ROMÂN IA MINIST ERUL EDUCA ŢIEI ŞI CERCET ĂRII UNIVE RSITAT EA BABEŞBOLYAI CLUJNAPOC A

Str. Mihail Kogãlnicea nu, nr. 1, 400084 ClujNapoca Tel. (00) 40 264 40.53.00*; 40.53.01; 40.53.02 ; 40.53.22 Fax: 40 264 59.19.06;5 9.50.51 E-mail: staff@staff .ubbcluj.ro

Informaţii generale despre curs, seminar, lucrare practică sau laborator Titlul disciplinei: TEORIA LITERATURII Codul: LY12007 Numărul de credite: 4 Locul de desfăşurare: conform orarului stabilit la Facultatea de Litere Programarea în orar a activităţilor: Informaţii despre titularul de curs, seminar, lucrare practică sau laborator Nume, titlul ştiinţific: POENAR HORIA, Lector doctor Informaţii de contact (adresă e-mail, eventual nr. de telefon): hflpoe@gmail.com Ore de audienţă: Descrierea disciplinei: [Obiectivele cursului vizează înţelegerea şi însuşirea capacităţilor de gîndire teoretică în spaţiul cultural şi, în particular, în cel literar, prin limpezirea metodelor de interpretare

valabile în secolul XX, diferenţele dintre acestea şi trăsăturile epistemei contemporane. Studentul va dobîndi concepte noi, va învaţă să distingă teorii ce privesc actul interpretării şi al judecăţii critice, dezvoltînd capacităţi sporite de exprimare orală şi scrisă, competenţe necesare şi eficiente de decodare şi comprehensiune a textelor esenţiale din gîndirea ultimelor secole. Metodele utilizate, în cadrul cursului şi seminariilor vizează expunerea, explicarea, dialogul, studiul de caz, interpretare de text, tactici de creative writing, experimentarea unor strategii diverse ale interpretării prin activitate reflexivă etc. Cursul de teorie literară reprezintă coloana vertebrală a tuturor cursurilor de literatură, prezentînd în acelaşi timp o legitimare şi pentru cursurile de teoria textului, oferind relaţii strînse cu estetica şi, mai larg, studiile culturale] Bibliografia obligatorie: Harold BLOOM, Canonul occidental, [1994], Grupul Editorial Art, 2007, Partea I şi Partea a V-a. Pierre BOURDIEU, Regulile artei, [1992], Grupul Editorial Art, 2007, pag. 369-439. Antoine COMPAGNON, Demonul teoriei, [1998], Echinox, 2007, pag. 31-50, 78-96. Jonathan CULLER, Teoria literară, [1997], Cartea Românească, 2003. Hans-Georg GADAMER, Adevăr şi metodă, [1960], Teora, 2001, pag. 204-286. J. HILLIS MILLER, Etica lecturii, [1987], Grupul Editorial Art, 2007, capitolele Unu, Trei, Şase. Linda HUTCHEON, Poetica postmodernismului, [1988], Univers, 2002, pag. 7-169. Wolfgang ISER, Actul lecturii, [1976], Paralela 45, 2006, pag. 139-240. Hans Robert JAUSS, Experienţă estetică şi hermeneutică literară, [1977], Univers, 1983, pag. 70-166. Jaap LINTVELT, Punctul de vedere, [1981], Univers, 1994, pag. 23-79. Marcel PROUST, Contra lui Sainte-Beuve, [1954], Univers, 1976, cap. VIII. Materiale folosite în cadrul procesului educaţional specific disciplinei Studii de caz – furnizate de către cadrul didactic Studii aplicative - furnizate de către cadrul didactic Planificarea /Calendarul întâlnirilor şi a verificărilor/examinărilor intermediare: Introducere. Circumscrierea teoreticului. Problema şi relevanţa interpretării. Scurt istoric, legitimări şi justificări. Disciplina teoretică. Metode şi interferenţe. Bibl.: Jonathan CULLER, Teoria literară, Bucureşti, Cartea Românească, 2003 Studii culturale. Relevanţa mentalităţilor. Şcoli de critică în secolul XX. Bibl.: Jonathan CULLER, Teoria literară, Bucureşti, Cartea Românească, 2003 A doua parte a secolului XX. Introducere în postmodernitate. Panoptic general. Teoria receptării. Bibl.: Lubomír DOLEŽEL, Poetica occidentală, Univers, 1998 Experienţa estetică şi conceptele esenţiale. Istoric estetic. Poietică, poetică, estetică. Bibl.: M. BAHTIN, Probleme de literatură şi estetică, cap. Problema conţinutului, a materialului şi a formei în creaţia literară, pag. 39-109, Bucureşti, Univers, 1982 Gadamer. Hermeneutica şi evoluţia post-fenomenologică. Bibl.: Hans Georg GADAMER, Adevăr şi metodă, pag. 204-286, Bucureşti, Teora, 2001

Hermeneutica fenomenologică. Vattimo. Ricoeur, text şi acţiune. Bibl.: Paul RICOEUR, Eseuri de hermeneutică, cap. Pentru o fenomenologie hermeneutică, pag. 35-108, Bucureşti, Humanitas, 1995 Hans Robert Jauss. Teoria receptării istorice. Bibl.: Hans Robert JAUSS, Experienţă estetică şi hermeneutică literară, pag.28-192, Bucureşti, Univers, 1983. Wolfgang Iser. Teoria structurală a receptării. Teoriile formale şi morfologice. Bahtin. Structuralism şi poststructuralism. Barthes. Genette. Bibl.: M. BAHTIN, Probleme de literatură şi estetică, cap. Problema conţinutului, a materialului şi a formei în creaţia literară, pag. 39-109, Bucureşti, Univers, 1982 Problema realităţii şi a ficţiunii. Lumi modale, lumi posibile. Bibl.: Toma PAVEL, Lumi ficţionale, cap.3, Bucureşti, Minerva, 1992. Opera deschisă. Umberto Eco. Naratologia şi structurile cunoaşterii. Ricoeur: timp şi naraţiune. Bibl.: Umberto ECO, Limitele interpretării, cap.I, Intentio lectoris.Însemnări despre semiotica receptării, pag. 17-43, Constanţa, Pontica, 1996 Teoriile discursului. Michel Foucault. Bibl.: Michel FOUCAULT, Ordinea discursului, Bucureşti, Eurosong Book, 1998 Relevanţa deconstrucţiei. Derrida. Teorii post-Derrida: Richard Rorty. Bibl.: Jacques DERRIDA, Scriitura şi diferenţa, cap. Structura, semnul şi jocul în discursul ştiinţelor umane, pag. 375-391, Bucureşti, Univers, 1998

Modul de evaluare Evaluarea se va face în mod egal atât pe parcursul semestrului cât şi în timpul examinării finale, astfel: Lucrare tip proiect individuală, susţinută în cadrul seminariilor– 20%; Răspunsurile la examenul final – 80%. La nivelul examenului final se vor evalua cunoştinţele acumulate pe baza unei verificări scrise, cu posibilitatea de alegere între subiecte multiple, cumulînd însă un subiect teoretic şi unul de analiză practică a unei creaţii folclorice. Detalii organizatorice, gestionarea situaţiilor excepţionale Aceste situaţii se rezolvă conform Regulamentului Facultăţii. Titularul disciplinei,

....................................... Şef de catedră, Conf.dr. Sanda Cordoş Decan, Prof. dr. Corin Braga

Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Facultatea de Litere Catedra de Literatură Universală şi Comparată Trunchi comun Anul universitar 2 Semestrul 3

I. Informaţii generale despre curs, seminar, lucrare practică sau laborator Titlul disciplinei: Literatură comparată Opţiunea 1: Mitul faustic din Renaştere la Goethe Codul: LY21001 Numărul de credite: 3 Locul de desfăşurare: Facultatea de Litere Programarea în orar a activităţilor: Luni 10-12, 12-14 II. Informaţii despre titularul de curs, seminar, lucrare practică sau laborator Nume, titlul ştiinţific: Conf. univ. dr. Corin Braga Informaţii de contact (adresă e-mail, eventual nr. de telefon): CorinBraga@yahoo.com Ore de audienţă: Luni, 12-14 III. Descrierea disciplinei: 1. Obiective - Panorama istorică a unor curente şi poetici (Renaştere, Baroc, Iluminism, Sturm und Drang) - Biografia comparatistă a unei teme: mitul lui Faust - Cunoaşterea unui set important de opere (tragedii, poeme, romane etc.) 2. Conţinut CAP. I: Literatura comparată şi arhetipologia. Accepţiuni ale conceptului de arhetip: metafizică, psihologică, culturală (1 curs). CAP. II: Sursele mitului faustic. Weltanschauungul renascentist, dialectica creştinism/ ocultism (2 cursuri). CAP. III: Magul la Shakespeare (1 curs). CAP. IV: Geneza mitului faustic (1 curs).

Mary Shelley. Poe. Bibliografie: Corin Braga. W. Bucuresti. Prăbuşirea casei Usher.Orientarea în literatura şi în operele Renaşterii. 1981 4. J. F. trad. Bibliografia obligatorie: 1. în Prăbuşirea casei Usher. Viaţa e vis. trad. 1996 V. Literatura comparată şi arhetipologia.Perspectivă cu exemple concrete asupra unui arhetip literar (mitul faustic) . Structurile antropologice ale imaginarului. CAP. culturală. Faustul lui Goethe (5 cursuri). Materiale folosite în cadrul procesului educaţional specific disciplinei: Planşe cu imagini Fotocopii Cărţi VI.Cursuri interactive . Calderón de la Barca. Univers. M. Univers. Editura Univers.Participare activă . Ed. Ed. Univers. Univers. RAO. Bucureşti. CAP. Christopher Marlowe. Evreul din Malta. Metode de predare: . Polirom. Visul unei nopţi de vară. 2001 8. Magda Theodorescu. Oscar Wilde. Tragica istorie a doctorului Faust). 1977 . Frankenstein. 1995 6. 1990 7. Bon-Bon. Ed. Portretul lui Dorian Gray. Dacia. Univers. Bucureşti. William Wilson. A. Shakespeare. Faust. Iaşi. Bucureşti. Dostoievski. E. Idiotul. 10 studii de arhetipologie. V: Figura titanului la Christopher Marlowe (2 cursuri). Nicolae Gane. VII: Iluminism/Sturm und Drang.Referate IV. 3.CAP. Barocului şi Iluminismului .Exemplu de aplicare a metodei comparatiste a arhetipologiei 4.Brain-storming . 1988 3. Competenţe dobândite: . 1982 2. în Opere complete. Furtuna. Ed. 1999 Gilbert Durand. Ed. Accepţiuni ale conceptului de arhetip: metafizică. Teatru (Tamerlan cel Mare. Univers. Planificarea /Calendarul întâlnirilor şi al verificărilor/examinărilor intermediare: A. Goethe. 1982 5. VI: Barocul şi Calderón de la Barca (2 cursuri). Macbeth. psihologică. CURS Săptămâna 1.

Magia şi vrăjitoria în Europa din Evul Mediu pînă astăzi. Butler. Ed. Legenda faustică. Dacia. Gnozele dualiste ale Occidentului. Polirom. The Fortunes of Faust. Ciprian din Antiohia. Humanitas. Ed. cultele antice de mistere. Ed. Ed. Presses Universitaires de France. Butler. 1974. Sursele mitului faustic. G. Timaios. Univers. 1992 Moshe Idel. Personajul istoric Georges Faust. 2000 Săptămâna 4. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Dacia. Comparatism şi teoria literaturii. Ed. medicina spagirică. Bibliografie: Shakespeare. Tratat de istorie a religiilor. Alain Gheerbrant. 1998 Săptămânile 2-3. Noi perspective. 1986. Jung. M. The Myth of the Magus. Editura de Vest. 2004 Platon. Nemira.Gilbert Durand. 1995 Françoise Bonardel. Glose la mitul faustic. Humanitas. Polirom. Puterea sufletului. Ed. Cap. Magul şi vrăjitoarea. Humanitas. Istoria filosofiei oculte. I-IV. Furtuna Alexandrian. Critica ideilor literare. 1994 Mircea Eliade. Tentaţia limitei şi limita tentaţiei. Cabala. “Jurnalul literar”. Cultura dominantă: creştinismul. Lettres Modernes. Anima. Ştiinţifică. 1948 . Ed. XXV-XXX Ioan Petru Culianu. Le thème de Faust dans la littérature européenne. Cultura reemergentă: Magia. Interpretare mitanalitică şi interpretare psihocritică. Ed. în Opere VII. Artemis. Stăpânirea elementelor. 1972 André Dabezies. 1995 Northrop Frye. gnoză). Ed. Proiecţia de fantasme. Le mythe de Faust. Magia prin contact şi magia prin similitudine. neoplatonism. vol. Hermetismul. Faust – tipul apostatului Bibliografie: Vasile Voia. Figura magului în Renaştere. M. 1994 Robert Muchembled. Editura de Vest. Geneza mitului faustic. În lumea arhetipurilor. Dicţionar de simboluri. Filosofia alchimiei. 1997 Săptămâna 5. 1997 Charles Dédéyan. II. Cultura refulată (stoicism. Visages de Faust au XX-e siècle. Ed. 1972 Adrian Marino. Introducere în mitodologie. G. Dacia. Bibliografie: Mircea Eliade. Weltanschauungul renascentist. Simon Magul. 1994 C. alchimia. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Cărţile populare. 1993 C. 1992 Serge Hutin. 1955 André Dabezies. Anima mundi şi phantastikon pneuma. cabala. Marea Operă şi modernitatea. Furtuna lui Shakespeare. astrologia. 1967 E. dialectica creştinism / ocultism. 1992 Jean Chevalier. hermetism elenistic. Anatomia criticii. Nemira. Jung. vol. Ed. Alchimia. 2000 Françoise Bonardel. Armand Colin. Cunoaşterea ocultă. 1952 E.

Humanitas. Oxford Clarendon Press. 1484. Ed. Renaissance Magic and the Return of the Golden Age. 1996. Paris. Iluminism / Sturm und Drang. 2006 Alexandru Ciorănescu. Meridiane. Mebane. 1928 B. Ed. Univers. Themes and Conventions of Elizabethan Tragedy. Faust. Michel Foucault. 1988 Bibliografie orientativă: John S. Bucureşti. Bucureşti. Tragica istorie a doctorului Faust. Cambridge University Press. 1966 T. Ed. 1964 Frederick S. Faust hermetulul: Faust II Bibliografie: J. 1. 1994 Bibliografie orientativă: Alexandrian. Univers. Christopher Marlowe. Bucureşti. Calderón de la Barca. trad. Gundolf. 1989. Faust titanul: Faust I. Les Sources Occultes du Romantisme. Magul făcător de minuni – Ciprian. Introducere în epistema Renaşterii. Editura Meridiane. Biografie şi personaje (Tamerlan. Christopher Marlowe. Dilthey. A Biographical and Critical Study. 1980 Heinrich Wölfflin. Reacţia la iluminism: teosofie. Barocul. 1974 Auguste Viatte. Univers. Barocul sau descoperirea dramei. Proza lumii. W. Pearce. Univers. Faust. Însemnele raţiunii. Bucureşti. Auto sacramentale (Viaţa e vis. preromantism. London. Ioan Petru Culianu. Goethe. 1988 M. Ed. Nemira. 1968 Săptămânile 10-14. de la tipologia apostatului la cea a titanului Bibliografie: Christopher Marlowe. University of Nebraska Press. Vision and Illusion in Marlowe’s Dr.SEMINAR Săptămâna 1. C. tipul convertitului Bibliografie: Calderón de la Barca. The University of New Mexico. 2. Faustus . Boas. M. Bogdan Ghiu. Evreul din Malta. trad. Christopher Marlowe. Univers. 1978 F. 1994 Săptămâna 2.Claudia Dimitriu. Seminar introductiv.Săptămâna 6-7. Polirom. Eros şi magie în Renaştere. cap. I-III. The Occult Tradition and Marlowe. Marea cenzură a imaginarului de către biserică. 1985 W. Editura Dacia. Goethe. 1981 Corin Braga. 1982 Jean Starobinski. De la arhetip la anarhetip. 1934 Săptămâna 8-9. Principii fundamentale ale istoriei artei. Bradbrook. Eduard al IIlea). în Teatru. Ed. în Teatru.Figure of the Renaissance. Klinger. Ed. Trăire şi poezie. Istoria filosofiei oculte. Lessing. capitolul 2. Cuvintele şi lucrurile: o arheologie a ştiinţelor umane. Univers. Christopher Marlowe . Marele teatru al lumii). Goethe. Ed. Meridiane. Johnson and Shakespeare. Viaţa e vis. Ed.

Prefaţă de Petru Ursache.Douglas Cole. Bucuresti. trad. Idiotul. 1998 Bibliografie orientativă: Faith Nostbakken. Lacan and the History of the Descentered Subject. RAO. Ion Vinea. Univers Enciclopedic. trad. Magda Theodorescu. Prefaţă. Institutul European. Dublul. London. Un Idiot în Elveţia Nikolai Berdiaev. 1989 Carolyn J. 1997 Săptămâna 6. Dean. Iaşi. The Devil's Advocates: Decadence in Modern Literature. trad. Bucuresti. 1-3 Săptămâna 7. cap. trad. 2001 Bibliografie orientativă: Thomas Reed Whissen. Modul de evaluare: Examen de 2 ore în sesiunea de iarnă VIII. trad. traducere din limba rusă Radu Părpăuţă. Corina Mirean. M. Univers. Frankenstein Săptămâna 5. 1992. Ruxandra Demetrescu. 1992. Bucureşti. în Prăbuşirea casei Usher. Portretul lui Dorian Gray. Haunted Presence: The Numinous in Gothic Fiction. Bucureşti. Mary Shelley. Cornell University Press. Maria Vicol. F. William Shakespeare. The Massacre in Paris and the Jew of Malta Săptămâna 3. Understanding Macbeth. Univers. Machiavellian Tragedy. London. Institutul European. Greenwood Press. 1995 Bibliografie orientativă: S. A. Polirom. 1990 Bibliografie orientativă: Liviu Cotrău. Greenwood Press. cap. Cristopher Marlowe and the Renaissance of Tragedy. Univers. Praeger Wesport. 1997 Săptămâna 4. William Wilson. Poe. 1995. Sources and Historical Documents. E. Dostoievski. 1987. 1990 Otto Rank. cap. 1995. Iaşi. Gina Vieru. L. gestionarea situaţiilor excepţionale: Prezenţa obligatorie la 10 cursuri + seminarii din 14 La fiecare absenţă din cele 10 se scade 1 punct din nota de examen Copierea sau frauda la examen se soldează cu notarea examenului cu 4 . Macbeth. cap. Bon-Bon. Humanitas. The Self and Its Pleasures: Batalille. Oscar Wilde. 1996 Bibliografie orientativă: Victor Ieronim Stoichiţă. Varnado. Nicolae Gane. Bucureşti. Frankenstein. Prăbuşirea casei Usher. Filosofia lui Dostoievski. London. Iaşi. Iubirea VII. Detalii organizatorice. Don Juan. Efectul Don Quijote. A Student Casebook to Issues. capitolul V. Bucureşti. în în Prăbuşirea casei Usher. în Teatru. University of Alabama Press.

1972 F. 1977 Gilbert Durand. 1994 C. Polirom. Ed. 1997 Heinrich Wölfflin. Eros şi magie în Renaştere. Cabala. Ed. Ed. Filosofia alchimiei. 1992 Moshe Idel. vol. Mitul lui Don Juan. Ed. 1484. Ed. Tentaţia limitei şi limita tentaţiei. 1992 Corin Braga. Alchimia. 2000 Françoise Bonardel. Principii fundamentale ale istoriei artei. Meridiane. Ed. Barocul sau descoperirea dramei. “Jurnalul literar”. Ed. Polirom. Dacia. 1986 Mircea Eliade. Goethe. 2004 Jean Starobinski. Însemnele raţiunii. Editura Dacia. Magia şi vrăjitoria în Europa din Evul Mediu pînă astăzi. Comparatism şi teoria literaturii. Ştiinţifică. Editura Meridiane. 1999 Corin Braga. 1992 Northrop Frye. Humanitas. Editura de Vest. Polirom. Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Introducere în mitodologie. Ed. Puterea sufletului. Critica ideilor literare.IX. Tratat de istorie a religiilor. în Opere VII. Ed. 2004 Mircea Eliade. 1968 . Ed. Humanitas. 1995 W. 1994 Ioan Petru Culianu. Timaios. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. 1994 Françoise Bonardel. Gnozele dualiste ale Occidentului. 1985 Vasile Voia. Trăire şi poezie. 1994 Adrian Marino. 1998 Robert Muchembled. Univers. 10 studii de arhetipologie. 2000 C. Univers. Dacia. Dacia. Dilthey. Ed. 1999 Wayne Schumaker. 1978 Gilbert Durand. Jung. I-III. Gundolf. Nemira. 1974. 1997 Platon. 1974 Serge Hutin. Ed. Univers. Ştiinţele oculte ale Renaşterii. I-IV. Noi perspective. De la arhetip la anarhetip. Structurile antropologice ale imaginarului. Bibliografia critică: Alexandrian. Humanitas. G. Jung. Editura Univers. Anatomia criticii. Ed. În lumea arhetipurilor. Istoria filosofiei oculte. 1993 Jean Rousset. Glose la mitul faustic. Editura de Vest. Hermetismul. Ed. Dacia. 1980 Ioan Petru Culianu. G. Nemira. Ed. 2006 Alexandru Ciorănescu. Meridiane. Dacia. Nemira. Anima. Marea Operă şi modernitatea.

Informaţii generale despre curs. În general. III. univ. Descrierea disciplinei: 1.: 425528 Ore de audienţă: în funcţie de planificarea orarului (se va anunţa la timpul potrivit). . ideologie politică. seminar. . Ştefan Borbély Informaţii de contact (adresă e-mail. sala Grimm II. lucrare practică sau laborator Nume. ca factor de contracultură .Analiza diacronică a principalelor sisteme culturale europene într-un context ideatic multidisciplinar (implicând mitologie.Prezentarea. 12-14. fie. politic şi ideologic. a evoluţiei diacronice a raportului dintre literatură şi politică. lucrare practică sau laborator Titlul disciplinei: Literatură comparată Opţiunea 2: Cultură politică şi literatură Codul: LY21001 Numărul de credite: 3 Locul de desfăşurare: Facultatea de Litere Programarea în orar a activităţilor: luni.Universitatea Babeş-Bolyai. angajant. dr. psihologie socială) . Informaţii despre titularul de curs. Cluj-Napoca Facultatea de Litere Catedra de Literatură Universală şi Comparată Trunchi comun Anul universitar 2 Semestrul 3 I. fie participativ. titlul ştiinţific: Prof.Realizarea unui curs interdisciplinar pe relaţia dintre literatură şi ideile politice dominante ale unor perioade sau comunităţi umane. prin eşantionare.com Tel.Scoaterea literatului din stereotipia reprezentaţională a „turnului de fildeş” şi inventarierea implicării ideologice sau politice directe a scriitorilor.Formarea disponibilităţii de a înţelege fenomenul literar ca mesaj social. . seminar. de telefon): stefanborbely@yahoo. religie. dimpotrivă. Obiective . eventual nr. începând din Antichitate până în modernismul târziu. luni de la ora 12 sau 14.

comportamentul politic normativ din perioada clasică (Corneille. omul politic renascentist (Erasmus din Rotterdam: Enchiridion militiis christiani. Conţinut Teme generale: Polis-ul grec şi reflexele sale culturale (Platon. complexul Graalului). Bibliografia obligatorie Platon: Omul politic. VII. Balthasar Gracián: Cărţile omului desăvârşit (Eroul. March Bloch. De civitate Dei. reforma şi contrareforma. Aristotel. Mituri şi simboluri (cap. Aristotel: Politica (Cartea a III-a: Despre stat şi cetăţean şi cartea a IV-a: Despre republica ideală). Împărăţia lui Dumnezeu şi împărăţia Cezarului. Metode de predare: .): Omul Renaşterii (cap. Curteanul). cenzura culturală spaniolă şi donquijotismul (Cervantes).Înţelegerea modelelor generative ale „miturilor culturale şi politice” şi a mecanismelor psihologice comuniitare (naţionale) care le întreţin. ideologie sau filosofie. Augustin. sacralitatea iudaică şi comportamentul politic (Vechiul Testament). Politicianul) • VEYNE. Principele Renaşterii şi cap. universalismul simbolic (Lessing: Nathan Înţeleptul). Locke. IV. Regele creştin). Luther. Racine: sacralizarea datoriei). 3. Molière). Jean-Paul Roux: Regele. 4. Curteanul. doctrina „păcii eterne” (Kant).Analiză hermeneutică pe texte IV.Înţelegerea filosofiei politice a diferitelor epoci de cultură şi a relaţiilor acestora cu câmpul simbolic al literaturii. doctrina creştină a celor două „cetăţi” (Sf. suveranitatea medievală şi structurile eroicului (Beowulf. PAUL: Au crezut grecii în miturile lor? Traducere de Bogdan Ghiu. VIII.Capacitatea de a înţelege stilistica generală a unor mari epoci de cultură prin raportare la istorie. Christos Rege şi cap. apoteoza imperială romană (Vergiliu: Eneida). doctrinele politice contractuale (Hobbes. Bucureşti – Budapesta: Editura Univers – CEU Press.Analiza unor imagini şi a unor mesaje politice incluse în textul literare . Regii taumaturgi. Castiglione. interdisciplinare privind înţelegerea literaturii . Elogiul nebuniei. Rousseau). I. Machiavelli: Principele). Pindar. rousseauismul şi implicaţiile sale politice: doctrina „bunului sălbatic”. Dante: De Monarchia. cu trimiteri spre Homer).2. tragicii greci.Formarea unor deprinderi integrative. Secolul Luminilor şi modernitatea.Prelegeri. Berdiaev. Sf. Prefaţă de Zoe Petre. . creştinismul („Iisus rege”: Noul Testament). politica şi formele comicului (râsul medieval. 1996 . manierismul politic şi penumbrele politicii (Balthasar Gracián: Cărţile omului desăvârşit). Aristofan. Augustin: De Civitate Dei). N. . dilematice . B. Divina Commedia. filosofia şi practica politică. Eugenio Garin (coord. Competenţe dobândite: . cursuri interactive.

VI. Politicianul. 1984 • GLOTZ. ANDREI: Platon. Ediţie îngrijită de Ioan-Florin Florescu. Cuvânt prevenitor de Constantin Noica. CLAUDIO – NORELLI. Traducere de Dragoş Cojocaru. 1989 • ARISTOTEL: Politica. Traducere de Elena Popescu. Bucureşti: Editura Meridiane. Introducere de Pierre Geoltrain. Bucureşti: Editura Humanitas. Eroul. 1995 • DUMÉZIL. Iaşi: Editura Polirom. ÉTIENNE: Filosofia în Evul Mediu. In: Opere. Traducere de Gabriela Ciubuc. lămuriri preliminare. note şi anexă de Andrei Cornea. Iaşi: Editura Polirom. JEAN-PIERRE (coord. ANDREI: Mentalităţi culturale şi forme artistice în epoca romanobizantină (300-800). 1986 • PLATON: Omul politic. Bucureşti: Editura Humanitas. GEORGES: Mit şi epopee. Cuminecătorul. 2002 • MORESCHINI.• PLATON: Republica. Bucureşti: Cultura Naţională.): Omul Renaşterii. 1998 • GRACIÁN. FUSTEL: Cetatea antică. Bezdechi. • DE COULANGES. 2000 • FURET. Traducere. I-II-III.: Cetatea greacă. BALTASAR: Cărţile omului desăvârşit. note şi comentarii de Sorin Mărculescu. Discernătorul. Bucureşti: Editura Meridiane. 1984 • GILSON. Cu o introducere de Alexandru Duţu. Dan Sluşanschi. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. De la Apostolul Pavel la Constantin cel Mare. Traducere de Ileana Stănescu. Prefaţă de Elena Brăteanu. În româneşte de Adolf Ambruster. ROSARIO (coord. Traducere de Doina Jela. Traducere şi note de Andrei Niculescu. interpretare. 1992 • CORNEA. Traducere de Hanibal Stănciulescu şi Gabriela Sauciuc. ERNST ROBERT: Literatura europeană şi Evul Mediu latin. Traducerea notelor de Elena Lazăr.): Omul baroc.): Omul grec. G. In: Opere. I. 1970 • ROUX. 2000 . EUGENIO (coord. Gabriela Creţia. 1995 • CURTIUS. Bucureşti: Editura Meridiane. Bucureşti: Editura Univers. Traducere coordonată de Giuliano Sfichi.a. Traducerea notelor de Elena Lazăr. Oracolul manual. Traducere de Dragoş Cojocaru. În româneşte de El. V. Traducere de Francisca Băltăceanu. Traducere. ENRICO: Istoria literaturii creştine vechi şi latine. 2001 • GARIN. Traducere şi indice de Mioara Izverna şi Pan Izverna. Prefaţă de Radu Florescu. Studii şi articole de Marie-Françoise Baslez etc. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Mituri şi simboluri. Bucureşti: Editura Ştiinţifică. JEAN-PAUL: Regele. Bucureşti: Editura Meridiane. Bucureşti: Editura Humanitas. Traducere de Mioara şi Pan Izverna. FRANÇOIS: Omul romantic. I-II. 2000 • VILLARI. 2001 • CORNEA. 1993 • ***: Originile creştinismului. Iaşi: Editura Polirom. Iaşi: Editura Polirom. Filosofie şi cenzură. prefaţă. De la începuturile patristice până la sfârşitul secolului al XIV-lea. Iaşi: Editura Polirom. Prefaţă de Maria Carpov. f. 1994 • VERNANT. Iaşi: Editura Polirom.

cap. Traducere de Mircea Boari şi Cristian Preda.P. Hajime Nakamura: Orient şi Occident: o istorie comparată a ideilor 2. trăită). Filosofia indiană în texte. 3. Eliade: ICIR (vol. 1 (cap. repovestită de C. Antoine de SaintExupéry: Citadela Bibliografie de sprijin: Karl Reinhardt: Miturile lui Platon (cap. .2. Gândirea asiro-babiloniană în texte. Rajagopalachari.1. Gândirea asiro-babiloniană în texte). M. Culianu: Călătorii în lumea de dincolo (cap. Religia indo-europenilor. Zeii vedici şi cap. Bibliografie de sprijin: Liviu Petrescu: Romanul condiţiei umane (cap. Bhagavad-Gita (în vol. Planificarea A. VIII. Pentru abordarea comparată a miturilor cosmogonice: V. 2.-M. respectiv Critias): Pierre Vidal-Naquet: Vînătorul negru (cap. Occident: André Malraux: Ispita Occidentului Bibliografie de sprijin: Oswald Spengler: Omul şi tehnica (pt. imagini. IX: India înainte de Gautama Buddha. ÉVELYNE: Concepţiile politice ale secolului XX. Platon: Republica (Opere. definiţia „omului faustic”). Bucureşti: Editura Humanitas. III: Religiile mesopotamiene). Orient vs. Traucere de Ion Mircea. FRANÇOIS – PISIER. Orient): 1. IV: Cetatea: gândită.: Omul secolului al XIX-lea. Eliade: Istoria credinţelor şi ideilor religioase [de acum încolo: ICIR]: vol. 5). Hinduismul). Eliade: ICIR.Cărţi VI. 1971) Bibliografie de sprijin: Jean Delumeau: Religiile lumii (cap. CURS 1. Jan Knappert: Mitologia şi religia Orientului Mijlociu (enciclopedie).• FREVERT. 2002 • CHÂTELET. gravuri etc. aventura conştiinţei . Cuceritorii). vol. Călătorii în alte lumi în religia mesopotamiană). H. cap. Mahabharata. Iaşi: Editura Polirom. mitul cosmogonic Enuma elish (în vol. Dumitru Radu Popa: Antoine de Saint-Exupéry. sau în Victor Kernbach: Miturile esenţiale). Literatură şi mitologie asiro-babiloniană: 1. XIII.: Republica. Jean Delumeau (coord.. Albérès: Istoria romanului modern (cap. M. vol. 1-2 4. vol. vol.Fotocopii . Budismul) 3. Platon: Critias (Opere. I. R. Valmiki: Ramayana. 7: mitul Atlantidei) 2.Texte literare. simboluri. Materiale folosite în cadrul procesului educaţional specific disciplinei: . Literatură şi mitologie în India veche: Ramayana. 1994 V. 2. Romanul destinului şi al „condiţiei umane”). Kernbach: Miturile esenţiale. UTE – HAUPT. André Malraux: Condiţia umană.-G. Cum se construieşte o cetate perfectă (Occident vs. Ipostaze existenţiale orientale la autori occidentali: 1.): Religiile lumii (cap. Hermann Hesse: Siddhartha.. XVIII: Buddha şi contemporanii săi. Epopeea lui Ghilgamesh (în vol.. Ştefan Borbély: Mitologie generală 5. Bibliografie de sprijin: M. 3: Comori întunecate.

A. Euripide. Tractatus Coislinianus (se găseşte pe Internet). Marian Popa: Comicologia. Organizarea lumii (texte de sprijin: N.M. Thomas Laqueur: Corpul şi sexul de la greci la Freud 11. 3. Mitologie şi comportament politic în Grecia antică: 1. Guy Rachet: Tragedia greacă. Comedia greacă. XI: Regulile guvernării democratice. 1). V: Măreţia omului tragic. zeiţele mitologiei greceşti. V: Criza cetăţii. Platon: Banchetul (Symposion) 2. Hesiod: Munci şi Zile (mitul celor 5 vârste). Henri Bergson: Râsul. Ileana Mălăncioiu: Vina tragică . Johannes Volkelt: Estetica tragicului (cap. Jean-Paul Sartre: Teatrul ca mit şi realitate. 2.6-7 [2 cursuri]. Moştenirea greacă 1. 2. Nietzsche: Antichristul. Reflexe moderne: a. Hermann Hesse: Narziss şi Goldmund. René Girard: Violenţa şi sacrul. VIII: Vina tragică). Tragicul grec. Tematica sintetică a comediilor lui Aristofan Bibliografie de sprijin pentru contextualizarea temei: Aristotel: Poetica. Vergiliu: Eneida 2. Miturile Romei şi comportamentul civic.. Grecia apolinică vs. 3. Eugene O’Neill: Din jale se întrupează Electra. Reflexele moderne ale tragediei greceşti. 2 vol): E. Constantina Raveca Buleu: Reflexul cultural grec în literatură (cap. 2. vol. Dialogul neîntrerupt al teatrului în secolul XX (BPT. Iubirea în antichitatea greacă (Hesiod. Walter F. 1. Ţapul ispăşitor. Marie Delcourt: Hermaphroditos. Félix Buffière: Miturile lui Homer şi gândirea greacă (Partea a treia: Condiţia umană). Lysistrata. Mitul hesiodic al vârstelor). respectiv Gânditorul grec. Theogonia.. Ritualul scenic al comediei greceşti. Otto: Zeii Greciei. 2. 4. Homer: Iliada. De la Apollo la Faust). Eroicul. Clio Mănescu: Tragicul antic şi tragicul modern. Homer. Diotima 1. Reynal Sorel: Orfeu şi orfismul. Cosmogonia greacă: Hesiod. O’Neill: Note de lucru şi extrase dintr-un jurnal fragmentar (este în vol. Banchetul înţelepţilor şi mitul iubirii. Marii tragici greci: Eschil. Sofocle. orficii) Bibliografie de sprijin: Karl Reinhardt: Miturile lui Platon (cap. Tragedia greacă ca rit al „ţapului ispăşitor”. b. Aristofan: Pacea. Broaştele. Copiii din opera lui Th. Marginalitate politică în polis-ul grecesc: orficii. Thomas Mann: Moartea la Veneţia. VI(5): Nikos Kazantzakis) 10. Euripide: Baccantele). 1: cap.). Ştefan Borbély: De la Herakles la Eulenspiegel. Mituri şi rituri ale bisexualităţii în Antichitatea clasică.Banchetul). De la Apollo la Faust.. 8. Scrieri filosofice alese: De tranquilitate animi ad Serenum şi De vita beata . Albert Camus: Conferinţă cu privire la viitorul tragediei (sunt în vol. Paul Veyne: Au crezut grecii în miturile lor?. Bibliografie de sprijin: Aristotel: Politica. Idem: Originile gândirii greceşti (cap. 6. Seneca: din vol. De la Republică la Imperiu. exemplul democraţiei ateniene). Traian Ştef: Ridicolul 12. Râsul la greci 1. Nikos Kazantzakis: Alexis Zorba Bibliografie de sprijin: Nietzsche: Naşterea tragediei din spiritul muzicii (în vol. 2) 9. Jean-Pierre Vernant: Mit şi gândire în Grecia antică (cap. Cei dintâi înţelepţi). Platon: Omul politic (în Opere. Râsul şi riturile de panspermie. Structurile mitului. Jean-Paul Sartre: Muştele Bibliografie de sprijin: Aristotel: Poetica. Credinţele filosofice şi religiile sincretice ale forului roman. Ştefan Borbély: Despre Thomas Mann şi alte eseuri (cap. Grecia dionisiacă (Nietzsche: Naşterea tragediei din spiritul muzicii: în vol. Odiseea. Kun: Legendele şi miturile Greciei Antice) 5. I-II: Grecia ca model cultural. VI). Athenaios: Ospăţul înţelepţilor.din col. Fustel de Coulanges: Cetatea antică (vol. Omul socratic şi omul dionisiac 1.

Marin Constantin: Ethos elenistic (cap. The Self-Conscious Tradition. Sources and Historical Documents. 1. Oxford University Press. ştiinţele şi artele. 1998 3. cap. Mondenitate şi decadenţă. Bogdan Ghiu. Lyons. Dostoievski. cap. Gina Vieru. cap. 1983. 10. 1965.Bibliografie de sprijin: Andrea Giardina (coord. Centrul şi marginea. Proza lumii. despre epicureici şi stoici) B. 1: cap. Understanding Hamlet. F. trad. The Invention of the Self. Partea I. 1996 Bibliografie de sprijin: Victor Ieronim Stoichiţă. IX: Nevoile spiritului şi X: Viaţa spirituală. 51 Bibliografie de sprijin: Michel Foucault. Viaţa şi opiniunile lui Tristram Shandy. Lawrence Sterne. trad. Editura pentru literatură universală. Partea a IIa. Hamlet. trad. Phillip Cary. Cartea a VI-a din Eneida). Deconstrucţia ludică a eroului şi modelul interiorităţii alocentrice în Don Quijote. Pentru decadenţa imperială (epoca lui Nero): Eugen Cizek: Secvenţă romană 13.): din vol. Implozia timpului şi a conştiinţei în Tristram Shandy. Bucureşti. 1: II/5: Literele. vol. Confesiuni. Idiotul. RAO. 2004 Bibliografie de sprijin: Brian Stonehill. 2165). 1978. Polirom. cap. SEMINAR – Modele ale conştiinţei dispersive 1.The Circumference of the Self 5. 1. 1998. Raymond Bloch – Jean Cousin: Roma şi destinul ei (2 vol. Un Idiot în Elveţia . Southern Illinois University Press. Iaşi. Nicolae Gane. trad. Bucureşti. Augustine’s Invention of the Inner Self. A semnifica 4. respectiv III/5: Imperiul şi zeii. Bibliografie de sprijin: François Chamoux: Civilizaţia elenistică (2 vol): din vol. cap. 1988. trad. din vol. Paris.1. 1. cartea a XI-a Bibliografie de sprijin: Paul Ricoeur. the Hinge of Consciousness in the Eighteenth Century. Sf. Bucureşti. The Origin of Inner Space 2. Petronius: Satyricon 2. Însoţitoarele. Humanitas. Cuvintele şi lucrurile: o arheologie a ştiinţelor umane. Efectul Don Quijote. 2: III/3: Imperiul şi bunurile spiritului: literatura. Greenwood Press. cap. Leon Leviţchi şi Dan Duţescu. Ruxandra Demetrescu. M. 1995. avântul artei. W. Modelul creştin şi ispita dispersiei în Idiotul. cap. London. Miguel de Cervantes Saavedra. Les apories des expériences du temps. (pp. cap. Corina Mirean.3. Bucureşti. John O. gentleman.2. 1-6. Univers Enciclopedic. Editions du Seuil. 3. A Student’s Casebook to Issues. 1. 2000. Georges Minois: Istoria infernurilor (pt. Shakespeare. 1996 Bibliografie de sprijin: Richard Corum. Longos: Daphnis şi Chloe. Construcţia interiorităţii şi rolul coeziv al memoriei în Confesiunile Sfântului Augustin. „Timpul scos din matcă” şi angoasa resemantizării istoriei în Hamlet. cap. Humanitas. Univers. Dispersia elenistică 1. Apuleius: Măgarul de aur 3. The Self-Conscious Novel. Bucureşti. Augustin. Ion Frunzetti şi Edgar Papu. trad. Bucureşti. Temps et récit. 1996.): Omul roman. Don Quijote de la Mancha. 1.de Mihai Spăriosu. Artifice in Fiction from Joyce to Pynchon. The Legacy of a Christian Platonist. 1. cap 1-4. University of Pennsylvania Press.

Mituri şi rituri ale bisexualităţii în Antichitatea clasică Thomas Laqueur: Corpul şi sexul de la greci la Freud Georges Minois: Istoria infernurilor Paul Ricoeur. în româneşte de Mircea Ivănescu. capitolul 6. IX. Oxford University Press.-M. Bucureşti. Identitatea-simulacru a postmodernismului în Pacientul englez. Marie Delcourt: Hermaphroditos. Metaphor and Narrative in Absalom. Detalii organizatorice. Jackson. The Idea of the Postmodern. Augustine’s Invention of the Inner Self. The Legacy of a Christian Platonist.): Religiile lumii Ştefan Borbély: Mitologie generală Pierre Vidal-Naquet: Vînătorul negru Jean-Pierre Vernant: Mit şi gândire în Grecia antică Paul Veyne: Au crezut grecii în miturile lor? Walter F.Prezenţa obligatorie: 75% din numărul total al cursurilor şi seminariilor . Routledge. gestionarea situaţiilor excepţionale: . M. Michael Ondaatje. Editions du Seuil. 1983 Phillip Cary. Pacientul englez. 2000 .6. 1974 Bibliografie de sprijin: Lothar Hönnighausen.Participarea activă la dezbateri şi susţinerea de referate se reflectă în nota finală. Eroicul. Paris.Frauda la examen duce. .S. Absalom!. Bucureşti. 1995 VII. Rescrieri ficţionalizante ale propriei identităţi în Absalom. Temps et récit.. University Press of Mississippi. Rodica Wolfe-Murray. A History. Faulkner: Masks and Metaphors. 1. Modul de evaluare: Examen scris. London. Absalom! Absalom!. automat. Bibliografia facultativă Hajime Nakamura: Orient şi Occident: o istorie comparată a ideilor Liviu Petrescu: Romanul condiţiei umane R. Eliade: Istoria credinţelor şi ideilor religioase Jean Delumeau (coord. William Faulkner. 2 ore VIII. 1997. Otto: Zeii Greciei Fustel de Coulanges: Cetatea antică Félix Buffière: Miturile lui Homer şi gândirea greacă Reynal Sorel: Orfeu şi orfismul Ştefan Borbély: De la Herakles la Eulenspiegel. 2000 Bibliografie de sprijin: Hans Bertens. la repetarea examenului într-o sesiune ulterioară celei în care a fost susţinut. trad. Albérès: Istoria romanului modern M. Univers. 1. Univers. Absalom! 7.

Understanding Hamlet. The Self-Conscious Novel. Routledge. 1995 Lothar Hönnighausen. Sources and Historical Documents. 1995 . Artifice in Fiction from Joyce to Pynchon. Bogdan Ghiu.Richard Corum. Humanitas. 1978. 1996. University of Pennsylvania Press. University Press of Mississippi. Gina Vieru. Bucureşti. 1998 Michel Foucault. Jackson. A History. London. trad. Univers. trad.. Bucureşti. Brian Stonehill. A Student’s Casebook to Issues. Ruxandra Demetrescu. Lyons. Faulkner: Masks and Metaphors. Cuvintele şi lucrurile: o arheologie a ştiinţelor umane. Corina Mirean. Greenwood Press. 1988 John O. The Idea of the Postmodern. the Hinge of Consciousness in the Eighteenth Century. The Invention of the Self. Efectul Don Quijote. Victor Ieronim Stoichiţă. London. Southern Illinois University Press. M. 1997 Hans Bertens.S.

iar în a doua parte se concentrează pe expunerea imaginarului corporal în raportul masculin/ feminin şi în variaţiile pe care el le capătă în ecuaţia identitate-alteritate. Lect. Competenţele vizate sunt cele ale gândirii umaniste şi ale scrisului argumentativ. eventual nr. şi nu istorist. Informaţii despre titularul de curs. dar lipsiţi de instrumentarul conceptual care să îi facă manevrabili. istorie şi antropologie. filosofie. după un criteriu tematic. Metoda predării la curs este interactivă. Univ. titlul ştiinţific: Mihaela Ursa-Pop.com Tel: 0744-201175 Ore de audienţă: două ore pe săptămână. comparată. iar . de telefon): mihaela_ursa@yahoo. Dr. El studiază conceptele teoretice şi imaginarul literaturii erotice (în prima parte).Universitatea Babeş-Bolyai. Cluj-Napoca Facultatea de Litere Catedra de Literatură Universală şi Comparată Trunchi comun Anul universitar 2 Semestrul 3 I. studii de gen. seminar. Miza cursului este şi una pedagogică. imagologia şi studiile de gen. lucrare practică sau laborator Titlul disciplinei: Literatură comparată Opţiunea 3: Eros şi corporalitate I Codul: LY21001 Numărul de credite: 3 Locul de desfăşurare: Facultatea de Litere Programarea în orar a activităţilor: Luni. nu de tip conferinţă. dată fiind abordarea unui domeniu precum corporalitatea şi identitatea sexuală. studentul trebuind să-şi exerseze şi completeze cunoştinţele de literatură universală. 10-12 II. seminar. Descrierea disciplinei: Cursul îmbină studiul imaginarului. termeni excesivi în viaţa practică. după orarul afişat semestrial la Catedra de Literatură Comparată III.Informaţii generale despre curs. Informaţii de contact (adresă de e-mail. sociologie. lucrare practică sau laborator Nume.

F. televizor cu aparatură de video-proiecţie (din dotarea facultăţii. Doamna de Bovary V. Emil sau despre educaţiune 9. Metafizica sexului (iubirea magnetică). Teorii despre eros: II. Julius. 2002 8. Florville sau Predestinarea. cu un eseu introductiv de Fausto Antonini. Teorii despre eros: I. Bucureşti. Filosofia în budoar). Ediţia a II-a. “Cîntarea Cîntărilor”. Materiale folosite în cadrul procesului educaţional specific disciplinei: Calculator lap-top. Filosofia în budoar 7. VI. Săptămâna 4. maternitatea. Arta iubirii. Metafizica sexului. Erotismul. Teorii despre eros: III. violenţă şi discontinuitate. Jean Jacques Rousseau. pentru iluminarea principalelor momente ale demonstraţiei. 3. IV. a cerinţelor profesorului/ studenţilor. Legenda lui Tristan şi a Isoldei 4. 2. Nemira. Phaidros 6. Justine. cu următoarea: Tematică de curs: Săptămâna 1.seminarul este gîndit ca un atelier de dezbatere pe tema aleasă. Bibliografie obligatorie: Toate textele discutate la curs/ seminar sunt obligatorii şi se vor consulta la bibliotecă: 1. interdictul şi transgresiunea). iubirea platonică) Săptămâna 3. Platon. Dafnis şi Hloe 10. Teoria magnetică. Longos. Obiectualizarea subiectului feminin.A. Phaidros (androginia. Gustave Flaubert. Expunerea regimului cursului. exilul): Identitate şi alteritate. Platon. “Epistolele lui Pavel către Corinteni”. teoria platonică. Georges Bataille Erotismul (eros şi thanatos. Julius Evola. Săptămâna 2. Planificarea/ Calendarul întâlnirilor şi a verificărilor/ examinărilor intermediare: Calendarul se stabileşte în fiecare semestru conform orarului. 1998 5. Aplicaţie: Sade şi voluptatea controlată (Justine. Evola. Bataille. Pornografie şi literatură. Banchetul. Georges. Ovidiu. după un program săptămânal de 2 ore de curs şi 2 de seminar. Săptămâna 5. Humanitas. . de Sade. Femeia şi alteritatea: experienţele marginalului (evreul. Teoria thanatică. Banchetul. Teoria androginică. traducere din limba franceză de Dan Petrescu. Curs introductiv: Prezentare generală a cursului. Florville sau Predestinarea. pentru anumite ecranizări după romanele studiate). în Biblia. D. Repartizarea proiectelor de moderare de seminar. traducere de Sorin Mărculescu. a modului de predare şi evaluare. având drept moderator(i) unul sau doi studenţi.

Suferinţele tînărului Werther Săptămâna 7. Imaginar erotic antic. Angoasa şi viaţa instinctuală). pitagoreicii şi femeia-multiplu) Săptămâna 10. Boris Vian. Jean Jacques Rousseau. Săptămâna 4. Dafnis şi Hloe. Proiecţie: o ecranizare după unul dintre romanele discutate. eficienţa bibliografică. Săptămâna 2. Teorii ale diferenţierii. Săptămâna 14. Identificare şi probă: cele trei seturi de teorii se exclud reciproc. Al doilea set de teorii. Nathaniel Hawthorne. Cîntarea Cîntărilor. Sfânta şi demonul. Modelul sentimental: Confesiunea erotică: Johann Wolfgang Goethe. Teorii ale diferenţierii: Feminisme. Iulia sau Noua Eloiză. modul de expunere a temei. Teorii ale diferenţierii. Săptămâna 7. Descriere: I. La media finală se adaugă puncte (după caz. Săptămâna 6. notat prin media aritmetică a notei obţinute la subiectul de curs şi a notei obţinute la subiectul de seminar. Descriere: IV. Dacă la cel puţin un subiect (la curs sau la seminar) nu se obţine cel puţin media 5. dacă studentul o cere. examenul este considerat nepromovat. relaţia profesor-student. Pentru promovarea examenului.Săptămâna 6. relaţie ierarhizantă. O mie şi una de nopţi (două poveşti). Teorii ale diferenţierii. Teorii: femeia ca bărbat neterminat. Teorii ale diferenţierii. a cărei notă poate fi echivalată cu media finală. Descriere: I. Al doilea set de teorii. Modul de evaluare: Se susţine o verificare pe parcurs opţională. John Updike. Săptămâna 9. evaluarea se face prin examen scris. observaţii. Spuma zilelor. Al treilea set de teorii. Longos. (Masculin/feminin: relaţie neutră. Verificare pe parcurs. (Le Roman de la Rose şi la querrelle des femmes. Descriere: III. (cartea IV şi V). relaţie non-ierarhizantă. Test de evaluare a activităţii profesorului. Săptămâna 13. Vrăjitoarea şi sfântul. Aristotel. Curs evaluativ: expunerea baremelor. corectitudinea evaluării. Doctrina naturală. Litera stacojie) Săptămâna 12. cel mult 2). a criteriilor de evaluare etc. Modelul idilic: cuplul Dafnis-Chloe. “Străinul”. Săptămâna 11. Tematică de seminar: Săptămâna 1. Modelul sentimental: Bovarismul: Gustave Flaubert. femeia ca exponentul principiului opus. Jung şi deplasarea caracterelor animei asupra femeii. Despre originea animalelor) Săptămâna 8. Emil sau despre educaţiune. Teorii ale diferenţierii.). femeia definită în termenii nevoii bărbatului). Dacă nu. Doamna de Bovary Săptămâna 5 Modelul sentimental: Rousseauismul erotic: Jean Jacques Rousseau. Modelul cavaleresc: Tristan şi Isolda Săptămâna 3. Primul set de teorii. Lipsa cantitativă (Freud. Complementul şi existenţa ancilară (Pentateuhul. Lipsa calitativă. conţinînd următoarele criterii: relevanţa temei. Primul set de teorii. Anna Karenina VII. în funcţie de activitatea studentului la seminar sau curs. celălalt” (doctrine dualiste. trebuie ca studentul să facă dovada certă că a lecturat textele obligatorii şi că . Descriere: II. Vrăjitoarele din Eastwick. Teorii ale diferenţierii. Modelul psihologizant: Tolstoi.

Bucureşti. I. Editura Universităţii Al. Editura Univers. la fel şi celelalte fraude (copiat etc. Cuza. Jean şi Guillaume. Angoasa şi viaţa instinctuală. De Rougemont. 10. Le Breton. Suspiciunile de plagiat/ copiat pot atrage după sine prelungirea examenului scris cu un interviu lămuritor. traducere de Alexandra Cuniţă. Iaşi. prefaţă de Nicolae Balotă. traducere de Beatrice Stanciu şi Alexandru Onete. Iubirea şi Occidentul. Vladimir. Humanitas. ediţia a doua revizuită. introducere de Virgil Cîndea. Le Rider. Denis. în care competenţele studentului pot fi testate direct. VIII. trad. Corpul şi sexul de la greci la Freud. Mefistofel şi Androginul. Alchimie a limbii şi artă combinatorie esoterică. text integral. Sigmund. Editura Enciclopedică. Bibliografia opţională: Toate titlurile se pot consulta la bibliotecă: 1. Humanitas. traducere de Ciprian Mihali. Bucureşti. 1991 6. Figuri ale alterităţii. Freud. Timişoara. Istoria sexualităţii. trad. Cursurile sau seminariile pierdute din motive obiective se reprogramează de comun acord. în româneşte de Herta Spuhn. 3. Foucault. 1998 8. Feminitatea. Thomas. 2. Marc. Michel. Eliade. Contribuţii la literatura comparată europeană.poate discuta competent despre ele. Mircea. 2002 9. Modernitatea vieneză şi crizele identităţii (1990). Laqueur. Bucureşti. 1995. IX. Bucureşti. Amarcord. 4. Magda Jeanrenaud. Plagiatul dovedit se sancţionează cu nepromovarea examenului. De Liliana Taloi. traducere şi note de Ioana Feodorov. gestionarea situaţiilor excepţionale: Prezenţa este opţională. Editura Universitaria. traducere de Doina Lică. respectiv poate utiliza competent conceptele vehiculate. Editura Paralela 45. neconstituind o condiţie de prezentare la examen. Baudrillard. 1995. 2002. Introducere în teologia ortodoxă. 1993 . Timişoara. Antropologia corpului şi modernitatea. 7. 1995 5. Jacques. Hocke. Lossky. David.). Detalii organizatorice. traducere din engleză de Narcis Zărnescu. 1977. Gustav Rene Manierismul în literatură.

Biografia comparatistă a unei teme: mitul lui Faust . VI: Mihail Bulgakov. CAP. dr. seminar. poeme. eventual nr. 12-14 II. Conţinut CAP. 10-12. IV: Simbolismul. titlul ştiinţific: Conf.) 2. Corin Braga Informaţii de contact (adresă e-mail. II: Realismul şi Dostoievski (4 cursuri). modernism. Informaţii generale despre curs.Cunoaşterea unui set important de opere (tragedii. CAP. Descrierea disciplinei: 1. nietzscheanism. avangarde) . seminar. lucrare practică sau laborator Nume. Paul Valéry (2 cursuri). Cluj–Napoca Facultatea de Litere Catedra de Literatură Universală şi Comparată Trunchi comun Anul universitar 2 Semestrul 4 I.com Ore de audienţă: Luni. I: Romantismul şi Byron (3 cursuri). lucrare practică sau laborator Titlul disciplinei: Literatură comparată Opţiunea 1: Mitul faustic din Romantism în secolul XX Codul: LY22001 Numărul de credite: 3 Locul de desfăşurare: Facultatea de Litere Programarea în orar a activităţilor: Luni. Competenţe dobândite: .Panorama istorică a unor curente şi poetici europene (romantism. Thomas Mann. Ibsen (1 curs). realism. univ. III: Decadentism. CAP.Universitatea Babeş–Bolyai. decadentism. V: Modernismul. CAP. Obiective . Pactul cu boala (3 cursuri) CAP. romane etc. de telefon): CorinBraga@yahoo. Informaţii despre titularul de curs. Pactul cu diavolul în comunism (1 curs) 3. 12-14 III.

1989 Gustav Meyrink. Povestea fără sfârşit. vol. Demonii. 1995 Paul Valéry. I-II. traducere de Gina Argintescu Amza. Iaşi. M. Bibliografia obligatorie: Byron. Însemnări din subterană. Maestrul şi Margareta. 1966 Mihail Bulgakov. Teatru Ed. Univers. Doctor Faustus. 2004 Michael Ende. Metode de predare: . Ultima iubire la Ţarigrad. 1966 Thomas Mann. Visul unui om ridicol. Editura pentru Literatură Universală. Polirom. CURS . Paralela 45. Cartea Românească. volumul 3. Dostoievsi. Univers. Editura Univers. în Opere complete. Evanghelia după Iisus Hristos. vol. 2006 V. Un artist al foamei. Ed. în Poezii. Faustul meu. Funigeii. 1996 Julio Cortázar.Orientarea în curentele literare moderne . Fraţii Karamzov. în Opere. Manfred. Constructorul Solness. 1990 F. Bucureşti..Cursuri interactive . 1999 Milorad Pavić. Metamorfoza. Univers.Referate IV. Axolot. Schimbarea schilodului. Crimă şi pedeapsă. în Manuscris găsit într-un buzunar şi alte povestiri. Planificarea /Calendarul întâlnirilor şi al verificărilor/examinărilor intermediare: A. în Teatru. Ed. Editura Univers.Capacitatea de a analiza un bazin semantic şi evoluţia unui arhetip literar (Faust) . Bucureşti. 1998 Jose Saramago. Yvette Davidescu. traducere şi prefaţă de Mioara Caragea. Bucureşti. Cain. IV. trad. Dialoguri. 11 volume H. în Opere. Bucureşti. Golem. Materiale folosite în cadrul procesului educaţional specific disciplinei: Planşe cu imagini Fotocopii Cărţi VI. Scrisoarea către tată. Ibsen.Brain-storming . traducere de Tudora Şandru Mehedinţi. Piteşti. traducere şi note de Mircea Ivănescu. Univers. Continuitatea parcurilor. Bucureşti. Poetică şi estetică.Participare activă . EPLU. Univers. Idiotul. 1989 Franz Kafka.Exemplu de aplicare a metodei comparatiste a arhetipologiei (biografia unui mit) 4. îndreptar de ghicit. postfaţă de Iordan Chimet.

Univers. Teatru Ed. 2006 Ştefan Borbély. Filosofia lui Dostoievski. 1970 Hugo Friedrich. Editura Didactică şi Pedagogică. Vitalismul şi supraomul. 1995 . 1992 Lev Şestov. posedatul. în Opere. Peer Gynt şi calea către sine Bibliografie: Henrik Ibsen. Căutarea eului transcendental Bibliografie: Paul Valéry. Edited by Gerhart Hoffmeister. Dostoievski – descoperirea psihologiei. Ed. 1969 Săptămânile 11-13. Arta şi boala. 1965 Thomas Mann. De la Baudelaire la suprarealism. Detroit. Polirom. 1994 Thomas Mann. Sihastrul sau blestemele universului. Ibsen şi teatrul invizibil. 1995 Săptămânile 9-10. and Models. Romantismul. nihilism. Manfred. materialism. Crimă şi pedeapsă. 1970 European Romanticism. Editura didactică şi pedagogică. Realismul. Posesia de către inconştient: Moartea la Veneţia.tipul titanului. 1997 Săptămâna 8. scientism. vol. Ed. Sufletul romantic şi visul. Fraţii Karamazov Nikolai Berdiaev. Tipologia personajelor romantice. Simbolismul. Manfred – tipul geniului Bibliografie: Byron. Artistul demonic: Doctor Faustus. Visul unui om ridicol. omul ridicol. 1966 Corin Braga. Thomas Mann. 1993 *** Marele Inchizitor. Însemnări din subterană. RAO. umilul. Univers. De la arhetip la anarhetip. Inflaţia raţiunii: Muntele vrăjit. Schimbarea schilodului. Literary Cross-Currents. Byron: Schimbarea schilodului – umbra. Revelaţiile morţii (Dostoievski-Tolstoi). Dialoguri. Ed. Bibliografie: F. Spengler şi omul faustic. I. Institutul European. Moartea la Veneţia. ateism. Muntele vrăjit. Cain. Dostoievski. Univers. 1990 Săptămânile 4-7. 1990 Albert Béguin. Grădina magistrului Thomas. IV.Săptămânile 1-3. Modes. vol. Mutaţii în viziunea despre lume. 1966 Ion Vartic. 1989 Marcel Raymond. EPLU. Faustul meu. în Poezii. Peer Gynt. Poetică şi estetică. Cain . Pozitivism. Nietzsche şi moartea lui Dumnezeu. EPLU. Univers. O tipologie a personajelor dostoievskiene: omul de lume. EPLU. scepticism. Structura liricii moderne. Doctor Faustus. Bibliografie: Thomas Mann. Polirom. agnosticsm. Paul Valéry: Lust (Domnişoara de cristal). EPLU. Cartea ca microunivers. M. omul din subterană. Ibsen. Dostoievski – lecturi teologice. Decadentismul. Institutul European. în Teatru.

1995 Săptămâna 2. trad. Faris. Kafka. Romanul lui Yeshua şi romanul Maestrului. Webber. SEMINAR Săptămâna 1. Editura Univers. Polirom. Lois Parkinson Zamora. în Teatru. Einaudi. Julio Cortázar. Dicţionar de simboluri. Iaşi. Biblioteca Apostrof. 1966 Bibliografie orientativă: Ion Vartic. Bucureşti. articolele Taroc. Moartea Andrew J. I-II. Vina tragică. The Doppelganger: Double Visions in German Literature. part II. Dostoievski. postfaţă de Iordan Chimet. Univers. 1999 Bibliografie orientativă: . Pustnicul. capitoul VI. 2004 Bibliografie orientativă: Wendy B. Pactul invers. 1988 Liviu Petrescu. Bucureşti. Bucureşti. Evanghelia după Iisus Hristos. Daniela Flink. Axolot.Săptămâna 14. 2004 Sadovaia 302bis. Romanul condiţiei umane. Duke University. Funigeii. Magical Realism: Theory. 1987 Săptămâna 6. Tragicii greci. 1978 Săptămâna 4. Durham and London. 1996 Bibliografie orientativă: Harold Bloom. Editura pentru Literatură Universală. Constructorul Solness. Biblioteca Apostrof. Bulgakov şi secretul lui Koroviev. Ibsen. Clarendon Press. Bucureşti. Scrisoarea către tată. 1996. Commuity. I-III. Trame. Yvette Davidescu. traducere de Gina Argintescu Amza. Metamorfoza. Theory. Povestea fără sfârşit. Editura Univers. vol. Jose Saramago. Un artist al foamei. Cartea Românească. 1995. 1989 Bibliografie orientativă: Jean Chevalier. Gothic Revivals: The Doppelgänger in the Age of Modernism Săptămâna 3. Chelsea House. 2006 B. Editura didactică şi pedagogică. New York. Editura Cartea Românească. Golem. Diavolul în communism. Univers. Bucureşti. 1979 Ileana Mălăncioiu. Gustav Meyrink. în Manuscris găsit într-un buzunar şi alte povestiri. Ibsen şi teatrul invizibil. traducere şi note de Mircea Ivănescu. Franz Kafka. (Reading for the Plot) trad. Continuitatea parcurilor. Editura Artemis. Shakespeare. Discontinuità e progetto nel discorso narrativo. Maestrul şi Margareta. Torino. volumul 3. Bucureşti. Michael Ende. Bucureşti. în Opere complete. Minerva. traducere şi prefaţă de Mioara Caragea. Magicianul. Alain Gheerbrant. Locul de odihnă veşnică Bibliografie: Mihail Bulgakov. 1995 Săptămâna 5. Mihail Bulgakov. vol. Franz Kafka’s The Metamorphosis. Bucureşti. traducere de Tudora Şandru Mehedinţi. 1995 Ion Vartic. H. 1998 Bibliografie orientativă: Peter Brooks.

1993 Vasile Voia.Jose Saramago. Structura liricii moderne. the Gospel According to Jose Saramago. Structură. 1999 Hugo Friedrich. Edited by Gerhart Hoffmeister. 2006 VII. Arhetip. Polirom. Dacia. în “Book”. Glose la mitul faustic. în De la arhetip la anarhetip. Despre anarhetipuri. eschatip. Polirom. trad. Bucureşti. Ibsen şi teatrul invizibil. 1990 *** Marele Inchizitor. Institutul European. 2006 Corin Braga. and Models. November-December. Dostoievski – lecturi teologice. gestionarea situaţiilor excepţionale: Prezenţa obligatorie la 10 cursuri + seminarii din 14 La fiecare absenţă din cele 10 se scade 1 punct din nota de examen Copierea sau frauda la examen se soldează cu notarea examenului cu 4 IX. Corina Popescu. Modes. 1995 Corin Braga. vol. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Literary Cross-Currents. 1992 Ştefan Borbély. Detalii organizatorice. Dacia. semn şi joc în discursul ştiinţelor umane. Biblioteca Apostrof. Piteşti. Prophet of Doom: Pessimism Is Our Only Hope. The 1998 Nobel Lecture. Bibliografia critică: *** European Romanticism. anarhetip. Grădina magistrului Thomas. 1997 Albert Béguin. Ed. Univers. Ed. 1998 Săptămâna 7. Bulgakov şi secretul lui Koroviev. 1998 Corin Braga. 10 studii de arhetipologie. Nemira. Detroit. Milorad Pavić. Sufletul romantic şi visul. 2002 Ioan Petru Culianu. 2006 Bibliografie orientativă: Jacques Derrida. Modul de evaluare: Examen de 2 ore în sesiunea de vară VIII. în Scriitura şi diferenţa. Bogdan Ghiu şi Dumitru Ţepeneag. 2004 Ion Vartic. Iaşi. Editura Univers. Filosofia lui Dostoievski. Revelaţiile morţii (Dostoievski-Tolstoi). Polirom. 1970 Sadovaia 302bis. Ed. EPLU. in „World Literature Today”. 73. 1970 Nikolai Berdiaev. De la arhetip la anarhetip. Arborele gnozei. mitologia gnostică de la creştinismul timpuriu la nihilismul modern. Paralela 45. Tentaţia limitei şi limita tentaţiei. Biblioteca Apostrof. îndreptar de ghicit. De la Baudelaire la suprarealism. Ultima iubire la Ţarigrad. Editura didactică şi pedagogică. Univers. 1995 . 1999 Adam Langer. 2006 Lev Şestov. 1969 Marcel Raymond. Institutul European. 1997 Ion Vartic. trad.

nr.fr tel. seminar.Universitatea Babeş-Bolyai.Informaţii despre titularul de curs. Cluj-Napoca Facultatea de Litere Catedra de Literatură Universală şi Comparată Trunchi comun Anul universitar 2 Semestrul 4 I. Obiective Cursul îşi propun e delimit area şi structu rarea a două . 286. Descrierea disciplinei 1. 0723224681 Ore de audienţă: În funcţie de orarul semestrial III. Informaţii de contact (adresă. titlul ştiinţific: conferenţiar doctor Adamek Adriana Mioara. Informaţii generale despre curs. seminar. de telefon): Cluj-Napoca. lucrare practică sau laborator Titlul disciplinei: Literatură comparată Opţiunea 2: Barocul şi revenirile sale în secolul XX Codul: LY22001 Numărul de credite: 3 Locul de desfăşurare: Facultatea de Litere Programarea în orar a activităţilor: În funcţie de orarul semestrial II. e-mail. Câmpului nr. lucrare practică sau laborator Nume. str. dianaadamek@yahoo.

Proble matiză rile cursul ui se axează iniţial pe fixarea imagin arului tipic baroc. reviris cenţele sale în literatu ra de secol XX. a calităţi i şi întinde rii acestui a.zone cultura lliterare distinct e: Barocu l şi. fenome nul fiind conside rat ca o mişcar e genera . pe de altă parte.

ce susţin acest fenome n pe palieru l literatu rii. cursul numeşt e simulta n legile poeticil or plastic e şi muzica le. cu reperc usiuni directe la sfârşit ul secolul ui XIX şi început ul secolul ui XX. Axat pe linia literar ăa fenome nului. pentru .tivă în imagin arul secolel or XVXVII.

cursul îşi propun e constit uirea unor coerenţ e poetice conside .acomo darea studenţ ilor cu un backgr ound cultura l mai vast şi iniţiere a acestor a întrun discurs ce califică simulta n natura intercu lturală a fenome nului şi specific ităţile sale în literatu ră în particu lar. În acelaşi timp.

2. paradigma modernistă şi reflexiile (sau continuările) acestora în postmodernitate. reconsiderările relativităţii perceptive. Fenomene semnificative: pierderea conturului. Implicarea acestor invarianţi în literatura (în special proza) secolului XX. Constituirea imaginii ca alteritate şi. III: 1. dar a căror produc ere nu ar fi fost similar ă în afara razei de influen ţă a barocu lui. delimitările şi consolidarea acesteia în modernism şi postmodernitate. II: Primele forme ale reviriscenţei barocului la sfârşitul secolului XIX. . Cap. Distincţia centralitate – periferie din perspectiva conştiinţei baroce.Acomodarea studenţilor cu natura teoretică a acestor transgresări în contextul mai larg al eclectismului cultural de care dă dovadă o mare parte din literatura secolului trecut 2. Obiective: . Consistenţa estetică şi mijloacele tipice de care imaginea barocă face uz în . Literatura impresionistă sau postimpresionistă ca primă fuziune a barocului cu direcţiile literaturii de secol XX. simultan. Modurile consolidării unui discurs dispersiv.Acomodarea studenţilor cu fenomenul baroc şi consolidarea cunoştinţelor referitoare la calitatea literaturii de secol XX de a resurecţiona fazele “clasice” ale barocului. Cap.Delimitarea noţiunilor fundamentale ce transgresează din imaginarul baroc clasic în imaginarul secolului XX şi importanţa acestora. contratimpul. Formarea imaginii de specificitate barocă. importanţa. I: Repere culturale teoretice în imaginarul barocului clasic. .rate specific e literatu rii de secol XX. Distincii teoretice între paradigma barocă. Conţinut Cap. ca formulă evazionistă. Grilele percepţiei impresioniste (apoi vitaliste) în pictură şi muzică.

Iaşi. Bucureşti. Eseu despre orbire. Materiale folosite în cadrul procesului educaţional specific disciplinei . Figuri ale alterităţii. 1999 Vladimir Jankélévich. Bucureşti. Humanitas. Piteşti. Eminescu. 1967 Octavio Paz. Abstracţie şi intropatie. Polirom. Noi probleme ale romanului. 1977 H. baroc. Humanitas. Scrisorile portugheze ale Marianei Alcoforado. Marc Guillom. 2003 Soren Kierkegaard. Bucureşti. Univers. I. Dialectica diversă a zonelor literare ce reformulează barocul: impresionismul. 2000 Antonio Lobo Antunes. Bucureşti. Paralela 45. 2002 Ernesto Sabato. Boala de moarte. ed. 1982 Gustav Rene Hocke. Piteşti. realismul magic. Amarcord. Bucureşti. Artă şi teorie. Comparatism şi teoria literaturii. Univers. Bucureşti. RAO. Tratat despre moarte. 2003 Gabriel Garcia Marquez. IV: Concluzii. Excepţii şi teoretizări ale zonelor de contrast. Spaţiile preferate ale imaginii baroce: de la ostentaţia centrului spre zonele marginale. Manierismul în literatură. 2000 W. Baroc şi manierism. Constituirea reviriscenţelor barocului ca mutaţie specifică în imaginarul cultural al literaturii de secol XX. Despre eroi şi morminte. 1980 W. 1970 V. Bucureşti. Wolfflin. Iaşi. Minerva. Principii fundamentale ale istoriei artei. Paralela 45. vitalismul. Univers. Univers. Retorica romanului. 1995 Gaston Bachelard. Bucureşti. 1988 Anthony Giddens. EPLU. 1992 Octavio Paz. Univers. Dialectica singurătăţii în Antologia eseului hispano-american.Booth. Dictatorul sau Dumnezeul trucat. 1970 Gian Paolo Lomazzo. În căutarea timpului pierdut. 1976 Jose Saramago. Curtea veche. Univers. 1973 Gustav Rene Hocke. Recursul la metodă. Pieşti. Triton. Renaştere. Paralela 45. 2005 Liviu Petrescu. Bucureşti. Bucureşti. IV. 2002 Jean Ricardou. gustul periferiei şi al dispersiei. Manierism. 1968 Ion Istrate. 1992 Marcel Proust. Meridiane. Bucureşti. Dubla flacără. ed. 1971 Mariana Alcoforado. Bucureşti. Contrageri şi generalizări teoretice ale acestora.literatura amintită. Polirom. ed. Minerva. Timişoara. manierism. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. 2003 Liviu Petrescu.C. Minerva. Lumea ca labirint. Întoarcerea caravelelor. 1997 Alejo Carpentier. Bucureşti. Captiva. Cap. Bibliografia obligatorie: Adrain Marino. Bucureşti. Bucureşti. 2003 Călin-Andrei Mihăilescu. Univers. Literatura barocului în Franţa: Circe şi păunul. Poetica postmodernismului. 1988 Jean Rousset. baroc şi rococo. Vârstele romanului. Bucureşti. Bucureşti. 1994 Germain Bazin. Bucureşti. Consecinţele modernităţii. Univers. Bucureşti. Flacăra unei lumînări.Worringer. 2000 Jean Baudrillard. Un veac de singurătate. Meridiane. Clasic. 1998 Alain Vuilemin. Meridiane. Meridiane. Bucureşti. Univers.

Anthony Giddens.Booth.cărţile. . Artă şi teorie . Retorica romanului Săptămâna 6.C.: Barocul şi imperiul antieconomiei. manierism. Buc. Meridiane. Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale. parţial. Vitalismul. Tehnici narative şi nonlinearitatea .Călin-Andrei Mihăilescu. Baroc şi manierism .. fotocopiile. În căutarea timpului pierdut. Manierism. 1995 Săptămâna 4.. calculatoare: sunt. stagnarea în criză. 1988 . Consecinţele modernităţii . Meridiane. 1979 . Reconsiderarea imaginii (literare) ca centru constitutiv estetic .Jean Ricardou. cel puţin. Buc.Booth.Booth.W. Noi probleme ale romanului. Mijloace recurente – structuri inovative. baroc şi rococo . Retorica romanului Săptămâna 7.W.Rudolf Arnheim. 1980 .Ion Istrate.: Lumea ca spectacol. RAO. Abstracţie şi intropatie .Rudolf Arnheim. Repercursiuni în romanul de început de secol XX. Recursul la metodă Săptămâna 5. Ontologiile remanierate ale barocului. Bucureşti. Principiile morfologice ale barocului . ed. 1998 Săptămâna 3.Gian Paolo Lomazzo. VI.C. Mijloacele de fundamentare a barocului în proza secolului XX. Artă şi percepţie vizuală: o psihologie a văzului creator. Clasic. Paradigma barocă.C. Planificarea/Calendarul întâlnirilor şi a verificărilor/examinărilor intermediare A.. Buc.Virginia Woolf.: Reviriscenţe ale barocului: 2.Worringer.W. asigurate de Facultate II. Posibilităţi de reconsiderare. Buc. Captiva ..Germain Bazin. xeroxurile.CURS Săptămâna 1: Curs introductiv. Refrenul baroc . baroc .: Manierismul şi alterările teoretice ale barocului.Alejo Carpentier.: Criză şi spectacol în lumea barocă.Wolfflin. internet. Retorica romanului. Principii fundamentale ale istoriei artei Săptămâna 2: Reviriscenţe ale barocului: 1. Direcţii şi tendinţe în arta impresionistă.W.W. Renaştere.Marcel Proust. . Doamna Dalloway. Realităţile simulate – simulacrul ca înţelegere a fiinţei .

Scrisorile portugheze ale Marianei Alcoforado . Valori literare specifice.Antonio Lobo Antunes. Confluenţe.: Dispersia barocă. Despre veridicitate. combinatorica infinită a stilurilor baroce . Eseu despre orbire Săptămâna 13.Jean Baudrillard. 75-87 .Anthony Giddens. C. B.Jean Ricardou.Gustav Rene Hocke. Criza şi deriziunea stilistică vs. Aparenţa imaginii. 2004.Ernesto Sabato. Editura Limes. Figuri ale alterităţii Contrapunct tematic: . Cluj Napoca.Octavio Paz.W.Jose Saramago.- Gustav Rene Hocke. Stilul ca marcă de confluenţă între tematică şi imagine. consens şi vedere . Baroc şi manierism Săptămâna 10. Seminar introductiv Diana Adamek.: Reviriscenţe ale barocului: 3.Jean Rousset. Criza imaginii statice. Teme.: Recapitulări. Ipostaze insolite şi salutare ale imaginarului baroc în proza sud-americana. Manierismul în literatură Săptămâna 8. Intoarcerea caravelelor . Confluenţe.: Scrisorile portugheze ale Marianei Alcoforado. cap. Ochiul de linx.Worringer. Confluenţe. baroc şi realism .: Reviriscenţe ale barocului: 3. Ipostaze insolite şi salutare ale imaginarului baroc în proza sud-americana. Un veac de singurătate Săptămâna 12: Reviriscenţe ale barocului: 3. Relativizarea centrului ca premoniţie a postmodernismului . B. Iminenţa limitei. Marc Guillaume. Dubla flacără . Literatura barocului în Franţa: Circe şi păunul Săptămâna 9. Ipostaze insolite şi salutare ale imaginarului baroc în proza sud-americana. pp. Limita ca stare a normalităţii . Realismul magic. SEMINAR Săptămâna 1. Lumea ca labirint .Gabriel Garcia Marquez.Ion Istrate. Realismul magic. Realismul magic.: Stilizarea barocă.Mariana Alcoforado. Barocul şi revenirile sale. Consecinţele modernităţii Săptămâna 14. Noi probleme ale romanului . Abstracţie şi intropatie . motive şi structuri ale dispersiei. Dialectica singurătăţii în Antologia eseului hispano-american Săptămâna 11. sinteze şi concluzii.Octavio Paz. Ostentarea şi excesul de imagine . A. Impresionismul. Despre eroi şi morminte . Distincţii semnificative între fantasticul metafizic.

în româneşte de Petru Creţea. Cluj Napoca. (pp. Chaper Hill. Potirul de aur. Doamna Dalloway. 1981 James J. Scriitori români şi străini. traducere de Antoaneta Ralian. Time and Reality. Cluj Napoca. Kirschke. Cuvânt înainte de Tudor Vianu. cap. Cuvânt înainte de Tudor Vianu. Bucureşti. 2000 (disponibil in fotocopie in dosarul de seminar de la biblioteca de română) Diana Adamek. în Twentieth Century Novel. cap. Bucureşti. The Birth of an Idea. 1968. the Impression and the Art of Fiction (disponibil in fotocopie in dosarul de seminar de la biblioteca de română) Săptămâna 3. 9-10. Literary Impressionism and Modernist Aesthetics. 1984. Space. Woolf’s Phenomenological Impression Săptămâna 6. Bucureşti. Marcel Proust. The University of North Carolina Press. vol. Paris. 1981. Editura Univers. Marcel Proust. 2004. Săptămâna 5 Virginia Woolf. vol 46. Watteau. în româneşte de Anda Teodorescu. Bucureşti. Swann. Impresionismul. Eseuri. Bucureşti. Bucureşti. 1981. În căutarea timpului pierdut. La configuration dans le récit de fiction. Editura Dacia. 1946. Éditions du Seuil. 1973. Partea I. 2001. 1984. Remrandt. Univers. Mrs Dalloway Jesse Matz. cap. Henry James and Impressionism. Turnul. Chaper Hill. 1998 Săptămâna 2. Armstrong. capitolul Impressionism in the Work of Henry James Paul B. Cambridge University Press. Şah. A Need of Distance and Blue. Temps et récit. traducere de Radu Cioculescu. Cambridge. Combray Marcel Proust. New York. Editura pentru Literatură. În căutarea timpului pierdut. traducere de Irina Mavrodin. Paris. 2. 1977 Pictura Modernă: impresioniştii şi avangardele secolului al XX-lea. Knowing in James. 1972 Jack Stewart. Bucureşti. A la recherche du temps perdu: le temps traversé. pp. Bucureşti. Henry James.99112 . Editura Meridiane. vol 1. Editura pentru Literatură. Editura Minerva. Editura pentru Literatură. cap. traducere de Radu Cioculescu. The Whitston Publishing Company Troy. Virginia Woolf. The Phenomenology of Henry James. Pata -Tata. (album). Temps et récit. Bergson and Proust. vol. Editura Limes. vol. Margaret Church. 2. Captiva Paul Ricoeur. cap. Entre le temps mortel et le temps monumental. Color and Creativity in To the Lighthouse. cap. cap. Spre far. Éditions du Seuil. cap.Pierre Francastel. prefaţă de Vera Călin. Note despre lumea misterioasă a lui Gustave Moreau. Pictorul. 1968 Paul Ricoeur. 1983.322-343) Liviu Petrescu. Editura Fundaţiei Culturale Române. La configuration dans le récit de fiction. Marcel Proust şi „religia artei” Săptămâna 4. 1968. University of North Carolina Press. Umbre – Monet.

Detalii organizatorice. M. traducere de Mircea Ivănescu.Săptămâna 7. Modul de evaluare Examen scris de două ore cu două întrebări obligatorii. gestionarea situaţiilor excepţionale Prezenţa obligatorie la mai mult de jumătate din totalul cursurilor Cazurile de fraudă la examen vor fi pedepsite prin anularea lucrării şi aducerea cazului la cunoştinţa catedrei şi a decanatului. VII. Bibliografia opţională Bibliografia opţională este identică cu cea obligatorie şi va fi îmbogăţită pe parcursul cursului . Discuţii cu studenţii pe teme de literatură în cadrul orelor de consultaţii IX. Bucureşti. Univers. D. VIII. având drept consecinţă exmatricularea studentului în culpă. IV. Hotelul alb. se va ţine seama de participarea masteranzilor în cazul cursurilor dialogate. 1999 III. O dată cu evaluarea lucrărilor scrise. Thomas.

lucrare practică sau laborator Nume. studii de gen. de telefon): mihaela_ursa@yahoo. Competenţele vizate sunt cele ale gândirii umaniste şi ale scrisului argumentativ. termeni excesivi în viaţa practică. nu de tip conferinţă. Informaţii despre titularul de curs. imagologia şi studiile de gen. Informaţii generale despre curs. Dr.com Tel. seminar. Descrierea disciplinei: Cursul îmbină studiul imaginarului.: 0744-201175 Ore de audienţă: două ore pe săptămână. filosofie. El studiază conceptele teoretice şi imaginarul literaturii erotice (în prima parte). eventual nr. 10-12 II. dată fiind abordarea unui domeniu precum corporalitatea şi identitatea sexuală. lucrare practică sau laborator Titlul disciplinei: Literatură comparată Opţiunea 3: Eros şi corporalitate II Codul: LY22001 Numărul de credite: 3 Locul de desfăşurare: Facultatea de Litere Programarea în orar a activităţilor: Luni. Univ. iar . Miza cursului este şi una pedagogică. Cluj-Napoca Facultatea de Litere Catedra de Literatură Universală şi Comparată Trunchi comun Anul universitar 2 Semestrul 4 I. dar lipsiţi de instrumentarul conceptual care să îi facă manevrabili. după orarul afişat semestrial la Catedra de Literatură Comparată III. comparată. iar în a doua parte se concentrează pe expunerea imaginarului corporal în raportul masculin/ feminin şi în variaţiile pe care el le capătă în ecuaţia identitate-alteritate. şi nu istorist. sociologie. Lect. Metoda predării la curs este interactivă. Informaţii de contact (adresă de e-mail. după un criteriu tematic.Universitatea Babeş-Bolyai. titlul ştiinţific: Mihaela Ursa-Pop. istorie şi antropologie. seminar. studentul trebuind să-şi exerseze şi completeze cunoştinţele de literatură universală.

Eva şi Pandora: prima femeie şi intervenţia răului. Expunerea regimului cursului. 20. Bibliografie obligatorie: 11. De Beauvoir. 2002. 2002. traducere din limba germană de Mariana Cristina Bărbulescu. femei şi morală. Grass. Theogonia şi Munci şi zile. după un program săptămânal de 2 ore de curs şi 2 de seminar. Gabriel Garcia. ediţia a II-a. Vladimir. pentru iluminarea principalelor momente ale demonstraţiei. Imaginar animalier. Modelul marianic. a modului de predare şi evaluare. Hermann.seminarul este gîndit ca un atelier de dezbatere pe tema aleasă. Jurnalul lui Bridget Jones 16. Al doilea sex V. Lolita 13. Nin. Gunter. Curs introductiv: Prezentare generală a cursului. Despre natură. Jane. Maria Magdalena: apostolul cenzurat. Repartizarea proiectelor de moderare de seminar. televizor cu aparatură de video-proiecţie (din dotarea facultăţii. Dualismul ierarhizant vs. Săptămâna 2. Nabokov. Fantasma femeii occidentale: între modelul gnostic şi modelul creştin. Austen. Simone. Materiale folosite în cadrul procesului educaţional specific disciplinei: Calculator lap-top. VI. Din Evul Mediu pînă în zilele noastre. Dragostea în vremea holerei 12. Fielding. pentru anumite ecranizări după romanele studiate). androginia ratată. Femeia în istoria Europei. Helen. Bock. Gisela. Toba de tinichea 18. Mihaela. Polirom. Miroiu. Incest 19. cu următoarea: Tematică de curs: Săptămâna 1. Anais. Săptă mâna 5. Hesiod. Creaţia femeii: Facerea. Mândrie şi prejudecată 15. Fantasma femeii subumane. Curs analitic: William Shakespeare. Planificarea/ Calendarul întâlnirilor şi a verificărilor/ examinărilor intermediare: Calendarul se stabileşte în fiecare semestru conform orarului. a cerinţelor profesorului/ studenţilor. Polirom. 14. Narziss şi Goldmund 17. Imblinzirea Scorpiei. IV. Diversitatea stereotipiilor cosmogonic-antropogonice. Marquez. Hesse. Rituri de trecere . Săptămâna 4. Convenio. Săptămâna 3. având drept moderator(i) unul sau doi studenţi.

Parfumul. Femeia ca alteritate absolută. Albă-ca-Zăpada. Femeia-floare. Patrick Suskind. “Masculinisme” (Elisabeth Badinter). Deconstrucţia: între teorie. . modul de expunere a temei. Mica Sirenă etc. Invent ar antrop ologic. Cenuşăreasa. Săptămâna 9. Destructurarea masculinităţii occidentale. Debutul ideologiei feministe. Transcenderea limitei biologice. relaţia profesor-student. Alternative feministe: Jean Paul Sartre şi Simone de Beauvoir. conţinînd următoarele criterii: relevanţa temei. eficienţa bibliografică. Săptămâna 11. Proiecţie: o ecranizare după unul dintre romanele discutate. Analize simbolice şi lecturi psihanalitice. Frumoasa din Pădurea Adormită. metodă şi ideologie. Vladimir Nabokov. Săptămâna 7. Imaginar de gen în cultura vizuală. Gabriel Garcia Marquez. Săptămâna 10. observaţii. Săptămâna 14. Existenţialismul şi feminismul. Hermann Hesse. pubert ate femini nă. Inadecvarea modelului “bărbatului dur”. Dragostea ca magnetism (androginia). Test de evaluare a activităţii profesorului. Dragostea în vremea holerei. Alternative feministe: Jean Jacques Rousseau şi Mary Wollstonecraft. Săptămâna 13. Săptămâna 12. Riturile de trecere şi imaginarul basmelor cu prinţese: Scufiţa Roşie. Săptămâna 2. Femeia-copil. Săptămâna 8. Variab ilitatea stereoti piilor de gen. Feminismul şi doctrina naturii. Imaginarul egalitarist. Deconstrucţie identitară. Narziss şi Goldmund Săptămâna 3. Dragostea ca boală. Lolita Săptămâna 4. a criteriilor de evaluare etc. Identitate masculină: “iluzia virilă” şi imperativul “fii bărbat!”. corectitudinea evaluării. Săptămâna 6. Tematică de seminar: Săptămâna 1. Verificare pe parcurs. Curs evaluativ: expunerea baremelor.: pubert ate mascul ină. Identitate masculină: fantasma “bărbatului moale” (imaginar european nordic).

femei şi morală. Plagiatul dovedit se sancţionează cu nepromovarea examenului. trad. Evdokimov. notat prin media aritmetică a notei obţinute la subiectul de curs şi a notei obţinute la subiectul de seminar. La media finală se adaugă puncte (după caz. Gunter Grass. trad. Nemira. Identitate masculină: mama intruzivă. traducere de Radu Sergiu Ruba şi Manuela Vrabie. Incest. Friedrich. 2000. 1995. Editura Paralela 45. 6. Bucureşti. Erotica pornografică. Editura Univers. Mihaela. Suspiciunile de plagiat/ copiat pot atrage după sine prelungirea examenului scris cu un interviu lămuritor. Arborele Gnozei. 2000. evaluarea se face prin examen scris. 1995 5. Convenio. a cărei notă poate fi echivalată cu media finală. Pentru promovarea examenului. Polirom.Săptămâna 5. Imaginaţia simbolică. Gabriela Moldoveanu. Edinter. Imaginarul. 8. 7. Philip Roth VII. Iaşi. Bruckner. VIII. Dacă nu. Bucureşti. în versiune românească de Victoria Ana Tăuşan.Baudrillard. Mitologia gnostică de la creştinismul timpuriu la nihilismul modern. în care competenţele studentului pot fi testate direct. a II-a. IX. 2002. 2005 3. Jean şi Guillaume. trebuie ca studentul să facă dovada certă că a lecturat textele obligatorii şi că poate discuta competent despre ele. neconstituind o condiţie de prezentare la examen. Toba de tinichea. Editura Nemira. Aşa grăit-a Zarathustra. . Săptămâna 7. Identitate masculină: trădătoarea mamă adorată.). Bucureşti. Culianu. Editura Univers. Modul de evaluare: Se susţine o verificare pe parcurs opţională. 2002. 1991. Ioan Petru. în funcţie de activitatea studentului la seminar sau curs. traducere de Luminiţa Brăileanu. cel mult 2). în româneşte de Nicolae Iliescu. Pascal. Paul. Polirom. Despre natură. Figuri ale alterităţii. Cursurile sau seminariile pierdute din motive obiective se reprogramează de comun acord. fiul matricid. traducere de Ciprian Mihali. Sexul şi spaima. Durand. Aventurile imaginii. Marc. Femeia şi mîntuirea lumii. 1999 4. Săptămâna 6. Dacă la cel puţin un subiect (la curs sau la seminar) nu se obţine cel puţin media 5. Pascal şi Finkielkraut. Bucureşti. prefaţă de Olivier Clement. Noua dezordine amoroasă. Corina Popescu. prefaţă de Dinu Flămînd. Ed. Lipovetski. la fel şi celelalte fraude (copiat etc. Gilbert. Femeia-victimă şi femeia-prădător. Bucureşti. 2. dacă studentul o cere. Christiana. Miroiu. Bucureşti. Detalii organizatorice. respectiv poate utiliza competent conceptele vehiculate. Anais Nin. gestionarea situaţiilor excepţionale: Prezenţa este opţională. Quignard. A treia femeie. ediţia a II-a. Bibliografia opţională: Toate titlurile se pot consulta la bibliotecă: 1. Gilles. examenul este considerat nepromovat. Nietzsche. Alain. traducere din franceză de Muguraş Constantinescu şi Anişoara Bobocea.

9. Sendrail. Bucureşti. Înţelepciunea formelor. Editura Meridiane. 1983. cuvînt înainte de Dan Grigorescu. Otto. Marcel. traducere de Monica Niculcea. Editura Anastasia. Bucureşti. Weininger. Şerban Căpăţînă. ediţie îngrijită de Monica Dumitrescu. 2002 . traducere de Alexandru Călinescu. 10. Sex şi caracter.

titlul ştiinţific: Prof. obiectul perceptual 2. Mircea Muthu Informaţii de contact (adresă e-mail. Noţiuni preliminare: Teoriile imitaţiei. însuşirea unui limbaj critic corect. Suprarealismul 13. Estetica avangardei: Cubismul . gustul estetic. Tezele unei filosofii a operei de artă 6. Orientări în estetica secolului XX. Capitolele principale sînt: 1. familiarizarea cu polisemantismul textului literar şi cu pluralitatea lecturilor critice pe acelaşi text. Estetica avangardei: Expresionismul. cultivarea diferenţei de opinii şi a civilizaţiei dialogului. necesare în descrierea fenomenului literar. H.Titlul disciplinei: Estetica : Fundamentele esteticii contemporane Codul: LY31016 Numărul de credite: 4 Locul de desfăşurare: Curs la Facultatea de Litere (str. nr. dr. reprezentanţi 9. Th. ipotezelor şi teoriilor fundamentale în studiul literaturii. 31). judecata estetică 4. Conţinut: Propunîndu-şi o sistematizare a conceptelor. ipostaze 12. seminar. oralitate/ vocalitate. Noţiuni preliminare: obiectul estetic. Matila Ghyka. în sala menţionată pe orar Programarea în orar a activităţilor: 2 ore de curs săptămânal V. obiectul fizic. Informaţii despre titularul de curs. structura şi finalitatea operei de artă. Teoriile imaginaţiei 3. Natura. corijarea unor modalităţi nepotrivite sau incorecte de lucrul cu textul literar. trăsături. emoţia estetică. Teoriile expresiei. Solomon Marcus 11. Horea. Estetica ştiinţifică: Pius Servien Coculescu. Descrierea disciplinei: Obiective: introducerea şi sistematizarea conceptelor şi a instrumentelor teoretice fundamentale. Estetica avangardei: concept. eventual nr. mimesis/ semiosis 5. Concepte şi noţiuni de bază ale esteticii: conceptul de formă. Marcuse 10. cursul realizează această sistematizare plecînd de la premisa că identitatea literaturii este de factură relaţională şi că reconstituind aceste relaţii putem da cîteva răspunsuri esenţiale referitoare la specificul literaturii. Opera de artă. Adorno. Estetica fenomenologică: surse. de telefon): 0741 14 62 28 Ore de audienţă: VI. obiectul ideal. Idealul şi valoarea estetică 7. Estetica clasică – Estetca contemporană (Discontinuităţi şi interferenţe) 8. Estetica de orientare sociologică: G. Concepte şi noţiuni de bază ale esteticii: simţul estetic şi percepţia estetică. lucrare practică sau laborator Nume. Dadaismul. Lukacs.

vol. 1981 5) Mario de Micheli. întrebarea euristică. II. Bucureşti. Materiale folosite în cadrul procesului educaţional specific disciplinei: Materialele folosite sînt cărţile (de estetică. Univers. schimbarea perspectivei VII. obiectul ideal. Introducere în estetică. Bibliografia obligatorie: 1) Werner Hoffmann. 1977 2) Tudor Vianu. percepţie. albume de artă) şi. Estetica. Meridiane. Bucureşti. aptitudinea de a analiza artă contemporană Metode: prelegerea academică. Avangarda artistică a secolului XX. judecata estetică Cuvinte cheie: gustul. percepţia. Planificarea /Calendarul întâlnirilor şi a verificărilor/examinărilor intermediare: Curs 1 Noţiuni preliminare: obiectul estetic: obiectul fizic. Istoria celor şase noţiuni. Bucureşti. ca şi despre teme şi concepte avansate la curs. Bucureşti. Minerva. Estetica avangardei: Futurismul şi Constructivismul Competenţe dobîndite: însuşirea şi sistematizarea unor teorii fundamentale în cercetarea estetică. Teoriile expresiei. Bucureşti. estetică/ estetic Bibliografie: Dabney Townsend.14. Studii de estetică. Meridiane. 1976 3) Roman Ingarden. Fundamentele artei moderne. uneori. emoţia estetică. IX. 1968 VIII. I. judecata Bibliografie: Tudor Vianu. Bucureşti. gustul estetic. All. 6. emoţia. formarea unei atitudini de cercetare adecvate. în raport cu imaginarul. vol. 2000 Curs 2 Noţiuni preliminare: Teoriile imitaţiei. în Opere. 2000 Curs 3 Concepte şi noţiuni de bază ale esteticii: simţul estetic şi percepţia estetică. Minerva. Întreg acest material este asigurat de profesorul propunător. formarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului literar-artistic. scriitorii care conferenţiază şi dialoghează cu studenţii despre procesul elaborării operelor. Se fac dese trimiteri la computer. totodată. ca la un mijloc de creaţie artistică. Opere. vol. obiectul perceptual Cuvinte cheie: obiect. ştiinţifice. 1978 4) Wladislaw Tatarkiewicz. ca la un instrument foarte util de informare şi. expresivitate. Meridiane. All. Introducere în estetică. 1976 . imaginaţie Bibliografie: Dabney Townsend. 6. Teoriile imaginaţiei Cuvinte cheie: imitaţie.

muzicală Bibliografie: Tudor Vianu. 6. Tezele unei filosofii a operei. 1972 Roman Ingarden. Th. 1981 Curs 6 Idealul şi valoarea estetică Cuvinte-cheie: ideal estetic/ valoare estetică Bibliografie: Tudor Vianu. Minerva. 1976 Curs 7 Orientări în estetica secolului XX. Cluj-Napoca. Tendinţe actuale în estetica fenomenologică. Bucureşti. 1978 Roman Ingarden. în Opere. Univers. vorbă rostită şi cuvânt scris. Univers. Estetica clasică – Estetca contemporană (Discontinuităţi şi interferenţe) Cuvinte-cheie: estetică filosofică/ estetică aplicată Bibliografie: Tudor Vianu. Adorno. 1987 Marcel Petrişor. Bucureşti. metoda genetic-ontologică. Marcuse Cuvinte-cheie: totalitate extensivă/ totalitate intensivă. Tatarkiewicz. 1974 Curs 9 Estetica de orientare sociologică: G. Cluj-Napoca. oralitate/ vocalitate. Estetica fenomenologică. Configuraţii. Istoria celor şase noţiuni. Bucureşti. în Opere. Bucureşti. reprezentanţi Cuvinte-cheie: pozitivism/ fenomenologie Bibliografie: Tudor Vianu. Bucureşti. subiect-obiect în poiesis-ul/ aisthesis-ul operei Bibliografie: . Cluj-Napoca. 1981 Corrado Bologna. 1978 Nicolae Vanina. plastică. vol. Studii de estetică. 1978 Ioana Em. Bucureşti. 7. Estetica. Metafizica şi antropologia vocii. Clusium. 1978 Paul Valéry.Curs 4 Concepte şi noţiuni de bază ale esteticii: conceptul de formă. Bucureşti. Minerva. Noi direcţii în cercetarea estetică. 1989 Curs 8 Estetica fenomenologică: surse. Flatus vocis. Univers. Natura. mimesis/ semiosis Bibliografie: W. Lukacs. Studii de estetică. vol. vol. H. Minerva. 7 (Construcţia obiectului în estetică). structura şi finalitatea operei de artă. Poetică şi estetică. Tezele unei filosofii a operei de artă Cuvinte-cheie: conceptul de operă de artă cu ipostazele aferente: literară. Bucureşti. Minerva. Dacia. Dacia. în Opere. vol. Minerva. mimesis/ semiosis Cuvinte cheie: formă. 2004 Curs 5 Opera de artă. Petrescu. 13. Opere. Meridiane. Bucureşti.

Editura Academiei R. Le cubisme. Estetica.G. Bucureşti. Bucureşti. Meridiane. Avangardism/ Decadentism. curentul literar-artistic (definiţie. Filosofia şi mistica numărului. Bucureşti. René Julliard.R. 1998 Curs 11 Estetica avangardei: concept. Teoria estetică. trăsături. Solomon Marcus Cuvinte-cheie: model matematic. Modul de evaluare: Evaluarea se face prin examen scris. Despre cubism şi dincolo de el. ritmul tonic şi aritmetic. Meridiane. Estetica. II. suprarealitate. Adorno. manifestul ca poetică. Paralela 45. Suprarealismul Cuvinte-cheie: decadentism. Avangarda artistică a secolului XX. Bucureşti. XI. Paris. Avangarda artistică a secolului XX.. 1970 Lorenzo Soffici. Seuil. I. în Meditaţii artistice. Primitivism Bibliografie: Mario de Micheli. Dadaismul. Meridiane. cubismul analitic/ sintetic Bibliografie: G. gestionarea situaţiilor excepţionale: ). 1975 Matila Ghyka. 1968 X. Meridiane. Ed. Sept manifestes Dada. numărul de aur (secţiunea de aur) Bibliografie: Pius Servien Coculescu. abstracţionismul Bibliografie: Mario de Micheli. Marcuse. dicteu automat Bibliografie: Tristan Tzara. ipostaze Cuvinte-cheie: conceptul de avangardă. originar/original. 1963 Curs 13 Estetica avangardei: Cubismul Cuvinte-cheie: pictura pură. Bucureşti. La dimension esthétique. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Apollinaire. formă spaţială. Hollande. 1968 Curs 14 Estetica avangardei: Futurismul şi Constructivismul Cuvinte-cheie: anticlasic/ antiacademic. . Libertés nouvelles. 1981 John Golding. Matila Ghyka. Detalii organizatorice. De la Ingres la Picasso. Univers Enciclopedic. 1968 Curs 12 Estetica avangardei: Expresionismul. Lukacs. 1975 H. Bucureşti. 2005 Curs 10 Estetica ştiinţifică: Pius Servien Coculescu. Bucureşti. 1977 Th.S. limbaj ştiinţific. vol.

.. Dima.. Gândirea românească în estetică... pe lîngă nota obţinută la examenul scris. 2003 Grigore Smeu... este cuantificată prezenţa activă la curs. ClujNapoca. Limes. XII. In schimb..Prezenţa la ore este facultativă.. Ed.. .. conform regulamentului.. I.dr... Dacia.. Conf. Muthu.. Studii de estetică românească... Academiei Române.. în stabilirea notei finale.. Prof.. 2005 Titularul disciplinei. actualizată de M. e definită ca atare şi e sancţionată sever în orice împrejurare (de la furtul de opinie pînă la raptul de text). Bucureşti..... dr.. Cluj-Napoca. ed.. Sanda Cordoş Decan.. 2008 Mircea Muthu... Istoria esteticii româneşti. Bibliografia opţională: Al. înseamnă furt intelectual... Noţiunea de plagiat nu cred că admite accepţiuni diverse..... vol. Corin Braga . Şef de catedră...

Capitolele principale sînt: . Descrierea disciplinei: Obiective . literatura de clasă. lucrare practică sau laborator Nume. Cluj–Napoca Facultatea de Litere Anul universitar 2008-2009 Semestrul II XIII.2. 31). titlul ştiinţific: conf.Universitatea Babeş–Bolyai.Cultivarea diferenţei de opinii şi a civilizaţiei dialogului. Literatura ca mimesis (accepţiunea platoniciană şi accepţiunea aristotelică) şi literatura ca ficţiune (trăsăturile. Conţinut Propunîndu-şi o sistematizare a conceptelor. seminar.Familiarizarea cu polisemantismul textului literar şi cu pluralitatea lecturilor critice pe acelaşi text. eventual nr.1 Specificul literaturii prin raportare la realitate. lucrare practică sau laborator Titlul disciplinei: Poetică şi critică literară Codul: LY31017 Numărul de credite:4 Număr de ore pe săptămînă: 2c. cab. 1 s Forma de examinare: E Locul de desfăşurare: Curs la Facultatea de Litere (str.dr. . nr.fr Ore de audienţă: 2.Corijarea unor modalităţi nepotrivite sau incorecte de lucrul cu textul literar. aspectele şi valorile ficţiunii). ipotezelor şi teoriilor fundamentale în studiul literaturii. . Horea. Sanda Cordoş Informaţii de contact (adresă e-mail.Specificul literaturii prin . 4. Informaţii despre titularul de curs. Informaţii generale despre curs. de telefon): sandacordos@yahoo.131 XV. în sala menţionată pe orar XIV.Specificul literaturii prin raportare la societate. . Specificul literaturii prin raportare la morală şi religie. literatura de partid. 3.Însuşirea unui limbaj critic corect. . necesare în descrierea fenomenului literar. Literatura angajată.Introducerea şi sistematizarea conceptelor şi a instrumentelor teoretice fundamentale. seminar. Literatura ca “angajament ratat”. cursul realizează această sistematizare plecînd de la premisa că identitatea literaturii este de factură relaţională şi că reconstituind aceste relaţii putem da cîteva răspunsuri esenţiale referitoare la specificul literaturii.

Opera literară ca operă a imaginaţiei. Întrebarea euristică. M. 14. temporalitate. M. R. motivul. tropii. şcoala literară. Picturalitatea şi muzicalitatea literaturii. idee. Buc. Elementele structurii literare: material.Marino. Literatura şi ştiinţa. Limbajul literar ca limbaj “integral” şi ca limbaj “insolit”. W.Radian.. Textul şi interpretul. 3. mit. Prezentarea unor modele teoretice (orientări şi şcoli diferite).Aderca..I. conţinut. subiect etc. 1991. versul. personaj. 5. rima. Personajul dramatic. în raport cu textul literar. teoria figuralului şi absenţa figurii. 1985. 1981.Bahtin. Tendinţa comună spre universalitate.I-VI.Specificul literaturii prin raportare la celelalte arte.Iliescu. 1985. 1999. Cluj.). Conceptul de structură. Tema. 11.Durand.Em. Principiile acestei relaţionări. 9. Analiza de text. I. 10. formă. Literatura ştiinţifico-fantastică. Genul liric: figurile de sunet. 7.R. Buc. ritmul. Bibliografia obligatorie: 1. grupul literar. 2. Literatura ca “artă temporală”.6.. generaţia literară.Kayser. Formarea unei atitudini de cercetare adecvate.Specificul literaturii din perspectivă diacronică: curentul literar. Structura operei literare. Teoria literaturii. 1992. Metode ştiinţifice în producerea literaturii. Funcţiile şi clasificarea criticii.Babeţi. Sens. 4. Buc. Configuraţii.Şcoala formală rusă. Buc. Mijloace compoziţionale comune. trad. 12. Genul epic – particularităţi de construcţie (spaţialitate.13. Ce este literatura?. D. Normele teatralităţii.Tiniş.Sterian şi M.Frye.Starobinski. Buc.Petrescu. 9.Antologie de A. trad. 10. Formarea unei viziuni de ansamblu asupra literaturii şi literarităţii. laitmotivul. - XVI.. 6. Speciile discursului critic.. J. A. arhetip. 1994. ştiinţifice. N. Warren. Competenţe dobîndite Însuşirea şi sistematizarea unor teorii fundamentale în cercetarea literară. 8. ritm. H. 1997. Buc. 5. Imagine. 2000. Anatomia criticii.1982. trad. trad. Filosofia ca material al literaturii. 8.. Antologie de M. trad. 7. 1977. Pentru o teorie a textului. 1980. Aptitudinea de a analiza poezie contemporană Metode Prelegerea academică. simbol.. vol. . Structurile antropologice ale imaginarului. 1981. Genul dramatic: text şi reprezentaţie. Opera literară. trad. Schimbarea perspectivei şi exerciţiul schimbării de rol.Spăriosu. Genurile literare ca tipare formatoare. R. Cluj. Buc. Problema sensului în opera literară.N. Literatura şi filosofia.Wellek. 1972.Pop. Textul critic.. G. Biografia ideii de literatură.raportare la alte discursuri culturale. Buc. 1967. Probleme de literatură şi estetică.Pop. semnificaţie. Modalităţi de cunoaştere diferite.

Materiale folosite în cadrul procesului educaţional specific disciplinei: Materialele folosite sînt cărţile (de literatură şi de teoria literaturii) şi. Concepte : fictiv. trad. 2. Bucureşti. Planificarea /Calendarul întâlnirilor şi a verificărilor/examinărilor intermediare: Curs 1 Organizarea activităţii semestriale. heteronomie. reflectare.. ca şi despre teme şi concepte avansate la curs. Buc. Concepte: angajare/non-angajare. a bibliografiei. Lumi ficţionale. Autonomia şi intranzitivitatea lumii ficţionale. Auerbach. V.Iliescu. Bucureşti. un loc fundamental pentru cercetare şi pentru constituirea deprinderilor de bază ale atitudinii ştiinţifice. 1994. Probleme de literatură şi estetică. Aşa cum vorbesc şi citez din cărţi pe care (exceptînd seminarul) nu le aduc cu mine la clasă. ar fi demonstrativ). 1992. I. Introducere în arhitext. Mociorniţa. tot astfel computerul e un exemplu abstract (altminteri. Pavel. Ficţiune şi dicţiune. Curs 2 Literatura ca ficţiune. Bibliografie : 1. 1998. M. Bucureşti. trad. Se fac dese trimiteri la computer. 2. Pop. 2003).Teoriile lumii ficţionale. Ghiu. ca la un mijloc de creaţie artistică. Genette. Mimesis.Bourdieu. Bucureşti. Gradele. Negoiţescu. vol.1982. XVII. . Republica. M. Opere. B.N. 2. Bahtin. 3. ca la un instrument foarte util de informare şi. Pippidi. catharsis. iluzie. Prezentarea tematicii. trad. Pentru a mijloci şi uşura accesul la carte. I. Regulile artei. XVIII. Bibliografie : 1. ficţionalizare.. conştiinţă posibilă. Literatura ca “angajament ratat”. 1967 (Iaşi. verosimilitate. E. Cornea. trad. trad. Aristotel. artistic / nonartistic. Concepte : mimesis. trad. scriitorii care conferenţiază şi dialoghează cu studenţii despre procesul elaborării operelor. literatura de clasă. Funcţia tranzitivă a literaturii. a cerinţelor şi a modalităţii de evaluare. 1986 . autenticitate. G.Aceste cărţi se găsesc la bibliotecă. A. Bibliografie: 1. Conceptul de mimesis. Platon. P. uneori. literatura de partid. se recomandă studenţilor să frecventeze şi alte biblioteci decît BCU. de folosit concret în munca individuală de cercetare. reprezentare. D. Curs 3 Specificul literaturii prin raportare la societate. totodată. Literatura angajată. M. Bucureşti. 1965 . Întreg acest material este asigurat de profesorul propunător. ficţional / nonficţional. Poetica. Buc. Literatura şi realitatea. valorile şi aspectele ficţiunii. trad. T.

2005. D. Curs 7 Specificul literaturii din perspectivă diacronică: curentul literar. R. generaţia literară. R. Structura operei literare.Specificul literaturii prin raportare la alte discursuri culturale. . 1991. 1980. Buc.. Buc. Literatura morală în conţinut.Todorov. Concepte: moralitate. Em. ideologie.Sterian şi M. 1972.I. Mircea Muthu.. Filosofia ca material al literaturii.. Biografia ideii de literatură. ştiinţificofantastic. Concepte: filosofem. I. Concepte: picturalitate. Literatura ca “artă temporală”. formă. Bibliografie: 1. Tendinţa comună spre universalitate. imaginaţie. 1980. originalitate. epistemă. amoral.Tiniş. Curs 9 Prezentarea unor teorii despre structura operei literare : R. structură deschisă. 2.Derrida. trad. şcoala literară. Curs 5 . Curs 6 Specificul literaturii prin raportare la celelalte arte. 2. Ce este literatura?. Buc. aspect. Filosofia ca gen literar. Picturalitatea şi muzicalitatea literaturii.. A. Cluj. Anatomia criticii. T. generaţie socială. stratificare. Concepte: curent literar.Frye.Spăriosu. Concepte : structură de suprafaţă / adîncime. J. Pentru o teorie a textului. Literatura ştiinţifico-fantastică. document. Bibliografie: 1. Forme discursive şi teme biblice în literatură. antologie de A. generaţie de creaţie.. elemente specifice. Concepte : structură. hermeneutica proclamării.Babeţi. Warren.Babeţi. Atribute. muzicalitate.Curs 4 Specificul literaturii prin raportare la morală şi religie. Buc. 2. grupul literar. Cluj. Petrescu. Ingarden.Marino. Curs 8 Structura discursului. trad. indeterminare. aspecte. Buc. fenomenologia sacrului. Literatura – căutare în negativ al lui Dumnezeu.Şcoala formală rusă. material. Literatura şi filosofia. Bibliografie: 1. Teoria literaturii. în viziune. Mijloace compoziţionale comune. Pentru o teorie a textului.Wellek. Antologie de M. Metode ştiinţifice în producerea literaturii. Codoban. Bucureşti. Literatura religioasă. estetism. Literatura amorală. inviolabilitate.Pop. Bibliografie: 1.Antologie de A. idee. Literatura şi ştiinţa. Principiile acestei relaţionări. configuraţie. Călcîiul lui Delacroix. N. Modalităţi de cunoaştere diferite. . 1967. compoziţional. conţinut. Bibliografie : 1. în efect. vol. 1996. 1985.

Textul dramatic: text şi reprezentaţie Concepte: narativitate. Funcţii şi clasificare. arhetip. a bibliografiei. temporalitate.. critică de valorificare. Teoria criticii. 2. Conceptele criticii. topoi.N. motiv.1982. recenzia. Poetică şi stilistică. Descriereea lui A. Textul epic.Aderca. laitmotiv. Cluj.Iliescu. trad. matrice stilistică. tropii. personaj. rima. subiect etc. Actualitatea temelor. autorizare. argumentaţie. 2. trad. apreciere. Temă. 1970 Curs 14 Sistematizarea cunoştinţelor. Configuraţii. Bibliografie: 1. simbol. analepsă. Seminar 1 Organizarea activităţii.R.. Buc.Bahtin. ritmul.Em. univers tematic.. Discutarea examenului. Curs 12 Genurile literare ca tipare formatoare.Nasta şi S. motiv. Buc. prolepsă. Prezentarea tematicii.1982. G.R. Curs 13 Speciile discursului critic: cronica. Critică filologică. Ce este literatura?. studiul.M. M. Bibliografie: R. istoria.Şcoala formală rusă. consecvenţă. legitimare. Curs 12 Textul critic. trad. eseul.Durand. a metodelor de lucru. ritm narativ. Probleme de literatură şi estetică. Imagine.. trad. Topos şi clişeu. Particularităţi de construcţie: spaţialitate. laitmotiv. simbol. Ploaie în luna lui Marte. monografia. critică de întîmpinare. Bibliografie: 1.Alexandrescu. valorificare. I. Buc.Tiniş.. teoria figuralului şi absenţa figurii. 1981. ritm. Buc. Textul liric: figurile de sunet.. arhetip. Compoziţia şi expresivitatea discursului critic. Discutarea pricipalelor concepte specifice analizei de text poetic. M. reverie.Surdulescu. . Tipologia discursului..Krieger. Concepte: evaluare. Concepte: compoziţie. persuasiune. coerenţă. O tipologie a imaginilor prezente în opera literară Concepte: imagine. mit. 1977 Curs 11 Tematica operei. Bibliografie: 1. Buc.Wellek. Strigarea numelui.2.Pop. articolul. fantasmă. 1985. cronotop. 1972. Antologie de M. Concepte: temă. Curs 10 Opera literară ca operă a imaginaţiei. mediere lirică. Seminar 2 Nichita Stănescu. mit. Structurile antropologice ale imaginarului. Antologie de M.Petrescu. versul... Buc.

. Bucureşti. 1968. narativitate. Despre micile animale ale sufletului nostru. luciditate şi sfîrtecare. e definită ca atare şi e sancţionată sever în orice împrejurare (de la furtul de opinie pînă la raptul de text)... Noţiunea de palgiat nu cred că admite accepţiuni diverse.. Un psalm al lui Popescu. Seară de roman franţuzesc. idilic şi thanatic. Condeescu. Arta îndrăgostirii. Seminar 4 Mircea Cărtărescu. 1994. Bibliografie: Nichita Stănescu. neomoderniste şi postmoderne. Autoportret la tinereţe. Procedee specifice. Circul I. 1985. .... . Dragoste. Bibliografie: Cristian Popescu... Falanga... Rescrierea artistică. Scene de interior. Antiretorica. Decadenţa lumilor. Poetica de tip neoexpresionist.. Seminar 6 Marta Petreu.. Modul de evaluare: Evaluarea se face prin examen scris. Bibliografie: Marta Petreu... intră şi aprecierea activităţii de seminar. Noapte de decemvrie.... Elemente romantice. Mister şi inefabil. In schimb. Detalii organizatorice. Necrolog.. Vizionarism şi artificialitate. ediţie îngrijită de Al.. teme şi retorică poetică.. Grotesc.. este cuantificată prezenţa activă la seminarii. XX. Cînd ai nevoie de dragoste.. Refrenul... Seminar 7 Cristian Popescu. Ordinea cuvintelor. simetria sintactică. Poemul confesiune. Scrisoare către dragostea unui bărbat... Totul. figura în poezie. De plictiseală. laitmotivul..... Bibliografie: Ion Mureşan. conform regulamentului. Vizionarismul şi ermetismul.. Registru.. 1985. Seară de porţelan. 1981. gestionarea situaţiilor excepţionale: Prezenţa la ore este facultativă. dialogism. înseamnă furt intelectual. Arta Popescu. Seminar 3 Mircea Ivănescu. Bucureşti. XIX.. pe lîngă nota obţinută la examenul scris. Necrologul ca specie literară. În ponderea notei finale.Motive romantice şi moderniste.. Bibliografie: Mircea Cărtărescu. 2001. Cît despre frumuseţe... Replica şi intertextualitatea. în stabilirea notei finale. Bucureşti. Seminarul 5 Ion Mureşan. Bucureşti. Cartea de iarnă. Bibliografie: Mircea Ivănescu. Titularul disciplinei. Poezie ocazională.. „Trebuiau să poarte un nume”. Cluj. Versuri.

Sanda Cordoş Decan. Corin Braga .dr. dr. Conf.Şef de catedră. Prof.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful