ELEMENTE DE MICROECONOMIE

DANIEL GHERASIM

ELEMENTE DE

MICROECONOMIE

1

ELEMENTE DE MICROECONOMIE

´A face economie nu înseamn nimic altceva decât alegerea continu între diferitele posibilit i, iar economia nu este în fond decât tiin a alternativei´

Wilhem Ropke

2

ELEMENTE DE MICROECONOMIE

Cuprins
MODULUL I OBIECTUL I METODA ECONOMIEI POLITICE ......................................... 7 1.1. Devenirea economiei politice ca tiin .................................................................................. 7 1.2. Sisteme economice .............................................................................................................. 14 1.2.1 Caracteristicile sistemului economiei naturale ................................................................... 15 1.2.2. Economia de schimb ± sistemul economiei de pia .......................................................... 16 1.2.2.1. Caracteristici i tipuri ale economiei de pia contemporane ........................................... 17 1.2.3. Sistemul economiei de comand ....................................................................................... 19 1.2.4. Economiile contemporane ± economii mixte ..................................................................... 20 MODULUL 2 TEORIA UTILIT II I A CONSUMULUI .................................................... 23 2.1. Categorii de bunuri .............................................................................................................. 23 2.2. Utilitatea .............................................................................................................................. 26 2.3. Curbe de indiferen i linii bugetare.................................................................................... 40 2.4. Alegerea ra ional a m rfurilor ............................................................................................ 50 2.5. Determinarea combina iilor optime de m rfuri .................................................................... 52 2.6. Rata marginal de substituire a m rfurilor............................................................................ 59 2.7. Influen a economiilor i creditului asupra comportamentului consumatorilor ........................................................................................................................... 62 MODULUL 3 CEREREA .......................................................................................................... 71 3.1. Nevoi, dorin e, bunuri .......................................................................................................... 71 3.2. Definirea cererii ................................................................................................................... 74 3.3. Factorii cererii ..................................................................................................................... 75 3.4. Func iile de cerere ..............................................................................................................104 MODULUL 4 OFERTA DE M RFURI ...................................................................................108 4.1. Definire i modalit i de abordare.......................................................................................111 4.2. Legea ofertei.......................................................................................................................112 4.3. Elasticitatea ofertei .............................................................................................................115 4.4. Factorii ofertei ....................................................................................................................120 MODULUL 5 COSTURILE DE PRODUC IE ........................................................................131 5.1. Maniere de abordare ...........................................................................................................131 5.2. Costuri totale, medii i marginale pe termen scurt ...............................................................134 5.3. Elasticitatea costurilor.........................................................................................................147 5.4. Func ii de costuri pe termen scurt ......................................................................................147 5.5. Costurile pe termen lung .....................................................................................................148 5.6. Func ii de costuri pe termen lung ........................................................................................149 5.7. Maximizarea profitului .......................................................................................................150 3

ELEMENTE DE MICROECONOMIE MODULUL 6 PRODUC IA ............................................................. Error! Bookmark not defined. 6.1. Productivitatea sau randamentul factorilor de produc ie ..........Error! Bookmark not defined. BIBLIOGRAFIE ...........................................................................Error! Bookmark not defined.

4

Obiectivul produc iei const în maximizarea rezultatelor ob inute. omul se manifest ca purt tor al ofertei de bunuri i servicii. informa ii i reguli de strict necesitate pentru o mai bun în elegere a modalit ilor de func ionare a mecanismelor economice bazate pe pia i pe categoriile acesteia. În ambele ipostaze. ca obiectiv primordial. de consumator i produc tor. individul. va constitui un domeniu esen ial atât pentru agen ii economici. Autorul 5 . Marketing i Administra ie Public . de produc tor. maximizarea profitului. cea de consumator individul. privit ca teorie a pre urilor. ca nivel de baz al tiin ei economice. Întotdeauna. În cealalt calitate. În prima sa calitate. Microeconomia. urm rind. este privit în dubla sa ipostaz . Ceea ce i se ofer cititorului i în special studentului prin acest volum reprezint doar o încercare a autorului de a veni în sprijinul preg tirii teoretice în acest domeniu deosebit de complex. pe care le produce prin alocarea i utilizarea resurselor i combinarea factorilor de produc ie. Management. el se manifest ca purt tor al cererii de bunuri i servicii. privit ca subiect economic. privit ca centru al impulsion rii întregii activit i economice. Rolul principal al Microeconomiei. maximizarea utilit ii economice. este acela de a asigura baza teoretic pentru cea mai mare parte a celorlalte discipline incluse în planurile de înv mânt ale institu iilor de profil economic.ELEMENTE DE MICROECONOMIE PREFA Lucrarea de fa are menirea de a oferi studen ilor de la specializ rile Contabilitate i Informatic de Gestiune. Analiza microeconomic este dedicat aproape în totalitate explic rii comportamentelor individuale ale subiec ilor economici i interac iunilor acestora. Omul. cât i pentru întreaga economie na ional . va contribui la identificarea solu iilor optime cu privire la intr rile în activitatea economic (input-urile) i ie irile sau rezultatele (output-urile). iar pe baza acestora.

ELEMENTE DE MICROECONOMIE 6 .

i nevoi nelimitate. An Essay on the Nature and Significance Of Economic Science. p. consacrarea i recunoa terea statutului ei de materie dens dateaz din epoca modern . una socio-economic . London.alegere înf ptuit de subiectul economic din mai multe variante posibile. se discut când de tiin economic . el (ca i grupurile i colectivit ile umane) a fost nevoit s constate c aceast existen . 12 7 .ELEMENTE DE MICROECONOMIE MODULUL I OBIECTUL I METODA ECONOMIEI POLITICE 1. Economia devine astfel teoria alegerii . motiv pentru care. Devenirea economiei politice ca tiin Economia reprezint tiin a despre activitatea omeneasc . cât i ca membru al societ ii. Ea va contribui întotdeauna la o cunoa tere general a mecanismelor i problemelor economice prin intermediul conceptelor presupuse de tiin a economic . a c ror satisfacere reprezint scopul acestei activit i umane.1. a c rei existen este determinat de caracterul limitat al resurselor (de raritatea bunurilor) i de caracterul nelimitat al trebuin elor. s ac ioneze economic. pe de o parte. Gândul despre economie a fost un înso itor permanent al preocup rilor omene ti individuale i colective. Afirmarea. depind de modul în care se g sesc solu ii la ingrata inecua ie cu care a fost confruntat în permanen pe parcursul existen ei sale: resurse relativ limitate. calitatea ei. înainte de toate. Începuturile procesului economic se pierd în negura timpului. C utarea de solu ii la amintita inecua ie a vizat de la început atât perimetrul existen ei omului ca individ. matematic . în consecin . pe de alt parte. Problema cunoa terii economice prin analiz este foarte delicat . fizic sau chimie. Mai mult decât atât. în func ie de autori i de epoci diferite. 1 Lionel Robbins. El a fost constrâns dintotdeauna s în eleag c existen a sa este. Din împrejurarea c existen a nu a fost i nu este decât una social trebuie în eles i faptul c aceast component de baz a activit ii generale a avut de la început dou dimensiuni: una microeconomic i una macroeconomic .1 Economia poate fi considerat înc o tiin tân r i fragil . c omul a fost nevoit dintotdeauna s gândeasc i. Explica ia este legat de împrejurarea. când de economie politic . cu determinare obiectiv . spre deosebire de tiin ele naturii. 1932.

manifestate înc din cele mai vechi timpuri. de i n-a însemnat un efort tiin ific propriu-zis de cunoa tere. fiind compus din "oikos" care înseamn cas . obiectul aflat in aten ie i spre analiz . Pe parcursul celor trei secole de d inuire (1450-1740). esen ialmente. Devenirea acesteia avea s se produc mult mai târziu. o contribu ie valoroas pe terenul tiin ei 8 . aceast etap nu vine cu progrese semnificative pentru gândirea economic . ci unul de rezolvare a unor probleme practice. consacrarea economiei politice s-a dovedit un proces dificil. Termenul este de origine greac . Este evident faptul c grecii vorbeau despre economie prin prisma sistemului lor de gândire. Primele formaliz ri ale gândului despre economie se produc în Orientul antic. Politica i Etica nicomachic ale lui Aristotel stau m rturie în acest sens. tiin a administr rii cet ii ar fi. progresul tiin ei economice î i reia caden a imprimat de antici. sub cel al form rii i constituirii într-un corpus teoretic legat i unitar. pentru aceast etap . pe tot acest traseu. legea. angajând considerabile eforturi pentru dobândirea de rezultate palpabile. Dac . Relativ la ceea ce se realizase deja. Purt torii primelor idei economice erau marii filosofi ai acelor vremuri. i acum. Xenofon. aproape în acela i timp. Încerc rile n-au lipsit îns . Platon i Aristotel au f cut cunoscute prin lucr rile lor concep iile economice. Etimologia cuvântului economie este semnificativ în acest sens. a principalelor salturi i schimb ri de paradigm . prin mercantili ti. Grecia i Roma antic s ofere. Economicul i Despre venituri scrise de Xenofon. subordoneaz gândirea economic moralei cre tine. sub raportul originii. momentul de vârf. s-a prezentat ca un antier în mi care. totu i. prins în tu e i explicat. economia. Evul mediu. regula etc. ca moment ini ial. R mâne aceasta obiectul de studiu al Istoriei gândirii economice. India. încerc m doar o succint trecere în revist a acestui uria travaliu. Egipt i Babilon care dau primele semnale pentru ca. deci. greu de filmat.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Suma acestor idei economice. Abia prin pionierii epocii moderne. Statul i Legile de Platon. doar fizica pare s aib ascendent asupra economiei. cetate i "nomos" care înseamn principiul. care astfel î i fac intrarea în circuitul general al ideilor. mercantilismul r mâne. Min i cutezante au g sit r gazul spre a deslu i legile de mi care ale unuia dintre cele mai complexe i contradictorii domenii ale existen ei noastre ± economia. cu marcarea. cu numai doi reprezentan i pentru domeniul ce ne intereseaz . definirea pe scurt a obiectului economiei dup vechii greci. Aici. nu înseamn nici pe departe tiin a economic . Toma D'Aquino i Thomas M nzer. în China. Aceasta pentru c .

ofer baza de sprijin i punctul de plecare pentru clasicismul economic.B. Ea vine din sens liberal i se nume te fiziocra ie. cea mai bun preg tire pentru tranzi ie la coala liberal clasic o face W. balan ei comerciale i de pl i. cu sorginte în coala fiziocratic . neglijarea agriculturii vor determina o puternic contrareac ie. Principiile de economie politic (1848) de J. economia politic devine riguroas . Era clasic . Turgot cu Reflexiuni asupra form rii i distribuirii bog iei.S. pre ului. Replica francez .. Eseu asupra principiului popula iei (1798). cu mici excep ii. Prin Antoine de Montchrestien i-au dat numele de economie politic .R. scris de A. Construind un sistem no ional propriu. indirect. Mill. Fiziocra ia înseamn primul sistem coerent de economie politic . al teoriei valorii. a na iunii. Tratat de 9 . salariului etc. Smith. sistematic . Liberalismul fiziocrat se sprijin pe o filosofie proprie: ordinea natural . Ricardo. cu orice pre . apelând la analiz i sintez . Într-adev r. Principiile economiei politice i ale impunerii (1817) ale lui D. în principal. Smith în 1776. Marcând trecerea de la economia artizanal la economia capitalist .ELEMENTE DE MICROECONOMIE economice prin demersurile teoretice pe care le-a întreprins în domeniul monedei. R. iar prin J. De aici î i va trage seva întregul liberalism de mai târziu. este dat de J. Colbert au demonstrat c etajul normativ al acestei tiin e vine s completeze pe cel ideatic. Th. Say i Fr. Petty. este perioada specific englez a istoriei tiin ei noastre. dintre figurile c reia re inem ca reprezentative pe Fr. Quesnay cu Tabloul economic i A. dobânzii. Noua filosofie social . În felul acesta. ce se instaleaz i se impune la finele secolului XVII i începutul secolului XVIII prin fiziocra i. Anglia vine cu patru mari apostoli creatori de sistem: A. etc. Pe terenul teoriei. D. rentei. popula iei.J. ei au fixat obiectul tiin ei economice. lipsa unei viziuni globale a vie ii socio-economice i. cu valori fundamentale în ordinea natural . profitului. Ricardo. Mill. el se afl deja în prefa a colii clasice. fiziocra ii ofer prima imagine formal i coerent a reproduc iei produsului. liberalism i dreptul de proprietate.S. Printre lucr rile de referin care s-au constituit borne serioase pe parcursul tiin ei economice re inem: Avu ia na iunilor.B. Apelul consistent la stat ca mijloc de reglementare. O cercetare asupra naturii i cauzelor ei. mercantili tii i-au construit discursul teoretic i practic în jurul unei idei ax : îmbog irea. Bastiat. Malthus i J. i ambele se verific prin politica economic . Cu preocup ri i contribu ii în domeniul metodologiei. Doctrina i politica fiziocrat sunt esen iale liberale. Prin coala fiziocrat . deopotriv .

Clasicii englezi cred în legile naturale. prime te o dubl confruntare.i nu invers. dar i un sistem de economie politic . care se dovede te în acela i timp filosofie.B. Aceast nou paradigm . Ideile economice. ea fiind obligat s fac cunoscute cauzele îmbog irii na iunii. pre . Scopul tiin ei economice este declarat a fi utilitarist. ceea ce a oferit Marx tiin ei economice reprezint un negativ al operelor clasicilor. Prima orientare vine dinspre K. Metoda folosit de ei este cea a abstrac iei tiin ifice i a deduc iei. politic economic . reparti ie. Esen ialul contribu iei sale pe terenul economiei îl reprezint lucrarea de maturitate Capitalul. l sând mo tenire o zestre teoretic de excep ie. istorie. metod de analiz . cre tere. Malthus. în virtu ile autoreglatoare ale economiei i. locul lui Marx r mâne al turi de marii clasici. prin evaluare i reevaluare. ca i în celelalte lucr ri ale sale. sunt acum adunate sub forma unor tratate de specialitate. etc. tiin a economic începe s însemne o specialitate precis . sunt partizani convin i ai liberalismului. viziune istoric despre evolu ia economiei. Din aceast ultim latur a sistemului de economie politic creat de Marx sunt de re inut dou aspecte. bine delimitat . Complexul de idei bine bine legate. Rolul clasicilor în istoria form rii i consolid rii tiin ei economice r mâne consistent prin calitatea analizelor pe care le-au f cut unor probleme de fond ale economiei: valoare. capabil oricând. numai prin asigurarea interesului personal se asigur bun starea social . s între in discursul economic actual. perspectiv pentru omenire. În toate aceste domenii ei s-au dovedit deosebit de creatori. Secolul clasicismului economic î i poart pe deplin meritat numele. Marx se dovede te a fi creatorul unui soclu epistemologic nou pentru ansamblul tiin elor sociale. economia clasic englez i socialismul francez. Tratat de economie politic (1803) de J. Aici. este marxismul. schimburi interna ionale. tratate pân atunci în special în lucr ri de filosofie. care permit economiei politice s . iar domeniul preferat este microanaliza. R mân convin i c numai urm rind o bun conduit individual . Concep ia fundamental despre organizarea economiei î i g se te suportul în ordinea natural . Pe de alt parte. produc ie.i ocupe locul îndrept it între celelalte tiin e. 10 . Mai întâi. Supunând unei severe critici întregul e afodaj teoretic clasic. Marx. rezultatul unor cercet ri întreprinse de profesioni ti. n scut la confluen a dintre filosofia german . moral . Say. Ca atare. sub raportul tematicii abordate i al analizelor pertinente oferite. pragmatic. deci.ELEMENTE DE MICROECONOMIE economie politic (1798) de Th.

subiectul analizei îl formeaz homo oeconomicus. Cel de-al doilea nivel trimite spre obiectivul analizei. Bucure ti.13 2 11 . teoria valorii. Oricum. Ignat. Eugen Böhm ± Bawerk. I. Mediul analizat este unul abstract. Ruptura de ei se produce la dou niveluri. 1998. evolu ia particular a faptelor dup modelul gândirii sale îi confer un loc aparte în istoria gândirii economice. Lu ac. Nici un economist. obiectivul final al acestui studiu nu este de a g si solu iile realiz rii unui echilibru. rela iile dintre oameni în procesul de produc ie. mai ales. Ghe. Alfred Marshall . Principiul i modul de judecat sunt extinse la toate dimensiunile economiei. drept consecin e: lupta de clas devine motorul dezvolt rii economico-sociale. Primul vizeaz baza de sprijin. Pe neoclasici îi intereseaz mai pu in problemele produc iei i reparti iei. N. Economie politic .2 Cu o orientare nou . Pohoa . nici cei care î i sprijin sistemul prin propozi iile Capitalului. La acest nivel al clasicilor. Noua metod se define te prin principiul marjei. rela iile dintre lucruri sunt. construiesc. în care este loc suficient pentru fiecare individ s tr iasc bine f r ca un altul s sufere. produc tor sau consumator. Economia apare într-o formul nou . deschide perspectiva unui gen nou de analiz . al ultimei unit i. amploarea i. în baza unei teorii subiective a valorii (utilit ii). pe acela i schelet teoretic i în baza aceleia i filosofii ca i clasicii. vine i coala neoclasic reprezentat marginali ti. nici cei care îl critic nu pot face abstrac ie de el. Editura Economic . se adreseaz unei nevoi mai pu in acute.. Clipa. ci de a demonstra netemeinicia unei orânduiri (cea capitalist ) i de a o înlocui cu alta mai bun pe calea revolu iei (cea socialist ). o astfel de analiz inspir o viziune mai pu in conflictual . Carl Menger. teoria obiectiv a valorii (valorii munc ) este abandonat . la sfâr it de secol XIX. 6 . i mai mult pe cele ale echilibrului.a.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Marx i-a centrat discursul pe faptul social. Leon Walras. În acest mediu. de fapt. al concuren ei pure i perfecte specifice capitalismului atomizat al secolului XIX i circumscris predilect la nivel microeconomic. De aici. În c utarea echilibrului ei construiesc un mediu propice cercet rii lor i impun o nou metod . I. dintre care re inem ca semnificative numele economi tilor Stanley Jevons. O nou abordare. specificitatea. comportamentul i influen a ultimei unit i dintr-un stoc de bunuri omogene asupra nevoilor sunt diferite fa de cele ale unit ii precedente. Neoclasicii. specific . p. În esen .

Nu putem vorbi despre o economie politic româneasc i alta francez . i anume: y plasarea analizei la nivel macroeconomic. tiin a economiei. economia politic recep ioneaz semnalele i impulsurile. Mi carea faptelor o împinge spre o confruntare interioar permanent . La problemele economice asem n toare. Keynes r mâne o prezen în toate manualele i lucr rile de economie. Trimiterea se face aici. ea ofer solu ii asem n toare. solu iile cap t nuan . Pentru primul etaj. concuren ei i a pârghiilor valorice în general. Din acest punct de vedere. ea este una singur . y echilibrul. în dublu flux. supozi ia lui J. Din cealalt parte a lumii. consider m posibil existen a unui principiu unificator.Schumpeter de a gândi i analiza prin sisteme de economie politic pare îndrept it . Din interiorul ei se promoveaz ideea unei economii planificate centralizat i se relativizeaz importan a pie ei. y p strarea unor principii ale clasicismului liberal i acceptarea unor m suri de orientare economic în care statul este invitat s joace un rol activ. Cuprinse în textura politicii economice. Pe deplin st pân pe me te ugul de teoretician. numai la etajul normativ al tiin ei noastre. Dezvoltarea sa devine posibil prin contactul permanent pe care. dinspre R s rit. Pe calea sistemelor. y politica economic dobânde te fundament tiin ific. privit prin prisma ocup rii cât mai depline a for ei de munc . keynesismul atrage i re ine aten ia prin câteva idei cu caracter de noutate. tiin a economic nu r mâne osificat . sisteme de politic economic diferite.'33. în forma concret-specific a sistemelor sale. Marea criz îi "produce" pe Keynes i a sa Teorie general . inspirat din Marx. Engels i Lenin i aflat tot timpul în duel cu "economia politic burghez ". credem. cu cea 12 . Criza economic i politic a anilor '80 avea s -i pun serios în cauz statutul. Pentru evolu ia tiin ei economice i a politicii economice pe care a inspirat-o. în func ie de filosofia social dominant . cel pozitiv.A. fizic i monetar. botezat cu numele de economie politic a socialismului. Momentul cu cea mai semnificativ influen asupra acestui proces se încadreaz în perimetrul anilor '29.ELEMENTE DE MICROECONOMIE "R scolit " de marxism i "primenit " prin neoclasicism. Sistemul de economie politic bazat pe filosofia liberal clasic i neoclasic sufer un serios afront. Faptul c propozi iile tiin ei economice inspir . economia politic iese la ramp printr-un alt "copil" al ei. îl are cu lumea. devine problema principal a economiei politice.

y evolu ia vie ii economice este totu i guvernat de legi economice obiective. p. y obiectul ei de studiu r mâne via a economic . cu economie dezvoltat . În al doilea rând. N.I. dar define te coeren a obiectivelor politice i sociale date. Economie politique. dar ofer acesteia fizionomia. vol. Lu ac. Clipa. de a ordona leg turile generale i de durat care se stabilesc între ele i de a deduce din realitate o explica ie simplificat a func ion rii economiei. aceast tiin contribuie la orientarea politicii economice. Economie politic . Aceste leg turi o men in vie i o oblig la un permanent examen.ELEMENTE DE MICROECONOMIE capitalist . În al treilea rând. Ea nu propune obiective politice sau sociale. Ignat. y analiza economiei nu poate avea caracter neutru. 21 I. Pohoa . 1988. y studiul vie ii economice trebuie realizat bidirec ional ± micro i macroeconomic. În func ie de anumite obiective i în condi ii concrete date. Teoriei sau analizei economice îi revine obliga ia de a elabora concepte. tiin a economic elaboreaz regulile de utilizare optim a surselor economice i modalit ile de realizare a bun st rii3 Economia politic i cei care o sprijin încearc s -i stabileasc grani ele i obiectul de studiu. care se manifest în timp i spa iu. constatând c 4: y economia politic nu se suprapune cu tiin a economic . y via a economic nu este decât un ansamblu de acte omene ti c rora autorii lor le dau sens. pur iluminist.i g seasc prelungirea fireasc prin etajul normativ într-o politic economic menit a înrâuri evolu ia faptelor dup modelul dorit. economia politic apare ca tiin a care. la nivel micro i 3 4 Raymond Barre. p. 1998. I. Pe baza celor relatate anterior. ea î i propune s descrie modele de gestionare a resurselor rare. Paris. este chemat s ofere solu ii pentru optimizarea rela iei resurse limitate ± nevoi nelimitate. pentru care trebuie s creeze bog ie material i spiritual . Bucure ti. tiin a economic studiaz comportamentul uman împotriva rarit ii. În primul rând. prin studiul vie ii economice. o oblig la dezvoltarea permanent . ea organizeaz faptele de natur a face s apar uniformit ile i regularit ile care caracterizeaz comportamentul uman. 10 . ci trebuie s . prefa ând-o i reprezentând-o. de a identifica determinantele i efectele fenomenelor. dar i cu cea socialist .14 13 . Editura Economic . Ghe. Dunod. dar i cu cea slab dezvoltat .

Sisteme economice Dinamic i istoric prin natura sa. Lu ac. y sistemul economiei de pia . economice i tehnice. Editura Economic . activitatea economic s-a desf urat în baza condi iilor de loc i de timp. guvernat de legi obiective. 35 -37 14 .Tipuri fundamentale ale sistemelor economice Delimitarea tipurilor fundamentale ale sistemelor economice poate fi realizat prin modul cum se r spunde la trei întreb ri fundamentale: y cine decide? y care sunt motiva iile dominante ale deciziei? y care sunt institu iile cheie ale cadrului în care se adopt deciziile? Pe baza ansamblului coerent al r spunsurilor tip la aceste întreb ri. c rora le corespund în realitate regimurile economice istorice. 5 1. s fundamenteze tipurile specifice de organizare i reglare a activit ii economice. Economie politic .ELEMENTE DE MICROECONOMIE macroeconomic. Teoria economic s-a preocupat. Clipa. Prin acestea.2. N. schimbându. În aceast privin . Sistemul economic este caracterizat ca un complex coerent de structuri institu ionale i sociale. Raymond Barre distinge trei sisteme economice principale: y sistemul economiei naturale.i modul de organizare în func ie de natura sistemului economic. într-un cadru socio-economic dat.2. sistemul economic s-a adaptat 5 I. psihologice sau mentale. Pohoa . Acesta are drept obiectiv esen ial atenuarea conflictului dintre resursele limitate i nevoile nelimitate. se pot desprinde tr s turile esen iale ale modelelor teoretice (imaginate) ale sistemelor economice.1. Ignat. chemate s aduc rezolv ri viabile problemei rarit ii. 1. p. y sistemul economiei de comand . înc de la începuturile sale. Ghe. Aceste sisteme economice s-au realizat în practic prin mecanisme de func ionare specifice. Bucure ti. I. 1998.

mecanismul de func ionare i-a schimbat structurile. în principal. activitatea economic a luat forma economiei naturale. activitatea economic se realiza. urm rindu-se doar satisfacerea nevoilor în limita propriei produc ii ob inute.ELEMENTE DE MICROECONOMIE condi iilor istorice concrete existente. prin care s-a asigurat mi carea sistemului economic. dimensiunile economiei naturale erau i mai extinse. În celelalte regiuni ale planetei. precum i resursele umane) erau aloca i la nivelul acestui sistem închis. în secolul al XIV-lea. Motiva ia principal a deciziilor acestora era crearea bunurilor destinate autoconsumului. au coexistat într-o unitate dialectic i dinamic . Principalii factori de produc ie disponibili în etapa respectiv i la nivelul acelei comunit i ( i anume resursele naturale. ele reprezentând ideatiz ri teoretice. care erau independente una de alta. Fiecare gospod rie individual executa toate activit ile. 15 . din popula ia regiunii mediteraneene (care era centrul activit ii economice. Astfel. Economia natural reprezint acel sistem economic prin care fiecare comunitate î i satisface necesit ile din rezultatele propriei sale activit i. de la ob inerea diferitelor materii prime. care au coexistat i s-au intercondi ionat. de aproximativ 60-70 milioane locuitori. ini iativa acesteia apar inând membrilor grupului respectiv. De fapt. sociale i politice).1. În diferite etape de dezvoltare a sistemului economic. Aprecierea acesteia ca fiind organizat sub una dintre aceste forme se face dup criteriul preponderen ei pe care o de ine fiecare în cadrul întregii activit ii economice. circa 90% tr iau din munca câmpului. aceste dou elemente ± sistemele economice i mecanismele specifice ± s-au integrat organic. bunurile de capital. dup Fernand Braudel.1 Caracteristicile sistemului economiei naturale La începuturile existen ei sale.2.. f r a apela la schimb. mijloacele. Totodat . iar 60-70% din produc ia regiunii nu ajungea pe pia . realitatea economic nu a putut fi delimitat rigid în cele trei sisteme economice. la nivelul gospod riilor individuale. 1. Ea a fost preponderent pân la prima revolu ie industrial . În cadrul economiei naturale. care s-a mai numit i economie casnic închis sau noneconomie. pârghiile etc. pân la preg tirea lor în form definitiv pentru consum. care putea lua dou forme: y autoconsum final ± ce permitea satisfacerea direct a nevoilor de via ale oamenilor.

În cadrul economiei de pia . care este tratat ca centru al impulsion rii activit ii economice.2. Fiecare avea o activitate economic diversificat . al pie ei. dar drept. spirit creator. Evolu ia înregistrat în cea mai mare parte a rilor cu economie de pia se caracterizeaz prin: 16 .ELEMENTE DE MICROECONOMIE y autoconsum intermediar ± destinat producerii altor bunuri. având drept rezultat producerea bunurilor necesare satisfacerii trebuin elor. Criteriile cu care aceasta opereaz sunt cele ale eficien ei i concordan ei activit ilor economice cu nevoile efective ale societ ii. economia este multipolar . preocupare permanent pentru înnoire i modernizare. 1.1. în care produc ia i consumul erau îmbinate într-o singur func ie d t toare de via . activitatea economic este pus în mi care printr-un mare num r de decizii aparent independente unele fa de altele. izolat din punct de vedere economic. activit ile agen ilor economici sunt supuse examenului riguros. agen ii economici trebuie s fie receptivi la semnalele pie ei. Pentru a supravie ui în condi iile economiei de pia i. iar ini iativa apar ine fiec rui individ. Economia de pia reprezint acel mod de organizare a economiei care se întemeiaz pe mecanisme obiective ce pun în valoare pia a i în care raportul dintre cerere i ofert determin principiile de prioritate în alocarea i utilizarea resurselor materiale. Într-o astfel de organizare. a a cum experien a acumulat pân în prezent o demonstreaz . umane i financiare disponibile. pentru a desf ura activit i rentabile. în special cele elementare (biologice). dup caz. cu atât mai mult. munca desf urat în toate componentele economiei na ionale. limitate de nivelul sc zut de dezvoltare existent.2. Având în vedere multitudinea centrelor de decizie. gestionarea i reglarea economiei na ionale. în care pia a are un rol hot râtor în alocarea i utilizarea resurselor. sistemul economic de o deosebit performan . s manifeste inventivitate. Institu ia de baz o reprezint gospod ria familial . aceasta r spl tind ori sanc ionând. s aib o înalt capacitate de adaptare la schimb rile mediului economico-social i flexibilitate în mecanismul de func ionare. s-a dovedit. Economia de schimb ± sistemul economiei de pia Conceptul i con inutul economie de schimb Economia de schimb. ca i organizarea.

ELEMENTE DE MICROECONOMIE y reducerea num rului centrelor de decizie semnificative. i european . y existen a marilor grup ri monopoliste. mai pu in numeroase i de for e aproximativ inegale. care nu poate rezolva problemele din anumite sectoare. în principal. ca urmare a faptului c produc torii din anumite sectoare. prin urm toarele tr s turi6: contemporane rile dezvoltate se 6 I. în principal. Economia de pia este format . ceea ce a avut inciden e asupra ini iativei economice. la o economie a marilor unit i. anima i de grija ap r rii intereselor profesionale comune. numeroase i de for e aproximativ egale. y interesul financiar al statului pentru unele activit i f r riscuri. N. y apari ia economiei de grup. y salvgardarea interesului economic al na iunii. Dintre factorii care au determinat aceast evolu ie amintim: y procesul concuren ei ± care a dus la eliminarea celor slabi de c tre cei puternici (a a numitul darwinism social). japonez etc. Sectorul public a c rui constituire s-a datorat unor cauze diverse: y caren a ini iativei private. au fost determina i s adopte politici apropiate sau complementare în anumite domenii. Sectorul privat. de exemplu) etc. dup cel de-al doilea r zboi mondial. Cu toate acestea. care au impus necesitatea acumul rii de capital i concentrarea acestuia într-un num r mic de unit i. caracterul multipolar al economiei s-a men inut. caracterizate printr-o rentabilitate sc zut . Ghe. dar care aduc beneficii regulate i considerabile (anumitor monopoluri ale statului). Bucure ti. 1998. Economie politic . y exigen ele progresului tehnic i ale formelor moderne de produc ie. 35 -37 17 . Ignat. y apari ia centrelor de decizie publice. Pohoa . a fenomenelor de integrare economic etc. y considera ii politice (ap rarea na ional . caracterizat prin trecerea de la economia micilor unit i. din dou sectoare: 1. Lu ac. Caracteristici i tipuri ale economiei de pia Tipul actual de economie de pia existent în caracterizeaz . 2. Clipa. y dezvoltarea societ ilor transna ionale. p. I. Editura Economic . dar apoi. mai ales de origine american înainte de 1944.

y este o economie în care profitul reprezint mobilul central al activit ilor economice. y tipul vest-european. ca ceva unitar. ci se prezint într-o mare diversitate de situa ii. în principal. y este o economie de întreprindere în care universul macroeconomic este fundamental în activit ile din economia na ional . modul i nivelul la care se exercit interven ia statului în economie. în care sectorul privat coopereaz cu cel public. y este o economie în care statul exercit . adepte ale ideii de superioritate a întreprinderii private i liberei ini iative. adepte ale interven iei active a statului în economie. de doctrina economic ce are un rol mai mare în adaptarea politicii economice etc. care reprezint un sistem economic care tinde spre reunirea libert ii pie ei cu armonia social . y este o economie de calcul în expresie monetar ± moneda servind drept numitor comun al activit ilor agen ilor economici. prin care el nu desfiin eaz pia a i nici nu îndepline te func iile ei. de rolul i func iile reale ale pie ei.ELEMENTE DE MICROECONOMIE y este o economie multipolar . rolul de catalizator al statului realizându-se prin modalit i ce reflect transpunerea 18 . o interven ie indirect i global . s -i corecteze e ecurile i s vegheze asupra func ion rii ei. îns . y este o economie descentralizat ± întrucât orice agent economic are autonomie de op iune. ci caut s completeze. r spunzând cerin elor de evaluare ± cuantificare a cheltuielilor i a rezultatelor. cele mai reticente la interven ia economic a statului. variind dup coloratura politic a guvernului. care cuprinde economiile de pia cele mai liberale i cele mai pu in înclinate spre dirijism. Sistemul real al economiei de pia nu apare. y tipul de economie social de pia .. de decizie i de ac iune. y tipul de economie paternalist ¸ care se caracterizeaz prin puternice elemente tradi ionale i na ionale ce faciliteaz dezvoltarea spiritului de ini iativ i de competi ie al agen ilor economici. cu angajamente reciproce în vederea satisfacerii acceptabile a unor cerin e economico-sociale. care cuprinde economiile de pia cu o pronun at tent dirijist . de experien e i de practici na ionale. se pot identifica mai multe tipuri concrete de economie de pia : y tipul anglo-saxon. În func ie de gradul. în sensul c se caracterizeaz prin multitudinea i diversitatea centrelor de decizie economic .

aceasta implic drept necesar ( i constituie baza material a existen ei purt torilor rela iilor administrative) birocra ia.2. Profitul este doar un indicator al unei bune gestiuni. Toate aceste decizii se reg sesc în planul centralizat. de regul statului.1.ELEMENTE DE MICROECONOMIE la nivel macroeconomic a sistemului paternalist de la nivel micro-social. se spune c economia este unipolar . Componentele economiei individuale. reprezentând o norm de conduit pentru agen ii economici. Economiile na ionale care au func ionat pe coordonatele acestor tipuri au eviden iat. Sistemul economiei centralizate (de comand ) Sistemul economiei de comand a ap rut ca o reac ie ideologic la unele disfunc ionalit i ale func ion rii reale a sistemului economiei de pia . bineîn eles. În plus. dar niciodat un stimulent al activit ii economice. Întrucât principalele decizii economice sunt concentrate într-un centru unic. cu rezultate diferite. preocuparea pentru bun starea social . 19 . în care deciziile sunt luate de agen ii economici care le execut . etc.3. În virtutea dreptului de proprietate asupra unei p r i importante a avu iei na ionale. folosindu-se în acest scop aparatul de stat. rela ii care exclud prin defini ie pia a. Îns acestea au o pondere limitat în ansamblul produc iei sociale. de realizarea c rora depinde i satisfacerea intereselor personale.principala surs de progres economic i social. ini iativa deciziei economice apar ine unei autorit i centrale. statul substituie rela iile economice dintre subiec ii economiei cu rela iile verticale de tip administrativ care. viabilitatea sistemului lor economic i institu ional . prin îns i natura lor. iar realizarea lor este obligatorie. for a social vital interesat în blocarea rela iilor de pia . au caracter marginal. În cadrul acestui sistem. Doar în componentele economiei individuale profitul exprim interesul personal i reprezint motiva ia principal a deciziei economice. sunt anti-economice. Motiva ia dominant a oric rei decizii economice este interesul general al colectivit ii na ionale. 1.

Ideile economice.2. pragmatic. deci. definirea pe scurt a obiectului economiei dup vechii greci. moral etc. istorie. Micro-economie. Secolul clasicismului economic î i poart pe deplin meritat numele. a a cum arat i Paul Samuelson. 14-e Edition entierement reveu et mise a jour. Statul adopt legile care reglementeaz via a economic . Orientarea economiei la nivel macroeconomic se realizeaz prin sistemul impozit rii. cea mai mare parte a deciziilor sunt adoptate prin intermediul pie ei. fiind compus din "oikos" care înseamn cas . Economiile contemporane ± economii mixte În realitate. legea. prin politica monetar . 7 SUMAR y Termenul economie este de origine greac .1. asigur o serie de servicii publice indispensabile func ion rii mecanismului economic sau chiar a bun st rii marii majorit i a indivizilor. Paris. tiin a economic începe s însemne o specialitate precis . William D.. Scopul tiin ei economice este r spicat declarat a fi utilitarist. ast zi. rezultatul unor cercet ri întreprinse de profesioni ti. în nici o societate contemporan economia nu se prezint . disipate pân atunci în lucr ri de filosofie. Ca atare. Mi carea faptelor o împinge spre o y y 7 Paul A. Desigur. a a cum deja s-a subliniat. 74 20 . joac un rol important în modificarea func ion rii pie ei. de exemplu. protejeaz mediul înconjur tor. al cheltuielilor publice. bine delimitat . cetate i "nomos" care înseamn principiul.ELEMENTE DE MICROECONOMIE 1. "R scolit " de marxism i "primenit " prin neoclasicism. 1995. p. dar i mediul afacerilor. Samuelson. tiin a economic nu r mâne osificat .4. i nici nu s-a prezentat. Les Edition d' Organisation. regula etc. sunt acum adunate sub coper ile unor tratate de specialitate. în SUA. Doar în Anglia secolului al XIX-lea ea s-a apropiat destul de mult de acest model. este ca i cum ai încerca s aplauzi cu o singur mân " ± subliniaz Paul Samuelson. "A face s func ioneze o economie modern f r a recurge la cele dou jum t i ± pia a i statul ± concomitent. tiin a administr rii cet ii ar fi. Nordhaus. ea trebuie s fac cunoscute cauzele îmbog irii na iunii. într-o form pur . precum i printr-o serie de alte pârghii i instrumente ale politicii economice. Statul îns . Nu a existat niciodat o economie de pia în propor ie de 100%.

Care sunt particularit ile economiei naturale? 4. De ce clasicismul economic este considerat cel mai consistent curent al gândirii economice? 3. De ce este cconomia de schimb baza sistemului economiei de pia ? 5. economice i tehnice. Acesta are drept obiectiv esen ial atenuarea conflictului dintre resursele limitate i nevoile nelimitate.ELEMENTE DE MICROECONOMIE confruntare interioar permanent . De ce este considerat economia de comand sistemul economiei centralizate? 21 . Momentul cu cea mai semnificativ influen asupra acestui proces se încadreaz în perimetrul anilor '29. Sistemul economic este caracterizat ca un complex coerent de structuri institu ionale i sociale. Care este contribu ia fiziocra ilor la devenirea economiei politice ca tiin ? 2.'33. y ÎNTREB RI 1. psihologice sau mentale.

ELEMENTE DE MICROECONOMIE 22 .

Second Edition. având form material . Definirea conceptului Prin bun. 1994.C. bunurile necesare existen ei umane se prezint sub o multitudine de forme. O astfel de defini ie ne d posibilitatea s facem distinc ii clare între conceptele de bunuri. expresia de ³bunuri i servicii´ fiind foarte frecvent utilizat . care. 28 23 . 8 V. neavând o astfel de form 8. expresia de ´bun material´. cum se consider .Heineman. se în elege tot ceea ce ofer omului satisfac ie în urma consumului. Realitatea este c termenul de bunuri are un con inut foarte larg.ELEMENTE DE MICROECONOMIE MODULUL 2 TEORIA UTILIT II I A CONSUMULUI Existen a oamenilor se bazeaz pe consumul de bunuri materiale i servicii (pe care fie le preiau direct din natur .1. Victor T.1. cât i ca membri ai unor socio-grupuri). În acest sens. prin urmare. produse i servicii. Butterworth . folosit la fel de frecvent. utiliz rii sau doar simplei posesii.1. las de în eles faptul c bunurile pot îmbr ca i form nematerial . Categorii de bunuri Având un con inut foarte complex. realizarea acestuia f când necesare toate tipurile de activit i economice pe care ei le desf oar (atât ca indivizi. p. se folosesc incorect. în urma unor procese. 2. referindu-se la ceea ce în limbajul curent înseamn atât produse. de regul . Aceasta înseamn c tot ceea ce creeaz o stare de insatisfac ie sau disconfort nu este ³bun´ (fiind. Middleton: Marketing in Travel and Tourism. 2. no iunea de produs nu desemneaz doar bunurile materiale capabile s satisfac anumite nevoi. cât i servicii. indiferent dac îmbrac form material sau nematerial . în general. Pe de alt parte. nu de pu ine ori. London. în timp ce serviciile sunt prestate. mul i speciali ti sunt de p rere c bunurile au specific faptul c sunt produse. În acela i timp. fie le achizi ioneaz de pe pia ). ³r u´).

reunite într-o form identificabil . chimice sau de alt natur ). no iunea de bunuri se refer la toate produsele utile omului. Principala caracteristic a acestora este abunden a în raport cu nevoile i interesele economice. de natura nevoii pe care o acoper (hran . 2. Incluzând i rezultatele ³rele´ ale unor procese (cum ar fi cele care polueaz mediul). putându-se consuma la alegerea de in torului în ceea ce prive te cantitatea.). 89 -90 24 . timpul i spa iul. organiza ii etc.ELEMENTE DE MICROECONOMIE în limbajul curent. Bucure ti. nu pot fi ³de inute´ de utilizatori. 9 Bunurile libere se caracterizeaz prin aceea c se g sesc în cantit i suficient de mari pentru a acoperi cu prisosin toate nevoile oamenilor. 1995. neîmbracând form material . siguran . în el torie etc. acestea fiind specializate tocmai în g sirea solu iilor de utilizare a resurselor limitate in vederea maximiz rii gradului de satisfacere a nevoilor. p. for . de modul de procurare (preluarea din natur . indiferent de timpul i de spa iul în care ele se manifest . Bunurile materiale sunt produsele utile omului. a: Economie politic . cump rare de pe pia . 9 N. indiferent de forma de existen (material sau nematerial ). respectiv restric iilor economice. ci un ansamblu de caracteristici (fizice. activit i.1. rezultate din anumite procese (inclusiv naturale) i capabile s creeze satisfac ie sau insatisfac ie. motiv pentru care nu fac obiectul preocup rilor.2. motive pentru care nu pot fi consumate decât într-un anumit loc i la un moment dat. persoane. care se prezint sub forma corpurilor materiale cu dimensiuni i forme concrete. idei.). referindu-se. nu pot fi p strate sau stocate. servicii. rezult c produsele au o arie de cuprindere mai mare decât a bunurilor. Tipuri de bunuri Apari ia i dezvoltarea tiin ei economice nu s-ar fi realizat dac resursele necesare oamenilor pentru acoperirea nevoilor ar fi fost peste sau la nivelul nevoilor ori trebuin elor. Plecându-se de aici. cer it. în egal m sur . În concluzie. Serviciile sunt produse care. Dobrot . educa ie etc. Editura Economic . bunurile care intr în consumul oamenilor se grupeaz în dou mari categorii: libere i economice. mo tenire. la obiecte.

dac sunt produse pentru a satisface alte nevoi decât ale de in torului. Editura Economic . comparativ cu nevoile de acoperit. având rolul de a satisface direct nevoile de existen ale oamenilor. de pild ). bunurile se grupeaz în: y corporale. Vol. bunurile economice pot fi: y de consum personal. utilizându-se. bunurile economice se împart în: y primare. dac nu sunt procurate de pe pia (nef când obiectul actelor de schimb).ELEMENTE DE MICROECONOMIE Bunurile economice sunt acele bunuri care. c ldur ).i pune în func iune un aparat electro-casnic). cât i de consum productiv (când se folose te pentru iluminatul unui atelier de produc ie. în cadrul anumitor procese de produc ie. denumite i servicii asu bunuri nemateriale. y necorporale. Unul i acela i bun se poate transforma din liber în economic de îndat ce ( i acolo unde) devine insuficient. bunurile sunt de dou feluri: y m rfuri. fiind preluate de consumatori direct din natur (aer. la confec ionarea altora. 15 25 . Caracteristica acestora va fi raritatea. într-un anumit spa iu i într-o perioad dat . inând seama de scopul în care sunt consumate. 1993.1. Gherasim. Fiecare din categoriile de bunuri prezentate se pot împ r i în alte grupe. y bunuri necomerciale. 10 T. se afl în cantit i insuficiente. p. provenind din anumite procese de produc ie. având form material . Unul i acela i bun (cum ar fi energia electric ) poate fi în acela i timp atât de consum propriu-zis (dac se folose te de o persoan oarecare pentru a. Dup forma de existen . trebuind s fie supuse ra ionaliz rilor de ordin economic cu ocazia producerii (ob inerii) i utiliz rii (consum rii) lor. În func ie de provenien . În raport cu natura lor economic . subgrupe etc10. y intermediare. respectiv insuficien a lor material fa de trbuin ele umane. Bucure ti. y informa ii. y de consum productiv. f când obiectul schimburilor pe pia (actelor de vânzare-cump rare) . ap . Microeconomie.

ELEMENTE DE MICROECONOMIE 2.2. În tiin ele economice. Unitatea de m sur utilizat în acest scop este cunoscut sub denumirea englezeasc de util. oferind astfel pl cere sau satisfac ie purt torului acesteia. de faptul dac se dispune sau nu de bunuri complementare sau substituibile etc. utilitatea se raporteaz întotdeauna la o anumit nevoie pe care bunul în cauz . fiind cel mai frecvent întâlnit în tiin ele economice. respectiv psihologie. utilitatea poate fi cardinal sau ordinal . Majoritatea modelelor economico-matematice care implic teoria utilit ii sunt fundamentate pe 26 . dat bunurilor de caracteristicile sale fizico-chimice care contribuie la acoperirea nevoii. De asemenea. 2.1. a bunurilor i serviciilor este aceea c ele sunt utile omului. asigurat de însu irea bunurilor de a putea fi utilizate în momentul sau perioada în care acest lucru se impune. de gusturi i preferin e. y utilitate temporal . de sex sau vârst .2. satisfac ia se raporteaz la o singur persoan . conferit bunurilor de însu irea lor de a se afla în locul în care se manifest nevoia sau acolo unde pot fi consumate.). Definirea i formele utilit ii Fiind preluat in economie din filosofie.1. vom putea vorbi despre: y utilitate fizic . Utilitatea cardinal Prin utilitate cardinal se în elege utilitatea care s-ar preta la m sur ri i exprim ri cifrice ale rezultatelor. definitorie. lucru care se dovede te cu ocazia consumului lor propriu-zis. Utilitatea Caracteristica de baz . Luând în considerare caracteristica dominant avut în vedere în definirea utilit ii. este în m sur s o acopere. y utilitate spa ial . În func ie de modul în care s-ar preta la cuantific ri.2. no iunea de utilitate a unui bun se define te ca fiind capacitatea acestuia de a crea satisfac ie în urma consumului. utiliz rii sau doar posesiei. 2.1. prin caracteristicile sale intrinseci. unul i acela i bun putând avea pentru consumatori diferi i utilit i total diferite (în func ie de intensitatea nevoii. a utiliz rii în diverse scopuri sau a simplei posesii.

iar bunul Y este. F r a se apela la exprim ri cifrice ale rezultatelor m sur rilor. ceea ce se poate scrie i astfel: dac UX > UY i UY > UZ. pân la ora actual nu s-a reu it înc m surarea cifric a utilit ii bunurilor. s afirme c utilitatea unuia este mai mare. iar o bun parte din mecanismul de func ionare a pie ei ar r mânea necunoscut . întâlnit atunci când consumatorul poate afirma f r dubii c bunul X este preferat bunului Y (f r ca i bunul Y s fie preferat bunului X). y de tranzitivitate. Nici chiar schimbarea unit ii de m sur nu rezolv problema.1. F r a apela la ea. Va putea fi stabilit astfel o ierarhie a preferin elor unui consumator.2. exprimabil 27 prin urm toarea fraz : . orice consumator este în m sur . Imposibilitatea oper rii în practic (cel pu in pân acum) cu utilitatea cardinal nu-i anuleaz cu nimic importan a teoretic excep ional . Cu alte cuvinte. care se exprim printr-o fraz de genul: dac un bun X este preferat unui bun Y. În practic îns .i astfel ordona preferin ele în func ie de acestea. utilit ile bunurilor pot fi ordonate cresc tor sau descresc tor. de pild . y de indiferen (echivalen ). la rândul s u. utilizarea banilor în locul util-lilor (cum a propus Alfred Marshall) fiind confruntat cu acelea i dificult i. egal sau mai mic decât a celuilalt. bunul X va fi preferat bunului Z.2. cu toate str daniile manifestate de speciali ti (în primul rând de psihologi i sociologi. dar i de economi ti). între utilit ile bunurilor pot fi puse în eviden urm toarele tipuri de rela ii: y de preferin strict .Utilitatea ordinal Chiar în condi iile în care utilitatea nu poate fi m surat cu precizie. o sumedenie de ra ionamente economice ar fi imposibil de f cut. are utilitatea de 70. preferat altui bun Z. atunci când trebuie s compare între ele dou bunuri.ELEMENTE DE MICROECONOMIE ipoteza cuantificabilit ii acesteia. una i aceea i persoan putându. 90 sau 130 de util-i. astfel încât nimeni nu poate spune c o pâine. atunci UX > UZ. ea exprimându-se în felul urm tor: UX > UY (în teoria utilit ii semnul ³>´ traducându-se prin expresia: este preferat). 2.

derivata prim i secund având semnifica ii economice diferite i clare (dup cum se va vedea imediat). Prin urmare. satisfac ia oferit de ele fiind aceea i. utilitatea poate fi total . realitatea economic operând numai cu valori pozitive sau nule (nu i negative). Func ia de utilitate este o func ie (în sens matematic) ce exprim rela iile existente între m rimea utilit ii i cantitatea consumat din una sau mai multe m rfuri. y definit pentru valori nenegative. Rela ia de echivalen o implic i pe cea de tranzitivitate. x ± cantitatea consumat din marfa X.Utilitatea total Utilitatea total (U) este expresia satisfac iei totale pe care consumatorul (individual) o simte în urma consum rii unei anumite cantit i dintr-un bun dat sau din mai multa bunuri. atunci cele dou bunuri sunt echivalente sub aspectul utilit ii. În economie. deoarece dac : UX | UY i UY | UZ . aceasta va fi exprimat de rela ia: Ux = f(x) în care: Ux ±utilitatea total a m rfii X. 2.1. o astfel de func ie se consider a fi: y continu .ELEMENTE DE MICROECONOMIE dac bunul X nu este preferat bunului Y. medie i marginal .3. utilitatea total a unei m rfi este o func ie de cantitatea consumat din acea marf . 2. dar nici bunul Y nu este preferat bunului X.2. atunci UX | UZ . Dac este vorba de utilitatea total a unui bun oarecare X. Grafic. evolu ia utilit ii totale a unei m rfi X are loc dup curba din Fig. trecerea de la un nivel la altul al utilit ii f cându-se prin parcurgerea tuturor valorilor intermediare (ceea ce în realitate nu se întâmpl întotdeauna a a). y dublu diferen iabil . 28 .1. consumatorului fiindu-i indiferent pe care îl va achizi iona. În func ie de modul în care este abordat .

suprasaturarea neafectând satisfac ia consumatorului. f r excep ii. suprasaturarea devenind sup r toare (lucru valabil în cazul unor m rfuri de genul alimentelor. automobile etc. 2) Pe de alt parte. medicamentelor etc. odat cu cre terea consumului are loc i sporirea satisfac iei consumatorului (a utilit ii totale U). din punctul de vedere al utilit ii totale. 3) Utilitatea total atinge nivelul maxim Umax în momentul în care consumul din marfa dat X este optim (este egal cu xo). c ldurii.ELEMENTE DE MICROECONOMIE U TM M U U O xo x Fig. a) utilitatea total r mâne constat (curba utilit ii totale transformându-se într-o dreapt ± linia întrerupt ± paralel cu axa absciselor). ceea ce se întâmpl în cazul majorit ii m rfurilor (locuin e. f r a dep i nivelul optim xo. 2. 29 .). Evolu ia utilit ii totale (U) a unei m rfi X în func ie de m rimea consumului (x) Pe baza unui astfel de grafic pot fi f cute câteva constat ri. ceea ce înseamn c neconsumând nimic din marfa dat . De aici rezult c . un consum este optim numai dac maximizeaz satisfac ia total a consumatorului. 1) Înainte de toate se poate observa c . atâta vreme cât consumul variaz cu valori pozitive.).1. curba utilit ii totale pleac din originea sistemului de axe. consumatorul nu înregistreaz nici o satisfac ie (unui consum nul nu-i poate corespunde decât o satisfac ie nul ). sunt posibile dou evolu ii distincte. 4) Atunci când consumul dep e te nivelul optim. b) utilitatea total descre te.

l sând satisfac ia neschimbat .1. cre terea consumului ducând la insatisfac ie. 30 (U (x . nu orice cre tere a consumului este dorit de beneficiar. la un moment dat cre terea devenind nul . iar apoi transformându-se în descre tere. pe m sura major rii consumului cu câte o unitate. rezult c . prin utilitate marginal a unui bun se în elege sporul de utilitate dobândit în urma supliment rii consumului din acesta cu o singur unitate. cunoscut ca coal a utilit ii marginale.).a. ea marcând apari ia neoclasicismului în economie(reprezentat i de Stanley Jevons. determinând cre terea satisfac iei consumatorului. raportul dintre utilitatea total i consumul total nefiind neap rat direct propor ional.2. Utilitatea marginal Utilitatea marginal (U`sau Um) este un concept introdus în teoria economic de renumita coal de la Viena. Din aceast defini ie rezult i formula sa de calcul: Um ! în care: (U = U1 ± U0 ± sporul de utilitate total determinat de cre terea consumului din marfa X cu (x unit i. Dintr-o astfel de evolu ie poate fi desprins semnifica ia utilit ii marginale. se poate constata c . dar din ce în ce mai lent.1). Dac se dep e te nivelul optim xo al consumului (ceea ce nici un consumator normal. ale c rei baze au fost puse de Carl Menger (1840 ± 1921). Cu alte cuvinte. ea ne arat cu câte unit i cre te sau scade utilitatea total atunci când consumul din marfa considerat spore te sau se diminueaz cu o unitate. y inutile. m rfurile se pot dovedi: y utile.4. 2. Alfred Marshall . Din evolu ia utilit ii totale raportat la modificarea consumului. y dezutile. Urm rindu-se evolu ia utilit ii totale a unei m rfi X (din Fig. Eugen Böhm ± Bawerk. în urma consumului m rfurile. Prin urmare. Leon Walras. satisfac ia poate l sa locul insatisfac iei (utilitatea se transform în desutilitate). U0 ±utilitatea ini ial .ELEMENTE DE MICROECONOMIE Prin urmare. având un comportament ra ional. 2. nu va face). aceasta cre te.

sunt recomandate formule echivalent.2.± sporul de consum din marfa X. (x = x1 ± x0 . 2. dU. ca i pentru toate cazurile teoretice când varia iile consumurilor sunt privite la limit . prima derivat (inclusiv par ial ) a unei func ii de utilitate are semnifica ia de utilitate marginal (indicându-ne cu câte unit i variaz utilitatea total când consumul din bunul considerat cre te sau scade cu o unitate).). x U ± varia ia utilit ii totale ca efect al varia iei onsumului cu m rimea dx sau x x. U` O xo x Fig. a c ror frac ionare fizic le-ar face inutilizabile ± televizoare. lapte etc. de genul: dU U`! dx xU U`! xx în care: dx. Grafic. Pentru bunurile perfect divizibile (energie electric . Evolu ia utilit ii marginale a unei m rfi X 31 .2. De i aceast formul are o valabilitate general . unii speciali ti o recomand numai pentru m rfurile ³imperfect divizibile´ (bunuri al c ror consum nu se poate exprima decât în numere întregi. autoturisme etc. xx ± varia ia la limit (tinzând c tre zero) a consumului din marfa X. De remarcat c . utilitatea marginal are evolu ia din Fig.). x0 ± consumul ini ial din marfa X. 2. tinzând spre zero. x1 ± consumul modificat (m rit sau mic orat). în economie.ELEMENTE DE MICROECONOMIE U1 ± utilitatea dup modificarea consumului din marfa X.

2. Rela iile dintre utilitatea marginal i cea total 1) Se observ c . utilitatea marginal scade continuu. utilitatea marginal devine nul iar utilitatea total ajunge la nivelul maxim. Rela iile existente între utilit ile totale i marginale ale unui bun sunt cele sugerate de Fig. Acest lucru este rezultatul unei legi cunoscute sub denumirea de lege a utilit ii marginale descrescânde sau de legea lui Gossen (dup numele psihologului german Heinrich Gossen. U Umax U O xo x U` O xo x Fig. 2) În momentul în care se atinge nivelul optim xo al consumului. De aici rezult c . utilitatea marginal scade. atât timp cât consumul nu dep e te nivelul optim xo. 2. care a semnalat-o.ELEMENTE DE MICROECONOMIE A adar. în 1843. ceea ce face ca utilitatea total s creasc din ce în ce mai încet.3. simultan cu sporirea consumului. pentru prima dat ). este necesar ca 32 . pentru ca un consum s fie optim. uneori înregistrând i valori negative (dac suprasaturarea provoac nepl cere).3.

la un moment dat.2. utilitatea marginal va fi pozitiv i continuu descresc toare. de sub ac iunea sa.2. 2. iar utilitatea total devine descresc toare (lucru marcat de curba continu . aferent m rfurilor dezutile)) sau se men ine nul . prin dep irea consumului optim. devin inutile) care ies. De i literatura economic nu se ocup de a a ceva.i cheltuie te veniturile pe m rfuri care s -i provoace insatisfac ie). fiind expresia raportului dintre utilitatea total i cantitatea consumat din acea marf : U u! . 3) De îndat ce se dep e te nivelul optim al consumului. atât timp cât consumatorul nu iese din limitele comportamentului ra ional (nu. 2. utilitatea marginal devine negativ (curba aferent coborând sub axa absciselor). existând m rfuri (cele care.ELEMENTE DE MICROECONOMIE utilitatea sa marginal s fie nul . în Fig. cât i în practic . credem c nu ar fi lipsit de importan nici o a treia form a utilit ii ± cea medie. în medie. Din toate aceste evolu ii se desprinde înc o remarc important : legea utilit ii marginale descrescânde nu are o valabilitate chiar general .6. pe fiecare unitate de marf (de un anumit gen X) consumat .1.2.5 Utilitatea medie Utilitatea medie (u) s-ar putea defini ca fiind utilitatea care revene. x Rolul ei în analizele economice este similar cu cel al oric ror alte m rimi medii utilizate pe larg atât în teorie. 2. cu linia întrerupt ) care se suprapune pesete axa absciselor. 33 .1. Totu i. Utilitate concret i abstract Oare este într-adev r utilitatea incompatibil cu mecanismul de creare a valorii? Trebuie neap rat s se fac abstrac ie de ea pentru a descoperi esen a valorii în maniera teoriei valorii munc ? Iat dou întreb ri c rora vom încerca s le d m unele r spunsuri. curba sa transformânduse într-o dreapt (marcat .

care în sine nu este nici 11 A. la fel i utilit ile concrete sunt extrem de variate.) unui obiect. trebuie s observ m c are dou în elesuri: uneori exprim utilitatea (s. Ea se afl întotdeauna într-o coresponden foarte clar cu o nevoie particular . i poate fi lipsit de utilitate în cazul unui om care nu are nevoie de el. începând cu creatorii i continuând cu to i sus in torii ei. adep ii teoriei utilit ii nu au adus critici clare pe marginea acestei confuzii.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Înc de la A. iar alteori puterea de cump rare«Una poate fi numit <<valoare de întrebuin are>> (s. Dup cum muncile concrete sunt diferite între ele dintr-o foarte mare diversitate de puncte de vedere. Smith. 1962. pe seama lor nu pot fi avansate teze cu privire la esen a i nivelul pre urilor. prin însu irile sale concrete (gust. Inclusiv K.n. p. care se manifest la nivelul unui consumator de asemenea concret. Iar ceea ce este oarecum surprinz tor. form . miros. poate satisface o nevoie concret (cea de hran ). s zicem. credem c nu este chiar foarte greu s accept m faptul c . În acest sens el scria: "un element de aceea i m rime exist în dou obiecte diferite«Cele dou obiecte sunt egale cu un al treilea element. De aceea. se confund valoarea de întrebuin are cu utilitatea. Marx. Unul i acela i bun poate avea utilitate concret pentru un om care i-l dore te. no iunile de valoare de întrebuin are i de utilitate au fost folosite cu sensuri similare. Smith: Avu ia na iunilor. Aceste însu iri pot fi create de natur sau de inteligen a i munca omeneasc . pleac de la utilitatea concret (valoarea de întrebuin are) a m rfurilor. Pentru a explica esen a valorii. "Cuvântul VALOARE . el a încercat s g seasc elementul comun m rfurilor implicate în rela ia de schimb. momentul când devine disponibil etc.spunea el -. alta <<valoare de schimb>>".11 De aici rezult c în teoria valorii munc .). Cercetare asupra naturii i cauzelor ei.).n. Editura Academiei. I. 24 34 . are o utilitate concret ori de câte ori. acela i lucru s se întâmpl i cu utilitatea. spa iul în care se afl . a a cum munca omeneasc pus la temelia valorii îmbrac dou forme diferite (concret i abstract ). vol. Bucure ti. Un m r. atunci când î i expune concep ia privind teoria valorii munc . Utilitatea concret a unui bun nu este altceva decât ceea ce economia politic clasic denumea valoare de întrebuin are: totalitatea însu irilor naturale (fizico-chimice i de alt natur ) pe care bunul respectiv le posed i prin intermediul c rora el este capabil s acopere anumite nevoi concrete de consum (devenind astfel util). În ceea ce ne prive te.

element care s nu se confunde cu nici una din caracteristicile lor naturale. dat de consumul de munc omeneasc . nimeni nu ne-ar putea convinge de contrariu (c f r consum produc ia ar mai avea sens). respectiv capacitatea bunurilor de a crea oamenilor satisfac ie (pl cere) în urma consumului. Prin utilitate abstract vom în elege (ca i în cazul muncii abstracte) utilitatea privit f cându-se abstrac ie de toate aspectele sale concrete. nu este neap rat necesar ca analizele s se fac prin abandonarea sferei circula iei i p trunderea în sfera produc iei. Prin urmare. Editura Politic . Marx: Capitalul. ce ar putea avea comun m rfurile de genul calculatoarelor. unde se reg se te utilitatea ca izvor al valorii i unde se iau o infinitate de decizii cu privire la pre uri. evident c mai nimic. lucru care se verific numai în sfera consumului. circula ia m rfurilor (unde pre urile se manifest ca expresie a valorii) este abandonat . De aceea. ele mai au un element comun: toate furnizeaz consumatorilor lor satisfac ie sau pl cere în urma consumului. 12 K. aspirinelor. p. analizele fiind reluate în sfera produc iei. se poate formula i urm toarea tez : elementul comun tuturor m rfurilor este utilitatea abstract . Acest element comun nu poate fi o proprietate natural oarecare «". Urmând cu stricte e un ra ionament aproape identic. vol. particulare. Totu i. pentru a se g si elementul comun tuturor m rfurilor care fac obiectul schimburilor. conchizând apoi c "Elementul comun care apare în raportul de schimb al m rfii este deci valoarea ei"12. Bucure ti. Iar oricât s-ar insista pe ideea c f r produc ie nu ar exista consum. inclusiv analiza mecanismului de formare a pre urilor prin prisma teoriei consumului este absolut indispensabil (cum neap rat necesar este i cea prin prisma produc iei). în afar de munca încorporat în ele atunci când au fost produse. Pentru a se ajunge la pre . troleibuzelor i asisten ei juridice? Sub aspectul însu irilor naturale (utilit ilor concrete). încercându-se g sirea elementului comun care se afl în cele dou m rfuri care fac obiectul raportului de schimb. Din punctul de vedere al consumatorului.ELEMENTE DE MICROECONOMIE unul nici cel lalt. iar consumul este un domeniu în care valoarea i pre urile pot fi analizate cel pu in la fel de bine ca în produc ie. Critica economiei politice. Condi ia hot râtoare ca un bun s fie dorit i s poat face obiectul schimbului este ca el s fie util. La fel de u or se poate intra în sfera consumului. 1960. I. Schimbul de m rfuri este un proces care se interpune între produc ie i consum. 209 35 .

înl tur unele nepl ceri. În acest scop se va folosi unitatea de m sur cunoscut sub denumirea englezeasc de util. sfatul unui consilier juridic.7. Mai mult decât atât. consumul unei aspirine. ceea ce-i acela i lucru). din punctul de vedere al consumatorului. vizionarea unui spectacol etc. apreciaz . Fiind rezultatul unei aprecieri subiective. obiceiuri de consum etc. Astfel. 1998. deplasarea cu troleibuzul.a. Ignat. Ca urmare. în func ie de conjunctura în care se afl (grab mai mare sau mai mic . de 25 util-i. valoarea unei m rfi este dat de utilitatea sa (abstract ). I. Clipa.2. Acest fapt rezult din gradul diferit de intensitate a nevoii satisf cute prin consumul bunului respectiv. maniera de m surare fiind cea utilizat în sociologie în cuantificarea opiniilor. care descre te pe m sur ce spore te num rul de unit i consumate"13. Prin utilitate individual a unui bun vom în elege utilitatea atribuit acestuia de un individ în func ie de intensitatea i urgen a nevoii de acoperit pe seama sa. N. de pild . Aceast constatare ne poate conduce la ideea de utilitate individual i utilitate social . educa ie. Editura Economic . imediat se pune problema m sur rii sale. cel pu in. Pentru acela i om. p. dup cum utilitatea unui pahar cu ap va fi 13 I. va crea o satisfac ie unui star de cinema i o alta unei îngrijitoare de animale care tr ie te izolat pe un vârf de munte . bun sau proast dispozi ie. diferit utilitatea aceleia i m rfi. indiferent de formele concrete în care se realizeaz . una i aceea i umbrel va avea o utilitate pe timp de ploaie i o alta pe timp frumos. utilitatea aceluia i bun va fi foarte diferit de la consumator la consumator.. de regul . Lu ac : Economie politic .1. ea va fi apreciat .). 2. ca fiind de 10 util-i.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Utilizarea calculatorului. Valoarea sa de pia este totu i unic . pozi ie social . precum i de caracteristicile sale personale (vârst . aduc oamenilor satisfac ie (sau. Gh. concentrare sau relaxare etc.). va fi una pentru un b rbat i alta pentru o femeie.m. 65 36 . Bucure ti. de 14 util-i etc.d. Chiar una i aceea i persoan . Pohoa . "nivelul de satisfac ie ob inut din consumul unui bun difer nu numai de la individ la individ. va fi apreciat la un nivel de o doamn în vârst i la alt nivel de o feti de gr dini . de fiecare consumator în parte. Utilitate individual i utilitate socialmente admis Admi ând c . utilitatea unei anumite po ete. sex. ci i de la o unitate la alta consumat din acela i produs.

679 . p. apreciaz utilitatea la un nivel mai înalt decât al celei socialmente admise au de câ tigat prin cump rarea m rfii. i mult mai mic atunci când ei nu-i este sete. au loc modific ri i la nivelul utilit ii socialmente admise. a juste ei sau acceptabilit ii pre ului pie ei. Samuelson: Economics. suportând un pre mai mic decât cel pe care ar fi fost dispu i s -l pl teasc . New York. care accept s -l cumpere de pe o anumit pia i la un moment dat. fiind nevoi i s pl teasc un pre mai mare decât i-ar fi dorit (sau s renun e la ea). de c tre fiecare cump r tor în parte.680 37 . consumatorii care apreciaz utilitatea acesteia la un nivel mai coborât decât al celei socialmente admise. normale din punct de vedre social i cu media de urgen i de intensitate cu care se manifest nevoia. i concuren a dintre consumatori face ca utilit ile individuale s fie aduse la acela i numitor. Ea poate constitui doar o baz de apreciere. La fel cum concuren a dintre produc tori face ca timpii de munc individuali s fie sau s nu fie recunoscu i ca socialmente necesari. pe m sur ce nivelul consumului dintr-o marf cre te (ca efect al cre terii produc ie i a veniturilor cump r torilor). utilitatea (unic ) socialmente admis nu este altceva decât utilitatea marginal final a m rfii în cauz . pe o pia bine delimitat în timp i spa iu o marf având valoare unic . 9th Edition. Consumatorii care. 1973. McGraw-Hill Book Company.14 Pe m sur ce condi iile consumului se schimb . Apelând la ideea de medie aritmetic ponderat . Fiind atât de diferit de la consumator la consumator. au de pierdut. Într-o interpretare specific teoriei utilit ii. utilitatea socialmente admis a unui bun se define te ca fiind utilitatea atribuit acestuia de c tre cump r tori în condi iile existente ale consumului. din motive individuale. rezultat ca efect al ac iunii legii egaliz rii utilit ilor marginale pe leu cheltuit. din care deriv m rimea valorii i a pre urilor. utilitatea individual nu poate fi luat drept m sur a valorii. tot f r tirea participan ilor la actele de vânzare cump rare. la nivelul pie ei stabilindu-se m rimea utilit ii acceptate ca socialmente necesar . Astfel. utilitatea sa socialmente admis scade (la fel cum se reduce timpul de munc socialmente necesar sub ac iunea cre terii 14 A. am putea spune c utilitatea socialmente admis este nivelul de utilitate atribuit unui bun de cea mai mare parte a consumatorilor acestuia.ELEMENTE DE MICROECONOMIE foarte mare atunci când persoana care-l solicit este extrem de însetat . Pe de alt parte. Prin analogie cu timpul de munc socialmente necesar.

în afar de utilitatea socialmente admis pe unitate de marf . Lipsa de pe pia a unei m rfi modific automat utilitatea altora. care ac ioneaz în sfera consumului. De aceea. prin care se în elege. Este vorba despre: y utilitatea socialmente admis în condi iile relu rii consumului. sc zând satisfac ia oferit de consumul acesteia. care se confund cu utilitatea maxim sau minim atribuit unei m rfi în condi ii speciale (de superabunden . Potrivit acesteia. odat cu cre terea intensit ii nevoii. y utilitate socialmente admis extremal . în raport cu care utilitatea socialmente admis na ional apare ca o utilitate individual . se poate vorbi i despre o utilitate socialmente admis pe întreaga cantitate existent din aceasta. nu utilitatea dovedit în consumurile anterioare.ELEMENTE DE MICROECONOMIE productivit ii muncii). Din ac iunea aceleia i legi rezult i faptul c între intensitatea manifest rii unei nevoi sociale i nivelul utilit ii socialmente admise exist un raport direct propor ional (adic un raport similar cu cel care exist între intensitatea muncii i m rimea valorii create într-o unitate de timp). ci i de utilitatea celorlalte.când valoarea este dictat de utilitatea admis de cei care i-o doresc cel mai tare). de pild . se amplific i utilitatea socialmente admis . adic la nivelul pie ei mondiale. În afar de interpretarea deja dat no iunii de utilitate socialmente admis ar mai putea fi semnalate i altele (întâlnite i în cazul timpului de munc socialmente necesar). De aceea. y utilitatea socialmente admis sectorial. La acest efect contribuie legea utilit ii marginale descrescânde.sau de penurie . 38 . intensitatea cu care se manifest nevoia se diminueaz . valoarea i pre ul m rfurilor fiind date de utilitatea lor actual . ci utilitatea socialmente admis în condi iile actuale ale consumului. valoarea subiectiv a unei m rfi depinde nu numai de caracteristicile care o fac pe ea util .când valoarea m rfii este dat de utilitatea apreciat de cei care i-o doresc cel mai pu in . Abunden a sau penuria untului. care depinde de structura consumului pe categorii de m rfuri. care depinde de modul de structurare a consumului pe categorii de m rfuri. face s scad sau s creasc automat utilitatea margarinei. În principiu. y utilitatea socialmente admis interna ional . odat cu sporirea consumului dintr-o marf . dup cum lipsa benzinei face s dispar utilitatea autoturismelor care func ioneaz pe seama ei.

care-i dau posibilitatea consumatorului s . Utilitatea complex este satisfac ia pe care consumatorul o percepe atunci când sunt valorificate toate func iile pe care o marf le poate exercita. el mai este capabil i de altceva (trezirea la ore fixe a posesorului. Ca urmare. Tocmai de aceea. Ea este diferit de la o perioad la alta. Utilitatea simpl este utilitatea pe care o prezint orice marf de o spe dat . Cum este i firesc. fie pe estim rile 39 .7. pl cerea utiliz rii este mult sporit atunci când. pe lâng m surarea trecerii timpului. se deosebesc între ele prin caracteristicile pe care le posed .1. Chiar dac are o determinare oarecum obiectiv . în procesul schimbului. motiv pentru care. În cazul ceasului. bazându-se fie pe caracteristicile obiective ale m rfurilor. con inutul s u r mâne pân la urm esen ialmente subiectiv. o marf cu utilitate complex valoreaz cât mai multe m rfuri simple cu aceea i destina ie. indiferent de modul concret în care se înf i eaz i de nivelul preten iilor consumatorilor.ELEMENTE DE MICROECONOMIE 2. fiind rezultatul aprecierilor subiective ale fiec rui consumator în parte. având îns un nivel socialmente dat. La fel ca în cazul muncilor. Utilitatea simpl este cea care rezult din caracteristicile sale de baz . în func ie de care sunt capabile s furnizeze consumatorilor satisfac ii mai mari sau mai mici.2. fiind asigurat de caracteristicile fizico-chimice i de alt natur ale m rfii. Utilitate simpl i complex M rfurile de acela i tip. utilitatea lui simpl nu este altceva decât satisfac ia perceput de utilizator numai ca rezultat al indic rii de c tre el. m rimea sa este dat de nivelul minim al satisfac iei furnizate. utilitatea complex este utilitatea simpl multiplicat .i acopere o nevoie la cel mai coborât nivel. ca i de la o zon la alta. O astfel de constatare ne d dreptul s vorbim. posibilitatea folosirii ca substitut al bijuteriilor etc. m rfurile cu utilitate complex sunt vândute la pre uri mai mari decât cele cu utilitate simpl .). cu o exactitate acceptabil . Dac ar fi s ne referim la un ceas. în condi iile în care marfa este perceput doar prin destina ia sa de baz . ca i în cazul muncilor. de exemplu. de dou categorii de utilit i: simpl i complex . utilitatea complex confer bunurilor o valoare mai mare decât cea simpl . destinate satisfacerii unei nevoi de consum date. rezisten a la ocuri. Procedeele de transformare a utilit ilor complexe în utilit i simple sunt similare cu cele folosite în teoria i practica m sur rii calit ii. de pild . a scurgerii timpului.

a. ci i în cazul celor cu o singur func ie. la care oamenii apeleaz datorit caracterului limitat al resurselor. Pe pia .3. Despre utilitate simpl i complex se poate vorbi nu numai în cazul m rfurilor care.). Metodologia de încadrare. În studiul modalit ilor de combinare i substituire a bunurilor. Exemple în acest sens pot fi: untul i margarina. zah rul i zaharina. laptele . prin caracteristicile lor.i în valoare utilitatea f r nici o leg tur (de asociere sau de excludere) cu altele (cum ar fi apa. Bunurile complementare au specific faptul c . 40 . în consum. ceea ce se întâlne te foarte rar) sau afectând într-o oarecare m sur (dac sunt par ial substituibile) satisfac ia consumatorului. a m rfurilor în clase de calitate se poate folosi cu succes i în derularea opera iunilor de stabilire a gradelor de complexitate a utilit ii lor.i dovedi deloc (dac sunt strict complementare) sau doar în parte utilitatea (dac sunt par ial substituibile). oamenii consum bunuri care. în procesul schimbului. se presupun unele pe altele. În cazul a dou ceasuri care nu se deosebesc între ele decât prin durata de func ionare f r defect ri. o marf se poate dovedi mai util decât alta. se pot înlocui unele cu altele f r a afecta (dac sunt perfect substituibile. o marf care are capacitatea de a satisface o nevoie pentru un timp mai îndelungat (cu aceea i destina ie) este mai util decât o alta. autocamionul i vagonul etc. sub aspectul modului în care î i dovedesc utilitatea. Bunurile substituibile sunt acele bunuri care. cel care func ioneaz mai mult timp f r a fi necesar interven ia reparatorului va avea o utilitate mai mare ( i mai complex ) decât cel lalt. au func ii diferite. punându. Pe planul consumului. substituibile i complementare. iar în sfera consumului acest lucru are loc prin aprecierile subiective ale consumatorilor. Bunurile independente sunt bunurile care se pot utiliza în mod individual. 2. în consum. se împart în trei categorii: independente. Curbe de indiferen i linii bugetare Pentru a. de c tre consumatori. altfel neputându.i satisface nevoile ai c ror purt tori sunt.ELEMENTE DE MICROECONOMIE subiective ale consumatorilor. putându-se spune c are i o utilitate mai complex . teoria utilit ii i a consumului se bazeaz în foarte mare m sur pe utilizarea a dou instrumente de analiz : curbele de indiferen i liniile bugetare. Chiar i din punctul de vedere al unei singure caracteristici. mecanismul de reduc ie a utilit ilor complexe la utilitatea simpl se realizeaz în mod spontan.

pentru a tr i. utilit ile combina iilor de bunuri marcate de punctele de pe o curb de indiferen sunt egale. Prin curb de indiferen (pe care o putem numi i de utilitate) se în elege locul geometric al punctelor ale c ror coordonate exprim toate combina iile posibile de dou m rfuri (X i Y) care asigur consumatorului un nivel dat (constant) de satisfac ie.1. Ea este adoptat în analizele microeconomice numai în scopul simplific rii explica iilor. teoria economic opereaz aproape exclusiv cu liniile sau curbele de indiferen . Deoarece func iile celor trei elemente men ionate sunt echivalente. pentru a u ura în elegerea mecanismelor care le presupun. se ob ine curba de indiferen a c rei form este cea din Fig.). care serve te la achizi ionarea tuturor celorlalte m rfuri de care are nevoie consumatorul). se poate considera c marfa X este una cât se poate de concret (pâine. 41 .y) = U0.3. ea fiind expresia unei egalit i de genul: f(x. A adar.4. un plan (când se combin trei) sau un hiperplan (dac se combin peste trei bunuri) de indiferen . 2. Unind punctele având coordonatele determinate în acest fel. Curbe de indiferen Combina iile sau ansamblurile de m rfuri care intr în consumul unei persoane oferindu-i acela i nivel al satisfac iei pot s fie reprezentate grafic prin puncte ale c ror coordonate sunt egale cu m rimea cantit ilor consumate din fiecare bun în parte. consumând un num r foarte mare de bunuri. oamenii. zah r etc. Pentru a nu p rea lipsit de sens. Cunoscând m rimea constant U0 i atribuind valori lui x. Presupunerea c în consumul unei persoane intr doar dou m rfuri nu are acoperire în realitate. Unind între ele aceste puncte se ob ine o curb (când se combin dou bunuri).y). precum i de la un nivel constant U0 al acesteia. iar Y ar avea semnifica ia de alte m rfuri care pot fi procurate cu veniturile r mase necheltuite dup cump rarea m rfii X (sau de marf bani. se ob in foarte u or m rimile lui y. se pleac de la o func ie de utilitate de forma: U= f(x.ELEMENTE DE MICROECONOMIE 2. Pentru a construi o curb de indiferen .

2. Bucure ti. a a cum rezult din graficul prezentat.24 42 . Curb de preferin 15 T. vol. combina iile de m rfuri care presupun consumuri mai mari din ambele bunuri sunt preferate celor care presupun consumuri mai mici. p. atât timp cât consumatorul se comport ra ional. Dac ar exista astfel de por iuni (ca în Fig.4.1. în astfel de condi ii între utilitatea total i consum existând un raport direct propor ional. y B yB yA A xA xB O x Fig. Curb de indiferen Literatura economic a eviden iat i demonstrat câteva particularit i legate de forma acestor curbe15. l993. Gherasim: Microeconomie.5). 22 . curbele de indiferen sunt continuu descresc toare. s-ar înc lca principiul logic potrivit c ruia. ele neprezentând deci por iuni cresc toare. Editura Economic . 2. 1) Mai întâi. 2.ELEMENTE DE MICROECONOMIE y U O x Fig.5.

cel lalt consum scade (în a a fel încât sporul de utilitate ob inut pe prima cale s anuleze pierderea de satisfac ie ob inut pe cea de-a doua cale.5. exprimând ceea ce teoria microeconomic denume te convexitatea preferin elor consumatorilor. punctele A i B din Fig. combina ia B va fi preferat de consumator combina iei A (deoarece UB > UA).y) -. 2. astfel utilitatea total r mânând constant ). potrivit c reia pe m sur ce un consum cre te. 2.U = f(x. fie apelând la colinele utilit ii i la h r ile de indiferen . Orice punct comun ar indica egalitatea utilit ilor. Aceast proprietate poate fi demonstrat fie cu ajutorul legii utilit ii marginale descrescânde (principiului lui Gossen)16. ie ind din defini ia curbelor de indiferen . utilitatea marginal scade. curbele de indiferen sunt convexe fa de originea sistemului de axe.ELEMENTE DE MICROECONOMIE De exemplu. 2) Pe de alt parte. Colin a utilit ii Colina utilit ii este reprezentarea grafic în spa iu a evolu iei utilit ii totale ca o func ie de dou consumuri x i y . 3) În fine. curbele de indiferen nu pot avea puncte comune (nu se pot intersecta sau atinge). 24 43 . 16 T. de vreme ce indic niveluri diferite de utilitate. p. Cum în A ambele consumuri sunt mai mici decât în B. Deplasarea pe aceea i curb de indiferen atunci când unul din cele dou consumuri cre te este posibil numai dac . în acela i timp.4. Gherasim: Lucr. U Umax V U2 U1 U0 O x y Fig. cit. nu se pot situa pe aceea i curb de indiferen deoarece indic niveluri diferite de utilitate.

ELEMENTE DE MICROECONOMIE prezentându-se ca în Fig. 2.5. Denumirea de ³colin ´ a reie it din forma evolu iei utilit ii totale U ca func ie de cele dou consumuri (x i y). Sec ionând o astfel de colin cu planuri orizontale U0, U1, U2 etc. situate la în l imi ordonate cresc tor, se ob ine o hart de indiferen asem n toare cu cea din Fig. 2.6.
y D

IV

U2 U1 U0

III

A

V

C

I O

II

B

x

Fig. 2.6. Harta de indiferen Curbele de nivel U0,U1, U2 etc. care formeaz o astfel de hart indic niveluri diferite ale satisfac iei consumatorului determinate de anumite consumuri x i y din dou m rfuri X i Y, punctului V (care marcheaz vârful colinei) corespunzându-i utilitatea maxim (Umax). Pentru a explica ceea ce exprim o hart de indiferen vom spune c oricare din cele dou m rfuri este bun dac , în urma cre terii consumului, îi aduce consumatorului un spor de utilitate i rea atunci când, în acelea i condi ii, îi creeaz acestuia insatisfac ie. Dup cum este lesne de constatat, o hart de indiferen este structurat în patru zone, fiecare având o semnifica ie aparte. Zona I, situat între axele AV i VB, este cea în care ambele m rfuri sunt bune. Astfel, m rind consumul din marfa X, ceea ce produce o deplasare de la stânga la dreapta pe axa Ox (între O i B), respectiv pe axa 44

ELEMENTE DE MICROECONOMIE AV, este echivalent cu o deplasare de la baza spre vârful colinei din Fig. 2.5. (cu o urcare sau cu un salt), utilitatea total crescând. Totodat , o suplimentare a consumului din marfa Y, reflectat de o deplasare de jos în sus pe axele Oy i BV, este echivalent tot cu o urcare pe colina utilit ii de la baz spre vârf. De aceea, cre terea celor dou consumuri este rezultatul unui comportament ra ional al consumatorului, soldându-se cu cre terea satisfac iei sale. Pe de alt parte, men inerea pe aceea i curb de nivel (U0, s zicem) are loc m rind un consum i mic orându-l pe cel lalt (astfel încât sporul de satisfac ie ob inut prin cre terea primului consum s fie anulat de pierderea de satisfac ie cauzat de diminuarea celuilalt). În zona II, cuprins între axele BV i CV, marfa Y continu s r mân bun , cre terea consumului din ea provocând o urcare pe colina utilit ii (între B i V), în timp ce marfa X devine rea, cre terea consumului peste limita marcat de punctul B (ceea ce reflect un comportament nera ional) determinând o coborâre pe aceea i colin (creând insatisfac ie). Men inerea pe aceea i curb de utilitate este posibil m rind sau mic orând simultan ambele consumuri (de a a manier încât insatisfac ia provocat de suplimentarea consumului din marfa rea s fie anulat de sporul de satisfac ie cauzat de sporirea consumului din marfa bun ). În zona III, situat între axele CV i VD, lucrurile se petrec invers ca în zona I, ambele m rfuri fiind rele. De aceea, sporirea consumurile peste limitele marcate de punctele A i B este expresia celui mai ira ional comportament. P strarea constant a utilit ii se realizeaz ca în zona I (m rind un consum i diminuându-l pe cel lalt). În zona IV marfa X este bun , iar marfa Y rea, comportamentul consumatorului fiind asem n tor cu cel din zona II (fiind din nou nera ional). Concluzia care se desprinde din analiza h r ii de indiferen este aceea c singura zon în care consumatorul se comport ra ional este zona I (în toate celelalte el cheltuindu- i veniturile pe cel pu in o marf care-i creeaz insatisfac ie). Tocmai de aceea, curbele de indiferen se vor prezenta sub forma curbelor de nivel (de utilitate) din aceast zon , fiind continuu descresc toare i convexe fa de originea sistemului de axe (Fig. 2.8). Curbele de indiferen din aceast figur , cu toate caracteristicile lor, ne permit s facem înc dou constat ri. 1).Astfel, un punct oarecare A, situat pe o curb de indiferen U1, va marca un nivel al satisfac iei mai înalt decât cel desemnat de un alt punct B, 45

ELEMENTE DE MICROECONOMIE de pe o linie de indiferen inferioar U0 datorit faptului c în A ambele consumuri sunt mai mari decât în B (xA > xB i yA > yB).
y

yC yA A

C

yB O xA xC

B U0 xB

U1

U2

x

Fig. 2.7. Curbe de indiferen 2) În acela i timp, un punct C, situat pe o curb de indiferen oarecare U2, indic o utilitate mai mare decât un punct B situat pe o curb de indiferen inferioar U0 chiar i atunci când unul din cele dou consumuri este mai mic în C decât în B. Astfel, chiar dac xC < xB, datorit faptului c yB > yC, rezult c UC > UB deoarece sporul de satisfac ie ob inut de consumator prin cre terea consumului din marfa Y de la yB la yC este mai mare decât pierderea de satisfac ie cauzat de reducerea consumului din marfa X de la xB la xC. 3) Prin urmare, orice deplasare spre dreapta, în sus sau i spre dreapta i în sus de pe o curb de indiferen pe alta este echivalent cu cre terea utilit ii (deplas rile în sensurile opuse echivalând cu reducerea acesteia). Toate caracteristicile i constat rile expuse sunt utile în analiza comportamentului consumatorilor i a actelor de consum.

46

ELEMENTE DE MICROECONOMIE 2.3.2. Liniile bugetare Prin linie bugetar se în elege locul geometric al punctelor ale c ror coordonate marcheaz toate combina iile posibile de m rfuri care pot fi procurate de un consumator folosind integral veniturile de care dispune17. Se poate observa a adar c dac în definirea curbelor de indiferen se consider constant utilitatea total , în cazul liniilor bugetare constante sunt veniturile. Pentru a trasa o linie bugetar se pleac de la a a numita restric ie bugetar , care presupune egalitatea veniturilor consumatorului (V) cu cheltuielile sale (C) - sau diferen a nul între venituri i cheltuieli: V=C V±C=0 Celelalte cazuri nu sunt posibile deoarece: 1) cheltuielile consumatorului nu au cum fi mai mari decât veniturile sale disponibile (dispunând de numai o mie de lei nu ai cum s cheltui din aceast sum trei mii de lei); 2) datorit faptului c , oricât de bogat ar fi o persoan , veniturile se vor situa întotdeauna sub nivelul nevoilor, cheltuielile nu pot fi nici mai mici decât veniturile, nevoile presând-o pe aceasta s - i cheltuiasc în totalitate veniturile. Cum cheltuielile nu pot fi nici mai mari nici mai mici decât veniturile disponibile, prezentarea restric iei bugetare sub forma egalit ii V = C este deci cât se poate de fireasc . Dac în consumul unei persoane intr n m rfuri, restric ia bugetar va fi de forma:
n

V ! § x i pi
i !1

(în care: xi ± cantitatea consumat dintr-o marf oarecare i; pi ± pre ul m rfii i), iar dac , în tonul analizelor de pân aici, se presupune c veniturile disponibile sunt cheltuite de consumator numai pe dou m rfuri X i Y, restric ia va fi de genul: V = x px + y py

17

T.Gherasim, Lucr. cit. p. 35

47

py Cel lalt caz special. px Unind între ele punctele A i B de pe cele dou axe (pentru care unul 48 . de coordonate: V y=0 i x = xmax = . la un moment dat. exprim situa ia special în care consumatorul renun la marfa X (ceea ce înseamn c x = 0). vom opera cu cea de-a doua form a restric iei bugetare. consumul dintr-o marf oarecare X este o func ie de consumurile din celelalte m rfuri Y (cheltuind veniturile pe o marf . în care se renun la marfa Y i se maximizeaz consumul din marfa X. px px Pentru a trasa linia bugetar este necesar s se cunoasc cel pu in dou puncte prin care ea trece. px. Din restric ia bugetar poate fi dedus ecua ia liniei bugetare. de pe axa Oy. cheltuindu.ELEMENTE DE MICROECONOMIE în care: x. este reprezentat de punctul B. px i py sunt constante. Punctul A. py. m rimile V. Evident c ecua ia liniei bugetare poate fi i de genul: x! p V y y . al c rei consum va înregistra nivelul maxim (ymax): V y max ! py Prin urmare. pe care le vom nota cu A i B. punctul A va fi de coordonate: V x= 0 i = ymax = . în continuare.pre urile celor dou m rfuri. în toate cazurile. r mân mai pu ini bani pentru altele).i integral veniturile pe cealalt marf (Y). y ± consumurile din cele dou m rfuri X i Y. ecua ia liniei bugetare va fi una de forma: y = f(x). Urm rind. ceea ce înseamn c . din care rezult ecua ia: y! V p x x py py Cum. simplificarea explica iilor.

ELEMENTE DE MICROECONOMIE din cele dou consumuri este nule).8. 49 . deoarece m rimile V. 2. este de fapt o dreapt bugetar . px i py sunt constante. Cu aceast semnifica ie.8. 2. el mai este denumit i coeficient de regresie. la fel ca i raportul x . se ob ine linia bugetar AB din Fig. Ca urmare. va fi constant. Parametrul a (termenul liber) al liniei bugetare are semnifica ia economic de consum maxim din marfa Y care se poate realiza atunci când se renun cu totul la marfa X. y A O B x Fig. care nu este altceva decât ecua ia dreptei. veniturile constante cheltuindu-se în totalitate). raportul py py pe care îl vom nota cu b. dac lucrurile se judec în astfel de termeni. p V . De aceea. respectiv coeficientul unghiular al dreptei bugetare. ecua ia liniei bugetare pate fi adus la forma: y = a ± bx. Linie bugetar Toate celelalte puncte de pe linia bugetar AB marcheaz consumuri pozitive din ambele bunuri. Al doilea parametru (b). ne arat la câte unit i de marf Y trebuie s renun e consumatorul pentru a putea achizi iona o unitate în plus din marfa X (cu câte unit i scade un consum când cel lalt cre te cu o unitate. pe care-l vom nota cu a. În condi iile date. linia bugetar .

parametrul b este egal cu tangenta unghiului format de dreapta bugetar cu axa absciselor (pe care-l vom nota cu E ). Aceste dou criterii analitice pot fi reunite într-un singur criteriu sintetic. la alegerea m rfurilor care urmeaz s se procure de pe pia cu un anumit nivel (V) al veniturilor se ine seama de dou criterii : 1) utilitatea marginal de care m rfurile dau dovad în consum. a c rui m rime se 50 .i cheltuie te veniturile în a a fel încât s realizeze o satisfac ie cât mai mare. sub forma unui indicator pe care-l vom nota cu ki. V  0 py px b ! tgE ! OA (y y max  y min ! ! OB (x x max  y min Cu alte cuvinte. înclina ia liniei bugetare fa de axa absciselor este egal cu raportul dintre pre urile celor dou m rfuri. ar tându-ne de câte ori este mai mare pre ul m rfii X. al c rei consum se suplimenteaz cu câte o unitate. Criterii de alegere În general. utilizarea sau posesia m rfurilor procurate cu veniturile disponibile). decât cel al m rfii Y (la care. 2.4. Ra ionalitatea este dat de tendin a fireasc a acestuia de a. existând cazuri în care m rfuri foarte utile nu se procur din cauza pre urilor prea mari la care se vând. un consumator are comportament ra ional dac . trebuie s se renun e). 2. Criteriile de alegere sunt avute în vedere în acela i timp. precum i situa ii când m rfuri foarte convenabile sub aspectul pre urilor nu sunt cump rate deoarece nu prezint utilitate pentru consumatori (care nu au nevoie de ele). în consecin .ELEMENTE DE MICROECONOMIE Ca orice alt coeficient unghiular. respectiv cu raportul între cateta opus (OA) i cateta al turat (OB) din triunghiul dreptunghic AOB: V 0 py p ! ! x. 2) pre urile solicitat de vânz tori.1.i maximiza utilitatea (dup consumul.4. Alegerea ra ional a m rfurilor Pe pia .

m rfurile sunt ierarhizate în func ie de m rimea criteriului ki. Situa ia rapoartelor utilitate marginal /pre uri(ki) Tabelul 2. Totodat . În procesul de alegere. Mecanismul alegerii ra ionale Pentru a în elege mai u or modul de func ionare a mecanismului de alegere a m rfurilor pe pia . . vom mai presupune c sunt deja cunoscute rapoartele între utilit ile lor marginale i pre urile corespunz toare fiec rei unit i de marf procurate. î i propune s procure doar dou m rfuri: X (alimente) i Y (îmbr c minte). Datele din acest tabel se interpreteaz în felul urm tor: dac persoana în cauz achizi ioneaz prima unitate (cea de pe rândul 1) din marfa X (de pe coloana kx).4. procurându-se în aceast ordine (indicator care se apreciaz în ulili/unitate monetar ). pe leu cheltuit va ob ine o satisfac ie de 140 de util-i (m rime situat la intersec ia rândului 1 cu coloana aferent m rfii X). .pre ul m rfii i. m rimile lor fiind cele din Tabelul 2. . achizi ionând a patra unitate (cea de pe rândul 4) din marfa Y (de pe coloana ky). utilitatea marginal pe leu cheltuit va fi de 7 util-i (aceast m rime fiind 51 . pi în care: U¶i ± utilitatea marginal a unei m rfi oarecare i. care dispune de veniturile V.1.ELEMENTE DE MICROECONOMIE calculeaz cu rela ia: Ud i . . presupunând c un consumator. . pi. . Num rul de ordine al fiec rei kx ky unit i de marf procurate 1 140 90 2 100 70 3 30 40 4 5 7 5 3 4 . . ki ! 2. vom apela la un exemplu.2.1. .

cel de-al treilea orientându-se spre prima unitate din marfa Y (dup m rimile 140 i 100 urmând 90). Cantitatea cump rat din marfa Y va fi. Deoarece criteriul ki exprim m rimea utilit ii marginale pe fiecare unitate monetar afectat m rfii i. . iar cea de-a doua fi destinat celei de-a doua unit i din marfa X (pentru care kx = 90) . 140 fiind cea mai mare valoare. Ca efect al ac iunii legii utilit ii marginale descrescânde. prima unitate se va cheltui pe marfa X (lucru constatat deja).. evident. Toate evalu rile expuse în acest paragraf se realizeaz în subcon tientul consumatorului.1. Când veniturile ar fi de 3 lei. Presupunând c veniturile pe care le posed consumatorul ar fi de numai un leu. 52 . .. în felul acesta ob inându-se satisfac ia maxim de: 140 + 100 = 240 util-i (neexistând vreo alt alegere care s asigure o satisfac ie mai mare). nul . în cazul de fa .ELEMENTE DE MICROECONOMIE amplasat pe rândul 4 i coloana corespunz toare m rfii Y) etc.. pe m sur ce cre te cantitatea consumat din fiecare marf .i asigura satisfac ia maxim . prin unitate de marf . iar apoi c ele tind s devin egale. . utilitatea total maxim fiind: 140 + 100 + 90 = 330 util-i. acesta neavând înc la dispozi ie instrumente de cuantificare a utilit ilor totale i marginale. rezultatele alegerilor ra ionale se vor prezenta ca în Tabelul 2. pentru a. Urmând acelea i ra ionamente.. situându-se pe rândul 1 i coloana aferent m rfii X). cu primii 2 lei se va opta pentru prima i a doua unitate din marfa X (ca în cazul anterior). Rezultatele alegerilor ra ionale Venituri x y Umax 1 1 0 140 2 2 0 240 3 2 1 330 4 2 2 400 5 2 3 440 Tabel 2..2 .2.... din tabel se poate observa mai întâi c valorile criteriilor sintetice kx i ky scad continuu. el va procura prima unitate din marfa X. ob inând o satisfac ie de 140 util-i (în Tabelul 2. Dac veniturile ar fi de 2 unit i monetare. vom în elege cantitatea care poate fi cump rat cu un leu venituri.

restric ia bugetar în acest caz va fi de forma: V = x px + y py.i cheltuiasc integral veniturile V pe dou m rfuri X i Y. utilizabile în ocazii foarte diverse. Gherasim. vom apela din nou la cazul cel mai simplu. 2) respect constrângerea bugetar . func ia de utilitate cu care se opereaz fiind: U = f(x. A. orice metod de determinare a consumurilor optime trebuie s se bazeze în primul rând pe: 1) o func ie de utilitate. Ca urmare. se înlocuie te y cu expresia lui de calcul. Lucr. care se vând pe pia la pre urile px i py. p. Dintre acestea. din care rezult c : V  xp x py Dac în func ia de dou variabile independente: U = f(x. putându-se fundamenta foarte bine i pe argumente exclusiv economice (a a cum vom proceda noi în continuare).y) Pe de alt parte. 43 53 .5.ELEMENTE DE MICROECONOMIE 2. Optimizarea consumurilor de m rfuri pe seama teoriei utilit ii se bazeaz pe procedee în general cunoscute. noi vom apela doar la dou : cel clasic i cel al multiplicatorului lui Lagrange18. Pentru a u ura demonstra iile. în care consumatorul dore te s .y). Determinarea combina iilor optime de m rfuri Prin consum optim de m rfuri se în elege un consum care satisface simultan urm toarele dou condi ii: 1) maximizeaz satisfac ia (utilitatea) total a consumatorului. Metoda clasic Aceasta este preluat din analiza matematic . 2) o restric ie bugetar .cit. se ob ine o func ie de utilitate de o y! 18 T.

utilitatea marginal a unei m rfi oarecare X se determin cu una din rela iile: (U Um ! . respectiv pentru ( x = 1 sau (x p 0 . sunt valabile rela iile: (U x ! Ud x dU = U¶x Deoarece: dUx = (U x ! U x1  U x 0 . (x Ud x ! Din aceast formul rezult : (U x ! (xUd x dU = dxU¶x Pentru varia ii ale consumului cu câte o singur unitate sau la limit (a a cum presupune defini ia utilit ii marginale). înseamn c : Ux1 = Ux0 + U¶x Cu alte cuvinte.utilitatea modificat în urma cre terii consumului din marfa X cu o unitate sau cu o valoare infinit de mic ). px i py . Ux1.ELEMENTE DE MICROECONOMIE singur variabil : U ! (x. ca efect al supliment rii consumului dintr-o marf 54 dU . A a cum se cunoa te deja. dx V  xp x ) py . (în care: Ux0 ± utilitatea ini ial .constante. în care: V.

utilitatea marginal devine negativ . pur i simplu. În astfel de condi ii. pus în eviden de derivata secund a func iei de utilitate ± sau prima derivat a func iei utilit ii marginale (care ne arat ce se întâmpl cu utilitatea marginal când consumul cre te la limit ) s fie negativ . în momentul în care utilitatea marginal U¶x devine nul . consumul optim (xo) dintr-o marf X se determin stabilind abscisa punctului M de pe curba utilit ii totale în care aceasta atinge nivelul maxim (Fig. anulând-o i apoi rezolvând ecua ia astfel ob inut . Metodei clasice de optimizare a consumurilor i se repro eaz faptul c nu ar fi utilizabil decât în cazurile în care în structura acestora ar intra doar dou m rfuri (lucru practic neîntâlnit în realitate). 55 . prima condi ie ca un consum s fie optim din punctul de vedere al utilit ii este aceea ca utilitatea sa marginal s fie nul . Consumul optim din marfa Y se determin în acela i mod sau. Prin urmare. Aceast constatare este echivalent cu cea la care s-a ajuns în analiza matematic . Acest lucru este valabil numai pentru x > xo. xo fiind consumul optim din marfa X. În consecin . utilitatea total înceteaz s mai creasc (Ux1 = Ux0).9). M rindu-se în continuare consumul. A adar. cea de-a doua condi ie de optime este aceea ca varia ia utilit ii marginale. potrivit c reia o func ie (în cazul de fa cea de utilitate) atinge o valoare extrem atunci când prima sa derivat (care aici are semnifica ia de utilitate marginal ) este egal cu zero.ELEMENTE DE MICROECONOMIE oarecare X cu câte o unitate (sau cu m rimi infinit de mici). ceea ce determin sc derea utilit ii totale (Ux1 < Ux0). consumul optim din marfa X se calculeaz determinând utilitatea marginal a acesteia. atingând nivelul maxim. înlocuind în rela ia de calcul a lui y pe x cu xo: yo ! V  x o px py Grafic. 2. satisfac ia total a consumatorului cre te (Ux1> Ux0) numai dac utilitatea marginal U¶x este pozitiv . pentru care prima derivat a func iei de utilitate (care ne arat ce se întâmpl cu utilitatea total când consumul cre te la limit ) este nul .

atunci L = U.multiplicatorul lui Lagrange. în care: xi ± consumul dintr-o marf oarecare i. ci un num r de n m rfuri (n = 1..pre ul m rfii i. ... 2. Metoda multiplicatorului lui Lagrange( P ) Bazându-se pe acelea i ra ionamente economice. restric ia poate fi relaxat . când P ! 0 . 3. func ia de utilitate i restric ia bugetar vor fi: U = f(x1.). Optimizarea consumului Aceste dou instrumente ale teoriei utilit ii pot fi integrate într-o func ie tip Lagrange de forma: L ! U  P(V  V0 ) sau: n L ! f (x. respectarea restric iei este foarte important . Acest multiplicator are semnifica ia economic de indicator care ne arat ce se întâmpl cu satisfac ia consumatorului atunci când restric ia bugetar este înt rit sau sl bit . x2. Astfel. 56 .ELEMENTE DE MICROECONOMIE B. restric ia bugetar disp rând din structura func iei lui Lagrange. atunci când valoarea sa este mare. 2. i !1 în care: P . aceast metod se bucur de avantajul c se poate utiliza absolut în toate cazurile. Presupunând c în structura consumului vor intra nu neap rat dou .9. pi. iar când ea se apropie de zero. .. indiferent de num rul m rfurilor care intr în componen a consumului unei persoane. U Umax M i !1 n U=f(x) O xo x Fig. y)  P(V  § x i pi ) . De pild . xn) V ! § x i pi .

10). aplicarea metodei multiplicatorului lui Lagrange în stabilirea consumurilor optime de m rfuri presupune determinarea derivatelor par iale ale func iei de utilitate U în raport cu fiecare consum xi i cu P . anularea lor i rezolvarea sistemului de ecua ii cu n+1 variabile i n+1 necunoscute astfel ob inut. în condi iile date de venituri i pre uri. el trebuie s fie absolut convins c a atins. xU !0 xx n xU !0 xP Pentru a ne convinge c aceste consumuri maximizeaz func ia Lagrange. Altfel va fi mereu nelini tit. Pentru ca un consumator s se afle în stare de echilibru. În aceste condi ii. presupunând: 1) anularea utilit ilor marginalei (egale cu primele derivate par iale ale func iei U în raport cu consumul din fiecare marf ). Plecându-se de la defini ia consumului optim i transpunând-o grafic. . M rimile care maximizeaz func ia lui Lagrange vor maximiza i utilitatea consumatorului. 2) valori negative ale utilit ilor marginale (ale derivatelor par iale secunde ale aceleia i func ii U . Mecanismul de optimizare a consumurilor poate fi eviden iat i grafic. este necesar s se verifice i cea de-a doua condi ie. adic a sistemului: xU xx1 ! 0 . 2. .derivatele primelor derivate) pentru cre teri ale consumurilor mai mari decât cele care anuleaz utilit ile marginale. c utând noi solu ii de cre tere a acesteia.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Cele dou condi ii de optim ale unui consum se men in ( i se demonstreaz ) ca în cealalt metod . rezult c un punct marcheaz un astfel de consum numai dac se afl simultan pe cea mai înalt curb de indiferen (cea care reprezint 57 . satisfac ia maxim . f cându-se apel concomitent la curbele de indiferen i la liniile bugetare (Fig.

situat doar pe curba de indiferen Umax. Pe de alt parte. chiar dac se respect restric ia bugetar . o combina ie de genul celei desemnat de punctul C.C A E Umax .10. de i asigur consumatorului nivelul maxim de satisfac ie. presupunând un venit mai mare decât cel disponibil (punctul C fiind situat deasupra acestei drepte bugetare). y . un punct oarecare D. nu este optim deoarece încalc restric ia bugetar (nefiind amplasat i pe dreapta AB). nu se asigur nivel maxim al utilit ii Umax. ci unul mai coborât (punctul C situându-se sub curba de indiferen Umax). nu marcheaz nici el o combina ie optim de m rfuri deoarece. Prin urmare.. Echilibrul consumatorului De exemplu. numai punctul de echilibru E. situat atât pe linia bugetar AB cât i pe curba de indiferen Umax indic o combina ie optim de m rfuri. situat doar pe dreapta bugetar AB.D O xo B x yo Fig. Gherasim. Concluzia care se desprinde de aici este urm toarea: grafic. cit. p. Lucr. 44 58 . este tangent la cea mai înalt curb de indiferen posibil (în acelea i condi ii de venituri i pre uri). o combina ie optim de m rfuri (xo. 2. aferent veniturilor i pre urilor date. 19 T. yo) este marcat de coordonatele punctului de echilibru E în care dreapta bugetar AB.ELEMENTE DE MICROECONOMIE utilitatea maxim ) i pe linia bugetar aferent restric iei bugetare19.

pentru a p stra neschimbat satisfac ia total este neap rat necesar s se m reasc cel lalt consum cu ( x unit i. deplasarea pe curba Umax realizându-se tot între acelea i extreme. Rata marginal de substituire a m rfurilor Pentru a ob ine nivelul maxim de satisfac ie (sau pentru a. 2. într-o situa ie oarecare.6. în primul rând).11. y A yA x (y yB E C B Umax xB x (x O xA Fig. De aceea. cum ar fi cea marcat de punctul A. În felul acesta are loc o deplasare pe aceea i curb de indiferen Umax între punctele A i B (în sensul A p B). s zicem) i yA unit i de marf Y (de lapte). Cu alte cuvinte. În condi iile în care consumul de marf Y se impune (sub ac iunea diver ilor factori existen i pe pia ) s fie mic orat cu ( y unit i. 2.11.i p stra acela i nivel al utilit ii atunci când condi iile pie ei se schimb ). respectiv de la yA la yB ( ( y = yA ± yB). în continuare ne vom ocupa numai de mecanismul de substituire a m rfurilor în condi iile men inerii constante a satisfac iei (a celei maxime. substitu ia celor dou m rfuri este 59 . Modul în care se realizeaz combinarea optim a m rfurilor în consum a fost deja prezentat. dar în sensul B p A. respectiv de la xA la xB ( ( x = xA ± xB). consumatorul ob ine satisfac ia maxim dac procur xA unit i de marf X (de pâine.ELEMENTE DE MICROECONOMIE 2. consumatorul este nevoit adeseori s recurg la combin ri i substituiri de m rfuri. Mecanismul substitu iei m rfurilor X i Y Potrivit celor expuse în Fig. Dac s-ar fi mic orat cu ( x unit i consumul din marfa X ar fi fost necesar s se suplimenteze cu ( y unit i consumul de marf Y.

ELEMENTE DE MICROECONOMIE eviden iat grafic de arcul elasticit iiAB. Lucr. X ! RmsY . xn ± consumurile din celelalte n m rfuri ± în func ie de care variaz consumul din marfa Y. în a a fel încât utilitatea total s r mân neschimbat . a unei m rfi Y cu o alta X ( RmsY .varia iile la limit ale consumurilor din m rfurile considerate. Toate aceste trei rela ii ne indic ce se întâmpl cu un consum când un altul variaz fie cu o unitate. Gherasim. «.. dy . xn) xy . indicatorul s-ar calcula cu una din urm toarele rela ii: y pentru o func ie de consum de forma: y = f(x). dy. xxi . X ! i y f(x1. în consum. «.38 60 . cit. xi. p. ar tându-ne la câte unit i din marfa substituit (Y) trebuie s se renun e atunci când consumul din marfa care asigur substituirea (X) cre te cu o unitate pentru ca satisfac ia consumatorului s r mân constant . Pe de alt parte. xxi în care: dx. de forma: y = RmsY . rezult c : (U (U i (y ! . fie la limit . xx .20 Din aceast defini ie rezult prima sa rela ie sintetic de calcul: RmsY . X ! (y (x Dac varia iile ar fi privite la limit (ar fi infinitezimale). Rata marginal de substituire (înlocuire). X ) este un indicator cu o foarte mare putere de sugestie (motiv pentru care este folosit pe larg în analizele microeconomice). din formulele utilit ilor marginale ale m rfurilor X i Y. xy . iar func iile de consum ar fi cunoscute. dx pentru o func ie de consum de n alte consumuri. (x ! U 'x U 'y 20 T.

X ! ! ! (x (U U ' y U 'x U' RmsY . este valabil urm toare rela ie: U 'x p ! x . Prin urmare. U"y py ceea ce însemn c (într-o astfel de situa ie) raportul între utilit ile marginale (U¶x i U¶y) ale celor dou m rfuri X i Y este egal cu raportul între pre urile lor (U¶x i U¶y fiind utilit ile marginale. care este pre ul relativ al m rfii substituite (adic pre ul m rfii Y. înclina ia (panta) curbei de indiferen Umax între punctele A i B este egal cu înclina ia dreptei AB. De aceea este valabil i rela ia: RmsY . În Fig. 2. X ! px . chiar dac utilit ile nu pot fi strict comensurate. fa de axa absciselor (sau de o paralel CD la aceast ax ).11. X ! x . py rata substitu iei ar tându-ne. nu în bani. Se poate demonstra c . respectiv cu tangenta unghiului E din triunghiul dreptunghic ABC.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Prin urmare: (U (y U ' y U ' x RmsY . rata marginal a substitu iei ne ofer informa ii numerice despre raportul între utilit ile marginale. respectiv de câte ori este mai scump o marf (X) decât cealalt (Y). în plus. care une te cele dou puncte. Deoarece: 61 . ci în unit i de marf X) . iar px i py pre urile). U'y ceea ce înseamn c rata marginal de substitu ie a dou m rfuri ne mai indic de câte ori este mai mare utilitatea marginal a uneia decât a celeilalte (de c te ori o marf este mai util decât cealalt ). atunci când un consumator este în stare de echilibru.

i acoperi unele nevoi viitoare. Lucr. Influen a economiilor i creditului asupra comportamentului consumatorilor Presupunerea c oamenii. sub presiunea nevoilor (mai multe i mai mari decât posibilit ile de satisfacere). dup cum mul i al ii. 2. ! CD (x T. apeleaz la credite. cheltuielile sale fiind de C1 lei în primul an i de C2 lei. în anul al doilea21.7.ELEMENTE DE MICROECONOMIE tgE ! reiese c : RmsY . Pentru a simplifica lucrurile cât mai mult. î i cheltuiesc integral veniturile imediat dup ob inerea lor nu este valabil întotdeauna.7. care dau un suport logic acestor acte. Influen ele economiilor i creditelor Nu numai nevoile sunt cele care-i determin pe consumatori s economiseasc sau s apeleze la credite. cit. X ! tgE .i satisface unele nevoi prezente. fa de axa absciselor (având deci i semnifica ia de coeficient unghiular. vom presupune c . 38 62 . rata substitu iei fiind egal cu înclina ia curbei de indiferen . ci i anumite interese pur economice. Mul i indivii. în primul an. Dac . un consumator câ tig veniturile V1 (în primul an) i V2 (în al doilea an). consumatorul va realiza o economie (E). Toate cele prezentate aici vin s sublinieze consisten a în semnifica ii pe care o are acest inicator economic în consum. într-o perioad de timp format doar din doi ani (lucrurile prezentându-se la fel indiferent de câ i ani ar avea perioada). într-o zon sau într-un punct. a c rei m rime va fi: E = V1 ± V2 21 AC (y . p. 2. de pild . veniturile sunt mai mari decât cheltuielile (V1 > V2 ). fac economii un anumit timp. Gherasim. pentru a.1. respectiv de coeficient de regresie a unui consum în raport cu un altul). pentru a.

restric ia bugetar 63 . ceva de genul diferen ei între rata dobânzii i cea a infla iei). de fapt. din veniturile celui deal doilea an. cheltuielile totale vor avea structura: C = C1 + C2 + D. De aici rezult clar c efectele creditelor sunt inversul implica iilor economiilor. vom presupune c dobânda D este expresia unui venit real. la o rat anual a dobânzii i. când consumatorul dore te s cheltuiasc o sum C1 mai mare decât veniturile V1. Luând în considerare întreaga perioad de doi ani. el va fi pus în situa ia de a împrumuta o sum (Î) egal cu diferen a între cheltuieli i venituri: Î = C1 ± V1 La aceea i rat i a dobânzii. în cele ce urmeaz . În cel lalt caz. Veniturile totale (V) încasate de consumator pe ansamblul perioadei vor fi: V = V1 + V2 + D.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Depus la banc . egal cu: D = E i = (V1 ± V2) i Pentru a nu complica prea mult explica iile. iar cheltuielile totale (C) vor fi egale cu suma cheltuielilor din fiecare an: C = C1 + C2. ne vom ocupa doar de economii. sub forma unei dobânzi D. De aceea. pentru ea va pl ti. o dobând (D) care se calculeaz cu rela ia: D = Î i = (C1 ± V1) i. motiv pentru care. veniturile totale fiind: V = V1 + V2. aceasta ad ugându-se la cheltuieli. m rimea i fiind ³cur at ´ de efectele infla iei (fiind. ea îi va aduce un venit suplimentar.

ci i un mod de sporire a veniturilor (pe seama dobânzilor). Continuând irul transform rilor. Se poate concluziona c . Înlocuindu-se în aceste rela ii veniturile i cheltuielile totale cu expresiile lor de calcul. a economisi pentru a 64 . Ultimele dou concluzii ne conduc la ceea ce putem denumi logica sau ra iunea economisirii: a economisi nu înseamn doar a amâna (ori transfera dintr-o perioad în alta) ni te cheltuieli.ELEMENTE DE MICROECONOMIE va fi respectat . restric ia bugetar pe termen lung va putea îmbr ca mai multe forme: V1 + V2 + D = C1 + C2 V1 + V2 + i(V1 . Din ultima rela ie reiese c : C2 = V2 + E(1 +i) C2 = V2 + E + iE C2 = V2 + E + D. cheltuielile consumatorului în cel de-al doilea an (C2) vor fi constituite din veniturile încasate în acest an (V2).C = 0.C2 = E(1 +i).C1) = V2 . în condi iile în care consumatorul realizeaz în primul an al perioadei considerate o economie de E lei.C1) = C1 + C2 V1 + V2 + iV1 = C1 + iC1 + C2 De aici: V1 (1 + i) + V2 = C1(1 + i) + C2. Cu alte cuvinte. la acare se adaug nu numai economiile f cute în primul an (E). se ajunge la expresia: (1 + i) (V1 . ci de (1 + i) ori acele economii. în cel de-al doilea an cheltuielile (C2) vor fi mai mari decât veniturile încasate (V2) nu numai cu economiile respective. ci i dobânda încasat la aceste economii (D). în acelea i condi ii.C2 V2 . ceea ce înseamn c . De aceast ultim rela ie ne vom folosi în cele ce urmeaz . ea îmbr când forma cunoscut : V=C sau V .

cit.7. marcând un comportament ra ional al consumatorului22. 53 . 2. 2. motiv pentru care veniturile care se vor cheltui în acest an vor fi: C2 = V2 . în anul scaden ei suma împrumutat Î (Î = C1 . ea fiind un stimulent al actului de economisire (un factor de compensare).54 65 . ci la cheltuielile totale. în construc ia i utilizarea curbelor de indiferen i a liniilor bugetare locul consumurilor efective (fizice) de bunuri este luat de consumurile monetare. în felul acesta având posibilitatea de a.ELEMENTE DE MICROECONOMIE câ tiga este un lucru cât se poate de logic.7. dobânda D fiind acum pre ul pl tit de consumator pentru privilegiul de a putea gr bi unele consumuri. Curbele de indiferen intertemporale Prin curb de indiferen intertemporal se în elege acea curb de indiferen ob inut prin unirea punctelor ale c ror coordonate exprim toate combina iile posibile de cheltuieli (de consumuri monetare) C1 i C2 pe care un consumator le poate efectua în cei doi ani ai perioadei considerate care-i furnizeaz un nivel dat al satisfac iei U0. Pentru a putea ilustra grafic o astfel de curb se pleac de la o func ie 22 T. Lucr. Dac în loc s economiseasc o persoan se împrumut .D.i gr bi consumul în baza veniturilor din perioadele viitoare.Î .2. Gherasim. respectiv de expresia b neasc a consumurilor fizice (de cheltuielile care sus in aceste consumuri).2. Implica iile economiilor i creditelor asupra curbelor de indiferen i liniilor bugetare Imediat ce consumatorul se angajeaz într-un efort de economisire a veniturilor (de amânare a unor consumuri).V1) i dobânda aferent D (D = i Î) nu se vor mai ad uga la veniturile totale. p.1. Dobânda poate fi considerat deci ca fiind pre ul sau recompensa în expresie b neasc a sacrificiului pe care o persoan îl face atunci când î i restrânge consumul.

12. respectiv de la o rela ie de genul: f(C1. C2 A C2A C2 C2B D O C1A C1 B U0 C1B C1 Fig. în primul an. î i reduce cheltuielile de la C1B la C1A. în care: C1 i C2 sunt cheltuielile consumatorului din primul. respectiv al doilea an al perioadei. în situa ia în care consumatorul. respectiv cu C1 unit i monetare (realizând deci o economie). C2) i de la o valoare constat U0 a utilit ii. iar axa ordonatelor pentru cele din al doilea an (C2).ELEMENTE DE MICROECONOMIE de utilitate de forma: U = f(C1. o astfel de curb va ar ta ca în Fig. 2. satisfac ia sa r mânând neschimbat (la nivelul U0 ). C2) = U0.12. 2. Folosind axa absciselor pentru cheltuielile din primul an (C1 ). Înclina ia (panta) acestei curbe între cele dou puncte A i B va fi egal cu înclina ia dreptei AB (care le une te) fa de axa absciselor (sau 66 . Curb de indiferen intertemporal Din aceast reprezentare grafic rezult c . în cel de-al doilea an î i va putea spori cheltuielile cu C2 unit i monetare (de la C2B la C2 A).

Aceasta înseamn c tot ceea ce creeaz insatisfac ie nu este ³bun´ (fiind. fiind expresia geometric a ratei marginale de substituire în timp a cheltuielilor din primul an cu cheltuielile din cel de-al doilea an (Rmst): AD (C 2 tgE ! ! Rmst . Prin linie bugetar se în elege locul geometric al punctelor ale c ror coordonate marcheaz toate combina iile posibile de m rfuri care pot fi procurate de un consumator folosind integral veniturile de care dispune. consumatorul este nevoit adeseori s recurg la combin ri i substituiri de m rfuri. 67 . SUMAR y y y y y y y Prin bun.ELEMENTE DE MICROECONOMIE fa de paralela BD la aceea i ax ). Utilitatea total (U) este expresia satisfac iei totale pe care consumatorul (individual) o resimte în urma consum rii unei anumite cantit i dintr-un bun dat sau din mai multe bunuri.i p stra acela i nivel atunci când condi iile personale sau ale pie ei se schimb ). Caracteristica de baz . respectiv cu tangenta unghiului din triunghiul dreptunghic ADB. a bunurilor este aceea c ele sunt utile omului. în general. indiferent dac îmbrac form material sau nematerial . se în elege tot ceea ce ofer omului satisfac ie în urma consumului. prin urmare. pentru a tr i. Ea este adoptat în analizele microeconomice numai în scopul simplific rii explica iilor. ! BD (C1 Puterea de sugestie a acestei rate este cu totul deosebit . utiliz rii sau doar simplei posesii. Presupunerea c în consumul unei persoane intr doar dou m rfuri nu are acoperire în realitate. lucru care se dovede te cu ocazia consumului lor propriu-zis sau a utiliz rii în diverse scopuri. ³r u´). consumând un num r foarte mare de bunuri. Pentru a ob ine nivelul maxim de satisfac ie (sau pentru a. Combina iile de m rfuri care intr în consumul unei persoane oferindu-i acela i nivel al satisfac iei pot s fie reprezentate grafic prin puncte ale c ror coordonate sunt egale cu m rimea cantit ilor consumate din fiecare bun în parte. oamenii. definitorie.

S se determine rata marginal de substituire a dou m rfuri înlocuibile atunci când se înregistreaz urm toarele evolu ii ale cantit ilor consumate (dac m rfurile se consider X iY): cantitatea consumat din X scade de la 4 la 2unit i de marf . pentru a. respectiv de expresia b neasc a consumurilor fizice. pre ul m rfii X este 400 unit i monetare. Imediat ce consumatorul se angajeaz într-un efort de economisire a veniturilor (de amânare a unor consumuri). apeleaz la credite. ale c ror pre uri unitare de zânzare sunt 5 000 unit i monetare i 2 000unit i monetare. iar 68 . pentru a.ELEMENTE DE MICROECONOMIE y Presupunerea c oamenii. y Întreb ri Ce sunt bunurile libere i bunurile economice? Care sunt tipurile cunoscute de utilit i? Ce sunt func iile de utilitate ? Care este enun ul legii utilit ilor marginale descrescânde? Cum se construie te o curb de indiferen ? Ce sunt linii bugetare în consum ? Care este diferen a dintre bunurile complementare i bunurile substituibile ? Rata marginal de substituire. Cum se determin structura optim a unui consum de m rfuri? Aplica ii 1. Mul i oameni.i satisface unele nevoi prezente. fac economii un anumit timp. 2. dup cum mul i al ii. 3. dac venitul aflat la dispozi ia consumatorului este la un moment dat 10 000 unit i monetare.i acoperi unele nevoi viitoare. cantitatea consumat din Y se majoreaz de la 6 la 10 unit i de marf . S se construiasc o linie bugetar care s apar in unui consummator de in tor al unui venit de 100 000 unit i monetare ce urmeaz a fi cheltuit cu achizi ionarea a dou m rfuri complementare. sub presiunea nevoilor (mai mari decât posibilit ile de acoperire). î i cheltuiesc integral veniturile imediat dup ob inerea lor (pe care s-au bazat toate demonstra iile de pân acum) nu este valabil chiar oricând. Stabili i structura optim a unui consum format din dou m rfuri complementare X i Y. în construc ia i utilizarea curbelor de indiferen i a liniilor bugetare locul consumurilor efective (fizice) de bunuri este luat de consumurile monetare.

Gherasim. Microeconomie. p. Editura Moldavia.23 23 D. Bac u.ELEMENTE DE MICROECONOMIE pre ul m rfii Y 250 unit i monetare.y)=x(y-1). Aplica ii. 24 69 . în timp ce func ia de utilitate este de forma U=f(x. 1999.

ELEMENTE DE MICROECONOMIE 70 .

24 25 T. dorin e. a) Nevoia economic se define te ca fiind un sentiment de lips sau de disconfort ori dezechilibru determinat de con tientizarea unei diferen e între o stare ideal (spre care se tinde) i una real (efectiv ). Editura Economic .1. Ea este aceea care l-a determinat. 14 71 . plecând de la principalele dimensiuni ale existen ei omului. 3. Nevoile fiziologice mai sunt cunoscute i sub denumirea de nevoi primare sau de baz . p. de recunoa tere etc. Bucure ti. nevoile (trebuin ele) umane se multiplic neîncetat. ca membru al diverselor grupuri. 1995. dorin i cerere24. de îmbr c minte etc. iar ultimele dou sub cea de nevoi superioare sau secundare. studierea lor f când necesare opera iunile de sistematizare i grupare. care-l determin s se comporte.ELEMENTE DE MICROECONOMIE MODULUL 3 CEREREA DE BUNURI i SERVICII Nevoile de consum ale oamenilor se concretizeaz în anumite dorin e. nevoile se împart în25: y fiziologice (de hran . care se manifest din ce în ce mai intens pe m sura maturiz rii omului i urc rii pe treptele educa iei. cit. y spiritual-psihologice (de instruire. iar apoi la înv at pe om s caute sau s produc cele necesare pentru stingerea ei. ca fiin . acestea inând de existen a omului în natur . înainte de toate.. De pild . de cunoa tere. Gherasim. bunuri În existen a sa biologic i social . Odat cu trecerea timpului. în tiin ele economice se fac distinc ii nete între conceptele de nevoie.). omul resimte o sumedenie de nevoi. de afec iune etc. De aceea. acestea din urm generând cererea de produse. în calitate de consumator. care deriv din existen a omului în societate.). Nevoi. ASE. y sociale (de integrare. Lucr. p.). 69 Economie politic . de c ldur i lumin .

precum i ale modalit ilor de acoperire a lor. nevoile se împart în: y pozitive. 72 . nevoile schimbându.a. nevoile reprezint cauza sau mobilul tuturor activit ilor oamenilor. y regresivitatea în raport cu m rimea consumului.d. locul întâi va fi luat de alta . cum ar fi cele de alimenta ie. intensitatea oric rei nevoi devenind din ce în ce mai mic pe m sur ce consumul din bunul creat pentru a o stinge cre te. y mobilitatea. acestea stârnind comportamente de acoperire. i nu ale nevoilor. reap rând dup un anumit interval de timp sau imediat ce resursa cu ajutorul c reia s-a acoperit a fost epuizat (neexistând nevoi satisf cute odat pentru totdeauna). explozii etc. acestea nedeterminând reac ii vizibile ale cump r torului (neavând acoperire în venituri sau situându-se. De i pot fi acoperite i pe alte c i (desprinderea bunurilor direct din natur . În ceea ce ne prive te. Literatura economic româneasc prezint i alte tr s turi ale nevoilor. c ldur etc. consider m c acestea sunt de fapt tr s turi ale dorin elor oamenilor (generate de nevoi). corup ie). y insa iabilitatea sau nonsaturabilitatea. y negative. o singur nevoie se afl pe locul întâi în raport cu intensitatea cu care se manifest i cu veniturile (limitate) ale omului. nevoile sunt: y latente. indiferent de formele pe care le îmbrac . în el torie. cer it. trei etc.i necontenit ordinea de prioritate în modul de manifestare în func ie de factorul temporal. celelalte ocupând locurile doi. în ordinea urgen ei.).m. În orice moment. nevoile neputându-se satisface decât vremelnic. O analiz atent a nevoilor ne poate conduce la eviden ierea urm toarelor caracteristici de baz ale acestora: y regenerabilitatea. cum ar fi cele vizând evitarea pericolelor de orice fel (foc. pe un loc foarte îndep rtat). complementaritatea i faptul c ele sunt concurente. insuficien a veniturilor oamenilor i a resurselor pe care se bazeaz produc ia de bunuri materiale i servicii f când ca o parte (oricât de mic ) din fiecare nevoie s r mân nesatisf cut . De îndat ce ea a fost acoperit (chiar i par ial). inând seama de modul în care influen eaz comportamentul consumatorului.ELEMENTE DE MICROECONOMIE În func ie de modul în care se manifest ca o atrac ie sau ca o respingere. Regula potrivit c reia o nevoie satisf cut las locul alteia nu mai necesit nici un fel de demonstra ii. y manifeste. cum ar fi: caracterul nelimitat..

maxi-taxi etc.i acoperi nevoia de informare. ele determinându-i pe ace tia s ac ioneze în vederea dobândirii mijloacelor de atingere a lor. Ea este aceea care asigur leg tura între nevoie.). Interesele sunt dorin e ale oamenilor transformate în mobiluri sau scopuri ale asigur rii existen ei. lucru neglijat adeseori în abord rile de ordin teoretic i practic. 26 T. acesta fiind unul din mijloacele de satisfacere a nevoii respective (al turi de autobuz. dorin ele oamenilor se caracterizeaz prin aceea c 26: y nu se manifest concret decât dac exist create premisele pentru acoperirea lor (pentru a dori ceva.. înmul indu-se i diversificându-se odat cu trebuin ele i cu posibilit ile de satisfacere a acestora. cu foarte pu ine excep ii una i aceea i nevoie putându-se acoperi în mai multe moduri i pe mai multe c i (atunci când dorin a de a procura un autoturism nu poate fi acoperit . y sunt de cele mai multe ori complementare (dorin a de a c l tori cu autoturismul va fi întotdeauna înso it de dorin a de a dispune de combustibil). De pild . înainte de toate acel ceva trebuie s existe). i bunul material sau serviciul care poate fi folosit pentru acoperirea acesteia.i procur un televizor. Pentru a o marca. y sunt substituibile. ci pe cea de deplasare în spa iu. Nevoile i dorin ele oamenilor sunt generatoare de interese. De îndat ce consumatorul a identificat mijlocul dorit în vederea acoperirii unei nevoi. Între nevoie i dorin exist diferen e nete de con inut. de pild . con tientizând i indicând calea sau mijlocul de satisfacere a acesteia. credem c este suficient s constat m c persoana care. y sunt nelimitate. Lucr. cit. locul ei va putea fi luat de dorin a de a c l tori cu autobuzul). i-l dore te pe acesta pentru a. el va se va mobiliza în efortul de ajungere în posesia sa.ELEMENTE DE MICROECONOMIE b) Dorin a este modalitatea de manifestare i de concretizare a unei nevoi. p.71 73 . În ceea ce le prive te. ci doar î i dore te bunul respectiv pentru a. 70 . de cunoa tere sau de divertisment. taxi. pe de alt parte. nevoia de a c l tori genereaz dorin a de a avea un autoturism. dup cum persoana care achizi ioneaz un automobil. nu are nevoie. Gherasim.i astâmp ra nu nevoia de autovehicule. pe de o parte.

tiin elor juridice etc.ELEMENTE DE MICROECONOMIE inând seama de momentul manifest rii. c) Bunurile. caracterizându-se prin insuficien a (penuria) lor. în sensul cel mai restrâns.). în el torie etc. Microeconomie. idee etc. numai în m sura în care sunt disponibile i în contextul drepturilor patrimoniale. în acela i timp. 1999. interesele pot fi imediate (curente) i de perspectiv (pentru o perioad viitoare).. Ploae: Economie politic . interesele se împart în: y individuale (ale unei singure persoane). continent etc. În raport cu nivelul la care se manifest . în raport cu nevoile de consum. o institu ie.) pe oricare din urm toarele c i: schimb. apreciat în spa iu i timp. ar . serviciu.). putându-se grupa în foarte multe moduri27. y generale (ale tuturor oamenilor dintr-o regiune. sunt definite ca fiind totalitatea elementelor de orice fel capabile s satisfac nevoile oamenilor. Existen a bunurilor este. corup ie. violen . prin cerere se în elege cantitatea solicitat de cineva (o persoan .24 74 . Bunurile economice sunt acele bunuri care sunt rezultatul unei activit i economice. Ele se manifest numai în leg tur direct cu nevoile oamenilor. tiin ele economice definesc cererea numai în leg tur direct cu actul de schimb (celelalte forme ale cererii fiind l sate în seama sociologiei. în general. Din multitudinea defini iilor date cererii în economie. 23 . Definirea cererii Cererea este generat de nevoi i de dorin e. indiferent dac sunt produse (fabricate) de ei sau sunt preluate direct din natur . cer it.2. 3. f r a se confunda cu nici una din acestea. cererea este conceput ca o solicitare formulat de cineva în vederea intr rii în posesia unui produs (no iunea de produs având aici cel mai larg sens posibil: bun material. un grup. y colective (ale unui grup de persoane). cauza i efectul manifest rii nevoilor. Constan a. dorin elor i intereselor oamenilor. o întreprindere. persoan . for . p. vom alege doar dou . Astfel. o 27 V. Editura Ex Ponto. precum i de existen a bunurilor. În limbajul curent.

3. Oricât de mare ar fi nevoia de hran i dorin a de a intra în posesia unui kilogram de carne. Dar a avea nevoie i a dori o marf nu este totuna cu a o cere. 75 . de exemplu). Nevoia i dorin a se transform în cerere (economic ) numai dac purt torul lor are capacitatea de a oferi ceva (de regul bani) în schimbul m rfii solicitate. existen a nevoii. Factorii principali Din aceast categorie fac parte nevoile de consum. de a intra în posesia unei anumite m rfi.care sunt i ei tot o marf ). pre urile i veniturile consumatorilor. dorin ei i veniturilor nu sunt suficiente pentru a-i genera cererea. pe care noi îi vom grupa în principali i secundari 3. pre considerat de consumator inacceptabil chiar i atunci când dispune de suma respectiv . a avea ce oferi la schimb contribuie la transformarea dorin ei în cerere numai dac pre ul solicitat este convenabil. În condi iile în care kilogramul de carne cost un milion de lei. Marketingul define te cererea într-o form mult mai cuprinz toare.3. Din ea rezult c simpla manifestare a nevoii nu este suficient pentru apari ia cererii. Pentru a conduce la cerere. înso it de capacitatea i disponibilitatea de a oferi ceva în schimb (o alt marf sau bani . s zicem) va trebui s se transforme mai întâi într-o dorin de a consuma ceva ce se g se te pe pia (carne. Mai mult decât atât. existând i dispozi ia (acordul) de a-l pl ti. Aceast defini ie delimiteaz urm toarele dou aspecte: 1) face distinc ia între no iunile de nevoie.ELEMENTE DE MICROECONOMIE organiza ie. nevoia (de hran . lucru indispensabil înl tur rii unor confuzii. acestea nu vor conduce la cerere atât timp cât cel care le manifest nu posed venituri (sau alte m rfuri) pe care s le ofere în actul de schimb.1. 2) permite identificarea factorilor fundamentali ai cererii. cererea se define te ca fiind solicitarea cuiva.3.) la un anumit pre . Factorii cererii Asupra cererii dintr-un anumit bun material sau serviciu î i exercit influen a un num r mare de factori. În sens larg. generat de o nevoie i concretizat într-o dorin . dorin i cerere. aceast accep iune fiind uzitat mai cu seam de c tre economi tii practicieni. o ar etc.

între cerere i nevoie exist un raport direct propor ional (cererea crescând sau sc zând odat cu nevoia).1. 3. Nevoia de consum De i lucr rile de economie nu includ nevoia de consum printre factorii principali de influen asupra cererii. cit. exist o rela ie de genul celei sugerate de graficul din Fig. x O N Fig. cererea poate fi28: 28 T. noi o consider m ca fiind factorul ei primordial (deoarece în absen a nevoii cererea nu se manifest ca m rime economic ).1. Atât timp cât celelalte condi ii de manifestare a cererii sunt întrunite.1. oricare ar fi el.1.3. Chiar dac lucrurile stau a a. Lucr.ELEMENTE DE MICROECONOMIE În ceea ce prive te pre urile. p. între nivelul cererii i intensitatea nevoii dintr-un anumit bun X.. raportat la nevoie. 3. acestea vor fi luate în studiu sub dou forme: ca pre uri ale m rfurilor în cauz (ale c ror cerere este analizat ) i ca pre uri ale celorlalte m rfuri. Gherasim. Evolu ia cererii dintr-un bun (x) în func ie de nivelul nevoii (N) Prin urmare. indiferent cât de convenabile ar fi pre urile i cât de mari ar fi veniturile. 3. 69 76 .

1. În leg tur cu pre urile. 3 procente). Pre ul m rfii solicitate Pre ul este factorul de influen cel mai studiat de economi ti. m rindu-se sau mic orându-se în aceea i propor ie cu nevoia (dac nevoia cre te cu 7 procente. Grafic.). implicând schimbul de m rfuri. m rindu-se mai mult decât nevoia (dac nevoia spore te cu 5 procente. Concluzia care se desprinde de aici este aceea c între nevoi i cerere exist diferen e de ordin cantitativ. de c tre consumatori. între nevoi i cerere exist diferen e i de ordin calitativ sau de esen .2. y progresiv . y neregulat . cer it. s zicem. scumpirii m rfurilor sau dispari iei acestora de pe pia ). ci de stocarea bunurilor). a dispari iei unor m rfuri de pe pia sau al unor major ri de pre uri (când cererea este urmat nu de consumul. corup ie etc. Astfel.3. aceast lege se prezint sub una din formele sugerate de Fig. sporind mai încet decât nevoia (dac nevoia cre te cu 8 procente. cererea r mânând în urma nevoilor). sc zând atunci când nevoia cre te (datorit diminu rii veniturilor. cererea cre te cu 9 procente. Acest lucru se datoreaz : y insuficien ei resurselor naturale.2. financiare etc. ea neputându-se satisface decât prin intermediul acesteia. lucru întâlnit în cazul anticip rii. iar majorarea descurajând-o). nevoile situându-se întotdeauna deasupra posibilit ilor lor de acoperire. cererea este o categorie economic indisolubil legat de pia . 3. pe pia ac ioneaz o lege economic denumit legea cererii. de pild ). y regresiv . cererea cre te doar cu. r mânând constant . y insuficien ei veniturilor de care dispun oamenii. inclusiv în afara pie ei (prin autoproduc ie. sporind sau mic orându-se atunci când nevoia cre te. cererea cre te tot cu 7 procente). Pe de alt parte. 3. necesare aducerii ofertei de bunuri la nivelul cererii. furt.ELEMENTE DE MICROECONOMIE y propor ional . y degresiv . potrivit c reia între cerere i pre ul unei m rfi exist un raport invers propor ional (reducerea pre ului încurajând cererea. 77 . nelipsind din nici una din defini iile asociate de ei cererii. aceasta fiind forma cea mai întâlnit aproape în toate cazurile (datorit insuficien ei veniturilor. în timp ce nevoile pot fi acoperite pe c i multiple.

ELEMENTE DE MICROECONOMIE x a b p c x x d p p pB B e 0 p pA xB xA A x Fig. Evolu ia cererii (x) în raport cu pre ul (p) O dreapt sau o curb a cererii poate fi interpretat în dou moduri: y fie ca o în iruire de puncte ale c ror ordonate desemneaz cantit ile unice de marf X pe care cump r torul le cere la fiecare nivel al pre ului (interpretarea în maniera "totul sau nimic").2. 78 . y fie ca o linie de demarca ie (o frontier ) care separ cantit ile din marfa X acceptate a fi cerute pe pia de consumator de cele neacceptate (interpretarea în maniera "cel mult x". solicitându-se cantitatea maxim marcat de ordonata punctului respectiv sau orice cantitate mai mic ). 3.

3.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Sunt i situa ii în care legea cererii este înc lcat . ceea ce este cunoscut sub denumirea de legea lui Engel (dup numele analistului economic Ernst Engel). 79 . orice cre tere de venituri îi va permite cump r torului s solicite cantit i din ce în ce mai mari din fiecare marf care intr în structura consumului s u. 3.3. 3. Totodat . Corela ie special cerere-pre Astfel. reducerile de pre vor fi asociate cu sc derea calit ii. Primul lucru care poate fi remarcat în aceste grafice este acela c toate curbele sau dreptele cererii pleac din originea axelor rectangulare. în cazul unor persoane în al c ror consum intr numai m rfuri de foarte bun calitate. determinând nu cre terea. lucrurile derulându-se ca în Fig. ci.1. dup cum reducerea veniturilor se va solda cu diminuarea cererii. x O p Fig. O astfel de corela ie se prezint grafic în unul din modurile prezentate în Fig. care se vând numai la pre uri ridicate.3. o cre tere a acestora de la un nivel VA la un altul VB are ca efect majorarea cererii de la xA la xB ( i invers). dimpotriv . Veniturile consumatorului Între cererea dintr-o anumit marf X i veniturile consumatorului acelei m rfi exist un raport direct propor ional. 3. 3. Prin urmare.4. indiferent pe care ax sunt trecute m rimile veniturilor.3. ceea ce însemn c în lipsa veniturilor cererea nu se manifest (la venituri nule cererea fiind nul ). se observ c . mic orarea cererii.

3. Corela ia cerere .venit Corela ia pozitiv cerere-venituri face ca toate dreptele sau curbele cererii s fie orientate pe direc ia sud-vest p nord-est.ELEMENTE DE MICROECONOMIE (a) x B (b) x A V x (c) x (d) V V V V VA (e) A VB B xB xA x Fig. 80 .4.

5. x O V Fig. y M rfurile normale sunt bunurile pentru care corela ia cererevenit este pozitiv . pi . superioare i inferioare.3.pre ul m rfii i. y M rfurile superioare sau de lux sunt caracterizate printr-o cerere foarte sensibil la modificarea veniturilor (aceasta crescând mai repede decât veniturile). a ajuns la concluzia c m rfurile se pot grupa în: normale. îmbr c minte). al turi de m rfurile a c ror cerere cre te în aceea i propor ie cu veniturile.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Ernst Engel. 3. în urma analizelor efectuate. În situa iile în care cererea este avut în vedere nu pe fiecare articol.cererea din categoria (grupa. 81 . pentru care corela ia cerere-venit este negativ (Fig. ci pe grupe sau familii de m rfuri. m rfurile de strict necesitate (alimente. xi.5). aici intrând. a c ror cerere este mai pu in elastic la cre terea veniturilor (crescând mai încet decât cresc veniturile). familia) dat de m rfuri. n. i !1 în care: C .cererea dintr-o marf oarecare i. oamenii renun ând la ele de îndat ce li se m resc veniturile. Corela ia cerere-venit în cazul m rfurilor inferioare Corela ia negativ între cerere i venit mai este cunoscut i sub denumirea de cea de-a doua lege a lui Engel. ea se va exprima în form b neasc în baza rela iei: n C ! § xi p i .num rul m rfurilor de tip i din categoria respectiv . y M rfurile inferioare sunt m rfurile ieftine i de proast calitate.

potrivit rela iei: n ( V ! ( C ! § ( xi p i i !1 Simplificând aceast ecua ie cu (V .ELEMENTE DE MICROECONOMIE Veniturile (V) de care are nevoie consumatorul pentru satisfacerea acestei cereri se vor determina cu o rela ie foarte asem n toare: n V ! § xi p i i !1 Ori de câte ori veniturile acestuia vor cre te cu o m rime oarecare (V . faptul c suma acestor coeficien i este egal cu 1 este un lucru cât se poate de firesc. Vx i se ajunge la rela ia: n xi p (x V § ( V i )( (Vi x ) ! 1 i !1 i Deoarece: xi p i ! k bi V 82 . se ob ine rela ia: n § i !1 (x i p i !1 (V Cum un raport de genul: ( xi p i ! k vsi (V are semnifica ia de coeficient (pondere) al venitului suplimentar cheltuit de consumator pe marfa i în totalul venitului suplimentar ( (xi p i ! (Vi fiind venitul suplimentar cheltuit pe marfa i). Vx i Amplificând apoi egalitatea cu raportul i rearanjând termenii. cererea în unit i monetare va cre te cu (C unit i monetare. iar cererea din fiecare marf i cu (xi unit i fizice.

precum i restric ia bugetar V = C (C fiind cheltuielile totale f cute de consumator pentru acoperirea cererii). ( V xi unde: kbi . cea de-a doua lege a lui Engel nemanifestându-se la acest nivel (nici la cel al grupelor de m rfuri). Veniturile consumatorului reprezint deci un factor al cererii cel pu in la fel de important ca pre urile.i vând produsele i s . ei . rezult : n §k i !1 bi ei ! 1 Prin urmare. rezult c cererea global în expresie monetar (egal cu veniturile disponibile) va evalua în aceea i direc ie cu veniturile. ea nu va putea fi transformat niciodat într-o pia de desfacere. care ne arat ce propor ie din veniturile totale sunt folosite de consumator pentru a achizi iona marfa i. lucru de care trebuie s in seama neap rat produc torii i distribuitorii de m rfuri.coeficientul de elasticitate a cererii din marfa i în raport cu veniturile consumatorului (care va fi analizat într-un alt paragraf).coeficientul bugetar al m rfii de sortiment i.i încaseze propriile venituri numai în m sura în care consumatorilor poten iali li s-au asigurat deja veniturile.ELEMENTE DE MICROECONOMIE i: ( xi V ! ei . De aici rezult o concluzie foarte important pentru oricine dore te s p trund cu produsele sale pe o nou pia : crearea unei noi pie e presupune mai întâi crearea posibilit ilor de cump rare i abia dup aceea crearea m rfurilor. suma produselor între coeficien ii bugetari i coeficien ii de elasticitate ai cererii din fiecare marf în raport cu veniturile este egal cu 1. Dac unei regiuni sau unei ri nu i se asigur mai întâi posibilit i de dezvoltare care s -i aduc popula iei sale venituri (acceptabile). Dac se ia în considerare cererea global care se acoper cu veniturile disponibile V. Ace tia au ansa s . 83 .

vom urm ri ce se întâmpl cu cererea din ele. linia bugetar va ocupa pozi ia AB0. cererea din cele dou m rfuri (x0 i y0) fiind indicat de coordonatele punctului de echilibru E0 în care aceasta este tangent la curba de indiferen U0 (Fig.6). Efectele modific rii pre ului m rfii X 84 . y A y2 y1 y0 E2 E0 E1 U0 U2 U1 x2 B2x0 x1 B0 B1 x Fig.ELEMENTE DE MICROECONOMIE 3. consumatorul reac ionând astfel în mod curent.6. care se cer. ci i de pre ul tuturor celorlalte bunuri care pot fi achizi ionate cu veniturile respective (deoarece ori de câte ori se pl te te un pre mai mare pe o marf r mân mai pu ine venituri pentru a cere i a cump ra alte m rfuri). atunci când pre ul m rfii X s-ar mic ora de la nivelul p x0 la nivelul p x1 .3. la un moment dat.3. 3.3.1. cererea din oricare marf depinde nu numai de pre ul acelei m rfi.1. Cazul m rfurilor substituibile Faptul c atunci când se scumpe te untul cre te cererea de margarin este cunoscut. 3. în cantit ile de referin x0 i y0.4. aferent unor venituri limitate V.4. Pre urile altor m rfuri În condi iile veniturilor limitate de care dispune consumatorul. Luând în considerare dou m rfuri X (unt) i Y (margarin ). În situa ia ini ial . precum i atunci când el s-ar m ri la nivelul p x2 (pre ul m rfii Y r mânând neschimbat la nivelul p y0 ).1.

aceast transform în urm toarea inegalitate: U `x p x2 U `y p y0 . ceea ce-l va determina s . cererea din marfa X se va mic ora.i suplimenteze consumul din Y. Aceste efecte se explic pe seama legii egaliz rii utilit ilor marginale pe leu cheltuit. Deoarece punctul de echilibru E0 se mut în pozi ia E2. în situa ia ini ial . ! p x2 p y0 ajungându-se astfel în punctul de echilibru E2 (în care cererea din cele dou m rfuri va fi reprezentat de m rimile x0 i y0 ).ELEMENTE DE MICROECONOMIE Luând în considerare mai întâi cazul major rii pre ului m rfii X. px 0 p y0 De îndat ce pre ul m rfii X se majoreaz . 85 . este valabil echilibrul de forma: U `x U `y ! . Astfel. cre terea pre ului m rfii X are ca efect reducerea cererii din marfa X i m rirea cererii din marfa Y. de la x0 la x2. iar cea din marfa Y se va m ri pân când se va restabili echilibrul dintre cele dou rapoarte. pe leu cheltuit. din pozi ia de referin AB0 în pozi ia AB2 (scumpirea m rfii f când s scad cantitatea maxim care poate fi cump rat din marfa X atunci când se renun la marfa Y . egalitate se Aceasta rela ie eviden iaz faptul c c respectiva modificare de pre va face ca. De aceea. iar cererea din marfa Y se va m ri de la y0 la y2. potrivit legii cererii.lucru pus în eviden de abscisa punctului B2). marfa X s -i furnizeaz consumatorului o satisfac ie mai mic decât cea conferit de marfa Y. Prin urmare. din reprezentarea grafic se poate constata c primul efect al acesteia const în deplasarea liniei bugetare ini iale spre stânga. cererea din marfa X se va mic ora.i mic oreze consumul din X i s . adic pân când: U `x U `y . marcat de punctul de echilibru E0.

respectiv Y. din veniturile economisite în urma ieftinirii primei m rfi. Ca efect. paralel cu cre terea cererii din marfa X de la x0 la x1 (conform legii cererii).6 rezult c linia bugetar AB0 se deplaseaz în pozi ia AB1. atunci când pre ul m rfii X se mic oreaz de la nivelul px0 la nivelul px1.3. 3. în urma modific rii pre ului uneia dintre ele (a m rfii X. Cazul m rfurilor complementare Dac m rfurile X i Y sunt complementare .7. În cealalt situa ie. 3. ceea ce nu se mai poate explica în baza legii egaliz rii utilit ilor marginale pe leu cheltuit (care ar justifica mic orarea. Influen a pre ului m rfii X asupra cererii dintr-o marf complementar Y 86 . Cre terea cererii din marfa Y atunci când pre ul altei m rfi (X) scade se explic prin ceea ce mai încolo vom numi efectul veniturilor. ci i cererea din cealalt (din marfa Y).7). cantitatea solicitat din marfa Y se va m ri i ea de la y0 la y1.ELEMENTE DE MICROECONOMIE În acela i timp cererea din cealalt marf .4. se va putea suplimenta nu numai cererea din aceasta.2. cererea din marfa complementar Y va varia în acela i sens cu a m rfii X (Fig. s zicem). 3. adic prin aceea c . 3. iar punctul de echilibru E0 în pozi ia E1. y A y1 y0 E0 E1 U1 U0 x0 B0 x1 B1 x Fig. se va m ri de la y0 la y2. nu suplimentarea acesteia). din Fig.1.

asupra cererii î i exercit influen a mul i al ii. pe care i-am denumit principali.2. cu apari ia i agravarea unor afec iuni etc. Factorii secundari Al turi de factorii dedu i din defini ia dat cererii.. femeile i unii tineri (fanii unor celebrit i sportive. Gusturile i preferin ele consumatorilor sunt factori adesea neglija i în analizele microeconomice pe motivul c ar putea fi considerate stabile în timp. imediat ce acestea au intrat deja în posesia altora. Odat cu înaintarea în vârst . gusturile oamenilor se modific adeseori radical. schimbându-le considerabil comportamentele de cump rare. din dorin a exagerat de a fi originali. Aceste efecte se explic pe seama legii cererii i a fenomenului de antrenare. acestea pot deveni atât de importante încât s anuleze efectele celorlal i. cu ridicarea nivelului de educa ie i instruc ie. cererea din ea se va m ri de la x0 la x1. tendin a de imitare sau snobismul. a. cât mai ales în func ie de nevoile deja acoperite ale altora. A a procedeaz mai cu seam copii (care cer imediat ceea ce v d la al i copii).ELEMENTE DE MICROECONOMIE Când marfa X (marfa principal ) se ieftine te. Din rândul lor fac parte: gusturile sau preferin ele consumatorilor. stadiul ciclului economic. 3. chiar dac au nevoie de ele. Tendin a de imitare.i formuleaz cererea nu atât în func iile de propriile nevoi. Snobismul este factorul cu efecte contrare tendin ei de imitare. Totu i. respectiv toate legile semnalate ale pie ei.3. împu inarea veniturilor (prin cheltuirea banilor pe ele) obligându-i apoi s . anticip rile consumatorilor . î i mic oreaz cererea din unele bunuri. Efectul acestei tendin e este cre terea cererii din unele m rfuri mai pu in utile. ceea ce va determina i cre terea cererii din marfa complementar Y de la nivelul ini ial y0 la nivelul y1. existând consumatori care. pe care îi vom denumi oarecum impropriu secundari (uneori ei dovedindu-se mai importan i chiar decât cei din prima categorie). al c ror comportament tind s -l copieze (s -l imite).i mic oreze cererea din altele (mai utile). artistice sau politice). 87 . mai ales în abord rile de marketing. variabilele demografice. Exist suficiente persoane care.

în realitate el este un factor care î i face sim it influen a doar prin intermediul altora (cum ar fi veniturile). 3. Pe de alt parte.3. coeficientul de elasticitate a cererii în raport cu un factor f (pre . În general.3. dat fiind faptul c gradul de ocupare a for ei de munc i veniturile consumatorilor sunt în cre tere. Previzionarea.indicele sporului cererii. Elasticitatea cererii Reac ia cererii la modificarea unui factor de influen oarecare f este pus în eviden prin intermediul elasticit ii acesteia. Dup cum se poate constata. Faza ciclului economic. Anticiparea. cre te cererea (mai ales cea de bunuri de folosin îndelungat i de factori de produc ie). în faza de recesiune economic . cererea se va mic ora . în faza de boom (avânt) economic. venit. De regul . i(f . de c tre consumator. Din aceast defini ie rezult prima rela ie a sa de calcul: ef ! i(x i(f în care: i(x. tendin a de imitare i snobismul conduc la sc derea utilit ii maxime care ar putea fi dobândit cu un nivel dat al veniturilor dac ace ti factori nu s-ar manifesta. a unor major ri de pre uri sau chiar a dispari iei de pe pia a unor m rfuri îl va determina s .ELEMENTE DE MICROECONOMIE Determinând mic orarea cererii din unele bunuri mai utile în favoarea altora mai pu in utile. f cându-l s le achizi ioneze în momente în care nu are prioritar nevoie de ele. etc. respectiv factorului f: i(x ! (x x1  x0 ! x x 88 . chiar dac lucr rile de economie îl prezint ca pe un factor distinct.) este un indicator care ne arat cu câte procente se modific cererea atunci când valoarea acestuia cre te sau scade cu un procent.i modifice cererea.

valoarea ini ial . 2 f ! f1  f 0 2 În felul acesta.cererea ini ial . respectiv modificat (m rit sau mic orat ). xf Dac cererea este o func ie doar de factorul f.derivata par ial a func iei cererii în raport cu factorul f. În condi iile în care este cunoscut func ia cererii. f 0 .cererea medie. rela ia pentru calculul coeficientului de elasticitate al cererii poate fi adus la una din formele: (x (x f e f ! x sau: e f ! (f (f x f Elasticitatea calculat în astfel poart denumirea de elasticitatea într-un interval de varia ie a factorului f (elasticitate arc a cererii). respectiv pentru cazurile teoretice în care varia iile factorului 89 . x1 . f1 . x. respectiv valoarea medie a factorului f: x! x1  x0 .ELEMENTE DE MICROECONOMIE i(f ! f f (f ! 1 0 f f în care: x 0 . respectiv modificat a factorului f. atunci: ef ! dx f df x Ultimele dou formule sunt valabile pentru calculul elasticit ii într-un punct. f . atunci este valabil i urm toarea rela ie de calcul: xx f ef ! xf x în care: xx .

x xA A (x M xB D B TM fB f (f E fA Fig. 3. Dup cum se cunoa te: AD (x ! tg E ! . BD (f Prin urmare: e f ! tg E 90 f . x . Înclina ia curbei cererii în intervalul AB este egal cu înclina ia tangentei TM la acea curb în punctul median M (punctul care împarte distan a între A i B în dou p r i egale).8). modificarea acesteia realizându-se printr-o deplasare pe curba cererii între punctele A i B. Aceast traiectorie pe care are loc deplasarea cererii poart denumirea de arc de elasticitate. De aceast dat . Cu alte cuvinte. x Elasticitatea cererii poate fi interpretat i grafic (Fig. 3. m rimile x i f f din raportul sunt egale cu coordonatele punctului vizat. cre terea acestuia de la nivelul fA la nivelul fB (cu (f ! f B  f A unit i) determin reducerea cererii de la nivelul xA la nivelul xB (cu (x ! x B  x A unit i). înclina ia arcului de elasticitate este egal cu tangenta unghiului E din triunghiul dreptunghic ABD.ELEMENTE DE MICROECONOMIE analizat tind spre zero (sunt varia ii la limit ).8. dac factorul f are semnifica ia de pre al m rfii X. Interpretarea grafic a elasticit ii cererii Astfel. respectiv cu înclina ia dreptei AB fa de axa absciselor (sau de paralela DB la aceasta). dreapta AB fiind paralel cu TM.

trecând i prin 0. iar în cazul m rfurilor complementare. coeficientul va avea valori negative. indiferent cât de mult s-ar schimba valoarea factorului de influen considerat (cazul cererii de ap de b ut.m rfii Y .al m rfii Y . elasticitatea cererii va purta denumirea de elasticitate în cruce. dar i a cererii de benzin .ELEMENTE DE MICROECONOMIE ceea ce însemn c m rimea coeficientului de elasticitate ef se mai poate determina i ca un produs între înclina ia arcului de elasticitate (în cazul nostru AB) i raportul factor/cerere. Pentru m rfurile substituibile. aceasta r mânând neschimbat . coeficientul acesteia indicându-ne cu câte procente cre te sau scade cererea dintr-o marf X atunci când pre ul alteia Y (py) se m re te sau se mic oreaz cu un procent.g i  g . coeficientul de elasticitate va lua valori negative (cu excep ia cazurilor în care legea cererii este înc lcat ). Atunci când varia ia factorului f tinde spre zero. deoarece m rimile (x i (f variaz în sensuri opuse (cre terea pre urilor ducând la reducerea cererii . de regul .va determina sc derea cererii de unt i cre terea cererii din margarin . coeficientul de elasticitate a cererii ia valori cuprinse între .din marfa X care asigur substituirea). inând seama de m rimile acestui coeficient.cauzând sc derea cererii de autoturisme. m rimile (x i (f variind în acela i sens (sporirea veniturilor cauzând încurajarea cererii . Dac factorul f este venitul consumatorului (V). de pild ). 91 . în cazul c rora e f ! 0 . tgE va fi înclina ia tangentei la curb într-un punct oarecare (a tangentei TM . Atunci când factorul avut în vedere este pre ul altei m rfi. acesta va înregistra valori pozitive.i invers). În aceste situa ii.excep ie f când m rfurile inferioare). În cazul în care factorul f este pre ul m rfii în cauz . În general. acesta putând fi A (dac B se deplaseaz spre A).de marf X). m rfurile se grupeaz în urm toarele categorii distincte: y m rfuri cu cererea rigid . valori pozitive. py i x variind în sensuri contrare (scumpirea autoturismelor . coeficientul de elasticitate va c p ta.dac este vorba de punctul M) fa de axa absciselor. arcul de elasticitate transformânduse într-un punct de elasticitate. cele dou m rimi variind în acela i sens (cre terea pre ului untului . B (dac A se deplaseaz spre B) sau M (dac punctele A i B se deplaseaz unul spre cel lalt). distan a dintre cele dou puncte A i B se reduce continuu.

9. y 92 .9. 3. pentru care e f p s g . 3. în primul rând) provocând o varia ie enorm a cererii (aceasta fiind reprezentat de o dreapt perpendicular pe axa absciselor .ELEMENTE DE MICROECONOMIE dreapta care o reprezint fiind perpendicular pe axa cererii ( i paralel cu cealalt ax ) . Tipuri de cerere m rfuri cu cererea infinit de elastic . x (a) x (b) f x (c) x (d) f f x f (e) f Fig.b). 3. o modificare infim a valorii factorului (a pre ului.ca în Fig.ca în Fig.axa variabilei independente .a.9.

d). 3. coeficientul de elasticitate fiind cuprins între 0 i s 1 (cererea variind mai încet decât factorul f. 3. În plus.ELEMENTE DE MICROECONOMIE y m rfuri cu cerere direct propor ional .1. Pentru a-l determina. influen a transmi ându-se prin intermediul veniturilor. 3. cererea este afectat în astfel de situa ii în dou moduri distincte: y direct. într-o prim faz a analizelor. modificarea cererii fiind mai pronun at decât a factorului f. y m rfuri cu cererea relativ inelastic (de genul celor de strict necesitate). coeficientul de elasticitate având valoarea 1.e).9.9.4. motiv pentru care este cunoscut i sub denumirea de efectul Hicks. Cu alte cuvinte. 1) Efectul substitu iei a fost remarcat i pus în eviden pentru prima dat de Hicks. pentru care coeficientul de elasticitate este supraunitar. Hicks a presupus c veniturile r mase consumatorului dup "confiscarea" economiilor îi permit acestuia 93 . ar fi confiscate de cineva (adic ar fi imposibil de utilizat). De aceea. prin intermediul legii cererii (între pre i cerere existând un raport invers propor ional) y indirect. acesta a plecat de la presupunerea c venitul economisit de consumator în urma reducerii pre ului unei m rfi.3.3. Efectele modific rii pre urilor Modificarea pre urilor unei m rfi are consecin e directe i indirecte resim ite atât de consumator.3. cât i de produc tor (sau vânz tor). Efectele asupra consumatorului Orice modificare de pre afecteaz în primul rând veniturile reale ale consumatorilor (capacitatea de cump rare a veniturilor nominale ale acestora). 3.Fig.c). y m rfuri cu cererea relativ elastic (cum ar fi cele de lux). care se schimb exact în aceea i propor ie în care se modific factorul de influen (Fig.9.4. efectul global al major rii sau diminu rii unui pre se poate descompune în dou efecte par iale: unul al substitu iei i altul al veniturilor. pozi ia curbei sau dreptei care o reprezint fiind apropiat de cea orizontal . aceasta reprezentându-se grafic printr-o dreapt sau curb având pozi ia apropiat de cea vertical (Fig. precum i cererea de consum.

crerea optim (cea care-i maximizeaz satisfac ia) în momentul de baz va fi x0 i y0 (fiind marcat de punctul de echilibru E0 din Fig. Presupunând situa ia.i poat men ine constant satisfac ia. în cazul major rii pre ului se presupune c cineva i-ar acorda consumatorului compensa ii. datorit "confisc rii" economiilor consumatorului în maniera Hicks. Pe de alt parte.m rfii X i 94 .10). în a a fel încât s . pe pia la pre urile px0 i py0. la nivelul de dinaintea modific rii pre urilor.sau scumpirea .10. în care un consumator care dispune de anumite venituri V î i propune s le foloseasc integral pentru a achizi iona dou m rfuri X (alimente) i Y (îmbr c minte). 3. linia bugetar ini ial se va deplasa nu în pozi ia final AB1. ci în pozi ia intermediar CD (paralel cu AB0 ).ELEMENTE DE MICROECONOMIE achizi ionarea unor cantit i de m rfuri care s -i lase satisfac ia neschimbat . la un moment dat. y A C y0 y1 yS ES E0 E1 U1 V VS O x0 xS B0 x1 D U0 V1 B1 x Fig. pe care am mai invocat-o de câteva ori. care se vând. Efectele tip Hicks Dac pre ul m rfii X se diminueaz de la px0 la nivelul px1. aceasta corespunzând veniturilor teoretice VS (veniturile de care are nevoie consumatorul dup ieftinirea . 3.

iar cea de marf Y în tendin a de sc dere.98 95 . A adar. cererea din marfa X se va înscrie în tendin a de cre tere. pe leu cheltuit.. Ca urmare. p. " p x1 p y0 ca rezultat al ieftinirii. mai util i în consecin . aferent veniturilor VS. din acela i motiv. mai pu in util ) cu marfa X (devenit . Acest lucru se întâmpl în punctul intermediar de echilibru ES în care linia bugetar CD. precum (în acela i timp) i în diminuarea cererii din marfa Y de la y0 la y1. datorit ieftinirii m rfii X. mai solicitat ). efectul substitu iei. veniturilor teoretice VS i legii egaliz rii . este tangent la curba ini ial de indiferen U0 (ipoteza de la care s-a plecat presupunând constan a satisfac iei ini iale).utilit ilor marginale pe leu cheltuit. Imediat dup modificarea pre ului.ELEMENTE DE MICROECONOMIE dup confiscarea economiilor . Efectul substitu iei se explic prin intermediul liniei bugetare CD. marfa X devenind mai util decât marfa Y. În acest punct este valabil egalitatea: U `x U `y ! p x1 p y0 Se poate constata deci c deplasarea între punctul ini ial de echilibru E0 i cel intermediar ES are loc pe aceea i curb de indiferen U0.sau acordarea compensa iilor . care se men ine pân când egalitatea dintre cele dou rapoarte se restabile te. 2) Efectul veniturilor se manifest numai dup ce economiile considerate ini ial imobilizate ("confiscate") se folosesc efectiv de c tre 29 T.pentru a. pe leu cheltuit. egalitatea: U `x U `y ! p x0 p y0 se transform în inegalitatea: U `x U `y .i putea men ine constant satisfac ia ini ial U0)29. cit. Gherasim Lucr. care const în înlocuirea (de c tre consumator) a m rfii Y (devenit . 94 . se concretizeaz în cre terea cererii din marfa X de la x0 la x1.

10. care corespunde veniturilor reale V1 (care. Astfel. cit. consumurile finale ajungând la nivelurile x1 i y1 (marcate de punctul final de echilibru E1 . sunt mai mari decât cele reale ini iale V). utilizând în acest scop metoda multiplicatorului lui Lagrange. se vor putea suplimenta consumurile din ambele m rfuri. în urma ieftinirii m rfii X. Hicks a avut meritul de a fi semnalat i eviden iat cele dou categorii de efecte par iale cu ajutorul unui grafic de genul celui din Fig.în care linia bugetar AB1 aferent veniturilor reale V1 este tangent la curba de echilibru U1 ). anulându-le i rezolvând sistemul de ecua ii astfel ob inut. Deoarece: U = f(x. efectul veniturilor. se concretizeaz în sporirea cererii din marfa X de la nivelul xS la nivelul x1. A a ceva ne propunem s suger m noi în cele ce urmeaz . p. 96 96 . Gherasim Lucr. V0 veniturile nominale ini iale ale consumatorului. ceea ce va determina deplasarea liniei bugetare în pozi ia AB1.. precum i în schimbarea cererii din marfa Y de la y0 la y1. P .func ia utilit ii totale. Mobilizându. y) C ! x p x0  y p y0 func ia Lagrange poate fi scris în form ini ial astfel: L0 ! f ( x. C . 3. combina ia optim de m rfuri în situa ia ini ial (x0.multiplicatorul lui Lagrange.i economiile nefolosite înc . y )  P[V0  ( x p x 0  y p y0 )] p max 30 T. Efectul global al reducerii pre ului m rfii X va consta în cre terea cererii din marfa X de la x0 la x1. datorat numai cre terii veniturilor reale ale consumatorului în urma ieftinirii unei m rfi. el nereu ind îns s g seasc i o modalitate de calcul.cheltuielile totale efectuate de consumator în perioada ini ial ). precum i a cererii din marfa Y de la yS la y130. Prin urmare. y0 ) se va afla determinând derivatele par iale ale func iei: L0 ! U  P (V0  C ) p max (în care: U .ELEMENTE DE MICROECONOMIE consumator.

func ia tip Lagrange poate fi redus la forma: Ls ! C  P (U 0  U ) p min Ls ! x p x1  y p y0  P[U 0  f ( x. Cunoscând aceast m rime. p x0 . 97 . y .ELEMENTE DE MICROECONOMIE în care x. în baza func iei de utilitate U. y )] p min în care: C ± func ia cheltuielilor pe care consumatorul trebuie s le fac pentru satisfacerea cererii dup ieftinirea m rfii X în a a fel încât s se p streze constant nivelul ini ial U 0 al satisfac iei consumatorului (care se impune a fi minimizat ): C ! x p x1  y p y0 U ± func ia de utilitate. U 0 . y0 ) . Sistemul de ecua ii care conduce la m rimile optime ale cererii ini iale (egale cu cele dou coordonate ale punctului ini ial de echilibru E0 ) va fi: xL0 !0 xx xL 0 !0 xy xL 0 !0 xP Odat cunoscute m rimile x0 i y0 ale cererii ini iale. se determin utilitatea maxim U0 : U 0 ! f ( x 0 . p y0 ± pre ul celor dou m rfuri în perioada de baz (de referin ).consumurile din cele dou m rfuri X i Y.utilitatea maxim în situa ia de echilibru ini ial (marcat de punctul E0 ).

poate fi calculat cu rela ia: V `! xs p x1  y s p y0 . y )  P[V1  ( x p x1  y p y 0 )] p min 98 . y1 ). se va stabili prin intermediul func iei: L1 ! U  P (V1  C ) p min L1 ! f ( x.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Nivelurile cererii ( x s .i (y s . efectul substitu iei în varianta Hicks (pe care-l vom nota cu (x s .în cazul m rfii Y) se va putea calcula cu rela iile: ( x s ! x s  x0 (y s ! y s  y 0 Venitul V`de care are nevoie consumatorul dup ce m rfii X i s-a redus pre ul în a a fel încât s . Cererea final din cele dou m rfuri ( x1 . Veniturile care vor rezulta din rela ia precedent sunt considerate de Hicks confiscate. marcat de coordonatele celui de-al treilea punct de echilibru ( E1 ).i p streze neschimbat nivelul ini ial al satisfac iei U 0 . y s ) care asigur consumatorilor aceea i satisfac ie ini ial ( U 0 ) dup ieftinirea m rfii X (pe seama c rora se va putea calcula efectul substitu iei) vor rezulta din rezolvarea urm torului sistem de ecua ii: xLs !0 xx xL s !0 xy xL s !0 xP Cunoscând coordonatele punctului intermediar de echilibru Es .în cazul m rfii X .

În condi iile prezentate anterior. ca m rime. (xv ! (x  (xv (y v ! (y  (yv în care: (x.veniturile reale finale ale consumatorului dup modificarea pre urilor .egale. cu veniturile ini iale V0 ). (y . care se ob in numai dup ce economiile considerate ini ial confiscate se utilizeaz pentru suplimentarea achizi iilor de m rfuri.ELEMENTE DE MICROECONOMIE (în care: V1 . (y v ). respectiv Y.efectele globale ale modific rii unui pre asupra cererii din marfa X. precum i a derivatelor sale par iale constituite în sistemul: xL1 !0 xx xL1 !0 xy xL1 !0 xP Efectele veniturilor ( (xv . se vor stabili fie cu rela iile de forma: (xv ! x1  xs (y v ! y1  ys fie cu rela iile: . efecte globale (efectele finale) vor avea la baz rela iile: (x ! (xs  (xv (y ! (y s  (y v 99 .

Paradoxul lui Giffen Exist o categorie special de m rfuri. care. În rest. 3. 3.i p streze constant nu nivelul ini ial al utilit ii. încalc i legea cererii.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Exist i o variant tip Slutski (un caz particular) de stabilire a celor dou categorii de efecte par iale.11. pentru a delimita efectul substitu iei de cel al veniturilor. pe lâng faptul c nu se supun legii lui Engel (fiind inferioare). cunoscute sub denumirea de m rfuri tip Giffen. Efectele tip Giffen 100 . care se deosebe te de cea deja expus prin ipoteza de la care se pleac . presupune c veniturile r mase consumatorului dup confiscarea economiilor rezultate din reducerile de pre îi vor permite consumatorului s . y A y1 C y0 VS E1 U1 E0 ES yS V O x1 x0 xS B0 D V1 B1 x U0 Fig. ci nivelul ini ial al consumului (respectiv cererile x0 i y 0 ). procedura de stabilire a influen elor (substitu iei i veniturilor) r mâne aceea i.11. a a cum rezult din Fig. Slutski. Spre deosebire de Hicks.

cererea de cartofi a oamenilor s raci nu este descurajat . Deoarece. va cre te cererea de cartofi. Giffen a plecat de la constatarea c . Ca efect. Ca efect exclusiv al cre terii pre ului m rfii Y. efectul veniturilor este mai mare decât efectul substitu iei. ei vor fi obliga i s . veniturile reale ale oamenilor s raci scad. cererea. 98 . cump r torii sunt amenin a i de pericolul de înfometare. ca efect al veniturilor. Consumând mai pu ine alimente superioare (din lips de venituri).ELEMENTE DE MICROECONOMIE Dup cum se va constata. cererea din marfa X. în loc s creasc (potrivit legii cererii). se m re te de la x0 la x s . Cum cartofii sunt alimentul ieftin de baz al acestora. acesta fiind efectul final al scumpirii lor31. atunci când pre ul cartofilor cre te. Pentru a preîntâmpina a a ceva. cererea din marfa X se va modifica în maniera sugerat de graficul din Fig. Efectele modific rii simultane a pre urilor În condi iile în care. ca efect global. Scumpindu-se o marf (cartofii). ca efect al substitu iei (ceea ce se explic la fel ca în cazul m rfurilor obi nuite). în mod paradoxal. se mic oreaz de la x s la x1 .i suplimenteze consumul din alimentele r mase accesibile. iar apoi. De ce se întâmpl lucrurile a a? În opinia sa explica ia este cât se poate de simpl . cererea din alte m rfuri (din alimentele superioare) se va mic ora.100 101 . în care linia bugetar ocup pozi ia AB0 i cererea este x0. 3. p. Pentru a eviden ia acest paradox i pentru a-l explica. atunci când pre ul m rfii X se reduce de la p x0 la p x1 . în m rimi absolute. ca efect al substitu iei cererea din marfa X suplimentându-se de la x0 la x`0.12. reducerea pre ului m rfii X are ca efect exclusiv deplasarea liniei bugetare AB0 în pozi ia AB1 i cre terea cererii de la x0 la x1. se reduce de la x0 la x1 . în urma reducerii de pre .. linia bugetar ini ial se deplaseaz în pozi ia A`B0. 31 Dup T Gherasim Lucr. Fa de situa ia ini ial . cit. ci cre te. are loc i cre terea pre ului m rfii Y. sc zând cantitatea maxim de marf Y care poate fi procurat cu veniturile disponibile atunci când se renun la marfa X (marcat de ordonata punctului A`). simultan cu reducerea pre ului m rfii X de la p x0 la p x1 .

Efectele dublei modific ri a pre urilor asupra cererii 102 . Y A E 0 A¶ U0 E 1 U1 E¶1 E¶0 U¶0 U¶1 x0 px Px0 E 0 x¶0 x1 B0 x¶1 B 1 x E¶0 E¶1 Px1 E 1 C¶ C x1 x¶1 x x0 x¶0 Fig.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Efectul global (cumulat) al modific rii simultane a celor dou pre uri const în deplasarea liniei bugetare ini iale AB0 în pozi ia final A`B1 i în cre terea cererii din marfa X de la x0 la x`1.12. 3.

cre terea pre ului m rfii Y produce un salt al cererii de pe curba C pe curba C`. ceea ce conduce la cre terea cererii din marfa X de la x0 la x`0. x1 . respectiv modificat din marfa X. ci i asupra produc torilor. Efectele asupra produc torului Modificarea pre urilor la care se vând m rfurile pe pia are repercusiuni nu numai asupra consumatorilor. manifestându-se prin intermediul legii cererii i constând în cre terea sau mic orarea veniturilor încasate de produc tor în urma sporirii sau diminu rii cererii datorit schimb rii pre ului m rfii vizate.ELEMENTE DE MICROECONOMIE În cel de-al doilea grafic din Fig. 103 . adeseori. Acesta se determin astfel: Ec ! p 0 (x ! p 0 ( x1  x0 ) .12 se va observa c reducerea pre ului m rfii X de la nivelul px0 la nivelul px1 se soldeaz cu m rirea cererii de la x0 la x1 printr-o deplasare pe aceea i curb C a cererii între punctele E0 i E1. 1) Efectul prin pre asupra veniturilor este efectul propriu-zis al schimb rii pre ului.4.cererea din marfa X înregistrat în urma modific rii pre ului. respectiv modificat al m rfii în cauz . x1 . la rândul s u. singurul vizat de întreprinz torii f r o suficient preg tire economic .cererea ini ial . respectiv: efectul prin pre i efectul prin cerere. În acela i timp.3. Efectul global al modific rii unui pre asupra veniturilor produc torului se poate diviza.pre ul ini ial. respectiv de la x1 la x`1. în care: E p . tot în dou efecte par iale. fiind. în care: Ec . 3. acesta putându-se calcula cu rela ia: E p ! (px1 ! x1 ( p1  p 0 ) . x 0 . Modificarea simultan a celor dou pre uri va conduce a adar la un salt al cererii de pe curba C pe curba C`.2. p 0 .efectul asupra veniturilor manifestat prin intermediul cererii. iar apoi la o deplasare a ei pe suprafa a aceleia i curbe C` între punctele E`0 i E`1 3. 2) Efectul prin cerere asupra veniturilor este oarecum ascuns. p1 .efectul prin pre asupra veniturilor.

produc torul nu trebuie s neglijeze faptul c varia iile (major rile sau diminu rile) de pre pot avea efecte inverse celor dorite. Reprezentarea grafic a func iei cererii se construie te în baza alteia.117 104 . 116 . sunt recomandate produc torului major rile de pre . parabolic .ELEMENTE DE MICROECONOMIE Efectul global reprezint suma algebric a celor dou efecte par iale. Gherasim Lucr.13). chiar i în condi ii de monopol. 3. efectul prin cerere este mai pronun at decât cel prin pre . Construirea unei func ii de cerere. neregulat etc. Func iile de cerere În sens larg.. func ie de cerere este numai acea func ie care marcheaz leg turile între factorii de influen i nivelurile optime ale cererii (cele care maximizeaz satisfac ia total a consumatorului).4. cump rând mai pu in sau mai mult ( i afectându-i în acest mod veniturile încasate). 3. estimându-se apoi parametrii ei pe seama seriilor de date statistice. Prin urmare. veniturile totale ale produc torului diminuându-se atunci când pre urile cresc ( i invers). efectul prin pre anulând efectul prin cerere. nu sunt recomandate modific rile de pre . fiind recomandate în acest caz reducerile de pre . Pe de alt parte.). denumite linii ale pre urilor32 (ca în Fig. care pune în eviden rela iile dintre curbele de indiferen i ni te linii bugetare speciale. În cazul m rfurilor cu cerere relativ elastic (pentru care coeficientul de elasticitate cerere-venit este supraunitar). Pentru m rfurile cu cererea având elasticitatea unitar . cit. M rimea V de pe axa absciselor a primului grafic (cel de sus) are semnifica ia de venituri de care dispune consumatorul dup ce a achizi ionat deja o cantitate x din marfa X a c rei func ie de cerere se urm re te a fi 32 T. În sens restrâns. privit în sens restrâns. prin func ie de cerere se în elege orice func ie care eviden iaz rela iile existente între cerere i factorii ei de influen . urmeaz procedura obi nuit : mai întâi se identific forma grafic a acesteia. din care se deduce tipul func iei (liniar . în cazul m rfurilor cu cerere relativ inelastic (atunci când coeficientul de elasticitate cerere-pre este subunitar). consumatorului r mânându-i libertatea de a reac iona prin cerere la astfel de modific ri. p. acestea conducând la majorarea veniturilor (efectul prin pre fiind mai mare decât cel prin cerere).

în care consumatorul î i cheltuie te veniturile numai pe marfa X (renun ând la marfa Y). Coresponden a dintre curba consum ± pre i curba cererii Punctul A de pe aceast linie corespunde situa iei speciale în care consumatorul renun în totalitate la marfa X (x = 0). V A E2 U1 Curba consumpre E0 E1 U0 U2 O x0 x1 Bo x2 x B1 B2 x px px0 E0 px1 px2 O x0 x1 E1 E2 Curba cererii x2 x Fig. o linie bugetar (în cazul nostru AB0 ) din cadrul acestuia indic toate combina iile tip Äconsum x ± venituri r mase´ posibil de realizat cu veniturile V disponibile. Ca urmare. Orice alt punct situat între extremele A i B0 corespunde situa iilor normale în care consumatorul procur o cantitate pozitiv din marfa X. r mânându-i necheltuit o sum pozitiv din veniturile de care a dispus. 3. fiind nule veniturile r mase disponibile. 105 .ELEMENTE DE MICROECONOMIE construit . Punctul B0 va marca cealalt situa ie special . 13. motiv pentru care veniturile r mase vor fi egale cu veniturile totale V.

E1. pxpre ul m rfii X. ax ± constant care are semnifica ia de cantitate minim de marf X de care consumatorul are neap rat nevoie (pe care o solicit indiferent de pre ul la care ea se vinde). V ± veniturile de care consumatorul dispune. Unind punctele de echilibru E0. Pentru a se trece de la curba consum ± pre la curba cerere ± pre ne vom folosi de cel de-al doilea grafic (cel de jos). ai ± cantit ile minime necesare din fiecare marf i cump rate cu veniturile V disponibile. Cel mai cunoscut tip de func ie de cerere este func ia Stone. pre ul nefiind altceva decât rata marginal de substitu ie a acesteia cu marfa dat X (ar tându-ne la câte unit i b ne ti trebuie s renun e cump r torul pentru a. satisfac ia lui r mânând neschimbat ). curb care va sugera forma func iei cererii. 106 . E2 etc. iar pe axa ordonatelor nivelurile de pre . orice punct de pe o astfel de linie bugetar reprezint un cuplu pre ± marf . E1. Se ob ine curba consum ± pre .i spori consumul din marfa X cu o unitate. kx ± coeficientul bugetar al m rfii X (care ne arat care este propor ia veniturilor afectate m rfii X în veniturile totale). linia bugetar va ocupa pozi ia AB2 etc. Abscisele punctelor de echilibru E0. E2 etc. Reducerea pre ului m rfii X de la nivelul px0 la nivelul px1 face ca linia bugetar s se deplaseze din pozi ia AB0 în pozi ia AB1. Dac pre ul se mic oreaz în continuare la nivel px2 .ELEMENTE DE MICROECONOMIE Denumirea de linie a pre urilor dat unei astfel de linii bugetare deriv din faptul c punctele care o definesc marcheaz combina iile bani ± marf aferente anumitor venituri disponibile V. pi ± pre ul fiec rei m rfi i. (determinate pe seama primului grafic) i ordonatele cestora (puse în eviden în al doilea grafic) vor marca punctele de pe curba cererii (din cel de-al doilea grafic). Prin urmare. care. îmbrac forma: k x (V  § a i p i ) x ! ax  i !1 n px in care: x ± cererea dintr-o marf oarecare X. în care pe axa absciselor sunt trecute nivelurile optime ale cererii. care indic nivelurile optime ale consumului pentru fiecare nivel de pre în parte (adic acele consumuri care maximizeaz satisfac ia consumatorului). banii care se pl tesc de c tre cump r tor ca pre al unei anumite m rfi X se pot interpreta ca o marf special . în unit i fizice. Parametrii acestora se estimeaz dup procedeele statistice obi nuite. În actul de schimb.

Func iile de cerere devin din ce în ce mai complexe pe m sur ce se m re te num rul factorilor de influen lua i în considerare. aceast func ie va avea expresia: C x ! xp x ! a x p x  k i (V  § a i p i ) .125 107 .ELEMENTE DE MICROECONOMIE Dac cererea se apreciaz în unit i monetare. Gherasim Lucr. cit. 119 . p.. 33 Dup T. i !1 n în care: C x ± cererea din marfa X exprimat în unit i b ne ti33.

y y y 108 . orice cre tere de venituri îi va permite cump r torului s solicite cantit i din ce în ce mai mari din fiecare marf care intr în structura consumului s u. Ele se manifest numai în leg tur direct cu nevoile oamenilor. persoan . care-l determin s se comporte. în raport cu nevoile de consum. generat de o nevoie i concretizat într-o dorin . idee etc. Din rândul lor fac parte: gusturile sau preferin ele consumatorilor.care sunt i ei tot o marf ). dup cum reducerea veniturilor se va solda cu diminuarea cererii. dorin i cerere. De aceea. cererea se define te ca fiind solicitarea cuiva. variabilele demografice. înainte de toate. cererea este conceput ca o solicitare formulat de cineva în vederea intr rii în posesia unui produs (no iunea de produs având aici cel mai larg sens posibil: bun material. a. pe care îi vom denumi oarecum impropriu secundari (dar care uneori se dovedesc mai importan i chiar decât cei din prima categorie). ceea ce este cunoscut sub denumirea de legea lui Engel. for ori violen . pe pia ac ioneaz o lege economic denumit legea cererii.) pe oricare din urm toarele c i: schimb. stadiul ciclului economic. Al turi de factorii dedu i din defini ia dat cererii. acestea din urm generând cererea de produse. în tiin ele economice se fac distinc ii nete între conceptele de nevoie. Prin urmare. Între cererea dintr-o anumit marf i veniturile consumatorului acelei m rfi exist un raport direct propor ional. În existen a sa biologic i social . cer it. În sensul cel mai general. potrivit c reia între cerere i pre ul unei m rfi exist un raport invers propor ional (reducerea pre ului încurajând cererea. apreciat în spa iu i timp. y y y În microeconomie. tendin a de imitare sau snobismul. asupra acesteia î i exercit influen a mul i al ii. de a intra în posesia unei anumite m rfi. iar majorarea descurajând-o). Bunurile economice sunt acele bunuri care sunt rezultatul unei activit i economice. în calitate de consumator. corup ie. caracterizându-se prin insuficien a (penuria) lor. în el torie etc. anticip rile consumatorilor . În leg tur cu pre urile. înso it de capacitatea i disponibilitatea de a oferi ceva în schimb (o alt marf sau bani . omul resimte o sumedenie de nevoi. serviciu.ELEMENTE DE MICROECONOMIE SUMAR y Nevoile de consum ale oamenilor se concretizeaz în anumite dorin e. numai în m sura în care sunt disponibile i în contextul drepturilor patrimoniale.

datorat numai cre terii veniturilor reale ale consumatorului în urma ieftinirii unei m rfi. neregulat etc. estimându-se apoi parametrii ei pe seama seriilor de date statistice. care const în înlocuirea de c tre consumator a m rfii Y (devenit . Combina ia ini ial dintre pre uri i cerere este alc tuit din px0 = 4 000 unit i monetare/unitate de marf X i x0 = 10 unit i de marf X. mai util i în consecin . cererea din aceast marf va deveni 7 unit i. mai solicitat ). y y ÎNTREB RI Care este con inutul conceptului de cerere de consum ? Care sunt factorii principali de influen asupra cererii ? Care sunt factorii secundari de influen asupra cererii ? Ce este efectul substitu iei asupra cererii i cum se explic el ? Care este efectul veniturilor asupra cererii ? Ce sunt efectele globale ale modific rilor de pre uri asupra cererii ? Ce este i cum se explic paradoxul lui Giffen ? Cum se definesc i cum se construiesc func iile de cerere ? APLICA II 1. pe leu cheltuit. Efectul veniturilor. din acela i motiv. precum i a cererii din marfa Y de la yS la y1. precum (în acela i timp) i în diminuarea cererii din marfa Y de la y0 la y1. din care se deduce tipul func iei (liniar . Un consumtor dispune de venituri limitate pe care inten ioneaz s le cheltuiasc în totalitate cu procurarea unei m rfi X. se concretizeaz în sporirea cererii din marfa X de la nivelul xS la nivelul x1. se concretizeaz în cre terea cererii din marfa X. parabolic . datorit ieftinirii m rfii X. 109 . privit în sens restrâns urmeaz procedura obi nuit : mai întâi se identific forma grafic a acesteia. mai pu in util ) cu marfa X (devenit . Se cere: a) Reprezenta i grafic reac ia cererii la modificarea pre ului m rfii X.ELEMENTE DE MICROECONOMIE y Efectul substitu iei.). Func ie de cerere este numai acea func ie care marcheaz leg turile între factorii de influen i nivelurile optime ale cererii (cele care maximizeaz satisfac ia total a consumatorului). devenind 8 000 unit i monetare. Construirea unei func ii de cerere . Atunci când pre ul unitar al m rfii X se cre te.

Gherasim. 2. cit. La un moment dat pre ul m rfii X se reduce de la 40 000 la 30 000 lei/unitate de marf . Se consider un consumator ale c rui disponibilit i financiare sunt la nivelul ini ial 2 400 000 lei. cât i pre ul m rfii Y se men in constante. pe care le afecteaz procur rii a dou m rfuri complementare X i Y ale c ror pre uri unitare sunt 40 000 lei/unitate de marf X i 60 000 lei/unitate de marf Y. 102 . p.107 110 .ELEMENTE DE MICROECONOMIE b) Determina i valorile coeficien ilor de elasticitate a cererii în raport cu pre ul m rfii X în extremit ile intervalului de varia ie i pentru întregul interval. Lucr. S se determine efectele globale ale reducerii pre ului m rfii X asupra cererilor din ambele m rfuri34. 34 D. în condi iile în care.. atât venitul.

Astfel. la un anumit pre al pie ei. nu ca proces).. în timp ce produc ia (output-ul) este privit ca rezultat al procesului de transformare fizic a resurselor (factorilor) în bunuri.Oferta global Aceasta se ob ine prin integrarea într-o m rime sintetic a tuturor ofertelor individuale din acela i bun material sau serviciu. Lucr.Oferta individual În sens larg. adic oferta unei singure firme (sau a unui singur agent economic). pe de o parte. exprim cantit ile dintr-un anumit bun material sau serviciu pe care ea dore te i este capabil s le pun în vânzare la un moment dat. 145 111 . 2. p. oferta se impune a fi analizat atât în leg tur cu produc ia i costurile de produc ie. 4. 1. Definire i modalit i de abordare Oferta de m rfuri. în condi ii de caeteris paribus. poate fi abordat în dou moduri distincte: ca o m rime individual i ca o m rime global .1. în definirea ofertei se pleac de la rela ia func ional care exist între cantit ile de m rfuri pe care vânz torii le aduc pe pia i pre urile acestora.ELEMENTE DE MICROECONOMIE MODULUL 4 OFERTA DE M RFURI În calitatea sa de categorie economic fundamental cu care opereaz microeconomia. Chiar dac este foarte strâns legat de categoria economic de produc ie (privit ca output. cât i cu cererea de m rfuri. cit. Dup cum se poate constata. ca i cererea. cu care adeseori se confund . oferta se deosebe te în esen a ei de produc ie. oferta individual . fiind 35 T Gherasim. exprimând cantit ile totale (din acesta) pe care pia a le pune la dispozi ia cump r torilor la un moment dat la fiecare pre în parte. pe de alt parte35.

îl vom adopta i noi. O curb a ofertei. în care reprezent rile sunt de acest fel). aproape f r nici o excep ie. 4. În al doilea rând. Chiar dac . varia ia ofertei în raport cu pre ul c p tând forma din Fig. exprimat prin cerere. pre ul m rfii întrune te calitatea de variabil independent . în abord rile care urmeaz . (preluat de speciali tii în economie din literatura englez de specialitate. Rezult a adar c oferta este aceea care mediaz leg turile între nevoia de consum. Legea ofertei Urm rind seriile paralele de date referitoare la nivelurile pre urilor la care se vinde o marf oarecare i la cantit ile oferite spre vânzare la fiecare pre în parte. Cu alte cuvinte. nivelul ofertei se afl într-un raport direct propor ional cu nivelul pre urilor m rfurilor care fac obiectul ei. în literatura de profil. care pune în eviden rela ia pre ± ofert . De i nu ni se pare firesc acest tip de reprezent ri. se poate deduce (la fel ca în cazul consumului.2.ELEMENTE DE MICROECONOMIE legat deci de procesul propriu-zis de produc ie. respectiv cererii) legea ofertei. între produc ie i ofert exist i o diferen cantitativ . de pild ) nu afecteaz nivelul ofertei. delimiteaz punctele care marcheaz cantit ile de m rfuri pe care vânz torii 112 . Oi ± oferta individual a unui agent i aferent aceluia i pre p. în sensul c produc ia care nu este destinat pie ei (ci autoconsumului. în reprezent rile grafice ofertei îi este rezervat axa absciselor ( i nu cea a ordonatelor). oferta este legat prin excelen de procesul de valorificare (de transformarea bunurilor materiale sau a serviciilor din forma marf în forma bani) pe pia . oferta dintr-o marf se m re te atunci când pre ul s u se afl în cre tere i se mic oreaz pe m sur ce pre ul scade. iar oferta pe cea de variabil dependent . Potrivit acesteia. Rela ia care exist între ofertele individuale dintr-o marf dat i oferta global este de urm torul tip: n O ! § Oi i !1 în care: O ± oferta global la un anumit pre p al pie ei. 4.3. pentru a nu crea dificult i în în elegerea problemelor (celor obi nui i deja cu astfel de grafice). i produc ie.

Trecerea de la ofertele individuale la oferta global Orice reprezentare de acest gen va exprima rela iile care exist între cantit ile dintre o marf dat oferit consumatorilor i pre ul acesteia. curba ofertei pune în eviden faptul c ofertan ii opteaz pentru a oferi pie ei fie întreaga cantitate de marf . fiind acela c ofertan ii pot oferi întreaga cantitate sau orice alt cantitate mai mic (la pre ul specificat). 113 . curba ofertei trebuie s fie înso it de o dubl specificare: mai întâi. Pentru o descriere complet . P 10 8 6 4 2 0 50 100 150 200 250 300 O Fig. fie nimic. 4. orice func ie de ofert exprimând rela ia de determinare existent între pre ul unei m rfi i produc ia optim din aceasta.2. ca o curb a alternativelor considerate deschise pentru ofertan i i apoi ca o linie sau curb de demarca ie a celor dou suprafe e pe care ea le separ .ELEMENTE DE MICROECONOMIE accept s le vând la pre urile date de punctele care desemneaz cantit ile pe care ei nu accept s le vând . În viziunea primei specific ri. 4. Sensul celei de-a doua specific ri este redat în Fig.. pe baza unei func ii de ofert . o marf trebuie ca mai întâi s fie produs . Pentru a fi oferit spre vânzare.1.

în cadrul c ruia capacit ile de produc ie r mân limitate (neexistând timp suficient pentru m rirea lor).3. 4. 4.ELEMENTE DE MICROECONOMIE p O O Fig. iar progresul tehnic 114 . Varia ia ofertei pe termen scurt în raport cu pre ul Pe termen scurt. suprafa a ha urat cuprinde situa iile neacceptate. La un moment dat (sau pe termen foarte scurt). când pre urile se schimb . oferta nu se poate modifica decât în limite foarte restrânse (impuse de stocurile existente din marfa care face obiectul ofertei). iar suprafa a neha urat cazurile acceptate de ofertan i. O P Omax P Omax O Fig. Curb a ofertei În aceast figur . Rela ia de dependen ofert -pre cap t forme diferite în func ie de intervalul de timp luat în considerare.2.

care arat cu câte procente variaz (cre te sau scade) oferta dintr-o marf atunci când pre ul ei se modific (se majoreaz sau se reduce) cu un procent. dar numai pân la un anumit nivel (Qmax). sunt asimptotice la dreapta care marcheaz nivelul maxim Qmax al ofertei. se calculeaz dup cum urmeaz : 115 .ELEMENTE DE MICROECONOMIE nu are timp s . a a cum rezult din Fig. oferta nu va mai evolua asimptotic. Coeficientul de elasticitate a ofertei în raport cu pre ul (ep ). p Q Fig. 4. oferta va cre te odat cu pre urile (pe seama sporii gardului de folosire intensiv i extensiv a capacit ilor). reac ia ofertei la schimbarea pre urilor (sau a valorii oric rui alt factor de influen ) poate fi eviden iat cu ajutorul elasticit ii ei în raport cu acestea. atât din punct de vedere tehnic (determinând uzura accelerat a utilajelor). 4.i extind capacit ile de produc ie (prin dezvolt ri sau prin valorificarea rezultatelor progresului tehnic). For area capacit ilor peste acest nivel se dovede te nera ional . 4. 4. Vor rezulta în acest mod evolu ii neregulate ale curbei ofertei în raport pre ul m rfii oferite pe pia .3. Varia ia pe termen lung a ofertei Pe termen lung. Elasticitatea ofertei în raport cu un factor de influen Ca i în cazul cererii. firmele având posibilitatea s . Tocmai de aceea.4. cât i sub aspect economic (m rind exagerat costurile pân la limita la care ele descurajeaz produc ia).4.i fac sim ite efectele. curbele ofertei din Fig. ci logistic în raport cu pre urile.3.

dO ± varia ia ofertei în m rimi absolute.5.5). y propor ional cu pre ul sau unitar (când ep = 1). pT 0 a) pT b) 0 pT c) 0 0 0 0 0 0 Fig. p ± pre ul. oferta poate fi : y perfect (infinit) inelastic (când ep = 0 ). o modificare a pre ului oricât de neînsemnat soldându-se cu o ce tere sau o sc dere extraordinar (infinit) de mare a ofertei ( Fig. cre terea cu un procent a pre ului determinând sporirea ofertei tot cu un procent. Ofert rigid (a). y infinit (perfect) elastic (când 0 < ep p g ). p.ELEMENTE DE MICROECONOMIE (O (O p ep ! O ! (p (p O p dO dO p ep ! O ! dp dp O p în care: O . 4. y elastic sau relativ elastic (când 0 < ep < g ). y inelastic sau relativ inelastic (când 0 < ep < 1). dp ± varia ia pre ului în m rimi absolute. indiferent de nivelul pre urilor (cazul produselor foarte perisable nestocabile). ea crescând foarte pu in cînd pre urile sporesc substantial.oferta. O. 4. ea r mânând aceea i. în situa iile în care oferta cre te mult mai repede decît sporesc pre urile. promo ional (b) i infinit elastic (c) 116 . În func ie de m rimile pe care le poate înregistra coeficientului de elasticitate.

elasticitatea ofertei în raport cu pre ul m rfii în cauz . într-un punct A oarecare al curbei O a ofertei. valori negative înregistrându-se în cazuri cu totul speciale (cum ar fi cel al rilor foarte s race exportatoare de materii prime i cu datorii externe. p. respectiv cu tangenta unghiului BAD sau E : tg E= DB DA = (p (O 36 Dup T. atunci când pre ul acestora scade. sunt nevoite s .i suplimenteze cantit ile oferite la export). care.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Situa iile reale cele mai frecvente se afl între cazurile speciale (în care oferta este perfect elastic sau inelastic . Aceasta particularitate rezult din modul s u de calcul: operându-se. Elasticitatea ofertei prezint cîteva particularit i: Mai întîi. 4. lucru derivat din faptul c panta curbei ofertei este pozitiv . Lucr. care sunt paralele cu (sau perpendiculare pe) axa absciselor. Singura excep ie de la aceast regul o constituie cazul a a-numitelor curbe izoelastice. pentru a. ep prezint valori pozitive. Gherasim. 150 -155 117 . Înclina ia curbei O cuprinse între cele dou puncte va fi aproximativ egal cu înclina ia dreptei AB. Cea de-a doua particularitate const în aceea c elasticitatea ofertei in raport cu pre ul m rfurilor este de semn pozitiv.i putea rambursa creditele la datele fixate. elasticitatea este variabil în func ie de punctul de pe curb ofertei pentru care se calculeaz .. cu marimi relative. cit. ori direct propor ional cu pre urile). Grafic. unita ile de m sur în care se exprim elementele pe seama c rora se fac calculele nu au cum influen a rezultatele acestora. Valoarea coeficientului de elasticitate a ofertei în raport cu pre ul nu depinde de unita ile de m sura utilizate. se prezint ca in Fig. pân la urm . care este direct . Spre deosebire de relatia de dependen pre ± cerere. În majoritatea situa ilor concrete. O deplasare pe curba ofertei din punctul A în punctul B se realizeaz atunci când pre ul m rfii considerate cre te de la pA la pB (ceea ce va determina cre terea ofertei de la OA la OB). rela ia dintre pre i oferta este itermediat de costurile de produc ie36.6.

ELEMENTE DE MICROECONOMIE

Fig. 4.6. Elasticitatea ofertei într-un punct dat Atunci când distan a dintre A i B se reduce la limit , înclina ia (panta) curbei ofertei O în punctul A va fi egal cu înclina ia tangentei TT¶ la aceast curb în punctul A, respectiv cu tangenta unghiului ACO (pe care l-am notat tot cu E): AO % dp tg E = = do CO % , în care: dO, dp ± varia ia la limit a ofertei (varia ie infinitezimal ), respectiv a pre ului. Se poate observa c tangenta acestui unghi nu este altceva decât expresia primei derivate a ofertei în raport cu pre ul m rfii care este pus la dispozi ia pie ei. Unind originea sistemului de axe rectangulare cu punctul A se ob ine dreapta OA, care formeaz cu axa OO unghiul F, a c rui tangent se determin dup cum urmeaz : 118

ELEMENTE DE MICROECONOMIE

tg

F=

p% AO % = OO % O%

Raportând tangenta unghiului F la tangenta unghiului E , se va ob ine valoarea coeficientului de elasticitate ep, pornind de la urm toarele rapoarte:

p% dp O% tg F = = = ep O% dO dp tg E dO
Unghiul E este egal cu unghiul F numai în cazul special în care tangenta la curba O în punctul A trece prin originea sistemului de axe, când valoarea coeficientului de elasticitate este egal cu 1 (dreptele AC i AO suprapunându-se). Din Fig. 4.6. rezult c valoarea pozitiv a coeficientului de elasticitate se poate explica, printre altele, i prin aceea c pantele celor dou drepte (AC i AO) fa de axa OO, sunt pozitive. Coeficientul de elasticitate a ofertei în raport cu pre ul m rfurilor înregistreaz valori diferite pe m sur ce au loc deplas ri pe curba ofertei dintr-un punct în altul. Având în vedere curba ofertei din Fig.4.7., în situa ia în care tangenta la aceasta va trece prin originea sistemului de axe (cum ar fi cazul tangentei T1 în punctul P1), oferta în punctul P1 va avea coeficientul de elasticitate egal cu unu(1), oferta crescând deci în aceea i propor ie ca i pre ul. În punctul P2, în care tangenta T2 la aceea i curb va intersecta axa ordonatelor într-un punct oarecare A, oferta va fi relativ elastic în raport cu pre ul (coeficientul de elasticitate fiind supraunitar), ceea ce înseamn c ea ar cre te mai rapid decât pre ul. Dac tangenta la curba ofertei într-un punct (cum ar fi T3 în punctul P3 ) intersecteaz axa absciselor într-un punct B, în punctul respectiv tangenta va fi relativ inelastic , crescând mai încet decât pre ul (coeficiantul de elasticitate fiind subunitar). Cazurile extreme, care au mai mult un caracter teoretic, vor ap rea în punctele în care tangenta la curba ofertei (cum ar fi tangenta T4 în punctul P4) este paralel cu axa ordonatelor, oferta fiind perfect inelastic (e = 0), sau paralel cu axa 119

p%

ELEMENTE DE MICROECONOMIE absciselor (cum ar fi cazul tangentei T5 la aceea i curb în punctul P5), oferta
fiind infinit elastic (e = +g ).

Fig. 4.7. Variatia elasticitatii ofertei 4.4. Factorii care influen eaz oferta În toate situa iile în care oferta se afl doar sub influen a pre urilor, modificarea pre urilor are ca efect deplasarea, într-un sens sau altul, pe aceea i curb a ofertei, apreciindu-se c avem de-a face, ca i în cazul cererii, cu o schimbare, nu a ofertei, ci a cantit ii de marf oferite. Despre schimbarea ofertei se discut numai atunci când se au în vedere deplas rile de pe o curb pe alta a ofertei, generate de influen a altor factori decât pre ul m rfii care face obiectul acesteia. M rimea ofertei dintr-un bun oarecare este supus deci influen ei unor factori, cum ar fi: produc ia de m rfuri, pre ul s u, pre ul altor bunuri (complementare sau substituibile), costurile de produc ie, oferta i pre urile factorilor de produc ie prin intermediul c rora se ob ine bunul respectiv, schimb rile în tehnologiile de fabrica ie, modificarea num rului de ofertan i etc.

120

ELEMENTE DE MICROECONOMIE 4.4.1. Produc ia de m rfuri Produc ia de m rfuri are aceea i influen asupra ofertei ca i nevoia asupra cererii, motiv pentru care o consider m ca fiind factorul ei primordial de influen . Atât timp cât celelalte condi ii de manifestare a ofertei sunt întrunite, între nivelul acesteia i volumul produc iei dintr-un anumit bun X, oricare ar fi el, exist o rela ie de genul celei sugerate de graficul din Fig. 4.8. Prin urmare, între ofert i produc ie va exista un raport direct propor ional (oferta crescând sau sc zând odat cu produc ia). Chiar dac lucrurile stau a a, raportat la produc ie, oferta poate fi: y propor ional , m rindu-se sau mic orându-se în aceea i propor ie cu produc ia; y degresiv , sporind mai încet decât produc ia; y progresiv , m rindu-se mai mult decât produc ia; y regresiv , sc zând atunci când produc ia cre te; y neregulat , r mânând constant , sporind sau mic orându-se atunci când produc ia cre te. Concluzia care se desprinde de aici este aceea c între produc ie i ofert exist diferen e de ordin cantitativ. Acest lucru se datoreaz insuficien ei resurselor umane, naturale, financiare etc. necesare aducerii ofertei de bunuri la nivelul cererii.
Q p

0

O

Fig. 4.8. Evolu ia ofertei dintr-un bun în func ie de nivelul produc iei (Q)

121

între produc ie i ofert exist diferen e i de ordin calitativ sau de esen . în timp ce produc ia de bunuri i servicii se poate realiza i în afara pie ei (rezultatele acesteia nefiind în mod obligatoriu destinate schimbului . Reac ia ofertei dintr-o marf la modificarea pre ului altei m rfi se realizeaz în forme diferite. implicând schimbul de m rfuri (prin cofruntarea cu cererea). produc ia i oferta din cealalt marf se vor diminua. cu care ea este substituibil i care se produce în acela i întreprindere. 4. substituibil cu prima i produs folosind acela i factori de produc ie. 4. s-ar putea reprezenta grafic ca în Fig. dat fiind caracterul limitat al resurselor de care dispune întreprinderea în cauz . cre te de la pms1 la pms2. iar oferta de o el (ob inut din resursele limitate din care aceea i firm fabric i fonta) se va reduce de la nivelul O1 la nivelul O2. oferta O din cealalt marf se mic oreaz ( i invers). Astfel. de pild . Astfel. orice majorare a pre ului unei m rfi va stimula oferta din ea.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Pe de alt parte. ca expresi a raportului direct propor ional care exist între cele dou m rimi (la care ne-am referit deja). în condi iile în care pre ul fontei. ci i de pre urile celorlalte m rfuri. 4. în func ie de raportul care exist între m rfuri: de substituire sau de complementaritate. Dac se va men ine sistemul de axe rectangulare utilizat în paragraful precedent. Dac m rfurile sunt substituibile. 4. ea neputându-se manifesta decât prin intermediul acesteia. Pre urile altor m rfuri Ori de câte o întreprindere produce mai multe sortimente de m rfuri utilizând acela i resurse. 1. se poate prezenta ca în Fig. Din aceasta rezult a adar c .3. influen a modific rii pre ului unei m rfi asupra ofertei dintr-o alt marf . oferta este o categorie economic indisolubil legat de pia .existând i autoproduc ie).4. Ca urmare. oferta de font va fi încurajat .4.9.2.10. Pre ul m rfii oferite Corela ia ofert -pre conduce la legea ofertei. Varia ia ofertei dintr-o marf ca efect al modific rii pre ului altei m rfi. ori de câte pre ul m rfii substituibile (pms) se m re te. 122 . oferta dintr-o marf oarecare va fi influen at . nu numai de pre ul la care ea se poate vinde.

9. ceea ce va face posibil (în condi ii de caeteris parbus) cre terea ofertei din marfa cu care ea poate s fie substituit în produc ie (din o el) de la O2 la O1.10. 4.10. Acelea i reac ii pot fi eviden iate i prin intermediul uni grafic de genul celui din Fig. 4. Influen a pre ului unei m rfi (X) asupra ofertei din alt marf (Y) 123 . Rela ia între oferta dintr-o marf i pre ul m rfii cu care ea se poate substitui (pms) Pe de alt parte.ELEMENTE DE MICROECONOMIE pms pms2 pms1 O2 O1 O Fig. reducerea pre ului unei m rfi (cum ar fi fonta) de la pms2 la pms1 va descuraja oferta din acea marf (potrivit legii ofertei). 4. p O2 O0 O1 O2 O1 O Fig.

2) Atunci când m rfurile sunt complementare. Varia ia ofertei în func ie de pre ul unei m rfi complementare (pmc) Fig. De remarcat c în ultimul grafic O este oferta din marfa care este substituit în produc ie de o alta (fonta. în acela i sens. i 4. cre terea pre ului autoturismelor de la pmc1 la pmc2 va stimula oferta de autoturisme. o astfel de dependen se prezint ca în figurile 4.12. Influen a modific rii pre ului unei m rfi X asupra ofertei dintr-o marf complementar Y A a de pild . dar i oferta de piese de schimb pentru autoturisme (autoturismele i piesele de schimb fiind m rfuri complementare produse de aceea i firm ).11. pmc pmc2 p O1 O2 pmc1 O1 O2 O O1 O2 O Fig. un salt spre dreapta (de pe O2 pe O1). potrivit graficului din Fig. de pe o curb pe alta (de pe O1 pe O2). cre terea pre ului unei m rfi va determina sporirea atât a ofertei din acea marf . ca în graficul precedent. 124 . Grafic.11. care va cre te de la O1 la O2 (prin deplasarea pe aceea i curb O a afertei).11.i nu al m rfii cu care se face substituirea (al o elului). De aceast dat . în timp ce reducerea pre ului.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Dup cum se poate constata. în mod necesar. iar saltul spre dreapta este echivalent cu schimbarea ofertei în sensul cre terii. cre terea pre ului primei m rfi determin un salt spre stânga al ofertei celeilalte m rfi. 4. Saltul spre stânga este echivalent cu o modificare a ofertei de care ne ocup m. în sensul mic or rii ei în raport cu nivelul ini ial.12. 4. cât i a ofertei din marfa complementar . iar p este pre ul ei (al fontei) . lucrurile se schimb . produc iile celor dou m rfuri variind. 4. în exemplul nostru).

13. Numai în condi ii de caeteris paribus. reducerea costurilor stimulând oferta. motiv pentru care se impun a fi analizate într-un context mai larg.13. s-ar putea pune în eviden o rela ie de determinare direct costofert . O C C O Fig. în paragraful de fa vom face doar câteva referiri la costuri în calitatea lor de factor care influen eaz evolu ia ofertei. Dac între pre ul unui bun i ofert exist un raport direct propor ional. efectele modific rilor de pre uri pentru o singur marf se vor resim i asupra ofertelor din ambele m rfuri. 4. iar cre terea lor descurajând-o.4. 4. ca i cele dintre pre uri i ofert . Corela ia cost unitar ± ofert 125 . nu sunt chiar directe. A adar.12. între costurile de produc ie i ofert raportul este invers propor ional. luându-se în considerare simultan atât costurile cât i pre urile m rfurilor.4. efectul cre terii pre urilor la autoturisme provoac un salt spre dreapta (de pe dreapta O1 pe dreapta O2 ) a ofertei din marfa complementar (piese de schimb). Costurile de produc ie Cele mai importante probleme cu privire la costurile de produc ie vor fi prezentate pe larg într-un capitol special. 4. De aceea. de tipul celei sugerate de Fig. considerând pre urile i valorile tuturor celorlal i factori de influen constatate. 4. Leg turile dintre costurile de produc ie i ofert .ELEMENTE DE MICROECONOMIE Conform Fig.

a costului mediu unitar i a costului marginal. ridicarea nivelului pre urilor poate fi înso it de coborârea. concluziile care se formuleaz pot s fie în discordan cu realitatea. oferta i costul unitar vor evolua în acela i sens. dar într-o propor ie mai mic decât cea în care spore te pre ul m rfii.13. devin din ce în ce mai mici). 4. o analiz mai aprofundat . nu de înviorarea. consider m necesar s atragem aten ia i asupra faptului c . Oferta este pus uneori în coresponden . O astfel de reducere se realizeaz îns doar pân la un anumit punct. pe aceast cale. nu orice cre tere a pre urilor va determina înviorarea ofertei. nivelul lor va r mâne sub nivelul costurilor. atât timp cât cealalt corela ie (pre ± ofert ) nu este abordat prin prisma costurilor. Dac lucrurile se prezint a a. 126 . nu numai de costurile unitare.ELEMENTE DE MICROECONOMIE F r discu ie. nu întotdeauna oferta i pre urile se mi c în acela i sens. oferta nu va înregistra nici un fel de cre tere. Dac viteza de cre tere a costurilor este mai mare decât cea a pre urilor. luarea în considerare a pre urilor atunci când se analizeaz corela ia cost ± ofert poate schimba radical concluziile la care s-au ajuns ini ial. care. în toate situa iile în care costul unitar cre te. în urma ridic rii pre urilor. reducerea costului unitar (pe seama cheltuielilor conven ional ± constante. care s ia în considerare i evolu ia pre ului de vânzare. ci i cu cele totale. De i. cre terea ofertei determinând m rirea produc iei i. rela ia dintre costul unitar al unei m rfi i oferta din marfa respectiv este de tipul celei din Fig. dup care sporirea produc iei i a ofertei va fi înso it de cre terea costurilor unitare (sub ac iunea unei legi cunoscute sub denumirea de lege a randamentelor descrescânde ale factorilor de produc ie). ne poate conduce la concluzia c de foarte multe ori oferta i costurile unitare cresc în acela i timp. A a de pild . raportate la un volum mai mare al produc iei. Dac . exist posibilitatea determin rii unui nivel optim al ofertei. inându-se seama de evolu ia ofertei. ci i invers. rela ia cost ± ofert este bilateral . chiar i atunci când pre urile sunt superioare (ca nivel) costurilor. influen ele transmi ându-se nu numai de la costuri spre ofert . Astfel. Prin urmare. De asemenea. ofertei. în principiu. caz în care abord rile nu trebuie s piard din vedere veniturile totale.

Anticipa iile cu privire la pre urile de vânzare ale m rfii în cauz . La fel se prezint lucrurile i cu tehnologiile de fabrica ie. influen ând deci oferta prin intermediul acestora. Num rul ofertan ilor (vânz torilor). Taxele i subven iile practicate de c tre stat în cazul anumitor m rfuri se constituie ca factori care contribuie la descurajarea sau încurajarea ofertei de bunuri asupra c rora se aplic . pân la urm influen a acestora se transmite la fel ca i influen a pre urilor factorilor de produc ie. În ipoteza c oferta global este direct propor ional cu num rul ofertan ilor acelea i m rfi. se consider a fi un alt factor care î i pune amprenta pe evolu ia ofertei. asupra ofertei î i transmit influen ele i al i factori. spre dreapta. 127 . la pre urile m rfurilor complementare i substituibile. Al i factori de influen (secundari) Al turi de factorii deja analiza i (considera i principali).4.ELEMENTE DE MICROECONOMIE 4. a c ror îmbun t ire se reflect direct în costurile de fabrica ie. de pe o curb pe alta. în timp ce sporirea subven iilor are ca efect înviorarea ofertei. la care ne vom referi în continuare. de i în foarte multe tratate de microeconomie ele se prezint sub forma unui factor de influen distinct. cu atât vor fi mai de amploare salturile (trecerile) pe care oferta le va realiza. În ceea ce prive te pre urile factorilor de produc ie (sau pre urile resurselor).5. nu este câtu i de pu in greu de constatat c influen a lor asupra ofertei se exercit prin intermediul costurilor de produc ie (ale c ror niveluri le determin ). De i ele se pot lua în considerare separat atunci când se studiaz evolu ia ofertei ca efect al modific rii lor. chiar dac ele nu afecteaz costurile. m rimea taxelor conduce la diminuarea ofertei. la pre urile resurselor etc. ci direct rezultatele financiare ale ofertan ilor. cu cât va fi mai mare num rul firmelor noi care vin pe pia cu respectiva marf . În condi ii de caeteris paribus.

Acest lucru se datoreaz insuficien ei resurselor umane. y y y y y ÎNTREBARI Care este conceptului de ofert de m rfuri ? Cum se manifest legea ofertei ? Care sunt factorii principali de influen asupra ofertei ? Ce se în elege prin elasticitatea ofertei. dintre care cei mai importan i sunt: pre urile factorilor de produc ie (sau pre urile resurselor).ELEMENTE DE MICROECONOMIE SUMAR y Oferta individual . Între produc ie i ofert exist diferen e de ordin cantitativ. oferta dintr-o marf se m re te atunci când pre ul s u se afl în cre tere i se mic oreaz pe m sur ce pre ul scade. tehnologiile de fabrica ie. între produc ie i ofert exist diferen e i de ordin calitativ sau de esen .? Care sunt factorii secundari de influen asupra ofertei ? APLICATIE Leg turile care exist la un moment dat între diferitele niveluri ale pre urilor unie m rfi i ofertele corespunz toare a trei produc tori sunt prezentate în urm torul tabel: 128 . exprimând cantit ile totale (din acesta) pe care pia a le pune la dispozi ia cump r torilor la un moment dat la fiecare pre în parte. financiare etc. nivelul ofertei se afl într-un raport direct propor ional cu nivelul pre urilor m rfurilor care fac obiectul ei. Pe de alt parte. la un anumit pre al pie ei. adic oferta unei singure firme (sau a unui singur agent economic). num rul ofertan ilor (vânz torilor) i anticipa iile produc torilor. Cu alte cuvinte. exprim cantit ile dintr-un anumit bun material sau serviciu pe care ea dore te i este capabil s le pun în vânzare la un moment dat. iar cre terea lor descurajând-o. Dac între pre ul unui bun i ofert exist un raport direct propor ional. Asupra ofertei î i transmit influen ele i al i factori. naturale. între costurile de produc ie i ofert raportul este invers propor ional. necesare aducerii ofertei de bunuri la nivelul cererii. Potrivit legii ofertei. reducerea costurilor stimulând oferta. taxele i subven iile. Oferta global se ob ine prin integrarea într-o m rime sintetic a tuturor ofertelor individuale din acela i bun material sau serviciu.

p. 2. 150 . S se determine oferta global corespunz toare celor trei niveluri ale preturilor. S se reprezinte grafic rela iile care vor exista între pre uri.151 129 . Lucr. oferte individuale i oferte de globale din marfa considerat .ELEMENTE DE MICROECONOMIE Pre 50 80 100 Oferta 1 250 400 700 Oferta 2 200 350 500 Oferta 3 1000 1300 1800 Se cere: 1. Gherasim. cit..37 37 D.

ELEMENTE DE MICROECONOMIE 130 .

5. Maniere de abordare Teoria microeconomic face distinc ie între urm toarele dou categorii mari de costuri: de oportunitate i contabile. care poate fi abordat atât din punctul de vedere al produc ie. produc ia oric rui bun fiind dependent de cantitatea de resurse consumate pentru producerea altora. Prin cost de oportunitate sau cost economic. Gherasim. ori de câte ori o anumit mas de resurse este cheltuit pentru a fabrica un bun. atunci când un agent economic decide s produc o marf . cât i din cel al consumului.Costurile de oportunitate (economice) Caracterul limitat al resurselor de care un anumit produc tor poate dispune îl va determina s opteze pentru fabricarea anumitor m rfuri în detrimentul altora. Cu alte cuvinte. Ca urmare. produc ia de alte bunuri (care se pot ob ine cu acelea i resurse) se va mic ora.1.13 131 . Lucr. În felul acesta se ajunge la no iunea de cost de oportunitate. se în elege costul op iunii pentru o anumit alternativ în defavoarea alteia. cum mai este denumit. el decide totodat s renun e la producerea altora. a. Costul de oportunitate al produc iei exprim cantitatea de bunuri materiale i de servicii care trebuie s fie consumat (sacrificat ) 38 Dup T. p. nu de pu ine ori ele se coreleaz i cu alte faze ale procesului de reproduc ie38.ELEMENTE DE MICROECONOMIE MODULUL 5 COSTURILE DE PRODUC IE De i costurile de produc ie sunt o categorie economic legat nemijlocit de produc ie. a1.. 9 . el exprimându-se în unit i fizice de bunuri materiale sau servicii la care este necesar s se renun e pentru a produce sau a achizi iona un anumit alt bun (material sau nematerial). cit.

Unit ile b ne ti reprezint avantajul c permit omogenizarea consumurilor de resurse. înl turând dificult ile de exprimare a acestora în unit i fizice. produc ia respectiv nu este eficient . ar tând la câte unit i dintr-o marf trebuie s se renun e pentru a produce sau consuma o unitate în plus din alta. efortul economic pe care consumatorii îl fac pentru a intra în posesia unei m rfi se exprim tot în unit i monetare. costurile cu care se opereaz curent sunt cele contabile. Cu alte cuvinte. A a se explic . faptul c . Costul de oportunitate al consumului se define te plecându-se de la caracterul limitat al veniturilor consumatorilor. atât în teorie. fiec rui mod corespunzându-i câte un anumit consum de resurse. precum i a rezultatelor produc iei. De regul . de altfel. inând seama de resursele pe care le de ine. prin intermediul lor. ia decizia de a produce acea marf care permite cea mai bun valorificare a acestora. a2. Acela i nivel al produc iei se poate realiza combinând factorii de produc ie în mai multe moduri. respectiv la câte unit i b ne ti se cifreaz consumurile de resurse ocazionate de produc ia respectiv . pân la urm . aceea i produc ie se poate ob ine cu costuri mai mari sau mai mici. Datorit acestui caracter. costul unitar de oportunitate este egal cu rata marginal de substituire (în produc ie sau în consum) a unei m rfi cu o alta. o decizie de achizi ionare a unui bun va fi în acela i timp i o decizie prin care se renun la altul sau la alte bunuri (care se pot cump ra cu acelea i venituri). 132 . Inclusiv costurile de oportunitate se pot exprima. Ori de câte ori o produc ie dat se realizeaz în baza unei combina ii a resurselor c reia îi corespunde un cost mai ridicat decât alteia. Dup cum se poate foarte u or observa. De asemenea. pe produc tori îi intereseaz câ i bani sunt necesari pentru a achizi iona factorii de produc ie cu care devine posibil ob inerea unui produs sau a unei anumite mase de bunuri. cât i în practic mai ales.ELEMENTE DE MICROECONOMIE pentru a ob ine o anumit cantitate dintr-un alt bun sau serviciu în condi iile în care agentul economic se comport ra ional. b. Un produc tor se comport ra ional atunci când. Costurile contabile Acestea se definesc ca fiind expresia b neasc a consumurilor de resurse ocazionate de producerea i desfacerea unei m rfi (sau a unei anumite cantit i dintr-un bun material ori serviciu).

un întreprinz tor. costurile îmbrac alte dou forme. George J. Stigler. ci de c tre societate (cum ar fi cel presupus de înl turarea efectelor negative ale polu rii). efectuând o serie de pl i c tre vânz torii acestora. pe care teoria microeconomic le denume te: explicite i implicite. pot s . consum resurse proprii (cum ar fi o parte din produc ia de alte bunuri care. Costurile explicite Costurile de acest gen sunt cele care sunt generate de o serie de pl i pe care produc torii le fac furnizorilor de resurse materiale (de toate genurile). salaria ilor proprii. expresia b neasc a resurselor de acest gen nu poate fi în nici un caz echivalat cu o economie. pentru a. astfel de consumuri dând con inut costurilor implicite.ELEMENTE DE MICROECONOMIE În func ie de dificult ile pe care agen ii economici le întâmpin atunci când î i propun s le identifice. în loc s fie vândut în afar . propria for de munc etc. pentru ob inerea unei anumite produc ii.i satisface nevoile. costurile implicite i explicite pot s fie privite i prin prisma consumului. Costurile implicite Nu sunt rare cazurile în care. laureat al premiului Nobel pentru economie în 1982. A accepta poluarea numai pentru a cump ra produse chimice mai ieftine este acela i lucru cu a accepta pre uri mai mari ale acestor produse i 133 . sau pot s i le produc singuri. Prin urmare. se introduce în fabricarea produsului în cauz . costurile implicite nu sunt generate de pl i în numerar.i achizi ioneze bunurile de care au nevoie. prin costuri explicite în elegem sumele de bani pl tite pentru procurarea i utilizarea tuturor categoriilor de input-uri prin intermediul c rora devine posibil produc ia de bunuri materiale i nemateriale. proprietarilor care le-au oferit în arend terenuri etc. ele fiind expresia consumurilor de resurse sustrase altor întrebuin ri (sau vânz rilor) i utilizate pentru ob inerea produc iei. A adar. Chiar dac nu sunt generate de nici un fel de pl i. vorbe te de înc dou tipuri de costuri: private i sociale. a) Costul privat este costul suportat de o firm cu producerea unui anumit bun material sau serviciu. b) Costul social este costul care nu este suportat de produc torii diferitelor m rfuri.). ci cu o pierdere de venituri determinat de renun area la vânzarea lor. La fel ca i costurile de oportunitate. deoarece i consumatorii.

Ultimele dou tipuri de costuri formeaz a a numitele costuri de desfacere. Costuri totale. au în vedere consumurile de resurse ocazionate de producerea m rfurilor. denumite costuri ale tranzac iilor i costuri ale inform rii. ori de câte ori vom vorbi despre costuri. Costuri ale tranzac iilor. adic realizarea leg turilor între vânz tori i cump r tori. nici manifestarea evident a efectelor pozitive ale revolu iei tehnico.2. mul i speciali ti incluzândule în prima categorie. De i costurile. Costuri totale Costurile totale sunt expresia b neasc a consumului de factori de produc ie ocazionat de realizarea întregii produc ii y dintr-o anumit perioad de timp. M rimea lor se determin cu o rela ie de urm torul tip: 134 . prin termen scurt se în elege un interval de timp în limitele c ruia nu sunt posibile cre terile de produc ie prin dare în folosin a unor noi capacit i.2. ele fiind constituite din cheltuielile care se fac pentru plata comisioanelor comercian ilor care asigur trecerea m rfurilor de la produc tori la consumatori.1. de regul . pentru plata comisioanelor celor care intermediaz încheierea contractelor de vânzare ± cump rare. pentru publicitate etc. De acest gen sunt costurile care fac posibil func ionarea pie ei.tiin ifice. 5.ELEMENTE DE MICROECONOMIE a exclude poluarea. vom avea în vedere expresia b neasc a resurselor care se consum cu producerea i desfacerea m rfurilor. exist i unele costuri aferente schimbului de m rfuri. Costurile inform rii sunt cele care se fac în vederea înl tur rii incertitudinii legate de realizarea tranzac iilor. În cele ce urmeaz . Consumatorii î i maximizeaz satisfac iile atunci când pre urile relative ale produselor sunt egale cu pre urile sociale relative. 5. medii i marginale pe termen scurt Diferitele componente ale costurilor de produc ie au un comportament diferit (în raport cu volumul total de produc ie) în func ie de m rimea intervalului de timp la care se aporteaz . În studiul costurilor.

ele grupându-se în dou mari categorii: variabile i fixe. costurile totale sunt o func ie de volumul produc iei. a1) Costurile propor ionale sunt o categorie special de costuri variabile. De acest gen sunt costurile cu materiile prime directe sau cu manopera direct . Costuri propor ionale 135 Q . respectiv fixe. 5. pe termen scurt.1.ELEMENTE DE MICROECONOMIE C = Cv + Cr = cv Q + Cf în care: Cv. care cresc i scad în aceea i propor ie în care spore te sau se reduce volumul produc iei (Fig.1). 5. a) Costurile totale variabile (Cv) sunt acele costuri a c ror m rime variaz în raport cu volumul Q al produc iei. CV 0 Fig. în realitate costurile totale variabile se împart în propor ionale i non-propor ionale. De i rela ia precedent ne-ar putea sugera c între volumul produc iei i nivelul costurilor totale variabile exist un raport direct propor ional. Rezult a adar c .Cf ± costuri totale variabile. cv ± costuri variabile unitare.

ELEMENTE DE MICROECONOMIE a2) Costurile non-propor ionale sunt costurile variabile care se modific în alt propor ie decât cea în care variaz produc ia, ele cuprinzând: y costurile progresive (Fig. 5.2.a), care cresc sau scad mai rapid decât cre te sau se diminueaz volumul produc iei (datorit ac iunii legii randamentelor des-crescânde ale factorilor de produc ie); y costuri degresive (Fig. 5.2.b), care se m resc mai încet decât spore te volumul produc iei; y costuri regresive (Fig. 5.2.c), care scad atunci când volumul produc iei cre te (motiv pentru care se întâlnesc foarte rar).
(a) Cv (b) Cv (c)

Cv

Q

Q

Q

Fig. 5.2. Costuri variabile progresive (a), degresive (b) i regresive (c) Grafic, costurile totale variabile nu vor evolua deci liniar în raport cu volumul produc iei, ci mai întâi vor cre te cu o rat descresc toare (pân când se declan eaz ac iunea legii randamentelor descrescânde), dup care vor spori cu o rat cresc toare (Fig. 5.3).

136

ELEMENTE DE MICROECONOMIE
Cv

O

Q

Fig. 5.3. Evolu ia costurilor totale variabile a) Costurile totale fixe (Cf) (Fig. 5.4) sunt costurile al c ror nivel fie c r mâne neschimbat atunci când volumul produc iei sufer modific ri, fie c variaz într-o propor ie neînsemnat (care poate fi neglijat ). De acest gen sunt costurile cu amortizarea cl dirilor i altor categorii de mijloace fixe, cheltuielile cu conducerea i administra ia întreprinderii .a.

Cf

Cf

Q

Fig. 5.4. Evolu ia costurilor totale fixe În principiu, m rimea acestor costuri este dependent de m rimea capacit ilor de produc ie, capacit i care trebuie s permit ob inerea produc iei pe care întreprinz torul sper s o vând (la care, de regul , se 137

ELEMENTE DE MICROECONOMIE adaug o rezerv de capacitate necesar pentru a se putea face fa fluctua iilor cererii i unor eventuale c deri ale unor ma ini sau instala ii). Pe m sura extinderii gradului de mecanizare i de automatizare a produc iei, cre te ponderea acestor costuri totale de produc ie. Evolu ia costurilor totale globale (C), a costurilor totale variabile (Cv) i a costurilor totale fixe (Cf ) în raport cu volumul produc iei se prezint ca în Fig. 5.5.
C

C Cv Cf d Cf d

Cv

Q

Fig. 5.5. Evolu ia costurilor globale, fixe i variabile în raport cu volumul produc iei Curba costurilor variabile pleac a adar chiar din originea sistemului de axe rectangulare (deoarece la o produc ie nul , cheltuielile variabile sunt i ele nule), iar curba costurilor totale pleac de la nivelul costurilor totale fixe (care sunt acelea i, indiferent de produc ia realizat ). Într-un astfel de grafic, distan a d (m sur pe vertical ) dintre costurilor totale variabile Cv i costurile totale globale (C) este egal cu distan a dintre axa absciselor i curba costurilor totale fixe, deoarece: C = Cv + Cr =(C ± Cr) + Cr, ceea ce înseamn : C ± Cv = C ± (C ± Cr) = Cr, ea men inându-se aceea i pe întregul domeniu de varia ie a costurilor.

138

ELEMENTE DE MICROECONOMIE În func ie de randamentul factorilor de produc ie, costurile totale (fixe, variabile i globale) se prezint ca în Fig. 5.6.
C

(a)

C

(b)

C

C Cv

(c)

C Cv

C Cv Cf Cf Q Q

Cf Q

Fig. 5.6. Evolu ia costurilor totale în cazul unui randament al factorilor constant (a), descresc tor (b) i cresc tor (c) A adar, cât timp randamentul factorilor este constant, costurile totale globale (C), la fel ca i celelalte variabile (Cv), au caracter liniar (Fig. 5.6.a), când randamentul factorilor este descresc tor acela i costuri cresc mai rapid decât produc ia (Fig. 5.6.b), iar când randamentul factorilor este descresc tor ele cresc mai încet decât produc ia (Fig. 5.6.c). 5.2.2. Costuri medii Cunoa terea, de c tre produc tori, a costurilor totale (variabile, fixe i globale) prezint o importan neîndoielnic . Mult mai important decât aceasta este îns cunoa terea costurilor unitare, care se coreleaz cel mai bine cu pre urile la care se vând m rfurile produse, compararea lor cu pre urile oferind informa ii în leg tur cu eficien a produc iei. În principiu, costurile medii unitare se determin în felul urm tor:

c!

c Q Cf C Cv  C f ! ! v  ! cv  c f Q Q Q Q

139

calculându-se prin raportarea costurilor totale variabile la volumul produc iei: cv ! Cv cv.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Prin urmare. Nivelul s u este continuu descresc tor. 5. costul mediu unitar este constituit i el din dou categorii de costuri medii: variabile i fixe.7. nedevenind îns niciodat nul (oricât de mare ar fi volumul produc iei). fie ca o sum între costurile Q 140 . ca i cel variabil.7. se determin tot ca un raport. Q Grafic. Costul mediu unitar global se poate deci stabili fie ca un raport între C costurile totale i volumul produc iei ( c ! ). (curba aferent având deci forma literei U). Q Varia ia acestuia în raport cu volumul produc iei este cea sugerat de Fig. a) Costul mediu variabil (cv) exprim cuantumul costurilor variabile care revine în medie la fiecare unitate de produs. de data aceasta între costurile fixe totale i volumul produc iei: Cf cf ! . Evolu ia costurilor variabile pe unitate de produs b) Costul mediu unitar fix (cf). 5. cv O Q Fig. evolu ia sa în raport cu volumul produc iei se prezint ca în Fig. 5.8.

lucru datorat faptului c . 5. evoluând dup o curb având tot forma literei U (Fig. costul fix cf ia valori din ce în ce mai mici. pe m sura cre terii produc iei distan a între curbele costului mediu variabil cv i costului mediu global c se mic oreaz .8. 141 . 5. 5.). pe unitate de produs. 5. odat cu sporirea produc iei. evolu iile acestora se vor prezenta ca în Fig.10. A a cum se poate constata. Evolu ia costurilor fixe pe unitate de produs c O Q Fig.9. 9.ELEMENTE DE MICROECONOMIE variabile i fixe unitare (c = cv + cf). cf O Q Fig. Evolu ia costurilor unitare globale Folosind acela i sistem de axe rectangulare pentru tuturor categoriile de costuri unitare.

11. 5. Corela ia costuri totale . Evolu ia costurilor unitare Leg tura. C M I TM 0 QI QM Q c cmin M 0 QI QM Q Fig.11. între volu ia costurilor totale i cea a costurilor unitare este prezentat în Fig.10. 5. 5. pe termen scurt.costuri unitare 142 .ELEMENTE DE MICROECONOMIE c cv cf c cv cf O Q Fig.

C¶ O Q Fig.12.varia ia costurilor totale în m rimi absolute. curba costurilor totale trece printr-un punct de inflexiune I (rata cre terii acestor costuri transformându-se din descresc toare în cresc toare). (C. dC .costul marginal.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Din aceasta rezult c . Punctul M. (Q.2.12.).3. costurile marginale evolueaz dup o curb de forma literei J (Fig.varia ia produc iei totale în m rimi absolute. în care tangenta TM la curba costurilor totale trece prin originea sistemului de axe rectangulare. (Q C' ! dC . la un anumit nivel Q1 al produc iei. 5. Evolu ia costurilor marginale 143 . dQ în care: C ' . 5. marcheaz nivelul QM al produc iei pentru care costul mediu c atinge nivelul minim. El se determin astfel: C' ! (C . În raport cu volumul produc iei. Costuri marginale Costul marginal este o m rime care ne arat cu câte unit i monetare cre te sau scade costul total atunci când volumul produc iei spore te sau se mic oreaz cu o unitate. 5. dQ .

13. ordonata acestuia marcând nivelul minim al costurilor medii .ELEMENTE DE MICROECONOMIE Rela iile existente între costurile marginale prezentate în Fig. acesta marcând totodat (prin abscisa sa) nivelul optim al produc iei Qo (ceea ce va fi demonstrat imediat). 5. aceasta se va prezenta ca în Fig.14. îi corespunde punctul M în care curba costurilor marginale intersecteaz curba costurilor medii. medii i marginale). Rela ia dintre costurile medii i marginale Din ultimul grafic rezult c cele dou curbe se intersecteaz în punctul în care costurile medii ating nivelul minim.13. i din acest grafic rezult c ultimele dou curbe (cea a costurilor marginale C¶ i cea a costurilor medii c) nu se intersecteaz la întâmplare. în care tangenta TM la aceasta trece chiar prin originea sistemului de axe rectangulare. iar abscisa sa indicând nivelul optim al produc iei. a c rui ordonat marcheaz nivelul minim al costurilor marginale. 5. punctului M de pe curba costurilor totale. 5. Se poate constata deci c punctului de inflexiune I de pe curba costurilor totale C îi corespunde punctul I de pe curba costurilor marginale. Pe de alt parte. c C¶ C¶ c i cele medii sunt cmin O Qo Q Fig. În ceea ce prive te rela iile dintre cele trei categorii distincte de costuri (totale. ci în punctual în care costurile medii ating nivelul minim. 144 .

aceasta atinge nivelul minim atunci când prima sa derivat este nul . dQ Q2 (în care: C ' ! dC .costurile marginale). de unde rezult c : dQ Q ™C  C ! 0 .ELEMENTE DE MICROECONOMIE C M I TM 0 QI QM C¶ Q c C¶ C¶min cmin I M c 0 QI QM Q Fig. se va pleca de la urm toarea func ie a costurilor unitare: C c! .14. 5. respectiv în cazul în care: dc Q ™ C'. medii i marginale Pentru a demonstra acest lucr. 145 . Q Dup cum se cunoa te. Rela ia dintre costurile totale.C ! ! 0.

6.în care curbele C ' i c se intersecteaz ). Luarea în considerare a rezervelor de capacitate (care dau posibilitatea întreprinz torilor s fac fa fluctua iilor cererii) a renovat teoria costurilor. curba corespunz toare acestora se va prezenta sub Cf forma unei drepte cu înclina ia cv. acestea variind uneori liniar în raport cu volumul produc iei (costurile variabile totale fiind deci propor ionale cu nivelul produc iei). Fig. Evolu ii speciale ale costurilor medii i marginale O serie de studii efectuate în baza unor date concrete au ajuns la concluzia c nu întotdeauna costurile medii i marginale evolueaz dup curbe în form de U i J. ecua ia costurilor totale putându-se scrie i astfel: C = cvQ + Cr Prin urmare. În intervalul de varia ie a produc iei corespunz tor acestor rezerve de capacitate. La acest lucru contribuie faptul c factorii de produc ie nu sunt cu to ii invizibili. o firm ob ine cele mai sc zute costuri medii (cmin) la acel nivel al produc iei pentru care costurile marginale sunt egale cu cele medii (lucru care se întâmpl în punctul M . În condi iile în care pre urile factorilor variabili (începând cu salariile) nu sufer modific ri. curba costurilor medii fixe ( c f ! ) Q sub forma unei hiperbole echilaterale. func iile de costuri pot c p ta forme simplificate. în timp ce costurile medii variabile 146 .ELEMENTE DE MICROECONOMIE Aceast rela ie se poate scrie i sub forma: C' ! C ! c. Q Prin urmare. f r ca productivitatea lor marginal s scad . produc ia poate s creasc i atunci când productivitatea marginal i costurile marginale r mân constante. Cel pu in o parte din factorii variabili (inclusiv munca) se pot combina în mod progresiv. 5.

36 147 . O func ie de costuri este o func ie care pune în eviden rela iile are exist între factorii care influen eaz nivelul costurilor i costuri. 5. mediu etc. iar altele sunt fixe. Microeconomie. Gherasim. stabilindu-se cu rela ia: (C (C C' (Q .39 Dac se ine îns seama de faptul c factorii de produc ie pot s fie combina i în forme foarte diferite pentru a ob ine acela i volum al produc iei (prin procedee de fabrica ie diferite).3. Editura Economic . nu orice func ie care exprim corela ia factori ± costuri este i o func ie de costuri în sensul impus de microeconomie. Func ii de costuri pe termen scurt Atunci când costurile sunt abordate pe termen scurt. Elasticitatea costurilor Modul în care diferitele categorii de costuri se comport atunci când volumul produc iei sufer anumite modific ri se poate aprecia i prin intermediul coeficientului de elasticitate a costurilor în raport cu volumul produc iei. Bucure ti.4. Un astfel de coeficient ne arat cu câte procente se m re te sau se mic oreaz costul (total. Pentru a fi acceptat ca o func ie de costuri. ( cv ! 5. e ! C ! ! (Q C c Q Q i vor A adar.ELEMENTE DE MICROECONOMIE cv Q dC ! cv ) se vor suprapune ) i cele marginale ( C ' ! Q dQ îmbr ca forma unei linii drepte. 1994.) atunci când volumul produc iei cre te sau se reduce cu un procent. acest coeficient exprim raportul dintre costurile marginale i cele medii. o astfel de func ie trebuie s reflecte nivelurile minime ale costurilor pe care 39 Dup T. 32 . o parte din ele sunt variabile.vol 2. p.

prima derivat a func iei N (Q) . sau prin renun area la o serie de capacit i. dQ în care: N ' (Q) . practic toate costurile au caracter variabil (datorit efectelor progresului tehnic). prin cas ri sau pe alte c i (dac a a ceva devine necesar). 148 .5. datorit faptului c : Cv ! N (Q) . cu ajutorul c rora se dau în exploatare noi capacit i (dac se urm re te cre terea dimensiunilor produc iei). costuri care din fixe se transform în variabile. S-ar putea afirma chiar c . vor conduce la transformarea i a altor categorii de costuri fixe în costuri variabile. Q C' ! dC ! N ' (Q) . de organizare a produc iei etc. pe termen lung.ELEMENTE DE MICROECONOMIE întreprinz torii trebuie s le ating pentru realizarea anumitor niveluri ale produc iei. Ori de câte ori orizontul de timp în care sunt abordate produc ia i costurile de produc ie este îndelungat. func ia aferent va fi una de forma: C ! f (Q) ! N (Q)  C f . În cazul costurilor totale. în cadrul s u întreprinz torii vor avea posibilitatea s intervin asupra m rimii capacit ilor de produc ie prin investi ii. În felul acesta. pe termen lung lucrurile se prezint altfel. Ca urmare. func iile celorlalte dou categorii de costuri (medii i marginale) vor avea urm toarea înf i are general : c! N (Q)  C f . Dac pe termen scurt întreprinz torii sunt obliga i s se încadreze în limitele produc iei impuse de capacit ile existente. o bun parte din costuri având caracter fix. ele fiind definite deci de combina iile optime de factori. Posibilit ile de schimbare a metodelor de conducere i administrare a produc iei. vor cre te i costurile cu amortizarea capitalului fix. Costurile pe termen lung i costurile fixe. paralel cu volumul produc iei. De remarcat deci c în structura acestor func ii intr 5.

Func ii de costuri pe termen lung Cum toate categoriile de costuri care pe termen scurt sunt fixe cap t . caracter variabil. ele punând în eviden legit ile statistico . c! 149 . medii i marginale.economice care guverneaz costurile totale.6. inând seama de faptul c fiecare cost minim corespunde unui nivel optim de dotare tehnic . ci numai cele între costurile minime i factori. de func ia: C = N (Q) + Cf . costurile totale pe termen lung se pot defini ca func ii de volumul (optim) al produc iei: C = J (Q) De aici rezult c celelalte func ii pe termen lung (ale costurilor medii i marginale) vor fi de urm toarele forme generale: dC * (Q ) ! * ' (Q ) . a a cum s-a v zut. care. C' ! dQ Q Reprezent rile lor grafice ne conduc la ni te curbe de genul celor de care ne-am ocupat în paragraful anterior. care pe termen scurt erau definite. Prin urmare. se concretizeaz într-o produc ie optim . costurile totale C.ELEMENTE DE MICROECONOMIE 5. pe termen lung. depinzând de m rimea capacit ilor de produc ie. la rândul s u. pe termen lung se vor exprima cu o func ie de volumul produc iei (de Q) i de capacitatea de produc ie (de T): C = N (Q) + ] (T) Cum func iile de costuri nu pun în eviden orice rela ii de dependen care exist între nivelul costurilor i factorii s i de influen . ele vor putea fi estimate cu ni te func ii de genul: Cf = ] (T) în care :T ± capacitatea de produc ie (dotarea tehnic la care ne-am mai referit).

pre urile vor fi luate în considerare în calitate de parametri ale c ror valori nu pot fi schimbate de c tre agen ii economici individuali (a a cum se întâmpl de fapt lucrurile în condi iile concuren ei perfecte).7. Orice întreprinz tor tie c pentru a. în care: P ± profitul total.i maximiza profitul este necesar fie s minimizeze costurile totale cu care ob ine un anumit nivel al produc iei. Maximizarea profitului i de aceast dat lucrurile se prezint diferit în func ie de intervalul de timp luat în considerare. Atât veniturile totale V. 5. utilizând procedeele obi nuite. Formele concrete pe care le îmbrac func iile de costuri se stabilesc plecându-se de la datele existente cu privire la costuri i produc ie. Deoarece: V = Q p i C = N(Q) + Cf .C. 5. rezult c : P = Q p . 150 . fie s maximizeze produc ia care se poate ob ine cu un nivel dat al costurilor (al consumului de factori sau de resurse).Maximizarea pe termen scurt a profitului În abordarea de fa . maximizarea profitului se realizeaz prin maximizarea diferen ei dintre veniturile brute i costurile totale.7. Cu alte cuvinte. cât i costurile totale C variaz în raport direct propor ional cu volumul produc iei.1.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Func iile de costuri pe termen lung au utiliz ri similare cu cele pe termen scurt. V ± veniturile totale brute ob inute de întreprinz tor în urma activit ii desf urate (din vânzarea bunurilor materiale sau serviciilor). deoarece: P = V. fiind deci func ii de produc ia Q.N(Q) + Cf . C ± costurile totale aferente produc iei pe seama c reia s-au ob inut veniturile V.

pentru fiecare nou unitate de marf produs i vândut . V ' ! (în care: P' ! dQ dQ dC venitul marginal. aceast ecua ie va putea fi scris dQ i în felul Asta înseamn c un produc tor î i poate spori profitul total dac .costul marginal). Deoarece: P' ! V 'C ' dP dV . Aceasta este de fapt regula profitului maxim. el ob ine un profit adi ional (marginal) pozitiv. Pentru a determina nivelul produc iei care maximizeaz diferen a dintre veniturile totale i costurile totale (adic profitul total) este suficient s se calculeze profitul marginal (prima derivat a func iei profitului total). profitul total este în cre tere (deci nu a atins înc nivelul maxim) atâta vreme cât: P " P0 1 sau (P ! ( P  P0 ) " 0 .ELEMENTE DE MICROECONOMIE ceea ce însemn c profitul total este tot o func ie de nivelul produc iei. ecua ia din care poate fi dedus dQ nivelul produc iei care maximizeaz profitul total va fi de forma: V 'C ' ! 0 Cum: V ' ! urm tor: C' ! p . p . Pentru ca profitul total s fie în cre tere.profitul marginal. s se egaleze cu zero valoarea sa i s se rezolve ecua ia astfel ob inut . C ' ! . profitul ob inut în urma sporirii produc iei cu o unitate de marf (P1) s fie mai mare decât cel ob inut înainte ca acest lucru s aib loc (P).pre ul m rfii în cauz . Cu alte cuvinte. Ra ionamentele economice care conduc la aceast concluzie sunt la fel de simple ca i cele matematice. ceea ce înseamn c o firm î i maximizeaz profitul total atunci când produce marfa (pe care o vinde) la un cost marginal egal cu pre ul pie ei. Pentru aceasta este absolut necesar ca sporul de venituri pe unitate de produs adi ional (adic venitul marginal) s fie mai 151 . 1 dV ! p .

Deoarece sporul de venit pe care produc torul îl ob ine pentru fiecare nou unitate de marf produs i vândut (adic venitul marginal) este egal cu pre ul de vânzare (p) încasat. pentru ca profitul marginal s fie pozitiv. Pragul de rentabilitate În ipoteza în care pre ul m rfii se consider constant. De asemenea. admi ând existen a func iilor liniare de costuri. judec ile economice prezentate conducându-ne deci la rela ia pe care am stabilit-o mai înainte prin procedeul arhicunoscut de analiz matematic . Altfel spus.2.Cf. dQ sau: 152 . aceea i condi ie poate fi scris i sub forma: p " C'. i de aceast dat . prima condi ie de maxim va fi: dP ! p  Cv ! 0 . 1 adic atunci când profitul marginal (respectiv sporul de profit aferent ultimei unit i vândute din marfa în cauz ) devine nul. Acest lucru se întâmpl atunci când: p ! C'.7. veniturile întreprinz torului vor varia liniar în raport cu volumul produc iei. func ia de profit P se va prezenta sub urm toarea form particular : P = Qp ± cvQ . Profitul total înceteaz s mai creasc în momentul în care: P ! P0 .ELEMENTE DE MICROECONOMIE mare decât sporul de cheltuieli pe unitate de produs adi ional (adic decât costul marginal). 5. trebuie s fie respectat condi ia: V ' " C' .

volumul optim al produc iei devine nedeterminabil. Qc ! cf M rimea Qc (volumul critic al produc iei) marcheaz pragul de rentabilitate. este necesar ca diferen a (p .ELEMENTE DE MICROECONOMIE C¶ = p = cv. cu pre urile p ale pie ei se recupereaz numai costurile variabile. În astfel de situa ii. Cu alte cuvinte: Cf . întreprinderea înregistrând pierderi (profitul total fiind negativ). nici pierderi. pozitiv ). respectiv din ecua ia: Qcp = cvQc + Cf. Cum C¶¶ = 0. Prin urmare: Qc ! Cf p  cv .Cf . m rimea sa rezult din egalitatea: V = C. Notând cu Qc volumul critic al produc iei (vânz rilor). când p = cv. a a cum rezult din rela ia: P = cvQ ± cvQ ± Cf = . nu cresc toare). Dac veniturile totale brute ob inute de întreprinz tor în urma 153 . Ca urmare. Aceast diferen poart denumirea de marj peste costurile variabile. nu i cele constante. costurile i veniturile fiind egale. Pentru ca Qc s fie determinabil. evident.cv) s fie diferit de zero ( i. teoria i practica economic opereaz cu no iunea de punct critic sau de prag de rentabilitate. Pierderile sunt gale cu Cf (costurile totale neputându-se recupera). care desemneaz volumul produc iei (sau vânz rilor) corespunz tor c ruia întreprinderea nu realizeaz nici profit. De aceea. Pentru ca profitul întreprinz torului s fie nul este necesar ca aceasta s fie egal cu cf (cu m rimea costului mediu fix unitar). cea de-a doua condi ie de optim nu este îndeplinit (costurile marginale fiind constante.

maximizarea profitului pe termen lung se rezolv . respectiv dac V > C. iar dac C > V. pe produc tori îi intereseaz câ i bani sunt necesari pentru a achizi iona factorii de produc ie cu care devine posibil ob inerea unui produs sau a unei anumite mase de bunuri.i maximizeze profitul total pe termen lung va trebui s î i maximizeze profiturile corespunz toare fiec rei perioade scurte din care aceasta este constituit . De regul . SUMAR y Prin cost de oportunitate sau cost economic. În acest sens. la fel ca pe termen scurt. toate costurile devin variabile i. se în elege costul op iunii pentru o anumit alternativ în defavoarea alteia. respectiv la câte unit i b ne ti se cifreaz consumurile de resurse ocazionate de produc ia y 154 . Maximizarea pe termen lung a profitului Pe termen lung. firma va lucra cu pierderi (P<0). firma ob ine profit (P > 0).7. cum mai este denumit. el exprimându-se în unit i fizice de bunuri materiale sau servicii la care este necesar s se renun e pentru a produce sau a achizi iona un anumit alt bun (material sau nematerial). profitul putându-se determina cu rela ia: P=Qp(Q). func ia costurilor totale va avea urm toarea form general : C= (Q) Un agent economic care urm re te s . sub aspect metodologic. 5.ELEMENTE DE MICROECONOMIE activit ii desf urate (din vânzarea bunurilor materiale sau serviciilor) sunt mai mari decât costurile totale aferente produc iei. Costurile contabile se definesc ca fiind expresia b neasc a consumurilor de resurse ocazionate de producerea i desfacerea unei m rfi (sau a unei anumite cantit i dintr-un bun material ori serviciu). întreprinz torul va urm ri s maximizeze diferen ele dintre veniturile i costurile totale. Ori de câte ori func iile de costuri nu sunt liniare.3. în consecin .

maximizarea profitului se realizeaz prin maximizarea diferen ei dintre veniturile brute i costurile totale. fie s maximizeze produc ia care se poate ob ine cu un nivel dat al costurilor (al consumului de factori sau de resurse). De asemenea.i maximiza profitul este necesar fie s minimizeze costurile totale cu care ob ine un anumit nivel al produc iei. efortul economic pe care consumatorii îl fac pentru a intra în posesia unei m rfi se exprim tot în unit i monetare. Mult mai important decât aceasta este îns cunoa terea costurilor unitare. Costurile totale sunt expresia b neasc a consumului de factori de produc ie ocazionat de realizarea întregii produc ii dintr-o anumit perioad de timp. Modul în care diferitele categorii de costuri se comport atunci când volumul produc iei sufer anumite modific ri se poate aprecia i prin intermediul coeficientului de elasticitate a costurilor în raport cu volumul produc iei. a costurilor totale (variabile. compararea lor cu pre urile oferind informa ii în leg tur cu eficien a produc iei. Cu alte cuvinte. medii i marginale? Cum se prezint func iile de costuri? Cum se define te profitul marginal? Dar venitul marginal? Ce se în elege prin prag de rentabilitate? Care este regula de maximizare a profitului? APLICA IE Rela iile care exist între produc ia Q dintr-o marf sunt prezentate în urm torul tabel: i costurile totale C 155 . Orice întreprinz tor tie c pentru a. fixe i globale) prezint o importan neîndoielnic .ELEMENTE DE MICROECONOMIE respectiv . care se coreleaz cel mai bine cu pre urile la care se vând m rfurile produse. de c tre produc tori. Cunoa terea. y y y y y ÎNTREB RI Care este con inutul conceptului de cost? Ce sunt costuri economice? Cum se definesc costurile contabile? Ce rela ii exist între costurile totale. Costul marginal este o m rime care ne arat cu câte unit i monetare cre te sau scade costul total atunci când volumul produc iei spore te sau se mic oreaz cu o unitate.

154 156 . Lucr.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Produc ie (Q) 1 2 3 4 5 6 7 Costuri totale (C) 30 50 60 120 200 330 490 S se determine valorile costurilor medii i marginale40 . 40 D. p. cit. Gherasim..

conceptul de produc ie desemneaz totalitatea bunurilor materiale i serviciilor) rezultate în urma desf ur rii proceselor de produc ie i care sunt destinate consumului productiv sau neproductiv. prin intermediul for ei de munc i al mijloacelor de munc . Diferen a dintre expresia b neasc a output-urilor i expresia b neasc a input-urilor sau consumurilor de resurse constituie profitul întreprinz torului (sau al întreprinderii). propunându. Editura Economic . respectiv tehnologii date. Microeconomia opereaz cu ambele sensuri ale no iunii de produc ie. în acela i timp. Bucure ti. Microeconomie vol. a bunurilor i serviciilor existente în alte bunuri i servicii. 165 - 157 .1. 41 Dup 166 T Gherasim. îmbr când forma factorilor naturali. Bunurile i serviciile (input-urile) supuse transform rilor pot proveni direct din natur . prin care se în elege orice agent sau grup de agen i economici care organizeaz i realizeaz astfel de transform ri cu scopul de a satisface anumite nevoi ale consumatorilor i. desemnat de no iunea de întreprindere sau firm . p. Ea se desf oar într-un cadru organizatoric bine conturat. pentru a ob ine un profit. 6. În cel de-al doilea sens.ELEMENTE DE MICROECONOMIE MODULUL 6 PRODUC IA Obiectivul principal care justific înfiin area i func ionarea societ ilor comerciale îl constituie produc ia.1. Conceptul economic de produc ie Conceptul de produc ie se utilizeaz în limbajul tiin ific i în cel curent cu dou accep iuni diferite: de proces i de rezultat al unui proces. Produc ia privit ca proces se poate defini ca un ansamblu de opera ii sau de activit i urm rind transformarea. 1993. 2. Altfel spus.41 1. Aceste bunuri materiale sau nemateriale au capacitatea de a produce satisfac ie consumatorilor. sau pot fi rezultatele unor procese de produc ie anterioare. în acest prim sens produc ia este conceput ca un proces de transformare a input-urilor în output-uri conform unei anumite func ii de produc ie i prin folosirea unei tehnici.i g sirea solu iilor de minimizare a consumurilor de resurse cu care se realizeaz un anumit output. precum i de maximizare a diferen elor dintre output-uri i input-uri (a profitului întreprinz torului) i a utilit ii (satisfac iei consumatorilor care beneficiaz de produc ia ob inut ).

În func ie de modul de ac iune. factorii de produc ie se pot grupa în trei categorii principale: munca. Tipologia factorilor de produc ie i a produc iilor În procesul de produc ie. care contribuie la realizarea produc iei prin intermediul altora (cum sunt: calificarea . Dup caracterul lor. ace tia contribuind nemijlocit la ob inerea output-urilor (cum ar fi: ma inile. energia etc. de genul mijloacelor de munc de toate tipurile. y indirec i. factorii de produc ie se împart în: y primari. instala iile. obiectele supuse prelucr rilor (transform rilor). y intermediari. p mântul sau alte elemente ale naturii.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Ca i intr rile în procesul de produc ie. conducerea i organizarea etc. ie irile (produc ia privit ca rezultat al acestui proces) pot îmbr ca atât form material (de corpuri materiale cu dimensiuni i forme concrete). tiin a. factorii de produc ie se grupeaz în: y direc i. ac iuni etc.2. aerul etc. 6. În accep iunea clasic . 158 . apa. materiile i materialele. etc.).). conform tehnologiilor prestabilite. progresul tehnic .care ac ioneaz prin mijloacele de munc i obiectele muncii. mijloacele sau instrumentele de munc . p mântul. p mântul i alte elemente ale naturii. Factorii de produc ie Factorii de produc ie se definesc ca fiind totalitatea elementelor sau input-urilor utilizate în procesul de produc ie i care contribuie la ob inerea produc iei (output-urilor) unei întreprinderi. y obiectivi. inând seama de originea lor. concretiza i în calificarea personalului. factorii de produc ie pot fi: y subiectivi.). rezulta i din alte procese de produc ie (majoritatea factorilor f când parte din aceast categorie).2. natura i capitalul. materiile prime etc.care ac ioneaz prin for a de munc . energia.. proveni i direct din natur (cum ar fi: resursele minerale. opinii. informa iile. 6. precum i în idei. Ei cuprind for a de munc . de care nu se pot desprinde i nici separa). în rândul lor incluzându-se adesea i for a de munc . cât i nematerial (cazul serviciilor a c ror utilitate se manifest pe m sura i în timpul desf ur rii procesului de produc ie.1. factorii de produc ie sunt combina i în anumite propor ii.

În func ie de sfera lor de ac iune. de pild ). utilajele etc. factorii se grupeaz în: tehnici.). cea mai mare parte a acestora sunt complementari. a c ror m rime nu se poate frac iona f r ca utilitatea lor s nu fie afectat (cum ar fi: muncitorii. cre terea produc iei de un anumit gen nu se poate realiza decât mic orând produc iile din alte sortimente 42 T. exist urm toarele tipuri de procese de produc ie42: y simple. y simultane.. care nu pot fi înlocui i unii cu al ii. Pe de alt parte.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Dac se ia în considerare modul în care variaz masa lor în raport cu produc ia. p. indiferent de produc ia realizat (cum ar fi: p mântul. echipamentele i angaja ii unei firme care lucreaz cu ele sau care le repar etc. Exist .). apa etc. politici. economici. datorit faptului c unii factori de produc ie (cum ar fi materiile prime. A a sunt. f ina i apa . fie mai multe produse. Dat fiind faptul c .în produc ia de pâine .169 159 . se pot distinge factori de produc ie: y substituibili. lucr torii direct productivi etc. cl dirile sec iilor de produc ie etc.). al c ror necesar se schimb odat cu modificarea volumului produc ie (cum ar fi: materiile prime. de exemplu. pentru a ob ine o produc ie oarecare este necesar o anumit propor ie între factorii de produc ie. când produsele rezultate din ele sunt independente unele de altele. de acest gen fiind majoritatea dintre ei. când. Gherasim. în majoritatea cazurilor concrete. factorii de produc ie sunt: Luându-se în considerare posibilit ile de înlocuire. 168 . Dup natura lor. În func ie de posibilit ile de divizare. factorii de produc ie se împart în: y fic i. care se pot înlocui unii cu al ii f r ca produc ia s se modifice (cum ar fi munca i capitalul. stofa i furniturile . y nedivizibili. al c ror consum este acela i. i alte modalit i de grupare a factorilor de produc ie. cit. instala iile etc. y variabili. ma inile. sociali etc.în produc ia de confec ii . în cadrul unor întreprinderi care fabric fie doar câte un singur produs. y nesubstituibili. ob inându-se prin folosirea unor factori specifici. factorii de produc ie se grupeaz în: y divizibili. Lucr.). dac se pot aduce la m rimi oricât de mici atunci când se schimb combina iile dintre ei (cum ar fi: energia electric . fire te.) sunt comuni.

în industria metalurgic ). b) de cuplaj variabil (imperfect). 1) Productivitatea total (y) are sensul de produc ie total ob inut cu ajutorul unui factor oarecare i în condi iile în care valorile tuturor celorlal i factori sunt men inute constante. 6. din care. Cunoa terea principalelor modalit i de grupare a factorilor de produc ie i a tipurilor de produc ie este necesar într-o serie întreag de analize economice. de exemplu) se poate modifica între anumite limite. când . în cazul c reia propor ia între produsele principale (sau dintre produsele principale i cele secundare) nu se poate schimba. aceasta poate fi: a) de cuplaj fix. obiecte de art etc. Pe de alt parte. Ea îmbrac trei forme distincte: total . Produc ia direct (monofazic ) se caracterizeaz prin aceea c din acelea i combina ii de factori i din acela i proces se ob in direct unul sau mai multe produse. se ob in mai multe sortimente de produse finite (geamuri. se ob in i produse secundare (cum ar fi petrolul i gazele de sond . într-o prim faz .).ELEMENTE DE MICROECONOMIE (prin folosirea acelora i factori de produc ie ob inându-se mai multe produse alternative). Produc ie indirect (multifazic ) este întâlnit atunci când. Productivitatea factorilor de produc ie este acea form a eficien ei în cazul c reia efectele economice se exprim sub forma produc iei. produc ia (ca proces) mai poate fi de înc dou tipuri: direct i indirect . func ia de produc ie va fi de forma: 160 . cu ajutorul lor caracterizându-se eficien a cu care sunt utiliza i factorii de produc ie.3. când produc ia s-ar realiza în baza unui singur factor X. În ceea ce prive te produc ia cuplat . medie i marginal . când raportul între produse (cel între cocs i gazele de furnal. Productivitatea factorilor de produc ie Microeconomia atribuie sensuri similare no iunilor de productivitate i de randament. y cuplate (legate). se fabric un produs intermediar (sticla topit . f r ca procesul de produc ie s fie afectat sensibil. în fazele urm toare. de exemplu). Într-un caz extrem.în extrac ia de petrol sau fonta i o elul . pe lâng produsele principale.

6. a c rui abscis (xI) marcheaz nivelul consumului din factorul X la care productivitatea total se transform din degresiv în progresiv . 6. Evolu ia productivit ii totale a factorului X Imposibilitatea realiz rii produc iei în lipsa unui factor face ca. Pe aceast curb sunt amplasate trei puncte distincte.consumul din factorul de produc ie X). aceasta fiind de fapt i func ia productivit ii totale a factorului respectiv. TM y ymax S M y x y I 0 xI xM xS x Fig. (în care: x . acesta fiind de asemenea unic. 161 . 2) punctul M în care tangenta TM la curba produc iei totale trece prin originea prin originea sistemului de axe rectangulare. O astfel de func ie se reprezint grafic ca în Fig. cu semnifica ii foarte importante: 1) punctul de inflexiune I (care este unic).ELEMENTE DE MICROECONOMIE y ! f (x) . curba productivit ii totale s plece chiar din originea sistemului de axe rectangulare (ceea ce înseamn c unui consum nul dintr-un factor de baz nu-i poate corespunde decât o produc ie tot nul ).1. cel pu in pentru factorii determinan i.1.

factorul vizat devine excedentar. Când x = xI (consumul fiind egal cu abscisa punctului de inflexiune I). productivitatea total are caracter progresiv (crescând mai mult decât consumul de factor). aproape c nu exist . ea încetând de îndat ce se atinge nivelul de saturare a produc iei cu factorul X (ceea ce se întâmpl atunci când: x = xS). L sând la o parte situa ia (la care ne-am referit deja) în care x = 0 (când z = 0). în demersurile teoretice (mai ales). Când consumul din factorul X devine egal cu xM. care marcheaz nivelul maxim al productivit ii totale. 2) aceasta r mâne la acela i nivel (maxim). În urm torul interval (în care: x M x x S ). cre terea consumului devine inutil . În acest caz. Pentru un consum situat în al doilea interval (pentru: x I x x M ). curba y transformându-se într-o dreapt (ha urat . productivitatea se transform din degresiv în progresiv .ELEMENTE DE MICROECONOMIE 3) punctul de satura ie S. a masei acestui factor l sând-o nemodificat (uneori provocând chiar reducerea ei). respectiv cu abscisa punctului de tangen M. cre terea productivit ii totale se încetine te din ce în ce mai evident. în cazul de fa ). a a cum s-a mai men ionat. iar dac : x = xS . se opereaz cu func ii de produc ie de forma: 162 . xi). productivitatea total are caracter degresiv (crescând mai încet decât consumul din factorul considerat). în continuare. orice sporire. el atinge nivelul optim (folosindu-se în cel mai eficient mod posibil). Întrucât. se poate solda cu dou tipuri de efecte asupra productivit ii totale: 1) aceasta începe s scad (lucru pus în eviden de partea descendent a curbei y). suprasaturarea având deci efect negativ asupra produc iei. dep irea nivelului de satura ie (care are loc atunci când x " x S ). cazurile în care produc ia se bazeaz doar pe un singur factor Dac : xM x xS . atunci când consumul din factorul X este cuprins în primul interval de varia ie (0. produc ia ajunge la satura ie. În fine.

de 2 regul . xo ) 2 i n 0(1) > x0(2) > x0(3) 2 2 familia curbelor productivit ii totale este foarte complex . cu sensul de al i factori)... xi în care: i . x0(3) reprezint valorile diferite ale 2 2 2 parametrului x2.. determinându-se astfel: . xo . x0(2) . 2 în care: x o .ELEMENTE DE MICROECONOMIE y = f(x1. ea va corespunde unei valori mai mari a factorului constant xo : 2 x2 În cazul general: o yi = f( xi . ea 163 y ... caz în care productivitatea total a factorului de produc ie 1 (a primului factor) va fi: y1 = f(x1. wi = c) Productivitatea marginal (wmi) a unui factor oarecare i exprim varia ia produc iei determinat de varia ia cu o unitate a masei factorului.x2). Dac elementele xo(1) . Ori de câte ori o curb a productivit ii totale este situat la stânga alteia.valoarea constant a celui de-al doilea factor (interpretat.. b) Productivitatea medie (wi) a unui factor i este expresia raportului între m rimea produc iei (y) i cantitatea xi utilizat din factorul respectiv. x o ).. xo+1 . x1 .. devine foarte clar faptul c productivitatea total a factorului 1 va înregistra i ea niveluri diferite de la un element la altul (fiind reprezentat grafic prin curbe cu înclina ii diferite. xio-1 . Ea ne arat câte unit i (fizice sau valorice) de output revin la o unitate (de asemenea fizic sau valoric ) de input (mas de factor i).indicativ pentru factorii de produc ie.

va fi valabil rela ia: ( yi } xy ( xi x xi în care: ( yi .2. atunci când valorile tuturor celorlal i factori se men in constante. Evident c dac ( xi = 1. 6. varia ia volumului produc iei ca efect al varia iei infinitezimale a tuturor factorilor va fi: dy = xy xy xy dx1 + dx 2 + .. 164 . medii i marginale ale uni factor de produc ie sunt redate în Fig. + dx n x x1 x x2 x xn Pentru varia ii mai mari ale unui factor de produc ie i.cuantumul modific rii volumului produc iei ca urmare a varia iei factorului i cu ( xi unit i. ( y i } dy i } factorul de produc ie considerat este deficitar. Semnifica ia economic ( i matematic ) a punctelor I. Ori de câte ori: x < xI . Prin urmare: wmi = (y xy = ( xi x xi Dac num rul factorilor de produc ie este n. S i M a fost expus deja.ELEMENTE DE MICROECONOMIE având rolul de a ne ar ta ce volum de produc ie suplimentar se ob ine atunci când masa factorului se majoreaz cu o unitate. atunci: xy } wmi x xi Leg turile dintre productivit ile totale..

Rela iile dintre productivit ile totale. 165 .ELEMENTE DE MICROECONOMIE y ymax S M y x y I 0 xI xM xS x w wm wm max wmax I M w 0 xI xM xS x Fig.2.6. medii i marginale Dac : x = xI .

pe de o parte. transformarea curbei produc iei din concav în convex i a randamentului factorului considerat din cresc tor în descresc tor. Atât timp cât un factor de produc ie oarecare este deficitar. Punctul M. Atunci când: xM x xS . iar produc ia atinge nivelul optim. Punctul I. productivitatea marginal înceteaz s mai fie pozitiv . cunoscute sub denumirea de lege a randamentului (productivit ii) marginale descrescânde a factorilor de produc ie. se realizeaz folosirea optim a factorului dat. nivelul maxim al curbei productivit ii marginale. punctul S este punctul de satura ie (de maxim) a produc iei cu factorul v. orice sporire. g sindu-se într-o cantitate mai mic decât cea necesar (motiv pentru care frâneaz ac iunea pozitiv a celorlal i). marcheaz . factorul vizat devine excedentar. în continuare. suplimentarea masei sale într-o anumit propor ie va determina o cre tere a volumului produc iei mai mult decât propor ional . este concav fa de originea axelor pentru x < x I . fiind un punct de inflexiune. iar atunci când: x = xM . În fine. Cu alte cuvinte. orice suplimentare a masei acestuia peste nivelul x S ne mai având ca efect cre terea produc iei. 166 . în care x = x I . men inând constante valorile celorlal i.2. se declan eaz ac iunea unei legi. Imediat ce x dep e te limita x I . a masei acestui factor l sând-o nemodificat (uneori provocând chiar reducerea ei). Tocmai de aceea curba produc iei din Fig. se va solda cu sporuri de produc ie din ce în ce mai mici. de îndat ce x > x I . produc ia cap t caracter degresiv în raport cu factorul în cauz . devenind nul . în care tangenta la curba produc iei trece prin origine. produc ia ajunge la satura ie. iar dac : x = xS . În acest punct. nici în cantitate insuficient . iar pe de alt parte.ELEMENTE DE MICROECONOMIE factorul considerat nu este nici în exces. marcheaz totodat masa factorului corespunz tor c reia curba productivit ii marginale intersecteaz curba productivit ii medii. potrivit c reia orice suplimentare a masei unui factor (peste o limit stabilit ). 6.

atunci pot fi diferen iate urm toarele situa ii44: y randamentul global al factorilor (adic randamentul tuturor factorilor lua i împreun ) este cresc tor: f(hx1. I.. plecându-se de la o astfel de func ie omogen de gradul k se ajunge la rela ia: f(hx1..hx2... Gauthier Villars Editeur.x2. xn). 1970. 30 35 44 43 P. hxn) = h f(x1. . Dac investiga iile au în vedere perioade relativ îndelungate.. O astfel de constatare este valabil îns numai dac analizele se efectueaz în condi ii de caeteris paribus i pe termen scurt (când efectele progresului tehnic se fac mai greu sim ite.... 1990.. începând cu D. existen a unor zone în care randamentul factorilor de produc ie este cresc tor poate fi u or demonstrat .hx2.vol.. xn). Mills i cu al ii43... s zicem de h ori (h fiind un num r supraunitar). Paris.hx2... p.. p. randamentul factorului este cresc tor.. în caz contrar el c p tând caracter descresc tor.. iar o bun parte din factori au caracter fix). Picant: Elements de microeconomie. xn) W.. y randamentul global al factorilor este constant. f(hx1.prics. S. continuând cu J... Ricardo... to i factorii de produc ie devin variabili.6.hxn) > h f(x1.x2.. din punct de vedere teoretic..142 167 .ELEMENTE DE MICROECONOMIE Concluzia sugerat de Fig.2. În ipoteza în care to i factorii de produc ie (care sunt privi i ca variabili) cresc în aceea i propor ie. y randamentul global al factorilor este descresc tor: f(hx1. xn).x2.. Paris.. au argumentat pe larg (în baza unor date concrete) c în practic ( i mai ales în industrie) factorii cu randament cresc tor sunt foarte rar întâlni i. hxn) < h f(x1. demande.x2.. 138 .. hxn) = hk f(x1. Cum func iile de produc ie se consider a fi omogene..hx2.. o serie de mari economi ti. Montchrestien. Krelle: Production.. este urm toarea: atât timp cât productivitatea marginal este superioar productivit ii medii. De i.

când k > 1. Economica. 1989.Frois: Microéconomie. Din cele prezentate rezult c . când k < 1. Paris. 6. Chiar cea de-a doua situa ie (în care randamentul global al factorilor este constant) pare a fi cea mai logic . y constant. microeconomia mai opereaz cu înc dou randamente: globale i factoriale45. 2e édition. in afara randamentelor totale. to i ceilal i factori r mânând nemodifica i.4. 59 168 .. În cazul randamentului global intereseaz consecin ele cre terii simultane i în aceea i propor ie a tuturor factorilor asupra produc iei. y perfec ionarea organiz rii produc iei i a muncii. m rimea sa (ei) stabilindu-se dup metodologia deja cunoscut : (y (y (y xi y w ( = = xi = m i ei = y ( xi ( xi y wi xi xi sau: 45 Gilbert Abraham . Elasticitatea produc iei Elasticitatea produc iei în raport cu un factor oarecare i exprim reac ia produc iei la modificarea valorii sale . y îmbun t irea calit ii factorilor de produc ie etc. y îmbun t irea tehnologiilor de fabrica ie. iar în cazul randamentului factorial intereseaz consecin ele. asupra produc iei. pe termen lung prima ipotez (a randamentului cresc tor) se dovede te mai probabil . medii i marginale. ale varia iei cantit ilor utilizate dintr-un singur factor. p. în sprijinul s u putânduse invoca: y specializarea în produc ie. y descresc tor. când k = 1. randamentul global al factorilor de produc ie va fi de trei tipuri: y cresc tor.ELEMENTE DE MICROECONOMIE (k fiind un num r real pozitiv).

atunci wmi < 0 . motiv pentru care produc ia cre te mai încet decât masa factorului). x xi y wi A adar.6. atunci wmi > wi (ceea ce înseamn c sporirea masei factorului i determin cre terea produc iei într-o m sur mai mare decât spore te masa factorului). ceea ce înseamn c 169 . Rela ia dintre productivitatea medie. coeficientul elasticit ii produc iei y în raport cu un factor i poate fin interpretat i ca raport între productivitatea marginal ( wmi ) i productivitatea medie (wi) ale aceluia i factor.6. ca i în cazul costurilor. productivitatea marginal i elasticitatea produc iei Atunci când ei = 1. Când ei = 0. rezult c wmi = wi .3. Dac ei < 1. Fig. atunci wmi < wi (factorul i utilizându-se într-o manier optimal . dac ei < 0. În final.3. dac ei > 1. productivitatea medie atingând nivelul maxim (ceea ce înseamn c factorul i este utilizat în mod optim). Dup cum rezult atât din rela iile de calcul cât i din Fig.ELEMENTE DE MICROECONOMIE ei = xy xi w = mi . cre terea masei factorului i l sând produc ia neschimbat . atunci wmi = 0 ..

prix. p. xi = P xi0 . 178 W.p. ci reducerea produc iei. 10.. Ea mai este denumit elasticitate de nivel46. Paris. al c rei coeficient e se calculeaz astfel: e= dy P dP y în care: y = f(x1. Elasticitatea global e arat cu câte procente cre te produc ia atunci când valoarea fiec rui factor în parte cre te (în acela i timp) cu un procent. nivelul s u r mânând acela i. coeficient de cre tere. 97 47 170 . vol. Schneider: Einfuhrung in die Wirtschoftstheorie.. ceea ce înseamn c elasticitatea global este egal cu suma coeficien ilor de elasticitate a produc iei în raport cu fiecare factor de produc ie în parte.x2. Gauthier Villars Editeur. II. ci în raport cu to i factorii se face apel la elasticitatea global a produc iei. 1970. Substitu ia factorilor de produc ie Adeseori produc ia ofer posibilitatea de a înlocui o cantitate dat dintrun factor cu o cantitate tot dat dintr-un altul.. P . 1965. xn). Bd. demande.5.factor de propor ionalitate care define te nivelul sau scara produc iei ( P > 0 ). Condi iile substituirii (care sunt valabile pentru orice bunuri) sunt: 46 E. Pentru a exprima varia ia produc iei în raport nu doar cu unul.. M rimea sa este egal cu derivata logaritmic a func iei y în raport cu factorul de propor ionalitate P : e( P ) = d log y d log P Între elasticitatea global i elasticitatea fiec rui factor de produc ie exist urm toarea rela ie: e = e1 + e2 + .ELEMENTE DE MICROECONOMIE suplimentarea masei factorului i va avea ca efect nu cre terea... elasticitate de scar etc47. Turbingen. 6.I. Ed. Krelle: : Production. + en.

func ia care o define te se poate reprezenta grafic ca în Fig. aceast condi ie nefiind întrunit decât de unele bunuri (bunuri alimentare. 171 . ea putându-se combina în propor ii dintre cele mai diferite cu al i factori. Dac factorii nu sunt divizibili (cum ar fi lucr torii sau ma inile). energie etc. timp de munc . Diagrama tridimensional a produc iei O curb de nivel din aceast figur (ob inut sec ionând colina produc iei cu un plan paralel cu cel format de axele x1 i x2). ei se pot înlocui totu i uneori. Fig. 6. Energia electric este un exemplu tipic de factor adaptabil. o macara neputând fi ac ionat la un moment dat decât de un singur macaragiu.ELEMENTE DE MICROECONOMIE a) divizibilitatea. dar nivelul produc iei nu r mâne decât în cazuri cu totul excep ionale neschimbat. exprim un nivel dat al produc iei care se poate ob ine prin diverse combina ii posibile ale celor doi factori.4. Curbe de indiferen în produc ie Plecându-se de la o situa ie în care produc ia este considerat ca fiind variabil în raport doar cu doi factori (munca i capitalul).1. 6.5. în timp ce macaralele i macaragiii (de pild ) sunt factori neadaptabili. care poart denumirea de izocuant .4. b) adaptabilitatea.). 6. prin care se în elege însu irea acestora de se exprima în frac iuni oricât de mici. care este capacitatea de asociere a unei unit i dintr-un factor cu un num r mai mare sau mai mic de unit i dintr-un altul.

Dup cum se poate constata. 6. ca i în cazul curbelor de indiferen pe care le-am întâlnit cu ocazia prezent rii teoriei utilit ii. iar curbele de nivel y0. deoarece trecerea de la o produc ie mai mic la una mai mare se poate realiza m rind fie M. y D IV y2 y1 y0 III A V C I O II B X1 Fig.6. Curbe de nivel ale colinei produc iei Punctul V din aceast figur reprezint vârful colinei produc iei.4. Gisser: Intermediate Price Theory. New York. Zona I este cea în care ambele output-uri (x1 i x2) sunt bune. este necesar s folosim atributul de bun pentru input-ul dintr-un factor care determin cre terea produc iei i cel de r u pentru input-ul care conduce la reducerea produc iei48.6. 1981. o hart de indiferen (cum ar fi cea din Fig. p.5. 164 .6.5. McGraw-Hill Book Company.5) se poate împ r i în acelea i patru zone distincte. pentru a face mai clar distinc ia dintre ele.165 48 172 . se ob ine familia de curbe de nivel din Fig. y1 i y3 izocuantele sau curbele de indiferen (adic toate combina iile posibile de factori care au ca rezultat acela i nivel al produc iei). cu mai multe planuri orizontale situate la diferite în l imi.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Sec ionând colina din Fig. Din nou.

cre terea cantit ilor consumate din ei având ca efect reducerea produc iei. deplasarea pe aceea i izocuant are loc numai atunci când masele celor doi factori variaz în sens contrar. Ca urmare..sud-est (Fig. De asemenea.6. cit. La fel se explic de altfel i convexitatea izocuantelor fa de originea sistemului de axe rectangulare i orientarea lor pe direc ia nord-vest . singura deosebire fiind aceea c x2 este input r u. x1 având atributul de bun. 6. Fig.ELEMENTE DE MICROECONOMIE pe x1.6. fie pe x2. Zona III este cea în care ambii factori sunt r i. p.49 Lucrurile în cele patru zone se prezint deci la fel ca în cazul h r ilor de indiferen folosite în teoria utilit ii. Gherasim: Lucr. Zona IV se aseam n cu zona II. Izocuante convexe 49 T.6). unul i acela i nivel al produc iei. sau invers. s zicem y0. Zona II se caracterizeaz prin aceea c x1 este un input r u. Men inerea aceluia i nivel al produc iei este posibil aici la fel ca în prima zon : f când ca cei doi factori s varieze în sens contrar. cu cât x1 este mai mare (x2 fiind constant). iar x2 unul bun. Unica zon în care m rirea valorilor factorilor de produc ie se dovede te ra ional este prima zon (zona I). cu atât produc ia va fi mai mic . se ob ine m rindu-l pe x1 i mic orându-l pe x2. 183-189 173 . Totodat .

Izocuantele lineare (Fig. În afara izocuantelor convexe i continue. în unghi (cotite). Izocuantele tip Leontief (Fig. p. prin m rirea unui factor i men inerea constant a celuilalt). fie o infinitate de combina ii ale acestora.6. în cazuri mai rar întâlnite în practic . Cujas. Paris. tip Leontieff etc50. exist i alte tipuri de izocuante: lineare.y2 = 0. Pe de alt parte.A) se bazeaz pe ipoteza substituibilit ii perfecte a factorilor de produc ie. în cazul c rora substituibilitatea este 50 J. 1985. iar a celuilalt se majoreaz . men inerea pe aceea i curb de nivel (cum ar fi y0) atunci când x1 se reduce cu ( x1 unit i este posibil numai m rindu-l pe x2 cu ( x2 unit i ( i invers).7. Pentru a r mâne pe aceea i izocuant se impune egalitatea: ( x1 wm1 = ( x2 wm2 sau rela ia: ( y = y1 .ELEMENTE DE MICROECONOMIE Trecerea de la o izocuant mai joas la una mai înalt (de la o produc ie mai mic la una mai mare) este posibil numai prin m rirea masei factorilor (sau. 114 .115 174 . acest tip de izocuante are caracter aproape exclusiv teoretic. adic pierderile i sporurile de produc ie trebuie s se compenseze (s se anuleze unele pe altele).6. fie numai al doilea. Sporul de produc ie care se ob ine m rind masa primului factor cu ( x1 unit i (pe care-l vom nota cu ( y1 ) i pierderea de produc ie cauzat de reducerea masei celui de-al doilea factor cu ( x 2 unit i (pe care-l vom nota cu ( y 2 ) se pot determina cu rela iile: ( y1 = ( x1 wm1 ( y 2 = ( x2 wm2 La fel se efectueaz calculele i atunci când valoarea primului factor scade. Cum o astfel de situa ie este mai mult o fic iune.7 B) sunt specifice procedeelor de fabrica ie cu factori strict complementari. Lecaillon: Analyse microéconomique. când un volum dat al produc iei se poate ob ine utilizând fie numai primul factor.

C) au ca punct de plecare ipoteza substituibilit ii limitate a factorilor. ace tia trebuie s se utilizeze respectând cu stricte e o anumit propor ie între ei (cea indicat de punctul E). men inând produc ia neschimbat . ci prin câteva procedee tehnologice. fiind deci specifice produc iilor care se pot ob ine nu doar prin unul. Izocuante liniare (A) .6. Teoria microeconomic opereaz mai mult cu izocuante convexe i continue. Rata de înlocuire a factorilor Rata marginal de substituire tehnic a unui factor de produc ie i cu un factor j exprim cantitatea suplimentar de factor j de care întreprinz torul trebuie s dispun pentru înlocuirea unei unit i de factor i. tip Leontief (B) i cotite (C) Izocuantele în unghi (cotite) (Fig.7. 6.7. 6. Dup cum se poate constata.2. E3 etc. Rata marginal de substituire a factorilor de produc ie Pe lâng rata de înlocuire în produc ie a factorilor. E2. cele mai întâlnite dintre acestea sunt cele în unghi (cotite).). (A) (B) x2 E1 (C) x2 y0 x2 E x1 0 y0 E2 0 y0 E3 x1 0 x1 Fig.5. deoarece acestea sunt mai u or de tratat cu aparatul matematic. În practic îns . Dac factorii sunt cei din structura unei func ii de produc ie de genul: 175 i o rata de . caz în care substitu ia nu poate avea loc decât dac se p streaz ni te propor ii date între factorii utiliza i (marcate de punctele E1.2. exist substituire a produselor.1.5. 6.ELEMENTE DE MICROECONOMIE nul . acest tip de izocuante constituie o extindere a celui de-al doilea (a izocuantelor Leontief).

. . .. to i ceilal i factori r mân constan i. dx 2 + . x xi x xj Datorit faptului c varia iile factorilor i i j sunt de a a natur încât nu modific volumul produc iei (dy = 0).. .. xn). x2. + dx1 + x x1 x x2 x xn Atunci când. rezult : xy d xj x xi = xy dxi x xj În situa iile în care varia iile lui xi i xj sunt relativ mici. dx2. cu excep ia factorilor i i j. varia ia dy a produc iei va fi: xy xy xy dy = dx n .. not m cu: dx1..1 ). se ajunge la rela ia: dy = xy xy dxi + dx j . dxn varia iile lor infinitezimale. ultimele rela ii vor lua formele: xy x dx = xi = R st xy x xj i 176 .. este valabil rela ia: (y (xj ( xi w = mi = (y ( xi wm j (xj Cum reducerea factorului i se consider a fi de o unitate ( ( xi = .ELEMENTE DE MICROECONOMIE y = f(x1.

M rimea sa se determin astfel: Rsp = (Qj ( Qi în care: ( Qi ..2..Q2.5.2.ELEMENTE DE MICROECONOMIE (y ( ( x k = xi = R st (y ( xj Prin urmare: Rst = wmh wmk ceea ce înseamn c rata marginal de substituire tehnic a unui factor i cu un factor j este egal cu raportul dintre productivit ile marginale ale factorilor respectivi.m).varia iile (în sens contrar) ale produc iilor din m rfurile i i j (care las masa factorilor consuma i constant ). care exprim consumul total de factori de produc ie (substituibili) necesitat de realizarea diferitelor niveluri ale produc iilor din fiecare sortiment s (s=1.2. Qm).. Dac este cunoscut func ia: F = f(Q1. Rata marginal de substituire a produselor Rata marginal a substituirii în produc ie a unui bun i cu unul j (Rsp) ne arat cu câte unit i poate s creasc produc ia bunului j atunci când produc ia altui bun i se reduce cu o unitate în a a fel încât masa factorilor utiliza i s r mân neschimbat . 6. Rsp = F'j 177 ... rata substituirii unui produs i cu un produs j se mai poate determina i cu rela ia: F 'i . ( Q j ....

1. organizatorice i de calificare. Fluxurile de input-uri i de output-uri. Func ii de produc ie Acestea sunt un instrument de baz pentru analiza produc iei. Gherasim. factorii de produc ie se pot combina în mai multe moduri. tehnice. ca i func iile de produc ie care le reflect . respectiv cu Q2j În situa iile în care întreprinderea ar fabrica doar cele dou sortimente de produse (i i j). se raporteaz la anumite perioade de timp. care trebuie s fie: y suficient de scurte pentru a nu permite întreprinz torilor s modifice nivelurile prestabilite ale input-urilor. cu respectarea unui sistem de restric ii51. 6. iar în func ie de tehnologiile de fabrica ie utilizate. F ' j .5. 51 T. una i aceea i combina ie se poate solda cu mai multe niveluri ale produc iei. A adar.derivata par ial a func iei F în raport cu Qi. O astfel de func ie ine seama de cantitatea i calitatea factorilor de produc ie. rata s-ar putea calcula i cu rela ia: Rsp = dQ j dQi . precum i de intensitatea utiliz rii acestora.5. Con inut În vederea ob inerii unui nivel dat al output-ului.. cit. Lucr.ELEMENTE DE MICROECONOMIE în care: F 'i . 199 178 . în accep iunea microeconomiei. Prin func ie de produc ie se în elege expresia matematic a leg turilor care exist între cantit ile consumate din diferi ii factori de produc ie i cantit ile maxime de bunuri care pot fi ob inute în anumite condi ii naturale. produc ia Q j interpretându-se ca o func ie de Qi ( Q j ! f (Qi ) . o func ie de produc ie indic nivelul maxim al produc iei care se poate ob ine cu fiecare combina ie a factorilor. 6. p.

cantitatea fabricat din fiecare produs în parte depinde nu numai de masa total a factorilor antrena i.n). ele fiind definite numai pentru valori negative ale input-urilor i output-urilor.. pe care-l not m cu yj.. Dac num rul de produse pe care o întreprindere are posibilitatea de a le fabrica este m.. Specificul produc iei alternative const în faptul c produsele sunt.n). pentru perioada de timp considerat .yj+1.y2.x1.x2. cuantumul produc iei din fiecare sortiment j (j = 1..yj-1...m). dispunând de n factori diferi i de produc ie.... din punctul de vedere al tehnologiilor de fabrica ie.ym.2... când aceea i întreprindere fabric mai multe bunuri (utilizând aceea i factori).xn).... fix sau variabil. E. Dunod... func iile de acest gen se consider continue i dublu diferen iabile. Paris.cantitatea utilizat dintr-un factor de produc ie i (i = 1. Quandt: Microeconomie. 1967. p. R. În cazul produc iei alternative.cantitatea produs din bunul considerat. total independente... În cazul produc iei simple. Formulation mathématique élémentaire.xn) în care: y .. De asemenea.x3.. 44 52 179 . M. scad automat cantit ile de bunuri care pot fi produse din celelalte sortimente).. xi .. în general.. J. func iile de produc ie se bazeaz pe factori ale c ror valori sunt fixate în a a fel încât întreprinz torii s nu le poat modifica pe parcursul acestei perioade.. ci i de cantit ile de bunuri create din celelalte sortimente (deoarece. sporind cantitatea dintr-o marf oarecare.2.2.3. se va determina în baza unei func ii de forma: yj = f(y1.3. se mai presupune c factorii de produc ie sunt variabile independente i c nici unul din ei nu se g se te în cantit i nelimitate. se admite c . Henderson. În plus.ELEMENTE DE MICROECONOMIE y destul de mici pentru ca forma func iilor s nu poat fi modificat de îmbun t irea tehnologiilor de fabrica ie (fiecare func ie fiind definit de o anumit tehnologie). în cantit i pe care le vom nota cu xi (i = 1.. y suficient de lungi pentru a permite finalizarea unui proces tehnologic52. la acelea i resurse. o func ie de produc ie se prezint astfel: y = f(x1. Totodat .x2.3..

În cazul produc iei cuplate. în cazul întreprinderilor cu produc ie alternativ .. cum ar fi în cazul fabric rii gazului de c rbune i a cocsului din huil .. Fiec rei combina ii de factori îi va corespunde câte o alt func ie de acest gen. dac se decide fabricarea unui anumit bun..indicativ pentru sortimentele de produse cuplate.. 1970. Gauthier Villars Editeur. De pild . . de tipul: x1 = f(x2. func iile de produc ie se vor prezenta sub forma unor sisteme de ecua ii de tipul53: yj = f(x1.x2. dac : j = h = hidrogen i z = o = oxigen. de exemplu)..x2. xn) în care: j . Astfel. func iile de produc ie apar sub forma unor sisteme de ecua ii simultane. inevitabil va trebui s se accepte i fabricarea celorlalte bunuri. dac leg turile tehnologice dintre produc ii sunt rigide (cazul produc iei de oxigen i de hidrogen prin electroliza apei.ELEMENTE DE MICROECONOMIE ceea ce înseamn c . vol. atunci: yh = khyo în care: kh. oricare ar fi combina ia factorilor. Pe de alt parte. 12 15 53 180 . .I. Paris. care deriv din produc ia primului. ym) W. Atunci când intensitatea dependen ei tehnologice dintre produc iile cuplate este coborât . prix... dac se decide fabricarea oxigenului prin electroliza apei. demande. p..constant care poart denumirea de factor de propor ionalitate.parametru care exprim ce produc ie de hidrogen revine la o unitate produc ie de oxigen. Produc ia cuplat implic rela ii de dependen nu numai între factori i rezultate... în mod automat se decide i fabricarea hidrogenului (care rezult din acela i proces).y2. între produsele pe care ea le fabric vor exista rela ii de dependen . De exemplu. y1. propor iile dintre produc iile (cuplate) pe sortimente nu se schimb . ci i între rezultate i factori. xn. func iile de produc ie c p tând forma: yj = kjyz (z { j) în care:kj. Krelle: Production.

i = 1. s = 1.. xn.. x 0 v 1 .n. în cazul cuplajelor rigide ele înf i ându-se într-o form mai simpl ..200 181 . de genul: xi = f(x1. p..y2.. Lucr. în general. ym) Func ii de acest gen sunt denumite i func ii ale consumurilor de factori..xi+1.ELEMENTE DE MICROECONOMIE sau.... x1 . Formula general a unei func ii clasice este urm toarea: y i ! f ( xv . xn ) 0 0 0 54 T. cresc tor.. iar apoi descresc tor.. de genul: xi = kisxs (i { s..n) în care: kis. x 2 . 6... Tipuri de func ii de produc ii Teoria i practica economic opereaz cu mai multe tipuri de func ii de produc ie.. Func ii de produc ie clasice.x2. 1.. 199 . y1.factor de propor ionalitate care arat ce cantitate de factor i revine la o unitate consumat dintr-un alt factor s...cit.. într-un prim interval de varia ie.. În toate cazurile în care o întreprindere realizeaz mai multe produse utilizând aceea i factori. x 0 v 1 . xi-1. Gherasim..2..... Specificul acestora const în aceea c randamentul factorilor este. care îmbrac forme generale i specifice54.consumul din factorul de produc ie i ce revine pe unitate de produs j. dup care devine (eventual) constant.. maximizarea valorii fiec rei func ii de produc ie în parte trebuie s se realizeze respectându-se restric iile de forma: m j=1 7x ij y j e xi în care: xij ...5.

9. 0 Fig. a a cum va rezulta din Fig. ori de câte ori factorul analizat variaz în mod continuu (ceilal i factori r mânând constan i). Substituibilitatea factorilor face ca.ELEMENTE DE MICROECONOMIE în care: x j ( j { i) . y3 (purtând denumirea de izocuante) reflect toate combina iile posibile ale celor doi factori care dau aceea i produc ie.8).6. 6. Func ie de produc ie clasic În cazul unei func ii de produc ie de doar doi factori (x1 i x2).9. produc ia s varieze de asemenea continuu (Fig. din Fig. Fiecare din curbele y1. Randamentul descrescând al factorilor va consta în cre terea distan elor (m surate pe orizontal sau pe vertical ) între punctele de intersec ie ale izocuantelor cu dreptele paralele cu axa absciselor sau ordonatelor pe m sura înaint rii spre nord-est.6. MA1 A1B2 B2C3 (dreapta paralel cu una din axe reprezentând m rimea constant a unuia din factori). Trecerea de la o curb la alta se realizeaz m rind simultan valorile ambilor factori (sau m rind un factor i men inându-l constant pe cel lalt).valoarea constant a factorului j. 6. 182 . pe dreapta MC3. unul i acela i nivel al produc iei se poate ob ine utilizând un num r oarecare de tehnologii de fabrica ie. De exemplu.8. fiecare din acestea presupunând o anumit combina ie din ace ti factori (tot mai mult din unul i tot mai pu in din cel lalt). y2.

care impun o combinare rigid a factorilor de produc ie (limitând la extrem substituibilitatea lor) extind ast zi mult aria de folosin a acestora i în alte ramuri de activitate. formeaz segmente de dreapt propor ionale cu produc iile y1. OC2 i OC3.9. Tehnologiile moderne de fabrica ie. în ipoteza unor randamente globale ale factorilor constante. 6. Spre deosebire de func iile de produc ie clasice (care aveau de-a face i cu o zon în care randamentul marginal al factorilor era cresc tor). 6. 183 . care pleac din originea sistemului de axe rectangulare. grafic ele reprezentându-se ca în Fig.10. 2. Astfel: y1 : y2 : y3 = OA 1 : OB1 :OC1 = OA2 :OB2 : OC2 = OA3 : OB3 : OC3 etc. y2 i y3. func iile neoclasice reflect fidel legea randamentelor marginale descrescânde. Combinarea factorilor de produc ie substituibili Intersec iile izocuantelor (curbelor de indiferen ) cu razele OC1.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Fig. Func ii de produc ie neoclasice. Ele sunt cel mai frecvent întâlnite în industria extractiv i în agricultur .

Punctul M. to i ceilal i factori sunt men inu i constan i. a) Din categoria func iilor cu factori nesubstituibili. între ei. care reprezint masa factorului v cu care produc ia devine saturat . de coordonat pe abscis XV S. în condi iile în care nici unul dintre ei nu se poate folosi eficient decât dac se respect anumite propor ii. dup cu atunci când: 184 .10. produc ia va cre te (începând cu nivelul de referin 0) propor ional cu masa factorului variabil v pân la un anumit punct. care sunt considerate cele mai simple func ii cu factori nesubstituibili în mod continuu. Astfel. în toate situa iile care: xv xv s se înregistreaz o risip din to i ceilal i factori. exceptând un factor oarecare v (a c rui mas se m re te continuu). Ele pun în eviden rela iile care exist între produc ie i anumi i factori ai s i (de regul munca i capitalul). 3. 6. Func iile de produc ie non-clasice cuprind func iile cu factori nesubstituibili i nedivizibili. dac . Astfel. foarte bine definite. 6. o func ie de acest gen se prezint ca în Fig. cele mai cunoscute sunt func iile tip Walras ± Leontief. Func ie de produc ie neoclasic Nu este greu de constatat c func iile de produc ie neoclasice sunt un caz particular al func iilor clasice. dup care va r mâne constant (f când deci inutil m rirea în continuare a consumului din factorul respectiv). Grafic. motiv pentru care mul i speciali ti nici nu le trateaz ca pe o categorie distinct .11.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Fig. fixeaz domeniul de utilizare eficient a factorului vizat v.

jucând rolul unei constante pozitive.ELEMENTE DE MICROECONOMIE xv " xv s are loc o irosire a factorului v (în ambele cazuri utilizarea factorilor nefiind cea mai eficient ).11.6. Fig. Func ie de produc ie tip Walras ± Leontief Prin urmare. 185 . care exprim ce cantitate este necesar din factorul v pentru a ob ine o unitate de produs. produc ia este eficient numai dac : xv ! xv s . Masa minim a factorului v care se va utiliza pentru a realiza o produc ie dat y rezult din rela ia: xv u av y de unde: 1 y e xv av av fiind coeficientul tehnologic.

Fig.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Prin urmare. Combinarea factorilor în cazul func iilor de produc ie tip Walras ± Leontief Unind originea sistemului de axe rectangulare cu punctele M1. a c ror suplimentare las produc ia neschimbat . 6. disponibilul din factorul v trebuie s fie cel pu in egal cu m rimea xv rezultat din rela ia preyentat . b) abunden i. În aceste puncte. În cazul produc iei bifactoriale. izocuantele care marcheaz nivelurile diferite ale acestei produc ii se vor prezenta ca în Fig. factorii de produc ie sunt.12 . altfel nivelul y al produc iei dorite neputându-se atinge (sau putându-se realiza dar cu o folosire ineficient a celorlal i factori).M2. Corespunz tor unui procedeu de produc ie eficient. (care fixeaz nivelurile la care trebuie s se situeze masa factorilor pentru ca produc ia s fie eficient ). o func ie de acest tip se prezint astfel: ai y = xi 186 .12. 6.M3 etc. se ob ine reprezentarea grafic a func iei de produc ie bifactoriale. nu substituibili. ci complementari. Func iile de produc ie tip Walras ± Leontief au de-a face cu dou categorii de factori: a) rari (deficitari în raport cu ceilal i). a c ror sporire determin cre terea produc iei.

Valorile indiscrete ale factorilor de produc ie sau ale output-urilor schimb radical configura ia func iilor de produc ie.. exist i factori a c ror mas nu poate fi divizat f r ca ace tia s nu. m rimile x i y se exprim numai în numere întregi. a a cum rezult din Fig.). ci printr-un num r finit de puncte. ele se reprezint grafic nu prin linii (drepte sau curbe).13. produc ia nu va mai varia în mod continuu (chiar dac masa celorlal i factori spore te sau se reduce în mod continuu). În aceste cazuri. 6.i piard utilitatea. ci în salturi. de locuin e etc. În aceste situa ii. Evolu ia produc iei în raport cu un factor indivizibil Caracter indivizibil poate c p ta i produc ia de anumite bunuri (cum ar fi cea de locomotive. Pe lâng factorii de produc ie divizibili. 187 . Fig. Ca urmare.ELEMENTE DE MICROECONOMIE sau: y! 1 xi ai Specific func iilor Walras ± Leontiaf este faptul c produc iile de diferite bunuri sunt independente unele fa de altele. 6. care asigur func iilor de produc ie o anumit continuitate.13. b) Func iile de produc ie cu factori nedivizibili.

Coeficientul elasticit ii substitu iei unui factor i cu un factor j (es) arat cu câte procente trebuie s creasc valoarea raportului între masa factorului j i masa factorului i atunci când raportul între productivitatea marginal a factorului i i cea a factorului j cre te cu un procent. cu ajutorul lor caracterizându-se eficien a cu care sunt utiliza i factorii de produc ie. tiin a. În teoria microeconomic . Productivitatea unui factor exprim eficien a cu care el este folosit. în a a fel încât produc ia s r mân constant . randamentul factorului este cresc tor. tehnice. îmbr când trei forme distincte: total . informa iile. cu respectarea unui sistem de restric ii. y y y y y y y ÎNTREB RI Cum poate fi definit conceptul de produc ie? Ce sunt factorii de produc ie? Care este diferen a dintre productivitatea i randamentul factorilor de produc ie? Cum se define te i cum se calculeaz elasticitatea produc iei? 188 . Prin factor de produc ie se în elege totalitatea elementelor sau input-urilor utilizate în procesul de produc ie i care contribuie la ob inerea produc iei (output-urilor) unei întreprinderi. medie i marginal . energia. organizatorice i de calificare. no iunilor de productivitate i de randament li se atribuie sensuri similare.ELEMENTE DE MICROECONOMIE SUMAR y Produc ia privit ca proces se define te ca fiind un ansamblu de opera ii sau de activit i urm rind transformarea bunurilor i serviciilor existente în alte bunuri i servicii. Atât timp cât productivitatea marginal este superioar productivit ii medii. în caz contrar el c p tând caracter descresc tor. Suma produselor între produc ivit ile marginale ale factorilor i cantit ile utilizate din fiecare factor în parte este egal cu produsul între coeficientul elasticit ii globale i produc ia total . obiectele supuse prelucr rilor (transform rilor). mijloacele sau instrumentele de munc . p mântul sau alte elemente ale naturii. conducerea i organizarea etc. Ei cuprind for a de munc . Prin func ie de produc ie se în elege expresia matematic a leg turilor care exist între cantit ile consumate din diferi ii factori de produc ie i cantit ile maxime de bunuri care pot fi ob inute în anumite condi ii naturale.

S se determine productivit ile medii i marginale ale factorului respectiv.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Ce sunt izocuantele? Ce exprim rata marginal de substitu ie? Ce tipuri de func ii de produc ie exist ? APLICA IE În urma cre terii consumului dintr-un factor de produc ie oarecare de la 15 la 20 tone. produc ia cre te de la 14 la 16 tone. 189 .

ELEMENTE DE MICROECONOMIE 190 .

Nivelurile i condi iile echilibrului Echilibrul economic este o stare ideal spre care poate tinde economia în ansamblu sau diferitele sale componente. se consider c o economie se afl în stare de echilibru dac : 1) fiecare întreprinz tor produce în ramura i la costurile cele mai favorabile. el asigurând cel mai înalt nivel de satisfacere a intereselor celor angrena i în func ionarea mecanismului economic. nu la dou . Dunod. exist dou niveluri la care trebuie abordat echilibrul economic (unul macroeconomic i altul microeconomic). ob inând astfel profitul maxim. În atari condi ii. p. în realitate. 2) cererea global din marfa în cauz este egal cu oferta global . y nivelul economiei na ionale. 1989. 55 În ceea ce ne prive te. Într-o accep iune practic general . y nivelul consumatorului. respectiv la: y nivelul produc torului. 55 G. care au explicat pre urile prin intermediul utilit ii marginale a m rfurilor. Atâta vreme cât echilibrul nu este realizat. echilibrul economic se manifest . 1. credem c nu este greu de demonstrat faptul c . precum i dou criterii (raportul cerere-ofert i profitul). agen ii economici vor fi preocupa i de ini ierea i derularea unor ac iuni ale c ror efecte s conduc la schimb ri succesive îndreptate spre atingerea sa. ci la trei niveluri (unul macroeconomic i dou microeconomice). Stigler:La théorie de prix. Paris. neavând nici un motiv de-a o schimba. acesta se define te ca fiind acea stare a economiei în care subiec ii i agen ii economici i-au maximizat gradul de satisfacere a intereselor individuale i generale. I.ELEMENTE DE MICROECONOMIE MODULUL 7 CONCUREN A I PRE URILE DE ECHILIBRU Reprezentan ii neoclasicismului în economie. Manual de microéconomie.166 191 . În cel mai simplu mod posibil. i-au bazat cea mai mare parte a ra ionamentelor pe ideea echilibrului consumatorului i al economiei.

dou categorii de interese economice particulare (oarecum contradictorii) i pe purt torii lor (produc torii i consumatorii). De aceea. echilibrul economic va fi considerat atins numai atunci când fiecare din cele dou categorii distincte de interese particulare vor fi satisf cute la cel mai înalt nivel posibil. nu numai s produc marfa la un anumit cost. ci s i o vând la un anumit pre . 2. y raportul cerere-ofert . el trebuie s fie sprijinit pe pia de consumator. cererea va fi afectat în sens negativ. 1. produc torul va fi preocupat de efectuarea acelor schimb ri în domeniul produc iei care s provoace modific ri în nivelul costurilor. niciodat satisfacerea separat a celor dou categorii de interese individuale nu va fi deplin atât timp cât nu sunt satisf cute i ni te interese de ordin general. trebuie s se foloseasc trei criterii: y profitul produc torilor.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Economia de pia . nemaiputându-se situa la nivelul ofertei optime a produc torului. 192 . Echilibrul la nivelul consumatorului are loc atunci când. ofertei i pre urilor având ca rezultat cre terea profitului. Echilibrul la nivelul produc torului este asigurat atunci când el produce marfa la un cost i o vinde la un pre care s -i asigure ob inerea profitului maxim. în lipsa c ruia atingerea obiectivului s u fundamental (maximizarea profitului) este compromis . Cu alte cuvinte. pre ul acceptat de el pentru realizarea tranzac iei trebuie s fie cel acceptat. în condi iile date. înainte de toate. pune fa în fa . Pentru a ob ine acest sprijin. orientându. care consacr schimbul de m rfuri ca principal cale de acoperire a nevoilor oamenilor. y satisfac ia consumatorilor. Altfel. trebuie s fie în m sur . Pentru ca produc torul s poat atinge starea de echilibru. Cum îns fiecare produc tor este în acela i timp i consumator. pentru aprecierea echilibrului sau dezechilibrului economic la fiecare nivel în parte. asigurându-i acestuia din urm realizarea obiectivului s u fundamental (maximizarea satisfac iei). el va fi mereu preocupat de schimbarea nivelului i structurii consumului ( i cererii).i veniturile disponibile spre alte m rfuri (aflându-se deci în stare de dezechilibru). Altfel. Ori de câte ori acest lucru nu este realizat. la nivel macroeconomic. cu veniturile de care dispune. Prin urmare. acesta î i procur acele cantit i de m rfuri care îi permit realizarea maximului de satisfac ie. i de consumator.

Din cele prezentate pân aici poate fi degajat concluzia c despre echilibru economic nu se poate vorbi dac nu sunt invocate i categoriile economice de cerere i ofert . g sindu. 2. o ofert este optim . g sindu. un consum ( i cererea aferent ) este optim. este suficient s se cunoasc : y forma func iei (de pre ) a ofertei globale: O = f(p) y forma func iei (de pre ) a cererii globale: 193 .ELEMENTE DE MICROECONOMIE A adar. În caz contrar. va trebui s accepte un pre de cump rare (a m rfii de care are nevoie) situat la un nivel care s -i stimuleze oferta produc torului. Mecanismul de formare a pre urilor de echilibru Cum pia a este locul de întâlnire a ofertei globale dintr-o marf cu cererea global din aceea i marf . leg turi dintre cele mai strânse. i de aceast dat . cum e i firesc. în lipsa unei cereri corespunz toare el nu poate fi atins. dac îi permite consumatorului maximizarea satisfac iei totale. Între echilibrul la nivel microeconomic i cel la nivel macroeconomic exist . chiar dac obiectivul fundamental al consumatorului se realizeaz prin intermediul consumului (deci i al cererii). permi ându-i acestuia maximizarea profitului. obiectivul fundamental al consumatorului nemaiputându-se realiza. Pe de alt parte.i asigura atingerea nivelului maxim de satisfac ie. Pentru a-l determina. Din punctul de vedere al profitului. dac îi asigur produc torului maximizarea profitului total. prin pre de echilibru al acesteia. Prin urmare.i corespondentul într-o ofert real . din punctul de vedere al satisfac iei (utilit ii).i reflectarea într-o cerere real . pentru a. 3. produc torul nu va mai fi interesat în situarea ofertei la nivelul cererii optime. Echilibrul economic la nivel macro este atins numai atunci când oferta global devine egal cu cererea global din fiecare marf în parte. el nu poate fi atins dac pe pia nu se afl o ofert corespunz toare. a a cum bine se cunoa te. chiar dac obiectivul fundamental al produc torului se realizeaz prin intermediul ofertei pe care el o poate dimensiona. se în elege pre ul pentru care oferta global este egal cu cererea global . consumatorul. Totodat .

Editura Economic . Lu ac: Economie politic .1. mediu i lung). În rest. I. În ceea ce prive te influen ele mediului. limitate de câte un pre minim i unul maxim. 2. existen a sau inexisten a acestora se manifest prin aceea c evolu ia ofertei sau cererii este exprimat de câte o curb simpl sau de câte dou curbe paralele (de câte o suprafa ). de influen ele pe care le poate exercita mediul i de tipul concuren ei. este cel care a demonstrat faptul c mecanismul de formare a pre urilor de echilibru prezint unele particularit i în func ie de intervalul de timp în interiorul c ruia se opereaz (care poate fi scurt. Pohoa . Clipa. p. Deoarece pe termen mediu i lung modul de formare i de evolu ie a pre urilor de echilibru este practic acela i. Pre urile de echilibru pe intervale de timp A. în timp ce curbele paralele (respectiv suprafe ele dintre ele) exprim acelea i evolu ii influen ate atât de ra ionalitate. pre ul de echilibru rezultând din egalitatea: O = C.56 Din confruntarea cererii cu oferta. N. Gh.ELEMENTE DE MICROECONOMIE C = (p). lucrurile se prezint a a cum vor fi prezentate în subcapitolele care urmeaz . Marshall. 1998. în primul caz rezult un singur pre de echilibru. respectiv din egalitatea: f(p) = (p).190 194 . iar în al doilea caz mai multe niveluri. cât i de mediu. noi vom face câteva referiri doar la termenul scurt i lung. ` 56 I. Mecanismul de formare i con inutul pre ului de echilibru se prezint în forme diferite în func ie de m rimea intervalului de timp luat în considerare. Bucure ti. care este unul din creatorii teoriei echilibrului. Curbele simple exprim evolu ia cererii sau ofertei influen ate doar de ra ionalitatea economic (influen a mediului fiind exclus ). Ignat.188 .

În condi iile în care.). pre ul de echilibru p0 fiind egal cu ordonata punctului ini ial de echilibru E0.). se în elege un interval de timp în limitele c ruia oferta nu poate fi modificat . cererea înregistreaz . 7. reducerea pre urilor altor m rfuri etc.1. în actualul context. în intervalul de timp dat. p O0 O1 O2 p1 p0 E1 E¶1 E¶¶2 E¶¶1 E¶2 E0 E2 C¶¶ Q C¶ p2 C0 Fig. sub influen a exclusiv a 195 . în situa ia ini ial . Având de-a face cu o marf foarte perisabil . oferta din ea va avea caracter fix.1. 7. pre ul de echilibru pe termen scurt se va m ri. mediu i lung Potrivit celor prezentate în Fig. un salt din pozi ia C0 în pozi ia C'. iar cererea evolueaz dup curba C0. care nu poate fi supus stoc rii atunci când pia a este defavorabil firmei produc toare. fiind reprezentat grafic de o dreapt (O) perpendicular pe axa absciselor (Fig.1. Pre ul de echilibru pe termen scurt. Pre urile de echilibru pe termen scurt Prin termen scurt. r mânând deci constant . sub ac iunea unor factori favorabili (cre terea veniturilor consumatorilor. 14. oferta pe termen scurt este reprezentat de dreapta O0.1.ELEMENTE DE MICROECONOMIE 2.

Caracterul de unicat al m rfurilor (de genul lucr rilor de art ) face ca oferta s aib caracter fix. Varia iile de pre în astfel de situa ii se realizeaz instantaneu. oferta putând înregistra. La fel se ajunge la pre urile de echilibrul i în cazul m rfurilor unicat. cererea se deplaseaz din pozi ia C0 în pozi ia C''. Dar chiar a a stând lucrurile.1. pe termen scurt. altfel pierzându.59 196 . p. În caz contrar. indiferent de m rimea intervalului de timp luat în considerare. Du : Pie e i pre uri.i m rfurile). este invariabil cererea. perisabilitatea foarte înalt for ându-i pe produc tori s vând la orice pre . punctul de echilibru se va deplasa din pozi ia E0 în pozi ia E2. Ca urmare. nivelul ofertei (corelat cu cel al cererii) influen eaz . motiv pentru care pre urile p1 i p2 sunt denumite pre uri de echilibru instantaneu. iar pre ul de echilibru se va reduce de la nivelul p0 la nivelul p2. 1995. sub ac iunea negativ a unor factori. de la nivelul pe la nivelul p1. nu înseamn c nivelul lor este determinat doar de nivelul cererii. unele salturi de pe o curb pe alta. Concluzia care se degaj din cele prezentate aici este urm toarea: dac pe termen scurt pre urile nu pot influen a nivelul ofertei (nici m car atunci când sunt exagerat de mici în raport cu nivelul costurilor de produc ie. Pre urile de echilibru pe termen lung Prin termen lung vom în elege aici un interval de timp în cadrul c ruia firmele au posibilitatea s întreprind m surile necesare modific rii ofertei.2. în schimb. E1 i E2). pre urile de echilibru. Chiar dac oferta este unic (fix ). B b ia . Oricare din aceste trei pre uri reflect egalitatea cererii cu oferta. Editura de Vest. Timi oara. Exist situa ii (cazul m rfurilor de strict necesitate care nu pot fi stocate) în care. Al.57 Ele reflect schimb rile care au loc în raportul cerere-ofert sub ac iunea factorilor care afecteaz în exclusivitate cererea. oferta cap t i ea caracter variabil în raport cu pre urile. varia ia pre urilor de echilibru în urma salturilor pe care le înregistreaz cererea provoac deplas ri pe dreapta O a ofertei (între punctele de echilibru E0. 2. Mecanismul de formare i evolu ie a pre ului de echilibru instantaneu î i p streaz caracteristicile semnalate deja. când.ELEMENTE DE MICROECONOMIE cererii. ea r mânând aceea i indiferent la ce nivel s-ar situa pre urile de echilibru. sub ac iunea altor factori decât pre ul m rfii în cauz . reprezentându-se grafic printr-o curb (sau dreapt ) având o anumit 57 I.

fie prin suplimentarea (prin intermediul investi iilor) a capacit ilor (pe calea extensiv ).1 se poate constata c elasticitatea ofertei în raport cu nivelul pre urilor este invers propor ional cu m rimea intervalului de timp luat în considerare. 7. ceea ce va face ca oferta s evolueze dup o curb de forma O1 sau O2. Ca urmare. ci i în raport cu tipurile de cerere i de ofert întâlnite pe pia (sau cu tipurile de concuren ). Dac pre ul de echilibru înregistrat pe pia la un moment dat (ca rezultat al unui anumit raport cerere-ofert ) s-a dovedit a fi avantajos pentru produc tori. varia iile de pre devin tot mai mici pe m sur ce înclina ia curbelor ofertei scade. nu numai în func ie de m rimea termenului avut în vedere. 2.înclina ia acesteia fiind nul ) în care (cel pu in teoretic). Cre terea ofertei se va putea ob ine fie prin mai buna folosire a capacit ilor de produc ie existente (pe calea intensiv ). putându-se imagina i un caz extrem (în care oferta este reprezentat de o dreapt paralel cu axa absciselor . situa iile posibile sunt: y cerere i ofert multiple (concuren normal ). Din acest punct de vedere. Din Fig. amplitudinea varia iilor acestora sc zând pe m sur ce termenul vizat devine tot mai îndelungat. 197 .2. y cerere individual i ofert multipl (concuren de monopson). Pre urile de echilibru pe tipuri de concuren Mecanismul de formare a pre urilor de echilibru func ioneaz în mod diferit. y cerere i ofert individuale (concuren de monopol-monopson).ELEMENTE DE MICROECONOMIE înclina ie (mai mic de 90o) fa de axa absciselor (m rimea acestei înclina ii fiind invers propor ional cu durata intervalului de timp avut în vedere). indiferent de ceea ce se întâmpl cu cererea. acesta va stimula produc ia din perioada urm toare. pre urile de echilibru vor cre te de la nivelul p0 la nivelul p'1 sau p''1 ori se vor reduce de la nivelul p0 la nivelul p'2 sau p"2. pre ul de echilibru devine fix (fiind stabilizat la nivelul costurilor medii fixe). Comportamente similare ale pre urilor de echilibru pe termen lung se întâlnesc i atunci când cererea se transform din fix în variabil . Presupunând c cererea ar suferi acelea i salturi (în sus i în jos) de pe curba ini ial C0 pe curbele C¶ i C¶¶. y ofert individual i cerere colectiv (concuren de monopol).

Walras i A. pentru ceea ce se consider a fi concuren perfect vom folosi expresia de concuren normal .58 În acest scop. Echilibrul tip Walras Pentru a explica modul în care func ioneaz mecanismul de formare a pre ului de echilibru.2. Cazul concuren ei normale Ori de câte ori pe pia se afl un num r suficient de mare de vânz tori i cump r tori pentru a face imposibile în elegerile dintre ei cu privire la nivelul pre ului. Pentru a deslu i modul în care se formeaz pre ul de echilibru. de asemenea. 198 . A. mare de produc tori. se consider c . Un astfel de pre este favorabil ofertei. ne vom folosi de graficul din Fig. 58 În ceea ce ne prive te.2. În astfel de condi ii. 7.1. i cu atât mai pu in în economie.1. cererea global este formulat de un num r mare (nedefinit) de consumatori. datorit faptului c lucruri cu adev rat perfecte nu exist înc în lume. y cerere de duopson sau oligopson i ofert multipl (concuren de duopson-oligopson).1. vom presupune c . în afara raportului cerere-ofert . În func ie de aceste st ri diferite ale pie ei. pre ul pie ei este la nivelul p1. iar oferta global provine de la un num r. 2. Marshall au explicat în maniere oarecum diferite mecanismul de realizare a echilibrului în condi iile concuren ei perfecte. la un moment dat. situat deasupra pre ului de echilibru pe.2. pre ul stabilindu-se exclusiv pe seama raportului cerere-ofert . nu exist al i factori care s influen eze acest pre (presupunându-se c ar fi întrunite condi iile rezonabile presupuse de ceea ce teoria economic denume te concuren perfect ). Echilibrul tip Walras i echilibrul tip Marshall L. purt torii cererii i ofertei au posibilit i mai largi sau mai restrânse de influen are a pre ului.ELEMENTE DE MICROECONOMIE ofert de douopol sau oligopol i cerere multipl (concuren duo sau oligopolist ). concuren a de pia se consider a fi normal . y 2.

i permite s pl teasc un pre p1 relativ mare.nevândut ). nivelul ei fiind deci Qo1 (desemnat de abscisa punctului O1. Cum nivelul cererii este relativ coborât. aceasta situându-se . egal cu diferen a: Qs ! Qo1  Qc1 (în care: Qs . produc torii vor avea de ales între a r mâne cu o cantitate de marf nevândut (în stoc). Totodat . Echilibrul tip Walras Într-o situa ie de acest gen. 7. caz în care nu vor mai putea fi recuperate nici m car o parte din costurile de produc ie. pe curba C.ELEMENTE DE MICROECONOMIE care se va situa (pe curba O a ofertei) în punctul O1.produc ia r mas în stoc . pre ul p1 este defavorabil cererii. fiind mai mare decât pre ul de echilibru.2. i a reduce 199 . marfa va fi cerut pe pia numai de consumatorii care i-o doresc cel mai mult. dispunând totodat i de venituri suficiente pentru a. în punctul C1. nivelul ei fiind Qc1 (sub nivelul de echilibru Qe). de ordonat p1). p O C1 p1 O1 pe O2 p2 C E C2 Qo2 Qc1 Qe Qc2 Qo1 Q Fig.

Concomitent. nici consumatorii nu vor fi interesa i în men inerea pre ului la nivelul p1. Chiar dac . rezult din rela ia: Vrc ! Qc1 ( p1  p e ) . A a stând lucrurile. Evident c cea mai ra ional este cea de-a doua solu ie. datorat aceluia i dezechilibru cerere-ofert . în sensul C1 E.i permit s pl teasc pre ul p1). dup cum s-a men ionat deja. Pierderea de venit suportat de consumatori. Aceste reduceri vor afecta imediat nivelul ofertei viitoare. consumatorii vor avea de pierdut fie din cauz c vor r mâne cu nevoile neacoperite (cazul celor care nu. în realitate ea genereaz efecte negative atât pentru produc tori. Pentru a. nici produc torii. Astfel. care se va înscrie într-o deplasare pe curba O între punctele O1 i E. Pe de alt parte. Pierderea lor de venit va fi echivalent cu m rimea rezultat din expresia: Vrv ! (Qo1  Qc1 ) p1 ! Qs p1 . care le va asigura recuperarea (integral sau par ial ) a costurilor i. fie mai ieftin decât s-au a teptat. ceea ce se va concretiza într-o deplasare. acelea i reduceri de pre vor încuraja cererea. 200 . vânzând fie mai pu in. fie din cauz c vor cheltui mai multe venituri pentru cump rarea aceea i cantitate de m rfuri. Pe de alt parte. produc ia va începe s scad de la nivelul Qo1 spre nivelul Qe.venituri ratate de vânz tori ca efect al dezechilibrului cerereofert .i diminua pierderile provocate de supraofert .ELEMENTE DE MICROECONOMIE pre urile. cât i pentru consumatori. sau acoperite doar par ial. s-ar p rea c starea ini ial de dezechilibru ar afecta negativ doar ofertan ii. produc torii vor încasa venituri mai mici. pe curba C.veniturile ratate a fi cheltuite de consumatori pentru procurarea altor m rfuri (adic pierdute prin plata uni pre mai mare decât cel la care sau a teptat). chiar ob inerea unui profit. declan ându-se automat mecanismul economic de trecere de la starea de dezechilibru la cea de echilibru. în care: Vrv . eventual. lucru care va conduce la cre terea ei de la nivelul Qc1 la nivelul Qe. la prima vedere. în care: Vrc . produc torii vor accepta reducerile de pre .

Fiind imposibil de satisf cut integral cererea consumatorilor. echilibrul cererii i ofertei. pe curba O. care marcheaz st ri de dezechilibru ce pot fi înl turate prin modific ri succesive ale pre urilor pie ei (pân când se ajunge la cel de echilibru). În acela i timp. fie s accepte un pre mai mare decât cel la care s-au a teptat (ambele efecte fiind deci negative). Echilibrul tip Marshall Exist i o a doua modalitate de explicare a mecanismului de formare a pre urilor de echilibru. nivelul ofertei ar fi indicat de abscisa punctului O2 de pe curba O (acesta fiind Qo2). cererea. B. ceea ce-i dezavantajeaz i pe ei. Varianta de trecere de la un nivel oarecare al pre ului la pre ul de echilibru pe care am prezentat-o pe scurt pân aici este cea sugerat de Leon Walras. apar inând lui Alfred Marshall (denumit echilibru tip Marshall). înainte de toate. iar m rimea ei de pe axa absciselor între nivelurile Qc2 i E. pre ul p2 va încuraja. ace tia vor fi obliga i fie s renun e la marf (r mânând astfel cu nevoia neacoperit ). Ea opereaz cu no iunile de cerere excedentar sau de ofert excedentar . ofertan ii vor fi pu i în situa ia de a vinde mai pu in decât ar fi permis pia a. care pot fi înl turate prin modific ri succesive ale cererii i ofertei. în final ajungându-se la acela i pre de echilibru (marcat de egalitatea cererii cu oferta). ceea ce va determina o mi care. care opereaz cu no iunile de pre excedentar al cererii (egal cu diferen a între pre ul cererii i pre ul ofertei) i pre excedentar al ofertei (egal cu diferen a între pre ul ofertei i pre ul cererii). iar cererea ar fi fost egal cu abscisa punctului C2 de pe curba C (deci cu Qc2). fiind cunoscut chiar sub denumirea de echilibru tip Walras (care este o variant de echilibru static stabil). între punctele O2 i E. 201 . sub influen a pre ului mare. oferta (care s-a dovedit insuficient ).ELEMENTE DE MICROECONOMIE În cele din urm . Dac starea ini ial de dezechilibru ar fi marcat de un pre p2 mai mic decât cel corespunz tor punctului de echilibru E. cererea i oferta vor deveni egale. Fiind mai mare decât pre ul de echilibru. de aceast dat dovedindu-se excedentar . în punctul E. concretizat în pre ul de echilibru pe. În paralel. se va deplasa pe curba C între punctele C2 i E. ci cererea. Toate acestea vor tinde s instaureze. lucru care se întâmpl la nivelul produc iei de echilibru Q3. precum i o deplasare pe axa absciselor între nivelurile Qo2 i Qe. nu oferta. Pre ul corespunz tor acestei produc ii va fi tocmai pre ul de echilibru pe.

7.ELEMENTE DE MICROECONOMIE Pre ul cererii nu este altceva decât pre ul maxim la care consumatorii accept s solicite marfa. Marshall s-a folosit de un grafic de tipul celui din Fig.3. Deoarece oferta în acest caz este mai mic decât cererea. marfa se va vinde pe pia la un pre mare. pre ul cererii situându-se la nivelul pc1 (superior deci pre ului de echilibru pe). între punctele O1 i E. Echilibrul tip Marshall Dac starea ini ial de dezechilibru economic este marcat de o produc ie Q1 (situat sub produc ia de echilibru Qe). 3. În consecin . marcat de o deplasare. precum i de o deplasare. p O pc1 po2 C1 O2 pe po1 pc2 O1 E C2 C Q1 Qe Q2 Q Fig. aceasta înscriindu-se într-o tendin de cre tere. iar pre ul ofertei este limita minim de pre la care produc torii accept s vând aceea i marf . A. a c rui abscis este Q1 ). între nivelurile Q1 i Qe. pe axa absciselor. pe curba O. aceasta va fi oferit pe pia la pre ul de ofert po1 (egal cu ordonata punctului O1 de pe curba O a ofertei. imposibilitatea satisfacerii integrale a cererii va determina consumatorii s supraliciteze marfa deficitar . care va încuraja oferta. De îndat ce produc ia începe s creasc . diferen a între pre ul 202 . Pentru a explica trecerea de la o stare de dezechilibru la una de echilibru economic.

pre urile pc1 i po1 tinzând s se suprapun peste nivelul pre ului de echilibru pe. metodologia de determinare a pre ului de echilibru are la baz egalitatea: O = C. Atunci când dezechilibrul ar fi marcat de o produc ie Q2 mai mare decât cea de echilibru Qe. îmbr când deci urm toarele forme: f ( p) ! a  b p N ( p ) ! a 'b' p în care: a . A adar. declan ându-se astfel tendin ele de mi care pe curba O a ofertei i pe curba C a cererii în sensurile O2 E i C2 E. aceste dou func ii sunt liniare. Metodologia de determinare a pre ului de echilibru Dup cum s-a anticipat în prima parte a acestui subcapitol. i în cel de-al doilea caz.2. înregistrându-se astfel o deplasare pe curba C între punctele C1 i E.constant care indic nivelul minim al ofertei din marfa în cauz . Cu alte cuvinte. la rândul s u. pre ul ofertei ar fi po2. Acest pre va descuraja oferta i va stimula cererea. având drept rezultat sc derea produc iei. 2. supraoferta f când ca marfa s se vând la pre ul pc2 (mai mic decât pre ul de echilibru pe). tendin a de trecere de la pre urile pie ei la pre ul de echilibru va fi sus inut de modificarea (cre terea) produc iei.1.coeficientul de regresie a 203 . respectiv egalitatea: f(p) = (p).2. b . Reducerea pre ului de vânzare de la nivelul pc1 la nivelul pe va stimula cererea. iar pre ul cererii pc2. trecerea de la pre urile pie ei la pre ul de echilibru are loc prin schimbarea dimensiunilor produc iei. f(p) i (p) fiind func iile (de pre ) ale ofertei i cererii globale.ELEMENTE DE MICROECONOMIE cererii i pre ul ofertei se va reduce. Diminuarea produc iei va determina. reducerea pre ului excedentar al cererii pân când pre urile pc2 i po2 se vor suprapune peste nivelul pre ului de echilibru pe. adic la un pre egal cu zero). În cazul cel mai simplu. indiferent care ar fi m rimea pre ului s u (chiar i atunci când marfa s-ar distribui gratuit.

nu acela i lucru se poate spune i despre semnifica ia parametrului a (a produce o marf care s fie distribuit pe pia gratuit fiind. b  b' Dac produc torul nu accept oferta promo ional gratuit . m rimea s-a se va deduce în felul urm tor: a  b p = a 'b' p p (b  b' ) ! a 'a a 'a p! . se ajunge la alte formule care se pot folosi în calculul acestui pre . pe termen lung ei exercit împreun influen e asupra pre ului de echilibru. p! b  b' Bineîn eles c dac se pleac de la alte tipuri ale func iilor de cerere i de ofert . cel pu in aparent.parametru care marcheaz nivelul maxim al cererii. b' coeficientul de regresie a cererii în raport cu pre ul m rfii (care ne arat cu câte unit i scade cererea din marfa dat atunci când pre ul ei cre te cu o unitate monetar ). evident c parametrul a va fi egal cu zero. Dac semnifica ia economic a parametrilor a ' . Pre ul de echilibru fiind pre ul pentru care cererea global este egal cu oferta global . respectiv cererea aferent pre ului nul (cererea de consum formulat atunci când marfa se distribuie tot gratuit. acestui parametru îi putem conferi semnifica ia de ofert promo ional .de zeci. formula de calcul al pre ului de echilibru luând forma: a' . prin ac iunile vizând realizarea echilibrului la nivel microeconomic. În condi iile în care produc torii nu au posibilitatea s influen eze individual pre ul m rfii (nici m car atunci când ar m ri sau mic ora oferta în propor ii considerabile . a ' .ELEMENTE DE MICROECONOMIE ofertei în raport cu pre ul m rfii (care ne arat cu câte unit i cre te oferta din marfa în cauz atunci când pre ul ei se m re te cu o unitate monetar ). pentru ei pre urile apar ca ceva dat. c reia îi putem oricând justifica gratuitatea. Totu i. Pentru a-l face totu i acceptabil în calculele în care este presupus. care se ridic la nivelul nevoii de consum). chiar i într-un astfel de context. un act lipsit de logic ). sute sau mii de ori). 204 . b i b' este cât se poate de clar ( i acceptabil ).

De aceea. pentru fiecare firm în parte. Echilibrul macro i microeconomic pe termen scurt Echilibrul macroeconomic este pus în eviden în graficul din dreapta de punctul E în care cererea global C egaleaz oferta global O. pre ul pie ei este un parametru dat. în paragraful de fa acela i mecanism va fi explicat printr-o metod grafic . La pre ul pe de echilibru. p C O p G C ¶ E pe p e D B E N c c e A M cmin I Q e L q e N Q qM qi q q Fig.4. imposibil de influen at prin eforturi singulare.ELEMENTE DE MICROECONOMIE O firm (sau un întreprinz tor individual) se afl în stare de echilibru economic atunci când produce o cantitate de marf care.. 7. În condi iile concuren ei normale. îi asigur profitul maxim. o firm reprezentativ se va afla deci în starea de echilibru microeconomic (încasând profitul maxim) dac va produce o cantitate de marf qe pentru care: C¶ = pe. Pe termen scurt.4. coordonatele acestuia indicând pre ul de echilibru pe i produc ia total de echilibru Qe. Aceast stare este 205 . la pre ul dat al pie ei. 7. echilibrul macro i microeconomic se prezint ca în Fig. Calculul diferen ial în baza c ruia poate fi stabilit profitul maxim a fost prezentat într-un paragraf anterior.

A a cum rezult foarte clar din graficul din dreapta (Fig.4). Litec Économie. Dac lucrurile sunt analizate pe termen lung. trecându-se de la echilibru la dezechilibru. firma ob inând un profit marginal pozitiv egal cu segmentul BD. rezult c pre ul este mai mare decât costul marginal. m rind produc ia. ci la costul unitar ce aferent ofertei individuale de echilibru qe (care este mai mare decât cel minim). dep ind nivelul venitului marginal (pre ului pe). p. o firm ob ine profit maxim. din iner ie. Pentru a verifica dac . nivelul pre ului de echilibru.ELEMENTE DE MICROECONOMIE marcat de punctul E. 1989. venitul marginal (pre ul) i costurile marginale sunt egale. nu atunci când produce marfa la costul unitar minim (cmin). dup atingerea produc iei qM. va exista posibilitatea m ririi profitului total (care înc nu a atins nivelul maxim). Sporirea produc ie în continuare se dovede te un act ra ional (care-i aduce firmei profit suplimentar) pân când produc ia devine egal cu qe. nu cre terea. ac iunile întreprinse de firme în vederea realiz rii echilibrului microeconomic influen eaz pân la urm . înseamn c . De exemplu. Les grandes doctrines. produc ia s-ar m ri în continuare. 59 59 A. prin intermediul ofertelor individuale agregate în oferta global . Atunci când. Pentru a demonstra acest lucru. Paris. devenind. dac firma va produce o cantitate qi de marf (mai mare decât cantitatea qM). Dac . firma intrând în zona profitului marginal negativ (care determin sc derea. se apeleaz . în care curba costurilor marginale C¶ intersecteaz dreapta pre ului de echilibru pe. 7. la un grafic de genul celui din Fig. costul marginal ar fi egal cu segmentul LG. costul marginal va fi egal cu segmentul IB. qN. de regul . firma va ob ine un profit unitar suplimentar egal cu diferen a dintre pre i costul marginal (egal cu profitul marginal). În acest moment. iar pre ul pie ei cu segmentul ID. din compara ie. producând o unitate de marf în plus. la care firma înregistreaz cel mai coborât nivel al costului unitar (cmin). este necesar s se compare venitul marginal aferent unei unit i adi ionale de marf (care este egal cu pre ul la care aceasta se vinde) cu nivelul corespunz tor al costului marginal. Aici ar fi de semnalat o idee de care adeseori nu se ine seama. ceea ce înseamn c . Redslob: Économie politique. 7. s zicem.5. 262-264 206 . profitului total). Analyse micro-économique. profitul marginal ajungând la nivelul zero (interesul firmei pentru cre terea produc iei încetând).

echilibrul macroeconomic se va realiza în punctul E1. Cum dobânda normal este echivalentul profitului normal al firmei (rezultat din ac iunea legii egaliz rii ratei profitului). oferta individual optim (care maximizeaz profitul total al firmei) nu este altceva decât abscisa punctului ini ial de echilibru E1 (pentru care este respectat egalitatea C¶ = p1). punctul care marcheaz echilibrul firmei (echilibrul microeconomic) este E1. a c ror evolu ie în func ie de nivelul q al produc iei se prezint ca în Fig. Echilibru macro i microeconomic pe termen lung Q1 Dac . 7. 7. înseamn c profitul la care se fac referirile din acest 207 . pentru care costul marginal C¶ este egal cu pre ul p1. ceea ce înseamn c pre ul de echilibru se va situa la nivelul p1 (produc ia de echilibru din marfa considerat fiind Q1).5. el situându-se la intersec ia dreptei (punctate) aferent pre ului p1 cu dreapta sau curba costului marginal C¶. includ i costurile capitalului (reprezentate de dobânzile bancare). Ca i în graficul din stânga. o firm reprezentativ oarecare va ob ine maximum de profit dac va produce o cantitate de marf q1.ELEMENTE DE MICROECONOMIE p O Oi E p1 E i C ¶ c C ¶ O1 E p 1 1 c pi pe E E pi p e i E B A C Q1 Q i D F q e G qi q 1 Qe Q q Fig.. la un moment dat. Costurile (unitare i marginale). cererea i oferta globale evolueaz dup curbele C i O1.5. La acest pre . potrivit graficului din dreapta. Cu alte cuvinte.

oferta global va r mâne la 208 . Aceast reducere a ofertei firmei reprezentative este rezultatul firesc al reducerii pre ului (potrivit legii ofertei. la rândul s u. mediu sau mijlociu. Punctul E de intersec ie a curbelor cererii (C) i ofertei (O) marcheaz echilibrul macroeconomic final pe termen lung.ELEMENTE DE MICROECONOMIE paragraf este de fapt un supraprofit. Astfel. cererea i oferta global devenind egale cu Qi. marfa se va vinde la pre ul p1. ceea ce înseamn c supraprofitul unitar va fi propor ional cu segmentul AE1. Deoarece. firma reprezentativ nu va încasa supraprofit. La acest nivel al pre ului de echilibru. echilibrul macroeconomic se va restabili în punctul Ei. mediu sau mijlociu). pre ul pi al m rfii este superior costului unitar. Faptul c în ramura produc toare a m rfii în cauz exist posibilitatea ob inerii unui profit mai mare decât cel normal va deveni imediat un motiv de atrac ie pentru noi capitaluri. ceea ce va conduce la cre terea produc ie din marfa considerat . orice diminuare de pre conducând la descurajarea ofertei). care. fiind pus în eviden de punctul Ei al graficului din dreapta. 7. oferta individual a firmei reprezentative este qe. Ca efect. ramura produc toare a m rfii respective va înceta s fie mai atractiv decât altele. migrarea spre ea a capitalurilor încetând. oferta optim a firmei reprezentative atingând nivelul qi. Noul pre de echilibru va fi deci pi (egal cu abscisa punctului Ei din graficul din stânga). Din aceast cauz . de pe curba ini ial O1 pe o curb intermediar Oi.. care este mai sc zut decât q1. Cum marfa se vinde acum la un pre egal cu cel mai coborât nivel al costului unitar. firma reprezentativ continu s ob in un supraprofit propor ional cu segmentul BEi. este egal cu C¶ (costul marginal). i în punctul intermediar de echilibru. în care oferta individual optim este q1. deplasarea spre dreapta a curbei ofertei globale continu pân când aceasta va ocupa pozi ia final O. oferta global va înregistra un salt spre dreapta. La noul pre al pie ei. Lui îi corespunde pre ul de echilibru pe. este inclus i profitul normal. echilibru microeconomic va fi marcat de egalitatea C¶ = pi. în sensul de profit peste cel normal. este egal cu cel mai coborât nivel al costului unitar (în care. În consecin . tendin a de migrare a capitalurilor spre ramura produc toare a m rfii în cauz men inându-se.5. care. Neexistând nici un motiv de schimbare a evolu iei cererii (ea fiind reprezentat în continuare de curba C). a a cum se vede în graficul din dreapta din Fig. sub forma costului capitalului. situat deasupra costului unitar. De aceea.ea atingând nivelul minim. în situa ia ini ial de echilibru.

pre ul de echilibru duce la o astfel de repartizare a capitalurilor pe ramuri ale economiei încât fiecare firm va fi în m sur s ob in un profit egal cu profitul normal (indiferent de ramura în care s-a investit capitalul). Totu i. 60 R. r mânându-le libertatea de a accepta sau nu oferta respectiv . Cazul concuren ei de monopol Un astfel de caz este specific situa iilor în care pia a este dominat de un monopol. iar . s nu existe o curb a ofertei de monopol (care s se suprapun cu cea a costului marginal. 2. McGraw-Hill Company.60 Dac . prin intermediul cererii globale consumatorii vor influen a într-o oarecare m sur (prin elasticitatea cererii în func ie de pre ) nivelul pre ului de echilibru. monopolul va avea posibilitatea s influen eze hot râtor m rimea ofertei. 1981. Madrid.prin aceasta . în condi iile concuren ei normale. În ceea ce prive te cererea global .nivelul pre ului de echilibru. Fiind unicul ofertant al m rfii luate în considerare. în acela i timp. ca în cazul concuren ei normale). Le Roy Miller: Microeconomia. oferta individual a acestuia luând locul ofertei globale. între pre uri i venituri marginale exista o rela ie de echivalen .ELEMENTE DE MICROECONOMIE starea care caracterizeaz echilibrul macroeconomic (ne mai înregistrând salturile de pân acum). la acela i pre oferta fiind diferit în func ie de elasticitatea cererii în raport cu pre ul.2. aceasta se prezint ca în condi iile concuren ei normale. în cazul concuren ei de monopol între acestea exist o rela ie mult mai complex . m rimea sa fiind o func ie de pre : C = (p).329 209 . potrivit celor demonstrate de Roger Le Roy Miller. oferta individual a firmei cu statut de monopol face ca. ceea ce înseamn c i pre ul se va putea interpreta ca o func ie de cerere: p = (C). Faptul c oferta global este.2. pe termen lung. p. Concluzia care se poate desprinde din analiza mecanismului de realizare a echilibrului macro i microeconomic este aceea c . acesta neaflându-se deci sub controlul exclusiv al monopolului.

(în care: Q . dQ dQ în care: p ' ( Q ) ! dp .ELEMENTE DE MICROECONOMIE Astfel. venitul marginal al monopolului se va putea stabili i astfel: V '! dp p p Q p ! Q p !  p dQ eQ e 210 dQ p . Pe de alt parte.prima derivat a func iei pre ului în raport cu volumul dQ vânz rilor. deoarece veniturile totale ale monopolului sunt expresia rela iei: V ! Q p (Q) . dQ eQ În consecin . ! ! p P dp Q sau c : dp p ! . p (Q ) .produc ia vândut din marfa considerat . deoarece elasticitatea cererii în func ie de pre ul pretins de monopol (e) se determin cu rela ia: e! înseamn c : dQ e eQ . venitul marginal al firmei monopol (V¶) va fi: V '! dV dp ! p( Q )  Q ! p (Q )  p ' ( Q ) Q . dp Q .pre ul de vânzare aferent aceleia i m rfi interpretat ca o func ie de volumul vânz rilor).

ELEMENTE DE MICROECONOMIE ¨ 1¸ V ' ! p (Q ) ©1  ¹ . I. Q Q ele fiind identice deci cu pre urile practicate de monopol. este sugerat de Fig. 61 I. m rimea lor se va stabili în felul urm tor: v! V Q p (Q) ! ! p( Q ) . înseamn c func ia veniturilor medii exprim totodat i evolu ia cererii în raport cu pre ul. care se suprapune peste dreapta venitului mediu (v). cât i de elasticitatea cererii în func ie de acest pre . 7. Cum inversul func iei pre urilor p (Q ) nu este altceva decât func ia cererii N (Q ) . cu oferta Qe. Lu ac: Economie politic . Clipa. firma . În ceea ce prive te veniturile medii (v) ale aceleia i firme. atunci când oferta apar ine unui singur vânz tor. N. Pe termen scurt. Editura Economic . p. Aceasta nu înseamn c marfa se va vinde pe pia la pre ul p ' (egal cu ordonata punctului de echilibru microeconomic E¶). perpendicular pe axa absciselor). care este pe. cu dreapta aferent ofertei Qe a firmei .61 Pentru a ob ine profitul maxim. Ignat.care este totuna cu oferta de monopol Qe). Pohoa . aflat la intersec ia dreptei cererii (C). El este acceptat atât de firma . ci la pre ul aferent echilibrului macroeconomic (la care are loc egalizarea cererii globale cu oferta global . firma cu statut de monopol se va afla în stare de echilibru atunci când va ob ine profit maxim. Gh.în care costul marginal C¶ al m rfii este egal cu venitul marginal V¶.monopol va produce i oferi pe pia o cantitate de marf Qe egal cu abscisa punctului de echilibru microeconomic (la nivelul acestei firme) E¶ .monopol (care. 1998. mecanismul de formare a pre ului de echilibru. ª eº ceea ce înseamn c veniturile marginale ale firmei monopol sunt dependente atât de pre ul pe care ea-l pretinde. adic atunci când va produce marfa sa la un cost marginal egal cu venitul marginal (sau cu pre ul pie ei).6. Bucure ti. nivelul s u fiind egal cu ordonata punctului de echilibru macroeconomic E.208-211 211 . Ca în orice alt situa ie. de altfel.monopol (dreapta DE.

inclusiv atunci când 212 . de altfel. p pe G V¶ C E C¶ M T p¶=V¶=C¶=c e F B N O Q¶ D E ¶ A S c v Qe Q¶¶ Q Fig.. În pofida faptului c mai to i cei care au analizat mecanismul de formare a pre urilor de monopol sunt de p rere c pre ul de echilibru (macroeconomic) pe ar fi un suprapre pretins de monopolist (adic un pre mai mare decât cel aferent echilibrului microeconomic p ' ). Echilibrul de monopol macro i microeconomic Ajungând cu explica iile aici. Ca în toate cazurile. pentru care profitul marginal este nul (costul marginal fiind egal cu venitul marginal).ELEMENTE DE MICROECONOMIE ob ine profitul maxim). cât i de consumatori (oferta Qe situându-se la nivelul cererii lor globale C).monopol ar accepta s vând marfa i la pre ul p ' . în realitate (iar acest lucru nu este greu de constatat) el este un pre propus de cump r tori ( i doar acceptat de acesta). pentru ai atinge obiectivul vizând maximizarea profitului. ca în cazul concuren ei normale. atunci când pre ul cererii (care este limita maxim a pre ului acceptat de consumatori sub presiunea cererii) este mai mare decât pre ul ofertei (care este pre ul minim acceptat de vânz tori). 7.6. firma . inem s subliniem faptul c . Prin urmare. marfa se va vinde la pre ul cererii.

dac oferta sar situa la nivelul O' ' (mai mare decât Qe). concuren a dintre cump r tori va aduce pre ul la nivelul pe (mai ridicat decât al lui p ' ). oferta sa sub nivelul cererii. r u inten ionat. De asemenea. în condi iile în care oferta individual se confund cu cea global . posibilitatea ob inerii unui venit marginal (egal cu segmentul MQ¶) mai mare decât costul marginal (egal cu segmentul NQ¶). ci pia a impune. deoarece: C ! Qe c e V ! Qe p ' Pf ! V  C ! Qe ( p 'ce ) . 7. monopolul este învinuit (pe nedrept. un suprapre în favoarea sa. veniturile marginale (egale cu segmentul SO ' ' ) ar fi mai mici decât costurile marginale (egale cu segmentul TO ' ' ). în scopul ob inerii supraprofitului.6. ci de consumatori. A adar. Dac i-ar men ine oferta la nivelul O' ' . propus. Supraprofitul de monopol (echivalent cu suprafa a FGEE¶) este ob inut datorit faptului c pre ul de echilibru macroeconomic pe. 213 . nu monopolul. monopolul î i dimensioneaz oferta la nivelul Qe în scopul ob inerii profitului maxim obi nuit.costul unitar aferent ofertei de echilibru Qe (echivalent cu lungimea segmentului AD . oferta Qe este singura care rezult ca efect al unui comportament ra ional al monopolului angajat. Dac oferta lui s-ar situa la un nivel Q¶ (sub oferta Qe). în care: c e . În realitate îns . ca oricare alt ofertant. respectiv cu diferen a între suprafa a aferent veniturilor totale (OFE¶D) i cea corespunz toare costurilor totale (ABFE¶). credem noi) de faptul c ar men ine. adic a unui spor de profit.monopol. Cu alte cuvinte.ELEMENTE DE MICROECONOMIE monopolistul ar oferi marfa pe pia la pre ul p ' . De regul . Dac marfa s-ar vinde la pre ul p ' . ceea ce-l va determina s reduc oferta (tot pân la nivelul Qe). el s-ar comporta anormal. profitul ob inut de monopol ar fi echivalent (în Fig.A fiind punctul în care dreapta DE corespunz toare ofertei de echilibru Qe intersecteaz curba costurilor medii unitare c). comportându-se ca orice alt întreprinz tor ra ional. în maximizarea profitului s u. propus monopolistului de c tre consumatori (egal cu lungimea segmentului OG). nu de firma . îl va determina pe acesta s m reasc oferta individual (pân va deveni egal cu Qe). acesta fiind un pre al cererii. cu suprafa a ABEF¶.

suprapre ul care permite ob inerea supraprofitului de monopol se poate explica. ci i cu ajutorul teoriei valorii munc . problema maximiz rii acestuia. el i-ar pune. monopolistul nu ar mai avea nici un motiv s . F r a mai lua în considerare termenele scurte din care este constituit termenul lung. dar. nu numai pe seama teoriei echilibrului. echilibrul nu va mai presupune anularea profitului. pre ul de echilibru pe termen lung se va prezenta ca în Fig. p c pe A p V¶ C¶ E c E¶ B p¶=V¶=C¶=cmin DB O Q e v Q Fig. pentru care costul marginal este egal cu venitul marginal.adic cea a ofertei unice încetând). A a cum vom avea ocazia s demonstr m ceva mai încolo. 7. în mod firesc. 7. Echilibrul de monopol pe termen lung La nivel microeconomic. iar dac profitul ar fi pozitiv.ELEMENTE DE MICROECONOMIE este mai mare decât pre ul p1.i men in capitalul în ramura respectiv .7.7. datorit faptului c pe pia nu se afl nici o firm concurent (altfel situa ia pe care o analiz m aici . precum i al teoriei utilit ii. în plus. costul marginal devine egal cu cel 214 . Dac profitul s-ar anula. echilibrul pe termen lung al firmeimonopol se realizeaz în punctul E¶. în care nu numai c venitul marginal egaleaz costul marginal. Pe termen lung.

cu suprafa a ABE¶E. Echilibrul macroeconomic va fi marcat de punctul E. Pe pia a de monopol. impunând un pre special. se transform într-o linie (BE¶). cheltuielile marginale ale acestuia se vor stabili cu rela ia: 215 .ELEMENTE DE MICROECONOMIE mai coborât cost mediu unitar. 7. care exprim m rimea profitului normal al unei firme în condi ii de concuren nemonopolist . În consecin . în Fig.interpretat ca o func ie de cantitatea Q oferit de produc tori). Cazul concuren ei de monopson Fiind opusul cazului analizat în paragraful precedent. V ! Qe p e Pf ! V  C ! Qe ( p e  c min ) . devenind deci nul (pre ul p ' aflându-se la nivelul costului mediu minim). chiar dac echilibrul microeconomic se realizeaz la un nivel al venitului marginal egal cu cel al costului unitar minim (nu numai cu cel al costului marginal). deoarece: C ! Qe cmin . egal cu diferen a între suprafa a OAED (aferent veniturilor totale) i suprafa a OBE¶D (aferent costurilor totale). 2. acesta permi ându-i monopolului ob inerea unui profit total propor ional. dominarea pie ei de c tre un singur purt tor al cererii (de c tre un monopson) are implica ii similare asupra mecanismului de formare a pre ului de echilibru. suprafa a ABFE¶ din Fig 20.2. pre ul la care este cerut i vândut marfa pe pia va fi pre ul de echilibru pe. Plecându-se de la o func ie a cheltuielilor totale (ale monopsonului) de forma: C ! Q p (Q) (în care p (Q ) . m rimea profitului fiind propor ional cu m rimea diferen ei între pre ul de echilibru macro i cel microeconomic. profitul ob inut de monopol este pozitiv i pe termen lung. a adar.3.7. în care dreapta ofertei de monopol Qe (adic dreapta DE) intersecteaz dreapta venitului mediu v (care exprim totodat i evolu ia cererii). Ca urmare.pre ul m rfii în cauz .

Presupunând c monopsonul este o firm comercial . obiectivul s u fundamental fiind tot maximizarea profitului. 62 I.. 7. ceea ce este cât se poate de firesc.venitul marginal ob inut de monopson în urma vânz rii m rfii în cauz . 1995. Q Q Prin urmare. pentru a ob ine profit maxim. se consider c monopsonul este o firm care cump r marfa în cauz fie pentru a produce cu ajutorul ei alte m rfuri. dQ iar cheltuielile medii cu formula: c! C Q p (Q) ! ! p( Q ) . ceea ce înseamn c . Al. de regul . Editura de Vest. fie pentru a o revinde.care ne arat cu câte unit i b ne ti variaz pre ul atunci când oferta Q variaz cu o unitate): dp p'( Q ) ! . Pentru a eviden ia modul în care se formeaz pre ul de echilibru pe pia a monopsonului. În Fig. care cump r marfa (al c rei pre se analizeaz ) pentru a o revinde în totalitate62. Du : Pie e i pre uri.8.ELEMENTE DE MICROECONOMIE C' ! dC ! p ( Q )  p ' (Q ) Q . p. B b i . punctul care marcheaz aceast egalitate este E ' . în acela i timp. 102-103 216 . i evolu ia ofertei. ceea ce înseamn c func ia pre ului de monopson exprim . Interesant este aici faptul c func ia cheltuielilor medii este aceea i cu func ia pre ului. cheltuielile medii unitare ale monopsonului sunt egale cu pre ul la care el cump r marfa de pe pia .pre ul marginal . dQ (în care: p ' ( Q ) . condi ia ca ea s ob in profitul maxim se men ine aceea i (ca în cazul concuren ei normale sau în cel al monopolului): V ' ! C' în care: V ' . Timi oara. firma cu statut de cump r tor unic trebuie s procure de pe pia o cantitate de marf egal cu Qe .

Echilibru de monopson În ceea ce prive te pre ul de echilibru.8. de data asta. Dac aceea i firm . ea ar putea vinde marfa la pre ul p ' ' (egal cu ordonata punctului E ' ' . 7. în care curba ofertei globale O (reprezentat în grafic de curba p (Q ) a pre ului) se intersecteaz cu dreapta C a cererii unice (de monopson). l-ar de ine i pe cel de monopol.care. pre ul de echilibru pe pia a monopsonului este mai mic decât pre ul p ' . ci p e . 7. egal cu ordonata punctului de echilibru E. ar exprima oferta 217 .8. care marcheaz egalitatea dintre venitul marginal i cheltuielile marginale. Motivul pentru care monopsonul î i fixeaz cererea la nivelul Qe este cât se poate de simplu: acesta îi asigur maximizarea profitului total. pe lâng statutul de monopson.ELEMENTE DE MICROECONOMIE p C C ¶ p¶¶ F E´ c E s v V¶ H Q1 Q e ps C¶=V¶= p¶ pe D B A O G E ¶ E I Q2 Q s Q Fig. acesta nu va fi p' (egal cu ordonata punctului E ' în care veniturile marginale sunt egale cu cheltuielile marginale ale monopsonului). în care dreapta HE´ . Dup cum reiese din Fig.

ELEMENTE DE MICROECONOMIE unic Qe - intersecteaz curba cererii - reprezentat de curba veniturilor medii v). În condi iile concuren ei perfecte, pre ul de echilibru ar fi p s (egal cu abscisa punctului de echilibru E s , în care curba cererii v intersecteaz curba ofertei c). Fiind unicul cump r tor, firma cu statut de monopson are posibilitatea s - i dimensioneze cererea în a a fel încât s poat cump ra marfa la un pre mai mic decât cel care ar corespunde concuren ei normale. Diferen a dintre pre ul p ' aferent egalit ii: V ' ! C ' (care reprezint prima condi ie de echilibru) i pre ul p e corespunz tor egalit ii: C = O (care marcheaz cea de-a doua condi ie a echilibrului) este cea care-i ofer monopsonului posibilitatea ob inerii unui supraprofit de monompson ( S p ), acesta fiind propor ional cu suprafa a ABE¶E, m rimea sa rezultând din rela ia: S p ! Qe ( p ' p e ) . Produc ia de echilibru pe pia a monopsonului (ca i pe cea a monopolului sau pe pia a obi nuit ) are un nivel unic Qe . Orice produc ie Q1 mai mic decât Qe nu este acceptat de monopson deoarece ei i-ar corespunde un venit marginal V ' mai mare decât cheltuiala marginal C ' , ceea ce-l va determina pe acesta s - i sporeasc cererea, lucru care are ca efect cre terea profitului total propor ional cu diferen a dintre cele dou m rimi (respectiv cu distan a dintre curbele aferente). Pe de alt parte, unei produc ii oarecare Q2 mai mare decât Qe i-ar corespunde un venit marginal V ' mai mic decât cheltuiala marginal C ' , ceea ce este echivalent cu o pierdere de profit propor ional cu diferen a dintre cele dou m rimi (cuantumul acestei pierderi crescând pe m sura deplas rii spre dreapta a produc iei dincolo de nivelul de echilibru Qe ). i de aceast dat , situarea pre ului de echilibru p e la un nivel inferior pre ului p' , pentru care venitul marginal este egal cu cheltuielile marginale, nu poate fi pus pe seama voin ei monopsonului (care nu- i dore te altceva decât maximizarea profitului - ca orice alt întreprinz tor), ea fiind rezultatul ac iunii mecanismului de realizare a echilibrului pe pia . Pre ul p e nu este altceva decât pre ul pe care ofertan ii m rfii în cauz îl propun monopsonului atunci când cererea acestuia este la nivelul 218

ELEMENTE DE MICROECONOMIE de echilibru Qe . Cu alte cuvinte, el este un pre de ofert , a a cum este definit chiar i în condi iile concuren ei normale. 2.2.4. Concuren a pe pia a oligopolist Când oferta global apar ine câtorva firme, fiecare din ele de inând câte o parte important din aceasta, mecanismele de formare a pre urilor îmbrac forme specifice, care nu sunt totu i mult diferite de cele care au fost analizate deja. A a cum sublinia J. K. Galbraith, Ä...monopolul neoclasic exploateaz puterea care deriv din împrejurarea de a fi unicul sau unul dintre pu inii vânz tori pe pia . Datorit acestei suprema ii, pre urile sunt mai ridicate, iar produc ia mai sc zut decât ar fi în cazul în care vânz torii ar fi mai numero i. Prin urmare, consumatorii pl tesc mai mult i dispun de produse i servicii mai pu ine decât ar avea nevoie sau ar fi de dorit.´63 Cum orice firm oligopolist trateaz toate celelalte firme (având acela i statut) ca pe un singur adversar, pentru a simplifica expunerea, în concuren a de oligogopol vom include i concuren a de duopol. În mecanismul de formare a pre ului pe pia a oligopolist este implicat (al turi de veniturile i costurile marginale, veniturile i costurile medii, precum i de profitul total) i reac ia adversarilor la pre urile practicate de una dintre firme, care poate fi pus în eviden cu ajutorul a anumitei elasticit i în cruce. Coeficientul de elasticitate în cruce a pre ul practicat de o firm i în func ie de oferta altei firme j ( eij ) (denumit i coeficient de repercursiune64) este indicatorul care ne arat cu câte procente va cre te sau se va reduce pre ul practicat de firma i atunci când oferta firmei j scade sau cre te cu un procent, m rimea sa determinându-se cu rela ia: eij ! dp i Q j . dQ j p i

63

J. K: Galbraith: tiin a economic i interesul public, Editura Politic , Bucure ti, 1982, p. 147 64 I. Ignat, I. Pohohoa , N. Clipa, Gh. Lu ac: Op. cit., p. 322

219

ELEMENTE DE MICROECONOMIE Un con inut similar îl are i coeficientul de elasticitate în cruce a ofertei firmei i în func ie de pre ul practicat de firma j ( Eij ), denumit i coeficient de substituire65: Eij ! dQi p j . dp j Qi

Pe pia a oligopolist sunt posibile urm toarele situa ii: a) eij ! 0 , ceea ce înseamn c firma i nu manifest nici un fel de reac ie la modificarea ofertei celeilalte (ori celorlalte) firme, concuren a monopolistic fiind una f r interdependen e; b) eij > 0, aceasta însemnând c firmele reac ioneaz evident la m surile de schimbare a ofertelor întreprinse de celelalte, concuren a monopolistic fiind circular ; c) Eij ! 0 , ceea ce se traduce prin aceea c pre urile practicate de firma j nu au nici o influen asupra ofertei firmei i, sl biciunea firmei j conferindu-i firmei i statutul de monopol; d) Eij > 0, ceea ce înseamn c firma i reac ioneaz la modific rile de pre pe care le ini iaz celelalte firme, pe pia manifestându-se un gen de concuren normal . Dat fiind faptul c cererea global este una obi nuit (atomizat ), iar oferta global este segmentat (segmentul de inut de fiecare firm fiind atât de mare încât îi d posibilitatea s influen eze - prin ea - pre ul pie ei), în condi iile concuren ei monopolistice sun posibile dou tipuri de comportamente ale firmelor: y un comportament feroce, caracterizat prin reac ii violente la m surile de modificare a pre urilor sau ofertelor întreprinse de concuren i, ceea ce poate duce la consecin e negative inprevizibile pentru oricare firm , iar în final la monopol; y un comportament cooperant, având la baz în elegeri, acesta fiind cel mai întâlnit (deoarece elimin pericolul falimentului concuren ial). Pentru a ilustra modul de formare a pre urilor pe pia a oligopolului vom lua în considerare doar dou situa ii distincte: cea a oligopolului perfect coordonat i cea a oligopolului cu firm dominant .
65

Idem, p. 321

220

ELEMENTE DE MICROECONOMIE 1. Cazul oligopolului perfect coordonat este, evident, unul teoretic, în care toate firmele produc aceea i cantitate dintr-o marf omogen , la acelea i costuri medii i marginale, obiectivul urm rit fiind acela de maximizare a profitului total al oligopolului i al fiec rei firme în parte. Între firme se consider c exist un acord implicit sau explicit. Modul de formare a pre ului de echilibru în acest caz este sugerat de cele prezentate în Fig. 7.9.66
p
c1

v!C
V'

pe
c1

E
c1

c1

c2

c3

E ¶ p¶
c1

C '1 q1

C'2 q2

C'3
q3

C' Qo
Q
c1

Fig. 7.9.. Pre ul pe pia a oligopolului perfect coordonat Potrivit evolu iei veniturilor marginale i costurilor marginale (care sunt acelea i în cazul fiec reia dintre cele trei firme din care este constituit oligolpolulul), oferta total de echilibru va fi Qo , ea fiind egal cu abscisa punctului E¶ (pentru care C ' ! V ' ). Evident c : Qo ! § q i ,
i

66

I. B b ia , Al. Du : Op. cit., p.109

221

7. Fiind mai mare decât p ' . apropiindu-se foarte mult de cel specific monopolului.. Produc ia de echilibru a firmei dominante (Qd ) este egal cu abscisa punctului E¶.9. iar cea a cererii adresate firmei dominante . firma dominant (lider) va încerca s . 2. Cum este i firesc. 7. 222 . pre ul de echilibru p e asigur oligopolului (ca i în cazul monopolului) ob inerea unui supraprofit ( S p ) egal cu: S p ! Qo ( p e  p ' ) . oferta total va fi: Qo ! § qi ! q1  q 2  q 3 .i impun pe pia oferta i pre ul potrivit mecanismului ilustrat în Fig. La acest pre . pre ul de echilibru pentru firma dominant a oligopolului este p ' . În acest grafic. i Dreapta (perpendicular pe axa absciselor) aferent ofertei globale Qo intersecteaz curba (sau dreapta) cererii globale C (care. în care veniturile marginale V¶ ale acesteia sunt egale cu cheltuielile marginale C¶. În cazul ilustrat de Fig. iar Qa unit i de alte firme (celelalte) ale oligopolului. La acest nivel al ofertei. Profitul total (inclusiv supraprofitul) se împarte între firmele componente ale oligopolului propor ional cu oferta individual q i a fiec reia.oferta (de echilibru) a unei firme i (pentru care costul marginal C' i este egal cu cel mai mic nivel al costului mediu ci ). cererea global a pie ei este îns Qt. fiind desemnat de ordonata punctului de echilibru F. din care Qd unit i vor fi satisf cute de firma dominant .10. Cazul oligopolului cu firm dominant este opus cazului anterior.de dreapta Cd.. ordonata acestuia desemnând nivelul de echilibru al pre ului pie ei p e . q i .9. în care curba cererii Cd aferent acesteia intersecteaz dreapta ofertei Qd. este reprezentat de dreapta veniturilor medii v) în punctul de echilibru E. în Fig.ELEMENTE DE MICROECONOMIE în care: Qo . evolu ia cererii totale este exprimat de dreapta C. 7. deoarece: Qt ! Qd  Qa .oferta total de echilibru a firmelor care formeaz oligopolul.

firma dominant a oligopolului accept s cedeze o parte Qa din oferta global Qt celorlalte firme ale oligopolului i s vând marfa la un pre ped mai mic decât pe Pe de alt parte.i limiteze oferta la nivelul Qa i s vând marfa . celelalte firme accept s . 223 . altfel. pentru a nu stârni reac ia necontrolat a concuren ilor. ci ped (la care ob in un profit propor ional cu diferen a între pre ul ped i pre ul p ' ) pentru a nu stârni reac ia firmei dominante (care. vânzând marfa la pre ul p ' . pentru care oferta firmei ar deveni egal cu cererea global C.ELEMENTE DE MICROECONOMIE O p pe C E C¶ ped p¶ F E¶ D Cd V¶ Qd Q a Q Qt Qd Fig. nu la pre ul pe. 7.10.care-i asigur maximizarea profitului obi nuit). ar putea renun a la supraprofit. Pre ul în condi ii de oligopol cu firm dominant Pre ul la care se va vinde marfa în aceste condi ii (ped) va fi deci mai mare decât cel pentru care costurile marginale sunt egale cu veniturile marginale ( p ' ) i mai mic decât pre ul pe. Cu alte cuvinte.

se în elege pre ul pentru care oferta global este egal cu cererea global . y O firm (sau un întreprinz tor individual) se afl în stare de echilibru economic atunci când produce o cantitate de marf care. cu veniturile de care dispune. y Dac pe termen scurt pre urile nu pot influen a nivelul ofertei (nici m car atunci când sunt exagerat de mici în raport cu nivelul costurilor de produc ie. acesta î i procur acele cantit i de m rfuri care îi permit realizarea maximului de satisfac ie. y Ori de câte ori pe pia se afl un num r suficient de mare de vânz tori i cump r tori pentru a face imposibile în elegerile dintre ei cu privire la nivelul pre ului. 224 . y Prin termen scurt.ELEMENTE DE MICROECONOMIE SUMAR y Echilibrul se define te ca fiind acea stare a economiei în care subiec ii i agen ii economici i-au maximizat gradul de satisfacere a intereselor individuale i generale. ci la costul unitar ce aferent ofertei individuale de echilibru (care este mai mare decât cel minim). îi asigur profitul maxim. perisabilitatea foarte înalt for ându-i pe produc tori s vând la orice pre . y Echilibrul la nivelul produc torului este asigurat atunci când el produce marfa la un cost i o vinde la un pre care s -i asigure ob inerea profitului maxim. y Prin pre de echilibru al acesteia. y Echilibrul la nivelul consumatorului are loc atunci când. y Echilibrul economic la nivel macro este atins numai atunci când oferta global devine egal cu cererea global din fiecare marf în parte. concuren a de pia se consider a fi normal . neavând nici un motiv de-a o schimba. în schimb. r mânând deci constant . se în elege un interval de timp în limitele c ruia oferta nu poate fi modificat . y Chiar dac obiectivul fundamental al produc torului se realizeaz prin intermediul ofertei pe care el o poate dimensiona. y R mânându-le libertatea de a accepta sau nu oferta respectiv . acesta neaflându-se deci sub controlul exclusiv al monopolului. altfel pierzându.i m rfurile). în actualul context. nu atunci când produce marfa la costul unitar minim. la pre ul dat al pie ei. y O firm ob ine profit maxim. a a cum bine se cunoa te. pre urile de echilibru. pre ul stabilindu-se exclusiv pe seama raportului cerere-ofert . în lipsa unei cereri corespunz toare el nu poate fi atins. prin intermediul cererii globale consumatorii vor influen a într-o oarecare m sur (prin elasticitatea cererii în func ie de pre ) nivelul pre ului de echilibru. nivelul ofertei (corelat cu cel al cererii) influen eaz .

Ce este oligopolul? APLICA IE Concepe i o situa ie real (bazat pe date ipotetice) care s v permit eviden ierea mecanismului de realizare a echilibrului la nivel microeconomic. Ce se în elege prin termen scurt în teoria echilibrului? 3. Cum se define te echilibrul economic? 2. 225 . Prin ce se deosebe te echilibrul tip Walras de cel tip Marshall? 4.ELEMENTE DE MICROECONOMIE ÎNTREB RI 1. Când se realizeaz echilibrul de monopol? 6. Prin ce se caracterizeaz concuren a perfect ? 5.

ELEMENTE DE MICROECONOMIE 226 .

ELEMENTE DE MICROECONOMIE 227 .

: Mecanismul pre urilor în economia de pia . 1989 3) Aristotel: Politica. "Gutenberg ". N. I. Al..: Microéconomie. Editura Economica. 1988 2) Abraham ± Frois.ELEMENTE DE MICROECONOMIE BIBLIOGRAFIE: 1) Abraham ± Frois. 1994 228 . Paris. Regulile jocului. V. A. tome XXXVIII. Editura Casa 1944 5) Barrére. în Economie Appliqué. 1994 9) Beju. C. Bucure ti. Editura Cultura Na ional . N. Edi ia a doua. Bucure ti. Editura Promedia. 1924 4) Aristotel: Etica nicomahic . 13) Didier. Bucure ti.. 1984 munc i lumea Tipografia coalelor. Bucure ti. Bucure ti. G. Cluj-Napoca. I. Editura Economic . 1985 6) Basilescu.: Economia.Studiu economic. A. M.. 1. Bucure ti. Societatea Anonim . 1923 1995 8) Beju. Manual universitar.: Economie politique.:Teoria valorii contemporan . :Moneda . Dalloz. Teorie i practic . I. Editura de Vest. Bucure ti. 2000 10) Bran. 2001 12) Constantinescu. Bucure ti.: Economie r éele .: Pie e i pre uri. Timi oara. Paris. 7) B b i . G.:Pre uri.Economie mon étaire: alternative ou conciliation.:Economica valorii. 1995 11) Ciucur. N. Popescu. P. Editura Politic . no. Economica. Gavril . V. Editura Economic .: Economie. Editura Humanitas. 2e édition. Du .

: Bac u.P.: Rolul costurilor în fundamentarea deciziilor de marketing privind pre urile produselor turistice. Second Edition. Editura Oilitic . Editura Economic . 1990 20) Friedman. Buletinul tiin ific al Universit ii ÄGeorge Bacovia´ Bac u. Bucure ti. Editura Moldavia. 1998 24) Gherasim. 1979 23) Gherasim. 1986 19) Friedman. J.: Munc 1974 16) Etner. D. Nr. I. Editura politic . Bucure ti. 1999 15) Dr g nescu. D. Cincinnati. F. 1999 Microeconomie. K.: tiin a economic i interesul public.. Bucure ti. Berlin ± NewYork.: Determinarea efectului substitu iei în menirea Slutski. Buletinul tiin ific al Universit ii ÄGeorge Bacovia´ Bac u. An I. Walter de Grûiter. Editura Politic . 18) Friedman. 1982 22) Georgescu .: Microéconomie.Roegen. D. 1999 229 . Pedagogic . 25) Gherasim. I.. C. An II. Aplica ii. Sauth-Western Publishing Co. D.:Legea entropiei i procesul economic.): Dic ionar de economie.: Price Theory.:Price Theory.. Sauth-Western Publishing Co.F. Paris.U. Second Edition. 1990 21) Galbraith. D. M. N.ELEMENTE DE MICROECONOMIE 14) Dobrot . Nr.: Price Theory. Cincinnati. 1981 Editura Didactic i i economie. (coordonator):Marketing. Bucure ti. N. 1991 17) Florescu. (coord. Bucure ti. M.

Bucure ti. 2001 29) Gherasim. Chi in u. nr. Economic . Gherasim. M.: Dispute în teoria pre urilor.ELEMENTE DE MICROECONOMIE 26) Gherasim. Gherasim. Gogonea . An IV. Nr. D.. New-York. vol. An III.: Curbe de indiferen .:Intermediate Price Theory. 2001 31) Gherasim. Humanitas. 230 .: Pre uri i tarife.. 7. I.: Marketing turistic. D. Bucure ti. Editura 35) Gisser.: Microeconomie.: Microeconomie. T.: Tratat de economie. Aplica ii. M. Nr.. Nr. D. Bac u. D. Editura Expert.. I. A. vol. 1999 D.: Rolul nevoilor i dorin elor în definirea cererii.Hill Book Companz. Buletinul tiin ific al Universit ii ÄGeorge Bacovia´ Bac u. 32) Gherasim. Bucure ti. Bucure ti. Buletinul Universit ii ÄGeorge Bacovia´ Bac u. D. I. B. 2001 tiin ific al 30) Gherasim. 2000 1992 C. T. An II.: Rolul utilit ilor în negocierea pre urilor.3. Editura Universitas. Editura Economica. McGraw . 2001. Editura Moldavia. Buletinul tiin ific al Universit ii ÄGeorge Bacovia´ Bac u. T.: Implica iile raportului cerere-ofert asupra pre urilor produselor turistice. I. Carau . D. 1993-1994 33) Gherasim.: Previziuni de marketing. Nr. An IV. 1999 27) Gherasim. Buletinul tiin ific al Universit ii ÄGeorge Bacovia´ Bac u. Revista de Comer . A. 2000 28) Gherasim. 1981 36) Gogonea . 1998 34) Gherasim. Editura 37) Iancu. 1-2.

T. C. demande.: Teoria general a folosirii mâinii de lucru.. Editura Synopsion. Clipa. vol. Cujas.. Diaconu. : Microeconomia. Editura i tarife. vol. Partea I-a.: Production.. Bucure ti.. A. Bucure ti.W.: Appretissage. Bucure ti. Lu ac. J. Didactic i Concuren a. Editura Teora.I. 1993 51) Mo teanu. 1983 42) Keynes.: Ia i. 44) Krelle.: Comportamentul procesului de formare a pre urilor. Paris. . prics. Editeur. Editura Politic . Bucure ti. C. Paris. Paris. R. 26. K. V. a dobânzii i a banilor. ASE. T. Editura Academiei.: 2000 231 i tarife. 1989 47) Le Roy Miller. 1988 50) Mo teanu.1972 41) Ionete. I. 39) Ignat. T.. I. Beju. Madrid.: Pre urile i echilibrul dinamic al economiei. Pohoa . Editura tiin ific . 1994 Economie mondial . 1981 48) Marx. rationalité et stabilité de l`echilibre.:Managementul marketingului.. Bucure ti.: Opere. Editura Economic . McGraw-Hill Company. M. Cujas. Pralea. 1970 43) Kotler. 1998 40) Ionete. Gh. Bucure ti. 1987 46) Lecaillon.: Economie politic . Editions. 1980 49) Mo teanu. N.: Analyse microéconomique. J.: Pre uri Pedagogic . I. 1998 Ph.ELEMENTE DE MICROECONOMIE 38) Ignat. Bucure ti.: Pre uri Bucure ti. I. Bucure ti. 1970 Gauthier Villars 45) Lapied. Editura Economic . Editura tiin ific i Enciclopedic . S.

1989 65) Sut -Selejan. M.. (coordonator): Legit i ale economiei de pia .: Pre ul i formarea lui. G.Gh.:Gândirea economic Academiei.: Capitalismul .12.A. B beanu. I. Popescu. Bucure ti. Bucure ti. I. Asachi". Editura economic .. Ia i. I. 1962 64) Stigler.: Économie politique. Bucure ti. Les grandes doctrines. Paris.: Elements de microéconomie.: Avu ia na iunilor.: Microeconomia 60) Popescu. C. Manual de microéconomie. Editura "Gh. Ia i. Bucure ti. 1990 56) Platis. vol.:La théorie de prix. 1992 54) Opri an. N. M. Bucure ti. Editura Economic . 1998 61) Redslob. D. 1989 62) Rugin . J. A.: Doctrine economice..: Echilibrul înaint rii. Editura Politic .Itinerare economice. Analyse micro-économique. M. Litec Économie. A. Editura Academiei Române. 1997 57) Pohoa . Editura Polirom. 1989 53) Niculescu. 1997 D. Editura Eficient. Bucure ti. Editura Eficient. concuren ial . Ciucur. Montchrestien. 1997 232 .ELEMENTE DE MICROECONOMIE 52) Naisbitt. N. Editura 55) Picant.: Megatendin e. cercetare asupra naturii i cauzelor ei. Ciucur. D. Paris. I. S.: Doctrine economice universale. Bucure ti. I. C. Editura Academiei. 1964 în Grecia antic . P. Editura "Gh.. 1993-1995 58) Pohoa . 2000 59) Popescu. Vol. Morega.. Ia i. Bucure ti. 1999 63) Smith. Zane".: Principia oeconomica. Dunod. Paris.

N. I. F. 233 .: Pre uri i tarife.ELEMENTE DE MICROECONOMIE 66) ic . A. Universitatea "Al. Cuza" Ia i. Editura Academiei. 1998 69) Toffler. 1973 67) Tab r .: Puterea în mi care. Editura ALL BECK. Gh. 1988 68) T nase. 1995.: Prognoza i planul pre urilor de produc ie. Bucure ti.: Pre urile i indicatorii macroeconomici. Bucure ti. Bucure ti. Editura Antet.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful