UNIVERSITATA DUNAREA DE JOS DIN GALATI FACULTATEA: ACIEE SPECIALIZAREA: IE DISCIPLINA: M.P.T.I.E.

TEMA DE CASA MOTOARE DE CURENT CONTINU

Cadru didactic : Dobrota I

Student: Ilie Dumitru-Ionut Grupa: 2711b

2011-2012

1

CUPRINS

GENERALITATI PRIVIND MOTOARELE DE C.C.

««««..............3

ELEMENTE CONSTRUCTIVE««««««............................................4 PRINCIPII DE FUNCTIONARE ALE MOTORULUI DE C.C. .«««.....6 CLASIFICAREA MOTOARELOR DE C.C. «««««««««««....9 CARACTERISTICILE MOTOARELOR DE C.C. «««««««««...11 FLUXUL TEHNOLOGIC AL MOTORULUI DE C.C. «««««««...13 INTRETINEREA MOTORULUI DE C.C.....................................................14 SFATURI PRACTICE PT INTRETINEREA MOTOARELOR DE C.C. ....14 DEFECTELE MOTORULUI DE CURENT CONTINUU............................16 BIBLIOGRAFIE.............................................................................................17

2

cu atât este mai mic rata rota iei necesare s creeze un curent secundar necesar pentru a contracara curentul aplicat. Pe parcurs ce motorul prinde vitez . motorul este capabil s primeasc mai mult curent de la sursa care îl alimenteaz . fie manual ori automat. Astfel. efectiv. Când asupra rotorului se aplic o sarcin . Din acest motiv viteza motoarelor cu curent continuu poate fi controlat prin varia ia câmpului curentului. Deoarece viteza rota iei controleaz trecerea curentului prin rotor. Ele pot. care în momentul pornirii motorului s aib o rezisten limita curentul prin înf urarea rotoric . va trece un curent mare. sunt similare în construc ie cu generatoarele de curent continuu. i ca rezultat rotorul se rote te. Ac iunea periilor colectoare i a pl cu elor colectoare este exact aceia i ca la generator. pentru a limita curentul pân când motorul începe s dezvolte un curent suficient. nu are nici o rezisten .Generalitati privind motoarele de curent continuu În general. maxim pentru a 3 . depinde de puterea câmpului magnetic care ac ioneaz asupra rotorului. Cu cât este mai puternic câmpul magnetic. i astfel s efectueze mai mult lucru mecanic. Rota ia rotorului induce un voltaj în bobinajul rotorului. voltajul rezultat este aproape egal cu cel indus. este generat un câmp magnetic care genereaz o for electromagnetic . Mijloacele obi nuite pentru prevenirea acestor accidente este folosirea în serie a unei rezisten e. împreun cu rotorul. ceea ce ar putea avaria periile colectoare sau motorul. el. mecanisme speciale trebuie folosite pentru pornirea motoarelor cu curent continuu. Acest voltaj indus are sens opus voltajului exterior aplicat rotorului. În timp ce motorul se rote te mai rapid. cât i de curentul rotorului. voltajul va fi redus i un curent mai mare va putea s treac prin rotor. Viteza cu care un motor cu curent continuu func ioneaz . Când rotorul se afl în repaus. i viteza motorului va r mâne constant atât timp cât asupra motorului nu ac ioneaz nici o sarcin . sau motorul nu efectueaz alt lucru mecanic decât cel efectuat pentru învârtirea rotorului. la început. rezisten a este redus treptat. Curentul este mic. i dac voltajul normal este aplicat. de fapt s fie descrise ca generatoare care Äfunc ioneaz invers´. Când curentul trece prin rotorul unui motor. mentare un reostat.

5.. se foloseste si denumirea de poli auxiliari pentru acesti poli.ax.bandaj.1. denumiti poli principali sau poli inductori. Masinile de puteri medii si mari. care poate îndeplini uneori si rolul de carcasa a masinii. 2.suport portperii. În figura 2. Bobinele apartin circuitului de excitatie al masinii. 13 . Miezul magnetic al acestor poli poate fi masiv.capac exterior. 12 . 5 .1 1 .2 mm grosime.carcasa. care constituie rotorul masinii. cazul din figura 2. 9 . 8 înfasurarea rotorului. 7 . precum si cele destinate sa functioneze în regimuri cu variatie rapida a sarcinii. fiind plasate în jurul acestor miezuri. Câmpul magnetic creat de polii principali se închide prin jugul magnetic statoric. axa magnetica a acesteia fiind axa polilor principali. în imediata vecinatate a întrefierului. modul lor de conectare este astfel încât sensul câmpului magnetic sa alterneze de la un pol la altul în lungul periferiei statorului. 6 . sau din tole de 0.miezul rotorului. prin întrefierul dintre stator si rotor si apoi prin miezul magnetic al rotorului. La masinile de puteri medii si mari între polii principali inductori se plaseaza polii de comutatie.Elemente constructive Masina de curent continuu se compune în principal dintr-un inductor care în constructia clasica formeazastatorul. Cea de-a doua varianta este mai usor de executat si în plus asigura reducerea pierderilor datorate eventualului caracter pulsatoriu al câmpului magnetic.3 . ale caror bobine sunt conectate de asemenea astfel încât câmpul magnetic al acestora sa alterneze de la un pol la altul. plasata în piesele polare ale polilor inductori. 10 .pol de comutatie. Fig.scuturi. Aceasta înfasurare se conecteaza în serie cu înfasurarea indusului. 2. Statorul masinii din figura are 2p = 4 poli. 14. sunt echipate cu o înfasurare de compensare a câmpului de reactie al indusului. 4 .colector.pol principal. asamblate prin nituire. 15 4 .1 pot fi evidentiate în detaliu elemente constructive specifice. capabil sa genereze în întrefier un câmp magnetic heteropolar si un indus.

la care înfasurarea de excitatie este alimentata de la o sursa separata. . la care înfasurarea de excitatie este conectata în paralel cu înfasurarea indusului.bulon. sau independenta . iar cealalta în paralel.ventilator. aceste lamele asigura legatura electrica între înfasurarea indusului si periile colectoare. uneori astfel încât periile sa poata fi decalate în directie azimutala. uzual cu grosimea de 0. în doua straturi . B.masinile compund. Partea dinspre întrefier a acestui miez contine crestaturi repartizate uniform. C. A. 5 . în care se plaseaza înfasurarea indusului. Indusul sau rotorul masinii de curent continuu consta dintr-un miez magnetic realizat din tole de otel electrotehnic. În functie de modul de alimentare al înfasurarii de excitatie se diferentiaza: masini cu excitatie separata. D.excitatia serie.rulmenti.inel de ridicare.bobina polului de comutatie. Simbolizarea diverselor circuite electrice ale masinilor de curent continuu este aceea din figura 2.5 mm. Statorul este echipat în partile frontale cu scuturi portlagare.colier port-perie. unde înfasurarea de excitatie este conectata în serie cu înfasurarea indusului si . Sistemul de perii colectoare este fixat pe unul din aceste scuturi. masinile serie. închisa. 20 . . cel putin una dintre înfasurarile de excitatie fiind alimentata de la o sursa separata. 19 . situat la una din extremitatile frontale ale rotorului. . 21 . pentru sustinerea si centrarea rotorului.2. una conectata în serie cu indusul. 16 . izolate fata de restul rotorului. care combina variantele anterioare. 23 . având doua înfasurari de excitatie. 17 .masini cu excitatie mixta.înfasurarea indusului . marcarea bornelor fiind dupa cum urmeaza: .bobina polului de excitatie. 22 . Înfasurarea indusului este de tipul repartizata în crestaturi. categorie din care fac parte: masinile derivatie. exterioara masinii. cu multiple prize conectate la lamelele colectorului . este constituit dintr-o succesiune de lamele din cupru în directie azimutala.înfasurarea de compensare. .cutie de borne.înfasurarea polilor auxiliari.perie. 18 . masini cu autoexcitatie. Colectorul.

relativ simplu. sensul acestui câmp s-a reprezentat prin vectorul induc ie magnetic B . pentru care s-a considerat sensul reprezentat în fig 6 . Motorul de curent continuu prezint o serie de avantaje. PRINCIPIUL DE FUNC IONARE ALE MOTORULUI DE C. cum ar fi: posibilitatea regl rii vitezei în limite largi i posibilitatea schimb rii sensului de rota ie. Func ionarea motorul de curent continuu se bazeaz pe fenomenul de apari ie a for ei electromagnetice care ac ioneaz asupra unui conductor parcurs de curent i situat în câmp magnetic. Pentru ca ma ina electric de curent continuu s func ioneze ca motor este necesar s fie alimentat cu tensiune continu atât înf urarea de excita ie cât i înf urarea rotoric .excitatia separata . Curentul Ie creeaz câmpul magnetic de excita ie.. F . de la sursa de tensiune continu U.excitatia derivatie . Func ionarea motorului de curent continuu va fi explicat cu ajutorul schemei din figura 6. Motorul de curent continuu transform energia electric de curent continuu în energie mecanic . care nu a fost reprezentat în figur . Ca urmare. Înf urarea rotoric este alimentat prin intermediul sistemului periicolector.16. E.C. prin înf ur rile polilor de excita ie va trece curentul continuu Ie având sensul reprezentat în figur . Prin conductoarele înf ur rii rotorice circul curentul continuu Ia. Înf urarea de excita ie este conectat la o surs de tensiune continu .

curentul Ia are sensul de a intra. în conductoarele înf ur rii rotorice se va induce o tensiune Ue. Dac acest cuplu este mai mare decât momentul rezistent al rotorului. în care s-a notat cu Ra rezisten a înf ur rii rotorice i cu rp rezisten a contactelor perie ± colector. asupra conductoarelor care formeaz înf u. deoarece are polaritatea invers tensiunii de alimentare a înf ur rii rotorice U. prin aplicarea legii lui Ohm i neglijând rezisten a intern a sursei de alimentare U. rotorul va c p ta o mi care de rota ie în sensul indicat în figur . iar prin conductoarele situate în dreptul polului sud. 7 . Conductoarele înf ur rii rotorice sunt parcurse de curentul continuu Ia i se g sesc în câmpul magnetic constant de induc ie B creat de curentul Ie. Polaritatea tensiunii contraelectromotoare Ue se poate determina cu regula mâinii drepte. For ele electromagnetice F . deoarece conductoarele care formeaz înf urarea rotoric sunt deplasate în câmpul magnetic creat de curentul de excita ie.magnetic. 6. iar asupra conductoarelor situate în dreptul polului sud for e orientate de la dreapta spre stânga.17 este reprezentat schema echivalent a circuitului rotoric al motorului de curent continuu. Fig.rarea rotoric vor ac iona for e electromagnetice F . În timp ce rotorul se rote te sub ac iunea cuplului electromagnetic Mc. Din schema echivalent . denumit tensiune contraelectromotoare. al c ror sens se poate determina cu regula mâinii stângi. În figura 6.16 Figur explicativ pentru func ionarea motorului de c.16 lâng conductoarele înf ur rii rotorice. Se consider c acest curent are un sens invers fa de curentul Ia generat în înf urarea rotoric de c tre sursa de alimentare U. denumit cuplu electro. Aplicând aceast regul se ob ine sensul curentului pe care l-ar genera aceast tensiune prin conductoarele înf ur rii rotorice. cu o anumit tura ie n. în ma in se manifest i fenomenul de induc ie electromagnetic . ca i la generatorul de curent continuu. produc un cuplu Mc.Astfel. Rezult c tensiunea contraelectromotoare Ue indus în înf urarea rotoric are polaritatea invers tensiunii de alimentare U. care ac ioneaz asupra rotorului. se ob ine rela ia: U = U e +Ia ( a +rp ) R care reprezint ecua ia tensiunilor pentru înf urarea rotoric . sens care a fost reprezentat în figura 6. Ca urmare a acestui fapt.c. Ca urmare a acestui lucru. Aplicând aceast regul rezult c asupra conductoarelor situate în dreptul polului nord ac ioneaz for e orientate de la stânga spre dreapta. prin conductoarele situate în dreptul polului nord s-a considerat c sensul lui Ia este de a ie i.

22) a R a +rp Din rela ia (6. deoarece tensiunea contra.17 Schema echivalent a circuitului rotoric Aceast rela ie mai poate fi scris i sub forma: U íUe I = (6. curentul Ia prin înf urarea rotoric devine: U Ia = R a +rp 8 . 6.electromotoare este nul atât timp cât rotorul st pe loc.Fig.22) rezult c în momentul pornirii motorului.

9 .

10 .

Schema electric a motorului de c. La acest motor curentul prin înf urarea rotoric este egal cu curentul de alimentare. cu excita ie separat Fig.motoare de curent continuu cu excita ie deriva ie. valoarea acestei tensiuni reglându-se treptat de la o valoare foarte mic pân la valoarea nominal . din punct de vedere al modului de alimentare a înf ur rii de excita ie pot fi: . . Pornirea motorului se face prin reglarea tensiunii de alimentare U.c. la motoarele de curent continuu se conecteaz în serie cu sursa de alimentare un reostat. Tura ia motorului se regleaz cu reostatul Rc. cu excita ie deriva ie este prezentat în figura 6. . Ia = I.19. CLASIFICAREA MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU Motoarele de curent continuu. 6. La motorul de curent continuu cu excita ie separat sunt utilizate dou surse de tensiune continu pentru alimentarea înf ur rii de excita ie i a înf ur rii rotorice. Fig. .18 Schema electric a motorului de c. care în momentul pornirii motorului s aib o rezisten maxim pentru a limita curentul prin înf urarea rotoric . De aceea.motoare de curent continuu cu excita ie serie.19 Schema electric a motorului cu excita ie deriva ie 11 . Schema electric a acestui motor este prezentat în figura 6.i poate atinge valori mari care s duc la arderea înf ur rii rotorice.motoare de curent continuu cu excita ie separat . 6.18.motoare de curent continuu cu excita ie mixt .c.

iar cealalt în deriva ie. KE ± coeficient de propor ionalitate. o înf urare de excita ie fiind conectat în serie. iar reostatul Rc conectat în serie cu înf urarea de excita ie este utilizat pentru reglarea tura iei.21 Fig. cu excita ie mixt este reprezentat în figura 6. N ± num rul de conductoare active ale rotorului. 12 . Între curen ii din circuit exist urm toare rela ie: I = Ia = I ex Schema electric a motorului de c. Din schem rezult c intensitatea curentului de alimentare este dat de rela ia: I = Ia +I exd Motorul cu excita ie mixt poate fi cu excita ie adi ional (cele dou fluxuri de excita ie au acela i sens i se însumeaz ) sau cu excita ie diferen ial (cele dou fluxuri de excita ie au sensuri contrare i se scad). iar reostatul Rc.21 Schema electric a motorului cu excita ie mixt Motorul cu excita ie mixt are dou înf ur ri de excita ie.c. Tensiunea electromotoare indus într-o cale de curent a rotorului unui motor de curent continuu se calculeaz cu rela ia: p n n U = N =K E e 60 a unde: p reprezint num rul de perechi de poli.La motorul de c. conectat în deriva ie cu înf urarea de excita ie. Reostatul Rp este utilizat pentru limitarea curentului Ia la pornire. iar reostatul Rc.c. n ± tura ia rotorului. 6.20 Schema electric a motorului de c. exprimat în rot/min.fluxul magnetic inductor al unui pol. cu excita ie deriva ie înf urarea de excita ie este conectat în deriva ie cu înf urarea rotoric . este utilizat pentru reglarea tura iei motorului. Reostatul Rp este utilizat pentru limitarea curentului Ia la pornire.c. cu excita ie serie Fig. a ± num rul de perechi de c i de current.20). cu înf urarea rotoric . conectat în serie cu înf urare de excita ie deriva ie. Reostatul Rp conectat în serie cu înf urarea rotoric este utilizat pentru limitarea curentului Ia la pornire. exprimat în Wb. . 6. Între curen ii din circuit exist urm toarea rela ie: I = Ia +I ex La motorul cu excita ie serie înf urarea de excita ie este conectat în serie cu înf urarea rotoric (fig. este utilizat pentru reglarea tura iei motorului. 6.

de cuplul electromagnetic M (aproximati egal cu 13 . Caracteristica mecanic a motorului de curent continuu reprezint dependen a tura iei motorului n.C.CARACTERISICILE MOTOARELOR DE C.

Caracteristica mecanic a motorului cu excita ie serie F cându-se abstrac ie de satura ia magnetic .27) rezult : U R I U í Ra Ia = í a a n= KE KE KE Din expresia cuplului electromagnetic (rel.cuplul mecanic M2). Caracteristica prezint o varia ie mic a tura iei la o varia ie mare a cuplului rezistent.42) în rela ia (6.34) rezult : M Ia = K M Înlocuind rela ia (6. atunci când tensiunea de alimentare i curentul de excita ie sunt constante.43) no reprezint tura ia de mers în gol. motiv pentru care aceste motoare sunt utilizate în ac ion rile electrice unde este nevoie de o tura ie aproximativ constant la o varia ie mai mare a cuplului rezistent.44). 6. de tip deriva ie.27) i a fluxului magnetic (6.48) în rela ia (6.46): M I = a KM K Înlocuind rela ia (6. Caracteristica mecanic a motoarelor cu excita ie separat i deriva ie Din ecua ia de echilibru a tensiunilor (6. n = f(M). rezult tura ia motorului: U R +R es U í(Ra +R es ) Ia = í a n= KE KE K Ia K KE Valoarea curentului indus Ia rezult din rela ia (6. fiind o caracteristic rigid . la cuplu de sarcin zero (M = 0).25 (curba 1) este redat caracteristica mecanic a motoarelor de curent continuu cu excita ie separat sau deriva ie.21) i din expresia tensiunii electromotoare (rel. Aceasta este o dreapt cu panta negativ .. U = const.42) se ob ine: U Ra M =n íK M n= í o 1 KM KM K E 2 În rela ia (6. 6. În figura 6. Ea este propor ional cu tensiunea de alimentare U i invers propor ional cu fluxul . Ie = const. se poate considera c fluxul magnetic este propor ional cu curentul Ia: = K Ia În acest caz expresia cuplului electromagnetic devine: 2 M =K Ia = K K Ia M M Din ecua ia de echilibru a tensiunilor: U = U e + (R a +Res ) Ia i din expresia tensiunii electromotoare (6.47) rezult : 14 .

care sunt familii de caracteristici mecanice 15 . Caracteristica mecanic de tip serie Fig.25 Caracteristicile mecanice ale motorului de c. la care înf urarea de excita ie serie produce un flux magnetic de acela i sens cu fuxul magnetic produs de înf urarea de excita ie deriva ie.n == KE U M K K R +Res í a = K KE K1 M íK 2 M care exprim ecua ia unei hiperbole. motiv pentru care la pornire se impune un cuplu rezistent de minimum 0. deoarece tura ia ar fi foarte mare. Aceste motoare sunt utilizate mai rar. Caracteristica mecanic la motoarele cu excita ie mixt La aceste motoare cu excita ie serie adi ional . În figura 6.c. se produce o sc dere mai mare a tura iei pe m sur ce sarcina sa cre te (curba 3). rezult c motorul de c. Aceste motoare sunt utilizate în trac iunea electric . excita ia serie dezexcit motorul pe m sur ce sarcina cre te. cu excita ie serie nu poate porni în gol. din care cauz tura ia nu mai scade ca la excita ia deriva ie. apare o varia ie mare a vitezei. Din expresia tura iei motorului de curent continuu. Din analiza caracteristicii mecani. La pornirea lor. rezult c viteza de rota ie poate fi modificat prin varia ia tensiunii de alimentare U.25 . Se observ c la o varia ie mic a cuplului de sarcin . prin intercalarea în circuitul electric al indusului a unui reostat variabil Rv i prin modificarea fluxului magnetic inductor . înf urarea serie trebuie scurtcircuitat deoarece mic oreaz cuplul de pornire prin mic orarea fluxului magnetic rezultant.25 (curba 2) este reprezentat caracteristica mecanic a motoru.25Mn. ci r mâne practic constant (curba 4). Se pot ob ine astfel caracteristicile de reglaj ale motoarelor de curent continuu. ceea ce conduce la înr ut irea condi iilor de pornire. deoarece pot ap rea fenomene de instabilitate în func ionarea lor. În cazul motoarelor cu excita ie mixt diferen ial (la care fluxul magnetic produs de înf urarea serie este de sens contra cu fluxul magnetic produs de înf urarea deriva ie). Motoarele cu excita ie serie sunt utilizate i la ma inile de ridicat i de extrac ie. ob inându-se o situa ie intermediar între cazul excita iei deriva ie (curba 1) i cea serie (curba 2) din figura 6.c. 6. este avantajoas în trac iunea electric deoarece permite ob inerea unor cupluri de pornire importante i suport ocurile de sarcin la o putere util constant . care este caracteristic mecanic supl sau de tip serie.lui de curent continuu cu excita ie serie.ce.

artificiale. 16 .

deoarece acesta este dimensionat la o func ionare de scurt durat .c. motoarele de c. 17 . permit o reglare economic i în limite largi a tura iei.Rezisten a variabil Rv nu poate fi substituit de reostatul de pornire Rp. pe când reostatul Rv trebuie dimensionat la o func ionare de lung durat . Din punct de vedere al regl rii vitezei de rota ie.

C. DEFINIREA TEMEI DE PROIECTARE IN CEEA CE PRIVESTE VALOAREA PARAMETRILOR TEHNICO-ECONOMICI AI PRODUSULUI REALIZAREA MODELULUI EXPERIMENTAL ELABORAREA PROIECTULUI DE PROTOTIP .FLUXUL TEHNOLOGIC AL MOTOARELOR DE C.UTILAJE.FORTA DE MUNCAPRET DE COST) LANSAREA INFABRICATIE EHECUTIA SI OMOLOGAREA SERIEI 0 18 .EXECUTIA SI OMOLOGAREA PROTOTIPULUI .AVIZAREA STANDARDULUI TEHNIC STABILIREA PROCESULUI TEHNOLOGIC ASIGURAREA PREGATIRII FABRICATIEI (NECESARUL DE MATERIAL.

presiunea periei pe colector. uzura si starea suprafetei de contact. ‡ port-periile au rolul de a tine si a pastra periile pe colector intr-o anumita pozitie. ‡ mecanici: viteza de rotatie. fara joc care sa produca scantei la colector sau sa inrautateasca comutatia. imbunatatirea comutatiei se poate realiza prin: ‡ decalarea periilor din axa neutra. In timpul functionarii. rezistenta de contact. Pentru o comutatie buna a motoarelor electrice trebuie respectate anumite criterii constructive si de calitate: ‡ izolatia dintre lamele trebuie sa fie mai mica decat inaltimea lamelelor pentru ca periile din carbune sa alunece numai pe lamelele din cupru chiar si dupa o perioada mai indelungata de functionare. astfel incat sa se obtina tensiunea maxima la borne. Exista mai multi factori care influenteaza comutatia. pentru ca periile sa faca contact electric bun si sa alunece usor. Pozitia si forta de apasare a periilor trebuie stabilita pentru ca periile sa faca contact electric bun si sa alunece usor. ‡ nu este permis sa se inlocuiasca periile uzate sau defecte decat cu altele originale sau de acelasi tip indicat de intreprinderea constructoare. parametrii sectiei. experimentate si adaptate de constructor conditiilor respective de functionare. modul de asezare a periilor pe colector. ‡ asigurarea calitatii corespunzatoare a materialului periilor.Sfaturi practice pentru intretinerea si functionarea motoarelor de c. mediul in care lucreaza masina. ‡ folosirea unor perii adecvate cu rezistenta transversala marita. ‡ periile trebuie sa reziste la temperaturi de lucru de 100 ± 150°C. Periile si colectorul sunt partile cele mai pretentioase din constructia si intretinerea motoarelor de curent continu. ‡ intretinerea corespunzatoare a suprafetelor de contact. Port-periile difera dupa modul in care ghideaza si apasa periile. ‡ suprafata exterioara trebuie sa fie slefuita si perfect centrata pe axul de rotire. pentru ca tipurile de perii respective au fost studiate. ‡ asigurarea intretinerii periodice a masinilor datorita fenomenului mecanic de uzura dintre perii si suprafetele colectorului. iar acestia sunt clasificati in mai multe categorii: ‡ electromagnetic: tensiunea electromotoare. Imbunatatirea comutatiei se poate realiza numai prin respectarea urmatoarelor conditii: ‡ asigurarea presiunii intre perie si colector. Procesul de comutatie la masinile electrice se pot clasifica pe anumite grade: 19 . prelungirea suprafetelor de contact. ‡ de alta natura: materialul periilor si al colectorului.c.

conectarea gre it a bobinelor de excita ie sau înf urarea polilor auxiliari este umezita .‡ Gradul 1 ± lipsesc scanteile vizibile. apas neuniform .supraînc rcarea ma inii . se recomanda o verificare a componentelor masinii electrice care pot determina aparitia scanteilor si inlocuirea subansamblelor necorespunzatoare. ‡ Grad 2 ± apar scantei albe pe toata suprafata periilor. Înc lzirea inductorului (statorului) cauze posibile: . ‡ Gradul 1 ¼ ± apar scantei albe punctiforme pe mai putin de 1/4 din suprafata periilor.tensiune m rita .Motorul nu porne te cauze posibile: . ‡ Grad 3 ± apar scantei puternice alungite pe toata suprafata periilor.a ezarea gre it a periilor . r u lefuite . Criteriile de acceptabilitate in timpul functionarii sunt urmatoarele: ‡ Se permite functionarea cu scantei de gradul 1 1/2.tensiunea de alimentare a excita iei este prea mare .sarcina excesiv la pornire .periile pot fi uzate .contact slab la perii sau la o înf urare a motorului . Înc lzirea colectorului cauze posibile: .întreruperea unei înf ur ri . ‡ Grad 1 ½ ± apar scantei albe punctiforme pe mai putin de 1/2 din suprafata periilor.ventila ia insuficient 3. DEFECTELE MOTORULUI DE CURENT CONTINUU.supraînc rcarea ma inii .perii necorespunz toare . Pentru evitarea aparitiei scurtcircuitului si a avarierii iremediabile a masinii electrice.înf urarea rotorului este umezita sau are spire în scurtcircuit .arderea unei bobine a rotorului sau defectarea izola iei unei bobine 2.Înc lzirea indusului (rotorului) cauze posibile: . nu sunt în ax neutr . ‡ Gradul 2 este permis doar la pornire si la suprasarcini.a ezare gre it a periilor . Cele mai frecvente defecte i cauze ap rute la motorul de curent continuu : 1. prea mari 20 . Formarea de scântei la colector cauze posibile: .întreruperea circuitului de alimentare(în instala ia de for sau în cablu) .ventila ie insuficient 5.periile sunt prea late 4.scurtcircuit între spirele înf ur rii de excita ie .

vibra ia ma inii la o funda ie solid .b taia curelei 6.polaritate gre it a polilor . are joc .înc rcare anormal a motorului .polaritate gre it a înf ur rii polilor auxiliari sau scurtcircuit între spirele acesteia .colectorul poate fi murdar . poate fi ovalizat .. Viteza anormal de rota ie a rotorului cauze posibile: . ambalarea motorului cu excita ie serie ( sarcin prea mic ) .tensiune de alimentare anormal .schema de conectare gre it . lamele în scurtcircuit . ambalarea motorului cu excita ie mixt (m rirea sarcinii) 21 .ambalarea motorului cu excita ie deriva ie (lipse te curentul de excita ie) .pozi ia excentric a colectorului între poli ca urmare a uzurii lag relor .

scritube. 1993 y http://www. ÄAparate electrice´.P. .Ma ini electrice.T.php 22 . Ed Matrix Rom. Timi oara. y Delapeta M. ÄEchipamente electrice´. Bucure ti.com/tehnica-mecanica/MASINI-DE-CURENTCONTINUU85317.I _i II. vol.. Iag_r A.Litografia Universit i Tehnice.BIBLIOGRAFIE y Constantin Ghi . 2005. y Dele ega I. Deaconu S. 2000. Centrul de multiplicare al U...

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful