Instalatii sanitare, PSI, termice, ventilare-climatizare si fluide tehnice, lucrari specifice laboratoarelor.

Prezentul memoriu descrie solutiile adopatate si dimensionarea instalatiilor la nivel de DTAC aferente obiectivului “ INSTITUTUL DE CERCETARI AVANSATE DE MEDIU ”, amplasat in Timisoara, cvartalul Oituz – Popa Sapca, titular si ” beneficiarul investitie fiind „UNIVERSITATEA DE VEST” din Timisoara, jud. Timis; Regiunea Vest. Lucrarile cuprinse in prezenta documentatie: 1. Legistlatia respectata in vederea elaborii propunerii tehnice 2. Solutiile tehnice de instalatii generale specifice constructiei: A. Instalatii sanitare si canalizare interioara: A.1. Alimentarea cu apa rece a cladirii: statia de hidrofor; A.2. Instalatii PSI – hidranti interiori; A.3. Instalatii PSI – hidranti exteriori; A.4. Instalatii sanitare interioare: distributia AR, AC si Rec; A.5. Instalatii de canalizare interioara; A.6. Instalatii de colectare a apelor pluviale de pe terasele cladirii. A.7. Instalatii de canalizare exterioara. B. Instalatii termice: B.1 Centrala termica. B.2 Incalzirea, racirea incaperilor si distributia agentului termic. C. Instalatii de ventilare: C.1 Instalatii ventilatie a grupurilor sanitare 3. Solutiile tehnice de instalatii necesare functionarii laboratoarelor: D. Instalatii sanitare si canalizare interioara: D.1. Instalatii sanitare interioare: distributia AR, AC si Rec; D.2. Instalatii de canalizare interioara aferente laboratoarelor; E. Instaltii termice: E.1 Centrala de frig. E.2 Incalzirea, racirea incaperilor si distributia agentului termic. F. Instalatii de ventilare: F.1 Instalatii ventilatie a laboratoarelor G. Instalatii de fluide tehnice 4. Indeplinirea cerintelor de calitate 5. Masuri PSI, de protectia muncii si prevederi finale

MEMORIU TEHNIC

1. Legislatia respectata in vederea elaborii propunerii tehnice si parametrii de calcul:
La baza intocmirii documentatiei pentru instalatiile sanitare, incalzire/racire, ventilare-climatizare si fluide tehnice stau urmatoarele STAS-uri si normative: • VDI 6022-1 -Cerinte de igiena pentru unitati si sisteme de ventilatie şi de aer conditionat; • VDI 6022-2 - Norme de igiena pentru sisteme de ventilatie si climatizare. Standarde de formare pentru igiena; • I9-2009 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare • STAS 1478-90 Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale • NP 086-05 Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor • SR 4163-1:1995 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii fundamentale de proiectare • SR 4163-2:1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de calcul. • SR 4163-3:1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie şi exploatare • STAS 1795-87 Canalizari interioare • SR 8591 1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare ; • STAS 3051-91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare ; • STAS 2448 -1982 Canalizari. Camine de vizitare. Prescriptii de proiectare ; • NTPA - 002/2002 - Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare ; • STAS 6002 -1988 Camine pentru bransament de apa ; • DIN 8075 si ISO/TR 7474 tevi PEHD ; • C56-2002Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente • Ordinul nr. 77/N/28.10.1996 si HG 925/1995 privind verificarea proiectului tehnic ; • STAS 6054/1977 privind adancimea de inghet ; • Normativul I22-34 privind agresivitatea solului ; • Normativul P100/1 :2006, Cod de proiectare seismica ;Partea I, prevederi de proiectare pentru cladiri; • Codul de practica C 140 executarea lucrarilor din beton ; • SREN 805-2000 Alimentari cu apa. Conditii pentru sistemele si componentele exterioare cladirilor ; • Ordinul MLPTL nr. 1010/2003 privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor ; • NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat ; • P118-1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor ; • Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind organizarea camerelor curate utilizate in domeniul sanatatii, indicativ C253/0-94, aprobate de MLPAT cu ordinul nr. 24/N din 25 august 1994

Pagina 2 din 34

• • •


• •

• • • • • •

• •

• • •

Instructiuni tehnice de proiectare si executie a elementelor de constructii si de instalatii pentru camere curate utilizate in domeniul sanatatii, indicativ C253/1-94, aprobate de MLAPT cu ordinul nr. 24/N din 25 august 1994 ; I 13 – 94 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire. I 13/1-96 Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala. C 56 – 2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiile aferente. I 5 – 98 Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalatiilor de ventilare şi climatizare – I5; Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind organizarea camerelor STAS 6648/1 Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior. STAS 6648/2 Instalatii de ventilare si climatizare. Parametrii climatici exteriori NP 008 - Normativ privind igiena compozitiei aerului în spatii cu diverse destinatii, în functie de activitatile desfaşurate în regim de iarna-vara STAS 9660 Instalatii de ventilare si climatizare. Canale de aer. Forme si dimensiuni STAS 10750 Instalatii de ventilare si climatizare. Rame cu jaluzele. Clasificare si tipizare STAS 12781Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea puterii termice a bateriilor de racire cu apa STAS 12795 Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea pierderilor de sarcina ale bateriilor de incalzire si de racire I 27 – 73 Instructiuni privind criteriile si metodologia de stabilire si verificare a clasei de calitate a lucrarilor de sudura la conducte si recipiente. STAS 7132 – 88 Instalatie de incalzire. Masuri de siguranta la instalatiile de incalzire centrala cu apa avand temperatura maxima de 115°C. HG nr. 28 din 09.01.2003 privind aprobarea continutului cadru al documentatiei tehnico- economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si a metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventie ; Ordinul 863 din 02.07.2008 al MDLPL privind aprobarea instructiunilor de aplicare a unor prevederi din GH 28/2008 ; Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/14.07.2006, Hotararea nr. 1425/11.10.2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/14.07.2006 ; LEGEA Nr.10/1995 Legea privind calitatea în constructii. Legea 265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului OUG 243/2000 privind protectia atmosferei modificata şi aprobata prin Legea nr. 655/2001 Hotarârea nr.445 - 08/04/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului

Pagina 3 din 34

4. 7. REV 2) cuprinde urmatoarele proceduri aferente sistemului calitatii : 1.Normativ privind securitatea la incendiu a parcajelor. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile tehnice si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatea tehnica. 5.Sisteme de distributie de gaze tehnice. cu modificarile si completarile ulterioare. Partea 1: Regulatoare de presiune şi regulatoare de presiune cu debitmetre SR EN ISO 10524-2:2006 .Norme pentru proiectarea si executarea adaposturilor civile. Ed. Partea 1: Unitati terminale pentru gaze tehnice comprimate şi vacuum SR EN ISO 9170-2:2008 . SR EN ISO 9001 si tanandu-se cont de lucrarile executate si finalizate anterior.Regulatoare de presiune pentru gaze tehnice.• • • • • • • • • • • • OMSP nr. 8. Partea 3: Regulatoare de presiune integrate în robinetele buteliilor de gaz SR EN ISO 10524-4:2008 . Partea 2: Regulatoare de presiune pentru distribuitoare şi retea SR EN ISO 10524-3:2006 . SR EN ISO 9170-1:2008 . Partea 2: Unitati terminale pentru sisteme de evacuare de gaze anestezice SR EN ISO 10524-1:2006 . 2. Partea 2: Instalatii pentru sisteme de evacuare a gazelor anestezice.1. REV 2. Procedura de proiectare (PO-05-02. NP 127/2009. 6. 3. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind conditiile ce trebuie sa le indeplineasca un spital in vederea obtinerii autorizatiei sanitare de functionare.Sistem de distribuire a gazelor tehnice.Sisteme de distributie de gaze tehnice. EN ISO 7396-2 . Partea 6: Dimensiuni şi atribuiri ale ştecherelor pentru prizele de perete pentru gazele tehnice si tehnice comprimate şi vid (aspiratie) Decizia 177/ 1999 . Partea 1: Instalatii pentru gaze tehnice comprimate si vacuum. Partea 4: Regulatoare de joasa presiune SR ENV 737-6:2003 .Regulatoare de presiune pentru utilizarea cu gaze tehnice.Sisteme de distributie pentru gaze tehnice. Planificarea proiectarii Interfete organizatorice si tehnice Date de intrare ale proiectarii Date de iesire ale proiectarii Analiza proiectarii Verificarea proiectarii Validarea proiectarii Controlul modificarilor in proiectare Parametrii de calcul iarna: Exterior • temperatura exterioara de calcul : Te = -15oC Pagina 4 din 34 . EN ISO 7396-1 .Regulatoare de presiune pentru gaze tehnice.Sisteme de distributie pentru gaze tehnice. Propunerea tehnica este elaborata in conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini si Manualul calitatii MC 01. • OMSF nr.Regulatoare de presiune pentru gaze tehnice.

• umiditatea relativa φ= 40% Interior • temperatura interioara de calcul: 26oC±1 oC • umiditatea relativa : φ= 40 .arhiva: umiditate relativa φ= 90% Ti =22oC Ti =22oC Ti =22oC Ti =20oC Ti =15oC Ti =18-20oC φ= 40 .holuri de circulatie: . Exterior • temperatura exterioara de calcul : 35 [oC] .depozite: .sala de conferinta: .60 % Parametrii de calcul vara: Gradul de asigurare al cladirii 90% pentru cladiri categoria III (STAS 6648/182 tabelul 1).• • • umiditate relativa Interior temperatura interioara de calcul : .60 % Pagina 5 din 34 .birouri: .laboratoare: .

Debitul de apa pentru nevoile tehnologice s-a considerat 5 m³/zi.Debitul mediu zilnic. qs(i) – debit specific: cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator. A. se exprima sub forma abaterii valorilor maxime orare ale consumului fata de medie in zilele de consum maxim. A. Debitul de calcul pentru alimentarea cu apa potabila se determina cu relatia: Q=Qc+QTH [m³/h] In care: Qc – debitul orar maxim pentru alimentare cu apa potabila. adimensional: Kzi( i) = Qzimax i () ( Qzimedi) Kor(i) – coeficient de variatie orara.SOLUTIILE TEHNICE ALE INSTALATIILOR GENERALE SPECIFICE CONSTRUCTIEI. Instalatii sanitare si canalizare interioara. Alimentarea cu apa a cladirii se va face printr-un bransament cu un diametru al conductei DN50. 2. Qzi med=(100×20)/1000=2 .Debitul zilnic maxim. se exprima sub forma abaterii valorii consumului zilnic fata de medie. s-au luat in considerare toate aspectele legate de costul investitiei si al exploatarii.Alimentarea cu apa rece a cladirii: statia de hidrofor. Kzi(i) – coeficient de variatie zilnica. Qzi max este: n 1 m  ⋅ ∑ ∑ N ( i ) ⋅ q s ( i ) ⋅ K zi ( i )  1000 k =1  i =1  Q zi max = [m³/zi].1. In analizele privind economicitatea unei solutii. tinand seama de necesitatile specifice si de posibilitatile de realizare. DETERMINAREA CONSUMURILOR DE APA RECE POTABILA Pentru determinarea consumului de apa zilnic s-a avut in vedere numarul total de persoane care isi vor desfasura activitatea in interiorul cladirii si anume 100 persoane.debitul de apa pentru nevoile tehnologice. . adimensional: Kor( i) = Q max i) ( or Q ( i) ormed [m³/zi] . (2) Pagina 6 din 34 . QTH. (1) in care: N(i) – numarul de utilizatori. Qzi med este: n 1 m  ⋅ ∑ ∑ N ( i ) ⋅ q s ( i )  1000 k =1  i =1  Q zimed = [mc/zi]. Alegerea solutiilor s-a facut dupa criterii tehnice si economice. [l/om zi]. Conform STAS 1478-90 a rezultat un consum de 20 l/om*zi.

i se refera la tipul de consumatori si debitul specific pe tip de consumator Pentru asigurarea presiunii necesare pentru instalatia de distributia a apei reci s-a prevazut o statie de hidrofor. [m³/h].6 mH2O (pierderi in retea) Hnec≥21+8.8 Pn10. [m³/h].96/24=0. Calculul pierderilor de presiune s-a efectuat in ipoteza in care este inchisa o vana de sectionare si trebuie alimentat hidrantul cel mai dezavantajat.2x2. A.Vas de hidrofor cu un volum util de 100l Statia de hidrofor va fi amplasata in camera tehnica de la demisolul cladirii.k se refera la categoria de necesar de apa.6 = 35 mH2O S-a prevazut un grup de pompare avind urmatoarele caracteristici: • 1 pompa activa cu : Qp = 5 l/s Hp= 45 mH2O • 1 pompa de rezerva avind aceleasi caracteristici Mentinearea presiunii in reteaua de hidranti interiori se va face utilizand pompele statiei de hidrofor. 1 pompa de rezerva si o pompa pilot. Statia de pompare a apei va amplasata in spatiul tehnic de la demisolul cladirii.Pompa de circulatie cu un debit de 1. Hnec≥Hg + Hp + Hu [mH2O].3 In relatiile (1). Ø63x5. vor fi montate ingropat sub adancimea de inghet si vor fi executate din conducte de PEHD.Debitul orar mediu.Qzi max= (100×20)x1. spatiu comun si cu statia de pompare apa rece. SDR11.2. (2).2/1000=2. Qorar med este: Qorarmediu ( i ) = Qzi max 8 Qorar med=30.PE 80. . (3) indicii din sume au semnificatiile: . Pentru instalatia de alimentare cu apa rece s-a prevazut o rezerva de apa de 2 m³/h.46 l/s.4 mH2O presiunea necesara in ajutaj Hp = 5. unde: Hg = inaltimea geodezica Hp = pierderea de sarcina in retea Hu = presiunea de utilizare a unui hidrant aflat in pozitia cea mai dezavantajata Rezulta: Hg = 21 mH2O Hu = 8.4 . [m³/h] (3) Qorar max=(100×20)x1.75 . Qorar max este: [m³/zi]. INSTALATII PSI – HIDRANTI INTERIORI Pentru asigurarea presiunii necesare stingerii incendiilor se va prevedea o statie de pompare compusa dintr-o pompa active. .5/1000/8=0. astfel s-a prevazut un racord din distribuitorul pompeleor statiei de hidrofor catre distribuitorul statiei de ridicare a presiunii pentru hidranti Pagina 7 din 34 .4+5. care va fi comuna cu rezerva de incendiu. Qorar max im 1 1 n m  = ⋅ ∑ ∑ N ( i ) ⋅ qs ( i ) ⋅ K zi ( i ) ⋅ K or ( i )  1000 8 k =1  i =1  [m³/h].Debitul orar maxim. Conductele de alimentare cu apa de la bransament pana la statia de hidrofor. formata din: .

conform NP086.2. Pn10. Pagina 8 din 34 . se va prevedea o retea de hidranti interiori. . Reteaua pentru hidrantii interiori se va realiza din conducte de otel zincat. cat si reteaua de distributie se va face cu conducte de OLZn Dn50. SDR11 Ø160×14.Volumul de 3 m³ este prevazut pentru stingerea incendiilor. A.. tabelul 5. Racordul la fiecare hidrant interior. Pentru protejarea la foc a cladirii se va prevedea un inel de incendiu de Dn150 ce va alimenta simultan 2 hidranti exteriori.2. Pe reteaua de hidranti se va monta un camin de aerisire/ dezaerisire circular Ø1000.1 de 10 minute.6/6=3 m³ Se va prevedea o rezerva de apa pentru cladire de 5 m³. La amplasarea hidrantilor s-a tinut cont ca fiecare punct din interiorul cladirii sa fie protejat de un jet simultan. se va prevedea legarea coloanei de hidranti la un vas closet. Marcarea hidrantilor se va face conform STAS 297/1. Pentru a nu contamin apa potabila din reteaua de alimentare cu apa a cladirii pe acest racord s-a prevazut o clapeta de sens bicorp.1.50 l/sec Lungime furtun : Lf =20 m Numar de jeturi simultane : 1 Lungimea minima a jetului compact . Pentru ca apa din reteaua de hidranti sa nu stagneze. prevazut cu capac si rama din fonta.3.0 m Debitul de calcul al instalatiei: Qih = 2. Acesta se va monta in punctul cel mai inalt al retelei si anume langa caminul de vane de langa statia de pompe.Volumul de 2 m³ este prevazut pentru consumul de apa al cladirii. In punctul cel mai jos al retelei se amplasaeaza un camin de golire al retelei. al.5 m fata de pardoseala. Pentru asigurarea presiunii necesare stingerii incendiilor se va prevedea prevedea o statia de pompare. Conform normativelor in vigoare si in vederea unei bune mentenante se vor prevedea vane de izolare a hidrantilor la fiecare 5 hidranti. asigurand un debit de sintgere a incendiului de 15 l/s. de la care va fi racordat fiecare hidrant interior. In conformitate cu NP086.5 l/sec Timpul teoretic de functionare al hidrantilor interiori este. Robinetul hidrantilor se va monta la o inaltime de 0. Rezerva de apa pentru incendiu va fi: Vis = Qis x Ti = 5x3.3. formata 3 pompe de circulatie (2A+1R) si o pompe pilot. INSTALATII PSI – HIDRANTI EXTERIORI. pct. Inelul de incendiu va fi executat din conducte de PEHD PE80. al. Cutiile hidrantilor se vor executa in conformitate cu prevederile STAS 3081.6 mm pozate sub adancimea de inghet.b) este obligatorie prevederea de hidranti interior avind urmatoarele caracteristici: Debitul specific minim al jetului: qih = 2. astfel ca s-a prevazut cate un singur hidrant interior pe fiecare nivel a cladirii. care va fi racordat si la reteaua d ecanalizare din incinta. Statia de pompare a apei va amplasata in camera tehnica de langa bazinul de incendiu. Distributia catre hidranti se va face cu ajutorul unei coloane verticale.3. iar ca si alimentare in caz de urgenta aceasta are prevazuta alimentare de la grupul electrogen a compexului spitalicesc. lc = 6. In rurma calculelor a rezultat un necesar de 17 hidranti pentru protectia impotriva incendiilor a cladirii. Pentru stingerea incendiu in interiorul cladirii.8.interori. din care: .

A4.5 l/s Hp= 50 mH2O • • 1 pompa de rezerva avind aceleasi caracteristici 1 pompa pilot cu: Qp = 1.97 = 44. rezervorul fiind prevazut cu un volum de V=180 m³.3 mH2O Hu = 13. AC SI REC.Volumul cladirii: 20000 m³.Grad de rezistenta la foc: II. Acestea vor fi de tip IV.4 mH2O presiunea necesara in ajutaj Hp = 17. avand dimensiunile 2.3+13. Vis = 162 m³. . Calculul pierderilor de presiune s-a efectuat in ipoteza in care este inchisa o vana de sectionare si trebuie alimentat hidrantul cel mai dezavantajat. unde: Hg = inaltimea geodezica Hp = pierderea de sarcina in retea Hu = presiunea de utilizare a unui hidrant aflat in pozitia cea mai dezavantajata Rezulta: Hg = 13. Debitul de stingere a incendiului cu ajutorul hidrantilor exteriori a fost stabilit conform normativului NP-086 luand in considerare Volumul cladirii.5 l/s Hp= 55 mH2O Rezerva de apa pentru incendiu va fi: Vis = Qis x Ti = 15x3x3. Caminul de vane va fi o constructie monolita din beton armat. Pagina 9 din 34 .5x2x2 m.97 mH2O (pierderi in retea si furtun) Hnec≥13. Caminele vor fi prevazute cu scari din metal conform STAS 2448-82. respectiv gradul de rezistenta la foc a cladriii: . conform prevederilor STAS 2308-81. INSTALATII SANITARE INTERIOARE: DISTRIBUTIA AR. Hnec≥Hg + Hp + Hu [mH2O]. Vizitarea caminelor se va realiza prin intermediul capacelor si ramelor din fonta.Racordul de la statia de pompare la inelul de incendiu se va realiza prin intermediul a doua racorduri Dn100 pana la caminul de vane de sectionare al retelei de hidranti exteriori. Rezervorul de incendiu va fi amplasat langa sala de sport si va fi un rezervor suprateran de V=180 m³ iar statia de pompe va fi amplasata in imediata apropiere a acestuia.6 =162 m³. .4+17.6 mH2O S-a prevazut un grup de pompare avind • 2 pompe active cu : Qp = 7. Rezerva intangibila de incendiu a complexului va fi de V=162 m³.Debit pentru stingerea incendiului cu hidranti exteriori: 15 l/s.

calda. respectiv recirculare.Lavoare – 14 buc . A rezultat un debit de apa rece instantaneu de 1. iar pe verticala distributia se face prin intermediul coloanelor montate in ghene mascate si prevazute cu guri de vizitare. teava de distributie si robineti de inchidere. Prepararea apei calde menajere se va face cu ajutorul unui boiler cu un volum util de 400 l. atat pentru grupurile sanitare de pe fiecare nivel cat si pentru obiectele sanitare din laboratoarele departamentului chimie/fizica/biologie.77 l/s si un debit de apa calda instantaneu de 1.Alimentarea cu apa rece de consum menajer a cladirii se va face de la rezervorul de apa rece din demisolul cladirii. tinind seama de tipul cladirii si regimul de furnizare al apei la o temperatura de 60°C.Pisoare – 7 buc . cat pentru grupurile sanitare de la fiecare nivel de cladire. pentru: . apa calda menajera si recirculare se vor realiza din conducte de polipropilena reticulata PPR. Asigurarea cu AR. AC si Rec se va face atat pentru laboratoarele din cadrul departamentelor chimie. cu o distributie principala fiind facuta la nivelul tavanului fals de parter. Pentru limitarea risipei de apa. Fiecare teava de distributie orizontala se va fi prevedea cu robinet de inchidere. pentru toata cladirea. Montarea obiectelor se face conform STAS 1504 – 85. iar functionarea acestuia va fi descrisa la capitolul „Centrala termica”. apa calda si recirculare. fizica si biologie. Dimensionarea conductelor de apa rece si calda pentru consum menajer s-a facut conform STAS 1478-90. Conductele de apa rece. Amplasarea boilerului se va face in centrala termica. Obiectele sanitare se racordeaza la conductele de legatura prin intermediul racordurilor flexibile de diametru corespunzator. Apa calda de consum este asigurata de la centrala termica. care a fost descrisa mai sus. Se va adopta o schema inferioara de alimentare cu apa rece. Rezervorul de apa rece va fi alimentat de la reteaua de apa rece a orasului. Conductele vor fi izolate termic cu izolatie de (9 – 22) mm in functie de diametrul conductelor. Debitul de calcul de apa rece se va determina pe baza sumei de echivalenti al punctelor de consum. Pagina 10 din 34 .Vas WC – 14 buc .34 l/s. Fiecare grup sanitar si laborator va fi prevazut cu o usita de vizitare cu robineti de izolare pentru apa rece.45 buc Debitul de calcul de apa calda menajera s-a determinat pe baza sumei de echivalenti al punctelor de consum. si izolatie de (9 – 22) mm in functie de diametrul conductelor. dispusa in spatiu tehnic din cadrul demisolului. format din pompa de recirculare. precum si pentru evitarea stagnarii si racirii apei calde menajere se va realiza un sistem de recirculare. tinind seama de tipul cladirii si regimul de furnizare al apei. prevazut si cu o rezistenta electrica de 6 kW. pentru tevile de apa rece impotriva condensului. Calculul hidraulic s-a realizat in functie de debitul de calcul in ipoteza unui regim de curgere turbulent. pentru tevile de apa calda si recirculare. Sistemul de recirculare va fi prevazut pentru traseul apei calde menajere cuprins intre boiler si consumatorul cel mai indepartat al retelei.Spalatoare laboratoare .

Pentru prevenirea intoarcerii mirosului se va realiza o sifonare pe racordul fiecarei unitati de climatizare si suplimentar o sifonare generala.ape uzate provenite de la laboratoare de cercetare. Pe compensatoarele in forma de U nu se prevad suporturi fixe.condensul de la unitatile de climatizare. A5. apa calda menajera si recirculare vor fi supuse la urmatoarele incercari: • incercarea la etanseitate la presiune la rece • incercarea de functionare Instalatia de apa calda menajera se va supune suplimentar la incercarea de etanseitate si rezistenta la cald. dupa care va fi colectata de canalizarea exterioara.condensul de la cazanele in condensatie. Evacuarea apelor uzate menajere provenite de la grupurile sanitare interioare se realizeaza prin intermediul sifoanelor obiectelor sanitare si al sifoanelor de pardoseala. Condensul proventi de la aerul comprimat va fi neutralizat intr-un aparat special din cadrul statiei de aer comprimat. Pagina 11 din 34 . Pentru evacuarea condensului de la unitatile de climatizare se vor prevedea circuite separate din conducte de PP sau va fi colectat cu ajutorul sistemului de colectare a apelor pluviale. . Instalatiile de apa rece.ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare. In cadrul proiectului tehnice se va analiza solutia optima pentru acest sistem. Reteaua interioara de canalizare menajera si condens se va racorda la reteaua de canalizare a orasului. se prevad suporturi mobile cu ghidaje laterale. inainte de racordarea la reteaua exterioara.Pentru pozarea tevilor se utilizeaza suporti si bratari de prindere conform diametrelor conductelor. . Preluarea dilatarilor conductelor de apa calda se va realiza prin schimbari de directie si lire de dilatare in forma de „U”. . prin intermediul caminului de racord. Pentru evacuarea in exteriorul cladirilor a apelor uzate menajere se v-a realiza o retea din teava de PP in interiorul cladirii si PVC-KG pentru conducte ingropate. Punctele cele mai de jos ale instalatiei vor fi prevazute cu robineti de golire. amplasate de ambele parti ale compensatorului.condensul de la statia de aer comprimat. In apropierea compensatoarelor tip U. . Dupa neutralizare apele uzate provenite de la statia de aer comprimat si cazanele in condensatie se considera convectional curate si pot fi preluate de sistemul de canalizare al cladirii. INSTALATIA DE CANALIZARE INTERIOARA. Condensul provenit de la cazanele in condensatie se vor neutraliza intr-o statie de neutralizare din cadrul centralei termice. Sistemul de colectare ale apelor provenite de la laboratoarele cladirii va fi descris mai jos. dupa se va varsa in canalizarea exterioara. La trecerea conductelor prin pereti si plansee se vor prevedea tuburi protectoare din tevi de otel avind diametrul cu o dimensiune mai mare decit conducta protejata. Pentru prevenirea uscarii sifonului general. la reteaua de canalizare a condensului se va racorda scurgerea de la un lavoar. Sistemul de colectare a apelor uzate la interior este unul separativ si cuprinde: .

Conductele de legatura si coloanele se vor executa din tuburi de PP pentru canalizari interioare. A6.0001* l*a*Si [l/s] Pagina 12 din 34 . Dupa efectuarea montajelor si inaintea efectuarii umpluturilor. Sistemul de colectare ale apelor pluviale sub presiune. Prin actiunea de sifonare. tevi si fitinguri fabricate din polietilena de inalta densitate si suporti de prindere.Sistem simplu si rapid de montare Determinarea debitului de calcul: Se determina cu relatia: Qpl= 0. La exterior in capatul tubulaturii de ventilatie a retelei de canalizare se vor prevedea caciuli de protectie. In vederea crearii posibilitatii de vizitare se vor prevedea piese de curatire pe fiecare coloana la fiecare nivel. plansee si fundatii se vor respecta conditiile tehnice impuse la instalatiile de alimentare cu apa. Pentru aceasta se vor prevedea receptori de terasa. Preluarea dilatarilor se va face de catre mufa fiting-ului ce face legatura cu tubul de canalizare. pentru a impiedica patrunderea apei. La trecerile prin pereti.Toate iesirile de canalizare interioara. Sistemul consta in receptorii de terasa. sistemul permite colectarea apelor de pe acoperis fara ca instalatia sa necesite o anumita panta. imbinate cu mufa si garnituri din cauciuc. acolo unde ventilatia naturala nu este posibila.. Racordarea conductelor de legatura la coloane sau direct la colectoarele orizontale (dupa caz). in cazul reteleor sub cota 0. Evacuarea apelor pluviale de pe acoperisul cladirii se va face separat fata de colectarea apelor uzate menajere. Fixarea coloanelor de elementele de rezistenta ale cladirii se va face cu bratari de prindere cu inel de cauciuc. φ 75 mm sau φ 110 mm. Avantajele sunt: Flexibilitate in proiectele de arhitectura Montarea conductelor fara panta Conducte subterane putine Mai putina munca pe santier Mai putine conducte si fitinguri Reducerea diametrului conductelor Mai putin spatiu pentru montaj Actiune de autocuratire . prevazute special pentru sistemele de colectare a apelor pluviale sub presiune (fara panta). se face prin intermediul ramificatiilor si al coturilor la 45°. Dimensionarea instalatiei interioare de evacuare a apelor uzate menajere s-a realizat conform STAS 1795-87. sunt racordate la reteaua de canalizare exterioara prin intermediul caminelor de vizitare. INSTALATII DE COLECTARE A APELOR PLUVIALE DE PE TERASELE CLADIRII.00. respectiv inchiderea ghenelor si a tavanelor false se efectueaza proba la etanseitate si proba de functionare. vacumatic. prin prelungiri ale coloanelor de curgere deasupra terasei si prin intermediul aeratoarelor cu membrana. Ventilarea instalatiei de canalizare se asigura prin conducte de PP φ 50 mm. Datorita vitezelor mari ale apei in conducta sistemul se autocurata. zapezii etc. Pentru pozarea ingropata se vor respecta conditiile tehnice impuse la conductele de canalizare exterioara. se bazeaza pe principiul de functionare prin gravitatie.

Rezistenta chimica. diametrele sa nu depaseasca DN 200 si DN160 pentru coborari spre deosebire de sistemul conventional in care diametrele conductelor pot depasi DN 315. Pagina 13 din 34 .Rezistenta la impact materialul HDPE este rezistent la impact: incasabil la temperatura camerei.25 l/s .Rezistenta la apa fierbinte . rezistenta la forte de impact foarte mari pana la ~ -40ºC .cap la cap’’ cu oglinda de lipit (inelul ce apare in urma sudarii este semi-circular in interior si nu ridica riscul de blocare) sau prin sudura cu electromufe.Materialul HDPE este tratat termic. Corp Laboratoare: . . Toate fortele mecanice de dilatare sunt preluate de profilul de otel care face parte din sistemul de prindere. si se fixeaza de profilul de otel cu pene de otel.datorita structurii asemanatoare parafinelor.55 l/s. Tensiunile aparute ca urmare a dilatarilor tevii de HDPE ca urmare a fluctuatiei de temperatura. Pe scurt..1 l/s . cu gama completa de fitinguri.0001*400*0. Imbinarea materialelor se face prin sudura . Receptorii vor fi instalati la baza receptorilor de terasa. Colierele de prindere a conductei. deci eventualele tensiuni produse de procesul de fabricare sunt eliminate .0001*400*0.cand un sistem de scurgere HDPE. au o forma speciala.In care: l= intensitatea ploii de calcul a = coeficient de scurgere terasa Si= suprafata terasei de pe care se aduna apa de ploaie A rezultat un debit de calcul pentru instalatia de colectare a apelor pluviale de: Corp Laboratoare: . Sistemul de prindere se va face in asa fel incat sa elimine necesitatea compensatoarelor de dilatatie. montat paralel cu teava. Pentru evitarea inghetului in sezonul friguros se vor prevedea elementele de incalzire specifice receptorului cu caracteristicile de 230V/10W.. complet intacte.Se prevad 4 receptori de terasa fiecare avand un debit de 6.Se prevad 2 receptori de terasa fiecare avand un debit de 4.85*721=24.Qpl=0.Teava HDPE este mult mai rezistenta la abraziune decat cea din metal Conductele si fitingurile sunt disponibile intr-o plaja de diametre de la 32 mm la 315 mm. rezistenta sa poate fi descrisa astfel:HDPE este insolubil in solutii organice si anorganice la 20ºC .85*266.Qpl=0. Preasamblarea pe sol este posibila. .06 l/s. Pentru colectarea apelor de la receptori se va folosit conducta HDPE si fitinguri. este umplut cu apa si apoi ingheata. Acest sistem are avantajul ca permite ca in cazul conductelor colectoare orizontale. ele revin la forma originala. Sunt necesare doar unelte coliere simple pentru asamblarea sistemului de prindere.HDPE poate fi folosita in siguranta ca si conducta de evacuare a apelor reziduale pana la 80ºC. neavariate. conductele si fitingurile se intind elastic pe masura ce gheata expandeaza.5=9. care au caracteristicile: .Odata ce gheata se topeste. Sunt permise temperaturi de 100ºC pentru perioade scurte de timp.Rezistenta la frig. sunt absorbite de sina de otel care face parte integranta din sistemul de prindere.Flexibilitate . HDPE este foarte rezistenta la agresiuni chimice.

Statia de neutralizare va fi amplasata in incinta cladirii. care se pastreaza pana la caminul de racord. pluviale conventionale curate si a apelor acide provenite de la laboratoare se va face printr-un sistem separativ.00 m dupa care se va trece in sistem conventional realizat din PVC-KG. Dupa neutralizarea apelor uzate de la laboratoare. iar pentru retelele de canalizare a apelor pluviale cu hidrocarburi si conventional curate distanta maxima intre 2 camine de vizitare va fi de 50 m. Apele uzate de la laboratoare se vor trece printr-o statie de neutralizare inainte de racordarea in canalizarea exterioara. utilizand conducte de PVC-KG. Conductele se vor monta pe un pat de pozare de nisip si vor avea pante normale. Dimensionarea coloanelor se va face cu ajutorul programului de caldul specializat pentru sistemele de colecatre a apelor pluviale sub presiune. ceea ce reduce din spatiu tehnic (tavan fals) pentru distributia orizontala. La alegerea materialului caminelor de racord. acestea impreuna cu apele pluviale si cele menajere vor fi colectate de canalizarea orasului din zona prin intermediul unui camin de racord. Pentru retele de canalizare menajere se va predea un camin de vizitare la fiecare 30 m. Prin efectul de sifon. montate ingropat sub adancimea de inghet. A7. INSTALATII DE CANALIZARE EXTERIOARE. sistemul pluvial permite curgerea apei fara necesitatea prevederiii unei pante in reteaua de conducte de scurgere. Canalizarea apelor menajere. pentru a evita degradarea acestora. Pagina 14 din 34 . La trecera in sistemul conventional diametrele conductelor cresc la marimea standardizata cel putin imediat superioara ( sau de doua ori mai mare).Sistemul se bazeaza pe fenomenul de vacuum produs la curgerea in camp gravitational. tuburilor de colectare si transport a apelor uzate de la laboratoare se va tine cont de tipul substantelor colectate. Sistemul folosit are ca limita cota 0.

.Un boiler cu un volum util de 400 l pentru prepararea de apa calda menajera .Statie de neutralizare condens. Instalarea cazanului se va face conform: • "Prescriptii tehnice ISCIR PTC9 – 2003" • "Normativ instalatii de incalzire I13-1994" • "Normativ de gaze I6-1998" • Instructiunile producatorului • STAS 7132-74.Vas de expansiune pentru toate circuitele V=400 l. CENTRALA TERMICA.Schimbator de caldura in placi P=60 kW. .1 cazan de pardoseala dublu in condensatie cu o putere de 550 kW . prevazuta pentru ambele cazane. incalzirea aerului proaspat si preparare de apa calda menajera. . .B. . Postamentele montarii echipamentelor si utilajelor in centrala termica se executa din beton armat si sunt amplasate pe pardoseala. insumind o suprafata totala corespunzatoare mai mare de 5% din volumul incaperii. . Ferestrele salii cazanelor sunt in numar suficient si dispuse astfel incit sa ofere o buna iluminare si ventilatie naturala. Camera centralei termice satisface prevederile legale in vigoare.Distribuitor/colector Alegerea echipamentelor s-a facut in functie de necesarul de caldura prin transmisie. Cazanele se amplaseaza avand un spatiu liber in jurul lor de circa 1000 mm. • limitator de temperatura pentru apa din cazan. Cazanele vor fi in condensatie cu o eficienta minima de 108%. INSTALATII TERMICE Asigurarea agentului termic de incalzire se va face de la centrala termica. • senzor de gaze arse.Vas de expansiune pentru circuitul de pardoseala radianta V=300 l. • presostat de siguranta pentru presiune maxima. . .Statie de dedurizare si tratare apa. Condensul acid rezulatat de la cazane cat si din canalul de evacuare a gazelor arse va fi neutralizat in o statie de neutralizare.1. .Vas de expansiune pentru schimbator V=50 l. B.Pompa de caldura apa-apa de 58 kW pentru incalzire si de 48 kW pentru racire.Vas de expansiune pentru pompa de caldura V=140 l.Pompe de circulatie a agentului termic si pompe de recirculare apa calda menajera. amplasata in camera tehnica de la demisolul cladirii .Butelie de egalizare a presiunii DN300. .Vas de expansiune inchis pentru cazan V=200 l.Vas de acumulare V=4000 l. • presostat de siguranta pentru presiune minima. • senzor de temperatura minima. Pagina 15 din 34 . Elementele de siguranta care vor fi prevazute pe cazan sunt : • 2 supape de siguranta. . Evacuarea gazelor de ardere de la cazanele in condensatie se va face prin tiraj natural prin cosul de fum din tuburi de plastic. In centrala termica vor fi prevazute urmatoarele utilaje: . . .

Butelia de egalizare va fi izolata la exterior pentru micsorarea transferului termic. 2 din Prescriptia tehnica PT C11-2003 si cerintele speciale pentru Pagina 16 din 34 . sistemele de comanda. Pentru recircularea agentului termic pe acest circuit se vor prevedea pompe de recirculare cu convertizor de frecventa. Conductele din centrala termica se realizeaza din teava neagra. bucle de reglaj. Automatizarea prevazuta trebuie sa respecte cerintele esentiale referitoare la functiile sistemului de automatizare. Circuitele realizate pentru prepararea de agent termic si apa calda menajera sunt urmatoarele: . Astfel ca s-au prevazut 3 circuite de consumatori: .Circuitul pentru prepararea apei calde menajere . izolata cu cochilii de vata minerala protejate la exterior cu tabla din aluminiu. iar racordarea se va face la butelia de egalizare a presiunii. prevazut pentru fiecare tip de consumator. siguranta efectuarii manevrelor in timpul functionarii conform pct. etc. Acestea vor fi prevazute cu convertizor de frecventa. Umplerea instalatiei cu apa se va face printr-un racord pe butelia de egalizare a presiunilor. • termometru. in asa fel incat functionarea arzatorului sa nu se poata face fara functionarea pompelor. Preparea de apa calda menajera se va face cu ajutorul cazanelor murale descrise mai sus. • manometru. Preluarea dilatarilor agentului termic si mentinerea presiunii in instalatie intre limitele de functionare se realizeaza prin vasele de expansiune inchise.Circuitele de distributie a agentului termic dintre butelia de egalizaredistribuitor-consumatori.circuitul dintre cazane si butelia de egalizare a presiune. Butelia de egalizare va fi confectionata din teava de otel cu un diametru DN300 si va respecta aceleasi norme ca si conductele metalice din centrala termica.Circuitul de back-up al pompei de caldura Electropompele de circulatie a agentului termic de incalzire sunt legate electric cu arzatorul de pe cazan. pentru care vor fi prevazute cu sistem de recirculare individual.Circuit alimentare agent termic bateria de incalzire centrala de tratare a aerului . Conductele de purja de la supapele de siguranta sunt racordate la conductele colectoare de canalizare. sisteme de protectie automata. Se va prevedea o statie de tratare care va asigura apa la doi parametri: apa pentru consumul menajer si apa pentru uz tehnic necesara pentru umplerea instalatiei. In punctele cele mai inalte ale instalatie sunt montate dispozitive automate de aerisire.4 l/s . se va instala un sistem de recirculare. format din: . prin intermediul sifoanelor de pardoseala. protejata anticoroziv. . Compensarea dilatarilor in centrala termica se realizeaza prin schimbari de directie. instalatie si purjele supapelor de siguranta se realizeaza prin conducte de golire grupate pe functiuni.Circuit radiatoare incalzire camere cladire . de monitorizare a parametrilor functionali.Pompa de recirculare cu un debit de 0. Distributia de apa calda menajera se va face la o temperatura de 60 °C. Pentru mentinerea apei calde menajere la o temperatura corespunzatoare la consumatori.Vane. de semnalizare. Golirea apei din cazan. clapete de sens.• limitator de nivel al apei.

Distributia agentului termic se va realiza prin intermediul coloanelor verticale si distributie Pagina 17 din 34 . pentru usurinta operatiilor de intretinere si localizare. Pardoseala acestor incaperi va avea panta de cel putin 5‰ spre sifon. Pentru montarea tevilor de incalzire se vor prevedea suporti de montaj iar conducetele vor fi montate pe suporti cu ajutorul bratarilor de prindere conform diametrelor conductelor. B. Regimul de supraveghere nepermanent in functionare poate fi stabilit doar in cazul in care constructorul cazanelor declara ca au fost proiectate. robinet coltar termostatat cu cap termostatic pe tur si robinet detentor pe retur. complet echipate cu sisteme de automatizare si verificare pentru functionarea fara supraveghere permanenta. amplasate de ambele parti ale compensatorului. In timpul functionarii cazanelor operatorul de serviciu va verifica la fata locului. centralei de tratare a aerului si circuitul boilerului de preparare apa calda. Personalul de supraveghere si operare trebuie sa fie specializat si autorizat de ISCIR (fochisti si ASI). se prevad suporturi mobile cu ghidaje laterale. va citi si descarca memoria dispozitivului de inregistrare a evenimentelor si parametrilor de functionare ai cazanelor din perioada anterioara de functionare si va reseta sistemul pentru o noua perioada de functionare. Ghena de distributie va fi comuna si cu instalatiile de distributie ale instalatiilor de ventilatie. Pentru distributia agentului termic se va prevedea un sistem colector/distribuitor pe care vor fi amplasate toate circuitele necesare de agent termic. sau prin incredintarea supravegherii periodice unor agenti economici specializati in exploatarea unor astfel de centrale. conform cerintellor PT C 11-2003. Alimentarea radiatoarelor se face printr-un sistem bitubular. Radiatoarele se vor monta in console pe perete pe cat posibil in dreptul ferestrelor.sistemele de automatizare ale echipamentelor din centrale termice fara supraveghere permanenta conform PT C11-2003 anexa B. robinet de golire. construite. Incalzirea incaperilor se va realiza cu ajutorul radiatoarelor din otel. care isi pot asuma legal responsabilitatea exploatarii si care dispun de personal de exploatare si supraveghere autorizat de ISCIR. INCALZIREA. Centrala termica va fi prevazuta cu sifoane de pardoseala legat direct la canalizare. Temperatura maxima a agentului de incalzire tur/retur este 70°C/50°C.2. Pe compensatoarele in forma de U nu se prevad suporturi fixe. Compensarea dilatatiilor se va realiza prin schimbari de directie si lire de dilatare in forma de „U”. Distributia agentului termic pentru circuitele descrise mai sus se va face prin intermediul ghenelor verticale cu acces la fiecare etaje pentru operatiile de service si intretinere. Supravegherea cazanelor de apa calda prevazute in acest proiect se face cu supraveghere nepermanenta. In apropierea compensatoarelor tip U. Tevile de incalzire se vor monta cu o panta de 2‰ pentru a se putea aerisi instalatia. Sunt echipate cu ventil manual de dezaerisire. In punctele cele mai inalte ale instalatie se vor monta aerisitoare automate. RACIREA INCAPERILOR SI DISTRIBUTIA AGENTULUI TERMIC. Astfel ca se separa circuitele de radiatoare. angajat permanent al detinatorului/ utilizatorului al centralei termice . starea instalatiilor tehnologice si a elementelor sistemului de automatizare.

formate din unitate interioara si unitate exterioara de racire. cat si pe traseelui de distributie principal. tevile vor fi sustinute cu coliere de prindere din otel cu garnitura. E3 rezultand ca traseele de distributie orizontala vor asigura cu agent termic radiatoarele de la 2 nivele. Tevile de incalzire vor avea o panta de 2‰ spre radiatoare pentru a se putea aerisi instalatia. Pentru un bun reglaj hidraulic s-au prevazut vane de echilibrare hidraulica atat pe traseele de distributie orizontala de la etaje. Temperatura agentului termic de incalzire pentru radiatoare este de 70°C /50°C. amplasate de ambele parti ale compensatorului. se prevad suporturi mobile cu ghidaje laterale. Vanele de echilibrare hidraulica se monteaza pe returul conductelor de incalzire.52 mm.orizontala la etajele D. Distributia este realizate din tevi de PPR pentru incalzire izolate cu diametre cuprinse intre ∅ 20 x 3. Distributia agentului termic se face in tavanul fals. iar coloanele fiind amplasate in ghena tehnica verticala. Agentul termic pentru reteaua de radiatoare este apa curata avand o temperatura de 70°C pe tur. Pentru racirea incaperilor cu destinatie de laborator si birou se vor prevedea unitati de racire tip split. respectiv de 50°C pe retur. pentru diametri mai mari de Dn50 se face trecerea la tevi de otel (teava neagra).5) Dn 40 (Cu Ø42x1. In punctele cele mai inalte ale instalatie se vor monta aerisitoare automate.5) Dn 32 (Cu Ø35x1. termostat de camera si unitate de racire exterioara. crt 1 Diametrul conductei [mm] Dn 15 (Cu Ø15x1) (Cu Ø18x1) Dn 20 (Cu Ø22x1) Dn 25 (Cu Ø28x1.4 mm si ∅ 75 x 1. iar in punctele cele mai joase ale instalatiei se vor monta robinete de golire. Toate conductele de distributie din interiorul cladirii sunt izolate termic cu tuburi de izolatie realizate din elastomeri (spuma de cauciuc). Conductele de otel se vor proteja cu doua straturi de grund. E1. In apropierea compensatoarelor tip U.5) Dn 50 (Cu Ø54x2) Dn 65 Grosimea izolatiei [mm] 13 2 3 4 5 6 7 13 13 19 19 19 32 Compensarea dilatatiilor se va realiza prin schimbari de directie si lire de dilatare in forma de „U”. rezistente la foc si impermeabile la apa cu urmatoarele dimensiuni: Nr . Unitatile de racire vor fi prevazute cu ventilator de recirculare. Pagina 18 din 34 . De asemenea. Pe compensatoarele in forma de U nu se prevad suporturi fixe. la plecarea din distribuitor.

5) Dn Ø54x2) Dn 65 15 (Cu (Cu 2 3 4 5 6 7 20 25 32 40 50 (Cu (Cu (Cu (Cu (Cu 1. crt 1 Diametrul conductei [mm] Dn Ø15x1) Ø18x1) Dn Ø22x1) Dn Ø28x1.25 Pagina 19 din 34 .5) Dn Ø42x1.5 2.Reteaua de distributie principala va fi pozata pe suporti comuni cu celelate instalatii.5 2 2. distanta intre acestie nu trebuie sa fie mai mare decat valorile indicate in tabelul de mai jos: Nr .75 3 3 Distanta intre suporti [m] 1.5) Dn Ø35x1.

Pentru grupurile sanitare se va face o intalatie de ventilatie locala de evacuare a aerului viciat. iar pentru tubulaturile rectangulare sustinerea se va realiza cu ajutorul tijelor filetate si a lanturilor. fiind alese in asa fel incat pierderea de presiune la debitul maxim vehiculat sa nu depasesca 10 Pa. Debitele de aer evacuat din spatiile grupurilor sanitare s-a stabilit conform normativelor in vigoare: • WC 100 m³/h • Lavoar 50 m³/h Debitul aspirat din fiecare grup sanitar este de 150 m³/h. Distanta maxima dintre doua sustineri nu trebuie sa depaseasca 2 m pentru tubulaturile cu perimetrul sectiunii mai mic de 1600 mm si 1. dar care va fi descris la capitolul „Laboratoare”. pentru separarea grupului in caz de necesitate. Grilele de transfer sunt montate in usi si sunt fabricate din aluminiu. respectiv pentur corpul de birouri un debit de 900 m³/h. Pagina 20 din 34 . rezultand un debit total al ventilatorului de aspiratie aferente corpului de laboratoare de 1200 m³/h. Prin aceasta metoda se va tine in depresiune spatiile cu destinatii de grupuri sanitare. la care va fi racordat tubulaturile de aspiratie de la fiecare grup sanitar in parte. iar pe tubulatura principala de aspiratie ce pleaca de la fiecare grup sanitar se va prevedea o clapeta de inchidere manuala. Se va prevedea si o clapeta de sens pe aspiratia ventilatorului.C. Se vor prevedea astfel guri de aspiratie. exceptie facand laboratoarele prevazute cu hote de extcractie si camerele de reactivi. Aerul de compensare este aspirat din spatiile invecinate prin intermediul grilelor de transfer. Se va prevedea o instalatie de ventilatie numai pentru grupurile sanitare ale cladirii. evitandu-se patrunderea aerului dinspre aceste incaperi spre celelalte. INSTALATII DE VENTILARE. Pe racordul catre fiecare gura de aspiratie s-a prevazut o clapeta de reglaj manuala. montate in usile de acces. Aspiratia aerului viciat se va face prin intermediul unei coloane verticale de tubulatura.5 m pentru tubulaturile cu perimetrul sectiunii mai mare de 1600 mm. clapete de reglaj manuale siun ventilator turela montat pe terasa. care vor avea un sistem separat de ventilatie.1 INSTALATII DE VENTILARE A GRUPURILOR SANITARE. Sustinerea tubulaturii de ventilatie se va realiza cu ajutorul colierelor de prindere si a tijelor filetate pentru tubulaturile circulare. C.

tinind seama de tipul cladirii si regimul de furnizare al apei.Spalatoare laboratoare .Dus – 1 buc . Debitul de calcul de apa rece se va determina pe baza sumei de echivalenti al punctelor de consum.Grup de pompare 4 m³/h si ∆p=5 bar: 1 buc . 5 µS/cm/75% eficienta din functionare/ la 15 °C temperatura apei de alimentare: 1buc . s-a prevazut cate un dus de urgenta pentru fiecare laborator din departamentul chimie/fizica/bilogie.Rezervor apa ultrapura inox AISI 316 + filtru aer hepa 1buc .Grup de pompare 4 m³/h si ∆p=5 bar: 1 buc . D.INSTALATII SANITARE SI CANALIZARE INTERIOARA.Lavoare – 14 buc .3. Solutii tehnice de instalatii necesare functionarii laboratoarelor. pentru: .Sterilizarator UV 4.Sterilizarator UV 4. Dimensionarea conductelor de apa rece si calda pentru consum menajer s-a facut conform STAS 1478-90.Electrodeionizare 3 m³/h: 1 buc . tinind seama de tipul cladirii si regimul de furnizare al apei la o temperatura de 60°C.45 buc Conform normativelor in vigoare.Filtru mecanic grosier 25 µm: 2 buc .Filtru carbune activ 5 m³/h: 1 buc . dispusa in spatiu tehnic din cadrul demisolului.Statie reglare PH: 1 buc . D.3.Grup de pompare 5 m³/h si ∆p=5 bar: 1 buc .Instalatie eliminare CO2 din apa demineralizata 5 m³/h: 1buc . Apa calda de consum este asigurata de la centrala termica. AC SI REC.Dedurizator 5 m³/h: 1 buc .1.Filtru mecanic fin: 2 buc . Alimentarea cu apa rece si apa calda de consum menajer a laboratoarelor se va face din reteaua de distributie interioara a intregii cladiri.5 m³/h: 1 buc . Pagina 21 din 34 .Automatizare: 1 buc Debitul de calcul de apa calda menajera s-a determinat pe baza sumei de echivalenti al punctelor de consum. Spalatoarele din fiecare laborator va fi alimentat atat cu apa rece de comsum menajer de la statia de tratare apa din spatiul centralei termice.5 m³/h: 1 buc . INSTALATII SANITARE INTERIOARE: DISTRIBUTIA AR. Astfel ca s-a prevazut o statie de demineralizare formata din: .Vas WC – 14 buc .Filtru mecanic grosier 150 µm: 2 buc .Filtru mecanic fin 2 µm: 2 buc .Rezervor tampon apa bruta 9 m³: 1 bucata .Pisoare – 7 buc . pentru spalare in cazurile de contact cu substantele chimice. cat si cu apa rece demineralizata de la statia de demineralizare din spatiul tehnic de la demisol.5 m³/h permeat rezultat la aprox.

Obiectele sanitare se racordeaza la conductele de legatura prin intermediul racordurilor flexibile de diametru corespunzator.4. D. La trecerea conductelor prin pereti si plansee se vor prevedea tuburi protectoare din tevi de otel avind diametrul cu o dimensiune mai mare decit conducta protejata. Pagina 22 din 34 . Pentru pozarea tevilor se utilizaeaza suporti si bratariri de prindere conform diametrelor conductelor. Evacuarea apelor uzate de la laboratoare departamentului chimie/fizica/biologie se va face separat fata de canalizarea menajera si pluviala. apa calda menajera si recirculare vor fi supuse la urmatoarele incercari: • incercarea la etanseitate la presiune la rece • incercarea de functionare Instalatia de apa calda menajera se va supune suplimentar la incercarea de etanseitate si rezistenta la cald. teava de distributie si robineti de inchidere. Conductele vor fi izolate termic cu izolatie de (9 – 22) mm in functie de diametrul conductelor. atat pentru grupurile sanitare de pe fiecare nivel cat si pentru obiectele sanitare din laboratoarele departamentului chimie/fizica/biologie. Pe compensatoarele in forma de U nu se prevad suporturi fixe. Montarea obiectelor se face conform STAS 1504 – 85. Sistemul de recirculare va fi prevazut pentru traseul apei calde menajere cuprins intre boiler si consumatorul cel mai indepartat al retelei. Instalatiile de apa rece. Preluarea dilatarilor conductelor de apa calda se va realiza prin schimbari de directie si lire de dilatare in forma de „U”. respectiv recirculare. In apropierea compensatoarelor tip U. apa calda si recirculare. Pentru limitarea risipei de apa. se prevad suporturi mobile cu ghidaje laterale.2. Punctele cele mai de jos ale instalatiei vor fi prevazute cu robineti de golire.Prepararea apei calde menajere a fost descrisa mai sus in la punctul A. format din pompa de recirculare. Calculul hidraulic s-a realizat in functie de debitul de calcul in ipoteza unui regim de curgere turbulent. apa calda menajera si recirculare se vor realiza din conducte de polipropilena reticulata PPR. Fiecare grup sanitar si laborator va fi prevazut cu o usita de vizitare cu robineti de izolare pentru apa rece. INSTALATIA DE CANALIZARE INTERIOARA AFERENTE LABORATOARELOR. apa rece menajera. calda. iar pe verticala distributia se face prin intermediul coloanelor montate in ghene mascate si prevazute cu guri de vizitare. pentru tevile de apa rece impotriva condensului. cu o distributie principala fiind facuta la nivelul tavanului fals de parter. Se va adopta o schema inferioara de alimentare cu apa rece. si izolatie de (9 – 22) mm in functie de diametrul conductelor. amplasate de ambele parti ale compensatorului. Conductele de apa rece demineralizata. pentru tevile de apa calda si recirculare. precum si pentru evitarea stagnarii si racirei apei calde menajere se va realiza un sistem de recirculare. Fiecare laborator din cadrul departamentului chimie/fizica/biologie va fi dotat cu cate un spalator. Fiecare teava de distributie orizontala se va fi prevedea cu robinet de inchidere.

Dupa tratare. Dupa efectuarea montajelor si inaintea efectuarii umpluturilor. E. Puterea totala de racire asigurata de utilajul de racire este Pr=56 kW. montat pe terasa exterioara a cladirii. Calculul necesarului de frig s-a realizat in conditiile de racire a aerului proaspat de la temperatura de 35 °C la temperatura de introducere 16 °C. Statia de tratare si neutralizare ape uzate laboratoare va fi amplasat in incinta obiectivului. Asigurarea agentului de racire cu temperatura de 7°C/12°C se va face de la un agregat de racire apa-aer. iar asigurarea agentului de racire se va face de la agregatul de racire montat pe acoperisul cladirii.1. prin prelungiri ale coloanelor de curgere deasupra terasei si prin intermediul aeratoarelor cu membrana. acolo unde ventilatia naturala nu este posibila.1 CENTRALA DE FRIG. Dimensionarea instalatiei interioare de evacuare a apelor uzate menajere s-a realizat conform STAS 1795-87. pentru a impiedica patrunderea apei. Racordarea conductelor de legatura la coloane sau direct la colectoarele orizontale (dupa caz). Agregatul de racire functioneaza modulat in functie de gradul de incarcare. amplasata in camera tehnica de la demisolul cladirii. In vederea crearii posibilitatii de vizitare se vor prevedea piese de curatire pe fiecare coloana la fiecare nivel.. imbinate cu mufa si garnituri din cauciuc. Pagina 23 din 34 . Ventilarea instalatiei de canalizare se asigura prin conducte de PP φ 50 mm. Apele uzate provenite de la laboratoare vor fi colectate separat si vor fi trecute printr-o statie de tratare si neutralizare. Preluarea dilatarilor se va face de catre mufa fiting-ului ce face legatura cu tubul de canalizare. Descrierea centralei termice a fost facuta mai sus la punctul B.Evacuarea apelor uzate din incinta laboratoarelor de cercetare din cadrul departamentului chimie/fizica/biologie se va face prin intermediul sifoanelor obiectelor sanitare si al sifoanelor de pardoseala. in cazul reteleor sub cota 0. zapezii etc.00. care este comuna si pentru tratarea apei de umplere a circuitului de incalzire. respectiv inchiderea ghenelor si a tavanelor false se efectueaza proba la etanseitate si proba de functionare. Conductele de legatura si coloanele se vor executa din tuburi de PP pentru canalizari interioare. Umplerea circuitului de racire se va face de la o statie de tratare a apei din centrala termica montata la demisolul cladirii. Agregatul pentru producerea agentului de racire este chiller cu compresor surub. apele uzate de la laboratoare vor fi colectate de canalizarea exterioara a orasului. E. impreuna cu apele uzate menajere si cele meteorice. φ 75 mm sau φ 110 mm. plansee si fundatii se vor respecta conditiile tehnice impuse la instalatiile de alimentare cu apa. se face prin intermediul ramificatiilor si al coturilor la 45°. La exterior in capatul tubulaturii de ventilatie a retelei de canalizare se vor prevedea caciuli de protectie. INSTALATII TERMICE Asigurarea agentului termic de incalzire se va face de la centrala termica. La trecerile prin pereti. Pentru pozarea ingropata se vor respecta conditiile tehnice impuse la conductele de canalizare exterioara. Fixarea coloanelor de elementele de rezistenta ale cladirii se va face cu bratari de prindere cu inel de cauciuc.

cat si pe traseul de distributie principal. In cazul pozarii in interiorul cladirii grosimea izolatiei este data in tabelul de mai jos.Supapa de siguranta . pentru evitarea inghetului pe timp de iarna.6 mCA . Utilajul de racire va fi prevazut cu un modul hidraulic format din: .Doua vase de expansiune cu un volum de 8l . formate din unitate interioara si unitate exterioara de racire. Diametrul Grosimea Pagina 24 din 34 . In punctele cele mai inalte ale instalatie se vor monta aerisitoare automate.Pompa de circulatie cu un debit nominal de 13.2 m³/h si ∆p=10. Unitatile de racire vor fi prevazute cu ventilator de recirculare. Pentru racirea laboratoarelor se vor prevedea unitati de racire tip split.Vas tampon cu un volum util de 320 l . Reglajul temperaturii la bateria de racire se va face cu ajutorul vanei cu 3 cai de amestec montata pe retur. din cauza amplasarii in exterior a agregatului. robinet coltar termostatat cu cap termostatic pe tur si robinet detentor pe retur. Toate conducte din otel vor fi protejate anticoroziv. Sunt echipate cu ventil manual de dezaerisire. robinet de golire. rezistente la foc si impermeabile la apa cu urmatoarele dimensiuni: Nr. Alimentarea radiatoarelor se face printr-un sistem bitubular din reteaua de distributia a agentului termic descrisa la capitolul B2. izolate termic cu elastomeri (spuma de cauciuc). Toate conductele de distributie din interiorul cladirii sunt izolate termic cu tuburi de izolatie realizate din elastomeri (spuma de cauciuc). Pentru un reglajul hidraulic s-au prevazut vane de echilibrare hidraulica atat pe traseele de distributie orizontala de la etaje. la plecarea din distribuitor. amplasata pe acoperisul cladirii. iar in cazul pozarii in exterior conductele se vor proteja cu izoalatie din vata minerala de 50 mm protejate la exterior cu tabla de aluminiu.Armaturi Tevile de transport agent de racire vor fi din otel conform SR EN 10216. E. Incalzirea si racirea aerului proaspat pentru laboratoarele prevazute cu hote se face in centrala de tratare a aerului. termostat de camera si unitate de racire exterioara. Radiatoarele se vor monta in console pe perete pe cat posibil in dreptul ferestrelor.2 INCALZIREA. Temperatura agentului de racire asigurat de agregatul de racire va fi de maxim 7°C/12°C. Pentru montarea tevilor se vor prevedea bratari de prindere conform diametrelor conductelor. RACIREA INCAPERILOR SI DISTRIBUTIA AGENTULUI TERMIC.Agentul termic racit va fi apa cu glicol 35 %. Vanele de echilibrare hidraulica se monteaza pe returul conductulor de incalzire. Reteaua de distributie a agentului termic catre bateriile de incalzire se face prin intermediul tevilor de otel (teava neagra) izolate corespunzator pozitiei de pozare. tur/retur. Incalzirea incaperilor cu destinatia de laborator de cercetare se va realiza cu ajutorul radiatoarelor din otel. Reglajul temperaturii la bateria de incalzire este in functie de temperatura aerului introdus si se va face cu ajutorul vanei cu 3 cai de amestec montata pe tur si pompa de circulatie montata intre vana de amestec si bateria de incalzire.

2) 2 Dn 20 (PPR 32 x 13 5.conductei [mm] izolatiei [mm] Dn 15 (PPR 25 x 13 4. In punctele cele mai inalte ale instalatie se vor monta aerisitoare automate. iar in punctele cele mai joase ale instalatiei se vor monta robinete de golire. In apropierea compensatoarelor tip U. Pe compensatoarele in forma de U nu se prevad suporturi fixe. crt 1 Pagina 25 din 34 .5) 7 Dn 65 32 Compensarea dilatatiilor se va realiza prin schimbari de directie si lire de dilatare in forma de „U”. amplasate de ambele parti ale compensatorului.5) 6 Dn 50 (PPR 75 x 19 12. se prevad suporturi mobile cu ghidaje laterale.4) 5 Dn 40 (PPR63 x 19 10.4) 3 Dn 25 (PPR 40 x 13 6.4) 4 Dn 32 (PPR 50 x 19 8.

Nise biologice cu flux laminar cu debitul de 750 m³/h: 2 buc Nisele de aspiratie sunt prevazute ce ventilator de aspiratie. ventilator cu convertizor de frecventa pentru circulatia aerului. S-a prevazut o instalatie de ventilatie pentru laboratoarele de cercetare care au prevazute hote sau nise de aspiratie. astfel incat sa se asigure debitul de aer necesar de compensare in cazul functionarii acestora. La alegerea si pozitionarea anemostatelor se va tine cont de viteza la iesire din anemostat. Pentru incalzirea aerului pe perioada de iarna centrala de tratare va fi dotata cu o baterie de incalzire cu o putere de 78 kW respectiv pentru racirea aerului pe perioada verii centrala va fi echipata cu o baterie de racire cu o putere de 56 kW. In cazul in care se porneste hota din laborator. baterie de incalzire. aceasta va trece pe o treapta minima de functionare. Pentru aceasta s-a prevazut o centrala de tratare a aerului montata pe terasa exterioara cladirii. F. aspiratia se va face cu ajutorul hotelor si niselor de aspiratie. pentru a asigura debitul maxim necesar camerei respective. Mentinerea debitelor stabilite se va realiza cu ajutorul clapetelor servomotorizate de debit variabil. astfel incat sa fie influentata acuratetea masuratorilor. clapetele servomotorizate vor fi prevazute si cu intrerupator manual ON/OFF/Max/Min montat pe peretele fiecarei incaperi pe care o deserveste clapeta respectiva. EN779). se va prevedea o filtrare corespunzatoare. clapeta servomotorizata va trece pe regimul maxim de functionare. Inainte de refularea aerului viciat in exterior de la hotele laboratoarelor de cercetare. Treapta minima de functionare s-a considerat 10% din debitul total al camerei respective. Conform celor mentionate mai sus. centrala de tratare a aerului va functiona pe o treapta minima de 10 % din capacitatea maxima. Unitatile terminale si nisele de aspiratie vor fi alese in asa masura incat sa nu se depaseasca pragul de zgomot de 35 dB(A).Nise chimice cu debitul de 1500 m³/h: 3 buc . Stabilirea debitelor de aspiratie pentru fiecare camera in parte s-a facut conform debitului de aspiratie a hotelor si niselor din camera respectiva.1 INSTALATII DE VENTILARE A LABORATOARELOR.Nise cu palnie avand debitul de 750 m³/h: 2 buc . Centrala de tratare a aerului va avea in componenta: filtre de aer (pe refulare filtru tip sac clasa F5 conf. instalate pe tubulatura de refulare din fiecare camera.F. Pagina 26 din 34 . Convertizorul de frecventa este necesar pentru a se asigura debitul de aer proaspat strict necesar pentru fiecare camera. INSTALATII DE VENTILARE. Fiecare nisa va fi racordata la o retea de distributie a aerului viciat si vor fi refulate spre exterior cu ajutorul unui ventilator de aspiratie montat pe acoperisul cladirii. reducandu-se consumul de energie prin functionarea ventilatoarelor. Pentru introducerea aerului in incaperi se vor folosi anemostate de refulare cu plenum. iar dupa incheierea functionarii hotei. Pentru siguranta. Hotele prevazute pentru laboratoarele de cercetare sunt de tipul: . Centrala de tratare a aerului va asigura doar introducerea aerului in incaperi. Funtionarea si automatizarea clapetelor servomotorizate instalate pe ramura de refulare se va face in functie de functionarea hotelor din interiorul laboratoarelor. baterie de racire si atenuatoare de zgomot. EN 779 si pe aspiratie un filtru tip sac clasa G4 conf. in cazurile in care functionarea tuturor hotelor de aspiratie este oprita. Centrala de tratare a aerului va fi in regim de 100 % aer proaspat. Debitul de refulare este Qref=6000 m³/h.

Pentru fiecare camera de reactivi se va face o intalatie de ventilatie locala de evacuare a aerului viciat. Debitul de aer aspirat din fiecare camera reactivi va fi de 400 m³/h. De asemenea se va prevedea si o clapeta de sens pe aspiratia ventilatorului. Aerul proaspat introdus va fi aer filtrat. pentru separarea acesteia in caz de necesitate. cat si de la nise spre exterior se va realiza prin intermediul tubulaturii rectangulare si circulara (tabla galvanizata) montata mascat la nivelul tavanului fals. Pagina 27 din 34 . de la care se vor racorda tubulaturile de distributie orizontale pentru fiecare camera reactivi. 28±1 °C in cazul sezonului rece de iarna. Se va realiza o distributie verticala prin intermediul coloanelor verticale. Racordarea elementelor terminale se realizeaza cu tubulatura flexibila. si va fi introdus direct in incapare prin intermediul anemostatelor. Sustinerea tubulaturii de ventilatie se va realiza cu ajutorul colierelor de prindere si a tijelor filetate pentru tubulaturile circulare. iar pe tubulatura principala de aspiratie ce pleaca de la fiecare camera reactivi se va prevedea o clapeta de inchidere manuala. iar pentru tubulaturile rectangulare sustinerea se va realiza cu ajutorul tijelor filetate si a lanturilor. clapete de debit constant si ventilatilatoare axiale cu montaj pe tubulatura. Se va realiza o distributie verticala prin intermediul coloanei verticale. amplasate in ghena tehnica. Aerul de compensare este aspirat din spatiile invecinate prin intermediul grilelor de transfer. Temperatura de refulare a aerului proaspat in incapere este : 16±1 °C in cazul sezonului cald de vara.Distributia aerului de la centrala de tratare a aerului spre unitatile terminale. Se vor prevedea astfel guri de aspiratie. evitandu-se patrunderea aerului dinspre aceste incaperi spre celelalte. fiind alese in asa fel incat pierderea de presiune la debitul maxim vehiculat sa nu depasesca 10 Pa. Aerul evacuat din aceste incaperi va fi refulat la exterior pe fatada cladirii prin intermediul unei grile. Tubulatura care va deservi instalatia de evacuare va fi din polipropilena rezistenta la acizi. de la care se vor racorda tubulaturile de distributie orizontale de la nivelul laboratoarelor. Fiecare camera de reactivi va fi prevazuta cu un ventilator axial din polipropilena montat pe tubulatura de aspiratie.5 m pentru tubulaturile cu perimetrul sectiunii mai mare de 1600 mm. Distanta maxima dintre doua sustineri nu trebuie sa depaseasca 2 m pentru tubulaturile cu perimetrul sectiunii mai mic de 1600 mm si 1. montate in usile de acces. Prin aceasta metoda se va tine in depresiune spatiile camerelor reactivi. Pentru evitarea aparitiei condensului tubulatura de refulare se va izola cu izolatie realizata din elastomeri (spuma de cauciuc). Grilele de transfer sunt montate in usi si sunt fabricate din aluminiu. incalzit. rezistente la foc si impermeabile la apa cu urmatoarele cu grosime 9 mm. iar pentru tubulaturile situate la exterior se va recurge la izolarea atat a tubulaturii de refulare cat si cea de aspiratie cu izolatie din vata minerala cu grosime de 50 mm protejata cu tabla de aluminiu. Pentru asigurarea regimului fluctuant de functionare ventilatorul centralei de tratare a aerului si ventilatorul de aspiratie hote vor fi dotate cu convertizor de frecventa. amplasate in ghena tehnica. Pe racordul catre fiecare gura de aspiratie s-a prevazut o clapeta de debit constant manuala.

care va fi amplasata in spatiul tehnice de la demisolul cladirii.G.Compresor cu surub cu un debit de 3720 l/min . In conformitate cu tema si planurile aferente s-au dimensionat instalatiile de distributie a gazelor tehnice constand in urmatoarele : A.Vas de 1500 l Asigurarea Vac se va face cu ajutorul unei instalatii de vid tehnic. N2 (azot) si apa demineralizata. Statia de aer comprimat va fi formata din: . Puncte de conectare si utilizare a gazelor tehnice C.Presiune limita 1 mbar .Sistem de filtrare .Compresor cu surub cu un debit 1005 l/min .Dispozitiv de comanda . care va fi compusa din: .Generator N2 cu un debit minim de 21. Aceasta va avea in dotare urmatoarele componente: Filtru mecanic grosier 150 µm: 2 buc Rezervor tampon apa bruta 9 m³: 1 bucata Grup de pompare 5 m³/h si ∆p=5 bar: 1 buc Dedurizator 5 m³/h: 1 buc Filtru carbune activ 5 m³/h: 1 buc Filtru mecanic grosier 25 µm: 2 buc Pagina 28 din 34 .Zgomot sub 50 dB(A) Asigurarea azotului N2 se va face cu ajutorul unei statii de producere azot. Instalatie de fluide tehnice B. cu respectarea standardelor si normativelor in vigoare. Tablou de monitorizare si alarmare a functionarii b. montata in spatiul tehnice de la demisolul cladirii.Vas acumulare si stocare azot 270 l Azotul va fi produs cu o puritate de circa 99.INSTALATII FLUIDE TEHNICE Se va prevedea o instalatie de fluide tehnice pentru racordarea la reteaua a fiecarui laborator in parte. Asigurarea apei demineralizate se va face cu ajutorul unei statii special prevazute in acest sens. Gazele tehnice necesare functionarii laboratoarelor in conditii optime sunt: AC(aer comprimat).Unitate de uscare aer .4 Nm³/h . Monitorizare si alarmare gaze tehnice a.Vas de acumulare aer de 3000 l . Vac (vacuum). Instalatia de vid tehnic va avea urmatoarele date tehnice: .995%. care va fi montata in spatiul tehnic de la demisolul cladirii. Tablou de monitorizare si alarmare de urgenta Asigurarea AC se va realiza prin prevederea unei statii de aer comprimat.Debit 3000-3200 l/min .

In interior retelele de conducte se vor poza aparent pe console metalice.5 m³/h: 1 buc Automatizare: 1 buc Distributia gaze tehnice se va realiza prin coloane principale verticale montate in ghene tehnice special prevazute. la fiecare nivel cu gaze tehnice. In interiorul incaperii se vor prevedea console de distributie. iar pentru celelalte gaze tehnice conducta montata va fi fara panta. in cazul in care se doreste alimentarea locala.5 m³/h permeat rezultat la aprox.8 m la conductele de pana la 28x1.3% in sensul de curgere al agentului.3. iar distributia la fiecare nivel in parte se va face prin trasee orizontale montate in tavanul fals. Distantele intre reazemele mobile este de 0.5mm. Imbinarile se vor realiza prin sudura cu aliaj de argint. Amplasarea punctelor de alimentare cu gaze tehnice se face tinand seama de instalatiile si aparatele folosite la in cercertare din cadrul fiecarui laborator in parte.5 m³/h: 1 buc Electrodeionizare 3 m³/h: 1 buc Rezervor apa ultrapura inox AISI 316 + filtru aer hepa 1buc Grup de pompare 4 m³/h si ∆p=5 bar: 1 buc Filtru mecanic fin 2 µm: 2 buc Sterilizarator UV 4. De la traseele orizontale se vor racorda fiecare laborator in parte.9 m la cele de 35x1. Imbinarile se vor realiza la cel putin 3 m distanta fata de incrucisari cu alte retele. in interiorul ghenei de distributie verticala se va prevedea un panou monitorizare si racord pentru butelii.8 m.5 mm si 0. iar suplimentar pentru circuitul de aer comprimat se va prevedea si o purjare. Pagina 29 din 34 . Armaturile folosite sint de costructie speciala din otel inoxidabil. La conductele de transport degresarea se va face atit inainte cit si dupa montare. Se va adopta solutia racordarii la laboratoare cu toate gazele necesare. care sa depaseasca suprafata elementului de constructie in ambele sensuri cu cel putin 5 mm si sa fie cu cel putin doua dimensiuni mai mare fata de conducta protejata. Prinderea se va face cu bratari de prindere. Resturile ramase pe partea exterioara a lipiturii vor fi inlaturate. 5 µS/cm/75% eficienta din functionare/ la 15 °C temperatura apei de alimentare: 1buc Instalatie eliminare CO2 din apa demineralizata 5 m³/h: 1buc Statie reglare PH: 1 buc Grup de pompare 4 m³/h si ∆p=5 bar: 1 buc Filtru mecanic fin: 2 buc Sterilizarator UV 4. La pozarea in exterior distantele intre punctele mobile este de 0. Pe alimentarea principala a fiecarei retele se va prevedea cate un robinet de separatie. astfel incat sa se elimine constrangerile care pot aparea legate de schimbarea destinatiei incaperii. La fiecare nivel. Se va evita montarea conductelor de distributie in zona unde exista pericolul de lovituri mecanice. Retelele de conducte pentru aerul comprimat se vor monta cu panta de 0. iar pentru fiecare gaz tehnic in parte se va prevedea o vana de inchidere automata si cu un senzor de detectia a scurgerilor accidentale. iar in capete vor avea robineti de purjare. Trecerile prin pereti si plansee ale conductelor se vor face in tevi de protectie. Montarea armaturilor se face fara a supune tevile la tensiuni.

Nu se vor utiliza materiale care prezinta defecte.1 MN/mp si 0. Tevile de otel inox de puritate inalta vor fi conforme cu Standardul 13348:1998 privind puritatea.1 MN/mp (≈ 1 kgf/cmp). degresate. Exploatarea instalatiilor de oxigen trebuie facuta de personal calificat. . reteaua conductelor de oxigen trebuie sa fie degresata prin spalare cu tetraclorura de carbon (CCl4). Robinetele de trecere vor fi deschise. Toate conductele vor fi legate la pamant. Inainte de a fi data in exploatare. Intre coloanele de alimentare si distributiile de nivel se vor monta robineti pentru sectionare. tevile vor fi protejate de patrunderea impuritatilor prin dopuri montate la capete. fara pelicula de oxid de cupru.5 ori presiunea de lucru (de regim) insa cel putin 0. Se va prevedea un panou de monitorizare. incat oxigenul. Se va urmari ca 24 de ore presiunea din retea sa nu scada. debitate la dimensiuni fixe si inchise ermetic la ambele capete.Proba de etanseitae se executa cu agentul vehiculat la presiunea de lucru. Pagina 30 din 34 . Tevile va fi insotita de Certificate de standard pentru acest tip de aplicatie si va fi inscriptionata conform SR EN 13348. Nu se admit pierderi de gaz peste 1% din volumul initial pentru conducte cu presiunea de lucru pana la 0. sa ramana constant la presiunea de regim in reteaua de conducte. Aceasta proba se face cu aer comprimat sau cu apa.Proba de rezistenta a retelei de conducte la presiunea de 1. Pe toata perioada lucrarilor. decapate. Tevile pentru aerul comprimat si vacuum vor fi realizate din cupru medical degresate. urmand ca in aceasta situatie toate prizele de oxigen si colectorul sa fie inchise. care sa cunoasca normele de tehnica securitatii si protectia muncii specifice acestor tipuri de instalatii. Inainte de probare instalatia este suflata cu azot comprimat. Tevile necesara distributiei azotului va fi din tevi otel inox de puritate inalta fara continut de arseniu. Dupa verificarea tuturor elementelor componente ale traseelor de gaze tehnice in vederea depistarii eventualelor defectiuni survenite in timpul montajului si remedierii lor. La executarea lucrarilor de instalatii de distributie a gazelor tehnice se vor utiliza numai materiale verificate in ce priveste respectarea conditiilor tehnice prevazute in proiect si corespondenta cu standardele sau normele interne in vigoare. se trece la efectuarea urmatoarelor probe: . Fitingurile vor fi din acelasi material cu al tevii si trebuie sa respecte aceleasi conditii de calitate si de imbinare. Conductele de apa rece demineralizata se vor realiza din conducte de polipropilena reticulata PPR. alarmare si control la parter destinat monitorizarii si alarmarii in cazul utilizarii gazelor tehnice. Tevile vor fi identificate pe tot traseul cu etichete adezive inscriptionate cu simbolul gazului si sensul de curgere. Imbinarile se verifica cu emulsie de apa si sapun.3% pentru presiuni mai mari.Toate schimbarile de directie se vor face cu curbe avind raza de curbura minima 5D. nu se admite folosirea coturilor. Dupa spalare resturile de solutie se indeparteaza cu ajutorul aerului fierbinte sau a vaporilor de apa insuflati pe conducta. in conformitate cu SR EN 737-3. Proba de etanseitate se va face astfel: se introduce in instalatie presiunea de 10 kgf/cmp.

Permite intreruperea alimentarii retelei de distributie cu gazul tehnic respectiv . . 4.La executia lucrarilor se vor respecta cu strictete instructiunile ISCIR si normele de tehnica securitatii.Manometru pentru fiecare gaz tehnic. Conector (NIST) de urgenta ce permite cuplarea directa a unei surse suplimentare (butelie) pentru alimentarea retelei in cazuri de urgenta (executare de lucrari de intretinere la statia centrala de gaze tehnice sau defectiuni ale acesteia).Unitatea de alarmare. Sistemul este conform EN 737-3. Toate lucrarile se vor executa cu mesteri autorizati . Cerinta C – securitatea la incendiu – conform prevederilor scenariului de siguranta la incendiu. Pagina 31 din 34 . Indica presiunea curenta in instalatie.Alimentare de urgenta (conform EN739:1998). . Carcasa metalica prevazuta cu incuietoare cheie. Echipamentul este compus din: . Sistemul “deschidere de urgenta” este realizat printr-un sistem de deschidere a usii. alarmarea sonora si vizuala in cazul depasirii limitelor admise a presiunii. Primeste semnal de la fiecare senzor de presiune. MONITORIZARE SI ALARMARE GAZE TEHNICE Tablou de monitorizare si alarmare a functionarii Panoul de alarmare va fi conectat la senzorii de presiune a tuturor surselor de gaze tehnice si va alarma acustic si vizual orice iesire a presiunii din parametri nominali. protectia muncii si protectia contra incendiilor in vigoare. STAS 2965 privind dimensionarea scarilor si treptelor. prin lovire cu pumnul. normativului NP051/2001 referitor la masurile pentru persoanele cu handicap locomotor si NP068 din 2002. Panoul va avea tasta de confirmare pentru oprirea temporara a alarmei acustice.Valva de inchidere pentru fiecare gaz tehnic.Carcasa metalica cu usa cu cheie si sistem “deschidere de urgenta”. Unitatea de alarmare va avea tasta de confirmare pentru oprirea temporara a alarmei acustice si tasta de testare a functionarii alarmei. Alarmarea se va face acustic si vizual. Masoara presiunea curenta in instalatie si transmite semnale catre unitatea de alarmare atunci cind presiunea iese din parametri de functionare normala. precum si intreruperea acestora in cazurile de urgenta. Tablou de monitorizare si alarmare de urgenta Tabloul se va monta pe fiecare nivel si este destinat monitorizarii permanente a presiunii fluidelor tehnice. . INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE Cerinta A – rezistenta si stabilitate – se vor respecta prevederile proiectului de structura. Panoul va avea lampa de test pentru confirmarea alimentarii cu energie electrica.calificati. .Senzor de presiune pentru fiecare gaz tehnic. Cerinta B – siguranta in exploatare – se respecta prevederile STAS 6131 privind dimensionarea parapetilor si balustradelor.

Se vor respecta cerintele impuse de : Normativ de siguranta la foc a constructiilor P. sursa de poluare o constituie autoturismele personalului. Normativul pentru proiectarea şi executarea instalatiilor de paratrasnet I. 107/1996. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor ca sursa de poluare pentru utilizatorii cladirii va fi rezultatul unui cumul de solutii privind realizarea arhitecturala si structurala a obiectivului recum si din dotarea acestuia cu instalatiile aferente astfel : Pagina 32 din 34 . prin activitatea pe care o desfasoara in incinte inchise si izolate fonic nu constituie o sursa de poluare cu zgomot si vibratii.20 -2000. B – izolarea hidrofuga – se respecta prevederile normativului NP040-2002. Cerinta F – protectia la zgomot – se respecta prevederile normativului C1252005 Noul obiectiv. Pompele si ventilatoarele sunt cu turatie variabila rezultand o economie de energie de minim 30% fata de motoarele fara convertizor de frecventa. astfel incat pierderile energetice datorate utilizarii necorespunzatoare si neeconomice sa fie reduse la minim.c. HGR 188/2002.Normativul pentru proiectarea şi executarea instalatiilor de încalzire centrala I.refacerea si protectia mediului – se respecta prevederile legilor 265/2006. normativele C107/1. conform specificatiilor din prezentul memoriu. 331/1999.2.a. Constructia centralelor de aer va fi pentru clasa A de eficienta energetica. Cerinta E A – izolarea termica si economia de energie – se respecta OG 29/2000. 13-02. executarea şi exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor NP 086-05. şi 1500 V c. NP. stabilite de STAS 10009/1998. Prin grija antreprenorului general nivelul de zgomot se va incadra in limitele admisibile incintelor publice si rezidentiale aflate in mediul urban. Centrala de tratare a aerului este prevazuta ventilatoare cu convertizor de frecventa. Se va asigura un management corespunzator prin partea de proiectare al sistemului de ventilatie si conditionare a aerului.118-99. Mentionam ca obiectivul studiat inregistreaza un nivel de zgomot rezultat din efectul cumulativ al nivelului de zgomot produs de traficul intern si de traficul rutier. STAS 6472. Normativul pentru proiectarea. NP008 privind puritatea aerului.3.18/2-02.Normativul pentru proiectarea şi executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor I. pentru reducerea consumului de energiei electrice.I7. Ordinul MAI 80 /2009.Normele generale de aparare împotriva incendiilor . invatamant si spatii tehnice aferente. Cazanele prevazute sunt cu functionare in condensatie avand un randament de 108%. Normativul pentru proiectarea şi executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pâna la 1000 V c.4-2005 Se vor realiza izolatii termice corespunzatoare pentru toate traseele de conducte si tubulatura. In afara incintelor cu destinatia cercetare. STAS 6221 si STAS 6646 privind iluminarea naturala si artificiala. fara a se putea delimita zgomotul produs strict de activitatea obiectivului.02. OG 243/2000.NP 163/2007. B . Cerinta D A – igiena si sanatatea oamenilor – se respecta OMS nr.

Suplimentar tubulaturile vor fi izolate termic si fonic iar viteza aerului prin acestea nu va depasi valorile admise corespunzatoare spatiului pe care il deservesc . Constructia acestor echipamente va fi in sistem insonorizat.dimensionarea conductelor de distributie apa si a celor de canalizare va fi pentru viteze de curgere in regim turbulent in limitele impuse de normative. valoarea maxima admisa a nivelului de zgomot la 5 m fata de acestea. materiale utilizate in asociere pentru performantele ridicate pe toate frecventele sursei de zgomot.. nivelul de zgomot maxim admis ca rezultat cumulativ intre mediul exterior si sursele interne va fi intre 25 si 35 dB in functie de destinatia spatiului.conductele se racordeaza la echipamentele ce constituie sursa de vibratii prin racorduri elastice .cladirile vor fi izolate termic si fonic. in spatiu inchis fiind de 65 dB. in ghene si deasupra tavanului fals. . nivel situat sub cerintele normelor in vigoare.pentru echipamentele montate deasupra tavanului fals se va proceda la fonoizolarea locala deasupra tavanului fals. . Suplimentar alegerea traseelor de conducte de apa si canalizare va fi corespunzatoare. Amplasarea utilajelor va fi facuta pe postamente in constructia anti-vibranta cu strat de pluta si neopren suplimantar fiind echipate din fabrica cu suporti antivibranti cu arcuri. materialele utilizate prezentand o caracteristica fono-izolatoare corespunzatoare cerintelor normelor europene in domeniu . In urma acestor masuri de protectie la zgomot si impotriva vibratiilor.utilajele si echipamentele ce vor dota cladirile se vor amplasa in incaperi special destinate izolate acustic fata de spatiile adiacente. in dreptul echipamentului cu placi de vata minerala rigida si fibra de sticla.pe tubulaturile si centrala de aer vor fi prevazute atenuatoare de zgomot si racorduri elastice la racordarea intre acestea. Pagina 33 din 34 .

dotare ce cade in seama beneficiarului. cu pulbere tip ABC si CO2. Se vor respecta Legea 307 / 2006.5. 5. Se va dota centrala termica cu stingatoare cu spuma mecanica. tinind cont de Normele de dotare din Anexa 1 la Normele generale de aparare impotriva incendiilor si de Normativele P118-99 (conform Scenariului de securitate la incendiu) Masuri de protectia muncii si organizatorice Constructorul in executie si beneficiarul in exploatare vor respecta Normele republicane generale de protectia muncii si specifice industriei locale. MASURI PSI. In acest sens beneficiarul are obligatia sa numeasca personal propriu. DE PROTECTIA MUNCII SI PREVEDERI FINALE 5. Dispozitii de aparare impotriva incendiului specifice activitatii de baza." Prevederi finale: Se vor respecta Normele Republicane de Protectia Muncii aprobate cu Ordinul Ministerului Muncii si Ministerului Sanatatii nr.117/96. In executie si exploatare se vor respecta normale generale de aparare impotriva incendiilor in vigoare. Totodata exploatarea centralei termice se va face de catre personal calificat.S. Ing.3. Se vor respecta prevederile Regulamentului de Protectia si Igiena Muncii în Constructii elaborat de MLPAT şi aprobat cu HG 775/94. 5.T. Intocmit. si cu CO2 .I. Se vor intocmi de catre executant in colaborare cu beneficiarul si furnizorul de utilaje "Instructiuni de exploatare in C.2. Normele generale aparute cu OMAI 163 / 2007. 307 / 2006 si ale Normelor generale de aparare impotriva incendiilor aparut cu Ordin 163 / 2007. Beneficiarul in exploatare si constructorul in executie vor lua masurile impuse de prevederile Legii nr.Alex POTA Pagina 34 din 34 .34/75 şi 60/95. Se vor respecta Normele Specifice de Protectia Muncii pentru lucrarile de instalatii tehnico-sanitare si de încalzire nr. Se vor respecta toate indicatiile din cartile si fisele tehnice ale utilajelor si materialelor. Masuri P. care va fia utorizat de ISCIR. desemnat cu supravegherea si verifcarea tehnica a instalatiilor.1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful