Anexa la OMTCT nr. 716 din 02.05.

2006

INSTRUCŢIUNI PENTRU EFECTUAREA ÎNCERCĂRILOR ŞI MĂSURĂTORILOR LA ECHIPAMENTELE ŞI INSTALAŢIILE ELECTROENERGETICE FEROVIARE – NR. 357

1

CAPITOLUL I GENERALITĂŢI Art. 1. – (1) Prezentele instrucţiuni stabilesc principiile şi regulile de bază pentru desfăşurarea activităţii de protecţie prin relee, automatizări, măsurători şi telemecanizare, denumite în continuare PRAM-TM, în scopul efectuării reviziei şi repararii instalaţiilor de electrificare aferente căii ferate. (2) Activitatea PRAM-TM se referă la: a) activitatea de întreţinere, reparare şi verificare a instalaţiilor de protecţie, automatizare, măsură, control şi servicii auxiliare; b) lucrări de revizii, reparaţii şi reglaje ale releelor; c) încercări, verificări şi măsurători cu caracter preventiv la echipamentele şi instalaţiile electrice feroviare; d) verificarea mijloacelor de protecţie electroizolante; e) verificarea şi repararea mijloacelor de măsurare electrică; f) verificări, reparaţii şi reglaje ale instalaţiei de telemecanică. Art. 2. – Activitate PRAM-TM se va desfăşura în baza fişelor de verificare tehnică şi a prevederilor din prezentele instrucţiuni, la întocmirea cărora s-au avut în vedere: a) instrucţiunile fabricantului; b) principiile şi regulile stabilite în: Instrucţiunile pentru întreţinerea şi repararea instalaţiilor ELF nr. 352, Instrucţiunile pentru întreţinerea şi repararea liniei de contact a căii ferate electrificate nr. 353, Instrucţiunile pentru întreţinerea şi repararea instalaţiilor de energoalimentare a căii ferate electrificate nr. 354 şi Instrucţiunile pentru comanda prin dispecer energetic feroviar a instalaţiilor de electrificare nr. 356; c) normele cu caracter republican şi european în vigoare; d) recomandările din literatura tehnică de specialitate; e) prescripţiile tehnice conform listei din anexa nr. 4 Art. 3. – (1) Pentru elementele şi echipamentele a căror încercări şi măsurători nu se regăsesc în prezentele instrucţiuni, se vor folosi prevederile stabilite în cărţile tehnice ale producătorului. (2) În cazul apariţiei unor noi standarde şi normative republicane, ulterior aprobării prezentelor instrucţiuni, vor fi respectate acele prevederi care au caracterul cel mai restrictiv. (3) Pentru echipamentele realizate pe baza standardelor sau normativelor republicane apărute ulterior aprobării prezentelor instrucţiuni, se vor respecta noile prevederi. Art. 4. - Accesul personalului PRAM-TM la instalaţiile de electrificare (ELF şi IFTE), în vederea executării de lucrări, se face numai în prezenţa personalului de la districtele energoalimentare (EA), linie de contact (LC) şi electrificare lumină şi fortă (ELF) care are în gestiune sau custodie instalaţiile de electrificare, acesta îndeplinind funcţia de admitent la lucrări. Art. 5. - (1) Lucrările de întreţinere şi de reparaţii la circuitele secundare, precum şi încercările şi măsurătorile electrice ale instalaţiilor de energoalimentare şi ale instalaţiilor ELF se execută de către personalul specializat PRAM-TM, constituit în formaţii de lucru organizate conform necesităţilor impuse de volumul lucrărilor pe care le efectuează. (2) Repartizarea atribuţiilor şi delimitarea responsabilităti lor personalului PRAM-TM în legătură cu prestaţiile ce trebuie executate, se stabilesc de către conducătorul acestora şi şeful centrului de electrificare. Art. 6. - (1) Asigurarea măsurilor tehnice şi organizatorice pentru efectuarea încercărilor şi măsurătorilor electrice de către personalul PRAM-TM este în sarcina salariatului care face admiterea la lucrare.
2

Laboratorului PRAM-TM. Art. organizat la nivel local. ELF. de protecţie. PS şi PSS. numai în baza menţionării. 2 şi 3 din prezentele instrucţiuni. revizii şi reparaţii la instalaţia de telemecanizare. execută următoarele categorii de lucrări: a) verificări. grupuri electrogene. (2) Laboratorul PRAM-TM regional şi/sau de centru pot să-şi extindă activitatea şi la alte categorii de lucrări în funcţie de volumul prestaţiilor şi a răspândirii geografice a instalaţiilor de electrificare. de dotarea tehnică a laboratorului. pe bază de comandă adresată centrului de electrificare şi cu avizul şefului de divizie. prin înscrierea în Registrul de control şi lucrări . reparaţii şi reglaje asupra releelor din instalaţiile de electrificare. denumit generic laborator PRAM-TM de centru. truse şi instalaţii de încercare adecvate lucrărilor ce le are de executat. reparaţii şi reglaje asupra circuitelor secundare . – (1) Laboratorul PRAM-TM regional şi de centru trebuie dotat cu mijloace de transport auto. grupuri electrogene. de blocaj.Laboratorul PRAM-TM se organizează la nivel local în cadrul centrului electrificare şi la nivel regional în cadrul diviziilor de electrificare în funcţie de volumul şi răspândirea geografică a instalaţiilor de electrificare. e) reparaţii şi verificări metrologice la aparatele de măsură şi control. existentă la un moment dat şi de resursele de personal cu pregătire profesională corespunzătoare. PS şi PSS. 3 . se face prin grija personalului care a admis formaţia de lucru PRAM-TM la lucrare. organizat la nivel regional. că toate elementele componente ale instalaţiei verificate îndeplinesc condiţiile tehnice minime conform buletinelor de încercare emise şi că instalaţia se poate pune sub tensiune. . grupuri electrogene. Art. . execută următoarele categorii de lucrări: a) verificări. revizii şi reparaţii asupra circuitelor secundare din celelalte instalaţii de electrificare . 7. 8. ELF. denumit generic laborator PRAM-TM regional. CAPITOLUL II STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A LABORATORULUI PRAM-TM Art. c) încercări şi măsurători ale prizelor de pământ din substaţiile de tracţiune electrică. revizii. . Art.circuite de comandă. b) încercări şi măsurători la circuitele primare din substaţiile de tracţiune electrică şi la cablurile de energie electrică.din substaţiile de tracţiune electrică.LC. de automatizare.(2) Darea sau redarea în exploatare după efectuarea încercărilor şi măsurătorilor. (3) Laboratorul PRAM-TM regional şi de centru pot executa lucrări specifice şi pentru alte unităţi din cadrul căii ferate sau din afara CFR. d) încercări şi verificări ale mijloacelor de protecţie electroizolante. ELF. 9.Laboratorul PRAM-TM. PS şi PSS. aparate de măsură.LC. de semnalizare. b) încercări şi măsurători la circuitele primare din celelalte instalaţii de electrificare . de măsură şi auxiliare . e) verificări. conform celor precizate în anexele nr. revizii.existent la fiecare instalaţie. c) încercări şi măsurători ale prizelor de pământ din celelalte instalaţii de electrificare -LC. d) verificări. 10.

. personalul trebuie să ia măsuri pentru acoperirea punctului periculos şi pentru înlăturarea urgentă a defectului. 4 . automatizări si telemecanică din instalaţiile de electrificare are următoarele obligaţii suplimentare: a) să păstreze secretul de serviciu şi să nu transmită persoanelor străine de serviciu. fără aprobarea şefilor ierarhici. personalul trebuie să aibă o pregătire specifică lucrărilor şi să cunoască prevederile cuprinse în reglementările în vigoare. – (1) Personalul care îndeplineşte o funcţie în legătură cu efectuarea de încercări şi măsurători la echipamentele primare. Secţiunea a 2-a Reguli de comportare în serviciu şi obligaţii de ordin general Art. 11. 18.Personalul PRAM-TM este obligat să-şi îmbunătăţească nivelul profesional prin autoinstruire. 12. conform reglementărilor în vigoare. Art.Pentru îndeplinirea funcţiilor în legătură cu efectuarea de încercări şi măsurători la echipamentele primare. comandă – control. 13. revizii şi reparaţii la sistemele de protecţie. 14.Personalul PRAM-TM trebuie să respecte întocmai normele şi regulile de comportare în serviciu stabilite prin reglementările în vigoare. 15. Art. comandă – control. automatizări şi telemecanică din instalaţiile de electrificare CFR trebuie să fie autorizat în funcţie. în toate cazurile în care viaţa oamenilor este ameninţată sau siguranţa circulaţiei este periclitată. informaţii legate de serviciul pe care-l execută. . comandă – control. Cei găsiţi sub influenţa băuturilor alcoolice vor fi îndepărtaţi imediat de la executarea serviciului şi vor fi traşi la răspundere conform reglementărilor specifice în vigoare. Art. Art.Personalul PRAM-TM este obligat să cunoască şi să aplice normele de protecţia muncii şi apărare împotriva incendiilor specifice locului de muncă respectiv. .Angajarea personalului pentru laboratorul PRAM-TM se face conform condiţiilor minime de pregătire şi vechime în vigoare. automatizări. 17. conform reglementărilor în vigoare. Art. 16. personalul care urmează să efectueze lucrări de încercări şi măsurători la echipamentele primare. . precum şi statutul personalului feroviar şi regulamentul de ordine interioară.Este interzisă admiterea la executarea serviciului a salariaţilor aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice. – (1) După efectuarea stagiului. efectuarea de încercări la mijloacele de protecţie şi efectuarea de verificări. pentru funcţia pe care o îndeplineşte. revizie şi reparaţie la sistemele de protecţie. telemecanică din instalaţiile de electrificare. . b) să dea semnale de oprire unui tren sau unui convoi de manevră. (2) În cazul descoperirii la construcţii sau instalaţii a unor defecţiuni care periclitează siguranţa circulaţiei trenurilor. . Art. normativele tehnice precizate la anexa 1 din prezentele instrucţiuni şi reglementările specifice în vigoare şi să urmeze cursurile de instruire şi perfecţionare a cunoştinţelor profesionale.CAPITOLUL III DISPOZIŢII ŞI OBLIGAŢII GENERALE DE SERVICIU Secţiunea 1 Condiţii pentru îndeplinirea funcţiilor Art. verificări şi încercări la sistemele de protecţie. (2) Personalul trebuie examinat din punct de vedere profesional şi medical la autorizarea în funcţie şi periodic. folosind documentaţia tehnică de specialitate. integritatea instalaţiilor sau viaţa oamenilor. de încercări la echipamentul de protecţie şi de verificare.

24. fără aprobarea şefului ierarhic superior. (2) Personalul este dator să execute dispoziţiile verbale sau scrise ale conducătorilor direcţi şi. scule etc. Art. Art. 28. în afara programului normal de lucru. Art. 21. fiecare salariat este obligat să vegheze asupra bunurilor unităţii (clădiri. (2) Salariaţii care fac stagiul de practică pot fi admişi la executarea lucrărilor numai cu instalaţiile scoase de sub tensiune.După executarea serviciului. numai salariaţii instruiţi şi autorizaţi în acest scop. (3) Dispoziţiile conducătorilor se execută integral şi la termen. la cererea şefilor ierarhici. conducătorii formaţiilor de lucru PRAM-TM sunt obligaţi să raporteze şefului de laborator sau înlocuitorului acestuia. sub supravegherea şi răspunderea salariaţilor care sunt autorizaţi să execute lucrările respective. materiale. precum şi echipamentul de protecţie individuală.Salariaţii autorizaţi pentru exploatarea instalaţiilor de electrificare CFR pot să admită accesul în instalaţiile de electrificare numai a persoanelor autorizate în acest scop. (5) Pentru îndeplinirea unei astfel de dispoziţii. 27. Art. încercări ale echipamentului de protecţie.La locul de muncă. 22. .Salariaţilor le este interzis să părăsească locul de muncă înainte de terminarea programului şi să presteze serviciul în locul altor persoane. . 23. salariaţii pot fi reţinuţi sau chemaţi la serviciu la orice oră. salariatul care este înlocuit trebuie să dea celui care-l înlocuieşte toate lămuririle necesare asupra serviciului. . totodată. raportând de îndată conducătorului ierarhic superior celui de la care a primit dispoziţia. angajatul nu trebuie să execute această dispoziţie. dispozitivele si aparatele de masura necesare executării serviciului. . Secţiunea a 3-a Răspunderea personalului pentru serviciul executat Art. În cazuri excepţionale.La locul de muncă. (4) În cazul primirii unei dispoziţii care contravine vădit reglementărilor specifice în vigoare sau a unei dispoziţii a cărei execuţie poate avea ca urmare producerea de pagube. fiecare salariat este obligat să aibă asupra lui sculele.(1) Pot executa lucrări de încercări şi măsurători la echipamentele primare. . . să ţină seama de orice aviz care priveşte starea instalaţiilor. consemnând starea personalului. modul în care s-au executat sarcinile primite. pentru luarea de măsuri urgente.) şi să avizeze orice furt sau devastare a acestora conform reglementărilor specifice în vigoare. verificări. defectarea instalaţiilor şi a mijloacelor de transport. personalul este obligat să ceară lămuriri. personalul PRAM-TM trebuie verificat de către şeful laboratorului. 19. distrugerea proprietăţilor sau a bunurilor unităţii. Art. . revizii şi reparaţii la sistemele de protecţie. În toate cazurile.Personalul PRAM-TM răspunde personal de felul cum execută aceste lucrări. 20.Art. 26. . – (1) Prezenţa personalului cu o funcţie ierarhic superioară nu scuteşte personalul de serviciu de răspunderea pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.La prezentarea la serviciu. Art. Personalul care se prezintă la serviciu în stare necorespunzătoare nu trebuie primit în serviciu. Art. comandă – control. instalaţii. de către înlocuitorul acestuia sau de către conducătorul formaţiei de lucru. În cazul primirii unui ordin neclar. siguranţa circulaţiei şi protecţia oamenilor.Durata executării serviciului este stabilită conform legislaţiei in vigoare. Art. 5 . . angajatul poartă răspunderea împreună cu conducătorul care a dat-o. în limitele atribuţiilor fiecăruia. automatizări si telemecanică din instalaţiile de electrificare. 25.

29. 6 .Toţi salariaţii sunt obligaţi ca. după primirea unei sarcini.Art. să raporteze conducătorului ierarhic superior modul de îndeplinire a acesteia. .

e) să cunoască reglementările specifice în vigoare. l) să asigure mijloc de transport corespunzător pentru transportul aparatelor şi truselor de măsurare necesare pentru executarea lucrărilor de către personalul PRAM-TM. în vederea îmbunătăţirii nivelului profesional al acestuia. asigurând funcţionarea lor corespunzătoare. 30. g) să ia măsuri. şi să aprobe programele anuale şi lunare de lucru.conform reglementărilor în vigoare – instruirea si verificarea profesionala a personalului.Şeful centrului de electrificare are următoarele atribuţii şi obligaţii: a) să cunoască în permanenţă şi exact starea sistemelor de protecţie. f) să urmărească restabilirea funcţionării instalaţiilor în caz de evenimente electrice accidentale şi să facă analiza operativă şi tehnică a acestora. a//) Pentru personalul din centrul de electrificare cu atribuţii în verificarea sistemelor de protecţie. modul în care se aplică şi se respectă aceste norme la executarea lucrărilor. automatizări. pentru asigurarea aprovizionării cu materiale. să întocmească programul de lucrări necesar pentru aducerea instalaţiilor la condiţiile minime fixate prin prezentele instrucţiuni. telemecanică din instalaţiile de electrificare. să ia măsuri pentru multiplicarea şi difuzarea lor la subunităţi şi să urmărească respectarea lor în activitate. k) să aprobe tabelele de reglaj ale protecţiilor şi automatizărilor din instalaţiile de electrificare de pe raza centrului de electrificare. comandă – control. j) să participe . 7 . şeful de centru adjunct coordonează întocmirea programelor anuale şi lunare de control şi le supune aprobării şefului centrului. comandă – control. i) să organizeze şi să verifice . să le verifice în mod sistematic atât prin personalul din subordine cât şi personal. să verifice periodic. ale personalul subordonat sau ale personalului ierarhic superior. m) să emită decizii pentru înlocuitorul şefului laboratorului PRAM-TM local. personal sau prin personalul subordonat. b) în urma constatărilor proprii. h) să organizeze instructajul personalului pentru însuşirea normelor de protecţia muncii şi de apărare împotriva incendiilor. cu piese de schimb şi cu aparate necesare reviziei şi reparării instalaţiilor. . aflate pe raza centrului său.conform reglementărilor în vigoare – în comisiile de examinare şi autorizare a personalului subordonat. automatizări. conform competenţelor şi reglementărilor în vigoare.CAPITOLUL IV ATRIBUŢIILE ŞI OBLIGAŢIILE PERSONALULUI ŞI SARCINILE FORMAŢIILOR DE LUCRU Secţiunea 1 Atribuţiile şi obligaţiile şefului centrului de electrificare Art. automatizări şi telemecanică din instalaţiile de electrificare se efectueaza simultan cu controlul echipamentelor şi instalaţiilor aferente acestor sisteme. c) să verifice organizarea activitatăţii laboratorului PRAM-TM. a/) Controlul sistemelor de protecţie. telemecanică din instalaţiile de electrificare. felul în care se face acest instructaj. d) să analizeze rezultatele măsurătorilor şi încercărilor electrice executate la instalaţiile aflate în gestiunea centrului de electrficare şi să ia măsuri pentru remedierea deficienţelor depistate. conform prezentei instrucţiuni. comandă – control.

Inginerul de specialitate are următoarele atribuţii şi obligaţii: a) să cunoască în permanenţă şi exact starea sistemelor de protecţie. 32. comandă – control. telemecanică din instalaţiile de electrificare aflate pe raza centrului si să le verifice în mod sistematic conform programului aprobat de către şeful centrului. cauzele deranjamentelor. a/) Inginerul de specialitate verifică personal substaţiile de tracţiune electrica cel puţin o dată pe lună şi restul instalaţiilor de electrificare cel puţin o dată la şase luni propunând măsuri de menţinere sau aducere a instalaţiilor la condiţiile minime necesare de funcţionare. măsurători. să organizeze multiplicarea. difuzarea şi instruirea personalului în această privinţă. b) să coordoneze întocmirea programelor anuale şi lunare de control şi să le supună aprobării şefului centrului pentru personalul din centrul de electrificare cu atribuţii în verificarea sistemelor de protecţie. j) să coordoneze întocmirea instrucţiunilor proprii de lucru pentru lucrările şi locurile de muncă unde sunt necesare. a/) Controlul sistemelor de protecţie.Secţiunea a 2-a Atribuţiile şi obligaţiile şefului adjunct al centrului de electrificare Art. b) să întocmească programele anuale de încercări. automatizări şi telemecanică din instalaţiile de electrificare se efectueaza simultan şi la aceeaşi periodicitate cu controlul echipamentelor şi instalaţiilor aferente acestor sisteme. revizii a instalaţiilor de electrificare conform prevederilor din prezentele instrucţiuni. 31. aparate şi alte dotări necesare întreţinerii şi reparării SPCCAT aferente instalaţiilor de electrificare şi să urmărească aprovizionarea acestora. telemecanică din instalaţiile de electrificare. h) să analizeze funcţionarea SPCCAT aferente instalaţiilor de electrificare. comandă – control. d) să coordoneze întocmirea documentaţiei pentru lucrările de reparaţii curente ce se vor executa la SPCCAT aferente instalaţiilor de electrificare din gestiunea centrului. comandă – control. i) să coordoneze realizarea evidenţei instalaţiilor de telemecanizare conform prevederilor prezentelor instrucţiuni. corelarea lucrărilor la care este necesară participarea personalului celorlalte specialităţi din electrificarea căii ferate. a) Secţiunea a 3-a Atribuţiile şi obligaţiile inginerului de specialitate din centrul de electrificare Art. telemecanică din instalaţiile de electrificare aflate pe raza centrului si să le verifice în mod sistematic conform programului aprobat de către şeful centrului. – Şeful adjunct al centrului de electrificare are următoarele atribuţii şi obligaţii: să cunoască în permanenţă şi exact starea sistemelor de protecţie. automatizări. urmărind întocmirea programelor de revizie anuale şi lunare. să verifice programele de revizie lunare întocmite de către şeful laboratorului şi să le supună aprobării conducerii centrului de electrificare. automatizări. piese de schimb. conform prevederilor instrucţiunilor de faţă. . să urmărească permanent corelarea lucrărilor efectuate de 8 . să ia măsuri de aplicare a lor în activitate. c) să organizeze revizia şi repararea SPCCAT prin inginerii de specialitate. comandă – control. e) să cunoască reglementările în vigoare din domeniu. g) să ia parte personal la recepţia finală a lucrărilor de reparaţii curente în comisia aprobată de şeful centrului. automatizări. f) să coordoneze întocmirea planului de aprovizionare cu materiale. să elaboreze măsuri pentru prevenirea şi lichidarea focarelor.

şeful de laborator verifică înscrisurile efectuate de personalul propriu în registrul de control şi lucrări. urmărind încadrarea şi înregistrarea corectă a acestora. respectiv să asigure funcţionarea corectă şi fără deranjamente a sistemelor de protecţie. capitale şi de investiţii în comisiile stabilite de şeful centrului. să participe la instruirea profesională al personalului de specialitate conform reglementărilor în vigoare. în vederea stabilirii volumului şi programului de lucrări de reparaţii curente şi să întocmească documentaţia pentru executarea lor. telemecanică din instalaţiile de electrificare. să verifice în mod sistematic activitatea acestuia. automatizări.TM Art. pieselor de schimb şi aparatelor de măsură necesare lucrărilor. Secţiunea a 4-a Atribuţiile şi obligaţiile şefului de laborator PRAM . să ia parte personal la recepţia lucrărilor de reparaţii curente.Atribuţiile şi obligaţiile şefului de laborator PRAM-TM sunt următoarele: a) să cunoască starea sistemelor de protecţie. să urmărească completarea. ELF) din ramura de electrificare a căii ferate. . să analizeze rezultatul măsurătorilor electrice din buletinele de încercare a instalaţiilor şi să propună măsuri pentru remedierea defecţiunilor depistate şi prevenirea deranjamentelor. 9 . să urmărească programarea şi realizarea măsurilor stabilite prin notele de constatare ale personalului cu sarcini de control. comandă – control. automatizări şi telemecanică din instalaţiile de electrificare.. automatizări şi telemecanică din instalaţiile de electrificare. să verifice stadiul lucrărilor de reparaţii curente. d//) Cu ocazia controalelor planificate la instalaţiile de electrificare. precum şi utilizarea corespunzătoare a acestora. să urmărească aprovizionarea materialelor.c) d) e) f) g) h) i) j) k) l) m) personalul PRAM-TM cu lucrările efectuate de personalul subunităţilor de specialitate (LC. să analizeze deranjamentele şi defecţiunile tehnice apărute în sistemele de protecţie. EA. d/) Rezultatele controalelor şi măsurile ce trebuie luate pentru eliminarea defectelor constatate. capitale şi de investiţii şi să sesizeze imediat conducerea centrului de electrificare despre neregulile şi dificultăţile întâmpinate. automatizări. 1 şi aprobate de conducerea centrului. b) să colaboreze cu inginerul de specialitate din centrul de electrificare pentru elaborarea programului anual de lucrări specifice activitatii PRAM-TM. pe baza programelor anuale şi lunare întocmite conform anexei nr. să cunoască reglementările specifice în vigoare din domeniu propriu de activitate si să ia măsuri pentru multiplicarea şi difuzarea lor la subunităţi. comandă – control. să ia parte la verificarea pe teren a instalaţiilor. comandă – control. 33. să propună măsuri pentru îmbunătăţirea funcţionării instalaţiilor. comandă – control. în conformitate cu prevederile prezentelor instrucţiuni. d) să verifice personal starea sistemelor de protecţie. precum şi să urmărească respectarea lor în activitate. telemecanică din instalaţiile de electrificare. prevenirea şi lichidarea focarelor de deranjament. actualizarea şi arhivarea documentaţiilor tehnice ale instalaţiilor la centru de electrificare şi la laborator. să întocmescă instrucţiunile proprii de lucru pentru lucrările şi locurile de muncă specifice în care acestea sunt necesare şi pentru care nu sunt elaborate reglementări. respectiv termenele şi lucrările necesare pentru remediere se înscriu în registrul de control şi lucrări. să elaboreze programul lunar de activitate în baza programului anual c) să organizeze activitatea zilnică a personalului din subordine conform programelor lunare de lucru aprobate de către şeful centrului de electrificare şi.

la verificarea pe teren a instalaţiilor. echipamentele. . a sculelor şi a inventarului de protecţie din dotarea districtului şi a personalului. sa analizeze funcţionarea protecţiilor la fiecare declanşare şi să ia măsuri atunci când constată o funcţionare anormală a protecţiilor prin relee. piese de schimb. şi a aparatelor de măsură din dotarea laboratorului. r) să decidă refacerea probelor neconcludente sau completarea volumului de măsurători în cazul obţinerii unor rezultate contradictorii sau în afara limitelor admise.conform reglementărilor specifice în vigoare. În aceste cazuri şeful de laborator avizează pe şeful centrului de electrificare despre acest lucru. Când deficienţele constatate nu se pot remedia cu posibilităţile laboratorului avizează şeful centrului de electrificare. n) să ia parte – împreună cu membrii comisiei stabilite de către şeful centrului .În lipsa şefului de laborator. necesare activităţii. să ia măsuri pentru respectarea lor în activitate şi să informeze personalul subordonat despre modificările apărute.I. o) să ţină evidenţa verificărilor periodice ale echipamentelor şi a mijloacelor de protecţie.e) să reprogrameze măsurători şi încercări la elementele. scule. atribuţiile şi obligaţiile acestuia sunt preluate de către personalul nominalizat prin decizie scrisă emisă de către şeful centrului de electrificare. instalaţiile la care nu s-au realizat măsurătorile şi încercările electrice planificate. tabelele de reglaj al protecţiilor şi automatizărilor pentru instalaţiile de electrificare şi să le supună spre aprobare şefului ierarhic superior comun. anual.R. m) să actualizeze. zilnic.C. j) să participe la remedierea evenimentelor produse în SPCCAT. ori de câte ori este nevoie. împreună cu dispecerul energetic feroviar şef. evidenţa instalaţilor. să ţină evidenţa acestora. h) să ia parte la verificarea şi recepţia lucrărilor de reparaţii dacă este împuternicit printr-o decizie. p) să verifice de două ori pe lună starea utilajelor. conform reglementărilor în vigoare si să completeze evidenţele în acest sens. l) să întocmească zilnic carnetul de lucrări. g) să verifice stadiul lucrărilor de reparaţii care se execută la instalaţiile de electrificare şi să sesizeze conducerea centrului asupra neregulilor sau dificultăţilor întâmpinate. să ţină evidenţa şi să analizeze rezultatele măsurătorilor electrice din buletinele de încercare la instalaţiile de electrificare şi să ia măsuri pentru remedierea deficienţelor. aparate de măsură şi utilaje de încercare şi reparare. Când acestea nu se pot remedia cu posibilităţile laboratorului avizează şeful centrului de electrificare. Secţiunea a 5-a 10 . q) să facă propuneri pentru planul anual de dotare cu materiale. f) să instruiasca personalul din subordine pe linie de protecţia muncii şi de apărare împotriva incendiilor. a materialelor şi să urmărească utilizarea judicioasă a materialelor şi pieselor de schimb la lucrări . Art. la dispecerul energetic feroviar (DEF) asupra declanşărilor produse în instalaţiile de energoalimentare. t) să se informeze. 34. s) să întocmească. a inventarului.S. în vederea stabilirii volumului şi programului de lucrări de reparaţii şi să facă propuneri de îmbunătăţire a stării tehnice a instalaţiilor. a echipamentelor aflate sub incidenţa I. să analizeze cauzele care au generat producerea lor şi să ia măsuri de lichidare a focarelor ce le determinăsă. k) să cunoască reglementările specifice în vigoare din domeniu propriu de activitate. i) să verifice şi să semneze buletinele de încercare emise de personalul subordonat.

automatizări. buletinele de încercări emise în urma efectuării încercărilor şi măsurătorilor la elementele şi echipamentele electrice. să colaboreze cu inginerul de specialitate din centrul de electrificare pentru elaborarea programului anual de lucrări specifice activităţii PRAM-TM. h) să urmărească. g) să participe la remedierea şi lichidarea evenimentelor electrice accidentale produse în sistemele de protecţie. automatizări. comandă–control. să ţină evidenţa şi să avizeze şeful laboratorului PRAM-TM. pentru care întocmeşte buletinul de încercare. e) să participe la lucrările de reparaţii care se execută la instalaţiile de electrificare de către personalul PRAM–TM şi să consemneze în registrul de control şi lucrări. – Sarcinile formaţiei de circuite secundare sunt următoarele: a) să execute revizia şi reglarea periodică a circuitelor secundare din instalaţiile de electrificare. telemecanică din instalaţiile de electrificare aflate în competenţa laboratorului. să analizeze cauzelor lor potrivit competenţei şi să avizeze şeful laboratorului în privinţa cauzelor şi modului de inlăturare a acestora.Atribuţiile şi obligaţiile inginerului şi ale tehnicianului din cadrul laboratorului PRAM-TM sunt următoarele: a) să cunoască starea sistemelor de protecţie. d) să sigileze releele şi elementele electrice din instalaţiile de electrificare la care s-au efectuat operaţiile de verificare şi reglare.Atribuţiile şi obligaţiile inginerului şi tehnicianului din cadrul laboratorului PRAM-TM Art. în privinţa elementelor. Secţiunea a 6-a Sarcinile formaţiei de circuite secundare Art. Când neregulile constatate nu se pot remedia cu posibilităţile laboratorului. c) să execute verificările funcţionale la sistemelor de protecţie. b) să execute reglarea sistemelor de protecţie şi de automatizare din instalaţiile de electrificare numai în baza tabelelor de reglaj de protecţie şi automatizare a instalaţiilor de electrificare. echipamentelor şi instalaţiilor la care nu s-au realizat măsurătorile şi încercările planificate. c) în lipsa şefului de laborator. f) să întocmească buletine de încercare la toate măsurătorile şi încercările la care participă personal şi să verifice săptămânal rezultatele din buletinele de încercare emise la lucrările la care nu a participat. automatizări şi telemecanică din instalaţiile de electrificare. comandă–control. e) să pună de acord documentaţia tehnică a instalaţiei cu modificările introduse cu ocazia lucrărilor de revizie şi reglare. Secţiunea a 7-a 11 . . d) să cunoască reglementările în vigoare din domeniu de activitate. avizează şeful centrului de electrificare. comandă–control. b) să participe şi să conducă formaţiile de măsurători şi încercări în baza programului de lucru lunar sau organizării zilnice a activităţii şi să sesizeze şeful laboratorului asupra neregulilor sau dificultăţilor întâmpinate. 36. să facă instruirea practică de serviciu a personalului PRAM–TM în legătură cu modificările apărute în reglementările în vigoare. f) să execute verificarea şi încercarea cablurilor de comandă-control din instalaţiile de electrificare. 35. g) să păstreze în stare de curăţenie şi de funcţionare trusele de măsurare şi de încercare ale circuitelor secundare. telemecanică din instalaţiile de electrificare conform peridicităţii stabilite în reglementările specifice în vigoare.

40. – Sarcinile formaţiei de reparare şi încercare ale releelor din instalaţiile de electrificare sunt următoarele: a) să execute repararea releelor din circuitele secundare ale instalaţiilor de electrificare. pentru care emite buletinul de încercare. Secţiunea a10-a Sarcinile formaţiei de metrologie Art. c) să păstreze în stare de curăţenie şi de funcţionare standul de încercare şi încăperea laboratorului de încercări. b) să ţină evidenţa mijloacelor de protecţie verificate într-un registru special şi să aplice ştampila: “Valabil până la data de……… ». 37. pentru care emite buletine de încercare. e) să păstreze în stare de curăţenie şi de funcţionare trusele de măsurare şi de încercare ale circuitelor primare. să emită buletine de verificare pentru aparatele reparate şi verificate. împreună cu unităţile beneficiare. d) să prezinte la unităţile autorizate aparatele etalon pentru verificare. 38. aplicând sigiliul şi marca de verificare pe aparatele de măsură. 12 . eventualele modificări. d) să ţină evidenţa echipamentelor şi elementelor primare încercate. caracteristicile releului după reparare. c) să ţină evidenţa aparatelor verificate şi reparate. – Sarcinile formaţiei de metrologie sunt următoarele: a) să execute verificarea metrologică şi repararea aparatelor de măsurat din instalaţiile de electrificare în conformitate cu reglementările specifice în vigoare din domeniul metrologiei. Secţiunea a 9-a Sarcinile formaţiei de încercare a mijloacelor de protecţie Art. instalaţia din care a fost luat. b) să execute verificarea prizelor de pământ din instalaţiile de electrificare. specificând operaţiile efectuate în fişa de evidenţă a fiecărui aparat. reparaţia efectuată. – Sarcinile formaţiei de verificări şi încercări a circuitelor primare din instalaţiile de electrificare sunt următoarele: a) să execute încercări şi măsurători privind starea izolaţiei la circuitele primare şi la cablurile de energie din instalaţiile de electrificare. – Sarcinile formaţiei de încercare a echipamentului de protecţie sunt următoarele: a) să execute încercarea electrică a mijloacelor de protecţie electroizolante. b) să execute verificarea şi încercarea releelor conform prevederilor din prezentele instrucţiuni. Secţiunea a 8-a Sarcinile formaţiei de reparare şi de încercare ale releelor Art. c) să execute verificări şi încercări ale uleiurilor electroizolante prelevate din echipamentele şi aparatele de comutaţie ale instalaţiilor de electrificare. c) să tină evidenţa releelor reparate într-un registru special în care se menţionează seria şi numărul releului. urmărind evoluţia în timp a valorilor măsurate. b) să întocmească. programarea la verificarea metrologică a aparatelor de măsură. d) să păstreze în stare de curăţenie şi de funcţionare trusele de măsurare şi de încercare ale releelor. 39. natura şi cauza defectului. data reparării şi numele celui care a efectuat reparaţia.Sarcinile formaţiei de verificări şi încercări a circuitelor primare Art.

c) să cunoască starea SPCCAT aflate în competenţa laboratorului.e) să propună la casare aparatele care nu mai pot fi reparate. 13 . d) să conducă formaţia ce-i este încredinţată. b) să execute dispoziţiile scrise sau verbale ale conducătorilor ierarhici. dacă este cazul. de regulă. să îndeplinească formalităţile prevăzute de normele de protecţia muncii şi apărarea împotriva incendiilor. Secţiunea a 11-a Atribuţiile şi obligaţiile electromecanicului 1A. sunt următoarele: a) să execute lucrări la instalaţiile de electrificare conform programul de lucru stabilit de şeful laboratorului. lucrările executate. care va dispune măsurile necesare. k) să nu părăsească locul deranjamentului. f) să verifice. electromecanicului specialist. să facă instructajul de protecţie a muncii şi de apărare împotriva incendiilor pentru lucrările pe care le execută şi să distribuie sarcinile şi responsabilităţile fiecărui membru din formaţie. i) când este conducător al formaţiei de lucru. înainte de a se convinge că instalaţiile de electrificare rămân în stare normală de funcţionare. conform reglementărilor în vigoare. . electromecanicului I şi electromecanicului II. Dacă şi în acest caz se păstrează aceleaşi valori necorespunzătoare. în condiţiile legii. să informeze pe şeful de laborator PRAM-TM. în urma executării încercărilor şi măsurătorilor electrice. e) activitatea formaţiei de metrologie se desfăşoară. corectitudinea schemei de montare a truselor şi aparatelor de măsurare. pe care le execută pe proprie răspundere. în vederea desfăşurării lucrării în condiţii de siguranţă şi securitate a formaţiei. a prevederilor de protecţia muncii. în conformitate cu prezentele instrucţiuni.Atribuţiile şi obligaţiile electromecanicului 1A. electromecanicului I şi II Art. g) în cazul în care. trebuie să consemneze în registrul de control şi lucrări. l) să avizeze imediat DEF şi şeful de laborator în cazul în care nu poate înlătura deranjamentul. electromecanicului specialist. starea în care rămâne instalaţia şi. g) să intocmească documentaţia în vederea autorizării laboratorul de metrologie în care îşi desfăşoară activitatea. să depisteze abaterile acestor tipuri de instalaţii de la condiţiile minime tehnice prevăzute în prezentele instrucţiuni şi în instrucţiunile specifice instalaţiilor de electrificare şi să ia măsuri de remediere a acestora. să repete cu atenţie încercările sau măsurătorile în cauză. 41. informând pe şeful direct asupra dispoziţiei verbale primite şi să ţină seama de orice avizare care priveşte starea tehnică a instalaţiilor de electrificare şi siguranţa circulaţiei. numărul buletinului de încercare emis pentru fiecare element şi echipament electric. j) să anunţe imediat şeful de laborator şi DEF în cazul în care este avizat despre producerea unui eveniment electric accidental la instalaţiile de electrificare şi să respecte dispoziţiile acestora privind deplasarea sa cu formaţia de lucru PRAM-TM pentru înlăturarea acestuia. valorile obţinute sunt în afara limitelor stabilite. la sediul laboratorului PRAM-TM. măsurile necesare de luat în continuare. înaintea începerii efectuării fiecărei măsurători şi încercări electrice. h) să emită buletinele de încercare atunci când este împuternicit să conducă formaţia de lucru care execută măsurătorile şi încercările în conformitate cu prevederile de la capitolul V. să verifice starea personalului. fără aprobarea unui organ ierarhic superior. de protecţia mediului şi de apărăre împotriva incendiilor.

în special la instalaţia de telemecanizare. acesta execută şi/sau supraveghează manevrarea aparatajului electric pentru efectuarea probelor funcţionale.m) la instalaţiile fără personal permanent de exploatare când trebuie să execute lucrări specifice activităţii laboratorului PRAM-TM şi nu este necesar şi prezenţa personalului de energoalimentare (EA) sau a liniei de contact (LC) pentru admiterea la lucru . sculelor şi mijloacelor de protecţie necesare executării lucrărilor. n) să răspundă direct de starea aparatelor. materialelor. CAPITOLUL V CONDIŢII TEHNICE MINIME PENTRU FUNCŢIONAREA NORMALĂ A RELEELOR Secţiunea 1 14 . după terminarea lucrării. numai pe baza aprobării dispecerului energetic feroviar. să asigure strângerea aparatelor şi materialelor şi curăţarea locului de muncă.

exprimată în procente.felul şi valoarea tensiunii din circuitul în care se efectuează comutarea. . durata de acţionare trebuie să fie cât mai mică. .Caracteristici comune tuturor tipurilor de relee Art. Un releu este cu atât mai bun. -variaţiilor de temperatură. e) durata de acţionare . d) precizia releului .reprezintă diferenţa dintre valoarea parametrului de intrare la care se produce acţionarea releului (Xa) şi valoarea parametrului electric de intrare pentru care releul este reglat să acţioneze (Xm). . 43.Caracteristicile comune tuturor tipurilor de relee sunt următoarele: a) capacitatea de comutare – reprezintă valoarea maximă a intensităţii curentului electric care poate fi suportată de către contactele releului.Condiţiile tehnice minime comune pe care trebuie să le îndeplinească în exploatare toate tipurile de relee sunt următoarele: 15 . . fără a suferi uzuri anormale. -modificării frecvenţei tensiunii de alimentare.cursa şi viteza contactului mobil. -variaţiei tensiunii sau curentului de alimentare. Precizia de funcţionare a releului este cu atât mai mare cu cât eroarea releului (ε ).presiunea de contact. . capabilă să producă acţionarea şi momentul în care elementul de execuţie acţionează. după un număr stabilit de comutări. este mai mică: ε ( %) = Xa − Xm ⋅ 100 Xm Precizia releelor poate scădea în timp din cauza: -frecării axelor. 42. În afara cazurilor în care releele sunt construite special pentru a funcţiona cu o anumită temporizare. Secţiunea a 2-a Condiţii tehnice minime comune tuturor tipurilor de relee Art. b) coeficientul de revenire (kr) – reprezintă raportul dintre valoarea parametrului de intrare la care releul revine în starea iniţială (Xr) şi valoarea parametrului de intrare la care se produce acţionarea (Xa): kr = Xr Xa c) consumul propriu – reprezintă puterea absorbită pentru valori nominale şi cu armătura atrasă. Acţionarea selectivă a protecţiilor este determinată de precizia releelor. cu cât are un consum propriu mai mic.reprezintă timpul scurs din momentul în care releul a recepţionat (prin intermediul elementului sensibil) o variaţie a parametrului de intrare.materialul şi forma contactului. .natura circuitului în care se efectuează comutarea. Principalii factori care influenţează capacitatea de comutare a releelor sunt: .

în funcţie de tipul releului.68—0. Relee intermediare Art. indiferent de tipul constructiv. k) releul trebuie să corespundă tipului şi caracteristicilor indicate în proiect. 43 şi următoarele condiţii tehnice minime specifice: a) rezistenţele ohmice ale bobinelor nu trebuie să difere cu mai mult de ± 10 % faţă de valoarea indicată de fabricant. măsurată cu megohmmetrul de 1000 V timp de 1 minut. 45. iar la releele de inducţie suprafeţele discului şi ale polilor trebuie să fie curate. j) releul nu trebuie să prezinte vibraţii. 43 şi următoarele condiţii tehnice minime specifice: a) rezistenţele ohmice ale bobinelor nu trebuie să difere cu mai mult de ± 10 % (± 15 %) faţă de valoarea indicată de fabricant. Nu se admit valori mai mici decât Umin acţ. §.65Un. e) piuliţele şi şuruburile de fixare a circuitelor magnetice trebuie să fie bine strânse. Pentru releele intermediare din lanţul de protecţie. trebuie să fie mai mare de 10 MΩ . aplicată timp de 1 minut. . . iar dispozitivele de amortizare a acestora să fie în stare bună. respectiv între contacte şi bobină. b) rezistenţa de izolaţie între contacte. pierderea elasticităţii.. i) suprafeţele prismei de oscilaţie a armăturii magnetice şi locaşul acesteia trebuie să fie perfect netede. Suprafeţele de aşezare a armăturii şi miezului nu trebuie să prezinte proeminenţe sau curburi.75Un). trebuie să îndeplinească pe lângă condiţiile tehnice de la art. este necesar ca el să aibă o mişcare lină. dezlipirea pieselor de contact etc.Releele de semnalizare.a) izolaţia releelor faţă de masă trebuie să reziste la tensiunea de 2500 Vcc. f) spirele resorturilor antagoniste nu trebuie să se atingă între ele în nici una din poziţiile pe care resortul le poate ocupa. în funcţie de tipul releului. trebuie să îndeplinească pe lângă condiţiile tehnice de la art. tensiunea minimă de acţionare trebuie să fie 0. 44. în funcţie de tipul releului.. c) părţile mobile ale releelor nu trebuie să fie blocate. 16 . bobină şi masa releului. c) contactele cu defecte (perlări. iar întrefierul să fie reglat în limitele indicate de producător. d) suprafeţele de contact nu trebuie să fie corodate. l) releele trebuie să respecte condiţiile din normativele tehnice în vigoare şi pe cele indicate de fabricant.8) Un . b) tensiunea minimă de acţionare nu trebuie să depăşească valoarea indicată de fabricant (0. iar valori prea mari de acţionare pot face ca releul să nu funcţioneze dacă bobina este înseriată cu bobina unui releu de semnalizare de curent. Relee de semnalizare Art. 2. d) intensitatea curentului electric din circuitul în care se găsesc contactele releului nu trebuie să fie mai mare decât capacitatea de comutare indicată de fabricant.) trebuie să fie înlocuite cu alte contacte corespunzătoare. h) echipajul mobil al releului nu trebuie să atingă părţile fixe. b) tensiunea minimă de acţionare trebuie să fie cuprinsă între (0. 1. deoarece releul ar putea funcţiona în cazul în care ar primi o tensiune redusă prin înserierea cu bobinele altor relee sau aparate. Secţiunea a 3-a Condiţii tehnice specifice fiecărui tip de releu §.75 Un. g) contactele fixe trebuie să fie atinse simultan de contactele mobile. indiferent de tipul constructiv. 0.Releele intermediare.

. (2) Atat elementele electromagnetice cât şi releele termice sunt înglobate în construcţia întreruptoarelor automate sau a contactoarelor. iar temporizarea măsurată la 0. iar la căderea clapetei contactele trebuie să se închidă corespunzător. trebuie să îndeplinească pe lângă condiţiile tehnice de la art. 3. pentru releele de semnalizare tip serie. unde Un este tensiunea nominală a releului. iar al celor cu bobinele legate în paralel este de (0. 43 şi următoarele condiţii tehnice minime specifice: a) la un curent de I ≥ 1. trebuie să îndeplinească pe lângă condiţiile tehnice de la art.05 Iregl. Relee de curent şi tensiune Art. iar piesele ce se rotesc liber să nu aibă frecări. d) contactele releelor de curent şi de tensiune maximă trebuie să rămână ferm închise. unde In este curentul nominal al releului. b) mecanismul de ceasornic trebuie să aibă mersul uniform. trebuie să îndeplinească pe lângă condiţiile tehnice de la art. f) valoarea de acţionare a unui releu de curent sau tensiune. fiind interzis să se facă pe baza gradaţiilor scalei. 4. – (1) Releele termice sunt utilizate pentru protecţia împotriva suprasarcinilor şi funcţionează împreună sau separat cu releele electromagnetice pentru protecţia motoarelor electrice.Releele termice. 47. 46.85-0..25. 49. resortul antagonist nu trebuie să fie sărit. b) domeniul de reglaj al releelor de tensiune este de (0.Releele de curent şi tensiune. Relee de timp Art. 43 şi următoarele condiţii tehnice minime specifice: a) domeniul de reglaj al releelor de curent cu bobinele legate în serie este de (0. c) la un curent de I ≥ 1. g) releul de curent trebuie să aibă lamelele contactului fix destul de elastice pentru ca la un şoc de curent (2Ireglat) contactele să nu rămână blocate. indiferent de tipul constructiv. releul trebuie să acţioneze în timp de 1 oră. Art.75Un nu trebuie să difere de cea la Un. în schema de protecţie sau de automatizare. .5) I n. fără vibraţii sau întreruperi. fără frecări.1-1. iar pentru releele minimale de curent şi minimale de tensiune să fie cuprins între 1. d) spirele arcului nu trebuie să fie în acelaşi plan şi să se atingă una de alta. 5. 43 şi următoarele condiţii tehnice minime specifice: a) abaterile releelor de timp faţă de etalonarea scalei de reglaj nu trebuie să depăşească valorile indicate de fabricant. §.2 Iregl. Eroarea admisă faţă de media a cinci încercări este de maximum ± 3 % faţă de valoarea indicată pe scală.5 Iregl. Relee termice Art. §. indiferent de tipul constructiv. c) releul de curent sau tensiune se consideră corespunzător dacă acţionează la o valoare care să nu difere cu mai mult de ± 5 % faţă de valoarea indicată pe scală. e) releele electronice de timp trebuie să corespundă condiţiilor tehnice indicate de fabricant. se fixează prin măsurare.Releele de timp. d) clapeta de semnalizare trebuie să se mişte uşor.92. nu trebuie să rămână agăţată. §. . pentru toate valorile de pe scală. releul trebuie să acţioneze în timp de 2 minute 17 .75I n.25—0. b) la un curent de I ≥ 1.5—1)In. 48.25—1)Un. la o creştere a curentului cu 15% peste valoarea reglată la releele de curent sau o creştere a tensiunii cu 20 % peste valoarea reglată la releele de tensiune. releul nu trebuie să acţioneze. indiferent de tipul constructiv.c) curentul minim de acţionare trebuie să fie de 0. e) coeficientul de revenire la releele maximale de curent şi maximale de tensiune trebuie să fie cuprins intre 0.

.garnitura capacului în stare bună şi să asigure o bună etanşare. .5 KV. sunt scufundaţi în mercur.cablul de conexiune să aibă sensul de coborâre de la manşonul de etanşare pe o porţiune suficientă pentru a nu permite prelingerea apei de ploaie pe cablu în interiorul cutiei de borne. trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici tehnice: a) tensiunea nominală de 48 Vcc trebuie să fie bine filtrată. §. vizoare. . borne. 6.legate la electrozii contactului cu mercur care. di/dt. în poziţia de repaus (normală).interiorul curat. f) precizia timpilor reglaţi: + 5 %.lampa roşie „AVARIE” indică acţionarea protecţiei proprii a dispozitivului 18 .bornele “plus” ale cablului . 7. §. b) ţevile de racord ale releului trebuie să fie înclinate faţă de orizontală cu 2 ÷ 3 o în sensul urcării gazelor spre conservator. g) lămpile de semnalizare montate pe panoul frontal indică prin aprinderea lor următoarele: . 8.piesele izolate ale bornelor . reglabilă continuu în intervalul: 5—20 secunde.Dispozitivul RAR tip CFR. 52. 51. pe lângă conditiile tehnice de la art. d) toate şuruburile şi piuliţele releului trebuie să fie bine strânse. diferenţiale. indiferent de tipul constructiv. d) pauza de RAR.relee de distanţă. c) consumul mediu: 5 W. . la butonul de verificare şi la ventilul de aerisire. trebuie să îndeplinească pe lângă condiţiile tehnice de la art. f) diametrul interior al garniturilor noi de la flanşe trebuie să fie cu 5 mm mai mare decât diametrul interior al flanşei. Alte tipuri de relee Art. Dispozitivul RAR tip CFR Art. b) limitele de variaţie a tensiunii de alimentare: 43—56 V cc. §. buşoane.curate şi fără fisuri. 43 şi următoarele condiţii tehnice minime specifice: a) releul se montează cu săgeata indicatoare de pe capac orientată spre conservator.orificiul de scurgere a apei de condens de pe fundul cutiei neobturat. . .manşonul de etanşare cu presgarnitură la intrarea cablului de conexiune în cutie – bine strâns. 50. e) nu se admit scurgeri de ulei la îmbinări. utilizat în substaţiile de tracţiune electrică feroviară pentru reanclanşarea fiderilor de alimentare de 27. în sensul fluxului de ulei în momentul acţionării. . e) pauza de blocaj a dispozitivului. .capetele cablului la bornele din cutie cu contacte bune. releul trebuie să acţioneze în timp de maxim 2 secunde pentru motoarele cu pornire normală şi în timp de maxim 5 secunde pentru motoarele cu pornire grea (unde Iregl este curent reglat). . Relee de gaze Art. 43 şi condiţiile tehnice minime fixate de fabricant. reglabilă continuu în intervalul: 30—80 secunde.Releele speciale . g) cutia de borne trebuie să aibă: . fără urme de ulei sau apă.d) la un curent de I = 6 Iregl. c) materialele din care sunt confecţionate vizoarele nu trebuie să fie deteriorate şi trebuie să fie transparente.Releele de gaze. . . .lampa verde „Tensiune stabilizată” indică existenţa tensiunii stabilizate de 43 Vcc. direcţionale – trebuie să respecte.

lampa albastră „TEST” indică emiterea unui impuls de reanclanşare în urma simulării impulsului de pornire.(determinată de existenţa unui defect intern).lampa galbenă „BLOCARE” indică blocarea dispozitivului în timpul pauzei de blocaj. . 19 . .

În caz de dubii sau rezultate contradictorii. încercările si măsurătorile efectuate asupra echipamentelor şi instalaţiilor electrice feroviare se fac pe baza fişelor de verificare tehnică (FVT) prevăzute în anexele nr. în urma executării încercărilor şi măsurătorilor. Art. 62. cât şi pentru circuitele şi echipamentele primare deservite de acestea. .Menţinerea instalaţiilor de electrificare la condiţiile tehnice minime de funcţionare se face prin următoarele categorii de lucrări: a) Revizie tehnică (RT). Art. 53. după care se emite buletinul de încercare. Art.formaţii PRAM proprii şi ale altor laboratoare autorizate cu care s-a contractat numai o parte din lucrări. . . iar retragerea din exploatare a instalaţiei sau a echipamentului ar afecta circulaţia trenurilor. decizia asupra redării în exploatare. .In instalaţiile de electrificare la care se fac măsurători şi încercări de către mai multe formaţii PRAM . 59. decizia de punere în funcţiune a instalaţiei respective se ia de către conducerea tehnică a centrului de electrificare. . 61.Rezultatele obţinute la măsurătorile şi verificările prevăzute trebuie să fie consemnate în buletinele de încercări în care trebuie să se stabilească dacă rezultatele se încadrează în limitele admisibile pentru fiecare probă în parte. – (1) În cazul în care valorile măsurătorilor sunt în afara limitelor prescrise. 20 . 60. 54.În cazul în care. se obţin valori situate în afara limitelor prescrise. 23-45 la prezentele instrucţiuni.CAPITOLUL VI LUCRĂRILE EXECUTATE DE PERSONALUL PRAM-TM Secţiunea 1 Clasificarea şi definirea lucrarilor PRAM-TM Art. 55. 5-22 la prezentele instrucţiuni. măsurători şi verificări. . Art. 57. b) Reparaţii curente (RC). aceste încercări sau măsurători se repetă cu atenţie. (2) Se recomandă ca încercările periodice să fie repetate în aceleaşi condiţii şi cu aceleaşi tipuri de aparate. 56. Art. atât pentru circuitele secundare. Art. se ia în urma analizei rezultatelor măsurătorilor în ansamblu de către conducerea tehnică a centrului de electrificare şi cu aprobarea conducerii tehnice superioare. .Formularele pentru buletinele de încercări sunt cele prevăzute în anexele nr.Verificările. Art. de durată sau pe un interval de probă. Art.În cadrul fiecărei categorii de lucrări PRAM-TM se stabileşte un volum de încercări. d) Reparaţii şi intervenţii accidentale (RIA). (3) Buletinele trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru reproductibilitatea probelor în condiţii tehnice şi climatice necesare. 58. se poate decide refacerea probelor neconcludente sau completarea volumului de probe cu alte măsurători şi încercări. solicitându-se pentru aceasta şi participarea furnizorului de energie electrică sau a altor specialişti. Concluziile asupra rezultatelor obţinute trebuie să fie stabilite de către şeful de lucrare care semnează buletinul de verificări. numai după verificarea tuturor buletinelor emise şi a înscrierilor corespunzătoare probelor efectuate din Registrul de control şi lucrări. c) Reparaţii capitale (RK) şi modernizări. . Art. – (1) Buletinele de încercări trebuie să fie clar formulate şi cu precizări asupra tipului de aparate de măsură folosite.

66.Se face la PIF. c) Corectitudinea alimentării cu mărimile de măsură controlate şi cu tensiune operativă . în termenul cel mai scurt. numai dacă la efectuarea probelor funcţionale nu sunt afectate prin manevre şi circuitele primare de care depind. automatizări şi telemecanică din instalaţiile de electrificare ) se pot executa lucrări la circuitele secundare independent de circuitele primare.Se verifică corectitudinea marcajelor dulapurilor. în dulapuri.Se fac la PIF. stelajelor şi dulapurilor în care sunt montate. pe panouri etc. RT. b) Corectitudinea conexiunilor care leagă între ele diferitele elemente componente ale unei scheme de protecţie şi de automatizare. RC. RC şi RK: . a alimentării cu tensiune a circuitelor de tensiune. b) Verificări mecanice .(2) Decizia se ia pe baza unei note justificative care trebuie să cuprindă şi măsurile necesare pentru a aduce echipamentul sau instalaţia la condiţiile tehnice minime de funcţionare. – (1) Lucrările de verificări. RT. releelor.Se face la PIF. 63.Se face la PIF. Secţiunea a 2-a Verificări.revizia. Art.măsurători şi încercări ale izolaţiei. RC şi RK: . dacă e cazul. 21 . c) Verificarea elementelor componente . comandă–control.Se fac la PIF şi RK: . încercări şi măsurători în circuitele secundare se urmăreşte confirmarea următoarelor aspecte: a) Corectitudinea funcţionării releelor şi a celorlalte elemente de automatizare la valorile reglate. 64. RK şi RIA. e) Verificarea interacţiunii elementelor componente din cadrul schemei.verificări specifice funcţionale.Prin executarea lucrărilor de verificări.Verificarea unei instalaţii de circuite secundare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele verificări: a) Verificări preliminare . . Art. . RC şi RK . d) Verificarea şi încercarea izolaţiei circuitelor separat şi/sau pe ansamblu .verificarea generală. precum şi a panourilor.modul de fixare şi prindere a elementelor componente pe stelaje. aparatelor. încercări şi măsurători la circuitele secundare se efectuează simultan cu lucrările la circuitele primare de care depind. . RT. . cu declanşarea efectivă a întreruptoarelor . RT. repararea şi reglarea la parametrii stabiliţi. . 65.Se recomandă ca. d) Răspunsul corect al elementelor de execuţie la comenzile primite.starea generală şi integritatea elementelor componente. urmărind acţionarea efectivă a elementelor comandate din circuitele primare . panourilor. (2) In cazuri accidentale (refuz sau funcţionări incorecte ale sistemelor de protecţie.starea conexiunilor la instalaţia de legare la pământ a tuturor elemetelor care fac obiectul verificării. Art. încercări şi măsurători în circuitele secundare Art. RT.etanşeitatea cutiilor şi dulapurilor metalice care conţin elementele.Se verifică corespondenţa dintre aparatajul primar montat şi proiectul de execuţie a instalaţiei aferente de automatizare. cablurilor şi conductoarelor. RC şi RK.Se face la PIF. în cadrul verificării interacţiunii elementelor componente ale schemei de protecţie şi automatizare să se încerce şi declanşarea efectivă a întrerupătoarelor aferente. . . . f) Verificarea funcţionării protecţiei de curent prin injecţie de curent primar şi. . .

Art. să ofere garanţia funcţionării sigure şi corecte în condiţiile concrete ale exploatării. care trebuie să funcţioneze corespunzător. legături nesigure. fără frecări. .schimbarea gradaţiei scalei. . în afara unei funcţionări nesigure. a etanşeităţii şi curăţeniei acestuia. .Secţiunea a 3-a Verificarea releelor §. d) măsurători şi probe mecanice. §. repararea şi reglarea mecanică. .verificarea stării contactelor.verificarea funcţionării echipajului mobil. 1. . acestea să fie supuse unor operaţii de verificare. c) revizia. . .verificarea părţile mecanice ale releului. 67.verificarea vizuală a existenţei sau inexistenţei unor deteriorări ale părţii mecanice sau electrice.verificarea integrităţii sigiliilor sau plumburilor existente pe releu la terminarea verificărilor. cu datele din proiect.ajustarea cu pila a danturii mecanismului de ceasornic al releelor de timp. să nu existe jocuri nepermise ale pieselor aflate în mişcare. 22 . 2. (3) Verificările accidentale se execută în cazul unui refuz în funcţionare sau a unei funcţionări incorecte. este necesar ca la punerea în funcţiune (PIF) şi apoi periodic în exploatare. Necesitatea verificării releelor Art. şuruburi slăbite. a axelor şi a lagărelor. . . . . poate genera avarii şi accidente în instalaţiile de electrificare.verificarea existenţei tuturor pieselor sistemului magnetic şi a resorturilor antagoniste. (2) Nerespectarea condiţiilor de verificare.demontarea. curăţirea şi şlefuirea armăturilor mobile.măsurarea presiunii de contact. . – (1) Verificările în exploatare ale releelor pot fi programate sau neprogramate accidentale.măsurarea toleranţelor dispozitivelor şi înlăturarea jocurilor peste limită. 68.verificarea corespondenţei tipului şi caracteristicilor releului montat.reglajul funcţionării mecanice. . curăţirea pieselor şi reglarea jocurilor. – (1) Pentru a avea o exploatare sigură şi eficientă a releelor. . – (1) Verificarile comune care trebuie efectuate la punerea în funcţiune şi în exploatare pentru toate tipurile de relee sunt următoarele: a) verificarea generală a releelor. care constă în efectuarea următoarelor operaţii: . care constă în efectuarea următoarelor operaţii: . care constă în efectuarea următoarelor operaţii: .lagăr.rectificarea ax . Aceste verificări trebuie să fie complete. b) verificarea mecanică. . 69. Verificări comune executate asupra tuturor releelor Art. care constă în efectuarea următoarelor operaţii: .verificarea funcţionării corecte a mecanismelor de ceasornic din componenţa releelor de timp.şlefuirea contactelor. (2) Verificările programate ale releelor se execută odată cu lucrările programate la restul aparatelor din celula sau echipamentul respectiv. precum şi executarea unor reglaje incomplete.verificarea stării capacului.efectuarea probei de funcţionare lină şi continuă a mecanismului de ceasornic. O verificare generală minuţioasă poate pune în evidenţă diverse defecte ale releelor.demontarea echipajului mobil.

pentru a determina eventualele slăbiri ale izolaţiei ca urmare a încercării cu tensiune mărită. 1. deoarece releul ar putea să funcţioneze în cazul când ar primi o tensiune redusă prin înserierea cu bobinele altor relee sau aparate. Verificări specifice executate asupra fiecărui tip de releu Art. dacă este posibil. destinaţia şi caracteristicile releului respectiv. se acţionează. Dacă în urma verificării tensiunii minime de acţionare. situaţie întâlnită frecvent în schemele de protecţie şi automatizare. care constă în efectuarea următoarelor operaţii: . se vor efectua verificările specifice. între carcasă şi bobină şi între bobină şi contacte. asupra resoartelor antagoniste. se adoptă Umin= (0.măsurarea rezistentei de izolaţie.e) verificarea izolaţiei. dacă în timpul probei nu se constată străpungeri. se execută cu puntea Wheatstone. (2) După încercarea izolaţiei cu tensiune alternativă mărită. Se execută cu ajutorul trusei tip TCS –2 sau cu megohmmetrul inductor de 2500V. 70. încât să ofere garanţia unei funcţionări corespunzătoare a releului în oricare din situaţiile reale ale exploatării. se execută o nouă măsurare a rezistentei de izolaţie. (2) De asemenea se execută diverse măsurători care trebuie să verifice respectarea principalelor caracteristici tehnice din prospecte.Prin fixarea şi verificarea valorilor de reglaj. Valori de acţionare prea mari pot face ca releul să nu lucreze dacă bobina sa este înseriata cu bobina unui releu de semnalizare de curent. – (1) În cadrul verificării generale a modului de funcţionare a releului se urmăreşte functionarea acestuia în diverse situaţii şi pentru diferite puncte de reglaj astfel alese. 72. (2) Aceste verificări constau în efectuarea următoarelor operaţii: a) verificarea generala a modului de funcţionare a releului. 69. releul devine apt de a funcţiona în cadrul schemei de protecţie sau automatizare din care face parte. §. – (1) După ce s-au efectuat verificările prevăzute la art. Art. . Valori de acţionare mai mici decât Umin acţionare nu pot fi admise. 3. b) fixarea şi verificarea valorilor de reglaj ale releului. rezistenţa de izolaţie este mai mare de 10 MΩ. . Se execută cu megohmmetrul inductor de 1000 V. 23 . Verificări specifice releelor intermediare Art. Valoarea măsurată trebuie să fie egală sau să difere foarte puţin ( + 10 %) de valoarea din fabrică. 3. §.7—0.măsurarea rezistenţei ohmice a bobinei de acţionar. 73. Art.(1) Aceste verificări au caracter special şi se execută asupra fiecărui releu în parte şi care ţin cont de tipul.8) Un. 71. respectiv verificarea generală a modului de funcţionare.încercarea izolaţiei cu tensiune alternativă mărită. Releul se consideră corespunzător. dacă după un minut de la aplicarea tensiunii. Când nu se cunoaşte tensiunea minimă de acţionare a unui releu. succesiv între carcasă şi contacte. Thomson sau alte metode. . scântei sau efluvii. Se aplică tensiunea. . (2) Această verificare constă în efectuarea următoarelor operaţii: . Releul care se verifică trebuie să suporte tensiunea aplicată timp de 1 minut. Releul se consideră corespunzător. se determină valori diferite faţă de cele stabilite de fabricant. se execută cu o trusă de curent-tensiune modificată.măsurarea tensiunii minime de acţionare şi a tensiunii de revenire.

– (1) După ce s-au efectuat verificările prevăzute la art. . pentru a se constata dacă contactul rămâne ferm închis. La aceasta încercare contactele nu trebuie să rămână blocate.65—0. . 76. Pentru releele de semnalizare de tensiune. Verificări specifice releelor de timp Art.verificarea corectei etalonări a scalei de reglaj care se face prin determinarea valorilor de acţionare şi de revenire pentru fiecare punct al scalei de reglaj şi calcularea coeficientului de revenire pentru fiecare punct al scalei.se efectuează numai prin măsurare .După ce s-au efectuat verificările prevăzute la art.măsurarea rezistenţei ohmice a bobinei de acţionare.75) Un. 3. fără vibraţii sau întreruperi. se efectuează verificările specifice. Valoarea măsurată nu trebuie să difere de cea indicată de producător. se efectuează următoarele verificările specifice: a) verificarea generală a modului de acţionare. Dacă în urma verificării tensiunii minime de acţionare sau a curentului minim de acţionare se determină valori diferite faţă de cele stabilite de fabricant. constă in: . Verificări specifice ale releelor de curent si de tensiune Art. se execută cu o trusă de curent-tensiune modificată. . §. 74. ampermetru sau voltmetru de clasa de precizie 0. §. b) fixarea si verificarea valorii de reglaj . – (1) După ce s-au efectuat verificările prevăzute la art.75 In. (2) Această verificare constă în efectuarea următoarelor operaţii: .§.verificarea etalonării corecte a scalei de reglaj. . La fiecare verificare a releului de curent sau de tensiune. se aplică un curent sau o tensiune cu 15—20 % peste valoarea reglată. se acţionează asupra resoartelor antagoniste. tensiunea minimă de acţionare este cuprinsă între (0.5 . se efectuează verificările specifice. 4. un voltmetru de curent continuu şi un cronometru.verificarea coeficientului de revenire şi a abaterilor de etalonare a scalei de reglaj. Verificări specifice ale releelor de semnalizare Art. În funcţie de gama de 24 . curentul minim de acţionare este de 0.şi este valoarea stabilită în tabelul de reglaj al protecţiilor si automatizărilor.măsurarea rezistenţei ohmice a bobinelor de acţionar. se execută utilizând: trusa de curenttensiune. care constă în efectuarea următoarelor operaţii: a) verificarea generală a modului de funcţionare. se interzice fixarea valorii de reglaj pe baza gradaţiei scalei. se execută la fel ca la releele intermediare. 69. 69. releul se consideră corespunzător când coeficientul de revenire şi abaterile de etalonare a scalei de reglaj nu depăşesc valorile stabilite la condiţiile tehnice minime.media a trei încercări . 3. (2) Aceste verificări se executa cu ajutorul trusei de curent-tensiune. 3. respectiv verificarea generală a modului de funcţionare. 2. 69. se execută cu ajutorul unei punţi de rezistenţe ohmice corespunzătoare. constă în: . pentru a avea certitudinea că acesta nu împiedică corecta funcţionare a clapetei. 3. 75.măsurarea tensiunii sau a curentului minim de acţionare. Verificarea se face cu capacul pus la releu. iar pentru releele de semnalizare de curent. c) verificarea elasticităţii contactelor de la releele de curent – se efectuează prin aplicarea unui curent de şoc egal cu 2* Ireglat..

Această verificare se face de către fabricant sau în laboratorul PRAM-TM.5-1. prin cântărire sau scuturând uşor flotorul.verificarea şii reglarea sensibilităţii releelor de gaze pentru declanşare la acţiunea jetului de gaze. Releele de gaze nu se reglează sub viteza de 0. 3. după care. pentru verificare se apasă pe aceasta. Se face întâi verificarea etanşeităţii pentru fiecare flotor în parte din interiorul releului şi apoi se face verificarea etanşeităţii releului ansamblat. . la buşonul inferior şi la robinetul de aerisire. se evacuează aerul din releu prin robinetul de aerisire şi se şterge releul cu o cârpă curată pentru a avea o suprafaţă uscată.încercarea a trei determinări. trebuie ca jetul să fie reglat în gama de viteză: 0. pentru releele de la transformatoarele de putere mare după reparaţii. După 24 de ore de la umplere nu trebuie să apară urme de ulei la îmbinările dintre flanşe şi releu.verificarea etanşeităţii releului în laborator.5 m/s. cu o pompă de mână. se apreciază dacă a intrat ulei în flotor. §. La un releu de gaze corespunzător. . care constă în: .2—0.5 secunde.5 V în serie cu fiecare din cele 2 perechi de borne.temporizare a releului verificat. se execută prin măsurare . b) fixarea şi verificarea valorii de reglaj. La releele cu paleta gradată se verifică viteza de acţionare marcată folosindu-se de un debitmetru. Verificarea etanşeităţii flotoarelor se face prin introducerea fiecărui flotor timp de 48 ore. După turnarea uleiului. Verificarea sensibilităţii la viteza jetului de ulei. Creşterea vitezei uleiului. se execută în mod asemănător verificării acestuia la tensiunea nominală cu menţiunea că alimentarea bobinei se face la tensiunea de 0. Verificări specifice ale releelor de gaze (Bucholtz) Art.75 Un. 69. până la valoarea dorită. iar valoarea fixată este valoarea stabilită în tabelul de reglaj al protecţiilor şi automatizărilor. în ulei încălzit la 700-900C. la vizoare. Pentru verificare se montează pe fiecare pereche de contacte un buzer alimentat de la o baterie de 4. 25 .verificarea acţionării corecte a releului la tensiunea minimă admisibilă de funcţionare de 0. ca urmare a curenţilor mari prin transformator la defecte exterioare. se executa pe un dispozitiv cu ajutorul căruia se pot realiza viteze variabile. .75 Un şi trebuie ca temporizarea măsurată la aceasta tensiune să nu difere de cea obţinută la Un pentru acelaşi punct de pe scală pentru ca releul să fie considerat corespunzător. La releele de gaze prevăzute cu tijă de declanşare. abaterile la verificarea etalonării scalei de reglaj nu trebuie să depăşească valorile stabilite de fabricant. Apoi se pompează încet aer prin robinetul de aerisire.5 m/s pentru a se evita acţionări neselective care pot apărea datorită fluxurilor puternice de ulei ejaculate către conservator. 77.După ce s-au efectuat verificările prevăzute la art. trebuie să se efectueze rapid în timp de 0. Verificarea etanşeităţii releului ansamblat se face prin montarea la una din flanşele de racord a releului o flanşă oarbă prevăzută cu garnitură si la cealaltă flanşă o ţeavă lungă de 3 m. 5. care să fie prevăzută la partea superioară cu o pâlnie pentru turnarea uleiului. se efectuează următoarele verificările specifice: a) verificarea generală a modului de funcţionare. la bornele terminale. flotorul superior coboară şi buzerul montat pe bornele de semnalizare sună.verificarea contactelor releului. . Verificarea se face pentru fiecare contact în parte. Dacă se pompează cu şocuri repetate trebuie să se închidă şi circuitul buzerului montat pe bornele de declanşare.

26 .verificarea elementului de curent homopolar.b) Verificarea acţionării releului pe treapta de semnalizare şi pe treapta de declanşare. odată cu verificările efectuate la celelalte relee şi protecţii ale transformatorului. limita de funcţionare pentru o tensiune nulă este de 0. Diagrama trasată nu trebuie să difere cu mai mult de 5% faţă de cea a fabricantului sau la punere în funcţie.T În cadrul acestei probe se ridică caracteristica de acţionare a elementelor de demaraj şi se verifică dacă tensiunea minimă (de fapt impedanţa minimă) la care lucrează acestea se încadrează în valorile admisibile ale erorii.7—1. Se execută prin acţionarea directă asupra butonului prevăzut în acest scop. 69. 81. se efectuează următoarele verificările specifice fiecărui tip de releu complex: a) verificarea generală a modului de funcţionare constă în: . . Art. . se efectuează următoarele verificările specifice fiecărui tip de releu: a) verificarea generală a modului de funcţionare constă în: . La releul direcţional.După ce s-au efectuat verificările prevăzute la art. §.05 secunde pentru ca releul sa fie considerat corespunzător.Verificările releelor complexe se efectuează în laboratoarele PRAM sau pe teren prin demontarea acestora de pe panoul de circuite secundare. 3. Art.determinarea caracteristicii volt-amper pentru unghiul de sensibilitate maximă. b) fixarea reglajelor si verificarea caracteristicii de acţionare. La releul RMZ 310. . după ce s-au fixat valorile de reglaj conform tabelului de reglaj. Se determină tensiunea minimă de acţionare a releului pentru un anumit curent dat. cosfimetru. . . . Verificări specifice ale releelor de distanţă tip D113 şi D114 Art. .verificarea funcţionării releului de distanţă.2 In. alimentat numai cu tensiune sau numai cu curent. 3. ZMS.2) Un.Verificările releelor complexe se efectuează în laboratoarele PRAM sau pe teren prin demontarea acestora de pe panoul de circuite secundare. 78. Se utilizează trusa de curent şi tensiune. ZM. decalorul monofazat de unghi şi un transformator coborâtor de tensiune de 3x380V/3x100V. . . Fiind o probă finală se face la punerea în funcţiune şi periodic montat pe transformator. se determina diagrama de funcţionare. Verificări specifice ale releelor complexe (distanţă tip RMZ 310.verificarea acţionării releului atunci când tensiunea continuă variază în limitele (0. . §. RICS şi direcţional tip RDc-3) Art. Timpul de răspuns trebuie să fie mai mic de 0.2 V. 80. 69.verificarea neacţionării releului direcţional. alimentat numai cu tensiune sau numai cu curent. 79. 6.determinarea diagramei de acţionare pentru fiecare impedanţă de referinţă.verificarea elementelor de demaraj la minimă impedanţă ZMR.După ce s-au efectuat verificările prevăzute la art.determinarea timpului de răspuns (durata de acţionare) al releului. tensiunea minimă de acţionare la unghiul de sensibilitate maximă şi curent nominal trebuie să fie de maximum 0. RD35. 7. Releul se consideră corespunzător dacă diagrama de acţionare diferă cu cel mult 5% faţă de diagrama determinată de fabricant sau de la PIF.

7 trebuie să avem tensiunea de +48Vcc.verificarea elementului direcţional. cosfimetru. Se utilizează trusa de curent şi tensiune. Temporizarea treptei I nu se reglează.se fixează butonul “MAXIMAL” în poziţia extrem dreapta de 11A efectiv. a III-a şi a IV-a se face acţionând asupra tamburelor elementului de timp. iar pentru coeficienţi de deformare supraunitari nu se emite impuls de declanşare. Fixarea temporizării pentru treptele aII-a. Se execută cele prezentate la punctul a) conform valorilor stabilite în tabelul de reglaj al protecţiilor şi automatizărilor. Emiterea impulsului de declanşare se constată prin semnalizarea optică (intermitentă) la lampa “AVARIE”.extrema stânga şi rotind butonul “COEFICIENT DEFORMARE” trebuie să se constate că pentru valori mai mici decât unitatea (0. după ce în prealabil s-a fixat un curent suficient de mare pentru a asigura demarajul. În acest caz valoarea coeficientului de revenire trebuie să fie mai mare sau cel puţin egal cu 0. 82.6—1). 3. cosfimetru. – (1) După ce s-au efectuat verificările prevăzute la art. Verificarea temporizărilor fixate se execută ca la un releu de timp obişnuit.verificarea elementului de măsurare a impedanţei de defect. b) verificarea blocului inhibitor: . 69. se efectuează verificările specifice. decalorul monofazat de unghi. . b. iar pentru valori mai mari decât unitatea (1—1. iar cu butonul “COEFICIENT 27 .verificarea elementelor pentru blocajul la pendulaţii. 8. . Se execută cu ajutorul trusei de curent şi tensiune şi a unui cronometru. prin instalarea tensiunii operative de +48V cc la borna 2 a aparatului şi contorizarea impulsului pe contorul declanşărilor. aparatul emite impuls de declanşare.6—1) se emite impuls de declanşare. fixarea şi verificarea valorilor de reglaj ale releului. verificări se execută cu releul montat in instalaţia de circuite secundare.se fixează butonul inhibitorului la minim . decalorul monofazat de unghi şi un transformator coborâtor de tensiune de 3x380V/3x100V. Verificări specifice ale releului complex di/dt Art. trebuie să se constate că pentru coeficienţii de deformare subunitari (0. instalaţia primară aferentă fiind scoasă de sub tensiune şi legată la pământ. trebuie să constatăm emiterea impulsului de declanşare. 1 şi borna nr.cu butonul “MAXIMAL” fixat la extrem stânga de 4. .se fixează curentul la 2 A efectiv. .fixarea temporizărilor şi verificarea elementului de timp.în aceste condiţii. cosfimetru. .5A.se fixează curentul în circuit la 7 A efectiv. d) verificarea blocului “COEFICIENT DEFORMARE”: . aparatul nu emite impuls de declanşare.Se execută ca la un releu de curent obişnuit cu ajutorul trusei de curent şi tensiune. Chiar şi în poziţia extrem dreapta a butonului butonul “MAXIMAL” fixat în poziţia extrem dreapta de 11A.85. §. (2) Aceste verificări constau în: a) se verifică alimentarea în curent continuu a aparatului: între borna nr.1). . Se utilizează trusa de curent şi tensiune. cu butonul “COEFICIENT DEFORMARE” supraunitar (1— 1. . c) verificarea blocului maximal: . decalorul monofazat de unghi şi un transformator coborâtor de tensiune de 3x380V/3x100V. Se utilizează trusa de curent şi tensiune.1) nu trebuie să se emită impuls de declanşare. un transformator coborâtor de tensiune de 3x380V/3x100V şi un cronometru.

se efectuează la PIF.procesul de pornire.tensiuni debitate. RT.verificări specifice funcţionale.8 trebuie să se constate emiterea impulsului de declanşare cu butonul “TEST” neapăsat şi dispariţia impulsului la apăsarea butonului “TEST”.În cadrul executării acestor lucrări se efectueaza cel puţin următoarele operaţii: a) verificări preliminare . 3.25 ÷ 0. (4) Releele tip di/dt nou construite se verifică în conformitate cu prevederile documentaţiei tehnice ale producătorului. decalajul de mai sus trebuie să fie de 0. . e) verificarea blocului de temporizare: .verificarea generală. conform documentaţiei tehnice.cu butonul “TEMPORIZARE” fixat la extremă dreapta de 8. c) probe funcţionale efectuate la grupurile electrogene .încărcări pe faze.se efectuează la PIF şi RK): . cablurilor şi conductoarelor.5A.verificarea blocării dispozitivului în cazul unei comenzi de conectare sau deconectare voită a întreruptorului sau de la diverse protecţii care blochează funcţionarea RAR. . . cu simularea lipsei surselor de bază. 84. aparatelor.se verifică vizual corectitudinea marcajelor panourilor. Verificări specifice dispozitivului RAR tip CFR Art. se scoate din funcţie şi se verifică în cadrul laboratorului. 9. .După ce s-au efectuat verificările prevăzute la art. . b) fixarea şi verificarea reglajelor dispozitivului RAR. . .DEFORMARE” la 0. b) verificarea elementelor componente – se efectuează la PIF.verificarea executării comenzii de reanclanşare după o declanşare prin protecţie.măsurări şi încercări ale izolaţiei. 83. .35 secunde. 28 . Se fixează şi se verifică pauza de RAR şi pauza de blocaj şi se verifică funcţionarea tuturor semnalizărilor de pe panoul frontal.se fixează curentul în circuit la 7A efectiv şi apoi se întrerupe alimentarea buclei.cu butonul “TEMPORIZARE” fixat la extrema stânga de 3. RC şi RK: .revizia. . decalajul între aplicarea curentului de 7A efectiv în buclă şi impulsul de declanşare trebuie să fie mai mic de 0. în regim automat şi manual. RC şi RK: . releelor. repararea şi reglarea la parametrii stabiliţi. . . 2 a aparatului.se conectează cronometrul astfel încât sa fie pornit la apariţia curentului de7A efectiv în bucla de curent a protecţiei şi să fie oprit la apariţia impulsului de declanşare la borna nr. (3) În cazul în care releul di/dt nu corespunde la verificările precizate mai sus.5A.04 secunde. se efectueaza următoarele verificările specifice: a) verificarea generală a modului de funcţionare: . §. Secţiunea a 4-a Verificări şi încercări ale instalaţiei de automatizare ale grupurilor electrogene Art.verificarea blocării dispozitivului după efectuarea unui ciclu de RAR. . 69.se verifică vizual corespondenţa dintre aparatajul primar montat şi proiectul de execuţie a instalaţiei aferente de automatizare. RT. .

.verificarea protecţiei de supratemperatură ulei. . .proces de oprire de avarie (simularea unor deranjamente).verificarea asigurării condiţiilor climatice prevăzute în documentaţia tehnică.pentru baterie de acumulatori de la postul central . .se efectuează la PIF şi RK: . . . Suplimentar. repararea şi reglarea la parametrii stabiliţi în documentaţia tehnică. 86.pentru schema sinoptică de la DEF . fie simultan cu lucrările la circuitele primare sau secundare deservite. 29 . .lunar . fie independent de acestea. b) Verificarea elementelor componente – se efectuează la PIF. Art.revizia.verificarea corespondenţei locaţiilor telecomenzilor şi telesemnalizărilor pentru fiecare element şi echipament electric în parte. 5-22 la prezentele instrucţiuni. .verificarea funcţionării circuitelor de măsură. 88.Verificările şi măsurătorile efectuate la restul instalaţiilor ELF şi LC trebuie să respecte prevederile din Fişeţe de verificare tehnică – FVT . – La aceste instalaţii se efectuează următoarele verificări: a) Verificări preliminare . la revenirea sursei de bază în regim automat şi manual. . Secţiunea a 5-a Verificări şi măsurători la alte instalaţii ELF şi LC Art.verificarea generală a stării instalaţiilor . PS şi PSS şi în Registrul de revizie a instalaţiilor de la DEF.verificarea protecţiei de presiune minimă ulei. .verificarea instalaţiei de preîncălzire. Art.. . 87. . Art.zilnic .verificarea corespondenţei dintre elementele componente ale instalaţiei de telemecanică şi prevederile din proiect. . RC.verificarea trecerii automate de pe o sursă pe alta. în funcţie de specificul fiecărei instalaţii TM. .prezentate în anexele nr.verificarea protecţiei la scurtcircuite exterioare.Lucrările de verificări la instalaţia de telemecanizare se efectuează.verificarea protecţiei de minimă tensiune.Toate verificările şi măsurătorile electrice efectuate la grupurile electrogene se consemneaza în Registrul de control şi lucrări de la grupul electrogen şi în buletinele de încercări emise pentru fiecare element verificat. 85.verificarea protecţiei de supratemperatură apă. . PSS şi DEF – la 6 luni (sezonier – primăvara şi toamna).verificarea funcţionalităţii instalaţiei de telemecanizare se face astfel: .verificarea semnalizărilor optice şi acustice. . după cum se stabileşte de către fiecare centru de electrificare prin reglementări interne. PS. RT. . RK şi RIA: .tablou alimentare si redresor – şi pentru echipamentele de TM din STE. se vor respecta prevederile din documentaţia tehnică proprie. Secţiunea a 6-a Verificări ale instalaţiei de telemecanizare Art. 89.pentru partea de alimentare .Toate lucrările efectuate vor fi consemnate în Registrul de control şi lucrări din STE.proces de oprire normală.

b) în lipsa buletinelor producătorului sau atelierelor de reparaţii (pentru produsele reparate). Aceste valori trebuie comparate de către comisia tehnică de punere în funcţiune cu valorile de catalog din prospecte. să fie făcute pentru condiţii identice sau apropiate în ceea ce priveşte temperatura. În general. 92.Înainte şi după efectuarea oricărei măsurători. 93. condiţiile atmosferice. metoda de măsurare etc. Art. . (2) Situaţiile în care echipamentele se încearcă în ansamblul celulei se stabilesc prin instrucţiuni tehnice interne. 94. este obligatorie măsurarea rezistenţei de izolaţie a acestuia. se pot lua în considerare coeficienţii de corecţie. în scopul micşorării curentului de scurgere pe suprafaţă. cu alcool tehnic sau tetraclorură de carbon. În funcţie de tipul probei. 99. . rezultatele verificărilor preventive trebuie analizate ţinându-se seama şi de valorile măsurate anterior. care se referă în mod expres la aparatul şi instalaţia electrică respectivă. 30 . .Pentru acele măsurători care prevăd comparaţii cu valori iniţiale de referinţă. Art. . la o umiditate relativă a aerului ambiant de cel mult 80% şi după curăţirea suprafeţei exterioare a trecerilor izolate cu alcool de 90° sau echivalent. c) pentru utilaje vechi. clasa de precizie a aparatelor. carcase de porţelan . sarcinile capacitive remanente trebuie descărcate electric. valorile obţinute la punerea în funcţiune sau la prima încercare profilactică se consideră valori de referinţă. la care nu există nici buletine de fabrică. Art.Buletinele producătorului sau reparatorului se utilizează ca punct de reper (comparaţie) pentru buletinele emise la PIF.Măsurarea caracteristicilor izolaţiei se efectuează pe timp frumos. – (1) Când încercarea cu tensiune mărită nu se poate face pe fiecare element dintro celulă de înaltă tensiune. nici buletine de punere în funcţiune sau de încercări preventive.În funcţie de tipul echipamentului investigat. 96. Art. . Art. prin legare la pământ timp de cel puţin 5 minute. încercărilor şi măsurătorilor electrice §. . cu menţionarea acestei situaţii în buletinul de încercare.Înainte de efectuarea încercărilor şi măsurătorilor. . . în cazul în care condiţiile climatice nu se pot respecta. privind caracteristicile de stare ale izolaţiei transformatoarelor.Pentru mărimile care caracterizează starea echipamentului investigat. 1. în acest caz intră celulele prefabricate şi cele în care demontarea conexiunilor de legătură nu este posibilă. . înainte şi după încercarea cu tensiune mărită a unui echipament. Art. fără a se depăşi intervalul de timp maxim admis.trebuie curăţată de praf şi murdărie. 100. Art. Art. încercărilor şi măsurătorilor electrice la circuitele primare Art. 91. ca valori de referinţă se vor lua cele indicate în FVT prezentate în anexele nr. la echipamentele care conţin fluide izolante trebuie să existe certitudinea că rezultatele încercării acestor fluide sunt corespunzătoare. 97. 90. suprafaţa exterioară a izolaţiei externe – treceri izolate. şi anume la valoarea corespunzătoare aparatului cu tensiunea de încercare specifică cea mai mică. Condiţii pentru efectuarea verificărilor. Art. se admite ca încercarea să se facă pe ansamblul celulei. 95. 98. Art.Secţiunea a 7-a Condiţii impuse pentru efectuarea verificărilor.Înaintea probei cu tensiune mărită.Se recomandă ca aprecierea şi compararea rezultatelor obţinute. curent care poate duce la rezultate eronate. stabilit prin reglementările specifice în vigoare.Încercările şi măsurătorile la circuitele primare se efectueaza periodic. plăci izolante. se menţionează că prin valori iniţiale de referinţă se înţeleg următoarele: a) valori ale producătorului confirmate prin buletine sau prin alt act oficial. . 5-22 din prezentele instrucţiuni.

Ordinea efectuării încercărilor şi măsurătorilor privind starea izolaţiei şi care preced totdeauna încercările cu tensiune mărită. dacă se apreciază a fi necesară. măsurarea rezistenţei de izolaţie se face după întreruperea încălzirii. 107. b) rezistenţa de izolaţie măsurată după 60 secunde de la aplicarea tensiunii (R60’’). coeficientul de absorbţie (R60’’/R15’’ ) şi tg δ a izolaţiei înfăşurărilor. 31 . Pentru transformatoarele cu tensiuni până la 35 kV inclusiv. dar nu mai mică de +10° C. Art. 110. se efectuează utilizând coeficienţii de variaţie (K1 şi K2) în funcţie de diferenţa de temperatură Δt (°C). 106. pe cât posibil la o temperatură (ecart ± 5° C) apropiată de cea indicată în buletinul fabricii. Art. 108. este următoarea: a) rigiditatea dielectrică a uleiului. (2) Prevederea este obligatorie pentru transformatoarele de medie şi mare putere. dar nu mai devreme de 60 minute în cazul încălzirii prin alimentarea înfăşurării (în scurtcircuit sau în curent continuu). numărul de declanşări maxim admis pentru fiecare tip de întrerupător după care trebuie să se efectueze o revizie accidentală precum şi modul de urmărire a declanşărilor. pentru proba cu tensiune mărită se iau în consideraţie buletinele de încercare ale furnizorului sau buletinele de încercare eliberate de alte laboratoare de înaltă tensiune.Încercările şi măsurătorile se execută după umplerea cu ulei a transformatorului şi aerisirea corespunzătoare a acestuia. indiferent de tensiunea nominală. Art. se încearcă corespunzător tensiunii nominale a instalaţiei în care funcţionează. Art. Art. proba este facultativă. de asemenea conducerea centrului de electrificare trebuie să asigure baza materială necesară desfăşurării în bune condiţii a acestei lucrări. .În cazul încălzirii transformatorului.a. .5 KV din STE se efectuează în următoarele condiţii: a) la depăşirea numărului de declanşări maxim admis între două revizii tehnice. 104. Temperatura izolaţiei se determină înainte de măsurarea caracteristicilor izolaţiei. . după liniştirea uleiului . care stabileste. Art.circa o oră. . b) organizarea acestui tip de lucrare se face de către conducerea tehnică a centrului de electrificare. . iar în cazul încălzirii exterioare (inducţie ş.Art. 101. la un interval minim de 12 ore după terminarea acestei operaţii. . prevăzut în cartea tehnică a întrerupătorului. 109. – (1) Măsurătorile de izolaţie R60’’ şi tg δ a înfăşurărilor trebuie să se facă la PIF. eventual analiza redusă a uleiului. Măsurătorile se execută la o temperatură a izolaţiei care să fie mai mare de 10° C. (3) Readucerea rezistenţei R60’’ şi a tg δ pentru izolaţia înfăşurărilor la temperatura de referinţă.La punerea în funcţiune a elementelor şi echipamentelor cu tensiune nominală mai mare de 60 kV.Reviziile şi intervenţiile accidentale la întrerupătorii tip IUP 27.Temperatura izolaţiei transformatorului deconectat timp îndelungat (cel puţin 24 de ore) şi care nu a fost supus încălzirii se consideră a fi temperatura straturilor superioare ale uleiului.Aparatele construite pentru o anumită tensiune nominală. Art. 103. Art.) nu mai devreme de 30 min. prin reglementări interne. formaţia comună EA-PRAM efectuează o revizie accidentală suplimentară atât la circuitul primar cât şi la circuitele secundare aferente. Măsurarea caracteristicilor izolaţiei se execută pe panta scăderii temperaturii. 102. . .Determinarea pierderilor dielectrice a izolaţiei înfăşurărilor în ulei a transformatoarelor – tg δ . în vederea comparării rezultatelor. 105.este obligatorie pentru toate transformatoarele cu tensiuni nominale peste 110 kV inclusiv şi puteri peste 10 MVA inclusiv. măsurată cu termometrul. dar care funcţionează în instalaţii cu tensiuni nominale mai mici. .În buletinul de încercări se vor indica temperaturile izolaţiei la care s-au executat măsurătorile. Art.

g) în cazul deteriorării calităţii uleiului electroizolant. Condiţii pentru verificarea uleiurilor electroizolante Art. d) ulei din exploatare recondiţionat fizic este uleiul din echipamentele şi aparatele electrice care. c) ulei din exploatare este uleiul din echipamentele şi aparatele electrice aflate în funcţiune. In cazul în care rezultatele determinărilor diferă cu mai mult de 15% şi respectiv cu mai mult de 25 % faţă de media lor aritmetică. recondiţionarea fizică. filtrare. media aritmetică a celor 10 valori obţinute la cele două probe. Art. se face fără restricţie. h) se respectă prevederile din Regulamentul privind exploatarea uleiurilor având indicativul PE 129/1991 . trebuie analizată cauza care a condus la această situaţie. 2. ploaie. se repeta încercarea pe o noua probă de ulei. (4) Vasul în care se pune uleiul pentru testat se va curăţa cu eter de petrol. referitor la uleiul din exploatare. Amestecul. (2) Înainte de efectuarea verificărilor. existent într-un aparat. fără ceaţă. la ore cu umiditate atmosferică minimă. fără vânt şi fără praf. b) probele de ulei pentru analiză se colectează de preferinţă. (2) Valoarea din prima determinare nu se ia în considerare şi se calculeaza media aritmetică a valorilor tensiunilor de străpungere din ultimele 5 determinări. în vederea aducerii la parametrii necesari utilizării. vânt. 113. e) nu se recomandă introducerea uleiului neaditivat TR30 peste uleiul aditivat TR 25A.In vederea verificării uleiului electroizolant din echipamentele şi aparatele electrice.§. după care se efectuează verificările specifice. . În acest caz se consideră ca tensiune medie de străpungere. Art. trebuie respectate următoarele condiţii specifice: a) recoltarea probelor şi completarea cu ulei se face prin grija gestionarului instalaţiei.uscare. praf. se poate completa cu ulei electroizolant de acelaşi tip. pentru completare este obligatoriu a se utiliza ulei nou din acelaşi tip sau echivalent. interpretarea rezultatelor. Acest ulei nu poate fi utilizat în echipamentele şi aparatele electrice fără a fi recondiţionat fizic. 114. b) numărul de fabricaţie al echipamentului sau al aparatului electric. 111. corespunde parametrilor prescrişi în acest capitol. 112. c) tensiunea superioară a echipamentului sau a aparatului electric. fiecărei sticle se ataşeaza o etichetă pe care se înscrie: a) locul unde este montat echipamentul sau aparatul electric. cu condiţia ca nici una din cele 5 valori să nu difere cu mai mult de 15 % faţă de valoarea medie la uleiurile noi şi cu mai mult de 25% la uleiurile din exploatare. Se impune efectuarea testului de compatibilitate într-un laborator de specialitate. Art. care a fost recondiţionat fizic uscat şi filtrat. . în acest caz. d) locul de prelevare a probei şi data. gospodărire. probele vor fi păstrate în încăperea în care se fac determinările un timp suficient încât să se realizeze echilibrarea termică cu mediul (3) În cazul în care probele prelevate nu pot fi verificate pe teren şi sunt transportate la laboratorul PRAM. d) uleiul electroizolant de provenienţă indigenă. f) în cazul aparatelor din import cu ulei străin. acestea sunt păstrate timp de 24 de ore pentru echilibrare termică. neutilizat niciodată şi având caracteristicile prevăzute în standardele în vigoare. lapoviţă. metode de analiză. b) ulei nou recondiţionat fizic este uleiul indicat mai sus. în urma unui tratament fizic . – (1) După prelevarea probelor de ulei din echipamentele şi aparatele electrice. în general în timp cu precipitaţii atmosferice.Pentru uleiurile electroizolante utilizate în echipamentele şi aparatele electrice sunt stabilite următoarele definiţii: a) ulei nou este uleiul livrat de rafinării. Completarea cu alt tip de ulei se face numai dacă acesta este compatibil cu cel din echipament. c) probele de ulei nu se colectează pe timp de ceaţă.definiţii. 32 . – (1) Pentru fiecare probă de ulei se efectueaza 6 determinări a rigidităţii dielectrice cu ajutorul instalaţiei speciale. pe timp senin.

iar circuitele de blocaj electric au rolul să deconecteze instalaţia aflată sub tensiune. izolatoarele barei de înaltă tensiune şi bara de înaltă tensiune. de preferinţă. trebuie prevăzut un releu de timp care să întrerupă alimentarea cu tensiune a pupitrului de comandă după trecerea timpului stabilit pentru încercarea respectivă. De asemenea trebuie prevăzut ca butonul de anclanşare să fie. 116.Verificarea mijloacelor de protecţie electroizolante se efectuează în instalaţii (standuri) de încercare special amenajate. cu blocaj cu cheie tip auto. d) distanţa minimă de la părţile aflate sub tensiune a instalaţiei de încercare propriu-zisă la îngrădirea de protecţie din plasă de sârmă trebuie să corespundă datelor din tabelul următor: Distanţa de la partea aflată sub tensiune la plasa de protecţie [cm] Tensiunea de Instalaţia de tip Instalaţia de tip încercare [KV] interior exterior 20 18 30 110 90 90 220 160 180 400 310 e) spaţiul de încercare trebuie să aibă toate uşile de acces prevăzute cu blocaje electrice. g) în faţa pupitrului de comandă trebuie prevăzut un covor electroizolant pe care trebuie să stea personalul executant în momentul în care manipulează instalaţia de încercare. în orice condiţii atmosferice. Priza de pământ locală la care se leaga standul de încercări trebuie sa aiba o rezistenţă de dispersie de maxim 10 Ω . 115. i) toate părţile metalice ale instalaţiei de încercare. h) pentru realizarea temporizării încercării specific fiecărui tip de mijloc de protecţie. f) circuitele de comandă.Instalaţia de încercare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii tehnice minime: a) transformatorul de înalta tensiune utilizat la încercări va avea puterea minimă de 200 VA. b) să existe o întrerupere vizibilă a alimentării instalaţiei. măsură. având înălţimea minimă de 1. în imediata apropiere. semnalizare şi blocaj Art. măsură. spaţiul de înaltă tensiune. protecţie. . protecţie. Circuitele de semnalizare au rolul de a semnaliza prezenţa tensiunii în instalaţie. Se recomandă ca repunerea sub tensiune a instalaţiei după închiderea uşilor să fie făcută numai începând de la valoarea zero a tensiunii. . de unde să se poată observa mijlocul de protecţie în timpul încercării. c) instalaţia de încercare propriu-zisă se montează în interiorul unui spaţiu de încercare cu îngrădire fixă realizată din plasă de sârmă.Încercările electrice ale mijloacele de protecţie electroizolante se efectuează cu respectarea următoarelor condiţii: 33 . Art. . j) alimentarea pupitrului de comandă trebuie să se facă printr-o priză bipolară cu contact de protecţie. amplasat în afara spaţiului de încercare. trebuie legate la pământ prin centura de legare la priza de pământ a laboratorului. care în mod normal nu sunt sub tensiune. Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ se măsoară anual. b) circuite de comandă. care cuprind: a) instalaţia de încercare propriu-zisă: transformatorul ridicător de tensiune. 117.8 m pentru instalaţii de tip interior şi de 2 m pentru instalaţii de tip exterior. cuva cu apă.§3 Condiţii pentru verificarea mijloacelor de protecţie electroizolante Art. atunci când uşile de acces în interiorul spaţiului de încercare sunt deschise şi când scurtcircuitorul mobil al instalaţiei nu este demontat din instalaţie şi agăţat pe microcontactul de blocare a alimentării. semnalizare şi blocaj sunt înglobate într-un pupitru de comandă.

se respectă prevederile din normele de protecţia muncii privind montarea şi demontarea scurtcircuitoarelor mobile. d) se închide uşa spaţiului de încercare. numai în cazul rezultatelor corespunzătoare. Art. dacă nu corespunde normelor de protecţie a muncii pentru instalaţii electrice sau dacă lipseşte numărul de ordine. se verifică aprinderea becului care indică conectarea corectă a fazei. încercările se execută în laborator la temperatura ambiantă. e) mijloacele de protecţie electroizolante se încearcă în curent alternativ de frecvenţă 50 Hz. Încercarea mijloacelor de protecţie din cauciuc se poate face şi în curent continuu (redresat) cu condiţia ca tensiunea de încercare să fie de 2. se va trece la încercarea electrică propriu-zisă. Dacă. după care personalul părăseşte spaţiul de încercare. se va constata că mijlocul de protecţie prezintă defecte evidente.în poziţia zero. vor fi încercate la omologare în condiţiile prevăzute în caietul de sarcini sau standardul de produs.a) înainte de încercarea electrică a mijloacelor de protecţie trebuie să se efectueze o revizie exterioară amănunţită şi. g) verificarea mijloacelor de protecţie se face de către personalul PRAM autorizat pentru aceste tipuri de lucrări. similar mediului exterior. măsurându-se curenţii de scurgere şi verificându-se tensiunea de ţinere.Manipularea standului de încercări de către personalul autorizat se face în felul următor: a) se montează mijlocul de protecţie pentru încercare doar în condiţiile în care barele de înaltă tensiune sunt legate la pământ cu ajutorul unui scurtcircuitor mobil. să nu fie necesară pătrunderea în spaţiul de încercare a personalului. ploaie. destinate utilizării în exterior în condiţii de umiditate ridicată şi/sau ceaţă.deconectarea instalaţiei.de preferat fişa bipolară şi priză. e) se aduce cursorul autotransformatorului – ATR . se face astfel încât. b) se verifică corectitudinea montării. 118. Înaintea încercării acest tip de mijloc de protecţie se va menţine cel puţin o oră în condiţii de umiditate maximă. f) timpul de încercare se măsoară din momentul stabilirii valorii maxime a tensiunii de încercare şi nu trebuie să depăşească cu mult timpul prevăzut pentru încercarea fiecărui mijloc de protecţie în parte şi nici să fie mai mic decât acesta. . ninsoare etc). dintre care cel puţin una vizibil . c) pentru mijloacele utilizate în interior. i) după terminarea încercării. iar curentul de scurgeri nu se normează.scoaterea fişei din priză. g) se trece întrerupătorul de pe pupitru de comandă în poziţia “ÎNCHIS”. 34 . In acest caz. pupitrul de comandă deconectat de la sursa de tensiune prin minim două întreruperi.valoare stabilită de fabricantul mijlocului de protecţie. b) toate încercările electrice ale mijloacelor de protecţie trebuie să se execute numai în instalaţii speciale destinate acestui scop şi în condiţiile prevăzute în instrucţiunile de utilizare elaborate de producător. . în cadrul reviziei exterioare. d) mijloacele electroizolante. verifică poziţia de zero a întrerupătorului de pe pupitrul de comandă şi apoi introduce fişa bipolară în priză. h) cu ajutorul ATR se ridică treptat tensiunea până la valoarea de încercare a mijlocului de protecţie . c) se demontează legarea la pământ a barei de înaltă tensiune. durata încercării se păstrează ca la curent alternativ. operaţiile se succed în ordine inversă prin: . Demontarea şi montarea legăturii la pământ. urmărindu-se indicaţia kilovoltmetrului şi a miliampermetrului. indiferent de umiditate. f) personalul executant stând pe covorul electroizolant din faţa pupitrului de comandă. În caz contrar. mijloacele electroizolante de tip interior nu trebuie utilizate în exterior în condiţii de precipitaţii (ceaţa. încercarea nu se execută înainte de eliminarea acestor deficienţe. În lipsa unor indicaţii exprese din partea producătorului.5 ori mai mare ca tensiunea eficace de curent alternativ. după care personalul executant cuplează prin buton pupitru şi alimentează ATR. verificându-se să nu rămână nimeni în interiorul acestuia.

intrarea în interiorul spaţiului de încercare. îşi va menţiona numele şi prenumele. legarea la pământ a barei de înaltă tensiune din spaţiul de încercare. In caz că buletinele verificate nu corespund. La începerea fiecărui an calendaristic se reia numerotarea buletinelor.instalaţii EA din STE. după caz.. PS.Emiterea. j) pentru elementele sau echipamentele electrice la care s-a prelevat proba de ulei şi nu s-a putut efectua verificarea uleiului la faţa locului. original şi copie de către şeful formaţiei de lucru PRAM-TM sau de către un alt membru al formaţiei de lucru. h) după completarea buletinului şi consemnarea concluziilor măsurătorilor şi încercărilor de către şeful formaţiei PRAM-TM. g) rubrica “ Asistat de “ se completează cu numele şi prenumele în clar a persoanei desemnate să asiste la măsurători din partea beneficiarului (districtului). PSS. instalaţii terţi . proba de ulei se trimite la laboratorul 35 . şeful laboratorului stabileşte şi ia măsuri. instalaţii LC. instalaţii ELF. aceasta fiind obligaţia şefului formaţiei de lucru PRAM-TM. verificarea legării la pământ a barei. Numerotarea buletinelor să se facă pe tipuri de instalaţii . se demontează mijlocul de protecţie care a fost supus încercării. va semna şi ştampila fiecare exemplar la rubrica “Verificat de“. apoi se montează alt mijloc de protecţie pentru a fi supus aceluiaşi procedeu de încercare. 120. buletinul se semnează de către toate persoanele de mai sus. ______________________ Se poate folosi în instalaţia de _________KV Expiră la data de ____________________ Secţiunea a 8-a Emiterea. f) rubrica “ Încercat de “ se completează cu numele şi prenumele în clar al şefului de formaţie de lucru şi a membrilor din formaţie. 23—45 din prezenta instrucţiune. în situaţia în care nu este stabilit un model de buletin pentru elementele electrice la care se face încercarea. Art. şeful laboratorului PRAM-TM trebuie să elaboreze tipuri de buletine specifice conform indicaţiilor producătorului şi a prezentelor instrucţiuni.După verificarea mijloacelor de protecţie se va emite buletinul de încercare şi se va aplica pe fiecare mijloc de protecţie ştampila sau o etichetă cu următorul cuprins: Laborator PRAM _________________ Nr.şi să fie înregistrate în Registru de evidenţă a buletinelor de încercare. care să cuprindă toate încercările efectuate.- aducerea întrerupătorului de pe pupitru în poziţia zero. verificarea şi arhivarea buletinelor de încercare Art. . e) completarea se face citeţ şi îngrijit: se vor completa toate rubricile specifice măsurătorilor şi încercărilor efectuate. iar rubricile care nu se completează se barează. i) ambele exemplare (originalul şi copia) se vor înmâna şefului de laborator PRAM-TM care. 119. c) buletinele de încercare se emit în aceeaşi zi în care au fost efectuate încercările şi măsurătorile. d) completarea buletinelor se face în 2 exemplare. după verificarea rezultatelor din buletin. b) fiecare buletin de încercare trebuie să conţină un număr şi data emiterii. . verificarea şi arhivarea buletinelor de încercare emise de către personalul PRAM-TM se efectuează în felul următor: a) se utilizează modelele de buletine de încercare prevăzute în anexele nr.

Efectuarea pregătirii. PS. Secţiunea a 9-a Organizarea şi desfăşurarea lucrărilor PRAM-TM Art.cabluri de energie. CDS. instalatii de iluminat şi forţă. redarea în exploatare a elementului sau echipamentului electric se face în baza rezultatelor probei de ulei din buletinul anterior şi a analizării rezultatelor la încercările şi măsurătorile efectuate. Pentru astfel de situaţii. 46 din prezentele instrucţiuni.Lucrări pentru terţi. Menţinerea în exploatare a elementului sau echipamentului electric se face în baza buletinului de încercare care trebuie să cuprindă toate rezultatele încercărilor şi măsurătorilor efectuate . m) buletinele originale se arhivează de către beneficiar în dosare. dar nu mai târziu de 15 zile de la data emiterii. prize de pământ. l) copiile buletinelor se arhivează de către şeful laboratorului PRAM-TM în dosare pe tipuri de instalaţii de electrificare şi pe ani: STE. GE. desfăşurării şi finalizării lucrărilor PRAM-TM stabilite în anexa nr. ELF . .inclusiv rezultatele verificării probei de ulei. Valoarea rigidităţii dielectrice a probei de ulei din buletinul special emis se trece şi în buletinul emis pentru elementul sau echipamentul electric respectiv. Copiile buletinelor emise pentru lucrări la terţi se arhivează într-un dosar separat . PSS. 121. pe tipuri de instalaţii şi pe ani.PRAM pentru a fi supusă încercărilor dielectrice. k) buletinele originale sunt trimise beneficiarului în timp util. sunt 36 . n) buletinele se păstrează în arhivă până la efectuarea lucrărilor RK sau a lucrărilor de înlocuire a elementului şi/sau echipamentului electric respectiv. PT. după efectuarea verificărilor trebuie emis un buletin de încercare special numai pentru ulei. fiind păstrate la sediul districtului. LC.

orice prevedere contrară îşi încetează valabilitatea.Personalul laboratorului PRAM-TM este direct răspunzător de calitatea lucrărilor executate. 123. .Pentru urmărirea. Art. 23-45 la prezentele instrucţiuni. 124. 126. 122. – (1) Sigilarea instalaţiilor de electrificare la care a lucrat personalul PRAM-TM se face cu sigiliu personalizat notat „PRAM nr. (2) Şeful laboratorului PRAM-TM ţine o evidenţă strictă a sigiliilor. . . Art. luând măsurile necesare împuse de cerinţele exploatării. 125. . 37 . __” şi acordat numai unei singure persoane. Art. Art. . 127.Şeful laboratorului PRAM-TM trebuie să ţină o evidenţă a defectărilor produse în elementele componente a SPCCAT din instalaţiile de electrificare şi trebuie să analizeze periodic cauza acestor defectări.Buletinele de încercare folosite de laboratorul PRAM-TM sunt prezentate în anexele nr.Începând cu data intrării în vigoare a prezentelor instrucţiuni. evidenţa şi analiza evenimentelor electrice accidentale produse în SPCCAT din instalaţiile de electrificare trebuie respectate prevederile din reglementările specifice în vigoare. Art.CAPITOLUL VII DISPOZIŢII FINALE Art.

1 2 3 4 5 6 7 Controlul formaţiilor Circuite secundare Circuite primare Verificări mijloace de protecţie electroizolante Reparaţii relee Măsurători la instalaţiile ELF şi/sau LC Punct de lucru PRAM Telemecanizare Controlul sistemele de protecţie. comandă – control. 357 PERIODICITATEA CONTROLULUI EFECTUAT DE CĂTRE ŞEFUL DE LABORATOR PRAM-TM LA FORMAŢIILE DE LUCRU ŞI LA INSTALAŢIILE DE ELECTRIFICARE Nr. crt. automatizări şi telemecanică din instalaţiile de electrificare Instalaţiile din STE Instalaţiile din PS. PSS şi CDS Instalaţia de automatizare a grupurilor electrogene Periodicitatea lunar lunar lunar lunar trimestrial lunar lunar Periodicitatea trimestrial semestrial Anual Observaţii 1 2 3 38 . 1 la instrucţiunile nr.Anexa nr.

000 MΩ ) Megohmmetre cu inductor 500-1000V Aparate de verificare a rigidităţii dielectrice a uleiurilor electroizolante Trusă de verificat relee complexe Multimetre digitale portabile Cleşte ampermetru de 1000A Osciloscoape cu minim 2 canale si memorie de 2*10MHz Microdinamometre de 0. 23 . 6. 4. 3.) 1/laborator 1/laborator 1/divizie 1/laborator 1/laborator 1/laborator 1/laborator 1/laborator 1/laborator 1/laborator 1/STE+ 1 sediu laboratorului 2 / laborator 1/laborator 3/laborator 3/laborator 1/STE+1 sediu laboratorului 1/laborator 1/salariat 2/laborator 1/laborator 2/laborator 2/laborator 2/laborator 1/divizie . cu secţionarea circuitului şi fără secţionarea circuitului Trusă de măsură a rezistenţei de contact la întrerupătoare şi separatoare Trusă de măsură a rezistenţei ohmice a transformatoarelor de putere Trusă pentru determinarea raportului de transformare şi a erorii de raport a transformatoarelor de putere Trusă de curent şi tensiune Trusă de curent 1200 A Stand pentru verificarea mijloacelor de protecţie electroizolante Megohmmetru cu inductor 2500 V cu scala extinsă (50. 21 . 11 . 17 . Denumire Autoutilitară carosată cu 4 locuri şi cabină pentru materiale şi truse de măsură. Trusă pentru încercări cu tensiune mărită Punte de înaltă tensiune pentru măsurarea capacităţii şi a tangentei unghiului de pierderi dielectrice a izolaţiei complexe a înfăşurărilor transformatorului şi a uleiului electroizolant (Puntea Schering) Punte Wheatstone portabilă Punte Thomson portabilă sau micormetru Trusă de măsură a rezistenţei de dispersie a prizelor de pământ din STE Trusă de măsură a rezistenţei de dispersie a prizelor de pământ simple. 16 . 9. 5. 1. 19 . 8. 7. 357 DOTĂRI MINIME ALE LABORATORULUI PRAM-TM Nr. 15 . 10 . 24 .Anexa nr. 2 la instrucţiunile nr. 20 . 14 . 13 . 18 . 12 . 2.05 daN Termometre de mediu şi punctiforme Umidometru Trusă completă pentru defectoscopie cabluri de energie de joasă şi medie tensiune 39 Necesar (buc. 22 . crt.

36 . 31 .5. 38 . domenii 100A si 150A Voltmetru de CC: clasa 0. Instalaţie de ardere cabluri de energie cu secţiunea până la 240 mmp Decalor monofazat de unghi Cosfimetru monofazat Autotransformatoare 8A Autotransformatoare de 50 A Surse simple de tensiune Surse duble de tensiune Secundometre pentru verificat relee Trusă de verificat timpii de comutaţie şi simultaneitatea la întrerupătoare tip « MINUT » Ampermetru de CA: clasa 0. 39 . domenii 10A si 25A Ampermetru CA: clasa 0. domenii 50V .2 Indicator succesiune faze (Indicator control faze) 1/divizie 1 / laborator 1/laborator 2/laborator 1/laborator 2/laborator 2/laborator 2/laborator 1/laborator 2/laborator 2/laborator 2/laborator 2/laborator 1/laborator 1/laborator 1/laborator 1/laborator 2/laborator 1/laborator 40 . 42 .5.25 . 29 . 41 . 40 . 35 . 32 . domenii 150V . 34 . 250V si 500V Vobuloscop de joasă frecvenţă pentru instalaţia de telemecanizare convenţională Osciposcop portabil pentru TM. 30 . 26 . 33 .5. 100V si 250V Voltmetru de CA: clasa 0. 27 . 43 . pe baterii Voltmetru selectiv pentru audiofrecvenţă Generator semnal de joasă frecvenţă Wattmetre clasă de precizie 0.5. 37 . 28 .

357 TRUSELE ŞI APARATELE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL UTILIZATE IN ACTIVITATEA PRAM-TM Nr crt Tipul aparatului Scopul a) Încercarea izolaţiei căilor de curent primare ale întrerupătoarelor având Un până la 35 Kv inclusiv. Rezoluţie: 0. Curent maxim: 10mA. 1µ A.10. a) Măsurarea rezistenţei ohmice a înfăşurărilor la transformatoarele de putere. f) Verificarea izolaţiei cablurilor de energie (6. d) Măsurarea tensiunii de amorsare la frecvenţă industrială a descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă. b) Să poată stabili cu exactitate locul de defect chiar şi în cazul unei rezistenţe mari la locul de defect astfel încât să nu mai fie necesară arderea 3. b) Diagnosticarea instalaţiei de TM. Locator defecte cabluri de energie electrică a) Depistarea defectelor în cablurile de energie electrică. localizarea traseelor. Trusa de încercare cu tensiune mărită 2.1mA Alte cerinţe: a) Să fie modulară. b) Să conţină toate anexele pentru executarea în condiţii de siguranţă a încercărilor din punct de vedere a securităţii personalului 1. 1-10 mA rezol.001 Ω Să funcţioneze în condiţii de teren. c) Măsurarea curentului de conducţie la descărcătoarele cu rezistenţă variabilă.Anexa nr. 0-80Kv cc.20 KV) cu tensiune înaltă continuă. 41 . g) Încercarea izolaţiei barelor colectoare cu tensiune de frecvenţă industrială.1Kv. 0. Alimentare cu acumulatori de 9-12V a) Să poată identifica trasee şi locuri de defect la cabluri de energie cu şi fără manta cu tensiuni nominale până la 20 KV şi secţiuni până la 240 mmp pozate în zona căii ferate electrificate (cu numeroase subtraversări de reţele de sine CF şi curenţi vagabonzi). transportabilă. b) Măsurarea curentului de fugă pe coloanele izolante ale IO-110 KV. să poată funcţiona în mediu exterior. Punte Thomson Clasa 0. b) Măsurători de rezistenţă în circuitele de automatizare Cerinţe (Performanţe) Tensiune variabilă : 0-80Kv ca . e) Încercarea izolaţiei înfăşurării primare cu tensiune alternativă mărită aplicată la transformatoare de curent până la 35 KV inclusiv. Afişaj curent: 0-100µ A rezol. Afişaj tensiune: rezoluţie 0. 3 la instrucţiunile nr.2.

42 .4.a. d) Să poată funcţiona în condiţii de teren.8 şi 3 m a) Banda de frecvenţă 20 MHZ. defectului. Osciloscop digital cu memorie si 2 spoturi Diagnosticarea releelor complexe din STE. temperatură) f) Să poată funcţiona în condiţii de teren a) Să furnizeze tensiune monofazată variabilă între 0 şi 100 Vc. 6. b) 2 intrări. Trusa de verificat relee complexe Verificarea şi trasarea caracteristicilor pentru releele de distanta şi direcţionale utilizate în STE.01A. c) Alimentare de la baterii Ni-Cd d) Memorie: 10 x n înregistrări e) Funcţii de multimetru (V. continuitate. diode. c) Să poată stabili adâncimea de îngropare a cablului sub reţeaua de şine CF şi în afara ei pentru valori ale acesteia cuprinse intre 0. b) Să poată funcţiona în condiţii de teren. 5. A. c) Să asigure un decalaj variabil continuu între tensiune şi curent între 0 şi 360° afişat cu o rezoluţie de 1°. c) Să nu fie sensibilă la acţiunea câmpurilor electromagnetice create de instalaţiile în funcţie aflate în imediata vecinătate în timpul efectuării măsurătorii. Punte Schering Măsurarea tangentei unghiului de pierderi dielectrice şi a capacităţii izolaţiei complexe a transformatoarelor.1 V. a) Trusa trebuie să conţină toate anexele (condensator etalon. b) Să furnizeze curent monofazat variabil între 0 şi 5 A afişat cu o rezoluţie de 0. transformator ridicător de tensiune până la 10 Kv). afişată cu o rezoluţie de 0.

Anexa nr. 4 la instrucţiunile nr. 357 PRESCRIPŢIILE ŞI REGLEMENTĂRILE ELECTRICE CARE SE APLICĂ ŞI ÎN INSTALAŢIILE DE ELECTRIFICARE CFR Indicativul 0 PE 003/79 Ordinul 35/2002 ANRE PE 016-7/88 PE 016-8/96 PE 101/85 PE 101 A/85 NTE 003/04/00 NTE 001/03/00 PE 116/94 NTE 002/03/00 PE 120/94 PE 134/95 PE 134-2/96 PE 143/94 PE 148/94 PE 152/90 PE 155/92 PE 501/85 PE 504/96 Titlul prescripţiei 1 Nomenclator de verificări, încercări şi probe privind montajul şi darea în exploatare a instalaţiilor energetice Regulamentul de conducere şi organizare a activitaţii de mentenanţă Normativ tehnic departamental pentru repararea aparatelor şi instalaţiilor pentru localizarea defectelor în cabluri Normativ tehnic de reparaţii la echipamentele şi instalaţiile de transport şi distribuţie ale energiei electrice din RENEL Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformare cu tensiuni peste 1kV (republicat în 1993) Instrucţiuni privind stabilirea distanţelor normate de amplasare a instalaţiilor electrice cu tensiunea peste 1kV în raport cu alte construcţii (republicat în 1993) Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei si protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor Normativ de încercări si măsurători la echipamente şi instalaţii electrice Normativului pentru încercări şi măsurători pentru sistemele de protecţii, comandă – control şi automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor Instrucţiuni pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea peste 1kV Normativ privind metodologia de calcul a curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV Normativ privind limitarea regimului nesimetric şi deformant în reţelele electrice Instrucţiuni privind condiţiile generale de proiectare antiseismică a instalaţiilor tehnologice din staţiile electrice Metodologie de proiectare a fundaţiilor LEA peste 1000kV Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor electrice pentru clădiri civile Normativ privind proiectarea protecţiilor prin relee şi automatizărilor electrice ale centralelor si staţiilor Normativ pentru proiectarea sistemelor de circuite secundare ale staţiilor electrice Volumul I – Prescripţii generale Volumul II - Sisteme de conducere şi teleconducere Volumul III - Sisteme de protecţie şi automatizări Regulament de exploatare tehnică a instalaţiilor de circuite secundare Regulament de exploatare tehnică a instalaţiilor de telecomunicaţii Condiţii tehnice generale pentru transformatoare cu puteri peste 10 MVA Condiţii tehnice pentru aparatajul de joasă tensiune utilizat la servicii interne Condiţii tehnice pentru panouri, pupitre şi dulapuri de automatizare
43

PE 506/83 PE 602/80 PE 808/79 PE 829/73 PE 843/74

0 PE 861/74 3.RE –I 2-83 3.2.RE-I 17-82 3.2.RE-I18-70 3.2.RE-I20-70 3.RE-I 23-88 3.2.RE-I24-85 3. RE –I 25-81 OG-I 30-91 3.1E-I 31-81 OG-I 32-81 3.1.E-I 36-80 3.1.E-I 48-81 3.1.RE-I 52-81 3.1.RE-I53-91 3.2.E-I 54-84 3.2.E-I 62-74 3.2.E-I65-91 3.2.RE-I 71-88 3.1.E-I 83-77 3.1.E-I 87-77 3.1.E-I 98-82 3.2.E-I 105-79 3.E-I 107-81 3.1.E-I 117-82 0

1 Condiţii tehnice pentru dulapuri de comandă şi protecţie, stelaje, panouri din conturul operativ aferente părţii electrice Instrucţiune privind încercările electrice ale mijloacelor de protecţie a muncii (republicate in 1995) Instrucţiuni privind repararea liniilor electrice subterane cu tensiuni până la 35 kV Instrucţiuni pentru verificarea aparatelor electrice de măsură pe panouri Instrucţiuni pentru lucrări de revizie la instalaţiile de anclanşare automata a rezervei (AAR) Instrucţiuni de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor de legare la pământ (republicate în 1995) Instrucţiuni privind organizarea şi efectuarea măsurilor de sarcină şi de tensiune în reţelele de joasă tensiune de distribuţie publică (republicate în 1994) Indicaţii metodologice privind stabilirea locurilor de munca cu condiţii de muncă deosebite din instalaţii Instrucţiune pentru dotarea laboratoarelor de analiză a uleiurilor electroizolante din FRE - aliniată la cerinţa normelor internaţionale Instrucţiuni tehnologice de verificare a rigidităţii şi a tg.δ a uleiului electroizolant(republicate în 1995) Instrucţiuni pentru determinarea sulfului corosiv în uleiul electroizolant din transformatoarele de puteri mari Instrucţiuni pentru întreţinerea şi verificarea mecanică pe teren a contactelor releelor intermediare Instrucţiuni pentru verificări la punerea în funcţiune şi periodice în exploatare a dispozitivelor de protecţie Instrucţiune pentru depistarea punerilor la pământ în circuitele secundare de curent Instrucţiuni tehnologice de verificare preventivă a transformatoarelor de putere Instrucţiuni de revizie şi reparaţie curentă a instalaţiilor serviciilor proprii de curent alternativ din staţiile de transformare Instrucţiune pentru verificarea instalaţiilor RAR realizate cu relee de tip RARS, RARB şi RAR-1MT, produse de ICEMENERG (IRME) Instrucţiuni de exploatare şi reparaţie a instalaţiilor serviciilor proprii de curent continuu din staţiile de transformare Instrucţiune privind montarea, exploatarea şi încercarea mijloacelor de protecţie contra supratensiunilor Instrucţiuni privind stabilirea reglajelor la dispozitivele de automatizare (RAR, AAR, DAS) din staţii de transformare ce alimentează consumatori cu motoare sincrone mari Instrucţiuni de exploatare a milisecundometrului numeric MINUT cu trei canale pentru măsurarea timpilor de acţionare a întreruptoarelor (republicate în 1994) Instrucţiuni pentru urmărirea transformatoarelor de puteri mari din exploatare, prin analiza gazelor dizolvate în ulei Instrucţiuni privind tehnologia de tratare a izolaţiei transformatoarelor de putere în ulei, în condiţii de exploatare Instrucţiuni de reparare a transformatoarelor capacitive de tensiune TECU 110400 kV din exploatare Instrucţiuni pentru realizarea şi reglajul protecţiei homopolare de tensiune (PHT) folosită pentru semnalizarea simplelor puneri la pământ în reţele aeriene de MT cu neutrul izolat sau compensat 1
44

3.2.E-I 123-83 3.1.E-I 128-91 3.RE-I 134-93 2.LI-I 135-93 3.1.RE-I 136-84 3.1.RE-I 138-84 3.2.RE-I 140-84 3.2. E-I 145-84 3. RE-I 147-84 3.1. D-I 150-85 3.2. E-I 168-87 3. RE-I 175-87 3.1.RE-I 191-88 3. E-I 193-92 3. E-I 198-89 OU-I 202-93 3.E-I 209-95 3.2.FT 3-73 3.2.FT 5-90 3.2.FT 9-69 3.2. FT 10-85 3.2.FT 12-83 3.2.FT 20-80 3.2.FT 22a-91 3.2.FT 22b-91 3.2.Ft 23-82 3.2.FT 24-73 3.2.FT 25-82 3.2.Ft 26/1-82 0

Instrucţiuni privind verificarea şi interpretarea funcţionării protecţiei de gaze la transformatoarele de putere (republicate in 1995) Instrucţiuni tehnologice de verificare profilactica a întreruptoarelor şi separatoarelor din staţii şi reţele Instrucţiuni privind analiza stării izolatoarelor din instalaţiile electrice de înaltă şi medie tensiune din exploatare Instrucţiuni privind controlul calităţii si recepţia lucrărilor la punerea în funcţiune a LEA de MT şi JT Instrucţiuni tehnologice privind depistarea defectelor pe cablurile de MT şi JT Instrucţiune tehnologică experimentală privind încercarea şi defectoscopia mantalei de PVC la cablurile de 20kV tip A2YSY Instrucţiuni privind controlul şi revizia tehnică a clemelor şi armăturilor din LEA şi staţiile de 110-400 kV Instrucţiune pentru verificarea protecţiei de distanţă tip RD 310, de fabricaţie EAW (RDG) Instrucţiuni tehnologice privind recondiţionarea în atelier a siguranţelor MRP de joasă tensiune Principii generale de lichidare a avariilor în instalaţiile de medie tensiune Instrucţiuni pentru exploatarea şi revizia tehnică a grupurilor electrogene fixe şi mobile din dotarea IRE - urilor Instrucţiune tehnologică de exploatare a întreruptoarelor automate de JT tip OROMAX Instrucţiune tehnologică de exploatare a întreruptoarelor automate de JT tip USOL Instrucţiune tehnologică pentru depistarea de la distanţă a supraîncălzirii căilor de curent din instalaţiile electrice prin pirometrie în infraroşu (GSCI) Instrucţiune tehnologică de exploatare a întreruptoarelor automate de joasă tensiune tip AMRO Instrucţiuni privind organizarea şi funcţionarea centrului PRAM şi telecomunicaţii din cadrul filialelor de reţele electrice (GTDEE-SAMTRE) Instrucţiune tehnologică de recondiţionare a transformatoarelor de măsură CESU 110kV şi TEMU 110kV(GSCI) Încercările periodice ale transformatoarelor de putere şi ale bobinelor de stingere după reparaţii şi în exploatare Revizia întreruptoarelor IO şi IUP de medie tensiune şi a dispozitivelor de acţionare aferente (republicată în 1995) Revizia unui punct de alimentare Revizia posturilor de transformare pe stâlpi (republicată în 1995) Revizia bateriilor staţionare de acumulatoare (republicată în 1995) Reparaţia în atelier a întreruptoarelor IUP 110kV, 3000 şi 1900 MVA Fişa tehnologică pentru revizia tehnică a separatoarelor de medie tensiune cu tensiuni nominale între 1 şi 24 kV şi a dispozitivelor de acţionare aferente, de fabricaţie indigenă Fişă tehnologică pentru revizia tehnică a separatoarelor de înaltă tensiune cu tensiuni nominale cuprinse între 36 şi 420 kV şi a dispozitivelor de acţionare aferente, de fabricaţie indigenă Revizia tehnică a transformatoarelor de măsură de 110-400 kV (republicată în 1995) Revizia siguranţelor de înaltă tensiune de tip interior şi exterior de 6-35 kV Revizia tehnică a transformatoarelor de măsură de 6-35kV Exploatarea, repararea şi revizia tehnică a comutatoarelor de reglaj în sarcină pentru transformatoare de medie şi mare putere 1
45

2.2.FT26/5-84 3.11-74 F-IR-13.2.4-74 F-IE-13.2.2. revizia tehnică şi repararea comutatoarelor de reglaj sub sarcină pentru transformatoarelor de medie şi mare putere.FT38-88 3.3. exploatare şi reparaţii ale cutiilor de distribuţie din reţelele electrice de joasă tensiune Executarea LEA de joasă tensiune Revizia posturilor de transformare în cabine de zid şi subterane.12-74 F-IE-13.2.2.24-75 0 Fişa tehnologică pentru exploatarea.FT72-85 3. I.FT56-75 3.2.2.FT26/2-96 3.FT75-87 3.FT 48-82 3. Chei de comandă Lămpi de semnalizare.FT57-90 3.2.23-75 F-IE-13.RE-FT35/2.2.3-75 F-IE-13. revizia tehnică şi repararea comutatoarelor de reglaj în sarcină pentru transformatoarele de medie şi mare putere Exploatarea.E-Ip 50-86 F-IE1.3-77 F-IE-2-70 F-IE-3-70 F-IE-5-70 F-IE-8-74 F-IE-13. DMI.2.14-74 F-IE13.2.21-74 F-IE-13.FT 51-83 3.FT 40-84 3.13-74 F-Ie-13. Casete de semnalizare Sonerii şi hupe Comutatoare cu came şi comutatoare voltmetrice Ampermetre şi voltmetre de tablou Wattmetre şi varmetre de tablou Contoare de energie activă şi reactivă Milivoltmetre şi logometre (indicatoare şi regulatoare) Relee de semnalizare Relee de timp Relee diferenţiale Relee termice 1 46 . de fabricaţie IEP Craiova pentru separatoarele de 110-400kV (republicată în 1994) Revizia tehnică a întreruptorului IUP-35kV cu acţionare pneumatica sau cu dispozitiv de acţionare MR-4 Revizia tehnică a întreruptoarelor de înaltă tensiune de 110-400 kV Execuţia şi verificarea prizelor de pământ cu bentopriză Revizia şi reparaţia barelor colectoare de 110-400 kV din staţii exterioare Executarea şi repararea canalizărilor din liniile electrice subterane de 1-20 kV (republicată în 1994) Executarea lucrărilor la circuitele secundare din staţiile de 110 kV/MT existente Îndreptar de proiectare şi execuţie a instalaţiilor de legare la pământ Instrucţiuni de proiectare a bateriilor de condensatoare montate în interior la staţiile de transformare Montarea transformatoarelor de putere medie de 16-40 MVA Montarea întreruptoarelor de înaltă tensiune Montarea separatoarelor de înaltă tensiune Montarea descărcătoarelor Executarea instalaţiilor de legare la pământ Butoane de comandă.22-74 F-IE-13.FT 49-88 3.1-74 F-IE-13.FT30-76 3. MRI şi MASI ale întreruptoarelor de 6-35kV inclusiv Revizia motoarelor electrice şi convertizoarelor Realizarea branşamentelor de cablu coaxial GTDEE-SAMTRE Fişa tehnologică privind revizia tehnică LEA de 6-20kV(republicată în 1995) Executarea lucrărilor de montaj.2.FT 28-93 3.2. partea a II a Exploatarea.2-73 F-IE-13.FT 31-71 2.FT26/3-82 3. revizia tehnică şi repararea comutatoarelor de reglaj sub sarcină pentru transformatoarele de medie şi mare putere.2. Comutatoare de tip RS-3. echipate cu celule prefabricate Executarea manşoanelor de legătură la cablurile de 1kVcu materiale din seturi Revizia tehnică a dispozitivelor de acţionare tip ASE. RS-4 de fabricaţie KOLAROV(Bulgaria) .LI-FT 46-84 3.FT76-86 1. DSI.95 3. DGI.RE-Ip30-88 1.RE-FT61-77 3. DRI.2. de fabricaţie Reinhausen (republicată în 1994) Fişa tehnică pentru întreruptoare de joasă tensiune (2 volume) Revizia dispozitivelor de acţionare DPI.vol.

F-IE-25-75 F-IE-13.26-74 F-IE-13.2-78 FS 7-90 FS 9-88 FS 11-90 FS 16-90 FC 5-80 Relee direcţionale Relee de protecţie de curent şi tensiune Relee speciale Relee intermediare Blocuri de încercare şi dispozitive de deconectare Montarea aparatelor de joasă tensiune Executarea circuitelor secundare Montarea instalaţiilor de măsurare a temperaturilor prin sistemul unificat IEA Montarea si întreţinerea bateriilor de acumulatoare Montarea confecţiilor metalice (panouri.50-75 F-IE-14-74 F-IE-21-70 F-IA-1. dulapuri. cutii cu cleme) pentru circuitele secundare în staţii electrice Montarea posturilor de transformare pe un stâlp de beton Montarea posturilor de transformare în cabina de zid Montarea accesoriilor (terminale.40-74 F-IE-13. stelaje.27-75 F-IE-13. manşoane de legătură şi mixte ) la cablurile de 20-35 kV trifazate din import 47 .

RT. sau b) conform standardului german: Δu < 6 mV la aplicarea unui curent continuu de 100 A Se vor înlocui izolatoarele care prezintă defecte Ztp < 0. RIA 4 PIF.: La I=100 A c. 1 BARE COLECTOARE DE MEDIE TENSIUNE 1) Caracteristici: a) Tensiunea nominală. 2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C. crt. RIA PIF Metode folosite şi/sau aparate folosite Megohmmetru inductor de 2500V (citirea după 1 minut) Instalaţie de tensiune alternativă marită de 50 Hz (Kenotron) a) Metoda V-A în c. = 50 A c. b) Puterea de scurtcircuit a sistemului energetic naţional (SEN) pe bara colectoare. RC.c. RC. 3) Verificări şi măsurători în exploatare: Nr.Anexa nr.a. RI A Metoda V-A în c. b) Ampermetru şi voltmetru de clasa precizie 0. 1 Denumirea probei Măsurarea rezistenţei de izolaţie Încercarea izolaţiei cu tensiune alternativă mărită de 50Hz timp de 1 minut Măsurarea rezistenţei ohmice de contact la îmbinările barelor şi la toate derivaţiile de la barele colectoare Verificarea izolatoarelor şi a distanţelor de izolare şi de protecţie Măsurarea rezistenţei de trecere la priza de pământ Indicaţii şi valori de control Riz > 1000MΩ Un 1 2 2 6 (KV) 0 0 5 Uînc. RC.c.a.5 2 3 PIF. aplicat se citeşte Du [mV] 5 48 .06 Ω . 357 FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR.1 Rpp [Ω] Momentul efectuării probei PIF. iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%.: La Imin. RIA PIF. 2 2 5 5 (KV) 0 8 0 7 a) Rc < 0. 5 la instrucţiunile nr. RC. aplicat se citeşte Du [mV].

Media a 3 determinări. camerele de stingere şi Ed > 90KV în exploatare.= 6000MVA 2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C.1—0. trebuie ca: ∆ U= 7 mV/camera.c. crt. Prup. 49 PIF. RT. RC. se citeşte ∆ U [mV]. RIA 5 PIF. RC. RIA PIF. aplicat. cuvă (Atenţie: nu se verifică La ET10: uleiul din coloana Ed > 120KV la PIF. RT. aplicat.5 4 PIF. Tî= 0.c. ∆ U= 15 mV/faza. se citeşte ∆ U [mV] Megohmmetru inductor de 1000V (Citirea după 1 minut) . 2 ÎNTRERUPĂTOR TIP IO 110 KV 1) Caracteristici: Un=110 KV. Irup. RC. Ilt(ef)=31. garnituri şi vizor) Măsurarea rezistenţei ohmice de contact a contactelor principale (Se efectuează după 4 —5 manevre de I-D) Măsurarea timpilor de acţionare şi nesimultaneitate la comutaţie Măsurarea rezistenţei de trecere la priza de pământ Măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitelor secundare din MOP La I=100A c.04—0. 3) Verificări şi măsurători în exploatare la IO 110 KV şi la MOP (se respectă ordinea de mai jos): Nr. (se face media a 3 citiri): La I=100 A c.=31. RT. RIA Cronometru tip “MINUT”. RC. (media a 3 determinari): La Imin.c. Ild= 80 KA.Anexa nr.a. RC PIF. RC. RIA 7 Metoda V-A în c. sim. RIA Aparat de ulei Metoda: Se fac 6 determinări pentru fiecare probă şi se calculează media ultimelor 5. 6 PIF. 6 la instrucţiunile nr. Riz > 1 MΩ în exploatare. RIA Metode folosite şi/sau aparate folosite Megohmmetru inductor de 2500V (citirea după 1 minut) Kenotron 2 3 Încercarea uleiului din Ed > 160KV la PIF.1 Rpp [Ω] Riz > 5 MΩ la PIF. izolantă decât dacă Ed > 75KV în apar scurgeri la exploatare.a. 1 Denumirea probei Măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitului primar Măsurarea curentului de fugă pe coloana izolantă Indicaţii şi valori de control Riz > 5000MΩ la PIF. RT. a) Metoda V-A în c. RC. Ifc < 100μA la aplicarea U=50KVcc (întrerupătorul în stare deconectat) Momentul efectuării probei PIF. aplicat.15 s Td= 0. RT.05 s Tnesimultaneitate este de: 2 ms/camera la deschidere 5 ms/camera la inchidere 5 ms/faza la deschidere 10 ms/faza la inchidere Ztp < 0. b) Ampermetru şi voltmetru de clasa precizie 0.= 50 A c.5 KA*4s. Riz > 3000 MΩ în exploatare.5 KA. iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%. 357 FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. In=1600 A.

c. RIA la b o bi n e PIF.8 Incercarea cu tensiune mărită a circuitelor secundare din MOP Izolaţia trebuie să suporte încercarea fără conturnări sau străpungeri 9 Măsurarea rezistenţei ohmice a bobinelor de declanşare. Umin=0. R I A la re le e PIF. reglabila şi un voltmetru de clasă de precizie 1. 5 la Un şi Pn. RIA PIF. anclanşare si electrovalvelor Rmăs. RT. RIA Cu TCS 2KV sau megohmmetru inductor de 2500V. RC. RT.5 Conform prevederilor instrucţionale 12 Verificarea mecanică şi hidraulică a MOP Probe funcţionale la anclanşări şi declanşări repetate 13 Nu trebuie sa apară pierderi de ulei tip ET10 pe la garnituri sau îmbinari 5 la Umin şi Pmin. RC. RC. timp de 1 minut Metoda V-A sau Puntea Wheatstone sau Thomson (Se fac 3 determinari) Se va utiliza o sursă de c.=(1 + 10%)Rref. 50 . 5 la Umax şi Pmax Control vizual Prin acţionarea de la buton sau prin acţionarea protecţiilor de pe trafo. de fabrică [Ω] 10 Măsurarea tensiunii minime de acţionare ale bobinelor şi/sau electrovalvelor Umin=0. RIA la b o bi n e PIF.85Un la bobina (electrovalva) de conectare. RC (nu m ai ra r d e 6 a ni ) PIF.7Un la bobina (electrovalva) de deconectare 11 Verificarea releelor din MOP Verificarea se face pentru fiecare tip de releu PIF.

Riz > 1 MΩ în exploatare PIF. 3 ÎNTRERUPĂTOR TIP IUP 110 KV 1) Caracteristici: Un=110 KV. RT. Media a 3 determinări.= 13 KA. camera de stingere: Ed > 160KV la PIF. RC (nu mai rar de 6 ani ) PIF. Momentul efectuării probei PIF.c. Irup.a. Riz > 3000 MΩ în exploatare. 357 FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. RC. RIA 4 PIF. RC. iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%. RT. trebuie ca: DU < 12 mV Tî= 0.1 Rpp [Ω] Riz > 5 MΩ la PIF. RT. 7 la instrucţiunile nr. uleiului Ed > 160KV în exploatare Măsurarea rezistenţei ohmice de contact a contactelor principale (Se efectuează după 4 —5 manevre de I-D) Măsurarea timpilor de acţionare şi nesimultaneitate la comutaţie Măsurarea rezistenţei de trecere la priza de pământ Măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitelor secundare din MR La I=100A c. 51 Cu TCS 2KV sau megohmmetru inductor de 2500V. (media a 3 determinări): La Imin. Metoda V-A în c. RIA 5 PIF. RC. RIA PIF.c. RT. RC. se citeşte ∆ U [mV].07—0.c. b) Ampermetru şi voltmetru de clasa precizie 0.Anexa nr. aplicat. aplicat. Prup.a.09 s Tnesimultaneitate: 5 ms Ztp < 0. RC 6 PIF.=(1 + 10%)Rref. timp de 1 minut Metoda V-A sau 8 . In=1250 A.= 3000MVA 2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C. sim. se citeşte ∆ U [mV] Megohmmetru inductor de 1000V (Citirea după 1 minut) 2 Ptr.5 Cronometru tip “MINUT”. Ilt(ef)=20 KA*4s. 3) Verificări şi măsurători în exploatare la IUP 110 KV şi la MR (se respectă ordinea de mai jos): Nr. Incercarea uleiului din Ed > 90KV în camera de stingere şi exploatare. (se face media a 3 citiri): La I=100 A c.= 50 A c. RIA la 7 Incercarea cu tensiune Izolaţia trebuie să suporte mărită a circuitelor încercarea fără conturnări secundare din MR sau străpungeri Măsurarea rezistenţei Rmăs. 1 Denumirea probei Măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitului primar Indicaţii şi valori de control Riz > 5000MΩ la PIF. RIA 3 PIF. aplicat. RT. a) Metoda V-A în c. Ild (ef)=50 KA. RC. crt. RIA Metode folosite şi/sau aparate folosite Megohmmetru inductor de 2500V (citirea după 1 minut) Aparat de ulei Metoda: Se fac 6 determinări pentru fiecare probă şi se calculează media ultimelor 5.22 s Td= 0. coloana izolantă Pentru coloana: Verificarea nivelului Ed > 160KV la PIF.16—0.

7Un la bobina deconectare Nu trebuie să apară uzuri.5 Control vizual Prin acţionarea de la buton sau prin acţionarea protecţiilor. RT. RT.c. deformări sau fisuri la piesele componente 5 la Umin la bobina.ohmice a bobinelor de declanşare. Umin=0. RC. 5 la Un la bobina.85Un la bobina de conectare. RC. 5 la Umax la bobina bo bin e PIF. RIA la bo bin e PIF. RIA PIF. anclanşare 9 Măsurarea tensiunii minime de acţionare ale bobinelor Verificarea mecanică a MR Probe funcţionale la anclanşări şi declanşări repetate de fabrica [Ω] Umin=0. 10 11 52 . reglabilă şi un voltmetru de clasă de precizie 1. RIA Puntea Wheatstone sau Thomson (Se fac 3 determinări) Se va utiliza o sursă de c.

aplicat. 8 la instrucţiunile nr.= 50 A c. 2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C. RA PIF. RC. Media a 3 determinări. Imax. RA PIF. Pentru camera de stingere: Ed > 140KV la PIF. RT. iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%. RC. Prup. aplicat. Măsurarea Riz > 1000 MΩ în rezistenţei de izolaţie exploatare a circuitului primar Încercarea izolaţiei cu tensiune alternativă mărită Încercarea uleiului din camera de stingere şi coloana izolantă Verificarea nivelului de ulei Uînc.c.a. a) Metoda V-A în c.1 Rpp [Ω] Riz > 5 MΩ la PIF. b) Ampermetru şi voltmetru de clasa precizie 0.a (media a 3 determinări): La Imin. RC (nu mai rar . RA PIF.075 s comutaţie Măsurarea rezistenţei de trecere la priza de pământ Măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitelor secundare din MR Încercarea cu tensiune mărită a circuitelor secundare Ztp < 0. 4 ÎNTRERUPĂTOR TIP IUP 27. Ilt(ef)=30 KA timp de 1s. timp de 1 minut 4 5 Măsurarea rezistenţei ohmice de La I=100A c. Ed > 80KV în exploatare. RA PIF.Anexa nr. crt. timp de 1 minut Izolaţia trebuie să suporte încercarea fără conturnări sau străpungeri.5 Cronometru tip “MINUT”.04—0.17 s de acţionare la Td = 0. RC.13—0. RT. RA Aparat de ulei Metoda: Se fac 6 determinări pentru fiecare probă şi se calculează media ultimelor 5. aplicat. 1 Denumirea probei Indicaţii şi valori de control Momentul efectuării probei PIF. Metoda V-A în c. RT. = 16 KA. RC (dar la 6 ani obligatoriu) Metode folosite şi/sau aparate folosite Megohmmetru inductor de 2500V (citirea după 1 minut) Instalaţie de tensiune alternativă mărită de 50 Hz (Kenotron) Riz > 3000MΩ la PIF.5 KV. RC 6 7 8 PIF. RC.c. 357 FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. se citeşte Du [mV]. contact a contactelor trebuie ca: principale DU < 12mV (Se efectuează după 4-5 manevre de I-D) Măsurarea timpilor Tî = 0. RC. 3) Verificări şi măsurători în exploatare la IUP 27. (se face media a 3 citiri): La I=100 A c. Pentru coloana: Ed > 140KV la PIF.5 KV şi la MR (se respectă ordinea de mai jos): Nr.= 400 MVA. RT.c.5 KV 1) Caracteristici: Un=27. Ed > 80KV în exploatare 2 3 PIF. = 56 KV. Riz > 1 MΩ în exploatare Izolaţia trebuie să suporte încercarea fără conturnări sau străpungeri 53 PIF. In=1250 A. serviciu = 1600A timp de 1 ora. se citeşte Du [mV] Megohmmetru inductor de 1000V (Citirea după 1 minut) Cu TCS 2KV sau megohmmetru inductor de 2500V. Ild (ef)=40 KA. RT. Irup.

RT. de fabrică [Ω] PIF. RC. 9 10 11 12 Umin=0. anclanşări şi 5 la Un la bobina. RA Metoda V-A sau Puntea Wheatstone sau Thomson (Se fac 3 determinări) Se va utiliza o sursă de c. anclanşare Măsurarea tensiunii minime de acţionare ale bobinelor de 6 ani ) Rmăs. RA la bo bin e PIF. RA la bo bin e PIF.85Un la bobina de conectare. RC. RT. RA PIF.=(1 + 10%)Rref.5 Control vizual Prin acţionarea de la buton sau prin acţionarea protecţiilor. declanşări repetate 5 la Umax la bobina 54 . Umin=0. Verificarea mecanică deformări sau fisuri la a MR piesele componente Probe funcţionale la 5 la Umin la bobina.din MR Măsurarea rezistenţei ohmice a bobinelor de declanşare. reglabilă şi un voltmetru de clasă de precizie 1.c.7Un la bobina deconectare Nu trebuie să apară uzuri.

timp de 1 minut. Ed > 80KV în exploatare. aplicat. b) Ampermetru şi voltmetru de clasa precizie 0. Irup=400A. Prup=18MVA. In=400A. RIA PIF. RIA 6 7 55 . Ild=25KA. Izolaţia trebuie să suporte încercarea fără conturnări sau străpungeri. Ilt=10 KAef. RT. RC. 1 Denumirea probei Indicaţii şi valori de control Momentul efectuării probei PIF. Riz > 1 MΩ în exploatare Nu trebuie să apară uzuri. Măsurarea Riz > 1000 MΩ în rezistenţei de izolaţie exploatare a circuitului primar Încercarea izolaţiei cu tensiune alternativă mărită Încercarea uleiului din camera de stingere şi coloana izolantă Măsurarea rezistenţei ohmice de contact a contactelor principale (Se efectuează după 4-5 manevre de I-D) Măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitelor secundare din MR Verificarea mecanică a dispozitivului de acţionare Probe funcţionale la conectări şi deconectări repetate Uînc. RC PIF. 2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C. RT. 5 SEPARATOARE SUB SARCINĂ (tip ISEM. RT. iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%. Prup=15MVA. 3) Verificări şi măsurători în exploatare la separatorii sub sarcină şi dispozitive de acţionare (se respectă ordinea de mai jos): Nr.c. a) Metoda V-A în c. RT. crt. RIA PIF. se citeşte ∆ U [mV]. RIA 5 PIF. Pentru GARDY: Un=25KV. RC. RC. RIA 4 La I=100A c.Anexa nr. 9 la instrucţiunile nr. aplicat. trebuie ca: ∆ U < 9 mV Riz > 5 MΩ la PIF. In=630A. RC. Ilt=10KAef. GARDY) 1) Caracteristici: Pentru ISEM: Un=29KV.5 Megohmmetru inductor de 1000V (Citirea după 1 minut) Control vizual Prin acţionarea de la buton sau acţionare manuală Riz > 3000MΩ la PIF. RT. RC.c. 357 FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. 2 3 PIF. RC (dar la 6 ani obligatoriu) Metode folosite şi/sau aparate folosite Megohmmetru inductor de 2500V (citirea după 1 minut) Instalaţie de tensiune alternativă mărită de 50 Hz (Kenotron) Aparat de ulei Metoda: Se fac 6 determinări pentru fiecare probă şi se calculează media ultimelor 5. deformări sau fisuri la piesele componente 5 probe la Un PIF. Ild=25 KA. = 56 KV. Ed > 130KV la PIF.c. (se face media a 3 citiri): La I=100 A c. Irup=650 A.

La I=100A c. Măsurarea exploatare RC (la 6 ani rezistenţei de izolaţie Pentru SBE (STE) 110KV: obligatoriu).c.c. Riz > 1 MΩ în exploatare.5 Megohmmetru inductor de 1000V (Citirea după 1 minut) Control vizual Prin acţionarea de la buton sau acţionare manuală 56 . RIA dispozitivul de acţionare Verificarea mecanică Nu trebuie să apară uzuri. Ilt=30KAef. In=1250A. SBE sau STE 110KV 1) Caracteristici: Pentru SME (SMEP) 35KV: Un=35 KV. RT. 6 SEPARATOARE DE MEDIE ŞI ÎNALTĂ TENSIUNE tip SME 35 KV. crt. secundare din RC. cu tensiune Izolaţia trebuie să suporte RC (la 6 ani alternativă mărită încercarea fără conturnări obligatoriu) sau străpungeri. RIA piesele componente acţionare Probe funcţionale la 5 probe la Un PIF. contact a contactelor RC (la 6 ani trebuie ca: principale obligatoriu). Riz > 1000 MΩ în PIF. Ilt=30KAef. RIA Riz > 3000 MΩ în exploatare Uînc. Pentru SBE sau STE 110KV: Un=110KV.Anexa nr. a circuitului primar Riz > 5000MΩ la PIF. RT.c. RIA deschideri repetate Megohmmetru inductor de 2500V (citirea după 1 minut) Instalaţie de tensiune alternativă mărită de 50 Hz (Kenotron) a) Metoda V-A în c. aplicat. (se face media a 3 citiri): La I=100 A c. 3) Verificări şi măsurători în exploatare la separatori şi dispozitive de acţionare (se respectă ordinea de mai jos): Nr. 357 FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. 2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C. b) Ampermetru şi voltmetru de clasa precizie 0. RT. iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%. Ild=75KA. Ild=75 KA. 10 la instrucţiunile nr. se citeşte ∆ U [mV]. Măsurarea rezistenţei ohmice de PIF. = 56 KV. RT. aplicat. deformări sau fisuri la dispozitivul de RC. timp de Încercarea izolaţiei 1 minut PIF. In=1250A. închideri şi RC. şi a blocajelor din PIF. Denumirea probei Indicaţii şi valori de control Momentul efectuării probei Metode folosite şi/sau aparate folosite 1 2 3 4 5 6 Pentru SME 35KV: Riz > 3000MΩ la PIF. a circuitelor PIF. DU < 18 mV (Se efectuează după RIA 4-5 manevre de I-D) Măsurarea rezistenţei de izolaţie Riz > 5 MΩ la PIF.

PIF. U20=27. RC. crt. 11 la instrucţiunile nr.6%. I0=2. RT(anual). Tmax. NOTA: La o scădere bruscă de la un an la altul de mai mult 40% al R60”. a) La PIF: R60” =70%x R60” valoarea din fabrică. 50Hz.4 t 2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C. RIA. PFe=P0 = 28 KW. NOTA: În caz că rigiditatea dielectrică a uleiului din ruptor este sub 100 KV/cm.2 57 Momentul efectuării probei Metode folosite şi/sau aparate folosite 1 Încercarea uleiului din cuvă.Anexa nr.78%.5 . Denumirea probei Indicaţii şi valori de control a) Recoltarea se face în lunile aprilie-septembrie. iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%. b) Temperatura mediului ambiant (Se admite ca diferenţa dintre temperatura de fabrică şi temperatura de măsurare în exploatare să fie de: + 5°C.4 t. ATENŢIE: se vor efectua corecţiile de măsurare la temperatura de +20°C 3) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos): Nr. R60” >180 MΩ la 50°C. Masa uleiului=14. RIA. 110/27.5 KV.5%. Măsurătorile se efectuează la 2 temperaturi ale înfăşurărilor: a) +50°C (la o oră după scoaterea de sub tensiune). se va înlocui uleiul din ruptor. se va face o analiză specială pentru a se stabili cauzele şi măsurile de remediere. Un1=110KV. 2 Măsurarea rezistenţei de izolaţie R60” PIF.5 KV 1) Caracteristici: S=16 MVA. RT (anual). Masa totală=41. RC. ulei=81°C. a) La PIF: Kabs > 1. b) În exploatare: R60” > 600 MΩ la 20°C. Usc=10. Ed > 160 KV/cm în exploatare c) În ruptor: Ed > 125 KV/cm. b) În cuva şi conservator : Ed > 220 KV/cm la PIF. conservator şi comutator. Megaohmmetru inductor de 2500V (citirea după 1 minut) 3 Măsurarea coeficientului de absorbţie: Kabs= R60” / R15” PIF. Reglajul tensiunii= +9 x 1. RT(anual). Nivelul de ulei în conservator. Megaohmmetru inductor de 2500V (citirea după 15” şi 60”) . 7 TRANSFORMATORUL DE PUTERE tip TMUS-NS 16MVA. b) În exploatare: Kabs > 1. RIA(la schimbarea uleiului) Aparat de ulei Metoda: Se fac 6 determinări pentru fiecare probă şi se calculează media ultimelor 5. 357 FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. Psc=Pcu=98 KW.

5% la 20°C. Sunt cele stabilite pentru fiecare element în parte în instrucţii sau fişe tehnologice. Puntea Schering Tensiunea aplicată = 10 KV a) Metoda V-A în c. b) În exploatare: Tg δ < 2.75%. RIA. Tg δ < 7 % la 50°C. RC.5. RT(anual). lor. semnalizare şi servomotor. PIF. instrucţii sau buletine de microîntrerupătoare. b) Ampermetru şi voltmetru de clasa precizie 0. RT(anual). (se face media a 3 citiri). protecţie. b) Verificarea Nu se va acţiona la sensului corect de temperatura uleiului rotire a comutatorului mai mică de -10° C sau şi blocarea lui pe dacă temperatura din primul şi ultimul plot. RIA. d) Verificarea concordanţei poziţiei ploturilor de pe trafo Se constată concordanţa cu indicaţia din camera de comandă. a stării fizice şi funcţionalităţii Sunt cele stabilite pentru releelor. interiorul dispozitivului este mai mică de 0° C c) Verificarea etanşeităţii dispozitivului de acţionare. Intervenţii la înfăşurări şi la conexiuni 7 Metoda curentului continuu 58 . RT(anual). RIA. termostatului.fabrică.4 5 6 a) La PIF: Tg δ < 0. Măsurarea tg δ şi a capacităţii izolaţiei complexe a înfăşurărilor Verificare grupei de conexiuni şi a polarităţii Rezultatul verificării trebuie să confirme notaţiile de pe trafo PIF.c. a rezistenţei de încălzire. RC. starea mecanică şi de blocare. a circuitelor de comandă. Rezistenţa măsurată să nu Măsurarea rezistenţei difere cu + 2% faţă de ohmice a rezistenţa din fabrică înfăşurărilor în curent măsurată la aceeaşi continuu temperatură Verificarea comutatorului de reglaj sub sarcina: a) Măsurarea În exploatare: rezistenţei de izolaţie R60” > 2 MΩ la 20°C. fiecare element în parte în contactoarelor. Megohmmetru inductor de 1000V (citirea după 1 minut) Se vor efectua probele pentru curaţirea suprafeţelor contactelor PIF. Prin control vizual PIF. RC.

După reparaţie în ateliere. RC.una automată . > 2 MΩ la 20°C a elementelor componente şi a electroventilatoarelor b) Probe funcţionale Se verifică sensul corect (pornire manuală şi de rotire a ventilatoarelor automată la supratemperatură. a nivelului de ulei. b) Inclinarea conductelor pentru releele de gaze: (2—4)% PIF. Intervenţii la înfăşurări. pachetului de tole Verificarea înclinării capacului şi a conductelor de legatură între cuvă şi conservator I0 = (0. Metoda celor două wattmetre (clasa de precizie 0. 59 PIF.una manuală . Inlocuirea releelor de gaze. buloanelor. PIF (buletinul de fabrică) PIF . RIA(lucrari in circuitele respective). După demontarea barelor.8 Măsurarea raportului de transformare (erorii de raport) Eroarea: e < 0. PIF . schelelor. Demontarea conductelor. a releelor de gaze şi a circuitelor acestora: a) verificarea rezistenţei de izolaţie Riz. > 2 MΩ la 20°C b) verificarea Toate accesoriile trebuie să funcţionării corecte funcţioneze corect Verificarea sistemului de răcire – ventilaţie: a) Rezistenţa de izolaţie a circuitelor.5% pentru fiecare plot 9 Măsurarea pierderilor şi a curentului de mers în gol la tensiune redusă sau nominală Verificarea corespondenţei fazelor Măsurarea rezistenţei de izolaţie a jugului. RIA(lucrari în circuitele respective). PIF (în lipsa buletinului de fabrică). Megaohmmetru inductor de 500V (citirea după 1 minut) Verificările se efectuează conform instrucţiunilor furnizorului şi a fişelor tehnice specifice Megaohmmetru inductor de 1000V (citirea după 1 minut) PIF.2) Control vizual 11 Megaohmmetru inductor de 500V (citirea după 1 minut) Conform instrucţiunilor furnizorului şi a fişelor tehnice specifice 12 13 14 Verificarea traductoarelor de temperatura. RC.2) sau Trusă pentru măsurarea erorii de raport. După declanşări prin protecţia defectelor interne.1---10)% In sau valorile din fabrică 10 Fazele trebuie să corespundă notaţiilor Buletin de fabrică: R60” > 5 MΩ (Măsurarea se face obligatoriu înainte de cuvare) a) Inclinarea capacului: (1—2)%. RT(anual). Riz. RT(anual). Se efectuează 2 probe: . Metoda voltmetrelor (clasa de precizie 0.

15 Verificarea protecţiei de cuvă: a) măsurarea rezistenţei de izolaţie a cuvei faţă de şină b) funcţionarea corectă a protecţiei de cuvă la curentul stabilit în tabelul de reglaj Riz. 60 . 2500 V RIA(După (citirea după 1 minut) funcţionarea protecţiei de Se va utiliza trusa de curect cuvă) şi tensiune (TCT) NOTĂ: După verificarea TRAFO 16 MVA. Megaohmmetru inductor de RC. RT(anual). se verifică obligatoriu transformatorul de curent de 110 KV şi protecţiile montate pe transformatorul de putere. > 10 MΩ la 20°C PIF.

5. R60”> 300 MΩ la 20°C. RIA. servicii înfăşurărilor interne din ST) Măsurarea Rezistenţa măsurată să nu rezistenţei ohmice a difere cu + 2% faţă de PIF. înfăşurărilor în rezistenţa din fabrică RT(anual). conform fişei decuvare).2 PIF.Anexa nr. crt. sarcină tehnologice Denumirea probei Indicaţii şi valori de control Metode folosite şi/sau aparate folosite Aparat de ulei Metoda: Se fac 6 determinări pentru fiecare probă şi se calculează media ultimelor 5. absorbţie la 20 °C b) În exploatare: RC. coeficientului de Kabs > 1. Megohmmetru inductor de 2500V (citirea după 1 minut) Megohmmetru inductor de 2500V (citirea după 15” si 60”) 1 2 3 4 Puntea Schering 5 a) Metoda V-A în c. ATENŢIE: se vor efectua corecţiile de măsurare la temperatura de +20°C 3) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos): Nr. Măsurarea a) La PIF: PIF. iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%. b) Pentru Un2 < 500 V: R60” > 2 MΩ la 20°C. RIA comutatorului la furnizorului şi. Temperatura înfăşurării când se efectuează măsurătoarea să fie cât mai aproape de cea din fabrică de + 20°C cu diferenţa de + 5°C. aprilie-septembrie.2 sau 0. 12 la instrucţiunile nr. b) Ampermetru şi voltmetru de clasă precizie 0.c. în lipsa (La orice trafo fără reglaj sub acestora. Încercarea uleiului Ed > 180 KV/cm la PIF. 8 TRANSFORMATOARE DE PUTERE cu Sn < 1 MVA şi Un < 60 KV 1) Caracteristici: Sunt cele trecute de fabricant pe plăcuţă 2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C. Se vor măsura rezistenţele ohmice pe fiecare plot.5% la 20°C. rezistenţei de izolaţie RT(anual). (se face media a 3 citiri). RIA. Controlul stării contactelor şi al presiunii pe contacte. La trafo complexe a Tg δ < 7 % la 50°C. Kabs= R60” / R15” Kabs > 1. RIA(la Ed > 120 KV/cm în schimbarea exploatare uleiului) a) Pentru Un1 < 60 KV: Măsurarea PIF. RT (anual). curent continuu pe măsurată la aceeaşi RC.3 . RT(anual). fiecare plot temperatură Verificarea Conform instrucţiunilor PIF. R60” > 90 MΩ la 50°C R60” RC. Momentul efectuării probei Recoltarea se face în lunile PIF. RIA. 6 61 . Măsurarea tg δ şi a RC (2 RT capacităţii izolaţiei Tg δ < 2. 357 FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR.

7 8 9 PIF. Fazele trebuie să PIF . Metoda curentului continuu (3 probe) Metoda voltmetrelor (clasa de precizie 0.5% pentru (erorii de raport) interne fiecare plot (arderea siguranţei). de transformare la defectele Eroarea: e < 0.2) sau Trusa WMUT-100H Control vizual 62 . După Tensiunea între faze să nu Măsurarea raportului declanşări difere cu mai mult de 2%. Verificarea corespundă notaţiilor de pe După corespondenţei transformator şi a fazelor demontarea fazelor sistemului barelor. Verificarea grupei de Rezultatul verificării Intervenţii conexiuni şi a trebuie să confirme la înfăşurări polarităţii notaţiile de pe trafo şi la conexiuni PIF.

prezenta apei) (La transformatoarele de 6—60KV proba este facultativă. iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%. 9 TRANSFORMATOARE DE MĂSURĂ DE TENSIUNE 1) Caracteristici: Sunt cele trecute de fabricant pe plăcuţa transformatorului. Ed > 120 KV/cm în exploatare b) Ptr. RC. Trusa tip TCS –2 sau Megaohmmetru inductor de 2500V (aplicarea tensiunii timp de 1 minut) Instalaţie de tensiune alternativă mărită de 50 Hz (Kenotron) 4 PIF şi RIA 5 PIF şi RIA 63 . RT(anual). In timpul încercării nu trebuie să apară străpungeri sau conturnări Un (KV) Uînc (KV) 6 18 12 25 25 45 63 35 Momentul efectuării probei Metode folosite şi/sau aparate folosite 1 PIF. Măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor R60” Măsurarea tg δ şi a capacităţii izolaţiei complexe a înfăşurărilor (Se face numai la TT cu Un > 110KV) Încercarea izolaţiei înfăşurării secundare cu tensiune alternativă mărită Încercarea izolaţiei primare cu tensiune mărită. RIA. RT (anual). 357 FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR.Anexa nr. se preferă înlocuirea uleiului din cuvă la 6—10 ani).37 % Uînc=2KV timp de 1’ sau 2500V cc timp de 1’. de regulă în perioada aprilieseptembrie. a) Ptr. Tg δ < 3 % în exploatare. 2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C. Ed > 140 KV/cm în exploatare a) Pentru înfăşurarea primară: R60” > 2000 MΩ b) Pentru înfăşurarea secundară: R60” > 50 MΩ a) Pentru TEMU 110KV: Tg δ < 1. Megaohmmetru inductor de 2500V (citirea după 1 minut) 3 PIF. TT 6—60KV: Ed > 140 KV/cm la PIF. tg δ . RC. Temperatura înfaşurării când se efectuează măsurătoarea să fie cât mai aproape de cea din fabrică de + 20°C cu diferenţa de + 5°C. crt. rigiditate dielectrică. 13 la instrucţiunile nr. b) Pentru TECU 110KV: Tg δ < 0. 3) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos): Nr. TT 110 KV: Ed > 160 KV/cm la PIF. 2 PIF. RT(anual). impurităţi. Denumirea probei Încercarea uleiului din cuvă: (aspect. RIA(la schimbarea uleiului) Aparat de ulei Metoda: Se fac 6 determinări pentru fiecare probă şi se calculează media ultimelor 5 determinări. RC. Puntea Schering (Tensiunea de alimentare este de 10 KV).2% la PIF. RA. 50 Hz (Se face numai la TT până la 35 KV) Indicaţii şi valori de control Recoltarea se face în sezonul cald.

normal. ale rezistenţă (IR1). 50 Hz. funcţionări exploatare.5. fixată de capacul cuvei inductive. ansamblului de condensatoare de înaltă tensiune. reparaţii la înfăşurări). reparaţii la înfăşurări). reparaţii la înfăşurări).6 Măsurarea rezistenţei ohmice a înfăşurărilor (facultativ în exploatare) Verificarea polarităţii Măsurarea raportului de transformare pentru toate înfăşurările secundare Determinarea erorilor de unghi şi de raport Ridicarea caracteristicii de mers în gol Rezistenţa măsurată să nu difere cu + 2% faţă de rezistenţa din fabrică măsurată la aceeaşi temperatură Polaritatea trebuie să corespundă cu notaţia bornelor Se compară cu datele înscrise pe eticheta transformatorului Conform normelor metrologice Uaplicat= (0----1. tensiune. când: 2 ani).a. PIF. 50 Hz PIF. conform metodologiei UR1 = (20---45) V. când: protecţiilor Verificarea se face UR1 < 20V şi IR1> 0. PIF.05) A.2) 9 - 10 11 Măsurarea sarcinii secundare 12 Verificarea integrităţii circuitului antiferorezonant la transformatoarele capacitive TECU 110KV a) Metoda V-A în c. 13 Măsurarea rezistenţei de trecere la priza de pământ 64 . (se face media a 3 citiri). 50 Hz Io = (0..2 sau 0. atunci: rezistenţa cu silit (UR1) din a) TECU 110 este PIF. În caz de dubiu. RT(la circuitul antiferorezonant.1 Rpp [Ω] la Imin = 50A. Se aplică metoda mV-A în curent alternativ.c.5. Ss = Un * Isarcina [VA]. RIA (conform normelor metrologice) PIF sau bănuială de defect a) Metoda V-A în c. RC. Metoda curentului continuu 7 8 Metoda voltmetrelor (clasa de precizie 0. In cazul alimentării unităţii Proba constă în măsurarea de bază la 30 căderii de tensiune pe KV. RIA (intervenţii. b) Ampermetru şi voltmetru de clasă precizie 0. Ztp < 0. RIA (intervenţii. de la o sursă mari la independentă.05A unor erori de 30 KV. Măsurarea se execută după Ss < Sn a transformatorului PIF sau la montajul definitiv al pentru clasa de precizie modificări în circuitului alimentat de dată circuitele de transformatorul de tensiune.02A sau în cazul aplicând o tensiune redusă UR1 > 45V şi IR1> 0. sau intempestive se măsoară şi curentul prin b) TECU 110 este defect. RIA (la indicate în instrucţiunile de IR1 = (0. cu toate aparatele şi releele conectate. RIA (intervenţii.02---0. RC. PIF. direct pe măsurarea unitatea de bază a tensiunii).3)*Un.1----10)%*In la b) Ampermetru şi voltmetru tensiunea nominală de clasă precizie 0.

14 la instrucţiunile nr. RT. înfăşurărilor Tg δ < 3 % în exploatare (Se face numai la TC cu Un = 110KV) Uînc=2KV c.Anexa nr. RC. Temperatura înfaşurării când se efectuează măsurătoarea să fie cât mai aproape de cea din fabrică de + 20°C cu diferenţa de + 5°C. RC. timp de 1’. Denumirea probei Indicaţii şi valori de control Momentul efectuării probei Metode folosite şi/sau aparate folosite 1 2 3 4 Recoltarea se face în sezonul cald. se exploatare preferă înlocuirea b) Pentru CESU 110 KV: uleiului din cuvă la Ed > 160 KV/cm la PIF.c. Megaohmmetru inductor de 2500V (citirea după 1 minut) PIF. 357 FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. RT. a înfăşurărilor R60” > 5000 MΩ R60” Pentru înfăşurările secundare: R60” > 50 MΩ Măsurarea tg δ a Pentru CESU 110KV: izolaţiei complexe a Tg δ < 1. PIF. de 6—60KV proba Ed > 120 KV/cm în este facultativă. 2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egal cu +10° C. Trusa tip TCS –2 sau Megaohmmetru inductor de 2500V (aplicarea tensiunii timp de 1 minut) PIF şi RIA . Ed > 140 KV/cm în exploatare Pentru înfăşurarea primară: a) La TC 6—60 KV.a. RIA(la schimbarea uleiului) Aparat de ulei Metoda: Se fac 6 determinări pentru fiecare probă şi se calculează media ultimelor 5 determinări. iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%. crt. 10 TRANSFORMATOARE DE MĂSURĂ DE CURENT de 6---60 KV şi 110 KV 1) Caracteristici: Sunt cele trecute de fabricant pe plăcuţa transformatorului. RT. înfăşurării secundare In timpul încercării nu cu tensiune trebuie să apara alternativă mărită străpungeri sau conturnări 65 PIF.2% la PIF. RC. 6—10 ani). RIA. de regulă în Incercarea uleiului perioada apriliedin cuvă septembrie (La a) Pentru TC 6—60KV: transformatoarele Ed > 140 KV/cm la PIF. Măsurarea R60” > 2000 MΩ rezistenţei de izolaţie b) La CESU 110KV. Puntea Schering (Tensiunea de alimentare este de 10 KV). 3) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos): Nr. RIA. timp de 1’ Încercarea izolaţiei sau 2500V c.

.5 Se aplică metoda mV-A în curent alternativ.5) 7 8 9 Conform normelor metrologice Curbele se compară cu cele iniţiale sau cu cele ridicate la transformatoare de acelaşi tip. PIF. Ss < Sn a transformatorului pentru clasa de precizie dată PIF sau la modificări în circuitele de curent. RIA (intervenţii. a) Metoda V-A în c.2 sau 0. b) Ampermetru şi voltmetru de clasă precizie 0. 50 Hz (Se face numai la TC de 6—60 KV) Măsurarea rezistenţei ohmice a înfăşurărilor (facultativ în exploatare) Verificarea polarităţii Măsurarea raportului de transformare (Se face la curent nominal) Determinarea erorilor de unghi şi de raport Ridicarea curbei volt-amper (facultativ în exploatare) 6 Un 6 12 25 35 (KV) Uînc 18 26 45 63 (KV) TC din import se vor încerca cu 90% Uînc din fabrică.2 sau 0.2 sau 0.5.5 Încercarea izolaţiei primare cu tensiune mărită.2 sau 0. Metoda curentului continuu Se utilizează trusa de 1200A şi ampermetre de curent alternativ (clasa de precizie 0.c. 66 . 50 Hz. 50 Hz PIF. Se utilizează aparate de masură de clasă de precizie de 0.a. RIA (conform normelor metrologice ) PIF sau bănuială de defect a) Metoda V-A în c. Rezistenţa măsurată să nu difere cu + 2% faţă de rezistenţa din fabrică măsurată la aceeaşi temperatură Polaritatea trebuie să corespundă cu notaţia bornelor Se compară cu datele înscrise pe eticheta transformatorului PIF şi RIA Instalaţie de tensiune alternativă mărită de 50 Hz (Kenotron) PIF. (se face media a 3 citiri). 50 Kz b) Ampermetru şi voltmetru de clasă precizie 0. 10 11 Măsurarea sarcinii secundare Ss = U * Isn [VA]. cu toate aparatele şi releele conectate. reparaţii la înfăşurări). 12 Măsurarea rezistenţei de trecere la priza de pământ la Ztp < 0. PIF. RIA (intervenţii. RIA (intervenţii.5. RC.1 Rpp [Ω] Imin = 50A. reparaţii la înfăşurări). reparaţii la înfăşurări). Măsurarea se execută după montajul definitiv al circuitului alimentat de transformatorul de curent.

Metoda : Se descarcă pe contor un condensator de circa 2µ F încărcat cu inductorul la 2500V. 3) Verificările si măsurătorile se efectuează anual. Anual (primăvara).1 Rpp [Ω] la Imin = 50A. 4 Măsurarea rezistenţei de trecere la priza de pământ Ztp < 0. RVS 30. în laborator. RVS 20. Kenotron PIF. iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 60%.Anexa nr. b) Ua > 32 KV ptr. 2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egal cu +10° C. b) verificarea Contorul trebuie să izolaţiei. DRVL 24. RC. RIA. RC. DRVL 12. 67 . Curentul de conducţie. f) Ua > 36 KV ptr. Anual (primăvara). de amorsare la 50 Hz e) Ua > 50 KV ptr. Kenotron (Media a 5 încercări) PIF. înainte de începerea sezonului descărcărilor atmosferice (de obicei primăvara) prin demontarea din instalatie. 50 Hz. 11 DESCĂRCĂTOARE 1) Caracteristici: Tensiune nominală. RC. 15 la instrucţiunile nr. c) Ua > 42 KV ptr. (Se fac 3 încercări) Se aplică metoda mV-A în curent alternativ. Măsurarea tensiunii d) Ua > 49 KV ptr. RC. RIA. 4) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos): Nr. Denumirea probei Indicaţii şi valori de control Momentul efectuării probei Metode folosite şi/sau aparate folosite 1 2 3 a) Pentru tipurile de DRV din Măsurarea curentului IFTE-ELF: de conducţie cu Icc = 300---500 μA scoatere de sub b) Pentru descarcatoarele cu tensiune oxid metalic (ZnO) la 33KVcc: Icc = 140---450 μA a) Ua > 25 KV ptr. Tensiunea de amorsare. RIA. crt. 357 FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. înregistreze toate impulsurile c) functionarea contorului PIF. oxid metalic 25KV Verificarea contorului: a) verificarea mecanică. RIA. 50 Hz PIF. DRVL 18.

68 . 357 FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. starea de umiditate a solului.a. 12 INSTALAŢII DE LEGARE LA PĂMÂNT în STE 110/27. aplicat sau aparate specializate Se dezgroapă porţiunea de 0. 2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egal cu +10° C. 4 Se compară cu valorile admise în proiect sau în normativele în vigoare PIF. După 10 ani de exploatare şi apoi la 6 ani. 3) Recomandare: verificările si măsurătorile se efectuează pe cât posibil în perioada de secetă (de obicei când pamântul este foarte uscat).= 50 A c. tensiunea de atingere (Ua).5 KV 1) Caracteristici: Rpp < 0. RT(anual. tensiunea de pas (Upas).= 50 A c.a. Metode folosite şi/sau aparate folosite Metoda V-A în c.1 Rpp [Ω] 3 PIF. RIA. (media a 3 determinări): la Imin. RC.5 Ω 2 Corodarea trebuie să fie mai mică de 1/3 din secţiunea electrodului pentru a fi valabilă Ztp < 0.Anexa nr. 16 la instrucţiunile nr. RC. la cel puţin 2 % din numărul de legături la priza de pământ Metoda V-A în c.a.7 m a legăturilor la priza de pământ. aplicat. RC. a coeficientului de atingere (Ka) şi de pas (Kpas) 1 Măsurarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ Verificarea gradului de corodare a instalaţiei de legare la pământ (Se va efectua de către gestionarul instalaţiei) Verificarea continuităţii legăturilor de ramificaţie la instalaţia de legare la priza de pământ Măsurarea tensiunilor de atingere şi de pas Rpp < 0.5 Ω. Denumirea probei Indicaţii şi valori de control Momentul efectuării probei PIF. crt. după 10 ani de exploatare. se citeşte ΔU [mV] Se determină distribuţia potenţialului. 4) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos): Nr.a.3—0. (media a 3 determinari): la Imin.

curentul maxim de durată (Imax. sunt valori de referinţă. străpungeri în timpul verificării 1 minut în exploatare. rezistenţei cu aparate de clasa de corecta la 1 km şi la 20°C. 10 KV şi 20 KV 1) Caracteristici: Teniunea nominala (Un). PVC sau PE RIA Kenotron a) La continuitate cu ohmmetru a) Se utilizează ohmmetre. numai pentru LEC cu izolaţia indecelui de necores2) Megaohmmetru de de HIU şi este: polarizare punzătoare) 5000V pentru Ip= R10’/R1’ LEC 12—20KV. este LEC 3 –10 KV. identificarea intervenţii b) Pentru corespondenţa b) Pentru fazare se fazelor accidentale) fazelor.3 in exploatare). iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 60%. ICF va indica utilizează ICF 6—20 KV cu cablul sub tensiune. 2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egal cu +10° C. a) Coeficientul de absorbţtie: Se utilizează: K abs = R60”/ R15” Verificarea PIF. 6 KV. iar buzerul va cu cablul scos de sub continuitate şi RIA (după 2 suna. apoi RIA (după 3 ohmice ale precizie < 1 sau se vor compara cu valorile din intervenţii conductoarelor şi Puntea Wheatstone sau fabrică accidentale) ale ecranelor puntea dublu Thomson Se utilizează: a) La PIF: a) Megaohmmetru de Valorile măsurate şi PIF. coeficientului de RIA şi când 2500V pentru b) Indicele de polarizare se face 5 absorbţie şi a Riz. 1) Megaohmmetru de ( Ka > 1. 13 CABLURI DE ENERGIE DE MEDIE TENSIUNE de 3 KV. continuă (KV) RIA şi când Uînc 21 35 72 Riz. tensiune.Anexa nr. este (KV) necoresIcc(μA) <200 <200 <600 punzătoare 69 . 357 FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. LEC 12—20KV. Denumirea Indicaţii şi efectuării şi/sau crt. ani). Verificarea Se utilizează metoda V-A Valorile măsurate se vor PIF. izolaţie b) Megaohmmetru de b) In exploatare: RIA 5000V pentru Riz > 50 MΩ / km. Lungimea cablului ( L [m] ). tipul cablului. mediul în care este pozat. probei valori de control probei aparate folosite Se aplică Ucc= 4 KV timp Verificare manta PIF. (Ip > 2 in exploatare) 6 Încercarea cu Kenotron tensiune înaltă Un 6 10 20 PIF.). de 5 minute la PIF (înveliş de RT (la 5 1 Nu trebuie să aibă loc şi protecţie) din ani). 17 la instrucţiunile nr. 3) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos): Momentul Metode folosite Nr. Verificarea 2500V pentru corectate la 1 km şi la 20°C RT (la 5 4 rezistenţei de LEC 3 –10 KV. valoarea rezistenţei electrice buzere sau lămpi de control Verificare PIF. este zero.

tipul cablului .). ICF va indică 2 Verificarea rezistenţei de izolaţie Valorile măsurate după 1 minut. Denumirea probei Indicaţii şi valori de control Metode folosite şi/sau aparate folosite a) Se utilizează ohmmetre. b)Riz > 3 MΩ/ km pentru cablu din PVC 70 . curentul maxim de durată (Imax. 357 FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR.4 KV cu cablul sub tensiune. 18 la instrucţiunile nr. lungimea cablului ( L [m] ) . mediul în care este pozat. Anexa nr. corectate la 1 km şi la 20°C. 14 CABLURI DE ENERGIE DE JOASĂ TENSIUNE de Un < 1 KV 1) Caracteristici : Teniunea nominala (Un). intervenţii b) Pentru fazare se accidentale) utilizează ICF 0. PIF. control cu cablul scos de RIA (după sub tensiune. iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 60%. 3) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos) : Nr. 2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egal cu +10° C. Crt.Nu trebuie să aibă loc străpungeri. Se utilizează : RIA (după Megaohmmetru de 1000V intervenţii (Citirea după 1 minut) accidentale) Momentul efectuării probei 1 Verificare continuitate şi identificarea fazelor Pentru corespondenţa fazelor. buzere sau lămpi de PIF . sunt : a)Riz > 5 MΩ/ km pentru cablu din HIU.

iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 60%.Anexa nr. 19 la instrucţiunile nr. RT (anual). corectate la 1 km şi la 20°C. lungimea cablului ( L [m] ). buzere sau lămpi de control cu cablul scos de sub tensiune. 15 CABLURI DE COMANDĂ – CONTROL 1) Caracteristici : Teniunea nominala (Un). b) se verifică dacă mantaua este legată la priza de pământ Verificarea rezistenţei de izolaţie a firelor între ele şi a fiecărui fir faţă de masă sau manta Indicaţii şi valori de control Momentul efectuării probei Metode folosite şi/sau aparate folosite 1 Aparatele vor indica continuitatea PIF . Denumirea probei Verificarea continuităţii şi identificarea firelor Atenţie: a) se verifică şi continuitatea ecranului sau a mantalei . 2 Valorile măsurate după 1 minut. Crt. 2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egal cu +10° C. 357 FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. RIA (după intervenţii accidentale) Se utilizează ohmmetre. tipul cablului . sunt : Riz > 5 MΩ/ km pentru cablu din PVC PIF. mediul în care este pozat. 3) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos) : Nr. Se utilizează : RIA (după Megaohmmetru de 1000V intervenţii (Citirea după 1 minut) accidentale) 71 .

RIA 5 PIF.5 KV. 2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egal cu +10° C. RC . 3) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos) : Nr. RIA (după intervenţii accidentale) PIF Metode folosite şi/sau aparate folosite Se utilizează : Megaohmmetru de 2500V (Citirea după 1 minut) 1 Riz > 1000 MΩ 2 La Un = 27.Anexa nr. 50 Hz : Ztp < 0.5 a) Metoda V-A în curent alternativ 50 Hz. RC. RIA 72 . b) Aparatele de măsură trebuie să fie de clasă de precizie 0. 357 FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. tensiunea de încercare este de 63 KV Se vor înlocui izolatoarele care prezintă defecte a) Rc < 0. b) Aparatele de măsură trebuie să fie clasă de precizie 0. Denumirea probei Măsurarea rezistenţei de izolaţie Încercarea izolaţiei cu tensiune alternativă mărită de 50 Hz timp de 1 minut Verificarea izolatoarelor Măsurarea rezistenţei ohmice de contact la toate îmbinările de contact şi la derivaţiile fiderului de alimentare în linia de contact Măsurarea rezistenţei de trecere la priza de pământ Indicaţii şi valori de control Momentul efectuării probei PIF .5 4 PIF. 20 la instrucţiunile nr. RIA Metoda mV-A în curent continuu : a) Se aplică un curent de 100A şi se măsoară ΔU [mV]. iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 60%. RC.1 Rp [Ω] Kenotronul 3 PIF.06 Ω sau b) conform standardului german : ΔU < 6 mV la aplicarea unui curent continuu de 100 A La aplicarea unui curent minim de 50 A. Crt. RT. 16 FIDER DE ALIMENTARE 1) Caracteristici : Teniunea nominala (Un= 25 KV). RC.

pentru fiecare RC . Crt. 3) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos) : Nr. probă de ulei şi se RIA (după calculează media intervenţii ultimelor 5. 21 la instrucţiunile nr. Se utilizează : RC . RIA 73 . Megaohmmetru de 1000V RIA (după (Citirea după 1 minut) intervenţii accidentale) Aparat de ulei Metoda : a) Se fac 6 determinări PIF . b) Aparatele de măsură trebuie să fie de clasă de precizie 0. numărul de cămine de vizitare.Anexa nr. accidentale) b) Se utilizează : Megaohmmetru de 1000V (Citirea după 1 minut) Metoda mV-A în curent continuu : a) se aplică un curent de 100 A şi se măsoară Δu [mV]. iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 60%. electroizolant din b) Rigiditatea dielectrică a bobina de joantă şi uleiului trebuie să fie : măsurarea Ed > 60 KV/cm rezistentei de c) Rezistenta de izolatie : izolaţie Riz > 3 MΩ 3 Măsurarea rezistenţei ohmice de contact la toate îmbinările de contact şi la derivaţiile fiderului de întoarcere a) Rc < 0. 2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egal cu +10° C. RC.5 2 a) Nivelul uleiului trebuie să Verificarea uleiului fie până la indicaţia roşu.06 Ω sau b) conform standardului german : Δu < 6 mV la aplicarea unui curent continuu de 100 A PIF. Modul de legare a fiderului de întoarcere . 357 FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. Denumirea probei Indicaţii şi valori de control a) Rezistenţa de izolaţie trebuie să aibă valoarea unui cablu de energie de joasă tensiune : Riz > 3 MΩ / km b) Se va face corecţia la 1 km şi la 20°C Momentul efectuării probei Metode folosite şi/sau aparate folosite 1 Măsurarea rezistenţei de izolaţie PIF . Lungimea cablului la fiderul de întoarcere [m] . 17 FIDER DE ÎNTOARCERE 1) Caracteristici : Tipul cablului .

nici o pierdere RIA de gaz SF6. la circa 6 ore după umplere. Presiunea nominală a SF6 = 5.2+0. prescrisă. b) Prin citirea pe manometre obişnuite procedându-se la corecţia de temperatură şi altitudine. Sim. Obs. presostatului de gaz c) blocaj sau declanşare RIA SF6 automată (nivel 2) la 0. In=2500 A. Măsurarea rezistenţei a) Riz > 5000MΩ la PIF . 357 FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. Inspectie de izolaţie a b) Riz > 3000 MΩ în extinsă. iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%. La temperatura de 200C : a) presiunea nominală este Verificarea presiunii de 5. timp de 3 extinsă. de gaz SF6 şi b) semnalizare pierderi Inspectie verificarea (nivel 1) la 4. la sensibilitatea Revizie. RIA PIF. Revizie. Irup. Revizie. Verificarea se PIF.=31. 22 la instrucţiunile nr. : Nu se vor efectua verificări în zilele marcate de vânt. RIA Se face pentru fiecare pol complet montat şi umplut cu SF6.15 extinsă.5 KA* 3sec. Id = 80 KA max. 18 ÎNTRERUPĂTOR CU SF6 TIP H14-H17 BIPOLARE DE 110 KV ACTIONATE CU MECANISM HIDRAULIC TIP SH 1) Caracteristici: Un=123 KV. 74 .05 bar sub nivel 1 Indicaţii şi valori de control Metode folosite şi/sau aparate folosite Megohmmetru inductor de 2500V (citirea după 1 minut) 1 2 Kenotron 3 Detectarea pierderilor se face cu: a) soluţie de săpun .Anexa nr. Crt. b) detector cu halogen cu sensibilitatea minimă de 5x10+6 şi limită de sensibilitate de 5x10+7 4 a) Prin citirea directă pentru întrerupătorul care include presostatul compensate cu temperature şi cu altitudinea. Măsurarea curentului Ifc < 100μA la aplicarea Inspectie de fugă pe coloana U=75KVcc. Momentul Denumirea probei efectuării probei PIF.5 bari la temperatura de 200C 2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egal cu +10° C. funcţionării bar . consideră corespunzătoare Inspectie dacă detectorul nu Verificarea etanşeităţii extinsă. PIF. izolantă minute Revizie. sesizează. 3) Verificări şi măsurători în exploatare la întrerupătorul cu SF6 110 KV şi la mecanismul hidraulic tip SH (se respectă ordinea de mai jos): Nr. circuitului primar exploatare.5 bar .7+ 0.

aplicat.5 Megohmmetru inductor de 1000V (Citirea după 1 minut) 7 a) Riz > 10 MΩ la PIF. aplicat.p. Inspectie extinsă. 5 Verificarea calităţii gazului SF6 PIF. în exploatare La I=100A c.85Un la bobina (electrovalva) de conectare. RIA PIF .a) Verificarea conţinutului de aer b)Verificarea umidităţii gazului (punctului de rouă). timp de 1 minut Metoda V-A sau Puntea Wheatstone sau Thomson (Se fac 3 determinări) Se utilizează o sursă de c. trebuie ca: DU< 5 mV . Inspectie extinsă.m. Inspectie extinsă. Revizie. Inspectie extinsă.=(1 + 10%)Rref. Revizie. R e a) Metoda V-A în c.c. RIA PIF. b) Riz > 10 MΩ în exploatare 8 Izolaţia trebuie să suporte încercarea fără conturnări sau străpungeri Cu TCS 2KV sau megohmmetru inductor de 2500V. Inspecţie extinsă. la PIF şi maximum de 150 p. de fabrică [Ω] a) Umin=0. RIA Metoda CEI recomandă – cromatografia în stare gazoasă Cu ajutorul unui higrometru care indica punctul de rouă 6 Măsurarea rezistenţei ohmice de contact a contactelor principale Măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitelor secundare din mecanismul hidraulic şi din cofretul central Incercarea cu tensiune mărită a circuitelor secundare din mecanismul hidraulic şi cofretul central Măsurarea rezistenţei ohmice a bobinelor de declanşare. se citeşte Du [mV]. Revizie. reglabila şi un voltmetru de clasă de precizie 1. RIA PIF.c. RIA PIF. In s p e ct ie e xt in să . b) Ampermetru şi voltmetru de clasa precizie 0.c. Valoarea umidităţii din fiecare compartiment nu trebuie să depăşească 15 p.5 Conform prevederilor instrucţionale 9 Rmăs.7Un la bobina (electrovalva) de deconectare Verificarea se face pentru fiecare tip de releu 10 11 75 .m. b) Umin=0. RIA PIF. Revizie.p. Revizie. Revizie. (se face media a 3 citiri): La I=100 A c.c. anclanşare şi electrovalvelor Măsurarea tensiunii minime de acţionare ale bobinelor şi/sau electrovalvelor Verificarea releelor din mecanismul hidraulic şi din cofretul central PIF.

R e vi zi e. Ed > 75KV în exploatare Aparat de ulei Metoda : Se fac 6 determinări pentru fiecare probă şi se calculează media ultimelor 5. R I A la m e c a ni s m PIF .vi zi e. R I A la re le e PIF . R e vi 12 Verificarea mecanică şi hidraulică a mecanismului hidraulic Nu trebuie sa apară pierderi de ulei tip ET10 pe la garnituri sau îmbinari Control vizual 13 Incercarea uleiului din mecanismul hidraulic Ed > 120KV la PIF. 76 . In s p e ct ie e xt in să . In s p e ct ie e xt in să .

Revizie.085 s Td= 0.= 50 A c. Inspectie extinsă.a.02—0. Revizie. 5 la Un şi Pn . aplicat.zi e. Inspectie extinsă. se citeşte Du [mV] Prin acţionarea de la buton sau prin acţionarea protecţiilor de pe trafo. 5 la Umax şi Pmax 77 . Media a 3 determinări.1 Rpp [Ω] PIF. Revizie. RIA PIF. RIA PIF.055—0. 15 Metoda V-A în c. Inspectie extinsă. 16 5 la Umin şi Pmin . RIA 14 Cronometru tip “MINUT”. (media a 3 determinări): La Imin. R I A la m e c a ni s m Verificarea duratei de acţionare la tensiune nominală şi presiune hidraulică de funcţionare Măsurarea rezistenţei de trecere la priza de pământ Probe funcţionale la anclanşări şi declanşări repetate Tî= 0.05 s Tnesimultaneitate: a) maxim 5 ms la separarea contactelor b) maxim 8 ms la atingerea contactelor Ztp < 0.a.

Denumirea instalaţiei verificate şi elementele componente: _________________________________________________________________ B. 23 la instrucţiunile nr. Concluzia finală: din punct de vedere al acestor probe. împreună cu întregul aparataj racordat : Echipament (Element) măsurat Bara 110 KV Bara 27.5 KV. Incercat de: __________ Asistat de: __________ Verificat buletinul Şef laborator PRAM-TM ______________________ 78 . îmbinările de contact Instalate în: _____________________________________________________________ A. 357 Centru Electrificare __________ Laborator PRAM-TM ________ Data ______________ a) BULETIN NR. instalaţia este / nu este corespunzătoare. Rcontact Radmis Locul îmbinării de contact I [A] ΔU [V] Concluzia crt. RK. Motivul încercării: PIF.5 KV Fider de alimentare Fider de întoarcere b) Verificarea corectei montări a circuitelor şi aparatajelor aferente planurilor : ___________________________________________________________________ c) Măsurarea rezistenţei de contact : Nr. [Ω] [Ω] Rezistenţa de izolaţie Valoarea normată [MΩ ] Valoarea măsurată [MΩ ] Măsurat cu: Concluzia Proba de tensiune mărită Tensiunea aplicată [KV] Timp de: [minute] Concluzia Măsurat cu : ________________________________________________________ d) Valoarea măsurată a rezistenţei de trecere la priza de pământ a barei.Anexa nr. Probe şi verificări: Rezistenţa de izolaţie a circuitelor şi proba de tensiune mărită. Măsurat cu: ________________________________________________________ 2. ________ de încercare a barelor colectoare de 110 şi 27. fiderelor de alimentare şi de întoarcere. RC. Verificare periodică. RIA 4. Observaţii: ______________________________________________________________ ________________________________________________________________________ 3. paratrăsnetelor şi fiderelor de alimentare este de: _______________ (ohmi).

________ de încercarea a prizelor de pământ şi a instalaţiei de legare la priza de pământ Locul instalării prizei: ____________________________________________________________ Motivul încercării: _____________________ Aparatul utilizat ___________________________ Metoda de măsurare utilizată: ______________________________________________________ Starea timpului: ________________ Temperatura: _________°C.Anexa nr. Starea solului ______________ Denumirea instalaţiei protejate Valoarea din proiect a rezistenţei de dispersie [Ω] Valoarea măsurată a rezistenţei de dispersie [Ω] Valoarea măsurată a legăturii la priza de pământ [Ω] Concluzia asupra prizei şi a legăturii la priza de pământ Numărul Prizei Incercat de: __________ Asistat de: __________ Verificat buletinul Şef laborator PRAM-TM ______________________ 79 . 357 Centru Electrificare __________ Laborator PRAM-TM ________ Data ______________ BULETIN NR.24 la instrucţiunile nr.

Ip (mA) Au rezistat la încercare ________ bucăţi cu nr. 357 Centrul Electrificare _______________ Laborator PRAM-TM_______________ Data _______________ BULETIN Nr . Imax admisibil _______mA. ________ pentru încercarea echipamentului de protecţie şi a sculelor electroizolante Au fost încercate __________ bucăţi de : _____________________________________ primite de la : ______________________________________________________________ Încercarea s-a efectuat la ______ KV.Anexa nr. ___________________________________ Au fost rebutate___________bucăţi cu nr. _______________________________________ Cele care au reuşit la încercare pot fi folosite ______________________________________ ___________________________________________________________________________ Următoarea încercare trebuie făcută cel mai târziu la data __________________ Incercat de: __________ Verificat buletinul Şef laborator PRAM-TM ______________________ 80 . 25 la instrucţiunile nr. timp de _____ secunde. iar curenţii de pierderi dielectrice au următoarele valori : Nr.

R. RIA.A. Probe şi verificări: 1) Rezistenţa de izolaţie [MΩ] şi curentul de sarcină a motorului (A) Valoarea normată a rezistentei de izolaţie: a) pentru cablul de comandă __________________[MΩ / Km] b) pentru motorul electric ____________________[MΩ ] Separatorul (Întrerupătorul) Conductorul (+)F – (-)N (+)F – 0 (-)N – 0 I – (+)F I – (-)N I–0 I–D D – (+)F D – (-)N D–0 Motor I motor (A) Concluzia Încercarea s-a făcut cu ___________________________________________________________ Incercat de: __________ Asistat de: __________ 81 Data _____________ Verificat buletinul Sef laborator PRAM-TM ______________________ . 26 la instrucţiunile nr. 357 CENTRUL ELECTRIFICARE _____________ Laborator P. ______________ de încercare a cablurilor de comandă Cablurile sunt instalate în :____________________________________________________ Starea timpului: _________________________________________________________ Motivul încercării : PIF. BULETIN Nr.Anexa nr. RK. RC. verificare periodică.M-TM ___________________.

de măsurare. ________ de încercare a comutaţiei secundare Instalată în: __________________________________________________________________ A. Incercat de: __________ Asistat de: __________ Verificat buletinul Şef laborator PRAM-TM __________________ 82 . lucrări RC. 357 Centru Electrificare ______________. RT. b) Proba de încercare cu tensiune mărită de: _____ . de semnalizare. Probe şi verificări: a) Rezistenta de izolaţie a circuitelor. RK. Laborator PRAM-TM _____________ BULETIN NR. de protecţie. împreună cu întregul aparataj racordat (Valoarea normată este:_______[MΩ ]): Comandă Semnalizare Măsură Protecţie Automatizare Blocare Rezistenta de izolaţie a fost măsurata cu: _________________________________ V.Vca. Denumirea instalaţiei verificate şi elementele componente: Data:___________ B. de automatizare şi de blocare: ____________________________________________________________________ e) Probe cu curenţi primari : ____________________________________________________________________ f) Probe cu curenţi secundari: ____________________________________________________________________ g) Valoarea măsurata a rezistentei de trecere la priza de pământ a panoului respectiv este de: ______________ Ω h) Observaţii : ___________________________________________________________________ 2. timp de încercare ___ minute. instalaţia este / nu este corespunzătoare. Motivul încercării: PIF. bănuială de defect 3. 27 la instrucţiunile nr. Concluzia încercării: ________________________________________________________ c) Verificarea corectei montări a circuitelor şi aparatajelor aferente planurilor: ___________________________________________________________________ d) Proba pe viu privind funcţionarea corecta a instalaţiilor de comanda.Anexa nr. Concluzia finală: Din punct de vedere al acestor probe.

Anexa nr. ___________ de încercare a contorilor pentru înregistrarea funcţionării DRVL.-TM ________ Data: _____________ BULETIN NR. RK.M. 28 la instrucţiunile nr. Concluzia măsurării Încercarea s-a făcut cu:__________________________________________________________ Incercat de: __________ Asistat de: __________ Verificat buletinul Şef laborator PRAM-TM __________________ 83 . RIA Tipul Seria şi numărul contorului Montat pe fider / transformator Număr contor anterior măsurătorii Număr contor după măsurătoare Rezistenţa de trecere la P. RC.P.R. 357 Centru Electrificare ____________ Laborator P. DRVS Instalat în : _____________________________________________________________ Starea timpului: ______________________________________________________ Motivul încercării : PIF.A. verificare periodică.

RIA.Anexa nr. ___________ de încercare a DRVL.A. DRVS. descărcător cu ZnO Instalat în: Starea timpului: _________________________________________________________ _________________________________________________________ Montat pe fider / trafo Curent de conducţie Inormat I măsurat [µ A] [µ A] Tensiune de amorsare Unormat Umăsurat [KV] [KV] Motivul încercării : PIF. 29 la instrucţiunile nr.M. 357 Centru E.ectrificare _______________ Laborator P. verificare periodica.R. RC.-TM ______________ Data: ___________ BULETIN NR. RK. bănuială de defect Tipul Seria şi numărul Concluzia Incercarea s-a făcut cu: Incercat de: __________ Asistat de: __________ Verificat buletinul Şef laborator PRAM-TM __________________ 84 . DTF.

Probe si verificari 1. Verificarea vizuala a contactului electric ND (NI) ________________________________. Date tehnice Fabricat : _________________ Tip: __________ Seria: _________ Nr. Verificarea releului de curent la suprasarcină (şoc de curent: Işoc = 2*Ireglat)______________ b. Distanţa între contacte (Minim admis de fabrică este de _______mm) este de: ___________mm. Verificări funcţionale ale releului: a. Verificarea continuităţii electrice a conductoarelor din priza releului: _____________________ Concluzia: __________________________________________ 3. Verificarea scalei şi stabilirea reglajului: Denumirea Pentru toate punctele încercate ale scalei Reglajul de lucru stabilit în In paralel In serie Conexiunea bobinelor Domeniul_________ Domeniul__________ Paralel Serie I/U Reglajul pe scara Ia/Ua Ir/Ur Kr = Xr/Xa 5. Timpul de acţionare a releului este de ____________secunde (Timpul maxim admis de fabrică este de ____secunde) 85 [A] [V] [A] [V] [A] [V] . b.Anexa nr. c. Verificarea izolaţiei releului şi a prizei releului: Valoare Releu Priză a Observaţii Concluzia Între Conductoarereleu normată conductoare corp Rezistenţa de Încercarea s-a făcut izolaţie [MΩ] cu U= _______ V Încercarea cu Timp de încercare : tensiune mărită de _______ min _______ [kV] 4. ____________ Limitele de scara (de reglaj) _______________________________________________ B. Verificarea releului de tensiune la supratensiune (1. 30 la instrucţiunile nr. ________ de încercare a releului de curent (tensiune) Instalat în: _____________________________________________________________ A.1*Un) ____________________________ c. Verificarea electromecanică a releului şi a prizei releului: a. Simultaneitate contacte ______________ Presiune contacte ____________ gf d. Verificarea aspectului exterior şi a părţii mecanice: Carcasa: _________ Geam: ___________ Etanşeitate: _____________ Rugină: _____________ Cleme: __________ Conexiuni : __________ Alte defecte : _________ Rezistenţa: ___________ Contacte: ____________ Echipaj mobil: __________________ Lagăre: ____________________ Concluzia: Starea părţii mecanice după lucrările efectuate este satisfăcătoare / nesatisfăcătoare 2. 357 Centru Electrificare _______________ Laborator PRAM-TM ______________ Data ______________ BULETIN NR.

lucrări RC. 7. 9. 8. bănuială de defect. Concluzia ________________________________________________ Motivul încercării: instalare.6. Incercat de: __________ Asistat de: __________ Verificat buletinul Şef laborator PRAM-TM __________________ 86 . RT. Verificarea s-a făcut: în laborator / pe locul de montaj ____________________________ Observaţii: _____________________________________________________________ Concluzia finală: Releul este / nu este bun şi poate / nu poate fi dat în exploatare.

Anexa nr. . Verificarea aspectului exterior şi a părţii mecanice: Carcasa: _________ Geam: ___________ Etanşeitate: _____________ Rugină: _______________ Cleme: __________ Conexiuni : __________ Alte defecte : ___________ Rezistenţa: ___________ Contacte: ____________ Echipaj mobil: __________________ Lagăre: ______________________ Concluzia: Starea părţii mecanice după lucrările efectuate este satisfăcătoare / nesatisfăcătoare 2. _____________ Un _________V. tinzând la închiderea / deschiderea contactelor. Date tehnice Fabricat : ______________ Tip: __________ Seria: ______________ Nr. b2) Verificarea relelului la circulaţia de putere inversă Pentru un curent de I = 5 A şi o tensiune de U = 110 V. Frecventa _____ Hz. Verificarea electromecanică a releului: Contacte: Simultaneitate ______________ Presiune ____________ gf Distanţa între contacte _____________________________ Rezistenţa ohmică a bobinei: galvanometru _______________ ohmi. unghiul dintre acestea fiind unghiul de sensibilitate maximă de _____________grade. Verificarea caracteristicilor electrice (Se compara cu valorile din fabrică): a) Verificarea echipajului mobil la mersul în gol : a1) Când U = 0 V.La deconectarea bruscă a puterii inverse. b) Caracteristica unghiulară ridicată pentru un curent de I = ______ A şi pentru o tensiune de U = ______ V. echipajul mobil (releul de execuţie) se mişcă pentru un curent de I = ____ A. Probe si verificari 1.La alimentarea bruscă a releului. Verificarea izolaţiei releului: Între Conductoare – Observaţii conductoare corp Încercarea s-a făcut cu Rezistenţa de izolaţie [MΩ] U= _______ V Încercarea cu tensiune Timp de încercare : mărită de _______ [kV] _______ min 4. In __________A. 31 la instrucţiunile nr. 3. contactele _____________________. releul se comporta astfel: . a2) Când I = 0 V. ________ de încercare a releului direcţional (distanţă) Instalat în: __________________________________________________________________ A. echipajul mobil (releul de execuţie) se mişcă pentru o tensiune de U = ____V. tinzând la închiderea / deschiderea contactelor. Tensiunea de alimentare____V cc B. este următoarea: φ cos ψ I (A) U (V) Z (Ω) Pentru releul direcţional: b1) Zona de acţiune a releului este de la ___________ până la ____________ grade. contactele ___________________ 87 . releu auxiliar ________________ ohmi. 357 Centru Electrificare _______________ Laborator PRAM-TM ______________ Data ______________ BULETIN NR.

5. c2) în înfăşurarea de tensiune (la Un = 100 V) este de: St= ______ VA. Rc= ________ Ω. temperatura înfăşurării este ____________. d2) înfăşurarea de tensiune: la Us = 1. verificare periodică. _______________________________________________ 6. iar timp de o secunda la Is = 20*In (A). t = ________ secunde.2 * Un.c) Determinarea pierderilor în înfăşurările releului şi rezistenţa ohmică: c1) în înfăşurarea de curent (la In = 5 A) este de: Sc= _______ VA . f) Timpul de răspuns al releului este de ________ secunde. Observaţii: _____________________________________________________________ 9.In timpul acestor verificări contactele au lucrat cu / fără vibraţii şi cu / fără scântei. lucrări RC. temperatura înfăşurării este de ___________. 7.Contactul are / nu are tendinţa de a se înţepeni în sprijinul său. Concluzia finală: Releul este / nu este bun şi poate / nu poate fi dat în exploatare. bănuială de defect.6 * In (A). . temperatura înfăşurării este ________. Motivul încercării: PIF. Concluzia: . Incercat de: __________ Asistat de: __________ Verificat buletinul Şef laborator PRAM-TM __________________ 88 . Verificarea s-a făcut: în laborator / pe locul de montaj 8. e) Verificarea releului la suprasarcină şi supratensiune: La Us = _______ V şi Is = _______ A. Rt= ________ Ω d) Verificarea la suprasarcină şi supratensiune a înfăşurărilor: d1) înfăşurarea de curent: la Is = 1. Diagrama vectorială nr.

DIAGRAMA VECTORIALĂ ( Trasarea caracteristicii de funcţionare a releului direcţional sau de distanţă) X R Diagrama a fost trasată de: ___________________________________________________ Anexa nr. 32 89 .

Verificarea izolaţiei releului şi a prizei releului: Releu Valoar ea Între Conductoa normat conductoar re-corp ă e Rezistenţa de izolaţie [MΩ] Încercarea cu tensiune mărită de _______ [kV] 4. b. Verificarea continuităţii electrice a conductoarelor din priza releului: _____________________ Concluzia: _____________________________________ 3. Simultaneitate contacte ______________ Presiune contacte ____________ gf d. Verificarea electromecanică a releului şi a prizei releului: a. ________ de încercare a releului de timp Instalat în: _____________________________________________________________ A. Distanţa între contacte (Minim admis de fabrică este de _______mm) este de: ___________mm. Verificarea scalei şi stabilirea reglajului: Reglajul pe scală (s) 1 2 3 Timpul real de lucru (s) 4 5 Media Pe releu a fost fixat reglajul de __________________ s 5. Verificarea vizuala a contactului electric ND (NI) ________________________________.75 * Un (V) prin aplicarea sub forma de şoc a tensiunii de _____________V. 357 Centru Electrificare _______________ Laborator PRAM-TM ______________ Data ______________ BULETIN NR. Concluzia: _____________________________ 90 Priză releu Observaţii Încercarea s-a făcut cu U= _______ V Timp de încercare : _______ min Observaţii Concluzia . c. Verificarea funcţionării releului la teniunea minimă de lucru de 0. Verificarea aspectului exterior şi a părţii mecanice: Carcasa: _________ Geam: ___________ Etanşeitate: _____________ Rugină: _______________ Cleme: __________ Conexiuni : __________ Alte defecte : ___________ Rezistenţa: ___________ Contacte: ____________ Echipaj mobil: __________________ Lagăre: ______________________ Concluzia: Starea părţii mecanice după lucrările efectuate este satisfăcătoare / nesatisfăcătoare 2. Probe şi verificări 1. Date tehnice Fabricat : _________________ Tip: __________ Seria: _________ Nr.la instrucţiunile nr. Măsurarea rezistenţei ohmice a bobinei: _________________Ω b. ____________ Limitele de scara (de reglaj) ___________________ Felul curentului operativ __________ Tensiunea operativă ______________________________ B. Verificări funcţionale ale releului: a.

33 91 . lucrări RC. 7. bănuială de defect. Incercat de: __________ Asistat de: __________ Verificat buletinul Şef laborator PRAM-TM __________________ Anexa nr. Verificarea s-a făcut: în laborator / pe locul de montaj Observaţii: ____________________________________________________________ Concluzia finală: Releul este / nu este bun şi poate / nu poate fi dat în exploatare. verificare periodică. 9. Motivul încercării: PIF. 8.6.

________ de încercare a releelor intermediare (de semnalizare paralel sau serie) Instalate în: _________________________________________________________________ A. de fabrică Date tehnice şi nominale Felul Tensiunea Curentul curentului nominală nominal CC / CA [V] [A] Rezistenţa bobinei [Ω] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1. Cond. 2. Motivul încercării: PIF. 3. Priză releu Incercarea izolaţiei Uînc Durata [KV] [min] Rb măs. geam. Date tehnice nominale Nr. Crt. Incercat de: __________ Asistat de: __________ Verificat buletinul Şef laborator PRAM-TM __________________ 92 .la instrucţiunile nr. crt. Rezultatele încercărilor efectuate în exploatare Rezistenţa de izolaţie [MΩ] Nr. 4. cleme. rugină. 357 Centru Electrificare _______________ Laborator PRAM-TM ______________ Data ______________ BULETIN NR. [Ω] Ua [V] Ia [A] Ur [V] Ir [A] Ta [S] Tr [S] Sc= U*I [VA] Starea mecanică (contacte. RK. RIA. lucrări RC. formaţiaj mobil) Circuitul pe care este montat Notaţia din schemă Tipul releului Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 B. carcasă.corp Intre cond. Verificarea s-a făcut: în laborator / pe locul de montaj Observaţii: ___________________________________________________________ Concluzia finală: Releele de la poziţiile ______________ sunt bune şi pot fi utilizate în exploatare. bănuială de defect. . verificare periodică.

Valoarea normată ______[MΩ]. 34 la instrucţiunile nr. Probe şi verificări 1. M ________ A.Anexa nr. Tensiune : I ___________ KV . : __________ S = ______________ KVA . Măsurat cu: _____________________ Concluzia: ___________________________ e) Încercarea cu tensiune aplicată la 50 Hz _____________________________ . Datele tehnice şi nominale Fabricat de _____________________ Anul _______ Tip ________________ Nr. Incercarea izolaţiei: a) Rezistenta de izolatie si coeficientul de absorbţie : Măsurată la t = _____°C Corecţia la t = ______°C Rezistenţa de izolaţie I—M I—M+O M—I+O I—M I—M+O M—I+O [MΩ] Valoar ea normat ă Concluz ia R15” R60” Kabs=R60/ R15 Măsurat cu b) Tangenta unghiului de pierderi dielectrice şi a capacităţii izolaţiei complexe a înfăşurărilor : Tangenta Masurata la t = _____°C Corectia la t = ______°C Valoarea Concluzia I—M I—M+O M—I+O normată unghiului δ I—M I—M+O M—I+O Tg δ a Cx Măsurat cu c) Verificarea uleiului electroizolant: Locul de prelevare a probei de ulei Conservator Comutator ploturi Cuvă Măsurat cu d) Verificarea izolaţiei pentru protecţia de cuva (Cuva-Sina): ___________[ MΩ] . UK = ________ %. 93 Rigiditatea dielectrică a uleiului [KV/cm] Valoarea normată Valoarea măsurată Concluzia . Locul de montare: ________________________________________________ B. Curent: I ________ A. _______ pentru încercarea transformatoarelor de putere Instalat în: __________________________________________________________________ A. Grupa de conexiuni __________________________________ . M ___________ KV . 357 Centru Electrificare _____________ Laborator PRAM-TM___________ Data _______________ BULETIN Nr.

a2) La releul de gaze de la comutator RG2 : __________________ MΩ . plot R1 Kt ε k t 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 b) Înfăşurarea de _________ KV. Măsurat cu _____________________________ Concluzia _______________________ b. d. Măsurat cu _____________________________ Concluzia _______________________ b) Funcţionarea protecţiei conform tabelului de reglaj: ___________________ 5) Verificarea indicatorului magnetic pentru nivelul de ulei din conservator: a. Curentul IO = _____A . Motor 3 _________ MΩ. măsurată cu inductorul de 500 V nr. c. Rezistenţa de izolaţie a circuitelor (Valoarea normată ______ MΩ) este de:______ MΩ. Măsurat cu _____________________________ Concluzia _______________________ b) Funcţionarea protecţiei b1) La releul de gaze de la cuva RG1 : _____________________. Rezistenţa de izolaţie a fiecărui motor (Valoarea normată __________ MΩ) este de: Motor 1 ________MΩ. 4) Verificarea protecţiei de cuvă: a) Rezistenţa de izolaţie a circuitelor (Valoarea normată______ MΩ) este de:______ MΩ. Puterea PO = _________ KW. 2) Măsurarea rezistenţei electrice a înfăşurărilor şi a raportului de transformare a) Înfăşurarea de _________ KV (R1): Nr. Masurat cu _______________şi metoda _____________________________ Concluzia ________________________________________________________ 2) Verificarea comutatorului de reglaj al tensiunii sub sarcină: a. _________ . Verificarea ruptorului _________________________________ . b. Temperatura mediului _______°C Concluzia ________________________________________________________________ 1) Măsurarea curentului şi a pierderilor de mers în gol : Tensiunea aplicată ______ KV. Verificarea izolaţiei _________ MΩ. c. Rezistenţa de izolaţie a termomanometrelor (Valoarea normată __________ MΩ) este de: (1)___________ MΩ. b. Pornire – oprire manuală :__________________________________________ 94 a. Probe funcţionale: d1. Concluzia : ______________________________________________________ 3) Verificarea funcţionării protecţiei de gaze: a) Rezistenta de izolaţie a circuitelor (Valoarea normată ____________): a1) La releul de gaze de la cuva RG1 : ________ __________ MΩ . (2) ___________ MΩ Măsurat cu _____________________________ Concluzia _______________________ d.Verificarea timpului de comutare : _______ secunde. Motor 8 ________ MΩ. Motor 7________MΩ. Motor 4 ________ MΩ.f) Încercarea cu tensiune indusă la 50 Hz ______________________________ . Funcţionarea indicatorului corespunzător nivelului real din conservator: ________ 6) Verificarea instalaţiei de răcire forţată: Rezistenţa de izolaţie a circuitelor (Valoarea normată ______ MΩ):___________ MΩ. .Verificarea selectorului şi inversorului ___________________________ . Măsurat cu________________ şi metoda ____________. Motor 5 _________ MΩ. Motor 2 ________ MΩ. Motor 6 ________ MΩ. R2 = ________________ Ω . b2) La releul de gaze de la comutator RG2 : __________________.

d2. Pornire – oprire automată: _________________________________________ Valoarea măsurată a rezistenţei de trecere la priza de pământ este de: ___________Ω 10) Motivul încercării : PIF. Suspect de defect 11) Concluzia finală: Transformatorul este / nu este bun şi poate / nu poate fi adus în exploatare. 7) Incercat de: __________ Asistat de: __________ Verificat buletinul Şef laborator PRAM-TM __________________ 95 . Verificare periodică. RK. RC.

Temperatura mediului _______°C 96 Rigiditatea dielectrică a uleiului [KV/cm] Valoarea normată Valoarea măsurată Concluzia . Rezistenţa de izolaţie şi coeficientul de absorbţie : Măsurată la t = _____°C Corecţia la t = ______°C Rezistenţa de M—J M—J+O J—M+O M—J M—J+O J—M+O izolaţie [MΩ] R15” R60” Kabs=R60/R15 Valoare a normată Concluzia Măsurat cu : ____________________________________________________ b. Grupa de conexiuni __________________________________ . Tensiune : M ___________ KV . Datele tehnice şi nominale Fabricat de _____________________ Anul _______ Tip ________________ Nr. 2 Plot nr. UK = ________ %. B. Verificarea uleiului electroizolant: Locul de prelevare a probei de ulei Cuvă Măsurat cu: 2. Incercarea izolaţiei: a. Tangenta unghiului de pierderi dielectrice si C2/C50 : Valoare Măsurată la t = _____°C Corecţia la t = ______°C Tangenta a Concluzia I—M I—M+O M—I+O normată unghiului δ I—M I—M+O M—I+O Tg δ a Cx Măsurat cu puntea Schering tip : _______________ seria __________________________ c. J __________ A. Probe şi verificări 1. _______ pentru încercarea transformatoarelor de putere de medie tensiune Instalat în: __________________________________________________________________ A. Curent: M ________ A. J ___________ KV . 1 Plot nr. 35 la instrucţiunile nr.Anexa nr. 3 Fazele R—S Fazele R—T Fazele S—T Fazele R—N Fazele S—N Fazele T—N Măsurat cu _____________ şi metoda_____________. 357 Centru Electrificare _____________ Laborator PRAM-TM___________ Data _______________ BULETIN Nr. Măsurarea rezistenţei electrice a înfăşurărilor de medie şi joasa tensiune Rezistenţa înfăşurărilor pe medie tensiune [Ω] Măsurarea Rezistenţa înfăşurărilor de efectuată între: joasă tensiune [Ω] Plot nr. : __________ S = ______________ KVA .

Concluzia _________________________________________ 3. 9. 3 Măsurat cu_______________ şi metoda _______________________________ Concluzia _____________________________________________________ 4. Verificarea funcţionării protecţiei de gaze (dacă este cazul): a. Puterea PO = _________ KW. Măsurat cu__________________ şi metoda _______________________________ Concluzia _____________________________________________________ 5. Curentul IO = _____A. U20 [V] K= U1/U20 Er [%] Concluzia Motivul încercării : PIF.1 Plot nr. Verificarea comutatorului de reglaj al tensiunii fără sarcină: ___________________ 6. Măsurarea raportului de trasformare şi a erorii de raport U1 aplicat [V] Plot nr. Suspect de defect Incercarea s-a făcut: în atelier / pe locul de montaj 10. Rezistenta de izolaţie a circuitelor (Valoarea normată _____ MΩ) este de:____ MΩ Măsurat cu ______________________ Concluzia _______________________ b. RK. Funcţionarea protecţiei: ________________________________ 7. 2 Plot nr. Concluzia finală: Transformatorul este / nu este bun şi poate / nu poate fi adus în exploatare Incercat de: __________ Asistat de: __________ Verificat buletinul Şef laborator PRAM-TM __________________ 97 . Verificarea corespondenţei fazelor: __________________________ 8. Măsurarea curentului şi a pierderilor de mers în gol : Tensiunea aplicată ______ KV. Verificare periodică. RC.

Anexa nr. 36 la instrucţiunile nr. 357 Centru Electrificare _____________ Laborator PRAM-TM___________ Data _______________

BULETIN Nr. _______ pentru încercarea transformatoarelor de măsură de curent (tensiune) Instalat în: __________________________________________________________________ A. Datele tehnice şi nominale Fabricat de _____________________ Anul _______ Tip ________________ Nr. : __________ Tensiunea nominală ____________KV; Tensiunea de încercare ____________KV Raportul de transformare nominal____________________ Secundar 1: clasa___________; puterea _____________VA; bornele ______________ Secundar 2: clasa ___________; puterea _____________VA; bornele _____________ Secundar 3: clasa ___________; puterea _____________VA; bornele _____________ Transformatorul este inclus în întrerupătorul _________________________________________ B. Probe şi verificări 1. Incercarea izolaţiei: a. Rezistenţa de izolaţie şi încercarea cu tensiune mărită: Rezistenţa de izolaţie Incercarea cu tensiune mărită
R60” [MΩ] Valoarea normată Temperatura [°C] Concluzia Tensiune a [KV] Timpul [min] Curentul absorbit Concluzia

P—O S1—O S2—O S3—O P—S1 P—S2 P—S3 Măsurat cu : ____________________________________________________ b. Tangenta unghiului de pierderi dielectrice (Tg. Δ) si C2/C50 : Tensiunea Temperatura Valoarea Tg δ [%] Concluzia Observaţii aplicată [KV] mediului [°C] normată Măsurat cu puntea Schering tip : _______________ seria __________________________ c. Verificarea uleiului electroizolant: Locul de prelevare a probei de ulei Cuvă Măsurat cu: 2. Măsurarea rezistenţei electrice a înfăşurărilor [Ω]: Primar Secundar 1 Secundar 2 Secundar 3 Temperatura [°C] Concluzia Rigiditatea dielectrică a uleiului [KV/cm] Valoarea normată Valoarea măsurată Concluzia

Măsurat cu __________________ şi metoda ___________________________
98

3. Verificarea polarităţii înfăşurărilor: Secundar 1 Secundar 2 Secundar 3 Observaţii privitoare la legăturile bornelor

Bornele: Bornele: Bornele: Determinarea polarităţii s-a făcut cu: ___________________________________________ 4. Măsurarea raportului de trasformare şi a erorii de raport şi de unghi: a. pentru transformatoarele de tensiune: Up aplicat [V] Uso [V] K= Up/Uso Er [%] Eroarea de unghi [min]

Concluzia

Măsurat cu __________________________ şi metoda _____________________________
b.

pentru transformatoarele de curent: Secundar 1 Secundar 2 Is2 [A] Er [%] Eroare unghi [min] Is3 [A] Secundar 3 Er [%] Eroare Concluzia unghi [min]

Primar Ip aplicat [A] Is1 [A]

Er [%]

Eroare unghi [min]

Măsurat cu _____________________ şi metoda ___________________________________ 5. Verificarea la funcţionarea în gol: U [V] I [A] U [V] Secundar 2 I [A] U [V] Secundar 3 I [A] Măsurat cu __________________ şi metoda ___________ Concluzia _________________ Secundar 1 6. Verificarea sarcinii secundare: Secundar 1 Secundar 2 Secundar 3 U I S1 Valoarea U I S2 Valoarea U I S3 Valoarea Concluzia [V] [A] [VA] normată [V] [A] [VA] normată [V] [A] [VA] normată

99

7. Caracteristica volt-amper:

8. Valoarea măsurată a rezistenţei de trecere la priza de pământ este de: __________Ω 9. Motivul încercării : PIF, Verificare periodică, RC, RK, Suspect de defect. 10. Incercarea s-a făcut: în atelier / pe locul de montaj 11. Concluzia finală: Transformatorul este / nu este bun şi poate / nu poate fi adus în exploatare Incercat de: __________ Asistat de: __________ Verificat buletinul Şef laborator PRAM-TM __________________

100

37 la instrucţiunile nr. 357 Centru Electrificare _____________ Laborator PRAM-TM___________ Data _______________ BULETIN Nr. __________ Tensiunea nominală _______KV. Puterea de rupere ________MVA B. Verificarea uleiului electroizolant Detreminări efectuate Faza Locul prelevării probei Nivel ulei Aspect Prezenţa apei Cărbune în suspensie Rigiditatea dielectrică măsurată [KV/cm] Rigiditatea dielectrică normată [KV/cm] Concluzia R Camera stingere Coloană izolantă Camera stingere Coloană izolantă Camera stingere Coloană izolantă S T 101 . Datele tehnice şi nominale Fabricat de _____________________ Anul _______ Tip ________________ Nr. Curent nominal ________A. Incercarea izolaţiei primare: a. _______ pentru încercarea întrerupătorului (separatorului sub sarcină) Instalat în: __________________________________________________________________ A.Anexa nr. Rezistenţa de izolaţie şi încercarea cu tensiune mărită: Rezistenţa de izolaţie R60” [MΩ] Incercarea cu tensiune mărită Valoarea măsurată Valoarea normată Concluzia Tensiunea [KV] Timpul [min] Concluzia Carter superior-masa Coloana izolantamasa Carter superiorcoloana izolanta Măsurat cu b. Probe şi verificări 1.

Măsurarea rezistenţei electrice de contact a contactelor principale sau căderea tensiunii pe contactele principale: Faza Curentului aplicat în CC [A] ∆ U măsurat [mV] Rc[mΩ] ∆ U normat [mV] Concluzia R S T Măsurat cu 3. __________________________ 7. Verificarea timpilor de comutaţie: Faza R S T Masurat cu 5.2. Verificarea elementelor din dispozitivul de acţionare: Verificări efectuate Elementul verificat Rezistenţa de izolaţie [MΩ] Măsurată DA1 DA2 Timp de conectare [ms] Măsurat Normat Concluzia Timp de deconectare [ms] Măsurat Normat Concluzia Normată Măsurat cu Incercarea izolaţiei cu tensiune mărită [2 KV] DA1 DA2 Rezistenţa ohmică [Ω] Curentul de acţionare motor [A] DA1 Tensiunea minimă de lucru [V] DA1 Concluzia DA1 DA2 DA2 DA2 Motorul electric Bobina de închidere Bobina de deschidere Rezistenţa de încălzire Circuitele din dispozitiv Releele din dispozitivele DA1 şi DA2 Verificări efectuate conform buletinelor nr. Faza T __________________ 4. Verificarea mecanică a dispozitivelor de acţionare: Faza R___________________ Faza S_______________ Faza T________________ 102 . Faza S ____________________. Verificarea mecanică a corpului întrerupătorului pe fiecare fază: Faza R_____________________. Nesimultaneitatea atingerii şi separarii contactelor pe faze şi între faze Atingerea contactelor [ms] Separarea contactelor [ms] Între faze Măsurat Normat Concluzia Măsurat Normat Concluzia R S T Măsurat cu 6.

8. Faza ____________ Ω . Faza S______________ Ω. Motivul încercării : PIF. 10. Suspect de defect Incercarea s-a făcut: în atelier / pe locul de montaj Concluzia finală: Intrerupătorul sau separatorul sub sarcină este / nu este bun şi poate / nu poate fi adus în exploatare Incercat de: __________ Asistat de: __________ Verificat buletinul Şef laborator PRAM-TM __________________ 103 . Valoarea măsurată a rezistenţei de trecere la priza de pământ este de: Faza R_________________ Ω. 9. 11. RK. RT. RC.

Verificarea uleiului electroizolant Detreminări efectuate Faza Rezistenţa de izolaţie R60” [MΩ] Faza S Faza T Valoarea normată Concluzia Concluzia Locul prelevării probei Camera stingere 1 Camera stingere 2 Camera stingere 1 Camera stingere 2 Camera stingere 1 Camera stingere 2 Nivel ulei Aspect Prezenţa apei Cărbune în suspensie Rigiditatea dielectrică măsurată [KV/cm] Rigiditatea dielectrică normată [KV/cm] Concluzia R S T 104 . 357 Centru Electrificare _____________ Laborator PRAM-TM___________ Data _______________ BULETIN Nr. Puterea de rupere _______MVA B. _______ pentru încercarea întrerupătorului tip IO 110 KV Instalat în: __________________________________________________________________ A. __________ Tensiunea nominală ________KV. Probe şi verificări 1) Incercarea izolaţiei primare: a. Datele tehnice şi nominale Fabricat de _____________________ Anul _______ Tip ________________ Nr. Rezistenţa de izolaţie: Faza R Carter superior-masa Coloana izolantamasa Carter superiorcoloana izolanta Măsurat cu b.Anexa nr. 38 la instrucţiunile nr. Curent nominal ________A. Curentul de conducţie a coloanei izolante: Curentul de conducţie [µ A] Timp Tensiunea Valoarea [min] aplicată Faza R Faza S Faza T normată [KV] Măsurat cu c.

Verificarea elementelor din dispozitivul de acţionare: Verificări efectuate Elementul verificat Motorul electric Bobina de închidere Bobina de deschidere Rezistenţa de încălzire Circuitele din dispozitiv Releele din dispozitiv Rezistenţa de izolaţie [MΩ] Măsurată Normată Măsurat cu Incercarea izolaţiei cu tensiune mărită [2 KV] Rezistenţa ohmică [Ω] Curentul de acţionare motor [A] Tensiunea minimă de lucru [V] Concluzia Timp de conectare [ms] Măsurat Normat Concluzia Timp de deconectare [ms] Măsurat Normat Concluzia Verificări efectuate conform buletinului nr. Măsurarea rezistenţei electrice de contact a contactelor principale sau căderea tensiunii pe contactele principale: Faza Curentului aplicat în CC [A] ∆ U măsurat [mV] ∆ U normat [mV] Concluzia R S T Măsurat cu 3. Verificarea mecanică a corpului întrerupătorului: Faza R_________________ Faza T____________ Faza S___________________ 4. __________________________ 105 .2. Verificarea timpilor de comutaţie: Faza R S T Masurat cu 4. Nesimultaneitatea atingerii şi separarii contactelor pe faze şi între faze Între Atingerea contactelor [ms] Separarea contactelor [ms] camere pe Măsurat Normat Concluzia Măsurat Normat Concluzia fază R S T Între faze R-S S-T T-R Măsurat cu 5.

6.

Verificarea mecanică a dispozitivului: __________________________________ Motivul încercării : PIF, RT, RC, RK, Suspect de defect Incercarea s-a făcut: în atelier / pe locul de montaj

7. Valoarea măsurată a rezistenţei de trecere la priza de pământ este de: __________Ω
8. 9.

10. Concluzia finală: Intrerupătorul sau separatorul sub sarcină este / nu este bun şi poate / nu poate fi adus în exploatare Incercat de: __________ Asistat de: __________ Verificat buletinul Şef laborator PRAM-TM __________________

106

Anexa nr. 39 la instrucţiunile nr. 357 Centru Electrificare _____________ Laborator PRAM-TM___________ Data _______________

BULETIN Nr. _______ pentru încercarea separatorului de medie şi înaltă tensiune Instalat în: __________________________________________________________________ A. Datele tehnice şi nominale Fabricat de _____________________ Anul _______ Tip ________________ Nr. __________ Tensiunea nominală ____________KV; Curent nominal ___________A. B. Rezultatele încercărilor 1. Incercarea izolaţiei: a) Rezistenţa de izolaţie şi încercarea cu tensiune mărită: Rezistenţa de izolaţie Incercarea cu tensiune mărită
R60” [MΩ] Valoarea normata Concluzia Tensiunea [KV] Timpul [min] Concluzia

Măsurat cu:

Megaohmmetru inductor _________

Kenotron_______________

2. Măsurarea rezistenţei electrice de contact a contactelor principale: La aplicarea unui curent de 100 A cc ; rezultă ΔU = __________ mV şi Rc = _________Ω Măsurat cu __________________ şi metoda _____________________________________ 3. Verificarea mecanică a separatorului: ______________________________________ 4. Verificarea elementelor din dispozitivul de acţionare:
Verificări efectuate Elementul verificat Motorul electric Rezistenţa de încălzire Circuitele din dispozitiv Releele din dispozitiv
Rezistenţa de izolaţie [MΩ]
Măsurată Normată Măsurat cu

Incercarea izolaţiei cu tensiune mărită [2 KV]

Rezistenţa ohmică [Ω]

Curentul de acţionare motor [A]

Tensiunea minimă de lucru [V]

Concluzia

Verificări efectuate conform buletinului nr. __________________________

5. Verificarea mecanică a dispozitivului: ___________________________________ Valoarea măsurată a rezistentei de trecere la priza de pământ este de: __________Ω Motivul încercării : PIF, RT, RC, RK, Suspect de defect Incercarea s-a făcut: în atelier / pe locul de montaj 9. Concluzia finală: Separatorul este / nu este bun şi poate / nu poate fi adus în exploatare
6. 7. 8.

Incercat de: __________

Asistat de: __________

Verificat buletinul Sef laborator PRAM-TM __________________

107

Anexa nr. 40 la instrucţiunile nr. 357 Centru Electrificare _______________ Laborator P.R.A.M.-TM ______________ BULETIN NR. ____________ de încercare a bobinelor de joanta (protecţie) Instalate în: _________________________________________________________ Starea timpului: _________________________________________________________ Motivul încercării : instalare, verificare periodică, RC, RK, RIA. Seria şi număr Montat pe: (fider/trafo/podeţ/ SBC nr.__) Verificări în exploatare Rezistenţa de izolaţie Rigiditatea Nivel [MΩ] dielectrică a ulei uleiului [KV/cm] P—S P—O S—O Data: ___________

Concluzia

Incercarea s-a făcut cu:

Incercat de: __________

Asistat de: __________

Verificat buletinul Sef laborator PRAM-TM __________________

108

__ Rezistenţa de izolaţie [MΩ] Concluzia Observaţii: Interstiţiile care nu corespund vor fi înlocuite cu altele corespunzatoare. RIA.A. ____________ de încercare a interstiţiilor de scânteiere Instalate în: Starea timpului: _________________________________________________________ _________________________________________________________ Data: ___________ Motivul încercării : PIF. Verificări în exploatare Seria şi număr Montat pe: Stâlp LC nr.R. RC.-TM ______________ BULETIN NR. 41 la instrucţiunile nr. RK.Anexa nr.M. Incercarea s-a făcut cu: Incercat de: __________ Asistat de: __________ Verificat buletinul Sef laborator PRAM-TM __________________ 109 . verificare periodică. 357 Centru Electrificare _______________ Laborator P.

întreţinere tehnică.-TM ______________ BULETIN NR.R. anul de fabricaţie __________ Incercat de: __________ Asistat de: __________ Verificat buletinul Sef laborator PRAM-TM __________________ 110 . ______. ____________ de încercare a uleiurilor electroizolante Probele de ulei au fost prelevate de către: ________________________________________ In urma verificării probelor de ulei. 2) Motivul încercării: PIF. RK şi verificare specială la aparatajul şi echipamentul electric respectiv. s-au obţinut următoarele rezultate: Rigiditatea dielectrică Proba luata din: a uleiului Aspectul Ed [KV/cm] Nr.M. 3) Incercarea s-a făcut: în laborator /la locul de montaj 4) Observaţie: Pentru încercare s-a utilizat aparatul de ulei tip _______. nr. RC. _________ uleiului din crt. 357 Centru Electrificare _______________ Laborator P. Media probă Valoarea ultimelor Intrerupător ________ normată 5 determinări Tg δ [%] Valoarea măsurată Valoarea normată Data: ___________ 1) Concluzii: a) Uleiul electroizolant de la poziţiile ____________ este bun pentru exploatare la tensiunea de _____________ KV b) Uleiul electroizolant de la poziţiile ____________ nu este bun pentru exploatare la tensiunea de __________ KV şi se va supune procesului de: b1) recondiţionare fizică.Anexa nr.A. 42 la instrucţiunile nr. seria_____. Trafo nr. b2) regenerare chimică.

Aparatul folosit: tip _____________ serie ________. Temperatura: ___________°C._____________ 3. Valoarea rezistenţei de dispersie măsurată este de: ______________________ Ω. nr. RIA. __________ de încercare a prizei de pământ din STE. 357 Centru Electrificare __________ Laborator PRAM-TM __________ Data___________ Buletin de nr. RC. Măsuri care se impun: _________________________________________________________ Incercat de: __________ Asistat de: __________ Verificat buletinul Sef laborator PRAM-TM __________________ 111 . Starea atmosferica: ___________________. c. Concluzia : Priza de pământ din _____________ îndeplineşte / nu îndeplineşte condiţiile tehnice minime conform prevederilor din proiect sau din reglementarea nr. ________________ d.Anexa nr. PS. Motivul încercării: PIF. e. b. 43 la instrucţiunile nr. verificare periodică. Metoda de măsurare utilizată: ________________________________________. a. Valoarea rezistenţei de dispersie stabilită în proiect este de: _______________ Ω. Umiditatea şi starea solului: _______________ . 2. f. Natura solului: _____________ . PSS Instalata în : ______________________________________________________ 1. RK.

357 CENTRUL ELECTRIFICARE _____________ Laborator P. c) impropriu pentru exploatare. secţiunea ________________________ mmp. RIA. Incercat de: __________ Asistat de: __________ Verificat buletinul Sef laborator PRAM-TM __________________ 112 . Tensiunea de serviciu _________________KV B. Concluzii: Cablul este: a) bun pentru exploatare. [S] [MΩ] R—O S—O T—O R—S S—T T—R R— S+T+O S— R+T+O T— S+R+O Data _____________ Rezistenţa de izolaţie (2) Valoarea normată a rezistenţei de izolaţie Corecţia Rizol la lungimea reală a cablului [MΩ] [MΩ] 1. Condiţiile de efectuare a măsurătorilor: Starea atmosferica:__________.R. b) bun în anumite condiţii.Anexa nr. Probe şi verificări Felul verificării Rezistenţa de izolaţie (1) Incercarea cu tensiune mărită [MΩ] Uinc [KV] Ifuga [μA] Tinc. RC.A. Lungimea cablului _________________m . 3. Încercarea s-a făcut cu: __________________________________________________________ 4. 44 la instrucţiunile nr. Date tehnice Tipul cablului _________________________. Umiditatea :__________% . Motivul încercării : PIF. RK. _______________ de încercare a cablului de energie Cablul este instalat în :__________________ între __________________________________ A.M-TM ___________________. Temperatura:__________°C 2. verificare periodică. BULETIN Nr.

Probe şi verificări 1) Incercarea izolaţiei primare: a) Rezistenţa de izolaţie: Faza R Carter superior-masă Coloana izolantamasă Carter superiorcoloana izolanta Măsurat cu b) Curentul de conducţie a coloanei izolante: Tensiunea Curentul de conducţie [µ A] Timp aplicată Valoarea [min] Faza R Faza S Faza T [KV] normată Măsurat cu 2. Datele tehnice şi nominale Fabricat de _____________________ Anul _______ Tip ________________ Nr. _______________ de încercare a întrerupătoarelor cu SF6 Instalat în: __________________________________________________________________ A. Măsurarea rezistenţei electrice de contact a contactelor principale sau căderea tensiunii pe contactele principale: Faza R S T Măsurat cu 3. Presiunea nominală la SF6 _________bar la temperatura de _________0C B. __________ Tensiunea nominală ________KV. 357 CENTRUL ELECTRIFICARE _____________ Laborator P. 45 la instrucţiunile nr.A.M-TM ___________________. Verificarea mecanică a corpului întrerupătorului: Faza R___________________ Faza T___________________ Faza S______________ 4.Anexa nr. BULETIN Nr. Frecvenţă ___________Hz. Curentul limită dinamic ____________KA. Curent nominal ___________A.R. Verificarea parametrilor cinematici: 113 . Curentul limită termic __________KA. Verificarea etanşeităţii gazului SF6: Faza R_________________ Faza T_______________ Faza S___________________ Curentului aplicat în CC [A] ∆ U măsurat [mV] ∆ U normat [mV] Concluzia Rezistenţa de izolaţie R60” [MΩ] Faza S Faza T Valoarea normată Concluzia Data _____________ Concluzia 5.

11. Verificarea mecanică a dispozitivului de acţionare: ____________________________ Valoarea măsurată a rezistenţei de trecere la priza de pământ este de: __________Ω Motivul încercării : PIF. Suspect de defect Incercarea s-a facut: în atelier / pe locul de montaj Concluzia finală: Intrerupătorul este / nu este bun şi poate / nu poate fi adus în exploatare Incercat de: __________ Asistat de: __________ Verificat buletinul Sef laborator PRAM-TM __________________ 114 . RK. __________________________ cofretul central 8.Faza R S T Masurat cu Timp de conectare [ms] Măsurat Norma t Timp de deconectare [ms] Măsurat Normat Presiune gaz SF6 [Bar] Măsurat Norma t Presiune ulei [Bar] Masurat Norma t To C Concluzia 6. Nesimultaneitatea atingerii şi separarii contactelor între faze Atingerea contactelor [ms] Separarea contactelor [ms] Între faze Măsurat Normat Concluzia Măsurat Normat Concluzia R-S S-T T-R Măsurat cu 7. 9. RC. __________________________ hidraulic Releele din Verificări efectuate conform buletinului nr. verificare periodică. Verificarea elementelor din dispozitivul de actionare şi cofretul central: Verificări efectuate Incercarea Curentul Rezistenţa de Tensiune Elementul izolaţiei cu Rezistenţ de izolaţie [MΩ] a minimă Concluzia verificat tensiune a ohmică acţionare de lucru mărită [Ω] motor Măsurată Normată [V] [2 KV] [A] Motorul electric Bobina de închidere Bobina de deschidere Rezistenţa de încălzire Circuitele din mecanismul hidraulic Circuitele din cofretul central Releele din mecanismul Verificări efectuate conform buletinului nr. 12. 10.

46 la instrucţiunile nr. Pregătirea lucrărilor Anexa nr. Efectuează instructajul tehnic şi NPM care b) Verificarea subinventarelor 2. 6. mijloace de protecţie să-şi însuşească şi să componenţa echipelor. a folosite. necesare. muncii aferente. (punctului de lucru). scule. Participă la şedinţa de prevederile art. Nominalizează şefii de echipă şi stabileşte materiale. 12.FAZA 0 I. 4. Stabileşte mijloacele de transport cu care urmează să se facă deplasarea. de scheme. Completează registrul de pregătire a programului. 14 din NSPM 107. din dotare 5. Stabileşte împreună cu şeful de echipă condiţiile a) Ridicarea din magazia laboratorului regulile de protecţie a de executare a lucrărilor. 115 . instrucţiuni tehnice de lucru sau fişe sculelor şi aparatelor tehnologice ce trebuiesc respectate. 357 SARCINILE PERSONALULUI PRAM ÎN LEGĂTURĂ CU ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA LUCRĂRILOR PRAM-TM SARCINI ŞEF LABORATOR ŞEF FORMAŢIE DE LUCRU (ŞEF MEMBRII ECHIPEI LUCRARE 1 2 3 1. metode echipamentului de de măsurare şi verificare ce urmează a fi protecţie şi de lucru. Verifică starea personalului în conformitate cu 1. asigurarea bazei a) Reguli de protecţie a muncii adaptate la c) Verificarea inventarului din STE şi tehnico-materiale specificul şi condiţiile de executare a lucrării cu ridicarea cheii aferente dulapului necesare executării atenţionare asupra punctelor sau fazelor PRAM din STE. Se îngrijeşte de existenţa inventarului 1. truse. 3. Verifică starea b) Precizări în legătură cu modul de lucru. lucrării îndeplinind periculoase ale lucrării. 13. cu precizări asupra sarcinile primite de la măsurilor suplimentare de protecţie a muncii şeful de echipă. Participă direct la trebuie să cuprindă: personale ale membrilor echipei. aparate şi pregătire şi sunt datori 2. necesare pentru efectuarea în bune respecte condiţiile de Pentru fiecare echipă în parte: condiţii a lucrării ordonate prin: executare a lucrării şi 3. orele de sosire şi plecare.

fiecare lucrare în parte în ziua în care urmează a fi executată. Zilnic la locul lucrării. b) Precizări în legătură cu modul de lucru. precum şi NPM specifice setului de lucrări. metode de măsurare şi verificare ce urmează a fi folosite. de către şeful de echipă care: 1) Verifică starea personalului în conformitate cu prevederile art. 1-6 de mai sus cu următoarele precizări: Instruirea se face pentru întreg setul de lucrări. 12. pentru fiecare zi în parte. că şi –au însuşit condiţiile în care urmează să se facă deplasările şi să se execute lucrările. programul fiecărei zile în parte. înainte de începerea acesteia. care trebuie să cuprindă: a) Reguli de protecţie a muncii adaptate la specificul şi condiţiile de executare a lucrării cu atenţionare asupra punctelor sau fazelor periculoase ale lucrării. verificat şi admis la lucru” şi semnătura celor instruiţi. Deplasarea spre locul lucrării NOTE: Pentru lucrările ce urmează a fi executate mai multe zile consecutiv în alte localităţi decât cea în care se află sediul laboratorului PRAM. c. Observatii: (a) Efectuarea acestei instruiri trebuie consemnată în Registrul de control şi lucrări de la locul lucrării. b. şeful de echipă şi membrii echipei vor confirma prin semnătură în RPP. 13. în preajma căii ferate şi în mijloacele de transport. 2) Efectuează instructajul tehnic şi NPM. lucrarea. la care plecarea şi sosirea de la locul lucrării se fac în afara programului normal de lucru sau lucrări executate mai multe zile consecutiv cu cazare în apropierea locului lucrării. cu precizări asupra măsurilor suplimentare de protecţie a muncii necesare. înscrisul: “Personalul a fost instruit. pregătirea acestor lucrări se face în două etape: A. La sediul Laboratorului PRAM în ziua anterioară începerii setului de lucrări de către şeful de laborator care îndeplineşte sarcinile prevăzute la pct. a drumurilor de acces şi a regulilor de circulaţie pe drumurile publice. trenurile sau mijloacele de transport cu care urmează să se facă deplasarea. instrucţiuni tehnice de lucru sau fişe tehnologice ce trebuiesc respectate. Observatie: Nu se admite executarea de lucrări în cascadă pe o perioadă mai mare de trei zile consecutiv fără a exista cel puţin un control direct al şefului de laborator PRAM la locul lucrării. Se face în condiţiile şi cu mijlocul de transport stabilit în şedinţa de instruire. (b) Înregistrarea trebuie să conţină: număr de înregistrare. cu respectarea regulilor de comportare în timpul serviciului.II. B. data. 116 . În Registrul de pregătire a programului (RPP) se va nota: a. 14 din NSPM 107.

să ia măsuri suplimentare în zona de lucru. tehnologice. 6. 5. GE. urmatoarele: bazei tehnico-materiale a) Numărul de ordine al înregistrării în rubrica 1. necesare lucrării b) Data şi ora sosirii în instalaţie în rubrica 2. NPM. echipă. dacă este cazul. care înregistrează şi verificările pe care trebuie să le execute echipa PRAM. PS. 3.0 1 III. zgomote anormale în funcţionare. aparate. Verifică împreună cu persoana care admite la lucru. 117 . răspunsuri incorecte ale instalaţiilor la comenzi).) Notă: In cazul unei lucrări comune EA-PRAM. Se informează de la personalul operativ în cazul lucrărilor în STE sau de la şeful de lucrare în cazul lucrărilor în PT. care din membrii echipei participă la executarea manevrelor. în legătură cu comportarea în exploatare a echipamentelor care urmează să facă obiectul lucrării (Exemplu: relee supraîncălzite. instalaţie în scopul efectuării lucrării menţionate în instrucţiuni. fişe rubrica 7. alte instalaţii ELF sau LC. La locul lucrării. Participă la îndeplinirea formelor organizatorice legate de admiterea la lucrare. scule şi materiale necesare lucrării). 2. Participă la pregătirea si lucrari (RCL). înainte de începerea acesteia 2 3 1. d) Lucrarea ce urmează a fi executată în rubrica 5. 2. dacă este cazul. realizarea măsurilor de protecţie la locul de muncă şi decide. 4. La sosirea în instalaţie consemnează în Registrul de control 1. consemnarea lucrării în RCL o face şeful de lucrare. Consultă documentaţia e) Numele personalului din componenţa echipei sosit în aferentă lucrării (scheme. Stabileşte. executând sarcinile c) Denumirea instalaţiei. După primirea instalaţiei de la admitent. efectuează instructajul tehnic şi NPM al membrilor echipei. Coordonează pregătirea lucrării (scheme. PSS. circuitului în care urmează să dispuse de către şeful de execute lucrări în rubrica 4.

materialelor. În cazul lucrărilor complexe supraveghează direct executarea acestora. membru al echipei este 4.0 1 1. de întreruperea şi reluarea lucrărilor. Asigură ordinea şi disciplina la locul de executare a lucrării. în urma executării încercărilor şi constată personal este măsurătorilor. IV. protecţie necesare 8. corectă a lucrării. în conformitate cu legislaţia în vigoare. sau îl constată personal. 9. sculelor. Urmăreşte respectarea normelor de protecţie a muncii. Asigură organizarea eficientă şi supraveghează executarea 1. 118 . de mutarea ei de la un loc la altul. lichidarea sau limitarea 6. Dacă şi în acest caz se păstrează aceleaşi valori echipă. În cazul în care un personalul echipei pe care o conduce. În cazul în care. În cazul în care este avizat despre apariţia unui deranjament deranjamentului. Este răspunzător de calitatea şi interpretarea corectă a dispuse de către şeful de rezultatelor măsurătorilor. aparatelor. este obligat să anunţe imediat şeful 3. încercările şi reparaţiile 2. Îndeplineşte formalităţile legate de modificarea componenţei echipei. Verifică executarea corectă a montajului pentru efectuarea avizat despre apariţia încercărilor şi măsurătorilor. luând măsurile necorespunzătoare. mediului şi prevenirea şi stingerea incendiilor de către 2. luând măsurile necesare pentru lichidarea sau aparatelor. Verifică şi ia măsuri pentru folosirea corespunzătoare a executării lucrării. valorile obţinute sunt în afara limitelor obligat să îl anunţe prescrise. informează pe şeful laboratorului necesare pentru PRAM-TM. Execută măsurătorile. Control şi coordonare a lucrărilor. unui deranjament sau îl 5. În timpul executării lucrării 2 3 1. calitatea acestora. dispozitivelor. truselor din inventarul echipei. repetă cu atenţie încercările sau măsurătorile în imediat pe şeful de cauză. Răspund direct de starea de laborator. 2. echipă şi răspund de 3. sculelor şi mijloacelor de 7. limitarea deranjamentului.

prinderea conductoarelor în bornele materialelor şi releelor complexe şi în şirurile de cleme. probele functionale efectuate şi starea finală a instalaţiei. verifică starea instalaţiei dupa efectuarea lucrărilor. Asigură retragerea tuturor membrilor echipei din instalaţie. Asistă la repunerea în funcţie a instalaţiei. Aduce la cunoştinţa personalului operativ din STE constatările şi concluziile în legătură cu instalaţia în care s-a lucrat. Completează ora plecării echipei din instalaţie în rubrica 3 din RCL. rubrica 6 în legătură cu lucrările executate de echipa PRAM. existent la fiecare instalaţie. 5. de tensiune. Emite buletinele de încercare pentru fiecare element măsurat şi le predă şefului de lucrare care semnează în fiecare buletin la rubrica „Asistat”. GE. PT. sub semnătură şi de a verifica în permanenţă cunoaşterea şi aplicarea lor. 2. în preajma căii ferate şi în mijloacele de transport. prin consemnarea în RCL. Consemnează în registrul de control şi lucrări. 9. sigiliile aplicate etc. ELF şi LC). după care predă instalaţia sub semnătura acestuia. adică: Asigură strângerea verifică starea circuitelor de curent. Îndeplineşte formalităţile legate de terminarea lucrării. materialelor şi curăţirea locului de muncă. 1 . cu respectarea regulilor de comportare în timpul serviciului. 6. Pentru celelalte tipuri de instalaţii (PS.0 V. locul de muncă. sculelor. 7. poziţia butoanelor de regla efectuarea curăţeniei la şi a celor de punere în funcţiune la relee. Personal. sculelor. chei de comandă. 3. Coordonează strângerea aparatelor. 119 2 3 1. aparatelor. după efectuarea lucrărilor. Deplasarea de la locul lucrării la sediul unităţii NOTĂ: Şefii de laborator au obligaţia de a prelucra reglementările de mai sus cu întreg personalul formaţiei de lucru. a drumurilor de acces şi a regulilor de circulaţie pe drumurile publice. dispozitive de deconectare. PSS. 4. constatările şi concluziile în legatură cu instalaţia la care s-a lucrat se consemnează în Registrul de control şi lucrări – existent la fiecare instalaţie – şi apoi consemnează predarea instalaţiei beneficiarului (admitentului la lucrare) sub semnătura acestuia. Asigură completarea rubricii 7 cu semnătura sa şi a membrilor echipei. La terminarea lucrării VI. Se face în condiţiile şi cu mijlocul de transport stabilit în şedinţa de instruire. 8.

120 .

dispozitive. legate Reţea electrică între ele. şine de retur al curentului.. situată aproximativ la mijlocul distanţei dintre două substaţii de tracţiune. descărcător. utilizată pentru a furniza energie feroviară (sinonim electrică locomotivelor şi ramelor electrice. cabluri colectoare. celule şi elemente legate funcţional între ele. Instalaţii fixe de tracţiune electrică Reţea electrică de distribuţie. Instalaţie care secţionează linia de contact între o substaţie de tracţiune şi Post de subsecţionare un post de secţionare. transformator de măsură. amplasate într-un teritoriu comun şi care sunt servite de aceeaşi formaţie Instalaţie electrica de servire operativă (excepţie fac elementele telecomandate pentru perioada cât sunt în regim de telecomandă). În cazul liniilor duble aceasta asigură deasemenea legarea în paralel a catenarelor. aceasta este menţionată în termen (rapidă – RAR) Un aparat. accesorii. maşini. aparaţinând unei instalaţii electrice şi îndeplinind anumite funcţiuni în Echipament (electric) cadrul acesteia. Ansamblul elementelor de comutaţie primară prin care echipamentul Celula unui echipament respectiv se leagă la barele colectoare. întreruptor. 121 . Ansamblu de aparate. Conductoarele pot fi: şine de rulare.TERMINOLOGIE ŞI ABREVIERI În cuprinsul prezentei instrucţiuni termenii folosiţi au înţelesul definit în continuare: Dispozitiv care realizează automat reanclanşarea unuia sau mai multor Dispozitiv de întreruptoare după funcţionarea protecţiei circuitului asociat.). conexiuni. reţea de tracţiune electrică Instalaţie care permite secţionarea longitudinală liniei de contact şi Post de secţionare eventual transversală în cazul căii ferate duble. Ansamblu de echipamente şi instalaţii electrice dispersate teritorial. NOTĂ: Termenul se utilizează şi pentru denumirea unor părţi din ansamblu care îndeplinesc anumite funcţii în instalaţiile electrice. Conductoarele care formează calea de întoarcere spre substaţie a Circuit de retur curentului de tracţiune. Conductor electric aerian sau cablu subteran. siguranţă etc. maşina electrică etc. Instalaţie a cărei funcţie principală este alimentarea sistemului de Substaţie de tracţiune tracţiune electrică prin transformarea tensiunii din partea primară a electrică reţelei de alimentare de 110 KV în tensiune de tracţiune electrică de 25 KV folosind transformatoare monofazate. Când durata reanclanşare automată de deschidere înaintea reanclanşării prezintă interes. Linie electrică destinată alimentării cu energie electrică a vehiculelor prin Linie de contact intermediul echipamentelor de captare a curentului. care poate fi parte constitutivă a unui Element electric echipament (separator. care realizează conexiunea Fider de întoarcere electrică între şinele de rulare şi borna transformatorului din substaţia de tracţiune. Ansamblu de echipamente. Conductor electric în general aerian care realizează conexiunea electrică Fider de alimentare între substaţia de tracţiune electrică şi linia de contact. cabluri de retur. feroviară.

Termenul este generic definind atât instalaţia în sine. inclusiv personalul de comandă operativă Circuite de înaltă şi medie tensiune care asigură circulaţia puterii în substaţie dinspre sistemul energetic naţional înspre linia de contact (bare şi legături de 110 şi 25 KV. În aceeaşi categorie intră şi unele legături şi aparate auxiliare care au legătură directă cu circuitele menţionate anterior (transformatoare de măsură. Poziţie a separatorului în care se asigură continuitatea circuitului în care Închis este legat. limitarea situaţiilor anormale şi emiterea de Protecţie comenzi sau semnale. disjunctorului sau a separatorului sub sarcină în Conectat care se asigură continuitatea circuitului în care este legat. disjunctorului sau separatorului sub sarcină în Deconectat care se asigură întreruperea circuitului în care este legat. pentru care unei protecţii protecţia nu trebuie să funcţioneze. Emiterea. transformatoare de putere. Declanşare Acţiunea de deconectare prin funcţionarea protecţiei circuitului asociat. Acţiunea de conectare realizata prin intermediul instalatiei de Anclanşare automatizare. într-un interval de timp dat. ca răspuns la apariţia în unei protecţii sistemul energetic a unui defect sau a unei alte situaţii anormale Refuz de funcţionare sau funcţionare intempestivă atât în absenţa. Poziţie a separatorului în care se asigură întreruperea vizibilă a circuitului Deschis în care este legat. cât şi în Funcţionare incorectă a prezenţa unui defect sau a unei siţuatii anormale în instalaţie. descărcătoare). suplimentară. protecţii NOTĂ: Funcţia cerută pentru o protecţie este de a acţiona în condiţiile stabilite de exploatare a instalaţiilor de electrificare. amplasate într-un punct central. prevăzută cu Post de alimentare funcţie de protecţie în scopul izolării acestora în cazul aparţiei unui defect. Protecţie de distanţă Protecţie cu selectivitate relativă a cărei funcţionare şi selectivitate Post de legare în paralel 122 . Termenul este generic pentru dispozitive şi sisteme de protecţie şi se utilizează pentru a descrie protecţia atât a unui sistem cât şi a unei părţi din acesta Probabilitatea ca o protecţie să poată îndeplini o funcţie cerută. în modul prevăzut. atât în absenţa cât şi în prezenţa unui defect sau intempestivă a unei a unei situaţii anormale în instalaţii. a unor comenzi de declanşare sau a altor Funcţionare corectă a comenzi sau semnale. a liniei de contact a căii ferate duble. aparatajul de comutaţie). pentru care protecţia nu trebuie să protecţii funcţioneze. Instalaţie care asigură alimentarea radială a liniei de contact din depouri . Poziţie a întreruptorului. în condiţii Fiabilitatea unei date. de telemecanică şi telecomunicaţii. Poziţie a întreruptorului. de către o protecţie. cât şi structura organizatorică. Funcţionarea Acţionare a unei protecţii. Ansamblul de instalaţii şi echipamente. fidere de Circuite primare alimentare şi de întoarcere. Ansamblu de prevederi necesare pentru detectarea defectelor sau a altor situaţii anormale din instalaţiile şi reţelele electrice şi care permite eliminarea defectelor. sau alte tronsoane izolate de cale ferată electrificată.Instalaţie care realizează o legare în paralel. triaje. atunci când lipsesc posturile de subsecţionare. situată între substaţie şi posturi. care asigură Dispecer energetic telemecanizarea şi controlul operativ al instalaţiilor fixe de tracţiune feroviar electrică şi eventual al altor instalaţii din gestiunea unui centru de electrificare.

Releu electric de măsură destinat să funcţioneze atunci când mărimea sa caracteristică atinge valoarea reglata în urma abaterii prin creştere a valorii mărimii controlate de la valoarea nominală . releu de declanşare etc. Aparataj de comutaţie Caracteristică de acţionare Curent de defect exterior Schema sinoptică Semnal depind de măsurarea locală a mărimilor electrice pe baza cărora se evaluează distanţa echivalentă până la locul de defect. Totalitatea aparatelor de întrerupere şi de comutaţie şi a combinaţiilor acestora cu aparate asociate de comandă. prin comparare cu reglajele zonelor.Protecţie împotriva refuzului de întrerupător Raport (Coeficient) de revenire Refuz de funcţionare a unei protecţii Releu electric Releu de curent Releu de tensiune Releu diferenţial Releu direcţional Releu de protecţie Releu minimal de …. In cazul utilizării releului în instalaţiile de protecţie şi automatizări combinate. noţiunea de funcţie logică trebuie adaugată cuvântului releu. Releu electric de măsură destinat să detecteze direcţia în care un fenomen. auditivă sau de alt tip. de protecţie şi de reglaj. de măsură. conform standardului de produs. se produce în raport cu un punct dat al reţelei electrice Releu electric de măsură ce poate constitui. Releu maximal de…. fie în fază şi amplitudine. singur sau în combinaţie cu alte relee. Lipsa funcţionării unei protecţii care ar fi trebuit să funcţioneze dar nu a funcţionat. care poate fi actualizată ori de câte ori este cazul şi care poate cuprinde dispozitive de comandă. utilizată pentru transmiterea informaţiilor. de exemplu un defect. Funcţia care stabileşte relaţia între mărimea (mărimile) de intrare şi mărimea de ieşire (valoarea de acţionare) şi care poate fi o constantă sau o curbă oarecare (cerc.prescurtare D. Aceste valori pot fi valori măsurate sau valori de încercare.R.R. fie în amplitudine. etc) Intensitatea curentului electric datorat unui defect în instalatiile electrice. Releu electric de măsură destinat să funcţioneze atunci când mărimea sa caracteristică atinge valoarea reglată în urma abaterii prin scadere a valorii mărimii controlate de la valoarea nominală. sinusoidă. Indicaţie vizuală.) Raportul între valoarea de revenire şi valoarea de funcţionare. Aparat care produce modificări bruşte. exterior secţiunii (zonei) protejate prin protecţia considerată şi care circulă prin această secţiune protejată. 123 . pentru a-l defini. Releu electric de măsură a cărui mărime caracteristică este rezultatul comparării mărimilor de intrare. Notă: Termenul este folosit pentru construcţii simple. Releu electric de măsură a cărui mărime caracteristică este intensitatea curentului electric. Protecţie destinată să elimine un defect dintr-o instalaţie prin comandă de declanşare a altui întreruptor sau a altor întreruptoare. Ansamblul simbolurilor reprezentând starea reală a aparatelor de comutaţie şi schema staţiei (reţelei electrice). atunci când în circuitele de intrare sunt îndeplinite anumite condiţii. în cazul refuzului de declanşare a întreruptorului destinat să realizeze această funcţie (Declanşare de rezervă la refuzul întrerupătorului .I. Releu electric de măsură a cărui mărime caracteristică este tensiunea electrică. De exemplu. predeterminate. în unul sau mai multe circuite de ieşire. elipsă. un dispozitiv de protecţie.

dulap. a cărei denumire caracterizează principiul de funcţionare a reglare releului şi pentru ale cărei valori se impun condiţii referitoare la precizia releului (intensitatea curentului electric. a valorilor Telemăsură mărimilor măsurate. cât şi căile de transmisie.Ansamblul sistemelor de comandă. supraveghere (control) si telecomunicaţii dintr-o staţie electrică. opţiunile etc. prin mijloace de telecomunicaţii. Legătura dintre dispozitivul de comandă şi echipamentul care trebuie Telecomandă comandat se realizează prin circuit fizic sau alte căi de transmisie (fibră optică. Valoarea de prag a mărimii caracteristice la care releul trebuie să Valoarea de reglare a funcţioneze în condiţiile specificate. Ansamblul de dispozitive şi alte aparate necesare pentru îndeplinirea Sistem de control funcţiilor specifice de semnalizare (alarmă). (Sistem de măsurare. Valoarea nominală a Valoarea aproximativă convenabilă. Ansamblul de dispozitive şi alte aparate necesare pentru îndeplinirea funcţiilor specifice de închidere. condiţiile de alarmă. Marime. amplasate in exteriorul acestui panou. impedanţă. Tablou (Pupitru) de Tablou (pupitru) pe care sunt montate dispozitivele necesare conducerii comandă şi/sau supravegherii unei staţii sau unei reţele electrice. utilizând Telemecanizare transmiterea de informaţii cu ajutorul circuitelor din sistemul de telecomunicaţii. etc. alimentare Valoarea specificată a Valoare a unei mărimi de alimentare prescrisă pentru o operaţie unei mărimi de specificată. indicatoare de stare. deschidere. etc Transmisie la distanţă. proprietate sau caracteristică fizică/electrică care trebuie să fie Variabilă măsurată măsurată. supraveghere) Notă: Un sistem de control (supraveghere) cuprinde atât aparatele de control (supraveghere). cutie de conexiuni) şi restul instalaţiilor. de sincronizare şi de alimentare. comutare etc. Valoare măsurată. Sistem de comandă Notă: Un sistem de comandă cuprinde atât aparatele de comandă. radioreleu etc. mărimii caracteristice Nota: Mărimea caracteristică este mărimea electrică sau unul din sau a parametrilor săi de parametrii săi. Panou sinoptic NOTA: Termenul este folosit şi în cazul echipamentelor cu microprocesoare multifuncţionale care au prevăzute pe placa frontală o tastatură şi un display de unde se pot alege şi pot fi afişate valorile reglate. cât şi căile de trasmitere şi de alimentare. înregistrare etc. Conducere la distanţă a funcţionării unei instalaţii electrice. Dispozitiv care permite afişarea sau afişarea şi comanda stării componentelor unei reţele electrice. a unei mărimi de alimentare. folosită unei mărimi de pentru a desemna sau identifica un releu.). prin intermediul unei scheme electrice. aparatele şi circuitele de blocare (interblocare). Ansamblu de elemente de conectare a conductoarelor electrice care fac Şir de cleme legătura între echipamentele dintr-un panou (stelaj. nivelele de tensiune. Comanda la distanţă a unui echipament cu ajutorul telecomunicaţiilor. alimentare 124 Sistem de circuite secundare . protecţie.) Supraveghere la distanţă a stării de funcţionare a unui echipament prin Telesemnalizare mijloace de comunicaţii urmărind îndeosebi starea aparatelor.

Sisteme de protecţie. Lumină. automatizări şi telemecanică din instalaţiile de electrificare Protecţii prin Relee. Personalul care executa lucrări de încercări şi măsurători la echipamentele primare. revizii şi reparaţii la sistemele de protecţie. în exploatarea şi întreţinerea unei unităţi sunt în gestiunea respectivei unităţi. Echipamentele si instalaţiile încredinţate prin inventar sau în convenţie de lucrări. Coeficientul de absorbţie = Raportul dintre rezistenţa de izolaţie măsurată după 60 secunde şi cea măsurată după 15 secunde de la momentul aplicării tensiunii Tangenta unghiului de pierderi dielectrice a izolaţiei. automatizări şi telemecanică din instalaţiile de electrificare. comandă-control. Echipamentele şi instalaţiile aflate în gestiunea unei unităţi pot fi împărţite subunităţilor sale de bază care le vor gestiona în mod nemijlocit.p. comandă – control. 1ppm masă umiditate în SF6 = 8. Forţă Instalaţii Fixe de Tracţiune Electrică Linie de Contact Post de transformare Grup electrogen Comandă distanţă separatori Punere în funcţiune Energoalimentare Revizie tehnică Reparaţii curente Reparaţii capitale Reparaţii si intervenţii accidentale Reconstrucţii si modernizări Fişa de verificare tehnică Linie electrică în cablu Indicator control faze Părţi pe milion în masă. dar care sunt exploatate de aceasta în baza unor convenţii de lucrări.15 ppm ]n volum umiditate în SF6 Valoarea parametrului de intrare la care se produce acţionarea Valoarea parametrului de intrare la care se produce revenirea în starea iniţială Coeficient de revenire Intensitate curent nominal Tensiune nominală Rezistenţa de izolaţie măsurată după 60 secunde de la momentul aplicării tensiunii. efectuarea de încercări a mijloacelor de protecţie şi efectuarea de verificări. masă Xa Xr kr In Un R60” Ka = R60’’/R15’’ Tg δ Rpp Totalitatea reglementărilor aprobate prin acte normative specifice activităţii sau domeniului la care se face referire.m. Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ 125 . În sensul prezentelor instrucţiuni se consideră în gestiunea unei unităţi şi echipamentele şi instalaţiile care nu sunt in inventarul ei.Reglementări în vigoare Gestiune Personal PRAM-TM SPCCAT PRAM TM ELF IFTE LC PT GE CDS PIF EA RT RC RK RIA RM FVT LEC ICF p. Automatizări si Măsurători Telemecanizare Electrificare.

Ztp Impedanţa (rezistenţa) de trecere de la obiectul protejat la priza de pământ 126 .

3. Condiţii pentru verificarea mijloacelor de protecţie ………….. 15 Secţiunea I Caracteristici comune tuturor tipurilor de relee ……………… pag. 8 Secţiunea a 4-a Atribuţiile şi obligaţiile şefului de laborator PRAM-TM ………………………………… … pag.pag. 28 Secţiunea a 5-a Verificări şi măsurători efectuate la alte tipuri de instalaţii ELF şi LC………………………………pag.………………………………………….…. pag. încercări şi măsurători în circuitele secundare …………………. 4 Secţiunea I Condiţii pentru îndeplinirea funcţiilor…………. pag.…..……………………pag.pag. 7 Secţiunea a 2-a Atribuţiile şi obligaţiile şefului adjunct al centrului de electrificare ………………………………. 22 Secţiunea a 4-a Verificări şi încercări a instalaţiei de automatizare ale grupurilor electrogene ………………………………. 1. 16 Cap.. 4 Secţiunea a 3-a Răspunderea personalului pentru serviciul executat ……... 20 Secţiunea I Clasificarea şi definirea lucrărilor PRAM-TM ………….. 2 Cap. încercărilor şi măsurătorilor la circuitele primare …………………… ……pag. pag. III Dispoziţii şi obligaţii generale de serviciu …………………………….………………pag. 3 Cap.…. pag.pag. 32 §. Condiţii pentru verificarea uleiurilor electroizolante …… ….. pag. 33 Secţiunea a 8-a Emiterea. V Condiţii tehnice minime pentru funcţionarea normală a releelor ………….………………. pag. pag. 9 Secţiunea a 5-a Atribuţiile şi obligaţiile inginerului şi tehnicianului din cadrul laboratorului PRAM-TM……………………. 15 Secţiunea a 2-a Condiţii tehnice minime comune tuturor tipurilor de relee . 29 Secţiunea a 7-a Condiţii impuse pentru efectuarea verificărilor. 12 Secţiunea a 10-a Atribuţii ale formaţiei de metrologie…………………. 10 Secţiunea a 6-a Atribuţiile şi obligaţiile formaţiei de circuite secundare…… ………………………………… ………. VI Lucrările executate de personalul PRAM-TM………………………. electromecanicului 1 şi II…. 12 Secţiunea a5-a Atribuţiile şi obligaţiile electromecanicului 1A. 4 Secţiunea a2-a Reguli de comportare în serviciu şi obligaţii de ordin general………………………………………. pag. Condiţii pentru efectuarea verificărilor. 12 Secţiunea a 9-a Atribuţiile şi obligaţiile formaţiei de încercare a mijloacelor de protecţie electroizolante……… ……….pag.CUPRINS Cap. verificarea şi arhivarea buletinelor de încercare …………………. 35 127 . 20 Secţiunea a 2-a Verificări. pag. pag.…. II Structura organizatorică ……………………………………………………pag. 29 Secţiunea a 6-a Verificări ale instalaţiei de telemecanică ………………… pag. 30 §.…… pag.…… pag.pag. 5 Cap. pag. 7 Secţiunea a 3-a Atribuţiile şi obligaţiile inginerului de specialitate din centru de electrificare …………………………………pag. pag.… pag. încercărilor şi măsurătorilor electrice .…………. 12 Secţiunea a 8-a Atribuţiile şi obligaţiile formaţiei de reparare şi de încercare ale releelor………………… ………. 13 Cap. 16 Secţiunea a 3-a Condiţii tehnice specifice fiecărui tip de releu…………… pag.. pag.. IV Atribuţiile şi obligaţiile personalului …………………………………… pag. 7 Secţiunea I Atribuţiile şi obligaţiile şefului centrului de electrificare …. 21 Secţiunea a 3-a Verificarea releelor…… …………………………………pag. electromecanicului specialist. 30 §.... I Generalităţi …………………………………………………………………pag. 2. 11 Secţiunea a 7-a Atribuţiile şi obligaţiile formaţiei de verificare şi încercare a circuitelor primare………………… ……….

48-76 Anexele nr. pag. pag. 5-22 Fişe de verificare tehnică nr. 77-113 Anexa nr. pag. 4 Periodicitatea controlului efectuat de către şeful de laborator PRAM –TM…………………………………………………… …… pag. 37 Anexa nr.Secţiunea a 9-a Organizarea şi desfăşurarea lucrărilor PRAM-TM……… pag. 46 Sarcini privind organizarea şi desfaşurarea lucrărilor PRAM-TM … pag. 45 Anexa nr.120 128 . 38 Anexa nr. 47 Anexele nr. VII Dispoziţii finale …………………………………………………………. 1-18………………………………pag. 114 Terminologie şi abrevieri …………………………………………………………. 2 Dotări minime a laboratorului PRAM-TM ………………………….pag.pag. 23-45 Buletine de încercare tipizate (Modele)………………………. 1 Lista cu prescripţiile şi reglementarile electrice care se aplica şi în instalaţiile de electrificare CFR ……………………………………pag. 43 Anexa nr. 3 Trusele şi aparatele de măsură şi control utilizate în activitatea laboratorului PRAM-TM……………… …….. 36 Cap.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful