Bolnavul cu peritonita acuta.

Rolul asistentei medicale in ingrijirea lui

MOTTO: “Medicina este o artă care vindecă uneori, uşurează adeseori şi consolează totdeauna”

CAPITOLUL I PERITONITA ACUTĂ Peritoneul este o seroasă foarte întinsă, în raporturi cu toate organele abdominale, cu o vastă reţea de vase sanguine, limfatice şi seruri, căreia i se conferă roluri fiziologice şi fiziopatologice foarte importante. Peritoneul intervine în procesele de apărare ale organismului, reacţionează printr-o exsudaţie abundentă, producere de fibră şi anticorpi care tind să limiteze infecţiile. Datorită poziţiei sale în plexurile nervoase, peritoneul constituie o suprafaţă interoceptivă, la cei mai variaţi excitanţi, ceea ce explică tulburările reflexe locale la distanţă şi generale, care apar în îmbolnăvirile acestei seroase. DEFINIŢIE Prin peritonită se înţelege inflamaţia peritoneului urmată de dezvoltarea unui sindrom patologic care impune un tratament adecvat cauzei ce a produs peritonita. CLASIFICARE După faza evolutivă – deosebim două feluri de peritonită: peritonita acută peritonita cronică

După localizare: peritonite apendiculare peritonite biliare peritonite urinare peritonite enterale (intestinale), etc. După modul de a se produce: peritonită localizată (circumscrisă) peritonită generalizată Deosebim două feluri de peritonită acută: peritonită acută localizată peritonită acută generalizată Peritonită acută localizată este acea formă în care mijloacele de apărare existente în cavitatea abdominală reuşesc să localizeze procesul infecţios în regiunea în care el a apărut. De exemplu: peritonita localizată de origine apendiculară (cunoscută şi sub numele de plastron) sau bloc apendicular, peritonită localizată de origine colecistică (plastrom colecistic), peritonită localizată din regiunea pelvină (pelviperitonită). Peritonita acută difuză (generalizată) este acea formă prin care se înţelege un sindrom infecţios complex, abdominal, determinat de pătrunderea în cavitatea peritonială a unor germeni patogeni cu virulenţă foarte crescută. ETIOLOGIE Pătrunderea germenilor patogeni în cavitatea abdominală se poate face pe mai multe căi: Prin perforarea unui organ cavitar datorită unui proces patologic al acestuia (eventualitatea cea mai frecventă) Apare în: ulcerul gastric sau duodenal perforat apendicită acută gangrenoasă perforată colecistită acută perforată ulceraţii şi perforaţii intestinale de diferite cauze gangrenarea unei anse intestinale infarctizate sau ocluzionale, etc. Prin perforarea unui organ cavitar, datorită unui traumatism care nu a deschis peretele abdominal (stomac, intestin, etc.). Acest tip de leziune este cunoscut sub denumirea de traumatism abdominal închis.

Prin infectarea peritoneului datorită unui agent vulnerabil (arme albe, glonte, schije, etc.) care deschide peretele abdomenului, lăsând ca peritoneul să fie expus unei infecţii cu germeni din afară. În cazul când agentul vulnerant a perforat un organ cavitar, peritonita se produce şi prin revărsarea conţinutului septic pe care îl conţine organul respectiv în cavitatea peritoneală. Acest tip de leziune se numeşte traumatism abdominal deschis. Prin disiminarea germenilor patogeni dintr-un proces abdominal, la început localizat şi apoi generalizat. Dintre acestea exemplificăm: apendicita acută localizată, care abcedează şi se deschide în cavitatea abdominală. Pelviperitonita acută localizată la început, dar care apoi se deschide în cavitatea mare a peritoneului. Prin însămânţarea peritoneului pe cale hematogenă (fixarea germenului şi evoluţia lui pe peritoneu la persoana care se află într-o stare septică). Pe cale genitală la femei: Constituţia specială a zonei genitale feminine este de aşa natură încât face ca vaginul să comunice prin intermediul cavităţii uterului şi al lumenului trompelor cu cavitatea peritoneală şi cu toate că aceste organe intermediare creează bariere împotriva infecţiilor, permite uneori transmiterea unei infecţii din vagin (gonococică sau de altă natură) la peritoneu. Aceasta poate apărea la persoanele tinere absolut nevaccinate contra infecţiilor, după primele contacte sexuale, dacă în timpul acestor contacte li s-a transmis un germene patogen (genococ, cocobacil, de obicei) sau după efectuarea unor manevre septice ale cavităţii uterine (în scop avortic, diagnostic sau terapeutic). Mecanismul de producere al peritonitei Din lupta dintre germenii patogeni pătrunşi în peritoneu şi elementele de apărare a organismului, existente în ţesutul reticuloendotelial de pe suprafaţa peritoneului şi a marelui epeplon, rezultă lichidul purulent care caracterizează peritonita. Acest lichid conţine mari cantităţi de toxine eliberate de către germenii patogeni. Toxinele irită pe de o parte peritoneul, determinând o reacţie peritonială dureroasă şi pe de altă parte, intră prin resorbţie în circulaţie determinând fenomenele toxice caractristice

în perforaţie. iradierea. Germenii patogeni se înmulţesc. sunt mai agresivi germenii anaerobi. Reacţiile peritoneului sunt de tip inflamator: secreţia seroleucocitară purulentă în prima fază însoţită de edem. boala cauzală. secundar inflamaţiei peretelui intestinal apare ileusul dinamic. Ea poate fi continuă şi stabilă sau cu exacerbări . viteza de înmulţire. sau poate fi de la început difuză. bilă. Factorii de gravitate în peritonită acută difuză sunt: terenul biologic al bolnavului. sediu (localizată sau difuză). suc intestinal. Toate aceste elemente au importanţă în diagnosticul etiologic al peritonitei. putere necrozată. Fiziopatologie Peritonita acută difuză rezultă din reacţia locală a peritoneului şi a viscerelor abdominale şi cea generală a întregului organism la acţiunea agresivă a germenilor microbieni şi a unor produşi în peritoneu. timpul scurs de la debutul peritonitei. Factorii de agresiune sunt reprezentaţi de: flora microbiană cu calităţile sale de virulenţă. endotoxine). difuzând într-o etapă ulterioară. produşi biologici: lichid gastric. evoluţia. paroxismele.peritonitei. Şocul toxico-septic reprezintă o componentă importantă în evoluţia şi prognosticul peritonitelor. Poate fi iniţial localizată. care are tendinţa să închisteze secreţia purulentă din peritoneu în diverse loje: aderenţele fibrinoase realizează uneori o veritabilă ocluzie mecanică. SIMPTOMATOLOGIE Au fost descrise: Semne funcţionale Durerea este primul semn care apare într-o peritonită acută. Trebuie precizate: modalitatea de debut (brutală sau nu). exudat muco-septic în a doua fază. starea de şoc toxico-septic. lichid colic. toxicitate (exotoxine. suc pancreatic. hiperemie şi infiltraţie edemoasă a tuturor viscerelor. se răspândesc şi în restul cavităţii peritoneale creând peritonita generalizată. agresivitatea florei microbiene şi a produşilor pătrunşi în peritoneu. Durerea este de obicei brutală. epiploanelor şi mezourilor.

apăsarea musculară este un semn mai precoce al peritonitelor. Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze produs iniţial prin ileus dinamic reflex. ulterior poate ţine de supraadăugarea unei ocluzii mecanice. de la lovitura de pumnal a inundaţiei peritoniale până la formele atenuate. a stazei gastrice şi a stării toxice. mai frecventă de tip toracic superior. Semnele fizice abdominale sunt fără valoare pentru precizarea diagnosticului. umăr.“semnul clopoţelului” (Mandel) dispariţia matităţii hepatice (semne de pneumoperitoneu) Ascultaţia abdomenului pune în evidenţă o linişte absolută (semn de pareză intestinală). Hiperestezia cutanată – constă în producerea unei senzaţii particulare dureroase atunci când se palpează tegumentele peretelui abdominal în zona organului afectat. durere la decomprimarea bruscă a peretelui abdominal după o apăsare progresivă (semnul Blumberg). Poate iradia în locuri diferite (hipogastru. Peretele abdominal cu tonus normal se lasă iniţial deprimat pentru ca bolnavul să simtă durerea şi să contracteze peretele. respiraţia este superficială. Peretele abdominal nu se lasă deloc deprimat prin apăsare. secundar peritonitei. Tuşeul rectal şi tuşeul vaginal provoacă o durere vie la apăsarea fundului de sac Douglas (ţipătul Douglas-ului) sau bombarea Douglas-ului care certifică prezenţa revărsatului peritonial. regiunea scapulară) de intensitate diferită. care se poate pune în evidenţă prin: Inspecţia abdomenului care arată: imobilizarea peretelui abdominal în timpul respiraţiei. atunci când sunt abundente la dezhidratarea bolnavului. . Vărsăturile frecvente sau biliare – pot contribui. Sughiţul întâlnit inconstant.paroxistice. Percuţia abdomenului poate arăta: percuţia dureroasă a abdomenului . de sac Douglos. În peritonitele hipertoxice se poate întâlni diareea. Palparea abdomenului este timpul cel mai important al examenului fizic şi relevă: contractarea abdominală reprezintă creşterea tonusului musculaturii pereţilor. este expresia iritaţiei diafragmului. Cel mai des semn este necontractarea peretelui abdominal. manevra fiind extrem de dureroasă.

tegumente teroase (pământii). umbra unui abces sau a unei mase tumorale. Lipsa de concordanţă dintre puls şi temperatură constituie un indice preţios de apreciere a gravităţii unei peritonite.5˚C. Facisului peritoneal îi sunt caracteristice şi următoarele: ochii încercănaţi. înspăimântat – cunoscut sub numele de facis peritoneal.Semne clinice generale au o valoare mai mult apreciativă asupra stării generale a bolnavului care poate prezenta: Creşterea temperaturii – 38. situate sub diafragmă. scade până când se instalează starea de şoc. Materialul necesar pentru efectuarea paracentezei: masă acoperită cu un câmp steril casoletă cu câmpuri sterile casoletă cu mănuşi sterile casoletă cu trocar gros cu diam. lenze arse. Starea generală: Bolnavul este palid. agitat.39˚C care poate lipsi în primele ore. imagini hidroaerice în ocluzia intestinală. calculi biliari sau urinari radioopaci. înfundaţi în orbite. lucioşi. de 3-4 mm . Tensiunea arterială – iniţial normală. Examenul radiologic pe gol poate evidenţia pneumoperitoneulsub formă de imagini clare. transpirat. Pulsul – poate fi normal sau accelerat concordat cu creşterea termică. Se face în scop explorator şi terapeutic. şi adesea îi este caracteristic “faciesul suferind”. Se puncţionează în zona mată şi dacă se extrage lichid se confirmă peritonită (în mod normal nu se extrage lichid din cavitatea peritoneală). Pentru diagnostic sunt utile şi puncţia abdominală precum şi peritoneoscopia. semilunare. anxioşi. Examene paraclinice Examen de laborator amilaza şi lipaza sunt moderat crescute în general glicemia creşte în acidoza diabetică şi în pancreatită ureea creşte în stări de dezhidratare leucocitoza este frecvent întâlnită şi prezintă uneori valori mari anemia obişnuită electroencefalograma este necesară pentru eliminarea diagnosticului de infarct miocardic. Puncţia abdominală sau paracenteza – reprezintă traversarea peretelui abdominal şi pătrunderea în cavitatea abdominală cu ajutorul unui trocar.

aşezat în regiunea lombară. tinctură de iod. pentru bandajarea abdomenului în timp şi după evacuarea lichidului tăviţă renală seringi de 2-5 ml sterile ace soluţie pentru dezinfecţia locului de elecţie (alcool.muşama şi traversă sub bolnav un vas gradat pentru colectarea lichidului un cearşaf împăturit în trei. alcool iodat) novocaină pentru anestezie locală casoletă mică cu comprese sterile două eprubete sterile (astupate) etichetate substanţe necesare pentru reacţia RIVALTA ace de siguranţă catetere sterile pentru evacuarea vezicii urinare când bolnavul prezintă tulburări de micţiune. determinarea cantitativă de albumină. Întregul instrumentar se pregăteşte pe o măsuţă acoperită cu un câmp steril şi se aduce în cameră numai în ultimul moment pentru a nu cauza stări de nelinişte bolnavului. Rolul asistentei în timpul puncţiei Asistenta va recolta probele sterile de lichid o cantitate de 100-200 ml pentru laborator (după ce medicul retrage mandrenul) examen citologic. se aplică tubul de cauciuc în prelungirea canulei şi se colectează lichidulo acistic în recipientul pregătit pentru acesta se observă starea generală a bolnavului şi se măsoară pulsul şi respiraţia dacă apar complicaţii se anunţă imediat medicul partea superioară a abdomenului se badijonează cu cearşaful împăturit (pentru ca deprimarea cavităţii abdominale să se facă brusc) şi se strânge progresiv . Masa cu instrumente se aşează cât mai aproape de bolnav. Puncţia se realizează la patul bolnavului după ce a protejat patul cu un paravan. Înainte de puncţie bolnavul va fi poziţionat în decubit dorsal cu trunchiul uşor ridicat.

se poate instala o hemoragie internă. . Restul lichidului se determină volumetric. determinarea calitativă de albumină. etc. La prima paracenteză se evacuează numai 4-5 litri de lichid. Lichidul se evacuează în timp de 1-2 ore se schimbă poziţia bolnavului.). Pregătirea (manipularea) lichidului evacuat prin puncţie pentru laborator Lichidul recoltat în eprubete sterile sau pe medii de cultură se aşează în termostat sau se aduc la laborator împreună cu încă 100-200 ml pentru diferite determinări de laborator cerute de medic în buletinul de recoltare (examen citologic prin centrifugare. În acest caz medicul va întrerupe puncţia şi se vor administra bolnavului substanţe analeptice. în diferite direcţii (dacă în timpul evacuării scurgerea se opreşte brusc) se introduce mendrenul neascuţit în trocar (când orificiul acestuia se acoperă cu o ansă intestinală sau flacoane de fibrină) se badijonează locul puncţiei cu tinctură de iod după ce medicul extrage trocarul se aplică un pansament steril se strânge cearşaful în jurul abdomenului şi se fixează cu ace de siguranţă Îngrijirea bolnavului după puncţie se asigură în cameră temperatura optimă şi linişte pentru bolnav bandajul împrejurul abdomenului se menţine timp de 5-6 ore bolnavul va fi supravegheat 24 de ore şi se anunţă imediat medicul la orice suspiciune pansamentul plăgii se face în condiţii de asepsie perfectă se serveşte bolnavul şi se alimentează la pat în tot timpul repaosului substanţele analeptice se administrează la indicaţia medicului Accidente În urma vasodilataţiei excesive prin decomprimarea bruscă a cavităţii abdominale bolnavul poate face colaps.se supraveghează viteza de evacuare (nu trebuie să fie mai mare de un litru la 15 min).

complex. Se transportă imediat la laborator evitând suprainfectarea produsului. DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL Acesta se face cu: Afecţiuni medicale cu simptomatologie abdominală colică renală colică hepatică ulcer în puseu evolutiv infarctul miocardic pneumopatii bazale Afecţiuni chirurgicale ocluzii intestinale pancreatită acută infarctul enteromezentric sarcina extrauterină ruptă TRATAMENTUL PERITONITELOR Peritonita acută este o urgenţă chirurgicală. adecvat şi susţinut. nutritivă tratarea şocului toxico-septic . Tratamentul chirurgical are ca obiective: Suprimarea sursei (cauzei peritonitei) Tratarea peritonitei prin spălarea minuţioasă a peritoneului cu ser fiziologic şi drenaj eficient al spaţiilor de închistrare posibile în peritoneu. numele bolnavului. salonul şi secţia. Tratamentul în peritonită acută trebuie să fie: precoce. data recoltării. Tratamentul medical constă în: antibioterapie generală reechilibrarea hidroelectrică. acido-bazică.Recipientele cu lichidul recoltat vor fi etichetate specificând conţinutul lichidului. Netratate 99% din peritonitele acute au un prognostic nefast.

a trompei uterine gangrenate. KCl în soluţii molare. Exteriorizarea drenurilor se face la distanţă de plaga operatorie unde declivitatea asigură cea mai bună evacuare Dacă intervenţia chirurgicală şi drenajul sunt factori esenţiali specifici ai tratamentului peritonitei. noadrenalină 1-4 mg în soluţii macromoleculare Dextran 70. Aspiraţie nazo-gastrică. . Prin această măsură se evită vărsătura şi posibilitatea aspiraţiei traheo-bronşice. Reechilibrarea hidroelectrolitică este componenta terapeutică majoră. succesul final şi prognosticul depid de stricteţea cu care sunt aplicate propunerile generale. hematocrit. Cantităţile de apă şi electroliţi ce trebuiesc administrate se stabilesc în funcţie de tensiunea arterială. îndepărtarea apendicelui. Intervenţia chirurgicală trebuie să realizeze cel puţin suprimarea sursei (închiderea perforaţiei. Măsuri terapeutice generale: Reapos la pat – poziţie semiaşezândă. cu plasmă sau sânge. Rheomatex 1000-1500 ml). mai precis în zonele de elcţie unde se dezvoltă abcesele. în funcţie de ionograma serică Reechilibrarea circulatorie (volemică) se face pe lângă soluţiile hidroelectrice.menţinerea funcţiilor vitale cât mai aproape de parametrii fiziologici Măsurile terapeutice se pot grupa în: Măsuri specifice Măsuri nespecifice Măsurile terapeutice specifice: Intervenţie chirurgicală obligatorie (excepţie făcând peritonitele primare). ionogramă. ameliorează rezultatele reechilibrării circulatorii. cu un aport de 18-27 g NaCl glucoză 5-10% (cu insulină 5U la 250 ml) având un aport caloric 2000-3000 ml. NaCl. Ameliorarea condiţiilor respiratorii se obţine prin oxigeno-terapie.) Drenajul cavităţii peritoneale. etc. presiunea venoasă centrală. se instituie din primele momente de la suspiciunea unei peritonite. HHC (hemisuccinat de hidrocortizon) 500-2000 mg. Ea trebuie făcută de urgenţă iar tehnica şi tactica operatorie să fie cea mai puţin şocantă dar eficace. în perfuzie. În caz de urgenţă vitală se întrebuinţează vasopresoare (adrenalină. Ele se administrează pe cale intravenoasă prin cateterizarea unei vene mari. semne clinice obiective. Se administrează: ser fiziologic 2000-3000 ml.

vagin. vezica urinară. după un oarecare grad de rehidratare prin diureză osmotică (glucoză 20%) Corectarea acidozei metabolice cu soluţii molare de NaHCO3 1000-2000 ml/24 ore. Pregătirea generală la care sunt supuşi toţi bolnavii înainte de intervenţia chirurgicală constă în: Pregătirea psihică a bolnavului – bolnavul este încurajat cu atenţie şi solicitudine. şi toaleta bolnavului pregătirea bolnavului în vederea introducerii lui în sala de operaţie. ceea ce duce la scăderea organismului faţă de şocul operator. în scopul pregătirii lor. Se administrează în perfuzii. variază în raport cu motivul pentru care se face intervenţia. etc. pe cât posibil exacte pe antibiograma secreţiei purulente peritoneale. cu starea generală a bolnavului. Majoritatea dintre ei sunt obsedaţi de frica intervenţiei. bolnavului i se creează o stare de confort psihic oferindu-i-se un mediu ambiant plăcut întărirea rezistenţei organismului prin reechilibrare hidroelectrolitică.Tratamentul antibiotic este etiopatologic. normalizarea proteinemiei. Este preferat pentru acţiunea sa intracelulară soluţia THAM. Este bine ca bolnavul nou să fie plasat într-un salon unde sunt internaţi bolnavi cu aceleaşi afecţiuni. asociate cu alte antibiotice – Kanamicina. pentru a se putea consulta cu ei asupra operaţiei care-l interesează. precum şi cu timpul avut la dispoziţie până în momentul operaţiei. CAPITOLUL II ROLUL ASISTENTEI PERITONITĂ ACUTĂ Îngrijirea preoperatorie a bolnavilor Îngrijirea bolnavilor înainte de intervenţia chirurgicală. se suprimă tot ceea ce ar putea să producă bolnavului o stare de nelinişte. MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU . va cuprinde antibiotice cu spectru larg. vitaminizare şi la nevoie alimentare specială stabilirea datei intervenţiei în funcţie de starea bolnavului golirea şi la nevoie spălarea cavităţilor naturale ale organismului: stomac. i. Se va reduce starea de anxietate prin informaţii primare privind intervenţiile chirurgicale.m. şi eventual în peritoneu: Penicilină 10-15 ml/24 ore postoperator. Cloramfenicol Prevenirea şi tratarea oligoanuriei constă în reechilibrarea circulatorie şi hidroionică. Înainte de intervenţii chirurgicale ei trebuie să fie feriţi de traume psihice.

determinarea TC. muşama. eventual colaci de cauciuc şi se încălzeşte patul cu termofoare electrice sau sticle de apă caldă. de a măsura TA şi de a asigura trimiterea bolnavilor la radioscopie pulmonară. TS şi grupa sanguină. Se va acorda o deosebită atenţie îndepărtării urmelor de murdărie din ombilicul bolnavului. toaleta se va rezuma la spălarea minuţioasă a zonei ce va fi supusă intervenţiei. traversă. Înainte de intervenţie bolnavul îşi goleşte vezica urinară iar dacă acest lucru nu este posibil. Administrarea medicaţiei preanastezice indicate de medicul anestezist: se va administra un hipnotic opiaceu (Morfină. se face în funcţie de afecţiune – clisma evacuatorie seara şi eliminatorie cu 3-4 ore înainte de intervenţie. Dacă perioada preoperatorie este mai lungă. La cererea medicului se vor pregăti bolnavii pentru probe funcţionale ale aparatului circulator şi respirator. care se vor îndepărta din . În seara zilei premergătoare intervenţiei. Patul va fi prevăzut cu lenjerie curată. se va efectua un sondaj vezical. complicaţiile şi accidentele postoperatorii. Bolnavul va fi îmbăiat cu o zi înainte de intervenţie. Temperatura din cameră va fi de 18-20 grade C. Miaglin) sau barbiturice (Fenobarbital). asistenta va putea observa modul de reacţie a organismului faţă de diferite medicamente sau alimente. dezinfecţie şi punerea câmpurilor sterile. hemograma completă. starea generală a bolnavului. iar dacă starea bolnavului contraindică baia. clisma. Dacă intervenţia se execută pe neaşteptate în funţie de urgenţa ei se va renunţa la o parte din explorările enunţate mai sus. Îngrijirea bolnavilor după intervenţia chirurgicală (intraabdominală) Îngrijirile din această perioadă variază în funcţie de narcoză. ceea ce îl linişteşte şi îl face să accepte cu încredere intervenţia. toaleta locoregională a zonei de operat prin epilare.Asistenta medicală va contribui ca bolnavul să-şi formeze convingerea că este îngrijit şi se găseşte în siguranţă. bolnavii nu vor consuma alimente ci numai cantităţi mici de lichide. reacţia VDRL. Golirea intestinului. În problema explorării capacităţii de apărare şi a gradului de rezistenţă a organismului asistenta are sarcina de a executa recoltări pentru examenul complet. depistând stări alergice faţă de alergenii medicamentoşi sau alimentari. Dacă intervenţia chirurgicală va avea loc pe stomac se vor efectua spălături gastrice. Pregătirea salonului şi a patului: Încă din timpul operaţiei se pregăteşte salonul şi patul pentru primirea bolnavului.

încearcă să-şi desfacă pansamentul. substanţe medicamentoase. ferind însă regiunea pansată de orice presiune exercitată asupra regiunilor predispuse şi activând circulaţia prin metode cunoscute. de multe ori bolnavul nefiind în stare să semnaleze singur modificările survenite în starea lui. cum ar fi: cădere înapoi a limbii. acesta va fi supravegheat. etc. Persistenţa febrei sau ridicarea ei treptat indică de cele mai multe ori o complicaţie în evoluţia postoperatorie (infecţie. etc. prin băi parţiale. Ea va supraveghea şi întreţine în perfectă stare de curăţenie pielea. Începând din ziua a doua după intervenţie se vor mobiliza membrele inferioare pentru a preveni staza venoasă şi a uşura circulaţia de întoarcere. pneumonie. Aceasta asigură relaxarea musculaturii abdominale şi deci micşorează durerea locală. alteori elimină conţinutul stomacal: suc gastric. până la revenirea completă a cunoştinţei bolnavului. a tegumentelor şi mucoaselor. eventual mucozităţi faringiene. El nu poate fi lăsat singur căci după narcoză pot să apară complicaţii. febra poate surveni şi după anestezia rahidiană. asistenta va supraveghea activitatea tuturor organelor şi aparatelor. bolnavul se poate scula. Mişcările vor fi însoţite de exerciţii de respiraţie. de circulaţie. Îngrijirea bolnavului în perioada postoperatorie În perioada postnarcotică. În primele zile după intervenţie se întâlnesc des stări subfebrile. Temperatura – se măsoară de cel puţin de 2 ori pe zi iar la indicaţia medicului ori de câte ori este nevoie. Lângă patul bolnavulu se pregăteşte sursa de oxigen. etc. seringi. Aspectul general al bolnavului – asistenta va urmăril aspectul general al bolnavului: culoarea feţei. Supravegerea bolnavului în primele zile după intervenţie În perioada postoperatorie. punga cu gheaţă. restabilirea şi menţinerea echilibrului bioligic al organismului şi îngrijirile speciale în cazul apariţiei complicaţiilor. indică de multe ori apariţia unor complicaţii postoperatorii. tulburări de respiraţie. Funcţiile scoarţei cerebrale nefiind încă restabilite. Bolnavul va fi învelit cu grijă. În prima zi bolnavul va fi aşezat în poziţie de decubit dorsal. asfixie. aparate de perfuzat. poate intra în agitaţie. tăviţă renală. supuraţia . fără pernă sub cap. Câteodată bolnavul prezintă numai greţuri şi face eforturi pentru a voma. Transportul bolnavului De la sala de operaţie în salon transportul bolnavului se face cu targa sau cu căruciorul. bazinet. bilă. O atenţie deosebită necesită aşezarea bolnavului în pat în poziţia corespunzătoare.pat la sosirea bolnavului.

În această perioadă pulsul este uşor crescut dar curând după intervenţie revine la normal. Primul scaun spontan are loc în a treia zi de după operaţie. Creşterea temperaturii în aceste cazuri este însoţită şi de alte fenomene care permit interpretarea justă a cauzei care o produce (dureri. Modificările de puls pot semnala apariţia complicaţiilor. etc. bolnavul. se vor urmări mai departe frecvenţa şi caracterul micţiunilor. Aparatul excretor – în primele ore după intervenţie. Va urmări dacă bolnavul are sughiţuri. Dacă mai jos de regiunea lezată apar edeme sau tegumentele vor fi cianozate se va lărgi pansamentul pentru a evita ischemia regiunii din cauza tulburărilor de circulaţie. junghiuri. Urina din primele 24 ore se colectează notând caracterele ei macroscopice. De multe ori în urma intervenţiilor chirurgicale se instalează o retenţie urinară. În general funcţiile digestive se restabilec în a doua zi după intervenţie şi se manifestă prin eliminări spontane de gaze. la bolnavii slăbiţi şi la intervenţiile mai grele pulsul revine mai greu la normal. Dacă bolnavul nu poate urina spontan se va face un sondaj vezical. semne de iritaţie peritonială. În caz de dipnee sau respiraţie superficială se va anunţa imediat medicul şi se va administra oxigen şi medicaţia adecvată. În cazul pansamentelor compresive se verifică circulaţia sanguină a regiunilor subadiacente sau învecinate. dacă pansamentul nu s-a udat cu puroi sau urină. Dacă pansamentul rămâne uscat ele se va scoate în a 6-7-a zi. are hemoragii sau plagă supuroasă. Aparatul cardiovascular – asistenta va măsura şi nota pulsul de mai multe ori pe zi. Aparatul respirator – se supraveghează tipul. amplitudinea respiratorie. când se scot şi firele de sutură. el va fi întărit cu o faşă nouă suprapusă fără a se deplasa cel pus în sala de operaţie. în general nu urinează. fenomene inflamatorii locale. Supravegherea pansamentului Imediat ce bolnavul este adus în salon din sala de operaţie se examinează pansamentul. a mucoaselor bucale. abdomenul bolnavului. După 6-12 ore se va solicita bolnavului să-şi golească vezica urinar. se desface pansamentul pentru controlul plăgii şi se schimbă la intervale fixate de .hematomului. Aparatul digestiv – asistenta va supraveghea şi îngriji bolnavul în timpul vărsăturilor. tuse.). frecvenţa. Dacă s-a lărgit sau s-a deplasat. etc. etc. Respiraţia poate fi îngreunată de un pansament abdominal prea strâns. se plânge de dureri locale. Se contorlează de mai multe ori pe zi dacă plaga nu sângerează. Ea va urmări cu atenţie restabilirea funcţiei tubului digestiv. Dacă bolnavul are febră. Frecvenţa şi caracterul scaunului se notează în foaia de observaţie a bolnavului.). Asistenta trebuie să supravegheze aspectul limbii.

pentru că acestea fermentează şi produc balonări. ceai de lămâie. peristaltismul intestinal şi funcţia excretoare se îmbunătăţesc. escarele. tusea. vor avea efect pozitiv asupra stării sale. supravegherea permanentă. Astfel se recurge la: liniştirea bolnavului aşezarea lui în poziţie de menajare a părţilor dureroase utilizarea agenţilor mecanici şi fizici. schimburile nutritive sunt mai active. Cu ocazia schimbării pansamentului se va lucra cu grijă şi blândeţe pentru a evita provocarea inutilă de durere. serioasă. Nu se dau bolnavilor lichide îndulcite sau lapte. Rehidratarea şi alimentarea bolnavului Pentru restabilirea echilibrului hidric se vor da bolnavului lichide în cantitate suficientă pe cale parenterală sau dacă este poibil per os. strănut. câte o lingură la 10-15 minute. la uni bolnavi slăbiţi. Combaterea durerilor postoperatorii şi ridicarea moralului bolnavului Pentru combaterea durerilor se va folosi un complex de măsuri ţinând seama de factorii care au provocat-o. precum şi de eventualele boli supraadăugate. tratament medicamentos calmant. Evisceraţii pot să se producă până la sfârşitul primei . senzaţia de sete va fi atenuată prin ştergerea buzelor şi a limbii cu tifon umed sau prin clătirea cavităţii bucale cu apă. Bolnavul îşi va mişca membrele inferioare. acestea necesitând un regim alimentar aparte. îşi va schimba poziţia în pat şi se vor efectua exerciţii de respiraţie. suc de fructe în cantităţi mici şi repetate. Dacă bolnavul nu se poate ridica se începe mobilizarea lui în pat. subnutriţi sau în urma unui efort spontan ca: vărsătura. după indicaţia medicului. Îngrijirea atentă. Liniştirea bolnavului are o importanţă foarte mare în primele zile. Mobilizarea bolnavului trebuie făcută cât mai curând posibil. În urma mişcărilor circulaţia sanguină devine mai activă. Calea fiziologică este cea bucală.medic. lămurirea bolnavului asupra modului de evoluţie şi de reducere a durerilor în perioada postoperatorie. Regimul alimentar va fi prescris ţinând seama de afecţiunea de bază pentru care s-a executat intervenţia. organele abdominale pot să se eviscereze prin plaga operatorie desfăcută în urma efortului. Dacă bolnavul nu varsă se pot administra apă minerală. Dacă bolnavul prezintă vărsături nu se permite ingerarea lichidelor. Prin mobilizare precoce se pot evita multe complicaţii tardive ca: trombozele venoase. pneumoniile hipostatice. După laparoscopie. ventilaţia pulmonară se intensifică şi se pune în evidenţă întreaga musculatură. etc. sughiţ.

M. judeţul Botoşani este adus la serviciul de urgenţă cu salvarea. el ia o poziţie antologică. extremităţi reci. 1 CULEGEREA DATELOR R. Tuşeul rectal provoacă durere vie la apăsarea fundului de sac Douglas. vărsături. Bolnavul se internează pentru investigaţii şi tratament. în vârstă de 35 ani. La inspecţie se constată imobilizarea peretelui abdominal în timpul respiraţiei. transpiraţie. ochi încercănaţi. la atingerea regiunii epigastrice semnul Blumberg prezent. pe lângă durere. acuzând faptul că în mod brusc a apărut o durere violentă sub formă de arsură cu localizare în epigastru şi deseori iradieri în spate. Bolnavul. în acest caz se anunţă imediat medicul pentru a lua măsuri de urgenţă. Dacă bolnavul acuză semnele subiective locale cum ar fi: durerea vie la nivelul plăgii imediat după efort cu senzaţia că s-a rupt ceva iar pansamentul va fi îmbibat cu secreţii serosanghinolente. Antecedente: . Bolnavul este cunoscut ca consumator de băuturi alcoolice şi a fost internat în repetate rânduri în spital. paloare. La ascultaţie – linişte absolută a abdomenului. El perzintă un facies anxios. asistenta va sfătui bolnavul ca în timpul efortului să comprime uşor cu palmele plaga operatorie diminuând astfel contracţia spontană a musculaturii abdominale. mai prezintă greţuri. La palpare hiperestezia cutanată. domiciliat în comuna Mihăileni. Pregătirea conştiincioasă a bolnavului pentru intervenţia şi îngrijirea lui atentă după operaţie previne majoritatea complicaţiilor postoperatorii.săptămâni de intervenţie. sex masculin. CAPITOLUL III ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU PERITONITĂ ACUTĂ CAZ CLINIC NR. Pentru prevenirea ei. cu mâinile în regiunea epigastrică. cu diagnosticul de ulcer gastroduodenal.

pacientul să prezinte un tranzit intestinal în limitele .I se va face reechilibrarea hidroelectrică şi volemică.Oxigenoterapie . .Nu se administrează morfină.Pacientul să prezinte un ritm respirator regulat în timp de 24 ore .Aplicarea unei pungi de gheaţă pe abdomen . . stare etate.Pregătirea cât mai urgentă a pacientului pentru operaţie. hidroele ri. .Îl ajută în timpul vărsăturilor şi păstrează produsul eliminat. de confort fizic fără greţuri.Pacientul să aibă o stare de bine. îi oferă un pahar cu apă să îşi clătească gura. manifestată prin greţuri.Să fie echilibrat psihic . Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat .Pacientul să prezinte un scaun normal calitativ şi cantitativ.Gheaţă pe abdomen. vărsături în timp de 24h .Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie pulsul.Se va întrerupe alimentaţi şi medicaţia orală. .Înlăturarea dispneei. TA să aibă valori normale în timp de 24 de ore . efectuarea psihoterapiei stic de nursing iraţie superficială cauzată de Evaluar Pacient manifestată prin dispnee amelior ulaţie modificată.Observarea şi notarea cantităţii vărsăturilor în foaia de observaţie.Aerisirea camerei şi temperatură adecvată .Pacientul să fie echilibrat hidroelectric .I se va aplica o sondă de aspiraţie nazo-gastrică.Poziţionare.Pacientul să prezinte o circulaţie adecvată . cauzată de Pacient psihic manifestată prin puls rapid şi amelior nsiune arterială scăzută. manifestată prin constipaţie.Pacientul este invitat să îşi golească vezica urinară .Ajută în menţinerea curată a tegumentelor Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat . sondă de gaze . PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR Obiective .Pulsul. asigurarea repaosului absoult .heredocolaterale nesemnificative personale – bolnavul a mai fost internat acum 4 luni cu gastrită. .Asigurarea repaosului absolut la pat în poziţie semiaşezândă sau d-d cu capul într-o parte. fiziologice timp de 2 zile. . stic de nursing idratare cauzată de procesul Evaluar Pacient s. febră. . respiraţia . TA.Asigurarea unei respiraţii normale în timp . Tranzitu carea integrităţii tubului v. . . nelinişte rea tranzitului intestinal. Obiective .Poziţionare corectă.

Cu 30 min înainte de intervenţie se administrează la indicaţia medicului câte o fiolă de miaglin şi atropină i. . bună pr fizică şi stic de nursing de operaţie. testarea la iod pentru a depista eventualele reacţii alergice. . agitaţie. . puls. urmărindu-i-se funcţiile vitale.Administrarea medicaţiei preanastezice . şi este instalat în pat în poziţie d-d fără pernă sub cap şi este supravegheat continuu. diureza. . . degresată.I se va explica necesitatea actului operator .Regiunea unde urmează să se efectueze intervenţia chirurgicală este spălată. săpun.Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie funcţiile vitale.Pregătirea pacientului pentru operaţie. respiraţie şi diureză.Puls pacitatea de a se mişca datorită .Pregătirea preoperatorie . cauzată de Evaluar .pacien urmare manifestată prin stres.Se efectuează testarea la anastezice (xilină). . Obiective . .v. .Supravegherea tuburilor de dren şi schimbarea ostic de nursing dificarea amplitudinii respiraţiei Evalu . medicam PLAN DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATOR Obiective . Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat .Pacien enie.Transportul la sala de operaţie.Paci ării anestezicului şi operaţiei organ tată prin ameţeli. Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat . manifestată .Pregătirea câmpului operator în timp de 24h.Se va pregăti pacientul din . stare nişte. de dureri mari. puls.Pacientul este ajutat să facă o baie cu apă şi punct de vedere fizic şi psihic.Cu ajutorul unui cărucior pacientul este transportat la sala de operaţie.Tegum . . .Combaterea dispneei în 612 ore. . . oboseală.Oxigenoterapie . TA. respiraţie.Frec ă de anestezie manifestată prin resp/m e. rasă.pacientului şi shimbarea lenjeriei ori de câte ori este nevoie. pacitate de a se îngriji singur. somnolenţă. dezinfectată şi apoi acoperită cu un câmp steril.Pacientul este adus de la sala de operaţie în salon protejat de un cearşaf.Supravegherea ritmului respirator.Transportarea bolnavului cu targa de la sala de operaţie în salon şi instalarea lui în pat.Va fi ajutat să îmbrace lenjeria de spital . TA. ameţe .Asigurarea unei camere aerisite şi o temperatură adecvată.

Calmarea durerii prin administrare de calmante dureri e. Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat nevoie.Efectuarea toaletei pe regiuni respectându-i pudoarea. .Pregătirea şi servirea pacientului cu alimentaţie lichidă după cea de-a treia zi. stare de bună dispoziţie fără . greu digerabile. -Vitaminoterapie la indicaţia medicului. .Alimentarea pacientului pe cale parenterală în primele 3 zile după operaţie. . pentru a evita apariţia escarelor. . brânză de vaci. pat comod. apoi. adecvată . . manifestată prin ameţeli. tegum rea achilibrului integr ostic de nursing Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evalu .Să prezinte o stare de bine.După 6 ore de rahioanestezie bolnavul este ajutat . ouă moi. piure de cartofi.Asigurarea unui climat odihnitor. sânge. . fără greţuri şi vărsături.Schimbarea pansamentului în cazul când acesta se murdăreşte cu secreţii. compoturi. .Mesele vor fi în concentraţii mici şi dese (5-7 mese pe zi). ostic de nursing Evalu cultate de a se alimenta şi datorită intervenţiei .Să-şi recapete încrederea în forţele proprii timp de 34 zile.Vor fi excluse alimentele care produc balonări.Pacientul să aibă o postură . fumatul. în 24 ore. . cameră aerisită. etc. . Supravegherea zilnică a plăgii şi tuburilor de dren.Paci ere. supe strecurate. . să se ridice în poziţie semiaşezândă. temperatură adecvată.Ajută pacientul în funcţie de starea generală. . semne cultate de a se mişca.Ajută pacientul să-şi schimbe lenjeria de corp. . Schimbarea poziţiei ori de câte ori este ere acută cauzată de intervenţia Uşoar gicală manifestată prin nelinişte.Să beneficieze de un Obiective Somn odihnitor în timp de 24 ore.Paci nutriţi gicale manifestată de durere.Să aibă tonusul muscular şi forţa musculară păstrată .Calmarea durerii . . ceai neîndulcit. . în următoarele zile.Pacientul trebuie să fie echilibrat hidroelectrolitic şi volemic.Efectuarea psiho terapiei.Pacientul să nu prezinte complicaţii ca escare de . . cauzată . .Pacientul să prezinte o dureri.Să prezinte mobilitate Obiective normală.pungilor ori de câte ori este nevoie.Va fi interzis consumul băuturilor alcoolice.

Reechilibrare hidroelectrolitică şi volemică a organismului în 5-7 zile . .5 m Eq/l Fibrinogen = 492 mg% Amilazenia = 8-30 U Bodansky 07-03-2000 Creatinina = 2-3 m% Alte intervenţii: Recoltări de urină pentru examenul de laborator Examen sumar de urină: pH – acid D – 1008 sediment rare celule 1 – 2 L/cm H – absent albumină.Informează şi stabileşte împreună cu pacientul planul de recuperare a stării de sănătate şi creştere a rezistenţei organismului. compoturi. .Instalarea sondei vezicale la indicaţia medicului.Administrarea de ceaiuri. pentru stomac. ietate cauzată de necunoaşterea osticului bolii. .Pacientul să beneficieze de un mediu de siguranţă.Amplasează pacientul în salon în funcţie de starea sa de afecţiune. . sucuri. teamă.cultate de a elimina.Să fie echilibrat psihic.Educă pacientul pentru profilaxia secundară a bolii: evitarea stresului. . manifestată prin fără p nurie diaforeză. cauzată de decubit.Să-şi recapete controlul sfincterelor.Asigurarea igienei locale riguroasă după fiecare eliminare. .5 m Eq/l Cl* = 3.Pacientul este invitat să urineze spontan. a alimentaţiei iritante . .La indicaţia medicului se administrează medicaţie diuretică. fără accidente şi infecţii. . .Se va servi pacientul cu bazinet. ploscă. etc. . . INTERVENŢII PRESCRISE DE MEDIC Data 07-03-2000 Recoltări de sânge Ht = 49% Hb = 23 g% VSH= 10-15 mm/h L = 10500 mm3 Uree = 44 g Glicemie = 127 mg% 08-03-2000 Ionograma: Na+ = 123 m Eq/l K+ = 3. renunţarea la obiceiuri dăunătoare.Să aibă o stare de bine fizic şi psihic. .Să fie echilibrat psihic. . manifestată prin rare.Sond ratare. . glucoză – absent .

Perfuzie iv Perfuzie iv i.m. i. B6 Ca gluconic Forma de prezentare Fl I Fl III Fl 4 F4 F2 Fl II Fl I F 4 mil F2 F2 F2 F2 Fl I F II F 4 mil F4 F2 Fl 2 mil F4 F2 F1 F1 Calea de administrare Perfuzie iv Perfuzie iv i. i. i.m. i.m.m. Doza/ora 500 ml/24h 1000 ml/24h 1 mil/6h 1 f/6h 1 f/12h 600 ml/24h 500 ml/24h 1mil/6h 2 f/24h 2 f/24h 2 f/24h 2 f/24h 500 ml/24h 600 ml/24h 1mil/6h 2 f/24h 2 f/24h 1mil/12h 1 f/6h 1 f/12h 1 f/24h 1 f/24h . Radiografie abdominală.m. Test la penicilină – negativ Test la xilină – negativ TRATAMENTUL MEDICAMENTOS PRESCRIS DE MEDIC Data 07-03-2000 08-03-2000 Medicamentul Glucoză 10% Ser fiziologic Penicilină Algocalmin 09-03-2000 10-03-2000 Romergan Ser fiziologic Glucoză 10% Penicilină Algocalmin Romergan Diazepam 11-03-2000 12-03-2000 Plegomazin Glucoză 10% Ser fiziologic Penicilină Algocalmin 13-03-2000 14-03-2000 Diazepam Penicilină Algocalmin Diazepam Vit B1.m. i. i. i.m.m. Radiografie pulmonară fără modificări. i. i.m.m. i.imagini hidroaerice 07-03-2000 b.Pneumoperitoneu ne arată prezenţa de aer între ficat şi diafragm .m.m.m.m. i.m.m. i. i.EKG – morfologie normală a. Perfuzie iv Perfuzie iv i. abdomen pe gol .

anxietate. cafea. sosuri. cu următoarele recomandări: renunţarea la obiceiurile dăunătoare (alcool. în vârstă de 40 ani. conserve) respectarea regimului alimentar – consumul de mese în cantităţi mici şi dese (5-7 mese pe zi) evitarea eforturilor mari. sex feminin. operaţia a evoluat în condiţii bune.EVALUARE FINALĂ Bolnavul s-a prezentat la serviciul de urgenţă pe data de 7 martie 2000 cu dureri violente în regiunea epigastrică pentru investigaţii şi tratament. iritante pentru stomac (condimente. După aceste lovituri ea acuză dureri violente în regiunea abdominală. A doua zi este transportată de urgenţă la Spitalul Judeţean Botoşani. 2 CULEGEREA DATELOR T. Bolnavul este supus intervenţiilor chirurgicale. prăjeli. hipogastru. domiciliată în localitatea Săveni. stare generală alterată. în urma loviturilor primite în zona abdominală. Bolnavul este externat pe data de 22 martie 2000 vindecat. Bolnava. CAZ CLINIC NR. vărsături. În timpul spitalizării el a primit: tratament medical (antibiotice. pe lângă durere. sedative) a fost echilibrat hidroelectrolitic şi volemic regim alimentar pre şi post operator repaos la pat.I. tutun) evitarea meselor în cantitate mare şi la intervale mari evitarea alimentelor greu digerabile. mai prezintă greţuri. fără complicaţii. . judeţul Botoşani a fost internată pe data de 24-04-2000. După efectuarea investigaţiilor împreună cu simptomele descrise se stabileşte diagnosticul de peritonită cauzată de ulcer perforat. neputând face nici un efort.

Să fie echilibrat psihic .pacientul să prezinte un tranzit intestinal în limitele . Aici este internată pe secţia chirurgie în urma investigaţiilor făcute I se stabileşte diagnosticul de peritonită cauzată de perforaţia intestinului şi este supusă intervenţiei chirurgicale. asigurarea repaosului absoult . fiziologice timp de 2 zile. TA.Oxigenoterapie . PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR Obiective .Gheaţă pe abdomen.Pacientul să prezinte un scaun normal calitativ şi cantitativ. . nelinişte rirea tranzitului intestinal. Naşteri 2 – avorturi 0.Pacientul este invitat să îşi golească vezica urinară .Înlăturarea dispneei.I se va aplica o sondă de aspiraţie nazo-gastrică. tiv. cauzată de Pacie e.Pacientul să prezinte un ritm respirator regulat în timp de 24 ore . .Aplicarea unei pungi de gheaţă pe abdomen .Asigurarea repaosului absolut la pat în poziţie semiaşezândă sau d-d cu capul într-o parte. manifestată prin constipaţie. Obiective . Tranz ficarea integrităţii tubului oprit. stare psihic xietate.Pregătirea cât mai urgentă a pacientului pentru operaţie.Asigurarea unei respiraţii normale în timp .Pulsul. respiraţia .Aerisirea camerei şi temperatură adecvată . Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat .Nu se administrează morfină. Tuşeul rectal şi vaginal provoacă durere vie la apăsarea fundului de sac Douglas.Pacientul să prezinte o circulaţie adecvată . La ascultaţie – linişte absolută a abdomenului.Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie pulsul. efectuarea psihoterapiei nostic de nursing spiraţie superficială cauzată de Evalu Pacie e manifestată prin dispnee ameli rculaţie modificată. TA să aibă valori normale în timp de 24 de ore . sondă de gaze . nostic de nursing Evalu . Antecedente: heredocolaterale nesemnificative personale –în copilărie a făcut rujeolă iar la vârsta de 28 de ani a ost operată de apendicită. . la atingerea regiunii epigastrice semnul Blumberg prezent. La palpare hiperestezia cutanată.Poziţionare.La inspecţie se constată imobilizarea peretelui abdominal în timpul respiraţiei. manifestată prin puls rapid şi ameli tensiune arterială scăzută.

I se va face reechilibrarea hidroelectrică şi volemică.Poziţionare corectă. . febră. . preop psihic nostic de nursing ca de operaţie. . .Pregătirea câmpului operator în timp de 24h.Cu ajutorul unui cărucior pacientul este transportat la sala de operaţie. testarea la iod pentru a depista eventualele reacţii alergice. rasă.paci i.Transportul la sala de operaţie. . . . agitaţie.Se efectuează testarea la anastezice (xilină).Pacientul să fie echilibrat hidroelectric .Pregătirea pacientului pentru operaţie.I se va explica necesitatea actului operator .Pregătirea preoperatorie .shidratare cauzată de procesul .Va fi ajutat să îmbrace lenjeria de spital . cauzată de Evalu .Pacientul este ajutat să facă o baie cu apă şi punct de vedere fizic şi psihic. săpun. vărsături în timp de 24h . îi oferă un pahar cu apă să îşi clătească gura. manifestată .v. . manifestată prin stres. de confort fizic fără greţuri. .Regiunea unde urmează să se efectueze intervenţia chirurgicală este spălată. Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat .Paci astenie.Îl ajută în timpul vărsăturilor şi păstrează produsul eliminat.Administrarea medicaţiei preanastezice . .Observarea şi notarea cantităţii vărsăturilor în foaia de observaţie. .Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie funcţiile vitale.Se va pregăti pacientul din . manifestată prin greţuri.Ajută în menţinerea curată a tegumentelor pacientului şi shimbarea lenjeriei ori de câte ori Pacie ios. hidro turi. capacitate de a se îngriji singur. degresată. oboseală. respiraţie şi diureză.Pacientul să aibă o stare de bine. este nevoie.Se va întrerupe alimentaţi şi medicaţia orală. stare urmar linişte. Obiective . dezinfectată şi apoi acoperită cu un câmp steril. puls. .Teg bună tă de dureri mari. .Cu 30 min înainte de intervenţie se administrează la indicaţia medicului câte o fiolă de miaglin şi atropină i. TA. medic .

Alimentarea pacientului pe cale parenterală în primele 3 zile după operaţie. . puls.Asigurarea unui climat odihnitor. . fără greţuri şi vărsături. . brânză de vaci.Transportarea bolnavului cu targa de la sala de operaţie în salon şi instalarea lui în pat. -Vitaminoterapie la indicaţia medicului.Calmarea durerii să se ridice în poziţie semiaşezândă.PLAN DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATOR Obiective .Paci nutriţi gicale manifestată de durere. . . cameră aerisită. supe strecurate.După 24 ore de rahioanestezie bolnavul este ajutat .Calmarea durerii prin administrare de calmante dureri e.Pacientul trebuie să fie echilibrat hidroelectrolitic şi volemic în 2-7 zile . respiraţie.Supravegherea tuburilor de dren şi schimbarea pungilor ori de câte ori este nevoie.Va fi interzis consumul băuturilor alcoolice. Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat .Pacientul să prezinte o dureri în 24-48 ore . ameţe ere acută cauzată de intervenţia Uşoar gicală manifestată prin nelinişte.Să-şi recapete încrederea în forţele proprii timp de 26 zile.Efectuarea psiho terapiei. pat comod. ceai neîndulcit. Schimbarea poziţiei ori de câte ori este nevoie. Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat . greu digerabile. .Vor fi excluse alimentele care produc balonări. .Mesele vor fi în concentraţii mici şi dese (5-7 mese pe zi). TA. ouă moi. stare de bună dispoziţie fără . . compoturi. pentru a evita apariţia escarelor. şi este instalat în pat în poziţie d-d fără pernă sub cap şi este supravegheat continuu. temperatură adecvată. în următoarele zile.Pacientul este adus de la sala de operaţie în salon protejat de un cearşaf.Să prezinte o stare de bine. Evalu . ostic de nursing pacitatea de a se mişca datorită Evalu . ostic de nursing cultate de a se alimenta şi datorită intervenţiei Obiective .Pregătirea şi servirea pacientului cu alimentaţie lichidă după cea de-a treia zi. apoi. urmărindu-i-se funcţiile vitale. somnolenţă. diureza.Paci ării anestezicului şi operaţiei organ tată prin ameţeli. piure de cartofi. semne . în 6-12 zile. fumatul. .

. Puls p cultate de a elimina.Administrarea de ceaiuri diuretice. manifestată prin ameţeli. greţuri în 2-6 ore.Să aibă o stare de bine. laxative.Efectuarea exerciţiilor pasive şi active.Reechilibrare hidroelectrolitică şi volemică a organismului în 2-48 ore. . fără vărsături. Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat . TA.Ajută pacientul să se ridice din pat şi să se dea jos şi să facă mici plimbări .Să-şi redobândească stima de sine în 7-14 zile. . dificările amplitudinii Frecv ţiei.Măsurarea şi notarea funcţiilor vitale.Să-şi recapete controlul sfincterelor în 2-3 zile.Se va servi pacientul cu bazinet.Exec pasive ostic de nursing pacitate de a se îngriji singur.Furnizează pacientului cunoştinţele necesare despre operaţie. cauzată . .Să prezinte o stare de confort. .Asigurarea igienei riguroase după fiecare eliminare. Obiective . manifestată prin greţuri.Efectuează masaje zilnice la regiunile predispuse escarelor. . folosirea colacilor de cauciuc. . . .Pacientul este invitat să urineze spontan.Combaterea dispneei în 412 ore. . stată prin poziţie neadecvată.Asigurarea lenjeriei.Oxigenoterapie.Paci ere.Să prezinte mobilitate normală .Supravegherea ritmului respirator.Ajută pacientul să îşi schimbe poziţia ori de câte adecvată . Obiective . cauzată de Pacien ratare.Eliminarea anxietăţii şi atragerea atenţiei asupra . respiraţie. Evalu ă intervenţiei chirurgicale. . . despre complicaţiile care pot .Instalarea sondei vezicale la indicaţia medicului. tegumentelor. Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat .cultate de a se mişca. . .Să aibă tonusul muscular şi forţa musculară păstrată . la nivelul membrelor inferioare. .Pacientul să nu prezinte escare de decubit ori este nevoie.Asigurarea unei camere aerisite şi o temperatură adecvată.Pacientul să aibă o postură . . manifestată prin psihic . cauzată de anestezie resp./m TA = stată prin dispnee. greţur uri.Pacientul să prezinte tegumentele şi mucoasele curate. . elimin urinei fiziolo ostic de nursing ietate cauzată de necunoaşterea Evalu Pacien osticului bolii. puls. a lenjeriei de pat şi corp.La indicaţia medicului se administrează medicaţie diuretică şi se va face clismă. de bin rea achilibrului .

5 m Eq/l Cl. de alterare a stării generale. deshid icultate de a se odihni cauzată . . Recoltări de urină pentru examenul de laborator Examen sumar de urină: pH – acid D – 1010 Sediment rare celule 2 – 3 L/cm H – absent Albumină – absent .Recoltarea produselor în vederea examenului de laborator (sânge. Durer ere.Să nu prezinte dureri. Radiografie abdominală. teamă.Pacientul să prezinte un somn odihnitor.= 83-108 m Eq/l Fibrinogen = 402 mg% Amilazenia = 60-80 mg% TS = 3’14” 26-04-2000 TC = 6’30” Alte intervenţii: EKG – morfologie normală a. INTERVENŢII PRESCRISE DE MEDIC Data 25-04-2000 Recoltări de sânge Ht = 48% Hb = 22 g% VSH= 8-10 mm/h L = 10700 mm3 Uree = 45 g Glicemie = 110 mg% Ionograma: Na+ = 124 m Eq/l K+ = 3. pacien odihn diazepam). manifestată prin insomnie.Să nu prezinte manifestări caracteristice complicaţiilor. pat confortabil. materii fecale).Asigurarea unui climat corespunzător. .7 m Eq/l Cl+ = 3. . . camere aerisite.Pacientul să prezinte perioade de acalmie cât mai lungi. despre tratamentul de întreţinere şi despre alimentaţia pe care trebuie să o respecte. normeor de viaţă pe care trebuie să le respecte în 1-2 săptămâni. apare. temperatură adecvată. diurezei .Supravegherea pulsului.Administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic (sedativ – fenobarbital. abdomen pe gol. .rare. . . TA. perforaţia colonului Pacien comp stată prin deshidratare.Supravegherea manifestărilor de deshidratare.

m.m. Perfuzie iv Perfuzie iv Perfuzie iv i.m.m.Pneumoperitoneu ne arată prezenţa de aer între 28-04-2000 ficat şi diafragm Ht = 45% Hb = 19% L = 9500 mm3 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS PRESCRIS DE MEDIC Data 15-04-2000 16-04-2000 Medicamentul Glucoză 10% Ser fiziologic Penicilină Algocalmin Decanofort 17-04-2000 20-04-2000 Aparat perfuzie Ser fiziologic Glucoză 10% Penicilină Algocalmin Vitamina B6 21-04-2000 24-04-2000 Aparat perfuzie Glucoză 10% Ser fiziologic Penicilină Algocalmin Diazepam 21-04-2000 24-04-2000 Kanamicină Glucoză 10% Ser fiziologic Penicilină Algocalmin Diazepam Forma de prezentare Fl I Fl III Fl 8 F4 FI Fl II Fl I F 4 mil F4 F2 Fl I F II F 4 mil F4 FI F2 Fl I F II F 4 mil F4 FI Calea de administrare Perfuzie iv Perfuzie iv i.m.m.m. i. i.m. i.5/12h 500 ml/24h 600 ml/24h 1mil/6h 1 f/6h 1 f/24h . i. i.m.m. i.imagini hidroaerice.m. . Perfuzie iv Perfuzie iv i. Doza/ora 500 ml/24h 1000 ml/24h 2 mil/6h 1 f/24h 1 f/24h 1000 ml/24h 500 ml/24h 2mil/6h 1f/6h 1f/6h 500 ml/24h 600 ml/24h 1mil/6h 2 f/24h 2 f/24h 0. i. i. Perfuzie iv Perfuzie iv i.m.

m. conserve) respectarea regimului alimentar – consumul de mese în cantităţi mici şi dese (5-7 mese pe zi) evitarea efortului fizic. sosuri. i. calmante) a fost echilibrată hidroelectrolitic şi volemic regim alimentar pre şi post operator repaos la pat. 3 . cafea. cu următoarele recomandări: evitarea meselor în cantitate mare şi la intervale mari evitarea alimentelor greu digerabile. Ea se internează pentru investigaţii şi tratament. În timpul spitalizării ea a primit to sprijinul echipei medicale.29-04-2000 02-05-2000 Kanamicină Ser fiziologic Glucoză 10% Vitamina C Diazepam Fenobarbital F2 FI FI FI F1 FI i.m. prăjeli. sedative. iritante pentru stomac (condimente. CAZ CLINIC NR. fără complicaţii. Perfuzie iv Perfuzie iv i. Ea a primit: tratament medical (antibiotice. şi este transportată pe secţia chirurgie unde urmează să fie supusă intervenţiilor chirurgicale.m.5/12h 300 ml 500 ml 1 f/24h 1 f/24h EVALUARE FINALĂ Bolnava s-a prezentat la serviciul de urgenţă pe data de 10 aprilie 2000 cu dureri violente în regiunea epigastrică. intervenţia chirurgicală a evoluat în condiţii bune. Bolnava se externează pe data de 15 mai 2000 vindecată. 0. Bolnava a suportat bine operaţia. alimentaţie parenterală. i. a stresului. După efectuarea investigaţiilor împreună cu simptomele descrise se stabileşte diagnosticul de peritonită cauzată de perforaţie intestinală.m.

vărsături. anxietate. fbră 38-38. durere ce apare la decomprimarea peretelui abdominal.5 grade C. semne de iritaţie peritoneală. . Antecedente: personale: la vârsta de 10 ani a avut hepatită. Cu două luni în urmă ea a mai prezentat dureri dar care au fost suportabile şi din acestă cauză nu s-a prezentat la medic.S. Semne obiective: durere la palparea fosei iliace drepte. în vârstă de 24 ani. apăsare şi contracţie musculară – abdomen de lemn. tulburări de tranzit manifestate prin constipaţie. Pe lângă dureri ea mai prezintă greţuri. semnul Blumberg. În urma investigaţiilor făcute. semnul Mandel (al clopoţelului – reprezintă durere vie la percuţia fosei iliace drepte). cefalee. stare generală alterată. pacienta este transportată pe secţia de chirurgie fiind supusă intervenţiei chirurgicale şi stabilindu-i-se diagnosticul de peritonită acută dată de apendicită perorată. hiperestezie cutanată. acuzând dureri violente în fosa iliacă dreaptă care au apărut în plină sănătate şi care iradiază în regiunea epigastrică. domiciliată în judeţul Botoşani este adusă la serviciul de urgenţă pe data de 9 mai 2000.CULEGEREA DATELOR Pacienta M.

) . diureza şi se anunţă medicul în cazul modificării valorice.Recoltează sânge pentru examenele de laborator. asupra importanţei Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat intrvenţiei chirurgicale. .Informarea bolnavului asupra stadiului bolii sale.Pacientul să prezinte o circulaţie adecvată . etc.Pacientul să fie echilibrat hidroelectric .Pacientul să aibă o stare de confort fără greţuri şi (VSH.Pacien ă durerii. .Administrarea tratamentului cu antibiotice la indicaţia medicului. TA. punga cu gheaţă.Ameliorarea durerilor abdominale . .Prinderea unei vene şi instalarea unei perfuzii.Asigurarea repaosului absolut la pat în poziţie semiaşezândă sau d-d cu capul într-o parte. respiraţia. efectuarea psihoterapiei . . . .PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR Obiective .Să nu prezinte greţuri. idratare cauzată de procesul Pacient s. vărsături în timp de 8-12h . . .Gheaţă pe abdomen.Pregătirea pacientului pentru intervenţia chirurgicală.Folosirea mijloacelor antiinflamatorii nemedicamentoase.Pulsul.Aerisirea camerei şi temperatură adecvată .Se va întrerupe alimentaţi şi medicaţia orală. manifestată prin vărsături. . manifestată prin bună pr Pagina 55 din 35 . . hidroele pacitate de a se îngriji singur.Aplicarea unei pungi de gheaţă pe abdomen .Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie pulsul.Pacientul să prezinte temperatură corporală în limitele normale în timp de 4-6 ore. asupra gradului de effort pe care trebuie să-l Obiective depună.Se va pregăti pacientul din -Pacientul este ajutat să facă baie în special în zona punct de vedere fizic şi care trebuie explorată. TA să aibă valori normale în timp de 6-8 ore .Aplicarea unei pungi de gheaţă pe abdomen . .Asigurarea unei respiraţii normale în timp de 24 ore. vărsături.Să fie echilibrat hidroelectrolitic în 1-2 zile. cu genunchii flexaţi.I se va face reechilibrarea hidroelectrică şi volemică. . cauzată de Pacient manifestată prin puls rapid şi circulaţ echilibr stic de nursing Evaluar de hipertermie cauzată de manifestată prin creşterea . Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat .Asigurarea repaosului absolut la pat în poziţie d-d cu capul într-o parte. Pacient aturii peste 37 grade C.Oxigenoterapie . . amelior n fosa ilaică dreaptă şi iraţie superficială cauzată de Pacient manifestată prin dispnee respiraţ ulaţie modificată. . stic de nursing onfort abdominal din cauza Evaluar Pacient ului inflamator manifestat prin vărsături.Înlăturarea dispneei.Recoltarea produselor pentru examen de laborator .

uşoară eri acute cauzate de intervenţia Uşoar gicală manifestate prin nelinişte. ostic de nursing pacitatea de a se mişca datorită Evalu .Pregătirea pacientului pentru operaţie.Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie puls. .Pregătirea câmpului operator în timp de 24h. diureza. . . Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat . .Supravegherea tuburilor de dren şi racordarea lor într-un recipient colector. dureri e. .efectuarea psihoterapiei. degresată.Pregătirea pacientului pentru operaţie .Pregătirea pacientului pentru operaţie. Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat . .Pacientul trebuie să fie echilibrat hidroelectrolitic. fără dureri.Va fi ajutat să îmbrace lenjeria de spital . .Transportă pacientul la sala de operaţie. cauzată de Obiective . puls. .Pacientul să prezinte o .Calmarea durerii prin administrare de calmante la indicaţia medicului.Efectuarea psiho terapiei. urmărindu-i-se funcţiile vitale. TA. . dezinfectată şi apoi acoperită cu un câmp steril.Pacien manifestată prin stare de bună pr e. . respiraţie.Se efectuează testarea la anastezice (xilină) .Calmarea durerii . agitaţie.oboseală.Să-şi recapete încrederea în forţele proprii timp de 23 zile. rasă. se ridice în poziţie semiaşezândă sau şezând. stare generală psihic. .v. Evaluar .Alimentarea pacientului pe cale parenterală în prima zi după operaţie.După 24 ore de la anestezie bolnavul este ajutat să . respiraţie şi diureză.Pacientul este adus de la sala de operaţie în salon protejat de un cearşaf. somnolenţă. şi este instalat în pat în poziţie d-d fără pernă sub cap şi este supravegheat continuu. stic de nursing de operaţie.Cu 30 min înainte de intervenţie se administrează la indicaţia medicului câte o fiolă de miaglin şi atropină i. cultate de a se alimenta şi datorită intervenţiei .Regiunea unde urmează să se efectueze intervenţia chirurgicală este spălată.Administrarea medicaţiei antiinfecţioase.Asigurarea unui climat corespunzător . .Paci nutriţi Pagina 56 din 35 . PLAN DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATOR Obiective . . .Paci ării anestezicului şi operaţiei ameţe tată prin ameţeli. stare de bine.Transportarea bolnavului cu targa de la sala de operaţie în salon şi instalarea lui în pat.

.Să cunoască regimul alimentar pe care trebuie să-l respecte Obiective timp de 3-4 săptămâni. .Schimbarea lenjeriei ori de câte ori se murdăreşte.În a 2-a zi – alimentaţie lichidă.Respectarea regimului pentru prevenirea vărsăturilor. pacitatea de a se îngriji singur .gicale manifestată de durere.În a 3-a zi piure de cartofi.Să prezinte o stare de confort. . ietate cauzată de necunoaşterea .Administrarea de ceaiuri laxative.Evitarea eforturilor fizice prea mari. . manifestată prin psihic rare. . supe strecurate. . cauzată de .Se va servi pacientul cu bazinet. . respectându-I pudoarea.Pacientul să prezinte mucoase şi tegumente curate. Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat . brânză de vaci.Supravegherea pansamentului şi tuburilor de dren. manifestată Absen nstipaţie. alimentaţie normală. .Diminuarea anxietăţii pacientului şi atragerea atenţiei asupra normelor de viaţă pe care trebuie să le Pacien ă de intervenţie chirurgicală şi tegu stată prin poziţie neadecvată.Efectuarea toaletei parţiale a pacientului. . .În a 4-a zi dacă digestia. compoturi. osticului bolii. ceai neîndulcit.Pacientul să-şi recapete controlul sfincterelor. . INTERVENŢII PRESCRISE DE MEDIC Data 09-05-2000 Recoltări de sânge Hemoleucograma VSH = 10-23 mm/h Ht = 42% Hb = 13. .Supravegherea scaunului în cantitate şi calitate. fără greţuri şi vărsături. tolerează bine. vărsături.Să aibă o stare de bine. însă vor fi excluse alimentele care produc balonări. . Prezin nţia chirurgicală. ouă moi.Furnizează pacientului cunoştinţele necesare Pacien despre regimul de viaţă care trebuie să-l ducă.Asigurarea igienei după fiecare eliminare. . . greţuri. . semne ostic de nursing Evalu cultate de a elimina. insomnii.7 g% L = 10800 mm3 Uree = 60 mg Glicemie = 130 mg% Fibrinogen = 402 mg% Pagina 57 din 35 Recoltări de urină pentru examenul de laborator Examen sumar de urină: pH – acid D – 1009 sediment rare celule epiteliale 2 – 3 L/cm H – absent Albumină – absent .Schimbarea pansamentului când acesta se murdăreşte. respecte.

m.m. i.m. i. i. Doza/ora 500 ml/24h 300 ml/24h 1 mil/6h 1 f/24h 1 f/24h 2mil/6h 1 f/24h 1 f/24h 1mil/6h 0.m.m.m. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS PRESCRIS DE MEDIC Data 10-05-2000 Medicamentul Glucoză 10% Ser fiziologic Penicilină Algocalmin 12-05-2000 13-05-2000 14-05-2000 15-05-2000 Diazepam Penicilină Algocalmin Diazepam Penicilină Kanamicină Algocalmin Diazepam EVALUARE FINALĂ Forma de prezentare Fl I Fl III F4 Fl 4 F1 Fl 4 Fl 4 F1 F 4 mil F1 F1 F1 Calea de administrare Perfuzie iv Perfuzie iv i. i. Radiografie pulmonară fără modificări.20 m% TS = 3’17” 10-05-2000 TC = 7’19” Ht = 43% Hb = 15% L = 10000 mm3 09-05-2000 VSH = 3-17 mm/h Alte intervenţii: EKG – morfologie normală Radiografie abdominală.m.m.6-1.m. i. i.Creatinina = 0.excursia diafragmului în sus . i. i.5/12h 1 f/6h 1 f/6h Pagina 58 din 35 . abdomen pe gol .m.imagini hidroaerice şi pneumoperitoneu b. i.

dureri violente în fosa iliacă dreaptă.S. fără complicaţii.Pacienta M. După investigaţii ea este transportată pe secţia chirurgie şi este supusă intervenţiilor chirurgicale. vărsături. sedative a fost echilibrată hidroelectrolitic repaos la pat alimentaţie parenterală Bolnava se externează pe data de 30 mai 2000 vindecată cu următoarele recomandări: evitarea eforturilor fizice respectarea regimului de viaţă şi muncă Pagina 59 din 35 . greţuri. Operaţia a decurs în condiţii bune. Ea a primit: tratament medical cu antibiotice. calmante. Pe toată perioada spitalizării pacienta a primit tot sprijinul din partea echipei medicale. se prezintă la serviciul de urgenţă cu stare generală altertată.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful