FORMAREA CONSTIINTEI ISTORICE

Constiinta istorica este o edificare a eului si a constiintei colective asupra a ceea ce Lucian Boia,in ³Istorie si mit in constiinta romaneasca´,numeste istorie ³ce s-a petrecut cu adevarat si reconstituirea a ceea ce s-a petrecut,cu alte cuvinte,trecutul in desfasurarea sa obiectiva si discursul despre trecut´;reprezinta o modalitate de aparare a identitatii si a libertatii nationale in momente de cumpana ale istoriei,prin alinierea,in cazul romanilor,a unei descendente ilustre si a continuitatii in acelasi spatiu etnic. Formarea constiintei istorice a poporului roman se realizeaza treptat, fiind reflectata in scrierile umanistilor din sec XV - XVIII care consemneaza in documente ce nu s-au pastrat(mai intai in slavona si latina si mai apoi in romana) modul in care romanii se inscriu in cursul istoriei:constiinta identifica originile, limba, personalitatile, cultura si civilizatia. Incepand cu secolul al XVII lea,destinul culturii romanesti nu mai tine exclusiv de viata religioasa si de activitatea mitropolitilor,a preotilor sau a calugarilor.Atat in Moldova,cat si

in Muntenia,actul de cultura inceteaza a mai fi concentrat exclusiv in jurul manastirilor si al bisericilor.Prin influienta ideilor umaniste,boieri luminati incearca sa recupereze trecutul istoric,pentru a nu fi inecat in uitare.In operele lor istoriografice,ei vor demonstra,pentru prima data idea unitatii de neam si de limba a romanilor.In aceasta perioada se contureaza doua curente ideologice si culturale:umanismul si iluminismul. începe opera de consemnare a istoriei române ti la sfâr itul secolului al XV-lea la curtea domneasc a Moldovei, în timpul lui tefan cel Mare, iar în secolul al XVIlea ini iativa se reg se te i in ara Româneasc . Deocamdat , numele celor care se îndeletnicesc cu aceast activitate nu se p streaz , ei având doar rol de scribi. Cu timpul, anonimatul este dep it, iar ini iativa trece din spa iul oficial al cur ii domne ti în cel neoficial, particular, fiind preluat de boierii c rturari. Se produce astfel o individualizare atât a perspectivei, cât i a stilului, ceea ce conduce la apropierea istoriografiei de literatur i scrierea primelor pagini literare. Istoriografia în limba român s-a n scut o dat cu ridicarea noii boierimi între secolele al XVI-lea i al XVII-lea,

Istoriografia

istoria unui neam este purt toarea unor valori educative i scrierea ei devine o responsabilitate integral asumat . limba oficial . pentru ca în secolele urm toare s devin oper de Cronica . Un rol însemnat în dezvoltarea istoriografiei. este scrierea istoric în care sunt consemnate în ordine cronologic evenimentele dintr-o anumit perioad . denumirea ei este de letopise i limba de expresie este la început slavona. Ideea apartenen ei poporului român i a limbii sale la ginta latin .ca o consecin a renun rii la uzul limbii slavone în actele de cancelarie i a tendin ei marilor feudali de a subordona puterea domneasc . preluat din mediul bisericesc care o consacrase ca limba a culturii scrise. de cancelarie. continuate ulterior i de al i domnitori. atât scrise. mai ales a celei moldovene ti. dup surse diverse. l-a jucat umanismul târziu al colilor din Polonia. aceea a originii comune i a leg turilor de neam i limb între to i românii trebuie puse pe seama influen ei umanismului. In spa iul medievalit ii române ti. cât i orale. oferindu-le modele de întocmire i redactare savant a letopise elor. Acela i curent literar i cultural a influen at stilul cronicarilor. A adar. tefan cel Mare este promotorul acestei ac iuni.

greaca si latina.umanismul reprezinta studiul specializat al umanioarelor.Simbolurile umaniste se concentreaza in jurul unui nou mitperfectiunea umana. *Umanismul in cultura europeana: Apare in epoca Renasterii.ca o replica la intunecatul Ev Mediu.adica al limbilor clasice.cand se transforma intr-o ampla miscare culturala europeana.Din punct de vedere filozofic.dezvoltarea oraselor si dezvoltarea economica a Europei.atitudine manifestata inca din Antichitatea greaca si latina si redescoperirea in epoca Renasterii.valorile si posibilitatile finite umane.Factorii care l-au favorizat au fost:ascensiunea burgheziei. atât în Moldova.autor.curentul isi are originea in intelepciunea antichitatii greco-latine. In sens strict.precum si al literaturii si filozofiei acestor . i în ara UMANISMUL Exprima o atitudine ce recunoaste demnitatea. cât Româneasc .

umanistii sunt animati de idealul omului universal.Nicolaus Cusanus.pe domeniu muzicii si al filozifiei. Avandu-i ca precursori pe Dante.explica rapida difuzare a umanismului in intreaga Europa.In sens larg. *Umanismul in cultura romana: .Niccolo Machiavelli.tara de origine.care ii face pe umanisti sa considere ca alcatuiesc o republica a carturarilor.formata din cetateni ai diferitelor state si popoare.Cei mai multi au doua patrii:cea in care s-au nascut si ³Europa´.Erasmus din Rotterdam.definit ca individ cu o vasta cultura.civilizatii.Curentul umanist devine in felul acesta o forma a universalismului cultural.stapan pe limbile greaca si latina.Francois Rabelais.in spiritul unei remarcabile solidaritati de breasla.umanismul s-a raspandit din Italia.Calatoriile dintr-o tara in alta si corespondenta intensa intre ei.Petrarca si Boccaccio.Michel de Montaigne.Leonardo da Vinci.in toata Europa Occidentala.Thomas Morus si Francois Bacon.Cei mai importanti reprezentanti ai curentului umanist sunt Pico della Mirandola.Michelangelo Bunarotti.pe descoperirile stiintei.

Franta si Germania. Umanismul s-a manifestat la inceput in Transilvania.limba a bisericii.nu si laice.purtatorii ideilor umaniste sunt principi.In Moldova.domnitor calatorit prin Italia.provenit dintr-o familie de romani.Iacob Eraclid Despotul.In aceasta epoca.Limba de cultura a Evului Mediu romanesc nu a fost nici latina.Lipsind o traditie de cultura clasica.avand meritul de a folosi izvoare antice.el este cel dintai care afirma originea latina a romanilor.in care s-au tradus carti religioase.in mediile maghiare si germane.Unul dintre cei mai importanti umanisti din Transilvania a fost Nicolaus Olahus.nici greaca.boieri sau carturari care au invatat in scolile din straintate.Operele sale istorice si literare sunt scrise in limba latina.fiindca la noi nu au existat in Evul Mediu conditii prielnice pentru un current cultural propriu.In Tara Romaneasca un lucru similar l-a incercar .intemeiaza Schola latina la Cotnari si este cel dintai care a dorit sa racordeze cultura moldoveneasca la ideile Europei Occidentale.ci limba slavona.dezlotarea umanismului a fost determinata de influienta ideilor europene.In tarile romane.umanismul romanesc reprezinta o adaptare a ideilor umanismului European la contextual social-politic si cultural local.

´ca sa nu se innece ca taratele anii trecuti si sa nu sa stie ce s-au lucrat«´(Grogore Ureche) sau ³ca sa nu sa uite lucrurile si cursul tarii.la carturarii romani.intentia primordiala a cronicarilor fiind consemnarea faptelor istorice.asemenea ³fiarelor si dobitoacelor celor mai multe si fara minte´.Un popor care nu-si cunoaste istoria este. .voievodul Petru Cercel.cate scriu.iar Miron Costin isi reafirma responsabilitatea celor scrise:´«Eu oi da sama de ale mele. Legaturile domnilor nostrii cu principii umanisti occidentali s-au datorat necesitatilor istorice care vizau o incipienta comunitate de spirit european.Personalitatile de marca ale curentului umanist se vor afrima abia in secolul al 17-lea.´.ci ecoul tardiv al acesteia. Propagarea ideilor umaniste in Tarile Romane se datoreaza si scolilor iezuite din Polonia.viitorii cronicari moldoveni facandu-si..Umanismul lor nu este insa umanismul Renasterii.´(Miron Costin).Aici se dezvolta interesul pentru trecut si pentru istorie ceea ce contribuie treptat la formarea constiintei istorice.prin cronicarii moldoveni Grigore Ureche si Miron Costin.in viziunea lui Grigore Ureche.de cele mai multe ori studiile in aceste veritabile institutii de efervescenta culturala.

din tinerete.atestata inca de pe vremea lui Stefan cel Mare.unde acesta studiaza disciplinele umaniste. Cronica sa a ridicat multe probleme nelimpezite inca pe deplin si nu poate fi valorificata fara prezentarea conditiilor care au generat-o.educandu-si fiul in mediul cultural al Colegiului de la Lvov.Mostenind o avere imensa.Nistor Ureche.Tatal.autorul pare sa fi avut o pasiune speciala pentru studiile de istorie si etnografie.dobandind cunostinte de istorie.Grigore Ureche se implica in viata politica a Moldovei si devine mare spatar in 1634 si mare vornic al Tarii de Jos in 1642.face parte dintr-o veche si bogata familie boiereasca din Moldova.era filopon.CRONICARI MOLDOVENI: Grigore Ureche (1590-1647):Este primul dintre marii scriitori umanisti.care i-au revelat .latina si greaca.

incepuita in secolul 15 si neincheiata inca pe vremea lui.Pe Ureche il preocupau inceputurile vietii poporului roman.folosind diferite izvoare.apoi prezinta epoca .despre trecutul si viata contemporana a altor popoare. Cronicarul a fost inclinat spre invatatura si Ätruda´cartilor:acest lucru se deduce din stirile cronicei sale.Acesta a avut indrazneala.existenta acestuia in comparatie cu alte popoare.conflicte cu largi repercusiuni politice precum batalia pentru unirea bisericilor.Muntenia si Transilvania.Conceptia lui despre lume s-a cristalizat in timpul studiilor in scolile polone.Aceasta este Äincepatura´ letopisetului-cum ii spune el-si ea constituie un moment de marca in cultura noastra de la inceputul secolului al XVII-lea.de la intemeiere(1359).in continuare.noteaza domniile si evenimentele istorice dinainte de Stefan cel Mare.Ureche.´Letopisetul Tarii Moldovei´.intaia oara in cultura noastra.largindu-i orizontul si formandu-i o conceptie realista despre viata oamenilor si conditiilor lor de trai.sa vorbeasca despre unitatea poporului roman din Moldova.sa afirme originea latina a poporului roman si limbii romane.dominate de un fond umanist.date necunoscute despre trecutul poporului roman.bazata pe stiinta.

ci in a interpreta actiunile eroilor ca acte justificate sau criticabile.geografice si etnografice.nici dupa aceea l-au ajuns´.turci.Pe urma continua cu Äscaderea´.cronicarul priveste .care. Umanismul nu consta la Ureche in a lua cateva stiri si idei din scrieri umaniste si a le pune in cronica.cand voievodul moldovean ataca in 1470 pe Radu cel Frumos.dupa cum urmaresc teluri acceptate de societate sau sunt rezultatul unor ambitii si porniri personale.Ureche lauda actele lui Stefan cel Mare de viteaz aparator al Moldovei.Imediat dupa aceea.se simte obligat sa infatiseze tablouri cu stiri istorice.adica cu partea finala a cronicii.de la intemeierea ei pana la domnia lui Petru Schiopul.In acest sens.dupa spusele lui.fara motiv.nici mai inainte. Informatia si modul de alcatuire a cronicii presupun o adunare de stiri din diferite izvoare.pana la sfarsitul secolului al XVI-lea(1594).totusi.Ureche s-a bazat in alcatuirea cronicii si pe un letopiset intern.tatari.despre popoarele vecine:poloni.Pe langa izvoare in limba latina si polona.pe care Änimenia din domni.unguri.de glorie a acestuia.zugravind sirul domniilor si evenimentelor dupa Stefan cel Mare.cuprindea evenimentele istorice ale Moldovei.´moldovenesc´.

in decembrie 1961.a murit decapitat.A urmat Colegiul de la Bar.unde primesc cetatenia polona si titlul de nobili. Nascut in 30 martie 1633 dintr-o familie de mari boieri refugiati in Polonia.prin naratiune.o imago mundi.respectand.langa Roman.descriere si portret.prin organizarea discursului epic.dobandind temeinice cunostinte istorice si lingvistice.una din lumile posibile de care vorbesc naratologii moderni.avand o tema MIRON COSTIN .acuzat de organizarea unui complot impotriva domnului Constantin Cantemir.cu trei clase de gramatica si doua de umanioare in limba latina.dar intervenind pentru a le da un summum de semnificatie.temporalitatea istorica fireasca. Poemul filozofic ÄViata lumii´ a fost scris intre 1671 si 1673.Cronicarul este interesat de calitatea insemnarilor sale.realizandu-se o adevarata imagine a lumii medievale romanesti.supravegheaza evenimentele cu atentie. Valoarea literara incontestabila a cronicii se dobandeste insa tocmai prin ceea ce depaseste istoria propriuzisa.nu de cantitate.actiunea de la inaltimea ideei unitatii de neam si a umanitatii.desigur.ca o Älacomie´nejustificata.

in tara voastra.Miron Costin incearca sa completeze spatiul istoric de paisprezece secole ramas necercetat de la cel dintai descalecat.aducand in discutie ./Traian intaiu.intre anii 1686-1691.´desertaciunea desertaciunilor si toate sunt desarte´ sau fortuna labilis(soarta schimbatoare).dar vremurile aspre(Äacele cumplite vremuri´)il impiedica sa-si implineasca intentiile.Abia mai tarziu.santul in tara noastra/Si Turnul Saverinul.imparatul.prin scrierea lucrarii ÄDe neamul moldovenilor si din ce tara au iesit stramosii lor´.´.Dorinta cronicarului ar fi fost.cunoscuta inca din Antichitate.tot omul se creadza.supuindu pre dahii/Dragos apoi in moldoveni premenind pe vlahi.Aici el insereaza numai sase Ästihuri de descalecatul tarii´:´Neamul Tarai Moldovei de unde traganeaza?/Din tarile Ramului.munteni.sa-si inceapa scrierea de la Ädescalecatul cei dintai´.cum spune in ÄPredoslovie´.foarte raspandita in literatura Evului Mediu./Martor este Troianul.de unde este parasit de Ureache vornicul din Tara de Gios´(1675)este principala opera a lui Miron Costin.care ii confera un loc incontestabil in istoria literaturii romane. ÄLetopisetul Tarii Moldovei de la Aaron-voda incoace.

cuprinzand o succesiune destul de .problema cea mai arzatoare. ÄLetopisetul Tarii Moldovei´ acopera saizeci si sase de ani din istoria Moldovei.care trebuie combatuti cu vehementa si in acelasi timp cu argumente.cronicarul are o experienta directa.pentru anii anteriori apeland la izvoare scrise.Cand ocarasc intr-o zi pe cineva ieste greu a rabda.Din acestia.´De neamul moldovenilor´este.cuprinzand evenimentele petrecute intre anii 1595 si 1661.numai pentru perioada 1653(cand se intoarce in tara din Polonia) si 1661.in special poloneze.in functie de care se stabilesc si celelalte doua parti ale scrierii:primii treizeci si noua de ani.memorialistica.si un raspuns la teoriile eronate despre originea romanilor ale unor istorici ca Aeneas Sylvius Piccolomini sau Szamskozy Istvan.dara in veaci?´.´ basne´si Äscorneli´introduse in cronica lui Grigore Ureche de impostori de felul lui Simion Dascalul.aceea a originii romanilor.pentru ca Änice ieste saga a scrie ocara veacinica unui neam.In centrul cronicii sale se afla domnia de nouasprezece ani a lui Vasile Lupu.in acelasi timp.Ideea aparitiei unui veritabil document al romanismului este impusa de lipsa informatiilor istorice din veacurile trecute si de infamantele Äadaosaturi´.

care o complica marind volumul emisiunei periodice prin agregari monotone de propozitii scurte cu ajutorul unui singur fel de conjunctie(si.si ultimii opt ani.rezultat din modul in care utilizeaza toate artificiile litarare ale epocii.el a desfasurat-o in moldoveneste in spiritul si cu ajutorul limbii noastre.in stare de a exprima orice gand.Cu el.Cunoscator al frazei latine.uneori polemica si virulenta.pastrandu-i toate registrele si toate fluierele. . Adevarata contributie a lui Costin in scrisul romanesc este sintaxa.viziunea moralista.accelerata de domni.prezentati prin participarea directa la evenimente.Tipul sintactic al epocii arhaice este coordonarea in acord cu stilistica graiului vorbit. Dintre cronicarii moldoveni.nu in ultimul rand prin rafinamentul stilistic. tendinta de integrare a evenimentelor din istoria Moldovei in cele ale istoriei europene.prin eruditie.deci).asupra destinului uman si al popoarelor.sintaxa literara apare inceputa si cu desavarsire incheiata.orizont cultural.Miron Costin este scriitorul cu gradul cel mai mare de complexitate.valoarea si amploarea documentarii.

dintru a sa stiinta.Tonul pe care il adopta este al naratorului impersonal.este contemporan.obiectiv(vorbind despre el insusi la persoana a3-a).´ce au scris singur.iar Ion Neculce cuprinde perioada de la 1661 pana la 1743.cat s-au intamplat de au fost in viiata sa´.pana la evenimente apropiate de contemporaneitatea autorilor.Astfel.pana la 1643.Miron Costin continua ÄLetopisetul Tarii Moldovei de la Aaronvoda incoace´.de la Dabija-Voda pana la Duca-Voda.in buna parte.cronologic vorbind.continuator al cronicilor acestora. Infatisand o perioada istorica la care.care scrie nu din interese proprii sau la porunca domneasca.in cea mai importanta opera cartureasca a sa.ci pentru a duce mai departe povara colectiva a inaintasilor de recuperare a timpului istoric:´Iara de la ION NECULCE .dupa Grigore Ureche si Miron Costin.Este.de la intemeierea din 1359.de la 1595 pana la 1661.pentru urmatorii.´de la al doilea descalecat´.Ion Neculce nu scrie dupa izvoare decat pentru primii cinci ani.´Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija-Voda pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat.Grigore Ureche scrie ÄLetopisetul Tarii Moldovei´de la 1359 pana la 1594.prin care se reconstituie istoria Moldovei.al treilea mare cronicar moldovean.

fiscalitatea timpului. In cronica propriuzisa. Din punct de vedere literar.Neculce prezinta uneltirile grupurilor de boieri la Poarta.cate unul pentru fiecare domnie din perioada respectiva.de participant sau de martor apropiat al evenimentelor.ca nimeni altul .biv-vel-vornic in Tara de Sus.aliantele pentru apararea crestinatatii.in genere respectata.Dabija-Voda inainte indemnatu-s-au si Ion Neculce.Nu numai in ÄO sama de cuvinte´ sunt naratiuni epice si anecdote.de-a lungul scrierii invinge impresia directa.intamplarile mai neobisnuite.de povestitor autentic.cronicarul are.care confera cronicii lui Neculce calitati literare remarcabile.Ca si cum si-ar da seama ca relatarea istorica rece poate sa plictiseasca.luptele interminabile pentru domnie.evenimentele mai deosebite din viata tarii.Alaturi de darul povestirii.a scrie intru pomenirea domnilor´.ci si in Letopiset.Cu toata aceasta declaratie initiala.cel mai important de pana la Ion Creanga.ceea ce se remarca in primul rand la Neculce este darul povestirii.Neculce stie s-o invioreze la tot pasul cu incidente captivante.structurata in douazeci si cinci de capitole.

pitoresti.intentia fiind de a moraliza.Personajele sale istorice sunt. Din punct de vedere stilistic.fizic si moral.chiar de a protesta.de a satiriza.un obicei.o predispozitie.atunci autorul il releva sub toate laturile.cu aerul de a glumi.provenit de cele mai multe ori din ironie.Alte elemente care contribuie la realizarea impresiei de arta in cronica lui Ion Neculce sunt tablourile de epoca.un tic.pana la el.pe ocolite.menita a atrage fin atentia asupra unui lucru.preferand traditia orala in locul celei culte.indicatiile ceremoniale.nu lipsite de fast.Cand insa eroul e complex.darul portretizarii figurilor evocate.insusite de romancier.eroi de roman.detaliile de decor.comentandui fiecare trasatura.dintr-o dispozitie serioasa.Neculce stie sa le creioneze fizionomia si sa le sugereze caracterul printr-un gest.in marea lor majoritate.Chiar atunci cand acestia nu sunt personalitati istorice si nu au roluri epice.in sensul ca amandoi utilizeaza modul povestirii populare in totala necunostinta de procedeele culte.o sctiune simpla.Neculce se aseamana cu Ion Creanga.Ceea ce caracterizeaza in primul rand expunerea lui Neculce este hazul. .

cat si prin intentionalitate si prin calitatea structurii compozitionale.este o insusire naturala a artei lui Neculce.desi cercetatorii au facut unele incercari de identificare.Paremiologia.fiind unul din scopurile sale.in acelasi timp.scrierile lor fiind puse in slujba partidelor boieresti care isi disputau in secolul al XVII-lea .pildele dau scrisului cronicarului o anumita demnitate etnica.sentinte.autorii cronicilor(cu exceptia stolnicului Serban Cantacuzino)nu au nici cultura cronicarilor moldoveni.din scripturi.Ramasi anonimi.comunicat fara inconjur.vorbirea in pilde.cunoscator al intelepciunii celei vechi.dobandita prin frecventarea scolilor latinesti.In general.una dintre caracteristicile stilului popular. CRONICILE MUNTENE Letopisetele muntenesti difera de ale cronicarilor moldoveni atat prin documentare si exactitate a datelor.tendinta de a instrui si educa.proverbe si zicale.nici obiectivitatea acestora.

.De aceea sunt scrise doua cronici paralele.cele ale Cantacuzinestilor si ale Balenilor.cu o cultura insemnata si o atitudine relativ obiectiva fata de evenimente si de personajele insemnate ale vremii.prin compilarea.si indeosebi prin arta includerii dialogului in naratiune.12901688.incitanta.scrisa probabil de un boier al curtii lui Constantin Brancoveanu.inclusiv fata de domnitorul tarii.cu insistenta pe amanuntul semnificativ.lupta pentru tronul Tarii Romanesti.asemanatoare in continut pentru perioada veche.Remarcabil este insa talentul literar al autorului.prin povestirea animata.cu episoade narative si portretistica in maniera cronicarilor moldoveni.´Letopisetul Cantacuzinesc´ si ÄLetopisetul Balenilor´.toate acestea facand din el un precursor al prozei muntene.diferentiate incepand de pe la 1620.sub aspect cronologic.din diverse izvoare.Continuarea acestora.ambele cuprinzand aceeasi perioada istorica.este ÄAnonimul brancovenesc´ sau ÄIstoria Tarii Rumanesti de la octombrie 1688 pana la martie 1717´.cand insemnarile dobandesc spirit partizan si verva polemica si expresiva.uneori ad literam.prin caracterul scenic al prezentarii evenimentelor si atitudinea uneori ironica fata de personaje.

*Iluminismul in cultura europeana: Iluminsmul este un curent cultural cristalizat in Franta secolului al XVIII-lea.Ideea de baza a curentului este aceea ca prin luminare.stiinta si umanismul.iluminismul reprezinta manifestarea ideologica a unei burghezii aflate in plina ascensiune.urmarind impunerea unei noi ordini sociale si spirituale.punand pe primul plan ratiunea.Are caracter antifeudal si antireligios.Pregatit inca din veacul precedent printr-o serie de opera filozofice.prin cultura si stiinta omul poate ajunge la o perceptive rationala a universului si chiar la stapanirea lui.care se caracterizeaza prin suprematia ratiunii si a stiintei.juridice si economice dominate de o alta conceptie asupra omului si a drepturilor sale.ILUMINIS Iluminismul denumeste o MULsi cultural-literara miscare ideologica ce cuprinde Europa si America in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea. .

Burghezia romaneasca de aici.nemultumita de lipsa drepturilor sociale si politice ale romanilor transilvaneni.cunoscuta sub numele de ³Scoala ardeleana´.*Iluminismul in cultura romana Cu slabe ecouri in Tara Romaneasca si Moldova.Aceasta cerinta privind egalitatea in drepturi isi are originea intr-un proces istoric anterior.unde contactul cu ideile iluministe s-a produs prin filiera franceza sau greceasca.prin care romanii transilvaneni(dominati de o nobilime maghiara) au inceput sa fie treptat identificati cu o populatie lipsita de drepturi politice.care l-a avut ca SCOALA ARDELEANA . Miscarea ideologico-politica si cultural-literara a romanilor din Transilvania.Inceputurile acestei discriminari se afla in prevederile pactului politic intitulat ³Unio triun nationum´(Uniunea celor trei natiuni).Iluminismul apuseam isi gaseste in Transilvania o coordonata specifica.isi exprima doleante intr-un memoriu intitulat ³Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae´. incheiat intre nobilii sasi si secui.supusi stapanirii Imperiului Austriac.prin care cerea recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte.in care termenul ³nation´ are sensul juridic medieval de grupare cu drepturi politice.

PetruMaior(1756-1821).pentru afirmarea identitatii etnice. lingvisti.care s-a dezvoltat in consonanta cu iluminismul european in ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea si primele decenii ale secolului al XIX-lea. moralisti etc.pentru luminarea poporului.ca .prin infiintarea de scoli la sate si popularizarea ideilor inaintate ale timpului.Samuil Micu-Klein(17451806).care. Un rol important in aceasta directie l-a avut Gheorghe Sincai.Ion BudaiDeleanu(1760-1820).prin apartenenta la Biserica Unita.Cei mai importanti reprezentanti sunt Gheorghe Sincai.precursor pe episcopal Ioan Inocentiu Micu-Klein. Petru Maior si Ion Budai-Deleanu.a grupat in jurul ei numerosi intelectuali:istorici. preoti.Reprezentantii Scolii Ardelene.militau pentru emanciparea nationala si culturala a romanilor din Transilvania. Scoala Ardeleana este o miscare intelectuala din Transilvania.Gheorghe Sincai(17541816).Samuil Mincu.Toti patru sunt numiti corifeii Scolii Ardelene.pedagogi.

Lucrarile esentiale ale reprezentantilor Scolii Ardelene.tara in care.de Samuil Micu.aritmetic a.director al unitatilor de invatamant romanesti din Transilvania.militand pentru afirmarea identitatii nationale in Transilvania.prin tratatul ÄUnio trium natiorum´.infiinteaza peste 300 de scoli satesti.pregateste cadrele didactice pentru acestea.incheiat dupa Rascoala de la Bobalna(1437).traduce sau scrie manuale pentru disciplinele fundamentale:abecedar.populatia romaneasca.´Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor´.elaboreaza programe de invatamant.romanitatea si continuitatea poporului roman pe teritoriul vechii Dacii. In sprijinul identitatii nationale si culturale vin si lucrari lingvistice ale reprezentantilor Scolii Ardelene.care afirma si argumenteaza teza .ungurii.de Gheorghe Sincai.de Petru Maior si ÄDe originibus populorum Transylvanie´.demonstreaza.sasii si secuii.´Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia´.era lipsita de drepturi sociale si politice.gramatica.de multe ori cu argumente polemice.in favoarea a trei natiuni privilegiate.cea mai numeroasa.de Ion Budai-Deleanu.´Hronica romanilor si a mai multor neamuri´.

cu amendamentul ca romana descinde direct din latina clasica.latinitatea limbii romane.´Temeiurile gramaticii romanesti´ si mai ales ÄLexiconul de la Buda´(1825).Purismul latinizat se mentine si pe .latinitatii limbii romane:´Elementa linguae daco-romanae sive valachicae´(1780).´Disertatie pentru inceputul limbii romane´ si ÄDialog pentru inceputul limbii romane intre nepot si unchi´.neluand in seama componenta geto-daca a etnogenezei.al argumentelor de natura istorica si stiintifica:originea exclusiv romana a poporului roman.autorii sustin cu neabatuta consecventa idei cristalizate in timp pe temeiul.continuitatea romanilor in Transilvania.de Ion Budai-Deleanu. ´vulgar´.de Samuil Micu si Ghorghe Sincai.de Petru Maior.prin interferenta cu alte limbi. Afirmarea caracterului exclusiv latin al limbii romane a generat o atitudine purista in tratarea fenomenelor de limba.constand in tendinta de a indeparta elementele nelatine.indeosebi a celor de origine slava si in introducerea unei ortografii etimologice in locul celei fonetice.fiind dobandit ulterior.aspectul popular. In toate acestea.cu unele exceptii.pe temeiul inlocuirii alfabetului chirilic cu cel latin.

In consens cu literatura iluminista.C.fiind promovat pana la aparitia ÄDictionarului limbei romane´(1871-1876). a libertatii. cuprinzand sugestii legate de libertate .Massim si August Treboniu Laurian. TIGANIADA.de I. ea nu ajunge sa fie publicata decat in 1925. Povestea tiganilor plecati in lume ca sa-si caute o tara mai buna exprima un ideal iluminist. De aceea. locul spre care se indreapta tiganii se numeste simbolic Inimoasa. pana la temele secundare. anume aspiratia spre fericire.traire fericita si fara reguli.parcursul secolului al XIX-lea. Tiganiada sugereaza un mesaj critic la adresa societatii. in special cele de circulatie universala. subiectul epopeii se dezvolta in special pe alegorii satirice. Incursiunea spre locul visat . De la tema principala. precum coborarea in lumea de dincolo ori ratacirea prin padurea vrajita.Desi redactata in doua variante.ION BUDAIDELEANU Este capodopera literara a iluminismului romanesc si reprezinta cea mai celebra epopee din literatura romana. asimilata unei lumi scapate de sub rigorile sociale.

in primul rand. dar si cu idei care exprima gandirea iluminista (despre libertate.este alcatuita metodic din aventuri care sintetizeaza principalele tehnici epice ale literaturii iluministe. o carte in carte. tema investita cu numeroase sensuri legate de initierea eroului. Tot de factura iluminista este si satira (iadul). introdusa pentru a sublinia carentele sociale.) alcatuiesc prin discutiile lor un adevarat tratat de estetica generala. despre patriotism). despre formele de guvernamant. fie de simplu comentariu. Filologos. cu evenimente fabuloase {Curtea amagitoare. impunand totodata atitudini teatrale de spectatori implicati. ratacirea prin padurea blestemata) ori cu structuri simbolice precum utopia (viziunea asupra raiului). conferit in principal de notele infrapaginale. de pilda). Calatoria. care iau forma unor colocvii fie explicative. Astfel. tema principala se contureaza prin ornarea actiunii principale cu numeroase Äistorii" simbolice (povestea lui Arghin. are aici un subliniat caracter didactic. umorul burlesc-grotesc (batalia tiganilor cu cireada de vite). Personajele cu nume alegorice (Simplitian. Musofilos etc. Nevoia de autoexplicare a operei s-a manifestat constant in literatura noastra de inceput: Dimitrie Cantemir asaza un glosar explicativ la .

finele Istoriei ieroglifice. ceea ce s-a petrecut cu adev rat i reconstituirea a ceea ce s-a petrecut. simplificat i deformat a trecutului. dar i mul i profesioni ti tind foarte adesea a le confunda. Heliade Radulescu isi aduna poeziile intr-un Curs intreg de poezie. Istoria define te. CONCLUZIE ³Cuvântul istorie are doua semnifica ii distincte. spectatorii sunt pe masura spectacolului si intaresc impresia de desfasurare burlesca a actiunii. in cazul Tiganiadei. pe care prezentul o recompune f r încetare. în acela i timp. inevitabil incomplet . pe care publicul larg.. este imaginea. iar mai tarziu. in care introduce alaturi de text explicatii teoretice privind compozitia. Ceea ce numim îndeob te istorie este discursul nostru despre istorie. in contextul unei calatorii de aventuri. trecutul în desf urarea sa obiectiv i discursul despre trecut.. caracterul indrumator al notelor din subsol se estompeaza din cauza tentei colocviale pe care o au aceste note si a dimensiunilor simbolice date de numele personajelor-spectator. cu alte cuvinte.´ (Lucina Blaga ± Istorie si mit în con tiin a româneasc 1997) ..

reprezentat de rivalit i i conflicte pentru putere. Consemnarea evenimentelor pune în eviden dou constante în via a lor zbuciumat ± dou fronturi de lupt : unul extern. între care str lucesc tefan cel Mare i Mihai Viteazul. . In scrierile timpului este consemnat astfel i cealalt fa a istorie legat de luptele lipsite de glorie. Constantin Brâncoveanu i Dimitrie Cantemir. Vârsta eroic a feudalit ii române ti este dominat de figurile emblematice ale voievozilor glorio i. i unul intern. reprezentat de confruntarea cu du manii. Alte nume de seam ale istoriei. despre ale c ror fapte de arme povestesc cronicarii. sunt fixate în memoria medieval mai ales pentru vitregia destinului lor.Con tiin a istorica a romanilor începe s se exprime odat cu scrierea istoriei lor. în care se înfrunt oameni de acela i neam i de aceea i lege.

FORMAREA CONSTIINTEI ISTORICE 11 G Barbu Corina Constantin Raluca Dandoczi Amelie Lache Vanessa Stanescu Emma .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful