MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE ACADEMIA DE POLIŢIE „ALEXANDRU IOAN CUZA” FACULTATEA DE DREPT

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC, Conf.univ.dr . POPESCU CRISTIAN

ABSOLVENT,

BUCUREŞTI

200 -

1

MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISRATIVE ACADEMIA DE POLIŢIE „ALEXANDRU IOAN CUZA” FACULTATEA DE DREPT

DISCIPLINA:

TEORIA ŞI TACTICA POLIŢIEI DE FRONTIERĂ

TEMA CONTROLUL DOCUMENTELOR PENTRU TRECEREA FRONTIEREI DE STAT

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC, Conf.univ.dr. POPESCU CRISTIAN

ABSOLVENT,

BUCUREŞTI

200
INTRODUCERE........................................................................................................ 5 2

Scurt istoric al documentelor de călătorie...........................................................5 Documentele de călătorie garant al exercitării dreptului la liberă circulaţie al persoanelor......................................................................................................... 7 Cap.1....................................................................................................................10 CONTROLUL DE FRONTIERĂ.................................................................................10 1. 1.Baza legală.................................................................................................10 1. 2. Scopul controlului şi persoanele asupra cărora se efectuează..................10 1. 3. Nivelele de control....................................................................................10 1. 4. Reguli ce trebuie respectate de polţiştii de frontieră atunci când desfăşoara controlul documentelor de călătorie...............................................11 1. 5. Controlul minim pentru trecerea frontierei................................................12 1. 6. Controlul amănunţit pentru trecerea frontierei.........................................12 Cap. 2...................................................................................................................15 PROCEDURI DE CONTROL LA TRECEREA FRONTIEREIEXTERNE............................15 2. 1. Controlul persoanelor care benefiează de dreptul la liberă circulaţie.......15 2. 2. Controlul cetăţenilor care aparţin statelor terţe, apatrizi şi refugiaţi........16 2. 3. Procedura eliberării vizei în punctele de trecere a frontierei de stat.........20 2. 4. Proceduri pentru organizarea şi executarea controlului de frontieră în cazul consemnelor restrictive............................................................................25 2. 4. 1. Categorii de consemne.....................................................................25 2. 4. 2. Implementarea consemnelor.............................................................25 2. 4. 3. Procedura executării controlului de frontieră în cazul descoperirii consemnelor restrictive..................................................................................26 Cap.3....................................................................................................................31 PROCEDURI DE CONTROL SPECIALE PENTRU CONTROLUL DOCUMENTELOR EFECTUATE ASUPRA ANUMITOR CATEGORII DE PERSOANE..................................31 3. 1. Controlul asupra şefilor de stat şi de guvern şi membrii delegaţiilor acestora............................................................................................................31 3. 2. Controlul asupra piloţilor aeronavelor şi alţi membrii ai echipajului..........31 3. 3. Controlul marinarilor.................................................................................31 3. 4.Controlul posesorilor de paşapoarte diplomatice,oficiale sau de serviciu şi membrii ai organizaţiilor internaţionale............................................................32 3. 5. Controlul muncitorilor transfrontalieri.......................................................34 3

3............................................ Controlul minorilor. 2................ 59 Anexe.......................... 8....... Situaţii care arată că un document este falsificat................................................................3.D....... 1........... Examinarea şi cercetarea de către poliţiştii de frontieră.......................................... 3..................43 4.............41 PROCEDURI SPECIALE DE CONTROL PENTRU PREVENIREA COMBATERII FALSURILOR ÎN DOCUMENTELE DE TRECERE A FRONTIEREI...........................................................................................41 4..............51 Concluzii... 2..........................41 4............. 4....... Activităţi desfaşurate de catre poliţistul de frontieră la descoperirea unui document pentru trecerea forntierei fals sau falsificat........................ Controlul turiştilor S..................A (Statut cu destinaţie aprobată)...........................45 4...46 4................ 3............ Categorii de persoane care utilizează documente false sau falsificate pentru trecerea frontierei:.............46 4........................... 3................................................. 4................ Documente necesare pentru trecerea frontierei................... 3.............. 7..........35 3..... Controlul elevilor din statele terţe rezidenţi într-un Stat Membru sau întrun Stat Terţ care nu face obiectul obligativităţii vizei................. Procedruri folosite de politistii de frontiera pentru descoperirea falsurilor in documentele pentru trecera frontierei............... 61 Bibliografie..................................................73 4 ................................................45 4............. Procesul identificării unui document care este în neregulă .. Examinarea şi cercetarea condiţiilor de formă...................... 3................ 1.............................. atunci când nu se dispun de specimene pentru comparaţie:................................................... 4............45 4................................... a condiţiilor de formă şi conţinut a documentelor pentru trecerea frontierei..................35 Cap..34 3............... 6.....

....îl constituie – pentru acea perioadă – apariţia primelor relaţii juridice internaţionale care.....................................10....Buc 1984 pag.. clasele sociale...De exemplu”statul hittit a intrat în relaţii contractuale atât cu statele independente....... Procedura de împarţire a prăzii de război(de pildă una din parţile contractante primea teritoriul. deşi acesta nu putea să-i ocrotească sub nici o formă..... Ed Albatros ................. Într-un tratat încheiat între două state siriene se specifica dreptul de azil pentru fugari şi exilaţi cu exceptia hoţilor şi ucigaşilor...... Tactica Poliţiei de Frontieră .. deci cu alte cuvinte să posede un document de călătorie..comerciant. Practic acest lucru arată că supuşii săi care se aflau pe un teritoriu străin erau lipsiţi de drepturi.........Acestea s-au dezvoltat îndeosebi pe teritoriul Mesopotamiei şi al Siriei........... a fugarilor şi a prizonierilor din alte state........militar) în virtutea căreia să beneficieze de protecţia suveranului străin pe al carui teritoriu se află călătorul şi a-i asigura libera trecere prin anume zonă sau locuri.... pentru a-i recunoaşte o anumită calitate(sol.... ..... extradarea reciprocă a transfugilor........ acesta să aiba asupra sa un anumit document care să-i asigure libera trecere................ cautând să împiedice negoţul asirian2............. statul.... M................ cât şi cu cele dependente de el..... În tratatele sale cu aliaţii dependeţi statul hittit işi rezerva dreptul de a face negoţ........................ În aceste tratate care s-au păstrat într-un număr destul de mare se specificau obligaţiile de ajutor militar atât impotriva duşmanilor dinăuntru cât şi pentru înnăbuşirea răscoalelor din teritoriile dependente................................A...... INTRODUCERE Scurt istoric al documentelor de călătorie Apariţia lumii antice marchează momentul în care homo sapiens realizează trecerea de la preistorie la civilizaţie “inventând o viaţa urbană... Cu toate acestea locuitorul unui stat nu se bucura de protecţia juridică atunci când se află pe teritoriu străin....... prevăzânduse predarea unora sau altora dintre cetăţile de la hotare.I 2005........ ..... printre altele fac trimitere şi la situaţia străinilor......................... exploatarea brutală a omului dar şi modele admirabile de rafinament artistic”1 Un element deosebit de important în teritoriul situat pe partea răsăriteană a Mării Mediterane şi în Asia anterioară .............. 5 ............... cetatea.. se stabilea dreptul de a întării oraşele de la graniţă sau obligaţia de a nu întării.................... Pe de altă parte Asiria punea problema organizării propiilor reţele de colonii comerciale ce luau naştere pe teritoriul altui stat sau trib străin...... iar cealaltă primea locuitorii pentru a-i transforma în sclavi)......vol 2 Controlul de frontieră Ed..................Istorie a lumii antice .............. Prin tratale internaţionale se stabileau de asemenea hotarele.. Pentru a regelmenta aceasta problemă o parte dintre suverani au cazut de acord ca. Matei ......... 1 2 Horia C............. de regulă suveranul considerând că supuşii săi aflaţi în altă ţară trebuie sa se supună şi să respecte legile sale......

a celei de la Grantz din 1922 şi a celei din 1926 de la Geneva ţinute sub egida Naţiunilor Unite.1975.Probleme legate de simplificarea formalitaţilor de trecere a frontierei se regăsesc şi în Actul final al Conferinţei pentru securitatea şi cooperarea în Europa semnat la Helsinki la 01. precum şi în documentul Reuniunii de la Copenhaga din 29. precum şi a formalităţilor de trecere a frontierei au făcut obiectul Conferinţei de Pace din 1920 de la Paris. fiind adoptat de majoritatea ţărilor. În timpul celui de-al doilea razboi mondial această cărticică este folosită din nou ca expresie a nevoilor statelor de a-şi asigura securitatea pe plan internaţional. După primul razboi mondial. O altă problemă foarte importantă ridicată tot în 1920 când a fost cerută transformarea hârtiei iniţiale într-o cărticică (carnet)de aproximativ 10 pagini. care să fie valabilă cel putin 2 ani sau cel mai bine 5 ani.1990. 1957 şi 1963 precum şi la conferinta asupra turismului şi călătoriilor în străinătate. În ceea ce priveşte denumirea de paşaport aceasta a apărut în Franţa Modernă. De asemenea sunt facute recomandări cu privire 6 .Totodată aceste documene prezentate mai sus conţin prevederi cu privire la micşorarea termenului de aşteptare pentru hotărârile privind vizele. impus mai ales de apariţia trenurilor de persoane în Europa.08.06.N. fapt care a determinat o accelerare a modernizării paşaportului şi a formalitaţilor de trecere a frontierei statelor. a formalităţilor privitoare la cererile de viză. Punctele de trcere (vămile)sunt menţionate şi în Blibie în Noul Testament. precum şi a taxelor de acordare a acestora. unde este descrisă întâlnirea lui Isus cu vameşul Matei. în Documentul final al Reuniunii de la Viena a reprezentanţilor statelor participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa.Mărturii despre existenţa unor astfel de documente au fost descoperite încă din perioada Persiei antice. La mijlocul secolului 19 asistăm la o explozie a turismului. Conferinţa de la Viena din 1815 cu privire la regulile diplomatice consacră paşaportul ca document de călătorie în străinătate. unde regele Ludovic al 14-lea (Regele Soare)a semnat scrisorile passe-port(trecere prin port în limba franceză)adică un permis de trecere printrun port. prin Consiliul Economic şi Social la cele 3 conferinte de la Roma din anii 1947. în cele 4 Evanghelii. Alte atestări mult mai elocvente referitoare la astfel de documente datează din timpul romanilor(o referire în Legea XXV cu privire la o anume legitimaţie de voiaj).U. La aceste conferinţe au fost adoptate o serie de recomandări pentru statele foste membre ale Ligii Naţiunilor de a introduce paşaportul “tip internaţional”care a fost adoptat şi de România după conferinţa de la Geneva din 1926. problema conţinutului şi formei paşaportului. În perioada feudală documentele de călătorie apar sub formă de solie sau scrisoare. De problema paşaportului. după cel de-al 2-lea război mondial s-a ocupat şi O. În următorii 100 de ani toate ţările europene şi-au creat un model de eliberare de paşapoarte care constă dintr-o foaie de hârtie cu o ştampilă.

dreptul de a părăsii orice ţara. ele însele constituind un garant al dezvoltării societaţii pe toate planurile.1948. inclusiv a sa şi de a revenii în ţara sa.A. Odată cu sfarşitul anilor 1990.O. Astfel D.5”statele părţi se angajează să interzică şi să elimine discriminarea rasială sub toate formele şi să garanteze dreptul fiecăruia la egalitate în faţa legii fără deosebire de rasă.12. şi de a se întoarce în ţara sa.N.N.U prin rezoluţia 2106 la 21. prevăzut cu o serie de caractere alfa numerice pe o pagină care ar da o siguranţă mai mare în ceea ce priveşte descoperirea documentelor false sau a peroanelor date în urmărie.1965. incepând cu 1 octombrie 2003. Actualmente proiectul Constituţiei Europene. Sub acest aspect. Prevederile D. S. inclusiv pe a sa. 5 Adoptată de Adunarea generală O. drept enunţat în mai multe documente juridice internaţionale.U prin rezoluţia 217 din 10. ⇒ nimeni nu poate fi privat în mod arbitrar de dreptul de a intra în ţară.3 stipuleaza la art.12. pretinde o viză(eliberată de o ambasadă sau consulat al S. 3 4 Adoptată şi proclamată de Adunarea generală O.U. a apărut modelul de paşaport cu “citire optică” un model.U la 16. în baza dispoziţiilor europene referitoare la circulaţia propune existenţa ”paşaportului european. a adoptat prin consens de Convenţia Europeană la 13 iunie si 10 iulie.1966. De altfel o democraţie reală nu poate fi concepută fără respectarea drepturilor fundamentale ale omului.U. 13 faptul că: ⇒ orice persoană are dreptul de a circula în mod liber şi de a-şi alege reşedinta în interiorul graniţelor unui stat. unul dintre cele mai expresive drepturi este cel al liberei circulaţii. Adoptat şi proclamat de Adunarea generală O.U. origine naţională sau etnică precum şi dreptul de a circula liber şi de a-şi alege reşedinta în interiorul unui stat.12.O.la efectuarea cu “bună credinţă” şi fără întărziere nejustificată a controlului paşapoartelor şi a controlului vamal.A din ţara de origine a călătorului). 7 . Documentele de călătorie garant al exercitării dreptului la liberă circulaţie al persoanelor O problemă care în momentul de faţă întruneşte un larg consens în rândul statelor democratice este cea referitoare la garantarea drepturilor fundamentale ale omului. culoare. Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala5 arată că la art.D. sunt copletate prin Pactul internaţional privind drepturile civile si politice4 care are urmatorul conţinut: ⇒ orice persoană care se află în mod legal pe teritoriul unui stat are acolo dreptul de a circula liber şi de a-şi alege acolo reşedinţa.U. ⇒ orice persoană are dreptul de a părăsi orice ţară.D. ⇒ orice persoană este liberă să părăsească orice ţară inclusiv propia sa tară. pentru cetăţenii statelor comunitare”. Ca o consecinţă a evenimentelor de la 11 septembrie 2001 a inteţirii atacurilor teroriste.N. Pentru exemplificare este suficientă o scurtă prezentare a acestora.

schimb de experienţă. duce la creşterea turismului internaţional. libere de orice fel de restricţii sau discriminari. 8 . Practic documentele de călătorie constituie garantul exercitarii dreptului de circulaţie liberă a persoanei. Cu alte cuvinte. prin legislaţia internă şi în conformitate cu prevederile normelor juridice internaţionale.07. cât şi menţinerea unui climat favorabil păcii şi bunei cooperări între toate statele lumii. înlesnind schimburile economice şi comerciale reciproc avantajoase. asigurarea securităţii interne a cetăţenilor din fiecare ţară trebuie combinată cu protejarea drepturilor şi liberatăţilor individuale a fiecărei pesoane care doreşte să-şi exercite dreptul la liberă circulaţie acesta este şi motivul pentru care fiecare stat a stabilit. Spre exemplu dacă ne referim la regimul juridic al documetelor de călătorie din Romania. însă numai sub condiţia îndeplinirii cumulative a cerinţelor prevăzute atăt de normele de drept internaţional căt şi de cele interne. Dreptul fiecărei persoane de a poseda un document de călătorie nu e viciat de nici o restricţie. sau ordinea publică se opun la acestea” Aşa cum rezultă din exemplele de mai sus. comerciale. Reglementrea actuală creează facilitaţi pentru obţinerea paşapoartelor. conferă posibilitatea dezvoltării legăturilor cu toate statele. Actualele reglementări în materie de documente de călătorie şi călătorii în străinatate. constatăm că acesta este guvernat de trei principii 6 Adoptată la 28. organelor centrale şi altor unităţi economice.26 obligă”fiecare stat contractant să acorde refugiaţilor care se găsesc în mod legal pe teritoriul său dreptul de a-şi alege locul de reşedintă şi de a circula liber. cu rezervele instituite de reglementările aplicabile străinilor. afară de cazuri că raţiuni imperioase privind securitatea naţională. în general. 28 că”statele contractante vor elibera refugiaţilor care işi au reşedinţa obişnuită pe teritoriu lor documente de călătorie care să le permită să călătorească în afara acestui teritoriu. în condiţiile sporirii numărului persoanelor care călătoresc în străinătate şi a străinilor care vin în Romania. Una din condiţii(valabilă pentru toate statele lumii recunoscute internaţional) este cea referitoare la posesia documentelor de călătorie în calitate de titular pentru fiecare persoană care doreşte să-şi exercite dreptul de liberă circulaţie. simplificând formalitaţile legate de trecerea frontierei de stat. Astfel un număr tot mai mare de delegaţi ai ministerelor. orice persoană poate beneficia de dreptul de libera circulaţie. contribuind la promovarea unor relaţii de prietenie între state. culturale sau ştiinţifice pentru prosperitatea pieţei. intreprizători particulari se deplasează în strainatate sau vin în Romania pentru încheierea unor acorduri economice. condiţiile care trebuie indeplinite pentru trcerea frontierei.1951 de Conferinţa Plenipotenţiarilor Natiunilor Unite. în aceleaşi împrejurări” Mai mult decât atât convenţia prevede la art. cu excepţia celor special prevăzute de normele juridice în materie. documentare sau studii.Dreptul privind libertatea de circulaţie e prevăzut şi de Convenţia privind statutul refugiaţilor6 care prin art.

⇒ orice ceatăţean străin poate călătorii liber în Romania. ⇒ fiecare cetăţean român sau străin care domiciliează în Romania are dreptul la eliberarea unui document de călătorie pe baza căruia să poată călătorii în străinătate. sex. limbă. naţionalitate. ⇒ dreptul de a călătorii liber în străinatate nu poate face obiectul unor restricţii exceptând cazurile prevazute de lege. 9 .fundamentale şi anume: ⇒ cetăţenii români fără deosebire de rasă. ⇒ convingeri politice. religie. ocupaţie se bucură de dreptul de a călătorii liber în străinătate. cu excepţia cazului în care prezintă un pericol privind securitatea naţională şi ordinea publică şi siguranţa natională.

convenţiile şi acordurile internaţionale la care Romania este parte. Poliţiştii de Frontieră. adoptat la 06.Cap.2006 privind instituirea unui Cod Comunitar asupra regulilor care stau la baza liberei circulaţii a persoanelor peste frontiere ⇒ ( cu excepţia prevederilor privind frontierele interne). 10 . conform căreia prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. ⇒ mijloacelor de transport. Aceste documente devin aplicabile data fiind incidentă art. Scopul controlului şi persoanele asupra cărora se efectuează Controlul pentru trecerea frontierei are ca scop verificarea şi constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru intrarea şi ieşirea în/din teritoriul Statelor Membre ale Uniunii Europene7: ⇒ a persoanelor. Nivelele de control Cercetarea documentelor necesită verificarea de către poliţistul de frontieră. va fi proporţională cu obiectivele urmărite de acea măsura şi va fi conformă cu dreptul intern. dizabilităţi. 2.2006. în îndeplinirea îndatoririlor lor pe timpul efectuării controlului de frontieră vor respecta întocmai demnitatea umană.01. au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. 105/2001 privind frontiera de stat a României. 3. Pe parcursul efectuării controlului de trecere a frontierei. Astfel există dispozitive şi instrumente minime de control pentru Nivelul 1.2004 a Parlamentului European şi Consiliului privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetaţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora. origine etnică. a unui anumit număr de zone pentru a se putea convinge de autenticitatea unui paşaport sau vize.U. ⇒ Directiva 38/CE/29. republicată.Baza legală Începând cu data de 01. 1. care să poată semnala elementele de securizare (lupa şi sursa de lumină cu 7 O. 1. ⇒ a mărfurilor şi a altor bunuri. din Constituţia Romaniei. cu respectarea prevederilor Actului de Aderare. dată de la care România devine Stat Membru UE.03.G.148 alin 2.04. iar orice măsură luată în îndeplinirea îndatoririlor lor. 1. religie sau credintă. legate de sex.2007. precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu. poliţiştii de frontieră nu vor discrimina persoanele pe motive rasiale. Poliţia de Frontieră Română va aplica principiile supravegherii şi controlului frontierelor practicate de comunitatea europeană aşa cum sunt prevăzute în următoarele acte europene : ⇒ Regulamentul 562/15.1 CONTROLUL DE FRONTIERĂ 1.11. vârstă sau orientare sexuală. ⇒ Manualul Practic pentru Poliţistii de Frontieră UE.

dorinţa excesivă de a coopera). Punctele de frontieră mai sunt dotate cu computere. iar când există viză în documentul de călătorie folosiţi la identificare şi elementele pe care aceasta le poate oferi.raze ultraviolete) şi un aparat perfecţionat (videocomparator) pentru Nivelul 2. identificarea persoanei folosind metoda portretului vorbit. albă(normală). Reguli ce trebuie respectate de polţiştii de frontieră atunci când desfăşoara controlul documentelor de călătorie Reguli generale pentru poliţiştii de frontieră atunci când execută controlul de frontieră8: ⇒ atunci când luaţi documentul de călătorie aruncaţi întotdeauna mai intâi o privire la chipul călătorului (cautaţi să reţineţi cât mai multe trăsături importante ale chipului călătorului). Toate întrebările trebuie să fie bine echilibrate şi adresate la modul prietenos. precum şi verificarea automată a cifrelor de control din banda de citire optică – M. ⇒ baza de date se alimentează automat. 1. Deasemenea poliţiştii de frontieră în exercitarea serviciului public prestat permanent în folosul societăţii trebuie să asigure protecţia: ⇒ cetăţeanului cu drepturile şi libertăţile sale. ⇒ inainte de a aplica ştampila în documentul de călătorie trebuie să vă asiguraţi că persoana nu a depăşit perioada de şedere admisă. ⇒ comunităţii.. în scopul utilizării frauduloase a acestora. ⇒ consultarea bazei de date. ⇒ comparaţi trăsăturile călătorului cu fotografia şi cu descrierea făcută în documentul de călătorie. includerea altor persoane. care permit accesul la baza de date care conţine alerte cu privire la documentele semnalate a fi furate.în special fila cu datele personale). 11 . ştampilele şi sigiliile inserate. menţineţi întotdeauna contactul verbal şi observaţi comportamentul şi reacţia călătorului(nervozitate.Z. pentru a decide dacă prezintă semne de contrafacere sau falsificare (numerotarea. 4. printarea. pentru optimizare. atitudine agresivă.R. ⇒ verificaţi documentul de călătorie atent. 8 Manualul Schengen. corecturile făcute în document. Prin folosirea sistemelor de citire optică a documentelor de trecere a frontierei se realizează: ⇒ controlul valabilităţii documentelor prin vizualizarea acestuia în trei spectre de lumină. referitoare la documentele false ori falsificate. ultraviolete şi infraroşu. pierdute sau anulate. ⇒ întrebările puse de călător nu trebuie să fie considerate supărătoare şi trebuie să le raspundeţi de o manieră eficientă şi politicoasă.pe timpul verificărilor în bazele de date. coaserea paginilor. De asemenea poliţiştii de frontieră au la dispoziţie sisteme de citire optică a documentelor de trecere a frontierei. ⇒ niciodată nu interogaţi călătorul ca pe un potenţial infractor sau e(i)migrant ilegal.

într-o verificare rapidă şi directă a documentului de călătorie. culoare. deturnate. ⇒ nu invocă ordine superioare sau împrejurările exceptionale drept justificare a incălcării legii. solicitudine. ⇒ încurajează respectarea drepturilor omului în orice împrejurare. respect pentrui ordine şi lege. verificare care poate de asemenea include. inclusiv în afara orelor de program. ⇒ foloseşte forţa. ⇒ respectă adevărul şi nu ascunde date şi informaţii menite să stabilească adevărul. asigură confidenţialitatea informaţiilor pe care le deţine şi nu le foloseşte abuziv. origine natională sau socială9. ⇒ dovedeşte responsabilitate profesională. 4 Constituţia României. inumane sau degradante. ⇒ nu tolerează actele de corupţie sau de abuz şi se opune cu fermitate şi rezistentă oricaror incercări de a fi subiect al acestora. consultarea în bazele de date relevante. ⇒ intervine în limitele competenţelor detinuţe. loialitate. Activitatea poliţiştilor de frontieră se bazează în mod obligatoriu pe următoarele norme: ⇒ respectarea şi asigurarea aplicării legii fără nici o deosebire de rasă. Controlul amănunţit pentru trecerea frontierei 9 Art. pierdute sau invalide. imparţialitate. care să implice punerea de acord a identităţii persoanei cu documentele care permit acesteia trecerea frontierei. ⇒ nu comite. 12 . nu instigă şi nu tolerează acte de tortură. cu respectarea principiului proporţionalităţii intervenţiei şi a prevederilor legale. ⇒ execută ordinele legale. inclusiv armele de foc pentru îndeplinirea atribuţiilor în situaţiile în care este absolut necesar. discreţie. profesionalism. deschidere spirituală. Conduita poliţiştilor de frontieră se bazează pe urmatoarele valori: integritate. a informaţiilor privitoare la documentele furate. 5. opinie. şi pentru a contracara actele de tulburare a ordinii şi liniştii publice. responsabilitate. 1. Controlul minim constă de regulă. ⇒ respectă normele morale de convieţuire socială. din proprie iniţiativă sau dacă este solicitat pentru a acorda sprijin persoanelor aflate în pericol. 6. Controlul minim pentru trecerea frontierei Toate persoanele care trec frontiera externă trebuie să treacă printr-o verificare minimă la intrare şi la ieşire. limbă. simţ justiţiar. religie. ⇒ păstrează cu stricteţe secretele de stat şi de serviciu. sex. cu scopul de a controla valabilitatea acestuia şi de a detecta prezenta semnelor de falsificare sau contrafacere. se abţin de la executarea celor care sunt vădit ilegale.⇒ instituţiilor statului. 1. ⇒ nu utilizează sistemul relaţiilor profesionale în interes personal.

lămpi de restabilire. precum videocomparator.V. ⇒ examinarea ştampilelor de intrare şi ieşire din documentul de călătorie al cetăţeanului statului terţ respectiv.I. dacă se impune. de cerinţa vizei sau a permisului de şedere. microscoape şi ori de cate ori este necesar a unor echipamente mai avansate. dacă persoana nu a depăşit deja durata maximă a şederii autorizate pe teritoriul Statelor Membre.iar acţiunea trebuie întreprinsă.S. constă în11: ⇒ verificarea faptului dacă cetăţeanul statului terţ se află în posesia unui document valabil pentru a trece frontiera. pentru a verifica. pentru întoarcerea în ţara de origine sau de tranzit către un stat terţ. atunci când se impune. ⇒ verificarea amănunţită a documentului de călătorie. pentru a detecta prezenţa oricăror semne de falsificare sau contrafacere. ⇒ verificarea cu privire la plecarea şi la destinaţia cetăţeanului statului terţ respectiv şi scopul şederii avute în vedere şi atunci când este necesar. cecuri de călătorie şi cărţi de credit aflate în posesia cetăţenilor statelor terţe. scrisorile de garanţie. constă în verificarea îndeplinirii tuturor condiţiilor de intrare. şi în bazele de date naţionale . mijloacele sale de transport şi obiectele pe care acesta le transportă cu sine nu sunt susceptibile să pună în pericol ordinea publică. astfel10: ⇒ verificarea faptului dacă cetăţeanul statului terţ se află în posesia unui document sau documente valabile pentru trecerea frontierei şi care nu au expirat şi a faptului dacă acesta este însoţit. securităţii interne sau a relaţiilor internaţionale ale oricăreia dintre părţile contractante. ⇒ verificarea faptului dacă cetăţeanul statului terţ are suficiente mijloace de subzistenţă pentru durata şi scopul şederii avute în vedere. sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale oricărui stat membru. 10 11 Manualul Schengen. verificarea mijloacelor de subzistenţă se poate baza pe numerar. lupe. Această verificare trebuie să includă consultarea directă a datelor şi alertelor cu privire la persoane şi ori de cate ori este necesar. Controlul amănunţit la ieşire. pentru depistarea semnelor de falsificare sau contrafacere. 13 . verificarea documentelor corespunzatoare. ⇒ verificarea documentului de călătorie. prin compararea datelor de intrare şi ieşire. invitaţiile din partea gazdei pot constitui de asemenea dovada unor mijloace suficiente de subzistenţă în situaţia în care acestea sunt prevazute de legislaţia natională. Manualul Senghen. examinarea documentelor de călătorie. ⇒ verificarea faptului că cetăţeanul statului terţ respectiv. ca urmare a existenţei unei alerte. a obiectelor continute în S. securitatea internă. ⇒ verificarea ori de câte ori este posibil a faptului dacă cetăţeanul statului terţ nu este considerat a fi o ameninţare la adresa ordinii publice. Atunci când este cazul. a vizelor şi permiselor de şedere trebuie efectuată prin compararea cu specimenele documentelor actuale care dau dreptul de trecere a frontierei şi cu specimenele stickere-lor de viză. sau dacă poate obţine aceste mijloace în mod legal.Controlul amănunţit la intrare. Declaraţiile de sponsorizare. utilizând echipamente precum lămpile U.

S. ⇒ consultarea alertelor cu privire la persoane şi obiecte incluse în S. iar dacă circumstanţele permit acest lucru.I. sau faptul că se află în posesia unor mijloace de subzistenţă. Reguli în legătură cu efectuarea controalelor amănunţite: ⇒ la cererea persoanei care a fost supusă unui control amănunţit.La ieşirea din România. de către un lucrator vamal corespunzator sexului persoanei controlate. Celelalte controale şi în particular examinarea documentelor de călătorie şi şedere. ⇒ dacă se solicită de către cetăţeanul căruia i se efectuează control amănunţit ori există facilităţile adecvate pentru acest lucru. căutările în S. Cetăţenii statelor terţe care deţin un permis de şedere emis de un stat Schengen sau un stat membru. la frontiera externă se pot efectua şi controale suplimentare. dacă este necesară. şi ori de câte ori există nevoia de a face verificări suplimentare. şi a rapoartelor din bazele de date naţionale. să-i puna la dispoziţie numărul de identificare. aceste controale se efectuează într-un spaţiu care nu este public iar cetăţeanul va fi informat în legătură cu scopul controlului respectiv precum şi cu privire la procedura de control. trebuie ca o regulă generală să nu fie solicitaţi să dovedească scopul şederii avute în vedere. Furnizarea numelui poate fi refuzată. controalele amănunţite în această situaţie pot fi efectuate într-o locaţie separată faţă de cabine(controalele din linia a doua). ⇒ verificarea faptului dacă persoana nu a depăşit durata maximă a şederii autorizate pe teritoriul statelor Schengen sau membre respective. ⇒ dacă este necesar să fie efectuat control corporal.S. ⇒ auto poate fi controlat pe platoul dispus anterior pistelor de control. care pot cuprinde: ⇒ verificarea faptului dacă persoana se află în posesia unei vize valabile. daca există motive să se creadă ca poliţistul de frontieră ar putea fi serios dezavantajat(de exemplu: dacă poliţistul a fost ameninţat cu răzbunarea). 14 . acest control se desfăşoara în încăperea de control a Biroului vamal. poliţistul de frontieră care efectuează controlul trebuie să-i arate acestuia insigna de serviciu. cu excepţia cazului când acesta deţine un permis de şedere valabil emis de un stat Schengen sau un stat membru sau alte documente care autorizează şederea sau reintrarea pe teritoriul respectiv. să-şi decline identitatea. ⇒ pentru a nu încetini procedurile de verificare în cabinele de intrare/ ieşire din prima linie.I. şi în bazele de date naţionale trebuie să se efectueze. ⇒ bagajele vor fi verificate în încaperea în care este dispus aparatul cu raze x-Rapiscan.

Acestora: ⇒ nu li se aplică ştampila de intrare sau ieşire în documentul de călătorie. În situaţia în care cetăţeanul terţ este căsătorit cu cetaţeanul UE. dacă sunt cetăţeni ai unui stat terţ care fac obiectul obligativităţii vizei fac excepţie de la obligativitatea vizei. ⇒ evidenţa trecerii frontierei de către aceste persoane se ţine numeric şi nu nominal. Controlul persoanelor care benefiează de dreptul la liberă circulaţie Persoanele care beneficiează de dreptul la libera circulaţie12 pot călători în Comunitatea Europeană în baza paşaportului sau a cărţii de identitate. a Parlamentului Europen şi a Consiliului European din 29. ⇒ pe parcursul controalelor minime. permise de muncă. de catre organele poliţiei de frontieră. prezentă şi suficient de serioasă la adresa securităţii interne. ci numai în cazuri particulare atunci când există suspiciuni asupra persoanei verificate.04. 1. ⇒ datele lor de identitate nu se implementează şi nu se stochează în baza de date. dar este în posesia unei vize care-i permite intrarea. EEA. nu i se ştampilează paşaportul la intrare şi ieşire. sănătaţii publice şi relaţiilor internaţionale ale statelor membre. i se ştampilează paşaportul şi la intrare şi la ieşire. nu se implementează în baza de date şi nu i se solicită să dovedească scopul şederii sau mijloacele de subzistenţă. CH care sunt cetăţeni ai unui stat terţ trec frontiera în baza paşaportului şi vizei de intrare. ⇒ nu li se cer detalii de către poliţistul de frontieră despre scopul călătoriei. poliţiştii pot consulta bazele de date naţionale şi europene astfel încât să se asigure că acele persoane nu reprezintă o amenintare reală. 12 Directiva 2004/38/C.Cap. ⇒ nu se verifică în baza de date de consemne la frontieră în mod obligatoriu şi cu caracter permanent. ordinii publice.2004. ⇒ sunt supuşi unui control minim ce constă într-o verificare rapidă şi imediată a documentelor de călătorie pentru stabilirea identitaţii. valabile. dar şi într-o manieră aleatorie şi nesistematică (deci nu obilgatoriu şi cu caracter permanent). mijloace de subzistenţă. EEA sau CH şi este în posesia permisului de şedere descris mai sus. cazurile în care aceşti cetăţeni se află în posesia unui permis sau card de şedere. Membrii de familie ai cetăţenilor UE. emis de un stat membru sau de către statele EEA şi CH cu indicaţia = membru de familie al unui cetăţean al Uniunii Europene = sau membru de familie al unui cetăţean EEA sau CH. În situaţia în care cetăţeanul terţ este căsătorit cu cetăţeanul UE.E. EEA sau CH şi nu este în posesia permisului de şedere descris mai sus. 2 PROCEDURI DE CONTROL LA TRECEREA FRONTIEREIEXTERNE 2. 15 . date despre locul unde vor locui ori alte date personale.

1 din O. ⇒ să nu fie incluşi în categoria persoanelor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în Romania sau care au fost declaraţi indezirabili.U. 2. Suma pentru subzistenţă trebuie să conţină cheltuielile medii pentru cazare şi masă. O. sănătăţii publice sau relaţiilor internaţionale a oricăruia dintre statele 13 14 15 16 17 Regulamentul Consiliului European 539/2001 şi legislaţia internă. pe bază de reciprocitate sau unilateral.1 din Regulamentul Consiliului European 562/15. carnetele de marinar sau alte documente similare eliberate la standardele cerute de practica internaţională de către statele. Emiterea vizei la frontieră rămâne o masură cu caracter excepţional. apatrizi şi refugiaţi Intrarea pe teritoriul Romaniei poate fi permisă cetăţenilor statelor terţe. ⇒ să nu fie consideraţi o ameninţare la adresa ordinii publice. securităţii interne. 102/2005 şi Normele metodologice de aplicare aprobate prin H. faptul că posedă suficiente mijloace de subzistenţă.U. La ora actuală suma este de 100 euro/zi pentru vizele de scurtă şedere.3006 coroborat cu Art. documentele de călătorie ale apatrizilor. cu luarea în considerare a scopului călătoriei. 16 . În situatia în care reuşeste şi dacă nu există nici un fel de dovezi care să ateste că reprezintă un risc la adresa ordinii publice. trebuie să i se acorde viza gratuit în procedură accelerată. titlurile de voiaj. documentele de călătorie ale refugiaţilor. care însoţeşte sau se alatură cetăţeanului UE/EEA/CH soseşte la frontieră făra a fi în posesia permisului de şedere valabil într-un stat membru. 2. Înainte de a fi întors din drum trebuie să i se acorde toate şansele rezonabile de a corobora sau a dovedi că se află sub incidenţa dreptului la liberă circulaţie. 539/15.6 pct. în P. O.pentru şederi ce nu depăşesc trei luni într-o perioadă de şase luni. ⇒ să fie în posesia unei vize româneşti valabile. atât pentru perioada şederii cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau tranzitul spre un stat terţ în care intrarea le va fi permisă cu siguranţă. cartea de identitate sau alte documente similare. 1864 din 21.5 pct.G privind statutul străinilor. dacă se solicită17.În situaţia în care un cetăţean terţ membru de familie al unui cetăţean UE/EEA/CH. acceptate de statul român16 (paşapoartele. Art.G 194/2002 privind regimul străinilor în România.2006.E. teritoriile sau entităţile internaţionale recunoscute de Romania.G.03. la frontieră. i se va cere să posede o viză de intrare13.G nr. Regulamentul C.03.F cu aprobarea Inspectoratului General al Politiei de Frontieră14.12. eliberate de statele în care aceştia îşi au domiciliul). securităţii publice sau sănătăţii publice. dacă îndeplinesc cumulativ condiţiile15: ⇒ să fie în posesia unui document/documente de călătorie valabile care permit trecerea frontierei.2001 care enumeră statele terţe ai căror cetăţeni trebuie să fie în posesia unei vize când traversează frontierele externe şi statele ai căror cetăteni sunt exceptaţi de la aceasată cerinţă. Controlul cetăţenilor care aparţin statelor terţe. eliberate în baza Conventiei de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaţilor şi documentele de călătorie eliberate străinilor cărora li s-a acordat protecţie umanitară condiţionată. sau sunt în postura de a obţine legal asemenea mijloace.U. ⇒ să justifice scopul şi condiţiile şederii.T.

1931/2006 care stabileşte regulile de trafic transfrontalier local la frontierele externe terestre ale statelor membre. 20 19 18 Acordul din 19.06. utilizând echipamente precum lămpile U. verificarea documentelor corespunzatoare.1851 între părţile N. ⇒ membrii forţelor care călătoresc în interes NATO sau activităţi în cadrul Parteneriatelor pentru Pace(P. nr. dacă persoana nu a depăşit deja durata maximă a şederii autorizate pe teritoriul Statelor Membre.T.) şi care sunt posesori ai ordinelor de identificare şi călătorie20.1999.2001 pentru ratificarea Acordului European privind suprimarea vizelor pentru refugiaţi încheiat la Strasbourg la 05. cetăţenii statelor terţe vor fi supuşi controalelor amănunţite: Controalele amănunţite la intrare vor include: ⇒ verificarea faptului dacă cetăţeanul statului terţ se află în posesia unui document sau documente valabile pentru trecerea frontierei şi care nu au expirat şi a faptului dacă acesta este însoţit. lupe. pentru a verifica. lămpi de restabilire.A. atunci când se impune. ⇒ examinarea ştampilelor de intrare şi ieşire din documentul de călătorie al cetăţenului statului terţ respectiv. a vizelor şi permiselor de şedere trebuie efectuată prin compararea cu specimenele documentelor actuale care dau dreptul de trecere a frontierei şi cu specimenele stickere-lor de viză. care pot include ca dovezi documentare: ♦ pentru călătorii de afaceri: Regulamentul C.O privind statutul forţelor. prin compararea datelor de intrare şi ieşire. ⇒ verificarea amănunţită a documentului de călătorie. nu a fost introdusă nici o alertă în bazele de date în scopul refuzării intrării. 17 . examinarea documentelor de călătorie. Legea 75/16. ⇒ elevii care sunt cetăţeni ai unui stat terţ. mai ales în cazul în care. pentru depistarea semnelor de falsificare sau contrafacere.E.03.când aceştia exercită dreptul în contextul regimului de trafic transfrontalier.P. cu domiciliul într-un stat membru şi care sunt posesori ai unui document de călătorie emis de către acel stat membru19.I.11.V.U. microscoape şi ori de câte ori este necesar a unor echipamente mai avansate. precum videocomparator. din acelaşi motiv. Sunt exceptaţi de la prevederea prezentării unei vize de intrare pentru şederi a căror durată totală nu depaşesc 3 luni în decurs de 6 luni de la data primei intrări: ⇒ cetăţenii statelor terţe posesori ai unui card de trafic transfrontalier emis de catre statele membre18. ⇒ verificarea cu privire la plecarea şi la destinaţia cetăţeanului statului terţ respectiv şi scopul şederii avute în vedere şi atunci când este necesar. Atunci când este cazul.E. La intrare şi ieşire. ⇒ refugiaţii recunoscuţi sau persoanele apatride dacă statul terţ unde aceştia sunt rezidenţi şi care le-a emis documentele de călătorie este unul din statele terţe listate. ⇒ refugiaţii confirmaţi. de cerinţa vizei sau a permisului de şedere. apatrizi şi alte persoane care nu deţin cetăţenia vreunui stat.

a obiectelor conţinute în S. mijloacele sale de transport şi obiectele pe care acesta le transportă cu sine nu sunt susceptibile să pună în pericol ordinea publică. ca urmare a existenţei unei alerte. şi în bazele de date naţionale. programe în care să fie înscris. 18 . cecuri de călătorie şi cărţi de credit aflate în posesia cetăţenilor statelor terte. • bilete de intrare la târguri sau la congrese. industria sau alte activităţi. ♦ pentru călătoriile intreprinse în scopuri politice. conferinţa sau alte evenimente având legatură cu comerţul. scrisorile de garanţie/invitaţiile din partea gazdei pot constitui de asemenea dovada unor mijloace suficiente de subzistenţă în situaţia în care acestea sunt prevăzute de legislaţia naţională. ♦ pentru călătorii în scop de turism sau alte motive personale: • documente justificative privind cazarea(o invitaţie din partea gazdei dacă va locui la cineva pe timpul vizitei . culturale. evenimente religioase sau alte motive (invitaţii. ⇒ verificarea faptului dacă cetăţeanul statului terţ are suficiente mijloace de subzistenţă pentru durata şi scopul şederii avute în vedere. dacă se invocă un asemenea motiv. bilete de intrare. dacă se impune. ⇒ verificarea faptului că cetăţeanul statului tert respectiv. acolo unde este posibil numele organizaţiei gazdă şi durata vizitei sau orice alt document corespunzător care să indice scopul vizitei).S. Declaraţiile de sponsorizare. Această verificare trebuie să includă consultarea directă a datelor şi alertelor cu privire la persoane şi ori de cate ori este necesar. • documente justificative în ceea ce priveşte călătoria de întoarcere (biletul de întoarcere sau de circuit).• o invitaţie din partea unei firme sau a unei autorităţi de a participa la o întâlnire. iar acţiunea trebuie întreprinsă. securitatea internă. pentru întoarcerea în ţara de origine sau de tranzit către un stat terţ. sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale oricarui stat membru. ştiinţifice. un document justificativ eliberat de stabilimentul care oferă cazare sau orice alt document corespunzător care să indice asigurarea cazării). sau dacă poate obţine aceste mijloace în mod legal: verificarea mijloacelor de subzistenţă se poate baza pe numerar. sportive. ♦ pentru călătorii în scop de studii sau alte tipuri de pregătire: • un certificat de înscriere la un institut de pregătire pentru cursuri teoretice sau de pregătire profesională în cadrul pregătirii de bază sau subsecvente. • alte documente care prezintă existenţa unor legături comerciale sau alte relaţii de muncă. • legitimaţii de student sau certificate de la cursurile absolvite.I. • documente justificative în ceea ce priveşte intinerariul(confirmarea rezervării locului pentru o călătorie organizată sau orice alt document corespunzator care să indice planurile călătoriei ce va fi intreprinsă).

Controlul amănunţit la ieşire. verificarea faptului dacă cetăţeanul statului terţ nu este considerat a fi o ameninţare la adresa ordinii publice. ⇒ ori de câte ori este posibil. ⇒ verificarea faptului dacă persoana nu a depăşit durata maximă a şederii autorizate pe teritoriul statelor Schengen sau membre respective. şi în bazele de date naţionale trebuie să se efectueze. a datei şi locului când a avut loc trecerea frontierei. securităţii interne sau a relaţiilor internaţionale ale oricăreia dintre parţile contractante. În mod excepţional la cererea unui cetăţean al unui stat terţ şi dacă inserarea ştampilei de intrare/ieşire poate cauza grave dificultăţi persoanei. şi a rapoartelor din bazele de date naţionale. trebuie ca o regulă generală să nu fie solicitaţi să dovedească scopul şederii avute în vedere. astfel încât ştampilele să continuie să fie aplicate în acesta în viitor. Celelalte controale şi în particular examinarea documentelor de călătorie şi şedere. la frontiera externă se pot efectua şi controale suplimentare. constă în: ⇒ verificarea faptului dacă cetăţeanul statului terţ se află în posesia unui document valabil pentru a trece frontiera. În situaţia în care documentul care permite cetăţeanului statului terţ să treacă frontiera nu mai are pagini disponibile pentru aplicarea ştampilei. aceasta face posibilă doar stabilirea.I. cu certitudine. a intrării şi ieşirii din teritoriul statelor Schengen (şi statelor membre). În mod excepţional şi în special în cazul navetiştilor care traversează frontiera în mod regulat. a faptului dacă a fost respectată durata maximă de şedere a cetăţeanului statului terţ de trei luni într-un interval de şase luni. Ştampila nu constituie dovada că a fost efectuat un control amănunţit. De asemenea. ştampila se va aplica şi pe documentul de călătorie al unei persoane căreia i-a fost emisă o viză la frontieră.I. pentru a detecta prezenţa oricăror semne de falsificare sau contrafacere. sau faptul că se află în posesia unor mijloace de subzistenţă. care trebuie să fie dată cetăţeanului statului terţ. cu excepţia cazului când acesta deţine un permis de şedere valabil emis de un stat Schengen sau un stat membru sau alte documente care autorizează şederea sau reintrarea pe teritoriul respectiv.S. căutările în S.S. ⇒ verificarea documentului de călătorie. Ştampilarea are de asemenea drept scop să facă posibilă verificarea. în timpul controalelor. care pot cuprinde: ⇒ verificarea faptului dacă persoana se află în posesia unei vize valabile. dacă este necesară. se poate folosi o hârtie separată pe care pot fi aplicate în continuare ştampile care i se va înmâna cetăţeanului terţ şi care conţine: 19 . Cetăţenii statelor terţe care deţin un permis de şedere emis de un stat Schengen sau un stat membru. ea poate fi aplicată pe o hartie separată. La ieşirea din Romania. Documentele de călătorie ale cetăţenilor statelor terţe trebuie să fie ştampilate sistematic la intrare şi ieşire. ⇒ consultarea alertelor cu privire la persoane şi obiecte incluse în S. cetăţeanului terţ i se va recomanda să solicite un nou paşaport.

dovedite cu documente corespunzătoare. aflate în situaţii deosebite. şi de către organele poliţiei de frontieră. Ştampilele se vor aplica în ordine cronologică. d) în cazul funcţionarilor care aparţin unor organizaţii internaţionale şi au fost delegaţi să îndeplinească misiuni oficiale în România într-un interval de timp scurt.numele şi locaţia punctului de trecere. c) în cazul echipajelor şi pasagerilor navelor sau aeronavelor.T. Dacă această pagină nu poate fi utilizată. numai în următoarele situaţii: a) în caz de urgenţă. Ştampila nu se aplică pe datele personale şi pe alte pagini pe care sunt trecute observaţiile formale originale. 2. cu titlu de excepţie. Ştampila de ieşire trebuie aplicată în vecinătatea ştampilei de intrare. Aplicarea ştampilelor în documentele de călătorie ale cetăţenilor statelor terţe care fac obiectul obligativităţii vizei va fi aplicată dacă este posibil. calamităţi naturale sau accidente. Dacă trebuie aplicate mai multe ştampile (viza cu intrări multiple) acest lucru se face pe pagina care se află cu faţa la cea pe care este aplicată viza. care sunt nevoite să acosteze ori să aterizeze ca urmare a unor defecţiuni. pentru a facilita găsirea datei la care persoana a traversat frontiera ultima dată. reîmbarca sau pentru a părăsi o navă în scopul repatrierii la încetarea contractului de muncă. 3. după efectuarea verificărilor cu privire la: a) corectitudinea datelor puse la dispoziţie. astfel încât să acopere marginea vizei fără a afecta caracterul lizibil al indicaţiilor de pe viză sau elementele de securizare ale colantului de viză. determinată de dezastre. ştampila punctului. ştampila trebuie aplicată pe urmatoarea pagină. Nici o ştampilă nu trebuie aplicată peste ştampilele deja existente.F. (1) lit. la cererea agenţiei de navlosire sau a agenţiei de navigaţie a statului în care nava este înmatriculată. în punctele de traversare a frontierei de stat. intemperii sau pericol de atac terorist. numele şi semnătura poliţistului de frontieră. 20 . (2) În cazul prevăzut la alin. e) viza română se acordă marinarilor străini aflaţi în aceste situaţii. Procedura eliberării vizei în punctele de trecere a frontierei de stat În P. Ştampila trebuie aplicată în poziţie orizontală astfel încât să poată fi citită cu uşurinţă. e) în cazul marinarilor străini care solicită tranzitul pentru a se îmbarca. numărul documentului de călătorie. numele titularului documentului de călătorie. inclusiv peste acelea aplicate de către alte state. data emiterii. precum şi în cazul schimburilor de echipaje. privind existenţa navei pe care urmează să se producă schimbarea într-un port românesc şi necesitatea acordării 21 Manualul Schengen. b)în caz de deces sau îmbolnăviri grave ale rudelor apropiate. organele Poliţiei de frontieră pot acorda cu titlu de excepţie vize de scurtă şedere sau vize de tranzit numai în urmatoarele situaţii21: (1) Vizele de scurtă şedere şi de tranzit se pot acorda.

Se va stabili totodată prin metoda portretului vorbit dacă documentul aparţine persoanei. (chiar dacă staţiile funcţioneaza în regim offline). Pentru o evidenţa strictă a colantelor de viză acestea se vor folosi în ordinea crescândă a seriilor. Colantele de viză se completează cu majuscule folosind cerneală neagră care nu poate fi ştearsă (pix cu mină neagră). dacă persoana îndeplineşte condiţiile de intrare.T. folosind acelaşi tip de cerneală. Edgar Stoppa – Drept European pentru Poliţia de Frontieră.31. în cazul unei vize de scurtă şedere.F.vizei. (2). Se trece la completarea colantului de viză numai dupa verificarea autenticităţii documentului de trecere a frontierei de stat şi după verificarea în S. Procedura privind utilizarea vizelor tip autocolant în P. securităţii publice sau sănătaţii publice. corecturi sau adăugiri ulterioare din text. 22 Volker Westphal. iar în celelalte puncte (până la dotarea cu aparatură pentru tipărire). inclusiv existenţa biletului de călătorie în baza căruia marinarul străin urmează să părăsească ţara. Grenzschutzschule Lűbeck.F cu aprobarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră22. p. sau sistemul visa on-line a faptului că persoana nu figurează cu interdicţie de intrare. dacă datele puse la dispoziţie de agenţie sunt corecte şi sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru ca marinarul să poată intra în ţară. şeful punctului de trecere a frontierei de stat va înainta cererea prevăzută la alin. precum şi dacă se încadrează în situatiile în care se poate acorda viza la frontieră – în P.(1) se pot acorda pentru perioade care să nu depăşească: ⇒ 15 zile.T. (4) Vizele prevăzute la alin. (5) În situatia în care un cetăţean terţ membru de familie al unui cetăţean UE/EEA/CH. Viza se va completa de către aceeaşi persoană. trebuie să i se acorde viza gratuit la frontieră în P. Nu se admit ştersături. în cazul vizei de tranzit. b) îndeplinirea celorlalte condiţii pentru intrarea în România de către marinarul care face subiectul cererii de viză. c) itinerarul şi mijloacele de deplasare între punctele de traversare a frontierei de stat.T.I.S. înainte de a fi intors din drum trebuie să i se acorde toate şansele rezonabile de a corobora sau a dovedi că se află sub incidenţa dreptului la liberă circulaţie: în situatia în care reuseste şi dacă nu există nici un fel de dovezi care să ateste că reprezintă un risc la adresa ordinii publice. colantele de viză vor fi completate prin tipărire. ⇒ 5 zile.F dotat cu staţie de lucru pentru tipărirea vizei. în vederea aprobării. (2) Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră. 21 . (3) După efectuarea verificărilor prevăzute la alin.T. colantele de viză vor fi completate manual cu “scris de mână.F: a) Completarea vizei În P. care însoţeste sau se alătură cetăţeanului UE/EEA/CH soseşte la frontieră fară a fi în posesia vizei de intrare. 1999.

iar poliţistul de frontieră aflat la comanda P. Datele privind însotitorii şi alte menţiuni. acestea vor fi aplicate în paşaport numai după ce există certitudinea că solicitantul este îndreptăţit să o primească.F în partea dreaptă a vizei. dar nu a fost lipită în documentul de trecere a frontierei. se vor inscrie sub colantul de viză (pe fila documentului de trecere a frontierei). La vizele tipărite. Aceasta va fi furnizată la momentul instalării staţiilor de lucru în P. În situaţia în care se anulează viza. Se aplică ştampila rotundă a P. ori nu mai sunt valabile.T. partea inferioară a colantului va fi destinată în exclusivitate datelor citibile optic. Tot inainte de aplicare se va verifica dacă datele au fost completate corect. astfel încât o porţiune din ştampilă să se imprime şi pe fila documentului.F va semna viza. cu partea superioară spre cotorul documentului.Nu se va aplica ştampila şi nu se vor face alte menţiuni în această zonă. În situatia în care se anulează viza care a fost deja lipită în document se aplică pe aceasta de două ori ştampila ANULAT. c) Anularea colantului de viză În cazuri de excepţie. La rubrica numărul paşaportului se vor trece seria şi numărul acestuia. Sub colantul de viză. pe acelaşi support. cealaltă serie se va lipi în registrul de vize. iar în spaţiul special destinat din partea inferioară a vizei se vor completa toate componentele numelui. secţiunea vize anulat. colantul de viză se poate anula existând două situaţii: ⇒ când viza a fost completată. În prima situaţie se aplică pe colantul de viză ştampila ANULAT şi se lipeşte colantul în registrul de vize la secţiunea vize anulate.T. Pentru a se evita anularea unor vize colante în mod nejustificat. la rubrica serie viză. Se interzice aplicarea colantului de viză peste ştampile sau alte menţiuni din documentele de trecere a frontierei. Se vor face menţiuni în registrul de vize dupa cum urmează: ⇒ în secţiunea vize acordate.F.T. în diagonală. 22 .Intervalul de valabilitate al vizei nu va fi mai mare decât durata şederii şi va incepe din data acordării vizei. ⇒ când viza a fost aplicată în documentul de trecere a frontierei. pentru a putea fi citită optic. se va folosi tuşul special (fluorescent). b) Aplicarea vizei Viza colantă se aplică pe prima pagină liberă din paşaport. Pentru aplicarea ştampilei rotunde a P. la rubrica observaţii. Una dintre aceste serii se detaşează şi se aplică pe registrul de vize la rubrica serie şi număr viză. este tipărită în dublu exemplar seria vizei detaşabilă. se va face menţiunea ANULAT şi se va inscrie poziţia corespunzatoare din secţiunea vize anulate.F. chiar dacă acestea aparţin autorităţilor altor state.T. Completarea şi tipărirea electronică a colantelor de viză se vor efectua în conformitate cu documentaţia de exploatare a sistemului -visa on-line.

I.G.F. etc.Nu s-a incasat taxa de viză..T. La litigiul din data intrării se face mentiunea A plătit taxa de viză cu (chitanţa.F. 24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare şi a taxelor percepute pentru prestarea acestora.A. Şeful P. Colantele de viză sunt predate. Persoana va fi inscrisă în registrul de litigii cu menţiunea: LITIGIU.–ului va stabili. sub colant. 23 . e) Plata taxei de viză ⇒ La intrarea în ţară Sub colantul de viză se face menţiunea NU S-A ÎNCASAT TAXA. la rubrica serie viză lipindu-se una dintre seriile vizei care se află pe suportul vizei. Anularea vizei se face cu recuperarea contravalorii colantului de 23 viză .vize aplicate. d) Evidenţa.F.T. Rubrica Dovada achitării taxei de viză din Registrul de vize va rămâne liberă. şi se lipeşte copia dovezii de plată. precum şi a estimărilor privind solicitările de viză.Pentru achiziţionarea colantelor de viză a fost încheiat un protocol separat între M.F.T.E.G. va exista un registru de vize format din două secţiuni: ⇒ secţiunea 1. Inspectoratelor Judeţene ale Poliţiei de Frontieră care le vor distribui în P. păstrarea şi evidenţa acestora. Se înscrie în Registrul de vize numărul dovezii de plată a taxei de viză.P.F. pe baza statisticii vizelor acordate anterior.G.T.vize acordate în P.T. împreuna cu ofiţerii aflaţi la comanda P. ⇒ La ieşirea din ţară La ştampila de ieşire se va face mentiunea A plătit taxa de viză cu (chitanţa.Situaţiile de anulare a vizelor se vor mentiona şi în Registrul de litigii al P. iar la rubrica Observaţii se va face mentiunea Nu s-a incasat taxa. păstrarea şi manipularea colantelor de viză Colantele de viză sunt achiziţionate de către I.P. străinul fiind îndrumat să-şi plătească taxa pe timpul şederii în Romania.. ordin de plată. ori ofiţerul care raspunde de activitatea P. urmând a fi completată la ieşirea din ţară. şi Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat Regie Autonomă. Această sumă se face venit la bugetul de stat şi se adaugă la valoarea taxei plătite de către fiecare beneficiar de colant de viză.F. La nivelul fiecărui P. La rubrica “semnatură’(atât în registrul de vize cât şi în secţiunea vize anulate) semnează persoana care a semnat viza. menţionându-se motivul anulării acestora. la pretul de 4 $ / colant( echivalentul în lei la cursul din ziua plăţii).) nr…….F.. se va face o copie a dovezii de plată şi se va permite ieşirea străinului din ţară. etc) nr……….F. în funcţie de condiţiile specifice persoanele care vor avea acees la colantele de viză precum şi măsuri privind evidenţa. pe baza de aviz de expediţie.U.⇒ în secţiunea vize anulate se vor înscrie datele străinului corespunzător rubricilor din registru. Numărul colantelor care se distribuie se va stabili.T.T. ordin de plată. Păstrarea colantelor se va face în condiţii de maximă siguranţă. 23 O.F. urmând ca la acestea să aibă acces un numar redus de persoane. ⇒ secţtiune 2. – Compartimentul Intendenţă.

păstrării.F. Se va comunica P. anulate). încuiate şi asigurate cu sigiliu.F..F de evidenţă. La rubrica Observaţii din Registrul de vize..T. evitarea folosirii ilegale a acestora şi identificarea vinovaţilor. păstrarea şi aplicarea vizelor.T.ul de ieşire se va înscrie în Registrul de litigii persoana şi se va lipi copia dovezii de plată a taxei. Dipariţia colantelor de viză sau alte deficienţe pe linia evidenţei.Dacă străinul iese prin alt P.T. în P. se vor stabili persoanele care răspund la nivelul fiecărui P.F. La nivelul fiecărui P.-ului de intrare numărul dovezii de plată pentru a face menţiunile în Registrele de vize şi de litigii din data intrării. ştampila de anulat. va exista o evidenţă strictă a colantelor de viză primite/consumate (acordate. Toate materialele necesare aplicării vizei (colante. 24 . concomitent cu luarea de măsuri urgente pentru recuperarea. tuşiera cu tuş special.T.F–ului de intrare.T. se va face menţiunea ieşit prin P. al P.F. manipulării şi aplicării vizelor se vor raporta imediat pe scară ierarhică.F. registrul de vize) să fie păstrate în acelaşi loc.T.T. f) Dispoziţii finale: Prin dispoziţie de zi. ştampila rotundă. Locul în care vor fi păstrate trebuie să fie accesibil în orice moment persoanelor care răspund de vize precum şi organelor de control.

Consemnele la frontieră sunt: ⇒ IND – străin semnalat ca inadmisibil. telefon intrare. etc.. ⇒ TLI=telefon intrare. ⇒ TLE=telefon ieşire. 2. mărfurilor şi bunurilor care fac obiectul informării li se face control amănunţit la ieşirea din ţară şi în funcţie de rezultatele acestuia se iau măsurile prevazute de lege. urmăririi ori efectuării controlului amănunţit. M. Implementarea în baza de consemne se realizează la nivel central. Proceduri pentru organizarea şi executarea controlului de frontieră în cazul consemnelor restrictive 2. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative pentru soluţionarea unor probleme legate de îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau la cererea altor autorităţi de stat. 4. mijlocului de transport.N. respectiv M. ⇒ NPE – nu se permite ieşirea persoanei. S. ⇒ CAI – control amănunţit la intrare al persoanei. pentru toate tipurile de consemne şi la nivel 24 Art.. M. 4.. S.P.F.Ap. mărfurilor şi bunurilor care fac obiectul informării li se face controlul amănunţit la intrarea în ţară şi în funcţie de rezultatele acestuia se iau măsurile prevazute de lege. 24 H. Implementarea consemnelor Consemnele de frontieră se implementează în baza de date. Persoanei în cauză nu i se permite intrarea în România. 4. 445/2002 privind Consemnele de frontieră. prin Serviciul Dispecerat.. mărfurilor sau bunurilor care fac obiectul informării nu li se permite ieşirea din ţară. ⇒ TSI=telefon staţionare intrare. ⇒ NPI – nu se permite intrarea persoanei. instituţii care poartă întreaga răspundere a acestor solicitări.2. 2. 1. 25 . poate stabili şi alte tipuri de consemne.R. ⇒ CAE – control amănuntit la ieşire al persoanei. telefon ieşire.I.I. mărfuri şi alte bunuri aflate în una dintre situaţiile prevăzute de lege şi care urmează să fie verificate pe timpul efectuării controlului de traversare a frontierei de stat.A. în vederea interzicerii intrării sau ieşirii în/din România.P.I.. la solicitarea autorităţilor statului cu atribuţii privind ordinea publică şi siguranţă naţională. mijlocului de transport. În acest sens au fost stabilite urmatoarele tipuri de consemne: ⇒ CTI=control.G. S.R. ⇒ TSE=telefon staţionare ieşire. M.P. mijlocului de transport. mijlocului de transport.G.E. mijloacele de transport. mărfurilor sau bunurilor care fac obiectul informării nu li se permite intrarea în ţară.J. Categorii de consemne Consemnele de frontieră Consemnele de frontieră24 sunt acele informaţii ce se transmit Poliţiei de Frontieră şi autorităţii vamale cu privire la persoanele. ⇒ CTE=control..P. de către I.

CAE.I. TSI..P. mai puţin cetăţenii români returnaţi în baza acordurilor de readmisie se implementează în bază numai cu aprobarea Inspectorului General (înloculitorul la comandă). cu aprobarea şefului Serviciului Dispecerat.. iar celelalte tipuri de consemne. va acţiona în funcţie de tipul consemnului. Procedura executării controlului de frontieră în cazul descoperirii consemnelor restrictive Poliţistul de frontieră. 3. care va informa imediat Dispeceratul I.G. comunică.) numai pentru zona de competenţă şi numai a consemnelor operative (CAI. imediat (operativ şi în timp util).P. 4. A. TLE ). P. La nivel teritorial consemnele operative vor fi implementate în baza numai cu aprobarea şefului structurii sau înlocuitorului la comandă. Poliţistul de frontieră completează formularul standard privind refuzul intrării şi i se aplică ştampila de intrare care va fi anulată25.F. persoana va fi supravegheată discret. Poliţistul de frontieră..F.T. CTE. poliţistul de frontieră informează şeful de tură în cel mai scurt timp. Şeful de tură întocmeşte RAPORT. iar în afara orelor de program şi sărbători legale.F.G. TSE. de unde va primi şi alte lămuriri. 25 Manualul Schengen. Poliţistul de frontieră care a descoperit consemnul restrictiv.teritorial (D. TLI. consemnele restrictive (IND. va comunica. cu privire la motivul sau perioada pentru care nu îi este permisă intrarea în România. NPE). pentru operativitate.F.P. Pe toată perioada executării controlului. faptul că nu este o persoană agreată de statul român întrucât a incălcat prevederile legislaţiei naţionale prin faptele şi activităţile sale desfăşurate. 26 .Cetăţeni Străini ⇒ În situaţia descoperirii consemnului restrictiv IND După executarea activităţilor prevăzute în procedurile de lucru privind identificarea şi stabilirea autenticităţii documentului de traversare a frontierei de stat şi descoperirea consemnului restrictiv IND. Poliţistul de frontieră completează formularul standard privind refuzul intrării şi i se aplică ştampila de intrare care va fi anulată conform procedurilor stabilite în Manualul Poliţistului de Frontieră. NOTĂ: Dacă persoana în cauză doreşte date suplimentare.P. 2.P.F. motivat. persoanei în cauză. La nivel central.P. poliţistul de frontieră informează şeful de tură în cel mai scurt timp. cu aprobarea şefului de tură din Dispecerat. unde va solicita şi primi şi alte lămuriri şi detalii. motivat. I.. pentru a se evita dispariţia acesteia. persoanei faptul că nu i se permite intrarea în ţară întrucât a încălcat legislaţia română. aceasta va fi indrumată la reprezentanţa diplomatică română acreditată în ţara de origine.J. care va informa imediat Dispeceratul I. în cazul descoperirii unui consemn la frontieră. ⇒ În situaţia descoperirii consemnului restrictiv NPI După executarea activităţilor prevăzute în procedurile de lucru privind identificarea şi stabilirea autenticităţii documentului de traversare a frontierei de stat şi descoperirea consemnului restrictiv N.F. NPI. CTI. S..

27 . B. pentru cei care au mandate de arestare sau de executare a pedepsei. pentru a se evita dispariţia acesteia. Se execută control amănunţit asupra persoanelor în cauză. Pe timpul efectuarii controlului şi al informării privind rezultatul acestuia. prin ofiţerul de serviciu face verificarea prin Dispeceratul I. Pe toată perioada executării controlului. persoana este supravegheată discret pentru a nu dispărea. şi ulterior la organul care a solicitat instituirea consemnului. În funcţie de rezultatul verificării. care o va prelua în vederea încarcerării. printre care şi cei avuţi în atenţie. ⇒ În situaţia descoperirii consemnelor: CAI. discret. CAE. ⇒ În situaţia descoperirii consemnelor: CTI. În nici o situaţie.G. imediat (operativ şi în timp util). În toată perioada controlului persoana în cauză va fi supravegheată. fiind indrumată către aceasta pentru rezolvarea situaţiei. până la sosirea echipei operative.NOTĂ: Dacă persoana în cauză doreşte date suplimentare. împotriva cetăţenilor români nu poate fi luată măsura nepermiterii intrării în România. Şeful de tură întocmeşte RAPORT. Şeful de tură întocmeşte RAPORT. simpatizanţi sau finanţatori ai acestor organizaţii. persoana va fi discret supravegheată.Cetăţeni străini şi români ⇒ În situaţia descoperirii consemnului restrictiv NPE După executarea activităţilor prevăzute în procedurile de lucru privind identificarea şi stabilirea autenticităţii documentului de traversare a frontierei de stat şi descoperirea consemnului restrictiv N. cu privire la motivul sau perioada pentru care nu îi este permisă intrarea în România.F. luandu-se măsurile legale. CTE Acest tip de consemne. Se informează beneficiarul consemnului privind concluziile rezultate în urma aplicării acestuia. În funcţie de situaţie persoanei i se va comunica despre măsura dispusă şi instituţia care a dispus această masură. poliţistul de frontieră solicită persoanei în cauză să aştepte şi informează şeful de tură în cel mai scurt timp.G. persoanei i se permite continuarea călătoriei sau i se întrerupe călătoria. care ia legatura cu Dispeceratul I. Şeful de tură intocmeşte RAPORT.P.. imediat (operativ şi in timp util).F. Se legendează consemnul prin efectuarea unui control atent la mai multe persoane sau autoturisme.P. CAE După executarea activităţilor prevăzute în procedurile de lucru privind identificarea şi stabilirea autenticităţii documentului de traversare a frontierei de stat şi descoperirea consemnului CAI.P. aceasta va fi îndrumată la reprezentanţa diplomatică română acreditată în ţara de origine. împreună cu organul vamal conform competenţelor legale urmărindu-se depistarea bunurilor urmărite. poliţistul de frontieră informează şeful de tură în cel mai scurt timp. se instituie de regulă asupra persoanelor suspecte de terorism. pentru detalii. Persoana va fi reţinută. imediat (operativ şi în timp util). pentru a se evita dispariţia ei. Şeful de tură.E.

P. printre care şi cei avuţi în atenţie. Se legendează consemnul prin efectuarea unui control atent la mai multe persoane sau autoturisme. imediat(operativ şi în timp util). fara a i se da de inţeles că este în atenţie.P. luându-se măsurile legale.F. înscrisurile solicitate de beneficiar. printre care şi cei avuţi în atenţie. După permiterea intrării sau ieşirii în /din ţară. care ia legatura cu Dispeceratul I. pentru contactarea beneficiarului consemnului pentru informare şi solicitarea de date şi detalii suplimentare privind aplicarea acestuia.F.G.P. poliţistul de frontieră informează şeful de tură în cel mai scurt timp. se va realiza în spaţii special destinate şi cu participarea echipei operative trimisă special de beneficiar. conform legii. Se legendează consemnul prin efectuarea unui control atent la mai multe persoane sau autoturisme. 28 . cu toate datele solicitate.F. CTE. În funcţie de rezultatul controlului şi noile precizări ale beneficiarului. Serviciul Dispecerat va informa beneficiarul consemnului despre trecerea prin P. efectuarea controlului.F.G. se anunţă dispeceratul I. însoţitori.G. respectiv mijlocul de transport. împreună cu organul vamal conform competentelor legale urmărindu-se depistarea bunurilor avute în atenţie. În aceste situaţii. În funcţie de situaţie. persoanei i se permite continuarea călătoriei sau este reţinută. TLE Persoana vizată nu se opreşte la filtru pentru verificări. Se efectuează controlul persoanelor în cauză. persoana va fi supravegheată discret pentru a evita dispariţia acesteia.F. privind modul de aplicare a consemnului. În timpul cel mai scurt. Şeful de tură întocmeşte RAPORT sau litigiu de trafic. a frontierei avute în atenţie. ⇒ În situaţia descoperirii consemnelor: TSI. comunicându-se şi alte date solicitate de către beneficiar. imediat (operativ şi in timp util). despre prezenţa persoanei în P. TSE După executarea activităţilor prevăzute în procedurile de lucru privind identificarea şi stabilirea autenticităţii documentului de traversare a frontierei de stat şi descoperirea consemnului TSI.T. care ia legatura cu Dispeceratul I.F.G.F. aceasta continuându-şi călătoria. poliţistul de frontieră informează şeful de tură în cel mai scurt timp. funcţie de dispoziţia Dispeceratului I. TSE.După executarea activităţilor prevăzute în procedurile de lucru privind identificarea şi stabilirea autenticităţii documentului de traversare a frontierei de stat şi descoperirea consemnului CTI. persoanei i se permite continuarea călătoriei sau se reţine. care vor fi trimise solicitantului consemnului prin Dispeceratul I. Cu această ocazie se fotocopiază documentele de călătorie. se ţine cont de informaţiile primite de la beneficiar.P. ⇒ În situaţia descoperirii consemnelor: TLI.G. Se aplică măsurile solicitate de beneficiar şi funcţie de rezultatele obţinute. Şeful de tură intocmeşte RAPORT.T. pentru contactarea beneficiarului consemnului pentru informare şi solicitarea de date şi detalii suplimentare privind aplicarea acestuia. Pe toată perioada controlului.P. pentru a fi predată echipei operative trimisă de beneficiar. bagaje.

⇒ Alte situaţii în care străinilor li se refuză intrarea pe teritoriul României26deoarecenu indeplinesc condiţiile pentru intrarea străinilor: ⇒ nu posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat. ordinea.Şeful de tură întocmeste RAPORT sau litigiu de trafic. ⇒ sunt incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declaraţi indezirabili.S. ori în străinătate împotriva statului sau a unui cetăţean român. ⇒ au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi cetăţeni străini. ⇒ prezintă un pericol pentru apărarea şi siguranţa naţională.F. ⇒ nu prezintă documente care justifică scopul şi condiţiile şederii lor şi care fac dovada existenţei unor mijloace corespunzatoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii. cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea.. ⇒ sunt semnalaţi de organizaţii internaţionale la care România este parte. în colţul din stânga sus. ⇒ au săvârşit infracţiuni pe perioada altor şederi în România. sprijină în orice mod sau comit acte de terorism. funcţie de dispoziţia Dispeceratului I. ⇒ au încălcat anterior. ⇒ nu prezintă garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie. 29 .I. ⇒ nu posedă viză română sau. în mod nejustificat scopul declarat la obţinerea vizei sau după caz. în cazul străinilor aflaţi în tranzit. prevăzute în convenţiile internaţionale la care România este parte. în scopul refuzării intrării. sănătatea ori morala publică. ori a unor crime de război sau crime contra umanităţii. 26 Manualul Schengen. în alte cazuri decât cel al refuzului intrării Dacă poliţistul de frontieră aplică într-un paşaport ştampila de trafic greşit se aplică doua linii paralele cu cerneală neagră. dacă prin înţelegeri internaţionale s-a stabilit astfel. ⇒ există indicii că fac parte din grupuri infracţionale organizate cu caracter transnaţional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri. care este acceptat de statul roman. dupa caz nu posedă permis de şedere valabil. Anularea ştampilei de intrare sau ieşire. ⇒ există motive serioase să se considere că au săvârşit sau au participat la săvârsirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. ⇒ suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică. la intrarea pe teritoriul României ori au încercat să treacă frontiera României cu documente false. sau că vor părăsi teritoriul României. ⇒ pe numele lor au fost introduse alerte în S.P. imediat (operativ şi în timp util).G. stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii. pregătesc. precum şi de instituţii specializate în combaterea terorismului. că finanţează.

ca urmare a măsurilor luate la controlul vamal. în colţul din stânga sus. sau prin orice alte mijloace aflate la îndemână (dispeceratul I. intrare marcată prin aplicarea ştampilei pe documentul de călătorie (în cazul cetăţenilor statelor terţe). 30 . rezolvarea consemnului se face de catre poliţist conform procedurii la descoperirea consemnelor. poliţistul de frontieră descoperă o alertă emisă pentru o persoană care se bucură de dreptul comunitar al liberei circulaţii.F.În situaţia în care se refuză intrarea unui străin pe motive de stare necorespunzătoare auto: se aplică doua linii paralele cu cerneală neagră.P. stabileşte imediat contactul prin intermediul reţelei de birouri SIRENE27. atunci când comportamentul personal al acestora reprezintă o ameninţare autentică. cu autorităţile responsabile ale statului Schengen care a introdus alerta(consemnul): beneficiarul consemnului verifică motivele pentru care alerta a fost introdusă şi le transmite Punctului în care a fost descoperită persoana pe numele căreia a fost instituită alerta (consemnul).31.G. Dacă o persoană. Străinilor care se bucură de dreptul comunitar al liberei circulaţii li se poate refuzata intrarea numaipe motiv de ordine publică sau securitate publică. În această situaţie poliţistul de frontieră: ⇒ evalueză amănunţit situaţia. imediată şi suficient de gravă care afectează unul din interesele fundamentale ale societaţii. Edgar Stoppa – Drept European pentru Poliţia de Frontieră. această alertă nu poate fi considerată un motiv suficient pentru a refuza intrarea. Aplicarea regimului vamal. Numai după primirea informaţiilor necesare rezolvării alertei (consemnului) poliţistul de frontieră. Dacă nu este posibilă obţinerea de informaţii în legatură cu alerta. poliţistul de frontieră nu va mai anula ştampila de intrare şi nu va scoate persoana din istoricul de date ci va aplica procedura de ieşire din ţară.I.. ⇒ dacă alerta(consemnul) a fost introdusă de autorităţile române. efectuează evaluarea şi admite sau refuză intrarea. în termen rezonabil.. 1999. atât călătorilor cât şi mărfurilor transportate este posibilă numai dacă persoanele respective sunt intrate pe teritoriul vamal al Romaniei. nu mai doreşte intrarea în România. Punctele de contact).S. cu aprobarea beneficiarului consemnului. În situaţia în care la controlul de frontieră. 27 Volker Westphal. persoanei respective i se permite intrarea pe teritoriu. Grenzschutzschule Lűbeck. p. ⇒ dacă alerta este S. autorităţile competente efectuând verificările necesare luand ulterior măsurile corespunzătoare.

⇒ nu li se efectuează control amănunţit la intrare şi ieşire.. pentru a se imbarca pe o aeronavă care urmează să plece de pe acelaşi aeroport. Pentru emiterea vizei în P. 3. concediere.12. ⇒ în cazuri de urgenţă sau cazurile de necesitate (boală. 1. Controlul asupra piloţilor aeronavelor şi alţi membrii ai echipajului Pot trece frontiera atunci când se află în exerciţiul îndatoririlor lor în baza permisului de pilot şi a certificatului de membru al echipajului atunci când aceştia28: ⇒ se imbarcă sau se debarcă într-un aeroport de escală sau aeroportul de sosire situat pe teritoriul unui stat membru. ⇒ tranzitul într-un stat terţ sau întoarcerea în ţara de origine. prin derogare nemaifiind necesar: ⇒ verificarea condiţiilor de intrare pentru cetăţenii statelor terţe. 31 . ⇒ intră pe teritoriul aeroportului de escală sau aeroportul de sosire situat pe teritoriul unui stat membru. chiar dacă aceştia nu pot demonstra că se află în posesia unei vize valabile şi a unor mijloace suficiente de subzistenţă numai pentru: ⇒ îmbarcarea la bordul unei nave care e ancorată (acostată) deja sau este pe punctul să sosească într-un port al unui Stat Membru. sfarşitul contractului etc). Marinarii pot fi autorizaţi să patrundă pe teritoriul unui Stat Membru.Cap. la frontiera exeternă marinarul trebuie: 28 Convenţia din 07. 2. 3. ⇒ trecerea frontierei se deruleaza pe pistele U.F.F. În cazurile de mai sus posesorii unui carnet de marinar sau unui document de identitate pentru marinari care necesită să deţină viză datorită naţionalităţii acestora şi care nu se află în posesia vizei la patrunderea pe teritoriul Statului membru pot primi viză la frontieră în P. Controlul marinarilor Care sunt titulari ai unui carnet de marinar sau ai unui document de identitate. Controlul asupra şefilor de stat şi de guvern şi membrii delegaţiilor acestora Acestei categorii de persoane i se efectuează controlul minim. Această categorie de persoane poate să nu facă obiectul controalelor de frontieră. 3.T.3 PROCEDURI DE CONTROL SPECIALE PENTRU CONTROLUL DOCUMENTELOR EFECTUATE ASUPRA ANUMITOR CATEGORII DE PERSOANE 3. ⇒ se deplasează (călătoreşte) cu orice mijloc de transport către un aeroport situat pe teritoriul unui stat membru.1944 privid Aviaţia Civilă Internaţională.T. ⇒ nu li se ştampilează documentul de călătorie la intrare şi ieşire.E.

Membrii acreditaţi ai misiunilor diplomatice şi ai reprezentanţelor consulare şi familiile lor pot intra pe teritoriul statelor membre în baza prezentării unui carnet emis de M.E. ⇒ să prezinte documente doveditoare cu privire la existenţa unor motive neprevăzute şi imperative pentru intrare. Poliţistii de frontieră nu pot să refuze posesorilor de paşapoarte diplomatice.A. şi M.oficiale sau de serviciu şi membrii ai organizaţiilor internaţionale29 În baza privilegiilor şi imunităţilor speciale de care aceştia se bucură. cât şi libera circulaţie a acestora prin Punctele de trecere a frontierei.S.E.⇒ să deţină document valabil pentru trecerea frontierei.2005. pot beneficia de prioritate în comparaţie cu alţi călători la controalele de frontieră. Atunci când există îndoieli. oficiale sau de serviciu emise de state terţe şi de guvernele lor. 32 . asigură dreptul de şedere pentru membrii misiunilor diplomatice străine acreditate în România.A.A. scutiri. 3. recunoscute de statele membre care călătoresc în exercitarea îndatoririlor lor. ⇒ să se afle în posesia unei vize valabile pentru toate celelalte state membre de tranzit şi de destinaţie din afara statelor membre.Protocol din M. poliţistul de frontieră poate în cazurile urgente să apeleze direct la M. Această viză poate fi emisă numai dacă fiecare marinar în parte îndeplineşte condiţiile necesare pentru emiterea unei vize la frontieră. imunităţi.Controlul posesorilor de paşapoarte diplomatice. securităţii interne. cu privire la persoana respectivă. de asemenea atunci când a fost introdusă o alertă în S. sănătăţii publice sau la adresa relaţiilor internaţionale ale statelor membre. a unui paşaport diplomatic sau a altor mijloace. în particular a unor certificate emise de Statul de acreditare.E din data de 01.A. 4. Persoanelor care posedă aceste documente nu trebuie să li se solicite să facă dovada mijloacelor de subzistenţă. Marinarii care sunt de aceeaşi naţionalitate şi care călătoresc într-un grup între 5 şi 50 de persoane pot primi o viză de grup de tranzit la frontieră care se aplică pe o foaie separată care va include numele de familie şi prenumele. 29 30 Manualul Schengen.E.I.30 Documentele de identitate elibetate de către Dir.I. ⇒ să nu facă obiectul unei alerte în scop de refuzare a intrării şi să nu reprezinte o ameninţare la adresa ordinii publice. naţionalitatea şi numărul documentului de călătorie. posesorii de paşapoarte diplomatice. Dacă o persoană care se prezintă la frontiera externă invocă privilegii. oficiale sau de serviciu intrarea pe teritoriul Statelor Membre fară ca mai întâi să consulte autorităţile naţionale competente : acest lucru se aplică. Decizia M. chiar atunci când fac obiectul cerinţei vizei. poliţistul de frontieră poate să-i solicite să furnizeze dovezi cu privire la statutul său prin prezentarea de documente corespunzătoare.03. data naşterii.A. ale Statelor Membre şi a documentului care-l autorizează sa treacă frontiera.

S.T. Diplomaţii se bucură de inviolabilitate şi de alte imunităţi numai în statul în care sunt acreditaţi şi în acele state pe care le tranzitează pentru a prelua sau a se întoarce la postul lor. care se eliberează membrilor personalului diplomatic.D.aprilie 1961. adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la data de 21 noiembrie 1947 la New York. ⇒ laissez-passer-ul Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Euratom). sau când se întorc în propriul lor stat31. În documentele de călătorie (paşapoartele) membrilor misiunilor diplomatice străine acreditate în România( membrii Corpului Diplomatic şi Consular. ⇒ copii sub 14 ani. 33 .C. Se vor aplica în continuare de către M. în baza unui document de călătorie valabil şi a carnetului de identitate.E. Diplomaţii care sunt acreditaţi în afara teritoriului Statelor Membre trebuie să îndeplinească condiţiile generale de intrare atunci când călătoresc în scopuri particulare. Controlul condiţiilor de intrare nu este necesar atunci când diplomatul intră pe teritoriul Statului Membru unde a fost acreditat şi unde are dreptul la o şedere pe termen lung. ⇒ Tip P. Convenţa cu privire la Privilegiile şi Imunitaţile Agenţiilor Specializate. Membrii organizaţiilor internaţionale care posedă documente emise de organizaţiile internaţionale şi care işi îndeplinesc îndatoririle.-de nuanţă crem.care se eliberează membrilor personalului consular. ⇒ personalul care participă la implementarea unor programe derulate cu Uniunea Europeană şi Alianţa Nord Atlantică.A.-de nuanţă verde. precum şi membrii personalului de serviciu) nu se mai aplică vize de şedere.E astfel: ⇒ Tip C.A. care se eliberează membrilor personalului de serviciu al misiunii diplomatice.passer-ul Comunităţii Europene(CE). 31 32 Convenţia de la Viena cu privire la Relaţiile diplomatice din 18. M. ⇒ laissez. care deţin astfel de carnete de identitate.F.-de nuanţă roz. ⇒ Tip T.E vize de şedere în paşapoartele persoanelor aflate în una din urmatorele situaţii: ⇒ personal aflat în serviciul unor diplomaţi. vor trece prin P.Membrii misiunilor diplomatice străine acreditate în România. să beneficieze de tratamentul preferenţial în timpul controalelor de frontieră. şi statul implicat trebuie implicat cu promptitudine. Vor fi luate în considerare următoarele documente emise de organizaţii internaţionale: ⇒ laissez-passer-ul Naţiunilor Unite emis personalului Naţiunilor Unite şi agenţiilor subordonate32 . fără a fi necesară viza română. Ori de cate ori există un risc sau o suspiciune justificată cu privire la o faptă greşita sau o activitate incriminată penal comisă de un diplomat. pot atunci când este posibil.A. Acest lucru nu se aplică dacă aceştia călătoresc în scopuri particulare. Carnetele de identitate se eliberează de M.

⇒ certificatul de legitimitate emis de Secretarul General al Constituţiei Europei; ⇒ documentele emise în temeiul alin.2 al Art.3 al Acordului incheiat între Partile Tratatului Nord Atlantic cu privire la Statutul Fortei acestora (carnetele militare de identitate insotite de un ordin de calatorie individuala sau colectiva), precum si documentele emise in cadrul Parteneriatului pentru Pace; Posesorilor acestor documente nu li se cere să dovedească faptul că posedă suficiente mijloace de intreţinere. 3. 5. Controlul muncitorilor transfrontalieri Procedurile de control pentru această categorie de persoane se efectuează în conformitate cu regulile generale cu privire la controlul de frontieră pentru cetăţenii statelor terte. Muncitorii transfrontalieri şi alte categorii de navetişti care circulă în mod obişnuit peste frontieră care sunt bine cunoscuţi de către poliţiştii de frontieră datorită trecerilor frecvente ale frontierei, pe la acelaşi P.T.F. şi care nu fac obiectul unei alerte S.I.S. sau naţionale, pot face obiectul unui control aleatoriu, pentru a se asigura ca deţin un document care oferă permisiunea de a trece frontiera şi îndeplinesc condiţiile necesare de trecere a frontierei. Un control amănunţit la trecerea frontierei poate fi efectuat faţă de aceste persoane din când în când, fără a se anunţa în prealabil şi la intervale neregulate. Aceste reguli pot fi extinse şi asupra altor categorii de persoane care traversează în mod regulat frontiera cu respectarea regululior de mai sus. 3. 6. Controlul elevilor din statele terţe rezidenţi într-un Stat Membru sau într-un Stat Terţ care nu face obiectul obligativităţii vizei Elevii care sunt cetăţeni ai unui stat terţ supus obligativităţii vizei, dar care sunt rezidenţi legali într-un alt stat membru şi care călătoresc în cadrul unei excursii şcolare nu trebuie să fie în posesia unei vize de tranzit sau pentru şedere pe termen scurt pe teritoriul unui alt stat membru, cu condiţia să fie indeplinite urmatoarele cerinţe33: ⇒ să fie insoţiţi de un profesor de la şcoala în chestiune, care se află în posesia unui document de călătorie valabil şi a unei vize dacă este necesar; ⇒ profesorul să poată prezenta un formular, emis de şcoala în chestiune şi care permite identificarea tuturor elevilor de şcoală care participă la excursie şi în care să fie specificate cu claritate scopul şi circumstanţele şederii sau tranzitului avut în vedere; ⇒ elevii de şcoală să fie în posesia unui document valabil pentru trecerea frontierei; Se renunţă la ultima cerintă aceea de a fi in posesia unui document de călătorie dacă: ⇒ formularul mai sus menţionat conţine o fotografie actuală a acelor elevi care nu se pot legitima cu o carte de identitate cu fotografia titularului;

33

Manualul Schengen;

34

⇒ autoritatea competentă a statului membru în care domiciliază elevii de şcoală confirmă statutul lor de rezidenţi, precum şi dreptul acestora de a reintra pe teritoriul lor şi dă asigurări că formularul a fost autentificat în mod corespunzator (ştampila autoritătii naţionale competente); ⇒ statul, membru unde işi au reşedinta elevii de şcoală a inştiinţat alte state membre cu privire la faptul că doreşte ca listele sale să fie recunoscute ca documente de călătorie valabile; Scutirea de la viză poate fi deasemenea extinsă asupra elevilor aflaţi într-o excursie şcolară, care sunt cetăţenii unor state terţe care fac obiectul obligativităţii vizei, dar care domiciliază într-un stat terţ care este scutit de la obligativitatea vizei. În această situaţie trebuie îndeplinite aceleaşi cerinţe ca şi pentru elevii de şcoală rezidenţi într-un stat membru. Controlul de frontieră se efectuează în conformitate cu procedura de control pentru cetăţeni ai statului terţ. 3. 7. Controlul turiştilor S.D.A (Statut cu destinaţie aprobată) Memorandumul de Întelegere dintre Comunitatea Europeană şi Administraţia Naţională a Turismului din Republica Populară Chineză reglementează în mod expres călătoria grupurilor de turişti formate din cetăţeni chinezi proveniţi din China pe teritoriul Comunităţii. Participanţii la aceste grupuri de călători chinezi(turişti S.D.A.) care trebuie să fie alcătuite din cel puţin 5 persoane, trebuie să patrundă şi să părăsească teritoriul Comunităţii sub formă de grup. Aceştia trebuie să călătorească în cadrul teritoriului Comunităţii sub formă de grup, conform programului prestabilit de călătorie. Turiştii S.D.A. trebuie să fie însoţiţi de un ghid turistic, care trebuie să se asigure de faptul că aceştia intră şi parasesc Comunitatea sub formă de grup. Controlul de frontieră se efectuează în conformitate cu procedura de control pentru cetăţeni ai statului terţ. Controalele pot include verificarea statutului S.D.A., care trebuie indicat pe sticker-ul de viză. Vizele care poartă referinţa S.D.A. sunt întotdeauna vize individuale. Ghidul turistic trebuie să se supună procedurilor obişnuite de control pentru cetăţenii statelor terţe, ce vor include şi verificarea statutului acestuia de ghid turistic. 3. 8. Controlul minorilor Minorilor li se va acorda o atenţie deosebită din partea poliţiştilor de frontieră, indiferent dacă sunt însoţiţi sau nu. Minorii care trec frontiera vor face obiectul aceluiaşi tip de control la intrare şi ieşire ca şi adulţii, cetăţeni ai unui stat terţ. În cazul minorilor însoţiţi se va controla dacă persoanele care însoţesc minorii deţin custodia părintească asupra acestora, în special atunci când minorii sunt însoţiţi de un singur adult. În cazul minorilor neînsoţiţi, politistul de frontieră prin intermediul unor controale amănunţite se va asigura dacă persoanele care însoţesc minorii au drepturi părinteşti asupra acestora, în special în cazurile în care minorii sunt însoţiţi doar de către un adult şi există motive
35

serioase de suspiciune ca aceştia ar fi putut fi luaţi din custodia persoanei/ persoanelor care exercită în mod legal drepturile părinteşti asupra lor fără voinţa acestora. În această situaţie poliţistul de frontieră va dezvolta investigaţiile pentru a detecta orice inconsistenţă sau contradicţie cu informaţiile primite, astfel încat să fie împiedicată răpirea sau îndepărtarea ilegală a minorului. Proceduri şi reguli de control în legatură cu ieşirea cetăţenilor români minori din România: Ieşirea cetăţenilor români minori din România34: Potrivit art.30 aln.(1) din legea 248/2005 organele Poliţiei de Frontieră permit ieşirea din ţară a cetăţenilor români minori numai dacă sunt însoţiţi de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri: a) minorului care este înscris în documentele de călătorie ale ambilor părinţi sau, după caz, este titular al unui document de călătorie individual şi călătoreşte în străinătate însoţit de aceştia i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii si împreună cu aceştia; b) minorului care este înscris în paşaportul unui părinte si călătoreşte in străinătate împreună cu acesta sau, după caz, este titular al unui paşaport individual şi călătoreşte împreună cu unul dintre părinţi i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu acesta numai dacă părintele însoţitor prezintă o declaraţie a celuilalt părinte, din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea călătoriei respective în statul sau în statele de destinaţie, precum şi cu privire la perioada acesteia sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte; c) minorului care este înscris în paşaportul unui părinte si călătoreşte în străinătate împreună cu acesta sau, după caz, este titular al unui paşaport individual şi călătoreşte împreună cu unul dintre părinţi i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declaraţia celuilalt părinte, numai dacă părintele insotitor face dovada faptului că minorul i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă; d) minorului care este titular al unui paşaport individual şi călătoreşte însoţit de o altă persoană fizică majoră i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu aceasta numai dacă persoana însoţitoare prezintă o declaraţie a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia minorul ; a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă, a părintelui supravieţuitor ori a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi datele de identitate ale însoţitorului respectiv. (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)—d) nu este necesară declaraţia părintelui decăzut din drepturile părinteşti sau, după caz, declarat dispărut, în condiţiile legii, dacă însoţitorul face dovada în acest sens, cu excepţia cazului în care ambii părinţi se află în această situaţie, când este obligatorie declaraţia reprezentantului legal al minorului.
34

Legea 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate;

36

referitoare la însoţitor. dacă au fost date în faţa autorităţilor străine. după caz. emise sau avizate de autorităţile medicale române. (1) lit. Un exemplar 35 36 Legea 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.(3) Prin derogare de la prevederile alin. ale cărui date de identitate trebuie indicate. a părintelui căruia minorul i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitiva şi irevocabilă. d) declaraţia părinţilor. (6) Organele Poliţiei de Frontieră vor permite ieşirea din România a minorilor însoţiţi numai dacă se constată că se respectă informaţiile prevăzute la alin. al celuilalt părinte. cu condiţia să prezinte documente doveditoare în acest sens. de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori. (5) Poate avea calitatea de însoţitor şi o persoana anume desemnată din cadrul unei societăţi comerciale autorizate. în cazul în care acesta este o altă persoană decât cea cu care iese din România. b) în cazul în care însoţitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale. în condiţiile legii. numai în următoarele situaţii35: a) în cazul în care însoţitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României şi fără de care viaţa sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol. perioada deplasării şi ruta care trebuie urmată. ⇒ ruta urmată până în statul de destinaţie. (4). (1) lit. (3) dacă se constată că ruta aleasă pentru deplasare şi momentul prezentării la ieşirea din ţară se justifică în raport cu destinaţia. al părintelui supravieţuitor sau al reprezentantului legal. b)—d). b)—d) trebuie redactate în două exemplare şi trebuie să fie autentificate în ţară de notarul public. emis în condiţiile prevăzute în normele metodologice. organele poliţiei de frontieră permit ieşirea din România a minorilor însoţiţi. caz în care trebuie menţionată persoana căreia urmează a-i fi încredinţat minorul. iar în străinătate. b) şi c) şi la alin. adoptată la Haga 37 . (1) lit. sau dacă urmează să se reîntoarcă împreună cu un însoţitor. să desfăşoare activităţi de transport internaţional de persoane. (1) lit. a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului legal. (4) Pe lângă informaţiile prevăzute la alin. trebuie să cuprindă şi următoarele menţiuni: ⇒ scopul deplasării. cu condiţia să prezinte documente doveditoare în acest sens. iar în situaţiile prevăzute la alin. chiar dacă nu există acordul ambilor părinţi. Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine. din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care se vor desfăşura aceste studii sau concursuri. precum şi avizul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului. ⇒ indicarea faptului dacă minorul urmează să rămână în statul de destinaţie. respectiv cu perioada deplasării. chiar dacă nu există acordul celuilalt părinte. (7) Declaraţiile prevăzute la alin. să îndeplinească condiţiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila36. din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv.

b) însoţitorul a săvârşit anterior una dintre infracţiunile următoare. ⇒ proxenetism. în condiţiile prezentei legi. iar ai doilea exemplar însoţeşte paşaportul minorului. c) însoţitorul este cetăţean străin şi părăseşte teritoriul României ca urmare a unei decizii de îndepărtare de pe teritoriul României.(1) din aceeaşi lege în situaţia în care organele Poliţiei de Frontieră constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru ca minorul să iasă din România. vor proceda la informarea imediată a acestora. 37 Codul Penal. 38 . la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. în următoarele situaţii: a) însoţitorul este cetăţean străin şi nu face dovada faptuiui ca are dreptul să se reîntoarcă în România.„. în cazul în care nu este posibilă informarea părinţilor. exerciţiul dreptului la liberă Circulaţie în străinătate pentru statul la 5 octombrie 1961. fără a se mai completa rubricile prevăzute în acest registru” Potrivit art. dat în condiţiile prevăzute la art. după caz. 66/1999. ⇒ infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori. omor calificat.al declaraţiei se păstrează de către însoţitor. chiar dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. călătoria minorului. 30.în registrul destinat menţionării datelor de identitate ale minorilor se vor anexa copii de pe listele de pasageri şi de pe documentele justificative legale referitoare la permiterea ieşirii din ţară a acestor minori. ⇒ cerşetorie. ⇒ trafic de ţesuturi sau organe umane. ⇒ lipsire de libertate în mod ilegal. 30. ⇒ infracţiuni de terorism. ⇒ sclavie. ⇒ infracţiuni privind traficul de persoane şi infracţiuni în legătură cu traficul de persoane. de asemenea. cu excepţia cazului în care a fost reabilitat pentru această infracţiune37: ⇒ omor. după caz. (2) Organele poliţiei de frontieră vor întrerupe. a reprezentantului legal se menţionează că minorul se va reîntoarce împreună cu acelaşi însoţitor. Dacă minorul nu este însoţit de cel puţin unul dintre părinţi. d) însoţitorului sau. potrivit legii. ⇒ infracţiuni privitoare la viaţa sexuală. care va iniţia procedura aplicabilă minorilor neînsoţiţi. cu excepţia cazului în care este părinte al minorului şi există acordul celuilalt părinte..31 aln. deşi în declaraţia părinţilor sau. vor întrerupe călătoria acestuia. dispusă în condiţiile legii. ⇒ trafic de migranţi. organele poliţiei de frontieră vor anunţa de îndată Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului. punându-le în vedere să îl preia de îndată ce este posibil. omor deosebit de grav. ⇒ prostituţie. minorului i-a fost limitat.

instanţa care dispune măsura educativă a libertăţii supravegheate este obligată să comunice această măsură Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi Direcţiei Generale de Paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. d). Autoritatea competentă să elibereze minorului paşaport simplu efectuează în acest document menţiunile corespunzătoare referitoare la persoana căreia i-a fost încredinţată supravegherea minorului. precum şi cea mai apropiată reprezentanţă diplomatică sau oficiu consular al României. c) ori. autorităţilor străine competente în domeniul acordării de asistenţă şi protecţie pentru minori. (1) lit. cu excepţia situaţiei când există acordul ulterior al acestora cu privire la schimbările intervenite.(1) din aceeaşi lege până la preluarea minorului de către părinte sau. însoţitorul prevăzut la art. să anunţe imediat cea mai apropiată reprezentanţă diplomatică sau oficiu consular al României. în vederea reunificării familiale a minorului sau. în cazul apariţiei unei situaţii obiective de natură să întrerupă călătoria. de către o altă persoană. (2) lit. Potrivit art. e) în cazul dispariţiei minorului pe perioada deplasării în străinătate. 30 alin. reprezentantului legal sau.32 aln. cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. are următoarele obligaţii: a) să acorde îngrijire şi supraveghere minorului pe toata durata deplasării.30 alin.(4) lit. 39 . să depăşească durata călătoriei indicate de părinţi sau de reprezentantul legal. 30 alin. să se reîntoarcă în România cu acesta. d) să respecte scopul. după caz. solicitând eliberarea unei adeverinţe în acest sens. să anunţe de îndată autorităţile competente de pe teritoriul statului unde s-a produs evenimentul. c). să schimbe ruta. c) să nu încredinţeze minorul altei persoane decât părintelui.(2) şi (3). (3) Ieşirea din România a minorilor. f) să informeze de îndată ce este posibil cea mai apropiată reprezentanţă diplomatică sau oficiu consular al României. (1) lit. e) însoţitorul nu este persoana căreia i-a fost încredinţată de către instanţă supravegherea minorului. în condiţiile legii penale. în condiţiile legii. ruta şi durata deplasări: menţionate în declaraţia prevăzută la art. b) să nu abandoneze minorul. după caz.30 alin. în condiţiile prezentei legi. atunci când fată de acesta s-a dispus măsura educativă a libertatii supravegheate. 30 alin. (4) lit. în situaţia în care există neînţelegeri între părinţi cu privire la exprimarea acordului. după caz. în cazuri deosebite. se permite numai după soluţionarea neînţelegerilor de către instanţa de judecată.de destinaţie ori pentru un stat care urmează să fie tranzitat. (4) În vederea constatării de către organele poliţiei de frontieră a situaţiei prevăzute la alin. e). g) în cazul în care nu este posibilă încredinţarea minorului persoanei prevăzute la art. în perioada în care urmează să călătorească împreună. d). persoanei prevăzute la art. care călătoreşte în străinătate în condiţiile prezentei legi împreună cu acesta. dacă a împlinit vârsta de 14 ani. f) minorul refuză să iasă din ţară.

(1) din aceeaşi lege minorul care călătoreşte în străinătate însoţit de cel puţin unul dintre părinţi sau de reprezentantul săul legal nu poate fi încredinţat de către acesta unei persoane cât este pe teritoriul altui stat. e) —g). Potrivit art. 40 .(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit.33 aln. în vederea anunţării părinţilor ori a reprezentantului legal al minorului în legătură cu evenimentul produs. cât si Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei si Internelor. atunci când faţă de minor s-a dispus măsura educativă a libertăţii supravegheate. direct sau prin intermediul Direcţiei generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. atât Inspectoratul General al Poliţiei Române. misiunea diplomatică sau oficiul consular sesizat are obligaţia de a informa imediat. în conditiile legii penale.

R. ⇒ foaia de parcurs şi diagrama tahograf.R. ⇒ contractul de închiriere în original sau legalizat al acestuia.M.R. ⇒ paşaport consular. dacă vehiculul este închiriat. ⇒ fremdenpass. ⇒ laissez – Passer. contract pentru transporturi ocazionale. talonul cu inspecţia tehnică periodică valabilă. ⇒ certificat sanitar – veterinar. ⇒ alte documente similare. destinate diferitelor tipuri de transporturi în trafic internaţional: ⇒ licenţă de execuţie pentru vehicul. ⇒ titlu de călătorie. ⇒ contract de transport internaţional – C. ⇒ carte de identitate. efectuată de o societate de asigurări din România. ⇒ diagrama legitimaţiilor de călătorie sau lista de pasageri. înmatriculate în România. respectiv voucher sau contract de asigurare a serviciilor turistice încheiat cu o societate atestată prin licenţă de turism. Documentele care trebuie să se afle la bordul vehiculelor rutiere.I. ⇒ asigurare civilă şi cartea verde.Cap.5 tone. ⇒ certificatul de clasificare pe categorii sau stele al vehiculului. 41 .A. -Autorizaţie sanitară. ⇒ foaia de parcurs INTERBUS. ⇒ carnet T. 1.. Documente necesare pentru trecerea frontierei Documentele pentru trecerea frontierei: ⇒ paşaport. ⇒ travel – Document. ⇒ documente specifice care să ateste caracterul transportului: invitaţie. 4 PROCEDURI SPECIALE DE CONTROL PENTRU PREVENIREA COMBATERII FALSURILOR ÎN DOCUMENTELE DE TRECERE A FRONTIEREI 4.. ⇒ carnet de marinar. ⇒ certificatul de înmatriculare al vehiculului. pentru vehiculele ce au capacitatea mai mare de 7.. ⇒ autorizaţie specială emisă de Regia Autonomă Administraţia Naţională a Drumurilor. emis de R. ⇒ caietul de sarcini aferent licenţei de traseu. ⇒ documente de însoţire a mărfii.

⇒ certificat de autorizare pentru transportul internaţional de persoane prin servicii regulate. dacă va locui la cineva pe timpul vizitei. conferinţă sau alte evenimente având legătură cu comerţul. Pentru călătorii de afaceri: ⇒ invitaţie din partea unei firme sau a unei societăţi de a participa la o întâlnire. ⇒ documente de însoţire a mărfii. ⇒ o invitaţie din partea gazdei.M. ⇒ contract de transport internaţional – C. Documentele care trebuie să se afle la bordul vehiculelor rutiere. ⇒ alte documente care prezintă existenţa unor legături comerciale sau alte relaţii de muncă. înmatriculate în alte state. ⇒ documente justificative în ceea ce priveşte itinerariul. Pentru călătorii în scop de studii sau alte tipuri de pregătire: ⇒ un certificat de înscriere la un institut de pregătire pentru cursuri teoretice sau de pregătire profesională în cadrul pregătirii de bază sau subsecvente. ⇒ diagrama tahograf pentru autovehicolele de marfă cu sarcină utilă mai mare de 3. ⇒ documente specifice care să ateste caracterul ocazional sau turistic al transportului (invitaţie. 38 Manualul Schengen.R. destinate diferitelor tipuri de transporturi în trafic internaţional38: ⇒ certificatul de înmatriculare însoţit de talonul de inspecţie tehnică. ⇒ cartea verde. Pentru călătoriile în scop de turism sau alte motive personale ⇒ documente justificative privind cazarea.⇒ document de tarifare globală a transportului. dacă se invocă un aasemenea motiv. ⇒ carnet T. industria sau alte activităţi. ⇒ autorizaţii emise de Ministerul Transporturilor din România..I. ⇒ un document justificativ eliberat de stabilimentul care oferă cazare sau orice alt document corespunzător care să indice cazarea.5 tone. ⇒ documente justificative pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de intrare a cetăţenilor statelor terţe. ⇒ legitimaţii de student sau certificate de la cursurile de absolvire.. voucher sau contract de asigurare a serviciilor turistice). ⇒ documente justificative în ceea ce priveşte călătoria de întoarcere. ⇒ autorizaţie de tranzit emisă de Ministerul Transporturilor din România. ⇒ bilete de intrare la târguri sau congrese.R. 42 . ⇒ diagrama legitimaţiilor de călătorie sau lista de pasageri. ⇒ foaie de parcurs INTERBUS. ⇒ confirmarea rezervării locului pentru o călătorie organizată sau orice alt document corespunzător inidicând planurile călătoriei ce va fi întreprinsă.

Metode folosite de falsificatori pentru obţinerea sau producerea de documente: ⇒ furtul sau cumpărarea documentelor oficiale valabile.. ⇒ desfacerea broşării originale. Din punct de vedere criminalistic. acolo unde este posibil. altele decât cele originale. bilete de intrare. 1985. urmată de rebroşare. atât cât îi este necesar ca să schimbe efectele juridice ale documentului în cauză39. chimice şi tipografice”care se implementează în/sau pe materialele care se utilizează la confecţionarea paşapoartelor. Pentru călătoriile întreprinse în scopuri politice. ⇒ perforarea mecanică a numarului de document. a încercărilor de falsificare.⇒ biletul de întoarcere sau de circuit. sunt abilitaţi să elibereze documente. urmată de lipirea alteia noi. pe lângă capsele rotunde. numele organizaţiei gazdă şi durata vizitei sau orice alt document corespunzător care să indice scopul vizitei. cât se poate de stricte. Despre răspunderea penală pentru falsul în acte –Bucureşti. 43 . să permită identificarea cu eficacitate şi uşurintă. culturale. în ceea ce priveşte protecţia împotriva falsificării iar perfecţionarea lor şi a elemenetelor de siguranţă. sportive. 39 Stoica O. evenimente religioase sau alte motive: ⇒ invitaţii. ⇒ contrafacerea documentelor şi vizelor. ⇒ desfacerea capselor iniţiale (rotunde sau alungite) cu care s-a fixat fotografia. p. ⇒ falsificarea parţială a documentelor oficiale valabile.253. Elementele de siguranţă sunt reprezentate de totalitatea procedeelor „tehnice. 2. 4. avându-se în vedere întinderea acţiunii falsificatorului. Procedruri folosite de politistii de frontiera pentru descoperirea falsurilor in documentele pentru trecera frontierei Securizarea documentelor pentru trecerea frontierei Documentele de călătorie trebuie să răspundă unor criterii. ⇒ decuparea fotografiei clasice iniţiale. ⇒ dezlipirea fotografiei clasice iniţiale. care conform legii. falsurile în documentele pentru trecerea frontierei de stat pot fi grupate în următoarele categorii: a) Falsul parţial Acţiunea falsificatorului este îndreptată numai asupra unei zone limitate. cu anumite instrumente. programe în care să fie înscris. ştiinţifice. ⇒ ştersături chimice. ⇒ mituirea angajaţilor instituţiilor. Falsurile parţiale se pot realiza prin mijloace mecanice sau chimice sau cu ajutorul unui computer astfel: ⇒ ştersături mecanice. în vederea securizării acestora împotriva alterării şi contrafacerii.

a ştampilei organului emitent sau a ştampilelor de trafic. ⇒ ştergerea unor zone de desen de fond sau semnături integrate şi refacerea acestora cu ajutorul unei imprimante. perforat mecanic sau cu ajutorul laserului. ⇒ decuparea şi reconstituirea unor file din document. ⇒ personalizarea neautorizată a unui document procurat ilegal în alb sau cu complicitatea organului emitent. ⇒ contrafacerea unor elemente optic-variabile. planşetelor sau firelor de siguranţă. ⇒ contrafacerea timbrului sec.. ⇒ ştergerea unei fotografii integrate şi rescanarea acesteia cu ajutorul unei imprimante.⇒ dezlipirea forzaţului (este o filă dublă care face legatura dintre coperţi şi filele documentului -paşapoartele cu coperţi de plastic nu au forzaţ). ⇒ contrafacerea fibrelor. ⇒ dezlipirea. aparţinând organului emitent. ⇒ contrafacerea numărului de document. ⇒ modificarea. ⇒ înscrierea în fals a însoţitorilor. ⇒ înlocuirea unei fotografii integrate. ⇒ prelungirea în fals a documentului. ⇒ decuparea unor zone originale dintr-un document(ex. Despre răspunderea penală pentru falsul în acte –Bucureşti. urmată de relipirea sau relaminarea acestuia. urmată de relipirea unor chinegrame sau holograme. ⇒ dezlipirea laminatului original. 1985. Pentru comiterea falsurilor parţiale se folosesc diverse metode. ⇒ falsificarea unui segment de timbru sec sau ştampila. ⇒ acoperirea de text. chiar dacă persoana în cauză nu a călătorit. adăugirea şi intercalarea de text. b) Falsul total (contrafacere)40 În această situaţie documentul avut în vedere este confecţionat în totalitate de catre o persoană neutorizată. în special a filei informatizate. chinegrame sau holograme) şi ataşarea lor pe documentul falsificat. cifre sau litere. de pe fila informatizată. cele mai uzitate fiind următoarele: ⇒ înlăturarea de text. ⇒ contrafacerea unor chinegrame sau holograme. cifre sau litere. ⇒ contrafacerea unor file din document. 40 Stoica O. ⇒ înlocuirea unei fotografii clasice. p. ⇒ aplicarea în documente a ştampilelor de trafic contrafăcute sau valabile cu acordul funcţionarului. 44 .253.

⇒ urme de adeziv în jurul fotografiei. atunci când nu se dispun de specimene pentru comparaţie: ⇒ hârtia fluorescentă la U.N. ⇒ Ştampila sau timbrul sec nu are elemente de continuitate. ⇒ motivele din jurul fotografiei sunt rupte.Dominion of Melchizedek”. informaţiile în legatură cu documentul de trecere a frontierei le va obţine prin folosirea echipamentelor. Procesul identificării unui document care este în neregulă Poliţistul de frontieră este constrâns de timp şi are la dispoziţie numai echipament de control portabil şi informaţii individuale de siguaranţă. a condiţiilor de formă şi conţinut a documentelor pentru trecerea frontierei 4. 4. 4. 3. ⇒ eliberarea unor documente fanteziste eliberate de o singură persoană sau de organizaţii ilegale. „Pasaport eliberat de Principatul Castelania”.U. iar deciziile pe care le ia în legatură cu validitatea documentului trebuie să fie rapide. Poliţistul de frontieră examinează paşaportul într-un context operaţional.). „World Service Authority”.). 3. 3. laissez –passer eliberat de O. 1. poliţistul de frontieră. paşaportul simplu. ⇒ tipărire de fond inkjet sau laser (întotdeauna offset).V. ⇒ filigran vizibil la U.Land”.V. Situaţii care arată că un document este falsificat. ⇒ imagine latentă vidă. 45 . etc. „Passport. 2. din studierea documentului cât şi din studierea deţinătorului. de serviciu etc. ⇒ prezintă urme de răzuire. Examinarea şi cercetarea de către poliţiştii de frontieră.) sau a unei organizaţii internaţionale recunoscută în mod oficial de un stat (ex. ⇒ cerneală optic-variabilă inertă. „Uno Diplomatic Passport”. ⇒ cifra de control incorectă (cheia după care se calculează cifra de control este 731). nerecunoscute de autoritatea unui stat ( ex.Poate fi imparţit în două categorii: ⇒ contrafacerea (imitarea) unui document eliberat de autoritatea competentă a unui stat (ex. pasapoarte eliberate de Örganizatia Internationala a Romolor”. În funcţie de caracteristicile individuale de sigurantă ale unui paşaport. în procesul examinării documentului de trecere a frontierei va confirma aceste caracteristici prin compararea acestora cu cele specifice originalului. „Pasaport eliberat de Principatul Sea.

substanţe explozive sau radioactive. care indică identitatea şi cetăţenia titularului. ⇒ persoane care pentru a intra în statele U. carton normal. Fremdenpass. coperţile şi filele din interior trebuie să fie aliniate uniform. Categorii de persoane care utilizează documente false sau falsificate pentru trecerea frontierei: ⇒ teroriştii. 3. implicaţi în traficul ilegal de persoane. sau de intrare într-o anumită ţară. ⇒ traficanţii de droguri. Poliţiştii trebuie să folosească simţul pipăitului cu vârful degetelor. Textul şi imaginile dintr-un document falsificat sunt de obicei departe de a fi precise: uneori falsificatorul va incerca să ascundă aceste defecte prin învelirea documentului cu o învelitoare din material comun: în toate cazurile în care există suspiciuni se procedeaza la îndepartarea învelitorilor. ⇒ infractori periculoşi care se sustrag urmăririi penale sau de la executarea unor pedepse privative de libertate. ⇒ anumite persoane care vor să beneficieze de anumite facilitaţi vamale.E au nevoie de viza de intrare. 4. arme. 3. 4. ⇒ persoane care au intrat ilegal în ţară şi doresc legalizarea şederii. netezimea marginilor de sus.) certifică numai identitatea posesorului. Prima evaluare calitativă realizată de către poliţistul de frontieră este legată de coperta paşaportului care este un document eliberat de autoritatea competentă a unui stat. carton pânzat. tipărite cu tuş tipografic. ⇒ calitatea coperţilor: grosimea. ⇒ infractori care solicită aplicarea în pasaport a unei stampile de trafic false sau valabile. Orice alt document de călătorie. care este eliberat de autoritatea competentă a unui stat. jos şi a celor opuse broşării. întucât multe documente false au coperţile rigide sau nu au aceeaşi textură. pergamoid. dar poartă altă denumire decât pasaport (ex. chiar dacă nu a călătorit pentru a încerca să demonstreze că în o anumită perioadă nu era la locul faptei. ⇒ dacă paşaportul se ţine închis.4. ⇒ persoane care au interdicţie de a ieşi din ţară. ⇒ vizualizarea în raze ultraviolete a impresiunilor fluorescente. 3. ⇒ membrii reţelelor naţionale şi internaţionale. cu cerneală metalizată sau cu ajutorul unor foiţe de aur sau argint. deoarece se află în altă ţară. Laissez-Passer etc. Examinarea şi cercetarea condiţiilor de formă Examinarea coperţilor paşaportului Examinarea coperţilor exterioare: ⇒ ortografia corectă a textului. Coperţile se pot confecţiona din vinilin. 46 . Titre de voyage. În mod tradiţional coperta conţine denumirea oficială a statului emitent şi o imagine bine definită reprezentată de stemă sau logo-ul naţional. Travel Document.

toate au aceeaşi mărime şi marginile drepte.prima şi ultima filă reprezentate de forzaţ.trebuie să se cerceteze dacă acestea sunt bine fixate. imagini latente sau optic-variabile. pentru care se uzitează denumirea de simplu sau turistic.capse alungite. care ajută la prinderea filelor între coperţi. Capsele neuniforme sau zgârieturi nefireşti ar putea fi dovada că s-a umblat la file. ⇒ lipsa sau inexactitatea unor elemente fluorescente. Dacă capsele sunt ruginite. 47 . La paşapoartele în care s-au utilizat pentru prindere. Examinarea constă în: ⇒ nealinierea este unul din indicii. tiparul offset.ceea ce înseamnă că. Capsele cu care se leagă paşapoartele sunt fixate cu un capsator special care în momentul prinderii filelor nu trebuie să lase zgârieturi sau îndoiri. tăietura marginilor exterioare şi a colţurilor sau nealinierea dintre coperţi şi file. în special pentru intaglio. mijlocul documentului pentru a depista găuri suplimentare sau lărgite sau firul de aţă care atârnă pe linia broşării. oficial. Se examinează cum sunt legate coperţile. ⇒ lipsa imaginilor latente.Pe coperţi se menţionează şi tipul documentului (în cele mai multe din cazuri ajută la stabilirea scopului călătoriei)–serviciu.modalitatea de tipărire. Firul de aţă din găurile de la extremitatea de sus şi de jos se dezleagă. nu se mentionează decât cuvântul paşaport.este practic reprezentat de forzaţ.chinegrame. imprimare iris.asigurându-ne că . acestea lasă urme de rugina sau pete care trebuie să se potrivească cu cele lăsate pe suportul de hârtie. impresiuni fluorescente. ministerial.i.pentru înlocuirea uneia sau mai multor file. Examinarea coperţilor interioare Suportul de hârtie al coperţilor interioare. paşaportul a fost desfăcut iar filele au fost eventual înlocuite. ⇒ lipsa variaţiei de culoare la o. Indicii care duc la concluzia de contarfacere: ⇒ fibre si planşete desenate.precum şi al elementelor de siguranţă. consular.v.în cazul în care filele sunt perforate mecanic. nu în toate cazurile s-a umblat la paşaport. poate fi o dovada că.mecanic sau cu laser. precum şi file cusute neuniform. ⇒ desen de fond realizat cu imprimante inkjet sau laser. Coperţile interioare vor fi examinate şi din punct de vedere al numărului perforat. de aceeaşi mărime şi acelaşi tip. ⇒ examinarea numărului de document tipărit pe fiecare pagină sau numai pe o parte din acestea. realizate cu cerneală metalizată. calitatea coperţii.orificiile trebuie să fie identice ca mărime şi model. Examinarea filelor paşaportulu Pasul urmator constă în examinarea rapidă a construcţiei-generale a documentului. Orice discrepanţă în ortografie. diplomatic: la paşapoartele normale.punctul de plecare fiind controlul filelor.

⇒ examinarea în lumină albă prin transparenşă pentru identificarea firului de siguranţă. 43 Vezi anexa 3.acolo unde există. ⇒ examinarea în lumină albă prin trasparenţă pentru identificarea filigranului. ⇒ examinarea elementelor optic-variabile. ⇒ examinarea în raze ultraviolete pentru identificarea elementelor fluorescente. ⇒ examinarea chinegramelor46. ⇒ examinarea desenului tip „guilolche”.imprimările iris sau curcubeu41. ⇒ examinarea în raze U. Indicii care duc la concluzia că filele sunt contrafăcute: ⇒ lipsa filigarnului42. ⇒ examinarea de ştampile sau timbru sec acolo unde există. ⇒ examinarea în lumină albă prin trasparenţă pentru identificarea firului de siguranţă45. imprimările iris curcubeu. ⇒ examinarea desenului tip”guilloche”. ⇒ examinarea fibrelor44. ⇒ apariţia desenului specific filigarnuluiin în raze ultraviolete. ⇒ lipsa sau inexactitatea unor elemente fluorescente. 48 . pentru identificarea elementelor fluorescente şi a celor fotocromice. ⇒ fibre şi plansete desenate. 45 Vezi anexa 5. ⇒ desen de fond realizat cu imprimante inkjet sau laser. ⇒ examinarea microtextului sau microcifrelor. ⇒ examinarea desenului de fond în tipar tipografic sau offset.⇒ examinarea desenului de fond în tipar tipografic sau offset. 44 Vezi anexa 4. Examinarea filei informatizate: Această examinare constă în: ⇒ examinarera numărului de document tipărit. ⇒ neclaritatea unor microtexte sau microcifre. 47 Vezi anexa 7. ⇒ examinarea literelor şi cifrelor care trebuie să fie clare şi distincte. ⇒ examinarea microtextului sau microcifrelor. ⇒ examinarea literelor şi cifrelor care trebuie să fie clare şi distincte. 46 Vezi anexa 6. ⇒ examinarea hologramelor47. Vezi anexa 2.V. ⇒ examinarea fibrelor.acolo unde există. ⇒ examinarea planşetelor. 41 42 Vezi anexa 1. ⇒ examinarea planşetelor43.

O. ⇒ fibre şi planşete desenate. ♦ laminat dublu. în cazul în care fila informatizată este pe una din coperţile interioare.A. Indicii care duc la concluzia că filele sunt contrafăcute: ⇒ lipsa filigranului şi a firului de siguranţa. ♦ folie retroreflectivă tip 3M.acest indiciu nu este valabil. cu elemente de asigurare – desene. ⇒ examinarea laminatului48 sau foliei protectoare.O.C. ♦ strat foarte subţire de lac.microtext sau elemente fluorescente care apar numai în raze UV.⇒ examinarea fotografiei titularului.care este de mai multe feluri: ♦ folie de plastic transparentă –în forma unei benzi adezive. 49 . laser în loc de inkjet. ⇒ altă calitate a impresiunilor fotografiilor integrate. ♦ folie de plastic transparentă holografică. ⇒ neclaritatea unor microteste sau microcifre.microtext sau elemente fluorescente care apar numai în raze UV. ⇒ deteriorări ale reţelei de satinaj în jurul unei fotografii clasice şi apariţia nefirească a substantei de lipit.simplă sau dublu laminată.acestea apar la suprafaţa foliei. Vezi anexa 10. ♦ folie de plastic cu desene. ⇒ aparitia desenului specific filigranului în raze UV.tip T. ⇒ deteriorarea sau lipsa de imagine variabilă a chinegramelor sau hologramelor. în relief. ⇒ lipsa înscrisurilor laser. ⇒ lipsa elementului „invisibile personal informations”.se simt tactil. ♦ folie de plastic transparentă tip”Ïmaprotek”. ⇒ lipsa gravărilor laser de pe folie. ♦ folie de plastic transparentă tip I. ♦ folie de plastic transparentă tip”Fasprotek”. fară elemente de siguranţă. ♦ folie retroreflectivă tip 3M. ⇒ desen de fond realizat cu imprimante inkjet sau laser.K.cu elemente de „Floating Image”. ♦ folie de plastic transparentă.. ⇒ lipsa sau inexactitatea unor elemente fluorescente. ⇒ lipsa elementului fotocromatic.ex. ⇒ deteriorări ale desenului de fond în jurul unei fotografii clasice.cu gravuri laser. Examinarea broşării49: 48 49 Vezi anexa 9. ♦ laminat dublu transparent –fără elemente de asigurare. ♦ înlocuitori de folie de plastic: ♦ policarbonatul.

Această mentiune face adesea obiectul alterării pe un paşaport falsificat prin inlocuirea fotografiei. Examinarea şi cercetarea conţinutului: Indiferent de categoria documentului pentru trecerea frontierei. Identificarea după metoda portretului vorbit poate fi extinsă. ⇒ cu o bandă de plastic. trebuie să ne asigurăm că. în scopul descoperirii eventualelor deosebiri. dacă este vizualizată în raze UV. ⇒ cu capse alungite. datorită posibilităţilor de comparare cu fotografia în umbră existentă pe fila informatizată şi cu cea de pe colantul de viză. comparând trăsăturile persoanei cu acelea rezultate din fotografia aplicată în document. La identificare se vor căuta numai deosebirile (cel puţin 5 elemente). Fotografia titularului50 Este cel mai importatnt element de identificare a persoanei care se prezintă la controlul de frontieră. uneori provenienţa geografică şi chiar religia. 50 . Aţa folosită la broşare poare reacţiona în diferite nuanţe de culoare . în sensul că vârsta persoanei trebuie să corespundă cu aceea menţionată în documentul de călătorie. Orificiile mai mari sau mai largi. Identificarea se va executa dupa metoda portretului vorbit. 3 în 8. Numele şi prenumele titularului Ajută la identificare. originea. pentru a o pune de acord cu vârsta reală a persoanei din noua fotografie. Data naşterii titularului Este un element deosebit de important pentru identificare.Metode de broşare: ⇒ cu fir de aţă. Paşapoartele sunt legate (cusute) în diferite moduri. ori firul de aţă este slăbit constituie indicii de rebroşare –în cele mai multe cazuri de falsificare. Modificarea datei naşterii este uşor de realizat. firul de aţă este strâns şi că trece prin toate orificiile. în cazul în care se caută asemănările există un risc foarte mare de a scăpa o substituire de persoană. intrucat majoritatea cifrelor se pretează la modificări: 1 în 7. acesta trebuie să conţină un minim de date care să permită identificarea titularului. 5 în 3. Atunci când se foloseşte coaserea pentru a lega filele. sexul. 50 Vezi anexa 8. certificarea că a fost eliberat de un organ competent şi că este valabil. intucât poate indica persoana.

4. Cu paşaportul. întrucât nu este un stat recunoscut de România. 4. nerecunoscută de statul român nu se poate călători în România. Este personală şi se realizează printr-un automatism. O condiţie de valabilitate a unui document de călătorie. Cu documentul World Service Authority care este eliberat de o organizaţie fantomă. este ca acesta să fie eliberat de autoritatea competentă dintr-o ţară recunoscută de statul roman. Activităţi desfaşurate de catre poliţistul de frontieră la descoperirea unui document pentru trecerea forntierei fals sau falsificat Controlul primar al documentului de trecere a frontierei51 Acest control constă în: ⇒ stabilirea validităţii documentului de trecere a frontierei. eliberat de Republica Turcă a Ciprului de Nord nu se poate călători în ţara noastră. 51 Manualul Schengen. datorită multiplelor elemente de siguranţă implementate pe autocolant. Un document de călătorie poate fi eliberat şi de o organizaţie internaţionala recunoscută de statul român. Semnătura titularului Constituie un element pentru identificare a persoanei în caz de suspiciuni.Cazul Laissez –Passer ONU. una dintre acestea regăsindu-se în legislaţia română. Dacă există suspiciuni semnătura din paşaport va fi comparată cu cea pe care persoana o va realiza la cererea poliţistului de frontieră. Valabilitatea documentului de călătorie Majoritatea statelor indica valabilitatea în momentul completării rubricii rezervate pentru această menţiune. sunt vizibile sau se pot arăta. precum şi prin semnatura organului emitent. concluzionând dacă persoanele respective constituie o familie. care poate fi reprodusă de mai multe ori fără deosebiri esenţiale. care prevede că prelungirea noului tip de paşaport este menţionată pe un autocolant: aceasta este o măsură descurajatoare pentru falsificatori.Semnele particulare Prezintă interes pentru identificare numai în măsura în care sunt evidentiate în documentul de călătorie. Pot exista şi excepţii. ⇒ identificarea persoanei în raport cu imaginea din fotografia paşaportului după metoda portretului vorbit. poliţistul de frontieră trebuie să cerceteze modalitatea de adăugare a insoţitorilor. Prelungirea valabilităţii documentului de călătorie Din motive economice. aproare toate ţările la expirarea documentului. 51 . Autentificarea documentului de călătorie Se realizează de la caz la caz cu ajutorul ştampilei sau timbrului sec. ce se va certifica prin ştampilă sau timbru sec şi semnatura organului indrituit a efectua aceasta operaţiune. Insoţitorii Când mai multe persoane călătoresc pe un singur paşaport. procedează la extinderea valabilităţii acestuia mentionând o noua perioadă la rubrica special destinată în acest sens.

Tipul vizei falsificate. Date despre viză. Identitatea din I.Fluxul de trafic. h)în situaţia de documentele care trebuie să se afle la bordul vehiculelor rutiere. Motivul fasificării. Persoana de la care a procurat ştampila falsificată.Identitatea persoanei. Locul unde a procurat moneda falsificată. c) în situaţia ştampilelor de trafic: Data descoperirii. Identitatea reală. Fluxul de 52 Cod Procedură Penală. Fluxul de trafic. Întocmirea actelor premergătoare Poliţistul de frontieră va avea în atenţie culegerea tuturor datelor care să evidenţieze falsul. Metoda de falsificare.În această fază poliţistul de frontieră poate utiliza instrumentarul minim de control compus din lupă şi lampa UV.D. Metoda de falsificare. Fluxul de trafic. înmatriculate în alte state.-ul falsificat e) în situaţia descoperirii de monedă falsă: Data descoperirii. Tipul ştampilei falsificate. Locul descoperirii. Metoda de falsificare. Locul descoperirii. Locul de unde a fost procurat permisul de conducere falsificat. b) în situaţia vizelor: Data descoperirii. Fluxul de trafic. Locul descoperirii. Persoana de la care a procurat moneda falsificată. Persoana de la care a procurat permisul de conducere falsificat. Persoana de la care a procurat documentul falsificat. Motivul falsificării. Locul descoperirii. Fluxul de trafic. destinate diferitelor tipuri de transporturi în trafic internaţional: Data descoperirii. Motivul falsificării. Locul de unde a fost procurat I. înmatriculate în România. d) în situaţia cărţilor de identitate.-ul falsificat. 52 . Identitatea persoanei. Motivul fasificării. Identitatea reală. destinate diferitelor tipuri de transporturi în trafic internaţional: Data descoperirii. Metoda de falsificare. Fluxul de trafic. Identitatea din documentul falsificat. Motivul falsificării. Locul descoperirii. Tipul monedei falsificate. Motivul fasificării.Persoana de la care a procurat viza falsificată.-ul falsificat. Identitatea persoanei. Metoda de falsificare. Date despre ştampile. Metoda de falsificare.D. se conturează elementele constitutive ale unei infracţiuni. Locul descoperirii. Motivul fasificării. Locul descoperirii. date care să fie cuprinse în actele premergătoare întocmite52: a)în situaţia documentelor de trecere a frontierei: Data descoperirii.D. Persoana de la care a procurat documentul falsificat. f) în situaţia permiselor de conducere: Data descoperirii.Locul unde a procurat ştampila falsificată. permise de rezidenţă: Data descoperirii. Controlul secundar al documentului de trecere a frontierei În situaţia confirmării suspiciunii în legatură cu falsificarea documentului sau substituirea de persoană inclusiv prin verificarea optică a documentului la videocomparator. Identitatea reală. Locul unde a procurat viza falsificată. Locul de unde a fost procurat documentul falsificat. Identitatea persoanei. Locul descoperirii.Fluxul de trafic. Persoana de la care a procurat I. Metoda de falsificare. Identitatea din permisul de conducere falsificat. Locul de unde a fost procurat documentul falsificat. Date despre monedă. g) în situaţia de documentele care trebuie să se afle la bordul vehiculelor rutiere.

Loculdescoperirii. excepţie făcând litera I. Motivul fasificării. 53 .Metoda de falsificare. Fluxul de trafic. (machine readable zone) este o zonă specială desemnată în conformitate cu standardele O. Standardele O. ♦ zona de citire are intotdeauna 2 linii.Z. Persoana de la care a procurat documentul falsificat. ♦ nici o literă nu are liniuţe la capete. Identitatea persoanei.Identitatea persoanei. prevăd: ⇒ numărul de caractere: ♦ fiecare linie are 44 de caractere. Persoana de la care a procurat documentul falsificat. Motivul falsificarii. Identitatea persoanei. Metoda de falsificare. i) în situaţia de documente justificative pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de intrare a cetăţenilor statelor terţe: Data.trafic. ♦ conţinutul datelor.I. Locul unde a fost procurat documentul falsificat. fiecare linie are 36 caractere. Persoana de la care a procurat documentul falsificat.R. j) în situaţia de documente eliberate de organizaţiile internaţionale în scopurile specificate Data descoperirii. ♦ caracterele literelor şi cifrelor: ♦ literele sunt puţin mai mici decat cifrele. (Organizatia Aviatiei Civile Internationale). Motivul fasificării.Locul descoperirii. Fluxul de trafic. Modul de calcul al cifrei de control Banda de citire optica sau M.I.A.C. ♦ la vize. Locul de unde a fost procurat documentul falsificat. Metoda de falsificare.Locul de unde a fost procurat documentul falsificat.C.A.

a) Pasaportul romanesc: 1.Calculul cifrei de control pentru data naşterii: DATA NASTERII: CIFRĂ DE CONTROL: 7 Data nasterii 7 2 3 6 1 1 1 2 7 14 0 3 0 7 1 7 Suma 77 Impartit Cifra 1a 10 7.7 de control 7 Multiplicator 7 Inmultire 49 54 .

Calculul cifrei de control pentru data expirării: DATA EXPIRĂRII CIFRĂ DE CONTROL: 9 Impartit Cifra de control 9 Data expirarii 0 8 0 2 2 5 Suma 1a 10 Multiplicator Inmultire 7 0 3 24 1 0 7 14 3 6 1 5 49 4.2.9 55 .

b) Paşaportul austriac: Calculul cifrei de control 0088346 2 0 +0+8+8+3+4+6 = 29 CIFRA DE CONTROL c)Viza Schengen 56 .

⇒ tipul vizei (A. Rândul 2: ⇒ seria şi numărul vizei. Multiplicator Înmulţire 13 0 5 0 5 6 7 6 1 7 3173 17 3 191 0 5 0 15 6 49 18 1 185 ⇒ prescurtarea denumirii statului unde se afla reprezentanţa diplomatică a organului emitent. ⇒ un grup de 6 cifre reprezentând anul. prima cifră de control calculată astfel: Seria şi nr. scrisă aproape în toate cazurile cu o maşină cu caractere speciale. VizeiD 0 5 0 5 6 7 6 1 Suma Împărţit la Cifra de 10 control 18. ⇒ numele. ⇒ prenumele.5 5 Viza nr. F (feminin) sau L (nu este precizat).B. 57 . ⇒ cod stat emitent.7 7 49 18 1 0 6 6 77 ⇒ o litera reprezentând sexul titularului vizei: M (masculin). conform listei de prescurtări. este situată pe două rânduri partea informatizată. ⇒ două separaţii. a doua cifră de control calculată astfel: Împărţit la Cifra de Data naşterii 7 6 1 0 2 3 Suma 10 control Multiplicator Înmulţire 7 3 1 7 3 1 7. Semnificaţiile părţii informatizate sunt următoarele: Rândul 1: ⇒ „V“-viza.C sau D).În zona inferioară a autocolantului. luna şi ziua de naştere a titularului vizei şi paşaportului. ⇒ două separaţii. ⇒ separaţii până la capăt.

⇒ un grup de sase cifre reprezentând anul. 58 .7 7 63 24 0 7 3 0 97 Această activitate de calcul a cifrei de a cifrei de control este deosebit de importantă deoarece contribuie în mod substanţial la descoperirea paşapoartelor false sau falsificat. luna şi ziua la care valabilitatea vizei expiră. calculată astfel: Expirarea Împărţit la Cifra de 9 8 0 1 1 0 Suma valabilităţii 10 control Multiplicator 7 Înmulţire 3 1 7 3 1 9. a treia cifră de control.

proxenetismului şi alte asemenea infracţiuni deoarece considerăm că acest control reprezintă prima sită în prevenirea acestui fenomen deoarece prin activitatea de control se unrmareşte în primul rând dacă sunt indeplinite toate condiţiile pentru ca o persoana să poată părăsii teritoriul unui stat. Controlul documentelor pentru trecerea frontierei mai prezintă importanţă şi în domenii precum traficul de persoane. De aceea pentru a se realiza un control al acestora spre a nu comite infractiuni la trecerea frontirei de stat activitatea Poliţiei de Frontieră s-a axat în ultima perioada spre o mai buna organizare a activităţi de schimb de informaţii între organele Poliţiei de frontieră ale difertelor state membre. O alta tendintă odată cu intrarea României în Uniunea Europeana pe lângă controlul minim al cetăţenilor Uniunii Europene este diminuarea timpul de control al documentelor pentru trecerea frontierei. pentru descoperirea persoanelor pretabile a comite infracţiuni la trecerea frontierei.U. Paşaportul biometric S. Poliţia de Frontieră se mai bazează şi pe flerul lucrătorilor propii din punctele de trecere a frontierei. spre a diminua acest fenomen deoarece prin intermediul documentelor false sau falsificate are loc trecerea frontierei de stat de către persoane care nu au acest drept conferit de lege. spre deosebire de cetăţenii statelor terţe care sunt introdu-şi în baza de date la trecere forntierei.A) considerăm că o mai bună securizare a documentelor de călătorie româneşti este necesară. Pe lângă această activitate deosebit de imporatantă a schimbului de informaţii între statele membre. Astfel pentru cetăţenii Uniunii Europene controlul documentelor pentru trecerea frontierei de stat tinde să devină o simpla formalitate deoarece evidenţa acestora este doar numerică ei nu mai fiind introdu-şi în baza de date la trecerea frontierei. Deoarce activitatea infracţională a crescut la nivelul frontierei României şi pentru a ţine pasul cu tendinţele privind un document de calatorie mai securizat (Ex. Datorită numărului mare de documente de călătorie false sau falsificate suntem de părere că o constrangere a legii mai fermă este utilă. fapt care din punctul nostru de vedere nu este atât de benefic deoarece intervine superficialitatea în controlul documentelor astfel pot fi comise cât mai multe infracţiuni la regimul juridic al frontirei de stat.2007 considerăm că activitatea de control a documentelor pentru trecera frontierei este o activitate deosebit de importantă deoarece prin intermediul acestei activităţi are loc pentru prima dată un contact între organele de control a documentelor din statul gazdă şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene precum şi cu cetăţenii statelor terţe.01.Concluzii Având în vedere tendinţele Uniunii Europene de a-şi extinde graniţele şi intrarea Romaniei în Uniunea Europeană la 01. 59 . Aderarea României la Uniunea Europeană a determinat schimbări majore pe toate planurile. dar şi în cadrul activităţii de control a documentelor pentru trecerea frontierei de stat.

Pentru prevenirea falsurilor în documentele pentru trecerea frontierei de stat este necesară deasemenea o cooperare intensă între instituţiile abilitate atât ale statelor membre UE cât şi ale ţărilor ce intenţionează să adere. cât şi la nivel internaţional unde schimbul de informaţii este esenţial. Atingerea unui sistem de securizare a documtelor de calatorie si a vizelor care să asigure prevenirea comiterii de infractiuni la regimul juridic al frontierei de stat. materiale explozive. se extinde la nivel multinaţional. pentru statele membre este faptul că echipa de control pentru trecerea frontierei este formantă din poliţistul de frontieră român şi compatriotul său vecin acest lucru fiind un plus pentru Poliţia de frontieră Română deoarece se realizează în primul rând o cooperare mai bună între Poliţiile de Frontieră ale statelor vecine iar în subsidiar se realizează un schimb de experienţă profesională între cei doi poliţişti care fac parte din echipa de control. şi la natura presiunii care se exercită la frontierele noastre. este un obiectiv urmărit in permanenţă de către autorităţile competente ale tuturor statelor şi implicit ale României.U. traficul ilegal cu arme. deseori constatându-se că fenomenul infracţional are rădăcini şi mai ales. între diferitele ministere interesate să-şi coordoneze acţiunile.paşaportul biometric S. un schimb de informaţii eficient. astfel el fiind sigurul care va raspunde în cazul în care se descoperă mai tarziu că persoana controlată de el nu îndeplinea condiţiile de intrare sau ieşire de pe teritoriul României.A. atât la nivel naţional. Totodată. traficul cu autoturisme furate. Lupta împotriva fraudei documentare reprezintă elementul cheie al unei riposte eficiente împotriva filierelor de trafic depersoane. 60 . India. spre a exista astfel un echilibru pe plan mondial între marile puteri ale lumii.). În cazul fenomenului privind frauda documentară nu vom putea înţelege cu adevărat fenomenul fraudei documentare fără a ne referi la contextul în care acesta se manifestă. prostituţie.Considerăm ca acest timp de control ar trebui să fie stabilit de fiecare poliţist de frontieră care efectuează controlul deoarece el este singurul în măsură să stabiliească cât îi este necesar pentru a stabili dacă o anumită persoană îndeplineşte taoate condiţiile de intrare sau iesire de pe teritoriul României. muniţii. acela al fluxurilor migratoare.) pentru a contracara ţări precum China. devine o coordonată esenţială a muncii de prevenţie şi in special de combatere a fenomenelor infracţionale cu răspândire internaţională. În concluzie activitatea de control a documentelor pentru trecerea frontierei de stat tinde să se simplifice şi documentele de călătorie să devină tot mai sigure (Ex. Cooperarea se dovedeşte a fi aşadar indispensabilă. O altă consecinţă a aderării României la Uniunea Europeană. precum şi comunicarea operativă a noilor măsuri de siguranţa introduse în sistemul vizelor. ţinându-se cont de elementele criminalităţii transfrontaliere care indică faptul că ţara noastră tinde să devină o „ţintă” pentru fenomene infracţionale de amploare cum ar fi (traficul de stupefiante. deşeuri periculoase etc.

iar în centrul şablonului aceasta este ceva mai subţiată. ⇒ realizarea de contururi. ⇒ ştampilarea uscată sau marcată. lumina din lateral evidenţiază efectul de timbru sec. ⇒ imprimarea foliilor(transferul foliei subtiri prin încalzirea tiparului înalt asupra unor materiale–folii de argint sau de aur. folie helografică). Pentru majoritatea documentelor. ⇒ de-a lungul imaginii perlate a cernelii se formează o porţiune mică fară cerneală. ⇒ presiunea mare a tiparului produce efctul de timbru sec. ⇒ brăzdarea. aceasta se acumulează spre marginile exterioare. 61 . Tiparul înalt poate fi utilizat în diferite etape ale procesului de tipărire la reprezentările grafice cum ar fi: ⇒ transferul de culori sau imagini. compoziţia cernelii. ⇒ se caracterizează prin faptul că elementele imprimabile ale formei au o inălţime mai mare decât elementele neimprimabile. cerneala este presată spre exterior. ⇒ întru-cât cerneala nu pătrunde pe toata suprafaţa elementului de tipărire. ⇒ perforare.Anexe Anexa 1 Tiparul Tiparul înalt Margine perlată ⇒ este un proces de imprimare directă. textura de la suprafaţa hârtiei. ⇒ în procesul de tipărire. seria şi numărul se imprimă în tipar înalt. folie de imitaţie.Acest proces da nastere la aşa zisă margine perlată. ⇒ contururi. Apariţia marginii perlate depinde de forţa de presiune. folie de culoare.

iar acesta va servi ca intermediar pentru transpunerea în aria de tipărire.Tiparul plan ⇒ cu varianta sa litografia este o denumire generică pentru mai multe tehnici tipografice: ⇒ imprimare litografică. ⇒ tipărire offset.praf.Uneori fibrele de hârtie se desprind în timpul procesului de tipărire şi se lipesc de suprafaţa de cauciuc.Această particularitate se bazează pe comportamentul opus din punct de vedere chimic şi fizic al cernelii tipografice şi al apei. ⇒ la imprimarea offset. Tiparul offset ⇒ face parte din categoria tiparului plan (set off = a da jos). iar elementele de culoare lasă în aceste locuri mici pete albe. care se resping reciproc. acestea vor ocupa doar locurile prevăzute pentru imprimare. ⇒ tipărire cu cadru. ⇒ elementele imprimabile şi neimprimabile se află pe acelaşi plan. 62 . imaginea care urmeaza a fi tipărită este plasată mai întâi pe un cilindru cu suprafaţa de cauciuc. ⇒ literele şi ilustraţiile nu se află mai sus şi nici mai jos de partile netipărite. ⇒ imprimarea offset are marginile foarte bine definite. ⇒ la distribuţia cernelurilor tipografice de mai multe culori. ⇒ imprimare laser. Tiparul adânc ⇒ elementele imprimabile sunt dispuse în plan inferior. faţă de cele neimprimabile.

⇒ caracteristicile de recunoaştere ale acestui tipar sunt marginile zimţate (efectul dinţi de fierăstrău) ale imaginii imprimate. ⇒ culorile se întrepătrund neexistând o linie clară de delimitare a acestora. Tipărire curcubeu ⇒ este o imprimare de securitate. apare ca fiind formată din puncte. imaginea fiind sesizabilă tactil. ⇒ şablonul este de cele mai multe ori un cilindru cu camaşă de cupru.⇒ părţile imprimate se află adâncite în şablon. se află la partea superioară a proeminenţelor gravurii. ⇒ hârtia presată va prelua cerneala din adâncituri prin forţa de aderenţă. mai precis cerneala.Când este privită prin lupă. Tiparul sită (serigrafie) ⇒ la acest tipar cerneala este turnată pe o sită şi presată prin intermediul unei prese mobile în parţile deschise ale sitei. 63 . Tipărire intaglio ⇒ este o imprimare de pe o forma gravată unde imaginea. ⇒ pentru imprimarea culorii se utilizează cerneală mai fluidă (subtiată) care acoperă tot şablonul.

de regulă geometric. fiind vizibil. ⇒ forme de filigran: ⇒ filigarn liniar –fară umbre şi reliefuri (negativ). de regulă geometric. Anexa 2 Filigranul Pozitiv Negativ ⇒ se realizează prin intermediul unor tehnici meşteşugăreşti. Tipărire simultană ⇒ este un desen. imprimat pe filă.numai în procesul de fabricare a hârtiei.cu ajutorul unor cilindri filigranari. ⇒ filigran masă plată –este umbrit dar nu prezintă nici un relief (pozitiv). 64 . imprimat pe filă.Tipărire de fond ⇒ este un desen. formând un fond pentru textul ce urmează a fi tipărit . formând un fond pentru textul ce urmeaza a fi tipărit. fiind vizibil.

devenind vizibile la rază ultravioleta. ⇒ planşetele pot sau nu reacţiona la lumina UV. ⇒ planşete vizibile în lumină albă. altele sunt colorate.⇒ filigran formă rotundă –este umbrit şi prezintă reliefuri nepercepute la atingere -40 microni (pozitiv/negativ). Anexa 3 Planşetele Iridizante Vizibile în lumină albă ⇒ sunt presărate în mod aleatoriu pe traseul înca umed al hârtiei nefinisate ⇒ hârtia poate fi asigurată prin intermediul planşetelor. care de cele mai multe ori sunt rotunde. albă Vizibile în lumină 65 . ori să aibă diferite culori care se văd cu ochiul liber. nu lasă decât o urmă colorată. Anexa 4 Fibrele Vizibile în lumină albă cu reacţie U. care. ⇒ nu este vizibil în UV.V. care lucesc îndata ce vin în contact cu o anumită substanţă. se văd cu ochiul liber însa la razele ultravioletă devin intens fluorescente. ⇒ planşetele sunt realizate din diverse materiale şi pot fi realizate în culori vizibile. dacă sunt copiaţi cu un copiator color. ⇒ este vizibil în lumină albă.culori iridizante sau fluorescente: ⇒ planşete iridizante: sunt un fel de solzi(confecţii)coloraţi şi lucioşi incluşi în hârtie. dar cu reactie chimică la UV: sunt solzi în hârtie. ⇒ planşete vizibile în lumină albă. ⇒ planşetele care sunt vizibile numai în lumină cu raze UV:unele nu sunt vizibile cu ochiul liber în lumină naturală. luciul(iridizarea de culori) neputând fi reprodus.

se obţine un model special. ⇒ fibrele pot fi plasate în părţi determinate dinainte ale hârtiei. care îngreunează procesul de fabricaţie. ⇒ prin utilizarea de fibre cu lungimi şi culori diferite. încă din timpul procesului de producţie. ⇒ fire în culorile curcubeului. ⇒ fire metalice.Fibre invizibile în lumină albă dar cu reacţie în U. ⇒ fire fereastră.deoarece ele circulă în masa neuscată a acesteia. ⇒ fire fluorescente (prelucrate chimic) cu culori vizibile. ⇒ aceste fibre sunt de cele mai multe ori din materiale sintetice (artificiale) şi sunt colorate în culori vizibile normal. 66 . direct pe cilindrul-sită pe traseul hârtiei. ⇒ există mai multe tipuri de fire: ⇒ fire transparente de poliester cu microtiparitură sau cu imprimeu de mai multe culori. Anexa 5 Firele de siguranţă ⇒ firul de siguranaţă poate fi încorporat. ⇒ hârtia poate fi prevazută cu fibre.chiar dacă au pigmenţi fluorescenţi.magnetice sau nemagnetice.V. care ca şi planşetele sunt vizibile în lumină cu raze ultraviolete.

atunci cand se vizualizeaza sub un anumit unghi de vedere. bidimensională care îşi schimbă forma şi culoarea. Anexa 8 Fotografia Lipire cu adeziv şi aplicare de ştampilă Prinsă în capse şi aplicare de ştampilă 67 Foto scanată peste desenul de fond .Anexa 6 Chinegrama ⇒ este o imagine plată. Anexa 7 Holograma Holograma metalizată Holograma ⇒ este o imagine care deşi plată (tridimensională) lasă impresia de profunzime atunci când se vizualizează sub un anumit unghi de vedere.

două file alungite de paşaport Lipită cu adeziv .Lipită cu adeziv între.cu ştampile aplicate şi timbru sec şi semnătură Prinsă cu capse cu ştampile Foto integrată personalizată cu o imprimantă laser alb – negru Foto integrată personalizată cu o imprimanta laser color 68 .

Foto integrată personalizată prin gravare laser Personalizare prin tipărire termică cu ajutorul unor substanţe ceroase Personalizarea prin sublimarea pigmenţilor de culoare – termosublimare 69 .

Fotografia în umbră realizată cu o imprimanta inkjet Fotografia în umbră realizată cu o imprimantă laser Fotografia în umbră realizată prin perforaţie laser 70 .

transparenţa tip I. iridizantă. Anexa 10 Broşarea Coasere centrală Coasere din lateral 71 . Folie „fasprotek” şi „imaprotek”. cu forme de scrambled indicia.A.O. retroreflectivă tip 3M normala şi cu >floating image< .O..K. holografie (prin mişcare apar motive şi texte). chinegrame transparente-metalizate tip T. cu subţieri sau perforaţii minuscule în locuri bine stabilite. gravură realizată cu ajutorul laserului.C.Anexa 9 Laminatul Folie normală Laminare dublă ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ Forme de laminat: normal. .

V. format din trei culori. care reacţionează în U.. care reacţioneaza în U. 72 . ♦ cusătură cu un singur fir.Coasere cu fire de mai multe culori în S Fir răsucit Coaserea din spate ⇒ paşapoartele sunt legate în diferite moduri..V. ⇒ cusătura cu aţă care poate fi: ♦ cusătură centrală. ♦ cusătură laterală. ♦ cusătură cu fir răsucit monocolor. ♦ cusătură cu fir răsucit.

G. O. O.U. 52/2000. 445/2002 privind Consemnele de frontieră.G.1 din O. O.2006. Regulamentul Consiliului European 539/2001.G nr. Regulamentul C. modificat şi completat de legea nr. 73 .G. Regulamentul Consiliului European 562/15. H.Legi: Legea 75/16.04 2006.Convenţii Convenţia din 07. 539/15. nr.03. 4.07 2006.G.1 din O.2001 care enumeră statele terţe ai căror cetăţeni trebuie să fie în posesia unei vize când traversează frontierele externe şi statele ai căror cetăteni sunt exceptaţi de la aceasata cerinţă. 1864 din 21.2004. Codul Penal.3006 coroborat cu Art.2001 pentru ratificarea Acordului European privind suprimarea vizelor pentru refugiaţi încheiat la Strasbourg la 05.Constituţia României 2.G. Regulamentul Consiliului European 562/15.U. I.2006.A. 445/2002 pentru abrobarea metodologiei de aplicare a O. 24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare si a taxelor percepute pentru prestarea acestora. 278 din 04.3006 coroborat cu Art. şi M. 102/2005 şi Normele metodologice de aplicare aprobate prin H. Legea 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.Bibliografie 1.11. Decizia M.F. H. 3. 5.07 2006.03.U.U.E din data de 01. 66/1999 pentru aderarea României la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine adoptată la Haga la 5 octombrie 1961.07.când aceştia exercită dreptul în contextul regimului de trafic transfrontalier. 6.U. 102/2005 şi Normele metodologice de aplicare aprobate prin H. Regulamentul Consiliului European 539/2001.1944 privid Aviaţia Civilă Internaţională.G 194/2002 privind regimul străinilor în România.I.U. Regulamentul C.G. aprobată prin Legea nr.1999. 104/2001 privind Organizarea şi Funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române.G.03.6 pct.12. 86 din 10. O.U.12.A.G 105/2001 privind Poliţia de Frontieră. 1931/2006 care stabileşte regulile de trafic transfrontalier local la frontierele externe terestre ale statelor membre.105/2001privind frontiera de stat a României. Disp.6 pct.03.2005. 356 din 21. Ordonanţa Guvernului nr.03. O.G nr.E. O.E.U.U. 1864 din 21.G.DII/B5/JM/104275/30.12.G privind statutul străinilor. Codul de Procedură Penală modificat şi completat de legea nr. Codul Vamal al României aprobat prin Legea nr.P.G privind statutul străinilor.

I 2005.vol 2 Controlul de frontieră Ed.Istorie a lumii antice . 8.aprilie 1961.Buc 1984. 74 . Convenţia cu privire la Privilegiile şi Imunitaţile Agenţiilor Specializate .Convenţia de la Viena cu privire la Relatiile diplomatice din 18. Tactica Poliţiei de Frontieră . Ed Albatros . 7.A. adoptată la Haga la 5 octombrie 1961. adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la data de 21 noiembrie 1947 la New York. Horia C. M. Matei . Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful