006-2007 au fost sprijinite mai multe familii.Centrul de recuperare a copilului cu dizabilitãþi neuro-psiho-motorii medii ºi grave Huºi. atât în cazurile în care se adreseazã instituþiei noastre. cu Fundaþia Speranþa pentru protecþia persoanelor cu handicap. din motive independente. Protecþie Socialã ºi autoritate Tutelarã Hârlau. proiecte desfãºurate în parteneriat cu Asociaþia „Alãturi de Voi” ºi Centrul Diecezan Caritas Iaºi. 52 • . . etc.Casa de tip familial pentru copilul cu dizabilitãþi neuro-psiho-motorii medii ºi grave Huºi care îngrijeºte 8 copii. .Complexul de servicii comunitare pentru persoanele cu handicap din Bârlad.în perioada 2006-2007 DAS Vaslui a acordat servicii de informare pentru pãrinþi ºi copii cu privire la drepturile lor ºi modalitãþile de acordare a drepturilor de asistenþã socialã prin consilierea persoanelor interesate precum ºi prin afiºaj la avizierul instituþiei • în perioada 2006-2007 s-a derulat un proiect de colaborare. • în perioada 2006-2007 Primãria Hârlãu nu a iniþiat nici un program pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor cu handicap. sãrbãtori pascale.Centrul de plasament pentru copilul cu handicap Bârlad care îngrijeºte 33 de copii. In parteneriat cu Asociaþia Alternative Sociale din Iaºi au fost promovate campanii de informare a populaþiei. • Pãrinþii ºi copiii sunt informaþi cu privire la drepturile lor. fie prin oferirea unui sprijin material.Centrul de plasament „Elena Farago” Bârlad care îngrijeºte 5 copii cu HIV. cu diferite ocazii (începerea anului ºcolar. Compartimentul de Asistenþã Socialã. Primãria Hârlãu a sprijinit 10 familii care au în întreþinere copii ºi care. 11. . De zi: . Direcþia de Asistenþã Comunitarã Iaºi . atât prin mijloacele mass-media cât ºi prin distribuirea de fluturaºi ºi pliante • In perioada 2006-2007 s-au derulat doua proiecte pentru persoane cu dizabilitãþi.Serviciul Autoritate Tutelarã.Centrul de îngrijire de zi pentru copilul cu dizabilitãþi Negreºti. sãrbãtori de iarna. judeþul Iaºi • în perioada 2006-2007.) fie prin acordarea de pachete constând în alimente. judeþul Vaslui • în perioada 2006-2007 SPASPC Negreºti nu a sprijinit nici o familie care nu a putut asigura nevoile minime de hranã ºi alimente ale copiilor deoarece nu au existat astfel de situaþii • în perioada 2006-2007 SPASPC Negreºti a acordat servicii de informare unui numãr de 683 pãrinþi ºi copii cu privire la drepturile lor ºi modalitãþile de acordare a drepturilor de asistenþã socialã • în perioada 2006-2007 SPASPC Negreºti nu a iniþiat nici un program pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor cu handicap. Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi Protecþia copilului Negreºti. Comisiile pentru Protecþia Copilului din judeþele implicate în cercetare au rãspuns astfel la întrebarea: Numãrul de cazuri înregistrate pe anii 2006 ºi 2007 pentru stabilirea gradului de handicap au fost urmãtoarele: Judeþ / an 2006 2007 Vaslui 1643 1775 Suceava 3548 3985 Vrancea 1293 Botoºani 1879 2012 Iaºi 2775 3245 Galaþi 1545 1508 Serviciile destinate îngrijirii speciale a copiilor cu handicap ºi un numãr de beneficiari ai acestor servicii: În judeþul Vaslui serviciile destinate îngrijirii copiilor cu handicap sunt: De tip rezidenþial: . . 12. cât ºi în mediul familial cu prilejul vizitelor efectuate la domiciliul acestora sau în comunitate. 13.

Spiridon” din Tg.Centrul de zi „Sf.CP „Moldova” din Tg. 53 .În judeþul Suceava serviciile destinate îngrijirii copiilor cu handicap sunt: . .Centrul de zi „Complexul de servicii Paºcani” .C.asistenþi maternali (149 de copii).Serviciul alternative de tip familial Gura Humorului care cuprinde 6 apartamente ºi 5 case de tip familial.Centrul de recuperare pentru copilul cu handicap sever „Galata” .Centrul de zi „Speranþa” Paºcani .Servicii de tip familial pentru copilul cu dizabilitãþi (cuprinde 3 case de tip familial).CP „I. . Suceava.CP „Sf.Centrul de plasament ºi recuperare din cadrul Complexului de servicii pentru copiii ºi adulþii cu dizabilitãþi „Sf.Echipã mobilã. . Au fost de asemnea adresate întrebãri privind atribuþiile instituþiilor din Legea 272 din 2004 inspectoratelor ºcolare judeþene din judeþele Iaºi. În judeþul Vrancea 137 de copii cu handicap au primit servicii. o 1 centru de respiro.CP “C. o 1 centru de recuperare. Andrei” . . În cadrul DGASPC Botoºani funcþioneazã un serviciu rezidenþial ºi un serviciu de zi pentru copiii cu handicap astfel: .Centrul de zi „I. .CP de tip Hospice „Gulliver” Iaºi . Rosetti” Iaºi .Centrul de plasament „Laurenþiu Ulici” Gura Humorului.Centrul de zi „C.Centrul de plasament Dalia din Fãlticeni. Andrei” din Iaºi .CP „Ion Holban” Iaºi cu modul de Reabilitare Comportamentalã . Galaþi.Centrul de tip familial „Nada Norilor” Fãlticeni. .Brãtianu” Iaºi . În judeþul Iaºi 1828 de copii cu handicap au primit servicii. Frumos. . .Centrul de zi „Stejarul” .Complexul de servicii comunitare „Sf. Vaslui.Centrul de recuperare Suceava.Centre ºcolare de educaþie incluzivã (158 de beneficiari). Vrancea. Frumos .casã de tip familial (8 copii). . C. .6 Module de tip familial în Iaºi.centre de recuperare (57 de beneficiari). .Centru de îngrijire de zi pentru copiii cu nevoi speciale „ªansa mea” care a avut 38 de beneficiari.Complexul terapeutic „Bilijdrop” — O nouã viaþã “Suceava care cuprinde: o 1 centru rezidenþial de tip familial.Centrul de plasament Domino din Fãlticeni. . Spiridon” din Tg. .A.centre de plasament OPA (5 beneficiari). . Bacãu. Nicolae” Paºcani.centre de zi (108 beneficiari pe lunã). Brãtianu” din Iaºi .Servicii de îngrijire ºi recuperare de tip ambulatoriu Paºcani Pentru judeþul Galaþi CPC nu a furnizat astfel de informaþii. . .Centrul de zi „Moldova” din Tg Frumos . Frumos cu modul de Reabilitare Comportamentalã . Spiridon” Botoºani care au avut 99 de beneficiari copii cu dizabilitãþi.Centrul de plasament „Ama Deus” Siret. . Botoºani ºi Neamþ.Servicii de îngrijire ºi recuperare de tip ambulatoriu Iaºi . Holboca ºi Tomeºti. . o 1 centru de zi.Centrul de zi „Ioan Holban” din Iaºi .Rosetti” din Iaºi . În cadrul DGASPC Iaºi funcþioneazã urmãtoarele instituþii care oferã servicii: . În judeþul Vrancea în anii 2006 ºi 2007 un numãr de 487 de copii cu handicap au primit servicii astfel: .A.Complexul de servicii comunitare „Sf.Centrul de zi „Sf.

La întrebãrile adresate au rãspuns Inspectoratele ªcolare Judeþene din Judeþele: Galaþi, Neamþ, Vrancea ºi Suceava. Prezentãm mai jos rãspunsurile primite. Numãrul programelor de educaþie pentru pãrinþii tineri ºi numãrul de pãrinþi beneficiari în anii 2006 — 2007. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ nu cunoaºte atribuþia care îi revine prin Legea 272/2004 de a organiza cursuri cu tinerii pãrinþi menþionând cã nu are în atribuþii programe speciale cu aceastã categorie de pãrinþi. Totuºi, educaþia pãrinþilor tineri se realizeazã cu prilejul programelor de instruire a tuturor pãrinþilor: ºedinþe, lectorate cu pãrinþii, întâlniri ale asociaþiilor de pãrinþi, proiectul „ªcoala pãrinþilor” Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi menþioneazã un numãr de 730 de pãrinþi implicaþi în programe de educaþie ºi un numãr mare de proiecte/teme printre care evidenþiem: Cum sã ne creºtem copiii care „ne fac probleme”?; Tehnici de autocontrol; Cum sã ne responsabilizãm copiii în privinþa comportamentului social?; Paºi ai dezvoltãrii copilului; Recompensa ºi pedeapsa; Cât timp alocãm copilului?; ce drepturi îi refuz eu copilului meu? etc. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea menþioneazã cã în anii 2006 — 2007 au derulat 6 programe pentru 5210 pãrinþi tineri. Denumirea programelor desfãºurate sunt: „Educãm aºa”, „Eco grãdiniþa”, „Educaþie pentru sãnãtate”, „Program de informare privind virusul HIV”, „Program de informare privind cunoaºterea drepturilor copilului”, „ªcoala pãrinþilor”. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a derulat un singur program „Educãm aºa” pentru 731 de pãrinþi tineri. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani menþioneazã 4 programe de educaþie pentru 134 de pãrinþi beneficiari pe teme precum „Mirajul strãinãtãþii”, „O ºansã pentru copiii cu dizabilitãþi”. Dacã au fost organizate cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele programei ºcolare naþionale, numãrul cadrelor didactice care susþin aceste cursuri ºi numãrul de beneficiari: Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ menþioneazã cã pentru copiii care nu pot rãspunde cerinþelor programei ºcolare naþionale funcþioneazã programul „A doua ºansã” în trei instituþii de învãþãmânt, sunt implicate 50 de cadre didactice ºi sunt 300 de copii beneficiari ai acestui program. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi nu rãspunde la aceastã întrebare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea menþioneazã cã în anii 2006 -2007 pentru copiii care au avut cerinþe educative speciale s-au organizat cursuri speciale de pregãtire fiind implicate 3 unitãþi de învãþãmânt fiind implicate 8 cadre didactice ºi au fost 66 de beneficiari. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava menþioneazã cã în anii 2006 -2007 nu a desfãºurat cursuri pentru copiii care nu puteau rãspunde programei ºcolare naþionale întrucât aceºtia au beneficiat de adaptare curricularã. La nivelul judeþului 299 de astfel de copii au fost luaþi în evidenþã. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani nu a organizat astfel de cursuri. Numãrul de mãsuri active de acordare a unor servicii sociale în mediul ºcolar cum sunt hranã, rechizite, transport etc. luate de ISJ pentru prevenirea abandonului ºcolar în anii 2006-2007? Vã rugãm sã precizaþi ºi un numãr de copii beneficiari ai acestor mãsuri: Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat cã mãsurile sunt cele care se deruleazã la nivel naþional (rechizite ºi manuale, produse alimentare, burse sociale, transport gratuit/subvenþionat) sau la nivel judeþean ºi local (ajutor material, donaþii) În aceaºti ani au fost sprijiniþi peste 80.000 de copii din 387 de unitãþi ºcolare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi nu a rãspuns la aceastã întrebare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat cã mãsurile au constat în burse sociale, hranã, transport. Bugetul alocat fiind de 2.336.000 lei din care 123.000 lei burse MECT ºi 1.250.000 lei burse prin primãrii. Au beneficiat 154 de ºcoli din localitãþile judeþului. 25 de microbuze ºcolare au transportat elevi ºi 3300 elevi de liceu au primit decont pentru transport. 4000 de elevi au primit burse sociale. 20.800 de beneficiari au primit rechizite în valoare de 463.000 lei. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a declarat cã inspectoratele ºcolare nu au competenþe ºi nici buget pentru acordarea unor servicii sociale de genul celor menþionate. Se menþioneazã cã în anii 2006-2007 ISJ Suceava a aplicat programele MECT „Laptele ºi Cornul” având 58375 de beneficiari. Rechizite ºcolare cu 5903 beneficiari. ªcolile au mai primit de la MECT 42 de microbuze ºcolare repartizate cãtre ISJ Suceava. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani a distribuit gratuit în 2006 — 3.084 pachete de rechizite elevilor de clasa I, 11.548 la cei de clasele II-IV, 10.258 la clasele V-VII ºi 3.696 la clasele a VIII-a. În anul 2007 au

54

primit rechizite 4.018 elevi de clasa I, 10.446 la cei de clasele II-IV, 10.832 la clasele V-VII ºi 2.988 la clasele a VIII-a. Valoarea totalã a bugetului alocat este de 517.000. Vã rugãm sã precizaþi mãsurile întreprinse în perioada 2006-2007 pentru respectarea dreptului copilului la timp liber ºi timp de odihnã precum ºi a dreptului acestuia de a participa la viaþa culturalã ºi artisticã. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat general cã oferta educaþionalã ºcolarã ºi extraºcolarã a unitãþilor de învãþãmânt din judeþ este bogatã, permisivã ºi stimulativã. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi nu a rãspuns la aceastã întrebare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a precizat cã 512 elevi au participat în 16 centre de agrement, 1.500 de elevi au participat la excursii în þarã ºi 1.200 de elevi au participat la festivaluri ºi concursuri judeþene ºi naþionale. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava nu oferã un rãspuns concret. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani a dezvoltat mai multe proiecte având acest scop. Potrivit art. 43 al.1 din Legea 272/2004 “copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bunã stare de sãnãtate pe care o poate atinge ºi de a beneficia de servicii medicale ºi de recuperare necesare pentru realizarea efectivã a acestui drept”.Prin urmare, articolul sus citat prevede obligativitatea respectãrii dreptului copilului la sãnãtate, drept garantat ºi de art. 33 din Constituþia României, precum ºi de art. 24 din Convenþia ONU cu privire la drepturile copilului. Organizaþia Mondialã pentru Sãnãtate a propus în anul 1946 urmatoare definiþie a sãnãtatii „Sãnãtatea este o stare pe deplin favorabilã atât fizic, mintal cât ºi social, ºi nu doar absenþa bolilor sau a infirmitãþilor". Mai târziu a fost inclusã în aceastã definiþie ºi "capacitatea de a duce o viaþã productivã social ºi economic". Prin urmare, dreptul la cea mai bunã stare de sãnãtate pe care o poate atinge copilul la care se referã articolul 43 al.1 din Legea 272/2004 are în vedere nu numai condiþiile fizice, patologice ale copilului, ci întreg mediu sãu de viaþã, care trebuie sã fie unul care sã asigure copilului condiþii optime pentru creºterea ºi dezvoltarea sa armonioasã, precum ºi pentru prevenirea îmbolnãvirii acestuia. Conform datelor prezentate în acest raport al MSP, copiii pânã la vârsta de 18 ani, tinerii de peste 18 ani pãnã la vârsta de 26 de ani, dacã sunt elevi, inclusiv absolvenþii de 10 clase ºi dacã nu realizeazã venituri din muncã, beneficiazã de asigurare fãrã plata contribuþiei la Fondul Naþional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, în acord cu dispoziþiile art. 213 al. 1 lit. a din Legea 95/ 2006 privind asigurãrile sociale de sãnãtate. Pentru a beneficia de servicii medicale gratuite, toþi copiii trebuie înscriºi pe listele medicilor de familie. Înscrierea se realizeazã de cãtre pãrinþi, de cãtre reprezentanþii legali sau la cererea primãriilor, a asistenþilor medicali comunitari, la cererea direcþiilor generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului ori din oficiu, odata cu prima consultaþie a unui copil care nu a fost înscris pe listele unui medic de familie. De asemenea, pentru a beneficia de servicii medicale este necesar ca naºterea copilului sã fie înregistratã, înscrierea acestora pe listele medicilor de familie fiind condiþionatã de existenþa codului numeric personal. În conformitate cu art. 43 al.2 din Legea 272/2004, accesul copiilor la serviciile medicale ºi de recuperare, precum ºi medicamentaþia adecvatã stãrii sale în caz de boalã este garantat de cãtre stat, costurile aferente fiind suportate din Fondul Naþional unic de asigurãri sociale de sãnãtate ºi din bugetul de stat. Conform articolului 43 al.3 din Legea 272/2004 “Organele de specialitate ale administraþiei publice centrale, autoritãþile adminsitraþiei publice locale, precum ºi orice alte instituþii publice sau private cu atribuþii în domeniul sãnãtaþii sunt obligate sã adopte, în condiþiile legii, toate mãsurile necesare pentru: a) Reducerea mortalitãþii infantile, b) Asigurarea ºi dezvoltarea serviciilor medicale primare ºi comunitare, c) Asigurarea serviciilor medicale pentru gravide pre ºi postnatalã, indiferent dacã acestea au sau nu calitatea de persoanã asiguratã în sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate, d) Informarea pãrinþilor ºi a copiilor cu privire la sãnãtatea ºi alimentaþia copilului, inclusiv cu privire la avantajele alãptãrii, igienei ºi salubritãþii mediului înconjurãtor, e) Dezvoltarea de acþiuni ºi de programe pentru ocrotirea sãnãtãþii ºi de prevenire a bolilor, de asistenþã a pãrinþilor ºi de educaþie, precum ºi servicii în materia în materia de planificare familialã, f) Verificarea periodicã a tratamentului copiilor care au fost plasaþi pentru a primi îngrijire, protecþie sau tratament, 55

g) Derularea sistematicã în unitãþile ºcolare de programe de educaþie pentru viaþã, inclusiv de educaþie sexualã pentru copii, în vederea prevenirii contactãrii bolilor cu trasmitere sexualã ºi a graviditãþii minorelor. În vederea monitorizãrii modalitãþii de implementare a dispoziþiilor art. 43 al.3 de cãtre instituþiile locale ºi centrale cu atribuþii în domeniul sãnãtaþii, s-au adresat cereri de informaþii de interes public acestora în temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informaþiile de interes public, prin care s-au solicitat relaþii cu privire la mãsurile întrerpinse pentru aplicarea dispoziþiilor articolului menþionat. Ministerul Sãnãtãþii Publice Instituþia a precizat cã mãsurile întrepinse de cãtre Ministerul Sãnãtãþii Publice în domeniul respectãrii dreptului copilului la sãnãtate au fãcut obiectul documentului România ºi Convenþia ONU cu privire la drepturile copilului — al treilea raport periodic, care a fost prezentat Comitetului ONU pentru drepturile copilului de la Geneva, de cãtre Guvernul României în toamana anului 2007. • cã principalul indicator care caracterizeazã starea de sãnãtate a copiilor este mortalitatea infantilã. În România, acest indicator a cunoscut în perioada 1990-2006 o evoluþie oscilantã, dar cu o tendinþã constantã de scãdere, de la 26,9 %0 în anul 1990, la 13,9%0 în anul 2006, dar care situeazã þara noastrã în continuare printre primele þãri din Europa în privinþa mortalitãþii infantile Dinamica indicatorului mortalitãþii infantile a copiilor sub 1 an, calculat la 1000 copii nãscuþi vii 2003 2004 2005 2006 2002 17,3 16,7 16,8 15,00 13,9 • MSP precizeazã cã nivele mai mari ale mortalitãþii infantile sunt înregistrate în mediul rural faþã de mediul urban (în anul 2005: 17,9%0 în mediul rural, 12,4%0 în mediul urban; în anul 2006: 17,1%0 în mediul rural, 11,2%0 în mediul urban).Conform opiniei MSP, acestã situaþie ar putea fi explicatã atât prin lipsa de preocupare a familiei din mediul rural faþã de nou-nãscut sau ignorarea manifestãrilor de boalã la copiii foarte mici, în contextul unui nivel educaþional scãzut, cât ºi prin carenþele asistenþei medicale acordate în mediul rural. O pondere ridicatã o prezintã decesele copiilor la domiciliu 22,4%0. De asemenea, decesele copiilor sub un an în spitale ºi maternitãþi se prezintã astfel: 68,9%0 în anul 1990, 74,3%0 în anul 2005, 73,6 %0 în anul 2006. • S-a observat de cãtre MSP cã exitã o corelaþie între mortalitatea infantilã ºi gradul de ºcolarizare a mamei, cele mai multe decese înregistrându-se în rândul nãscuþilor vii ale cãror mame nu au studii sau au studii elementare sau medii. • De asemenea, majoritatea deceselor s-au înregistrat în rândul copiilor nou-nãcuþi ale cãror mame erau casnice sau fãrã ocupaþie. • altã problemã semnalatã de cãtre MSP în domeniul nutriþiei copiilor, deºi indicatorii privind alimentaþia sugarului tind sã se îmbunãtãþeascã, este în scãdere vârsta de înþãrcare a copilului. Potrivit datelor Studiului naþional integrat de nutriþie din perioada 2004-2005, peste 50% dintre sugari sunt înþãrcaþi înainte de împlinirea vârstei de 4 luni. Datele din Studiul Sãnãtãþii Reproducerii realizat în anul 2004 aratã cã doar 16% dintre copii cu vârste între 0-5 luni au fost alãptaþi exclusiv. • Conform datelor Studiului Naþional integrat de nutriþie pe perioada 2004-2005 doar 41,4% din mamele cuprinse în studiul realizat au beneficiat de sistemul rooming-in. Aceasta însemnã cã mai bine de jumãtate dintre copiii a cãror mame au fost cuprinse în studiu, nu au stat cu mamele lor de la naºtee pânã la ieºirea din maternitate. Mai mult de un sfert dintre mame au declarat cã nu au fost instruite cu privire la stimularea ºi menþinerea lactaþiei, numãrul mamelor neinstruite fiind mai mare în mediul rural. • S-a constatat conform Studiului Naþional Integrat de nutriþie realizat în anii 2004-2005 o prelevanþã a anemiei copiilor în mediul rural, mai cu seamã în Regiunea Moldovei ºi la copiii care provin din mame cu un nivel educaþional scãzut. • De asemenea, s-a constatat o creºtere a anemiei la copilul ºcolar, anemia feriprivã având o prevalenþã de 23,4%, cu diferenþe semnificative în mediul rural faþã de mediul urban. • În controlul bolilor cu transmitere sexualã la copii, România a cunoscut progrese concretizate prin scãderea prelevanþei la aceste boli, dar conform statisticilor, þara noastrã încã se situeazã pe locuri fruntaºe la nivel european privind numãrul copiilor bolnavi de HIV sau numãrul copiilor bolnavi de sifilis. 56 •

campanie desfãºuratã de ASP în parteneriat cu Fundaþia CRED — Centrul Româno-Elveþian pentru dezvoltare în sistemul de sãnãtate.S-au elaborat documente standardizate de urmãrie a evoluþiei gravidei ºi s-a realizat instruirea personalului medical privind întocmirea acestora. .S-au derulat campanii de informare cu privire la beneficiile alãptãrii. a fost emis Ordinul MSP 458/2004 care prevede cã serviciile medicale recomandate femeii gravide sunt efectuate în regim de urgenþã. USAID. .S-a implementat împreunã cu MECT a unui program de educaþie de sãnãtate pentru copii în ºcoli. mai ales a celor fãrã acte de identitate. adoptatã ºi implementatã Strategia Naþionalã de promovarea Alãptãrii ºi Planul Naþional de Implementare pe anii 2003-2012. curriculum-ul fiind opþional.A fost elaboratã. prin implementarea la nivel naþional a programelor comunitare: asistenþã medical comunitarã. dar intenþia MECT este de a generaliza programul ºi de a-l include ca ºi componentã a programei obligatorii. . 43 al. .Numãrul copiilor infectaþi cu HIV /SIDA cu vârste între 0-14 ani 2002 2003 2004 184 142 90 2005 41 2006 14 Numãrul copiilor infectaþi cu sifilis ºi gonoree de vârstã de 15-19 an 2002 2003 2004 2005 2006 Boala sifilis 1593 1293 1144 827 668 Gonoree 386 291 247 345 299 Ca urmare a activitãþilor întreprinse în cadrul Programului Naþional de Sãnãtate. în domeniul sãnãtãþii mamei ºi copilului s-au obþinut urmãtoarele rezultate la nivelul anului 2006: S-au îmbunãtãþit serviciile de planificare familialã prin creºterea numãrului de cabinete medicale de medicinã de familie care asigurã astfel de servicii (3600) ºi a numãrului de cabinete de planificare familialã (200). A avut loc îmbunãtãþirea cadrului legislativ care sã favorizeze accesul gravidelor la serviciile medicale.S-a implementat Iniþiativa Spital Prieten al Copilului. ASP Bacãu Instituþia a menþionat cã mãsurile întreprinse cu privirea la obligativitãþile impuse de art.l din Legea 95/2006). .3 din Legea 272/2004 au fost: 57 . dar mai ales a grupurilor defavorizate. De asemenea. acest program fiind derulat în 12000 din cele 24000 de ºcoli din România. . Sã îngrijeºti e o datinã. 213 lit. . derulat de MSP în parteneriat cu UNFPA. care a dus la îmbunãtãþirea legãturii cu serviciile de protecþie socialã pentru eficientizarea prevenþiei fenomenului de abandon al copiilor nou-nãscuþi. . România.A crescut calitatea îngrijirilor pre ºi postnatale ºi s-au dezvoltat servicii integrate medico-sociale la nivel comunitar care sã asigure creºterea accesului la servicii de calitate a întregii populaþii.Swiss Neonatoligy Project RoNeonat.S-au desfãºurat campanii ºi acþiuni de informare-educare: Viaþa lui este viaþa ta!. 2500 de asistente medicale). . prin asigurarea distribuþiei gratuite a contraceptivelor pentru 200. .S-au înfiinþat serviciile sociale în maternitãþi. JSI R&T.S-a elaborat metodologiei privind acordarea gratuitã a lapetelui praf (ordinal MSP 267/1235/2006. .S-a eficientizat accesibilitatea la asistenþã medical a persoanelor aflate în dificultate.000 de utilizatori. . ca standard de calitate a îngrijilor pentru mamã ºi copil la nivel de maternitate ºi s-au desfãºurat activitãþi de încurajare a maternitãþilor sã adere la aceastã iniþiativã. prin creºterea numãrului de personal medical implicat în furnizarea serviciilor de planificare familialã (4500 medici. S-a asigurat acordarea laptelui praf în regim de gratuitate copiilor cu vârste între 0-12 luni. indiferent de statutul de asigurat al acesteia (art.S-au înfiinþat 3 unitãþi de transport nou-nãscuþi în conformitate cu prevederile ordinului 417/2004 privind înfiinþarea Unitãþii de Transport Neonatal Specializat pentru asigurarea transportului în deplinã securitate a copiilor nãscuþi intempestiv într-o unitate sanitarã care nu deþine competenþa în asigurarea asistenþei medicale pentru nou-nãscuþi cu greutate micã ºi foarte micã la naºtere.S-au derulat acþiuni pentru prevenirea anemiei feriprive la gravid ºi sugar prin asigurarea în regim de gratuitate a preparatelor de fer ºi acid folic. mediatorul sanitar rrom. UNICEF.

982 14. cu privire la îmbunãtãþirea calitãþii serviciilor medico-sanitare.2%0 în anul 2007. ASP Vrancea.263. S-au derulat campanii de promovare a consultaþiei prenatale în 24 de comune din judeþ.Completarea reþelei primare de medici de familie. ASP Galaþi. Cadrele medicale ºi asistentul social abordeazã diverse teme de maxim interes pentru mame: benficiile alãptãrii. consiliere ºi identificare a cazurilor aflate în dificultate. . au fost organizate campanii de promovare a metodelor contraceptive în 12 localitãþi rurale din judeþ. ASP Vaslui Autoritatea de Sãnãtate Publicã Vaslui a precizat cã printre mãsurile întreprinse în domeniul sãnãtãþii mamei ºi copilului a infiinþat în cadrul secþiei de Neantologie a Spitalului Judeþean de Urgenþã Vaslui o salã de consiliere unde se desfãºoarã activitãþi de informare a mamelor în programul ªcoala mãmicilor. modalitatea de obþinere a certificatului de naºtere. comisie formatã dintr-un asistent social. s-au obþinut urmãtoarele rezultate: Judeþul Bacãu Date statistice privind numãrul de cadre medicale. S-au angajat un numãr de 39 de asistenþi medicali comunitari în mediul rural cu atributii în informare. ASP Iaºi nu a rãspuns solicitãrilor de informaþii de interes public.508 58 - . 2 asistente ºefe. rolul medicului de familie ºi al asistentului medical comunitar pentru cuplul mamã/copil. .Distribuirea de instrumente medicilor de familie pentru monitorizarea sarcinii ºi leuziei Rãspunsuri similare au fost date ºi de cãtre ASP Suceava. ASP Neamþ Precizeazã cã în Judeþul Neamþ indicatorul de mortalitate infantilã este de 9.999.836 2007 104 2. au fost dotate cu echipamente medicale adecvate.Distribuirea de materiale infomative pentru personalul medical ºi pentru membrii comunitãþii. S-a organizat de cãtre ASP Neamþ cursul de promovare a alãptãrii adresat medicilor de familie ºi asistentelor medicale. alimentaþia sãnãtoasã a memei ºi copilului.În perioada 2006-2007 s-au reabilitat toate secþiile de nou-nãscuþi din judeþ. iar maternitatea Roman este în curs de a obþine aceastã calificare.Acþiuni de informare a membrilor comunitãþii prin medicii de familie pentru prevenirea afecþiunilor ºi facilitarea implementãrii mãsurilor de sãnãtate publicã. . . S-au organizat cursuri de educaþie sexualã ºi prevenire a bolilor cu transmitere sexualã pentru medicii ºcolari ºi asistentele lor. planificarea familialã ºi contracepþia. sistemul asigurãrilor sociale de stat pentru mamã ºi copil etc. numãrul de copii nou-nãscuþi beneficiari ai servciilor medicale ºi bugetul alocat secþiilor de nou-nãscuþi din Judeþul Bacãu pe anii 2006-2007 : Numãrul cadre medicale Buget alocat secþii nouNumãr nou-nãscuþi beneficiari ai serviciilor Anul sectii nou-nãscuþi nãscuþi medicale 2006 105 1. ASP Botoºani La Spitalul de Obstreticã ºi Ginecologie Botoºani s-a constituit o comisie pentru aplicarea Legii 272/2004 în conformitate cu Ordinului MSP 660/2005 privind eficienþa activitãþii de asistenþã socialã în secþiile de nou-nãscuþi ºi a Ordinului 756/2004 privind coordonarea activitãþii ºi prevenirea abandonului în maternitãþi. în cadrul cãrora au fost pregãtiþi 100 de medici de familie. prieten al copilului. . 2 medici neonatologi. s-au solicitat informaþii Autoritãþilor de Sãnãtate Publicã cu privire la numãrul de cadre medicale repartizate pe sectiile de nou-nãscuþi ºi/sau pediatrie din unitãþile sanitare arondate ºi numãrul de copii care au benficiat de asistenþã medicalã în perioada 2006-2007. S-au organizat cursuri de planificare familialã cu medicii ºi asistentele medicale din mediul rural.Maternitatea Piatra Neamþ s-a înscris ºi a obþinut Placheta de Spital.3%0 în anul 2006 ºi de 9. vaccinurile ºi importanþa acestora. .Antrenarea medicilor de familie la cursuri de formare continuã pe diverse teme.Întâlniri periodice cu medicii de familie ºi medicii speciliºti în vederea informãrii acestora cu privire la legislaþia în domeniul medico-social. Pentru a verifica gradul de eficienþã a mãsurilor întreprinse de unitãþile sanitare în vederea apãrãrii dreptului copilului la sãnãtate. În aceste campanii au fost implicaþi ºi mediatorii sanitari angajaþi în judeþ. Conform informaþiilor furnizate de cãtre ASP-uri. iar personalul medical a urmat cursuri specifice de terapie intensivã acordatã noului-nãscut.Angajarea de asistenþi medicali comunitari (4 nou angajaþi) ºi de mediatori sanitari (5 nou angajaþi).716 12. În vederea informãrii cu privire la metodele contraceptive.

sunt angajate 2 cadre medicale. Judeþul Vrancea • ASP Vrancea a menþionat cã numãrul total de copii nou-nãscuþi aflaþi în evidenþele medicale ale unitãþilor sanitare din Judeþ a fost de 3. acestea sunt în numãr total de 80. • Numãrul de nou-nãscuþi înregistrat la secþiile de nou-nãscuþi a fost de 5. Judeþul Neamþ • Numãrul de cadre medicale angajate în secþiile de neonatologie din judeþul Neamþ este de 6 medici ºi 40 de asistente.200 copii.268 în anul 2007. Judeþul Galaþi • În judeþul Galaþi s-a înregistrat în unitãþile sanitare un numãr de 5.965 Judeþul Vaslui • În Secþia de Neonatologie a Spitalului Judeþean de Urgenþã Vaslui existã 24 de cadre medicale.962 2007 157 6. Secþia de Pediatrie a Spitalului Muncipal Vatra Dornei are angajat un numãr total de 8 cadre medicale ºi a avut în evidenþã în perioada 2006-2007 un numãr de 387 copii.884 în anul 2006 ºi de 4078 în anul 2007.371 copii în anul 2006 ºi 3037 de copii în anul 2007. • La Secþiile de Pediatrie sunt angajaþi în judeþul Neamþ în total 13 medici ºi 68 de asistente pentru 258 de paturi.926 de copii în cele 5 secþii de pediatrie. Instituþia nu a furnizat date despre numãrul cadrelor medicale din secþiile nou-nãscuþi ale spitalelor din judeþ. Secþia de Pediatrie a Spitalului Judeþean Sf. iar în Secþia de Pediatrie a aceluiaºi spital sunt 28 de cadre medicale. în 5 secþii de pediatrie. Ioan cel Nou Suceava a avut angajate un numãr de 48 de cadre medicale în anul 2006 ºi un numãr de 46 cadre medicale în anul 2007. numãrul de copii beneficiari ai serviciilor medicale ºi bugetul alocat sectiilor de pediatrie din Judeþul Bacãu pe anii 2006-2007: Anul Numarul cadre medicale Buget alocat secþiilor de Numãr copii beneficiari ai secþii pediatrie pediatrie serviciilor medicale 2006 155 4. • În perioada 2006-2007 au beneficiat de servicii medicale în secþiile de pediatrie peste 11. • În ce priveºte numãrul de cadre medicale din secþiile de pediatrie a unitãþilor sanitare din Judeþul Vrancea.445 copii nou-nãscuþi în anul 2006 ºi respectiv 5.063 10. Judeþul Suceava • • • • La secþia de neonatologie a spitalului Judeþean Sf. în judeþul Galaþi sunt angajaþi 28 în medici în specialitatea obstretica-ginecologie. iar numãrul de copii nou-nãscuþi înregistrat în perioada 2006-2007 a fost de 694.815 copii.008.038 în anul 2006 ºi de 4911 în anul 2007.663 9. dintre care 14 sunt medici. • În perioada -2007 2006 au fost oferite servicii medicale la un numãr de 22. La secþia de neonatologie a spitalului Muncipal Vatra Dornei exista un singur cadru medical. 59 .500 de copii. 29 de medici în specialitatea pediatrie.202. 5 în specialitatea neonatologie. dintre care 5.438 de copii la secþia de pediatri. Numãrul total de copii care au beneficiat de servicii medicale în perioada 2006-2007 a fost de 7. • In ce priveºte numãrul cadrelor medicale. iar numãrul de copii nou-nãscuþi înregistrat la unitatea sanitarã a fost de 3. Ioan ce Nou Suceava.Date statistice privind numãrul de cadre medicale. la un numãr de 143 de paturi din cele 4 secþii existente. • În perioada 2006-2007 au beneficiat de servicii medicale în secþiile spitalului 15.

este reglementat de cãtre Convenþia ONU în cadrul art. 32 din Constituþia României. a) care subliniazã faptul cã educaþia copilului trebuie sã urmãreascã „dezvoltarea plenarã a personalitãþii. de a participa liber la viaþa culturalã ºi artisticã”. obligativitatea de a întreprinde toate mãsurile necesare pentru: a) facilitarea accesului la educaþie preºcolarã ºi asigurarea învãþãmântului general obligatoriu ºi gratuit pentru toþi copii.asigurarea învãþãmântului general obligatoriu ºi gratuit pentru toþi copii. Inspectoratelor Judeþene ºi Unitãþilor ªcolare. respective Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. În ceea ce priveºte asigurarea educaþiei copilului în sens pedagogic existã o conlucrare între stat ºi familie. inclusiv pentru prevenirea violenþei în familie.000. organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele programei ºcolare naþionale. 47 alin. tutorele legal instituit sau susþinãtorul legal este obligat sã ia mãsuri pentru asigurarea frecvenþei ºcolare a elevului în învãþãmântul obligatoriu. locuri de joacã suficiente ºi adecvate pentru copii. 180 cã “(2) Pãrintele. 31 alin. preluând prevederile Convenþiei ONU în ceea ce priveºte acest drept. ca instituþii ale administraþiei publice locale cu atribuþii în domeniul educaþiei. Dacã în ceea ce priveºte educaþia din mediu familial. pãrinþii au obligaþia de a înscrie copilul la ºcoalã ºi de a asigura frecventarea cu regularitate de cãtre acesta a cursurilor ºcolare. reglementeazã obligaþiile Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. Nerespectarea acestei prevederi din culpa pãrintelui. cât ºi în art. de a întreprinde mãsuri necesare pentru respectarea dreptului copilului la educaþie. a tutorelui legal instituit sau a susþinãtorului legal constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã între 500. în mod special în zonele intens populate. Legea 272/ 2004 respectã prevederile Convenþiei în ceea ce priveºte conþinutul acestui drept ºi menþioneazã faptul cã autoritãþile publice au obligaþia sã asigure. statul având obligaþia de a asigura funcþionarea sistemului naþional de învãþãmânt. ca organ de specialitate al administraþiei publice centrale. pãrinþii au cu prioritate dreptul de a alege felul educaþiei care urmeazã sã fie datã copilului. potrivit atribuþiilor care le revin. 48 în sarcina instituþiilor cu atribuþii în domeniul educaþiei. dreptul de a practica activitãþi recreative proprii vârstei sale. Legea 272/2004 nu sancþioneazã pãrinþii care nu-ºi îndeplinesc obligaþia de a asigura accesul copilului la învãþãmântul naþional de masã.49 dreptul copilului la o educaþie care sã-i asigure dezvoltarea aptitudinilor ºi personalitãþii sale precum ºi dreptul copilului la odihnã ºi vacanþã. familia având obligaþia de a asigura exercitarea dreptului copilului la educaþie inclusiv ºcolarã ºi de a supraveghea exercitarea acestui drept. Dreptul la educaþie este prevãzut atât în Convenþia ONU cu privire la drepturile copilului în art. 60 . Legea 84/1995 republicatã (Legea învãþãmântului) prevede în art.2 din Legea 272/2004). Legea 272/2004 instituite prin art.5. în ceea ce priveºte educaþia în sens pedagogic. a vocaþiilor ºi a aptitudinilor mentale ºi fizice ale copilului”. (art. Dreptul la educaþie este considerat un drept fundamental de cãtre Convenþia ONU cu privire la drepturile copilului ºi este reglementat în art. pentru a nu intra prematur pe piaþa muncii.000 lei. (3) Constatarea contravenþiei ºi aplicarea amenzii se fac de cãtre autoritãþile desemnate de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi Ministerul de Interne. EDUCAÞIE. c) organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde cerinþelor programei ºcolare naþionale. 28 alin 1 ca atare „Statele pãrþi recunosc dreptul copilului la educaþie” dar ºi în art-29 alin 1 lit. Dreptul copilului la odihnã ºi vacanþã. Având în vedere obligaþia statului de a asigura funcþionarea sistemului naþional de învãþãmânt ºi accesul copiilor la educaþie ºcolarã. b) dezvoltarea de programe de educaþie pentru pãrinþii tineri.000 lei ºi 2. ACTIVITÃÞI RECREATIVE Secþiunea a 4-a din legea 272/ 2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului reglementeazã în articolele 47 . Legea 272/ 2004. 28. pentru a nu intra prematur pe piaþa muncii etc. printr-o metodologie comunã”. precum ºi inspectoratelor ºcolare ºi unitãþilor de învãþãmânt. 1 prin aceea cã „Statele pãrþi recunosc copilului dreptul la odihnã ºi la vacanþã. ca ºi drept complementar dreptului la educaþie. Pãrinþii copilului au cu prioritate dreptul de a alege felul educaþiei care urmeazã sã fie datã copiilor lor dar organele statului au obligaþia sã întreprindã toate mãsurile necesare pentru respectarea acestui drept.

• funcþioneazã 12 unitãþi de învãþãmânt ºcolar. 11 grupuri ºcolare. • funcþioneazã 4 unitãþi de învãþãmânt ºcolar. 1 ºcoalã clasele I-IV). astfel încât principala modalitate prin care se poate asigura accesul copiilor la educaþie preºcolarã ºi la învãþãmântul obligatoriu o reprezintã înfiinþarea ºi funcþionarea de unitãþi de învãþãmânt. 2 ºcoli generale. 61 . 1 ºcoalã clasele I-IV). 4 ºcoli cu clasele I-IV. MMSF.1. 1 ºcoalã normalã. Dintre acestea 5 au personalitate juridicã ºi 5 nu au personalitate juridicã. 1 grup ºcolar tehnic. 5. 5 fãrã personalitate juridicã.2 din Legea 84/1995. • funcþioneazã un numãr total de 64 de unitãþi de învãþãmânt ºcolar. din care 57 cu personalitate juridicã ºi 7 fãrã personalitate juridicã (9 colegii. Oraºul Hârlãu • funcþioneazã 3 grãdiniþe. ANPDC. autorizate conform legii. f) prevenirea abandonului ºcolar din motive economice. 5. dintre care 6 cu program normal. din care 1 grup ºcolar agricol. conform art. 30 ºcoli generale. din care 20 de grãdiniþe cu program normal. IPJ. din care 1 liceu teoretic. În acest sens prezentãm o situaþie a unitãþilor ºcolare din judeþele Iaºi ºi Vaslui. 18 alin. dintre acestea 5 fiind cu personalitate juridicã. Muncipiul Paºcani • funcþioneazã 10 grãdiniþe. 1 fãrã personalitate juridicã. Beneficiarii învãþãmântului preºcolar sunt copiii cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. • sunt înfiinþate 11 unitãþi de învãþãmânt privat autorizate ce asigurã servicii de învãþãmânt preºcolar. 1 seminar teologic. 2 cu program normal. cum sunt hrana. au fost adresate întrebãri legate de modalitãþile de implementare a obligaþiilor prevãzute de secþiunea a 4a din legea 272/ 2004 urmãtoarelor instituþii: MEC. luând mãsuri active de acordare a unor servicii sociale în mediu ºcolar. 2 grupuri ºcolare. 4. 42 au personalitate juridicã ºi 8 nu au personalitate juridicã. prelungit sau sãptãmânal.d) organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala. • Tot în Muncipiul Paºcani existã ºi o unitate de învãþãmânt preºcolar particularã. ISJ. din care 11 cu personalitate juridicã ºi una fãrã personalitate juridicã (2 licee teoretice. Judeþul Iaºi situaþia unitãþilor de învãþãmânt se prezintã astfel: 1. 1 ºcoalã de arte ºi meserii. 2. 6 ºcoli cu clasele I-VIII. 9 licee. 3 ºcoli. Oraºul Târgu Frumos • În acest oraº sunt înfiinþate 2 grãdiniþe. transport ºi altele asemenea. MS. 1 cu program prelungit. 1 cu program prelungit. din care 1 liceu teoretic. 1 ºcoalã de arte ºi meserii. Dintre acestea. O modalitate prin care se asigurã accesul la educaþie preºcolarã ºi învãþãmânt obligatoriu este realizatã prin asigurarea de unitãþi ºcolare ºi personal calificat. SPAS. • În acest oraº existã 7 unitãþi de învãþãmânt ºcolar. Oraºul Podu Iloaiei • În acest oraº funcþioneazã 1 singurã grãdiniþã cu program normal. rechizite. în vederea reintegrãrii lor în sistemul naþional de învãþãmânt. la viaþa culturalã ºi artisticã. Grãdiniþele se înfiinþeazã de cãtre inspectoratele ºcolare. dintre acestea 2 fiind cu personalitate juridicã. 1 ºcoalã postlicealã sanitarã. Muncipiul Iaºi • Funcþioneazã un numãr total de 50 de grãdiniþe de stat. 4 cu program prelungit. cu program normal. 1 cu program normal. 3. 28 cu program prelungit ºi 2 cu program sãptãmânal. e) respectarea dreptului copilului la timp liber. 2 ºcoli cu clasele I-VIII. • funcþioneazã 4 unitãþi de învãþãmânt ºcolar. Facilitarea accesului la educaþie preºcolarã ºi asigurarea învãþãmântului preºcolar ºi învãþãmântului obligatoriu Învãþãmântul preºcolar se asigurã în cadrul grãdiniþelor publice ºi private. DGASPC. Din prisma drepturilor reglementate de aceastã secþiune dar ºi a autoritãþilor cu atribuþii în respectarea acestora. un grup ºcolar tehnic.

13 arondate altor unitãþi de învãþãmânt. Tomeºti. Mioroneasa. funcþioneazã câte o grãdiniþã pe comunã. 3 licee. ªipote au 4 grãdiniþe cu program normal. 4. Ruginoasa. • Dintre unitãþile de învãþãmânt preºcolar din Muncipiul Vaslui. Oþeleni. Fântânele. 13 ºcoli cu clase I-VIII. 2 grupuri ºcolare industriale. în fiecare dintre acestea funcþionând mãcar o unitate de învãþãmânt ºcolar. 8 fãrã personalitate juridicã. ªcheia. • În aria teritorialã a Judeþului Iaºi sunt arondate 93 de comune. Focuri. Ion Neculce. 2. 1 ºcoalã de arte ºi meserii. (2 cu personalitate juridicã. 2 ºcoli cu clase I-IV). din care 18 cu personalitate juridicã ºi 3 fãrã personalitate juridicã (1 colegiu. • În ce priveºte unitãþile de învãþãmânt ºcolar. deºi existã înfiinþate unitãþi de învãþãmânt ºcolar. 1 seminar teologic. Mogoºeºti-Siret. Bãlþaþi. Miroslva. 1 cu personalitate juridicã. nu funcþioneazã nici o grãdiniþã: Balº. Muncipiul Vaslui • Înfiinþate 24 de grãdiniþe. Municipiul Bârlad • sunt 20 de grãdiniþe. Valea Lupului. în majoritatea comunelor din Judeþul Iaºi sunt înfiinþate grãdiniþe cu program normal. 5 ºcoli generale cu clasele I-VIII. 1 colegiu agricol. Victoria. 8 arondate altor unitãþi de învãþãmânt. Holboca. Hãlãuceºti. Ciohorani. dintre acestea 1 fiind cu program prelungit. Ciurea. Horlelºti. • existã comune în care sunt înfiinþate ºi câte douã grãdiniþe (Alexandru Iona Cuza. Oraºul Negreºti • Funcþioneazã 9 grãdiniþe. Scânteia. 6. arondate astfel la alte unitãþi de învãþãmânt. 7 cu personalitate juridicã. Cotnari. Valea Seacã. • În Municipiul Vaslui funcþioneazã 21 de unitãþi de învãþãmânt ºcolar. 1 ºcoalã de muzicã ºi arte plastice. dintre care un grup ºcolar industrial. 2 ºcoli de arte ºi meserii. toate cu personalitate juridicã. 5. În mediu rural • Majoritatea comunelor din Judeþul Vaslui au cel putin 2 grãdiniþe înfiinþate. Þuþora. doar 2 dintre acestea au grãdiniþe cu program prelungit. 10 grãdiniþe sunt cu program prelungit. Dagâþa. Gropniþa. Popricani. dintre acestea 7 fiind cu program normal. în Murgeni sunt 7 ºcoli. 3 ºcoli cu clasele I-VIII. • În cea mai mare parte din comunele Judeþului Iaºi. Oraºul Huºi • funcþioneazã un numãr de 12 grãdiniþe. 7 fãrã personalitate juridicã. Scobinþi.6. 62 . 3 ºcoli cu clasele I-VIII. Oraºul Murgeni • Funcþioneazã 7 grãdiniþe fãrã personalitate juridicã. Mirosloveºti. În mediul rural • conform informaþiilor prezentate pe site-ul oficial al ISJ Iaºi. 1 grup ºcolar industrial. Costuleni. 2 cu personalitate juridicã. Ungheni. Andrieºeni. cele mai multe unitãþi de învãþãmânt existãnd în comuna Miroslava (13). Þibana. • existã 16 unitãþi de învãþãmânt ºcolar. 3. respectiv Rãducãneni ºi Tomeºti. Tansa. Vlãdeni). Dolheºti. • Comuna Scobinþi. Stolniceni-Prãjescu. Probota. dintre acestea. 4 cu personalitate juridicã. • Comune cu 3 grãdiniþe: comuna Bârnova. Rãducãneni. din care 1 liceu. 2 licee. Belceºti. toate cu program normal. Moþca. 13 fiind cu program normal. Tomeºti au câte 5 grãdiniþe. • Dintre comunele judeþului Iaºi. 4 ºcoli cu clasele I-IV. 5 fiind cu program prelungit. Erbiceni. Clepeniþa. Ciorteºti. • Existã 9 unitãþi de învãþãmânt ºcolar. 5 ºcoli cu clasele I-IV. 14 sunt grãdiniþe cu program normal. • Existã 10 unitãþi de învãþãmânt ºcolar. 8 fiind cu program normal. Mãdârjac. toate cu personalitate juridicã (1 colegiu. Þibãneºti. • Existã comune în judeþul Iaºi în care. 10 ºcoli cu clasele I-VIII). 7 cu program prelungit. Leþcani. 5 fãrã personalitate juridicã) dintre care un grup ºcolar agricol. Judeþul Vaslui situaþia unitãþilor de învãþãmânt se prezintã astfel: 1. • Comunele Deleni. Todireºti. din care 8 cu personalitate juridicã ºi 16 fãrã personalitate juridicã.

Deleni. „Program de informare privind cunoaºterea drepturilor copilului”. Costeºti. Tãtãrani. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea menþioneazã cã în anii 2006 — 2007 au derulat 6 programe pentru 5210 pãrinþi tineri. Ivãneºti (10 grãdiniþe). Vrancea ºi Suceava. Tutova. Vãleni. Vutcani. Viiºoara. Recompensa ºi pedeapsa. „Educaþie pentru sãnãtate”. Aceastã obligaþie este în acord cu principiul prevãzut de art. Bacãu. Bogdana. Ibãneºti. Dragomireºti (8 grãdiniþe). „Eco grãdiniþa”. Micleºti. Suceava. Muntenii de Jos. Berezeni. Pochidia. toate comunele având asigurat accesul atât la învãþãmântul primar. Astfel. Poieneºti. cât ºi cu privire la îndrumarea copiilor cãtre serviciile de suport. • Comune cu 6 grãdiniþe sau mai multe: Banca (10 grãdiniþe). Deleºti. Bogdãneºti. Dumeºti. în 49 de comune existând pe lângã ºcoli cu clasele I-IV ºi clasele I-VIII ºi ºcoli de arte ºi meserii. Mãluºteni. în toate comunele din Judeþul Vaslui existã cel puþin 2 unitãþi de învãþãmânt ºcolar. Dodeºti. Buneºti-Avereºti. Numãrul programelor de educaþie pentru pãrinþii tineri ºi numãrul de pãrinþi beneficiari în anii 2006 — 2007. Tanacu. în funcþie de nevoile fiecãrei familii. Dezvoltarea unor programe de educaþie pentru pãrinþii tineri (art. Coroieºti. Hoceni. Dãneºti. Cozmeºti. Falciu (7 grãdiniþe). 63 • . Muntenii de Sus.1 lit. Bogdaniþa. Cum sã ne responsabilizãm copiii în privinþa comportamentului social?. Codãeºti. Oseºti. Olteneºti. Puieºti (8 grãdiniþe). Au fost adresate întrebãri privind atribuþiile instituþiilor din Legea 272 din 2004 Inspectoratelor ªcolare Judeþene din Judeþele Iaºi. Pogana. Lunca Banului. • Comune cu 4 grãdiniþe: Albeºti. proiectul „ªcoala pãrinþilor” Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi menþioneazã un numãr de 730 de pãrinþi implicaþi în programe de educaþie ºi un numãr mare de proiecte/teme printre care evidenþiem: Cum sã ne creºtem copiii care „ne fac probleme”?. Vaslui. Totuºi. cât ºi la cel gimnazial. Paºi ai dezvoltãrii copilului. Denumirea programelor desfãºurate sunt: „Educãm aºa”. a caracteristicilor dezvoltãrii copilului. ce drepturi îi refuz eu copilului meu? etc. Epureni. La întrebãrile adresate au rãspuns Inspectoratele ªcolare Judeþene din Judeþele: Galaþi. educaþia pãrinþilor tineri se realizeazã cu prilejul programelor de instruire a tuturor pãrinþilor: ºedinþe. „ªcoala pãrinþilor”. ªtefan cel Mare. Griviþa. Duda-Epureni. • Comune cu 5 grãdiniþe: Bãceºti.Comune cu 2 grãdinþe: Bãlteni. Tacuta. Blãgeºti. Botoºani ºi Neamþ. Creþeºti. Ciocani. „Program de informare privind virusul HIV”. Neamþ. Pungeºti (6 grãdiniþe). Pãdureni. aceºtia având obligaþia de a a-ºi exercita drepturile ºi de a-ºi îndeplini obligaþiile faþã de copil tinând seama cu prioritate de interesul superior al copilului. b) Aceastã obligaþie prevãzutã în sarcina instituþiilor cu atribuþii în domeniul educaþiei copilului are în vedere organizarea la nivelul unitãþilor de învãþãmânt a unor programe de informare ºi educare destinate pãrinþilor pentru dezvoltarea abilitãþilor lor parentale. lectorate cu pãrinþii. Vrancea. în ce priveºte asigurarea copilului a dreptului la educaþie nu se poate realiza în mod eficient decât prin implicarea conlucratã a familiei copilului ºi a instituþiilor cu atribuþii în domeniul învãþãmântului. Laza. în Judeþul Vaslui sunt 81 de comune. Rebricea (8 grãdiniþe). Boteºti. Suletea. Roºieºti. Drãnceni. Gherghesti. Galaþi. Zorleni (6 grãdiniþe). Vultureºti. întâlniri ale asociaþiilor de pãrinþi. Dimitrie Cantemir. Iana. Iveºti. intervenþia sistemului instituþional fiind complementarã în domeniul promovãrii ºi apãrãrii dreptului copilului. 48 al. 5 alin.2 din Legea 272/2004 conform cãruia rãspunderea pentru creºterea ºi dezvoltarea copilului revine în primul rând pãrinþilor. Todireºti (7 grãdiniþe). Alexandru Vlahuþã. • Comune cu 3 grãdiniþe: Arsura. Tehnici de autocontrol. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ nu cunoaºte atribuþia care îi revine prin Legea 272/2004 de a organiza cursuri cu tinerii pãrinþi menþionând cã nu are în atribuþii programe speciale cu aceastã categorie de pãrinþi. Puºcaºi. Perieni. Potrivit informaþiilor de interes public publicate pe site-ul oficial al Inspectoratului ªcolar Judeþean Vaslui. Fruntiseni. Potrivit datelor statistice oferite de Institutul Naþional de Statisticã-Direcþia Judeþeanã de Statisticã Vaslui. Lipovat. Zapodeni (7 grãdiniþe). iar în 3 comune existã grupuri ºcolare. Gãgeºti. Soleºti (6 grãdiniþe). Voineºti (6 grãdiniþe). Bãcani. Stãnileºti (6 grãdiniþe). pentru informarea cu privire la drepturile copilului. actul de învãþãmânt devenind ineficient fãrã educaþia copilului în mediu familial. Cât timp alocãm copilului?. Gãrceni. Vinderei (6 grãdiniþe).

respectiv aceea de realizare de cursuri speciale pentru copii cu cerinþe speciale. care are atribuþii.) are o largã circulaþie în ultimii ani. Au fost adresate cereri de informaþii de interes public cu privire la programele naþionale desfãºurate în perioada 2006-2007 destinate pãrinþilor tineri cãtre Ministerului Educaþiei. Vrancea prin care s-au solicitat relaþii cu privire la cursurile realizate la nivelul fiecãrui judeþ pentru integrarea în învãþãmântul de masã a copiilor cu nevoi speciale în perioada 2006-2007. Ministerul Educaþiei.. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea menþioneazã cã în anii 2006 -2007 pentru copiii care au avut cerinþe educative speciale s-au organizat cursuri speciale de pregãtire fiind implicate 3 unitãþi de învãþãmânt.1 lit.1 lit. dar aceastã instiuþie nu a rãspuns solicitãrilor. printre altele. 64 .Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a derulat un singur program „Educãm aºa” pentru 731 de pãrinþi tineri. Cercetãrii ºi Tineretului a aprobat prin Ordinul 5379/2004 Metodologia de organizare ºi funcþionare a serviciilor educaþionale prin cadre didactice de sprijin/itinerante pentru copiii cu cerinþe educative speciale ºcolarizaþi în învãþãmântul de masã. în acord cu Hotãrârea de Guvern 1251/2005 cã la nivelul fiecãrui judeþ trebuie înfiinþat un Centru Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã coordonat de Inspectoratul ªcolar Judeþean ºi finanþat din bugetul Consiliului Judeþean. Dacã au fost organizate cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele programei ºcolare naþionale. Neamþ. Suceava. „O ºansã pentru copiii cu dizabilitãþi”.) pentru a oferi un climat favorabil dezvoltãrii armonioase ºi cât mai echilibrate a personalitãþii acestora. De asemenea.S. 8 cadre didactice ºi au fost 66 de beneficiari.2. de a oferi sprijin elevilor cu dificultãþi în adaptarea la programa ºcolarã. ca unitate conexã la învãþãmântul preuniversitar. Educaþia integratã se referã în esenþã la integrarea în structurile învãþãmântului de masã a copiilor cu cerinþe speciale în educaþie (copii cu deficienþe senzoriale.c impune în sarcina instituþiilor cu atribuþii în promovarea ºi protejarea dreptului copilului la educaþie de a organiza cursuri speciale destinate copiilor care nu pot rãspunde cerinþelor programei naþionale. în vederea reintegrãrii lor în învãþãmântul de masã ºi prevenirii abadonului ºcolar. etc. pentru a nu intra prematur pe piaþa muncii (art. În cadrul activitãþilor de monitorizare desfãºurat de cãtre Organizaþia Salvaþi Copiii-filiala Iaºi au fost adresate cereri de informaþii de interes public în acord cu dispoziþiile Legii 544/2001 cãtre Inspectoratele ªcolare Judeþene din Iaºi. sunt implicate 50 de cadre didactice ºi sunt 300 de copii beneficiari ai acestui program. numãrul cadrelor didactice care susþin aceste cursuri ºi numãrul de beneficiari: Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ menþioneazã cã pentru copiii care nu pot rãspunde cerinþelor programei ºcolare naþionale funcþioneazã programul „A doua ºansã” în trei instituþii de învãþãmânt. Practic textul de lege menþionat instituie o modalitate obligatorie de realizare a educaþiei integrate sau incluzive de cãtre instituþiile cu atribuþii în domeniul învãþãmântului. fizice. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani menþioneazã 4 programe de educaþie pentru 134 de pãrinþi beneficiari pe teme precum „Mirajul strãinãtãþii”.c). În acord cu tendinþele pedagogice internaþionale ºi cu reglementãrile în domeniul drepturilor copilului. Galaþi. Organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele programei ºcolare naþionale. 5. copii din centrele de asistenþã ºi ocrotire.E. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi nu rãspunde la aceastã întrebare. Termenul de cerinþe educative speciale (C. 48 al. Bacãu. Botoºani. Articolul 48 al. defavorizaþi socioeconomic ºi cultural. în acord cu principiul egalitãþii de ºanse ºi nediscriminãrii. copii cu uºoare tulburãri psihoafective ºi comportamentale. copii infectaþi cu virusul HIV. desfãºuratã între 7-10 iunie în oraºul Salamanca în Spania. Vaslui. mai cu seamã dupã publicarea documentelor rezultate în urma Conferinþei Mondiale în problemele educaþiei speciale. sub genericul “ Acces ºi Calitate”. intelectuale sau de limbaj. Cercetãrii ºi Tineretului în temeiul Legii 544/2001.

65 . Necesitatea derulãrii de programe necesare prevenirii abandonului ºcolar. ISJ Iaºi. 8 elevi de clasele IX-XIII. instituþiile cu atribuþii în domeniul învãþãmântului sunt obligate sã ia toate mãsurile necesare în vederea prevenirii abandonului ºcolar ºi totodatã.Judeþul Galaþi: 466 cazuri de abandon ºcolar: 110 în învãþãmântul primar. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi menþioneazã cã în anii 2006 -2007 pentru copiii care au abandonat ºcoala funcþiona programul „A doua ºansã” în care s-au realizat 29 de grupe în 10 unitãþi ºcolare. Conform informaþiilor statistice furnizate de cãtre inspectoratele ºcolare judeþene. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava menþioneazã cã organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala nu reprezintã obiectele de activitate ale inspectoratelor ºcolare.2007 pentru copiii care au abandonat ºcoala funcþiona programul „A doua ºansã” în care 300 de copii care au întrerupt sau au abandonat ºcoala au fost reintegraþi în învãþãmânt. Bacãu ºi Vaslui nu au rãspuns solicitãrilor noastre de a rãspunde chestionarelor trimise ºi nici solicitãrilor de a ne trimite informaþii de interes public în termenul legal. numãrul cazurilor de abandon ºcolar se prezintã astfel: . Cauzele abandonului ºcolar sunt variate: cauze economice. În ultimii ani. pedagogice. socio-culturale. La nivelul judeþului 299 de astfel de copii au fost luaþi în evidenþã. psihologice. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani nu a organizat astfel de cursuri. Programul s-a desfãºurat în 3 instituþii de învãþãmânt din judeþul Neamþ ºi au fost implicate 50 de cadre didactice. Organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala. 5. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani nu a organizat astfel de cursuri. Au fost implicate 77 de cadre didactice ºi au beneficiat de acest program 641 de copii. Una dintre modalitãþile prin care se poate asigura recuperarea ºcolarã a copiilor care au abandonat ºcoala este cea de organizare de cursuri speciale adresate acestei categorii de beneficiari. Astfel. reprezentând astfel ºi o încãlcare a dreptului copilului de a fi protejat împotriva oricãrei forme de exploatare. 59 de elevi de la ºcolile profesionale. 331 în învãþãmântul gimnazial.Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava menþioneazã cã în anii 2006 -2007 nu a desfãºurat cursuri pentru copiii care nu puteau rãspunde programei ºcolare naþionale întrucât aceºtia au beneficiat de adaptare curricularã. au fost implicate 32 de cadre didactice ºi au beneficiat 340 de copii. 25 în învãþãmântul liceal. în vederea reintegrãrii lor în sistemul naþional de învãþãmânt. Principalele cauze care genereazã abandonul ºcolar sunt generate de condiþiile economice precare care conduc astfel la limitarea posibilitãþii pãrinþilor de a oferi copiilor resursele necesare educaþiei. Legea 272/2004 instituie obligativitatea de a organiza astfel de cursuri în sarcina instituþiilor cu atribuþii în domeniul educaþiei. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ menþioneazã cã în anii 2006 . 113 de clasele IVIII. manifestat cu precãdere în mediul rural. religioase. .Judeþul Vrancea: 568 de copii care au abandonat ºcoala.Judeþul Suceava: 954 de cazuri de abandon ºcolar în anul 2005-2006 ºi 609 cazuri în anul 2006-2007. . . Inspectoratul ªcolar Vrancea menþioneazã cã în anii 2006 -2007 pentru copiii care au abandonat ºcoala funcþiona programul „A doua ºansã” care s-a desfãºurat în 18 instituþii de învãþãmânt din judeþul Vrancea.Judeþul Neamþ: 687 de cazuri de abandon ºcolar. Cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala în vederea reintegrãrii lor în sistemul de învãþãmânt.Judeþul Botoºani: 215 cazuri de abandon ºcolar 35 elevi de clasele I-IV. abandonul ºcolar reprezintã un fenomen de mare amploare cu care se confruntã România. . dar ºi o cauzã care poate determina exploatarea copilului prin muncã.3. sã ia toate mãsurile necesare pentru recuperarea ºcolarã a copiilor care au abandonat ºcoala în vederea reintegrãrii acestora în învãþãmântul de masã. Abandonul ºcolar reprezintã conduita copilului de a înceta efectiv frecventarea cursurilor ºcolare înainte de obþinerea unei calificãri sau pregãtiri profesionale. precum ºi de programe în vederea recuperãrii ºcolare a copiilor care au abandonat ºcoala derivã ºi din numãrul alarmant de cazuri de abandon ºcolar înregistrat în perioada 2006-2007. Abandonul ºcolar reprezintã nu numai o încãlcare a dreptului copilului la educaþie.

Muncipiul Botoºani Serviciul Public de Asistenþã Socialã Judeþul Botoºani Primãria Bucecea Nu a avut în evidenþã cazuri de Nu a primit sesizãri Oraºul Bucecea copii care se sustrag procesului de învãþãmânt Judeþul Botoºani Primãria Comunei A avut în evidenþã 4 cazuri de Nici unul dintre aceste Comuna Tudora Tudora copii care se sustrag procesului cazuri nu a fost sesizat de de învãþãmânt în perioada cãtre unitãþile ºcolare 2006-2007 Judeþul Neamþ Consiliul Local Piatra Nu a rãspuns Nu a rãspuns Muncipiul Piatra Neamþ-Serviciul Public Neamþ de Asistenþã Socialã Judeþul Neamþ Consiliul Local Piatra A avut un singur caz de copil Un singur caz a fost Muncipiul Roman Neamþ-Direcþia Generalã care se sustrage procesului de sesizat de unitãþile ºcolare de Asistenþã Socialã învãþãmânt Judeþul Neamþ Primãria Comunei Nu beneficiazã de o evidenþã a Nu a rãspuns Comuna Sãbãoani Sãbãoani cazurilor de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt 66 . s-au obþinut urmãtoarele date statistice: Instituþia Nr. în privinþa cazurilor de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt aflate în evidenþa Serviciilor Publice de Asistenþã Socialã în perioada 2006-2007. în cadrul programului de monitorizare derulat de Asociaþia Salvaþi Copiii-filiala Iaºi.Deoarece prevenirea abondonului ºcolar nu poate fi realizatã doar prin intervenþia instituþiilor cu atribuþii în domeniul educaþiei. Judeþul Vaslui Serviciul Public de Nu a avut în evidenþã cazuri de Nu a primit nici o sesizare Oraºul Negreºti Asistenþã Socialã ºi copii care se sustrag procesului de la unitãþile ºcolare de cazuri de copii care se Protecþia Copilului de învãþãmânt în perioada sustrag procesului de 2006-2007. situaþiile de acest gen a Protecþia Minorilor ºi colaborat cu Asociaþia Salvaþi Familiei Copiii. s-au solicitat informaþii de interes public ºi Serviciilor Publice de Asistenþã Socialã din judeþele Iaºi. Hârlãu Nu a primit nici o sesizare Judeþul Vaslui Direcþia de Asistenþã Nu a avut cazuri de copii care din partea unitãþilor Muncipiul Vaslui Socialã se sustrag procesului de ºcolare de cazuri de copii învãþãmânt înregistrate în care se sutrag procesului perioada 2006-2007. Astfel. învãþãmânt. Galaþi cu privire la modalitãþile de intervenþie ale acestor instituþii în cazurile de copii cu risc de abandon ºcolar sau care au abandonat efectiv ºcoala. Suceava. Cazuri de copii care Judeþul sustrag procesului de se sustrag procesului de Localitatea învãþãmânt înregistrat în învãþãmânt sesizate de perioada 2006-2007. Judeþul Iaºi Consiliul Local Iaºi cazurilor de copii care se Muncipiul Iaºi Direcþia de Asistenþã sustrag procesului de Comunitarã-Serviciul de învãþãmânt. Nu beneficiazã de o statisticã a Nu a rãspuns. Precizeazã cã în Autoritate Tutelarã. Bacãu. Botoºani. Oraºul Hârlãu care se sustrage procesului de de copil care se sustrage Protecþie Socialã ºi învãþãmânt înregistrat în procesului de învãþãmânt Autoritate Tutelarã din perioada 2006-2007. Vrancea. Judeþul Botoºani Consiliul Local Botoºani. de la unitãþile ºcolare în cadrul Consiliului Local perioada 2006-2007. fiind necesarã ºi activitatea conlucratã a instituþiilor cu atribuþii în domeniul asistenþei sociale. Vaslui. Compartimentul de Judeþul Iaºi Nu a avut nici un caz de copil Nu a primit nici o sesizare Asistenþã Socialã. Neamþ. cazuri de copii care se Nr.Nu a rãspuns Nu a rãspuns. de învãþãmânt. unitãþile ºcolare în perioada 2006-2007.

deoarece nu a avut în evidenþã astfel de cazuri. datoritã faptului cã unitãþile ºcolare nu sesizeazã astfel de cazuri A avut în evidenþã 2 cazuri de copii aflati în situatia de abandon ºcolar Nu a primit nici o sesizare din partea unitãþilor ºcolare Nici unul dintre aceste cazuri nu a fost sesizat de unitãþile ºcolare În ce priveºte modalitãþile de intervenþie a Serviciilor Publice de Asistenþã Socialã în cazurile de copii ce prezintã risc de abadon ºcolar sau care au abandonat efectiv ºcoala. Judeþul Vaslui • Consiliul Local Vaslui. • Primãria Oraºului Bucecea.” Judeþul Botoºani • Consiliul Local Botoºani . Protecþia Minorilor ºi Familiei. Protecþie Socialã ºi Autoritate Tutelarã a menþionat cã nu a desfãºurat activitãþi cu privire la copiii care prezintã risc de abandon ºcolar.Direcþia de Asistenþã Socialã a declarat cã nu a desfãºurat activitãþi în privinþa copiilor cu risc de abandon ºcolar. SPAS-urile au furnizat urmãtoarele informaþii: Judeþul Iaºi • Consiliul Local Iaºi: Direcþia de Asistenþã Comunitarã —Serviciul Autoritate Tutelarã. Cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt sesizate de unitãþile ºcolare în perioada 2006-2007.Judeþul Localitatea Instituþia Nr. • Consiliul Local Negreºti. 6 cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt au fost sesizate de unitãþile ºcolare Nici un caz nu a fost sesizat de unitãþile ºcolare Nici un caz nu a fost sesizat de unitãþile ºcolare Nu a rãspuns Judeþul Vrancea Muncipiul Focsani Consiliul Local FocsaniServiciul Public de Asistenþã Socialã Nu deþine o evidenþã precisã a cazurilor de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt. a menþionat cã în privinþa prevenirii abandonului ºcolar “ Instituþia a oferit servicii de infomare pãrinþilor ºi copiilor cu privire la drepturile lor. precum ºi cu privire la modalitatea de acordare a drepturilor de asistenþã socialã.” • Primãria Comunei Tudora a relatat cã “ În perioada 2006-2007 s-au purtat discuþii cu familiile copiilor care au abandonat ºcoala despre necesitatea terminãrii cursurilor ºcolare 67 . deoarece nu a avut în evidenþã astfel de cazuri. • Consiliul Local Hârlãu .Servciul Public de Asistenþã Socialã.nu a rãspuns. A avut în evidenþã 14 cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt Judeþul Suceava Muncipiul Suceava Direcþia de Asistenþã Socialã Serviciul de Autoritate Tutelarã Primãria Oraºului Fãlticeni Primãria Comunei Dumbrãveni Consiliul Local BacãuServiciul Public de Asistenþã Socialã Consiliul Local Comãneºti-Serviciul Public de Asistenþã Socialã Judeþul Suceava Oraºul Fãlticeni Judeþul Suceava Comuna Dumbrãveni Judeþul Bacãu Muncipiul Bacãu Judeþul Bacãu Oraºul Comãneºti A avut în evidenþã 2 cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt A avut în evidenþã 15 cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt Nu a rãspuns Nr. precizeazã cã “pentru copiii cu risc crescut de abandon ºcolar ºi exploatare prin muncã s-a colaborat cu DGASPC Iaºi în vederea accesãrii servciilor furnizate de cãtre aceastã instituþie”.Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului a menþionat cã “ În colaborare cu ªcoala Mihai David Negreºti s-a urmãrit identificarea copiilor care au beneficiat de programul A DOUA ªANSÃ. cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt înregistrat în perioada 2006-2007.Compartimentul de Asistenþã Socialã.

intermedierea copil-ºcoalã (verificarea prezenþei minorului la orele ºcolare. implicarea acestuia în programul ºcolar. Întrebate fiind inspectoratele ºcolare judeþene cu privire la modalitatea de colaborare dintre acestea ºi serviciile publice de asistenþã socialã în vederea reintegrãrii ºcolare a copiilor care se sustrag procesului de învãþãmânt.Servciul Public de Asistenþã Socialþ. instituþia are la bazã un parteneriat cu Asociaþia “ Lumina Linã”. implementarea planurilor de servicii ºi monitorizare. • Primãria Muncipiului Roman. din cele 15 cazuri de abandon ºcolar înregistrate s-a realizat integrarea ºcolarã a unui numãr de 4 cazuri la ªcoala Specialã Burdujeni. medierea conflictelor (reprezentanþii ºcolii-copil). • Dintre copii cu risc de abandon ºcolar. un numãr de 5 copii au fost reintegraþi în sistemul de învãþãmânt.sprijin în efectuarea temelor.). mediere socialã. pentru a preveni abandonul ºcolar ºi exploatarea copiilor prin muncã(activitãþi de consiliere. cunoscute ca aflându-se în situaþii de risc. Prin acest parteneriat se solutioneazã cazurile de abandon ºcolar. Judeþul Suceava • Consiliul Local Suceava . • Primãria Comunei Dumbrãveni a relatat cã în cazurile de abandon ºcolar identificate “a efectuat vizite la domiciliu.Serviciul Public de Asistenþã Socialã a menþionat cã “În perioada 2006-2007 personalul SPAS Comãneºti a întreprins numeroase demersuri menite a veni în întâmpinarea familiilor cu copii. Judeþul Bacãu • Consiliul Local Bacãu . judeþul Suceava.nu a rãspuns.Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã a relatat cã “în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc. informarea ºi consilierea familiilor. Nici un copil din cei care au abandonat ºcoala nu au fost integraþi în sistemul de învãþãmânt”. s-au desfaºurat urmãtorele activitãþi:vizite în familie. desfãºurând munci contrare legii. • Minorii care se aflã în asemenea situaþii sunt asistaþi în cadrul centrului unde beneficiazã de anumite servicii prin care se urmãreºte rezolvarea dificultãþilor apãrute:consiliere psihologicã. menþinerea legãturii personal specializat învãþãtor/diriginte în vederea despistãrii ºi rezolvãrii dificultãþilor apãrute ºi identificarea progreselor. servicii de consiliere”. suport material ºi financiar).Serviciul Public de Asistenþã Socialã nu a rãspuns solicitãrilor de informaþii de interes public adresate de Asociaþia Salvaþi Copiii-filiala Iaºi. Centrul Social de Zi “ Sfânta Vineri”. Serviciul de Autoritate Tutelarã a menþionat cã “ În vederea reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþia de abandon ºcolar. relaþionarea de cãtre personalul specializat al centrului (asistent social.Direcþia de Asistenþã Socialã. urmãrindu-se reintegrarea ºcolarã a acestora. Judeþul Neamþ • Consiliul Local Piatra Neamþ. psiholog) cu personalul ºcolii în vederea identificãrii cauzei abadonului ºcolar al copilului. Judeþul Vrancea • Consiliul Local Focºani . comportamentul acestuia etc. de abandon ºcolar ºi/sau exploatare prin muncã.obligatorii. • Consiliul Local Comãneºti. • Primãria Municipiului Fãlticeni nu a oferit servicii ºi nu a desfãºurat activitãþi în vederea prevenirii abandonului ºcolar ºi reintegrãrii în sistemul de învãþãmânt a copiilor care prezintã risc de abandon ºcolar.” Judeþul Galaþi • Nici unul dintre SPAS din cadrul judeþului nu a rãspuns solicitãrilor de informaþii de interes public adresate de cãtre Asociatia Salvati Copiii Iaºi. • Primãria Comunei Sãbãoani nu a desfãºurat nici o activitate în privinþa copiilor cu risc de abandon ºcolar. Ca urmare a serviciilor oferite. precum ºi cu privire la mãsurile efectiv întreprinse în vederea 68 .Direcþia de Asistenþã Socialã a menþionat cã instituþia “ nu a desfãºurat nici o activitate privind reintegrarea ºcolarã a copiilor care se sustrag procesului de învãþãmânt”.

prevenirii abandonului ºcolar ºi reintegrãrii copilului în sistemul naþional de învãþãmânt au dat urmãtoarele rãspunsuri: ISJ Botoºani a menþionat “cã instituþia a colaborat cu Serviciul Public de Asistenþã Socialã în vederea reintegrãrii ºcolare a copiilor care se sutrag procesului de învãþãmânt. De exemplu, elevilor care au primit certificate de handicap li s-a fãcut orientare ºcolarã, în funcþie de tipul ºi gradul de deficienþã.” ISJ Neamþ a relatat cã “existã o colaborare între instituþie ºi serviciul public de asistenþã socialã reprezentanþii DGASPC analizeazã ºi soluþioneazã cazurile împreunã cu reprezentanþi ai ISJ”. ISJ Suceava a rãspuns ca în privinþa colaborãrii între instituþie ºi SPAS pentru reintegrarea ºcolarã a elevilor care se sustrag procesului de învãþãmânt nu a fost cazul unei asemenea colaborãri, nu deþin date despre astfel de cazuri. ISJ Vrancea menþioneazã cã “Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea colaboreazã cu Servciul Public de Asistenþã Socialã prin parteneriate, în cadrul unor proiecte (ex. Phare 2005 “Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate”), precum ºi în cadrul comisiilor judeþene: ex. Comisia Judeþeanã pentru protecþia copilului, Echipa intersectorialã pentru prevenirea ºi combaterea exploatãrii copiilor prin muncã” ISJ Galaþi a enumerat mai multe colaborãri cu Serviciul Public de Asistenþã Socialã, Direcþia de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului ºi Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educationalã Galaþi, precum ºi cu o serie de organizaþii neguvernamentale în vederea asigurãrii unor servicii pentru copii care prezintã risc de abandon ºcolar, respectiv: • “Colaborarea indirectã cu DGASPC Galaþi în vederea îmbunãtãþirii situaþiei ºcolare a elevilor aflaþi în plasament Sc. Nr.28; beneficiari 2 copii. • Colaborarea cu serviciul public de asistenþã socialã în cazul unor elevi cu absenteism ºcolar, Sc. Nr.12, 3 copii beneficiari. • Colaborarea cu DGASPC Galaþi în vederea monitorizãrii elevilor aflaþi în plasament, Sc. Nr.12, 7 beneficiari. • Colaborarea cu serviciul public de asistenþã socialã în cazul unor elevi cu absenteism ºcolar, Colegiul Tehnic Traina Vuia, 4 beneficiari, • Colaborarea cu CJRAE în cazuri de violenþã în familie, Colegiul Tehnic Traian Vuia, 1 beneficiar, • Colaborarea cu DGASPC- centrul de Primire Minori Irene & Stuart ºi Secþia 4 Poliþiei în cazul unor elevi de clasele V-VIII din ªcoala nr. 20 ce prezintã risc social, 10 beneficiari, • Consilierea socialã a pãrinþilor care manifestã reticenþã în ce priveºte înscrierea copiilor în centre de zi, Sc. Nr.18, 2 beneficiari, colaborare cu Fundaþia “Cuvântul Întrupat”, • Colaborare cu Fundaþia “Familia” pentru Identificarea unui mediu securizant pentru mama ºi copiii abuzaþi, ªcoala 10, 3 beneficiari, • Colaborare cu DGASPC, Centrul maternal, Sectia 2 ºi 3 Poliþiei pentru consilierea familiilor privind consecinþele abandonului ºcolar ºi evaluarea familiilor din punct de vedere social, • Colaborare cu Serviciul Public de Asistenþã Socialã Galaþi pentru intervenþii la autoritãþile locale în vederea facilitãrii accesului familiilor la ajutoarele sociale garantate prin lege, • Colaborare cu centru de primire minori Irene & Stuart pentru înscrierea unui copil în centru de primire minori etc. ISJ Iaºi ºi ISJ Vaslui nu au rãspuns solicitãrilor de informaþii de interes public.

5.4. Prevenirea abandonului ºcolar din motive economice, luând mãsuri active pentru acordarea unor servicii sociale în mediu ºcolar, cum sunt: hrana, rechizite, transport ºi alte asemenea (art. 48 alin.1 lit.f).
Cauzele abandonului ºcolar ºi ale absenteismului ºcolar sunt multiple: condiþiile socio-economice precare, lipsa oportunitãþilor de realizare profesionalã a copiilor, condiþiile socio-culturale ale familiilor din care provin copiii, atitudinea pasivã a familiilor copiilor faþã de actul de învãþãmânt, climatul familial, anturajul copilului etc. Confom studiilor de specialitate, principala cauzã a abandonului ºcolar o reprezintã situaþia economicã precarã a familiei din care provine copilul, lipsa resurselor materiale ale parinþilor duce de cele mai multe ori la 69

imposibilitatea acestora de a procura copilului manual, rechizite ºcolare, îmbrãcaminte, de a asigura transportul copilor la ºcoala etc. De aceea, în situaþia în care familia nu beneficiazã de resursele necesare pentru a asigura copilului accesul la educaþie, este necesarã intervenþia instituþiilor de stat cu atribuþii în domeniul învãþãmântului, precum ºi în domeniul asistenþei sociale. Astfel , Legea 272/2004 prin art. 48 alin.1 lit.f impune instituþiilor cu atribuþii în domeniul învãþãmântului obligaþia de a lua toate mãsurile necesare pentru acordarea unor servicii sociale în mediu ºcolar, constând în hranã, rechizite, transport, s.a. Prin întrebãrile adresate pentru a afla modalitãþile de implementare a Legii 272/2004 de cãtre instituþiile cu atribuþii în domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului, s-a urmãrit obþinerea de informaþii de la inspectoratele ºcolare judeþene din judeþele Moldovei, precum ºi de la Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului cu privire la programele derulate de cãtre aceste instituþii în vederea prevenirii abandonului ºcolar din motive economice. În judeþul Botoºani, conform informaþiilor oferite de cãtre ISJ Botoºani,în vederea prevenirii abandonului ºcolar din motive economice, s-au luat urmãtoarele mãsuri în perioada 2006-2007: - Derularea programului “Bani de liceu” în cadrul cãruia a fost alocatã suma de 3.318.482 lei în anul 2006, repartizaþi la un numãr de 4.100 de elevi ºi suma de 7.131.303 în anul 2007, repartizaþi la un numãr de 5.500 de elevi. - Distribuirea gratuitã a rechizitelor din fondurile avansate de MEC, bugetul total alocat fiind de 517.000 lei. - Derularea programului “200 de Euro”: în 2006 au beneficiat de program un numãr de 1.240 elevi, bugetul alocat fiind de 809.139,08 lei, iar în anul 2007 au beneficiat de program un numãr de 1.823 elevi, bugetul alocat fiind de 1.156.378,24 lei. În judeþul Neamþ, conform informaþiilor furnizate de ISJ Neamþ, mãsurile întreprinse de cãtre aceastã instituþie în vederea prevenirii abandonului ºcolar din motive economice au fost cele derulate la nivel naþional: rechizite ºi manuale gratuite, produse alimentare, burse sociale, transport gratuit sau subvenþionat. ISJ Neamþ nu ne-a oferit date privitoare la sumele alocate pentru aceste serviici ºi nici privitoare la numãrul de copii beneficiari. Judeþul Suceava - Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava, apreciazã citãm” nu are competenþe ºi nici buget pentru acordarea unor servicii sociale de tipul celor menþionate”, dar menþioneazã cã în perioada 20062007 ISJ Suceava a aplicat programele naþionale derulate de MECT “Cornul ºi Laptele” (58.375 beneficiari), rechizite ºcolare gratuite (5.903 beneficiari), s-au asigurat 42 de microbuze ºcolare repartizate cu precãdere în localitãþile izolate. În Judeþul Vrancea, potrivit informaþiilor oferite de ISJ Vrancea, pentru asigurarea serviciilor sociale copiilor cu risc de abandon ºcolar din motive economice, suportul acordat a fost constant în burse sociale, rechizite gratuite, hranã, transport ºi s-a alocat un buget total de 2.336.000 lei. În ce priveºte bursele sociale, s-a alocat un buget de 123.000 lei de cãtre MECT ºi 1.250.000 lei de cãtre primãrii, numãrul total al beneficiarilor burselor sociale fiind de 4.000 de elevi. În perioada de referinþã 2006-2007, au fost acordate în judeþul Vrancea rechizite ºcolare la un numãr de 20.800 de elevi. La solicitãrile de informaþii de interes public solicitate de Asociaþia Salvaþi Copiii Iaºi privind mãsurile întreprinse de cãtre Inspectoratele ªcolare Judeþene din motive economice, nu au rãspuns ISJ Iaºi, ISJ Vaslui, ISJ Bacãu. ISJ Galaþi, deºi ne-a oferit informaþii detaliate cu privire la alte aspecte ce prezintã interes în domeniul protejãrii ºi promovãrii drepturilor copilului, nu ne-a oferit date cu privire la subiectul în discuþie. De asemenea, Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului nu a rãspuns solicitãrilor de informaþii de interes public referitoare la programele de interes naþional în domeniul prevenirii abandonului ºcolar din motive economice. Deoarece una din cauzele abandonului ºcolar o reprezintã situaþia socio-economicã a famililor copiilor aflaþi în aceastã situaþie, iar principalele instituþii care au atribuþii în domeniul asigurãrii serviciilor de asistenþã ºi protecþie sociale atât pentru familie, cât ºi pentru copil sunt Serviciile Publice de Asistenþã Socialã din cadrul Consiliilor locale ale localitãþilor, s-au solicitat informaþii mai multor SPAS-uri din regiunea Moldovei cu privire la activitãþile desfãºurate în perioada 2006-2007 de sprijin a pãrinþilor care au în întreþinere copii ºi care nu pot, din motive independente de voinþa lor, sã satisfacã nevoile minime de locuinþã, hranã, îmbrãcãminte ºi educaþie a copiilor. Conform informaþiilor furnizate de cãtre SPAS-urile cãrora li s-au adresat întrebãri, s-au obþinut urmãtoarele informaþii:

70

Judeþul Iaºi • Consiliul Local Iaºi- Direcþia de Asistenþã Comunitarã, Serviciul de Autoritate Tutelarã, Protecþia Minorilor ºi Familiei a relatat faptul cã “În perioada 2006-2007 au fost sprijinite mai multe familii, cu diferite ocazii (începerea anului ºcolar, sãrbãtori de iarnã, sãrbãtori pascale etc.) fie prin acordarea de pachete conþinând alimente, îmbrãcãminte, rechizite, fie prin oferirea unui spijin material”. • Consiliul Local Hârlãu-Compartimentul de Asistenþã Socialã, Protecþie Socialã ºi Autoritate Tutelarã a menþionat cã “În perioada 2006-2007 instituþia a sprijinit familiile aflate în situaþii de risc prin acordarea de ajutoare, constând în alimente (la diferite ocazii) ºi bani, în funcþie de situaþia economic-socialã a fiecãrei familii în parte.” Judeþul Vaslui • Consiliul Local Vaslui- Direcþia de Asistenþã Socialã a menþionat cã “În perioada 2006-2007 instituþia a sprijinit un numãr de 800 de familii pe lunã sau persoane, care au în întreþinere copii ºi care nu au putut asigura, independent de voinþa lor, nevoile de bazã ale acestora. Aceste familii au fost sprijinite prin acordarea de ajutor social, asigurarea de locuinþe sociale, ajutoare de urgent în bani sau naturã, alocaþii de susþinere a familiei monoparentale, ajutoare pentru încãlzirea locuinþei.” • Consiliul Local Negreºti- Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului a relatat faptul cã “În perioada 2006-2007 nu au fost sprijiniþi pãrinþi sau persoane care au în întreþinere copii ºi care nu pot asigura din motive independente de voinþa lor satisfacerea nevoilor minime de hranã, locuinþã ºi educaþie a copiilor din lipsã de fonduri la nivelul comunitãþii”. Judeþul Botoºani • Consiliul Local Botoºani- Serviciul Public de Asistenþã Socialã nu a rãspuns solicitãrilor de informaþii de interes public adresate de Asociaþia Salvaþi Copiii- filiala Iaºi. • Primãria Oraºului Bucecea a relatat cã “În perioada 2006-2007 instituiþia a sprijinit o familie care are în întreþinere 5 copii ºi care nu a putut asigura, independent de voinþa ei, satisfacerea nevoilor minime de locuinþã, hranã, îmbrãcãminte. Serviciile oferite pentru aceºtia au fost: acordarea de ajutor social în cuantum de 272 lei, a alocaþiei de sprijin pentru familie monoparentalã în cuantum de 79 lei, contactarea unor persoane fizice ºi organizaþii pentru acordarea de donaþii”. • Primãria Comunei Tudora precizeazã cã în perioada 2006-2007 nu a avut buget alocat pentru acordarea unor asemenea servicii. Judeþul Neamþ • Consiliul Local Piatra Neamþ-Serviciul Public de Asistenþã Socialã- nu a rãspuns solicitãrilor de informaþii de interes public. • Consiliul Local Roman - Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã a menþionat cã “În perioada 2006-2007 instituþia a sprijinit pãrinþi sau persoane care au în întreþinere copii ºi care nu pot asigura, din motive independente de voinþa lor, satisfacerea nevoilor minime de locuinþã, hranã, îmbrãcãminte sau educaþie a copilului. Au fost în evidenþã 100 de persoane care au beneficiat de masã caldã la Cantina de Ajutor Social, aproximativ 500 de persoane au beneficiat de ajutor de urgenþã. Satisfacerea nevoilor minime de locuinþã, hranã, îmbrãcãminte sau educaþie a copilului. S-au acordat 30 de locuinþe sociale ºi locuinþe în regim ANL la un numãr de 62 de persoane.” • Primãria Comunei Sãbãoani, deºi ne-a oferit informaþii detaliate cu privire la alte solicitãri, nu a dat nici un rãspuns la aceastã întrebare. Judeþul Suceava • Consiliul Local Suceava- Direcþia de Asistenþã Socialã, Serviciul de Autoritate Tutelarã ne-a informat cã în anul 2006 au acordat prestaþii financiare la un numãr de 161 de pãrinþi care au în întreþinere copii ºi care nu pot asigura condiþiile minime de hranã, îmbrãcãminte ºi educaþie pentru copii, iar în anul 2007 au asigurat astfel de servicii pentru un numãr de 197 de beneficiari. • Primãria Oraºului Fãlticeni a acordat în perioada 2006-2007 servicii constând în sprijin cu alimente la un numãr de 35 de beneficiari.

71

cele mai multe unitãþi ºcolare neautorizate sanitar sunt în judeþul Vrancea (318 unitãþi ºcolare din 372). ajutoare bãneºti de urgenþã.” Judeþul Vrancea • Consiliul Local Focºani. precum ºi în ce priveºte integrarea copiilor cu nevoi speciale de educaþie în sistemul învãþãmântului de masã. Procentul din PIB pentru educaþie a beneficiat de o creºtere substanþialã faþã de anii precedenþi.8 % în anul 2005 . cea mai mare parte a acestora având condiþii improprii pentru desfãºurarea cursurilor ºcolare. neexistând în prezent interes pentru profesori de a fi titularizaþi pe posturile vacante din ºcolile de la sate. conform informaþiilor furnizate presei de ASP Neamþ. La nivel naþional.Serviciul Public de Asistenþã Socialã nu a rãspuns. • Consiliul Local al oraºului Comãneºti. În judeþul Neamþ. în anul 2007. 454 de clãdiri destinate unitãþilor ºcolare preºcolare nu beneficiazã de autorizaþie sanitarã de funcþionare. 5. O altã problemã cu care se confuntã sistemul actual de învãþãmânt o reprezintã lipsa de cadre didactice calificate în unitãþile ºcolare din mediu rural. 118 nu au obtinut autorizaþie sanitarã de funcþionare. 34% din ºcolile ºi grãdiniþele din România nici mãcar nu au cerut o astfel de autorizaþie de funcþionare. România continuã sã se situeze la un nivel scãzut de finanþare a educaþiei ca procent PIB. cantine ºcolare) sunt neautorizate sanitar. din cele 732 de unitãþi de învãþãmânt din judeþ. iar în Judeþul Galaþi. în perioada 2000-2004 procentul PIB alocat educaþiei variind între 3 ºi 4%. la nivelul anului 2007 în judeþul Iaºi aveau autorizaþie sanitarã de funcþionare 62% din totalul de 789 de unitãþi ºcolare. Judeþul Galaþi Nu au fost primite informaþii de la nici unul dintre Serviciile Publice de Asistenþã Socialã din cadrul judeþului. la nivelul anului 2007. iar dintre judeþele din þarã. aceste familii au beneficiat de mediere. 17% au doar aviz provizoriu. s-au aflat în imposibilitatea de asigura satisfacerea nevoilor minime de locuinþã. independent de voinþa lor. conform declaraþiilor date de cãtre Inspectorul General al ISJ Iaºi presei locale. nu a fost acoperit nici 40% din necesarul de cadre didactice în mediul rural. Astfel. dar ne informeazã cã în perioada 2006-2007 s-au acordat ajutoare de urgenþã pentru un numãr de 4 copii pentru intervenþii medicale în strãinãtate ºi în þarã. dintre acestea. Tot în anul 2007.Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã nu a rãspuns la aceastã solicitare. mai ales a celor din mediu rural. fiind 4. haine obþinute din donaþii ºi sponsorizãri. cea mai mare parte a bugetului fiind alocatã cheltuielilor cu personalul. În judeþul Botoºani. conform informaþiilor date presei locale de ASP Bacãu în august 2008. grãdiniþe.5 % din PIB. multe dintre unitãþile ºcolare funcþionând fãrã autorizaþie sanitarã de funcþionare datoritã lipsei apei potabile curente. din totalul de 410 cladiri. consiliere psihologicã ºi juridicã. în anul 2007. Astfel. din 521 unitãþi ºcolare. lipsei grupurilor sanitare. Învãþãmântul românesc întampinã dificultãþi ºi în ce priveºte asigurarea accesului la educaþie a copiilor care provin din categorii dezavantajate. precum ºi ajutoare baneºti ocazionale ºi spaþii de locuit temporar. pachete de alimente. acordate prin dispoziþie a primarului. lipsei surselor de încãlzire etc.• Primãria Comunei Dumbrãveni a menþionat cã în perioada de referinþã a acordat ajutor social la 10 familii. doar 54% din unitãþile de învãþãmânt au obþinut autorizaþie sanitarã de funcþionare. Judeþul Bacãu • Consiliul Local Bacãu. conform declaraþiilor din presa naþionalã a Ministrului Educaþiei Cristian Adomniþei. îmbrãcãminte ºi educaþie a copilului. O altã problemã cu care se confruntã sistemul de învãþãmânt o reprezintã starea imobilelor în care îºi desfãºoarã activitatea unitãþile de învãþãmânt.Serviciul Public de Asistenþã Socialã a menþionat cã “În perioada 2006-2007 a acordat sprijin la 10 familii aflate în situaþia în care pãrinþii. hranã. Din partea ISJ-urilor care au primit întrebãri cu privire la respectarea dreptului la educaþie ºi accesul la educaþie a copiilor s-au mai primit urmãtoarele informaþii: 72 . În judeþul Bacãu. 258 de cladiri destinate învãþãmântului preuniversitar (ºcoli. ajungând la nivelul anului 2007 la 5. doar 379 beneficiazã de autorizaþie sanitarã de funcþionare. mai ales ºcolile din mediul rural. conform Legii 416/2001.07% în anul 2006.

transport etc. Numãrul de mãsuri active de acordare a unor servicii sociale în mediul ºcolar cum sunt hranã.000 lei burse MECT ºi 1. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a declarat un numãr de 1563 de copii. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ menþioneazã cã în anii 2006 . Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi menþioneazã cã în anii 2006 -2007 pentru copiii care au abandonat ºcoala funcþiona programul „A doua ºansã” în care s-au realizat 29 de grupe în 10 unitãþi ºcolare. luate de ISJ pentru prevenirea abandonului ºcolar în anii 2006-2007? Vã rugãm sã precizaþi ºi un numãr de copii beneficiari ai acestor mãsuri: Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat cã mãsurile sunt cele care se deruleazã la nivel naþional (rechizite ºi manuale. Rechizite ºcolare cu 5903 beneficiari. Inspectoratul ªcolar Vrancea menþioneazã cã în anii 2006 -2007 pentru copiii care au abandonat ºcoala funcþiona programul „A doua ºansã” care s-a desfãºurat în 18 instituþii de învãþãmânt din judeþul Vrancea. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat un numãr de 568 de copii.800 de beneficiari au primit rechizite în valoare de 463. permisivã ºi stimulativã. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani a distribuit gratuit în 2006 3084 pachete de rechizite elevilor de clasa I. transport gratuit/subvenþionat) sau la nivel judeþean ºi local (ajutor material. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi a declarat un numãr de 466 de copii. 25 de microbuze ºcolare au transportat elevi ºi 3. donaþii) În aceaºti ani au fost sprijiniþi peste 80. Programul s-a desfãºurat în 3 instituþii de învãþîmânt din judeþul Neamþ ºi au fost implicate 50 de cadre dactice. transport. rechizite. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava menþioneazã cã organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala nu reprezintã obiectele de activitate ale inspectoratelor ºcolare. hranã.. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat general cã oferta educaþionalã ºcolarã ºi extraºcolarã a unitãþilor de învãþãmânt din judeþ este bogatã. Valoarea totalã a bugetului alocat este de 517000. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a precizat cã 512 elevi au participat în 16 centre de agrement. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani nu a organizat astfel de cursuri. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi nu a rãspuns la aceastã întrebare. produse alimentare.Cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala în vederea reintegrãrii lor în sistemul de învãþãmânt. 73 . 10446 la cei de clasele II-IV.336.000 de copii din 387 de unitãþi ºcolare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a declarat cã inspectoratele ºcolare nu au competenþe ºi nici buget pentru acordarea unor servicii sociale de genul celor menþionate. În anul 2007 au primit rechizite 4018 elevi de clasa I. 4.000 lei burse prin primãrii.000 lei. Au fost implicate 77 de cadre didactice ºi au beneficiat de acest program 641 de copii. Au beneficiat 154 de ºcoli din localitãþile judeþului.000 de elevi au primit burse sociale. Numãrul de copii care au abandonat ºcoala în aniii 2006 -2007: Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat un numãr de 687 de copii. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani a declarat un numãr de 215 de copii. au fost implicate 32 de cadre didactice ºi au beneficiat 340 de copii. 10832 la clasele V-VII ºi 2988 la clasele a VIII-a. Vã rugãm sã precizaþi mãsurile intreprinse în perioada 2006-2007 pentru respectarea dreptului copilului la timp liber ºi timp de odihnã precum ºi a dreptului acestuia de a participa la viaþa culturalã ºi artisticã. Bugetul alocat fiind de 2. 11548 la cei de clasele II-IV.250. 10258 la clasele V-VII ºi 3696 la clasele a VIII-a.300 elevi de liceu au primit decont pentru transport. ªcolile au mai primit de la MECT 42 de microbuze ºcolare repartizate cãtre ISJ Suceava. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat cã mãsurile au constat în burse sociale. Se menþioneazã cã în anii 2006-2007 ISJ Suceava a aplicat programele MECT „Laptele ºi Cornul” având 58375 de beneficiari.000 lei din care 123.2007 pentru copiii care au abandonat ºcoala funcþiona programul „A doua ºansã” în care 300 de copii care au întrerupt sau au abandonat ºcoala au fost reintegraþi în învãþãmânt. 1500 de elevi au participat la excursii în þarã ºi 1200 de elevi au participat la festivaluri ºi concursuri judeþene ºi naþionale. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi nu a rãspuns la aceastã întrebare. burse sociale. 20.

Vã rugãm sã precizaþi numãrul de sesizãri realizate în perioada 2006-2007. Precizaþi numãrul de sesizãri de rele tratamente. pe care ºcolile din subordinea ISJ le-a realizat în perioada 2006-2007 la serviciul public de asistenþã socialã. Inspectoratul ªcolar Judeþean nu rãspunde la întrebare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat cã a colaborat cu SPAS în cadrul unor proiecte Phare. Vã rugãm sã precizaþi dacã în perioada 2006-2007 inspectoratul ºcolar judeþean a colaborat cu serviciul public de asistenþã socialã sã ia toate mãsurile pentru reintegrarea ºcolarã a copilului care se sustrage de la procesul de învãþãmânt. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a declarat cã nu deþine numãrul de sesizãri de abuzuri/neglijare sesizate cãtre SPAS sau DGASPC. cazurile copiilor care s-au sustras procesului de învãþãmânt.Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava nu oferã un rãspuns concret. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a declarat cã nu deþine date despre acest subiect. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani a realizat 3 astfel de sesizãri. 74 . abuzuri ºi/sau de neglijare a copiilor. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat cã 2 cadre didactice au fost sancþionate administrativ. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani a declarat cã nu a realizat nicio astfel de sesizare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani nu a realizat astfel de sesizãri. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat cã 7 elevi nu s-au prezentat la tezele cu subiect unic deoarece au fost plecaþi la munci agricole cu pãrinþii. desfãºurând munci cu nerespectarea legii. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat un numãr de 5 sesizãri de rele tratamente. cãtre serviciul public de asistenþã socialã din cadrul primãriei. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi prezintã un numãr de 119 copii care au beneficiat în urma colaborãrii dintre ISJ ºi SPAS în vederea luãrii tuturor mãsurilor pentru reintegrarea ºcolarã. Precizaþi numãrul cadrelor didactice sancþionate pentru fiecare abatere în parte ºi sancþiunile aplicate. nesesizarea DGASPC a cazurilor de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt desfãºurând munci cu nerespectarea legii. Precizaþi dacã în perioada 2006-2007 numãrul sesizãrilor cãtre SPAS a copiilor care s-au retras din procesul de învãþãmânt. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ nu precizeazã decât cã a semnalat un numãr mic de cazuri de abuz/neglijare cãtre DGASPC. vã rog sã daþi exemple de câteva astfel de colaborãri pe care le consideraþi relevante. precum ºi în cadrul comisiilor judeþene: Comisia pentru protecþia copilului ºi Echipa intersectorialã pentru prevenirea ºi combaterea exploatãrii copiilor prin muncã. sau dupã caz DGASPC. Dacã da. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ declarã cã reprezentanþii DGASPC analizeazã ºi soluþioneazã cazurile împreunã cu ISJ. nesesizarea DGASPC în cazul în care cadrul didactic are suspiciuni în legãturã cu existenþa unui abuz sau neglijare a copilului. Vã rugãm sã precizaþi dacã au existat în cursul anului 2006-2007 cadre didactice pentru sãvârºirea urmãtoarelor abateri disciplinare grave:nesesizarea cazurilor de abuz sau rele tratamente. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat cã nu centralizeazã astfel de situaþii. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi nu rãspunde la aceastã întrebare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat cã nu a are cunoºtinþã de asemenea cazuri. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat cã nu deþine astfel de date. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a declarat cã nu deþine astfel de date. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani a declarat cã a colaborat cu SPAS. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani a dezvoltat mai multe proiecte având acest scop. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava declarã cã nu deþine date despre acest aspect. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi nu rãspunde la aceastã întrebare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi nu a sancþionat nici un cadru didactic pentru abaterile la care s-a fãcut referire. de exemplu „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate”.

30 de consilieri educativi au urmat cursuri despre educaþia copiilor cu CES integraþi în ºcolile de masã. care se constituie în programe de formare continuã în domeniul protecþiei copilului. în domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului pentru 60 de profesori organizate de ISJ ºi CCD. 60 de învãþãtori. . Menþionaþi dacã personalul didactic din judeþ beneficiazã de programe de educaþie permanentã ºi formare profesionalã continuã în domeniul protecþiei speciale a copilului. Vã rugãm sã precizaþi numãrul total de cadre didactice angajate în unitãþile ºcolare subordonate ISJ. seminarii de informare etc.Seminar cu tema „Abuzul asupra copilului” organizat de ISJ pentru 35 de cadre didactice.Cursuri de formare în domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului pentru 60 de învãþãtori organizate de ISJ ºi CCD Vrancea. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat un numãr de 4300 de cadre didactice. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat un numãr de 7800 de cadre didactice. Cursuri de formare a consilierilor educativi. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat urmãtoarele cursuri de formare în domeniul drepturilor copilului: .Curs de formare privind cunoaºterea ºi respectarea legii 272 din 2004 realizat de ISJ Vrancea ºi DGASPC Vrancea la care au participat 30 de cadre didactice ºi preoþi care predau religia în ºcoli. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a declarat un numãr de 9123 de cadre didactice. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani nu a rãspuns la aceastã întrebare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat un numãr de 3400 de cadre didactice a urmat cursuri de „Consiliere ºi Orientare” prin CCD.20 de educatoare.Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea nu a sancþionat nici un cadru didactic pentru abaterile la care s-a fãcut referire. . . . Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a declarat 120 de cadre didactice au participat la cursul de formare „Educaþie pentru cetãþenie democraticã” la care au participat 120 de cadre didactice. .250 de cadre didactice au beneficiat de cursuri privind educaþia incluzivã finanþate prin fonduri Phare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat cã s-au desfãºurat urmãtoarele cursuri: . Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a declarat cã nu s-au desfãºurat astfel de activitãþi.30 de profesori dau fost formaþi ca profesori de sprijin/iteneranþi ºi a echipelor CREI în cadrul proiectului Phare „Acces la grupuri dezavantajate”. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava nu a sancþionat nici un cadru didactic pentru abaterile la care s-a fãcut referire. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani nu a rãspuns la aceastã întrebare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani nu a rãspuns la aceastã întrebare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi a declarat cã în ãn anii 2007 ºi 2008 s-au desfãºurat cursuri cu consilierii educativi cu tema „Parteneriat educaþional pentru promovarea drepturilor copilului” ºi comisii metodice ºcolare în care s-a dezbãtut Legea 272 din 2004. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat cã personalul didactic beneficiazã de cercuri pedagogice ºi comisii metodice. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi a declarat cã în anul 2006 — 2007 au fost angajate un numãr de 6759 cadre didactice iar în anul ºcolar 2007-2008 un numãr de 6912 de cadre didactice.Cursuri de formare pentru 60 de psihopedagogi privind cunoaºterea ºi respectarea Legii 272 din 2004. Vã rog sã precizaþi dacã în anii 2006-2007 s-au organizat cursuri ºi programe de formare iniþialã ºi continuã a personalului din carul unitãþilor ºcoalre în doemniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi a declarat cã a existat doar consiliere a cadrelor didactice care au în clasã copii care beneficiazã de mãsuri speciale de protecþie. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani nu a rãspuns la aceastã întrebare. 75 .

IJP. Grupul ªcolar „Paul Bujor” Bereºti. doar trei din ºcolile chestionate au menþionat cã au cadre didactice desemnate sã susþinã astfel de cursuri ºi care au susþinut astfel de cursuri. Vrancea. SPAS. . Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a declarat cã au desfãºurat astfel de activitãþi ºi acestea sunt accesibile pe pagina de web a ISJ Neamþ. „Eu în UE” etc. jud. La rugãmintea de a preciza numãrul de contestaþii pe care elevii le-au realizat între anii 2006-2007 privind modalitãþile de evaluare ºi rezultatele evaluãrilor ºcolare toate ºcolile au declarat cã nu a fost declaratã nicio contestaþie. organizarea Consiliului Judeþean al Elevilor. La solicitarea de a preciza numãrul de copii care au abandonat ºcoala din unitatea de învãþãmânt pe care o reprezintã. ªcoala „George Coºbuc” Iaºi. Referitor la precizarea dacã în cursul anilor 2006-2007 din unitatea dvs. Prefectura Judeþului Vrancea. în perioada 2006-2007 în vederea asigurãrii informãrii a copiilor cu privire la drepturile acestora reglementate de legislaþia româneascã ºi de tratatele internaþionale la care România este parte. Iaºi. douã dintre ºcoli raporteazã cã nu au avut cazuri de abandon pe perioada de doi ani iar celelalte ºcoli au raportat cazuri de abandon ºcolar. Referitor la organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele programei ºcolare naþionale pentru a nu intra prematur pe piaþa muncii. abuzuri sau neglijare a copilului în perioada 2006-2007 nici o instituþie nu a sesizat astfel de cazuri. seminariilor organizate în ºcoli în colaborare cu DGASPC.11 Botoºani. Inspectoratul ªcolar Judeþean Vrancea a declarat cã acest tip de activitãþi s-au desfãºurat în toate ºcolile prin consilierii educativi ºi profesorii diriginþi astfel: .în cadrul orelor de dirigenþie. activitãþi educative ºi extraºcolare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava a declarat cã a desfãºurat campanii judeþene desfãºurate în unitãþile ºcolare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Galaþi a declarat un numãr de 558 de copii care au participat la activitãþi în vederea asigurãrii informãrii a copiilor cu privire la drepturile acestora reglementate de legislaþia româneascã ºi de tratatele internaþionale la care România este parte. Inspectoratul ªcolar Judeþean Botoºani nu a rãspuns la aceastã întrebare La sondajul realizat au participat urmãtoarele ºcoli: ªcoala cu clasele I-VIII nr.8 Suceava. jud. ASP. „Vorbeºte limba europeanã”.prin participarea la concursuri judeþene ºi naþionale de tipul: „Privind spre Europa”. Referitor la precizarea dacã unitatea de învãþãmânt a sesizat SPAS sau DGASPC cu privire la cazuri de rele tratamente.3 Suceava. Galaþi. Grupul ªcolar „Gheorghe Balº” Adjud.în cadrul dezbaterilor. nesesizarea DGASPC în cazul în care cadrul didactic are suspiciuni în legãturã cu existenþa unui abuz sau neglijare a copilului. ªcoala cu clasele I-VIII nr. Referitor la sesizarea SPAS sau DGASPC cu privire la cazuri de copii care s-au sustras procesului de învãþãmânt desfãºurând munci cu nerespectarea dispoziþiilor legale în perioada 2006-2007 o singurã ºcoalã a fãcut o astfel de sesizare pentru un copil exploatat prin muncã pentru creºterea animalelor. Grupul ªcolar Nicolina Iaºi ºi Grup ªcolar Mãrãºeºti. în vederea reintegrãrii lor în sistemul naþional de învãþãmânt numai douã ºcoli au organizat astfel de cursuri. . nesesizarea DGASPC a cazurilor de copii care se sustrag 76 . jud. Vrancea. jud. ªcoala cu clasele IVIII nr.în cadrul consiliilor elevilor în fiecare ºcoalã. ºcolarã au fost sancþionate cadre didactice pentru sãvârºirea urmãtoarelor abateri disciplinare grave: nesesizarea cazurilor de abuz sau rele tratamente. Referitor dacã ºcoala a avut un cadru didactic membru în structura consultativã comunitarã numai douã ºcoli din zece au avut un reprezentant în aceastã structurã.Precizaþi care sunt mãsurile întreprinse de instituþia dvs. Referitor la susþinerea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala. . ªcoala „Petru Rareº” Hârlãu.

niciuna dintre ºcoli nu a avut cadre didactice sancþionate pentru abaterile menþionate. (3) Autoritãþile publice au obligaþia sã asigure. potrivit atribuþiilor cele revin. activitãþi recreative ºi culturale Potrivit art. fie ºcolare. activitãþi recreative ºi artistice. De asemenea. precum ºi familiei care trebuie sã organizeze activitatea extraºcolarã a copilului astfel încât acesta sã beneficieze ºi timp de odihnã ºi de timp de relaxare prin joc. 77 .5. Cercetãrii ºi Tineretului ca organ de specialitate al administraþiei publice centrale. instruirii ºi dezvoltãrii pesonalitãþii copilului ºi a consolidarii legãturilor interpersonale ale acestuia o reprezintã organizarea de cãtre unitãþile de învãþãmânt de tabere ºi execursii ºcolare. organizarea de concursuri. locuri de joacã suficiente ºi adecvate pentru copii. 49 din Legea 272/2004 “ Copilul are dreptul la odihnã ºi vacanþã. o altã modalitate eficientã pentru asigurarea relaxãrii. sãnãtate. potrivit atribuþiilor care le revin. la asigurarea condiþiilor exercitãrii în condiþii de egalitate a acestui drept. surmenarea fiind o cauza a afectãrii stãrii de sãnãtate a copilului. precum ºi dreptul acestuia de a participa liber la viaþa culturalã ºi artisticã. mestesugãreºti. Activitãþile recreative pot fi de cele mai multe ori sunt strans legate de procesul de învãþãmânt ºi educaþie. Inspectoratul ªcolar Judeþean Suceava aprecizã cã mãsurile pe care trebuie sã le întreprindã în calitate de instituþie cu atribuþii în respectarea acestui drept la copilului sunt ”respectarea vacanþelor ºcolare. ca instituþii ale administraþiei publice locale cu atribuþii în domeniul educaþiei. artisitice ºi culturale. spectacole artistice toate aceste activitãþi fiind stimulative pentru copii. Relaxarea copilului si. inspectoratele ºcolare ºi unitãþile de învãþãmânt. sarcina revenind deopotrivã dascãlilor prin modalitatea de stabilire a orarului ºcolar ºi planificãrii activitãþilor didactice.” De asemenea. este absolut necesar ca în stabilirea programului zilnic al copilului sã fie realizat un echilibru între activitãþile ºcolare ºi extraºcolare. în condiþii de egalitate. sunt obligate sã întreprindã toate mãsurile necesare pentru respectarea dreptului copilului la timp de odihnã ºi timp liber.e din Legea 272/2004 Ministerul Educaþiei. (2) Copilul trebuie sã beneficieze de timp suficient pentru odihnã ºi vacanþã. educaþie. În vederea monitorizarii respectarii acestui drept al copilului. de a participa liber la viaþa culturalã ºi artisticã. Autoritãþile publice au obligaþia sã contribuie. în acelasi timp.Dreptul copilului la timp liber. Cu privire la existenþa programelor de educare permanentã ºi formare profesionalã continuã a cadrelor didactice din ºcoalã nici o unitate de învãþãmânt nu a declarat cã ar fi implementat astfel de programe. dându-le posibilitatea sã-ºi dezvolte abilitãþile ºi sã-ºi valorifice talentele. ca de exemplu activitãþile sportive. stimularea ºi educatia acestuia se realizeazã ºi prin activitãþi recreative. în mod special în situatia zonelor intens populate”. conform cu structura anului ºcolar. tehnice ºi ºtiinþifice. Statele pãrþi respectã ºi promoveazã dreptul copilului de a participa pe deplin la viaþa culturalã ºi artisticã ºi încurajeazã punerea la dispoziþie acestuia a mijloacelor adecvate de petrecere a timpului liber ºi de desfãºurare a activitãþilor recreative. în art. dreptul de a practica activitãþi recreative proprii vârstei sale. potrivit art. activitãþi recreative ºi culturale. adapost. competiþii. Odihna copilului este la fel de importantã pentru dezvoltarea copilului ca ºi celelalte nevoi ale acestuia: alimentaþie.procesului de învãþãmânt desfãºurând munci cu nerespectarea legii. 5. organizarea programului zilnic în ºcoli astfel încât sã evite supraîncarcarea orarului. 31 care prevede cã “statele pãrþi recunosc dreptul copilului la odihnã ºi la vacanþã. sã participe în mod liber la activitãþi recreative proprii vârstei sale. consacrat ºi de Conventia ONU privind drepturile copilului. au fost adresate solicitari de informaþii de interes public Inspectoratelor ªcolare Judeþene din Judeþele din Moldova prin care s-au solicitat informaþii cu privire la mãsurile întreprinse de cãtre aceste instituþii pentru asigurarea dreptului copilului la timp liber. fie extraºcolare. Inspectoratul ªcolar Judeþean Neamþ a mentionat ca “oferta educaþionalã ºcolarã ºi extraºcolarã a unitãþilor de învãþãmânt din judeþ este bogatã. Textul de lege sus menþionat reglementeazã dreptul copilului la timp liber. artistice ºi sportive ale comunitãþii. permisivã ºi stimulativã”. dat fiind ca în cazul suprasolicitarii copilul nu poate da randament ºcolar.1 lit. la activitãþile cultural. fãrã a oferi detalii cu privire la mãsurile efectiv intreprinse. Astfel. 48 al. artistice ºi cultural. Astfel.

Primãria Dumbrãveni. inclusiv consiliilor locale atribuþii legate de dreptul la recreere al copiilor. Legea 272/ 2004 acordã autoritãþilor publice. în cadrul unui proiect aflat în evaluare la Ministerul Mediului 3. amenajat în cursul anului 2007.reducerea volumului de teme acasã. Articolul care face referire la aceastã obligaþie are urmãtorul conþinut: ART. potrivit atribuþiilor care le revin. construcþie care se va finaliza la sfârºitul anului 2008 2. în mod special în situaþia zonelor intens populate. Primãria oraºului Fãlticeni. judeþul Suceava • în localitatea Fãlticeni existã 3 locuri de joacã pentru copii dintre care unul a fost amenajat în anul 2007 5. Consiliul Local al Orasului Hârlãu Consiliul Local al Muncipiului Vaslui Consiliul Local Negreºti Consiliul Local Bacãu Consiliul local Comãneºti Consiliul Local Botoºani Consiliul Local Consiliul Local Tudora 78 Nr. Primãria municipiului Piatra Neamþ • în oraºul Piatra Neamþ exista 24 de locuri de joacã pentru copii ºi urmeazã sã se mai amenajeze încã 6 locuri noi de joacã. s-au organizat excursii în þarã de 2-3 zile. 1. conform informaþiilor furnizate de cãtre aceste instituþii la solicitarile de informaþii de interes public: Judeþul Iaºi Localitatea Muncipiul Iaºi Nr.942 locuitori 70.49 3) Autoritãþile publice au obligaþia sã asigure. Primãria oraºului Bucecea • în perioada 2006-2007 s-a amenajat un loc de joacã pentru copii în centrul oraºului. Tabelul de mai jos prezinta o evident a numãrului de locuri de joaca amenajate pentru copii de cãtre consiliile locale. În urma rãspunsurilor primite. Locurilor de joacã pentru copii 220 de locuri de joacã pentru copii. organizarea de activitãþi în Palatele ºi Cluburile Copiilor”.921 23. judeþul Neamþ • în perioada 2006-2007 nu s-au amenajat locuri de joacã pentru copii însã existã o finanþare aprobatã pentru amenajarea unui loc de joacã pentru copii.600 175. consiliile locale au amenajat locuri de joacã pentru copii în perioada 2006-2007. locuri de joacã suficiente ºi adecvate pentru copii.132 5345 5116 -16 locuri de joacã pânã în anul 2006 -22 de locuri de joacã construite în anul 2008 1 singur spaþiu de joacã Nu a rãspuns la aceastã solicitare 14 locuri de joacã pentru copii. obligaþia acestora fiind de a asigurã locuri de joacã suficiente pentru copii.230 119. din care reamenajate 1 în anul 2006 ºi 10 în anul 2007 Nu a rãspuns la aceasta solicitare Iaºi Orasul Hârlãu Vaslui Muncipiul Vaslui Vaslui Bacãu Bacãu Botoºani Botoºani Botoºani Orasul Negreºti Muncipiul Bacãu Orasul Comãneºti Muncipiul Botoºani Orasul Bucecea Comuna Tudora 10. dintre care unul a fost amenajat în anul 2006 Nu a rãspuns la aceasta solicitare un singur spaþiu de joacã pentru copii. Locuitori 305. am constat cã. la care au participat 1500 de elevi.267 Instituþia Consiliul Local al Muncipiului Iaºi.Primãria Comunei Sãbãoani. organizarea activitãþilor educative în ºcoli sub coordonarea consilierilor educative. s-au organizat festivaluri ºi concursuri judeþene la care au participat 1200 de elevi. Inspectoratul ªcolar Vrancea a menþionat ca în perioada 2006-2007 a organizat tabere pentru copii la care au participat 520 de elevi în 16 centre de agreement destinate copiilor.978 locuitori 11. judeþul Suceava • în perioada 2006-2007 s-a amenajat un loc de joacã pentru copii în centrul comunei 4. inclusive pentru organizarea banchetului ºcolar. în mare majoritate. 1 singur loc de joacã la grãdiniþa din centru .

numãrul copiilor care au abandonat ºcoala se prezintã astfel: Judeþul Iaºi Vaslui Bacãu Neamþ Suceava Botoºani Vrancea Galaþi Nr. au existat sesizãri din partea unitãþilor ºcolare cãtre Serviciul Public de asistenþã Socialã doar la SPAS-ul din cadrul Consiliului Local Suceava (6 cazuri) ºi SPAS-ul din cadrul Consiliului Local Roman (1 sigur caz).219 292.1 6.7 9. nu sunt amenajate locuri de joacã pentru copii.8 3. Primaria Comunei Tudora. dintre care unul a fost amenajat în anul 2007.8 0.6 9.2005 urmatoarea evoluþie: 1999/2000 2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 Forma de învãþãmânt Învãþãmânt primar ºi gimnazial 0.6 6. orasul Fãlticeni.7 2 Învãþãmânt liceal 3. 1 singur loc de joacã pentru copii. proiect care va fi finalizat în cursul anului 2008. Locurilor de joacã pentru copii 24 de locuri de joacã amenjate pentru copii ºi urmeazã sã fie amenjate încã 6 locuri. 79 .4 2. potrivit informaþiilor furnizate de Serviciile Publice de Asistenþã Socialã numai la Serviciile Publice de Asistenþã Socialã din cadrul Consiliilor Locale din Muncipiul Roman.9 0. judeþul Vrancea (2 cazuri). din Municipiul Suceava.5 1. Suceava Suceava Suceava Vrancea Galaþi Municipiul Suceava Orasul Fãlticeni Comuna Dumbraveni Muncipiul Focsani Muncipiul Galaþi 105.1 7. potrivit datelor statistice oferite de Inspectoratele ªcolare Judeþene din regiunea Moldovei.6 1.6 1.5 7.5 1.9 5. conform datelor statistice prezentate pe site-ul oficial al Institutului Naþional de Statisticã a cunoscut în perioada 1999.2 1. conform informaþiilor furnizate de Primaria Comunei Sãbãoani.5 8.8 7.5 3. Locuitori 105. toate reamenjate în perioada 2006-2007.4 1. s-a obþinut finanþare pentru amenajarea unui astfel de spatiu. De asemenea.9 1. Judeþul Botoºani au fost înregistrate cazuri de abandon ºcolar cãrora li s-au asigurat servicii de specialitate de cãtre aceste instituþii. judeþul Suceava (2 cazuri). cazurilor de abandon ºcolar în perioada 2006-2007 ISJ Iaºi nu a rãspuns ISJ Vaslui nu a rãspuns ISJ Bacãu nu a rãspuns 687 cazuri 954 cazuri 215 cazuri 568 cazuri 466 cazuri Astfel.898 Consiliul Local Fãlticeni Consiliul Local Dumbraveni Consiliul Local Focsani Consiliul Local Galaþi 3 locuri de joacã pentru copii.2 1.5 Învãþãmânt postliceal ºi de maistri 8.9 0.3 Învãþãmânt profesional ºi de ucenici 6.000 69268 10494 Instituþia Consiliul Local Neamþ Consiliul Local Romna Consiliul Local Sãbãoani Nr. judeþul Suceava (14 cazuri). 22 de locuri de joacã pentru copii.899 8806 103.2 1. dar.6 1 0.3 învãþãmânt gimnazial 0. Judeþul Neamþ (1 singur caz).7 învãþãmânt primar: 0.9 5. municipiul Focsani.7 2. în cadrul gradiniþei de copii din centrul comunei Nu a rãspuns la aceasta solicitare Nu a rãspuns Rata abandonului ºcolar în învãþãmântul preuniversitar.2 Astfel.3 2.865 28.Judeþul Neamþ Neamþ Neamþ Localitatea Muncipiul Neamþ Muncipiul Roman Comuna Sãbãoani Nr.

prestaþiilor ºi serviciilor destinate îngrijirii ºi dezvoltãrii copilului lipsit. 33 . am analizat implementarea prevederilor legale ale capitolului III din legea 272/ 2004. Protecþia alternativã a copilului reprezintã o preocupare a Convenþiei ONU cu privire la drepturile copilului. Dreptul la protecþie împotriva împotriva exploatãrii economice Potrivit art. Comisia de Protecþia Copilului. Articolul menþionat reglementeazã dreptul copilului de a fi protejat împotriva exploatãrii economice. Din prisma drepturilor reglementate de aceastã secþiune dar ºi a autoritãþilor cu atribuþii în respectarea acestora. ITM. intitulat “ Protecþia copilului împotriva exploatãrii”.20 alin. Capitolul VI din legea 272/2004 reglementeazã în cadrul articolelor 85-99 dreptul copilului de a fi protejat împotriva oricãror forme de violenþã. conturându-le un conþinut concret. ºi pentru a preveni folosirea copiilor în scopul producerii ºi al traficului ilicit de astfel de substanþe”. mentale. în secþiunea a 4-a protecþia copilului împotriva oricãrei forme de traficare ºi în secþiunea a 5-a protecþia copilului împotriva altor forme de exploatare. stabilind instituþii competente dar ºi modalitãþi concrete de a proteja acest drept. în cadrul secþiunilor a 2-a. DGASPC. care au fost enumerate mai sus. Convenþia ONU cu privire la drepturile copilului acordã o atenþie specialã protejãrii copiilor împotriva abuzurilor ºi violenþelor de orice fel. dezvoltã noþiunile de asistenþã ºi protecþie specialã din partea statului. morale ori sociale”. 32 alin 1 „Statele pãrþi recunosc dreptul copilului de a fi protejat împotriva exploatãrii economice ºi de a nu fi constrâns la vreo munca ce comportã vreun risc potenþial sau care este susceptibila sã îi compromitã educaþia ori sã îi dãuneze sãnãtãþii sau dezvoltãrii sale fizice.36 reprezintã reglementarea generalã a protejãrii copilului împotriva „oricãrei forme de exploatare dãunãtoare oricãrui aspect al bunãstãrii sale”. mentale. rele tratamente sau neglijenþã. vânzãrii ºi traficul de copii. nu poate fi lãsat în grija acestora. 87 din Legea 272/2004. în vederea protejãrii intereselor sale. pentru protejarea intereselor sale. 6.” Mai mult.6. spirituale. “Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatãrii ºi nu poate fi constrâns la o munca ce comportã un risc potenþial sau care este susceptibil sã îi compromitã educaþia ori sã-i dãuneze sãnãtãþii ori dezvoltãrii sale fizice. potenþialii beneficiari ºi instituþiile competente în aplicarea acestora. reglementând protecþia lor în conþinutul mai multor articole. în secþiunea a 2-a protecþia copilului împotriva consumului de droguri. Capitolul III din legea 272/ 2004 reglementeazã în articolele 50-71 protecþia specialã a copilului ce reprezintã ansamblul mãsurilor. temporar ori permanent. a 3-a ºi a 4-a. Art. temporar sau definitiv. au fost adresate întrebãri legate de modalitãþile de implementare a obligaþiilor prevãzute de capitolul III ºi respectiv capitolul VI din legea 272/ 2004 urmãtoarelor instituþii:ANPDC. în secþiunea a 3-a protecþia copilului împotriva abuzurilor sau neglijenþei. spirituale. acest document internaþional reglementând în cadrul art. conformându-se prevederilor Convenþiei ONU. de ocrotirea pãrinþilor sãi sau a celui care. lipsit de mediul sau familial sau care. Astfel.1. 1 ºi 2 prevederi legate de acest aspect: „Copilul care este. plasamentul în regim de urgenþã ºi supravegherea specializatã. în orice scop ºi sub orice formã” în timp ce art. Convenþia ONU stabileºte obligaþii pentru statele pãrþi semnatare ca “în conformitate cu legislaþia lor naþionalã. Luând în considerare importanþa protejãrii copiilor împotriva oricãror forme de exploatare ºi violenþã precum ºi directivele Convenþiei ONU în acest sens. Convenþia ONU obligã statele semnatare sã ia toate mãsurile pentru „pentru a proteja copiii contra folosirii ilicite de stupefiante ºi substanþe psihotrope. abuz. Mai detaliat. respectiv protejarea copilului 80 . sã asigure protecþie alternativã pentru un astfel de copil” Legea 272/ 2004. MÃSURI SPECIALE DE PROTECÞIE A COPILULUI În cadrul capitolului denumit de noi generic “Mãsuri speciale de protecþie a copilului”. în cadrul secþiunii 1. Astfel. nu poate fi lãsat în acest mediu are dreptul la protecþie ºi asistenþã specialã din partea statului.plasamentul. morale ori sociale” În cadrul art. legea 272/ 2004 a reglementat acest subiect vast în cadrul mai multor secþiuni. intitulat “ Protecþia specialã a copilului lipsit temporar sau definitiv de protecþia pãrinþilor sãi” ºi ale capitolului VI. în cadrul art. se reglementeazã protecþia copilului împotriva exploatãrii economice. se stabilesc condiþiile în care se pot aplica ºi ridica mãsurile de protecþie specialã stabilite de legea 272/2004. 35 din Convenþia ONU se referã la protejarea copiilor împotriva „rãpirii.

stabileºte cã vârsta minimã de încadrarea în muncã nu poate fi mai micã de 16 ani. Convenþia Internaþioalã a Muncii (ILO) nr. La iniþiativa Comitetului Naþional Director pentru Combaterea Exploatãrii copilului ºi a Ministerului Muncii. Începând cu data de 01.03. În 1992 Organizaþia Internaþionalã a Muncii a lansat Programul Internaþional pentru Eliminarea Muncii Copilului în cadrul cãruia se acordã asistenþã tehnicã þãrilor în care sunt identificate forme grave ale muncii copilului. respectiv 13-15 ani. De asemenea. 138 din 1973. dacã astfel nu îi sunt pericilitate sãnãtatea. se deruleazã ºi în România Programul Internaþional pentru Eliminare a Muncii Copilului. principale atribuþii ale Echipei Intersectoriale fiind monitorizarea ºi de evaluare a fenomenului de exploatare a copiilor prin muncã.3 cele mai grave forme de muncã a copiilor: sclavia. Una dintre tematicile de mare interes în domeniul prevenerii ºi combaterii exploatarii prin muncã a copilului a fost diferenþierea între formele grave ale muncii copilului ºi activitãþile acceptate pe care acesta le poate presta confom vîrstei ºi maturitãþii sale fizice ºi psihice. enumerã în art. mai ales în producþia ºi traficul de stupefiante. în contextul preocupãrii crescute a comunitãþii internaþionale faþã de problema eliminãrii formelor grave ale muncii copilului. vãtãmãtoare sau periculoase. 3 al Coventiei 189/1999 este doar exemplificativã. utilizarea copiilor în scopul prostituãrii sau producerii unor material pornografice sau spectacole pornografice. 83/1975. ca organism de coordonare ºi monitorizare a programelor desfãºurate în România pentru prevenirea ºi eliminarea celor mai grave forme ale muncii copilului. În vederea derulãrii Programului Internaþional de Eliminare a Muncii Copilului. În legislaþia internã. Solidaritãþii Sociale ºi Familiei au fost înfiinþate la nivel judeþean Echipe Intersectoriale din care fac parte reprezentanþi ai Inspecþiei Muncii. cu finanþarea Organizaþiei Internaþionale a Muncii. Potrivit art. 280 ind. Referitor la vârsta la care copiii pot fi încadraþi în muncã. precum ºi încadrarea persoanei sub 18 ani în condiþii de muncã grele. Nu toate formele de muncã pe care le desfãºoarã copilul pot fi considerate “exploatare prin muncã”. revenind astfel sarcina statelor semnatare. locul ºi durata desfãºurãrii lor. Direcþiei de Sãnãtate Publicã. Potrivit art. 13 alin. utilizarea. Convenþia nr.1 din Codul Muncii Român. Programul Internaþional pentru Eliminarea Muncii Copilului se desfãºoarã în prezent în 85 de þãri. Direcþiei de Asistenþã Socialã ºi Protecþiei Copilului. munca obligatorie. Solidaritãþii Sociale ºi Familiei. datoritã aplificãrii fenomenului la nivel mondial ºi conºtientizãrii generale a necesitãþii eradicãrii acestui fenomen. recrutarea sau folosirea copilului în scopul unor activitãþi ilicite. conform art. conform art. pentru activitãþi potrivite cu dezvoltarea fizicã. Problematica muncii copilului a fost privitã mult timp cu indiferenþã ºi scepticism. existând mult mai multe forme grave de exploatare a copilului prin muncã. 13 alin. ratificatã de România prin Legea 203/2000. dezvoltânu-i abilitãþile ºi pregãtindu-l astfel pentru viaþa de adult. iar pe de altã parte tipul activitãþilor desfãºurate. principalele initiative ºi demersuri legislative aparþinând Organizaþiei Internaþionale a Muncii (ILO). psihice ºi morale. stadiul sãu de dezvoltare pe de o parte. constituie infracþiune încadrarea minorilor cu nerespectarea condiþiilor legale de vârstã sau folosirea acestora pentru prestarea unor activitãþi cu încãlcarea prevederilor legale 81 . securitãþii ºi moralitãþii copilului. copilul dobândeºte capacitatea de muncã la vârsta de 16 ani.2 din Codul Muncii. aptitudinile ºi cunoºtinþele sale. Conform Codului Muncii Român. existând astfel forme de muncã apreciate ca fiind benefice pentru copil ºi care duc la responsabilizarea acestuia. Enumerarea din art. vânzarea sau comerþul de copii. aceastã convenþie prevede cã legislaþia naþionalã a statelor poate autoriza încadrarea copilului în munci uºoare ºi la vârste mai mici.2000. cu acordul pãrinþilor sau al reprezentanþilor legali. în coordonarea Ministrului Muncii. ea devenind un subiect de mare interes pe plan internaþional începând cu anii 1990. ratificatã de România prin Decretul nr.împotriva exploatãrii prin muncã ce presupune folosirea copilului la munci ºi activitãþi aducãtoare sau nu de profit care sunt neconforme vârstei ºi dezvoltãrii sale fizice. 189/1999 a Organizaþiei Internaþionale a Muncii (ILO) privind interzicerea celor mai grave forme de muncã a copiilor ºi acþiunea imediatã în vederea eliminãrii lor. Pentru a face o dististincþie între exploatarea prin muncã a copilului ºi formele de muncã acceptabile pe care le poate presta copilul . Inspectoratelor ªcolare Judeþene. persoana fizicã poate încheia un contract de muncã în calitate de salariat ºi la împlinirea vârstei de 15 ani. Inspectoratelor de Poliþie Judeþene etc. dezvoltãrii ºi securitãþii copilului. trebuie luate în calcul vârsta copilului. utilizarea copiilor în conflicte armate. dezvoltarea ºi pregãtirea profesionalã. pentru a depãºi ºi rezolva aceastã problemã. este interzisã încadrarea în muncã a persoanelor cu vârsta sub 15 ani. prin Hotarârea de Guvern 617/2004 a fost înfiinþat Comitetul Naþional Director pentru Prevenire ºi Combaterea Exploatãrii prin Muncã a Copilului. precum ºi în orice alte activitãþi care prin condiþiile în care se exercitã dãuneazã sãnãtãþii. 4 din Conventie de a stabili muncile sau activitatile care prin natura lor sau prin locul sau conditiile de desfasurare pot dãuna sãnãtãþii.1 din Codul Muncii.

b) Pentru publicul larg: incluzând educaþia parentalã ºi activitãþi de pregãtire pentru categoriile profesionale care lucreazã cu ºi pentru copii. Preponderent. Astfel. d) asistarea tehnicã a angajatorilor ºi angajaþilor. Obiectivele principale ale activitãþii inspectoratului sunt urmãtoarele: a) controlul aplicãrii prevederilor legale referitoare la relaþiile de muncã.incluzând educaþie parentalã ºi activitãþi de pregãtire pentru categoriile profesionale care lucreazã cu ºi pentru copii. pentru prevenirea riscurilor profesionale ºi a conflictelor sociale. aceste instituþii iniþiazã campanii de conºtientizare ce se adreseazã angajatorilor sau potenþialilor angajatori ºi mai puþin campanii ce se adreseazã copiilor sau publicului larg . b) informarea autoritãþilor competente despre deficienþele legate de aplicarea corecta a dispoziþiilor legale în vigoare. relaþiile de muncã. privat ºi alte categorii de angajatori. 87 alin. care controleazã aplicarea unitarã a legilor ºi a altor acte normative care reglementeazã domeniul muncii. Inspecþia Muncii în colaborare cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului are obligaþia de a promova campanii de conºtientizare ºi informare: a) Pentru copii: despre mãsurile de protecþie de care pot beneficia ºi despre riscurile pe care le implicã cazurile de exploatare economicã. Inspectoratul Teritorial de Muncã Galaþi 6. la protecþia salariaþilor care lucreazã în condiþii deosebite ºi a prevederilor legale referitoare la asigurãrile sociale. Inspectoratul Teritorial de Muncã Botoºani 7. rãspunsurile instituþiilor chestionate au fost dupã cum urmeazã: 82 . Inspectoratul Teritorial de Muncã este un organ de specialitate aflat în subordinea Inspecþiei Muncii. securitatea ºi sãnãtatea în munca la toate persoanele juridice ºi fizice din sectorul public.referitoare la regimul de muncã al minorilor ºi se pedepseºte cu închisoarea de la 1 la 3 ani (textul de lege a fost introdus prin art. c) furnizarea de informaþii celor interesaþi despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislaþiei muncii. Astfel. Inspectoratul Teritorial de Muncã Iaºi Legea 272/ 2004 acordã atribuþii Inspectoratelor Teritoriale de Muncã cu privire la protecþia copilului împotriva exploatãrii economice. articolul 87 la care facem referire mai sus are urmãtorul conþinut: ART.75 din OUG 65/2005) Potrivit art. Inspectoratul Teritorial de Muncã Vaslui 8. Inspectoratul Teritorial de Muncã Bacãu 3. are obligaþia de a promova campanii de conºtientizare ºi informare: a) pentru copii . cu excepþiile prevãzute de lege. I pct. Din perspectiva obligaþiilor atribuite de art. Rãspunsurile instituþiilor au relevat faptul cã inspectoratele teritoriale de muncã sunt preocupate în a iniþia sau a participa în campanii care vizeazã protecþia copilului împotriva exploatãrii economice. Inspectoratul Teritorial de Muncã Suceava 4. pentru a-i ajuta sã asigure copiilor o reala protecþie împotriva exploatãrii economice.4 din Legea 272/2004. b) pentru publicul larg . pentru a-i ajuta sã asigure copiilor o realã protecþie împotriva exploatãrii economice. c) Pentru angajatori sau potenþiali angajatori. la securitatea ºi sãnãtatea în muncã.despre mãsurile de protecþie de care pot beneficia ºi despre riscurile pe care le implicã cazurile de exploatare economicã. în colaborare cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului. am adresat întrebãri instituþiilor competente din zona Moldovei în legãturã cu programele/ campaniile de informare cu privire la exploatarea economicã a copiilor destinate copiilor. luând în considerare rolul acestei instituþii în vegherea aplicãrii corecte a prevederilor legale cu privire la relaþiile în muncã. mixt. Inspectoratul Teritorial de Muncã Vrancea 5. publicului larg ºi angajatorilor iniþiate de cãtre inspectoratele teritoriale de muncã. c) pentru angajatori sau potenþiali angajatori. Instituþiile care au rãspuns chestionarelor noastre au fost urmãtoarele: 1.87 din legea 272/ 2004 Inspectoratelor Teritoriale de Muncã. Inspectoratul Teritorial de Muncã Neamþ 2. 87 (4) Inspecþia Muncii.

la birourile de relaþii cu publicul fiecare angajator este informat de cãtre inspectorii de muncã despre condiþiile de încadrare în muncã a tinerilor. De exemplu. în parteneriat cu mai multe instituþii publice (DASPC Botoºani. Inspectoratul Teritorial de Muncã Vrancea • în cadrul Campaniei Naþionale pentru prevenirea ºi combaterea exploatãrii copiilor prin muncã.decembrie 2007 la 23 de angajatori controlaþi au fost depistate 57 de persoane sub 18 ani care nu erau angajate cu contract individuale de muncã. Au beneficiat de aceste sesiuni de informare un numãr de 80 de elevi. • Nu s-au organizat campanii de informare pentru publicul larg 5. • în perioada 2006-2007 s-au organizat urmãtoarele activitãþi pentru angajatori: sesiuni de informare pentru angajatori cu privire la necesitatea cunoaºterii ºi respectãrii normelor legale care reglementeazã munca copiilor. De asemenea. în perioada 2006-2007 s-au organizat urmãtoarele activitãþi pentru copii întâlniri cu elevi de liceu . În perioada ianuarie. broºuri care au fost înmânate atât angajatorilor cât ºi angajaþilor prin intermediul personalului ITM. prin Programul propriu de acþiuni desfãºoarã activitãþi prin care se urmãreºte creºterea gradului de conºtientizare a angajatorului privind munca copilului. Echipa Intersectorialã Localã a fost conceputã ca instrument de evaluare permanentã a fenomenului de exploatare a copilului. În urma verificãrilor efectuate de inspectorii de muncã. activitãþi de informare a copiilor de vârstã ºcolarã ºi a cadrelor didactice cu privire la fenomenul exploatãrii copilului prin muncã. Inspectoratul Teritorial de Muncã Botoºani • în perioada 2006-2007. Au participat 188 de angajatori. instituþia nu a organizat în mod special astfel de programe. în perioada 2006-2007. în scopul informãrii privind prevederile legislaþiei în domeniul muncii copilului. securitate ºi sãnãtate în muncã. dintre care 26 de copii se aflau în mãsuri de protecþie de tip rezidenþial 83 . De exemplu. Direcþia de Sãnãtate Publicã) s-au desfãºurat mai multe activitãþi. Inspectoratul Teritorial de Muncã Suceava • prin specificul activitãþii se desfãºoarã o permanentã campanie de informare a anagajatorilor privind protecþia copilului împotriva exploatãrii. necesitatea respectãrii reglementãrilor legale în domeniu. dupã care se dispune amenda contravenþionalã sau sesizarea organelor de urmãrire penalã. • cât priveºte campaniile de informare a copiilor sau publicului larg. Inspectoratul Teritorial de Muncã Neamþ • ITM Neamþ. Organizaþia Salvaþi Copiii Neamþ 2. din anii terminali. instituþia a participat la acþiuni întreprinse intersectorial cu IPJ Neamþ. pentru aceastã categorie asigurãm consiliere doar celor care se adreseazã în scris . printre care menþionãm: prezentarea Convenþiei ILO 182 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copilului unui numãr de 16 participanþi. Inspectoratul Teritorial de Muncã Bacãu • ITM Bacãu este parte a Echipei Intersectoriale Locale. Inspectoratul Teritorial de Muncã Galaþi • prin specificul activitãþii se desfãºoarã o permanentã campanie de informare/ consiliere a anagajatorilor privind protecþia copilului împotriva exploatãrii. DSP Neamþ. ITM Botoºani a derulat un program finanþat de Uniunea Europeanã ºi a editata broºuri cu informaþii referitoare la relaþiile de muncã.1. concurs de artã plasticã “Împreunã împotriva exploatãrii copilului” la care au fost expuse 50 de lucrãri aparþinând unui grup de 43 de copii de vârstã ºcolarã. la înregistrarea contractelor de muncã fiecare angajator este informat de cãtre inspectorii de muncã despre condiþiile de încadrare în muncã a tinerilor. fie direct la biroul de relaþii cu publicul. De asemenea. 3. 6. alãturi de alte instituþii: Inspectoratul ªcolar. 4. În cazurile în care sunt identificate cazuri de exploatare a muncii copilului fiecare inspector de muncã are sarcina întocmirii “fiºei pentru semnalarea celor mai grave forme de muncã a copilului”. DGASPC Bacãu. Prin rapoartele trimestriale transmise Inspecþiei Muncii Bucureºti sunt semnalate toate cazurile de minori identificaþi desfãºurând activitãþi economice. nu s-au constat încãlcãri ale prevederilor legale în ceea ce priveºte regimul de lucru al minorilor ºi nu au fost întâlnite cazuri în care munca prestatã de minori sã fie susceptibilã de a dauna sãnãtãþii . organism de monitorizare a muncii copilului la nivel local. Acest lucru se realizeazã de fiecare compartiment în parte în funcþie de activitatea pe care o desfãºoarã.51 participanþi. elevii din anii terminali ºi Grupului ªcolar “Elena Doamna” Galaþi au efectuat vizite la ITM Galaþi în vederea aprofundãrii cunoºtinþelor dobândite în domeniul sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã. Inspectoratul de Poliþie. Inspectoratul Judeþean de Poliþie. securitãþii sau moralei acestora • în luna mai 2008 .

500 lei. 65/2005.000 lei. Inspectoratul de Poliþie. • ITM Botoºani colaboreazã cu Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi DGASPC Botoºani în cazul unor sesizãri de exploatare prin muncã a copilului. DGASPC Iaºi. colaborarea cu instituþia Prefectului. emisiuni informative la posturi locale de televiziune.01. de asemenea. 84 • .2008 au fost sanctionaþi 5 angajatori. Inspectoratul Teritorial de Muncã Iaºi • ITM Iaºi este parte a Echipei Intersectoriale Locale . în perioada 01. a sesizat Parchetul pentru nerespectarea conditiilor legale de angajare a minorilor cu un numãr de 39 de cazuri. ajutându-i pe tineri sã conºtientizeze drepturile lor ºi sã evite exploatarea formele de exploatare prin muncã.2007-31. articole pe aceastã temã în ziarele locale.2007-31. 7.12. în perioada 01. ITM Iaºi precizeazã cã inspectorii de muncã joacã un rol important în activitatea de informare. articole tematice publicate în ziare locale. • In ce priveºte sanctiunile adminsitrative aplicate de ITM societãþilor comerciale pentru primirea la muncã a minorilor fãrã încheierea de contracte individuale de muncã.de asemenea. oferind asistenþã de specialitate ºi consultanþã în domeniul legislaþiei muncii.2008 au fost verificate 934 de societãþi comerciale din Judeþul Iaºi. un reprezentant ITM Vaslui a participat în 2006 la un seminar de pregãtire privind mecanismul de monitorizare a cazurilor de exploatare prin muncã a copiilor • s-au realizat campanii de informare a publicului larg cu privire la exploatarea economicã a copiilor prin publicarea unor articole pe aceastã temã în presa localã • angajatorii au fost informaþi cu privire la riscurile ce le implicã exploatarea economicã atât prin articole publicate în presa localã cât ºi prin intermediul cursurilor în domeniul relaþiilor de muncã ºi al securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã organizate de ITM Vaslui 8. DASPC Botoºani împreunã cu care participã la acþiuni comune împotriva exploatãrii prin muncã a copilului. consiliul judeþean. cuantumul amenzilor fiind de 24.01. Dintre aceºtia.12. • unul dintre obiectivele controalelor efectuate de inspectorii de muncã din cadrul ITM iaºi este cel referitor la respectarea prevederilor Convenþia ILO 182 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor • în situaþiile în care angajatorii nu au respectat prevederile legale privind munca copiilor.03.Comunicate. Inspectoratul Teritorial de Muncã Vaslui • în perioada 2006-2007. Pentru 6 societati comerciale s-a fãcut sesizare la Parchet pentru cercetarea penala a organelor de conducere ale socitãþilor pentru nerespectarea dispoziþiilor legale privind regimul de muncã al minorilor. • Referitor la activitãþile de informare. • în perioada 01. primãrii ºi alte instituþii pentru informarea reciprocã asupra unor aspecte privind munca copiilor • Conform datelor statistice oferite de ITM Iaºi. precizeazã cã de la modificarea codului muncii prin Ordonanþa de Urgenþã nr. 7 aveau contracte de muncã legale. a identificat un numãr de 42 de tineri cu vârstele cuprinse între 17-18 ani care desfãºurau activitãþi salariale ºi a sesizat Parchetul pentru nerespectarea vârstei legale de muncã a minorilor ºi regimului de muncã la minori pentru un numãr de 11 cazuri. aceºtia au fost sancþionaþi contravenþional sau a fost sesizat parchetul de pe lângã Judecãtoria Iaºi pentru a lua mãsurile legale • ITM iaºi acordã o atenþie deosebitã conºtietizãrii angajatorilor privind munca copiilor ºi necesitatea respectãrii prevederilor legale prin : comunicate de presã.2007 au fost sancþionaþi 13 angajatori. prin cercetarea cazului semnalat ºi luarea mãsurilor legale. • De altfel ITM Iaºi. iar în perioada 01. ITM Botoºani are protocoale de colaborare cu Agenþia Naþionalã împotriva Traficului de Persoane.01. • Ca ºi activitate concretã de informare cu privire la regimul juridic al muncii copilului ºi cu privire la prevenirea ºi combaterea fenomenului de exploatare prin muncã a copilului. înregistrate la ITM Iaºi. ITM Iaºi a realizat: . faþã de care Parchetul a dispus neinceperea urmãriii penale într-un numãr de 21 de cazuri. Echipa Intersectorialã Localã a fost conceputã ca instrument de evaluare permanentã a fenomenului de exploatare a copilului.01. cuantumul amenzilor fiind de 10.2007 a fost verificat în judeþul Iaºi un numãr de 3443 de societaþi comerciale.2008-31. organism de monitorizare a muncii copilului la nivel local. Direcþia de Sãnãtate Publicã Iaºi. unde au fost identificaþi 12 tineri cu vârstele între 17-18 ani care desfãºuraru activitãþi salariale.03. au fost realizate campanii de informare a copiilor cu privire la riscurile ce le implicã exploatarea economicã economicã a copiilor prin acþiuni educative organizate în liceele din judeþul Vaslui în colaborare cu Inspectoratul ªcolar Judeþean .2008-3. alãturi de alte instituþii : Inspectoratul ªcolar.

Bune practici în domeniul prevenirii ºi combaterii exploatarii prin muncã a copilului. USMC a identificat nevoia de formare. a fost organizatã o sesiune de formare. pentru consolidarea cunoºtinþelor în domeniu. a oferit sprijin pentru monitorizarea programelor de acþiune din cadrul PROTECT-CEE ºi consultanþã pentru agenþiile de implementare. inclusiv cu privire la regimul juridic de muncã al minorilor. . având urmãtoarele teme: . apreciazã ITM Iaºi cã este necesarã o schimbare de atitudine a tuturor celor implicaþi direct în problema exploatãrii copilului prin muncã: copii. Solidaritãþii Sociale ºi Familiei —Inspecþia Muncii ºi Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Drepturilor Copilului. Activitatea desfãºuratã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturile Copilului în domeniul prevenirii ºi combaterii fenomenului de exploatare prin muncã a copilului constã în: • Înfiinþarea în anul 2005 a Unitãþii Specializate în Munca Copilului (USMC). Asociaþia Alternative Sociale ºi Centru de Resurse ºi de Informare pentru Profesiuni Liberale în trei proiecte: . organe de conducere ale societãþilor comerciale. fapt pentru care în luna aprilie 2006 s-a organizat o sesiune de formare finanþatã ILO-IPEC. De asemenea. Colaborarea cu instituþia Prefectului. USMC a organizat în ianurie 2006 o întâlnire de o zi cu participarea a câte unui reprezentant din Echipele Intersectoriale Locale din fiecare judeþ. Intensificarea dialogului social cu sindicatele. . 4 din Convenþia OIM nr. CRIPS (Centrul de Resurse ºi Informare pentru Profesii Sociale) ºi FICF (Fundaþia Internaþionalã pentru Copil ºi Familie).“Combaterea exploatãrii prin muncã a copiilor din mediul rural. patronatele ºi consilierea acestora pe probleme de legislaþia muncii. . copii în risc de a munci pe stradã în Bucureºti.Date privind încheierea de protocoale de colaborare între instituþiile relevante de pe plan local.“Servicii Educaþionale ºi alte servicii de sprijin pentru copiii care muncesc pe stradã. • Unitatea Specializatã în Munca Copilului ºi Biroul juridic ºi contencios din cadrul ANPDC au adus la modificãri ºi completãri la proiectului Hotãrârii de Guvern privind tipurile de munci succeptibile sã dãuneze sãnãtãþii. de 2 zile pentru membrii USMC ºi membrii secretariatului Comitetului Naþional Director pentru eliminiarea muncii copiilor. . . Organizaþia Salvaþi Copiii. Consiliul Judeþean. 85 . activitatea informalã aparþinând Ministerului Muncii. cu precãdere pe mecanismul de monitorizare a cazurilor de exploatare a copiilor prin muncã. ANPDC este partener alãturi de ILO-IPEC. Apreciazã ITM Iaºi cã în ce priveºte activitatea Inspectoratelor Teritoriale de Muncã. UMSC a centraliazat ºi a analizat informaþii legate de problematica muncii copilului: . Constanþa ºi Iaºi”. fiºa de monitorizare. securitãþii sau moralitãþii copiilor. • în cadrul Programului „Întãrirea capacitãþii USMC din cadrul ANPDC în vederea combaterii celor mai grave forme de exploatare a copilului prin muncã” derulat în parteneriat între ANPDC. USMC a efectuat ºi vizite de monitorizare a programelor de acþiune ºi a activitãþilor EIL ºi de asemenea. a cãrei responsabilitate principalã o reprezintã menþinerea legãturii între Echipele Intersectoriale Locale ºi acordarea de consultanþã de specialitate în domeniul prevenirii ºi combaterii exploatãrii copilului prin muncã. 189/1999. mediu ºi lung etc. ITM Vaslui apreciazã cã legislaþia este cel mai bun instrument în rezolvarea problematicii muncii copilului. Emisiuni informative la posturile de televiziune locala. recomandãrile de completare precum ºo soft-ul pentru centralizarea datelor).Date privitoare la întocmirea procedurilor de lucru ale EIL. în judeþul Iaºi”. Primãriile ºi alte organisme pentru informarea reciprocã asupra unor aspecte privind munca minorilor.Mecanismul de monitorizare a celor mai grave forme ale muncii copilului (ocazie cu care au primit: fiºa de semnalare. În prezent.Lista nevoilor EIL pe termen scurt. elaborat conform art.Date statistice referitoare la constituirea Echipele Intersectoriale Locale în cadrul fiecãrui judeþ. acestea acoperã doar sectorul muncii formale (angajat sau neangajat cu contract individual de muncã). pãrinþi. programul de acþiune fiind implementat de Centrul de Resurse ºi Informare pentru Profesiuni Sociale. În urma monitorizãrii activitãþii Echipelor Intersectoriale Locale.- Invitarea mass-media la operatiuni de control.

3 din Legea 272/2004. Potrivit art. În acest sens s-au solicitat solicitat informaþii Inspectoratelor de Poliþie Judeþene din judeþele Iaºi. 132 îndemnul. ISJ Iaºi. participând astfel la activitãþile de monitorizare a fenomenului exploatãrii copilului prin muncã derulate de cãtre acest parteneriat. respectiv în comunele Belceºti. Ciurea ºi Rãducãneni. 132 al. extinderea ºi iniþierea instituþionalizãrii modelului Mecanismului de Monitorizare a copiilor în risc. o De asemenea.a. În toate cazurile s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã Galaþi IPJ Galaþi 1 caz sesizat în anul 2007 privind savîrºirea infracþiunii prevãzute în art. situaþia sesizãrilor privind sãvârºirea infracþiunilor prevãzute în art. constrângerea la cerºetorie a copiilor. îndemnarea. Legea 272/2004 încrimineazã prin art. 132 ºi 133 din Legea 272/2004 sesizate în perioada Judeþul 2006-2007 Iaºi IPJ Iaºi Nici o sesizare Vaslui IPJ Vaslui Nici o sesizare Bacãu IPJ Bacãu 3 cazuri. în vederea monitorizãrii modalitãþii de stopare a fenomenului de exploatare a copilului prin muncã. dar Legea de protecþie ºi promovare a drepturilor copilului nu prevede ºi o sancþiune pentru încãlcarea acestei interdicþii de cãtre pãrinþii sau reprezentanþii legali ai copilului. Având în vedere cã una din formele de exploatare a copilului prin muncã o reprezintã folosirea copilului la practicarea cerºetoriei.- „Finalizarea. 133 din Legea 272/2004. recurtarea. Botoºani. precum ºi referitor la mãsurile întreprinse de cãtre IPJ în vedere eradicãrii fenomenului de exploatare prin muncã a copilului. 87 al. 133 din Legea 272/2004 constituie infracþiune care se pedepseºte cu închisoarea de la 1 la 5 ani ºi interzicerea unor drepturi „Fapta pãrintelui sau a reprezentantului legal al unui copil de a se folosi de acesta pentru a apela în mod repetata la mila publicului. recrutarea sau constrângerea copilului la cerºetorie. Bacãu. campanie care s-a desfãºurat în mediu rural. în care mãsura luatã faþã de toate cele 3 infracþiuni a fost neînceperea urmãriii penale Botoºani IPJ Botoºani Nici o sesizare Neamþ IPJ Neamþ Nu a rãspuns Suceava IPJ Suceava 4 sesizãri pentru infracþiunea prevãzutã în art. Neamþ. Suceava. Conform informaþiilor furnizate de cãtre Inspectoratele de Poliþie Judeþene monitorizate. prin intermediul practicãrii cerºetoriei. ca ºi componentã a activitãþii de prevenþie a IPJ. în parteneriat cu DGASPC Iaºi. (3)Dacã fapta prevãzutã la alin1 ºi 2 este sãvârºitã de pãrinte sau de reprezentantul legal al minorului. 86 . faþã de care s-a dispus începerea urmãrii penale. s-au obtinut urmãtoarele date: Inspectoratul de Poliþie Judeþean Iaºi o Instituþia face parte din Echipa Intersectorila Localã. înlesnirea. 132 ºi 133 din Legea 272/2004 privind inlesnirea. în scopul exploatãrii copilului sau a muncii acestui”. IPJ Iaºi a participat în perioada 09 -13 iunie 2007 alãturi de Asociaþia Alternative Sociale ºi Inspectoratul ªcolar Judeþean la o campanie de informare ºi conºtientizare cu privire la exploatarea copilului prin munci agricole. Potrivit art. infracþiuni prevãzute în art. pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani pentru fapta prevãzutã la alineatul 1 ºi de 2 la 7 ani ºi interzicerea unor drepturi pentru fapta prevãzutã în alineatul 2”. 2 din Legea 272/2004 “este interzisã orice practicã prin intermediul cãreia un copil este dat de unul sau de ambii pãrinþi ori de reprezentantul lui legal în schimbul unei recompense sau nu.132 ºi art. constituie infracþiune (1) “Îndemnul ori înlesnirea practicãrii cerºetoriei de cãtre un minor sau tragerea de foloase de pe urma practicãrii cerºetoriei de cãtre un minor ºi se pedepseºte cu închisoarea de 1 la 3 ani. Vrancea ºi Galaþi cu privire la numãrul de infracþiuni prevãzute în art. 133 din Legea 272/2004. (2) Recrutarea ori constrângerea unui minor la cerºetorie se pedepseºte cu închisoarea de la 1 la 5 ani. exploataþi prin muncã în România”. respectiv folosirea copiilor de cãtre pãrinþi pentru apela la mila publicului se prezintã astfel: Instituþia Nr. cerând ajutor finanaciar sau material”. Astfel. ASP Iaºi s. Vrancea IPJ Vrancea Nici o sesizare Referitor la implicarea Inspectoratelor de Poliþie Judeþene în campaniile de informare ºi conºtientizarea a opiniei publice cu privire la fenomenul de exploatare economicã a copilului. Vaslui.

Episcopia Dunãrii de Jos. Autoritatea Teritoriala de Ordine Publicã. participând astfel la activitãþile derulate pentru prevnirea ºi combaterea celor mai grave forme de exploatare prin muncã a copilului.2005. Poliþia de Proximitate împreunã cu voluntari ai Organizaþiei SALVAÞI COPIII Iaºi au organizat o campanie stradalã de informare intitulatã “Implicã-te în combaterea cerºetoriei”. instituþia a iniþiat în anul 2006 un program partenerial de prevenire ºi combatere a cerºetoriei pe raza judeþului Iaºi. fenomen care se manifestã cu precãdere în mediul rural. Serviciul de Protecþie a Victimelor ºi Reintegrare a Infractorilor de pe lângã Tribunalul Galaþi. Popricani. modalitãþile de intervenþie ºi de referire cãtre instituþiile competente. Inspectoratul de Poliþie Judeþean Suceava o IPJ are desemnat un ofiþer care face parte din Echipa Intersectorialã Locala. Inspectoratul Judeþean de Poliþie de Frontierã. executarea unei 87 o . Dispoziþii referitoare la exploatarea copilului se regãsesc ºi în Legea 678/2001 privind prevenirea ºi combaterea traficului de persoane care defineºte la art. referind astfel cazurile cãtre DGASPC. cadre didactice. Primãria Muncipiului Galaþi. iar Inspectoratul Judeþean de Poliþie Neamþ nu au rãspuns solicitãrilor de informaþii de interes public adresate de Organizaþia Salvaþi Copiii. parteneri fiind 18 instituþii ºi organizaþii neguvernamentale. Mogãºeºti. o De la constituirea Echipei Intersectoriale Locale. Inspectoratul de Poliþie Galaþi o IJP Galaþi face parte din Echipa Intersectorialã localã alãturi de DGASPC Galaþi. derulat în parteneriat cu DGASPC Galaþi.11. în sensul cã în cazul depistãrii unul astfel de caz. referind astfel cazul DGASPC-ului în vederea institurii mãsurilor de protecþie faþã de copii. printre altele. ca formã de exploatare economicã. Þibãneºti. o IPJ Botoºani a participat la programul intitulat „Dezvoltarea mecanismului de monitorizare a muncii copilului”. Tomeºti. implementat de Fundaþia Internaþionalã pentru Copil ºi Familie în parteneriat cu ANPDC. Judeþul Galaþi. o Poliþiºtii de Proximitate ºi cei de siguranþã publicã organizeazã periodic acþiuni pe tema combaterii cerºetoriei la care sunt invitaþi sã participe ºi reprezentanþi ai partenerilor. Inspectoratul de Poliþie Judeþean Bacãu ºi Inspectoratul Judeþean de Poliþie Vrancea nu au participat sau organizat campanii/activitãþi de informare pe tema prevenirii ºi combaterii exploatãrii copilului prin muncã. o De asemenea. respectiv de la data de 16. unul din subiectele abordate fiind ºi exploatarea copilului prin muncã.La 12 iunie 2007. o Începând cu luna septembrie 2006 a fost demaratã o campanie care se desfãºoarã ºi în prezent de implementare a conceptului de Poliþie de Proximitate în mediul rural. Holboca. organele de poliþie întocmesc o fiºã de semnalare.2 ca fiind exploatare. fãrã însã a participa la vreun program organizat pe aceastã temã. membrii ai comunitãþii.În cadrul acestui program a fost realizatã o metodologie comunã IPJ IaºiDGASPC Iaºi privind minorii depistaþi cerºind singuri sau însoþiþi de adulþi. o IPJ Galaþi precizeazã cã în cadrul parteneriatului încheiat în vederea constituirii Echipei Intersectoriale Locale s-a stabilit o procedurã de lucru pentru soluþionarea cazurilor de copii victime ale exploatãrii prin muncã. IPJ Galaþi a depistat 2 minori victime ale exploatãrii prin muncã în comuna Scânteia. o IPJ Galaþi a participat în perioada aprilie-decembrie 2006 la Proiectul de prevenire ºi combatere a abuzurilor sexuale asupra minorilor. Ispectoratul ªcolar Judeþean ºi alte instituþii locale. Movileni. Belceºti etc la care au participat reprezentanþii autoritãºilor locale. In perioada 2006-2007 au fost desfãºurate 13 astfel de activitãþi în comunele Vlãdeni.2 pct. o În privinþa mãsurilor întreprinse de cãtre IPJ Iaºi pentru prevenirea ºi combaterea exploatãrii copilului prin muncã. ASP Galaþi. în cadrul ºedinþelor de instruire desfãºurate cu poliþiºtii de proximitate ºi poliþiºtii care îºi desfãºoarã activitatea în mediul rural au fost prezentate ºi aspecte legate de formele de exploatare a copilului prin muncã. o IPJ Botoºani precizeazã cã nu a derulat/organizat proiecte proprii care sã vizeze problematica exploatãrii copilului prin muncã sau alte forme de exploatare a copilului. acesta participând la 3 întâlniri de lucru organizate. Inspectoratul de Poliþie Judeþean Botoºani o IPJ Botoºani face de asemenea parte din Echipa Intersectorialã Localã din care fac parte DGASPC ºi alte instituþii locale. proiect în cadrul cãruia s-a avut în vedere ºi exploatarea sexualã a copilului. ISJ Galaþi.

Galaþi. în perioada 2006-2007. a obiectivelor propuse pentru viitor. dar ºi prin elaborarea de politici ºi strategii care sã garanteze recuperarea fizicã ºi psihicã ºi reintegrarea socialã a copiilor dependenþi de droguri. metodele de intervenþie alternativã la instituþiile psihiatrice tradiþionale.88 din legea 28 din legea 2727 2004. Bacãu în perioada 2006-2007 nu a fost sesizat nici un caz. a copiilor cu privire la aceasta problematicã.1 din Codul Muncii referitoarea la nerespectarea de cãtre angajatori a regimului de muncã al minorilor.1 din Legea 678/2001 constituie infracþiune de trafic de minori recrutarea. a progreselor realizate. campanii/ proiecte de informare implemenatate. am adresat întrebãri centrelor de prevenire. Galaþi ºi Vrancea. în judeþele Iaºi. în caz de consum sau abuz de substanþe interzise . în perioada 2006-2007. existenþa unui personal de specialitate în vederea consilierii ºi îndrumãrii copiilor ºi familiilor acestora. articolul 88 la care facem referire mai sus are urmãtorul conþinut: ART. în scopul reducerii toleranþei în ceea ce priveºte consumul de droguri ºi în scopul sprijinirii recunoaºterii primelor simptome ale consumului de droguri. precum ºi din datele statistice existente pe portalul instanþelor de judecatã. Bacãu. cu alte autoritãþi sau organe de specialitate ale administraþiei publice centrale.1 din Codul Muncii Român.în ceea ce priveºte recuperarea fizicã. Vaslui.dacã este necesar. inclusiv prin dezvoltarea în acest scop de metode de intervenþie alternativã la instituþiile psihiatrice tradiþionale.munci sau îndeplinirea de servicii în mod forþat ori cu încãlcarea normelor legale privind condiþiile de muncã. ca ºi asupra implicãrii acestora în producþia ºi traficul ilicit de droguri. Luând în considerare obligaþiile acestor instituþii. d) dezvoltarea suplimentarã a sistemelor pentru adunarea unor date reale asupra apariþiei consumului de droguri la copii. mai ales în rândul copiilor. conform datelor statistice oferite de judecãtoriile din judeþele Iaºi. 132 ºi 133 din Legea 272/2004. în perioada 2006-2007 nu figureazã înregistrate pe rolul instanþelor de judecatã cauze având ca obiect infracþiunile prevãzute de art. e) dezvoltarea unui sistem de informare publica care sã reducã toleranþa în ceea ce priveºte consumul de droguri ºi sã ajute la recunoaºterea primelor simptome de consum de droguri. respective infracþiunea prevãzutã în art. b) conºtientizarea publicului larg ºi. 280 ind. unde s-au înregistrat la IPJ Suceava 24 de cazuri de trafic de minori în anul 2006 ºi 32 de cazuri de trafic de minori în anul 2007. Vrancea. salarizare ºi securitate. în mod particular. prin introducerea acestui subiect în programa ºcolarã.2. 13 alin. Bacãu. inclusiv prin intermediul sistemului de învãþãmânt si. dupã caz. dupã caz. Din datele statistice referitoare la cazurile de trafic de minori oferite de cãtre Inspectoratele de Poliþie Judeþene monitorizate. de naturã confidenþialã. pe care le-au dezvoltat. evaluare ºi consiliere antidrog din zona Moldovei în legãturã cu mãsurile pe care le-au luat pe plan local. 88 (1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva folosirii ilicite de stupefiante ºi substanþe psihotrope. 280 ind. Suceava. Vrancea. În ce priveºte sesizãrile privind sãvârºirea infracþiunii prevãzutã în art. Botoºani. Galaþi. mai ales în rândul copiilor Astfel. (3) Agenþia Naþionalã Antidrog. psihicã ºi reintegrarea socialã a copiilor dependenþi de droguri. Dreptul de a fi protejat împotriva folosirii ilicite de stupefiante ºi substanþe psihotrope Legea 272/ 2004 acordã atribuþii Agenþiei Naþionale AntiDrog la nivel naþional ºi Centrelor de Prevenire Evaluare ºi Consiliere Antidrog la nivel local în ceea ce priveºte protejarea copilului împotriva folosirii ilicite de stupefiante ºi substanþa psihotrope. pentru prevenirea folosirii copiilor la producþia ºi traficul ilicit de substanþe interzise. 6. în colaborare cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copiilor. c) sprijinirea copiilor ºi familiilor acestora. a dificultãþilor întâmpinate ºi. ºi. transportarea. 88 . prin consiliere ºi îndrumare . Suceava. Potrivit art. Singurul judeþ unde au fost sesizate astfel de cazuri în perioada de referinþã este judeþul Suceava. aºa cum sunt ele enumerate de art. Botoºani. Botoºani. respectiv. gãzduirea sau primirea unui minor în scopul exploatãrii acestuia ºi se pedepseºte cu închisoarea de la 5 la 15 ani ºi interzicerea unor drepturi. De asemenea. nu a fost înregistrat nici un astfel de caz în Iaºi. are obligaþia de a lua mãsurile corespunzãtoare pentru: a) prevenirea folosirii copiilor la producþia ºi traficul ilicit al acestor substanþe. Neamþ. transferarea. evaluarea permanenta a acestor situaþii.

„Alternative”• în scopul sprijinirii recunoaºterii primelor simptome ale consumului de droguri. rural dar ºi din Centrul de Reeducare Minori Tg. CPECA Iaºi a avut colaborãri cu ªcoala de Formare Iniþialã ºi Continuã a personalului Poliþiei de Frontierã Iaºi. în baza protocoalelor încheiate cu autoritãþile publice locale care au atribuþii în domeniul combaterii traficului de droguri cât ºi asupra stabilirii nivelului consumului de droguri. “Fii Smart fãrã fumat!”. „Alternative”. În perioada 2006-2007 CPECA Bacãu a acordat servicii de consiliere socialã ºi vocaþionalã. Centrul de prevenire.beneficiari 460 de elevi .1000 de beneficiari. Campaniile s-au adresat copiilor ºi tinerilor aflaþi într-o formã de învãþãmânt.beneficiari 94 de elevi 3. psihologicã. 2000 pãrinþi ºi 67 profesori.300 beneficiari. asistare ºi monitorizare medicalã pentru un beneficiar sub 18 ani • ca ºi metodã de intervenþie alternativã la instituþiile psihiatrice tradiþionale. mai ales în rândul copiilor au fost implementate mai multe campanii printre care: “Clase fãrã fumat”. Astfel. “Sunt VIP fãrã alcool!”. 76 profesori ºi 1410 familii. Asociaþia Crucea Albastrã Sibiu. “Îndrãzneºte sã visezi fãrã droguri”. din mediul urban. • În ceea ce priveºte dezvoltarea unor sisteme care sã adune date reale asupra apariþiei consumului de droguri. evaluare ºi consiliere antidrog Bacãu • pentru prevenirea folosirii copiilor la producþia ºi traficul ilicit de substanþe interzise s-au derulat campanii de informare ºi prevenire a consumului de droguri. evaluare ºi consiliere antidrog Galaþi • în perioada 2006-2007 nu s-au derulat campanii de informare/ programe pentru prevenirea folosirii copiilor la producþia ºi traficul ilicit de substanþe interzise • în cadrul instituþiei. Centrul de prevenire. consilierea ºi îndrumarea copiilor ºi familiilor acestora în caz de consum de substanþe adictive este asiguratã de un psiholog ºi asistent social. De asemenea se oferã urmãtoarele servicii: consiliere socialã. DGASPC Iaºi în vederea specializãrii agenþilor poliþiei de 89 . am constatat cã personalul de specialitate din cadrul centrelor de prevenire ºi evaluare ºi consiliere antidrog implementeazã prevederile legii 272/ 2004 în ceea ce priveºte protejarea copilului împotriva folosirii ilicite de stupefiante ºi substanþa psihotrope prin campanii de informare locale ºi naþionale. evaluare ºi consiliere antidrog Iaºi • pentru prevenirea folosirii copiilor la producþia ºi traficul ilicit de substanþe interzise. reintegrare în comunitate.3000 de beneficiari din licee ºi centre de plasament 2.beneficiari 1410 elevi. consiliere ºi informare directã a beneficiarilor.beneficiari 1500 elevi. “Învãþ sã trãiesc sãnãtos”. “Învãþ sã spun NU tentaþiei”. colaborãri cu numeroºi parteneri locali. instituþia orienteazã potenþialii beneficiari cãtre centrele specializate ANA sau cãtre ONG uri: Centrul de Zi Socio Vocaþional al ANA. rãspunsurile au fost dupã cum urmeazã: 1. Centrul de prevenire.În urma rãspunsurilor primite. abordând totodatã ºi traficul de substanþe ilicite.800 persoane beneficiari • în scopul sprijinirii recunoaºterii primelor simptome ale consumului de droguri. Inspectoratul Judeþean de Poliþie Iaºi. servicii de îngrijire social-medicale ºi alte servicii de suport pentru diferite situaþii de dificultate. sunt transmise cãtre CPECA Bacãu date statistice trimestrial • în scopul reducerii toleranþei în ceea ce priveºte consumul de droguri au fost implementate urmãtoarele campanii: “Primeºte-l alãturi de tine”. referire cãtre instituþii competente. Comunitatea Terapeuticã Valea Doftanei. În perioada 2006-2007 nu s-au înregistrat cereri în acest sens • în perioada 2006-2007 nu s-au întreprins mãsuri de intervenþie alternativã la instituþiile psihiatrice tradiþionale în ceea ce priveºte recuperarea ºi reintegrarea socialã a copiilor dependenþi de droguri • în scopul reducerii toleranþei în ceea ce priveºte consumul de droguri au fost implementate urmãtoarele campanii: “Primeºte-l alãturi de tine” ºi . orientare socialã. Ocna • în cadrul CPPECA Bacãu echipa de asistenþã este formatã din medic ºi asistent social iar în baza protocoalelor beneficiazã de specialiºti în domeniu din partea organizaþiilor guvernamentale ºi non guvernamentale. mai ales în rândul copiilor au fost implementate mai multe campanii printre care : “Sunt VIP fãrã alcool”.700 persoane beneficiari. Centrele de Asistenþã Integratã în Adicþii Iaºi ºi Bucureºti.

prin intermediul de caz care constã în identificarea necesitãþilor consumatorului. la nivelul judeþului Vaslui a fot elaboratã Strategia Judeþeanã Antidrog ºi Planul de Implementare a acesteia. • colectarea de date privind fenomenul drogurilor (indicatorilor de reducere a ofertei de droguri) se face în colaborare cu Inspectoratul Judeþean de Poliþie Vrancea. Centrul de prevenire. conºtientizarea pericolului. 1 medic specializat în domeniul prevenirii ºi asistenþei persoanelor consumatoare de droguri CPECA Iaºi oferã servicii psihosociale la solicitarea beneficiarilor . “Spune NU tutunului”beneficiari au fost 4422 elevi ºi 63 profesori. 1 asistent social.10. tribunalul Vrancea. servicii de îngrijire social-medicale ºi alte servicii de suport pentru diferite situaþii de dificultate. legislaþia în vigoare ºi implementarea acesteia.Republica Moldova în reducerea consumului de droguri “care ºi-a propus identificarea problemelor existente în domeniul reducerii cererii de droguri CPECA Iaºi are un personal format din 6 persoane: 3 specialiºti în prevenire. De asemenea.letal în orice formã sau conþinut”. 5. plan de implmentare a strategiei • în cadrul instituþiei .în scopul sprijinirii recunoaºterii primelor simptome ale consumului de droguri. Centrul de Zi Pericle. întârzierea debutului. planificarea ºi monitorizarea implementãrii mãsurilor din planul individualizat de asistenþã. “Eºti bun fãrã tutun”. “Caravana antidrog”. în septembrie 2007 a fost organizat work shopul “Cooperarea transfrontalierã România. la solicitarea parchetelor de pe lângã instanþele judecãtoreºti ºi a altor instituþii sau persoane interesate ºi efectueazã evaluarea persoanelor consumatoare de droguri iar cu acordul ºi angajamentul scris al acestora le înscrie în programe de tratament ºi recuperare psihosocialã. De asemenea. muzicã ºi sport”.25. “Sunt VIP fãrã alcool”.4271 beneficiari. În perioada 2006-2007 nu s-au înregistrat cereri în acest sens.000 beneficiari în scopul sprijinirii recunoaºterii primelor simptome ale consumului de droguri. 1 psiholog. continuu. “Mesajul meu antidrog prin teatru. “Trance Music instead of drugs”. mai ales în rândul copiilor au fost implementate numeroase campanii printre care: “Alcoolul — de la obiºnuinþã.3225 beneficiari. elaborarea de strategii judeþene antidrog. CPECA iaºi a acordat asistenþã de specialitate unui numãr de 58 de persoane dintre care 11 minori. traseul drogurilor.15. “Tinereþe fãrã droguri”. mai ales în rândul copiilor au fost implementate mai multe campanii printre care : “Fii informat! Fii câºtigat!!.000 persoane beneficiari. Brigada de Combatere a Criminalitãþii Organizate Vrancea. ca metodã de intervenþie alternativã la instituþiile psihiatrice tradiþionale. în scopul reducerii toleranþei în ceea ce priveºte consumul de droguri au fost implementate urmãtoarele campanii: “Primeºte-l alãturi de tine”. De asemenea se oferã urmãtoarele servicii: consiliere socialã. “Tutunul.000 beneficiari.250 beneficiari 4.000 elevi cu vârste între 12-18 ani. Centrele de Asistenþã Integratã în Adicþii Iaºi ºi Bucureºti. Comunitatea Terapeuticã Valea Bãlan. • în scopul reducerii toleranþei în ceea ce priveºte consumul de droguri ºi . Aceste acþiuni s-au adresat copiilor din mediul urban ºi rural dar ºi pãrinþilor acestora.beneficiari au fost 367 elevi ºi 24 de profesori etc.604 beneficiari. reintegrare în comunitate. • instituþia orienteazã potenþialii beneficiari cãtre centrele specializate ANA : Centrul de Zi Socio Vocaþional al ANA. psihologicã.198 participanþi . „Alternative”. evaluare ºi consiliere antidrog Vrancea • pentru prevenirea folosirii copiilor la producþia ºi traficul ilicit de substanþe interzise s-au derulat campanii de informare ºi prevenire a consumului de droguri. la abuz ºi violenþã”beneficiari au fost 10. care a presupus implicarea autoritãþilor publice locale cât ºi a ONG urilor din judeþ în campanii de prevenire a consumului de droguri 90 . acordarea serviciilor de asistenþã se face în mod integrat. Centrul de prevenire. a poliþiºtilor de proximitate. “Deschide Ochii”. întârzierea debutului. consilierea ºi îndrumarea copiilor ºi familiilor acestora în caz de consum de substanþe adictive este asiguratã de un medic specialist ºi asistent social.• • • • • frontierã. a specialiºtilor în protecþia copilului cu privire la riscurile consumului de droguri în rândul tinerilor. orientare socialã. seminarii. conºtientizarea pericolului ºi a pericolului pe care consumul de substanþe interzise le are. evaluare ºi consiliere antidrog Vaslui • pentru prevenirea folosirii copiilor la producþia ºi traficul ilicit de substanþe interzise s-au derulat campanii de informare ºi prevenire a consumului de droguri.

Dreptul copilului de a fi protejat împotriva abuzului ºi neglijenþei Legea 272/ 2004 privind protecþia ºi promovarea drepturilor copilului acordã serviciilor publice de asistenþã socialã atribuþii în ceea ce priveºte protecþia copiilor aflaþi în situaþii ce necesitã mãsuri speciale. sunt transmise cãtre CPECA Vaslui date statistice trimestrial în scopul reducerii toleranþei în ceea ce priveºte consumul de droguri au fost implementate urmãtoarele campanii naþionale: “Primeºte-l alãturi de tine”. “Lumea fumãtorilor vãzutã de copii”. În perioada 2006-2007 nu s-au înregistrat cereri în acest sens. din partea autoritãþilor responsabile: copiii abuzaþi. serviciul public de asistenþã socialã împreunã cu inspectoratele ºcolare judeþene ºi cu celelalte instituþii publice competente sunt obligate sã ia mãsuri în vederea reintegrãrii ºcolare a copilului. De asemenea. ART. în cazuri de risc de abandon ºcolar. copiii aflaþi în risc de abandon ºcolar sau care au abandonat ºcoala. de prevenire sau intervenþie. alcool sau care au fost martori la violenþa domesticã. servicii de îngrijire social-medicale ºi alte servicii de suport pentru diferite situaþii de dificultate. În cazul unor asemenea constatãri. violenþa domesticã ºi comportamentul delincvent. psihologicã. unitãþile de învãþãmânt sunt obligate sã sesizeze de îndatã serviciul public de asistenþã socialã. alt reprezentant legal al acestuia.beneficiari au fost elevii claselor V-VIII din judeþul Vaslui.beneficiari au fost elevii claselor V. precum ºi a comportamentului delincvent. Articolele din legea 272/2004 care se referã la atribuþiile mai sus menþionate au urmãtorul conþinut: ART. ART. serviciul public de asistenþã socialã are rolul de a lua toate mãsurile necesare pentru prevenirea ºi combaterea acestor fenomene negative.beneficiari 1487 elevi ºi 78 de profesori. 86 (1) Pãrinþii copilului sau. Astfel. ART. desfãºurând munci cu nerespectarea legii. dupã caz. mai ales în rândul copiilor au fost implementate numeroase campanii printre care : “Decizia e a ta!”. de torturã sau pedeapsã ori tratamente crude. serviciul public de asistenþã socialã are rolul de a lua mãsurile necesare în cazul în care sunt semnalate de cãtre cadrele didactice cazuri de copii supuºi abuzului sau neglijãrii în scopul de a înlesni readaptatea lor fizicã ºi psihicã. reintegrare în comunitate.620 beneficiari la nivel local. 6. De asemenea se oferã urmãtoarele servicii: consiliere socialã. 106 (1) Serviciile publice de asistenþã socialã organizate la nivelul municipiilor ºi oraºelor.beneficiari direcþi au fost 160 de elevi din clasele I. orientare socialã. exploatare sau abuz. copiii care au consumat droguri. precum ºi persoanele cu atribuþii de asistenþã socialã din aparatul propriu al consiliilor locale comunale îndeplinesc în domeniul protecþiei copilului urmãtoarele atribuþii: f) asigurã ºi urmãresc aplicarea mãsurilor de prevenire ºi combatere a consumului de alcool ºi droguri. dupã caz.• • • • • în cadrul instituþiei . 91 . neglijaþi sau supuºi unor tratamente inumane sau degradante. Bucureºti ºi Bihor. Centrele de Asistenþã Integratã a Adicþiilor Iaºi. în colaborare cu alte instituþii competente în vederea reintegrãrii ºcolare a copilului. autoritãþile publice ºi organismele private au obligaþia sã ia toate mãsurile corespunzãtoare pentru a facilita readaptarea fizicã ºi psihologicã ºi reintegrarea socialã a oricãrui copil care a fost victima oricãrei forme de neglijenþã.VIII ºi 7 profesori etc. “Copilãrie fãrã vicii”.48 (4) Cadrele didactice au obligaþia de a semnala serviciului public de asistenþã socialã sau. În ceea ce priveºte consumul de droguri ºi alcool în rândul copiilor.3. „Alternative”. direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului cazurile de rele tratamente. în baza protocoalelor încheiate cu autoritãþile publice locale care au atribuþii în domeniul combaterii traficului de droguri cât ºi asupra stabilirii nivelului consumului de droguri.XII din judeþul Vaslui. autoritãþile publice administrative trebuie sã depunã toate diligenþele. de prevenire ºi combatere a violentei în familie. instituþia orienteazã potenþialii beneficiari cãtre centrele specializate ANA : Centrul de Zi Socio Vocaþional al ANA. 87 (3) In situaþiile în care copiii de vârstã ºcolarã se sustrag procesului de învãþãmânt. inumane sau degradante. consilierea ºi îndrumarea copiilor ºi familiilor acestora în caz de consum de substanþe adictive este asiguratã de un medic specialist ºi psiholog. “Fii informat”.600 beneficiari la nivel local în scopul sprijinirii recunoaºterii primelor simptome ale consumului de droguri. abuzuri sau de neglijare a copiilor.

abuzul sau neglijenþa acestora • mãsurile întreprinse de SPAS Botoºani pentru readaptarea fizicã. hranã. în foarte puþine cazuri. asistenþã socialã etc Astfel. neglijãrii ºi exploatãrii deoarece nu au existat cazuri. alcool. Spitalul de Psihiatrie Botoºani. SPAS Botoºani a preluat. Primãria Sãbãoani a fost sesizatã de cadrele didactice cu 2 cazuri de abuz asupra copilului. Parascheva. în cursul anului 2007. neglijãrii ºi exploatãrii ºi nici în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar deoarece nu s-au semnalat cazuri. Pe de altã parte. judeþul Botoºani • cadrele didactice nu au sesizat nici un caz privind relele tratamente aplicate minorilor. a violenþei domestice ºi a comportamentului delincvent ºi anume: consiliere. 3. • Primãria Sãbãoani nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa readaptarea fizicã. îngrijire medicalã. neglijenþei au fost colaborãrile în acest sens cu Poliþia Municipiului Botoºani. asistenþã psihologicã. DGASPC Botoºani • SPAS Botoºani nu a avut în evidenþã cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt • SPAS Botoºani nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar • pentru prevenirea consumului de droguri. va fi finanþat de la bugetul local ºi va sigura gratuit urmãtoarele servicii: protecþie împotriva agresorului. tutn ºi droguri. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime le abuzurilor. psihologice ºi reintegrãrii socialã a copiilor victime le abuzurilor. Primãria Comunei Sãbãoani. Primãria Sãbãoani a iniþiat întâlniri ale elevilor cu persoane abilitate ºi membrii ONG din municipiul Roman ºi piatra Neamþ care au prezentat consecinþele negative ale acestor fenomene 92 . Pentru cei doi copii s-a hotãrât instituirea unei mãsuri de protecþie. Primãria Bucecea a afiºat în localitate pliante prezentând riscurile asociate consumului de alcool. Primãria oraºului Bucecea. serviciile publice de asistenþã socialã nu au desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa readaptãrii fizice. rãspunsurile au fost dupã cum urmeazã: 1. pentru ca serviciile competente sã ia mãsurile legale pentru a înlãtura aceastã situaþie. abuzul sau neglijenþa acestora • Primãria Bucecea nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa readaptarea fizicã. îngrijire medicalã. serviciile publice de asistenþã socialã au desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi legate de prevenirea consumului de droguri. violenþei în familie ºi comportamentului delincvent. cadrele didactice au semnalat cazuri de copii neglijaþi sau abuzaþi. Neamþ • în perioada 2006-2007. Nu au fost alocate fonduri pentru dezvoltarea unor astfel de activitãþi. SPAS Botoºani • Inspectoratul ªcolar nu a sesizat nici un caz privind relele tratamente aplicate minorilor. un spaþiu cu destinaþie de Centru pentru adãpost a victimelor violenþei în familie. • Primãria Bucecea nu a avut în evidenþã cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt • Primãria Bucecea nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar deoarece nu au existat cazuri • pentru prevenirea consumului de droguri. serviciile de asistenþã socialã au adoptat mãsurile necesare prevenirii sau intervenþiei de caz. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime le abuzurilor. jud. Spitalul de Copii Sf. psihicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime ale abuzurilor. Acesta va funcþiona ãn cadrul Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã . In marea lor majoritate.Rãspunsurile primite de la serviciile publice chestionate în cadrul proiectului nostru au relevat faptul cã. În situaþiile în care totuºi astfel de cazuri s-au întâlnit. violenþei în familie. violenþei în familie. în marea lor majoritate. neglijãrii ºi exploatãrii • Primãria Sãbãoani nu a avut în evidenþã cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt • Primãria Sãbãoani nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar • pentru prevenirea consumului de droguri. consiliere juridicã pânã la rezolvarea situaþiei familial 2.

neglijãrii ºi exploatãrii deoarece nu sau înregistrat astfel de cazuri • SPAS Comãneºti nu a avut în evidenþã cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt. • DAS Suceava nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în ceea ce priveºte readaptarea fizicã. abuzul sau neglijenþa acestora • Primãria Municipiului Roman nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa readaptarea fizicã. de prestaþii financiare. jud. neglijãrii ºi exploatãrii deoarece nu s-au înregistrat astfel de cazuri • Primãria Municipiului Roman a avut în evidenþã un singur caz de elev care s-a sustras procesului de învãþãmânt. O parte din aceºtia au fost orientaþi în vederea includerii în programe de consiliere pentru pãrinþi derulate la nivelul DGASPC Suceava. abuzul sau neglijenþa acestora. Au fost oferite servicii de consiliere ºi informare a minorilor precum ºi a pãrinþilor acestora precum ºi prestaþii financiare familiilor cu situaþie materialã precarã. Vineri” servicii în cazurile de abandon ºcolar.Direcþia de Asistenþã Socialã. abuzul sau neglijenþa acestora • Primãria Dumbrãveni nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa readaptarea fizicã. sprijin în efectuarea temelor. judeþul Suceava • cadrele didactice nu au sesizat nici un caz privind relele tratamente aplicate minorilor. dupã caz. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime le abuzurilor. neglijãrii ºi exploatãrii deoarece nu sau înregistrat astfel de cazuri • Primãria Dumbrãveni a avut în evidenþã 15 cazuri de elevi care s-au sustras procesului de învãþãmânt 93 . dintre care 6 au fost sesizate de o instituþie de învãþãmânt • Direcþia de Asistenþã Socialã are încheiat un parteneriat cu Asociaþia “Luminã Linã” care acordã prin Centrul de Zi “Sf. sesizat de o instituþie de învãþãmânt • Primãria Municipiului Roman nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar deoarece nu s-au înregistrat astfel e cazuri 5. SPAS Comãneºti a fãcut demersurile necesare completãrii unei cereri de finanþare pentru înfiinþarea unui centru pentru combaterea violenþei domestice 6. în mare parte deoarece aceste cazuri nu sunt sesizate de cãtre instituþiile ºcolare • în perioada 2006-2007 SPAS Comãneºti a întreprins numeroase acþiuni în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar: consiliere.4. neglijãrii ºi exploatãrii deoarece nu sau înregistrat astfel de cazuri • DAS Suceava a avut în evidenþã 14 cazuri de elevi care s-au sustras procesului de învãþãmânt. 7. Primãria Municipiului Neamþ.Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã • cadrele didactice nu au sesizat nici un caz privind relele tratamente aplicate minorilor. urmãrindu-se reintegrarea ºcolarã a acestora: consiliere psihologicã. Primãria Municipiului Suceava . consum de droguri sau alcool. Acestea au fost rezolvate prin consilierea ºi informarea pãrinþilor cu privire la obligaþiile ce le revin faþã de copiii lor ºi acordarea. relaþionarea de cãtre personalul specializat al Centrului cu personalul ºcolii în vederea identificãrii cauzei abandonului ºcolar • în perioada 2006-2007.Serviciul de Autoritate Tutelarã al Municipiului Suceava • cadrele didactice au sesizat 8 cazuri privind relele tratamente aplicate minorilor. Serviciul de Autoritate Tutelarã s-a confruntat cu un numãr de 23 de cazuri de copii implicaþi în situaþii de violenþã în cadrul familie. abuzul sau neglijenþa acestora • SPAS Comãneºti nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa readaptarea fizicã. Bacãu • cadrele didactice nu au sesizat nici un caz privind relele tratamente aplicate minorilor. suport material ºi financiar • în perioada 2006-2007 . psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime le abuzurilor. mediere socialã. medierea conflictelor. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime le abuzurilor. Primãria Dumbrãveni. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime le abuzurilor. Serviciul Public de Asistenþã Socialã Comãneºti.

neglijãrii ºi exploatãrii deoarece nu au existat cazuri • DAS Vaslui nu a avut în evidenþã cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt • DAS Vaslui nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar deoarece nu au existat cazuri • pentru prevenirea consumului de droguri. judeþul Vaslui • cadrele didactice nu au sesizat nici un caz privind relele tratamente aplicate minorilor. abuzul sau neglijenþa acestora • DAS Vaslui nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa readaptarea fizicã. violenþei în familie. 8. dialog cu persoanele implicate.• • în perioada 2006-2007 Primãria Dumbrãveni a întreprins vizite la domiciliu în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar pentru prevenirea consumului de droguri. judeþul Vaslui • cadrele didactice nu au sesizat nici un caz privind relele tratamente aplicate minorilor. consilierea 94 . a violenþei în familie ºi a comportamentului delincvent 9. judeþul Suceava • cadrele didactice nu au sesizat nici un caz privind relele tratamente aplicate minorilor. droguri. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime le abuzurilor. vizite inopinate. vizite în familie. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime le abuzurilor. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime le abuzurilor. nu au fost alocate sume pentru înfiinþarea de servicii sociale destinate acestor nevoi. abuzul sau neglijenþa acestora • Primãria Fãlticeni nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa readaptarea fizicã.partenere ºi monitorizarea cazurilor conform legii • SPLAS Focºani a avut în evidenþã 2 cazuri de elevi care s-au sustras procesului de învãþãmânt. neglijãrii ºi exploatãrii deoarece nu au existat cazuri • SPASPC Negreºti nu a avut în evidenþã cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt • în vederea reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar s-au oferit serviciile Centrului de Zi. violenþei în familie ºi comportamentului delincvent. neglijãrii ºi exploatãrii • Primãria Fãlticeni a avut în evidenþã 2 cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt • Primãria Fãlticeni nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar • Primãria Fãlticeni nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa combaterii consumului de alcool. abuzul sau neglijenþa acestora • în perioada 2006-2007 SPLAS Focºani a întreprins acþiuni în privinþa readaptãrii fizicã. nici unul nefiind sesizat de o instituþie de învãþãmânt • în perioada 2006-2007 SPLAS Focºani a întreprins acþiuni în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar: consiliere ºi informarea familiilor. acestea au fost reorientate cãtre parteneri 10. DAS Vaslui a întreprins acþiuni de consiliere a unui numãr de 50 de familii 11. Primãria Municipiului Fãlticeni. violenþei în familie ºi comportamentului delincvent. • pentru prevenirea consumului de droguri. neglijãrii ºi exploatãrii: redirecþionarea cãtre furnizorii de servicii specializate acreditate. Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Negreºti. judeþul Vrancea • cadrele didactice nu au sesizat nici un caz privind relele tratamente aplicate minorilor. În cazul când au fost identificate astfel de cazuri. abuzul sau neglijenþa acestora • SPASPC Negreºti nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa readaptarea fizicã. SPASPC Negreºti a colaborat cu Poliþia de Proximitate pentru identificarea persoanelor cu risc . Beneficiarii acestor serviciu au fost 10 copii. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime le abuzurilor. implementarea planurilor de servicii ºi monitorizare • pentru prevenirea consumului de droguri. violenþei în familie ºi comportamentului delincvent nu au fost angajate persoane cu atribuþii speciale . Direcþia de Asistenþã Socialã a Mun. SPLAS Focºani. Primãria Dumbrãveni a iniþiat urmãtoarele activitãþi: deplasãri în teren. Vaslui.

lucreazã direct sau indirect cu un copil ºi are suspiciuni în legãturã cu existenþa unei situaþii de abuz sau de neglijare a acestuia este obligatã sã sesizeze serviciul public de asistenþã socialã sau direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului în a cãrei razã teritorialã a fost identificat copilul respectiv”. cazurile identificate pe aceasta problematica sunt referite cãtre acest O. judeþul Iaºi • cadrele didactice nu au sesizat nici un caz privind relele tratamente aplicate minorilor. situaþia cazurilor de abuz ºi neglijenþã gravã asupra copiilor în regiunea Moldovei înregistrate în perioada 2006-2007 se prezintã astfel: Numãr cazuri copii abuzaþi ºi/neglijaþi sesizate cãtre DGASPC în perioada 2006-2007 Instituþia Nr. s-a întocmit planul de servicii în situaþiile în care se impunea. 85 alin. Protecþia Minorilor ºi Familiei • Cadrele didactice nu au sesizat cazuri cu privire la rele tratamente. însã. abuzuri. colaborare cu specialiºtii DGASPC Vaslui. medic de familie. • în ceea ce priveºte readaptarea fizicã. Pentru toate cazurile de acest gen. pentru situaþiile de acest gen.N. abuzul sau neglijenþa acestora • Primãria Hârlãu nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa readaptarea fizicã. Conform datelor statistice prezentate de cãtre direcþiile generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului din judeþele aflate în aria de monitorizare. identificate prin alte cãi a fost contactatã familia minorului.C. Protecþie Socialã ºi autoritate Tutelarã Hârlau. • Nu a fost întocmitã o statisticã pentru aceastã problematicã. Astfel. DAC Iaºi are în derulare proiecte cu Fundaþia Solidaritate ºi Speranþa.444 Vaslui DGASPC Vaslui 521 Bacãu DGASPC Bacãu 738 Neamþ DGASPC Neamþ 685 Suceava DGASPC Suceava 361 Botoºani DGASPC Botoºani 309 Vrancea DGASPC Vrancea 980 Galaþi DGASPC Galaþi 659 95 . Direcþia de Asistenþã Comunitarã Iaºi. Iaºi în colaborare cu Politia Comunitarã Iaºi. droguri.familiilor copiilor . 91 alin. membrii reþelei sociale(ºcoala-diriginte/ învãþãtor. iar ulterior cazul a fost monitorizat pânã la depãºirea situaþiei de crizã. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime ale abuzurilor. neglijãrii ºi exploatãrii în atenþia D.C. Un numãr de 7 familii pe an au beneficiat de grupul suport.2 din lege care prevãd cã „orice persoanã care prin natura profesiei sau ocupaþiei sale. Fiecare caz a fost evaluat ºi funcþie de cauze ºi situaþia familialã a acestora s-a parcurs metodologia de lucru corespunzãtoare. 13.A. • Pentru copii identificaþi cu risc crescut de abandon ºcolar /exploatare s-a colaborat cu DGASPC Iaºi în vederea accesãrii serviciilor specializate furnizate de cãtre aceasta instituþie. Iaºi au ajuns doar cazuri de copii care apelau la mila publicã identificaþi în urma unor acþiuni întreprinse de cãtre D.G. s-a colaborat cu Organizaþia Salvaþi Copiii în vederea reintegrãrii copilului în mediul ºcolar. Iaºi.A.A. cazuri de copii abuzaþi ºi neglijaþi 2006-2007 Judeþul Iaºi DGASPC Iaºi 1. neglijãri ale copilului la D. Compartimentul de Asistenþã Socialã. droguri ºi violenta în familie.3 din Legea 272/2004 se regãsesc ºi în art. a violenþei în familie ºi a comportamentului delincvent deoarece nu au existat cazuri Dispoziþii similar celor prevãzute în art. neglijãrii ºi exploatãrii deoarece nu au existat cazuri • Primãria Hârlãu nu a avut în evidenþã cazuri de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt • Primãria Hârlãu nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar deoarece nu au existat cazuri • Primãria Hârlãu nu a desfãºurat în perioada 2006-2007 activitãþi în privinþa combaterii consumului de alcool.C. psihologicã ºi reintegrarea socialã a copiilor victime ale abuzurilor. vecini). • În ceea ce priveºte prevenirea ºi combaterea consumului de alcool. 12. Serviciul Autoritate Tutelarã.

48 de copii plasaþi în Centre rezidenþilale. respectiv servicii de tip zi. 2.6 copii au beneficiat de servicii de tip rezidenþial.G.P.111 cazuri au beneficiat de servicii de tip familial. monitorizare 3.A. servicii de tip familial.Potrivit art. servicii de tip familial. 9 copii au beneficitat de servicii de tip rezidenþial 4. 24 de copii plasaþi în Centre rezidenþiale.42 de copii servicii de tip rezidenþial. 39 de copii au benficiat de serviciile centrelor de primire în regim de urgenþã. servicii de tip rezidenþial) specializate pentru nevoile copiilor victime ale abuzului ºi neglijãrii ºi familiilor acestora. sprijin.A.G.128 de cazuri au beneficiat de servicii de tip familial.S. D. în perioada 2006-2007 s-au dispus servicii de tip zi. servicii de tip rezidenþial. 52 de cazuri de servicii de tip rezidenþial ºi 3 servicii de tip zi. servicii de tip rezidenþial:22 mãsuri în anul 2006 ºi 38 mãsuri în anul 2007 5. D.S.444 de sesizãri de copii abuzaþi ºi neglijaþi în perioada 2006-2007 În anul 2006 — 77 de cazuri au beneficiat de urmãtoarele mãsuri de protecþie: 51 copii plasaþi la asistent maternal profesionist. În anul 2007 .S.P.A.C Iaºi • din totalul de 1.C.C Neamþ: • din totalul de 685 de cazuri de copii abuzaþi ºi neglijaþi sesizate.A. .G.C Vaslui : • din totalul de 521 de sesizãri în perioada 2006-2007:80 de copii au beneficiat de servicii de tip familial.P.C Suceava • din totalul de 361 de sesizãri de cazuri de copii abuzaþi ºi neglijaþi în anul 2006 . pentru 700 de cazuri au fost asigurate serviciile prevãzute în art. în vederea asigurãrii protecþiei speciale a copilului abuzat sau neglijat. În anul 2007.P. direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþia copilului este obligatã: a) Sã verifice ºi sã soluþioneze toate seizãrile privind cazurile deabuz ºi de neglijarea .C Botoºani • din numãrul total de 309 cazuri de copii abuzaþi sau neglijaþi sesizate în perioada 2006-2007: o În anul 2006 au fost instituite 5 plasamente de tip familial ºi 10 plasamente de tip rezidenþial. • din totalul de 980 de sesizãri de copii abuzaþi sau neglijaþi în perioada 2006-2007. 8 copii plasaþi în familia lãrgitã. 107 din Legea de protecþie ºi promovarea drepturilor copilului. 7. D.S. 64 de servicii de tip rezidenþial ºi 3 servicii de tip zi. din care:15 copii au beneficitat de servicii de tip zi. 2 copii plasaþi în familia lãrgitã. o În anul 2007 au fost instituite 8 plasamente de tip familial ºi 3 plasamente de tip rezidenþial 6.P. D.A.A. 56 de copii au beneficiat de servicii de consiliere. servicii de tip rezidenþial.G.G.G. din care:44 copii au beneficiat de servicii de tip zi.S. D. din totalul de cazuri de copii abuzaþi sau neglijaþi sesizate la DGASPC din judeþele implicate în cercetare. 96 .A. D. b) Sã asigure prestarea serviciilor prevãzute în art.237 de cazuri sesizate în cadrul Centrului de Consiliere ºi Sprijin pentru Pãrinþi ºi Copii.175 de copii servicii de tip familial. 1.501 au fost sesizate la Centrul pentru servicii de intervenþie în regim de urgenþã în domeniul protecþiei copilului. D.G.P.S.C Vrancea. 107 din Legea 272/2004 (servicii de tip zi.87 de cazuri au beneficiat de urmãtoarele mãsuri de protecþie: 31 copii plasaþi la asistent maternal profesionist. servicii de tip familial. respectiv servicii de tip zi.P. Vom prezenta mai jos numãrul total de cazuri de copii abuzaþi sau neglijaþi faþã de care s-a dispus una dintre mãsurile prevãzute în art. servicii de tip familial. 107 din Legea 272/2004. inclusive cele venite din partea asistenþilor familiali. Bacãu: • din totalul de 738 de cazuri de copii abuzaþi ºi neglijaþi sesizate la instituþie în perioada 20062007: . 92 din Legea 272/2004.S.

8.A.G. al cãrui numãr va fi adus la cunoºtinþa publicului. D. s-au obþinut urmãtoarele date prinvind numãrul de cazuri de copii neglijaþi ºi/sau abuzaþi sesizate cãtre DGASPC prin intermediul telefonului copilului: Judeþul Instituþia Dacã s-a înfiinþat sau nu telefonul copilului Este înfiinþat telefonul copilului Este înfiinþat telefonul copilului Este înfiinþat telefonul copilului Este înfiinþat telefonul copilului Este înfiinþat telefonul copilului Este înfiinþat telefonul copilului Este înfiinþat telefonul copilului Este înfiinþat telefonul copilului Nr. se încalcã drepturi fundamentale ale copilului. În acest sens s-au solicitat informaþii de la direcþiile generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului din judeþele din Moldova cu privire la numãrul cazurilor de copii abuzaþi ºi/sau neglijaþi. rezultatele obþinute fiind urmatoarele: Numãr cazuri de copii abuzaþi ºi/sau neglijaþi sesizate cãtre DGASPC de cãtre cadrele didactice în perioada 2006 . prin sãvârºirea lor. dupã caz. la nivelul fiecãrei direcþii generale de asistenþã socialã ºi protecþie a copilului se înfiinþeazã obligatoriu telefonul copilului.2007 Instituþia Cazuri de copii abuzaþi sau Judeþul neglijaþi referite de unitãþile ºcolare în perioada 2006-2007 Iaºi DGASPC Iaºi Nu a oferit date Vaslui DGASPC Vaslui 21 Bacãu DGASPC Bacãu 21 Neamþ DGASPC Neamþ 11 Suceava DGASPC Suceava 14 Botoºani DGASPC Botoºani 22 Vrancea DGASPC Vrancea Nu a oferit date Galaþi DGASPC Galaþi 37 Potrivit art. direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului cazurile de rele tratamente.4 din Legea 272/2004 prevede: “cadrele didactice au obligaþia de a semnala serviciului public de asistenþã socialã sau.S. 92 alin.P. 97 . 48 alin. abuzuri sau neglijare a copilului”. pentru semnalarea cazurilor de abuz sau neglijare a copilului.2 din Legea 272/2004.C Galaþi • din totalul numãrului de 659 de sesizãri de copii abuzaþi sau neglijaþi înregistrat în perioada 2006-2007 s-au asigurat de cãtre instituþie: 144 servicii de tip familial ºi 65 servicii de tip rezidenþial Art. Întrebate fiind direcþiile generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului monitorizate cu privire la înfiinþarea telefonului copilului ºi a cazurilor de abuz ºi neglijenþã semnalate prin intermediul acestora în perioada 2006-2007. cazuri de abuz ºi neglijenþã sesizate prin telefonul copilului Nu a oferit date 46 sesizãri 996 sesizãri 108 sesizãri 31 sesizãri 83 sesizãri Nu a oferit date 361 de cazuri Iaºi Vaslui Bacãu Neamþ Suceava Botoºani Vrancea Galaþi DGASPC Iaºi DGASPC Vaslui DGASPC Bacãu DGASPC Neamþ DGASPC Suceava DGASPC Botoºani DGASPC Vrancea DGASPC Galaþi Situaþia abuzului ºi neglijenþei grave asupra copiilor este reflectatã ºi de numãrul de infracþiuni în care victima este un minor ºi care.

exploatare sau abuz. 86 din Legea 272/2004 “(1) Pãrinþii copilului sau. DGASPC Neamþ • Intervenþie în situaþie de crizã. Astfel rãspunsurile DGASPC au fost dupã cum urmeazã: 1. (2) Persoanele menþionate în alineatul (1) vor asigura toate condiþiile necesare pentru readaptarea ºi reintegrarea sã favorizeze sãnãtatea. neglijaþi. precum ºi pentru reintegrarea socialã a copiilor care au fost victime a oricãrei forme de abuz sai neglijenþã gravã. respectul de sine ºi deminitatea copilului. depistarea cazurilor de maltratre a copilului ºi propunerea unei mãsuri pentru protecþia acestuia. numãrul cazurilor de copii abuzaþi. situaþia infracþiunilor în care victima este un minor sesizate în perioada 2006-2007 se prezintã astfel: Abandon Rele Act Viol Loviri. În acest sens s-a adresat o întreabare cãtre DGASPC referitoare la mãsurile întreprinse pentru facilitatrea readaptãrii fizice ºi psihologice. conform informaþiilor furnizate de cãtre inspectoratele judeþene de poliþie. modul de aplicare a acestora ºi mãsurile sancþionatorii care pot fi dispuse. Corupþie Perversiune Pornografie Trafic Lipsire infantilã de de sexualã de tratamente sexual asupra vãtãmari sexual minori libertate familie aplicate Cu un unui asupra sãvârsitã sãvârºitã a unui asupra asupra unui minorului minor minor unui minor minor unui minor minor 115 11 42 76 179 14 3 0 0 0 25 5 17 53 109 11 5 0 0 7 0 6 0 13 1 Nu a rãspuns 14 28 30 30 3 22 54 37 7 20 114 31 2 2 7 0 1 7 6 1 0 0 3 0 0 56 0 1 0 6 0 Instituþia IPJ Iaºi IPJ Vaslui IPJ 790 Botoºani IPJ Bacãu 631 IPJ 1194 Suceava IPJ 885 Galaþi IPJ 3 Vrancea IPJ Nu a Neamþ rãspuns Nu a Nu a Nu a rãspuns rãspuns rãspuns Nu a Nu a rãspuns Nu a rãspuns Nu a Nu a rãspuns rãspuns rãspuns De asemenea. de torturã sau pedepsã ori tratatmente crude. 98 . traficaþi identificate de cãtre lucrãtorii de poliþie ºi sesizate cãtre DGASPC este: Numãr de cazuri de copii abuzaþi sau neglijaþi Inspectoratul Judeþean de Poliþie/Judeþul referit cãtre DGASPC IPJ Iaºi 300 cazuri IPJ Vaslui 97 cazuri IPJ Botoºani 38 cazuri IPJ Bacãu 120 cazuri IPJ Suceava 43 cazuri IPJ Galaþi 10 cazuri IPJ Vrancea 24 cazuri IPJ Neamþ Nu a rãspuns Potrivit art.”. inumane sau degradante. dupã caz alt reprezentant legal al acestuia. • Consilierea familiei cu privire la drepturile copilului. autoritãþile publice ºi organismele private au obligaþia de a lua toate mãsurile corespunãtoare pentru a facilita readaptarea fizicã ºi psihologicã ºi reintegrarea socialã a oricãrui copil care a fost victima oricarei forme de de neglijenþã.Conform datelor statistice prezantate de cãtre Inspectoratele de Poliþie Judeþene.

DGASPC Botoºani • mãsurile întreprinse pentru facilitarea readaptãrii fizice ºi psihologice ºi reintegrãrii sociale a copiilor abuzaþi ºi neglijaþi sunt: consilierea psihologicã. abuzaþi ºi/sau neglijaþi pentru un numãr de 113 beneficiari în anul 2006 ºi pentru 118 beneficiari în anul 2007. precum ºi pentru reintegrarea lui socialã servicii în cadrul centrelor de plasament. • Numãrul beneficiarilor acestor servicii a fost de 233 copii în anul 2006 ºi 143 de copii în anul 2007. în cadrul cãruia s-au oferit servicii de specialitate în anul 2006 la un numãr de 228 de beneficiari. neglijeþei sau traficului sunt: consilierea psihologicã. Traficat ºi Delicvent. neglijenþei grave. • Instituþia precizeazã cã serviciile de consiliere ºi psihoterapie pentru copilul abuzat sau neglijat se asigurã de cãtre Serviciul de Reintegrarea familiala. consiliere psihologicã. DGASPC Suceava • Instituþia precizeazã cã în privinþa readaptãrii fizice ºi psihice a copilului abuzat sau neglijat. neglijare ºi trafic. Insoþirea ºi asistarea copilului în faþa autoritãþilor: Mãsuri educative în mediul social deschis. 175 de beneficiari în anul 2006 ºi de 405 de beneficiari în anul ai mãsurilor speciale pentru facilitarea readaptãrii fizice. preluarea în regim de urgenþã. în cadrul cãruia s-au asigurat astfel de servicii la un numãr de 178 de cazuri în perioada 2006-2007. 3. socialã ºi juridicã. 5. • Numãrul angajaþilor care asigurã aceste servicii este de 20 de persoane. serviciile de psihoterapie ºi consiliere a copiilor victime ale abuzurilor. • Au fost prestate de cãtre instituþie servicii de consiliere pentru copiii traficaþi. 4. Exploatat. precum ºi în privinþa reintegrãrii sociale a acestuia asigurã servicii: de consiliere. de monitorizare a cazurilor ºi terapie ocupaþionalã ºi educaþionalã. Neglijat.• • • • • • Asistenþã pentru depãºirea situaþiei de crizã a copiilor ºi familiilor. traficului ºi altor forme de exploatare se oferã în cadrul Serviciului Pentru Copilul Abuzat. iar numãrul de personal angajat în vederea asigurãrii acestor servicii este de 9 specialiºti. protecþie specialã. • în perioada 2006-2007 în cadrul instituþiei au fost acordate servicii de consiliere ºi psihoterapie la un numãr de 969 de cazuri. reintegrarea în familie. • Instituþia nu a precizat numãrul de specialiºti care asigurã astfel de servicii 6. DGASPC Galaþi • asigurã pentru facilitarea readaptãrii fizice ºi psihice a copilulului abuzat sau neglijat. 2. • Numãrul de beneficiari ai acestor mãsuri în perioada 2006-2007 sunt 732 de cazuri . sprijin ºi informare pentru beneficiarii acestui grup þintã. sau prestat astfel de servicii pentru un numãr de 25 de cazuri în anul 2006 ºi pentru un numãr de 32 de cazuri în anul 2007. • În ce priveºte serviciile de consiliere ºi psihoterapie prestate pentru copii abuzaþi sau neglijaþi. 99 . iar în anul 2007 la un numãr de 457 de beneficiari. DGASPC Bacãu • Mãsurile întreprinse de cãtre instituþie pentru facilitarea readaptãrii fizice ºi psihologice ºi reintegrãrii sociale a copilului victimã a abuzurilor. psihologice ºi reintegrarea socialã a copiilor victime ale abuzurilor ºi neglijenþelor grave sãvârºite asupra minorilor În ce priveºte numãrul de specialiºti care au asigurat serviciile mai sus menþionate a fost de 5 specialiºti în anul 2006 ºi de 9 specialiºti în anul 2007. consilierea juridicã. DGASPC Vaslui • un numãr de 487 de copii au beneficiat în perioada 2006-2007 de servicii de consiliere ºi psihoterapie în cazuri de abuz. Au fost asigurate astfel de servicii la un numãr de 82 de beneficiari în perioada 2006-2007.

Audierea are loc numai în camera de consiliu. a cãrui pãrinþi refuzã sã colaboreze cu DGASPC. Tribunalului Botoºani. Acordul copilului este obligatoriu pentru realizarea înregistrãrii declaraþiei sale. Declaraþia copilului poate fi înregistratã. Nu a oferit date Nu are psiholog angajat Nu are psiholog angajat Nu are psiholog angajat Nu are psiholog angajat Nu are psiholog angajat Nu are psiholog angajat Iaºi Vaslui Bacãu Botoºani Neamþ Suceava Vrancea Galaþi Tribunalul Iaºi Tribunalul Vaslui Tribunalul Bacãu Tribunalul Botoºani Tribunalul Neamþ Tribunalul Suceava Tribunalul Vrancea Tribunalul Galaþi Tribunalele au precizat cã în situaþia audierii copilului abuzat ºi/sau neglijat în procesele prevãzute în art. precum ºi în cadrul procesului privind înlocuirea plasamentului în regim de urgenþã cu mãsura plasamentului. 94 alin. Tribunalului Vaslui. Conform informaþiilor oferite de Tribunalele monitorizate s-au obþinut urmãtoarele rezultate: JUDEÞUL INSTITUÞIA Dacã existã în dotare echipament tehnic audio-video pentru înregistrarea declaraþiei copilului abuzat sau neglijat Nu a oferit date Are în dotare echipament tehnic audiovideo Are în dotare echipament tehnic audiovideo Are în dotare echipament tehnic audiovideo Are în dotare echipament tehnic audiovideo Are în dotare echipament tehnic audiovideo Nu are echipament tehnic audio-video în dotare Dacã existã angajat psiholog care sã asiste la declaraþia scrisã sau audierea minorului abuzat sau neglijat.3 ºi 4 din Legea 272/2004 administrãrii probei cu declaraþia scrisã a minorului abuzat ºi/sau neglijat ori audierea acestuia în camera de consiliu se desfãºoarã în prezenþa unui psiholog de la DGASPC. pentru audiere. Tribunalului Suceava. precum ºi cu privire la înlocuirea mãsurii plasamentului în regim de urgenþã cu mãsura plasamentului. Asociaþia Salvaþi Copiii-filiala Iaºi. fie ca urmare a sesizãrilor instituþiei. Înregistrãrile se realizeazã în mod obligatoriu cu asistenþa unui psiholog. 95 din Legea 272/2004. aceasta îl poate chema pe copil în faþa ei. Tribunalului Bacãu. situaþia se prezintã astfel: 100 . în cadrul activitatilor de monitorizare realizate potrivit programului Phare Drepturile Copilului între Lege ºi practica a adresat solicitari de informaþii de interes public Tribunalului Iaºi.• • De asemenea. În ce priveºte amenajarea unei sãli speciale care sã funcþioneze ca ºi camerã de consiliul în vederea audierii minorului abuzat ºi/sau neglijat. declaraþia scrisã a copilului referitoare la abuzul sau neglijarea la care a fost supus. Deoarece Tribunalul are competenþa materialã de a soluþiona cazurile de instituire a plasamentului în regim de urgenþã pentru copilul abuzat sau neglijat a cãrui pãrinþi sunt în imposibilitatea de a-ºi da consimþãmântul sau refuzã sã-ºi dea consimþãmântul în vederea instituirii unei mãsuri speciale de protecþie pentru copilul abuzat sau neglijat. conform informaþiilor furnizate de tribunale. fie familial. Dacã instanþa judecãtoreascã apreciazã cã este necesar. menþionând cã în medie existã aproximativ 1. fie în regim rezidenþial. Tribunalului Vrancea ºi Tribunalului Galaþi cu privire la modalitatea de respectare a dispoziþiilor articolului 95 din Legea 272/2004. în prezenþa unui psiholog ºi numai dupã o prelabilã pregãtire a copilului în acest sens. incapacitatea de a înþelege necesitatea ºi utilitatea unor astfel de ºedinþe. existã un raport disproporþionat dintre numãrul de cazuri de copii abuzaþi sau neglijaþi în care este necesarã prestarea de servicii de consiliere ºi numãrul specialiºtilor. institituþia precizeazã cã în mare parte din cazurile în care a fost necesarã consilierea fie la cerere. familia copilului renunþã la serviciile de consiliere ºi psihoterapie din motive variate: situaþia materialã precarã. în cazul procesului privind instituirea pe cale de ordonanþã preºedinþialã a plasamentului în regim de urgenþã pentru copilul abuzat ºi/sau neglijat.100 de dosare la un psiholog. instanþa judecatorescã poate adminsitra din oficiu ca probã. distanþa foarte mare faþã de muncipiu. potrivit legii prin mijloace tehnice audio-video. Tribunalului Neamþ. Potrivit art.

• Datele statistice de mai sus privesc toate cauzele cu minori ºi relaþiile de familie. precum ºi cele întemiate pe Legea 273/2004 (Legea privind regimul juridic al adopþiilor) înregistrate la Tribunalul Iaºi a fost în 2006 — 1. rele tratamente. în anul 2007 . apel. neglijeþã.787 de cauze în materie civilã ºi 104 de cauze în materie penalã. Conform informaþiilor furnizate de cãtre tribunalele judeþene din regiunea Moldovei. conform obiectivelor reformei în sistemul judiciar. Nu existã amenajatã o salã pentru camera de consiliu Existã amenajatã o salã pentru camera de consiliu Existã amenajatã o salã pentru camera de consiliu. stagii de pregãtire ºi specilizare exclusiv pe acest domeniu. iar magistraþii sã fie specializaþi în soluþionarea unor astfel de cazuri. De altfel. înfiinþate din 01.732 cauze Judeþul Vaslui: • Nu existã Tribunal pentru Minori. • În cadrul Tribunalului Iaºi funcþioneazã doar complete specializate pentru soluþionarea cauzelor având ca obiect mãsurile de protecþie prevãzute de Legea 272/2004 ºi adopþii.JUDEÞUL Iaºi Vaslui Bacãu Botoºani Neamþ INSTITUÞIA Tribunalul Iaºi Tribunalul Vaslui Tribunalul Bacãu Tribunalul Botoºani Tribunalul Neamþ Suceava Vrancea Galaþi Tribunalul Suceava Tribunalul Vrancea Tribunalul Galaþi Dacã existã sau nu salã amenjatã pentru audierea minorului în camera de consiliu Nu a oferit date Existã amenajatã o salã petru camera de consiliu Existã amenajatã o salã pentru camera de consiliu Nu are amenajatã o salã pentru camera de consiliu. • În cadrul Tribunalului Vaslui funcþioneazã doar complete specializate în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie înfiinþate din anul 2005.646 cauze în materie civilã ºi 80 de cauze în materie penalã. Tribunalul Vaslui a oferit urmãtoarele informaþii statistice pentru perioada 2006-2007: 101 .01.2005. care nu pot fi considerate. potrivit opiniei Tribunalului Vaslui. Audierea minorului se face în biroul judecatorului unde acesta iºi desfãºoarã programul zilnic. iar în 2007 . • Magistraþii repartizaþi pe completele specializate în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie au participat la o serie de programe de pregãtire în domeniu. stadiul actual al constituirii Tribunalului pentru Minori sau de secþii/complete specializate în soluþionarea cauzelor cu minori. din toate stadiile procesuale (cauze directe. inclusiv a celor privind instituirea unei mãsuri speciale de protecþie pentru copiii abuzaþi sau neglijaþi. • Numãrul cauzelor având ca obiect mãsurile de protecþie prevãzute de Legea 272/2004. în cadrul cãrora sunt repartizaþi 3 magistraþi. Având în vedere complexitatea ºi totodatã particularitatea cauzelor ce au ca obiect instituirea. încetarea. în vederea justiþiei pentru minori se urmãreºte înfiinþarea tribunalului pentru minori la nivelul fiecãrui judeþ. modificarea unei mãsuri speciale de protecþie pentru un minor ºi þinând cont de faptul cã în marea majoritate a acestor cauze copilul asupra cãruia se dispune mãsura este victima unei forme de abuz.187 cauze. existând în instituþie 3 magistraþi specializaþi în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie. validarea. În privinþa cauzelor izvorâte din Legea 272/2004. recurs) înregistrate pe rolul Tribunalului Vaslui. • La Tribunalul Vaslui au fost înregistrate în perioada 2006-2007 cauze repartizate completelor specializate în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie: în anul 2006 . se prezintã astfel: Judeþul Iaºi: • Nu este înfiinþat Tribunalul pentru Minori. este necesar ca aceste cauze sã fie repartizate la instanþe specializate pe minori ºi relaþii de familie.

Pe aceste complete specializate sunt repartizaþi 2 magistraþi. Tribunalul a avut înregistrat în aceeaºi perioada de timp un numãr total de 528 de cazuri.În privinþa înlocuirii plasamentului în regim de urgenþã instituit de cãtre Tribunal prin ordonanþã prezidenþialã. la cererea DGASPC cu alte mãsuri speciale de protecþie: o înlocuire plasament în regim de urgenþã cu plasament: 83 de cazuri. o înlocuirea plasamentului în regim de urgenþã cu plasament la rude pânã la gradul IV pentru 8 cazuri ºi plasament la alte familii sau persoane pentru 7 cazuri o înlocuirea plasamentului în regim de urgenþã cu plasament la un serviciu de tip rezidenþial: 24. o înlocuire plasament în regim de urgenþã cu plasament la rude pânã la gradul IV:2. o înlocuirea plasamnetului în regim de urgenþã cu plasament la un serviciu de tip rezidenþial: 12 o înlocuirea plasamentului în regim de urgenþã cu reintegrarea în familie:0. cerºetorie) - Numãr de cazuri 39 34 208 - Numãrul plasamentelor în regim de urgenþã instituite de cãtre Tribunal prin ordonanþã prezidenþialã la cererea Direcþiei generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului înregistrat în perioada 20062007 la Tribunalul Vaslui este de 86 de cazuri. În privinþa instituirii de mãsuri plasamnetului pentru copii a cãror pãrinþi sunt decedaþi. înfiinþate prin Hotarâri ale Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2005 ºi respectiv 2007. • La Tribunalul Bacãu funcþioneazã douã complete specializate pentru soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie. Judeþul Bacãu: • Nu existã înfiinþat Tribunalul pentru Minori. . .Numãrul contestaþiilor pãrinþilor sau copiilor înregistrate împotriva mãsurilor speciale de protecþie instituite de DGASPC sau Comisia Pentru Protecþia Copilului înregistrat la Tribunalul Vaslui: 9 contestaþii. iar în privinþa instituirii mãsurii plasamentului pentru copii care nu pot fi menþinuþi în familie din motive neimputabile pãrinþilor. validate de cãtre instanþã cu alte mãsuri speciale de protecþie. în perioada 2006-2007 Tribunalul Vaslui a dispus: o înlocuirea mãsurii plasamentului în regim de urgenþã cu plasament la asistenþi maternali profesioniºti pentru 235.Numãrul de cauze de încetare a mãsurilor speciale de protecþie înregistrat la Tribunalul Vaslui în perioada 2006-2007 a fost de 21 de cauze.Referitor la mãsurile speciale de protecþie instituite pentru copii sub 14 ani care au sãvârºit fapte penale. necunoscuþi sau decãzuþi din drepturile pãrinteºti s-a dispus de cãtre Tribunalul Vaslui a avut înregistrat un numãr total de 3 cazuri în perioada 2006-2007. vagabondaj. toate fiind admise. În ce priveºte înlocuirea plasamentelor în regim de urgenþã instituite de cãtre DGASPC.Plasament în regim de urgenþã instituit de cãtre DGASPC ºi validat de cãtre tribunal Plasament în regim de urgenþã pentru copii abuzaþi ºi neglijaþi Plasament în regim de urgenþã pentru copiii abandonaþi în unitãþile sanitare Plasament în regim de urgenþã pentru copiii gãsiþi (gãsiþi pe stradã lipsiþi de supraveghere. o înlocuirea mãsurii plasamentului în regim de urgenþã cu reintegrarea în familie: 1. La Tribunalul Bacãu au fost înregistrate acþiuni izvorând din Legea 272/2004 astfel: Stoc anterior Intrate în cursul Admise Respinse Anul anului 2006 43 376 387 2007 32 252 278 - Stoc la sfârºitul anului 32 6 102 . . . Tribunalul Vaslui a avut spre soluþionare în perioada 2006-2007 un numãr total de 142 de cazuri. cu plasament la alte persoane:0.

stabilire program vizitare minor.). 2 complete de recurs) ºi 8 complete specializate în materie penalã (4 complete de primã instanþã. 2 complete de recurs). 199 de cauze în materie penalã. • Funcþioneazã în cadrul Tribunalului Botoºani complete specializate în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie. fiind repartizaþi 6 magistraþi pe aceste complete în materie civilã ºi 6 magistraþi în materie penalã. înfiinþate prin Hotãrâre CSM în anul 2006 ºi respectiv 2007. • Numãrul total de cauze înregistrat la completele specilizate pe minori ºi relaþii de familie din cadrul Tribunalului Suceava sunt pentru anul 2006 . 2 complete de apel. pe rolul Tribunalului Neamþ au fost înregistrate un numãr de 41 de cauze având ca obiect instituirea plasamentului pentru copiii a cãror pãrinþi sunt decedaþi.333 cauze. Numãrul contestaþiilor pãrinþilor înregistrate împotriva mãsurilor speciale de protecþie instituite de DGASPC sau Comisia pentru Protecþia Copilului în perioada 2006-2007 la Tribunalul Neamþ: 4 cazuri Judeþul Suceava • În judeþul Suceava nu este înfiinþat Tribunalul pentru Minori. necunoscuþi sau decãzuþi din drepturile pãrinteºti ori pentru copiii care nu pot fi menþinuþi alãturi de pãrinþi din motive neimputabile acestora. • Tribunalul Botoºani nu a putut oferi date statistice privitoare la cauzele având ca obiect acþiuni întemeiate pe Legea 272/2004. validate de cãtre Tribunalul Neamþ: 92 de cazuri. Tribunalul Neamþ ne-a oferit urmãtoarele informaþii: Numãrul cauzelor de instituirea plasamentului în regim de urgenþã prin ordonanþã prezidenþialã de cãtre Tribunal la solicitarea DGASPC: 2. fiind soluþionate raportat ºi la stocul anterior 354 de cauze. Numãrul cauzelor de încetare a mãsurilor speciale de protecþie înregistrate pe rolul Tribunalului Neamþ în perioada 2006-2007: 23 cazuri. înregistrate la Tribunalul Neamþ în perioada 2006. fiind soluþionate 291 de cauze.279 cauze. etc. 3 sunt specilizaþi în acest domeniu la Secþia Civilã ºi 3 sunt specilizaþi în cauze cu minori la Secþia Penalã • Numãrul cauzelor cu minori ºi de relaþii de familie înregistrat în perioada 2006-2007 este de 339 de cauze în materie civilã.2007.627 de cauze ºi în anul 2007 . deoarece instituþia nu þine o evidenþã separatã a acestor cauze de celelalte cauze din materie civilã privind minorii ºi relaþiile de familie (divorþuri. Numãrul plasamentelor în regim de urgenþã instituite de cãtre DGASPC. • În cadrul Tribunalului Neamþ funcþioneazã 6 complete specilizate în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie în materie civilã (2 complete de cauze directe. De asemenea.Judeþul Botoºani: • Nu este înfiinþat Tribunalul pentru Minori. 2 complete de apel. • La completele specilizate în acest domeniu sunt repartizaþi 2 magistraþi în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie. înfiinþate dupã apariþia Legii 272/2004. stabilire pensie de întreþinere. • Numãrul cauzelor înregistrate la completele specializate pe minori ºi relaþii de familie a fost: în anul 2006 . Judeþul Neamþ: • În Judeþul Neamþ nu funcþioneazã Tribunalul pentru Minori. iar în anul 2007 . • În privinþa cauzelor privind instituirea unei mãsuri speciale de protecþie izvorâte din Legea 272/ 2004. • Dintre magistraþii repartizaþi la completele specializate pe minori ºi relaþii de familie. încredinþãri. 103 .439 de cauze. • În cadrul Tribunalului Suceava funcþioneazã din anul 2005 complete specializate în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie. în cadrul cãrora sunt repartizaþi 2 magistraþi. Inlocuirea plasamentului în regim de urgenþã ci mãsura plasamentului s-a dispus într-un numãr de 181 de cauze.

• Numãrul total al cauzelor cu minori ºi realþii de familie înregitrat în perioada 2006-2007 a fost de 927 (primã instanþã. • În anul 2006 au fost înfiinþate la Secþia civilã 5 complete specializate în vederea soluþionãrii cauzelor de tutelã ºi adopþie ºi la Secþia Penalã. numãr cauze de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie faþã de minorii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal: 2 numãr de cauze privind instituirea plasamentului pentru copiii a cãror pãrinþi sunt decedaþi. 56 lit. • Situaþia cauzelor întemeiate pe Legea 272/2004 înregistrate la Tribunalul Vrancea în perioada 2006-2007 se prezintã astfel: Numãrul de plasamente în regim de urgenþã pe cale de ordonanþã preºedinþialã: 4. acesta a fost de 417 cauze în anul 2006 ºi de 369 de cauze în anul 2007. numãrul judecatorilor repartizaþi la Secþia Penalã fiind 9. • Tribunalul Galaþi nu a precizat dacã existã repartizaþi magistraþi specializaþi în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie. Numãrul de validãri de plasamente în regim de urgenþã instituite de cãtre DGASPC: 157. • In cadrul Tribunalului Galaþi funcþioneazã complete specializate în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie începând cu anul 2005. Numãr cauze de încetare a mãsurilor speciale de protecþie: 5.a ºi b din Legea 272/2004 (copii a cãror pãrinþi sunt decedaþi. Judeþul Vrancea • În judeþul Vrancea nu existã Tribunal pentru Minori. Numãr total de cauze privind validarea plasamentului în regim de urgenþã instituit de DGASPC: 223 104 . situaþia se prezintã astfel: Numãr total de cauze privind instituirea plsamanetului în regim de urgenþã pe calea ordonanþei preºedinþiale: 17. 10 complete specializate în soluþionarea cauzelor cu minori. recurs).• În privinþa cauzelor întemeiate pe Legea 272/2004 înregistrate la Tribunalul Suceava în perioada 2006-2007. • În anul 2007 au fost înfiinþate la Secþia Civilã 4 complete specializate în vederea soluþionãrii cauzelor de tutelã ºi adopþie ºi 10 complete specializate în soluþionarea cauzelor penale cu mionori. Numãrul de cauze privind înlocuirea plamanentului în regim de urgenþã cu mãsura plasamentului: 151. toþi magistraþii soluþioneazã cauze cu minori. • În cadrul Secþiei Penale. situaþia acestora se prezintã astfel: numãr plasamente în regim de urgenþã pe cale de ordonanþã prezidenþialã: 6 numãr de înlocuire a plasamentului în regim de urgenþã cu alta mãsurã specialã de protecþie: 186. • În cadrul Tribunalului Vrancea sunt înfiinþate 3 complete specilizate pentru protecþia minorilor ºi 2 complete specializate în soluþionarea cauzelor cu minori ºi relaþii de familie. • Numãrul magistraþilor repartizaþi în soluþionarea cauzelor izvorâte din Legea 272/2004 este de 3. decãzuþi din drepturile pãrinteºti ori copii care nu pot fi menþinuþi în familie din motive neimputabile pãrinþilor: 28 cauze. apel. • In privinþa cauzelor având ca obiect mãsurile speciale de protecþie prevãzute de Legea 272/2004 înregistrate pe rolul Tribunalului Galaþi în perioada 2006-2007. conform informaþiilor furnizate de instituþie. Judeþul Galaþi • Nu este înfiinþat Tribunalul pentru Minori. necunoscuþi sau decãzuþi din drepturile pãrinteºti sau pentru copiii care nu pot fi menþinuþi în familie din motive neimputabile pãrinþilor: 9. • Ca ºi numãr total de cauze izvorâte din Legea 272/2004 înregistrat la Tribunalul Galaþi. la Secþia Penalã. numãrul cauzelor de încetare a mãsurilor speciale de protecþie: 83. Numãrul cauzelor privind instituirea mãsurii plasamentului pentru copiii aflaþi în situaþiile prevãzute de art. necusnocuþi.

105 . geam tip oglindã unidirecþionalã) în vederea amenajãrii a doua camere speciale pentru audierea minorilor în cadrul Poliþiei Muncipiului Vaslui. victime sau autori. precum ºi despre impedimentele procedurale care afecteazã celeritatea soluþionãrii cazurilor. servicii de tip rezidenþial). s-au solicitatat instituþiilor implicate în procedura de instituire a mãsurilor speciale de protecþie relaþii despre perioada de timp medie de soluþionare a unui caz. În cadrul Programului Instanþa pentru Minori din Muncipiul Vaslui derulat în parteneriat cu Alternative Sociale. s-au solicitat informaþii Inspectoratelor de Poliþie Judeþene cu privire la desemnarea de cadre specializate în vederea audierii minorilor ºi cu privire la înfiinþarea de camere speciale pentru audierea minorilor. În cadrul serviciului de cercetare penalã este amenajatã o camerã specialã pentru audierea minorilor. 107 din Legea 272/2004 (servicii de tip zi. în scopul readaptarii fizice ºi psihice a copilului ºi reintegrarii sale sociale. servicii de tip familial. tribunale ºi comisiile pentru protecþia copilului. Nu sunt amenajate camere speciale pentru audierea minorilor Nu sunt amenajate camere speciale pentru audierea minorilor Nu sunt amenajate camere speciale pentru audierea minorilor Nu a rãspuns Deoarece soluþionarea cauzelor privind copiii abuzaþi ºi neglijaþi pentru care este necesarã instituirea unei mãsuri speciale de protecþie se soluþioneazã în regim de urgenþã. Numãr cauze privind intituirea unei mãsuri speciale de protecþie pentru minorii care nu rãspund penal: 7 În vederea monitorizãrii a modalitãþilor în care lucrãtorii de poliþie protejeazã copiii victime ale infracþiunilor de abuz. DGASPC Vaslui ºi Comisia pentru Protecþia Copilului Vaslui apreciazã cã • printre impedimentele de naturã procedurale de naturã sã afecteze celeritatea soluþionãrii cazurilor de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie o reprezintã colaborarea deficitarã cu primãriile. în Paºcani ºi în Rãducãneni camere de audiere a minorilor. de la înregistrarea lui pânã la instituirea efectivã a unei mãsuri speciale de protecþie. neglijenþã sau trafic în timpul audierii acestora în cadrul cercetãrilor penale. au fost achiziþionate echipamente tehnice ºi mobilier (computer DVD RW. In anul 2004. care nu transmit cu promptitudine documentaþia necesarã stabilirii mãsurilor de protecþie. Dacã existã sau nu camere special amenajate în vederea audierii minorilor În cadrul Proiectului Instanþa pentru minori au fost amenajate la sediul Poliþiei Muncipiului Iaºi. mobiler. IPJ Vaslui IPJ Botoºani IPJ Bacãu IPJ Suceava IPJ Galaþi IPJ Vrancea IPJ Neamþ În cadrul structurilor de cercetare penalã sunt nominalizate cadre specializate în audierea minorilor Nu existã personal specializat în audierea minorilor Nu existã personal sepcializat în vederea audierii minorilor Nu existã personal specializat în vederea audierii minorilor Nu existã personal specializat pentru audierea minorilor Nu a rãspuns Nu sunt amenajate camere speciale pentru audierea minorilor. în vederea ridicãrii copilului din mediul care genereazã abuzul sau neglijenþa ºi plasãrii acestuia în unul dintre serviciile prevãzute de art. cu sprijinul UNICEF la sediul Secþiilor 1 ºi 5 de Poliþie au fost amenajate spaþii destinate minorilor. camerã video. imprimantã. rezultatele obþinute fiind prezentate în tabelul de mai jos: Inspectoratul Judeþean de Poliþie IPJ Iaºi Dacã existã sau nu cadre specializate în audierea minorilor Sunt desemnate în structurile de cercetare penalã cadre specializate pentru audierea minorilor Sunt desemnate în structurile de cercetare penalã cadre specializate în vederea audierii minorilor. Prezentãm mai jos câteva din rãspunsurile date de cãtre DGASPC.Numãrul de cauze privind instituirea plasamnetului ca urmare a înlocuirii mãsurii plasamentului în regim de urgenþã:207.

termenele mari fixate de instanþele judecãtoreºti. apreciat de instituþie prea mare raportat la urgenþa cazului. în termenul legal.lipsa colaborãrii cu pãrinþii sau persoanele care au în îngrijire copii. • Impedimentele de naturã proceduralã identificate în instrumentarea cu celeritate a cazurilor de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie ar fi procedurile Tribunalului Bacãu de stabilire a termenelor de judecatã. DGASPC Suceava apreciazã cã • celeritatea soluþionãrii de urgenþã a cauzelor de instituire a mãsurilor speciale de protecþie pentru copiii abuzaþi sunt colaborarea defectuoasã cu unele primãrii din judeþ. DGASPC Vrancea apreciazã cã: • soluþionarea cazurilor de instituire a mãsurilor speciale de protecþie faþã de un copil abuzat sau neglijat o reprezintã nerespectarea etapelor procedurale de cãtre primãrii. • impedimentele de naturã proceduralã de naturã sã afecteze celeritatea soluþionãrii cazurilor copiilor abuzaþi o reprezintã viciile de procedurã ale citãrii ºi comunicãrii actelor ºi lucrãrilor cauzei. • Cazurile propuse ºi înregistrate la tribunal sunt distribuite în ordine cronologicã ºi nu primeazã celeritatea. Comisia Pentru Protecþia Copilului Botoºani susþine cã • existã situaþii în care insuficienþa resurselor umane ºi materiale ale instituþiei duce la întârzierea evaluãrilor în teren a cazurilor de abuz ale copilului semnalate la DGASPC pentru cazurile din afara muncipiului Botoºani. DGASPC Bacãu apreciazã cã • durata medie de timp ce curge de la data sesizãrii unui caz de copil abuzat pânã la instituirea unei mãsuri speciale de protecþie ar fi de 37 de zile. Aceeaºi opinie o are ºi Comisia pentru Protecþia Copilului Vrancea. • Imposbilitatea completãrii dosarului pentru înlocuirea plasamentului în regim de urgenþã cu plasamentul în cazul în care se probeazã riscul crescut de abuz ºi/sau neglijare pentru copil. • Inexistenþa Tribunalului pentru Minori. • Obþinerea relaþiilor de la serviciul informatizat al persoanei în situaþia în care nu se cunoaºte domiciliul legal al pãrinþilor în termen de 7-14 zile. ameninþãrile fãcute de unii pãrinþi sau reprezentanþi legali ai copiilor asupra autoritãþilor. instituþia intervine în maxim 3 zile. DGASPC Neamþ menþioneazã: • Nivelul slab al implicãrii efective a personalului autorizat. iar dupã evaluarea iniþialã ºi întocmirea documentaþiei necesare se instituie mãsura de protecþie în maxim 2 sãptãmâni. DGASPC Galaþi a prezentat ca probleme în soluþionarea cazurilor de instituire a mãsurilor speciale de protecþie faþã de un copil abuzat sau neglijat: 106 . • transmiterea cu întarziere a anchetei sociale ºi a planului de servicii de cãtre Autoritatea Tutelara de la domicliul copilului afecteazã soluþionarea de urgenþã a cazurilor. DGASPC Botoºani susþine cã • durata medie de la sesizarea unui caz de abuz pânã la instituirea mãsurii de protecþie sau confirmarea ei de cãtre instanþã este de 4 sãptãmâni. precum ºi opunerea acestora la mãsurile instituite de instituþie. Comisia Pentru Protecþia Copilului Neamþ: • Întârzierea primirii documentaþiei necesare de la Autoritatea Tutelarã. • Presiunile. precum ºi formalismul Comitetelor Consultative Comuinitare. • Întârzierea soluþionãrii cazurilor de copii din afara muncipiului datoritã necesitãþii obþinerii avizului favorabil ºi durata transmiterii sau primirii documentaþiei prin poºtã.• DGASPC Vaslui apreciazã cã în cazul sesizãrii unui caz de copil abuzat sau neglijat. precum ºi neprocurarea în termen util a actelor strict necesare cazului.

Tribunalul Vrancea. Tribunalul Galaþi apreciazã cã • este întârziatã soluþionarea cazurilor de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie în cazul în care nu se cunoaºte domiciliul pãrinþilor. aminitim: • Tribunalul Galaþi apreciazã cã soluþionarea eficientã ºi cu celeritate a cauzelor de instituire a mãsurilor speciale de protecþie se poate realiza prin degravarea parþialã a judecãtorilor care soluþioneazã astfel de cauze de alte dosare care au acelaºi regim urgent de soluþionare.3 din Legea 272/2004 care poate fi dat în cauzele de instituire a unei mãsuri speciale de protecþie afecteazã soluþionarea de urgenþã a cauzelor. în colaborare cu Ministerul Educaþiei.• • • • • • • Citarea pãrinþilor prin publicitate lãrgitã (anunþ în ziar local ºi central) atunci când nu este cunoscut domiciliul lor. vor efectua demersurile necesare pentru adoptarea tuturor mãsurilor legislative. Nerespectarea termenelor procedurale. situaþie în care nu ar mai fi necesare termene de judecatã pentru completarea acesteia. 6. Protecþia copilului împotriva rãpirii sau oricãror forme de traficare Potrivit art. instrumentarea cu celeritate a cauzelor de aceastã naturã s-ar realiza în situaþia în care documentaþia necesarã soluþionãrii cauzei ar fi depusã complet la data sesizãrii cauzei la Tribunal. • Tribunalul Suceava apreciazã ca oportun un parteneriat cu executorii juecãtoreºti în vederea executãrii mai rapide a sentinþelor date în materia Legii 272/2004. 125 alin. Propunerile de eficientizare a soluþionãrii cu celeritate a cauzelor de instituire a mãsurilor speciale de protecþie. Soluþionarea cauzelor cu minori în aceeaºi ºedinþã de judecatã unde se instrumenteazã ºi cazuri penale sau civile obiºnuite. multe dintre acestea care se soluþioneazã tot prin procedura urganþã (litigii funciare sau litigii de muncã). informaþii. relaþii necesare rezolvãrii cazului. Sentinþe motivate ºi comunicate cu întârziere. ceea ce dterminã uneori prezenþa în sala de judecatã a copilului câte 4-5 ore.4. Tribunalul Botoºani. 98 din Legea 272/2004 “(1) Ministerul Administraþiei ºi Internelor ºi Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului. fiind astfel îngreunatã procedura de citare a acestora. Necisitatea respectãrii procedurilor existente în cadrul altor instituþii pentru obþinerea de date. DGASPC Iaºi ºi Comisia Pentru Protecþia Copilului Iaºi apreciazã cã: • nu sunt întâlnite impedimente procedurale de naturã sã afecteze celeritatea soluþionãrii cazurilor de instituire a unor mãsuri speciale de protecþie. inclusiv de cãtre proprii pãrinþi. Termenele lungi date de cãtre instanþã. când nu se impune audierea acestuia deoarece se aflã într-o situaþie de risc ºi audierea poate sã-i accentueze trauma. Tribunalul Suceava ºi Tribunalul Galaþi apreciazã cã • termenul de maxim 10 zile prevãzut de art. 107 . Cercetãrii ºi Tineretului. De asemenea. Tribunalul Neamþ. Tribunalul Galaþi apreciazã cã ºi • termenul de maxim 10 zile prevãzut pentru redactarea ºi comunicarea unei hotãrâri judecãtoreºti prin care s-a dispus cu privire la o mãsurã specialã de protecþie este mult prea mic pentru a fi respectat în situaþia în care magistraþii care au repartizate spre soluþionare astfel de cauze au mai multe specialitãþi ºi au cauze ºi de alta naturã în lucru. adminsitrative ºi educative destinate protecþiei efective împotriva oricãrei forme de trafic intern sau internaþional al copiilor. în orice scop ºi sub orice formã. deoarece nu permite întoarcerea la timp a procedurilor de citarea a pãrþilor în dosare ºi a obþinerii între termene a relaþiilor solicitate de la instituþiile competente. Audierea minorilor în cazul ordonanþelor preºedinþiale.

conform Hotãrârii de Guvern nr.” Textul sus menþionat reglementeazã dreptul copilului de a fi protejat împotriva oricãrei forme de trafic intern sau internaþional. lege care califica traficul de minori ca formã agravantã a infracþiunii de trafic de persoane. cele exploatate prin muncã forþatã au vârste cuprinse într-un interval mai larg. cele mai multe victime traficate aparþin categoriei de vârstã 18-25ani (242 victime). copiii victime ale infracþiunilor de trafic beneficiazã de protecþie ºi aistenþã specialã. victimele de 18-25 ani reprezintã. traficul de minori fiind definit ca recurtarea. aºa cum rezultã ºi textul articoluluii 98 din Legea 272/2004. coordonãrii ºi monitorizãrii la nivel naþional a fenomenului de trafic de persoane. însã fenomenul continuã tendinþa de descreºtere manifestatã înca din anul 2006. 2 pentru pornografie infantilã ºi 2 pentru pornografie prin internet. 108 . Dacã victimele exploatate sexual au vârste cuprinse în general între 13 ºi 35 ani. chiar dacã numãrul acestora este inferior celui aferent primelor ºase luni din 2006 (655. urmatã de categoria de vârstã 14-17ani (110). în continuare. de cãtre orice pesoane. gãzduirea sau primirea unui monor în scopul exploatãrii acestuia. transportarea. fiindu-le ocrotitã identitatea ºi viaþa privatã. În ceea ce priveºte distribuþia dupã vârste. În conformitate cu actele normative interne ºi internaþionale. autoritãþile menþionate menþionate la al.(2) În acest scop. 1584/2005 s-a înfiinþat Agenþia Naþionalã Împotriva Traficului de Persoane (ANTIP). numãrul victimelor infracþiunilor de trafic a persoanelor cu vârstã între 14-17 ani se cifreazã la 110. cu un maxim corespunzãtor vârstelor 15-25 ani. În ceea ce priveºte exploatarea sexualã. inclusiv a unui mecanism intern de coordonare ºi monitorizare a activitãþilor întreprinse. categoria cea mai numeroasã (389. 8 pentru furturi din buzunare. cu un maxim în intervalul 25-40 ani. 51%). Potrivit datelor statistice prezentate de ANTIP. se prezitã astfel: Numãrul de infrcþiuni de trafic de minori sesizate în perioada 2006-2007 Inspectoratul de Poliþie Judeþean Numãrul infracþiunilor de trafic de minori sesizate în perioada 20062007 0 sesizãri 0 sesizãri 0 sesizãri 0 sesizãri 56 de sesizãri 0 sesizãri 0 ssizãri Nu a rãspuns Mãsuri dispuse cu privire la aceste infracþiuni 0 mãsuri 0 mãsuri 0 mãsuri 0 mãsuri Nu a oferit date 0 mãsuri 0 mãsuri Nu a rãspuns IPJ Iaºi IPJ Vaslui IPJ Botoºani IPJ Bacãu IPJ Suceava IPJ Galaþi IPJ Vrancea IPJ Neamþ Conform Raportului privind situaþia traficului de persoane în România elaborat de Agenþia Naþionalã Împotriva Traficului de Persoane (ANTIP) pe perioada ianuarie-iunie 2007. conform informaþiilor furnizate de cãtre instituþii. Situaþia infracþiunilor de trafic de minori sesizate Inspectoratelor de Poliþie Judeþene în perioada 2006-2007. Cadrul legal în materia traficului este dat de Legea 678/2001 privind prevenirea ºi combaterea traficului de persoane. respectiv 41%). respectiv 14-60 ani. Alãturi de acestea. În vederea evaluãrii. în marea majoritate a cazurilor scopul traficãrii fiind exploatarea sexualã sau prin muncã a copilului. poate fi intern sau internaþional. Traficul de copii. România continuã sã fie o þarã de origine pentru traficul de persoane. un numãr de 74 victime au fost exploatate pentru cerºetorie. inclusiv de cãtre pãrinþi.1 au responsabilitatea elaborãrii unei strategii la nivel naþional pentru prevenirea ºi combaterea acestui fenomen.

care atestã un numãr îngrijorãtor de astfel de cazuri. În urma rãspunsurilor am constat cã în mare majoritate. precum ºi a numãrului de cazuri de copii a cãror naºtere nu a fost înregistratã aflaþi în evidenþele instituþiilor monitorizate la nivelul judeþelor Iaºi. Dreptul la identitate Recomandarile mai jos menþionate au la bazã ºi datele statistice obþinute în urma activitãþilor de monitorizare cu privire la numãrul de cazurilor de copii abandonaþi. de cãtre ANPDC ºi de cãtre unitãþile sanitare a unei atenþii sporite necesitãþii angajãrii de personal calificat în domeniul asistenþei sociale în cadrul maternitãþilor ºi spitalelor cu secþii de pediatrie. personalul SPAS-urilor sau a departamentelor specializate din cadrul primãriilor au beneficiat de cursuri de formare în domeniul drepturilor copilului dar ºi în domeniul protecþiei speciale a drepturilor copilului. dreptul copilului la îngrijire alternativã. Botoºani. • Dupã trei ani de la data intrãrii în vigoare a Legii 272/2004.1 din Legea 272/2004 ºi nu au încã angajat un asistent social de specialitate sau mãcar o persoanã desemnatã cu atribuþii în asistenþã socialã Existã un numãr limitat de unitãþi sanitare care au angajat asistent social de specialitate. traficului ºi rãpirii. existã unitãþi sanitare ce au în structurã secþii de nou-nãscuþi ºi/sau pediatrie care nu s-au conformat dispoziþiilor art. IPJ ºi SPAS ºi pe cât posibil. a abuzurilor faþã de copiii nedoriþi. de cele mai multe ori. 109 • • • • • • • . dreptul copilului de a fi menþinut în familie ºi de a fi crescut de cãtre aceasta. Galaþi ºi Vrancea. Deºi Legea 272/2004 nu prevede obligativitatea angajãrii unui specialist psiholog în cadrul unitãþilor sanitare cu secþii de nou-nãscuþi ºi/sau pediatrie. etc. Bacãu. Nici un specialist nu a fost cercetat disciplinar sau sancþionat contravenþional pentru neîndeplinirea obligaþiei de declarare a naºterii copilului abandonat de mama în maternitate. Recomandãm acordarea de cãtre Ministerul Sãnãtãþii. Vaslui. lipsa asistenþilor sociali calificaþi. afecteazã desfãºurarea în condiþii eficiente a procedurilor legate de înregistrarea naºterii copiilor. caz în care s-ar eficientiza conlucrarea cu instituþiile abilitate sã instituie mãsurile de protecþie ºi totodatã s-ar urgenta soluþionarea cazurilor de abandon.272/2004 a constat în faptul cã nu toate instituþiile au rãspuns solicitãrii de a furniza informaþii ºi uneori anumite instituþii nu au oferit rãspunsuri la toate întrebãrile adresate. poate duce cu succes la dezvoltarea abilitãþilor parentale. precum ºi neîndeplinirea obligaþiei de a transmite DGASPC actul de naºtere al copilului abandonat de mama în maternitate. dreptul copilului abuzat ºi exploatat la recuperare fizicã ºi psihologicã ºi reintegrare socialã. precum ºi insuficienþa expertizei a personalului cu atribuþii de asistenþã socialã desemnat de unitãþile sanitare. la dezvoltarea legãturilor afective faþã de copil ºi la prevenirea eficientã a abandonului. dreptul copilului de a fi protejat împotriva vânzãrii. pentru identificarea mai eficientã ºi în timp util a mamelor care îºi pãrãsesc sau prezintã risc cresc ut de a pãrãsi nou-nãscuþii în maternitate. precum ºi a procedurilor necesare prevenirii abandonului copiilor în unitãþile sanitare sau de luarea mãsurilor speciale de protecþie faþa de copiii abandonaþi. Neamþ. dreptul copilului separat temporar sau definitiv de pãrinþi la îngrijire specialã. cele mai multe dintre acestea având desemnatã o persoanã cu atribuþii în acest domeniu. dintre cadrele medicale ale unitãþii medicale respective. evidenþã care sã fie comunicatã din timp cãtre DGASPC. Principalele drepturi ale copilului care au fost analizate sunt: dreptul copilului la educaþie. centralizatã baza de date la nivel naþional.1.7. având în vedere cã asigurarea serviciilor de consiliere în cadrul unitãþilor sanitare a mamelor încã din timpul sarcinii. Concluzii ºi recomandãri Menþionãm cã o dificultate apãrutã în elaborarea unei viziuni de ansamblu pe regiunea Moldovei asupra evaluãrii respectãrii drepturilor copilului prin implementarea Legii nr. 9 al. dreptul copilului de a fi protejat împotriva exploatãrii sexuale ºi a abuzului sexual. Raþiunile care stau la baza recomandãrii noastre derivã ºi din faptul cã asistentul social calificat are cunoºtinþele necesare cu privire la procedurile de instituire a mãsurilor de protecþie alternativã faþã de copilul abandonat sau gãsit. 7. Spitalele de copiii ºi maternitãþile sã aibã o evidenþã a mamelor ce prezintã risc de abadon. Suceava. propunem de lege ferenda reglementarea acestei obligativitãþi.

2. • De asemenea. ºtiut fiind cã una dintre principalele surse de exploatare a talentelor copiilor o reprezintã mass-media ceea ce impune programe ºi mãsuri de prevenire a exploatãrii forþate a talentului copilului. Este stiut ca unul dintre fenomenle cu care se confrunta învãþãmântul romanesc o reprezinta segregarea ºcolarã a copiilor rromi. titlul prevãzând pe larg modalitãþile prin care societãþile de mass-media audiovizualã trebuie sã respecte drepturile copilului în materialele ºi emisiunile difuzate. • problematica eliminãrii discriminãrii în rândul copiilor cunoaºte o evoluþie lentã. acesta fiind ºi motivul pentru care Ministerul Educaþiei. în Romania existând la ora actualã ºcoli sau clase formate exlusiv din copii etnie rromã. precum ºi eficientizarea interveþiei multisectorialã în cazurile cu risc de abandon. instituþia nu s-a sesizat din oficiu în nici un caz de încãlcarea a dreptului copilului la egalitate de ºanse ºi de a fi protejat împotriva oricãrei forme de discriminare. • iniþierea unor parteneriate ºi colaborãri cu instituþiile ce au atribuþii în domeniul drepturilor copilului.04. titlu I din Decizia 187/03.2006 CNA care se referã la codul privind conþinutul audiovizualului. precum ºi pentru combaterea discriminarii entice ºi rasiale în instituþiile de învãþãmânt.3 Dreptul copilului de a fi protejat împotriva oricarei forme de discriminare Studierea rãspunsurilor care se referã la protecþia ºi promovarea acestui drept a determinat urmãtoarele concluzii ºi recomandãri: • constituirea CNCD a reprezentat un pas important în ce priveºte combaterea discriminarii în Romania. • Conform informaþiilor furnizate de CNCD. • ca modalitate concretã de asigurare ºi garantare a acestui drept al copilului de cãtre instituþie. ce limiteazã accesul egal al copiilor la educaþie. 110 . 187/03. existã încã Inspectorate de Poliþie Judeþene care nu au desemnat personal de specialitate cu atribuþii în realizarea demersurilor de înregistrare a naºterii copilului. Segregarea ºcolarã este o formã gravã de discriminare. precum ºi sancþiunile în cazul neîndeplinirii obligaþiilor ºi încãlcãrii restricþiilor prevãzute de acest capitol. private ºi de familie a cunoscut un real progres prin adoptarea deciziei nr. private ºi de familie În urma analizei rãspunsurile primite la chestionarele aplicate instituþiilor cu atribuþii în promovarea ºi protecþia acestui drept conform Legii 272/2004 reies urmãtoarele: • Problematica respectãrii ºi promovãrii dreptului copilului la protejarea imaginii sale publice ºi a vieþii sale intime. fapt ce rezultã în primul rând din numãrul foarte mic al sesizãrilor privind cazurile de discriminare a copiilor înregistrat la CNCD în perioada 2006-2007. numai în anul 2007 asociaþia Romani CRISS individualizând în activitãþtile de monitorizare ale asociatiei 27 de astfel de cazuri. Legea 272/2004 se limiteazã în a impune sarcini ºi obligaþii în domeniul respectãrii dreptului copilului la imagine publicã. cât ºi dupã naºtere. 7. mai ales cu inspectoratele ºcolare judeþene pentru eradicarea fenomenului de limitare a accesului copiilor rromi la educatie ºcolarã ºi a segregarii fortate a copiilor rromi în ºcoalã.2006 intitulându-se “Protecþia Copilului”. în vederea prevenirii exploatãrii copilului prin mass-media audiovizualã. privatã ºi de familie. CNCD a precizat cã a realizat în perioada 2006-2007 doar campanii de informare ºi conºtientizare a opiniei publice. se poate observa cã numãrul acestora este limitat ºi cã nu au o arie de acoperire naþionalã. 7.• • Dezvoltarea serviciilor de consiliere a gravidei. viaþa intimã.04. • pânã în prezent nu a fost luatã nici o mãsurã de cãtre instituþie în vederea protejãrii copilului împotriva exploatãrii forþate a talentelor acestuia. Cercetãrii ºi Tineretului a emis ordin al 1540 din iulie 2007 privind interzicerea segregarii ºcolare. doar CNAului. asupra cãreia a atras atenþia în repetate randuri sectorul ONG. fãrã a avea în vedere obligaþii ºi restricþii cãtre furnizorii de presã scrisã sau celor care fac publicaþii pe internet. atât înainte. în care s-a dedicat un întreg titlu din aceastã reglementare protecþiei drepturilor copilului în mass-media audiovizualã. Campaniile de informare organizate sau la care a participat CNCD în perioada 2006-2007. Dreptul copilului la protejarea imaginii sale publice ºi a vieþii sale intime.

prin aducerea la cunostinþã a acestora sub orice formã (fie prin înºtiinþare scrisã. efectuând de asemenea vizite la domiciliu atunci când existã motive temeinice de a suspecta ca viaþa ºi securitatea copilului sunt primejduite în familie. la unitatea de învãþãmânt unde învaþã copilul. 7. în mediile sociale din care fac parte pãrinþii etc Dezvoltarea de programe în vederea protecþiei copilului a cãrui pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate Instituþiile chestionate au arãtat faptul cã pun în aplicare „planul de servicii” ca ºi instrument nou de lucru introdus de legea 272/2004 în vederea prevenirii separãrii copilului de familie. pentru ca. - - - 111 . Rãspunsurile instituþiilor care au rãspuns la chestionarele noastre au arãtat faptul cã SPAS din judeþele vizate de proiectul nostru organizeazã.7. alãturi de ancheta socialã efectuatã de Autoritatea Tutelarã. tribunale) ºi Comisiilor de Protecþie a Drepturilor Copilului se poate observa cã. De asemenea. 24 alin. în marea lor majoritate. la medicul de familie la care este înscris copilul. • Recomadãm instituþiilor cu atribuþii juridicþionale sau administrative în procedurile care privesc minorii sã asigure o mai bunã informare a copiilor implicaþi în cauzele aflate în competenþa lor de soluþionare asupra drepturilor ºi procedurilor legale pe care copii le pot urma. deºi Legea 272/2004 conferã copilului dreptul de a-ºi exprima liber opinia ºi de a fi ascultat în procedurile administrative ºi judiciare care-l privesc. Mediul familial ºi îngrijire alternativã Studierea rãspunsurilor care se referã la protecþia ºi promovarea acestui drept a determinat urmãtoarele concluzii ºi recomandãri: Dezvoltarea serviciilor de mediere a conflictelor dintre pãrinþi în cadrul instituþiilor cu atribuþii în domeniul protecþiei copilului ºi familiei. în ce priveºte obligativitatea audierii minorului care a împlinit 10 ani în procedurile judiciare ºi administrative care privesc copilul. la locul de muncã al acestora.5. în situaþiile prevãzute de lege. astfel încât concluziile acestora sã aibã în vedere o anchetã realã. fie prin comunicare directã) ca au dreptul sã promoveze cerere în vederea audierii lor ºi ia toate mãsurile necesare asigurãrii dreptului copilului de a-ºi exprima liber opinia în cauzele care-l privesc. nu declaraþiile de martori. Dezvoltarea programelor de informare a pãrinþilor ºi de asistare de specialitate a acestora în vederea dezvoltãrii capacitãþilor ºi abilitãþilor parentale.2 din Legea 272/2004. Recomandãm serviciilor de Autoritate Tutelarã sã eficientizeze modalitatea de efectuare a anchetelor sociale necesare acþiunilor civile în care se pune în discuþie încredinþarea unui minor unuia dintre pãrinþi. acestea sunt preocupate de aplicarea unor mãsuri concrete în vederea depistãrii situaþiilor de risc care pot determina separarea copiilor de pãrinþi dar ºi în depunerea tuturor diligenþelor pentru instituirea unor mãsuri de protecþie specialã. rezultã cã. instituþiile vizate asigurã o bunã respectare a dispoziþiilor art.4. Includerea în categoria probelor obligatorii în cadrul acþiunilor civile ce privesc încredinþarea spre creºtere ºi educare a minorului unuia dintre pãrinþi a evaluãrii abilitãþilor parentale a pãrinþilor. • În schimb. din rezultatele obþinute ca urmare a monitorizãrii Instanþelor Judecãtoreºti (judecãtorii. Tribunal ºi Comsiile pentru Protecþia Copilului. cu toate verificãrile necesare formãrii unei opinii în acord cu interesul superior al copilului: verificãri la domiciliul pãrinþilor. oferind servicii variate în cadrul acestui plan. magistratul sã aibã la baza opiniile avizate ale specialiºtilor în domeniul protecþiei copilului ºi familiei. Dreptul copilului capabil de discernãmânt de a-si exprima liber opinia asupra oricarei probleme care îl priveºte În urma analizei rãspunsurile primite la chestionarele aplicate instituþiilor cu atribuþii în promovarea ºi protecþia acestui drept conform Legii 272/2004 reies urmãtoarele: • Conform informaþiilor furnizate de Judecatorii. la instrumentarea cazului. atâta timp cât la nici una dintre instituþiile cu atribuþii jurisdicþionale în procedurile privitoare la minori nu existã înregitrate cereri a copiilor în vederea audierii lor. acþiuni de monitorizare a familiilor în cazurile de copii reintegraþi în familie dupã încetarea unei mãsuri de protecþie specialã atunci când astfel de situaþii s-au înregistrat. practic nu existã o formã de exercitare a acestui drept.

6. 1828 de copii cu handicap au primit servicii specializate. Cel mai mic numãr de sesizãri a fost înregistrat la DGASPC Iaºi (65 cazuri). urmat de DGASPC Bacãu (1055 cazuri). Numãrul mic de respingeri aratã cã în general profesioniºtii care întocmesc dosarele ºi prezintã cazurile respectã legislaþia în vigoare privind componenþa dosarelor ºi cunosc viziunea membrilor comisiei în aprobarea sau respingerea cazurilor. În comparaþie cu numãrul mare de cazuri înregistrate pentru stabilirea gradului de handicap la nivelul tuturor judeþelor care au participat la sondaj. Cu privire la colaborarea DGASPC cu tribunalul în vederea instituirii mãsurii plasamentului se poate vorbi de o practicã în acest sens ºi o colaborare între asistenþii sociali ºi judecãtori. ceea ce poate reflecta o insuficientã mediatizare a acestui serviciu. servicii de zi în vederea prevenirii separãrii copilului de familie. • • • • • • DGASPC-urile sunt structurile cele mai specializate din judeþe pentru a rãspunde problemelor de nerespectare a drepturilor copilului. Cu privire la consultarea opiniei copilului atunci când se instituie/înlocuieºte sau modificã o mãsurã de protecþie specialã. În urma rãspunsurilor primite am constatat cã. consiliile locale nu au înfiinþat. Din perspectiva plasamentelor se observã cã viziunea predominantã este de a plasa copilul la o persoanã /familie sau asistent maternal. în perioada 2006-2007. Referitor la funcþionarea telefonului copilului ºi mediatizarea acestuia se constatã cã în perioada 20062007 cele mai puþine apeluri a primit DGASPC Suceava (31 apeluri) ºi cele mai multe apeluri au fost înregistrate la DGASPC Bacãu (969 apeluri). Excepþie face judeþul Iaºi unde. DGASPC-urile au un numãr ridicat de beneficiari (copii neglijaþi/abuzaþi/traficaþi) ai serviciilor de tip familial. 7. În anii 2006-2007 cel mai mare numãr de sesizãri privind încãlcarea drepturilor copilului au fost înregistrate la DGASPC Neamþ (1377 cazuri). existã un numãr mic de servicii oferite pentru aceastã categorie de beneficiari ºi un numãr foarte mic de copii care au beneficiat de aceste servicii. Aceasta demonstreazã o bunã capacitate de a rãspunde prin servicii psihosociale la problema abuzului ºi neglijãrii copilului. personalul DGASPC a primit formare iniþialã ºi continuã în domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului. în mare majoritate. membrii CPC se asigurã cã la dosar existã opinia scrisã a copilului pentru copiii care au împlinit vârsta de 10 ani. În comparaþie cu celelalte instituþii cu atribuþii stabilite prin Legea nr. Impedimentele procedurale cel mai des invocate. Aceasta poate sugera cã existã o slabã colaborare între poliþie. Cu privire la copiii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal cu excepþia CPC Iaºi celelalte comisii de protecþie a copilului au instrumentat un numãr mic de astfel de cazuri. SPAS chestionate în cadrul proiectului nu s-au asociat în vederea organizãrii unor servicii de zi pentru prevenirea separãrii copilului de familia sa. Comisiile de protecþie a copilului nu au stabilitã practica de a obliga pãrinþii sã plãteascã la bugetul judeþului pentru întreþinerea copilului instituþionalizat.272/2004. Este de remarcat faptul cã analizând componenþa comisiilor de protecþia copilului pentru aceºti ani putem constata o constanþã a membrilor ceea ce poate fi apreciat în termeni pozitivi ca o stabilitate în viziunea abordãrii cazurilor în sensul admiterii sau respingerii lor. În judeþul Iaºi existã un numãr mai ridicat de copii care au fost plasaþi în instituþii rezidenþiale. sunt: colaborarea deficitarã cu SPAS-urile care nu trimit în timp documentaþia necesarã instituirii mãsurii de protecþie ºi cu serviciul de evidenþã a populaþiei. rezidenþial ºi de zi.- - - - - - - În mare parte. de naturã sã afecteze soluþionarea cu celeritate a unui caz. Sãnãtatea ºi bunãstarea copilului Studierea rãspunsurilor care se referã la acest drept fundamental a determinat urmãtoarele concluzii ºi recomandãri: 112 . în mod autonom sau prin asociere. cu toate cã procedurile specifice tribunalelor de stabilire a termenelor de judecatã sunt reclamate de asistenþii sociali ca factor frenator în celeritatea soluþionãrii cauzelor de instituire a mãsurilor de protecþie specialã. parchet ºi DGASPC cât ºi lipsa unor centre rezidenþiale ºi de zi pentru aceastã categorie de copii.

113 . Neamþ. în sensul cã pot beneficia de serviciile medicale gratuite asigurate din fondul naþional unic de asigurãri de sãnãtate ºi copii care nu au înregistratã naºtere. foarte puþine servicii publice de asistenþã socialã au iniþiat programe ºi servicii adresate copiilor cu handicap ºi familiilor acestora. la secþiile de neonatologie raportul cadre medicale la copii nounãscuþi a fost în anul 2006 de 843 copii la un medic specialist. majoritatea instituþiilor chestionate au acordat. Conform dispoziþiilor Legii 95/2006 privind asigurãrile sociale de sãnãtate pentru a beneficia de servicii medicale gratuite.56 de copii la un medic specialist.- - serviciile publice de asistenþã socialã din judeþele vizate de proiectul nostru au sprijinit familii aflate în dificultate prin intermediul prestaþiilor financiare extraordinare sau prin ajutoare de naturã variatã acordate acestora. servicii de informare pentru pãrinþii ºi copiii în legãturã cu drepturile de asistenþã socialã ºi asigurãri sociale pe care aceºtia ºi le pot exercita.5 copii la un medic specialist. Aceeaºi situaþie se poate observa ºi la secþiile de pediatrie a unitãþilor sanitare din judeþul Neamþ. De asemenea. activitãþi recreative Concluziile ºi recomandarile mai jos menþionate au la bazã ºi datele statistice obþinute în urma activitãþilor de monitorizare cu privire la numãrul de cazurilor de copii abandonaþi. nu poate astfel beneficia de servicii medicale gratuite. în cele mai multe cazuri. majoritatea instituþiilor chestionate au acordat. Apreciem cã de lege ferenda se impune reglementarea obligativitãþii sesizãrii cazurilor de copii fãrã acte de identitate cãtre serviciul public de asistenþã socialã ºi de cãtre medicii de familie. servicii de informare pentru pãrinþii ºi copiii în legãturã cu drepturile de asistenþã socialã ºi asigurãri sociale pe care aceºtia ºi le pot exercita. mai ales în mediul rural. Galaþi ºi Vrancea. sunt primii ce intrã în contact cu un astfel de caz. paritatea de cadre medicale la numãrul de copii beneficiari ai serviciilor medicale în perioada 2006-2007 a fost de 1763. Totodatã apreciem oportunã instituirea obligativitãþii sesizãrii din oficiu de cãtre medicul de familie a cazului cãtre Seviciul public de asistenþã socialã ºi cooperarea activã între medicul de familie ºi SPAS pentru înregistrarea naºterii copilului. În acest sens recomadam modificarea dispoziþiilor legale în materia asigurãrilor sociale de sãnãtate. De asemenea. Educaþie. apreciem cã se impune reglementarea unei proceduri cu privire la asigurarea serviciilor medicale pentru astfel de copii. prin intermediul specialiºtilor sãi. Legea 272/2004 instituie obligativitatea sesizãrii cazurilor de copii care nu au înregsitratã naºterea cãtre servciul public de asistenþã socialã doar în sarcina unitãþilor sanitare care interneazã astfel de copii. serviciile publice de asistenþã socialã din judeþele vizate de proiectul nostru au sprijinit familii aflate în dificultate prin intermediul prestaþiilor financiare extraordinare sau prin ajutoare de naturã variatã acordate acestora. des întâlnitã de altfel. prin intermediul specialiºtilor sãi. recomadãm suplimentarea numãrul cadrelor medicale pentru eficientizarea servciilor medicale pentru copii ºi pentru o mai bunã asigurarea astfel a dreptului copilului la sãnãtate. emiterea de reþete compensate pentru un astfel de copil ºi de bilete de trimitere la unitãþile medicale specializate. iar în anul 2007. care atestã un numãr îngrijorãtor de astfel de cazuri. Bacãu. De unde rezultã cã dacã un copil nu are naºterea înregistratã în termen legal ºi nu beneficiazã de certificat de naºtere. Pentru a se evita situaþia. în care un medic de familie refuzã prestarea servciilor medicale unui copil care nu are înregistratã naºterea. chiar dacã aceºti copii sunt în imposibilitatea de a-ºi justifica identitatea ºi nu beneficiazã de un CNP care sã fie centralizat în baza de date a beneficiarilor asigurãrilor sociale de sãnãtate. În schimb. care. Suceava.7. Vaslui. copilul trebuie înscris pe listele medicilor de familie ºi sã aibã înregistratã naºterea. Numai în judeþul Neamþ. precum ºi a numãrului de cazuri de copii a cãror naºtere nu a fost înregistratã aflaþi în evidenþele instituþiilor monitorizate la nivelul judeþelor Iaºi. acestã obligativitate nefiind instituitã ºi în sarcina medicilor de familie cãrora li se solicitã asistenþã medicalã pentru copiii care nu au înregistratã naºterea. 818. foarte puþine servicii publice de asistenþã socialã au iniþiat programe ºi servicii adresate copiilor cu handicap ºi familiilor acestora. Botoºani. în marea lor majoritate. - - - - - 7. Numãrul cadrelor medicale din secþiile de neonatologie ºi pediatrie din spitale aflate în aria teritorialã a Autoritãþilor de Sãnãtate Publicã monitorizate este foarte mic raport la numãrul de beneficiari copii ai servciilor medicale.

In ce priveºte cursurile speciale pentru copiii care au abandonat ºcoala. abuzuri ºi/sau neglijare a copiilor ISJ-urile (cu excepþia ISJ Vrancea care a realizat 5 astfel de sesizãri). • s-au organizat numeroase campanii de informare ºi conºtientizare publicã ºi s-au desfãºurat activitãþi intersectoriale în domeniul combaterii ºi prevenirii exploatãrii copilului prin muncã. Se recomandã ca inspectoratele ºcolare judeþene ºi serviciile publice de asistenþã socialã sã aibã o bazã de date actualizatã permanent cu copii care sunt de vârstã ºcolarã ºi a celor înscriºi de cãtre pãrinþi sau alþi reprezentanþi legali în sistemul naþional de învãþãmânt pentru a se identifica astfel facil cazurile de copii care nu sunt înscriºi în sistemul naþional de învãþãmânt ºi pentru a fi eficientizatã astfel intervenþia instituþilor de stat pentru soluþionarea în faze incipiente a acestor cazuri. Mãsuri speciale de protecþie a copilului 7. altã colaborare deficitarã între ISJ ºi SPAS reiese din inexistenþa cazurilor copiilor care s-au sustras procesului de învãþãmânt sesizate între cele douã instituþii. Botoºani. 7. ISJ-urile menþioneazã cã au realizat cursuri de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala cât ºi pentru copiii care nu pot rãspunde cerinþelor educaþionale. de asemenea. Suceava) ºi. Suceava). nici un alt ISJ nu a sancþionat vreun cadru didactic pentru sãvârºirea urmãtoarelor abateri disciplinare grave: nesesizarea cazurilor de abuz sau rele tratamente. Cel mai mare numãr de copii care au abandonat ºcoala în anii 2006-2007 sunt în judeþul Suceava. Cu privire la numãrul de sesizãri de rele tratamente. nesesizarea DGASPC în cazul în care cadrul didactic are suspiciuni în legãturã cu existenþa unui abuz sau neglijare a copilului. 1. acestea au fost organizate în judeþele Neamþ. 114 .• • • • • • • • • dupã trei ani de la intrarea în vigoare a Legii 272/2004 existã judeþe unde nu au fost organizate cursuri speciale pentru copiii care nu pot rãspunde programei naþionale de învãþãmânt (Botoºani. fie o colaborare interinstituþionalã inexistentã pe aceastã temã. IPJ Botoºani.1. nesesizarea DGASPC a cazurilor de copii care se sustrag procesului de învãþãmânt desfãºurând munci cu nerespectarea legii. Aceastã situaþie poate arãta fie un grad scãzut de informare a cadrelor didactice privind identificarea de copii abuzaþi/neglijaþi. existã judeþe unde nu s-au organizat cursuri speciale pentru copiii care au abandonat ºcoala (Botoºani. Excepþie face ISJ Suceava care considerã cã organizarea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala nu reprezintã un obiectiv de activitate pentru inspectoratele ºcolare. numãrul acestora variazã între 460 ºi 700. Galaþi. o au existat 3 cazuri înregitrate la IPJ Bacãu faþã de care s-a dispus neînceperea urmãrii penale. În celelalte judeþe. Vaslui. Dreptul la protecþie împotriva împotriva exploatãrii economice Concluziile ºi recomandãrile mai jos menþionate au la bazã ºi datele statistice obþinute în urma activitãþilor de monitorizare cu privire la numãrul de cazurilor de copii abandonaþi. care atestã un numãr îngrijorãtor de astfel de cazuri. celelalte ISJ-uri au un numãr pânã în 1. 132 ºi 133 din Legea 272/2004 la IPJ Iaºi. precum ºi a numãrului de cazuri de copii a cãror naºtere nu a fost înregistratã aflaþi în evidenþele instituþiilor monitorizate la nivelul judeþelor Iaºi. apreciem ca de lege ferenda se impune prevederea în Legea 272/2004 a obligativitãþii în sarcina unitãþilor ºcolare de a angaja un asistent social ºcolar calificat ºi de introducerea în programa nationala de învãþãmânt a serviciilor de consiliere a copiilor ºi pãrinþilor de cãtre personal calificat.8. IPJ Vrancea. Galaþi ºi Vrancea.8. Cu privire la sancþionarea cadrelor didactice pentru sãvârºirea unor abateri disciplinare grave (cu excepþia judeþului Neamþ unde 2 cadre au fost sancþionate). program modular dezvoltat de Ministerul Educaþiei.000 de pãrinþi tineri beneficiari fiecare în cei doi ani. nu au semnalat SPAS sau DGASPC astfel de cazuri. Cu excepþia Inspectoratului ªcolar Judeþean Vrancea care a derulat 6 programe pentru 5.210 pãrinþi tineri. Neamþ. Bacãu. Cercetãrii ºi Tineretului din fonduri Phare în 10 judeþe din þarã.563 de copii. Suceava. Galaþi ºi Vrancea doar în cadrul Programului A doua ºansã. • cum rezultã din chestionarele aplicate în perioada 2006-2007 : o nu a existat nici o sesizare privind savârºirea infracþiunilor prevãzute în art.

Dreptul de a fi protejat împotriva folosirii ilicite de stupefiante ºi substanþe psihotrope • personalul de specialitate din cadrul centrelor de prevenire ºi evaluare ºi consiliere antidrog implementeazã prevederile legii 272/ 2004 în ceea ce priveºte protejarea copilului împotriva folosirii ilicite de stupefiante ºi substanþa psihotrope prin campanii de informare locale ºi naþionale. Judeþul Suceava. Rãspunsurile instituþiilor au relevat faptul cã inspectoratele teritoriale de muncã sunt preocupate în a iniþia sau a participa în campanii care vizeazã protecþia copilului împotriva exploatãrii economice. orasul Comãneºti. precum ºi potrivit datele statistice prezentate pe portalul instanþelor judecãtoreºti. a exploatarii copilului prin muncã. Se recomandã colaborarea ºi lucrul împreunã a instituþiilor abilitate în prevenirea abandonului ºcolar. Preponderent. Oraºul Fãlticeni. aceste instituþii iniþiazã campanii de conºtientizare ce se adreseazã angajatorilor sau potenþialilor angajatori ºi mai puþin campanii ce se adreseazã copiilor sau publicului larg . Orasul Buccea. judeþul Suceava (2 cazuri). Judeþul Iaºi. Se recomandã initierea unor campanii de informare a cadrelor didactice cu privire la problematica abandonului ºcolar. cu precãdere pe mecanismul de monitorizare a cazurilor de exploatare a copiilor prin muncã • • 7. Comuna Tudora. înlesnirea. a identificat nevoia de formare. Conform datelor statistice prezentate de judecãtoriile din judeþele Moldovei incluse în cercetare. orasul Fãlticeni. Au existat sesizãri din partea unitãþilor ºcolare cãtre Serviciul Public de asistenþã Socialã doar la SPAS-ul din cadrul Consiliului Local Suceava (6 cazuri) ºi SPAS-ul din cadrul Consiliului Local Roman (1 sigur caz). Judeþul Vaslui. judeþul Vrancea (2 cazuri). Orasul Negreºti. precum ºi folosirea copilului de cãtre pãrinþi pentru a apela la mila publicului reprezintã infractiuni.de reformulat potrivit informaþiilor furnizate de Serviciile Publice de Asistenþã Socialã numai la Serviciile Publice de Asistenþã Socialã din cadrul Consiliilor Locale din Muncipiul Roman.2. faþã de care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã ºi 1 caz la IPJ Galaþi faþã de care s-a dispus începerea urmãrii penale. în oraºul Hârlãu. recrutarea sau constrângerea la cersetorie a unui copil. cît ºi în protejarea împotriva exploatãrii economice. judeþul Suceava (14 cazuri). a instituþiilor la care trebuie referite cazurile. referire cãtre instituþii competente. nu a existat nici o cauzã înregistratã pe rolul instanþelor având ca obiect sãvârºirea infracþiunilor prevãzute în art. Se recomandã organizarea unor campanii de informare a opiniei publice de cãtre instituþiile cu atribuþii în prevenirea ºi combaterea exploatãrii copilului prin muncã cu privire la faptul cã îndemnarea. 115 . judeþul Botoºani. 132 ºi 133 Legea 272/2004.• • • • • • • • • • o 4 cazuri la IPJ Suceava. colaborãri cu numeroºi parteneri locali. Judeþul Botoºani au fost înregistrate cazuri de abandon ºcolar cãrora li s-au asigurat servicii de specialitate de cãtre aceste instituþii. Se recomandã în vederea combaterii cerºetoriei minorilor. municipiul Focºani. comuna Dumbraveni. 132 ºi 133 din Legea 272/2004. Muncipiul Focasani. pentru ca orice persoanã care are cunoºtinþã de sãvârºirea acestor fapte sã le denunþe la organele de poliþie. Judeþul Suceava. din Municipiul Suceava. ITM Vaslui apreciazã cã legislaþia este cel mai bun instrument în rezolvarea problematicii muncii copilului. In perioada 2006-2007 nu a existat nici un caz de abandon ºcolar sesizat de cãtre unitãþile ºcolare cãtre Serviciul Public de Asistenþã Socialã în Muncipiul Iaºi. consiliere ºi informare directã a beneficiarilor.8. Judeþul Neamþ (1 singur caz). Muncipiul Vaslui. Recomandãm inspectoratelor ºcolare judeþene ºi serviciilor publice sociale sã elaboreze o metodologie comunã de lucru în solutionarea cazurilor copiilor care se sustrag procesului de învãþãmânt în scopul de a practica munci cu nerespectarea dispozitiilor legale. Judeþul Neamþ. implicarea activã a organelor de cerecetare penalã în sesizarea din oficiu a acestor cazuri ºi în individualizarea persoanelor care exploateazã economic copiii care cerºesc în vederea trimiterii în judecatã ºi condamnãrii persoanelor vinovate pentru sãvârºirea faptele incriminate în art. a procedurilor ce trebuie urmate în solutionarea unor astfel de cazuri. Primãria Comunei Tudora. Judeþul Botoºani. Comuna Saboani. Judeþul Bacãu.

În situaþiile 116 . deoarece.7. pentru evitarea neîndeplinirii procedurilor de citare în cauzele de instituire a mãsurilor speciale de protecþie. recomadãm suplimentarea numãrului de specialiºti pentru asigurarea acestor servicii ºi pentru eficientizarea astfel a mãsurilor de readaptarea fizicã ºi psihicã a copilului abuzat. o Recomadam ca repartizarea completelor specializate sã fie una realã. prevede necesitatea instituirii Tribunalului pentru minori ca Instanþa specializata doar pe cauze cu minori ºi de relaþii de familie. raportat la reglementãrile europene. neglijãrii ºi exploatãrii ºi nici în privinþa reintegrãrii ºcolare a copiilor aflaþi în situaþii de risc de exploatare ºi / sau abandon ºcolar deoarece nu s-au semnalat cazuri.6 dosare la un magistrat. precum ºi documentaþia ce trebuie elaboratã în aceste cauze nu fac decât sã afecteze celeritatea soluþionãrii dosarelor. Serviciile Informatizate de Evidenþã a Persoanelor. ca un copil victimã unei forme de abuz. conform informaþiilor furnizate de cãtre Tribunale. Serviciile Publice de Asistenþã Socialã ºi Direcþiile Generale de Asistenþã Socialã în vederea identificãrii în timp util pãrinþilor ºi domiciliilor legale ale acestora. o Apreciem cã este necesar ca magistraþii care instrumenteazã cauzele privind instituirea unor mãsuri speciale de protecþie sã fie repartizaþi doar pe completele specializate sã soluþioneze cauzele ce au ca obiect mãsurile prevãzute de Legea 272/2004 ºi sã fie degrevaþi de soluþionarea altor cauze. respectiv 3 magistraþi). în foarte puþine cazuri. în sensul repartizãrii cauzelor privind instituirea mãsurilor speciale de protecþie pe ºedinþe de judecatã în care nu fie repartizate ºi cauze de drept comun. în România la ora actualã existã un astfel de Tribunal înfiinþat doar în Judeþul Braºov. la numãrul de magistraþi repartizaþi pe completele specializate sã soluþioneze cauzele având ca obiect mãsurile de protecþie reglementate de Legea 272/2004. potrivit opiniilor furnizate de Tribunale. o Rãspunsurile primite de la serviciile publice chestionate în cadrul proiectului nostru au relevat faptul cã. respectiv 1907. o Recomandãm ca pe viitor sã fie suplimentat în structura de personal a tribunalelor numãrul magistraþilor care sã instrumenteze cauzele de instituire a mãsurilor speciale de protecþie prevãzute de Legea 272/2004 (numai la Tribunalul Iaºi paritatea magistraþi/ dosare este de 635. ºtiut fiind. pentru a fi evitatã situaþia relatatã de tribunalul Galaþi. o In marea lor majoritate. de multe ori cauze care au tot regim special de urgenþã în soluþionare. nu sã contribuie la realizarea ei. precum ºi pentru readapatarea socialã a acestuia. neglijaþi sau traficaþi (DGASPC Galaþi apreciazã cã sunt un numãr de 1100 de dosare la un psiholog în cursul unui an). Dreptul copilului de a fi protejat împotriva abuzului ºi neglijenþei Analiza rãspunsurilor trimise de instituþiile care au atribuþii conform Legii 272/2004 în protecþia copilului împotriva oricãrei forme de abuz a condus la urmãtoarele conslcuzii ºi recomandãri: • Având în vedere raportul dintre numãrul de specialiºti din cadrul direcþiilor generale de asistenþã socialã ºi protecþia copilului în servicii de consiliere ºi psihoterapie a copiilor abuzaþi.8. pentru care este necesarã instituirea unei mãsuri de protecþie sã aºtepte câte 4-5 ore pânã la strigarea cauzei sale. o Desi reforma în domeniul justiþiei. o Recomadãm parteneriate ºi eficientizarea colaborãrii între Inspectoratele de Poliþie Judeþene. ca magistraþii care soluþioneazã astfel de cauze au consomitent în lucru ºi cauze de altã naturã. pentru ca serviciile competente sã ia mãsurile legale pentru a înlãtura aceastã situaþie. pentru a impiedica astfel întârzierile în întocmirea documentaþiei necesare pentru instituirea unei mãsuri speciale de protecþie. care trebuie sã întocmeascã planurile de servicii ºi anchetele socialã necesare instituirii unei mãsuri speciale de protecþie pentru un copil aflat în situaþii de risc. o Recomadãm suplimentarea personalului Serviciilor publice de asistenþã socialã ºi de Autoritate Tutelarã. nu doar scripticã.3. se pare cã termenele scurte de 10 zile ce se pot da în aceste cauze. dacã este sã raportãm numãrul total de cauze înregistrat pe perioada 20062007. pentru a evita astfel accentuarea traumei copilului. psihologice ºi reintegrãrii socialã a copiilor victime le abuzurilor. o Se recomandã pe viitor adoptarea de reglementãri specifice care sã eficientizeze procedura de soluþionare a cauzelor de instituire a mãsurilor speciale de protecþie. în cadrul cãruia sã fie repartizaþi magistraþi ºi personal auxiliar care sã instrumenteze exlusiv acest tip de cauze. serviciile publice de asistenþã socialã nu au desfãºurat în perioada 20062007 activitãþi în privinþa readaptãrii fizice. cadrele didactice au semnalat cazuri de copii neglijaþi sau abuzaþi.

În perspectiva în care România este membrã a Uniunii Europene un accent deosebit trebuie pus pe cunoaºterea tratatelor internaþionale ºi a convenþiilor pe care România le-a ratificat în domeniul justiþiei pentru minori ºi protecþiei copilului. În ce priveºte celeritatea soluþionãrii cauzelor un factor frenator este identificat în implicarea judecãtorilor care judecã cauze cu minori ºi în alte materii. identificate ca fiind vulnerabile. Pe de altã parte trebuie asiguratã formarea continuã care în prezent soluþioneazã cauze cu minori dar ºi a celorlalþi magistraþi dat fiind fluctuaþia acestora prin promovarea la instanþelor superioare.o o o o o o o în care totuºi astfel de cazuri s-au întâlnit. necesitã intervenþie. în sensul abordãrii acelor aspecte care. psihologie judiciarã. ABREVIERI MMSSF — Ministerul Muncii. unele dintre ele reclamând de asemenea termene scurte de soluþionare. Aceste aspecte pot fi îmbunãtãþite prin lucru împreunã a tuturor instituþiilor implicate în protecþia ºi bunãstarea copilului. Sloidaritãþii Sociale ºi Familiei MEC — Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii MSP — Ministerul Sãnãtãþii Publice ANITP — Agenþia Naþionalã Împotriva Traficului de Persoane UMSC — Unitate Specializatã în Munca Copilului MJ .Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii DGASPC — Direcþia Generalã de Asisþenþã Socialã ºi Protecþia Copilului DAC — Direcþia de Asistenþã Comunitarã CPDC — Comisia pentru Protecþia Drepturilor Copilului SPAS — Servicii Publice de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului ISJ — Ispectoratul ªcolar Judeþean ITM — Inspectoratul Teritorial de Muncã IJP — Inspectoratul Judeþean de Poliþie CPECA — Centrul de Prevenire. Nu toate judecãtoriile ºi tribunalele au camerã de consiliu pentru audierea copilului în procedurile civile. Putem spune cã în cadrul tuturor instanþelor existã complete specializate în soluþionarea cauzelor cu minori. acestea fiind conduse în mare parte de judecãtori care au fost implicaþi în stagii de formare continuã pe aceastã problematicã. Rezultatele monitorizãrii drepturilor copilului pot reprezenta începutul unor colaborãri viitoare. Evaluare ºi Consiliere Antidrog ASP — Autoritatea de Sãnãtate Publicã CJ — Consiliul Judeþean CL — Consiliul Local 117 . în cea mai mare parte aceastã audiere se realizeazã în biroul judecãtorului. în anumite judeþe unde existã ONG-uri cu experienþã în protecþia copilului instanþele solicitã specialiºti din cadrul acestora. Complexitatea problematicii copilului presupune o abordare pluridisciplinarã ºi din acest motiv ar trebui extinsã specializarea magistratului de la aspectele legislative la ºtiinþe conexe cum ar fi psihologia copilului. drepturile copilului etc.Ministerul Justiþiei MIRA — Ministerul de Interne ºi Reformei Administrative ANPDC — Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului ANA — Agenþia Naþionalã Antidrog CNA — Consiliul Naþional al Audiovizualului CND . serviciile de asistenþã socialã au adoptat mãsurile necesare prevenirii sau intervenþiei de caz. În cauzele civile existã o colaborare cu DGASPC.

c) numãrul de copiii care au beneficiat de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala.a) numãrul de copiii care au beneficiat de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele programei ºcolare naþionale 700 600 500 400 300 200 100 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati Notã: inspectoratele ºcolare din Iaºi.ANEXE I. Vaslui ºi Bacãu nu au oferit rãspunsuri b) cadre didactice implicate în susþinerea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele programei ºcolare naþionale 60 50 40 30 20 10 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea 3. ISJ 2. în vederea reintegrãrii lor în sistemul naþional de învãþãmânt 700 600 500 400 300 200 100 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati 118 .

f) numãrul de copii care au beneficiat de mãsuri active de acordare a unor servicii sociale în mediul ºcolar cum sunt hranã. rechizite. transport etc.e) numãrul de copii care au abandonat ºcoala 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati 5. în vederea reintegrãrii lor în sistemul naþional de învãþãmânt 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati 4.d) numãrul de cadre didactice implicate în susþinerea de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala. luate de ISJ pentru prevenirea abandonului ºcolar 90000 80000 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati 119 .

cazurile copiilor care s-au sustras procesului de învãþãmânt.h) numãrul de sesizãri realizate în perioada 2006-2007. dupã caz. desfãºurând munci cu nerespectarea legii 8 7 6 5 4 3 2 1 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati 10.g) numãrul de sesizãri de rele tratamente.i) numãrul de cadre didactice care fac parte din structurile consultative comunitare organizate de cãtre Consiliile Locale din localitãþile arondate judeþului respectiv 35 30 25 20 15 10 5 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati 120 . pe care ºcolile din subordinea ISJ le-a realizat în perioada 2006-2007 la serviciul public de asistenþã socialã sau. cãtre serviciul public de asistenþã socialã din cadrul primãriei. abuzuri ºi/sau de neglijare a copiilor.7. DGASPC 6 5 4 3 2 1 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea 8.

în domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati 121 .5 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati 12.l) numãrul de cadre didactice care au urmat cursuri/programe de formare iniþialã ºi continuã a personalului din cadrul unitãþilor ºcolare.5 1 0.j) numãrul de cadre didactice sancþionate pentru sãvârºirea de abateri disciplinare grave 2.11.5 2 1.k) numãrul total de cadre didactice angajate în unitãþile ºcolare aflate în subordinea ISJ 10000 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati 13.

m)numãrul de pãrinþi tineri care au fost beneficiari ai programelor de educaþie 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 suceava botosani neamt iasi vaslui bacau vrancea galati II.14.2 0 gr sc marasesti gr sc ghe bals adjud 122 .a) numãrul de contestaþii înregistrate privind modalitãþile de evaluare ºi rezultatele evaluãrilor ºcolare şcoli judeţ suceava 30 25 20 15 10 5 0 sc nr 1 falticeni sc nr 8 suceava sc nr 3 suceava Serie1 şcoli judeţ vrancea 1 0.8 0.4 0.6 Serie1 0. ªCOLI Notã: în grafice apar numai ºcolile care au oferit rãspunsuri la adresele primite 1.

Şcoli Judeţ Botoşani 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 gr sc ind bucecea sc nr 11 botosani Şcoli Judeţ Galaţi 1 0.8 0. pechea Şcoli Judeţ Iaşi 1 0.5 0.4 0.9 0.3 0.2 0.3 0.5 0.4 0.1 0 gr sc nicolina iasi sc petru rares harlau sc george cosbuc iasi 123 .7 0.6 0.2 0.6 0.7 0.9 0.1 0 gr sc paul bujor beresti gr sc c conachi.8 0.

6 Series1 0.b) numãrul cazurilor copiilor care au abandonat ºcoala din unitatea respectivã scoli judeţ suceava 1 0.2.8 0.2 0 sc nr 1 falticeni sc nr 8 suceava sc nr 3 suceava Şcoli Judeţ Vrancea 25000 23078 20000 15000 Series1 10000 5000 78 0 gr sc marasesti gr sc ghe bals adjud Şcoli Judeţ Botoşani 7 6 6 5 4 3 2 1 0 0 gr sc ind bucecea sc nr 11 botosani 124 .4 0.

c) numãrul de elevi care au beneficiat de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele programei ºcolare naþionale Şcoli Judeţ Suceava 7 6 6 5 4 3 2 1 0 0 sc nr 1 falticeni sc nr 8 suceava sc nr 3 suceava 0 125 .Şcoli Judeţ Galaţi 42 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 gr sc paul bujor beresti 17 gr sc c conachi. pechea Şcoli Judeţ Iaşi 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 gr sc nicolina iasi 0 9 0 sc petru rares harlau sc george cosbuc iasi 4.

Şcoli Judeţ Vrancea 14 12 12 10 8 6 4 2 0 0 gr sc marasesti gr sc ghe bals adjud Şcoli Judeţ Botoşani 1 0.7 0.4 0. pechea 126 .6 0.9 0.1 0 gr sc ind bucecea sc nr 11 botosani 0 0 Şcoli Judeţ Galaţi 150 160 140 120 100 80 60 40 20 0 0 gr sc paul bujor beresti gr sc c conachi.2 0.8 0.3 0.5 0.

5 0.9 0.6 0.Şcoli Judeţ Iaşi 14 12 10 8 6 4 2 0 0 gr sc nicolina iasi sc petru rares harlau sc george cosbuc iasi 13 12 4.8 0.1 0 0 gr sc marasesti 0 gr sc ghe bals adjud 127 .3 0.7 0.2 0.4 0.d) numãrul de cadre didactice care au susþinut cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care nu pot rãspunde la cerinþele programei ºcolare naþionale Şcoli Judeţ Suceava 6 5 5 4 3 2 1 0 0 sc nr 1 falticeni sc nr 8 suceava sc nr 3 suceava 0 Şcoli Judeţ Vrancea 1 0.

Şcoli Judeţ Botoşani 1 0. pechea 11 Şcoli Judeţ Iaşi 7 6 6 5 4 3 2 1 0 0 gr sc nicolina iasi sc petru rares harlau sc george cosbuc iasi 0 128 .3 0.8 0.9 0.4 0.1 0 0 gr sc ind bucecea 0 sc nr 11 botosani Şcoli Judeţ Galaţi 12 10 8 6 4 2 0 0 gr sc paul bujor beresti gr sc c conachi.6 0.7 0.5 0.2 0.

8 0.5 0.7 0.3 0.6 0.1 0 sc nr 1 falticeni sc nr 8 suceava sc nr 3 suceava Serie1 Serie1 Serie1 Şcoli Judeţ Vrancea 1 0.7 0.4 0.2 0. în vederea reintegrãrii lor în sistemul naþional de învãþãmânt Şcoli Judeţ Suceava 1 0.2 0.9 0.5 0.4 0.8 0.3 0.1 0 gr sc marasesti gr sc ghe bals adjud 0 0 Şcoli Judeţ Botoşani 1 0.4 0.e) numãrul de elevi care au beneficiat de cursuri speciale de pregãtire pentru copiii care au abandonat ºcoala.6 0.1 0 0 gr sc ind bucecea 0 sc nr 11 botosani 129 .9 0.8 0.5 0.5.2 0.3 0.9 0.7 0.6 0.

Şcoli Judeţ Galaţi 1 0.3 0.4 0.5 0.1 0 gr sc paul bujor beresti gr sc c conachi.7 0.7 0. pechea 0 0 Şcoi Judeţ Iaşi 40 35 30 25 20 15 10 5 0 0 gr sc nicolina iasi sc petru rares harlau sc george cosbuc iasi 0 37 8.8 0.1 0 0 sc nr 1 falticeni 0 sc nr 8 suceava 0 sc nr 3 suceava 130 .3 0.2 0. desfãºurând munci cu nerespectarea dispoziþiilor legale sesizate serviciului public de asistenþã socialã Şcoli Judeţ Suceava 1 0.4 0.5 0.f) numãrul de cazuri de copii care s-au sustras procesului de învãþãmânt.8 0.2 0.9 0.6 0.6 0.9 0.

6 0.8 0.Şcoli Judeţ Vrancea 1 0.5 0.7 0.3 0.6 0.8 0.8 0.6 0.2 1 1 0.2 0.3 0.2 0 0 gr sc paul bujor beresti gr sc c conachi.5 0.4 0.9 0.4 0.7 0. pechea 131 .1 0 gr sc mar asest i gr sc ghe bals adjud 0 0 Şcoli Judeţ Botoşani 1 0.4 0.1 0 0 gr sc ind bucecea 0 sc nr 11 botosani Şcoli Judeţ Galaţi 1.9 0.2 0.

3 0.5 0.3 0.7 0.9 0.2 1 1 0.1 0 0 sc nr 1 falticeni 0 sc nr 8 suceava 0 sc nr 3 suceava Şcoli Judeţ Vrancea 1.4 0.5 0.4 0.nici o ºcoalã nu a raportat cadre didactice sancþionate pentru abateri disciplinare grave 11.2 0.9 0. în domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului Şcoli Judeţ Suceava 1 0.7 0.Şcoli Judeţ Iaşi 1 0.4 0.1 0 gr sc nicolina iasi sc petru rares harlau sc george cosbuc iasi 0 0 0 9.6 0.g) numãrul de cadre didactice sancþionate pentru abateri disciplinare grave .2 0.2 0 0 gr sc marasesti gr sc ghe bals adjud 132 .8 0.h) numãrul de cadre didactice care au urmat cursuri/programe de formare iniþialã ºi continuã a personalului din cadrul unitãþilor ºcolare.6 0.8 0.8 0.6 0.

3 0.9 0.9 0.5 0.2 0.1 0 gr sc nicolina iasi sc petru rares harlau sc george cosbuc iasi 0 0 0 12.5 1 0. pechea 0 0 Şcoli Judeţ Iaşi 1 0.ŞcoliJudeţ Botoşani 2.5 0 0 gr sc ind bucecea sc nr 11 botosani Şcoli Judeţ Galaţi 1 0.6 0.4 0.5 2 2 1.7 0.3 0.8 0.2 0.i) numãrul de cadre didactice care au beneficiat de programe de educare permanentã ºi de formare profesionalã continuã în domeniul protecþiei speciale a copilului .nici o ºcoalã nu a raportat cadre didactice care au beneficiat de programe de educare permanentã ºi de formare profesionalã continuã în domeniul protecþiei speciale a copilului 133 .7 0.6 0.4 0.8 0.5 0.1 0 gr sc paul bujor beresti gr sc c conachi.

a) numãrul total de sesizari de încãlcãri ale drepturilor copilului înregistrate în perioada 2006-2007 1800 1600 1377 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 36 758 683 629 1055 1570 1.III.b) numãrului de sesizãri finalizate cu stabilirea unei mãsuri de protecþie de cãtre DGASPC 1600 1430 1400 1200 1000 800 600 400 219 200 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 136 232 731 447 1. DGASPC Notã: DGASPC Galaþi nu a oferit o situþie a datelor solicitate 1.c) numãrul de sesizãri direcþionate cãtre alte instituþii 600 500 400 300 200 100 19 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 9 59 52 532 134 .

107 din Legea 272/2004. DGASPC a asigurat prestarea serviciilor prevãzute în art. servicii de tip rezidenþial 800 700 700 600 500 400 300 200 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 37 60 261 181 328 308 135 .1.f) în cate cazuri sesizate.e) numãrul total de sesizãri privind cazuri de copii abuzaþi. servicii de tip familial. neglijaþi ºi/sau traficaþi înregistrat în perioada 20062007 1600 1400 1200 980 1000 800 600 400 200 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea 309 685 738 521 1444 2. respectiv servicii de tip zi.d) numãrul de sesizãri nesoluþionate 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 8 48 81 2.

i) numãrul copiilor faþã de care s-a instituit mãsura plasamentului în regim de urgenþã în cursul anului 2007 ºi se gãsesc ºi în prezent în plasament în regim de urgenþãa 35 30 25 20 15 10 5 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 1 1 17 29 25 0 136 .g) numãrul total de cazuri de copii faþã de care s-a instituit mãsura plasamentului în regim de urgenþã în perioada 2006-2007 700 613 600 500 400 300 200 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 146 165 269 229 190 578 5.3.h) numãrul de copii faþã de care s-a instituit mãsura plasamentului în regim de urgenþã în cursul anului 2006 ºi care se gasesc în continuare în plasament în regim de urgenþã 9 8 8 7 7 6 5 4 3 2 1 1 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0 5.

l) numãrul de copii faþã de care s-a instituit mãsura plasamentului la un asistent maternal în perioada 2006-2007 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 129 146 109 177 182 181 411 137 .j) numãrul total de copii faþã de care s-a instituit mãsura plasamentului în perioada 2006-2007 1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 244 469 393 485 387 946 898 6.k) numãrul de copii faþã de care s-a instituit mãsura plasamentului la familia extinsã în perioada 2006-2007 400 350 300 250 200 150 100 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 93 138 87 49 207 280 362 6.6.

o) numãrul de cazuri de copii care au sãvârºit fapte penale ºi care nu rãspund penal înregistrat la DGASPC în perioada 2006-2007 300 250 200 157 150 100 56 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 16 89 82 241 279 138 .m) numãrul de copii faþã de care s-a instituit mãsura plasamentului intr-un serviciu de tip rezidenþial în perioada 2006-2007 450 403 400 350 300 250 200 146 150 100 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 14 132 118 220 173 7.n) numãrul total de cereri înaintate de DGASPC cãtre Tribunal în perioada 2006-2007 în vederea instituirii mãsurii plasamentului 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 163 114 8 159 296 613 807 8.6.

10.s) numãrul total de cazuri de mãsuri speciale de protecþie stabilite de DGASPC în perioada 2006-2007 pentru copiii de peste 14 ani la care a existat consimþãmântul acestora 450 400 350 300 250 200 150 95 100 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 2 91 172 355 404 139 .p) numãrul de beneficiari ai serviciilor specializate de tip zi pentru copiii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal în scopul reintegrãrii în societate 25 23 20 15 10 5 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0 0 0 0 11.r) numãrul de beneficiari ai serviciilor de consiliere ºi psihoterapie pentru copiii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 38 132 56 20 212 305 428 13.

u) numãrul cazurilor de servicii de tip zi instituite de DGASPC prin planuri individualizate de protecþie în perioada 2006-2007 300 250 200 150 100 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 29 28 0 274 115 16.v) numãrul beneficiarilor de servicii de tip zi instituite de DGASPC prin planuri individualizate de protecþie în perioada 2006-2007 300 250 200 150 100 45 50 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 39 132 103 115 274 140 .15.t) numãrul de planuri individualizate de protecþie în vederea instituirii unei mãsuri speciale de protecþie emise în perioada 2006-2007 1600 1377 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 355 413 417 270 644 1328 16.

z) numãrul de beneficiari ai serviciilor de tip rezidenþial 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 1135 552 696 618 790 1694 3601 141 .x) numãrul persoanelor angajate în servicii de tip zi instituite de DGASPC prin planuri individualizate de protecþie în perioada 2006-2007 35 30 30 25 20 20 15 10 5 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 17 17.16.y) numãrul de locuri oferite de serviciile de tip rezidenþial 6000 4913 5000 4000 3000 2000 1000 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea 619 824 617 788 322 17.

cresterii ºi educarii copilului 400 350 300 250 200 150 100 63 50 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea 34 370 164 142 .18.c') numãrul de pãrinþi beneficiari ai serviciilor de informare ºi de asistenþã de specialitate în vederea îngrijirii.b') numãrul de cereri din partea pãrinþilor înregistrate în perioada 2006-2007 prin care s-au solicitat informaþii sau asistenþã de specialitate în vederea îngrijirii.a') numãrul mamelor care si-au abandonat copiii nou-nãscuþi în maternitate ºi ulterior au fost identificate care au beneficiat de consiliere ºi sprijin în vederea întocmirii actului de naºtere al copilului 140 119 120 100 80 60 40 20 1 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 46 25 46 34 32 19. creºterii ºi educãrii copiilor 400 350 300 250 200 150 100 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 63 34 164 263 370 19.

precum ºi numãrul celor de încetare a mãsurilor de protecþie specialã trimise. respectiv cãtre instanþa de judecatã 1400 1200 1162 1000 800 880 650 600 400 146 541 665 520 200 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 23.f') numãrul de plângeri depuse de copii în anii 2006-2007 la DGASPC privind încãlcarea drepturilor lor care au fost soluþionate prin instituirea unei mãsuri de protecþie faþã de copil 30 25 25 21 20 15 10 5 1 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 12 2 143 .21. cãtre comisia de protecþie a copilului.e') numãrul de plângeri depuse de copii în anii 2006-2007 la DGASPC privind încãlcarea drepturilor lor 30 25 25 20 15 10 6 5 1 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 4 28 17 12 23. dupã caz.d') numãrul de cereri de modificare.

g') numãrul de plângeri depuse de copii în anii 2006-2007 la DGASPC privind încãlcarea drepturilor lor care au fost direcþionate cãtre alte instituþii 8 7 6 5 4 3 2 1 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0 0 4 4 7 24.h') numãrul de mãsuri de protecþie specialã instituite pe baza planului de servicii aprobat de cãtre primar în anii 2006-2007 1400 1328 1191 1200 1000 800 644 600 449 400 183 200 485 408 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 25.i') numãrul de sesizãri fãcute cãtre instanþã pentru decãderea din drepturile pãrinteºti în anii 2006-2007 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 1 1 0 3 0 9 176 144 .23.

25.k') numãrul de propuneri pentru instituirea tutelei înaintate instanþei de judecatã 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 15 28 21 19 53 49 84 26.j') numãrul de sesizãri fãcute cãtre instanþã pentru decãderea din drepturile pãrinteºti în anii 2006-2007 admise de instanþa de judecatã 180 160 160 140 120 100 80 60 40 20 1 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 1 0 5 3 0 26.l') numãrul de propuneri pentru instituirea tutelei admise de instanþa de judecatã 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 15 28 20 53 49 84 145 .

26. 2 din Legea 272/2004 500 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 62 61 35 252 457 469 146 .2 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0 0 0 27.o') numãrul de beneficiari ai protecþiei speciale instituite de DGASPC în baza art.m') numãrul de propuneri pentru instituirea tutelei respinse de instanþa de judecatã 1.2 1 1 0.8 0. 51 al.6 0.n') numãrul de cereri ale tinerilor peste 18 ani. dar pânã în 26 de ani înregistrate de DGASPC în perioada 20062007 de acordare de protecþie specialã pentru continuarea strudiilor 300 252 250 200 150 100 62 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 24 61 36 35 27.4 0.

28.s') numãrul de reintegrãri în familie a copiilor faþã de care s-a intocmit un plan invidualizat de protecþie s-au realizat în perioada 2006-2007 300 250 240 200 193 150 102 100 50 50 16 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 106 147 .r') numãrul beneficiarilor mãsurilor de protecþie specialã instituite în baza art.3 din Legea 272/2004 înregistraþi în perioada 2006-2007 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 6 4 2 7 0 418 29. 51 al.p') numãrul de cereri ale tinerilor peste 18 ani care au beneficiat de o mãsurã de protecþie specialã ºi nu îºi continuã studiile ºi nici nu au posibilitatea revenirii în familie înregistrate în perioada 2006-2007 pentru a beneficia de protecþie specialã 60 57 50 40 30 20 10 6 2 7 0 iasi bacau vaslui vrancea galati 0 suceava botosani neamt 28.

u') numãrul de apeluri la telefonul copilului pe an în care au fost semnalate cazuri de abuz ºi neglijare a copilului 1200 996 1000 800 600 400 200 83 31 0 suceava botosani 111 46 neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 32. neglijaþi.30. traficaþi 1200 969 1000 800 586 600 487 400 231 200 57 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 148 .v') numãrul de beneficiari ai serviciilor de consiliere ºi psihoterapie pentru copiii abuzaþi.t') numãrul de sesizari din partea cadrelor didactice de cazuri de rele tratamente. abuzuri sau de neglijare a copiilor 25 22 20 14 11 10 21 21 15 5 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 31.

x') numãrul de beneficiari ai mãsurilor intreprinse de DGASPC pentru facilitatea readaptarii fizice ºi psihologice ºi reintegrarea socialã a copiilor care au fost victime a oricãrei forme de neglijenþã. exploatare sau abuz. inumane. torturã sau pedeapsã ori tratamente crude.y') numãrul de angajaþi care au beneficiat de programe de formare în domeniul protecþiei ºi promovãrii drepturilor copilului 350 300 250 200 150 150 100 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 92 54 68 324 292 36. degradante 800 700 600 500 400 300 200 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 181 376 580 732 35.z') numãrul de angajaþi beneficiari ai programelor de formare în domeniul protecþiei speciale a copilului 35 30 30 25 20 15 10 6 5 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0 149 .33.

c) numãrul de cazuri care au fost respinse sau redirecþionate cãtre alte instituþii 60 52 50 40 30 20 10 2 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 9 9 150 .a) numãrul de cazuri privind instituirea unei mãsuri speciale de protecþie înregsitrate în perioada 2006-2007 700 597 600 500 400 300 200 107 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 105 244 523 2.COMISIILE PENTRU DREPTURILE COPILULUI Notã: Comisia pentru dreptutile copilului din judeþul Bacãu nu a oferit datele solicitate 2.b) numãrul de cazuri în care s-a dispus o mãsurã de protecþie din cele înregistrate 700 597 600 514 500 400 300 192 200 105 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 266 637 2.

4.d) numãrul de copii aflaþi în situaþiile descrise la art. 56 lit. b ºi e din Legea 272/2004 pentru care au fost instituite mãsura plasamentului în cursul anului 2006 ºi 2007
350 299 300 250 200 150 100 50 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0

11

5.e) numãrul total de plasamente dispuse în cursul anilor 2006 ºi 2007
700 600 500 400 300 200 105 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 244 573 465 428

216

5.f) numãrul de plasamente la o persoanã sau o familie dispuse în cursul anilor 2006 ºi 2007
300 250 200 150 100 60 50 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 49 89 242 190 192

151

5.g) numãrul de plasamente la un asistent maternal dispuse în cursul anilor 2006 ºi 2007
250 200 200 146 181

150

100 65 50 27 35

0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati

5.h) numãrul de plasamente la un serviciu de tip rezidenþial dispuse în cursul anilor 2006 ºi 2007
250 210 200 185

150

100

87

50 18 0 suceava botosani neamt iasi bacau

36 14

vaslui

vrancea

galati

6.i) numãrul de cazuri de plasament instituite de Comisia pentru Drepturile Copilului în cursul anului 2006 ºi 2007 în care s-a dispus obligarea pãrinþilor la pensie de întreþinere
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0 0 0 0 9

152

7.j) numãrul de copii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal pentru care s-au instituit în perioada 20062007 mãsura supravegherii specializate
180 160 140 120 100 79 80 60 40 20 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 16 0 16 85 167

7.k) numãrul de copii care au sãvârºit fapte penale ºi nu rãspund penal pentru care s-au instituit în perioada 20062007 mãsura plasamentului
6 5 5 4 3 2 1 1 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 1 1

10.l) numãrul de sesizãri din partea DGASPC pentru modificarea mãsurii plasamentului primite în cursul anului 2006 ºi 2007
600 500 400 300 200 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 482

339

38

44 0

153

10.o) numãrul de sesizãri din partea pãrinþilor privind modificarea sau încetarea mãsurilor de protecþie specialã dispuse de cãtre Comisia pentru Drepturile Copilului înregistrate în cursul anului 2006 ºi 2007 180 160 140 120 100 79 80 60 40 20 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 87 121 160 145 154 .m) numãrul de sesizãri din partea DGASPC pentru modificarea mãsurii plasamentului primite în cursul anului 2006 ºi 2007 care au fost admise 600 500 400 300 200 120 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 80 38 44 0 482 11.5 1 1 0.n) numãrul de sesizãri din partea DGSAPC pentru modificarea mãsurii supravegherii specializate primite în perioada 2006-2007 2.5 2 2 1.5 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0 0 12.

6 0.13.1 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0 0 0 0 19.3 0.7 0.p) numãrul de sesizãri din partea copiilor privind modificarea sau încetarea mãsurilor de protecþie specialã dispuse de cãtre Comisia pentru Drepturile Copilului înregistrate în cursul anului 2006 ºi 2007 8 7 7 6 5 4 3 2 2 1 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 18.9 0.r) numãrul de cereri din partea copiilor înregistrate în perioada 2006-2007 prin care aceºtia au solicitat sã fie ascultaþi în cadrul procedurilor privitoare la aceºtia 1 0.5 0.4 0.s) numãrul de plângeri din partea copiilor înregistrate în perioada 2006-2007 privitoare la încãlcarea drepturilor lor 30 25 25 20 15 10 6 5 0 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0 28 155 .2 0.8 0.

u) numãrul de cazuri de copii cu handicap înregistrate în cursul anului 2006 ºi 2007 în vederea stabilirii gradului de handicap ºi orientarii ºcolare 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 1293 4557 3697 3722 7506 6020 23.9 0.2 0.20.4 0.v) numãrul de atestate de asistent maternal eliberate în cursul anului 2006 ºi 2007 600 500 411 400 300 200 100 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 166 91 121 478 148 156 .8 0.6 0.1 0 suceava botosani neamt iasi bacau vaslui vrancea galati 0 0 0 0 0 0 21.t) numãrul de cazuri de instituire a unei mãsuri de protecþie specialã de competenþa Comisiei pentru Drepturile Copilului în care s-a întâmpinat refuzul minorului de 14 ani de a-ºi da consimþãmântul la stabilirea mãsurii în perioada 2006-2007 1 0.5 0.3 0.7 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful