Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Particularitatile personajelor basmului fantastic

Introducere

“Basmul e ca un rau in care se varsa toate celelalte torente ale culturii populare: mituri, legende, credinte si practici religioase, concepte despre lume, etc.” Ovidiu Birlea (1)

Basmul este o creatie literara care la origine se comunica nemijlocit, prin viu gai, de la un povestitor carte ascultatorii sai. Acest mod de transmitere directa, specific culturii populare se numeste oralitate.Basmul este ilustrat de mai multe tipuri: Basme cu animale (povestiri cu protagonisti animale carora li se gasesc corespondent in ordinea umana pe baza unor trasaturi considerate specifice): “Capra cu trei iezi”, “Punguta cu doi bani”. Desigur că o altă trăsătură caracteristică a basmului este structura sa fantastică. În basme întîlnim fiinţe şi experienţe supranaturale. De aceea basmul a avut printre funcţiile sale una ce ţine de plăcerea de a urmări povestiri în care hotarele lumii sensibile sînt depăşite. Basme fantastice sunt naratiuni in care este reprezentata o lume neobisnuita, de proportii fabuloase: “Povestea lui Harap-Alb”, “Povestea porcului”. Termenii fantastic si fabulos sunt folositi adeseori ca termeni sinonimi. Basmul popular este numit basm fantastic, care apartine imaginarului si sinonim cu cel de fabulos, miraculos. Totuşi, dincolo de caracterul său fantastic întîlnim năzuinţe care nu au nimic fantastic, împărtăşite de oameni sau de sufletul colectiv. Aceste aspecte sunt ilustrate de basmele nuvelistice, naratiuni care asimileaza intr-un orizont fabulos sau hiperbolic aspecte din existenta cotidiana: “Soacra cu trei nurori”, “Povestea lui Stan Patitul”. O definiţie a basmului ar trebui să includă şi ideea decreaţie artistică şi aceea de năzuinţă a sufletului popular. Deci o năzuinţă colectivă care a găsit o formă de exprimare prin

Pagina 1 din 36

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ceea ce numim basm (o formă a literaturii orale şi scrise). Basmul popular are urmatoarele personaje si caracteristici: sunt atat oameni cat si fiinte imaginare; sunt grupati in doua serii opuse: personaje negative si pozitive; sunt universali: feciorul de imparat sau de om sarac, fratele cel mic, zmei, imparati; sunt secundati de donatori, personaje care-l sprijina pe erou in actiunea sa; se compun dintr-o Personajele basmului fantastic marime constanta, functia, si una variabila, atributele exterioare; marimea variabila nu da varietate de substanta personajelor, acestea diferentiandu-se doar prin varsta, sex, conditie, etc. Relatia dintre basmul popular si basmul cult: basmul cult imita relatia de comunicare de tip oral din basmul popular; tiparul narativ si functiile specifice basmului popular sunt preluate din basmul cult; adoptarea speciilor populare de catre un scriitor se face din perspectiva modului sau propriu de a concepe lumea si a stilului care il individualizeaza. Jung afirmă explicit că basmele ca şi miturile sunt fragmente elaborate colectiv ale unor experienţe interioare întru totul asemănătoare cu ceea ce el a numit proces de individuaţie. Astfel, ca să dăm un singur exemplu, împăratul din basme nu mai este un substitut pentru tată (ca la Freud), ci un simbol al Sinelui jungian. Această figură simbolică descrie sau personifică un complex autonom de natură arhetipală care se iveşte din abisurile sufletului colectiv pentru a pune stăpînire pe eul subiectului. Naraţiunea a existat în orice societate; ca şi metafora pare să fie peste tot. Uneori activă şi evidentă, alteori fragmentară şi ascunsă, ea subîntinde nu doar ficţiunea literară sau conversaţia, ci şi proiectele cotidiene, planul unei întreprinderi, intriga cinematografică. Producerea de naraţiuni este strategia care ne permite să facem lumea inteligibilă, fiind un model esenţial de organizare a datelor. Întrebat fiind de o mamă care dorea să-şi îndrepte fiul către cariera ştiinţifică ce gen de texte ar trebui abordate, Einstein ar fi răspuns: basme. Simplă butadă, dar şi afirmarea valorii euristice, de catalizator al imaginaţiei pe care o poate asuma această formă de naraţiune. „Eu cred că pentru a povesti trebuie în primul rând să construieşti o lume, cât mai mobilată posibil, până în cele mai mici detalii. Dacă aş construi un fluviu şi pe malul stâng aş
Pagina 2 din 36

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

instala un pescar, atribuindu-i un caracter irascibil şi un cazier judiciar, aş putea să încep să scriu, traducând în cuvinte ceea ce nu poate să nu se întâmple” ca în proverbul indian ”aşazăte pe malul unui fluviu şi aşteaptă, cadavrul duşmanului tău nu va întârzia să apară”. (2)

Personajele basmului fantastic Intriga este deci generată pornind de la lumea posibilă a naraţiunii, actori şi evenimente. Personajele sunt într-un fel constrânse să acţioneze după legile lumii în care trăiesc(sceleratul balzacian Vautrin, martirul hugolian Jean Valjean sau asasinul orb Jorge din romanul lui Umberto Eco, ”Numele trandafirului”), iar naratorul devine „prizonier al premiselor sale”, după cum lectorul devine „prada” textului, obiect al unei experienţe de transformare induse de text, dincolo de dihotomia discutabilă opere de consum/provocare sau narativitate de masă/elită. A interesa un public larg şi a-l face să viseze nu înseamnă neapărat a-l „lobotomiza” prin mass-media, ci poate a-l fascina şi obseda. „Criza studiilor literare” (criza instituţională a predării/ învăţării literaturii) nu poate fi rezolvată decât prin renunţarea la instituirea textului literar elitist ca unic obiect al teoriei literare naratologiei etc. şi acceptarea unui demers indisciplinar în câmpul discursului social „în complexitatea cacofonică a limbajelor sale, a schemelor sale cognitive şi a migrărilor tematice „ (3). Revalorizarea modernă a povestirii începe cu romantismul prin cercetarea basmelor populare, care permit întoarcerea la surse, la Ur-forme-„basmul fantastic, dublet facil al mitului şi ritualului iniţiatic reia şi prelungeşte iniţierea la nivelul imaginarului” (4) –şi continuă cu dezvoltare romanului ca formă literară totalizantă (M. Bakhtine, G. Lukàcs, René Girard), culminând cu analiza structurală a povestirii. Achiziţiile naratologiei structurale a anilor '70 au fost reluate de psihologia americană preocupată de mecanismele memoriei şi stocării informaţiei. Psihologia cognitivă a confirmat de altfel ipotezele unui Propp şi Greimas privind existenţa constantelor narative. Disciplinele care au contribuit la valorizarea actuală a naraţiunii nu s-au interesat de acelaşi tip de povestire: psihologia cognitivă privilegiază naraţiunea cotidiană, antropologia şi structuralismul – basmul şi mitul, sociologia literară – romanul, iar psihiatria povestirea autobiografică.

Pagina 3 din 36

Bucuresti. evocată de biografii.Kibedi-Varga.Branigan. legendele urbane contemporane. 70 (2 ) Umberto Eco. 1985. p. cursuri si referate postate de utilizatori. Preluând ipoteza lui Michel Meyer conform căreia orice text/discurs este un răspuns deghizat la o întrebare (5) postulează existenţa a trei mari clase de interogări narative: Personajele basmului fantastic acţiunea (LE FAIRE) tratată în romanul picaresc. ci şi despre natura cogniţiei (nature of mind) şi trăsăturile universale ale culturii (6).p.Theory and phylosophy. 33 (4 ) Mircea Eliade. Introducere la antologie de proza populara epica.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. p. Bucuresti.tocilar. 1989.Angenot. 27 (3 ) M. Editura Oxford Pagina 4 din 36 . Bucuresti 1966. Elindultam hosszu utra. Editura pentru literatura. 1990. Aspecte ale mitului. Bucuresti. autobiografii sau naraţiuni psihiatrice. Cum se face o teza de licenta. Bildungsroman. basmelor. NOTE INTRODUCERE ) Ovidiu Birlea. vol. Emblematică pentru istoria individului şi istoria umanităţii. l. 1956. Studii de critica literara. Editura Univers. povestirea prin „imensa sa capacitate mitică dă experienţelor individuale un sens general care le depăşeşte” (7). povestirea fantastică. Identificarea patternurilor narative universale pare să ne vorbească nu doar despre literatură. romanelor care se întrebă şi ne întreabă „de ce existăm”. p. Editura pentru literatura. existenţa (LE VIVRE) sub semnul lui ”Cum să dăm sens vieţii”. p. existenţa ca ÊTRE (fiinţare) actualizată de seria metafizică a miturilor. 74-84 (6 ) E. 887 (5 ) A.

ro ! Arhiva online cu diplome.Calinescu Pentru a putea cunoaste si intelege mai bine basmul fantastic trebuie mai intai sa deslusim misterul structurii si genezei sale. Moscova 1969) si devine una dintre tarile fundamentale ale folcloristilor. 1997. adesea punand de la sine si nu o data.72 CAPITOLUL I STRUCTURA SI GENEZA BASMULUI FANTASTIC „Principal. p. Un subiect A spune unui subiect B. toate aceste conceptii referitoare la morfologia basmului ale lui Propp iata ca acum sunt puse la loc de cinste odata cu traducerea si publicarea lucrarii in anul 1958 in Statele Unite ale Americii (2). Vladimir Propp Pagina 5 din 36 . basmul trebuie decimat cu exactitate.” G. Leningrad este orasul-mama. toate acestea avand ca scop studierea legaturii dintre basm si religie. Acestea sunt doua elemente care isi ofera continuitate unul altuia. p. indivizibile. Aceasta aduce de la sine noi traduceri (Italia 1966 (3). trebuie alcatuite partile sale componente. daca se poate spune asa.Propp avea sa revolutioneze toate cercetarile in domeniul folclorului de pana atunci (1). dintre basm si mit. geneza basmului este urmatoarea. ci de fiecare data altceva cand povesteste.I. nu chiar intocmai.tocilar. a morfologiei basmului. Polonia 1968 (4). care creeaza impreuna un intreg si ajuta in cele din urma la formarea unui principiu fundamental. Initial abandonate. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. University Press. Inainte ca Propp sa isi publice lucrarea pionul de baza era considerat subiectul sau motivul insa nici unul dintre acestea nu sunt considerate unitati permanente. C o transmita lui D si asa mai departe. oras in care in anul 1928 tanarul folclorist V. Pentru o comparatie subiectiva. dintr-o carte sau din auzite(si nu trebuie exclusa nici inventia personala). 10 (7 ) Idem (5). B o transmite mai departe. o istorisire.

Iscodirea – adversarul incearca sa intreprinda o recunoastere Divulgarea – obţinerea acestor informaţii. eroului i se adresează o rugăminte sau o poruncă. Prima funcţie a donatorului – eroul este pus la încercare(atacat. acţiunea propriuzisă începând odată cu funcţia a opta: Prejudicierea – răufăcătorul face un rău sau aduce o pagubă unuia dintre membrii familiei.ro ! Arhiva online cu diplome. după cum urmează: Prologul – care defineşte situaţia iniţială(de fapt nu e vorba încă de funcţie). Pagina 6 din 36 . dar nu poate fi o functie orice actiune a lor ci numai acelea care au un rol hotarator in desfasurarea actiunii. Aceste prime şapte funcţii constituie un fel de secvenţă pregătitoare. Mijlocirea. Propp stabileşte 31 de funcţii susceptibile să dea seama de acţiunea tuturor basmelor.Vizitati www. Aceste funcţii se concatenează într-o sintagmatică ideală.tocilar. Contraacţiunea incipientă. centreaza insa analiza asupra functiei inteleasa ca actiune a personajului si definita din punctul de vedere al semnificatiei sale pentru desfasurarea basmului considerat ca intreg: ”ceea ce fac personajele este important. Încălcarea – interdicţia nu este respectată. Personajele basmului fantastic Dupa teoriile lui Propp functiile sunt compuse din actiunile personajelor. cine face un anumit lucru este o chestiune secundara” (5). Interdicţia – o interdicţie adresată eroului.). iscodit etc.eroul se hotărăşte să înceapă contraacţiunea. pregătindu-se astfel înarmarea lui cu unealta zdravănă sau cu ajutorul magic. este trimis undeva. Complicitatea involuntară – lăsându-se păcălită. Reacţia eroului – la acţiunea donatorului. cursuri si referate postate de utilizatori. Vicleşugul – cel rău izbuteşte să-şi înşele victima. victima îşi ajută inconştient duşmanul. Absenţa – unul dintre membri familiei este absent sau părăseşte casa. momentul de legătură – nenorocirea sau lipsa sunt comunicate. Supunând analizei 100 de basme din culegerea lui Afanasiev. Plecarea – eroul pleacă de acasă.

Rezulta deci ca morfologia este compozitia. călare. Îndeplinirea – încercarea este trecută cu succes. Remedierea – nenorocirea sau lipsa iniţială este remediată. cât şi pentru naratologie. pe jos – la locul unde se află obiectul căutării sale. modelul lui Propp a însemnat triumful structurii asupra tematicii.Vizitati www. Compozitia basmului este alcatuita din predicate.ro ! Arhiva online cu diplome. in raport cu care basmele concrete constituie un lant de variante. Încercarea grea – eroul este pus în faţa unei grile de încercări. Impostura – falsul erou formulează pretenţii întemeiate. Demascarea – răufăcătorul sau falsul erou este demascat. executanţi ai acestor predicate . o matrice acţională în care ceea ce contează este stereopia predicatelor şi variabilitatea agenţilor. Recunoaşterea – eroul este recunoscut. ea fiind la randul ei piatra de temelie a subiectului. armei năzdrăvane. Sosirea incognito – eroul se întoarce acasă sau în altă ţară şi nu este recunoscut. Întoarcerea eroului. Toate aceste functii se deruleaza intr-o ordine prestabilita. Salvarea – eroul scapă de urmărire. Personajele basmului fantastic Marcarea. Moment de răscruce atât pentru folcloristică.tocilar. Transmiterea obiectului magic – eroul intră în posesia uneltei. Lupta – eroul şi răufăcătorul se luptă. Căsătoria – eroul se căsătoreşte şi se înscăunează împărat. Raportat la numarul de personaje. Studierea structurii basmului fantastic ca unitate trage de la sine formarea unei scheme invariabile a subiectului. se constituie 7 grupe de functii: Pagina 7 din 36 . in timp ce subiectele si complementele alcatuiesc subiectul. Victoria – răufăcătorul este învins. cursuri si referate postate de utilizatori. Pedepsirea – răufăcătorul este pedepsit. însemnarea – eroul este însemnat. Deplasarea – eroul este adus – în zbor. basmul fiind în opinia lui Propp o „naraţiune construită pe o corectă succesiune a funcţiilor” (6). Transfigurarea – eroul capătă o nouă înfăţişare. Urmărirea eroului. completandu-se si implicandu-se una pe cealalta.

Reluând distincţia lui Aristotel din Poetica dintre personaje şi acţiuni.ro ! Arhiva online cu diplome. cu episoade mai multe sau mai putine. tot atât de uimitor prin stereotipia. independent de cine şi în ce mod le îndeplineşte.Ele sunt părţile componente fundamentale ale basmului”(10). Insa orice basm fantastic se concentreaza asupra unui anumit numar de functii. fluxul acţiunii. Propp inversează relaţia ierarhică a acestor două instanţe constitutive ale povestirii. intr-o ordine predictibila” sau ”naratiune care se construieste pe o schema bazata pe sapte personaje” (9). la Propp acţiunile devin fundamentale: „funcţiile sunt foarte puţine la număr. iar personajele sunt foarte multe. ”Grupa de functii corespondente exact personajului 2. cursuri si referate postate de utilizatori. ”Grupa functiilor adversarului Grupa functiilor donatorului Grupa functiilor ajutorului Grupa functiilor printesei Personajele basmului fantastic Grupa functiilor personajului care comunica lipsa Grupa functiilor eroului Grupa functiilor impostorului” (7). basmul se formeaza dupa doua modele: unul cu referire la seria functiilor iar cel de-al doilea la personaje. programatic evidenţiat de Propp însuşi: „nu ceea ce vor să facă personajele este important. nu Pagina 8 din 36 . Aceste sapte grupe de functii se alinieaza dupa trei criterii: 1. stabile ale basmului. O grupa de functii este distribuita mai multor personaje” (8) Astfel. Sunt identificate mai apoi ca rezultat al acestora. Un personaj are mai multe grupe de functii 3.Vizitati www. doua modalitati de definire a basmului fantastic: ”naratiune care cuprinde un numar limitat de functii.tocilar.dispuse in serie. dacă în discursul literaturii culte personajele sunt esenţiale conform postulatului esenţialist-umanist al acestui tip de discurs. determinate de numarul e functii. Ceea ce explică de ce basmul poate fi pe de o parte uimitor de divers pitoresc şi colorat. prin repetabilitatea sa…Funcţiile personajelor constituie elementele fixe. Ceea ce contează este deci sintagmatica naraţiunii. basmul fiind complex sau mai putin complex. iar pe de altă parte.

întârziind-o prin mii şi mii de necazuri şi obstacole neprevăzute. un model narativ susceptibil de a fi recombinat ad libitum pe baza unor conflicte. iar pe de altă parte de la proprietăţile stabile şi numărul finit al elementelor combinabile în basme. analiza structurilor narative a optat(ca urmare a adoptării modelului proppian) pentru stabilirea unui model generativ. Deci. actele lor ca atare definite şi evaluate din punctul de vedere al semnificaţiei pentru erou şi al desfăşurării intrigii” (11). ale cărui transformări produc suprafaţa discursivă. În orice caz. aşa cum se întâmplă în limbă sau în folclor. Nu este lipsit de interes faptul că reactualizarea modelului proppian coincide cu asaltul gramaticilor generative. Totuşi noţiunea de funcţie nu este unicul component al basmului. aceasta din urmă însemnând neapărat un deznodământ fericit(fără acest happy-ending basmul şi-ar pierde eticheta. pornind pe de o parte de la un asemenea model foarte general. sentimentele care le însufleţesc ci.tocilar. Ceea ce evidenţiază Propp este o matrice generativă. ambele evidenţiind o matrice generativă fundamentală. ba chiar o face şi mai exemplară. Modelul proppian a însemnat indiscutabil un salt din perspectiva generalizării şi clasificării basmelor. textura. O înlănţuire a acestor unităţi funcţionale (atomi narativi) generează secvenţe elementare. în care pot fi introduse alte secvenţe elementare(după sistemul păpuşilor ruseşti . pentru că nu există poveşti nefericite). În Franţa. De fapt. cursuri si referate postate de utilizatori. folosirea metodelor exacte va da rezultate pozitive numai dacă studierea elementelor repetabile va fi însoţită de studierea a ceea ce este unic. funcţii invariabile şi aplicabil doar literaturii folclorice apsihologice: ”metodele noastre sunt utile acolo unde ne găsim în Personajele basmului fantastic faţa unor repetări la scară mare. pedeapsă. Unităţile narative profunde ale acestui model de competenţă se referă la acţiuni tipice precum: plecare. sfârşitul poveştii este literalmente finalitatea sa(ea nu are nimic altceva de spus decât acest triumf amânat după plac). dar şi raţiunea de a fi. realizarea şi concluzia.Vizitati www. lucru la care noi privim până acum ca la manifestarea unui miracol incognoscibil” (12). rezultă trei domenii de cercetare proprii analizei povestirii: Pagina 9 din 36 . recompensă etc. acesta fiind scopul şi sensul demonstraţiei sale” (13). în orice proces narativ trei funcţii sunt absolut obligatorii: introducerea. „Basmul trebuie să pregătească totul pentru reuşita eroului său.ro ! Arhiva online cu diplome. Dar când arta devine câmpul de acţiune al unui geniu irepetabil.

I. A.studierea basmului pe functii si nu pe motive. În momentul restituirii unităţii sintactice a lanţului sintagmatic se va lua în considerare şi rolul jucat de personaje a căror listă (agresorul. Personajele basmului fantastic Autorul Morfologiei basmului începe prin a disocia funcţiile. Aceste sfere corespund personajelor care îndeplinesc funcţiile” (14). Barthes). Bremond). Propp abordeaza studierea basmului fantastic ca intreg.Propp ocupa un loc fruntas ca fiind un pionier al cercetarii structuraliste a folclorului. Cand a vazut lumina tiparului Morfologia urmarea continuarea cercetarii basmului si a determinarilor lui istorice. întâmplări relatate. personajele pentru a defini povestirea doar prin cocatenarea funcţiilor. a logicii acţiunii (T. donatorul. deci modelul său este „esenţialmente sintagmatic” (15). analiza legilor sau regularităţilor care guvernează universul narativ (C. Studierea Morfologiei este doar o veriga in definirea acestui complex gen folcloristic. Todorov) şi a relaţiilor posibile între personaje(E. Ideea majoră a lui Propp este că funcţia se defineşte prin consecinţele sale (A este A pentru că îi urmează un anume B). Morfologia basmului poata fi privita ca trecerea la abordarea structuralista a folclorului. postulată deja de Aristotel în poetica sa. Intrebarea care predomina este aceea daca Morfologia basmului este formalista. i-a permis autorului sa treaca de la atomism la structuralism (16). In acelasi timp. spre a gasi sursele de natura rituala. eroul şi falsul erou) nu este independentă de cea a funcţiilor: „Numeroasele funcţii se grupează după anumite sfere. considerandu-l un gen folcloristic cu trasaturi proprii. a relaţiilor de presupunere între funcţii. persoana căutată. Greimas). auxiliarul. analiza relaţiilor dintre unităţile narative şi manifestarea lor discursivă . analiza tehnicilor povestirii ( R. altfel de spus modelului arhetipal al basmului. iar V. căci dezvoltarea unui caracter este direct proporţională cu cantitatea de fapte. Souriau. Studierea motivului si subiectului nu este neglijata. cursuri si referate postate de utilizatori. Altfel spus segmentele recurente de acţiune. Importantă rămâne descoperirea logicii povestirii. mandatorul. va fi reluată în Temps et Récit în ipoteza genezei reciproce dezvoltarea caracterului/ desfăşurarea istoriei narate. Această corelare între povestirea evocată şi personaj. conturate de legi specifice.tocilar. ca sistem.ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 10 din 36 .J.Vizitati www. ci mai degraba perspectivele largi oferite de structuralism studierii basmului sunt oferite cu fiecare ocazie.

ro ! Arhiva online cu diplome. iar ceea ce nu era facut era imaginat” (17). Elementele despre moarte.basm clasic). exprimandu-se asupra atitudinii diferentiale a povestitorilor cu referire la mai multe tipuri de basme. incercand sa reinvie principiile „scolii mitologiei”. In anul 1946 V.Caracter sacru/caracter profan 3. ci de realitatea istorica a trecutului. E.Propp avea sa publice ”Radacinile istori ale basmului fantastic”. pe cand destinele geniului. Legaturile dintre basm si realitate pot fi primare si secundare (18).Ea urmareste studierea originii fenomenului. Toate acestea duc la o singura concluzie. Cand ne referim la legaturile de ordin primar geneza propriu-zisa a basmului devine principalul obiect de studiu. fara voia ei.caracter veridic/caracter non-veridic Pagina 11 din 36 .Caracter ritualist/caracter non-ritualist 2. Cu toate acestea nu se poate spune ca basmul este o cronica a preistoriei. despre lumea de dincolo. aceea ca basmul fantastic nu a imprumutat motive din viata sociala si culturala primitiva ci este compusa din acestea.una istorica. Acestea „ne ofera aproape toate elementele fundamentale ale constructiei basmului ” iar „unitatea compozitionala a basmului nu este determinata de cine stie ce particularitati ale psihicului omenesc. Exista totusi un punct in care mitul se transforma in basm si aici rolul principal il joaca desacralizarea. Meletinski. Cand subiectul povestirii si actul in sine iau drumuri diferite ia nastere basmul.Vizitati www. si nici a autorului .I. dezbate aceasta idee propunand un numar optim de indici diferentiali care se refera atat la modul de percepere a miturilor si a basmelor (I) cat si la continutul propriu-zis (II). demitizarea. Propp subliniaza faptul ca el nu va pune in lumina istoria basmului fantastic ci preistoria Personajele basmului fantastic lui. mai precis „cand unui subiect sacru. Aceasta geneza devine insa. nici macar de specificul creatiei artistice. din punct de vedere istoric (mit primitiv – basm primitiv . i se da o interpretare profana” (19). Acestea ce urmeaza sunt indicele ce dau unicitate mitului si basmului: „ I. ofera basmului o suma de motive.1. transformarile lui ulterioare trec in plan secund.M.tocilar. Ceea ce astazi se povesteste era odinioara facut in realitate sau reprezentat. Legatura mit-basm reprezinta o veriga importanta in concretizarea raportului sincretism ideologic primitiv\arta (20). cursuri si referate postate de utilizatori. monografie ce studiaza geneza basmului. magic.

Moscova. 1969 V.5. conducand-o in imaginatie. considera G. cursuri si referate postate de utilizatori. Existenta concomitenta a basmului si a mitului nu exclude posibilitatea autoritatii uneia dintre ele si nici posibilitatea ca „unul sa fie continuarea celuilalt” (23). Morphology of the Folkstale.timpul actiunii in preistorie/timpul actiunii in afara istoriei 7.erou mitologic/erou nemitologic 6.Vizitati www. 7 si 8.optim) reiese ca 3 (nr. Propp.Propp fiind considerata doar o introducere in domeniul studiului genetic al basmului.I.I. cei 8 indici diferentiali (nr. Mircea Eliade considera basmul fantastic un „dublet” (24) al mitului si al ritului initierii. Calinescu. Mopфoʌoгиa сказки. Basmul fantastic. NOTE CAPITOLUL I STRUCTURA SI GENEZA BASMULUI FANTASTIC V.caracter colectiv al obiectului naratiunii/caracter individual ” (21).ro ! Arhiva online cu diplome. oferind o baza solida generatiilor urmatoare. Bloomington. Lucrarile sale remarcabile Radacinile Istorice si Morfologia basmului aduc o remarcabila contributie la studiul morfologic si genetic al basmului. 1958 Pagina 12 din 36 .minimal) sunt obligatorii: 3. Dezbaterea originilor basmului continua.tocilar. editia a-II-a . Propp. Leningrad. 1928.prezenta etiologicului/absenta lui 8.I. Personajele basmului fantastic Facand o scurta analiza sincronica si diacronica. este „o opera de creatie literara” dar o creatie literara „cu o geneza speciala” (25).fantezie concreta de natura etnografica/fantezie de natura poetica II. baza ce va folosi la nuantarea cunostintelor si descoperirilor in acest domeniu inepuizabil al folclorului. Criteriul dupa care acest sistem minimal si maximal este considerat valabil este acela ca „desacralizarea slabeste credinta in veridicitatea actiunii dar nu face loc imediat fictiunii constiente” (22).iar basmul continua aceasta initiere. lucrarea lui V. 4.

Poopp. Cудьбы руссой сказки. Estetica basmului. Les savants et les contes de fees.V. 456-457 (18) Vezi si E. Editura Ramuri. p. Bucuresti. 887 (25) G. 5 Pagina 13 din 36 . Bucuresti. Morfologia basmului. p.I. Editura pentru Literatura. Morfologia della fiaba. Moscova. Morfologia Basmului.Morfologia bajki. 1986. Rosianu. 139 (21) (22) Idem (19). 137 (17) V. Bucuresti. Editura Universitatii din Bucuresti. 1970. Craiova. 1968. Wroclaw-VarsoviaCracovia. Cтруктурно-типологическoе изучение сказки. Folcloristii nostrii. 72 (23) Levi-Strauss. 2004. 96 (15) M.I.I.I. vol. 2004. 1970 (7) (8) (9) Nicolae Rosianu. V. Paris. p. 1965.I. Propp. 103 (14) Idem (10). Tuţescu. 71 (20) Vezi si E. 41. Radacinile istorice. Meletinski. 1966 V. p. p. Pomeranteva. 26 (12) V. Propp. Mир и сказка. Eseuri despre folclor.108 (13) M. La Nouvelle Revue Francaise.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. Robert. p. Bucuresti. Livres des lectures.ro ! Arhiva online cu diplome. Editura Univers. Propp. 1965. (postfata la editia aIIa a Morfologiei). p. 1956. 1980. p. Editura pentru Literatura. Le stucture el le forme. Propp. p. 88 (16) Vezi si E. Moscova. Paris. Bucuresti. Calinescu. nr. 19 (24) M. p. p. Editura Univers. 1970. p. p.tocilar.1968 (6) V. Torino.I. Bucuresti. 1983. Editura La Haye. Morfologia Basmului. traducere Radu Niculescu. p. 56-58 (10) V. p. Eliade. IV. p. Eseuri despre folclor. Editura Grasset. Meletinski. 10 (19) N. vol. Фольклор этнография . Propp. 25-26 (11) Idem (10).

depasind cu mult romanul. dupuros si ogarjit. si acest caracter este demonstrat de faptul ca. fiind mitologie. odata ajunse pe aceasta cale la cei capabili sa inteleaga. prin aceasta o putem afirma fara teama. CAPITOLUL II PERSONAJELE BASMULUI ZMEI SERPI BALAURI ZANE CALUL EROUL „Legendele si basmele sunt marturii lasate memoriei populare de organizatii initiatice. il preface iar in vehiculul minunat si inteligent ce fusese inainte de a fi dat uitarii. cursuri si referate postate de utilizatori. readuse la puterea si la splendoarea lor. exista convingerea ca acolo unde se rostesc basme.ro ! Arhiva online cu diplome. inainte de retragerea lor din aceasta lume. etica. animale. potrivit randuielii influentelor spirituale. dandu-i hrana adecvata.” Rene Guernon Fiind o naratiune simbolica.Vizitati www. si. Necuratul nu poate patrunde. morala. bubos. Cu alte cuvinte. pe care Fat-Frumos.tocilar. iradiind. asemeni calului nazvravan uitat in herghelie. in vechime. constituie opera Spiritului in lumea omeneasca. rituala. Fiintele neomenesti din basme au sociologia si psihologia lor Pagina 14 din 36 . etc.” (1) Animalele sunt desigur intalnite si in fabule dar acestea sunt doar surogate pentru diferite tipuri de indivizi. „Basmul e un gen vast. observatie. sa fie revivificate. Ceea ce ii ofera particularitate basmului este ca personajele sale sunt atat oameni cat si fiinte himerice. aproape in toate straturile comunitatii umane. pentru ca. basmul este sacru. basmul isi are radacinule in Intelectul divin. stiinta.

tocilar. Astfel. comunica cu omul desi nu sunt oameni. este de subliniat faptul ca personajele sunt distribuite. dupa functiile pe care le indeplinesc. cursuri si referate postate de utilizatori. conditia.” (2) De asemenea. O prima etapa in analiza basmului este determinarea si caracterizarea protagonistilor specifici. mai exact in padure. Ajutorul este prezentat ca pe un dar. Personajele basmului fantastic „Intelegem prin atribute totalitatea calitatilor exterioare ale personajului: varsta. Pentru o mai buna clasificare. precum si definirea atributelor lor. trebuie specificat ca fiecare isi face aparitia sub diferite forme. intalnim trei situatii: Sfera de actiuni si personajul coincid perfect Un personaj apartine mai multor sfere de actiuni O sfera de actiuni include mai multe personaje Formand aceste categorii de personaje. de legatura. Astfel. infatisarea. sexul. Donatorul este personajul intalnit intamplator. ca pe un premiu pentru faptele savarsite sau care urmeaza sa se intample. oferindu-i astfel acea specificitate ce apartine numai basmului. basmul cunoaste sapte mari personaje insa distribuirea lor nu poate fi exacta intrucat pe langa acestia pot aparea personaje secundare. impartim sfera actiunilor dupa personaje. Pagina 15 din 36 . o data brusc. pe neasteptate. adesea in natura. diferite trasaturi particulare. misterioasa. farmec. Aceste atribute sunt cele care confera basmului culoare. etc. stralucire.ro ! Arhiva online cu diplome. iar a doua oara este cel cautat si gasit in urma unei calauziri. in sapte mari sfere de actiuni: Sfera actiunilor raufacatorului Sfera actiunilor donatorului Sfera actiunilor ajutorului Sfera actiunilor fetei de imparat si al tatalui ei Sfera actiunilor trimitatorului Sfera actiunilor eroului Sfera actiunilor falsului erou (3) Asadar. raufacatorul apare de doua ori.Vizitati www.

cursuri si referate postate de utilizatori.. fie ni se prezinta prin intermediul celorlalte personaje. Se nareaza intamplari cu totul extraordinare. Actiunea se petrece intr-un prezent ce implica notiunea de trecut si viitor. Dupa toate aceste formulari. (4) Personajele basmului fantastic „Basmul fantastic este o naratiune construita pe o succesiune ordonata a functiilor amintite.tocilar. cititorul este introdus intr-o lume de evenimente ce se petrec totusi in spatii tipice basmului. eroul. se incepe expunerea numeroaselor intamplari cu clisee arhiocunoscute (6): „. basmul starneste interes. Trimitatorul. Ei sunt prezentati fie in mod direct. In basme se vorbeste despre taramul celalalt. (8) Desi cititorului i se comunica ca ceea ce urmeaza sunt intamplari de domeniul fabulosului. fiinte care nu au existat niciodata. a fost odata ca niciodata. bucurie. si din care pot lipsi unele functii. de cand se bateau ursii in coade. iar altele pot fi reluate” (5). Tocmai de aceea se considera ca zonele atemporale si spatiale sunt de ordin stilistic. trebuie bine precizat dinainte daca acestia sunt cautatori ori victime.. ce au spatiul si timpul lor. despre imparati si imparatese. isi fac aparitia inca de la inceput.ro ! Arhiva online cu diplome. Aceste formule anuleaza inca de la inceput ideea de timp si spatiu. Insa.. in diversele variante ale acestora. pe cand facea plopul pere si rachita micsunele. de cand se luau de gat lupii cu mieii de se sarutau infratindu-se.” (7). Actiunea se desfasoara in limita de timp si spatiu specifice. ZMEUL Pagina 16 din 36 . placere. Ca sa ilustreze ca basmul este o poveste mincinoasa dar adevarata. ca de n-ar fi nu s-ar povesti. Au un mod si el specific de oglindire a realitatilor. conferind acestora semnificatii noi de viata.Vizitati www.. Eroul este cea mai complexa categorie a prozei populare. cu toate ca sunt exceptii in care pot fi amandoua. de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de ocale de fier si s-arunca in slava cerului de ne aducea povesti. falsul erou si fata de imparat. Continutului bogat in idei ii corespunde un plan compozitional aparte si un limbaj si o tehnica a povestirii.

Totusi zmeul gaseste frecvent femei slabe sau perverse. si prin urmare nu da nas spurcatului sa se intinza. zmeul detine o mare putere de intimidare ce nu straluceste in inteligenta. cu exceptia ca zmeul insusi e muritor. fier. pe care le fura. Zmeii adesea sunt hoti. iar soarele zmeul imvesmantat in aur. argint.ro ! Arhiva online cu diplome. fiind sceptic in fata oricarui voinic preferand sa il omoare dinainte sau tanjind dupa muritoare. „Mitologic. „Stelele le furase zmeul imbracat tot in arama. ”Imparatul Rosu e foarte mahnit ca in zilele lui niste zmei furasera Soarele si Luna de pe cer ” (10). Ea. biet. Alt imparat. nu stia unde bate diavolul de zmeu.” (11) Zmeul duce viata de familie. cat si stelele. „In vremea aceasta. inconjurat de mama. Psihologic vorbind. topaz.precum si a fortelor telurice latente. a focului in primul rand si de asemenea al dezlantuirilor meteorologice.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. si cu ispite si cu marghiolii. Imparatul promise celui ce la va aduce una dintre fiicele sale si a treia parte din imparatie.” (9) Petre Ispirescu Zmeul este o fiinta diabolica. precum ploaia cu vijelie. umbla sa se dea in cap sa se planiseasca lui. soarele.tocilar. descopera intr-o zi ca de pe cer disparusera atat luna. Pagina 17 din 36 . pe Personajele basmului fantastic care oamenii nu-l iubesc. Nu cunostea la sufletul ei ce sunt isp[itele si cursele dragostei. surori. suferind mai apoi ca acestea nu ii impartasesc dragostea. traind pe taramul celalalt. zmeul reprezinta o expresie a naturii anorganice impetuoase. El nu este in nici un caz o vietate salbatica. cu cal si frau de arama. a bogatiilor de pe taramul celalalt. intr-o gospodarie obisnuita. frati. deci simbolic si poematic.” (12). procletul de zmeu se lingusea pe langa muma baietului. diamant). desi infatisarea sa este una teribila. luna o luase zmeul imbracat in argint.dorinta sa de a se imperechea cu o fata de om facand referiri la cuplarea zeilor elini cu mutitoare. care avea trei fete. Totodata el si-a creat imaginea fiintei dizgratiate de natura.cucerite de forta sa brutala. a lumii minerale (arama.

Este un urias cu mari forte fizice. „Zmeoaica batrana e o mama care isi iubeste cu ardenta copiii. avand o repulsie nemarginita pentru oamenii de pe taramul omenesc. Insetat cu un dezvoltat simt olfactiv. altul „are 8 picioare”. asemanatoare cu cea a imparatilor: „palatul are fireste o scara la intrare. Personajele feminine sunt. „Un cal dintre acestia are 12 aripi” (17). insa epuizabile. avand colti cu care gaureste piatra si mananca pomii. „ca o leoaica cu o falca in cer si una in pamant si aruncand vapai din gura ei ca dintr-un cuptor.. detecteaza prezenta unui om. ii impietreste si mai ales e o mare rozatoare.In camera zmeoaicei e o soba si dupa ea pe o polita o cutie de argint in care sunt pastrate hrisoavele dezlegatoare ale unei vraji. indeosebi feciorii. insa de proportii uriase. Este iarasi stiut ca zmeii au cai nazdravani. loveste in usa. ei dovedesc importante semne de umanitate. se catara pe munti. „racnesc. fiind de asemenea antropofagi deoarece bea apa. ii insoara si ii razbuna cand sunt omorati. princiliul vital al omului puterea. vin. E apriga si e de un temperament incoercibil si la suparare plezneste in sensul propriu al cuvantului. in masa si se aseaza singur in cui.” (13) Zmeoaicele poseda insusiri sigure de a identifica o fiinta pamanteana sub orice aparenta. cursuri si referate postate de utilizatori. In aceasta categorie intra si buzduganul nazdravan care. acceptand lupta dreapta. sta intr-un punct oarecare.” (14) Portretul fizic al zmeului ramane totusi nedescoperit. de cele mai multe ori de ordin olfactiv. Locuinta zmeilor ne indica o treapta inalta de civilizatie. grasimea de la rinichi de pilda. Zmeii sunt cateodata asimilati cu dracii. aruncat departe. Se poartea cu multa afectiune si atentie cu fetele furate.tocilar.” (19). individul moare. mai aprige decat cele masculine. Intai de toate omoara fara ipocrizie.. ce-i drept.Vizitati www. soarbe pe vrasmasi. al caror miros il irita. carne de oaie. El pare a avea insa infatisarea unui om. Daca cineva fura grasimea de la rinichi. Ea are puteri uriase. Pagina 18 din 36 . Mama zmeului ca o fiinta cruda. mananca pita. (18) Personajele basmului fantastic „ Potrivit mentalitatii primitive. scuipa foc pe gura” (15). ”Orice atinge principiul vital vulnereaza individul” (20) Desi zmeul este o fiinta violenta si crunta. zboara prin aer. prefacuta intr-un fenomen natural. de porc.ro ! Arhiva online cu diplome. de gasca. porti.” (16) Zmeii au de cele mai multe ori un bici fermecat cu care minimizeaza palatul pentru a putea sa plece cu el in alta parte.

tocilar. 1) Sarpele este totusi un produs al umanitatii. a creat idea ca sarpele este in comunicare cu taramul celelalt. chiar indemanatici. dar el are totusi anumite caractere specifice din punct de vedere moral.” Biblia(Isaia27. Pe de alta parte. Faptul ca sarpele traieste sub pamant.ro ! Arhiva online cu diplome. Asadar. a sarpelui care fuge. In interpretarea psihologica pe care arta o ofera universului piatra este constiinta metaforica a substantei lumii.Aceasta piatra devine o nutritie vitala. Domnul se va napusti cu sabia Sa grea. Pahon nu vrea decat margeaua de sub limba. imparatul i-o da” (23). Zapacit. lipsiti de rationament. Destul de des sarpele este confundat cu balaurul si cu zmeul. subteranul fiind locul umiditatii si al caldurii.o ambrozie si un nectar(de unde posibila ideea de hrana) ce ii da putere celui ce il poseda sa faca schimbari in lumea fantastica. in ciuda fortei lor fizice. putand fi cu usurinta un om iscusit.impotriva leviatanului. ca are o privire metalic fascinanta. care statuse in Paradis in arborele vietii (24). plin de bogatii minerale. sunt fricosi. Totusi Pagina 19 din 36 . Margeaua pare deci piatra filozofala aflata in posesia sarpelui. ”Tudor afla de la o fata ca zmeul are un cap al lui si 11 adaugate si-i taie cu buzduganul cele unsprezece. „Adaptarea lor ca si a animalelor inferioare e unilaterala si lipsita de fantezie” (21) Cand puterea lor a fost descoperita. ”Imparatul ofera turme de oi.ci si aerian si deseori poate reprezenta prin contradictie o imagine a focului. cursuri si referate postate de utilizatori. sarpele nu este numai tarator si teluric. In basm in afara de faptul ca se sugereaza idea ca sarple traieste intr-un mediu umbros.mare si puternica. a sarpelui incovoiat. 3. de necaz pocneste asa tare ca toate zavoarele curtilor se descuiara ” (22) SARPELE “Ci sarpele era cel mai viclean dintre toate fiarele campului…” Biblia(Facerea. zmeul il loveste cu capul cel bun intr-o stana de piatra. stave de cai. iar trupul cel fara cap. impotriva leiatanului. sunt incapabili de a face ceva pentru a face fata agresiunii. cirezi de boi. Cam suparat. bani.Vizitati www. mitologia se dezvolta in jurul ideii de sarpe familiar. 1) “In ziua aceea.

cu aripi.” Al.ro ! Arhiva online cu diplome. BALAURUL „.tocilar. sase. Faptul ca mai tot timpul moare pe Pagina 20 din 36 . sarpele e o fiinta iubitoare de oameni.. China veche aminteste de dragoni ai cerurilor. in jurul unui foc respectiv de trei. cu solzi. Balaurul devine sinonim cu Dracul. inspaimantat de aspectul lui straniu. Balaurul se deosebeste de zmeu prin aceea ca este o reptila gigantica cu mai multe capete. altul de sase ori. Asadar un balaur poate vorbi. o moralitate categorica. fara retineri. muntilor. si monstrul are un sistem de aparare cu desavarsire reflex si lipsit de inventie spontana. dar unilatelale. capabila sa recunoasca aceste reflexe ferine.. cursuri si referate postate de utilizatori. cu sau fara coarne.Antimireanu (25) Nu acelasi lucru se poate spune despre balauri. „Acesta scoate capul din put si spune voinicului venit sa salveze fata: Da-te la o parte sa imi iau darul” (26). chiar cand aceasta contrazice interesul propriu. altul de douasprezece ori. unul incolacit de trei ori. Literatura e plina de eroi ce ucid balauri. il invinge cu usurinta cunoscandu-i structura elementara si incercand sa opreasca procesul de refacere celulara. marilor. el sta ascuns intr-un put si cere fiecaruia sa dea cate o fata pentru o galeata de apa. doisprezece stanjeni. Deci e un animal. Foarte frecvent ei pot fi confundati cu serpii desi sunt de proportii colosale. aceste supozitii nu au nimic in comun cu mitologia contemporana a sarpelui.Vizitati www.intalneste in codru trei balauri. Puterile balaurului sunt inepuizabile. care apare ca un mare posesor de bogatii minerale si ca un detinator al unei pietre fermecate. El e monstru redus la reflexe pe care omul. printre care Sfantul Gheorghe e pe primul loc. Problema apei potabile e foarte acuta in basm. El cultiva. Personajele basmului fantastic Din punct de vedere psihologic. Trecutul lor mitologic este nemarginit. El este deseori un geniu al umiditatii.

se indragostesc de ele.” (28) ZANA Zanele sunt in basme fiinte fermecatoare. raceala noptii fiindu-le fatala. Zanele sunt fie nemuritoare fie cu puteri miraculoase. Cand se uita la cineva cu ochii ei ceia mari si negrii ca murele. Caractereologic el reprezinta vrajmasul eroului. Ele sunt intarite de puterea solara.” (27) „Balaurul este de ordin hydric. El este prin definitie distrugator si rau. batrana. spre deosebire de zmeu si de sarpe. dandu-i un sapun. Ele intruchipeaza iubirea ideala la care aspira voinicii.” (31). ii baga in boale. Personajele basmului fantastic Hrana sa este adesea compusa din oameni. traia intr-o groapa mare si se hranea numai cu oameni. atata vreme cat nu se indragostesc de oameni de rand. cu calitati morale ideale. Insa o trasatura este certa: sunt frumoase si mereu preocupate de frumusete. si. are nostalgia dragostei cu pamanteni si nu de putine ori renunta la tot pentru el. zmeoaicele.ro ! Arhiva online cu diplome. totdeauna ostil omului. spaima ce te face sa eziti si sa te intorci din drum. avand familii si procreand (30). Cositele ei lungi si stufoase de-i bateau pulpele. nene.tocilar. dar si cu manifestari pirice. ”Caci era asa de frumoasa cat nu s-a mai vazut si nu se va mai vedea pe fata pamantului. Pagina 21 din 36 . Cand iesea el la mancare toata lumea fugea. Zmeii. „A fost odata intr-o tara un balaur mare.Vizitati www. seara trebuie legat de faptul ca asa mor in general fiintele telurice. care isi cauta consoarte. un pieptene si o perie vrajite” (29). Zana este antiteza zmeoaicei. si o pelita mai alba ca spuma laptelui.se inchidea in case si sta ascunsa pana ce-si potolea foamea cu vreun drumet pe care-l tragea ata la moarte.avea niste sprancene bine arcuite de pare ca erau scrise. cursuri si referate postate de utilizatori. cu totul si cu totul de aur. piedica in drumul sau. Avea un par. fara raport la materia organizata in cristale.cu sange otravitor si perfida. Eroii tineri si nazdravani. dusmanoasa. oprelistea la punte. El avea sapte capete. simbolizand probabil patura acvatica si rabufneala vulcanica si infernala a subsolului. „Zana il ajuta cu sfaturi. si celelalte personaje mai mult sau mai putin teratologice apartin lumii muritorilor.

O descoperim de o frumusete fermecatoare ea are relatii de natura erotica. Mitologia exprima metaforic aceste insusiri. si se reduce la ideea strabaterii fulgeratoare a spatiului. Fara cal. sau vreo fiinta fantastica. cursuri si referate postate de utilizatori. Calul este totusi un animal funerar. Ea simbolizeaza tineretea splendida si incoruptibila. El este inteligenta calauzitoare a eroului. de unde a venit ideea zborului. El salta. imparatii. daca vei arunca o data in sus pe zmeul in slava cerului. a luminii. Moarte este si ea prezenta in aceasta paralela. frumoasa. gingase si au obiceiul sa se imbaieze in locuri tainice. facand chiar subiectul nostalgiei la un moment dat. Sunt frumoase. trebuie sa il aiba de la vreun zmeu invins. Acestia vorbesc cu personajele. stiind foarte bine limba lor iar cateodata sunt bilingvi: „Frate. fiind un fel de geniu al unei ordini fizici. care pe masura ce imbatranesc stapanii imbatranesc si ei si nu mai sunt folositi. Originea cailor nazdravani nu este intamplatoare. pesti. Figura zanelor devine centrala mai in toate basmele in care apar. CALUL Dupa Fat-Frumos. apoi sa faci cu el zup in fundul pamantului. cand prevesteau moartea lui Ahile. ca nici de nume sa nu-i auzim. ca un sfatuitor al omului. calul transmite ideea de repeziciune. zana e o fata simpla. Bucuros imi mai domolesc pasii.” (32) De cele mai multe ori.plesnesc. Locuiesc departe in imparatia zanelor si au palatele lor.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. El e infatisat ca un animal dotat cu insusiri intelectuale exceptionale. a furtunii. Adesea se poate metomorfoza in broaste.” (33). facand arc asupra solului. trupul lui au ondulatii acvatice. ca si feciorii. ademenitoare tinerilor. mai inceatati pasii. Eroii au cai nazdravani. A mersului. bufnita) pot sa sugereze si prestigiul irational la un moment dat. In alte basme. frate. pasari. ca de nu . Aspectele urate (broasca-testoasa. Inca din mitologie el ocupa un loc aparte. “Calul inoata in apa si coama. el prevestind moartea. Ea calareste adesea pe un cal si aceste conceptii sunt prezente inca din antichitate. orice fapta este imposibila. exercitat prin efectul dragostei. care nu face nimic fara sfatul lui.tocilar. uneori cu puteri miraculoase si care nu urmareste ea insasi pe fecior ci este chiar victima a zmeului. Pagina 22 din 36 . calul este in basm un protagonist foarte important.

” (46) In nici o alta categorie literara epica in afara de basmul fantastic eroi. sau numai o iapa care genereaza cai nazdravani. miel. amandoi aveau pe vino-ncoace. cursuri si referate postate de utilizatori. „Exista in basm. din care. „Eroii basmelor sunt manati de dorinte pentru a caror implinire ei intreprind actiuni. doisprezece (39). o herghelie de iepe cu un armasar. vorba lor era cu lipici. de argint. intre ei se stabilesc relatii de opozitie sau compensatie. stapana si roaba mancand. altii cate sase (37). nascura doi fii. Prezenta unui mascul nu-i absolut necesara procreatiei. Cum auzi imparatul. capata si puterile unui cal nazdravan. se destainuie unor anumitor fiinte. de aur sau de sticla. intr-o noapte imparateasa visa ca. capatana (45). Intr-un basm avem de-a face cu un armasar traind intr-un soi de colonie libera cu iepele generatoare de cai nazdravani. ghem (41). si amandoi erau voinici nevoie mare. de va manca peste. inramati la calesti sau carute de sticla. Cine intra in posesia unui frau. dorinta-i va fi implinita. Sunt cai de arama. nu-si manifesta o prezenta atat de vie. intr-un loc putin accesibil. numarul lor fiind variabil. lua undita si alearga la parau si prinse un peste de aur.” (34) Legatura intre cal si frau ia in basm limite magice. (35) De cele mai multa ori calul are aripi. cu lumea lor. etc. corb.Vizitati www. EROUL „Dupa ce imparatul si imparateasa facura tot ce le statea in putinta sa capete un copil.tocilar. closca cu pui (42). mioara. stanca (43). sunt dotati cu auxilii. dar in zadar. douazecisipatru (40). dupa mentalitatea primitiva si magica.” (47) Pagina 23 din 36 . Personajele basmului fantastic Ce este foarte intalnit in basm este metamorfozarea calului. deci au confidenti. Unul are patru aripi (36). noua (38). lupoaica. este deja stiut. negustor si pravalie (44). Iapa se preface in cioara. undeva. Ca taramul celalalt este fagasul calor.ro ! Arhiva online cu diplome.

mila. Ramanand grea. ca in final sa asistam la un final fericit. sunt indragiti. fiindca are origine si destin dinainte stabilite. trebui.ro ! Arhiva online cu diplome. Caci numai un Fat-Frumos nascut dintr-o boaba de piper. oaie. Eroul savarseste foarte putine fapte obisnuite. Numai un Fat-Frumos sau o Ileana Cosanzeana sunt in stare sa savarseasca fapte care sa atraga atentia automat. onoare. sa scape luna furata de acestia. actantii isi pastreaza acelasi profil psihic si moral si si-l imbogatesc mereu cu trasaturi noi. fiecare este reprezentantul unei anumite clase si au un regulament de comportare. cu nunta si cu mese mari. Intr-o zi. uitandu-se la el.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. apoi o scanteie de foc o arse la inima. iapa. fiind dusmani ai celor ce intruchipeaza binele. Imediat ce facem cunostinta cu teme basmului.” (48) Dupa nasterea neasteptata a eroului. au limbaj si gesturi tipice. vaca. Da lupte numeroase si grele. De aceea ii vin in ajutor fiinte si elemente fabuloase ale naturii. Unii dintre ei declanseaza simpatie. ca altele. iar altii starnesc repulsie. sa ia drumul pribegiei. Se trase de la fereastra si fata spuse dadacai ce i se imtampla. incercarile la care e supus ii ofera calitatea de a deveni o proza eroica. poseda obiecte miraculoase care-l transforma in orice numai sa invinga. Toti eroiice fac parte din lumea basmului prezinta o pozitie bine definita in cadrul subiectului. taie firul tuturor uneltirilor. asistam la sirul de incercari la care e supus eroul. Nasterea putin fireasca a eroului justifica extravaganta actiunii basmului. Eroii. sinti un fior. sa nasca un copil ce va deveni nazdravan. dragoste pentru semeni. din frunza ori piatra e in stare sa savarseasca aceste fapte iesite din comun sa lupte cu zmei si alte vietuitoare de pe celalalt taram. In felul acesta basmul devine un lung poem destinat dorintelor. Ca urmare a multor aventuri. (49) Pagina 24 din 36 . Cliseul este acelasi: o nastere Personajele basmului fantastic anormala ca in felul acesta sa se poata justifica plecarea eroului in lume.tocilar. Dar nasterea se produce si prin simpla privire: „sezand la fereastra fata vazu pe un june fluera-vant umbland de colo pana colo. personajele. dar si el tintind ochii in ochii ei. fiind introdusi dupa anumite reguli de la care nu se abat. Nasterea eroului in basm apare tot atat de naturala si din fiinta ca: peste. pe care le trece cu succes datorita multelor metamorfoze si ajutoare venite din partea fiintelor negraitoare. se ascund trasaturi ale omului superior: curaj.

Incercarile se petrec intr-un mediu arhaic. Eroii sunt opriti de a trece printr-o vale.) incercand sa demonstreze voinicie. 1970. p. 89 (4) Vezi Idem (2). Bucuresti. Pagina 25 din 36 .Propp. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. Morfologia basmului.tocilar. 1970.Vizitati www. tocmai ca ei sa faca contrariul: sa intre si in felul acesta basmul sa ia alta intorsatura. Editura Univers. 70 (6) Gheorghe Vrabie. Folclorul. eroul trece prin numeroase obstacole: munti inalti de cremene.I. Unele basme sunt construite pe baza unor incercari la care sunt supusi eroii (aduce mamei sau tatalui mere de aur din gradina unei zane. NOTE CAPITOLUL II PERSONAJELE BASMULUI George Calinescu. O alta incercare e cea a locurilor interzise. apa vie de unde se bat muntii in capete. sa se complice si sa creasca interesul. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania. pasari. purcelul de lapte de la scroafa de sub pamant. Iasi. tipic basmului fantastic. Basmele romane. Editura pentru Literatura. de a intra intr-o camera. 345 (7) Lazar Saineanu. p. incapabil sa indeplineasca incercarile la care e supus. 80 (5) Idem (2). p. Ele sunt cele care confera eroului-om umil. Bucuresti. batrani binevoitori. sau fiu de imparat cu sarcini extraordinar de grele –tocmai ceea ce trebuie sa-l distinga fata de toti cu care intra in contact: eroism. 1965. Mereu ii vin insa in ajutor animale. de multe ori conturat si de numele lui. Estetica basmului. Editura Junimea. etc. curaj. Ar fi greu ca scesta sa fie infatisat ca fiind urat ori prost. Personajele basmului fantastic Despre erou se creeaza un anumit portret fizic. paduri si ape. Bucuresti. p. 9 V. Ca sa ajunga acolo unde este trimis. necajit. p.

p. 1985. 176 J.D. Editura Minerva. Bucuresti. Balaurul cel cu sapte capete. Editura pentru tineret.N. Bucuresti. 36 Idem (9). 1977. p. p. Levy-Bruhl. Basme.101 (12) Idem (1). La tradizione ermetica. p. Mezila si Zorila” Fundescu.tocilar. Paris. 22 G. Literatura populara. Bucuresti.Vizitati www. Basme. p. L’Ame primitive . 62 Francu si Condrea. 1979. Calinescu. 1927. Cucu. 13 Al. 49 Idem (9).N. p. „Serila. 1977. P. Povestea lui Pahon. Tipografia si Fonderia de Litere Dor. 214 (11) Retorica. VI. p. p. 1995. p. (Voinicul cel fara tata). in Limba si Literatura. Bucuresti. Basmele romanilor. Editura Ion Creanga. Basme. 178 Idem (1).37 Idem (10).ro ! Arhiva online cu diplome. 29 L. p. Bucuresti. 1962. Timpul in basmul romanesc. Bucuresti. p. p. Basmele romanilor. p. Societatea C. Editura Albatros. 147 Idem (1). Aripa frumoasa. 1981. Ileana Simziana. vol. Editura Junimea. (Balaurul cu unsprezece capete).17 N. Literatura populara. p. 123 Idem (1). Evola. cursuri si referate postate de utilizatori. (Greuceanu). 1985. (Angherau Viteazul). 31 Pagina 26 din 36 . (Cei trei frati si Zmeul). p. Radulescu. p. Bucuresti. p. Laterza. 1965 Fundescu. selectii (8) Vezi si Eugen Todoran. Societatea C. Bucuresti. 32 Idem (9). 27 Idem (11). (Cimpan verde si frumos). (Fat-Frumos si fata lui Rosiu-Imparat). Bari. Bucuresti. p. 1974 Idem (1). p. Popescu. Radulescu.1931. Altemireanu. 29 (10) Petre Ispirescu. 397 (9) Petre Ispirescu. Editura Garamond.

legende. p. 1986. p. 129 Idem (9). 99 Idem (33). vanatorul codrului. 18 Vezi C-tin Radulescu-Codin. snoave. Crancu. Editura Minerva. 329 CAPITOLUL III SIMBOLURI SI METAMORFOZE „.44 Vezi Idem (11). (Spaima zmeilor). 47 Idem (9). 55 Idem (1). Lupul cel nazdravan si Fat-Frumos. Basme.Vizitati www. 1987. (Fat-Frumos). Pitis. 30 Vezi Idem (47). Din fata-fecior.. p. cursuri si referate postate de utilizatori. vol. 105 Idem (11). p. 76 Idem (9). Vezi si Idem (1). p. (Un ochi plange. 87 Vezi Idem (11). Basmele romanilor. Crincu.ro ! Arhiva online cu diplome. 88 Idem (25).o trecere dincolo de forma. p. 59 Idem (40) Idem (31) Gheorghe Vrabie. vanatorul codrilor. II. Ileana Cosanzeana. unul rade). 2001. p. p. Proza poporului roman. 28 Vezi G. p. p. 214 Idem (18). ceea ce corect ar insemna o ascensiune in informal. Fat-Frumos cu carita de sticla. 210 Idem (1). p. p. p. Editura Grai si Suflet. Bucuresti. p.. Tinerete fara batranete si viata fara de moarte. p. p. 111 Idem (9). 228 Idem (16).” Radu Vasiliu (1) Pagina 27 din 36 . Bucuresti. p. Editura Albatros.tocilar. p. Bucuresti.

tocilar. Exista credinta in puterea de proorocire a pasarilor. voinicul parea ca este intr-adevar crai peste serpi in ostrovul serpilor. Pagina 28 din 36 . De cele mai multe eroul trebuie sa demaste intentiile rauvoitoare ale dusmanului si sa le foloseasca si el impotriva lor. Omul detine toate aceste calitati in chip virtual si efectiv atunci cand a ajuns la un inalt grad de perfectiune interioara. mai apar elemente auxiliare de o mai mica importanta insa.ro ! Arhiva online cu diplome. aceasta inseamna ca basmul fantastic reprezinta un mit in fundamentele sale morfologice. Din punct de vedere istoric. (1) bis Dupa cum spune Propp. Insa trebuie sa-si fi asimilat treapta de cunoastere ce-l face apt pentru metamorfozare. fara ajutorul Celui de Sus sau chiar a unei vietati cat de nevinovate. Mera.” Realizarea unei astfel de stari implica o cunoastere aprofundata a legii si a tehnicii pe care o conduce. specificul aparitiei si locuinta. care-l folosesc spre a dobandi mijloacele necesare pentru a trece de anumite obstacole sau capcane care stau in calea lui. in urma unui blestem sau a unei hotarari de sus. Metamorfoza este un proces care ingreuneaza situatiile sau rezolva dificultatile. „studierea atributelor face posibila o talmacire stiintifica a basmului. T. Rolul pasarilor in basme sunt ilustrate sub forma unei multitudini de aspecte. corb. etc. fantastic. care nu trebuie considerata deloc superstitie. Metamorfoza este schimbarea unui om intr-o fiinta sau un lucru. Concomitent. nu poate izbandi nimic.Vizitati www. aproape nelipsite din orice naratiune cu caracter fabulos. se dovedeste a fi fiinta omeneasca. cursuri si referate postate de utilizatori. toate aceste metamorfozari fiind supuse unor legi. Dar si el. Trebuie bine studiate atributele personajelor dupa criteriile ce urmeaza: infatisarea si denumirile lor. Personajele basmului fantastic Cazurile de metamorfoza in basm sunt nelimitate si omniprezente. taun. decat acestea mai sus amintite. In Craisorul serpilor de I. Eroul primeste harul de la zana sau de la o fiinta non-umana (peste. Basmul se metamorfozeaza succesiv. fortele de opozitie sunt infruntate de fiintele starii umane care devin aliatele lui. luand asemanarea serpilor. Asta pentru ca eroul singur. Metamorfozarea prin blestem sau dintr-o cauza obscura este foarte intalnita si reprezentata in mai toate basmele. Insa atunci cand eroul ales strabate calea de purificari cu o intentie pozitiva. Metamorfozele din basm se refera la obtinere unui nivel de cunoastere de catre erou sau de alte fiinte.).

zmeoaicele. feciorii si chiar animalele au deseori aceasta putere. Personajele basmului fantastic Acesta pastreaza in adancurile sale urme ale paganismului antic. fie ca este vorba de crestinism. fie de alte vesti cum ar fi.Vizitati www. zanele. „Cine bea apa din urmele unui lup sau ale unui cerb se va face ori lup ori cerb. dracii. inlocuind de obicei pe altele dar in aceeasi functie. Eposul popoarelor vecine. Zmeii. Suntem mereu chemati dar nu totdeauna auzim sau intelegem. Traim intr-o lume plina de semne care ne sunt transmise prin toate vietatile ei. Pana si pasarilor de curte li se atribuiau in vremuri stravechi calitati de vestitori. cursuri si referate postate de utilizatori. in basme. care elimina unele personaje din basm. ” (4) Am vazut ca.” (3) Imparatii batrani au frecvent putere de a se metamorfoza in virtutea faptului de a fi nazdravani. Acesta il ajuta sa gaseasca pe cele sapte iepe ale babii. iar alta data este efectul unui obiect miraculos. (2) Metamorfoza este de asemenea ilustrata printr-un aliment magic sau prin baut. „ Metamorfozele se datoresc in anume basme persistentei spiritului vital si dorintei intime a naratorului de a izbavi de moarte nedreapta pe victime si a aplica sanctiuni. uneori sa spuna cateva cuvinte magice. taune. spre exemplu. extrem de complex si de bine motivat. tantar. remanente ale obiceiurilor si datinilor stravechi. religia. cucuveaua care prevesteste moartea. un personaj poate foarte usor inlocui pe un altul. rate. punand un roi nemarginit de tantari sa le alunge din padure. Acestea au un scop isa un scop foarte precis. In unele cazuri e de ajuns ca eroul sa se dea de trei ori peste cap. fie ca era vorba de schimbari meteorologice.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. porumbei. Fat-Frumos il ridica din nisipul fierbinte pe imparatul tantarilor. Imparatul din „Povestea lui Harap-Alb” a lui Ion Creanga isi incearca feciorii prefacut in urs. „ Viata reala creeaza ea insasi imagini noi si pregnante. fie de credinte locale – toate influenteaza basmul. literarura scrisa. uneori. Alte vietuitoare intervin in basm. ” (5) NOTE CAPITOLUL III Pagina 29 din 36 .

Bucuresti. p. imagini. si fie el de continut oricat de naiv. Editura Junimea. Iasi. Insemnari despre basme. Editura Univers.ro ! Arhiva online cu diplome.I. p. Basme. Editura Rosmarin. nu poate fi decat cel ce construieste necontenit unitati sintetice din datele relativ elementare pe care i le serveste fie experienta. SIMBOLURI SI METAMORFOZE Radu Vasiliu. al atentie sustinute. fie judecata. Morfologia Basmului. Calinescu. Copilul care a Pagina 30 din 36 . Editura Ion Creanga. Fiecare copil care asculta o poveste veche transmisa din generatie in generatie. Bucuresti. structurandu-se intr-o unitate logica. cu toate evadarile sale din experienta posibila. Propp. Propp. Bucuresti. „Estetica basmului”. Aceasta inseamna ca in mintea celui ce recepteaza povestirea. Un intelectual bogat. p.I. 2000. Bucuresti. Basme. de situatii. obisnuind-o cu urmarirea unor succesiuni liniare de impresii. 1972.dirijata intr-o directie data. Care este substratul psihilogic al acestei idei? Basmul. 1970. p. Privilegiul adesea oferit acestei functii organizatoare prezinta o importanta de ordin primar din punctual de vedere al evolutiei intelectuale. Pamfile. cu adevarat evoluat. cursuri si referate postate de utilizatori. se formeaza totusi un tot coerent. 89 CAPITOLUL IV BASMUL CA MIJLOC EDUCATIV Exercitiul amplu al atentiei spontane perseverente. Influenta pe care o exercita o simpla ascultare a unei povesti lasa in mintea si in sufletul acestui copil urme destul de profunde. cu toate peripetiile sale. 102 T. p. p. chiar daca implica o multitudine de persoane. Editura Univers. 165 V. este o imprejurare mintala care educa atentia. elementele narate se inlantuie prin referirea la acel conflict. notiuni sau idei. 99 G. Morfologia Basmului. 90 Mihai Eminescu. se deapana pe o singura axa. nu poate sa ramana insensibil la aceasta.Vizitati www.tocilar. 90 bis Vezi si V.(Fata si feciorul unchiasului). Conflictul central. 1970. (Fat-Frumos din lacrima). de actiuni. 1976.

ro ! Arhiva online cu diplome. acesta se solidarizeaza sau se identifica imaginar cu eroul. In momentul in care copilul asculta aceste povesti. Aceste argumente nu sunt insa singurele pentru explicarea “interesului” epic. pot satisface cerinta copilului de a asculta povesti. Fiecare poveste include interesul pentru lupta sau straduinta atribuita personajului principal. Daca ar fi asa. copilul. anume. adoptandu-I telurile. la obiectivul lui central. astfel incat acest act de actiune apare ca o fictive participare la lupta si la actiunea epica. sau la polul opus. poate simti un sentiment de satisfactie cand eroul triumfa. si se dovedeste ca este cu anticipatie rapit si implicat in fictiunea vreunui alt conflict. Pagina 31 din 36 . “Placerea copilului care asculta povesti e semnul care atesta o noua victorie in tendinta lui de a deveni tot mai mult element al “grupului” si tot mai deplin “om”. ar insemna ca interesul copilului pentru aceste povesti sa se termine odata cu terminarea povestii. gandire si actiune sunt decisive modificate prin aceasta comuniune. este cu totul altul.tocilar. care il absorb si il incant ape copil constituie. “ (1) Prin actul de atentie pe care il exercita cel care asculta. cursuri si referate postate de utilizatori. pentru ca. dupa cateva transpuneri in persoana altuia. In schimb. este prevenit ca aceste povesti il pot captiva ca un joc. si fireste participarea fictive a acestuia la intreaga desfasurare a actiunii epice. culege foarte multe elemente din limbajul current. Avalansa de stimulenti psihici in care subconstientul sau Personajele basmului fantastic este antrenat si framantat in cursul povestirii. Naratiuni lungi. pe care insa nu-l cunoaste inca. Posibilitatile sale de simtire. De aici provine nesatul si interesul cu care asculta copiii aceste povesti. cere mereu alte si alte povesti. regret sau revolta. odata ce aceasta s-a terminat. caci de multe ori copilul asculta cu aviditate chiar episoade care nu se raporta cu nimic la conflictul principal al erolui. fie ea si fictiva. Participarea voluntara. si dupa ce a gustat de cateva ori din intriga. episoade care nu implica imaginara lui participare la actiune. fara sa-si dea seama. poate. Atunci el asculta numai pentru a asculta si. ca si spectator. poate suferi cand eroul este infrant. implica acceptarea scopurilor eroului de catre cel care asculta. cu un subiect care abunda in multe detalii si care uneori nu poseda o veritabila unitate. un element important. la lupta eroului scoate in evidenta o nevoie de actiune pe care o resimte cel care citeste sau asculta aceste povesti. De aici ascultatorul sau cititorul poate ajunge in functie de imprejurari sa simta sentimente de depresie. ascultat o poveste.Vizitati www.

ce constituie un fel de premise ale conflictului.aspira spre evenimente imbucuratoare si cauta prilejul de a le savura macar intr-o lume fictiva. In Pagina 32 din 36 . e de presupus ca aceasta persoana nu va putea participa mintal la actiunea si lupta unui personaj strain. a balaurului sau a altui monstru care a pus stapanire peste tinut si pretinde sau comite sacrificii omenesti. ale unui bandit si nici nu va fi influentat de subterfugiile. Gustul sau interesul pentru actiune este. astfel. brutalitatile sau violentele celor implicate in actiune. care fusese rapita de zmeu. Se poate spune ca basmul reprezinta o garantie a unei dezvoltari normale si fericite. nevoia de a reactiona impotriva ei si.Vizitati www. dar si logica. solidaritatea cu cei care se impotrivesc injustitiei. Cu atat mai mult o astfel de cerinta se regaseste in fiecare copil. nici firesti. Participarea unei persoane la actiunea unei naratiuni contribuie la umanizarea si implinirea acesteia. vinovatul. se accentueaza in masura in care eroul sufera lovituri sau infrangeri care nu erau nici necesare. precum insusi mobilul luptei: fie salvarea Cosinzenei. sau cand simte o totala aversiune sau chiar o completa indiferenta pentru actiune si lupta. ramane personajul simpatico. “Atat povestitorul cat si cei carora el li se adreseaza. implicit. fireste.” Este foarte firesc ca o persoana sa fie preocupata de victoria valorilor asupra nonvalorilor.ro ! Arhiva online cu diplome. Triumful valorilor implica. sugerat si amplificat prin imaginea unei lupte effective impotriva unui adversar efectiv. si nici nu apar ca decurgand din propria lui vina. Niciodata un copil nu se va Personajele basmului fantastic solidariza cu initiativele unui ambitios. In urmarirea luptei insasi a eroului unei naratiuni.” (2) Destul de rar basmul se incheie prin “nunta mare” a eroului. in acest context. Se poate remarca. nu este numai de provenienta etica. fie misiunea omorarii zmeului. ca sentimental de compatimire in momentul in care eroul este atacat sau infrant. ale unui lacom.” (3) In peripetiile sale. firesc omenirii intregi. “imaginea unei omeniri fericite. dupa cum spune Robert Petsch. Fat Frumos. acorda nici un fel de interes unei naratiuni. In momentul in care o persoana nu simte nici un fel de legatura cu actiunea sau cu personajele unei povesti. puterea si Victoria nun e sunt prezentate ca singurele obiecte ale atentiei noastre. Reactia persoanelor in fata nedreptatii. “Basmul vine si contribuie la caldura coeziunii si solidaritatii sociale. si cu atat mai putin la aceea unui personaj fictiv. Daca analizam aceste lucruri putem concluziona ca nazuinta predominanta in straduintele eroului corespund in general unui ideal larg. gratie unor trasaturi favorabile de ordin etic. cursuri si referate postate de utilizatori. Aceasta persoana nu va putea.tocilar.

de-a lungul miilor de generatii. ca si calitatile inimii avantajeaza pe cel care recepteaza naratiunea. de-a lungul secolelor. facand astfel ca interesul epic sa piarda ceva din intensitatea asteptata. si atribuindu-si aceste calitati. (5) Siretenia. care uneori pot avea chiar si puteri supranaturale. Daca s-ar lua in considerare fiecare naratiune de acest gen. nu va fi foarte apreciata de acesta. Daca eroul ar depasi prea mult pe omul comun prin puteri inaccesibile. la fel de multe cum sunt si cele care pretend o prea mare concentrare a acestuia. nu i s-ar putea substitui imaginative in totalitate. naratiunea e una dintre cele mai uzuale si fructouase ocazii de exercitare a unei atentii sustinute.” (4) Personajele basmului fantastic Exista expuneri care il rapesc pe auditor. care a existat in viata unor generatii intregi. Exista anumite personaje malefice. incetul cu incetul. Adaugand si un pic de implicare a celui care citeste. cursuri si referate postate de utilizatori. Orice expunere trebuie sa fie bine structurata intr-un numar clar si amanuntit de intrebari sau probleme. dar care sunt pacaliti de erou. dar modul actiunii poate fi de alta natura. Naratiunea va fi calificata drept greoaie. se poate identifica foarte usor cu eroul. raspunsul. acest caz naratiunea serveste drept un suport pentru minte si inima in revansa urmarita impotriva acestor probleme etice si logice.tocilar. perseverente si consecvente. Din punctul de vedere al intrigii putem observa mai multe tipuri de naratiuni. nu ne-am putea da seama nici pe departe de potentialul de lupta pentru dreptate care a fost strecurat in fiecare suflet.ro ! Arhiva online cu diplome. si chiar intregul patrimoniu de aceasta nuanta. care pot sa para chiar exagerate. prevederea. obositoare sau obscura. o naratiune care presupune un prea mare efort din partea cititorului sau a ascultatorului de a urmari actiunea. La mituri si basme gasim cea mai simpla structura. iscusinta. Autorul trebuie sa aiba o foarte mare grija de a expune cat mai clar si mai concis. Uneori nu se poate discuta despre o lupta corp la corp. nrangerea inamicului prin alte mijloace. astfel incat celor carora li se adreseaza sa li se trezeasca curiozitatea de a afla solutia. Cu cat intrebarile sunt mai provocatoare si trezesc dorinta de a obtine un Pagina 33 din 36 . restabilind ratiunea in drepturile ei. Aventurile miturilor si basmelor se reduce la doborarea prin lupta a unui inamic primejdios. cel care recepteaza naratiunea nu s-ar putea identifica indeajuns cu acesta. “Prin interesul epic pe care-l trezeste si fara de care n-ar putea fi urmarita. care sunt insotite de un numar corespunzator de indrumari pentru a le putea solutiona. si atunci intervine. In general.Vizitati www. pana la urma. darurile mintale in general. pentru ca eroul nu poseda forta fizica necesara.

personaje Pagina 34 din 36 . constituie anumitor stimulente mintale. afectand in moduri si proportii diferite viata individului dar si a grupului. incalca anumite limite. iar uneori prelungind aceasta situatie si in situatii care nu se regasesc in naratiune. o rivalitate. Exista naratiuni care printr-o tratare stangace sau imprudenta. (6) Din punct de vedere educativ. O problema importanta in cadrul imitarii o constituie aparentele inselatoare si eroii care pot declansa imitatii deplasate. naratiunii ii mai revine un rol la fel de important. cu atat expunerea va fi urmarita cu o mai redusa interventie a efortului de atentie voluntara. si cateodata destul de marcanta. Insasi Personajele basmului fantastic intelegerea unei naratiuni in care se infatiseaza o lupta.tocilar. mimand atitudinile.Vizitati www. nu este deloc iesit din comun ca aceasta substituire sa se prelungeasca si dincolo de cuprinsul naratiunii si al ascultarii ei. printr-o lunga contributie a atentiei spontane. isi lasa amprenta. acesta tinde sa se transpuna in rolul care l-a impresionat. si anume puterea fascinanta. in care se infatiseaza obstacolul ivit in calea unor teluri constituie o exercitare a procesului atentiei sustinute. Copilul preia caracteristicile eroului. Din alt punct de vedere putem spune chiar ca aceste aptitudini sau vocatii contribuie la randul lor la imprumutarea unor gesturi sau comportamente din naratiune. cursuri si referate postate de utilizatori. Se poate clar observa cum influenta morala sau chiar imorala. Se poate observa destul de des la copii ca. care serveste drept excitant pentru atentie. imprima in auditori o implicare imitative. raspuns. sub puterea emotiei pe care a resimtit-o ascultand un basm. mai ales eroii principali. si desfasurarea activitatii mintale a celui care recepteaza se va efectua mai natural. Aici putem spune ca acestea sunt prilejuri care pot sa contribuie la revelarea sau chiar accentuarea propriilor aptitudini sau vocatii. un conflict. cu care personajele fictive ale naratiunii. stimulentul elaborarii de sinteze. si in acelasi timp. in afara de rolul stimulent si organizator al unei atentii prelungite. si presupunand personalitatea acestuia. stimulentul asimilarii logice. insinuant.ro ! Arhiva online cu diplome. situatii improvizate de acesta. Bine cunoscutele povestiri moralizatoare au chiar acest rol de a imprima cititorului sau ascultatorului o atitudine si sentimente pe care acesta sa le urmeze chiar in afara lecturii. face variatii la tema pe care deja o cunoaste. Sunt accentuate aici apucaturi reprobabile. Ascultarea repetata de povesti de catre copil ii este de un real folos. Daca urmarirea conflictului. Naratiunea ii serveste acestuia mari doze de material. implica substituirea celui care asculta in aventurile eroului pe parcursul naratiunii.

cu toti cei care s-au gasit pe acelasi plan in lupta impotriva raului si a nedreptatii. brutale. nu vor putea sa trezeasca repulsie sau oroare impotriva cruzimii. E drept ca granite care separa aceste doua lumi nu e intotdeauna cu totul etansa. fie ca pline de succese. Contactul cititorilor cu creatiile narrative stabileste un contact cu predecesorii noi si vechi. si prin aceasta ele apar infatisate fie ca interesante.tocilar. incaierarile. cu vremea.ro ! Arhiva online cu diplome. NOTE CAPITOLUL IV BASMUL CA MIJLOC EDUCATIV Pagina 35 din 36 . o sedimentare complexa de figure si fapte variate. Instinctele brutale se trezesc foarte usor in mintea unor copii. nu e intotdeauna perfect continua si precisa. fie ca originale. Chiar daca aceste personaje sunt doar trecatoare ele pot lasa in mintea ascultatorului amprente adanci.Vizitati www. sau solidaritatea in cel mai rau caz cu aceste personaje. se asterne. poate duce la consecinte nedorite. scenele de razboi. lipsite de scrupule. scenele sangeroase sunt departe de a determina in sufletul copiilor intotdeauna dezaprobare si repulsie. si imitarea lor. cursuri si referate postate de utilizatori. adevarul si miticul se ating. personaje grosiere. In constiinta infantile si chiar intr-a multor adolescenti sunt raspantii in care realitatea si fictiunea. acele naratiuni care prezinta aceste lucruri. Pe de alta parte scenele violente. Tocmai de aceea. purtand fiecare un anumit potential educativ si alcatuind un fel de “univers” distinct de cel al experientei curente. in tainutele memoriei sale. sau altele asemenea.” (8) In fiecare din basmele care au existat si inca exista se pot observa reminiscente sau macar se poate ghici istoria indepartatelor origini populare. iar aceste faze sau procedee ale naratiunii trezesc in copil inclinarea necugetata de a juca roluri similare. (7) “Din totalul naratiunilor receptate de o persoana. se impletesc si risca sa se confunde. Socul emotional trezeste prin sugestie tendinta involuntara de imitatie. ci pot avea chiar rezultate foarte negative. Personajele basmului fantastic manifestarile brutale.

163 Idem 1. p.175-176 Idem 1.189 Pagina 36 din 36 . Wesen und Formen der Erzählkunst. Eugeniu Sperantia.159 Idem 1. 1967.154-155 Robert Petsch. p.165 Idem 1. cursuri si referate postate de utilizatori.52: „Ceea ce poporul afirma din tot sufletul si iubeste. Editura Pentru Literatura.tocilar. p. p. p. aceea trebuie sa invinga. Studii de folclor si literatura. 1942.” Idem 1. Bucuresti. p.170 Idem 1.ro ! Arhiva online cu diplome. p. p.Vizitati www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful