Cuprins

CUVINT ÎNAINTE 9 Partea L INI IERE ÎN TEORIA ECONOMIC 11 I. TEORIA ECONOMIC ÎN SISTEMUL TIIN ELOR ECONOMICE. METODE I INSTRUMENTE DE ANALIZ ECONOMIC 11 1. Sistemul tiin elor economice 11 2. Obiectul de studiu al teoriei economice 14 3. Structura cursului de teorie economic 17 4. Principiile (ideile c l uzitoare) i func iile teoriei economice 21 5. Metoda i instrumentele de analiz economic 23 II. ACTIVITATEA ECONOMIC . NEVOI I RESURSE 27 1. Premisele activit ii economice: nevoile i resursele 2. Problema alegerii i utiliz rii eficiente a resurselor -problema fundamental a economiei 3. Activitatea economic - forma principal a activit ii umane 4. Agen ii economici III. CARACTERISTICA GENERAL A ECONOMIEI DE PIA . INSTITU IILE ECONOMICE 1. Sistemele economice ideale 2. Economia de pia contemporan i modelele sale 3. Revenirea fostelor ri socialiste la economia de pia 4. Esen a i rolul institu iilor în dezvoltarea economic Partea a Il-a. MICROECONOMIE IV. COMPORTAMENTUL (TEORIA) CONSUMATORULUI 1. Utilitatea economic . Legea utilit ii marginale descrescînde 2. Preferin ele consumatorului. Curba de indiferen în consum 3. Constrîngerea bugetar i echilibrul consumatorului V. COMPORTAMENTUL (TEORIA) PRODUC TORULUI. ÎNTREPRINDEREA I COMBINAREA FACTORILOR DE PRODUC IE 67 1. întreprinz torul - figura central a economiei de pia 67 2. Func iile, tipologia i concentrarea întreprinderilor 70 3. Maximizarea profitului - obiectivul fundamental al întreprinderii 80 4. Comportamentul întreprinz torului în combinarea factorilor de produc ie. Legea randamentelor nepropor ionale 82 5. Productivitatea combin rii i folosirii factorilor de produc ie 94 VI. EVOLU IA COSTURILOR PE TERMEN SCURT I PE TERMEN LUNG 101 1. Conceptul, m rimea i tipologia costurilor 101 2. Evolu ia costurilor pe termen scurt 105 3. Evolu ia costurilor pe termen lung 110 4. Minimizarea costurilor de produc ie 113 VIL PIA A. CEREREA I OFERTA 115 1. Pia a i infrastructura pie ei 115 2. Cererea. Factorii i legea cererii. Elasticitatea cererii 121 3. Oferta. Factorii i legea ofertei. Elasticitatea ofertei 127 VIII. CONCUREN A I PRE UL 133 1. Concuren a i rolul ei în economia de pia 133 2. Tipuri de pie e concuren iale. Protejarea concuren ei 137 3. Pre ul: concept, func ii i tipuri 143 IX. FORMAREA PRE ULUI I DETERMINAREA PRODUC IEI MAXIME ÎN CONDI IILE CONCUREN EI PERFECTE

I ALE CELEI IMPERFECTE 147 1. Pia a cu concuren perfect 147 2. Pia a cu concuren de monopol 152 3. Pia a oligopolist 161 4. Pia a cu concuren monopolistic 164 X. PIA A FACTORILOR DE PRODUC IE I VENITURILE FACTORIALE 166 1. Particularit ile form rii i reparti iei veniturilor pe pie ele factorilor de produc ie 166 2. Pia a muncii i salariul 173 3. Dobînda i pia a capitalului 180 4. Renta i pre ul p mîntului 185 5. Profitul i rentabilitatea 190 Partea a Hl-a. MACROECONOMIE 197 XI. INDICATORII MACROECONOMICI 197 1. Con inutul, structura i obiectivele macroeconomiei 197 2. Sisteme de evaluare la nivel macroeconomic 199 3. M surarea rezultatelor macroeconomice. Indicatorii macroeconomici sintetici 203 4. Economia oficial i economia subteran 208 XII. VENITUL, CONSUMUL, INVESTI IILE 215 1. Venitul la nivel macroeconomic 215 2. Structura i legile consumului 216 3. Economiile. Motivele economisirii 222 4. Investi iile i rolul lor în dezvoltarea economic . Finan area investi iilor 226 5. Multiplicatorul investi iilor i acceleratorul 235 XIII. BANII. PIA A MONETAR I PIA A TITLURILOR MOBILIARE 239 1. Banii - Äsîngele" economiei. Func iile i formele banilor 239 2. Pia a monetar . Cererea i oferta de bani 250 3. Creditul i sistemul bancar 254 4. Pia a titlurilor mobiliare 262 XIV. ECHILIBRUL MACROECONOMIC 268 1. Echilibre i dezechilibre economice 268 2. Echilibrul între cererea agregat i oferta agregat 270 3. Echilibrul între sectorul real i sectorul monetar al economiei 277 XV. STATUL I ECONOMIA. POLITICILE MACROECONOMICE 283 1. Cauzele i limitele reglement rii economiei de c tre stat 283 2. Obiectivele, formele i instrumentele politicilor macroeconomice 290 XVI. BUGETUL DE STAT I IMPOZITELE 302 1. Politica bugetar . Cheltuielile publice 302 2. Impozitele 310 3. Politica fiscal . Curba Laffer 317 XVII. INSTABILITATEA MACROECONOMIC I FLUCTUA IILE CICLICE 319 1. Ciclicitatea - o form specific de evolu ie a activit ii economice319 2. Ciclurile economice medii i lungi. Teorii cu privire -‡ . . . . . . 323 la cauzele evolu iei ciclice XVIII. OCUPAREA I OMAJUL 328 1. Definirea i evaluarea (m surarea) omajului 328 2. Costurile omajului. Legea Okun 332 3. Cauzele i formele omajului 337

XIX. ANALIZA MACROECONOMIC A INFLA IEI 1. Ce este i cum se m soar infla ia 2. Cauzele infla iei 3. Efectele microeconomice i macroeconomice ale infla iei 4. Politici de combatere a infla iei XX. CRE TEREA I DEZVOLTAREA ECONOMIC 1. Conceptul de cre tere i dezvoltare economic 2. Factorii (sursele) cre terii economice 3. Cre terea economic în Republica Moldova: rolul decisiv al pie ei i al investi iilor 4. Teorii, tipuri i modele de cre tere economic Partea a IV-a. MONDOECONOMIE XXI. RELA IILE ECONOMICE INTERNA IONALE ÎN CONDI IILE ECONOMIILOR DESCHISE 1. Economia deschis 2. Diviziunea interna ional a muncii temelie a economiei mondiale 3. Comer ul interna ional. Politica comercial 4. Migra ia interna ional a capitalurilor 5. Circula ia interna ional a for ei de munc XXII. PIA A VALUTAR I BALAN A DE PL I 1. Pia a schimburilor valutare 2. Balan a de pl i externe XXIII. GLOBALIZAREA I INTEGRAREA ECONOMIC INTERNA IONAL 1. Conceptul i formele de manifestare ale globaliz rii 2. Globalizarea i noua economie 3. Integrarea economic interna ional 4. Aderarea la Uniunea European obiectiv strategic prioritar al Republicii Moldova BIBLIOGRAFIE SELECTIV

340 340 347 349 353 356 356 364 367 371 377 377 377 379 388 392 396 400 400 405 409 409 416 418 422 427 CUVINT ÎNAINTE

Cartea pe care o ine i în mîn se dore te a fi un curs de lec ii de teorie economic , o c l uz în lumea complex a realit ilor economice. Cursul î i propune ca obiectiv principal familiarizarea studen ilor din anii încep tori cu no iunile de baz din microeconomic, macroeconomie i mondoeconomie. F r Älumina c l uzitoare" a teoriei economice este greu, dac nu chiar imposibil, a Ävedea" i a în elege via a economic . Scris într-un limbaj accesibil, atractiv, cu exemple din via , uneori mai serioase, alteori mai amuzante, lucrarea poate fi, de asemenea, de un real folos tuturor celor care doresc s - i îmbog easc cuno tin ele economice. Deoarece realitatea este mult mai complex decît orice curs universitar, cu aceast lucrare abia începe procesul de studiere a vie ii economice, de formare a unui mod de gîndire analitic, pragmatic, pozitiv. Manuscrisul lucr rii a fost examinat la Catedra de Economie Politic i Doctrine Economice, cu participarea unor profesori de la Catedra de Economie General , ambele din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova. Pe aceast cale aduc calde mul umiri colegilor, care prin sugestiile i propunerile lor au contribuit la perfec ionarea lucr rii. i, fire te, adresez un cuvînt de recuno tin colectivului Editurii ARC, care de mai mul i ani, prin activitatea pe care o desf oar , îmbog e te cultura economic a neamului nostru. Fie ca cititorii prezentei c r i, precum i cei care au contribuit într-un fel sau altul la apari ia

ma-croeconomia. nici o disciplin universitar . fiind totodat tiin e teoretico-aplicative. Acest sistem poate fi împ r it în cinci categorii de tiin e. economia). simplu. tiin a economic este o tiin social . numit Äsistemul tiin elor economice". desigur. TEORIA ECONOMIC ÎN SISTEMUL TIIN ELOR ECONOMICE.acesteia s aib parte de fericire. Treptat îns . Exist tiin e care studiaz natura. tiin ele economice func ionale au un obiect de studiu mai îngust. dreptul. microeconomia. Acestea sînt: fizica. îns societatea. cu propriul s u obiect de studiu. chimia. economia politic (numit mai apoi Äeconomics". adic fenomene i procese cu caracter obiectiv. Evolu ia tiin ei economice În Antichitate ideile economice erau formulate i integrate în alte sisteme de gîndire. marketingul. cum ar fi filozofia. Ini ial. dup cum tim deja. finan ele. Oricum. tiin a economic nu era nici un domeniu de cercetare autonom i. comportamentul subiectiv al omului. Clasificarea tiin elor economice Desprinzîndu-se treptat de la trunchiul comun care era Äeconomia politic " în sensul ei ini ial. Acestea sînt: statistica. formînd tiin e autonome. fiecare cu obiectul s u de studiu i cu metoda sa de cercetare. comportamentul subiectiv al acestuia. Fiind foarte numeroase (unii speciali ti consider c exist peste o sut de tiin e economice diferite). istoria gîndirii economice. finan ele i creditul. tiin ele economice formeaz ast zi un sistem cu numeroase componente. dreptul. 3) tiin ele economice concrete. 2) tiin ele economice func ionale (sau teoretico-aplicative). etica. tiin a economic studiaz realit i cu caracter dublu: atît obiective. psihologia. între aceste dou no iuni: Ä tiin a economic " i Äteoria economic " nu trebuie pus un semn de egalitate. noroc i bun stare. sînt foarte numeroase. propria sa problematic i metod de cercetare. geografia etc. Astfel au ap rut: contabilitatea. biologia. Din grupul de tiin e economice fundamentale fac parte: economia politic (teoria economic sau. lumea material . numit Äsistemul tiin elor economice". 5) tiin ele economice de frontier . Partea I INI IERE ÎN TEORIA ECONOMIC l. sociologia. în alte tiin e. acestea se constituie cu timpul într-un sistem aparte. de la economia politic încep a se desprinde anumite domenii ale acesteia. una din formele de activitate ale omului. cît i subiective. Deoarece în centrul preocup rilor sale se afl . METODE l INSTRUMENTE DE ANALIZ ECONOMIC 1. mai specializat. în primul rînd. în acest sistem. i anume: 1) tiin ele economice fundamentale. tiin a economic avea denumirea de Äeconomie politic " i cuprindea ansamblul de cuno tin e cu privire la via a economic . Sistemul tiin elor economice Lumea înconjur toare este studiat cu ajutorul tiin ei. contabilitatea. Abia prin secolul al XVIII-lea cuno tin ele cu privire la via a economic se desprind de alte tiin e i se constituie într-o tiin aparte. . economia. care. 4) tiin ele economice istorice. managementul etc. managementul. formele de organizare a activit ii umane sînt cercetate de tiin ele sociale: istoria. Äteoria economic ". Äeconomica" sau pur i simplu Äeconomie") ocup un loc central. Teoria economic este doar una din tiin ele economice. deoarece desemneaz realit i diferite. statistica. pedagogia etc.

marketingul. gimnazii. istoria economiei na ionale. Pitagora sau Einstein. psihologia economic . analiza activit ii economice. istoria economiei mondiale. Aceasta este . deoarece aportul unor asemenea titani ai gîndirii ca A. Teoria economic . economia mediului etc. economia transportului. progresul în general. în calitatea sa de component fundamental a tiin ei economice dar mai ales în calitate de disciplin universitar . Marx sau J. Smith. elaboreaz instrumentarul de cercetare economic . ultimele influen înd într-o m sur mult mai mare existen a uman . a-1 introduce pe student în universul tiin elor economice. chiar începînd cu coala primar . finan ele întreprinderii. se modific frontierele între tiin ele deja existente. ÄCultura economic " este o Äzestre" pe care o posed ast zi orice om civilizat. Dac în secolele trecute de problemele economice erau preocupa i doar speciali tii. Unul din obiectivele principale ale Äteoriei economi-. A ap rut i s-a impus ca o realitate fenomenul de cultur economic . Este o opinie gre it . este de a-1 ini ia. Darwin sau Mendeleev. Keynes la prosperitatea omenirii nu este mai mic decît cel al savan ilor din alte domenii. economia agriculturii. precum i fa de studierea limbilor str ine. fiind o parte component a culturii generale. managementul firmei etc. iar în unele ri.poarta" prin care se intr în lumea complex a economiei. în toate variantele. s-a transformat într-un interes general. teoria economic (economia politic ) ocup locul central în acest sistem. economia comer ului.tiin fundamental i c l uz în universul economiei Sistemul tiin elor economice se afl în plin dezvoltare. ci i în licee. Anume aceast tiin serve te drept temelie pentru elaborarea politicilor economice promovate de stat. formuleaz categoriile. Obiectul de studiu al teoriei economice Apari ia i denumirea tiin ei Teoria economic (economia politic ). ca tiin autonom . Vine apoi un nou grup de tiin e economice. contabilitatea firmei. F r Älumina" acestei discipline este imposibil de a Ävedea" i a în elege profund acest univers. K. Oricum. matematica economic . tiin a economic este studiat ast zi nu numai la facult ile specializate. cu propriul obiect de studiu i cu propria . pe an ce trece. rela iile economice interna ionale. de exemplu. 2. managementul personalului etc. tiin ele economice concrete par a fi cele mai numeroase: economia industriei. Apar noi tiin e economice. economia înv mîntului. cum ar fi: contabilitatea industriei. Ea constituie baza teoretic i metodologic pentru celelalte tiin e economice. legile i tendin ele principale în dezvoltarea activit ii economice. economia muncii. i înc ceva. Din aceast categorie fac parte i economia unit ilor economice. Grupul tiin elor economice de frontier include tiin ele ap rute la hotarul dintre economie i alte tiin e naturale sau sociale: geografia economic . econometria. în întreaga lume. Nu întîmpl tor interesul pentru tiin a economic cre te. cibernetica economic . Din grupul tiin elor economice istorice fac parte: doctrinele economice (sau istoria gîndirii economice). ca. sociologia economic etc. informatica economic . ast zi interesul fa de tiin ele economice. Despre cultura economic Adeseori se consider c tiin ele economice r mîn mereu în urma tiin elor naturii.

în loc de Äeconomie politic ". în linii mari. T.i m reasc patrimoniul". în centrul cercet rilor economice s-a aflat problema înmul irii (cre terii) avu iei unei ri. o dat cu trecerea la economia de pia . Äteorie economic " i Äeconomie" pot fi folosite ca sinonime. M. în traducere din limba greac . Italia. din 2004 se folose te în principal termenul Äeconomie". F. Cum a evoluat obiectul de studiu al teoriei economice? Dac facem abstrac ie de unele mici excep ii. Äteorie economic " i Äeconomie". în Rusia. apoi în SUA. pentru a desemna principala tiin economic . predominant. englezul Adam Smith. Say. Canada etc. în secolul XX acest termen devine. List. Germania. Astfel. în anul 1983. care pot fi remarcate doar de speciali tii în materie. în Fran a. în acest sens. ini ial în Marea Britanic. în Anglia. francezul dorea s sublinieze rolul activ pe care noua tiin urma s -1 joace în via a societ ii. înc în anul 1615. Cuvîntul Äavu ie" este prezent i în denumirea lucr rilor celor mai mul i din economi tii secolelor XVII-XIX. termenul Äeconomie politic " a fost pe larg utilizat. Oricum. pîn spre sfîr itul secolului XX. este fundat spre sfîr itul secolului al XVIII-lea. Spania. i-a intitulat opera fundamental într-un mod cu totul sugestiv: Avu ia na iunilor. Cu acest termen i-au intitulat lucr rile lor fundamentale asemenea corifei ai tiin ei economice precum: D.i astfel lucrarea. societ ii). . China. Ricardo. Menger. Mill. Paradoxal. precum i în toate fostele ri socialiste (URSS. Polonia etc. în linii mari.metod de cercetare. K. un mijloc prin care oamenii sînt în stare s . francezul Antoine de Montchrestien public o bro ur cu denumirea de Tratat de economie politic . aceea i lucrare a autorilor americani a fost tradus prin ÄaKOHOMMKa". pus în circula ie de economistul englez A. Marshall The Principles of Economics a fost tradus în rus sub denumirea de Principiile economiei politice.S. Intitulîndu. înc de la sfîr itul secolului al XlX-lea. în ara vecin îns . începînd cu anul 2005. în anul 2000. în Rusia i în alte ri ex-socialiste. Äeconomics". ceea ce este mai aproape de cuvîntul Äeconomie". paralel cu termenul Äeconomie politic ". Marshall. Astfel. în rile men ionate. Tugan-Baranovski. În rile anglofone. Malthus i J. Äeconomics". Astfel.. România i Republica Moldova). Äteorie economic " i Äeconomie". Walras i J. începînd din Antichitate. este folosit termenul Äeconomie na ional ". Cercetare asupra naturii i cauzelor ei. Äeconomics". Totu i aceste mici deosebiri nu sînt atît de importante ca s vorbim de tiin e i discipline universitare diferite. În ultimul deceniu. pentru a desemna principala tiin economic . denumirea de Äeconomie politic " este recunoscut i utilizat de c tre reprezentan ii tuturor colilor i doctrinelor economice. în Rusia. iar în anul 1993 deja ca Principiile teoriei economice. în Germania. în loc de Äeconomie politic " se folose te termenul Äteorie economic " sau Äteorie economic general ". constituie un caz aparte. cartea englezului A. Exist anumite deosebiri i între structura unui manual Äclasic" de economie politic i a unui manual Äclasic" de Äeconomics". f cînd abstrac ie de anumite subtilit i. de i în cazul dat putea fi tradus i prin Äteorie economic " sau Äeconomie". Äeconomie politic " înseamn regulile (legile) administr rii (gospod ririi) cet ii (ora ului. filozoful grec Xenofon sublinia faptul c Äeconomia este nu numai o tiin . care se consider a fi o traducere exact a cuvîntului englez Äeconomics". i înc un exemplu în aceast ordine de idei. L.B. în rile de origine latin (Fran a. în Austria. începe a fi utilizat tot mai frecvent i termenul Äeconomics". p rintele acesteia fiind englezul Adam Smith (1723-1790). înc cu dou mii de ani în urm . Iar Äp rintele" economiei politice. no iunile de Äeconomie politic ". am putea utiliza ca sinonime no iunile de Äeconomie politic ". numele noii tiin e ap ruse cu mult înaintea Äna terii" acesteia. Äeconomics"-ul lui R Samuelson i W. Exist totu i anumite deosebiri de con inut între no iunile de Äeconomie politic ". ci i o art .). acest hicru s-a produs i în Republica Moldova. În secolele XVIII-XIX. România. Nordhaus a fost tradus în România prin Äeconomie politic ".

dou ramuri de baz . pia a capitalului). îns pe parcursul a circa dou secole speciali tii au c utat s scoat în relief i s pun accentul pe identificarea problemei principale. diferite modalit i de sporire a eficien ei procesului economic. Tot în acest compartiment este analizat i procesul de reparti ie a veniturilor între principalii actori ai procesului de produc ie. care sînt: produsul intern brut. în ultimele decenii. cu toate particularit ile sale. în partea cursului intitulat ÄMacroeconomie" este studiat economia na ional ca un tot întreg. ambele cerceteaz aceea i . rela ie care pune în prim-plan problemele alegerii i eficien ei. fluctua iile economice. întrucît factorii care contribuiau în cea mai mare m sur la cre terea bog iei se modificau întruna. caracterul i perspectivele dezvolt rii economice. schimbului i consumului bunurilor materiale. în tiin a economic contemporan este r spîndit opinia potrivit c reia obiectul de studiu al teoriei economice îl constituie cercetarea modalit ilor de optimizare a rela iei resurse limitate-nevoi nelimitate. dou p r i de baz . consumul i investi iile. de a c rei rezolvare depindea cel mai mult sporirea avu iei. o asemenea definire a obiectului de studiu al teoriei economice r mîne valabil pîn în prezent. deficitul bugetar i datoria extern . masa monetar . are misiunea de a-i crea viitorului specialist o imagine complex i coerent despre economia contemporan ca un tot întreg. obiectul de studiu al economiei politice concretizîndu-se f r încetare. în calitatea sa de disciplin universitar . precum i procesul de formare a pre urilor pe diferite pie e. dar i de component fundamental a tiin ei economice. Macroeconomia analizeaz . la cele dou ad ugîndu-se mezoeconomia i mondoeconomia. Microeconomia are în centrul aten iei sale analiza pie ei. se schimba i problematica principal a investiga iilor tiin ifice. Acest obiectiv este atins prin însu i con inutul teoriei economice ca un sistem unitar de cuno tin e. veniturile. reparti iei. Despre evolu ia obiectului de studiu al teoriei economice pe parcursul a mai bine de trei secole putem judeca dup informa ia din Tabelul 1. cursul universitar de teorie economic este compus din dou compartimente. pia a muncii. un menaj. Doctrina socialist definea economia politic drept o tiin care studiaz rela iile ce apar între oameni în procesul produc iei. indicele general al pre urilor. Exist . Obiectul de studiu al teoriei economice (economiei politice) 3. Cu toate deosebirile aparente dintre microeconomie i macroeconomie.1. dar mai rar. infla ia. de asemenea. cre terea economic . precum i legile economice care le guverneaz . ocuparea for ei de munc i omajul. diferite propuneri de politic economic .1. i manuale compuse din patru p r i. în partea numit ÄMicroeconomic" este studiat comportamentul (procesul de luare a deciziilor) consumatorului i al produc torului. Acest lucru se face prin intermediul m rimilor globale (numite i Äagregate"). care sînt microeconomia i macroeconomia. venitul na ional. Structura cursului de teorie economic ÄTeoria economic ". care poate fi un individ. Adep ii doctrinei na ionalismului economic sus ineau c obiectul de studiu al teoriei economice trebuie s fie economia na ional . balan a de pl i. în acest compartiment al cursului sînt formulate. în cea de a doua jum tate a secolului al XlX-lea marginali tii au pus în centrul cercet rilor lor problema pie ei i a pre urilor. aceast doctrin considera c realizarea progresului social. Se nega astfel existen a unor legi economice valabile pentru toate timpurile i popoarele. adic economia unei ri concrete. intitulate Ämicroeconomia" i Ämacroeconomia".De remarcat c . o întreprindere sau chiar statul. se poate înf ptui numai pe calea luptei de clas i a instaur rii dictaturii proletariatului. de asemenea. prezentul curs de teorie economic are dou bra e. Tabelul 1. prin trecerea la socialism. în acela i timp îns . în sens larg. Oricum. a formelor principale ale acesteia (pia a bunurilor de consum i a serviciilor. Totodat .

Istoria industriei de automobile. fluxurile de capital i de for de munc . laureat al Premiului Nobel pentru economie. deosebirea principal dintre aceste dou abord ri diferite ale vie ii economice este c economia pozitiv explic cum i de ce lucrurile i comportamentele sînt a a cum sînt. Economia pozitiv i economia normativ Teoria economic abordeaz realitatea economic din diferite puncte de vedere. i sînt . acelea i fenomene. unii economi ti compar microeconomia i macroeconomia cu aversul i reversul unei monede3. profit. ca. veniturile. este în acela i timp i micro-. integrarea economic regional . subliniaz în aceast ordine de idei vântul american. Astfel. ea cerceteaz via a economic a a cum este aceasta. teoria economic mai cuprinde dou compartimente. mai pu in importante. infla ia. Din punctul de vedere al modului de a trata via a economic (a a cum este sau a a cum ar trebui s fie). Comportamentul economiei în ansamblu depinde de comportamentul unit ilor din care se constituie aceasta"2. cea mai nou ramur a teoriei economice. cum ar fi omajul. protec ia mediului. înainte de toate. Economia pozitiv are ca obiectiv studierea vie ii reale a a cum este aceasta. dar la nivelul unit ilor economice. Microeconomia studiaz cererea i oferta la nivelul unei pie e anumite. Succint. i macroeconomic . cre terea economic etc. inderdependen este atît de fireasc i profund încît unii economi ti consider c Äceea ce separ microeconomia de macroeconomie este mai alt metoda de cercetare decît obiectul de studiu"1. Ea cerceteaz fenomenele condi ionate de diviziunea interna ional a muncii: comer ul interna ional. în acest context. Acela i punct de vedere este împ rt it i de c tre economistul ame-an. Mezoeconomia studiaz comportamentul anumitor subsisteme ale economiei na ionale. precum i problemele economice globale. dou bra e ale unui organism viu. rent . ca factor de produc ie. aceia i indicatori chiar. Mondoeconomia. de exemplu. în timp ce microeconomia este centrat pe analiza form rii i distribuirii veniturilor factoriale (salariu. ce-i drept. numai c la diferite niveluri. care sînt apoi sistematizate i analizate.de sus în jos. ÄMicroeconomia studiaz economia de jos în sus. dobînd ). Cum am spus deja. Joseph E. resursele naturale pe plan mondial etc. Stiglitz. care sînt mezoeconomia i mondoeconomia. analiza comparativ a cre terii în industrie i în sectorul serviciilor constituie o abordare mezoeconomic . macroeconomia studiaz venitul na ional. sectoarele activit ii economice (primar. Mai apoi are loc explicarea cauzelor diferitelor fenomene economice. De exemplu. pe cînd macroeconomia are în centrul Äpreocup rilor" sale ocuparea for ei de munc i omajul în cadrul întregii economii na ionale. care men ioneaz c microeconomia i macroeconomia constituie dou modalit i diferite de a concepe aceea i realitate. iar macroeconomia . ca sum a veniturilor factoriale. în timp ce macroeconomia Äse intereseaz " de dinamica cererii globale i a ofertei globale ale unei na iuni întregi. putem conchide c microeconomia i macroeconomia se afl într-o strîns interdependen i constituie dou p r i organice ale unui întreg. secundar. precum i aspectul regional (administrativ-teritorial) al dezvolt rii economice. agricultura. Un alt exemplu: microeconomia analizeaz problema bra elor de lucru. în acest scop. sînt adunate faptele concrete..realitate. Aceast întrep trundere. cum ar fi ramurile acesteia (industria. pe cînd economia normativ încearc s defineasc cum acestea ar trebui s fie. studiaz interdependen a dintre economiile na ionale i economia mondial . în ce caz s-ar g si o rezolvare optim a ve nicei tensiuni dintre resurse i nevoi. Astfel. ter iar). în acela i timp ea încearc s arate cum ar fi mai bine ca aceasta s evolueze. serviciile). speciali tii eviden iaz : a) economia pozitiv i b) economia normativ .

atît indivizii. cu trasarea transform rilor ce urmau a fi înf ptuite. de exemplu. de exemplu. o alt pl cere. reducerea gradului de diferen iere a popula iei. Rusia i alte ri in-titulîndu. pentru a face fa problemelor cu care se confrunt dezvoltarea economic . toate acestea servesc drept temei pentru formularea unor ipoteze. acel ceva la care se renun pentru a avea bunul. în ultimele dou decenii. Ei se confrunt cu diferite tipuri de alegeri. Economia normativ se materializeaz prin elaborarea programelor de dezvoltare social-eco-nomic . cît i firmele decid într-o problem sau alta. a termenului. Principiile (ideile c l uzitoare) i func iile teoriei economice Dou secole de c utare a principiilor teoriei economice Înc de la sfîr itul secolului al XVIII-lea cei mai de vaz economi ti ai timpului considerau c activitatea economic este ordonat . adic se desf oar în conformitate cu un anumit num r de principii (sau legi) a c ror descoperire tocmai trebuie s fie obiectivul principal al tiin ei economice. Care sînt aceste principii. Dac economia pozitiv reflect situa ia real în economie.scoase în relief interdependen ele dintre acestea. reducerea deficitului bugetar. la o satisfac ie (pl cere) pentru a ob ine un alt bun. asigurarea cre terii economice în condi iile resurselor limitate etc. A a cum arat experien a. Cu ajutorul economiei normative sînt trasate direc iile i modalit ile de dezvoltare pentru a ob ine rezultate mai bune. economia normativ s-a aflat la temelia elabor rii unor programe i strategii de tranzi ie la economia de pia . 3) Oamenii ra ionali iau deciziile lor în baza analizei în termeni marginali. eradicarea s r ciei. pentru a armoniza diferitele interese care par a fi antagoniste sau f r rezolvare. Mankiw. de diferen a pozitiv între . Marea Britanic. precum i a instrumentelor ce trebuiau s fie folosite. 2) Costul unui bun. un ir de economi ti de vaz din SUA. legit i i tendin e în evolu ia economiei. în fine. Deci luarea deciziilor necesit compararea costurilor i beneficiilor diferitelor alternative. cum ar fi. Principiile teoriei economice 1) Oamenii se confrunt cu alegerea. al unei ac iuni i opera iuni reprezint ansa sacrificat . 4) Oamenii r spund la stimulente. Ei î i schimb comportamentul în func ie de modificarea costurilor i veniturilor. Alfred Marshall . ce ar viza. raportul munc -capital. pe care cei mai mari savan i-economi ti ai lumii le caut deja de peste dou secole? în cele ce urmeaz .Principiile de economie politic i de impunere (1817). asigurarea stabilit ii pre urilor. vom reproduce cele zece principii definitorii ale tiin ei economice i ale studiului acesteia a a cum le formuleaz cunoscutul economist american contemporan Gregory N. Fran a. Nu este deloc întîmpl tor faptul c cei mai de seam economi ti englezi din secolul al XlX-lea i-au intitulat operele principale în felul urm tor: David Ricardo . prin formularea recomand rilor de politic economic . tensiunea resurse-nevoi. 4.Principiile economiei politice (1890). aleg o alternativ sau alta dintre cele posibile doar dac venitul marginal dep e te costul marginal. Aceast abordare r mîne valabil i pîn în zilele noastre. Orice decizie individual presupune renun area la un bun. pentru a efectua ac iunea respectiv . ei ac ioneaz în conformitate cu interesele lor.Principii de economie politic (1848). definirea limitelor de extindere a sectorului privat (cazul rilor în tranzi ie). Belgia.i lucr rile fundamentale Principiile economiei sau Principiile economiei politice. John Stuart Mill . economia normativ arat ce ar trebui s se întreprind ca aceast situa ie s fie mai bun .

valabile pentru toate tiin ele. adic func ia de studiere a realit ii economice. 4. Din diferite motive. c ci deja pe la mijlocul secolului al XVIII-lea tiin a economic începe a. tendin e i modele. societatea este confruntat cu alegerea dintre infla ie i omaj. în baza cercet rilor efectuate. Ce presupune aceast metod ? Metoda constituie totalitatea mijloacelor. regula mîinii invizibile prezint numeroase excep ii. dintre mai pu in infla ie i mai mult omaj i/sau invers.i elabora propria sa metod de cercetare. de sintetizare i explicare a acestora. 2. o form bun de organizare a activit ilor economice. cele mai importante fiind urm toarele: 1. 7) Guvernele pot uneori s îmbun t easc rezultatele pie ei. legit i i tendin e în evolu ia activit ii economice. 3. firmele. Func ia cognitiv . teoria economic îndepline te mai multe func ii. 5. Metoda i instrumentele de analiz economic Metode de sorginte psihologic i mecanico-matematic În Antichitate i în Evul Mediu se considera c exist ni te metode i instrumente de cercetare universale. în familiarizarea cu modul de func ionare a economiilor contemporane. ÄMîna invizibil " face ca pie ele s conduc spre cea mai bun alocare a resurselor existente. mai productiv a activit ii economice. economiile rilor au de cî tigat din abilitatea cu care fac comer . în timp ce ultimele trei vizeaz modul în care func ioneaz economia unei ri ca un tot întreg4. 5) Specializarea. formuleaz principalele categorii. urm toarele trei privesc modul în care oamenii intr în interac iuni economice unii cu al ii. 10) Pe termen scurt. de nivelul productivit ii muncii cet enilor acesteia. legi. structuri i de calitate corespunz toare. Infla ia ridicat impune o seam de costuri sociale. Func ia instructiv-educativ const în formarea orizontului economic al cet enilor unei ri. toate acestea fiind folosite în procesul de cercetare de c tre celelalte tiin e economice. Func iile teoriei economice Fiind principala tiin economic .ele. de colectare a faptelor i fenomenelor economice. 6) Pie ele sînt. Pe diferite pie e se întîlnesc firmele i indivizii. schimbul. 9) Pre urile cresc atunci cînd guvernul tip re te prea mul i bani. a sistematiza faptele i a le expune sub form de categorii tiin ifice. în ciuda competi iilor dintre ele. în primul rînd. Func ia normativ sau practic are ca obiectiv elaborarea. fiecare luînd decizii în func ie de pre uri i de interesele lor. în general. Stabilitatea pre urilor i infla ia sînt dou procese care se contrapun. Primele patru principii se refer la luarea deciziilor economice individuale. . instrumentelor folosite de o tiin oarecare pentru a studia lumea înconjur toare. comer ul îi pot îmbog i pe to i. Aproape întreaga varietate a standardelor de via (în timp i în spa iu) poate fi atribuit diferen elor de productivitate. a strategiilor i programelor de organizare mai eficient . 8) Standardul de via dintr-o ar depinde de capacitatea acesteia de a produce bunuri materiale i servicii în cantit i. în dezvoltarea convingerii c nivelul de via într-o ar sau alta depinde. Era idee gre it . Func ia metodologic const în faptul c teoria economic elaboreaz modalit ile i instrumentele de analiz a fenomenelor i faptelor economice. familiile.

metoda de cercetare a fenomenelor economice este preponderent cea folosit în tiin a psihologiei. cît i subiectiv . salariul. Categorii i legi economice Fiecare tiin opereaz cu un set de no iuni specifice. apoi c utarea modalit ilor de transformare a cantit ii în calitate. adic apare. biologia) i metode proprii unor tiin e sociale. definesc aspectele cele mai importante ale vie ii economice poart denumirea de Äcategorii" sau Älegi economice". de exemplu. presupune reproducerea schematic a unui proces economic sub forma unui sistem linear. în cazul dat se face Äabstrac ie" de lucrurile secundare pentru a scoate în relief tr s turile caracteristice. Marx men ioneaz c în cazul cercet rii fenomenelor economice nu poate fi folosit nici microscopul. profitul. numite Äcategorii economice". care permite elaborarea unor scenarii de evolu ie a acestora i alegerea unei variante optime. dominante pentru fenomenul cercetat. unitatea dintre analiz i sintez . fenomenul supus cercet rii este descompus. banii. îmbinarea metodei istorice cu cea logic . teoretic . nici reactivele chimice. bugetul. diferite figuri geometrice. Cu ajutorul procedeului Äanaliz ". cantitatea de capital etc. Metoda unit ii analizei cantitative i calitative presupune evaluarea m rimilor economice în unit i naturale (tone. cunoscîndu-se deja elementul-cheie i schi îndu-se tendin ele dominante în evolu ia fenomenului cercetat. de natur atît obiectiv . puncte. întîmpl toare. oferta. modelarea economico-matematic . experimentul economic. Cele mai cunoscute ( i mai importante) categorii economice sînt: banii. care reflect realit ile. Referitor la metoda abstrac iei tiin ifice. mai esen ial. în calitatea sa de consumator i produc tor. infla ia. capitalul. metri etc. iar num rul lor cre te o dat cu apari ia unor noi fenomene i procese economice. Principalele metode (procedee) folosite în cercetarea fenomenelor economice sînt: metoda abstrac iei tiin ifice. faptele i procesele din domeniul respectiv. Cu ajutorul abstrac iei tiin ifice sînt definite aspectele esen iale ale vie ii economice. adic de trecere la forme noi de organizare a activit ii economice. istoria. ci doar for a abstrac iei. Prin metoda logic fenomenul este reprodus doar prin ceea ce acesta are mai important. Categoriile economice sînt numeroase. cum ar fi psihologia. unitatea analizei cantitative i calitative. alc tuit din m rimi variabile (volumul rroduc iei. Modelele economico-matematice sînt expuse sub forma unor ecua ii formule matematice sau sub forma unor grafice geometrice. profitul. cursul . kg.) i în expresie b neasc . omajul. Graficul reprezint un desen schematizat. întreprinderea. fiecare parte fiind analizat complex. Ädezmembrat" în p r ile sale componente. pentru a i se pune în eviden esen a. apoi dispare sau se :ransform în altceva. metoda de cercetare în cazul dat întrune te deopotriv instrumente i tehnici Äîmprumutate" de la tiin ele exacte (matematica. Strîns legat de metoda abstrac iei este metoda unit ii dintre analiz i sintez . sociologia. marfa. reconstituindu-se întregul.Întrucît activitatea economic este un fenomen complex. balan a comercial . Abstrac ia tiin ific este un procedeu prin care fenomenul cercetat este Äcur at" de fapte i tr s turi mai pu in importante. se dezvolt . la un nou nivel de dezvoltare economic . cererea. metoda analogiei. numit uneori i Ästatistico-ma-tematic ". mai ales sub form de curbe. capitalul. Deoarece în desf urarea activit ii economice este decisiv comportamentul omului. No iunile care desemneaz . Modelarea economico-matematic . ajungîndu-se astfel la nucleul acestuia. sub form de linii. Metoda istoric porne te de la adev rul c orice fenomen economic are o evolu ie istoric . Aceste no iuni reflect cele mai caracteristice tr s turi ale fenomenelor naturale sau sociale. bugetul de stat. marfa. Prin sintez . masa monetar . K.). infla ia. elementele analizate separat sînt reunite. ca. salariul.

leg na un copil i în acela i timp sp la ni te rufe. statul. munca? Vom ajunge i acolo. Ele nu limiteaz nici libertatea.valutar. legile economice mai pot fi grupate în dou mari categorii. Legile economice nu au un Äcaracter de fier". preg tea masa. legile economice difer totu i de legile naturii. F r a-i obliga. cît i subiective. investi iile. legea rarit ii. femeia a apucat ligheanul cu zoi i l-a aruncat în capul so ului. zise: . interdependen ele cauzale. Dac nu cuno ti cuvintele. consumul. Filozoful s-a înviorat i. cel al interdependen elor de natur psihologic .). legea valorii. Premisele activit ii economice: nevoile i resursele Nevoile ca punct de pornire al tuturor activit ilor umane S pornim deci la drum. NEVOI l RESURSE 1. legea ofertei etc. Categoriile economice stau la temelia Älimbajului economic". Apropo. legea randamentelor nepropor ionale. chipurile.cele care au un Äsuport" psihologic. Ele exprim leg turile cele mai profunde dintre fenomenele economice. în al doilea caz. De i au un caracter obiectiv. stabile i esen iale. legea lui Engel etc. F r a cunoa te sensul. tînârâ i harnic foc. A venit atunci cu ucenicii acas . Deodat cerul s-a întunecat. ca expresie a unor leg turi esen iale i repetabile dintre fenomenele care ne înconjoar . dar mai complexe. în primul caz. venitul. asemeni fenomenelor naturale. ACTIVITATEA ECONOMIC . legile economice exprim necesitatea stabilirii unor echilibre între diferite fenomene economice sau a schimbului de echivalente (legea valorii. legea cererii. mai în serios. Mai în glum . legea cererii. Iat i unele exemple de legi economice: legea cre terii nevoilor. dar mai întîi se cere s examin m no iunile de Änevoie" i Äresurse". nu po i vorbi chineza. s ti i c natura este întotdeauna consecvent în ac iunile sale. i via a economic . II. dintre participan ii la via a economic . în calitate de sinonim al legilor economice se folose te no iunea de Äprincipii ale economiei". nu este o adun tur de fapte i procese întîmpl toare. a început s tune i s plou . ea l-a luat la oc rît. profitul. .). Dup tunet vine ploaia. ele se modific i dispar o dat cu dispari ia condi iilor ce le-au dat na tere. Socrate nu-i d dea nici o aten ie. competitivitatea. Atunci. din a doua .. sup rat . So ia sa. nici ini iativa individului i ac ioneaz ca ni te tendin e mai mult sau mai pu in stabile în evolu ia fenomenelor economice.Dragii mei. Care îns din nenum ratele fenomene economice ar putea s ne serveasc drept poart prin care am p trunde mai u or în universul economic? Banii. atît obiective. legea înclina iei spre economii etc. Întrucît tiin a economic studiaz ni te realit i. pre ul. legea ofertei. nu a avut noroc de un b rbat care s-o ajute la gospod rie. mai fundamentale. între ele existînd atît rela ii de cauz i efect. Ämodelat" sau condi ionat de anumite predispozi ii psihologice stabile ale oamenilor de a proceda într-un fel sau altul (legea înclina iei spre economii. în unele cazuri. dintre categoriile economice. Legile economice sînt ni te no iuni mai pu in numeroase. de parc i-a continuat un gînd mai vechi. legea economic este expresia comportamentului indivizilor. legile economice îi orienteaz pe ace tia spre g sirea solu iilor optimale. cît i de interdependen . a-i impune pe agen ii economici s procedeze într-un fel sau altul. Din prima categorie fac parte acele legi care au un Äsuport" natural. Toate acestea sînt rînduite într-un anumit mod. con inutul i semnifica ia categoriilor economice nu po i în elege realit ile economice. Ca un adev rat în elept. Socrate formulase una din primele defini ii ale legilor naturale. De îndat ce Socrate a p it pragul. a Äterminologiei economice". capitalul.. despre legile economice Intr-o zi filozoful grec Socrate se plimba cu discipolii s i prin parc. pia a. productivitatea.

dar i de lumina soarelui. adic satisfacerea unei nevoi genereaz necesitatea satisfacerii altor nevoi.) cu nevoile unui individ din Antichitate sau chiar din Evul Mediu. umane. impulsul tuturor activit ilor umane. b) nevoi sociale. i întreaga societate) este obligat s desf oare în permanen diferite activit i economice. în cazul activit ilor economice. de a se manifesta ca personalitate. de apa m rii. ma in . iar în vîrful acesteia nevoile spirituale. social i spiritual). Astfel. nevoia de dragoste. S începem. financiare. în partea de jos a piramidei sînt situate nevoile cele mai elementare. dup destina ia acestora. acestea sînt resursele economice.studii. Legea cre terii nevoilor umane Nevoile umane sînt nelimitate ca num r. mare. sociale i culturale. Sociologul american A. de protec ie. nevoia de a se informa). Drept criteriu al ierarhiz rii este luat principiul calit ii nevoilor. a adar. de haine. sînt complementare. evolu ia nevoilor. vil . c) nevoi spiritual-psihologice (nevoia de a se instrui. este suficient s compar m nevoile unui om contemporan (calculator. acest proces obiectiv constituie con inutul unei legi speciale.deoarece de aici porne te via a economic . de îmbr c minte. în sensul c unele nevoi apar i se dezvolt în detrimentul altora. Omul are nevoie de hran i locuin . de la simplu la compus. individul (ca. a oric rui progres. ni te necesit i obiective (sau subiective) ale indivizilor i societ ii de a poseda i a folosi anumite bunuri. numit legea cre terii nevoilor umane. în form grafic . c r i etc. . televizor. politice. informa ionale i tehnologice atrase i utilizate pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii nevoilor umane. Sporirea necontenit a num rului i calit ii nevoilor umane i preocuparea permanent a omului de a le satisface constituie motiva ia principal a oric rei activit i umane. de altfel. s foloseasc anumite resurse. cu nevoile. distrac ii. nevoile fiziologice. în aceast ordine de idei. Clasificate dup gradul de complexitate. pe care le înlocuiesc. ap ) i b) superioare (complexe) . el trebuie s valorifice. religioase. acestea fiind premisele ini iale ale oric rei activit i umane. nevoile pot fi: a) de baz sau inferioare (hran . Diversitatea enorm a nevoilor a impus clasificarea (gruparea) acestora dup mai multe criterii. de dragoste etc. num rul lor crescînd f r încetare o dat cu dezvoltarea societ ii. în procesul desf ur rii acestor activit i. Maslow propune ca nevoile umane s fie sistematizate i ierarhizate sub forma unei piramide. prin participarea la via a social . Piramida lui Maslow are i misiunea de a reconstitui. haine. Raritatea resurselor economice în scopul satisfacerii nevoilor sale. Nevoile umane sînt ni te cerin e. aspira iile oamenilor. a se autodes -vîr i. de locuin etc. cum ar fi nevoia de a crea. care pot fi satisf cute prin comunicare. cuno tin e. determinat de nivelul dezvolt rii economice i culturale a societ ii.de hran . sînt concurente. nevoile pot fi divizate în trei mari categorii: a) nevoi fiziologice (sau natural-biologice) . Tr s tura principal a nevoilor const în caracterul lor nelimitat. Ce reprezint ele? Resursele economice constituie totalitatea elementelor naturale. ziare. în func ie de caracterul tridimensional al existen ei umane (biologic. telefon mobil. Nevoile constituie motorul. întrucît num rul nevoilor cre te întruna o dat cu dezvoltarea societ ii.

nevoile. cît i de întreprinderi i de administra iile publice locale i centrale. d) resurse informa ionale. în cazul unui individ. calificare. Este evident c în marea majoritate a cazurilor necesit ile dep esc cu mult veniturile. apare o neconcordan . întreprinderile i statul. b) resurse naturale (fondul funciar. de care dispune popula ia.). R . de nevoie. cît i dup structur . Sînt limitate resursele de ap i sol. inclusiv gazele naturale. o tensiune între nevoile care cresc întruna i resursele (bunurile economice) care sînt limitate i rare. precum i sisteme de transport). cresc f r încetare. altele sînt produse. s ia deciziile cuvenite i s ac ioneze. calitativ i structural .resursele). 2. Tr s tura fundamental a resurselor economice const în caracterul lor limitat. construc ii. Adic întotdeauna N > R (N . ajungem la concluzia c în activitatea sa economic omenirea se confrunt în permanen cu faptul c nevoile umane. Problema alegerii resurselor i a utiliz rii eficiente a acestora constituie problema fundamental a economiei. Cu alte cuvinte. minereul de fier. Raritatea resurselor condi ioneaz i raritatea (altfel spus. volumul. b) resurse financiare.num r. care permit agen ilor economici s cunoasc realitatea. structura i intensitatea nevoilor umane. pe cînd resursele economice r mîn a fi relativ limitate. de voie. p durile. iar într-un viitor previzibil unele din ele ar putea s dispar cu totul. Resurse derivate (acumulate. create de om): a) resurse materiale (capitalul tehnic sub form de ma ini. apele. utilaje. atît dup volum. Unele sînt luate direct de la natur (resurse primare). caracterul limitat) bunurilor economice produse de societate. Clasificarea resurselor economice în grupuri mai mult sau mai pu in omogene se poate face în felul urm tor: 1. De i o dat cu dezvoltarea societ ii cantitatea de resurse atrase în activitatea economic a crescut neîncetat i continu s creasc . O dat cu cre terea nevoilor umane. z c mintele minerale). Problema alegerii i utiliz rii eficiente a resurselor ± problema fundamental a economiei Pornind de la cele expuse mai sus.Resursele economice sînt folosite atît de persoanele fizice. numit legea rarit ii resurselor sau pur i simplu legea rarit ii. experien tiin ific . Astfel. . c) resurse inova ionale (cuno tin e. Resurse primare (create de natur ): a) resurse umane (popula ia din punct de vedere cantitativ.). tehnologii). c rbunele etc. experien etc. în activitatea economic este atras o cantitate tot mai mare i mai divers de resurse. acumulate i p strate de oameni (resurse derivate). tensiunea dintre nevoi i resurse pune în fa a fiec rui individ în parte i a omenirii în întregime problema alegerii: alegerea acelor combina ii i variante de folosire a resurselor care ar permite satisfacerea unui num r cît mai mare de nevoi cu un num r cît mai mic de resurse. raritatea r mîne a fi un fenomen general i absolut (cel pu in pe planeta P mînt). 2. în asemenea condi ii. resursele de aer i soare etc. Resursele economice constituie cea de a doua premis a oric rei activit i umane. Ele sînt extrem de numeroase i de variate. structura i calitatea resurselor economice evolueaz mai încet decît volumul. petrolul. ecartul dintre nevoi i resurse se exprim prin raportul dintre bunurile pe care i-ar dori s le consume (nevoile) i venitul de care dispune (resursele). Acest raport dintre resurse i nevoile umane constituie con inutul unei alte legi economice. Devin tot mai rare resursele neregenerabile (z c mintele minerale.

iar resursele limitate. variante pe care le sacrific . cît. Alegerea a Äceva" se face nu numai în cazul producerii unui bun. individul. Apropo. Costul de oportunitate (sau cost alternativ. 1) ÄCe i cît s se produc ?" R spunzînd la aceast întrebare. despre alegere Un cunoscut \m\ m rturise te c este preocupat în permanen de dou griji majore: 7) Cum s ob in mai multe produse alimentare ? i 2) Cum s sl beasc ? Ce.. la care se renun atunci and se face o alegere oarecare. adic resursele sînt relativ limitate în cazul persoanelor fizice (veniturile). Luarea în calcul a costului de oportunitate îi permite întreprinz torului s se orienteze spre afacerea . în cazul oric rei decizii economice. în prim-plan se pune tot mai insistent problema alegerii. cît. renun la alte variante pe care le consider mai pu in acceptabile. în mod firesc. iar pe de alt parte s-a extins sim itor Äaria nevoilor". este de 2500 de dolari pe an. 3) ÄPentru cine s se produc ?" R spunsul la aceast întrebare presupune alegerea acelor categorii ale popula iei. De exemplu. Tîn rul a ales studiile universitare. omenirea este obligat s caute i s g seasc acele forme de organizare a activit ii economice care ar permite folosirea cît mai ra ional . dup terminarea liceului. Nordhaus. cît mai eficient a resurselor disponibile.. înainte de a declan a o activitate economic oarecare. îi Äîndeamn " s fac o alegere în conformitate cu principiul optimalit ii. cum i pentru cine? Deoarece omenirea nu poate produce toate bunurile pe care i le dore te. adic costul celei mai bune anse sacrificate. acelor institu ii pentru care se vor produce bunurile propuse. al alegerii) reprezint valoarea celei mai bune dintre ansele sacrificate. Anume aceste întreb ri canalizeaz ac iunile agen ilor economici în albia ra ionalului i eficien ei. Cea mai bun variant la care se renun este costul alegerii sau costul de oportunitate. Tudor are posibilitatea s aleag între continuarea studiilor i trei oferte de munc cu salarii de 1500. americanii P. adic a instrumentelor. cît i statul. utilajului i tehnologiilor de fabrica ie. materialelor. produc torul trebuie s decid ce bunuri (din multiplele variante existente) i în ce cantit i ar putea fi produse inînd cont de resursele de care dispune la momentul dat. Iat de ce problema alegerii se impune la orice nivel al activit ii economice. 2) ÄCum s se produc ?" i aceast întrebare cere alegerea resurselor ce vor fi utilizate. cum i pentru cine s produc .întrucît nevoile sînt nelimitate. în cazul societ ii în întregime (resursele naturale i umane). întrucît resursele naturale devin tot mai limitate. deoarece atunci cînd se ia o decizie i se prefer o op iune sînt sacrificate celelalte. Costul de oportunitate F cînd o alegere în favoarea unei variante oarecare. Dup cum remarc laurea ii Premiului Nobel. iat de ce oricine produce trebuie s r spund oricînd la cele trei întreb ri vitale pentru economie. adic o alegere ce ar permite economisirea i folosirea cît mai eficient a resurselor rare. Samuelson i W. înseamn c renun i automat la Äaltceva". Alegerea sau deciziile au un anumit cost. sînt pu i în situa ia de a r spunde mai întîi la trei întreb ri principale: ce. Raritatea resurselor are un caracter universal. Äraritatea i eficien a sînt temele îngem nate ale teoriei economice". atunci cînd alegi Äceva". în cazul întreprinderilor (resursele financiare i materiale). ci i atunci cînd se vînd i se cump r bunurile deja produse. în cazul dat costul de oportunitate. Costul de oportunitate compar cea mai mare Äpierdere" dintre variantele sacrificate cu Äd tigul" alegerii f cute. 2000 i 2500 de dolari pe an. atît indivizii i întreprinderile. pe de o parte.

este o variant imposibil pe termen scurt. S presupunem c un fermier.care i-ar aduce cel mai mare profit. pornindu-se de la utilizarea unui anumit volum de resurse economice disponibile (financiare. militare etc.2. curba AD deplasîndu-se spre dreapta. curba posibilit ilor de produc ie poate fi aplicat nu doar în cazul menajelor i întreprinderilor. fermierul ar ob ine fie 20 de tone de porumb. De exemplu. reparti ia. pentru a avea mai mult porumb. numit curba (sau frontiera) posibilit ilor de produc ie. De regul . Figura 2. avînd în proprietate 5 ha de p mînt. are posibilitatea s cultive pe aceast suprafa una sau dou culturi: porumb i/sau secar .). Cantitatea de porumb (X) pe care o poate ob ine este m surat de-a lungul axei verticale din Figura 2. Resursele fiind limitate oricînd i oriunde. reluate într-o anumit succesiune fireasc . ActtVitatea economic este principala form a activit ii umane i const în atragerea i folosirea resurselor economice rare pentru a produce bunurile necesare satisfacerii nevoilor umane. Acest lucru îl reflect orice punct aflat în stînga curbei AD.2. societatea este obligat s aleag în permanen între o cre tere a consumului i o diminuare a investi iilor sau o sporire a investi iilor in detrimentul consumului. în cadrul c reia . Curba posibilit ilor de produc ie permite. Astfel. compararea poten ialului economic al diferitelor ri (Figura 2. întreprinderi). religioase. în scopul ob inerii bunurilor materiale i a serviciilor. aceste patru faze mai sînt denumite Ädomenii" sau Äsfere ale activit ii economice". consumul.A. ci i la nivelul întregii economii i chiar în compara iile între ri. schimbul. Punctul E indic faptul c fermierul nu i-a utilizat toate posibilit ile de produc ie. Acest instrument permite identificarea diferitelor variante de produc ie a dou bunuri economice. El are îns posibilitatea s aleag varianta optim . Activitatea economic . Schimbul (sau circula ia) este o alt component (faz ) a activit ii economice.i satisface nevoile sale complexe i mereu crescînde. care ar corespunde unei cantit i de bunuri mai mari. cultivînd ambele culturi.B). umane etc. 3. în unele cazuri. Curba posibilit ilor de produc ie Dac ar cultiva doar o singur cultur . economice. Din contra. acest cost permite de a determina limita pîn la care ar fi rentabil sporirea volumului produc iei sau modernizarea întreprinderii. el ar putea ob ine într-un an 16 tone de porumb i circa 4 tone de secar . Activitatea economic se compune din patru faze. deoarece resursele disponibile nu sînt suficiente pentru a m ri i cantitatea de porumb. i cea de secar . Produc ia constituie totalitatea eforturilor i opera iunilor umane de combinare a factorilor de produc ie în cadrul diferitelor unit i de produc ie (de exemplu. tehnica agricol necesar i o sum anumit de bani. în tiin a economic este folosit un instrument (o reprezentare grafic ). cum ar fi cele politice. culturale.2. întreprinz torul nu va purcede la modernizarea întreprinderii sau la extinderea produc iei pe aceea i temelie. materiale. iar cantitatea de secar (Y) . Oricum. sau 10 tone de porumb i 7 tone de secar etc. fie 10 tone de secar . faze care sînt: produc ia. tiin ifice. de asemenea. punctul F. în urma cre terii investi iilor (inclusiv pe seama consumului) societatea î i m re te posibilit ile de produc ie. Alegerea i curba posibilit ilor de produc ie în scopul cercet rii posibilit ilor alternative de producere.de-a lungul axei orizontale.forma principal a activit ii umane t Pentru a. Totodat . Fiecare punct de pe curba posibilit ilor de produc ie (curba AD) indic diferitele combina ii posibile între aceste dou bunuri. omul este motivat s desf oare cele mai diverse activit i. fermierul trebuie s renun e la o parte de secar . C ci dac banii cheltui i în alte afaceri ar aduce cî tiguri mai mari.

pescuitul. comerciale. care sînt grupate în 4 sectoare de activitate. reparti ia se înf ptuie te sub forma distribuirii i redistribuirii veniturilor (salarii. silvicultura. de asigurare. Tabelul 2.industria prelucr toare. f r a se mic ora îns cantitatea bunurilor produse. . bancare. de depozitare i de p strare. de transport. de instruire. taxe) între agen ii economici i între membrii societ ii. construc iile. Consumul poate fi intermediar (productiv) sau final. industria extractiv . procesul economic se desf oar în urm toarele sectoare de activitate: . sînt schimbate cu alte bunuri (trocul) sau sînt trecute de la o persoan la alta prin actul de vînzare-cump rare. O dat cu dezvoltarea societ ii.7. . num rul popula iei ocupate în primele dou sectoare scade. în acela i timp. const în folosirea. Tendin a ce se contureaz clar în tabelul de mai jos în privin a modific rii structurii popula iei ocupate ne avertizeaz c din acest punct de vedere în economia Republicii Moldova pe viitor vor avea loc schimb ri importante. în economiile moderne. utilizarea bunurilor i satisfacerea nevoilor. Reparti ia este o activitate prin intermediul c reia bunurile produse sînt distribuite participan ilor la procesul de produc ie. din care fac parte agricultura. culturale. Consumul. profituri. ara care ne ofer datele cele mai complete în aceast privin (Tabelul 2. comer etc. industrie. El include informatica i noile tehnologii i se mai nume te Äsectorul serviciilor intelectuale". sectorul primar a permis evolu ia sectoarelor secundar i ter iar. impozite. ca mai apoi între toate sectoarele s se stabileasc o interdependen mereu crescînd .sectorul cuaternar sau al informa iilor este un sector nou. Ini ial.sectorul ter iar.sectorul primar. de comunica ii i de telecomunica ii. care este scopul final al oric rei activit i economice.bunurile produse sînt depozitate i p strate. de transport. Agen ii economici . format din ramurile ce presteaz diferite servicii: medicale. în lumea modern . care s-a desprins de cel ter iar doar cu cîteva decenii în urm . sectoare ce se disting prin anumite modalit i predominante de creare a bunurilor economice. Activitatea economic se desf oar în cadrul ramurilor economiei na ionale (agricultur . Repartizarea popula iei ocupate în cele trei sectoare (în % din total) în SUA i în Republica Moldova "^---^s ect or ul anul ^^~~-1 II III SUA 1820 73 12 15 1850 65 18 18 1900 37 29 34 1950 12 35 58 1977 4 29 67 2000 2 18 80 Republica Moldova 1991 34 30 36 2005 37 13 50 4. Vom ilustra aceast tendin general pe exemplul SUA. Schimbul bunurilor se efectueaz prin intermediul unor servicii precum cele comerciale. cre te ponderea celor ocupa i în sectorul serviciilor i al informa iilor.1).). rile mai dezvoltate au indicat dintotdeauna calea ce urmeaz a fi parcurs de rile mai pu in avantajate din punct de vedere economic.sectorul secundar . .

dar i societ ile de a i gur ri) au ca activitate de baz colectarea economiilor i transformare. educa ia. al serviciilor. resursele. Toate aceste elemente sînt unite. de cei care produc. asigurarea securit ii personale ap rarea propriet ii. doui func ii: redistribuirea veniturilor acumulate prin intermediul impozite lor i taxelor i prestarea de servicii nemarfare. fazele activit ii economice. informa ional). nivelul de dezvoltare a tiin ei i gradul de instruire al popula iei (sclavagist. CARACTERISTICA GENERAL A ECONOMIEI DE PIA . Scopul activit ii întreprinderilor este ob inerea profitului. Agen ii economici sînt grupa i în cinci categorii. prin intermediul creditelor. în investi ii.în paragrafele de mai sus am analizat cîteva elemente-cheie ale activit ii economice. 2) Scopul urm rit de cei care organizeaz o activitate economic oarecare. neschimbate. . 3) Modul de stabilire a rela iilor dintre participan ii la activitatea economic . mai cu seam în rile cu un nivel de dezvoltare mai modest. Pe parcursul istoriei. dar menajele desf oar i opera iuni de produc ie casnic . de exemplu. Orice activitate economic porne te de la menaje (numite i gospod rii). în fond. capital. Institu iile financiare (în principal b ncile. de organizare a procesului de produc ie i de trecere a bunurilor create de la produc tor la consumator. industrial. terenuri de p mînt) i primesc în schimb venituri. reprezentan ii tuturor doctrinelor economice au lansat diferite propuneri cu privire la criteriile care trebuie sa stea la temelia tipologiz rii modalit ilor distincte de organizare a activit ii economice. întreprinderile. în folosul întregii soci et i: ocrotirea s n t ii. i anume: nevoile. S-au propus. Participan ii la via a economic sau persoanele fizice i juridice care îndeplinesc anumite func ii speciale în activitatea economic se numesc agen i economici. III. Administra iile publice (centrale i locale) îndeplinesc. i anume: menaj el e. nemarfar . distribuie. principalele interdependen e dintre elementele sistemului economic existent r mîneau. mai specific. feudal. Func ia principal a acestora este consumul. Sistemele economice se deosebesc unul de altul dup urm toarele criterii: 1) Forma predominant a propriet ii asupra resurselor i rezultatelor actului de producere. construirea drumurilor. Totu i ceea ce era mai esen ial. institu iile financiare. Sistemele economice ideale . Statul contemporan îndepline te i o a treia func ie cea de producere. restul lumii. agrar. pe care le folosesc pentru procurarea bunurilor de consum sau pentru formarea de economii. administra ia public . dezvoltarea culturii. în cazul dat. INSTITU IILE ECONOMICE 1. acestora. schimb i consum bunurile economice. Menajele ofer societ ii resursele necesare organiz rii activit ii economice (for de munc . întreprinderile (firmele) au ca func ie de baz producerea bunurile materiale i a serviciilor m rfare destinate schimbului sau vînz rii-cum par rii. alegerea. care pot fi reprezentate de o persoan aparte sau o familie. 4) Caracterul motiv rii atingerii unor performan e mai înalte. protejarea mediului ambiant. Ce este sistemul economic? Sistemul economic reprezint o modalitate specifica de utilizare a resurselor economice rare. atît elementele de baz ale activit ii economice. pentru un anumit interval de timp. Äînchegate" de participan ii la activitatea economic . întreprinderile publice îndeplinesc acelea i func ii i urm resc acelea i obiective ca i întreprinderile private. cît i formele concrete de organizare a acesteia s-au modificat f r încetare. Pe parcursul ultimelor secole. adic forma predominant de creare a avu iei (sistemul economic primitiv. drept criterii de baz : ramura principal a economiei.

Clasificate dup acest criteriu. feudal. sistemul economiei naturale (sau tradi ional). cu o eficien foarte redus . între produc ie i consum. în care bunurile chiar de la bun început sînt produse pentru vînzare. func ioneaz ca economii de schimb. în felul acesta. 3. i economia de comand -. economia natural a existat pe parcursul a zeci i sute de mii de ani. în acest sistem economic proprietatea era comun .i economia de pia . Asia i America Latin . for at. Sistemul economiei naturale Economia natural reprezint o form de organizare a activit ii economice. adic apari ia i impunerea monedei în calitate de instrument de intermediere a schimburilor economice i de apreciere a valorii (a pre ului) bunurilor destinate vînz rii-cump r rii. dar capabile s produc bunurile necesare pentru satisfacerea celor mai elementare nevoi. spontan. sistemul economic de comand (sau centralizat). Predomina munca manual . sistemul economiei de pia . adic specializarea agen ilor economici în confec ionarea unor bunuri destinate schimbului sau vîn-z rii. ca loc unde se face schimbul sau vînzarea-cump rarea. este atestat înc din Antichitate. Economia de comand (numit i Äeconomia socialist " sau Äplanificat ") are drept tr s tur definitorie faptul c statul. care au succedat economiei naturale . celelalte dou sisteme economice. colectiv .industrial). preponderent izolate unele de altele. Au existat anumite condi ii care au generat trecerea treptat la economia de schimb. 3) Apari ia pie ei ca loc de întîlnire a produc torilor i vînz torilor. capitalist. în prezent. 2. Acest fapt a condi ionat transformarea ei treptat într-o economie produc toare de m rfuri. Alc tuit din celule economice universale (gospod rii individuale sau tribale). economia natural mai exist ca un sector aparte doar în rile cele mai slab dezvoltate din Africa. nevoile fiind satisf cute f r a se apela la schimb. de c tre un centru administrativ. ca un sector dominant în economia multor ri. Acestea sînt: 1) Diviziunea social a muncii. Ast zi socialismul ca sistem economic a disp rut cu totul. adic apar inea în egal m sur tuturor membrilor comunit ii. Transformarea economiei naturale în economie de schimb La un anumit nivel al dezvolt rii sale. independent sau în mod autoritar. socialist). numit i criteriul Ätipului de economie". dar i în unele regiuni muntoase sau izolate din Europa. drept criteriu de baz al clasific rii sistemelor economice este folosit modul de stabilire a leg turilor între agen ii economici. modul de producere a bunurilor materiale i caracterul rela iilor dintre participan ii la acest proces (modul de produc ie primitiv. economia natural a devenit o frîn în calea progresului economic. Scopul activit ii economice era supravie uirea comunit ii. adic pe dreptul de a folosi resursele disponibile i rezultatele muncii dup bunul-plac. numite Ämarf ". Leg turile dintre participan ii la activitatea economic se pot stabili în mod liber. Economia de comand Acest sistem economic a existat între anii 1917-1991 în fosta Uniune Sovietic . în care bunurile produse sînt destinate autoconsumului.într-un ir de ri din Europa Central i din Asia. inclusiv în China. în calitatea sa de unic proprietar al principalelor . iar dup cel de al doilea r zboi mondial . sclavagist. 2) Autonomia i independen a economic a agen ilor economici. bazat pe proprietatea privat . sub alte forme. în tiin a economic contemporan . sub denumirea de Äsocialism". Economia de comand îns . exist urm toarele sisteme economice: 1. Economia natural este un sistem economic închis. numit Äeconomie de schimb". 4) Monetizarea economiei.

mai exact maximizarea acestuia. Anume de aceea socialismul a dat faliment chiar i în Rusia.) 3) Centrul activit ii economice i principalul regulator al acesteia este pia a concuren ial . (ÄL sa i s se fac lucrurile. Scopul organiz rii activit ii economice era simplu: îndeplinirea obiectivelor fixate de c tre organele centrale de stat. de inovare i de perfec ionare. în urma . Tot organele superioare vor determina propor iile i felul repartiz rii veniturilor etc. Apropo. l sa i s treac m rfurile. Prevederile acestuia erau obligatorii pentru to i agen ii economici. spune un cunoscut proverb francez. ara cea mai bogat în resurse naturale din lume. iar mai apoi o pia cu o concuren dirijat i cu o implicare mereu crescînd a statului în activitatea economic . pia a determin asortimentul.iat temelia libert ii". Libertatea economic a individului se bazeaz pe un principiu formulat înc pe la mijlocul secolului al XVIII-lea de c tre fiziocra ii francezi: ÄLaissezfaire. ÄCentrul" va indica asortimentul i cantitatea bunurilor ce urmeaz a fi produse. precum i responsabilitatea personal pentru activitatea desf urat . 5) Pre urile la marea majoritate a bunurilor materiale i serviciilor se formeaz liber. fapt care îi ine pe întreprinz tori într-o stare permanent de c utare. 4) Scopul nemijlocit care se afl la baza organiz rii activit ii economice este profitul. Evident. pe parcursul secolelor.. De i sistemul economiei de pia s-a modificat întruna.S presupunem c în anul 1970. cît i schimbul i reparti ia bunurilor i serviciilor. Tr s turile definitorii ale sistemului economic de pia Aceste tr s turi sînt: 1) Preponderen a propriet ii private. prin intermediul planului. Ei i? întreprinderea va func iona normal! Fiindc directorul nu va rezolva nici o problem eh de cit principial . activitatea economic se desf oar . Iar dac va mai fi i loial unicului partid aflat mereu la putere va fi recompensat cu tot felui de decora ii i distinc ii de stat. acest sistem i-a p strat. calitatea i cantitatea bunului ce urmeaz a fi produs.. o economie de schimb evoluat . f r a avea fric c întreprinderea va falimenta vreodat . Profitul este for a motrice a activit ii economice. precum i cump r torii produc iei fabricate. în economiile de comand lipse te libertatea de alegere a produc torului i consumatorului. tr s turile sale cele mai importante. laissez-passer. Tot de c tre instan ele superioare se stabileau pre urile i salariile. 2. Prin mecanismul cererii i ofertei. Economia de pia contemporan i modelele sale Economia de pia constituie o treapt superioar a economiei de schimb. directorul se va men ine mult i bine în post. în general. Pe pia se stabilesc leg turile între agen ii economici.resurse economice. gestioneaz de unul singur atît produc ia. avînd la început drept elementche-ie o pia cu o concuren liber . este. altfel spus. în economiile de tip socialist toate activit ile economice erau reglementate în mod centralizat. de lupt cu concuren ii. ca tr s tur principal a economiei de pia . care asigur libertatea economic a persoanei. va nominaliza furnizorii ce vor aproviziona întreprinderea cu utilaje. pe baza propriet ii private.. în calitate de director a fost numit o persoan care nu are nici un fel de cuno tin e i deprinderi manageriale. De i este asigurat pluralismul formelor de proprietate.. ea func ioneaz în baza alegerii i interesului personal al fiec rui individ. care î i asum toate riscurile. Toate deciziile economi-co-financiare sînt luate în mod nemijlocit de c tre agen ii economici. lumea merge de la sine". electricitate. M rimea profitului ce poate fi ob inut este nelimitat .. în fruntea unei mari întreprinderi industriale din Chi in u. ÄProprietatea privat . o economie organizat i gestionat în acest chip nu poate fi eficient . materie prim etc. le monde va de lui meme". despre sistemul socialist . 2) Economia este decentralizat .

prin bugetul de stat. inclusiv a salariilor. în Europa Occidental cel mai r spîndit este modelul economiei so-ile de pia . fapt ce conduce la diferen ierea acestora. care are ca ri de referin Germania. o afacere personal i nu o grij a statului. Ea stabile te m rimea pre urilor. Tr s tura caracteristic a acestui model const în îmbinarea organic a exigen elor pie ei cu . inclusiv a salariilor. acesta mai este numit pur i simplu modelul german. se întîlne te în principal în SUA. în stare pur . suedez. în via a real aceste sisteme. sisteme ideale. c) instrumentele predominante ale implic rii statului în activitatea economic (prin planificare.). Economiile contemporane sînt economii mixte. în economiile contemporane predomin elementele proprii economiei de pia . Astfel. Statul elaboreaz cadrul legal i vegheaz respectarea cu stricte e a acestuia. dar genereaz o diferen iere social f r precedent. Astfel. mai curînd o abstrac ie tiin ific . dar în propor ii diferite elementele definitorii ale economiei de pia cu implicarea statului în economie . omaj) este. Economia mixt (sau sistemul economic mixt) constituie o îmbinare organic . în orice sistem mixt anumite elemente de baz r mîn a fi preponderente. prin moned etc. în via a real exist o mul ime de modele concrete ale economiei de pia i orice economie na ional poate fi încadrat într-un model sau altul. în propor ii diferite. renan (de tip european). o îmbinare a mecanismelor de diferen iere de avere cu asigurarea anumitor garan ii sociale. Belgia. japonez. chinez. Nivelul impozitelor este sc zut. în care se îmbin . în modelul neoamerican securitatea social (riscurile în caz de boal . Tipul anglo-saxon de pia este foarte eficient din punct de vedere economic. O tr s tur caracteristic a modelului neoamerican este o diferen iere enorm a averilor. Economia mixt ca sistem real al economiei de pia contemporane Cele trei sisteme economice analizate mai sus sînt ni te sisteme teoretice. Pia a joac aici rolul determinant în reglementarea vie ii economice. un conduc tor al unei firme poate avea un salariu de peste o sut de ori mai mare decît salariul unui simplu func ionar al acesteia. 6) Agen ii economici se afl într-o stare de concuren permanent . b) ponderea sectorului public în structura propriet ii i a PIB-ului. numit uneori i tipul anglo-saxon de economie de pia . Modelul neoamerican. a elementelor sistemului economiei de plat cu Implicarea statului în economie. german. i înc ceva. alte ri. a micilor întreprinderi cu marile corpora ii.negocierilor dintre vînz tori i cump r tori. Principalele modele ale economiei mixte Cele mai cunoscute modele ale economiei mixte sînt: neoamerican (an-glo-saxon).în mod organic. o îmbinare a sectorului privat cu sectorul de stat. în unele cazuri. în fond. Austria i Olanda. Modelele economiei mixte ap rute dup cel de al doilea r zboi mondial sînt numeroase i se deosebesc mult unele de altele. Implicarea direct a statului în activitatea economic este neglijabil . a mecanismelor pie ei cu reglementarea public . Acest model se caracterizeaz printr-un nivel înalt al diferen ierii sociale i printr-o pondere redus a sectorului de stat în economie. nu au existat niciodat . d) locul pie ei în societate.tr s tur caracteristic alt dat doar economiilor de comand . Dup regulile pie ei func ioneaz i sistemul de înv mînt (preponderent privat). Canada. Marea Britanic. la înl turarea din competi ie a celor slabi i ineficien i. în cadrul modelului european se mai disting modelele: francez. El încurajeaz concuren a i dezvoltarea businessului. Criteriile de diferen iere a acestora sînt: a) m sura interven iei statului în via a economic .

înv mînt etc. în Suedia.) este gratuit . era considerat. care influen eaz procesul de formare a pre urilor. creînd astfel o baz social larg pentru regimul politic existent. sînt. mai bine de jum tate din care este utilizat apoi în scopuri sociale. statul acumuleaz în mîinile sale pîn la 60-65% din tot produsul intern brut. sus inute de c tre stat i aflate într-o competi ie puternic între ele. a gospod riilor de fermieri. desigur). O alt tr s tur a acestui model const în îmbinarea mecanismelor pie ei cu un sistem special de planificare indicativ . are loc o apropiere între modelele de economie mixt existente. ne vom opri asupra modelului japonez. O dat cu aprofundarea fenomenelor integra ioniste în spa iul unic al Uniunii Europene. Modelul nordic al economiei de pia . care sînt organisme permanente de negociere cu institu iile statale. ap rut i el dup cel de al doilea r zboi mondial. în sectorul public se creeaz circa 30-35% din volumul produc iei industriale. în asigurarea unei anumite echit i sociale un rol deosebit îl joac confedera iile patronale i confedera iile muncitore ti. ridicîndu-se pîn la 25-30% din PIB. în modelul german. spre deosebire de cel american. M rimea salariului este determinat nu numai de condi iile pie ei (cererea i oferta for ei de munc ). par ial Italia) se distinge printr-o pronun at tent dirijist . Clasa mijlocie este numeroas . ap rut în cea mai mare m sur în urma mai multor valuri de na ionalizare a întreprinderilor private. în fond. Instrumentul principal de implicare a statului în via a economic este programarea economic . Finlanda. Stabilind o rat înalt a impozitelor. apoi a produselor electronice i a computerelor. ca form principal a implic rii statului în activitatea economic . cum ar fi: nivelul preg tirii profesionale. constituind peste 75% din num rul total al popula iei. O tr s tur deosebit a modelului japonez const în faptul c nivelul salariului r mîne mereu în urma cre terii productivit ii muncii. în modelul german. Sectorul de stat joac un rol însemnat. atît cel mediu. Norvegia. numit. asisten a medical i înv mîntul. Statul. numit i Äpaterna-list".a ii sociale sînt înalte. Un rol deosebit în modelul german este acordat sistemului bancar. ci i de al i factori. Ämodelul suedez" (Suedia. în ceea ce prive te modelele de economie caracteristice pentru alte continente. Spre deosebire de alte ri. în fine. Norvegia i Danemarca este puternic dezvoltat sectorul cooperatist. Anume statul a ini iat. fapt ce asigur ata amentul salaria ilor fa de firma respectiv . doar de pîn la 24 de ori. Ca prototip al unui model comun pentru toate rile-membre ale Uniunii Europene este folosit modelul german al economiei sociale de pia . Acest fapt permite reducerea permanent a costurilor i. între salariul unui ef de firm i func ionarii acesteia diferen a este relativ mic . vechimea în munc etc. Modelul francez sau etatist ( ar de referin . în general a celor din domeniile infrastructurii economiei. mai mult în glum .Fran a.. Sectorul de stat în economie este important. gratuite. Totodat . Pensiile i alte alo-. Acest model se caracterizeaz prin accentul pus pe asigurarea echit ii sociale i pe reducerea inegalit ii de avere. cît i cel superior. o .protec ia social a popula iei. Acest obiectiv se realizeaz printr-un mecanism special de redistribuire a veniturilor în folosul p turilor nevoia e. de regul . Statul are misiunea s asigure egalitatea de anse i s protejeze cet enii împotriva abuzurilor i nedrept ilor. apoi a sus inut pe toate c ile producerea tanchetelor i automobilelor. Acest model se caracterizeaz prin faptul c rolul decisiv în via a economic îl joac marile corpora ii. Cea mai mare parte a serviciilor (medicin . banca central beneficiind de o autonomie deplin i servind drept mecanism decisiv de reglementare a activit ii economice. sus ine pe toate c ile dezvoltarea întreprinderilor mici i mijlocii. Danemarca). Äcel de al doilea model socialist" (dup cel sovietic. Sectorul privat se îmbin cu un puternic sector public. ca urmare.

competitivitate sporit a m rfurilor japoneze pe pie ele interna ionale. în Japonia, cea mai mare parte a muncitorilor, care sînt angaja i pe via la o firm oarecare, este atras pe toate c ile la gestionarea firmelor, în fine, trebuie men ionat faptul c acceptarea de c tre speciali tii de cea mai înalt calificare a unor salarii mai joase decît în celelalte ri dezvoltate are la temelia sa un puternic sentiment de mîndrie na ional i de patriotism. Spre deosebire de Europa Occidental , dar mai ;u seam de Statele Unite, salariile efilor de corpora ii japoneze sînt doar de 17 ori mai mari decît salariile func ionarilor simpli, în fine, în Japonia clasa mijlocie este cea mai numeroas , constituind 85-90% din popula ia rii. 3. Revenirea fostelor ri socialiste la economia de pia Sistemul economiei de comand , a a cum a fost el conceput i realizat n fosta URSS i într-un ir de ri din Europa Central , s-a dovedit a fi ineficient. Pîn la urm , el a dat faliment. La începutul anilor 1990, 28 de ri din Europa i Asia au pornit pe calea transform rii economiilor socialiste (de comand sau planificate), demarînd procesul de revenire a acestora la economia de pia . Reformele principale realizate în perioada tranzi iei la economia de ria sînt: liberalizarea vie ii economice (liberalizarea pre urilor, liberalizarea comer ului exterior etc.) i privatizarea, adic transformarea în-:reprinderilor de stat în întreprinderi private. Tranzi ia are trei puncte de reper. Ea începe cu schimbarea puterii politice, regimurile totalitare fiind înlocuite cu parlamente i guverne democratice. La aceast prim etap are loc i liberalizarea vie ii economice. Tot în aceast perioad sînt elaborate legile i actele normative, care stau la temelia economiei de pia . La cea de a doua etap , mult mai îndelungat decît prima, accentul este pus pe înf ptuirea privatiz rii i pe crearea unui sector privat dominant în economie. Acest sector apare atît în urma transform rii propriet ii de stat în proprietate privat , cît i a constituirii noilor întreprinderi private din capul locului. în procesul privatiz rii au fost folosite trei metode, i anume: a) privatizarea prin vînzare; b) cump rarea întreprinderilor de stat de c tre salaria ii lor; c) privatizarea prin distribuirea gratuit a titlurilor de proprietate. Privatizarea prin vînzare s-a înf ptuit, în cea mai mare parte, în Ungaria, Estonia, Germania Democratic , în Rusia circa 55% din întreprinderi au fost privatizate prin metoda cump r rii acestora de c tre salaria ii lor. Cea de a treia metod - de distribuire a titlurilor de proprietate (bonuri patrimoniale, cupoane, vaucere) - a fost pe larg folosit în Cehia i Lituania. în Republica Moldova privatizarea s-a înf ptuit prin folosirea celor trei metode. La început a avut loc privatizarea în mas a întreprinderilor mici i mijlocii, precum i a apartamentelor de stat prin intermediul bonurilor patrimoniale. Restul întreprinderilor a fost privatizat prin vînzarea acestora întreprinz torilor autohtoni i str ini. La etapa a treia a tranzi iei continu restructurarea întreprinderilor i crearea institu iilor proprii economiei de pia - a institu iilor juridice, fiscale, creditare etc. Tot în aceast perioad este pus temelia unui nou sistem de protec ie social , unui model de echitate social , recunoscut de majoritatea popula iei. Pe baza respecializ rii i a exploat rii avantajelor comparative are loc integrarea echitabil i eficient a acestor ri în circuitul economic mondial. Schematic, transform rile i etapele tranzi iei pot fi reprezentate în felul urm tor: Pentru multe ri tranzi ia nu s-a terminat înc , consecin ele acesteia fiind preponderent negative (pe termen scurt). Astfel, în anul 2006, PIB-ul tuturor rilor din fosta URSS constituia doar circa 60% din PIB-ul anului 1990, iar în Republica Moldova ceva mai mult de 40%. Totu i i aceste ri au devenit ri cu economie de pia , care se dezvolt , în fond, dup acela i principiu ca i rile dezvoltate

din Europa i America de Nord. 4. Esen a i rolul institu iilor în dezvoltarea economic Institu iile i clasificarea lor tiin a economic contemporan acord o aten ie tot mai mare institu iilor, care joac un rol crescînd în via a societ ii. Ce reprezint deci institu iile economice? Institu iile economice smt ni te fenomene cu caracter stabil, care impun oamenilor un oarecare comportament obligatoriu. Institu iile au fost create pentru a stabili o anumit ordine în activitatea oamenilor. Institu iile pot fi formale (oficiale) i neformale (sau informale). Astfel, constitu ia unei ri, religia, legisla ia, proprietatea sînt institu ii formale, pe cînd tradi iile, obiceiurile, instinctele sînt institu ii neformale. Uneori institu iile sînt confundate cu organiza iile. De i în unele cazuri o organiza ie poate fi în acela i timp i institu ie, în linii generale îns între institu ii i organiza ii exist o diferen principial . Dac organiza ia reprezint un colectiv, un ansamblu de indivizi, institu ia constituie totalitatea legilor i regulilor care determin interac iunea între oameni. Instinctele pot fi o institu ie ce condi ioneaz comportamentul uman în anumite situa ii. Asocia ia ap r torilor limbii române este o simpl organiza ie, în acela i timp îns , biserica, firma, universitatea, -dicatele sînt i institu ii, i organiza ii. în general, toate institu iile modeleaz comportamentul uman în atingerea anumitor obiective economice. Institu iile informate Unele institu ii informale sînt proprii tuturor rilor i popoarelor. Acestea sînt: instinctele umane, în primul rînd instinctul paternit ii, curiozitatea, necesitatea de autoperfec ionare. Altele, cum ar fi tradi iile, obiceiurile, limba, coeziunea i unitatea na ional , ritualurile comunitare (nun ile, botezurile, înmormînt rile), sînt proprii doar unor popoare sau unui grup de popoare înrudite. în economia de pia , for a motrice a activit ii economice este maximizarea profitului. Dar nu numai c utarea profitului îi motiveaz pe oameni s fie activi. Unul din mobilele activit ii economice sînt i institu iile informale. Astfel, asemenea institu ii proprii moldovenilor cum ar fi imboldul Äde a fi în rînd cu lumea", Äde a nu se face de rîs" reglementeaz conduita omului i în via a economic , motivîndu-1 s ating un anumit Ästandard", recunoscut de majoritatea celor din jur. în general, tiin a economic contemporan a reu it s elaboreze ni te mecanisme care fac posibil Äm surarea" aportului fiec rei institu ii informale i formale la cre terea i dezvoltarea economic . Institu iile formale Printre cele mai cunoscute institu ii formale care au o influen , uneori decisiv , asupra dezvolt rii economice putem nominaliza statul, biserica, proprietatea, pia a. Religia. Exist un cunoscut paradox potrivit c ruia intensificarea activit ii religioase este înso it de o diminuare a performan elor economice; în acela i timp, tocmai religia se afl la originea celor mai multe din reu itele economice. Astfel, excep ionalele succese economice ob inute de Europa Occidental se datoreaz , în cea mai mare parte, reformei religioase înf ptuite în secolul al XVI-lea de c tre germanul Lu-ther i francezul Calvin. ÄReforma", interpretînd într-un mod original Biblia i mesajul lui Isus Hristos, a contribuit la încurajarea ve nicei dorin e a omului de a se pricopsi, de a aduna bog ii, punînd astfel temelia unei cre teri economice f r precedent. La întrebarea: ÄCare este cea mai pl cut ocupa ie a omului?", un cunoscut filozof din Grecia Antic a r spuns: Äîmbog irea". ÄReforma" reabiliteaz i justific aceast sete arz toare a omului de a se înavu i. Mai mult, Äpricopsirea" devine o fapt de toat lauda. Cu condi ia îns ca banii aduna i s nu fie irosi i în vînt, ci folosi i cu pricepere pentru l rgirea i modernizarea produc iei. Astfel, avu ia adunat de unele persoane alese de Cel de sus trebuie s contribuie la prosperitatea întregii societ i. Numai o astfel de utilizare a bog iei, spune religia reformat ,

este încuviin at de c tre Dumnezeu, care, asigurîndu-i omului de afaceri succesul economic, îi d de în eles c acesta, dup moarte, va nimeri direct în rai. Printr-o asemenea t lm cire a c r ilor sfinte, biserica protestant a încurajat un comportament favorabil activit ii economice, a stimulat dezvoltarea interesului personal i a spiritului antreprenorial. Proprietatea ca institu ie i rela ie economic fundamental Cu un secol i jum tate în urm , economistul francez Pierre Proudhon lanseaz ideea c Äproprietatea este un furt". O asemenea opinie nu era i nu este nici acum împ rt it de majoritatea economi tilor, care, referitor la originea propriet ii, sus in c ea ar proveni, în fond, din munca i economiile produc torilor. Totu i procesele de privatizare ce au loc în fostele ri socialiste demonstreaz c marile propriet i pot ap rea i prin jefuirea averii na ionale, deci i pe seama altora. Oricum, fie i par ial just , defini ia lui Proudhon a avut meritul de a scoate în eviden faptul c proprietatea este expresia anumitor rela ii dintre oameni, în sensul c o dat ce un bun apar ine unei persoane, el nu poate fi în acela i timp al alteia. Cu alte cuvinte, în opinia economistului francez, proprietatea urmeaz a fi studiat nu numai din punct de vedere juridic i filozofic, ci i economic. Din punct de vedere economic, proprietatea reprezint ansamblul rela iilor dintre oameni, în leg tur cu însu irea, posedarea resurselor utilizate în activitatea economic i a rezultatelor acestei activit i. Sensul juridic al no iunii de Äproprietate" se reduce la drepturile de proprietate: dreptul de posesie, adic dreptul de a st pîni bunul în interes propriu; dreptul de folosin ; dreptul de dispozi ie (adic dreptul de a înstr ina bunul, de a-1 consuma sau a-1 distruge); dreptul de a culege roadele acestui bun (dreptul de uzufruct). întrucît sensurile economic i juridic ale propriet ii merg mereu mî-n -n mîn , constat m c : II Proprietatea reprezint totalitatea raporturilor dintre membrii societ ii cu privire la însu irea bunurilor existente în societate, raporturi reglementate de acte juridice sau norme sociale. Fiind o rela ie, proprietatea se prezint sub forma unit ii i inter-condi ion rii elementelor sale de baz : obiectul i subiectul propriet ii. Obiectul propriet ii îl pot constitui bunurile materiale i imateriale (informa iile, de exemplu), atît sub forma resurselor economice, cît i a rezultatelor activit ii economice (un lot de p mînt, o cl dire, utilajul, automobilul, m rfurile produse etc.). Subiec ii propriet ii sînt posesorii obiectelor propriet ii i ei pot fi: a) persoanele fizice (indivizii, menajele); b) persoanele juridice, formate din grupurile socioprofesionale, care dau na tere formelor asociative de proprietate (cooperative, societ i comerciale); c) diferite organiza ii (na ionale sau interna ionale); d) statul. Pluralismul formelor de proprietate Din cele mai vechi timpuri, omenirea a cunoscut mai multe tipuri i forme de proprietate. Pluralismul formelor de proprietate este o tr s tur a oric rui sistem economic. Multiplele forme de proprietate sînt compatibile i nu se exclud una pe alta. Ele se afl într-un proces permanent de concuren . în lumea contemporan , coexist trei tipuri de proprietate (privat , public i mixt ), fiec rui tip revenindu-i mai multe forme. (Aici trebuie remarcat c adeseori no iunile de Ätip" i Äform " sînt folosite ca sinonime.) Iat deci care sînt tipurile i formele de proprietate în economia de pia : a) Proprietatea privat (sau particular ), care, în func ie de subiectul propriet ii, poate fi: individual , individual-asociativ , privat de familie, privat-asociativ . Proprietatea privat poate fi bazat pe munca individual sau pe munca salariat . b) Proprietatea public (numit uneori Äde stat"), care cunoa te asemenea forme ca: proprietatea

70-85% din PIBul rilor dezvoltate este creat în cadrul propriet ii private. apa. în sistemul economiei de pia locul central apar ine propriet ii private. c) Proprietatea mixt . Partea a 11-a MICROECONOMIE IV. într-o dubl ipostaz . apoi începe confec ionarea unui sau altui produs. Acesta. cu consumatorul. în special a primei p r i a acesteia . posedînd un num r limitat de resurse. Vom studia. anume cu cererea începe. apoi teoria (comportamentul) produc torului. Nevoile sînt satisf cute prin consumul anumitor bunuri. or. de exemplu). atît de mult utilizat în microeconomie? în sensul cel mai larg. Mai întîi nevoile indivizilor genereaz cererea. iar în unele cazuri proprietatea na ional cu cea interna ional . atitudinilor i deciziilor individului cu privire la utilizarea veniturilor sale pentru procurarea bunurilor materiale i a serviciilor de care are nevoie. b) bunuri economice. Ce reprezint no iunea de Äcomportament al consumatorului". care provin direct din natur . Vom începe.administra iei centrale i proprietatea administra iei locale (numit i Äproprietatea municipal "). în rile socialiste acesta este tipul de proprietate preponderent. de obicei. mai întîi. 2) Dup forma lor de existen . comportamentul consumatorului constituie totalitatea ac iunilor. De aceea proprietatea mixt poate fi: privat-public na ional . adic divizau societatea în clase sociale (muncitori i capitali ti.cea de consumator i cea de produc tor. Cu alte cuvinte. bunurile se împart în: a) bunuri libere. Utilitatea economic . obiectivul major al oric rui individ ra ional este maximizarea efectelor utile prin minimizarea eforturilor. fiziocra ii etc. De i în propor ii diferite (10-50%). 1. Accesul la ele este limitat.). Cu care începem? Cum tim deja. în diferite propor ii. în centrul aten iei teoriei economice. ob inerea lor se face prin efort fizic sau b nesc.microeconomia.) analizau fenomenele economice în termeni de clas . precum i anumite institu ii. privat-public multina ional . îns prin Äconsumator" se subîn elege i grupuri de indivizi. De ce? Consumatorul este exponentul (purt torul) cererii. Clasificarea bunurilor economice poate fi f cut dup mai multe criterii: 1) Dup criteriul accesului la ele. orice activitate economic . f r efort i la care accesul este gratuit (aerul. proprietatea public este prezent ast zi în toate rile lumii. astfel. în special în cel al microeconomici. încearc s satisfac un num r maxim de nevoi. COMPORTAMENTUL (TEORIA) CONSUMATORULUI Consumatorul i produc torul. Aceast divizare în consumatori i produc tori r mîne i ast zi la temelia teoriei economice. în timp ce alte doctrine economice (sociali tii. proprietatea privat cu cea public . Vom remarca aici c . Proprietatea privat este temelia libert ii economice. teoria (comportamentul) consumatorului. se afl comportamentul. doctrina neoclasic (anii 70 ai secolului al XlX-lea) a împ r it popula ia unei ri în consumatori i produc tori. Anume în jurul acestora se concentreaz toat via a economic . Individul se afl . Astfel. c ldura i lumina solar etc. bunurile economice se împart în: . liberalii clasici. Acestea sînt un rezultat al procesului de produc ie. activitatea individului. Legea utilit ii marginale descrescînde Clasificarea bunurilor economice Scopul activit ii economice este satisfacerea nevoilor. de regul . De cele mai multe ori în calitate de consumator se manifest individul i familia. Acest tip de proprietate combin . Deciziile legate de satisfacerea nevoilor prin cerere se afl la temelia comportamentului consumatorului.

Utilitatea este pl cerea sau satisfac ia ob inut de individ în urma consumului (sau anticip rii consumului) unui bun oarecare. Cum în elegeau clasicii i neoclasicii utilitatea? în tiin a economic clasic (secolul al XVIII-lea . telefoane etc. b) bunuri imateriale (invizibile sau serviciile): serviciile comerciale. de i unit ile dintr-un bun omogen sînt numeroase (4 mere).). care sînt destinate autoconsumului produc torului (predominante în economia natural . 4) Dup modalitatea de circula ie. telecomunica iile.B) constituie suma utilit ilor individuale (care. în al i termeni. tractoarele. . b) publice. indiferent de intensitatea nevoilor i de cantitatea consumat . alimente.1. c utilitatea primului m r consumat de un individ oarecare este egal cu utilitatea celui de al doilea. c) informa ia (culeas din c r i. de pe Internet. bunurile economice se împart în: a) bunuri m rfare. în principal.a) bunuri materiale.). al treilea i al n-lea m r consumat. utilitatea total (Figura 4. de la vecini). sînt egale între ele).anii '60 ai secolului al XlX-lea) se considera c orice unitate dintr-un bun oarecare. care se ob in prin actul de vînzare-cump rare. în timpul cursurilor. dar r spîndite pe larg în prezent în gospod ria casnic ). materia prim . Ce este utilitatea? La cursul de teorie economic vom studia. serviciile bancare etc. care satisfac direct nevoile oamenilor (îmbr c minte. bunurile economice pot fi: a) private. are aceea i utilitate. locuin e. de asemenea. camioanele mari etc. Oamenii consum bunurile economice pentru a beneficia de utilitatea acestora. transportul. utilitatea fiec reia din ele este egal cu utilitatea oric rei alte unit i de produs (Uj=U2=U3 =U4 ). în cazul dat. b) bunuri de consum. iar utilit ile individuale ale diferitelor unit i dintr-un bun omogen sînt egale între ele. alimentele.LA se vede c . televizoare. bunurile pot fi: a) bunuri de produc ie (factorii de produc ie): bunurile cu ajutorul c rora se produc alte bunuri (uneltele. Astfel. numite i Äcorporale": îmbr c mintea. altfel spus caracterul lor limitat. construc iile. utilitatea reprezint capacitatea unui bun de a satisface o anumit dorin uman . b) bunuri nemarfare. studiile. 5) Dup forma de proprietate. Tr s tura definitorie a bunurilor economice este raritatea lor. Din Figura 4. c pentru diferite persoane bunurile identice au aceea i utilitate. > dup cum se vede. se credea. echipamentele. adic dup felul în care ajung de la produc tor la consumator. 3) Dup destina ia lor final . bunurile economice.. Se considera. de exemplu. c r i. ma inile.

cre te o dat cu m rimea . Evolu ia utilit ii totale i a celei marginale Din Figura 4. acordat unui bun sau unei unit i dintr-un bun. al patrulea etc. Cu alte cuvinte. descoperit în anul 1843 de c tre psihologul german H. De exemplu: l. numit ordinal . o ierarhizare. consumatorul nici nu are nevoie s m soare utilitatea unui bun. pe m sur ce cantitatea consumat dintr-un bun cre te. tiin a economic demonstreaz (ceea ce corespunde realit ii) c utilitatea unei unit i dintr-un bun omogen are un pronun at caracter subiectiv i difer atît de la un individ la altul. al treilea. Aceasta se întîmpl din cauz c intensitatea nevoii scade pe m sura consum rii bunului respectiv. un m r). adic utilitatea unei doze precise din bunul dat (de exemplu. m surat . principiu potrivit c ruia. c) marginal . pornind de la cele expuse mai sus. M rimea utilit ii se schimb într-o direc ie bine determinat : utilitatea unei unit i dintr-un bun oarecare descre te pe m sura sporirii num rului de unit i consumate. cu atit utilitatea unit ilor suplimentare de bun consumate este mai mic . primul.Fondatorii doctrinei marginaliste (William Stanley. Aceast abordare. al doilea. cum am spus. are la temelie teoria curbelor de indiferen dezvoltat de Vilfredo Pareto. în anii '70 ai sec. adic este mai mare sau mai mic . Äal treilea" etc. 79 etc. ajungînd la zero i chiar mai jos. este evident c utilitatea fiec rei unit i dintr-un bun este diferit . utilitatea nu poate fi. conside-rîndu-se c este imposibil o m surare precis a utilit ii. T O Astfel. aceast abordare a fost contestat . cum ar fi. b) total . Potrivit abord rii sau accep iunii ordinale. doze egale din acela i bun pentru acela i individ au utilit i diferite. ci doar ierarhizat . în sensul c Äprimul" bun poate aduce o satisfac ie mai mare (are o utilitate mai mare) decît Äal doilea". Utilitatea total constituie suma utilit ilor marginale. o ordonare a acestora. De i.3. diferite ca m rime. care reprezint satisfac ia suplimentar ob inut prin consumarea unei unit i suplimentare dintr-un bun. al XlX-lea) presupuneau c individul este capabil s m soare cantitativ utilitatea unui bun consumat. utilitatea marginal (adic utilitatea ad ugat de ultima unitate consumat ) tinde s descreasc pîn la zero. constat m c utilitatea poate fi: a) unitar (individual ). La începutul secolului XX. care reprezint satisfac ia ob inut de un individ prin consumarea succesiv a mai multor unit i (doze) din bunul respectiv (l kg de mere). 7. Figura 4. cum am v zut deja. ob inut în urma sporirii cu o unitate a consumului din bunul respectiv. care sînt. intensitatea nevoii respective descre te. Gossen. Utilitatea total i utilitatea marginal începînd cu a doua jum tate a secolului al XlX-lea. printr-un num r precis (cardinal) de unit i psihologice de utilitate. în ultimul caz pro-vocînd anumite disconforturi i daune. Astfel.3 rezult c utilitatea marginal a unui bun are o tendin de sc dere. se nume te utilitate marginal . în viziunea economistului italian Vilfredo Pareto. Interdependen a dintre utilitate i unitatea de bun consumat suplimentar constituie con inutul legii (sau principiului) utilit ii marginale descrescînde. pentru el fiind mult mai importante stabilirea unei ordini de preferin a bunurilor. utilit ile ce le-ar procura bunurile sînt puse într-o ordine descrescînd . Cari von Menger i Leon Walras. Principiul (sau legea) utilit ii marginale descrescînde const m urm toarele: cu cit consumul dintr-un bun oarecare este mai mare. 23. Utilitatea unei unit i suplimentare dintr-un bun. adic total . de exemplu. cît i de la o unitate consumat la alta. La temelia acestei tendin e se afl principiul intensit ii des-cresdnde a nevoilor. pe m sur ce cantitatea consumat dintr-un bun spore te. Tot în figura de mai sus se observ c utilitatea cumulat . practic.

Curba de indiferent m consum Factorii care Ämodeleaz " comportamentul consumatorului Oricît ar fi de liber în alegerea sa. U2 al unit ii X2 este mai mic decît \J1 al lui Xt. Ace tia sînt. utilitatea total se va constitui din suma utilit ilor ma r g i na l e ( U ^ + U ^ + U . Raportul dintre utilitatea total i cea marginal poate fi reprezentat i în alt mod (Tabelul 4.consumului. s procure acele bunuri i în asemenea combina ii care i-ar aduce o satisfac ie maximal . în alegerea sa. iar utilitatea unit ii X6 din bunul X este mai mic decît utilitatea unit ilor X5> X4. nu mai aduce nici o satisfac ie consumatorului. de obicei nu se ajunge la un nivel al consumului cînd acesta provoac daune pentru s n tate i suferin e de tot felul. utilitatea marginal a unui bun. Consumatorul o m soar indirect prin prioritatea ce o acord unui sau altui bun. de aceea el este obligat s aleag . ^ ^ ) .4). în cadrul . în luarea deciziilor de consum. oricît de numeroase ar fi nevoile pe care inten ioneaz (dore te) s le satisfac . Consumatorul ar dori ca în limitele bugetului disponibil s procure acele bunuri care ar avea pentru el o utilitate maximal . Preferin ele consumatorului.4. atin-gînd un anumit nivel de saturare a consumatorului. Ämodelat" de anumi i factori. Din punct de vedere teoretic. în primul rînd. dar cre te cu ritmuri descrescînde. Xr în ceea ce prive te utilitatea total . consumatorul are.4 rezult c utilitatea marginal a unei unit i de bun consumate scade pe m sur ce cre te cantitatea consumat . Deoarece în majoritatea covîr itoare a cazurilor consumatorii au un comportament ra ional. 2. Exemplu de utilitate total i marginal Mere consumate la o mas Utilitatea total Utilitatea marginal 1 10 10 2 18 8 3 24 6 4 28 4 5 30 2 6 30 0 7 28 -2 8 26 4 în baza datelor din Tabelul 4. pe cînd resursele b ne ti ale consumatorului sînt oricînd limitate. la un moment dat. utilitatea total i cea marginal pot fi reprezentate grafic în felul urm tor: Figura 4. dar aceast utilitate cre te cu o rat tot mai mic i mai mic . ci îi poate provoca chiar anumite incomodit i i chiar suferin e. Utilitatea nu poate fi m surat prin cuantific ri numerice. Atunci cînd î i alege Äco ul" de consum. un comportament mai mult sau mai pu in Äconstrîns". poate fi nul i chiar negativ . Bunurile de care are nevoie sînt clasificate de c tre acesta într-o anumit ordine a preferin elor sale. în cazul în care se consum mai multe unit i de produs. Constrîngerea bugetar i pre urile sînt dou elemente esen iale care limiteaz posibilit ile de alegere ale consumatorului. atunci utilitatea total ar coincide ca m rime cu utilitatea individual i cea marginal .1. Tabelul 4.1 i Figura 4. el dispune de un num r infinit de combina ii. Astfel. în cazul în care s-ar consuma doar un singur m r. ea cre te pe m sur ce se consum cantit i suplimentare din bunul X. în acela i timp îns . m rimea veniturik>r_de care dispune (bugetul consumatorului) i niyeluj_pre uriloL Nevoile sînt nelimitate. X3.1. Totu i. Reprezentare grafic a utilit ii totale (A) i utilit ii marginale (B) Din Figura 4. X2. Adic consumul unei unit i suplimentare dintr-un bun. consumatorul este limitat de nivelul pre urilor i de resursele b ne ti de care dispune la moment.

curba de indiferen reprezint mul imea combina iilor a dou bunuri (X i Y) pe care consumatorul le consider echivalente. acest program are un pronun at caracter individual i subiectiv. nivelul de cultur etc. Figura 4.unui buget oarecare si al unui nivel anumit al pre urilor. 3.merele (X) i portocalele (Y). exist o anumit ierarhie a curbelor de indiferen . Astfel. Totalitatea curbelor de indiferen care pot exista pentru un consumator i care descriu preferin ele acestuia pentru anumite Äco uri" de consum constituie Äharta de indiferen ". consumatorul poate efectua un num r nelimitat de combina ii posibile ale bunurilor X i Y. Aceasta este dorin a cump r torului. care este influen at nu numai de restric iile bugetare i de nivelul pre urilor. combina iile posibile pe curba BB' demonstreaz un nivel de satisfac ie sau utilitate superior celui posibil pe curba AA'. sau: 10 mere + 8 portocale. pe curba A A' punctul E presupune un Äco " format din 8 portocale i 3 mere. de neutralitate cu orice alt combina ie situat pe curba AA'. în ce . Pentru aceasta el î i imagineaz (schi eaz ) un anumit model (program) de consum. mediul economico-social i natural în care tr ie te. Acest fapt este reprezentat de fiecare punct de pe curba respectiv . aceea i satisfac ie i-ar aduce consumatorului combina iile: 12 mere + 7 portocale. Prin alegerea Äco ului" de consum. Modelul general al h r ii curbelor de indiferen Din Figura 4. Astfel. Este oare posibil acest lucru. sau 7 mere + 10 portocale etc. în func ie de preferin ele sale. Totu i. în acela i timp. care va fi echivalent ca utilitate cu Äco ul" din punctul F. DD') poate exista o infinitate de Äco uri" sau programe de consum. gus-turile i preferin ele individului respectiv. care ar prevedea numeroase combina ii posibile între bunurile ce urmeaz a fi cump rate. curba BB'). Aceasta fiindc orice combina ie de pe curba respectiv va avea acela i nivel al utilit ii totale. precum i un mod anumit de combinare i substituire a acestora. Fiec rui individ îi corespunde o Ähart a curbelor de indiferen " proprie. el are posibilitatea s stabileasc o anumit ordine de preferin a bunurilor ce urmeaz s le procure. i cea din punctul F) se afl într-o rela ie de Äindiferen ". alc tuit din 2 portocale i 10 mere. cum ar fitradi iile. i dac da.5 rezult c în cazul fiec reia din cele trei curbe (AA'. adic aceea i utilitate. adic acela i nivel de satisfac ie.i elaboreze un anumit program de consum. S presupunem c consumatorul î i va limita alegerea la dou bunuri . ci i de al i factori. Curba de indiferent constituie o reprezentare grafic a ansamblului de combina ii de bunuri i servicii de la care consumatorul a teapt s ob in aceea i utilitate total . de altfel. BB'. Äco urile" (combina iile) situate pe curba DD' ofer un nivel de satisfac ie sau utilitate mai redus decît cele reprezentate pe curba A A'. De regul . Combina ia din punctul E (ca. Fiecare din aceast combina ie reprezint un Äco " sau un program de consum. statutul s u social i profesi-^ onal. totu i. individul urm re te scopul ob inerii unei utilit i agregate. în raport cu utilitatea total . De i constituirea modelului (programului) de consum ca7e reflect preferin ele consumatorului la un moment dat este influen at de o mul ime de factori. atît obiectivi.5. în ultim instan . Constrîngerea bugetar i echilibrul consumatorului Constrîngerea bugetar Obiectivul oric rui consumator este de a atinge curba de indiferen cea mai ridicat . cît i subiectivi. De exemplu. Curba de indiferen Instrumentul cu ajutorul c ruia se analizeaz de obicei preferin ele (alegerea) consumatorului este curba de indiferen (sau de izoutilitate).5. cea mai de dreapta (în Figura 4. Consumatorul este obligat s . deoarece îi aduc aceea i satisfac ie.

atinge acest obiectiv. din cauza constrîngerii bugetare. Asumîndu. Echilibrul consumatorului Este evident c consumatorul va tinde s ating curba de indiferen cea mai ridicat posibil . întreprinz torul organizeaz o afacere i. Avînd drept obiectiv maximizarea profitului. fie acesta o persoan individual sau un întreprinz tor colectiv. Echilibrul consumatorului este echilibrul dintre venitul acestuia i combina ia optim . reprezint Constrîngerea bugetar . El îns nu poate. posedînd un capital oarecare. Astfel.i toate riscurile. care sînt ori-cind limitate de doi factori importan i. asum rii riscurilor ce decurg dintr-o asemenea activitate. La prima vedere.6. Restric iile economice Impuse alegerii consumatorului de c tre m rimea venitului s u. destinat consumului. organizînd o afacere pe care o conduce în continuare. Din Figura 4.6 se vede c toate combina iile de bunuri X i Y aflate pe linia sau dreapta bugetar a individului sînt accesibile. b) evolu ia pre urilor bunurilor i serviciilor.împrejur ri? Analizînd preferin ele consumatorului. ci i de evolu ia pre urilor. a t i a r mas for a motrice a dezvolt rii societ ii. Potrivit speciali tilor. produce bunuri materiale sau presteaz diferite servicii. aplic în practic ultimele realiz ri ale tiin ei i tehnicii. Combina iile de bunuri X i Y depind nu numai de preferin ele consumatorului. prin puterea sa economic . întreprinz torul . se plaseaz deasupra societ ii. în procesul alegerii unui sau altui Äco " de con-i-um. Voca ia de întreprinz tor este o raritate. combinînd munca. Cu alte cuvinte. doar 7-11% din popula ia unei ri posed calit i de întreprinz tor. în . V. Dac vor cre te pre urile la ambele bunuri. întreprinz torul este o persoan sau un grup de persoane care are ini iativa organiz rii i gestion rii unei întreprinderi. COMBINAREA FACTORILOR DE PRODUC IE ÎNTREPRINDEREA l 1. 'linia bugetului reprezint totalitatea combina iilor posibile de alegere ale consumatorului în limita bugetului disponibil.figura central a economiei de pia Cine este întreprinz torul? Rolul decisiv în apari ia i dezvoltarea produc iei capitaliste îi apar ine întreprinz torului. de nivelul pre urilor la bunurile dorite. El se stabile te în punctul în care curba de indiferen este tangent cu dreapta bugetar (punctul C din Figura 4. capitalul i resursele naturale. pe care o domin prin banii s i. Linia bugetului Instrumentul cu ajutorul c ruia sînt analizate combina iile de bunuri i servicii ce i-ar produce consumatorului un maximum de satisfac ie (utilitate) în limita resurselor de care dispune acesta este linia bugetului. De i formele concrete de organizare a afacerilor au evoluat în timp. El trebuie s confrunte mereu dorin ele i preferin ele cu posibilit ile sale reale. COMPORTAMENTUL (TEORIA) PRODUC TORULUI. i anume de a) venitul disponibil. s-ar p rea c întreprinz torul. inventeaz tehnologii i forme noi de organizare a activit ii economice. întreprinz -rorul.7). cu atît consumul din bunul Y va fi mai mare. cu cît bunul X va deveni mai scump. numit i Äbusinessman" sau Äom de afaceri". Semnifica ia practic a constrîngerii bugetare este simpl : cheltuielile trebuie s fie egale cu veniturile. m scopul ob inerii unui profit cit mai mare posibil. consumatorul este obligat s in cont nu numai de satisfac ia sau ie utilitatea total ce i-ar produce-o acest Äco ". ob i-nînd venituri importante i ducînd un mod de via mai mult sau mai pu in luxos. el inoveaz în permanen . precum i de nivelul pre urilor. am f cut abstracte de m rimea venitului acestuia. ele nu vor mai fi accesibile în cantit ile ar tate în Figura 4. în realitate îns .

ci de persoane salariate (speciali ti de înalt calificare în domeniul respectiv). considerate a fi nu tocmai civilizate. . Carnegie etc. despre întreprinz torii-milionari Un milionar american î i aminte te. prin ni te salarii foarte înalte. dar i necesitatea de a.i asuma anumite responsabilit i i unele riscuri.. de i imboldurile ce-1 împing într-o afacere sau alta sînt.i ating scopurile egoiste f r a d una îns cauza majorit ii. statul contemporan a elaborat un cadru juridic foarte sofisticat. în buzunar nu aveam decît doi cen i. de exemplu. în primul rînd. Fire te. are loc o trecere continu de la întreprinz torul individual la întreprinz torul colectiv. Mai mult. de asemenea. de a inventa forme de afaceri i situa ii favorabile businessului. Mai mult.i da seama de acest lucru.Iar mai apoi. Totodat . Func iile. rolul de întreprinz tor este îndeplinit de un salariat sau de un grup de salaria i.Cmd am venit de mic în America. în Statele Unite ale Americii. alte cusururi omene ti.Ei. de mai bine de jum tate de secol. egoiste. este c utarea profitului. 2. F r a. De la întreprinz torul individual la întreprinz torul colectiv Pîn spre sfîr itul secolului al XlX-lea (iar în cazul întreprinderilor mici si mijlocii pîn în prezent). D. A. exist i excep ii. care combin factorii de produc ie . întreprinz torul întrunea ( i întrune te) atît calitatea de proprietar al întreprinderii respective. politice i sociale. . tipologia i concentrarea întreprinderilor Ce este întreprinderea? întreprinderea este o unitate economic produc toare. ac ionarii acesteia) nu mai au dreptul Änatural" de a gestiona în Ämod automat" întreprinderea. întreprinz torul activeaz . apoi a murit m tu a i mi-a l sat o mo tenire de un milion de dolari. uneori cruzimea. Mai apoi el are curajul. în definitiv. în fine. Oricum. le-am sp lat i le-am vîndut cu 8 cen i. de obicei. Pe ace ti bani am cump rat apoi 4 mere. cum ar fi: setea de avere i de domina ie. ce-a fost mai departe? . s-a produs o separare a drepturilor de proprietar de func ia de conducere. cum s-a procedat în timpul revolu iilor socialiste. care. Drept exemple clasice ale acestui tip de întreprinz tori ne servesc celebrii oameni de afaceri americani: H. Treptat îns . Aceasta înseamn c proprietarii unei întreprinderi (de obicei. le-am sp lat i le-am vîndut cu 4 cen i. s ocupe o pozi ie prestigioas în societate. Un alt obiectiv urm rit de întreprinz tor.realitate îns anume el este Äcalul" care trage progresul economic înainte. în general. F r a-1 pune la zid pentru faptul c are succes în afaceri i este bogat.i adeseori averea. Aceasta nu înseamn c atunci cînd acesta încalc legea nu trebuie pedepsit.i asume o parte din riscurile întreprinz torului individual. întreprinz torul dore te. Rockfeller. Apropo. Iat de ce el pare a fi mai degrab un servitor fidel i fanatic al întregii societ i decît un asupritor. riscîndu. considerat adeseori drept cel mai important. societatea este obligat s -i ierte anumite apuc turi. iar uneori i via a. întreprinz torul se lanseaz în afaceri din necesitatea de a inova. cît i cea de conduc tor (manager) al acesteia. inînd cont de aportul incontestabil al întreprinz torului la prosperitatea economic . El dore te. sînt motivate s . Motiva iile (obiectivele) întreprinz torului Motivele (sau obiectivele) activit ii antreprenoriale sînt multiple.. marea majoritate a societ ilor pe ac iuni (numite Äcorpora ii"') sînt gestionate nu de c tre proprietarii acestora. o dat cu apari ia i r s-pîndirea societ ilor pe ac iuni. în marile întreprinderi contemporane func ia de întreprinz tor a devenit colegial . Prin ini ierea unei afaceri. spre binele i prosperitatea întregii societ i. în mod obiectiv întreprinz torul r mîne a fi for a care duce societatea spre progresul economic. care îi permite omului de afaceri s . Ford. s pun o temelie solid libert ii i independen ei sale economice. de a crea. Am cump rat dou mere murdare.

de marketing. o dat ce este înregistrat de organele de stat i î i deschide un cont în banc . care include i func ia de Äcercetare-dezvoltare". întreprinderile poart numele proprietarului (ÄFord". Indiferent de m rimea sa. care î i desf oar activitatea r. urmînd tradi ia latin . ÄGazprom"). ÄChristian Dior". numit i Äde produc ie". în terminologia anglo-saxon . inclusiv în România. întreprinderea este institu ia în care se creeaz avu ia unei ri. ÄAdidas". i anume: Frede-rick Taylor (1856-1915). ÄFranzelu a". întreprinderea. vom utiliza termenul Äîntreprindere". aduc proprietarului întreprinderii un anumit profit. întreprinderea este Äbotezat " cu un nume oarecare. de producere. dirijarea i controlarea activit ii în cadrul unit ii economice respective. îndeplinind mai multe func ii de baz : 1) func ia de Ägestiune" sau managerial . De aici provine termenul Ämanager". ÄIon Tiriac". conducerea i gestiunea întreprinderilor.m scopul ob inerii unor bunuri sau servicii. ÄMoldtele-com". a utiliza i a gestiona capitalul pe care îl are la dispozi ie. Ämanagementul resurselor umane" etc. adeseori Äîntreprinderea" are i sensul de Äfirm ". Noi. care. Pornind de la necesitatea cre rii unor condi ii optime pentru studierea func iilor de baz ale întreprinderii. ÄRudoli-Com". ce denume te o persoan care gestioneaz o afacere oarecare. întreprinderea dispune de o deplin autonomie decizional . Äeconomia întreprinderii". 4) func ia Äde aprovizionare". dar între ele exist i anumite deosebiri de care trebuie s se in cont. care sînt: de management. fiind realizate pe pia . Äfinan ele întreprinderii". ÄFirma" îns este o form de organizare a activit ii economice. coordonarea. Managementul constituie un ansamblu de activit i ce vizeaz organizarea. 3) func ia Äsocial ". de francezi). termen folosit. în rile francofone. mai multe întreprinderi ca p r i componente ale acesteia. preluat i de economi tii din Rusia. al c rei rol este de a aduna. sub-în elegînd prin acesta în unele cazuri i un Äcomplex de întreprinderi". cu sensul de Äîntreprindere" se utilizeaz no iunea de Äfirm ".) Fondatorii tiin ei manageriale sînt trei americani. Ea are drept obiective de baz maximizarea profitului i cre terea pe termen lung. Din contra. (ÄManager" se nume te i persoana care gestioneaz interesele unui artist. De regul . Ämarketingul". devine autonom din punct de vedere juridic i financiar. Formulînd unul din principiile de baz ale . de obicei. Äîntreprinderea" este o unitate tehnico-economic produc toare de bunuri sau servicii. 6) func ia Äcomercial " sau Äde marketing".tr-un mediu foarte complex. Asemeni oamenilor. 5) func ia Ätehnic ". care const în studierea pie ei i comercializarea bunurilor i a serviciilor produse. în economia de pia . care const în organizarea. în continuare. tehnic i organizatoric . financiar . de teoria economic s-au desprins i s-au afirmat ca domenii de cercetare i ca discipline universitare separate: Ämanagementul" (sau Ägestiunea". 2) func ia financiar . no iunile de Äfirm " i Äîntreprindere" pot fi folosite ca sinonime. Oricum. care are misiunea de a gestiona resursele umane implicate în afacere. care const în procurarea bunurilor necesare pentru activitatea economic i gestionarea lor. ale unui sportiv profesionist etc. vom analiza cele mai importante func ii ale întreprinderii. care întrune te. ÄIurie Bor -creatorul". Henry Fayol (1841-1925) i Henry Ford (1863-1947). de obicei. ÄNina Ricci") sau ob in o denumire ce reflect caracterul activit ii acestora (ÄGeneral motors". Func iile economice ale întreprinderii întreprinderea este o unitate multifunc ional . de regul o întreprindere.

A se gîndi la consumator i la nevoile 4. marketingul este un ansamblu de mijloace de care dispune o întreprindere pentru a. A se gîndi la Äsegmentul" concret al 2.) în sco‡ Tabelul 5. pentru întreprindere este mult mai important a crea i a men ine o pia decît a produce. m rime. Num rul impun tor de întreprinderi în orice ar presupune clasificarea lor dup diferite criterii. care. A se gîndi la pia în general pieA se gîndi la pie e noi 3. Diferen ele dintre o întreprindere ce aplic abordarea de marketing i o întreprindere tradi ional Abordarea de marketing Abordarea tradi ional 1 .managementului. propria sa clientel (înainte de a începe procesul de producere). comunica ii. apoi a vinde organiza producerea bunurile produse deja 2. ci i la cele care confec ioneaz utilaj i echipament industrial. ei 3. capital etc. crearea condi iilor necesare pentru a. în cazul unei abord ri de marketing. A se gîndi la permanen a nevoilor pul confec ion rii unor bunuri i al prest rii unor servicii. F. statut juridic etc. în SUA activau peste 20 de milioane de întreprinderi. A se gîndi la produc ie lui A se gîndi la evolu ia nevoilor 5. în sfera serviciilor se creeaz cea mai mare parte din produsul intern brut. A produce. Acest comportament se refer nu numai la întreprinderile care produc bunuri de larg consum.i g si sau a. Ea const în combinarea factorilor de produc ie (munc . Exist totu i o unitate de opinii cu privire la faptul c marketingul reprezint o func ie primordial a întreprinderii. aten ia sporit fa de rug min ile lui. A g si sau a crea o pia . în cazul unei strategii de marketing. Din punctul de vedere al domeniului (ramurii) de activitate. .i expune liber dorin ele". domeniu de activitate. întreprinderea nu.1. Taylor scria c Äcea mai bun metod de a cî tiga încrederea muncitorului este de a-i arunca tot timpul o nad : comportarea mai liberal . Marketingul Acest domeniu âe cercetare i disdjcJin universitar este comparat de c tre francezi cu Ähanurile spaniole". ocrotirea s n t ii. Pîn la începerea procesului de produc ie propriu-zis. fiecare firm este nevoit s dea r spuns la trei întreb ri. ci i prestarea diferitelor servicii în astfel de domenii ca înv mîntul. întreprinderile pot fi: industriale. în rile dezvoltate din punct de vedere economic. într-o m sur mai mare decît alte func ii. activitatea hotelier i bancar etc. întreprinderea studiaz pia a i abia dup ce se asigur c are deja o clientel care a teapt aceast marf purcede la confec ionarea acesteia. agricole. Procesul de producere presupune nu numai fabricarea bunurilor corporale. i anume: 1) Ce bunuri urmeaz s fie produse i în ce cantit i? 2) Pentru cine trebuie s le produc ? 3) Cum trebuie combina i factorii de produc ie pentru a ob ine rezultate maxime? Clasificarea întreprinderilor Num rul întreprinderilor difer de la ar la ar în func ie de mai mul i factori. 5. comer etc. la începutul secolului XXI.i mai axeaz activitatea pe încercarea de a vinde o marf deja confec ionat . în sensul c fiecare în elege prin termenul Ämarketing" ceea ce îi convine. Mai mult. înainte de a concepe i a produce o marf oarecare. apoi a 1. Ca no iune.i crea propria sa pia . 1. Astfel. în Republica Moldova erau înregistrate circa 200 de mii de întreprinderi. iar în Fran a mai mult de 3 milioane. i anume dup forma de proprietate. Producerea este o alt func ie important a întreprinderii. presteaz servicii de transport. La începutul anului 2006. condi ioneaz succesul economic. A se gîndi la pie e stabile 4.

2. iar cele mari . publice. De regul . 70% sînt întreprinderi mici. 3. însu i fundamentul eco-nomiei de pia . în aceast ar circa 94% din num rul total de întreprinderi angajeaz mai pu in de 10 salaria i. aceste întreprinderi men in mereu aprins flac ra spiritului de concuren . Aceste performan e se datoreaz cre rii condi iilor optime pentru aplicarea în practic a realiz rilor progresului tehnicotiin ific. nu folosesc munca salariat sau o folosesc ocazional.întreprinderea individual este o unitate economic apar inînd unei . 76-499 . circa 90% din num rul total al întreprinderilor. în principal din agricultur . mixte. în Fran a ponderea întreprinderilor mici este i mai mare. mijlocii. este foarte însemnat ponderea întreprinderilor mijlocii. împreun se completeaz . precum i anumite neajunsuri.mai mult de 500 de salaria i.întreprindere mic . în rile cu o economie dezvoltat statul sprijin întreprinderile mici. de asigur ri. întreprinderile mici. Din aceste considerente. 10-49 . în fond. asigur producerea p r ii covîr itoare. formînd un sistem economic viabil. mijlocii i mici) are un ir de avantaje specifice. Din punctul de vedere diformei de proprietate. Din punctul de vedere al statutului juridic. dinamic i eficient.Ämedii". de i relativ nu prea numeroase. dar niciodat cele mari.societ i cu r spundere limitat (mixte: de persoane i de capitaluri). în SUA. Criteriul dup care o întreprindere este inclus într-o categorie sau alta difer de la o ar la alta. în unele ri pîn la 70-90% din volumul total de bunuri i servicii produse. i peste 500 de salaria i . De i fiecare categorie de întreprinderi (mari. în SUA. Acestea sînt.Ämari". mari. în Republica Moldova. c) societ i: .întreprindere artizanal . care î i schimb doar proprietarul.de persoane (în comandit simpl ). Astfel. peste 500 de salaria i . d) întreprinderi publice sub form de regii autonome. bancare. întreprinderile mici constituie. din cele circa 20 de milioane de întreprinderi.comerciale. întreprinderile se împart în: private. Dup dimensiunea lor (în realitate dup num rul persoanelor ocupate). Mai mult. întreprinderile se împart în trei categorii: a) individuale. de exemplu. 50-499 întreprindere medie. Ämici" . rareori cele mijlocii. . Predominarea numeric a întreprinderilor foarte mici este o tr s tur specific a Fran ei. în Germania.întreprindere mare. din contra. De regul . b) cooperative (întreprinderi asociative). Republica Moldova are o alt tipologie a întreprinderilor: cele cu 0-20 salaria i sînt numite întreprinderi Ämicro". datorit cheltuielilor de produc ie reduse (lipsa cheltuielilor pentru publicitate.:igure persoane (proprietarul capitalului investit).de capitaluri (în comandit pe ac iuni i societ i pe ac iuni). exist o alt clasificare: 0-9 salaria i . circa 700 de mii de întreprinderi falimenteaz anual. întreprinderile mici au pîn la 100 de salaria i. 4. inclusiv prin elaborarea unei legisla ii antimonopol.) i a capacit ii de manevr . 60% din toate întreprinderile franceze în general nu au nici un salariat. gestiune etc. întreprinderile pot fi: mici.cele care angajeaz între 21 i 75 de persoane.-sa i întreprinderea i î i asum toate riscurile i responsabilit ile. întreprinderile mari. care gestioneaz ea . . Mai mult. De . Anume întreprinderile mari asigur stabilitatea i progresul în întreaga economie. în Fran a îns . într-un fel. în întreaga lume predomin numeric întreprinderile mici. cele mijlocii între 100 i 500.

f r a recurge la credite. de aceea. în rile cu economii dezvoltate predomin numeric tocmai întreprinderile care apar in unei singure persoane.i [caute asocia i. Societatea pe ac iuni este o întreprindere format prin unirea. acest tip de întreprinderi î i poate m ri oricînd dimensiunile capitalului. Societ ile pe ac iuni Societ ile pe ac iuni (SA) (o inven ie atribuit englezilor) sînt considerate de speciali ti drept Äo g selni " juridic genial . Concentrarea întreprinderilor Activînd într-un mediu concuren ial. pren i în domeniul serviciilor. în schimbul renun rii la dreptul de vot. un num r mare de persoane. unindu. numit Ädividend". cel mai des. în comer ul cu am nuntul. automobil. li se garanteaz o anumit m rime a dividendului. societ i cu spundere limitat . f r de care capitalismul modern nu ar fi putut exista. îm-eun cu ceilal i asocia i. asocierea capitalului mai multor persoane. îmbrac una din urm -rele forme: societ i de persoane. Un prim avantaj al societ ilor pe ac iuni este faptul c ele au posibilitatea s atrag . iar în Fran a chiar peste 80 la sut sînt întreprinderi individuale. Puterea de decizie a fiec rui asociat depinde de pon-:ea pe care o de ine acesta în capitalul comun. De in torilor ac iunilor preferen iale îns . bi-:e:ii. itru a deveni mai stabile i a ob ine venituri mai mari prin trecerea Ib activit i mai rentabile. Posesorii ac iunilor ordinare sînt proprietarii reali ai întreprinderii. nu mai mult de 12 persoane) au ju-‡: un rol important doar la începuturile epocii industriale. Rolul decisiv jucat de societ ile pe ac iuni în economiile contemporane se datoreaz i faptului c ele sînt mult mai stabile i mai rezistente în lupta de concuren . Ac iunea acord de in torului ei dreptul de a ob ine o parte din beneficiul întreprinderii. întreprinz torii individuali sînt obliga i s . inclusiv cu economii modeste.:lte ori aceast persoan poate fi singurul angajat al întreprinderii.pîn la 90% din tot ce se creeaz în aceast ar . cu asumarea riscurilor. mas . întreprinderile individuale sînt deosebit de r spîndite în agricultur uneori sub form de ferm de familie). Anume acest fapt a permis apari ia unor capitaluri uria e. la gestionarea afacerilor. întreprinderile sînt obligate s inoveze întruna. în lumea contemporan . Societ ile cu r spundere limitat (SRL) (între 2 i 50 de membri) se sting prin faptul c responsabilitatea persoanelor asociate se limiteaz m rimea aportului fiec reia la capitalul comun. în cazul SRL-urilor.tiin ific. capabile s fac fa ultimelor realiz ri ale progresului tehnico.i capitalurile i eforturile. pentru ca. cu dreptui de a alege organele de conducere i a primi un dividend a c rui m rime depinde de performan ele concrete ale întreprinderii. acest tip de întreprinderi produce partea covîr itoare de bunuri i servicii. întreprinderile individuale sînt.) de obliga iile asumate de întreprindere i particip . societ i de capitaluri. foarte fragile. la formarea capitalului. de regul . în SUA. de exemplu . în func ie de drepturile ce le confer . s se adapteze la condi iile . Ac iunea este o hîrtie de valoare care atest faptul c de in torul ei (ac ionarul) a investit o anumit sum de bani în întreprinderea respectiv i este unul din coproprietarii acesteia. iurile de proprietate nu pot fi cedate p r ilor-ter e decît în condi ii îrte riguroase. Acest tip -ocietate se distinge prin faptul c fiecare membru al societ ii este sponsabil cu toat averea personal (cas . pe care o vor ob ine indiferent de rezultatele economice ale întreprinderii. s fundeze treprinderisociet i. bani etc. Societ ile de persoane (în fond. fiecare de inînd un anumit num r de ac iuni. Toate drepturile ac ionarilor sînt strict determinate de num rul de ac iuni pe care le posed persoana respectiv . Societ ile. pisic . Datorit posibilit ii de emitere a noilor ac iuni. ac iunile pot fi: ordinare (comune) i preferen iale (privilegiate). în SUA 70 la sut .

pie ei i s se confrunte cu di-rerite riscuri. b) concentrarea vertical . farmaceutic i chia_electronic . de obicei. concentrarea este un proces general de cre tere a dimensiunilor întreprinderii i de diminuare a num rului acestora. c concentrarea conglomerat . _ cele mici i mijlocii. în virtutea avantajelor pe care le au marile întreprinderi. De men ionat c în unele ramuri dimensiunea întreprinderii nu o influen decisiv asupra costurilor i productivit ii. procesul de concentrare a întreprinderilor a luat o amploare necunoscut în trecut. din punctul de vede:-. gr: oaie i costisitoare. în condi iile globaliz rii. marile întreprinderi si ele unele dezavantaje (ce-i drept. ele tind s fie mai mari i mai puternice. utilaj sau resurse financiare la pre uri mai avantajoase. chimic . 4) Datorit unor cheltuieli de publicitate importante. b) conducerea marilor întreprinderi. Asta se refer mare parte la industria de confec ii. ultimele realiz ri ale progresului tiin ific. 2) Ele beneficiaz de avantaje însemnate atît pe pie ele de desfacere. Pentru a rezista în lupta de concuren . Drept exemplu de concentrare vertical poate servi corpora ia . numeroas . fapt care le permite s se men in pe pia cu cele mai moderne produse. al eficien ei economice. n rimea întreprinderii are o importan decisiv . Oricum. cosmic etc. ale perspectivei de acces la o pia mai vas-i i ale realiz rii unor economii de scar . 3) Marile întreprinderi. de exemplu. Principalele forme de concentrare prin fuziune care permit cre terea dimensiunii întreprinderii într-o perioad de timp mai mic sînt: a) concentrarea orizontal . avînd în cadrul lor i laboratoare speciale de cercetare. cît i pe cele de aprovizionare. începînd cu prelucrarea materiei prime i pîn la fabricarea i distribuirea produselor finite. tendin a de concentrare a produc ie a fost o tendin predominant . unei variet i mai mari de produse i unei re ele de servicii postvînzare. avantaje care le permit s ob in profituri mai jialte i mai stabile. prir folosirea creditelor bancare. este. mai mici decît avantajele): a) ele reac ioneaz mai încet la schimb rile pie ei. între ele avînd loc o specializare tehnologic . adic prin fuziunea acestora. Aceast in-:en ie dominant în comportamentul întreprinderii a dat na tere unui fenomen care în literatura de specialitate se nume te Äconcentrarea în-reprinderilor". în astfel de subramuri precum industria metalurgic . întreprinderile mari cuceresc mai u or pie e noi de desfacere.trucît nimic nu este ideal pe lumea aceasta. alimentar . Drept exemplu de concentrare orizontal poate servi fuziunea a dou mari întreprinderi franceze din domeniul construc iei de automobile: ÄPeugeot" i ÄCitroen". de autovehicule. folosesc pe larg noile tehnologii. r mînînd la fel de viabil i în prezent Formele i metodele de concentrare a întreprinderilor Concentrarea economic a întreprinderilor se realizeaz prin sporirea dimensiunilor acestora pe baza capitaliz rii unei p r i din profit. Concentrarea orizontal are loc în cazul în care se unesc întreprinderile care produc acela i tip de bunuri. Marile întreprinderi dispun de un ir întreg de avantaje comparativ . Concentrarea vertical (numit uneori i Äintegrare") const în reunirea în cadrul unei întreprinderi a activit ilor aflate la diferite stadii ale procesului de produc ie. din momentul apari iei economiei de pia . precum i prin reunirea benevol sau for at a dou sau mai multe întreprinderi. la unele subramuri ale agriculturii. Aceste avantaje sînt: 1) Marile întreprinderi au posibilitatea s reduc costul unei unit i de produs prin organizarea produc iei în serie i ob inerea economiilor de scar . în acela i timp îns . prin emiterea de ac iuni. procurarea unor cantit i mari de materie prim . s ob in un profit maximal posibil. pot negocia. [r. Ce este concentrarea? In sens economic.

ar trebui s fie diferite. întreprinderea. dar dac exist . ciocolat . adic de întreprinz tor. în cazul dat. ci de a ob ine. întreprinz torul dore te ca. monopolurile sînt interzise de lege. Totu i în cazul dat nu este vorba de a ob ine ni te venituri f r Ä. Prin concentrarea întreprinderilor se creeaz premisele necesare pentru ipari ia monopolurilor. b) prin fuziune. S-ar p rea c obiectivele întreprinderii. cum i se . ca în cazul marilor societ i pe ac iuni. Absorb ia se realizeaz atunci cînd o întreprindere (A) procur ac-:iunile sau patrimoniul altei întreprinderi (B). ci i avioane. Pentru ei este important faptul c întreprinz torul. o absoarbe pe alta. De exemplu. Astfel. concernul italian ÄFiat" produce nu numai automobile.. Acest obiectiv poate fi realizat doar atunci cînd omul de afaceri ob ine cel mai mare profit posibil cu resursele de care dispune. obiectivele urm rite de proprietarul acesteia. r mîne a fi maximizarea profitului. sindicatul.obiectivul fundamental al întreprinderii Maximizarea profitului . Or. în realitate. extragerea. unde întreprinderile sînt gestionate de managerii salaria i. face tot posibilul pentru a. se afl sub un control riguros din partea statului. A se une te cu B i formeaz întreprinderea C. a produce vin. satisfac ia de a inova i de a conduce o afacere. inclusiv a salariului întreprin-z torului-proprietar. confec ii etc. oricînd i oriunde. Este oare ra ional obiectivul ob inerii unui profit cît mai mare posibil? Iat o întrebare ce nu prezint nici un interes pentru economi ti.mit .i pic.oricînd i oriunde Cînd vorbim despre obiectivele întreprinderii. în cazul Republicii Moldova. De la Aristotel încoace natura omului nu s-a schimbat nici _. întreprinz torul poate fi un individ (adic o singur persoana sau un colectiv de persoane. un rezultat maximal porii. cu resursele disponibile. Aristotel observa c Äîn arta de a agonisi avere. acesta fiind acumularea unei bog ii f r margini. Pur i simplu o întreprindere o Äînghite". Metodele de concentrare a întreprinderilor sînt: a) prin absorb ie. în cazul dat. 3. avem în vedere. Maximizarea profitului . cel pu in pe termen lung.i sporeasc capitalul la infinit". Maximizarea profitului în cazul întreprinz torului colectiv Profitul sau maximizarea acestuia constituie obiectivul principal al proprietarului capitalului sau. în func ie de faptul cine gestioneaz . Aceast dorin a fost remarcat înc din Antichitate. care desf oar urm toarele activit i: prospec ia.american ÄExxon".i maximiza cî tigurile. întreprinz torul urm re te mai multe obiective (ob inerea libert ii. de exemplu. concernul. în cazul dat. niciodat nu exist o limit în atingerea scopului. fenomen numit Ämaximizarea profitului". To i cei care practic afaceri b ne ti tind s . s ating un maximum de satisfac ie. Fuziunea are loc atunci cînd dou sau mai multe întreprinderi se unesc pentru a forma o nou întreprindere. se cere s subliniem chiar din capul locului c . Maximizarea profitului în cazul întreprinz torului individual în activitatea sa economic . pornind de la resursele ce le posed . dar care au acelea i interese financiare sau de alt natur . obiectivul fundamental al întreprinderii. a-1 îmbutelia i a-1 comercializa pe pia a intern i extern ... afacere ce se soldeaz cu dispari ia întreprinderii B. în prezent. nu se creeaz o nou întreprindere. cum ar fi: cartelul. prin profit se subîn elege acea parte a venitului întreprinderii ce r mîne acestuia dup plata tuturor factorilor de produc ie. adic profitul. prin comportamentul s u. de utilitate. în virtutea anumitor considerente speciale. Fiind un om ra ional. producerea i realizarea diferitelor produse petroliere. primit pentru gestionarea propriei întreprinderi. Concentrarea conglomerat const în reunirea în cadrul unei singure unit i economice a mai multor întreprinderi ce activeaz în domenii diferite. trustul. devin tot mai r spîndite întreprinderile care fuzioneaz pentru a cultiva vi a-de-vie. prestigiul în societate. Oricum. de a fi puternic i influent etc. Istoria capitalismului cunoa te mai multe forme de monopol. în prinm rînd.. vapoare. Vom examina aparte ambele cazuri.).

obiectivul maximiz rii profitului. cînd profiturile scad. Dar ce se întîmpl atunci cînd întreprinderea este o societate pe ac iuni. puterea etc. ac ionarii-pro-prietari. care . birouri i limuzine de serviciu luxoase etc. Resursele economice i factorii de produc ie Atît din punct de vedere istoric. dar acesta poate fi un comportament iresponsabil i trec tor. cu sute i mii de proprietari-ac ionari. pe termen lung. ob inerea unor salarii înalte. constituie avu ia na ional a unei ri. Dac întreprinderea nu ob ine profit. Managerii au. bine pl tite. costurile cele mai mici. s se gîndeasc la maximizarea profitului. resursele economice. alte obiective decît obiectivul fundamental al ac ionarilor-proprietari. vor lua m surile necesare pentru a-i înlocui pe managerii care nu i-au propus ca obiectiv fundamental al activit ii lor maximizarea profitului. calitatea rela iilor cu personalul. reduce profitul proprietarilor. de exemplu: dorin a de a se men ine o perioad cît mai îndelungat de timp în posturile prestigioase de conducere a firmei. punctul de plecare a studierii factorilor de produc ie îl constituie resursele economice. desigur. Acest proces se desf oar în cadrul întreprinderii. Prin cursul ac iunii la burs pot fi u or cunoscute performan ele reale ale întreprinderii. managerii au propriile lor interese. pe termen lung. în ultimul caz. evident. de nevoie. recunoa terea de c tre public. Realizarea acestor obiective genereaz costuri înalte i. O alt circumstan care îl impune pe întreprinz torul colectiv s urm reasc obiectivul maximiz rii profitului este concuren a. cel de maximizare a profitului.mai spune. De ce? Fiindc Äpe pia întreprinderile care caut maximul de profit vor avea productivitatea cea mai mare. Din contra. în cazul în care profiturile întreprinderii sînt ridicate i în cre tere. ea este condamnat s dispar i atunci nici un alt obiectiv nu poate fi atins. 4. scade i cursul ac iunii. întocmai cu cele ale ac ionarilor. Aceasta se întîmpl . de voie. deoarece. în totalitatea lor. Fiind i ei ni te indivizi ra ionali. managerii marilor întreprinderi sînt obliga i s urm reasc i ei.) vor fi realizate doar în m sura în care vor fi ob inute profituri importante. ele vor putea practica pre uri mai sc zute decît întreprinderile care nu acord prioritate profitabilit ii i nu tind s atrag spre produsul lor o parte crescînd a clien ilor. cursul ac iunii cre te i el. i cînd aceasta este gestionat de managerii salaria i? Oricum. vor supravie ui numai întreprinderile care au acordat prioritate ob inerii profitului"5 . A a este. De i unii autori pun un semn de egalitate între resursele economice i factorii de produc ie. înainte de toate. Concuren a ii sile te pe managerii marilor întreprinderi ca ace tia. Un alt motiv care îi Äîncurajeaz " pe managerii marilor întreprinderi s urm reasc scopul maximiz rii profitului este cotarea acestora la burs . celelalte obiective urm rite de întreprinz tor (prestigiul. Factorii de produc ie (input sau intr ri) reprezin: astfel toate elementele necesare pentru fabricarea unui bun sau serviciu oarecare (output sau ie iri). Legea randamentelor ne-propor ionale Procesul de producere este un proces de combinare i utilizare eficient a factorilor de produc ie în scopul cre rii de bunuri i servicii. scopurile urm rite de managerii întreprinderii nu corespund. angajarea unor secretare dr gu e i. proprietarului întreprinderii. în realitate îns factorii de produc ie constituie doar acea parte a resurselor economice care este atras i consumat în procesul de produc ie. de obicei. un acces mai u or la finan rile externe. avînd i ei un comportament ra ional. pentru întreprinderea pe care o gestioneaz . în mod obiectiv. Vom reaminti aici c resursele economice reprezint totalitatea elementelor i premiselor folosite de om în procesul activit ii economice. Comportamentul întreprinz torului în combinarea factorilor de produc ie. cum sus ine economistul francez Jacques Genereux. ca. din mai multe cauze. cît i logic. Privite sub form de stocuri.

Capitalul este un fac-:or derivat. de la analiza popula iei totale. se g sesc în orice activitate economic . Munca i natura sînt denumite factori primari. prin care oamenii.sînt utilizate în procesul de produc ie. II . pe care acesta îl pune în valoare atunci cînd munce te. este necesar de a face dis-::nc ie între munc i for a de munc . de inova ie i de aplicare.1). în calitate de factor de produc ie. 45-50% din popula ia total . constituie totalitatea elementelor naturale pe care omul le folose te pentru ob inerea bunurilor i serviciilor. de structura popula iei ocupate pe ramuri i sectoare de activitate. Dimensiunea calitativ a factorului Ämunc " este determinat de caracterul specializ rii rii respective. Munca este factorul determinant al oric rei activit i economice. de conducere i de execu ie. un efort fizic i intelectual. . III . Aceste patru categorii de factori. poten ialul lui de nunc . cînd func ionau toate întreprinderile. Munca: dimensiunea calitativ i cantitativ Munca este o activitate uman con tient . popula ia activ disponibil . resursele de minerale i de combustibil. cît i calitativ. în ultimele decenii. îns . popula ia activ constituie. Prin munc se combin i se utilizeaz ceilal i factori de produc ie. are loc o reducere continu a ponderii popula iei active în cadrul popula iei totale. care sînt: 1) munca. studen ii. ei r mîn grupa i în 4 jategorii de factori. munca trece pe parcursul unei zile sau s p-t mîni de lucru. în diferite propor ii i combina-:ii. Pe parcursul secolelor. Popula ia total constituie ansamblul persoanelor care tr iesc într-o :ar oarecare. în linii mari. 2) natura. individual i colectiv . privit ca factor de produc ie. de gradul de calificare i de experien a de munca a fiec rui individ în parte. din cele 4. elevii care au vîrsta legal de munc = popula ia activ disponibil . Äîmbrac " mai multe forme: intelectual i fizic . for a de munc constituie -Calitatea aptitudinilor fizice i intelectuale ale omului.popula ia adult . în medie. Dimensiunea cantitativ a factorului munc " este determinat de: a) durata s pt mînii de munc i b) num rul de lucr tori implica i în procesul de produc ie. Fiind un consum de energie fizic i nervoas . în Republica Moldova. 4) informa ia.de înc lzire. popula ia adult .menajerele. se porne te.omerii = popula ia ocupat . Elementele întrunite sub denumirea de factor de produc ie Änatur " sînt: p mîntul. Factorul de produc ie Ämunca" poate fi analizat atît din punct de edere cantitativ. 3) capitalul.3 milioane de locuitori popula ia ocupat constituia circa 47%. Munca. ob in bunurile de care au nevoie. Astfel. al productivit ii sale. din punctul de vedere al randamentului. Factorul natural Natura.pensionarii. în pofida acestui fapt. întreprinz torul combin ace ti factori în anumite propor ii i doar prin consumul acestora se creeaz noi bunuri i servicii.de randament maximal. a avut loc multiplicarea i diversificarea facerilor de produc ie. în rile dezvoltate. la începutul anilor 1990. precum i cu sc derea mortalit ii infantile. Analizînd factorul de produc ie Ämunca". Iat schema diviz rii popula iei în diferite categorii: popula ia total . iar resursele informa ionale sînt un neofactor. ac ionînd asupra naturii.copiii i pensionarii (popula ia în afara vîrstei de munc ) . resursele de ap .invalizii adul i = popula ia activ sau popula ia apt de munc (între 15 i 65 de ani). restul: aproximativ 30% reprezint popula ia tîn r i aproximativ 20% .de oboseal (Figura 5. popula ia activ . prin trei faze: I . în leg tur cu cre terea duratei medii de via . Pentru a afla num rul de persoane ocupate în activitatea economic . de obicei. calificat i necalificat .

baze militare. precum i resursele de minerale i de combustibil i alte elemente importante ale factorului Änatur ". Pe plan mondial se manifest din plin tendin a diminu rii suprafe elor agricole i silvice pe cap de locuitor. la orice fel de materie prim .10% i 8%. Omenirea a intrat în epoca cre terii categorice a pre urilor la petrol.12. dup natura sa. în cazul Republicii Moldova sînt neînsemnate. d) terenuri destinate localit ilor (construc ii.irm tor: terenurile arabile constituiau în anul 1972 circa 56% din total. factorul Änatur " particip la procesul de rroduc ie în principal sub form de materie prim .10. p uni). cl dirile cu destina ie productiv . clima. dintr-o singur dat . aerul.2% i 12%. Capitalul fix este acea parte a capitalului real care particip la mai multe cicluri de producere. instrumentele. calculatoarele i robo ii industriali. poligoane). Capitalul circulant este acea parte a capitalului real care particip la un singur ciclu de producere. c) terenuri cu destina ie special (c i de comunica ie. resursele naturale de pe glob se epuizeaz cu o repeziciune uimitoare. fapt care influen eaz negativ dezvoltarea economic . Elementele capitalului fix sînt: utilajul. mijloacele de transport. constituie ansamblul bunurilor folosite pentru confec ionarea altor bunuri.5% i 9%. p uni . Resursele de ap . cuprinde: a) terenuri agricole (p mînturi arabile i planta ii multianuale. Capitalul fix constituie partea cea mai dinamic a avu iei na ionale. planta ii multianuale. obliga iuni. cum ar fi: materia prim . Capitalul.). se divizeaz în: a) capital fix i b) capital circulant. instala iile. care reprezint cheltuielile efectuate pentru crearea si modernizarea elementelor de capital. drumuri 2% i 3%. Din capitalul circulant fac parte: materia prim . dup structura sa. materializat în mijloace de produc ie. în ansamblul lor. in anul 2000 reducîndu-se pîn la 52%. str zi. capitalul se împarte în: a) capital real. care este de fapt un sinonim al factorului de produc ie Äcapitalul". pie e etc. în sens larg. Principalul element al factorului Änatur " este p mîntul. în urma folosirii unor tehnologii mari consumatoare de materie prim i de energie. Capitalul real (tehnic) i capitalul financiar. semifabricatele etc. combustibilul i energia. localit i . materialele de baz i auxiliare. apa. Cele mai bogate ri în resurse naturale sînt Rusia i Statele Unite ale Americii. b) capital financiar. în Republica Moldova. sub forma activelor financiare (bani în numerar sau depozite bancare. în sens restrîns. b) terenuri cu destina ie forestier .2% i 6%.. planta iile multianuale etc. suprafe e forestiere .).p durile. drumurile etc. animalele de munc i de reproduc ie. p mîntul se identific cu fondul funciar al unei ri. respectiv . Capitalul real. dup criteriul duratei utiliz rii sale i al modalit ilor de înlocuire. în lumea contemporan .i întreaga valoare asupra produsului finit. pe parcursul unei perioade de timp. structura fondului funciar a evoluat în felul . utilajele. titluri comerciale etc. cl dirile. la gazele naturale. . numit i Ätehnic" sau Äfizic". formeaz capitalul economic. Etapa ini ial de formare a capitalului o constituie investi iile de capital. care. destinate vînz rii în scopul ob inerii unui profit. se depreciaz progresiv prin trecerea treptat a valorii sale asupra produsului creat.4. ac iuni. transferîndu. privit ca factor de produc ie.

Treptat. capitalul fix este scos din func iune i urmeaz a fi înlocuit integral sau reparat. atunci cota anual de amortizare. Capitalul este supus deprecierii (sau uzurii) fizice i morale. a capitalului i a . numit Äfondul de amortizare". constituie pierderea par ial a valorii capitalului fix în urma apari iei i comercializ rii unor mijloace de producere mai ieftine i/sau mai productive. apoi bani. progresul tehnic este ansamblul de metode i procedee care fac posibil sporirea eficien ei celorlal i factori de produc ie. care se determin ca raportul dintre valoarea r mas a capitalului fix i stocul de capital fix la valoarea lui ini ial (Kr/ K).spitalului fix este un proces de recuperare a valorii capitalului fix pe :aza trecerii acesteia asupra costului de produc ie. Munca. Astfel.produc ia. Uzura moral . Ca no iune. Astfel. pot fi uzate moral chiar i echipamentele noi. Anume prin investi ii are loc procesul de modernizare. inven iile contribuie la economisirea for ei de munc .aprovizionarea.Capitalul fix se afl într-o mi care permanent . de exemplu. în timpul utiliz rii sale. b) coeficientul st rii fizice a capitalului fix. s-a ajuns la convingerea c mai exist i un al patrulea factor. suma anual a amortiz rii se calculeaz pe baza raportului dintre valoarea capitalului fix (pre ul de achizi ie al acestuia) i durata lui medie de func ionare. cea mai simpl fiind metoda cotelor anuale propor ionale. va fi de 4 mln lei. se face prin intermediul investi iilor. o întreprindere oarecare a procurat un strung la un pre de 20 mln lei. Amortizarea capitalului. inclus în costul produc iei vîndute. Uzura fizic constituie pierderea treptat a propriet ilor tehnice de exploatare a capitalului fix sub influen a utiliz rii sale productive sau a ac iunii factorilor naturali. exprimat în ani. care. în fondul de amortizare se va aduna suma de 20 de milioane de lei. Formarea de noi capitaluri. precum i recuperarea capitalului uzat. Odat vîndut pro-luc ia. Amortizarea . III . Cota de amortiza-:e (altfel spus.desfacerea. Resursele informa ionale O perioad îndelungat de timp. m rimea deprecierii anuale a capitalului fix) se determina prin mai multe metode. inven iile i inova iile etc. stadiile prin care trece capitalul în mi carea sa sînt: I . de sporire a capacit ilor de produc ie i deci de cre tere economic .capitalului fix va face posibil înlocuirea acestuia.capital productiv. îns prin anii cincizeci ai secolului XX s-a observat c fenomenul cre terii produc iei nu mai poate fi explicat doar prin aportul celor trei factori tradi ionali. La fiecare stadiu capitalul Äîmbrac " o form special : I bani. în mijloace de produc ie. la pre urile ini iale de achizi ie (UK/ K). fiind realizate pe pia . Cum am spus deja. trecînd consecutiv prin trei stadii i transformînduse din form b neasc . partea corespunz toare amortiz rii se acumuleaz într-un fond oecial. Gradul de depreciere a capitalului fix se m soar cu ajutorul a doi indicatori de baz : a) coeficientul uzurii capitalului fix. capitalul fix particip la nai multe cicluri de produc ie. revin la forma de bani. cu care î i începe circuitul. II . informa ia. în condi iile progresului tehnic. care reprezint raportul dintre partea capitalului fix uzat i stocul de capital fix. Dac . în acest caz. în urma uzurii fizice. cum ar fi: noile tehnologii. înc neutilizate. alc tuit din mai multe elemente eterogene. III . care const în diminuarea treptat a calit ilor lui tehnice i economice. apoi în bunuri finite. iar durata medie de func ionare a acestuia va fi de 5 ani. Astfel. care la sfîr itul duratei de via . Natura i Capitalul au fost considerate singurii factori de produc ie. Elementele care constituie con inutul unui nou factor a fost botezat ini ial de cei mai mul i speciali ti cu denumirea de Äprogres tehnic". mai performante. numit adeseori i Äinvoluntar ".bunuri. capitalul fix este supus procesului de depreciere. dup cinci ani. care va permite înlocuirea strungului uzat cu unul nou. care sînt dep ite din punctifl de vedere al caracteristicilor :ehnice de c tre alte echipamente mai calitative. se depreciaz pe parcursul a mai multor ini i î i transfer treptat valoarea asupra produsului finit. II .

Cel mai mare Ädepozit" de resurse informa ionale a devenit Internetul. Combinarea factorilor de produc ie Produc ia constituie o activitate uman de transformare a unor bunuri si servicii (a factorilor de produc ie) în alte bunuri. întreprinz torul. fizice. El r mîne mereu în c u-:area variantei celei mai favorabile de combinare. cît i structural-calitativ. recunoscut ca atare de tiin a contemporan . func ia de produc ie reflect dependen a produc iei de volumul factorilor de produc ie .cum ar fi cunoa terea i folosirea tehnologiilor celor mai performante -. managerii) va combina factorii de produc ie în astfel de propor ii i de cantit i încît s ob in cele mai bune rezultate posibile. dintr-o anumit cantitate de metal se confec iona un tractor. dintre elementele progresului tehnic s-au impus Äresursele informa ionale". standardele.maximizarea profitului. în scopul producerii de bunuri i servicii. în fosta URSS. spre deosebire de ceilal i trei factori tradi ionali. sfera principal de creare a bog iei unei na iuni devine industria de producere a informa iei i cuno -:in elor. Aceste resurse au c p tat mai apoi conturul unui factor de produc ie independent. întreprinz torul trebuie s in mereu cont de caracterul limitat al acestora. dis-runînd în orice moment de o cantitate limitat de factori de produc ie. fi ele tehnice i formulele matematice. pe filme. poate fi stocat i p strat pe discuri i benzi magnetice. Combinarea factorilor de produc ie se înf ptuie te concomitent: a) din punct de vedere tehnic i b) din punct de vedere economic. Resursele informa ionale îmbrac mai multe forme. deoarece numai în asemenea caz va atinge obiectivul fundamental . Din aceea i cantitate de metal i în aceea i perioad în Germania se confec ionau patru tractoare. atît sub aspect cantitativ. dar i Äobligat" s combine factorii de produc ie în a a fel încît s produc bunuri cu o cheltuial minim de resurse. (De exemplu. const în caracterul lor nelimitat si inepuizabil. Ce este func ia de produc ie? Func ia de produc ie este o no iune ce reflect rela ia dintre cantitatea de bunuri produsa i combinarea. în primul caz. dar i de alte circumstan e .materiei prime. a factorilor necesari pentru ob inerea acestei produc ii. cum ar fi: inven iile. întreprinz torul va încerca s combine factorii de produc ie în asemenea cantit i i propor ii încît s cheltuiasc cît mai pu ini factori de produc ie i s ob in un rezultat cît mai mare. Func ia de produc ie indic nivelul maxim de produc. Particularitatea distinctiv a Äresurselor informa ionale". de corelare a acestora.) Din punct de vedere economic. chimice. normele de consum i de producere etc. în func ie de cuno tin ele sale în materie de tehnologie i de capacit ile sale manageriale. întreprinz torul va alege varianta care necesit un volum minim de resurse pentru confec ionarea bunului respectiv. societatea industrial tradi ional fiind înlocuit cu societatea informa ional . la momentul oportun. ce ar ine cont de specificul factorilor de produc ie folosi i i de conjunctura pie ei factorilor de produc ie. Func ia de produc ie în scopul maximiz rii profitului. are loc unirea unei cantit i de factori/ munc cu o anumit can-:itate de ma ini. Treptat. la substituirea (înlocuirea) unui factor cu altul. inova iile i ideile de ra ionalizare. pe hîrtie.ie care poate fi ob inut în urma diferitelor combin ri ale factorilor de produc ie. Aceast diferen era condi ionat de faptul c în economia de pia întreprinz torul este motivat. Combinarea factorilor de produc ie reprezint un anumit mod de unire. în diferite propor ii. materie prim etc. Cu alte cuvinte. întreprinz torul (iar în societ ile pe ac iuni. utilaje. precum i la reducerea timpului de produc ie. va c uta s -i combine în asemenea propor ii (îndeosebi factorul Ämunc cu capitalul) încît s ob in un efect maximal. Mai mult: cu timpul. Acest factor de produc ie. un mecanizator nu poate conduce în acela i timp decît o singur combin . Procesul de transformare a intr rilor (inputuri) în ie iri (outputurf) se studiaz cu ajutorul func iei de produc ie. în procesul combin rii factorilor de produc ie. pentru a recurge. numit i Äneofactor".

Unui factor fix (de exemplu.folosi i i de tehnologiile de fabrica ie. dac vom m ri num rul de persoane care prelucreaz o suprafa de p mînt. exprimat. expresia Äpe termen >curt" este utilizat atunci cînd întreprinz torul modific un singur fac-: n r. va cre te ini ial de la 300 pîn la 350. în acest caz. un ^ingur factor de produc ie. iar x. ci diferite. pe termen scurt. în fine.. Cel de al aptelea lucr tor îi va încurca deja pe ceilal i i rezultatul activit ii lui va fi negativ. poate recurge la munca temporar sau îl poate concedia. altfel spus. si factorul Äcapital". urmat de o faz cu o cre tere propor ional . prin litera L (de la englezul labor). echipamentul. Pentru prima dat aceast lege a fost formulat de c tre economistul francez Fran ois Turgot (17271781) sub denumirea de Älege a fertilit ii descrescînde a solului". adic se refer la toate domeniile de activitate economic . func ia de produc ie este: Q = f(K . efectele nu sînt doar descrescînde. Fenomenul acesta. reprezentat prin litera K. De obicei. Aceast situa ie are ca rezultat faptul c randamentul (productivitatea) fiec rei unit i din factorul variabil este diferit. Ceva mai tîrziu. echipamentelor. Func ia de produc ie poate fi reprezentat în felul urm tor: Q = f (x. de obicei. acest factor variabil este de obicei munca. de obicei. Legea randamentelor nepropor ionale stipuleaz c dac vom m ri progresiv utilizarea unui factor oarecare (munca. un num r diferit de lucr tori). un num r tot mai mare de unit i din factorul variabil se combin cu o parte din ce în ce mai mic de factor constant. în acest caz.. în teoria produc torului. .mp mai îndelungat . ÄPe termen lung" . ceilal i r mînînd constan i. cunoscut de secole. Mai apoi s-a constatat c aceast lege are un caracter general. chimbarea ma inilor. în teoria economic sînt folosite expresiile Äpe termen scurt" i Äpe termen ung". dup care va descre te. al treilea. construc iile. atunci cînd factorul variabil cre te. la cea de a treia faz randamentul va fi descresc tor. cl dirilor necesit o perioad de :. x2 . adic produsul marginal. nu se are în vedere o anumit perioad de timp. în leg tur cu aceste modific ri inevitabile în componen a factorilor de produc ie utiliza i. func ia de produc ie este calculat ca o rela ie dintre factorul Ämunc ". întreprinz torul poate reduce timpul de lucru al muncitorului. planta iile multianuale) i se asociaz un factor variabil de exemplu. de la un timp. xj unde Q constituie cantitatea de bunuri produs de întreprindere. x. La prima faz randamentul folosirii factorului variabil va fi cresc tor. poate s -1 pl teasc suplimentar. în timp ce al ii vor râmîne neschimba i. va începe s scad . întreprinz torul modific . Astfel a fost descoperit legea randamentelor nepropor ionale. apoi va atinge un punct de stabilitate.. în cazul dat. Astfel. trecînd prin trei faze. cînd doar un singur factor ie produc ie este variabil. de exemplu). apoi. al aptelea). mai mare sau mai mic . se afl la temelia legii randamentelor nepropor ionale.. xn sînt factorii de produc ie folosi i de aceast firm . produsul creat de un lucr tor suplimentar (al doilea. .L ) Legea randamentelor nepropor ionale în via a real . produsul marginal al factorului variabil va fi nepropor ional -la început va cre te. Ce se întîmpl cînd întreprinderea modific un singur factor? Dup : im am men ionat. tiin a economic a observat c în cazul în care are loc o combinare a factorilor de produc ie prin asocierea unui factor variabil cu altul fix (constant). Func ia de produc ie cu un singur factor variabil permite m sura-‡ea contribu iei fiec rei unit i din factorul variabil la crearea bunului -espectiv. . Cel mai u or poate fi modificat factorul Ämunc ".to i factorii de produc ie pot fi modifica i..

dup o prim faz de cre tere. de asemenea. produc torul poate combina i substitui factorii de produc ie în propor ii diferite. de i cu o rat descresc toare. care face integral lucrul acestora).3.Din Tabelul 5. Izocuanta este o reprezentare grafic a unui ansamblu de substituiri ale factorilor de produc ie. mai ieftin. Produsul marginal este egal cu produsul mediu doar în punctul maxim al acestuia (în exemplul de mai sus. Pe termen lung îns to i factorii de produc ie pot deveni variabili. produsul marginal devine negativ (în exemplul de mai sus: -50). la un nivel dat al tehnicii. provocînd astfel reducerea produsului mediu (B). dar pîn în momentul în care produsul marginal (C) devine negativ. dar în propor ii mai mici decît se m re te factorul Ämunc ". Din Figura 5. Atunci cînd produsul total scade (în exemplul nostru. construit pe baza exemplului din Tabelul 5. întreprinz torul schimb mereu raportul dintre factorii de produc ie i înlocuie te un factor de produc ie cu un altul. mai modern. Produsul marginal.3 se observ c în cazul cre terii factorului variabil (munca) atît produsul total. randamentele medii i marginale evolueaz în direc ia descre terii. Ansamblul combina iilor de capital (K) i munc (L) m urma c rora se ob ine acela i volum de produc ie (adic aceea i cantitate de bunuri) se nume te curb de izoproduc ie sau izocuant . începe s scad . Substituirea poate avea loc între factorul Ämunc " i factorul Äcapital" (zece muncitori sînt înlocui i cu o ma in . poate avea loc atît combinarea. pe termen scurt. în acela i timp. cît i înlocuirea unui factor cu altul. mai productiv. iar curba Q2 . fiecare izocuant reprezint o mul ime de combina ii pentru ob inerea aceleia i cantit i de produs.o cantitate mai mare decît în cazul curbei Qr . ilustreaz grafic faptul c o dat cu m rirea factorului Ämunc " produsul total (A) cre te.2. Acest lucru se întîm-pl din cauz c . apoi descre te. produsul total cre te i el pîn la un punct oarecare.3 se vede c pe aceea i izocuant produc ia este constant . în acest fel. cît i a produsului total. 5. a 2 unit i de K cu 4 unit i de L etc. nivelul tehnicii fiind acela i. dup o cre tere. Figura 5. adic aceea i cantitate de produs se poate ob ine prin combinarea a 6 unit i de capital fix (K) cu o unitate de munc (L). Curba Qj reprezint variantele de combina ii pentru ob inerea unei cantit i mai mari de bunur: decît în cazul curbei Q0. sub influen a noilor tehnici i tehnologii i a evolu iei pre urilor. începe s scad . Din Figura 5. produsul mediu. apoi stabilizare. în acest caz. Substituirea este un fenomen de înlocuire a unei cantit i dintr-un factor de produc ie printr-o cantitate din alt factor de produc ie. atunci cînd sînt folosi i trei lucr tori). între factorul Änatur " i factorul Äcapital" sau între diferite elemente componente ale aceluia i factor de produc ie (înlocuirea unui utilaj cu altul sau a materiei prime naturale cu materie prim sintetic ) etc. de la 1350 de unit i pîn la 1300). Productivitatea combin rii i folosirii factorilor de produc ie Substituirea factorilor de produc ie i izocuantele în subparagraful intitulat ÄLegea randamentelor nepropor ionale" a fost analizat situa ia cînd.3 se vede c poate exista o infinitate de izocuante. Pentru a ob ine acela i nivel de produc ie. O dat cu m rirea num rului celor care lucreaz . în condi iile cînd ceilal i factori r mîn neschimba i. cît i produsul mediu i cel marginal se modific în acela i fel: pe m sur ce se m re te factorul Ämunc ". are loc deci atît o reducere a produc iei medii. adic pot fi modifica i. cu ob inerea unei cantit i constante de bunuri. a 4 unit : de K cu 2 unit i de L. pe termen scurt. se modific doar un singur factor de produc ie.

atît fizici. care evalueaz randamentul factorilor utiliza i în unit i naturale (fizice) tone. precum i modernizarea permanent a formelor de organizare a procesului de produc ie. productivitatea poate fi m surat în unit i ~ aturale sau/ i în unit i valorice. Eficien a activit ii întreprinderii const anume în capacitatea ei de a avea efecte cît mai mari cu eforturi cît mai mici. Productivitatea (sau randamentul) factorilor de produc ie constituie raportul dintre cantitatea de bunuri produs i cantitatea de factori consumat pentru producerea acesteia. Eficien a economic presupune minimizarea cantit ii de factori de produc ie cheltuite pentru ob inerea fiec rei unit i de produs. marginal . întreprinderea este obligat s le combine într-un mod optim. care evalueaz randamentul factorilor utiliza i în unit i valorice (monetare) zeci. medie. par ial . deoarece fiecare întreprinz tor. Definirea i m surarea productivit ii Combinînd în diferite propor ii factorii de produc ie. pot fi raportate atît la to i factorii de produc ie utiliza i. atît proprii. ci i prin raportarea acestora la rezultatul ob inut.produc ia ob inut (rezultatul). cît i financiari. 1) Productivitatea global exprim eficien a utiliz rii tuturor factorilor de produc ie. în func ie de felul în care se m soar rezultatul ob inut (fa de ce este raportat). i curba de izoproduc ie (izocuant ). întreprinderea creeaz o anumit cantitate de bunuri i servicii. kw etc. de sporirea continu a eficien ei activit ii sale economice. Altfel spus. T . Aceast tendin contant î i g se te reflectare în legea cre terii productivit ii. cît i la doar unul din ace ti i sau chiar la o singur unitate dintr-un factor. cît i împrumuta i. Drept expresie sintetic referitoare la eficien a utiliz rii factorilor de produc ie. Pe m sura evolu iei societ ii i a progresului tehnic. în form natural sau valoric . Aceasta înseamn c o diminuare a factorului Äcapital" (K) poate fi compensat doar cu o cantitate mai mare ( i cresc toare) de munc . Rezultatele ob inute. se în elege randamentul utiliz rii acestora. în linii mari. în func ie de modalit i-. ce reprezint alegerea consumatorului între dou bunuri (X i Y). Astfel. cu cheltuieli cît mai mici. rre terea productivit ii reflect progresul calitativ al factorilor de pro-rac ie. productivitatea factorilor de produc ie indic eficien a combin rii i utiliz rii lor. dolari etc. Cu alte cuvinte. cre terea productivit ii este unul din obiectivele sale principale pe termen lung. metri. în acest fel. exist : a) productivitate fizic . pentru a rezista în lupta de concuren i a ob ine în acela i timp un profit cît mai mare. ce reflect combina iile posibile între doi factori de produc ie (Capitalul [K] i Munca [L]) pe care le efectueaz produc torul. este nemijlocit interesat de utilizarea cît mai ra ional a factorilor de produc ie. Ast:el. Pentru întreprinz tor. s ob in rezultate cît mai mari. Economia de pia este un sistem eficient.e de m surare a ei. factorii de proiec ie sînt combina i într-un mod tot mai eficient. în tiin a economic este folosit no iunea de Äproductivitate". Exist o asem nare între curbele de indiferen .Izocuantele au o form convex i descresc toare.factorii de produc ie utiliza i (efortul depus).. Eficien a economic constituie raportul dintre efecte (rezultate) i eforturi (cheltuieli). Intrucît resursele de care dispune ea sînt întotdeauna limitate. în economia de pia . sute i milioane de lei. în teorie i în practic . în asemenea cantit i i propor ii încît. productivitatea global m soar . prin care. productivitatea poate fi definit ca un raport dintre rezultate produc ia ob inut ) i efort (resursele consumate): W = Q / FPu _nde: . PPu .productivitatea. b) productivitate valoric . productivitate^ poate fi: global . productivitatea se calculeaz nu numai prin iportarea rezultatelor ob inute la volumul factorilor de produc ie utiliza i.

inclusiv productivitatea muncii. de exemplu. prin cantitatea de bunuri i servicii creat într-o unitate de timp (un muncitor confec ioneaz 5 scaune într-o or ). 2) Productivitatea par ial reflect doar eficien a utiliz rii unui singur factor de produc ie. Totu i ce este productivitatea muncii? Productivitatea muncii reflect eficien a utiliz rii for ei de munc . apropiate. Productivitatea medie Wm se m soar prin raportul dintre volumul produc iei Q i cantitatea utilizat din factorul respectiv (Xi): Wm = Q / Xi 4) Productivitatea marginal reprezint sporul (suplimentul) de produc ie ce se ob ine în urma folosirii unei unit i suplimentare dinfactorul respectiv. în practica economic se m soar atît productivitatea medie a mun-di. b) prin raportarea produc iei la munca cheltuit pentru ob inerea acesteia. productivitatea muncii a crescut continuu. 3) Productivitatea medie (unitar ) reflect eficien a sau randamentul utiliz rii unei unit i dintr-un factor de produc ie. în privin a celorlal i factori sînt utilizate no iuni similare. Ast: dac . ore de munc etc. Productivitatea medie a muncii (WL) se m soar prin raportul din-:re produc ie (Q) i factorul Ämunc " (L): W L = Q/L Productivitatea marginal a muncii (Wm L) se m soar prin raportul i intre suplimentul de produc ie ob inut (AQ) i cantitatea suplimentar ie munc (AL) (se presupune c ceilal i factori r mîn neschimba i): W L = AQ l AL mg Pe parcursul istoriei. cît i productivitatea marginal a muncii. cu o m rime medie. într-o anumit perioad de timp. întrucît este foarte dificil a calcula exact productivitatea utiliz rii unui factor de produc ie concret. Ea este expresia randamentului cu care este cheltuit o anumit cantitate de munc în procesul de produc ie.'--. Productivitatea muncii reprezint cantitatea de bunuri i servicii care poate fi ob inut mtr-o or de munc sau cantitatea de timp necesar pentru fabricarea unei unit i de produs. adic prin calcularea timpului (muncii) necesar (e) pentru confec ionarea unei unit i de produs (un muncitor confec ioneaz un scaun în 12 minute). Productivitatea par ial se m soar . tîrziu timpul pentru ob inerea aceluia i produs s-a redus pîn la 90 re. Productivitatea muncii poate fi m surat prin dou metode: a) prin raportarea cheltuielilor de munc la produc ia ob inut . o anumit cantitate de bunuri i servicii. de regul . ceilal i factori r mînmd neschimba i: Wm = AQ l AXi Productivitatea muncii în practica economic . Exist tot atîtea productivit i par iale cî i factori de produc ie. în tiin a economic se folose te termenul Äproductivitate aparent a muncii". atunci cu o sut de ani . altfel spus. Productivitatea muncii se manifest sub forma capacit ii for ei de munc de a crea. cum ar fi: Ärandamentul capitalului" sau Äfertilitatea solului". ceea ce vorbe te o dat în plus despre faptul c totul este relativ în lumea aceasta. cu dou sute de ani în urm erau necesare 300 k ore de munc pentru a confec iona o mas .performan ele de ansamblu ale activit ii economice. no iunea de Äproductivitate" este cel mai des utilizat în cazul factorului Ämunc ". în zilele noastre sînt deja suficiente doar 10 ore de munc pen- . exprimat în unit i fizice i natural-conven ionale (num r de ma ini.).

Era producerea unei mese similare. precum i la formele concrete de organizare a activit ii economice. de exemplu: cost de oportunitate. metodele de motivare material a lucr torilor (prin stabilirea unor leg turi directe între salariu i rezultatele ob inute). adic a costurilor. costul administra iei. s zicen: de 1000 de lei. S apel m la ur alt exemplu. Dac îns presupunem c aceia i 2000 de mur. costuri sociale. resursele minerale. resursele de ap etc. Din aceste motive. costul reformei. chimiz rii. fiec ru: muncitor revenindu-i deja cîte 50 de televizoare. 2) Factorii economici. costurile tranzi iei. întrucît o dat cu dezvoltarea societ ii are loc o reducere continu a timpului de munc necesar pentru confec ionarea unui produs oarecare. VI.) influen eaz i el. Pe lîng no iunea de Äcost de produc ie". citori au produs în anul urm tor deja 100 000 de televizoare. costul vie ii. nivelul de calificare a for ei de munc . Atunci cînd pre urile r mîn neschimbate sau se mic oreaz . la metodele de gestionare i de marketing aplicate în activitatea agen ilor economici. reducerea costurilor influen eaz volumul ofertei. de 40 000 de lei. m rimea i tipologia costurilor No iunea de Äcost de produc ie" No iunea de Äcost". productivitatea muncii. pe care produc torul le suport pentru fabricarea i vînzarea bunurilor economice. 3) Factorii organizatorici. dar care desemneaz uneori ni te fenomene cu totul diferite. Dac costul unui televizor este. Cre terea productivit ii muncii semnific reducerea timpului de mur. precum i pe problema evolu iei comportamentului) costurilor pe termen scurt i lung. în expresie monetar . în expunerea acestei teme accentul va fi pus pe analiza con inutului. Ace tia se refer . adîncimea de extrac ie a acestora. informatiz rii etc. evolu ia costurilor r mîne mereu în aten ia întreprinz torului. are o sfer de utilizare foarte larg . aceasta înseamn c productivitatea medie anual a unui muncitor a crescut cu circa 12%. în mod nemijlocit. . cum ar fi: 1) Factorii tehnici. la nivelul de specializare i cooperare a muncii. înainte de toate. în SUA. timp de 100 de ani (între anii 1896-1996). 1. productivitatea muncii fiind deci de -de televizoare an/ muncitor. clima. Conceptul. care vizeaz . Costul este. astfel. automatiz rii. grupa i m cîteva categorii. Totodat . pe m rimea i pe tipologia costurilor. productivitatea anual a unui muncitor va fi. EVOLU IA COSTURILOR PE TERMEN SCURT l PE TERMEN LUNG Dup cum tim deja. 4) Factorul natural (p mîntul. acest obiectiv poate fi atins în primul rînd prin reducerea cheltuielilor de produc ie. costul ecologic etc. S presupunem c 2000 de muncitori au produs într-un ar. în termen valorici. unor noi tehnologii. Nivelul productivit ii muncii este influen at de un num r însemnat e factori. ce se manifest prin utilizarea unor ma ini i echipamente mai productive. expresia b neasc a consumului de factori de produc ie necesari pentru producerea i comercializarea acestor bunuri i servicii. numita Älegea economisirii timpului". în primul rînd. productivitatea muncii a crescut în fiecare an în medie cu 2%.cost". în economia de pia obiectivul de baz al oric rui întreprinz tor este maximizarea profitului. aceast tendin constituie con inutul unei legi speciale. C ci una este s extragi o ton de c rbune de la o adîncime de 3-4 metri i cu totul altceva s extragi minereul care se afl la o adîncime de sute de metri. c necesar pentru confec ionarea unui bun oarecare. oarecare 80 000 de televizoare. ca expresie a eforturilor agen ilor economici pentru producerea i desfacerea de bunuri i servicii. în tiin a economic se mai folose te un ir întreg de al i termeni ce con in cuvîntul . Aceasta se refer i la solurile ce au o fertilitate diferit . Astfel. ca. Costul de produc ie (sau costul de întreprindere) reprezint totalitatea cheltuielilor.

apa. amortizarea capitalului fix (adic a cl dirilor. El indic limita de jos. M rimea costurilor Cum am v zut deja. Cheltuielile de munc cuprind. M rimea costului permite a determina cît de eficient sînt utilizate resursele economice. costul îndepline te mai multe func ii. Materie prim i materiale 64 58 78 2. 1) Prima func ie a costului este cea de m surare a cheltuielilor necesare pentru ob inerea unui bun oarecare. care pot fi grupate. în % Elemente de cheltuieli Industria Industria Industria în între. din contra. numite i Ächeltuieli salariale". în acest caz. Structura costului de produc ie. în mare m sur . în industria electrotehnic ponderea cheltuielilor materiale este relativ mic . energia. ea determin . precum i de la o perioad de timp la alta. Tabelul 6. adic determinarea m rimii acestuia. sînt determinate de consumul urm toarelor elemente ale costului: materia prim . punctul de plecare în alegerea celei mai bune combin ri a factorilor de produc ie. în evaluarea eficien ei i în stabilirea pre ului de vînzare îl constituie m surarea costului. de regul . utilajului. 4) în fine. determinat de ponderea pe care o de ine fiecare element în costul total. Cheltuielile generale. dar mai ales de la o ramur la alta. întreprinz torul poate substitui (înlocui) ur factor de produc ie cu altul. cheltuielile pentru administra ie etc. dobînzile. de la un produs la altul. precum i pozi ia întreprinderii fa de concuren i. care formeaz substan a produselor. în scopul reducerii costului. includ astfel de elemente ale costului precum: pl ile pentru chirie.7. c) contribu iile la fondul de omaj. ma inilor. trei elemente de baz . difer de la întreprindere la întreprindere. în cazul negocierii pre ului de vînzare. Ea difer de la un produc tor la altul. m rimea costului permite determinarea nivelului eficien ei economice a întreprinderii: în cazul în care pre ul este cunoscut. dup natura lor. m rimea profitului depinde de m rimea costului. 2) O alt func ie a costului este aceea c el constituie indicatorul principal pentru stabilirea pre ului la bunurile oferite pentru vînzare. Structura costului de produc ie Structura costului de produc ie cuprinde o întreag varietate de cheltuieli. s modernizeze formele de organizare i gestionare a afacerilor.constructoaagroaligime re de ma ini mentar 1. însu i viitorul acesteia. în schimb sînt importante cheltuielile de munc . M rimea costului reprezint expresia b neasc a tuturo? cheltuielilor suportate de întreprinz tor pentru producerea i desfacerea bunurilor. instala iilor etc. i c) cheltuieli generale. pentru ca s ajung în acest fel la reducerea costului. 3) Costul îndepline te i o func ie de control i de reglare a activit ii economice. Astfel. costul de produc ie este egal cu chel-jielile de produc ie. M rimea costului reflect condi iile de produc ie. combustibilul. Acest fapt încurajeaz întreprinderile s aplice ultimele realiz ri ale progresului tehnic. Substituirea factorilor se întreprinde i atunci cînd pre ul unuia din factori cre te. cheltuielile de munc sînt neînsemnate. b) cotiza iile pentru asigur rile sociale suportate de întreprindere. numite în Republica Moldova Äcontribu ii la fondul social". în trei mari categorii: a) cheltuieli materiale b) cheltuieli de munc . semifabricatele i materialele de baz . acceptabil . s combine i s substituie factorii de produc ie în modul cel mai eficient. în industria metalurgic . impozitele pe cl diri i diferite taxe. Structura costului în unele ramuri ale industriei moldovene ti in anii 1990-1992 (sectorul public).Din punct de vedere teoretic. Salarii i contribu ii la asigur rile 15 24 9 . i anume: a) salariul. Func iile costului Fiind un indicator economic de o mare importan .). eterogene dup componen . Cheltuielile materiale.

cum ar fi: p mîn-tul i cl dirile care apar in întreprinderii date.ie factori de produc ie i volumul produc iei întreprinderii. care include costul de uzin + cheltuielile de desfacere (ambalare.). interne. Costul economic (care coincide în realitate cu costul de produc ie) este un concept mai larg decît costul contabil. proprietarul unei întreprinderi nu prime te salariu). adic to i pot fi modifica i. . pe termen fcurt nu este ra ional s efectueze o asemenea schimbare. Pur i simplu. adic un singur factor este variabil. cît i cel implicit. y. ap . . depozitare. apei. vînzare etc. Ea constituie. rela ia (leg tura) dintre cheltuielile . un singur factor. consumul de munc al proprietarului (dup cum se tie. o importan crescînd are clasificarea costurilor în: a) globale. implicite i explicite. adic costurile explicite. 2. Combustibil i alte surse energetice 7 6 5 4. el mai cuprinde i cheltuielile factorilor proprii (costurile implicite). pe cînd pe termen lung devin variabili to i ractorii de produc ie. Func ia costului reflect . Aceast modificare poate viza costul unui singur factor de produc ie sau al tuturor factorilor i este condi ionat de factorul Ätimp". pentru procurarea materiei prime.sociale 3. Evolu ia costurilor pe termen scurt Dependenta costurilor de cantit ile de bunuri produse M rimea costului mediu (unitar). se schimb o dat cu modificarea volumului produc iei. deoarece include în structura sa atît costul explicit. m surate în bani. Amortizarea 6 8 3 5. cercetarea pie ei. c) costul complet (numit i Äcostul comercial"). salariile muncitorilor direct productivi. Acestea sînt cheltuieli pentru munca lucr torului. cuprinde doar cheltuielile de resurse proprii. Func ia cos-:ului poate fi dedus din func ia de produc ie: C = f(Q) = f (x. Astfel. n). materie prim . dar care nu sînt reflectate în eviden a contabil . precum i a costului global.. costuri salariale. astfel. reprezentînd factorii de produc ie variabili. Din punctul de vedere al modului de calcul. suma unui cost fix i a unui cost variabil. care cuprinde costul de sec ie + cheltuielile generale ale întreprinderii. pe termen scurt. clasificarea lor se face dup mai multe criterii. care face parte din costurile implicite. care nu presupun pl i c tre ter e p r i. de regul . în func ie de criteriul localiz rii cheltuielilor pe verigile de activitate unde s-au efectuat. astfel. Costul explicit cuprinde numai cheltuielile suportate pentru procurarea factorilor de produc ie din afara întreprinderii. b) medii (sau Äpe unitate de produs") i c) marginale. Aceast dependen a costului de cantitatea de bunuri produs se exprim prin func ia costu-'. exist urm toarele tipuri de costuri: a) costul de sec ie. pe lîng costul explicit. în teoria economic . Alte cheltuieli 8 4 5 Tipologia costurilor Deoarece costurile au o componen foarte eterogen . Am v zut deja c dup natura lor costurile se împart în: costuri materiale. adic pentru bunurile pe care întreprinderea nu le produce i nu le posed . Costul contabil cuprinde cheltuielile. b) costul de uzin (sau Äcostul de produc ie"). M rimea costurilor se modific în func ie de volumul produc iei. precum i amortizarea. efectiv suportate de întreprindere pentru achizi ionarea factorilor de produc ie de la al i agen i economici. dobînzile ce se cuvin pentru folosirea capitalului propriu. costul economic este mai mare decît costul contabil. costuri generale. deoarece. Cu alte cuvinte. perioadele Äscurt " i Älung " sînt în elese nu atît în termeni calendaristici (anumite intervale de . se schimb . ÄTermenul scurt" nu :rebuie în eles în sensul c în aceast perioad întreprinz torul nu ar :: în stare s modifice i factorul Äcapital". din contra. deoarece.ui.. Costul implicit. costurile se împart în contabile i economice. energie. energiei. în tiin a economic contemporan . care include cheltuielile de utilaj.

apoi începe s creasc . materiale. Perioada lung se caracterizeaz prin modificarea calitativ i can'‡-îativ a însu i aparatului de produc ie. Q (cantitatea de bunuri produs ) Figura 6. Ämediu" i Ämarginal". îr. Aceste costuri depind. asigur rile sociale etc. va cre te sau se va reduce o dat cu schimbarea volumului produc iei? înainte de a da un r spuns la aceste întreb ri. atît la nivel ie întreprindere. în Figura 6. este necesar de a clarifica no iunile de . în primul rînd. la acela i nivel tehnic. Cu alte cuvinte costul fix este un ansamblu de cheltuieli care sînt independente de volumul produc iei. combustibil i energie pentru produc ie. cît mai ales în runc ie de modific rile ce sînt întreprinse în combinarea factorilor de rroduc ie în func ie de evolu ia tehnicii i a tehnologiilor de produc ie. Rela iile de m rime dintre costurile fix. Din costurile variabile fac parte: cheltuielile pentru materie prim . cît i de ramur . evolu ia costului variabil: CT = CF + CV. Figura 6.3). Perioada scurt se define te ca intervalul de timp în care sînt utilizate '. Costul global fix (CF) constituie acea parte a costului care nu Se schimb atunci cînd se modific volumul produc iei. Cum se va modifica în acest caz costul marginal? Va r mîne neschimbat. variabile i totale. Pe termen scurt. Costul global fix m ‡ * Costul global fix reprezint acea parte a cheltuielilor suportat de o întreprindere indiferent de cantitatea de bunuri produs . Costul me-liu variabil îns . ap . Costurile variabile se modific în sensul evolu iei produc iei. de regul . cu atît mai însemnat este aceast categorie de cheltuieli. amortizarea cl dirii i a echipamentului. Astfel: CT = CF + f(Q). costul total se schimb în func ie de modificarea costului variabil. în evolu ia sa.cost global".7. Fluctua iile costului total reproduc. modificîndu-se :. chiar dac aceast cantitate se reduce pîn la zero.ai moderne. adic to i -orii sînt variabili. pîn la un anumit nivel. Costul variabil (CV) constituie cheltuielile a c ror m rime se modific în func ie de volumul produc iei: cu cît este mai mare volumul produc iei. scade treptat. Astfel.2. variabil i total B) Costul mediu sau unitar (CM) reprezint costul unei unit i de rrodus. Costurile fixe includ: cheltuielile de administrare i chirie. Costul mediu se calcu-eaz ca raportul dintre costul total i volumul produc iei. combustibilul pentru înc lzit i energia pentru iluminat. costurile variabile pot fi: cu propor ionalitate constant . dobînzile. Costul total (CT) este suma costurilor fixe i variabile. înainte de a analiza schimbarea costului în func ie de volumul proiec iei i de perioada de timp. . El poate fi: fix mediu i variabil mediu. prin folosirea unor tehnologii -. Continu m s analiz m evolu ia costurilor pe termen scurt.2 sînt prezentate rela iile de m rime dintre componentele costului global. Aceast evolu ie a costurilor medii variabile este condi ionat de ac iunea legii randamentelor nepropor ionale. costul fix mediu se reduce re m sur ce volumul produc iei fizice cre te (Figura 6. A) Costul global (CG) este totalitatea cheltuielilor suportate de întreprindere pentru fabricarea i desfacerea unui anumit volum de bunuri. dar în primul rînd în func ie de iimensiunile întreprinderii. s vedem ce reprezint costul marginal.iar cantit ile de munc i/sau de materie prim . salariile personalului productiv etc.celea i capacit i de produc ie. cînd variaz doar factorul Ämunc ". structura costului global deosebim costurile fixe. pe m sur ce volumul produc iei cre te. Costul mediu difer de la o perioad i alta în func ie de mai mul i factori. de dimensiunile întreprinderii. a unui num r mai mare de ma ini i utilaje.timp concrete). Dar nu în aceea i m sur . cu propor ionalitate crescînd i cu propor ionalitate descrescînd .

dup care cre te întruna. adic costul unei unit i suplimentare de produs. în cazul sporirii volumului produc iei. economiile de scar nu pot fi ob inute printr-o sporire f r a produc iei. Din Figura 6. Rela iile dintre costurile medii i marginale Vom examina comportamentul costurilor folosindu-ne de un exemplu reprodus din manualul Economie elaborat de c tre profesorii Catedrei de Economie i Politici Economice.2. Economiile de scar sînt rezultatul unui ir întreg de factori. Tabelul 6. de asemenea. costul unitar este minim. Rela iile dintre costurile totale. costul marginal. ASE Bucure ti6. Pentru a cre te o cul-:ur oarecare. la cantitatea de 4 unit i produse). prin care costul mediu variabil trece din zona randamentelor crescînde în cea a randamentelor descrescînde (adic începe s creasc ). de natur deopotriv tehnic i financiar . Pe de alt parte. fapt care. se procur cantitati însemnate de materie prim . se observ c el este egal cu costul mediu total cînd acesta din urm se afl la nivel minim in exemplul de mai sus.m. în-trucît costul fix r mîne acela i.) total al 1 200 160 200 160 350 2 200 250 100 125 225 90 3 200 331 67 110 177 81 4 200 508 50 127 177 177 5 200 700 40 140 180 192 6 200 900 33 150 183 200 Datele din tabel pun în relief dependen a unor categorii de costuri de volumul produc iei ob inute. astfel. apoi cre te i el. în cazul întreprinderilor mari.m. El se determin prin raportul dintre cre terea costului total i cre terea produc iei. Dac îns 10 muncitori agricoli vor prelucra împreun un lot ie 20 ha. are loc o aprofundare a specializ rii. în ambele cazuri produc ia medie pe un muncitor agricol i cre te. el trebuie s îndeplineasc singur 10 opera iuni (sarcini) nferite.) variabil mediu mediu mediu margin (u. fiecare îndeplinind doar o singur sarcin . Economiile de scar se ob in doar la nivelul întreprinderii. S presupunem c un fermier are un lot de p mînt de 2 ha. în evolu ia sa. medii i marginale (u. astfel. Economiile de scar (sau reducerea costului mediu pe termen lung) se ob in. combustibil i echipament i are loc o reducere a pre urilor de achizi ie.) fix variabil (buc. Figura 6. în punctul E (Figura 6.5. fapt care contribuie la jre terea îndemîn rii muncitorilor. reducînd i pe aceast in nivelul costurilor. o scurt perioad de reducere. influen eaz nivelul costurilor. în urma produc iei la scar mare. La un moment . condi ionat de modificarea taliei întreprinderii i/sau de folosirea unor noi utilaje i tehnologii de fabrica ie. Mai mult.C) Costul marginal (Cmg) reprezint sporul de cheltuieli necesare pentru ob inerea unei unit i suplimentare de produs. Economiile de scar sînt posibile doar în cadrul unor întreprinderi ce dispun de capacit i de produc ie mari i foarte mari. Acest fapt va contribui la o sporire însemnat a productivit ii "vancii i va crea. posibilitatea utiliz rii unor ma ini mai roductive. cunoa te. de asemenea. precum i la cre terea posibilit ilor de folosire a unor utilaje mai moderne i mai productive.5). nu îns si nivelul ramurii sau al economiei na ionale.) Cantitatea Cost fix Cost Cost Cost Cost Cost produs (u. doar de costul variabil. schimbarea costului marginal este condi ionat doar de evolu ia costului variabil.5 deducem c . Astfel. în ceea ce prive te costul marginal. Cmg = ACV l AQ Costul marginal depinde. marile întreprinderi pot ob ine de la b ncile comerciale credite cu o dobînd mai mic . acesta se determin prin raportarea varia iei costului total (sau a costului ‡ ariabil) la varia ia cantit ii de unit i produse.Oricum. ei se vor specializa. pe termen scurt.m.

pe termen lung. s treac la alt etap a dot rii tehnice. întreprinz torul. Pentru dep irea unor asemenea situa ii.dat.nnderii dep esc anumite limite. identificare a acestor dimensiuni fiind dinamica costului unitar. Minimizarea costurilor de produc ie Minimizarea costurilor de produc ie este un proces obiectiv. . cît i externe.inor ri ca Republica Moldova. fapt ce m re :: cheltuielile legate de munc . în urma uzurii capitalului tehnic. diminuarea costului de produc ie contribuie la mic orarea pre urilor de vînzare. precum i mic orarea dependen ei dezvolt rii economice de factorul extern. dup care. se înregistreaz o tendin de sc dere a acestuia. Totodat . care se modific o dat cu trecerea la alt nivel al produc iei (Figura 6. apar dificult i manageriale. pentru a se men ine la acela i nivel al costului. ce exprim o situa ie în care costul mediu ::men lung cre te pe m sura cre terii produc iei. Totodat . tiin a economic a lansa: no iunea de Ädimensiune optimal a întreprinderii". Reducerea costurilor permite cre terea volumului produc iei în limi-:ele aceluia i volum de resurse alocate. economiilor de scar îl ocup dezeconomiile de scar .e:ea fiind gestionat tot mai ineficient. criteriul de baz d. sînt i ele genera-ic mai mul i factori.7). fapt care spore te indirect puterea de . în fine. Aceast tendin este condi ionat atît de necesitatea îndestul rii unui num r mereu crescînd de nevoi sociale. Schimbarea costurilor pe termen lung Dup cum am v zut. pe termen lung. evolu ia costurilor este determi nat de economiile de scar . Economiile de scar îns sînt posibile doa: pîn la un anumit nivel al dimensiunilor întreprinderii i al dot rii tehnice a acesteia. curba costului pe termen lung va constitui o tangent la fiecare curb a costului mediu pe termen scurt. ce se manifest prin reducerea cheltuielilor pe unitate de produs. în general. Acea s ta împrejurare genereaz o majorare a riscurilor i pierderilor (a stocu rilor nerealizate). Un personal administrativ numeros trebuie în permanen supus controalelor. Aceast schimbare a nivelului tehnic i tehnologic al produc iei condi ioneaz din nou o tendin de reducere a costurilor medii. o întreprindere mare se adapteaz mult mai greu L schimb rile pie ei i se reprofileaz o dat cu modificarea cererii. în mod special pen-':u Republica Moldova. în condi iile cînd resursele economice au un caracter limitat. Dup cum am spus. îns numai pîn la un punct. atunci cînd dimensiunile în-‡fi. minimizarea costurilor de produc ie contribuie la sporirea : ompetitivit ii produselor atît pe pie ele interne. 4. Din cunoscuta ecua ie: pre ul = costul unitar + profitul unitar vedem clar c reducerea costului este una din c ile principale de sporire a profitului. Efectele pozitive posibile ale reducerii costurilor Costul nu are o m rime constant . Economiile de scar genereaz o sc dere a costului mediu. una din principalele tendin e în dezvoltarea rconomiei mondiale contemporane este reducerea costurilor prin micorarea considerabil a volumului de materie prim i de energie cheltuit pentru confec ionarea unei unit i de produs. mic orarea consumului de materie prim i de combustibili importa i permite economisirea valutei. o dat cu cre terea volumului produc iei. este obligat s între prind reutilarea întreprinderii. care rji întotdeauna este favorabil. Pe de alt parte. Ca urmare. mai cu seam în cazul .ump rare a popula iei i contribuie la ridicarea nivelului de trai. în acest caz. cît i de dorin a întreprinz torului de a ob ine un profit cît mai mare. costurile încep a cre te mai repede decît cantit ile produse. intervine o faz de cre tere a costului mediu. înainte de toate. fapt ce e deosebit de important pentru rile în tranzi ie. Dezeconomiile de scar . între-. ceea ce contribuie la m rirea costului mediu (unita: i la reducerea capacit ii competitive a întreprinderii.

întrucît cea mai mare pondere în structura costurilor o au cheltuielile materiale. VII. CEREREA l OFERTA 1. care reduc substan ial pierderile în procesul de producere. pe unitate de produs. în acest sens un avantaj net avînd. iar la combustibil chiar cu 50 la sut . în general. cazul Republicii Moldova. cu o dobînd anual de 30-50% chiar i în anii cei mai buni. PIA A. întreprinderile relativ mari. c) folosirea unor standarde tiin ifice de consum al materiei prime. folosind ni te echipamente i tehnologii învechite de mult. calea principal de reducere a costurilor este legat anume de utilizarea ra ional a acestora. a a încît o cale de reducere a costului este reap rea unor dimensiuni optime ale întreprinderii. cît i la cele industriale. De aceea i c ile de reducere a costurilor sînt diferite. îngr mintele minerale etc. fapt ce contribuie la mic orarea ponderii amortiz rii în costul total. format din mai multe elemente i cu o structur eterogen . i pentru c b ncile comerciale au acordat credite în condi ii de jaf. M rimea costului depinde nu numai de factorii materiali. Dependen a de o singur pia de aprovizionare creeaz o situa ie de monopol. în unele perioade. majoritatea întreprinderilor moldovene ti f ceau o mare risip de energie i materie prim . metalele. Cre terea productivit ii muncii este una din c ile cele mai r spîndite de reducere a costurilor.cu o pondere în cre tere. pe un termen relativ scurt. în fine.). o cantitate de PIB de 10 ori mai mic decît Fran a i de 18 ori decît Japonia. adic cu zeci sau poate cu sute de ~ii de ani în urm . De i cu o pondere mai mic . la aceea i unitate Äechivalent-petrol". ci i pe cea intern . în cazul materialelor scumpe i deficitare . producînd.imensiunile produc iei. prin: a) perfec ionarea tehnologiilor de fabricare. în cazul rii noastre. au crescut la toate produsele.Sub presiunea celor dou ocuri petroliere din anii 1973 i 1979.. unde pe parcursul unui întreg deceniu (1991-2000) costurile. se poate înregistra o tendin opus . de exemplu) . b) economisire. -iat este ast zi institu ia central a economiei de pia . . energiei. una din cauzele principale ale cre terii costurilor. De i diminuarea costului de produc ie este o tendin general . economiile occidentale au trecut la punerea în aplicare a unor tehnici i tehnologii atît de economicoase încît în anii 1982-1988 pre urile mondiale la produsele de baz au sc zut cu peste 40%. a fost majorarea pre urilor la materia prim i la resursele energetice importate. Ea este rezultatul evolu iei schimbului de m rfuri. C ile de reducere a costurilor de produc ie Costul de produc ie este o no iune complex . de exemplu. iar în unele ramuri (în domeniul serviciilor. dup cum am v zut. 2) utilizarea unor ma ini i utilaje mai performante. fapt ce a redus competitivitatea m rfurilor moldovene ti nu numai pe pia a extern . 5) o modalitate important de reducere a costurilor este procurarea materiei prime i a resurselor energetice de pe pie ele alternative i la pre urile cele mai avantajoase. Apoi. combustibil i ap . combustibilului. în cele mai multe ramuri. m rimea costului unitar depinde de . ceea ce presupune: 1) reducerea consumului de materie prim . atît la produsele agricole. 4) folosirea cît mai complet a capacit ilor i a spa iilor de produc ie. 3) folosirea de înlocuitori.(cum ar fi lîna. cu unele mici excep ii. Costurile au crescut în aceast perioad i din cauza sc derii productivit ii muncii. d) reducerea i eliminarea rebutului. apei etc. a a încît la capitolul Äeficien a consumului de energie" Republica Moldova s-a pomenit a fi pe unul din ultimele locuri în lume. cum este. Pia a i infrastructura pie ei Ce este pia a? J ia a a ap rut înc în Antichitate. ce duce la men inerea unor pre uri de achizi ie mai înalte decît pre urile pe o pia concuren ial . m rimea costului este influen at i de eficien a utiliz rii for ei de munc .

i înc un moment important. modelului ales etc. 5. în acela i timp. 1. magazinele specializate i universale.i alege produc torul optim din punctul de vedere al pre ului. pîn la falimentare. Func ia de diferen iere a produc torilor. func iile rie ei au suferit anumite modific ri. 4. pe de o parte. trebuie s remarc m c în '. care poate fi clasificat dup mai multe criterii. imea contemporan . chiar i în aceste circumstan e. Enumerînd func iile Äclasice" ale pie ei. Ea ofer consumatorului posibilitatea de a. Smith. pre care corespunde cheltuielilor socialmente necesare pentru confec ionarea bunului. Cea mai simpl este urm toarea: Pia a constituie totalitatea rela iilor de ^înzare-cump rar-: dintr-un anumit spa iu geografic. pologia pie elor Avînd o istorie atît de îndelungat i o importan atît de mare în dezolarea economic . Pia a Ätrimite" semnale produc torilor despre produsele ce urmeaz a fi confec ionate. ÄPia a. Oricum. pia a înceteaz a mai fi singurul instrument de reglementare a vie ii economice. Aceea i posibilitate de alegere i se ofer i vînz torului. nu produce bunuri. f cînd astfel posibil schimbul. de stat. Pia a îi îmbog e te pe înving torii în lupta de concuren i. îi Äîmpinge" pe agen ii economici individuali s ac ioneze în conformitate cu interesul general. în sens îngust. iar în posturile de r spundere sînt puse persoanele cele mai competente. 2. Prin jocul liber al ratei profitului i al ratei dobînzii. Ea îndepline te rolul unei Ämîini invizibile". penalizeaz . Impuse de concuren . pia a devine principalul mecanism de reglementare a vie ii economice. pia a ofer agen ilor economici informa ia necesar despre mersul afacerilor în diferite domenii de activitate. Exist o mul ime de defini ii ale pie ei. întreprinderile necompetitive. pia a stimuleaz reducerea cheltuielilor de produc ie. pia a poate fi definit drept locul unde se confrunt cererea i oferta de bunuri. Func ia de intermediere. o dat cu trecerea la economiile mixte. în condi iile cre terii rolului economic al statului i utiliz rii diferitelor modalit i de programare economic . treptat. sporirea eficien ei produc iei. Nivelul pre urilor. precum i mul i al i rarametri ai activit ii economice. iar pe de alt parte. determinînd produc torii s confec ioneze bunurile i serviciile de care are nevoie societatea la momentul dat. în acest fel. Func ia de informare. de la tîrgurile i halele publice din Antichitate pîn la forme mai complexe i sofisticate cum ar fi. casele de schimb valutar etc.nucleul aceste-. Formele concrete ale pie ei sînt foarte variate. pia a r mîne a fi un fenomen mai mult sau mai pu-::n eterogen. despre profiturile ce pot fi ob inute. care. pe vînz tori i pe cump r tori." Func iile pie ei Fiind una din cele mai vechi institu ii ale activit ii economice. salariilor. pia a stabile te un pre unic. îndeplinind pe parcurs un ir de func ii. pia a r mîne a fi principa--ul instrument de reglementare a vie ii economice. întreprinderile î i îmbun t esc activitatea f r încetare. aplicarea noilor ma ini i tehnologii. Ap rut ini ial ca o punte de leg tur între produc tori i consumatori. De i cheltuielile individuale pentru producerea i desfacerea aceluia i bun sînt diferite. exist : . sînt reglementa i. servicii i capitaluri. al modului de acces la pia . Astfel. sta iile de alimentare auto. despre calitatea i volumul lor. de r iat . institu ie în cadrul c reia se încheag toat activitatea economic . 3. barurile i bursele de tot felul. pia a a exercitat o influen enorm asupra acesteia. dup cum spunea A. Func ia de formare a pre ului. Din punctul de vedere al nivelului de maturitate. scrie cunoscutul economist austriac Friedrich Hayek. calit ii. ci doar transmite informa ia despre acestea. principalele dintre ele fiind: 1. Func ia de reglementare. în prezent. Pia a îi pune fa în fa pe produc tori i pe consumatori.

pie ele pot fi: legale i nelegale (pia a neagr ). licita iile pentru vinderea produselor unicale). ‡ pia a muncii (a for ei de munc ). pentru a presta servicii medicale. b) pia liber (clasic ). 2.marf . programînd dezvoltarea economic i redistribuind o parte important a produsului intern brut în conformitate cu anumite obiective sociale. dup criteriul corespunderii cu legisla ia în vigoare. Dup criteriul extinderii geografice. de regul . la care are acces orice vînz tor i cump r tor. politice i economice. atît consumatori. cafea. De remarcat c toate tipurile de pie e men ionate mai sus se împart. anumite tipuri de echipament. mai mult sau mai pu in omogene. ‡ pia a monetar i de credit. ‡ pia a hîrtiilor de valoare i a valutei. 3. tenderele (invitarea. ‡ na ional . Din punctul de vedere al obiectului tranzac iilor. ‡ pia a capitalului. ‡ pia mixt . pia a se împarte în: ‡ pia cu concuren perfect i pur . ci i de fidelitatea unui num r însemnat de cump r tori fa de un anumit model de automobil. 4. juridice etc. mobilitatea absolut a factorilor de produc ie. Dup m sura în care se manifest concuren a. ‡ pia a p mîntului i a resurselor naturale. ce rezult dintr-o confruntare permanent dintre cerere i ofert . pentru a comercializa medicamente. ‡ pia de monopol. ceai). Aici se cere remarcat faptul c în prezent pia a mondial vizeaz doar un num r limitat de produse. Accesul la o asemenea pia necesit de inerea unor autoriza ii speciale. eliberate de autorit ile statului (autoriza ie pentru a deschide orice tip de magazine. cît i produc tori. în acela i timp. Forme specifice ale pie ei sînt: bursele (a muncii. ‡ pia a resurselor informa ionale. adic de schimb dup schema marf . Aceast pia întrune te urm toarele tr s turi: existen a unu: num r însemnat de participan i la rela iile de schimb. cum ar fi: materia prim (grîu. sub form de concurs. pie ele pot fi împ r ite în: ‡ pia a bunurilor de consum. de mod . economiilor mixte. a m rfurilor). la rîndul lor. ‡ mondial . pia a poate fi: ‡ local . ‡ regional (în cadrul unei ri sau al unui grup de ri). cu rela ii accidentale i cu o pondere însemnat a rela iilor de barter (troc). lipsa monopolului i a altor forme de domina ie a vie ii economice. ‡ pia cu concuren imperfect . caracteristic . Astfel. îns clasificarea pie elor nu se limiteaz la cele patru criterii nominalizate mai sus. de exemplu. c) pia reglementat . ‡ pia a produselor cultural-artistice. .). a hîrtiilor de valoare. resursele energetice. ‡ pia a tehnologiilor i patentelor.a) pia nedezvoltat . Pentru aceste produse se stabile te un pre mondial. pre ul depinzînd nu numai de marca automobilului. orez. unde statul intervine în scopul Äcorij rii" unor deficien e ale pie ei. nu exist o pia mondial a automobilelor din lipsa unei cereri mondiale omogene i a unui pre unic. în segmente mai mici. stabilirea pre urilor în mod spontan. a cump r torilor sau vînz torilor de a face oferte de cump rare sau de vînzare cu indicarea pre urilor).

cump rare i vînzare a m rfurilor. organiza ionale i informa ionale cu ajutorul c rora sînt asigurate leg turile dintre ramurile i regiunile economiei i care permit o func ionare normal a vie ii economice. Cererea. dup nivelul de instruire. iar oferta. 2) oferta. o nevoie.. De exemplu. pia a produselor manufacturiere. Din infrastructura economiei na ionale fac parte: drumurile auto i c ile ferate. de obicei. pia a se afl în centrul vie ii economice. olvabil . ‡ sistemul bancar (b ncile comerciale i sistemul de credit. în fine. precum i serviciile care efectueaz controlul (revizia) activit ii financiar-economice a întreprinderii).specializate. spitalele. care este o form de rivalitate între subiec ii rela iilor de pia cu privire la ob inerea unor condi ii mai bune de producere. Infrastructura pie ei Termenul Äinfrastructur " este folosit pentru a desemna dou no iuni diferite: Äinfrastructura economiei na ionale" i Äinfrastructura pie ei". în lumea contemporan . la rîndul ei. colile. cît i oferta sînt legate în modul cel mai direct de m rimea i dinamica pre-:urilor. pia a locuin elor etc. Atît cererea. generate de înse i rela iile de pia . ci i capacitatea consumatorului de a procura o cantitate dintr-un anumit bun într-o inumit perioad de timp. Astfel. licita iile i iarmaroacele. în urma confrunt rii permanente dintre cerere i ofert se stabile te pre ul de echilibru. La rîndul s u. la nndul lor. Aceast pia este segmentat i dup nivelul veniturilor i m rimea familiei. pia a bunurilor de consum se împarte în pia a produselor alimentare. camerele de comer . dup sex i vîrst etc. Factorii i legea cererii. din mijloacele organelor puterii centrale sau locale. Cu alte cuvinte. elementele-cheie ale infrastructurii pie ei sînt: ‡ sistemul comercial (bursele de m rfuri i ale hîrtiilor de valoare. Infrastructura pie ei constituie ansamblul de Institu ii. modific cererea. create. aeroporturile. dup componen a na ional . a propriet ii. în acela i timp.cererea. ‡ sistemul de înv mînt economic (mediu i superior). 2. hotelurile. centre informa ionale). la rîndul ei. Infrastructura economiei na ionale constituie totalitatea elementelor materiale. re elele informa ionale etc. Schimb rile intervenite pe o pia se r sfrîng rapid asupra celorlalte pie e. a vie ii etc. la un anumit nivel al pre ului. care. Cererea presupune nu numai o dorin . complexele de expozi ii). celelalte irei elemente ale nucleului pie ei . oferta i pre ul. Interdependen a i interac iunea cererii. Altfel spus. adic o cerere reala. care sînt: 1) cererea. servicii. deoarece se presupune c agen ii econo- . cererea i oferta se influen eaz reciproc f r încetare. schimbarea cursului monedei na ionale în raport cu valutele altor ri (deci schimb rile de pe pia a valutar ) influen eaz nemijlocit cererea de pe pia a Dunurilor materiale i a serviciilor etc. cererea influen eaz oferta.). ofertei i pre ului formeaz con inutul mecanismului pie ei. întreprinderi specializate. Elementele de baz ale pie ei în economia de pia . în acest caz. nucleul pie ei este constituit din patru elemente de baz . se cere men ionat faptul c toate pie ele se afl într-o interdependen multifunc ional i permanent . ‡ sistemul de asigurare (a riscurilor. ‡ sistemul de consulting i audit (servicii ce acord consulta ii în probleme economice i juridice. institu ia principal în jurul c reia se organizeaz i se desf oar activitatea economic este pia a. 3) pre-:ul i 4) concuren a. b ncile de emisie). ‡ sistemul publicitar (agen ii publicitare. Concuren a. asigur o func ionare civilizat i eficient a pie ei. influen eaz . se mai vorbe te despre cererea . Elasticitatea cererii Ce este cererea? Cererea reprezint cantitatea dintr-un anumit bun pe care consumatorul dore te i poate s o cumpere într-un anumit interval de timp.

b) cerere pentru bunuri complementare. sînt nelimitate i mereu schimb toare. Efectele cre terii pre ului asupra cererii Schema A reprezint un model teoretic al interdependen ei dintre pre i cantit ile cerute. Asemeni bunurilor care se împart în bunuri substituibile. care. cererea pentru bunuri care se folosesc în consum împreun (de exemplu.mici dispun de venituri b ne ti suficiente pentru a cump ra produsele dorite. deoarece veniturile b ne ti ale popula iei sînt reduse. Dinamica cererii este influen at nu numai de modificarea pre ului. de preferin ele personale ale acestuia. dispunînd i de mijloacele b ne ti corespunz toare). în prezent în Republica Moldova cererea solvabil este mic . adeseori. complementare sau derivate. cump r torul tinde s procure mai multe m rfuri. i atunci cînd acestea scad. Legea cererii exprim raportul de interdependen dintre modificarea pre ului unitar al unui produs i schimbarea cantit ii cerute. adic cererea pentru bunuri care satisfac acelea i nevoi (de exemplu. dar ea este nemijlocit condi ionat de voin a de cump rare a consumatorului. b) total sau de pia (suma cererii tuturor cump r torilor de pe pia a bunului respectiv). M rimea cererii este determinat de urm torii factori: volumul cererii. procur un timp oarecare aproximativ aceea i cantitate de bunuri. la rîndul ei. precum i de resursele b ne ti de care dispune. cererea pentru f in este determinat de cererea pentru pîine). Figura 7. Interdependen a pre -cantitatea cerut Pre 100 80 60 40 20 Cerere 1 2 3 4 5 Curba cererii Curba cererii constituie o reprezentare grafic a rela iei dintre pre ul unui bun i cantitatea din acel bun cerut de cump r tori. Äcondi iile cererii"). O dat cu cre terea pre ului la un bun. pre ul cererii. oricare ar fi nivelul pre ului. cu alte cuvinte. atunci cînd pre urile scad. Cererea poate fi: a) individual (cantitatea dintr-un bun pe care un consumator este decis s o cumpere. Ea reflect faptul c în orice moment. Condi ia principal care determin modificarea cererii este schimbarea pre ului la bunul respectiv.i procura un apartament sau o biciclet . dup cum s-a spus. în acest sens. care vor fi examina i în continuare. hainele i înc l mintea). Aceast reac ie a cererii fa de nivelul pre urilor se observ i atunci cînd pre urile cresc. Legea cererii Cererea este o m rime variabil . Volumul cererii sau cererea total constituie cantitatea dintr-un bun pe care consumatorii doresc i sînt în stare s o procure în anumite condi ii. o sc dere a pre ului genereaz tendin a de sporire a cantit ii cerute. ci i de al i factori. nu poate fi calificat drept cerere nevoia unei persoane lipsite de mijloacele respective de a. Pre ul cererii reprezint pre ul maximal pe care cump r torii sînt dispu i s -1 pl teasc . Figura 7. func ia sau factorii cererii. c) cererea derivat (de exemplu. poate fi: a) cerere pentru bunuri substituibile. care poate s creasc sau s scad în func ie de mai mul i factori (denumi i. consumatorul. Rela iile de cauzalitate dintre cerere i pre formeaz con inutul legii cererii. iar atunci cînd pre urile cresc. cererea. Schema B este îns mai aproape de via a real .2 ne demonstreaz c atunci cînd pre ul unei unit i de produs cre te . i invers. untul i margarina. cantitatea cerut de consumator tinde s scad . hainele de bumbac i hainele de m tase).2. cererea scade. Cererea î i are originea în nevoile umane. autoturismele i benzina. Cu alte cuvinte. în virtutea iner iei. adic cererea cre te.

Astfel. dar considerate de consumatori inferioare (cartofii. Dac pre ul la un produs oarecare consumat de unele p turi bogate ale popula iei scade. curba cererii se deplaseaz spre dreapta (C2). carnea gras . Fenomenul se refer .u cre terea pre ului. îns o dat cu cre terea veniturilor. o dat cu cre terea veniturilor popula iei. la obiectele de lux i este condi ionat de Äefectul de snobism". De exemplu. o dat cu sporirea veniturilor consumatorilor. în acela i timp. i invers. Astfel. cre te i cererea pentru aceste bunuri. atunci o dat cu cre terea veniturilor se m re te i cererea. 2. Cel de al doilea factor important (dup pre ) care determin comportamentul cererii este venitul. Modificarea num rului i a structurii consumatorilor. evident dac celelalte condi ii nu se modific . consumatorul este dispus s cumpere nu 3 unit i de produs (d). atunci în cazul bunurilor de strict necesitate. Factorii care condi ioneaz cre terea sau reducerea cererii sînt: 1. Aceasta înseamn c dac pre ul r mîne acela i (60). gradul de sensibilitate al cererii fa de modificarea pre ului sau a altor factori. Cererea anormal exist atunci cînd cantitatea solicitat cre te o dat . cererea se reduce. i invers. o dat cu cre terea veniturilor.3.de la 40 de lei la 60 de lei. sc derea pre ului genereaz tendin a de cre tere a cererii. De i cea mai mare parte a bunurilor inferioare face excep ie de la legea general a cererii. Modificarea relativ a cantit ii cerute în func ie de influen a unui anumit factor al cererii sau. în Figura 7. 3. acest fapt nu minimalizeaz importan a legii. Schimbarea anticipa iilor consumatorilor privind evolu ia pie ei. o dat cu sc derea pre urilor. pîinea). Schimbarea preferin elor consumatorilor sub influen a modei sau a publicit ii. acesta este dispus s cumpere o cantitate mai mare de Figura 7. dac în cazul bunurilor normale (îmbr c minte. se nume te elasticitatea cererii. atunci cînd celelalte condi ii r mîn neschimbate. îns cu anumite excep ii. ce se modific în func ie de schimbarea pre ului. o dat cu cre terea veniturilor. în acest caz. ci doar 2 unit i (c). Modificarea pre ului la bunurile substituibile i la cele complementare. Dac îns în raport cu cre terea pre ului cererea se afl în pozi ie descresc toare. cre te i cererea. 4. iar îmb trînirea popula iei spore te cererea de medicamente i asisten social . Modificarea cererii în func ie de schimbarea veniturilor consumatorului produse la un pre mai ridicat. Factorii (condi iile) cererii Cererea este o m rime variabil . o dat cu modificarea pre ului se schimb i cantitatea de bunuri care este cerut : cre terea pre ului condi ioneaz reducerea cererii i a cantit ii vîndute. acest rrodus poate s nu mai fie solicitat de acestea. Astfel. . cre te propor ional i cererea de bunuri i servicii. Exist îns un ir de al i factori care pot afecta comportamentul consumatorilor i deci m rimea cererii. putem conchide c . Elasticitatea cererii Cererea pentru diferite bunuri poate fi mai mult sau mai pu in sensibil fa de modificarea pre ului sau a altor factori care o determin . consumatorul este dispus s cumpere nu 2 (A). consumatorii sînt dispu i s procure cantit i mai mari din acela i produs. deoarece în majoritatea covîr itoare a cazurilor cre terea veniturilor cump r torilor condi ioneaz cre terea cererii. Modificarea veniturilor b ne ti ale consumatorilor. ci 3 unit i de produs (B). reducerea natalit ii determin o reducere a cererii de îmbr c minte pentru copii. o dat cu cre terea veniturilor.3 (cazul bunurilor normale). înc l minte. locuin e etc. altfel spus. deoarece el înceteaz a mai fi semnul apartenen ei la o anumit categorie social privilegiat . 5. în linii mari.). curba cererii Cl corespunde anui anumit nivel al veniturilor consumatorului. automobile. în fond.

într-o perspectiv mai mult sau mai pu in îndelungat . cu bunurile de prim necesitate. cre terea pre ului este întotdeauna înso it de o sporire a ofertei. Elasticitatea ofertei Oferta reprezint cantitatea de produse pe care vînz torii sînt dispu i sa o vînd . Grafic. de obicei. în plus.4. 3. Factorii care determin modificarea ofertei Dup cum am v zut. Interdependen a pre -cantitatea oferit : -e 20 40 60 80 100 Citate oferit 1 2 3 4 5 rba ofertei Iarba ofertei constituie o reprezentare grafic a interdependen ei dintre T:ui unui bun i cantitatea oferit din acest bun.A) exist atunci cînd modificarea pre ului condi ioneaz modificarea cererii. Cu : pre ul unui bun cre te mai mult. Figura 7. Cre terea pre ului condi ioneaz cre terea cantit ii oferite i invers. cum ar fi pîinea. b) inelastic (rigid ) i c) cu elasticitate unitar . o dat cu cre terea sau mic orarea pre ului. sarea). cît mai cu seam datorit faptului c o cre tere important a cantit ilor oferite este greu de realizat într-o perioad de timp scurt .Elasticitatea cererii fa de pre . De exemplu. cantitatea de bunuri vîndut este rnai mic decît cantitatea de bunuri oferit pe pia . cererea poate fi: a) elastic .4. cantitatea cerut poate s scad cu 30% sau cu 20%. în sensul m ririi sau mic or rii cantit ii de bunuri cump rate fa de varia iile pre ului la produsul respectiv sau fa de alte condi ii ale cererii. Spre deosebire de cerere. Cererea :u elasticitate unitar (Figura 7. dependen a ofertei de pre este direct . Vom remarca aici c .B) îns (lucru ce se întîmpl . la un anumit nivel al pre ului. cu cît pre ul este mai ridicat. Curba ofertei Curba B este mai aproape de realitate decît dreapta A. alt-:el spus. în cazul cererii rigide sau inelastice (Figura 7. chibriturile. îns dimensiunile . Cererea elastic (Figura 7. într-o perioad de timp.5. adic rigid .4. cu atît cantitatea de bunuri oferi-este mai mare. este imposibil a efectua un transfer imediat de capital dintr-un domeniu în altul o dat cu modificarea pre urilor. factorul principal care condi ioneaz modificarea ofertei este pre ul. se m soar prin raportul modific rii procentuale a cantit ii cerute dintr-un bun ca r spuns la modificarea procentual a pre ului acestuia. Factorul principal care determin schimbarea ofertei este pre ul. Oricum. echipament i for de munc pentru a m ri volumul produc iei i deci al ofertei. este necesar i o anumit perioad de timp pentru procurarea unei cantit i suplimentare de materie prim . dac pre ul unui bun cre te cu 20%. deoarece cre terea pre ului nu provoac imediat i o sporire propor ional a ofertei Aceasta se întîmpl atît din cauza iner iei produc torului. Oferta.5. cu atît este mai mare cantitatea ie bunuri oferit . Factorii i legea ofertei. cererea la aceste bunuri r mîne aproximativ aceea i. Interdependen a dintre schimbarea pre ului i modificarea cantit ii de bunuri oferite constituie con inutul legii ofertei. în func ie de m sura sensibilit ii fa de modificarea pre ului. de obicei. rela ia dintre ret si ofert este reprezentat în Figura 7. ‡ Oferta poate fi: a) individual (cantitatea de bunuri pe care un pro--câtor este dispus s o vînd la un pre anumit) i b) total sau de a (totalitatea ofertelor individuale).C) exist atunci cînd pre ul i cantitatea cerut se modific cu acela i procent. de exemplu. Elasticitatea cererii m soar sensibilitatea cererii consumatorilor. vesela. Astfel.

care este atunci cînd procentul modific rii ofertei este mai mic decît procentul modific rii pre ului. de obicei. Condi iile social-politice pot fi favorabile cre terii ofertei (stabilitatea politic . oferta se va reduce. cantitatea de bunuri oferit se va reduce (O3).C). Fiind. for e: de munc etc. Aceast sensibilitate se m soar cu ajutorul coeficientului elasticit ii ofertei. produc torii vor oferi pe pia . indiferent de pre . ce are loc în cazul în care la un anumit procent al modific rii pre ului oferta se schimb în mod similar. asemeni cererii. precum i de nivelul i dinamica pre ului factorilor de produc ie. la rîndul s u. 4. cutremurele de p mînt. Dac costul de produc ie se va reduce. ce se manifest cînd unui anumit procent de modificare a pre ului îi corespunde o modificare mai mare a ofertei. condi ioneaz . i invers.7. înghe urile etc. 5) Condi iile naturale i sodal-politice. 2) în func ie de schimbarea costului de produc ie.7.ofertei sînt influen ate i de al i factori (alte condi ii). Dac îns . cu atît elasticitatea ofertei bunului dat va fi mai mare. care reprezint raportul dintre varia iile cantit ilor oferite i varia iile pre ului sau ale altui factor. elasticitatea ofertei ro iilor i a pantofilor). reducerea ofertei. Din contra. formele ofertei sînt: a) oferta elastic (Figura 7.6). curba ofertei va fi reprezentat de O (Figura 7. cu atît va fi mai mare elasticitatea ofertei). Echilibrul pie ei . o dat cu cre terea costului de produc ie (pre urile r mînînd neschimbate). Ace tia sînt: 1) Costul de produc ie. b) oferta cu elasticitate unitar (Figura 7. cei mai importan i fiind: a) Costul produc iei (cînd costul cre te are loc o sc dere a elasticit ii ofertei. c) oferta rigid (Figura 7. mic orarea lor contribuie la sporirea ofertei. b) Gradul de substituire (cu cît gradul de substituire al factorilor de produc ie va fi mai mare.). în cazul în care statul acord unor firme i industrii anumite subsidii. seceta. adic de pre ul materiei prime.. la acela i nivel al pre ului (60). care. atunci oferta pentru bunurile respective se va m ri. El poate i s creasc din cauza sporirii pre ului la resursele limitate. poate fi mai mult sau mai pu in sensibil la modific rile pre ului sau ale altei condi ii a ofertei. La un anumit nivel al pre ului. dup pre . o cantitate mai mare de bunuri (OJ.B). de tehnologiile de fabrica ie. de exemplu. cum ar fi inunda iile. 3) Schimbarea pre ului la alte bunuri. în urma unor schimb ri tehnologice sau a reduceri: pre ului factorilor de produc ie. c) Posibilit ile de stocare a bunurilor (cu cît posibilit ile de stocare sînt mai mari. Majorarea impozitului pe profit i a altor taxe provoac o reducere a ofertei.7. d) Perioada de timp de la modificarea pre ului. S compar m. iar atunci cînd costul scade. costul de produc ie depinde. 4) Politica fiscal i subsidiile. Elasticitatea ofertei este determinat de mai mul i factori. cînd costul de produc ie va cre te.A). energiei. în func ie de sensibilitatea ofertei fa de pre . ceea ce va contribui la reducerea ofertei. fapt care va condi iona trecerea resurselor la alte domenii de activitate prin plecarea unor firme din ramura dat . acestea încurajeaz cre terea ofertei. poate fi redus în urma utiliz rii unor noi tehnologii. i invers. elasticitatea ofertei cre te). B i C arat cum. Ie irea pe pia a noilor firme va contribui la cre terea ofertei. Punctele A. de exemplu) sau defavorabile (schimbarea frecvent a guvernelor i a regulilor de joc etc. 2) Num rul de ofertan i. la acela i pre . utilajelor. m rimea ofertei se modific (3. costul de produc ie se va mic ora. adic num rul firmelor care produc acela i bun. Calamit ile naturale. de exemplu. factorul cel mai important care determin modificarea ofertei. Elasticitatea ofertei Oferta.

motorul progresului. Figura 7. de ajutor reciproc i bun în elegere. marea majori: -te a agen ilor economici nu o prea agreeaz . i poart denumirea de pre ul pie ei. de asemenea. Concuren a constituie unul din ele-mentele-cheie ale mecanismului pie ei. car. în acest caz. întrucît concuren a este înso it de mari riscuri. pe pia a capitalului i p mîntului. concuren-i este motorul dezvolt rii economice. .: orilor cu privire la m rimea pre ului. îns . exist o interdependen func iona-L Aceasta înseamn c atît cererea. concuren a exercit asupra dezvolt rii economice atît o influen pozitiv . îi îndeamn pe cump r tor i vînz tor s fie concilian i. CONCUREN A l PRE UL 1. vor fi analizate în capitolele urm toare. egal cu cantitatea oferit . precum i de al i factori. fiindc anume prin concuren este pus în mi care tot sis-:emul de leg turi economice între agen ii economici. im-runîndu-i pe to i s lupte pentru a ob ine acces la cele mai avantajoase ndi ii de producere i desfacere a m rfurilor. VIII. cantitatea cerut dintr-un bun est. efectele pozitive te tu i dep indu-le cu mult pe cele negative. între pre . o întrecere între participan ii la procesul de produc ie. cursul valutar . De obicei. o confruntare permanent dintre agen ii economici pentru atragerea de partea lor a clien ilor i ob inerea. astfel. Mai mult. numit chiar Äsufletul" acestui mecanism. profitul i renta . în realitate îns . Pre ul. Pe diferite pie e pre ul se formeaz în func ie de caracterul concuren ei care domin pe aceast pia . Predomin îns rela iile de rivalitate.8. între ei exist i rela ii de prietenie i cooperare.pe pia a financiar . Astfel. ea îi împarte pe ace tia în înving tori i învin i. cît i oferta influen eaz m rimea ::ului. de concuren permanent i general între to i participan ii la activitatea economic . de în-"recere. pe aceast cale. Concuren a reprezint un tip. Impactul concurentei asupra dezvolt rii economice Fiind un fenomen complex. Mai mult. Concuren a este. pe de o parte. Pe de alt parte. încercînd în fel i chip ‡ -o evite. ba un exces de ofer:JL Exist . în urma contrapunerii -ermanente dintre cerere i ofert i. cît i una negativ . i propuneri diferite ale cump r torilor i vîn. în acest sens. între agen ii economici se >tabile te un num r infinit de rela ii. la un pre dat. pe pia exist ba un exces de cerere. pre ul exist nu numai la bunurile de consum. am presupus c ambele se modific sub in-_en a schimb rii pre ului. cerere i ofert . dobînda i dividendul . dintre Äpre ul dorit" de cump r tor i Äpre ul dorit" de vînz tor. pre ul de echilibru se sta-bile te atunci cînd. Fiind o competi ie. precum i excesul de ofert care exist sau se poate imediat crea prin fixarea unui pre arbitrar. Pre ul de echilibru Anume excesul de cerere.pe pia a valutar . respectiv. care se stabile te pe pia a muncii. pre ul de pia se stabile te anume în urma confruni cererii cu oferta. o lupt . Concuren a i rolul ei în economia de pia Conceptul de concurent "n procesul desf ur rii activit ii economice. a unui pto-fit cit mai mare posibil.respectiv. se stabile te un pre de echilibru. precum i particularit ile form rii lor în func ie de caracterul pie ei. pe de alt parte.alizînd cererea i oferta. o rivalitate. Forme specifice ale pre ului sînt: salariul. o lupta. Formele specifice de pre uri.-. apare o situa ie în care cum p r torii sînt dispu i s procure un bun oarecare la un pre care îi satis face i pe vînz tori. un model deosebit de comportament al agen ilor economici. Care este caracterul acestora? Evident. stabilit prin confruntarea dintre cerere i ofert . este influen at de politica economic a statului.

incendiate. perfec ionarea în permanen a tehnicii i tehnologiilor folosite. care se m:-nifest adeseori prin înl turarea fizic a concuren ilor. de cele mai multe ori. diversificarea i reînnoirea sortimentului prin lansarea pe pia a unor produse noi. 5) Prin diferen ierea agen ilor economici. O dat cu trecerea de la întreprinz torul individual la întreprinz torul colectiv. discreditate etc. pîn pe la mijlocul secolului XX predomina concuren a prin pre . Care sînt efectele pozitive ale concuren ei? S le enumer m pe cele mai importante: 1) Concuren a ofer tuturor agen ilor economici anse egale în des f urarea activit ii economice i ob inerea celui mai mare profi: posibil. omoruri etc. prin folosirea unor instrumente extraeconomice. concuren a îi avantajeaz pe cei mai instrui i i abili dintre ei. pe cei care produc mai bine i mai ieftin. sînt folosite în principal astfel de instrumente economice precum: reducerea costurilor. deschis. 2) Concuren a stimuleaz promovarea i introducerea în produc ie a ultimelor realiz ri ale tiin ei i tehnicii. De exemplu. a formelor de organizare a activit ii economice. Ea contribuie la cre terea volumului i la îmbun t irea calit ii bunurilor produse. care întrunea i calitatea de proprietar. distruse. totodat . Z. prin poluarea mediului ambian: v fapt ce-i defavorizeaz pe consumatori. 9) în unele cazuri. acordarea unor facilit i cump r torilor. profesorul american S. concuren a asigura progresul individual i general. Instrumentele luptei de concurent Instrumentele (sau metodele) luptei de concuren au evoluat în timp fiind diferite nu numai de la o perioad la alta. 4) Stimuleaz inventarea noilor produse i ridicarea în permanen a a calit ii acestora. Concuren a neloial sau incorect exist atunci and se încalc legisla ia în vigoare sau normele morale ale societ ii. agen i: economici sînt stimula i s inoveze. în general. ci i de la o ar la alta. se caracterizeaz . Instrumentele luptei de concuren pot fi atît economice. reducerea pre urilor de vînzare pe pia . devin creativi. Afla i în competi ie permanent . Concuren a loial permite accesul liber la pia al tuturor agen ilor economici. b) neloial . considerat nelegal . reducerea costurilor se face prin folosirea unc: produse d un toare s n t ii. concuren a poate fi: a) loial . printre metodele luptei de concuren o amploare deosebit c p tînd concuren a prin produs. inta principal a atacurilor concuren ilor devine deja întreprinderea ca atare. de respectarea legisla iei i a normelor morale. Adeseori firmele concurente sînt aruncate ît aer. î i dezvolt spiritul de economisire. inta atacurilor concuren ilor era persoana întreprinz torului. 7) Concuren a genereaz conflicte i ciocniri de interese.în aceast ordine de idei. i func ia de manager. dar . în cazul concuren ei loiale. cum ar fi: înl -:urarea fizic a concurentului. pentru apari ia multor buruieni"7. ridicarea calit ii produselor. de la o pia la alta. 6) Contribuind la cre terea eficien ei produc iei. cît i ex-traeconomice. în func ie de instrumentele folosite. Concuren a loial sau corecta se desf oar într-un cadru legal. ob inerea pe . publicitatea. prin antaje. 8) Provoac risipirea resurselor prin distrugerea bunurilor materiale ale concuren ilor. Miller afirma ÄPia a este un teren fertil pentru înflorirea a mii i mii de flori. antajul i mita. în conformitate cu legisla ia în vigoare i în acord cu normele morale acceptate de societate. 3) Favorizeaz reducerea costului de produc ie i a pre urilor de vîn-zare. Concuren a neloial .

palele instrumente folosite. c) prin calitate. de monops Caracteristicile principale ale acestor forme de pia sînt schi ate l Tabelul 8. de monopol absolut. în func ie de forma concuren ei. i anume: a) concuren a perfect (pur ). exist _â tipuri de concuren . discreditarea persoanei întreprinz torului concurent sau a produselor oferite de întreprindere acestuia. dinamismul sau rir. în func ie de factorii enumera i mai sus. în func ie de prin-: . de oligopol.de Accesul la pia Natura ^\^ Criterii de difecump r vînz tori produse : ^x.c i ilegale a unor privilegii. vom preciza c . gradul de mobilitate al -::orilor de produc ie i de transparen al pie ei. ceea ce se mai nume te Ätraficul de influen ". ob inerea de informa ii confiden iale privind activitatea concuren ilor. d) prin forme de vînzare i serviciile prestate dup vînzare. întrucît un tip sau altul de concuren se manifest pe o anumit r iat . b) prin produs. 2) Pia a cu concuren imperfect .iitatea pre urilor.1. rentiere tori Tipuri de pie e ^\ i de concuren _\. 1. Protejarea concurentei Existen a mai multor tipuri de concuren este condi ionat de un : întreg de factori. concuren a se poate realiza: a) prin pre . a unor condi ii excep ionale de desf urare a activit ii economice. nivelul general de dezvoltare a rii. Oligopson Pu ini Foarte mul i Limitat pentru cump r tori . care corespunde cel mai rr.1.de Nr. Tipuri de pie e i de concuren Nr. Tipuri de pie e concurentiale. spionajul economic. realit ilor economice. Concuren perfect Concuren monopolistic Oligopol Foarte mul i Mul i Mul i Foarte mul i Mul i Pu ini Nelimitat Nelimitat Limitat pentru ofertan i Omogere Eterogene Nedifereriate sau diferen iate Nediferen i ate sau diferen iate 2. de obicei sînt utilizate no iunile de Äpia cu concuren loial " : Äpia cu concuren neloial ". Z. presiunea exercitat de agen ii economici asuT"i cererii i ofertei etc. Tabelul 8. b) concuren a imperfect . cum ar fi: num rul i puterea economic a vînz : rilor i cump r torilor participan i la schimb. se disting dou tipuri de pie e con-‡ren iale: 1) Pia a cu concuren perfect . Pia a cu concuren imperfect . de oligopson. evaziunea fiscal . se prezint sub urm toarele forme: moner listic . precum i de -_nc ionalitate a pie ei. Sintetizînd cele expuse mai sus.

un singur produc tor întîlne te pe pia un singur consumator. Astfel. în acest caz. iar produc torii pot g si liber i nelimitat capital i for de munc pentru a efectua aceast trecere. doar în manualele universitare. o anumit marc de automobil ar trebui s aib exact aceea i calitate. monopolul este considerat principalul inamic al concuren ei. (De exemplu. Cele mai r spîndite situa ii de concuren imperfect sînt: a) monopolul. ‡ Transparen a pie ei. astfel încît nici unul din ei. Mai mult. ce se distinge prin existen a unui singur produc tor. indiferent de întreprinderea care o produce. cînd lipse te cel pu in um din tr s turile concuren ei perfecte. care presupune c pia a este liber i oricine poate s intre i s ias de pe ea f r nici un fel de restric ii. standardizate i substituibile. exist pe o pia care reune te simultan urm toarele cinci tr s turi: ‡ Atomicitatea pie ei sau atomicitatea participan ilor la actul de vîn-zare-cump rare. ‡ Omogenitatea bunurilor. în pofida acestui fapt.Monopol absolut Foarte mul i Unul Unul Monopson Foarte mul i Restrîns sau complet blocat pentru ofertan i Restrîns sau complet blocat pentru cump r tori Unicate Omogene Concuren a perfect Concuren a perfect . Monopolul este o situa ie de concuren imperfect . în mod individual. de i se pare c ar asigura cea mai bun runc ionare a economiei de pia . prin care se în elege posibilitatea acestora de a se deplasa liber i în orice moment de pe pia a unui produs pe pia a altuia. Aceast condi ie presupune existen a unui num r mare de vînz tori i cump r tori pe pia . ea asigur în permanen o reducere a pre urilor i o sporire a calit ii produselor. Concuren a perfect este doar un model teoretic. r mîne a fi un model teoretic. Pia a cu o concuren perfect are o sumedenie de priorit i fa de alte pie e. pentru concuren a imperfect este caracteristic existent^ unui num r mai redus de firme. în unele condi ii. de regul . O asemenea pia . impunînc unui num r mare de cump r tori nu numai pre ul i calitatea. Concurenta imperfecta Modelul concuren ei perfecte. Ea exist atunci cînd activit ii antreprenoriale îi sînt impuse anumite limite i restric ii. îns . ci i cantitatea de produse. Aceast condi ie presupune faptul c întreprinderile livreaz produse pe care cump r torii le consider relativ identice. mai exact. anume din aceste considerente pie ele cu concuren perfect sînt pretutindeni în lume ap rate de c tre stat. în via-:a real îns domin concuren a imperfect (sau. care domin pia a. Monopolul elimin orice concuren . întîlnit. oferta i nivelu pre urilor i s ob in un profit mai mare. care presupune c atît produc torii. De exemplu. « Mobilitatea factorilor de produc ie. în mare m sur . pia a cu concuren imperfect ). cît i consumatorii dispun de toat informa ia cu privire la cerere. c) concuren a monopolistic . denumit i Äpur ". Numai în asemenea caz cump r torul poate ob ine celmai bun produs la cel mai bun pre . nu dispune de puterea de a exercita o oarecare influen asupra pre ului. fie ace tia cump r tori sau produc tori. în realitate domin concuren a imperfect . ofert i pre uri. b) concuren a oligopolistic . fapt care permite unui întreprinz tor sau unui grup de întreprinz tori s influen eze cererea. cump r torul nu este motivat s prefere acela i produs de la un alt vînz tor.) ‡ Libera intrare pe pia sau fluiditatea pie ei.

este semnificativ pia a automobilelor. cel mai însemnat instrument al luptei de concuren este produsul. care la un moment i. numit ÄSherman Act". 1938 i 1950. Despre ponderea diferitelor tipuri de pia concuren ial în indus-:ria Fran ei putem judeca dup datele Tabelului 8. care i-au diferen iat produsele i i-au creat o clientel fidel . Aceast situa ie.. ceea ce i-a permis o anumit marj de manevr în privin a fix rii pre urilor. fapt ce demonstreaz o politic consecvent . unde fiecare produc tor (ÄFord" sau ÄMercedes".:. de exemplu) este obligat s înfrunte o concuren acerb din partea altor rivali. Cum am men ionat mai sus. este obligat s-c protejeze. Concuren a oligopolistic se caracterizeaz prin existen a unui num r redus de întreprinderi. este o realitate pu in r spîndit . în acest fel.anumite segmente ale pie ei. Clasificarea pie elor dup tipul concuren ei în cele 238 de u bramuri ale industriei franceze (anii '80-'90 ai secolului XX) Denumirea pie ei Num rul de pie e Num rul de întreprinderi pe pia = 1 Monopol n a (n) 0 . cît i a unui monopson (un singur cump r tor).Concuren a monopolistic n>20 207 : Altfel de pie e 4 ~rotejarea concuren ei . în 1914. de exemplu) are în fa statul în calitate de unic cump r tor.presupune atît existen a unui monopo. Pe o pia cu concuren monopolistic . în sensul c fiecare din ei este obligat s in cont de comportamentul rivalilor pentru a promova o politic proprie în domeniul pre urilor. cînd un singur produc tor (o firm privat . care au posibilitatea s domine pia a prin calitatea i pre urile la produsele ce le ofer . dispus s accepte o anumit sporire a pre urilor. monopolul. în aceast ordine de idei. în . activitatea economic se situeaz între aceste dou extreme. numit i monopol bilateral. Concuren a monopolistic se caracterizeaz prin confruntarea pe pia a unui num r însemnat de întreprinderi. alte acte legislative menite s protejeze concuren a. Pe de alt parte. produc torul i-a cucerit un num r de cump r tori fideli. în economiile contemporane.2. de obicei. statul. i belul 8. ca _ia din for ele motrice ale progresului economic. pia a cu o concuren pur i perfect este ast zi o excep ie. datorit efortului statului. (un singur vînz tor). Tr s tura definitorie a concuren ei oligopolice este interdependen a ac iunilor diferi ilor produc tori. P trunderea altor firme pe aceast pia este limitat . este strîmtorat sau i_>pare cu totul. prin interven ia sa."na din tendin ele obiective ale dezvolt rii economice este concentr ri produc iei i formarea marilor întreprinderi. întrucît în confruntarea cu monopolul concuren a nu se poate men ine de la sine. Cu alte cuvinte. în domeniul producerii armamentului.2. se întîlne te. în asemenea condi ii. formele cele mai r spîndite de pia sînt: a) pia a cu concuren oligopolistic i b) pia a cu concuren monopolistic . prin semnarea a tot felul de în elegeri de monopol. Prima ar care a elaborat o legisla ie eficient în acest sens a fost Statele Unite ale Americii. concuren a. în acela i timp. Au urmat apoi.Diopol n=2 2 : Oligopol 2 < n < 20 25 . atunci cînd un singur sindicat se confrunt cu un singur patron. diferen iind modelele de automobile. axat pe ap rarea virtu ilor pie ei. Monopolul bilateral se întîlne te i pe pia a muncii. care înc în anul 1890 a adoptat prima lege antimonopol. i nu pre ul. încep a domi--.

unii speciali ti considerîndu-1 chiar conceptul cel mai . ale : iferitelor coli i curente contemporane. o singur firm nu are dreptul s controleze mai mult de o treime din pia a unui produs oarecare. ale lui Smith i Walras. Mai mult. adic s se separe în mai multe întreprinderi independente. Organul de stat care efectueaz reglementarea antimonopol în Republica Moldova este Ministerul Economiei. se consider monopolist întreprinderea a c rei cot pe pia dep e te 35% i care poate astfel exercita influen asupra form rii pre urilor i concuren ei pe pia a na ional . ale revolu ionarilor i reformatorilor.salariul. pre ul a fost considerat dintotdeauna o m rime relativ . : poate afirma cu siguran c sînt mult mai numeroase persoanele ca~t au suferit e ec în c utarea Äsubstan ei" pre ului decît persoanele care r_ au avut noroc în dragoste. Astfel. în fond. func ii i tipuri No iunea de Äpre " ' * * Incepînd cu Antichitatea. care beneficiaz de dreptul de a interveni cu sanc iuni în cazul în care o întreprindere oarecare de ine peste 25% din vînz ri sau cump r ri. care sînt: pentru for a de munc . fiecare ar vest-european are propria sa legisla ie îr. Bucuria etc. Oricum. precum i la pre urile factorilor de pro-:-c ie. în conformitate cu legisla ia moldoveneasc . rile Uniunii Europene au pus în aplicare un sistem comun de protejare a pie ei chiar din momentul constituirii acestei uniuni.prezent. Consiliul poate aplica marilor întreprinderi ce încalc legea importante sanc iuni financiare sau le poate obliga s se divizeze.-late o sumedenie de teorii cu privire la esen a pre ului. Efes-Vitanta-Intravest. pre ul a ocupat totdeauna un loc deosebit în :eoria economic . dou -trei firme . Spre deosebire de rile Uniunii Europene.nu mai mult de dou treimi din pia a respectiv . în acest registru sînt incluse asemenea ntreprinderi considerate monopoliste ca: Moldtelecom. Aceste întreprinderi sînt incluse în registrul de stat al agen:ilor economici monopoli ti ce ac ioneaz pe pia a Republicii Moldova. iar patru-cinci firme . întreprinderile incluse în acest registru sînt obligate s declare orice modificare a pre urilor i tarifelor. Franzelu a. înc în anul 1986 a fost creat ÄConsiliul concuren ei". 3. în anul 2000. în Republica Moldova a fost adoptat ÄLegea cu privire la protec ia concuren ei". adic ceva cu care se m soar altceva. la Äsubstan- . în Germania. no iunea :e Äpre " este simpl . acest domeniu. pe parcursul secolelor au fost for.renta. Basarabia-Nord. Pre ul exprim cantitatea de bani pe care cump r torul trebuie s-o pl teasc pentru a ob ine un bun oarecare. numit ÄDepartamentul politic antimonopol i concuren ". pentru capital . în Republica Moldova înc nu exist un organ antimonopol independent. compus din 16 magistra i.do-: mda i cursul hîrtiilor de valoare. Pre ul: concept.nu mai mult de jum tate. adic din 1957.mportant al tiin ei economice. potrivit legisla iei antimonopol. pentru folosirea temporar a p mîn-‡jlui . în aceast ordine de idei. S reamintim aici c no iunea de Äpre " se refer nu numai la bunuri. teoria pre ului r mîne a fi pîn în -zent una dintre cele mai complicate în tiin a economic . ci i la tarifele serviciilor. în Fran a. aproape toate rile din lume au adoptat legi antimonopol. legisla ia antimonopol din ara noastr nu difer cu mult de legisla ia respectiv din Uniunea European . în plus. cît i de întreprinderi. eoni cu privire la pre Lc no iunea de Äpre " este simpl . un organism independent atît de organele puterii de stat. Oricum. C utarea unui pre Äcorect" sau Äjust" s-a aflat în centrul preocup rilor lui Aristotel i ale scolasticilor medievali. în cadrul c ruia exist o unitate structural specializat . dar este aplicat doar par ial.

Ea se men ine în echilibru între aceste dou for e opuse precum cheia de bolt a unui turn. b) utilitatea marginal : c) cererea i oferta. cît i externi. care sînt: a) costul de produc ie. ci a unui num r important de factori. Potrivit teoriei contemporane. atît interni. deoarece produc torul nu. Smith. care au un pre mare. valoarea nu este o proprietate a bunurilor care exist în sine. la factorii care determin dinamica lui. inul din ace ti factori poate fi determinant în func ie de factorul Ätimp". De i pre ul se formeaz în urma confrunt rii dintre utilitate i cost. el scrie: ÄValoarea este fundamentat pe utilitatea final i pe cheltuielile de produc ie. 3. pre ul este determinat de ac iunea a trei factori. Teoria valoare-utilitate sus ine c valoarea ( i pre ul) nu are o temelie obiectiv (munca).iî' pe care acesta o m soar . Discu ia se duce tot cam în felul în care s-a dus pentru a se afla care din lamele unui foarfece . 4. încorporat în fiecare din bunurile ce sînt schimbate. m rimea pre ului fiind determinat de utilitatea i de raritatea produsului respectiv. 6. numit . Marshall sus ine c nici unul din ace ti trei factori nu este determinant. M rimea i dinamica costurilor. De i logic i just i teoria valoaremunc nu poate explica toate cazurile de formare a pre ului. pe termen scurt. situa ia politic din ar i din lume. putem conchide c în economiile mixte pre urile se stabilesc sub influen a nu doar a unuia. Principalele teorii cu privire la Äsubstan a unic a pre ului" sînt: a) teoria valoare-munc . în acest context. supune c la temelia Äsubstan ei unice a pre ului" se afl valoarea a ci rei m rime este determinat de cantitatea de munc vie materializat . fundamentat tiin ific de c tre A. 5. puterea de cump rare a monedei etc. pr. c) teoria Äpre ului f r valoare". ea este o judecat subiectiv a agen ilor economici cu privire la importan a pe care o au pentru ei bunurile. Interven ia direct sau indirect a statului în mecanismul de formare a pre urilor. care nu-i altceva decît o sintez reu it a avantajelor acestora. Marshall elaboreaz propria sa teorie. rolul determinant în fixarea pre ului îi apar ine cos-:ului. 2. Teoria Äpre ului f r valoare". moda.i poate vinde un timp îndelungat m r-:urile la un pre mai mic decît cheltuielile. de i în ele a fost cristalizat o cantitate minim de munc . Raportul cererii i ofertei. Nesfîr ite au fost controversele asupra problemei de a se ti dac utilitatea sau costul de produc ie guverneaz valoarea. adic decît costul. teoria lui Marshald) teoria contemporan a pre urilor. în acest fel. Puterea de cump rare a monedei. calamit ile naturale. . deci utilit ii. Politica marilor firme. cererea i oferta. precum i a raportului dintre cerere i ofert . r mînînd o teorie incomplet . cum ar fi: cantitatea de munc materializat în bunul dat. care nu este capabil s l mureasc: cum se formeaz pre ul la bunurile incorporale. Potrivit acestei teorii. ci una subiectiv . inînd cont de p r ile forte. care pot fi clasifica i în felul urm tor: 1.cea de jos sau cea de sus taie coala de hîrtie". b) teoria valoare-utilitate. m rimea i dinamica pre ului sînt condi ionate de un ir de factori. Teoria valoare-munc . Pe :ermen lung îns . economistul englez A. Astfel. precum i la bunurile rare. în func ie de utilitatea acestora. rolul decisiv îi revine cererii. Utilitatea i raritatea. precum i de neajunsurile celor dou teorii examinate mai sus. Potrivit acestei teorii. de obicei. utilitatea i raritatea acestui bun.

Func iile pre ului în economia de pia pre ul îndepline te mai multe func ii. Prin aceast func ie. 3. ei sînt motiva i s -s. urm rind scopul ob ineri unor venituri cît mai mari. FORMAREA PRE ULUI l DETERMINAREA PRODUC IEI MAXIME ÎN CONDI IILE CONCUREN EI PERFECTE l ALE CELEI IMPERFECTE 1.) Cu toate acestea. îndrepte resursele c tre domeniile unde pre urile sînt mai mar: deci cererea este mai mare. Totodat . Func ia de informare a participan ilor la via a economic . Totodat . a) Pre urile libere sînt acelea care se stabilesc în condi iile apropiate unei concuren e perfecte. în cazul pre urilor libere. cele mai îndemnate fiind: 1. f r vreo influen din partea statului sau altor factori de constrîngere. Func ia de stimulare a produc torilor. b) Pre uri administrate. Func ia de distribuire i redistribuire a veniturilor. b) Pre urile administrate (reglementate) se stabilesc în condi iile concuren ei imperfecte. Aceste pre uri. cu cît pre urile bunurilor produse sînt mai mari în raport cu cheltuielile. Prin aceast func ie se creeaz premisele relu rii activit ii economice. nu reac ioneaz la modific rile care au loc în raportul cerereoferta sau reac ioneaz foarte pu in. Tipurile de pre uri Sub influen a preponderent a unui sau altui factor nominalizat mal sus. Func ia de calcul i m surare a cheltuielilor i a rezultatelor activit ii economice. Vom reaminti aici c o pia cu o concuren pur i perfect exis-: acolo unde se întrunesc . Pia a cu concurent perfect r iat cu concuren perfect este mai mult un model teoretic. întrucît veniturile întreprinz torilor depind de nivelul pre urilor. ceselor i insucceselor sistemului economic respectiv. 2. sînt formate sub ac iunea tuturor factorilor interni i externi enumera i mai sus. despre abunden a sau raritatea factorii. Ele se numesc Älibere" deoarece se formeaz i se modific doar sub influen a jocului liber al cererii i ofertei. cu atît întreprinz torul prime te o recompens mai mare pentru activitatea sa. în cazul pre ului de monopol. c) Pre uri mixte. 4.Ultimul factor atest faptul c în economiile contemporane pre ul a revenit un instrument important de politic economic . agen ii economici despre raportul cerere-oferta. o parte din veniturile cump r torilor sînt redistribuite în folosul monopoli tilor. s-au constituit trei tipuri de pre uri: a) Pre uri libere. Ea se manifest în cazul în care pre urile sînt mult mai mari sau mai mici deci: costurile. c) Pre urile mixte. IX. folosit pentru atingerea anumitor obiective. pre ul permite evaluarea su. adic a pie-:elor cu concuren imperfect . cum ar fi monopolurile. analiza func ion rii unei temenea pie e constituie un punct de plecare (un punct de referin ) rentru examinarea celorlalte tipuri de pie e concuren iale. întreprinz torii sînt motiva i s reduc costurile de produc ie. model care nu exist în via a real . pre de oligopol). caracteristice economiilor contemporane. despre activit ile care sînt mai prc fitabile pentru moment. de obicei. de produc ie. prin m rimea i dinamica sa. nici unul din agen ii economici nu poate influen a în mod unilateral nivelul lor. Pre ul informeaz . pre de monopson. (Excep ie o constituie doar pia a unor pro-use pe ni te pie e locale. sub influen a statului sau a marilor întreprinderi care domin pia a (pre de monopol. Deci.

în acest caz. dac aceste stocuri sînt des:ul de mari. Echilibrul instantaneu (sau pe termen foarte scurt) exist atunci cînd cererea se modific . cît i a ofertei. Echilibrul pe termen scurt al firmei în Figura 9. cererea este o func ie descresc toare în ra-wrt cu pre ul. prin ac iunile sale. în func ie de factorul Ätimp". c) echilibru pe termen lung al firmei. Astfel. Cu alte cuvinte. de obicei. în urma acest: presiuni. Deci asupra pre ului este exercitat o presiune atît din rirtea cererii. prin modificarea cos-: urilor variabile. în condi iile pie ei cu concuren perfect . fapt ce permite modificarea volumului ofertei in direc ia cre terii acesteia. Din punctul de vedere al perioadei de timp. pe cînd cererea . Pre ul de echilibru apare sponta: în acel punct în care cantit ile cerute dintrun bun oarecare se egale. Echilibrul pe termen scurt al firmei se stabile te în punctul in care costul marginal este egal cu venitul marginal. accesibilitatea liberi pe pia (fluiditatea). îns în mod diferit. cererea este for a principal care determin m rimea pre ului de echilibru. Echilibrul pe termen scurt al firmei exist atunci cînd produc torii :»ot schimba volumul ofertei prin modificarea volumului de munc sau/ i a cantit ii de materie prim . atîta timp cît firmele ob in profit. în cazul dat. pre ul este o variabil exogen . Mai mult. omogenitatea produselor. pe termen lung. numai c în direc ii opuse. se ajunge la o situa ie de comprom: unde se i fixeaz pre ul de echilibru. produc torul individual este Ädependent de pre ". Forma grafic a acestui tip de echilibru este reprezentat în Figura 9. Adic pe o asemenea pia orice întreprindere de ine o pondere neglijabil pe pia a pe care activeaz i deci nici una din ele nu poate rluen a schimbarea pre ului. pe pia exist în permanen cînd un exc-de cerere (penurie). Pe -:east pia . Numai suma tuturor ofertelor individuale este for a care modific pre ul. Figura 9.1). fapt ce-i permite firmei s ob in un profit oarecare. Formarea pre ului în concurenta perfect ?e o pia cu concuren perfect pre ul se stabile te prin confruntarea /rer a sumei tuturor ofertelor individuale cu suma tuturor cererilor in-:/ iduale. pe termen foarte scurt. pe termen lung.2. \ :. transparen a (informa ia perfect ). costul total mediu (CTMF) este mai mic decît pre ul . . oferta va continua s creasc . Oricum. a teptînd ca acesta sa creasc . dup volumul informa iei. mobilitatea factorilor de produc ie. Or. cînd un exces de ofert (surplus). echilibrul se va stabili la acel nivel al . Pre ul care se stabile te în cazul dat este numit Äpre r. Aici. Aceasta se întîmpl deoarece. nu-l poate modifica singur. Figura 9. ^ntreprinderile sînt egale între ele în privin a dimensiunilor. Formarea pre ului pe pia a cu o concuren perfect Oricum. atît cererea (C). întreprinderea va încerca s influen eze nivelul pre ului de echilibru prin men inerea în stoc a produc iei sale.: i oferta (O) sînt func ii ale pre ului (P): O=f(P) i C = / (P) Numai c . iar pre ul va sc dea. oferii ac ioneaz în direc ia reducerii pre ului. cu alte cuvinte. în condi iile concuren ei perfecte. Echilibrul pe termen lung al firmei se stabile te atunci cînd produc torii au posibilitatea s modifice nu numai costurile variabile. pre ul se formeaz în mod liber.ormal". za cu cele oferite (Figura 9. Este adev rat. oferta devine factorul principal care determin evolu ia pre ului de echilibru.2. exist urm toarele tipuri de echilibru al firmei: a) echilibru instantaneu al firmei. în cazul concuren ei perfecte. într-un punct oarecare. pe cînd oferta este o func ie cresc toare.în direc ia resterii acestuia. în sensul c .concomitent urm toarele cinci condi ii: ato-nicitatea participan ilor. Altfel spus. iar oferta nu poate fi modificat decît în func ie de stocurile deja existente.s b) echilibru pe termen scurt al firmei.7. a posibilit ilor de trecere de pe o pia pe alta. ci i cele care prin crearea unor noi unit i de produc ie i prin folosirea unor tehnologii mai avansate.2. a calit ii r reduselor oferite.

i maximiza profitul. în concluzie. '. Profitul maximal se ob ine la acel volum al produc iei la care pre ul de vîn-zare este egal cu costul marginal. Realizarea acestui obiectiv depinde nu numai de nivelul pre ului a-i pia . Dup acest nivel. 9. La acest pun: atît costul mediu. Determinarea profitului maximal în func ie de volumul produc iei Ände: Q . Pe o pia cu o concuren perfect oferta este singura variabil pe care întreprinderea o poate modifica pentru a. în Figura 9. Vom ilustra aceast situa ie printr-un exemplu grafic.curba costului mediu. cre terea volumulu.4. o dat cu cre terea volumului : reduc iei. în acest caz. .4 pre urile sînt re-rrezentate printr-o linie paralel cu cea a evolu iei volumului produc iei. Echilibrul pe termen lung al firmei Obiectul concurentei . de 20 de lei. ci i de volumul de bunuri oferit spre vînzare. Pia a cu concurent de monopol .i m reasc oferta pîn la infinit ob inînd astfel un profit tot mai mare? La aceast întrebare tiin a economic d urm torul r spuns: pro/z-tul întreprinderii va fi maximal la acel volum de produc ie la care costul marginal va fi egal cu pre ul de vînzare. indiferent de cantitatea de bunuri : ferit de o firm oarecare.3. dac pre ul la care se vinde o sticl de vin va fi. cît i costul marginal continu s descreasc . generînd astfel diminuarea profitului.volumul produc iei maximale ce asigur profitul maximal.' . ~.produc iei Q pentru care pre ul. Curba costului marginal întretaie curba costului mediu în punctul unde aceasta din urm începe s se ridice în sus.cantitatea de produc ie oferit . adic oferta.cantitatea de bunuri produs Dup cum se tie. firma nu.3). începe s creasc . Dup atingerea punctului QM. cre terea în continuare a volumulu produc iei cu o unitate suplimentar de produs va m ri costul total m . Astfel. în acest caz.i poate maximiza profitul prin modificarea pre ului. întreprinderea va m ri cantitatea de produse oferit pentru vînzare atîta timp cît costul marginal va fi mai mic decît pre ul de vînzare. Figura 9. I. în condi iile concuren ei perfecte. adic atunci cînd costul mediu. de stabilizare.curba costului marginal. . Ini ial. Care ar putea fi atunci obiectul concuren ei? R spunsul este simplu: obiectul concuren ei pe o asemenea pia este cantitatea de bunuri produs . Figura 9. apoi de cre tere. C_g . . Adic urm rind scopul ob inerii unui profit maxim posibil. costul marginal i costul mediu sînt egale(fig. în sensul c nu-1 poate modifica. deoarece acesta se poate schimba doa: în urma confrunt rii cererii totale cu oferta total .. de bunuri produs aduce întreprinderii mai multe pierderi decît venit. apare o alt întrebare: poate oare întreprinderea s . 2. obiectivul fundamental al oric rei firme este ob inerea unui profit maximal posibil sau. pîn unde cre terea produc iei cu o unita:-suplimentar nu va provoca mic orarea profitului. curba costului mediu va reprezenta o faz de descre tere a icestuia. ci doar prin m rirea cantit ii de bunuri produse. de exemplu. Deci întreprinderea este Ädependent de pre ".. maximizarea profitului. reamintim c în condi iile pie ei cu concuren perfect maximizarea profitului este posibil nu prin m rirea pre ului. venitul marginal. afacerea începe a fi nerentabil . în urma sporirii canti-â ii de bunuri produse. Deci pre ul pie ei r mîne acela i. volumul produc iei corespunde punctului QA. Dar pîn: unde? Pîn în punctul QM. iar costul marginal. adic costul unei unit i suplimentare de produs. altfel spus.pre ul. întrucît în condi iile concuren ei perfecte produc torul nu poate influen a de unul singur dinamica pre ului. a a ci pentru firm este profitabil s m reasc volumul produc iei. va fi mai mare decît aceast sum . mult decît venitul total. îns nu pîn la infinit.punctul în care pre ul de pia se întretaie cu curba costului marginal.

b) Monopolul inovatorului (sau monopolul tehnologic). mai ri:. monopolul reprezint o situa ie opus celei create în cazul concuren ei perfecte. Atunci cînd o întreprindere (produc torul) domin oferta (avînd în fa un num r infinit de cump r tori). numit Äprofi-:-l de monopol". Pe o pia de monopol lipsesc i mai multe condi ii ale concuren ei perfecte. Pia a cu concuren imperfect cuprinde un ansamblu de pie e. sînt necesare dou condi ii: 1) întreprinderea trebuie s produc un bun neînlo-:uibil (adic nesubstituibil) i 2) Pe pia a intern nu trebuie s activeze -:rme str ine care propun acela i bun.de monopson. iar în cel al concuren ei monopolistice nu exist condi ia omogenit ii produselor oferite. monopolul :abile te o corela ie optim între pre i volumul de produc ie oferit. Pia a de monopol este o pia la nivelul unei ramuri (sub-ramuri) sau chiar al unui singur produs pe care oferta unui bun este asigurat de un singur produc tor. monopoluri private sau publice. de obicei. Concuren a imperfect constituie o situa ie în care una sau mai multe din aceste condi ii sînt înc lcate. libera intrare pe pia . monopoluri temporare (provizorii). ea se afl în situa ie de monopol. Anume acest surplus de profit este motivul form rii monopolului. de o calitate deosebit . apele minerale etc. Posibilitatea întreprinderii-monopolist de a fixa pre ul de pia îi rermite acesteia s stabileasc . Spre deosebire de pia a cu o concuren perfect . are b temelia sa confec ionarea i comercializarea unui produs nou. din care fac parte: a) pia a de monopol. Pentru ca o întreprindere s ocupe o pozi ie de monopol. O situa ie de monopol absolut exist acolo unde avem un singur produc tor i un singur consumator. Tr s turile distinctive ale pie ei cu concurent monopolist No iunea de Ämonopol" constituie o combina ie a dou cuvinte grece ti: Ämonos" (singur) i Äpolen" (vînz tor). în cazul pie ei de monopol întreprinderea-monopolist are posibilitatea de a modifica: 1) volumul produc iei. i anume: atomicitatea. Mai mult. Aici se cere o mic precizare. în func ie de condi iile apari iei lor.opul ob inerii unui profit mai mare decît profitul obi nuit. care genereaz apari-i mai multor variet i de monopol.cat decît în cazul concuren ei perfecte. relativ stabil. Aceasta este o situa ie de monopol temporar care poate dura pîn în momentul în . 2) pre ul de pia . monopoluri naturale sau legale etc. terenurile de p mînt ce permit producerea unor vinuri rare. Pia a poate fi dominat atît de produc tor. cum ar fi: monopoluri permanen--_e. Urm rind . care se datoreaz exploat rii unor resurse naturale disponibile în cantit i limitate. în urma fix rii unui asemenea rre . Astfel. iar cînd aceas-:a domin cererea . adic doar oferta. : :rmele de monopol în func ie de modalit ile apari iei acestor forme la via a real exist o mul ime de situa ii speciale. cum ar fi: petrolul. unde produc torii rot influen a doar volumul produc iei. exist urm toarele forme d: monopol: a) Monopolul natural. Fixarea pre ului de monopol. exist dou tipuri de pie e concuren iale: 1) pia a cu concuren perfect i 2) pia a cu concuren imperfect . este posibil datorit faptului :i întreprinderea-monopolist stabile te un volum al produc iei mai mic lecît cel care ar fi existat în condi iile concuren ei perfecte. prin însu i sensul cuvîn-tului. monopolul este antipodul concuren ei. Astfel. în subcapitolul precedent au fost analizate condi iile func ion rii unei pie e cu concuren perfect . c) pia a monopolistic . cît i de cump r tor. în cazul oligopolului lipse te condi ia atomicit ii produc torilor. monopolul ob ine un profit mai înalt. b) pia a oligopolist . un pre mai ridicat decît în jazul unei pie e cu concuren perfect . numit uneor: i monopolul întemeiat pe calitatea unui produs industrial. transparen a.Dup cum tim deja.

ÄEpoca de aur" a acestui tip de monopol a fost perioada sfîr itului secolului al XlX-leaînceputul secolului XX. e) Monopolul reglementat sau legal. care activeaz i ast zi. 3) Liberalizarea comer ului exterior. ig rile se comercializeaz doar de unit i comerciale specializate. între un num r limitat de întreprinderi. 4) Posibilitatea comercializ rii bunurilor substituibile. Dorind s vînd o cantitate tot mai mare de bunuri pentru a ob ine venituri suplimentare. cei mai importan i dintre ei fiind: 1) Legisla ia antimonopol sau antitrust. Acest tip de monopol a atins apogeul dezvolt rii sale pe la începutul secolului XX. împ r irea pie elor de desfacere. în--eprinderea poate modifica atît pre ul. întreprinde rea-monopolist este obligat s in cont de interdependen a pre -ceren adic de consecin ele fix rii unui pre mai ridicat asupra cererii. cît i cantitatea de bunuri oferit . activitatea acestora fiind considerat ilegal . atît obiectivi. Originea acestui tip de monopol se afl în efortul de cercetare i inovare al întreprinderii. trustul i concernul. numit adeseori i Ämonopol prin alian " este forma cea mai r spîndit de monopol. stabilirea aceluia i nivel al salariilor etc. i invers. în urma aplic rii unei legisla ii antitrust (antimonopol). c) Monopolul bazat pe realizarea economiilor de scar se datoreaz de asemenea. pe pia a intern pot p trunde cu produc ia lor întreprinderile str ine. 5) împotrivirea consumatorilor organiza i fa de procesul de impunere a pre urilor de monopol. îns avînd teoretic posibilitatea s fixeze orice pre . de obicei tainice. utiliz rii unor factori temporari (un nivel optim de concentrare a produc iei) i care permite producerea i comercializarea unui bun la un pre mai mic. de exemplu. cît i subiectivi. serviciile telefonice. care este limitat de puterea de cump rare a consumatorilor. el se manifest pe pia a petrolului. Mecanismul form rii pre ului de monopol I up cum am constatat deja. d) Monopolul contractat. ea este limitat de un ir de factori. a unor drepturi exclusive de a produce i a comercializa un anumit bun sau a presta anumite servicii: produc ia banilor i a timbrelor. în Fran a. în Republica Moldova. Consumatorii pot Äocoli" domina ia acestui monopol prin folosirea unor surse alter-"itive de energie. nici sporirea sa_ m rirea volumului produc iei nu este un scop în sine. este OPEC . cu privire la m rimea pre urilor. fapt ce permite accesul pe pia a întreprinderii-monopolist a bunurilor de import. care se aplic în unele ri deja de mai bine de un secol. care se constituie prin acordarea unei întreprinderi. Pentru întreprindere. Chiar i în cazul unui exemplu Äclasic" de monopol. în unele cazuri. pe pia a alcoolului etc. pe o pia cu concuren de monopol. Formele concrete de constituire a acestui tip de monopol sînt: cartelul. de c tre organele de stat. nici reducerea sau majorarea pre ului. 2) M rimea cererii. Un exemplu de cartel interna ional. ÄMonopolul prin alian " apare în urma unor în elegeri. pe pia a produselor electronice. deja de mai bine de dou secole. de exemplu. Ceva mai tîrziu.Organiza ia rilor Exportatoare de Petrol. în virtutea diferi ilor factori (aria geografic sau oferirea unor servicii unicale). Factorii care limiteaz Äputerea" monopolului De i tendin a întreprinderilor de a cuceri o pozi ie de monopol este constant . num rul acestui tip de monopol a început s scad . fabricarea medicamentelor. sindicatul. Scopul întreprinderii r mîne acela i . Tot asupra dinamicii cererii influen eaz i cre terea excesiv a pre ului. po tale i de transport etc. orice sporire a cantit ii de bunuri oferite genereaz o sc dere a pre urilor. chiar i unele întreprinderi mici sau mijlocii pot exercita o presiune de monopol.care al i agen i economic: vor începe fabricarea aceluia i produs sau vor utiliza acelea i tehnologii de fabricare. cum ar fi cel exercitat de întreprinderile ce produc energie electric . în unele ri în tranzi ie Ämonopolul prin alian " este foarte r spîndit. Oricum. .maximizarea profitului.

6. dorind s asigure maximizarea profitului.5 reprezint evolu ia venitului mediu i a venitului marginal atunci cînd are loc cre terea volumului de bunuri oferite. Curba încas rii medii este deasupra curbei încas rii marginale. nu doar la unitatea marginal (Figura 9. de 50$ . b) s stabileasc un pre optimal. de 40$ . întreprin-derea-monopolist trebuie s rezolve o problem dubl : a) s determine cantitatea de bunuri oferit . unde venitul marginal va fi egal cu costul marginal. pîn la care punct întreprinderea poate m ri cantit ile oferite. întreprinderea este impus s caute i s g seasc acel punct de echilibru între pre i cantitate care i-ar asigura ob inerea profitului maximal. în exemplul de mai sus. de 30$ . reducerea pre ului concomitent cu m rirea cantit -:ilor de produs vîndute este avantajoas pentru monopolist. Constat m c la un pre de 80 USD întreprinderea ar putea comercializa doar o singur unitate de produs. Deja la un pre de 30$ pentru o uniate de produs. la un pre de "0$ produc torul va comercializa ambele unit i de produs.5).6) reflect evolu ia costului mediu i a costului marginal. Echilibrul monopolului Curbele punctate (Figura 9. 4 unit i 50x4)=200$. Evolu ia pre ului i a venitului mediu i marginal al întreprinderiimonopolist . 2 unit i (70x2)=140$.) Pe pia a de monopol venitul marginal este descresc tor în func ie de cantit ile vîndute. chiar dac va comercializa 6 unit i de produs. în realitate el este limitat din ambele p r i. Liniile neîntrerupte reflect evolu ia venitului mediu i a venitului marginal. Profitul maximal se ob ine în cazul în care venitul marginal. Reducerea pre-:ului se refer la toate unit ile de produs vîndute. concomitent Figura 9. Figura 9. 5 unit i (40x5)=200$. Cu alte cuvinte. întreprinderea-monopol va ob ine un profit maximal m rind volumul ofertei pîn în punctul (A). unde costul marginal este egal cu pre ul de pia . pre ul este superior. Astfel. Venitul lui va cre te în felul urm tor: vînzînd l unitate de produs la pre ul de 80$ l va ob ine 80$. tot cu panta negativ . în cazul concuren ei perfecte. pîn la un nivel care îi va permite s comercializeze acea cantitate de bunuri i la acel pre care îi va aduce cel mai mare profit posibil.4 unit i. Confruntat cu o asemenea situa ie.întreprinderea va fi interesat s mic oreze pre u. este situat mai sus decît curba venitului marginal.inferioar situa iei de pe pia a cu concuren perfect .6 unit i.3.5 unit i. Figura 9. în cazul monopolului. deoarece monopolul reduce pre ul de vînzare la toate unit ile oferite. Diferen a dintre profitiL ob inut de întreprinderea-monopolist i profitul ob inut pe o pia cu concuren perfect constituie renta de monopol. orice unitate suplimentar de produs are un cost marginal mai mare decît venitul ce-1 poate aduce. întreprin-:ereamonopolist nu va ob ine decît un venit egal cu 180 USD (30x6).u reducerea pre ului de vînzare. trei _nit i . Dentru a vinde dou unit i. încasarea marginal (venitul marginal) este mereu mai mi-: (mai mic) decît încasarea medie sau pre ul de vînzare. C ci pentru a vinde mai mult.pîn la 60$.5. la pre ul de -OS . 3 unit i (60x3)=180$. Peste aceast limit . Oricum. Acesta este punctul D. care ne-au permis s determin m. iar 4 unit i . iar cantitatea de bunuri oferit . Totu i curba venitului mediu. este egal cu costul marginal. adic venitul dobîndit prin realizarea unei unit i suplimentare dintr-un bun oarecare. este necesar de a vinde mai ieftin. . (Reamintim aici c pe o pia cu concuren perfect maximizarea profitului se realizeaz în punctul în care costul marginal coincide ca m rime cu pre ul de pia .pîn la 50$ unitatea. De i formal (teoretic) monopolul poate stabili orice nivel al pre ului i poate oferi orice cantitate de bunuri. el trebuie s reduc pre ul pîn la 70$.

Exist mai multe situa ii în care firma-monopolist poate practica dis-minarea prin pre . în acest caz. întreprinderea-monopolist î i reduce în acest fel aria pie ei. congresele interna ionale. b) Situa ii de ordin social-economic. se lipse te de un num r însemnat de consumatori. în realitate îns . Situa ii temporare. Pentru a face fa unei asemenea situa ii. discriminarea prin pre poate avea loc doar în condi iile în care consumatorii ce beneficiaz de un pre mai mic nu vor revinde bu-. sezoniere. întreprinderea-monopolist fixeaz pre uri diferite pentru acela i produs. de exemplu. ea are i dreptul. pre uri diferite.). întreprinderea-monopolist poate vinde acela i produs cu diferite pre uri în ri diferite. . Evident. cînd pre ul serviciilor hoteliere sau al biletelor de avion difer în func ie de perioada anului (vara. care ar procura bunurile propuse de aceasta. dar pentru diferite categorii ie consumatori. Discriminarea prin pre este o situa ie în care \ntrepr\nderea-monopolist vinde acelea i produse la pre uri diferite i mcare diferen a de pre nu este justificat de diferen a de cost. dar la un pre mai mic decît pre ul de monopol. chiar dac costurile ar fi acelea i. Moldova sau L: ago. olimpiadele sau campionatele lumii la diferite probe sportive. de exemplu. i posibilitatea s procedeze în acest fel. cum ar fi studen ii. nu se poate vorbi de o ^criminare prin pre în cazul în care costurile de producere i cele de :: mercializare a unui bun sînt diferite. Avînd posibilitatea s fixeze pre uri mai : nalte. întreprinderea-monopolist stabile te pentru unul i acela i bun. într-adev r. în func ie de puterea de cump rare a popula iei. Discriminarea prin pre este una din modalit ile de extindere a pie ei în condi iile monopolului. cînd întreprinderea-monopolistvinde bilete de avion sau tren la pre uri diferite pentru diferitecategorii sociale. Aceasta se face cu scopul de a. b utura r coritoare ÄCoca-:Ia" ar continua s fie vîndut cu pre uri diferite în SUA.de exemplu. urm rind scopul maximiz rii profitului. sînt mai ridicate decît iarna etc.ui dat la un pre mai mare. Pe de alt parte.i m ri r rofitul pe contul unor categorii de consumatori cu venituri mai mici. saupentru participarea la anumite forme de manifesta ii. Astfel. cînd comunicarea între diferite pie e regionale sau interna ionale este complicat .Discriminarea prin pre Pîn la acest moment am presupus c întreprinderea-monopolist fixeaz acela i pre pentru toate produsele realizate pe pia a pe care o controleaz . elevii sau pensionarii. Acestea pot fi: a) Situa ii de ordin geografic. cum ar fi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful