UNIVERSITATEA MARITIM

CONSTAN A

FACULTATEA DE ELECTROMECANIC NAVAL Specializarea: ELECTROMECANIC NAVAL

PROIECT TERMOTEHNIC 2

Îndrum tor, Prof. Univ.Dr. Ing. TUDOR DARIE Asis. Univ.Dr. Ing. DANIELA-ELENA MITU

Student, Martinas Marius MA31

Cuprins
1 Tipuri constructive i clasific ri

2 Schimb toare de c ldur de tip recuperativ 2.1 Schimb toare de c ldur f r schimbare de faz 2.1.1 Schimb toare de c ldur cu fascicul tubular 2.1.2 Schimb toare de c ldur cu serpentine 2.1.3 Schimb toare de c ldur cu pl ci 2.1.4 Schimb toare de c ldur spirale 2.2 Schimb toare de c ldur cu schimbare de faz 2.2.1 Condensatoare 2.2.2 Vaporizatoare 2.3 Calculul termic al recuperatoarelor 2.3.1 Metoda LMTD 2.3.2 Schimb toare de c ldur cu suprafe e extinse 3 Schimb toare de c ldur de tip regenerativ 3.1 Cowpere 3.2 Preînc lzitoare rotative 3.3 Calculul termic al regeneratoarelor 3.4 Compara ie între recuperatoare 4. Turnuri de r cire 5. Bibliografie i regeneratoare

2

Schimb toare de c ldur CAPITOLUL I
Un schimb tor de c ldur este un echipament de transfer termic, care transmite c ldura de la un mediu la altul. Transmiterea c ldurii între cele dou medii se poate face printr-un perete solid, care le separ , sau se poate face prin amestecarea mediilor. Dac mediile sunt în contact cu peretele desp r itor pe fe e diferite, c ldura trecând prin perete, schimb torul este de tip recuperativ, iar dac mediile sunt în contact succesiv cu aceea i fa a peretelui, c ldura acumulându-se în perete i fiind cedat celuilalt mediu ulterior, schimb torul este de tip regenerativ. Transferul de c ldur are loc întotdeauna, conform principiului al doilea al termodinamicii, de la mediul mai cald la cel mai rece. Schimb toarele de c ldur se folosesc în procese de înc lzire, topire, sublimare, fierbere, vaporizare, condensare, r cire industria chimic i solidificare. Ele î i g sesc o i ca anexe ale larg aplicabilitate în instala iile de înc lzire, refrigerare, climatizare, distilare (în i petrochimic ), în centralele termice, termoficare ma inilor termice. Un exemplu foarte cunoscut este radiatorul autovehiculelor, unde fluidul cald (apa de r cire a motorului) transfer o parte din c ldura evacuat din motor unui fluid rece (aerul din mediul ambiant). Model transparent al unui schimb tor de c ldur simplu posibil. eav în eav , cel mai

3

Suprafa a poate s fie neted sau cu nervuri. schimb toarele prin amestec sunt preferate în toate cazurile în care fluidele se pot amesteca. la care transmiterea c ldurii se face prin amestecul mediilor. evi în fascicul tubular. cu una sau mai multe treceri. iar cele cu transfer nesta ionar acumuleaz i o restituie în alta. îns în 2009 acest standard a fost anulat. Cele cu transfer continuu sunt realizate de obicei cu suprafa separa ie c ldura într-o perioad de timp de i sunt numite recuperatoare. fluidele pot curge în acela i sens. Simbolurile folosite în schemele termice care con in schimb toare de c ldur erau standardizate conform STAS 2644-73. de separa ie. din evi în form de serpentin sau din pl ci profilate. alt tip de schimb toare de c ldur nesta ionare sunt acumulatoarele. 4 . Transferul termic poate fi sta ionar în timp (continuu) sau nesta ionar (periodic).Tipuri constructive i clasific ri Dup modul de transfer termic schimb toarele se împart în schimb toare de suprafa . f r a fi înlocuit de un altul. fiind numite regeneratoare. Un i livrat apoi la cerere. cu amestecarea (curgere neamestecat ). sau în sensuri contrare. Exist i scheme de curgere complexe.1. la care transmiterea c ldurii se face printr-un perete desp r itor. în uvi elor de care cele dou fluide curg perpendicular unul pe altul. caz în care se spune c curg în echicurent. De-a lungul suprafe ei. cu o conductivitate termic cât mai mare i considerat suprafa schimb toare prin amestec. aripioare (suprafe e extinse). Deoarece sunt mai simple i mai eficiente. fluid pe partea respectiv a suprafe ei (curgere amestecat ) sau f r amestecarea lor i scheme mixte. cum sunt curgerile în curent încruci at. în care c ldura este acumulat Suprafa a de schimb de c ldur poate fi realizat din de tip Ä eav în eav ´. caz în care se spune c curg în contracurent.

evi drepte.1 Schimb toare de c ldur f r schimbare de faz Majoritatea schimb toarelor lucreaz f r schimbarea st rii de agregare a mediilor.1. 3 sau 4 treceri. acest tip de schimb tor are performan e termice ile fizice ale unuia din fluide cer ca acesta s parcurg un drum mai lung. fierb toare). Capetele tubulare. este nevoie de suprafe e mai mari ale fasciculului. înc lzitoare. lichid-gaz (radiatoare. lichid-vapori (condensatoare). 2.Schimb toare de c ldur de tip recuperative 2. preînc lzitoare. Dac propriet poate organiza în contracurent. evi. de exemplu cele care men in apa înghe at într-un patinoar. îns în acest caz pentru a realiza acela i transfer termic. deci ele devin mai mari i mai scumpe. în instala ii frigorifice). vapori-gaz i gaz-gaz.2.1 Schimb toare de c ldur cu fascicul tubular Aceste schimb toare sunt formate dintr-o manta în care se afl o serie de montate sub forma unui fascicul. 5 . vapori-lichid (vaporizatoare. preînc lzitoare). curgerea în interiorul fasciculului se poate organiza în 2. butelii de înc lzire. Exist îns i schimb toare la care unul dintre medii este solid. iar transferul termic are loc între fluide: lichid-lichid (r citoare. Deoarece curgerea fluidelor se între care este montat un fascicul de foarte bune. Schimb tor de c ldur cu fascicul tubular ÄU´. evilor sunt fixate în una sau dou pl ci Cel mai simplu i mai ieftin tip de schimb tor este cel cu dou pl ci tubulare fixe. boilere. deoarece eficien a schimb toarelor de acest tip este mai mic .

ceea ce îmbun t 6 . Pentru a reduce aceste solicit ri se pot prevedea compensatoare de dilatare. Coeficientul de schimb de c ldur la curgerea unui fluid de-a lungul considerabil mai mic decât cel la curgerea perpendicular pe evi viteza de curgere a fluidului. îmbin rile i eventual a coeficien ilor de dilatare diferi i ai evilor cu placa tubular sunt solicitate i pot sl bi. care îns fac ca mantaua s fie foarte elastic . Astfel.îns aceasta se poate uza. sau irea se poate face chimic. ceea ce face ca acest tip de schimb tor de c ldur s fie recomandat pentru fluide curate. care evi. De aceea. iar ea trebuie sus inut în mai multe puncte de sprijin. poate uza. compromi ând etan eitatea. De asemenea.Etan area între cele dou fluide este foarte bun . irea evilor devine dificil i în interior. acesta poate fi format din îns cur evi în form de U. evilor este icane. în manta se plaseaz o serie de Distan a dintre i depinde de dirijeaz curgerea fluidului din exteriorul fasciculului relativ perpendicular pe dorit . Dac este nevoie de reducerea cât mai mult a solicit rilor fasciculului. fixate într-o singur plac tubular îns aceasta se evile se pot dilata liber în manta. eventuale scurgeri putând ap rea doar la îmbinarea imperfect dintre temperaturilor diferite materialelor evilor evi i pl cile tubulare sau în cazul spargerii evi i manta din cauza evilor. nu numai în exterior. compromi ând etan eitatea. f r demontarea fasciculului. Tot turbulen a fluidului. O alt problem este c fasciculul de când cur evi este greu de cur at la exterior. prezen a icanelor uniformizeaz curgerea i m re te icane ofer o sec iune de curgere care asigur viteza de curgere e te coeficientul de schimb de c ldur . O alt solu ie pentru reducerea solicit rilor este ca una dintre pl cile tubulare s fie mobil i etan at în manta cu o garnitur (schimb toare cu cap mobil). Deoarece apar diferen e de dilatare între i mantalei. compromi ând etan eitatea.

Un caz la limit în cazul acestor schimb toare sunt cele numite Ä eav în care fasciculul se reduce la o singur dintr-o eav . La proiectare se alege compromisul practic prin cuplarea mai multor schimb toare scurte. cu o singur trecere. De obicei. pentru reducerea spa iului ocupat eav ´. eav . Nu este obligatoriu ca icanele s asigure etan eitatea compartimentelor dintre ele. cu dou treceri. cu fascicul drept.ele rigidizeaz fasciculul de evi. proiectan ii exploatând aceast posibilitate pentru uniformizarea solicit rilor termice convenabil. Schem cu dou pl ci tubulare. iar mantaua este confec ionat eava este pliat . la i ea i reducerea pierderilor de presiune. cu fascicul drept. îns cu pre ul sc derii eficien ei. 7 . Schem cu dou pl ci tubulare.

cu fascicul U.2 Schimb toare de c ldur cu serpentine Aceste schimb toare sunt formate dintr-o serie de form elicoidal sau înc lzirea apei din rezervoare cu acumulare. cu capetele legate la colectoare. în erpuite. Sunt schimb toarele obi nuite pentru recuperarea c ldurii din gazele de ardere la generatoarele de abur.Schem cu o singur plac tubular .1. Schimb tor de c ldur eav în eav . caz în care aceste 8 .[9] Serpentinele elicoidale sunt folosite de obicei la paralel. Schimb toarele cu serpentine erpuite sunt formate din mai multe serpentine în evi în form de serpentin . 2.

sunt plasate în canalele de gaze de ardere. Modelul amplas rii în fluidelor. rezultând a a-zisele serpentine duble. evilor este cuprins între valorile de aburului care trebuie supraînc lzit este relativ mare fa Viteza de curgere a aburului prin interiorul 12±25 m/s. la acelea i viteze de circula ie ale evilor.i putea îndeplini sarcina. mai eficient din punctul de vedere al transmiterii c ldurii. Pentru a. respectiv triple. în e ichier). La supraînc lzitoare se folose te curgerea fluidelor atât în contracurent. Trecerile succesive ale evilor prin canalul de gaze determin un model al amplas rii ah este. la care materialele nu rezist dac nu sunt r cite. care poate fi în linie (în paralel. Serpentinele sunt sus inute de intercal rii în fascicul a evi de sus inere r cite prin circula ia în interior a apei sau a aburului. La supraînc lzitoare volumul de volumul unui lichid. în coloan ) sau alternat (în zig-zag. Pentru a realiza sec iunea necesar pentru curgerea aburului destul de frecvent se amplaseaz în planul serpentinei câte dou sau trei evi în paralel. Necesitatea evilor verticale de sus inere face ca amplasarea alternat a i în serpentinelor s fie mai pu in eficient ca în cazul economizoarelor. supraînc lzitoarele trebuie plasate în zone de temperatur înalt a gazelor.serpentine. valorile mai mici corespunzând presiunilor mari ale aburului. Economizorul unui generator de abur de 60 t/h. prin care circul apa sau aburul. cât 9 . La generatoarele de abur acest tip de schimb toare de c ldur se întâlne te în special la spraînc lzitoarele de convec ie i la economizoare.

ceea ce permite aranjarea gazele de ardere con in cenu evilor atât în linie. cât . Prin interiorul evilor circul ap . cu viteza de 0.0 m/s. adic provin din arderea c rbunilor. sau în scheme de curgere complexe. de exemplu la înc lzirea berii i vinului puncte termice de cartier. în instala ii individuale 10 . s ruri din care o parte se depun în interiorul evilor. nu este nevoie s fie sus inute de platbande. mai eficient la transmiterea c ldurii. ile privind Economizoarele au aceea i construc ie cu a supraînc lzitoarelor. În caz c duble sau triple. apa care curge prin economizoare are o concentra ie de s ruri mult mai mare. se prefer evilor.3 Schimb toare de c ldur cu pl ci Sunt folosite în industria alimentar . astfel c nu este nevoie de serpentine evi r cite. Amplasarea pl cilor.echicurent. ci pot fi sus inute de i alternat. Spre deosebire de aburul care curge prin supraînc lzitoare.1±1. în func ie de necesit limitarea solicit rilor mecanice i termice. Deoarece economizoarele sunt amplasate în zone de temperatur moderat . care reduce eroziunea alternat . Altfel se prefer dispunerea dispunerea în linie. Schimb tor de c ldur cu pl ci. 2. colmatându-le. i r cirea laptelui. iar la nevoie se pot amplasa dou pachete de evi de economizor în paralel.1. i în i la prepararea apei calde de consum.

r pân la 200 °C. din o eluri inoxidabile. Aceste schimb toare sunt alc tuite dintr-un set de pl ci individuale montate într-un cadru metalic de sus inere i strânse cu buloane. butil sau neopren rezist la presiuni pân la 25 bar i temperaturi de 150 °C. Pl cile sunt executate din foi metalice sub iri. astfel încât în dou canale adiacente sensul de curgere al celor dou fluide este întotdeauna în contracurent. prin presare. atât pentru m rirea rigidit agen ilor termici i sunt prev zute cu ondula ii realizate i pentru îmbun t irea transferului ii.Forma unei pl ci. ini. iar cele de azbest (suficiente pentru instala ii de înc lzire) 11 . Garniturile din cauciuc. Etan area între pl ci împiedic amestecul i scurgerea acestora spre exterior i se realizeaz cu garnituri. Fiecare pereche de pl ci al turate formeaz un canal de curgere. cât termic prin m rirea turbulen ei fluidelor.

caz în care apar scurgeri pe lâng garnituri. 12 . dar exist mici i construc ii care se pot folosi la presiuni de sute de bar. suprafa a de schimb de c ldur poate fi m rit sau mic orat conform necesit fabrica ie reduse de ilor. i se pot colmata relativ u or. nu prin amestecarea fluidelor. Au c deri de presiune relativ mari. respectiv temperaturi de sute de °C. Buloanele se pot i sunt u or de cur relaxa. ad ugând sau sco ând pl ci. mai ales dac sunt sute de pl ci impurit ile. Datorit suprafe elor relativ plane. la un volum dat ofer o suprafa schimb de c ldur mare. de obicei presiunea de lucru este limitat la 20 bar. Au îns i probleme.1. tipul de curgere irea. prin schimb tor favorizând autocur Schema unui schimb tor de c ldur spiral.Acest tip de schimb toare sunt compacte. au costuri de at. nervurile re inând 2.4 Schimb toare de c ldur spirale La aceste schimb toare suprafa a de schimb de c ldur este format dintr-o band rulat în form de spiral . cu c deri de presiune relativ i pot fi folosite pentru fluide care pot colmata u or canalele. Dac apare o avarie. îns scurgerile au loc spre exterior. realizându-se astfel între spire dou canale. ceea ce m re te costurile de pompare. repararea dureaz mult. în care se poate organiza ca cele dou fluide s circule în contracurent sau în curent încruci at. Sunt schimb toare compacte.

iar condensatul ob inut este foarte pur. Schema unui condensator. în vederea realiz rii unei presiuni cât mai sc zute la ie irea din turbin . Condensatoarele de suprafa permit realizarea unor presiuni foarte mici (un vid foarte înaintat). f r aer. Ele sunt formate 13 . scufundate într-un vas cu ap de r cire. de exemplu la ma inile frigorifice.1 Condensatoare Condensatoarele folosite în industria alimentar i cea chimic sunt formate de obicei din serpentine prin care circul vaporii care trebuie condensa i.2 Schimb toare de c ldur cu schimbare de faz 2. sau. la condensarea aburului evacuat de turbinele de abur. din serpentine cu suprafe e extinse în exteriorul c rora circul aerul de r cire.2.2. Unele dintre cele mai mari condensatoare sunt folosite în termocentrale.

respectiv HTGR). Aburul condenseaz pe suprafa a eav i ar înr ut i schimbul evilor. Dac aceste num r cre te.2. În acest caz schimb torul este cu fascicul tubular. atât depunerile pe pere ii interiori ai i coroziunea cauzat de microorganismele din ap este mult mai mic . cât irea evi de titan. evi nu se pot cur irea se poate face cu perii de a ele se înfund cu dopuri la capete. care circul prin interiorul folose te în general apa exterioar a i foarte rar aerul. Pentru a evita scurgerea condensatului în jos din eav . fixate prin mandrinare în dou pl ci tubulare. prin fierbere. iar aburul era produs în vaporizatoare cu evi verticale cu suprafe e netede. ele trebuie înlocuite. Drept mediu de r cire. iar vaporii forma i se adun în spa iul de abur de sus. AGR. între scurgerea condensatului. Primele centrale nucleare aveau reactoarele r cite cu gaze (erau de tip GCR. Cur nailon sau cu bile de cauciuc. Alt tip de fierb tor este cel din sistemele fierb toare ale generatoarelor de abur. asamblate prin 14 . exact ca termocentralele. iar cur evilor se poate face mult mai u or.dintr-o manta i un fascicul tubular format din evi cu diametrul de 17±24 mm evilor. la distilare. Aceste vaporizatoare sunt formate actual exclusiv din sudare la colectoare. Centralele nucleare produc curent electric folosind turbine cu abur. din alam sau titan.2 Vaporizatoare Se folosesc în cazurile în care lichidul trebuie transformat în vaporii s i. se eav în i grosimea peretelui de 0. evi sunt plasa i din loc în loc pere i desp r itori care dirijeaz evile condensatoarelor sunt supuse fenomenelor de coroziune condensatoarele cu interioar a i de colmatare. Se admite înfundarea doar a 3±4 evi la fiecare mie. La evilor. cum ar fi în industria chimic . ceea ce ar m ri grosimea peliculei de ap pe de c ldur .5±1 mm. Dac acest 2.

La centralele nucleare cu dou circuite. pe care o vaporizeaz . se folosesc solu ii constructive care împiedic intrarea în contact a celor doi agen i termici în caz de pierdere a etan eit ii. Schema unui fierb tor folosit în industria chimic . Ele trebuie s satisfac la cel mai înalt nivel cerin ele de fiabilitate i disponibilitate (MTBF). foarte asem n toare cu a schimb toarelor de c ldur folosite în generatoarele de abur cu combustibili fosili. fapt i care se ob ine prin alegerea solu iilor care minimizeaz solicit rile mecanice termice din componentele lor ( evi. respectiv intrarea agentului termic primar. 15 . *3 ie irea. *1 fascicul tubular. Principiul unui generator de abur vertical pentru CNE. *4 spa iu de abur. *2. pl ci tubulare). la care reactoarele sunt r cite cu ap sub presiune (de tip PWR. inclusiv CANDU). aburul care ac ioneaz turbinele este produs cu ajutorul generatoarelor de abur pentru centrale nucleare. De asemenea. care transmit c ldura din circuitul primar (al reactorului nuclear) apei din circuitul secundar. Acestea sunt în principiu tot schimb toare de c ldur .serpentine. pentru evitarea contamin rii radioactive.

de i ridic probleme la fixarea de c ldur mai eficient. cât i fascicul tubular. astfel c . CNE Novo Voronej Beloiarsk) sunt mai compacte pentru un debit de abur dat. submarine). Vaporii preiau o cantitate de c ldur în func ie de c ldura latent de vaporizare a substan ei. nu sunt adecvate pentru unit mobile (nave. calculul termic al acestor generatoare de abur se face în mod identic cu al oric rui alt recuperator. îns nivelul apei variaz la înclinarea lor. sunt folosite actual în exclusivitate. Un alt caz în care se folosesc vaporizatoarele este când un lichid este r cit prin vaporizarea unei p r i din el. Un exemplu este la instala iile frigorifice. Vaporizatoarele de acest tip sunt formate din evi orizontale sau verticale. unde este r cit freonul folosit ca agent frigorific. Cele cu 16 i etan area fasciculului pe placa tubular de la baz . Generatoarele cu dispunerea vertical a fasciculului (solu ia Westinghouse). datorit schimbului evi orizontale sunt mai . Generatoarele cu dispunerea orizontal a fasciculului (de exemplu la CNE Shippingport. care poate fi i CNE i i vertical. de i forma ar fi potrivit .Construc ia acestor generatoare este de tip manta dispus atât orizontal. De i sunt destinate domeniului nuclear.

2. iar cele cu c ldur . Se obi nuie te s se noteze cu 1 fluidul cald. Ea se bazeaz pe diferen a medie logaritmic de temperatur . iar a treia permite dimensionarea suprafe ei termic. debitele dou fluide.1 Metoda LMTD Metoda LMTD (englez Log mean temperature difference) este metoda clasic de calcul.3. Deoarece schimb toarele se pot izola termic bine. temperatura fluidului cald la ie irea din schimb tor este notat . Cu aceste conven ii. ca urmare se consider c c ldura cedat de fluidul cald este egal cu cea care transmis prin peretele desp r itor de fluidul rece. În rela iile de mai sus: 17 i temperaturile celor necesar transferului . iar cu 2 fluidul rece. Intr rile sunt notate cu (prim). Fluxul termic cedat de fluidul cald este: i este egal cu cea primit cel primit de fluidul rece este: iar cel transmis: Primele dou rela ii stabilesc leg turi între natura. iar ie irile cu (secund).simple. evi verticale mai eficiente din punct de vedere al schimbului de 2. calculul c ldurii transmise se bazeaz pe o rela ie de bilan . pierderile pot fi considerate foarte mici.3 Calculul termic al recuperatoarelor În cazul schimb toarelor de c ldur recuperative în care cele dou medii între care se transmite c ldura sunt fluide (cazul obi nuit).

aceste suprafe e sunt considerate egale. Deoarece de obicei grosimea evilor este relativ mic fa de diametrul lor.sunt coeficien ii de convec ie între perete este considerat plan . respectiv în cazul peretelui separator cilindric ( eav ). . evilor nu suprafa a de schimb de c ldur calculat pe suprafa a exterioar a . ca urmare suprafa a de schimb de c ldur este calculat ca i când ar fi plan . dac i fluidul respectiv. sunt fluxurile capacit este coeficientul global de transfer termic. sunt capacit ile termice masice. În rela iile de mai sus: .sunt debitele masice ale celor dou fluide. caz în care . este diferen a medie logaritmic de temperatur . . 2. respectiv prin mijlocul grosimii evii. Valoarea produsului se poate calcula din rela ia general : unde rezisten a termic a peretelui se calculeaz cu rela iile: în cazul peretelui separator plan. Cu foarte rare excep ii.sunt suprafe ele de schimb de c ldur pe fe ele 1.este grosimea peretelui desp r itor.este conductivitatea termic a materialului peretelui desp r itor. ii termice. . Rela ia pentru calculul coeficientul global de transfer termic se simplific la: 18 . respectiv lungimea ei. în caz c suprafa a de schimb de c ldur difer mult de cea calculat pe interiorul lor.sunt diametrele exterior suprafa a este considerat cilindric . i interior ale evii.

Intuitiv. fig. Fluxul capacit ii termice a fluidului cald este mai mic (a) respectiv mai mare (b) ca cel al fluidului rece. Pentru aceste tipuri de curgeri diferen a medie logaritmic de temperatur se calculeaz cu rela ia: unde: sunt diferen ele de temperatur între fluidul cald suprafe ei.): i cel rece la capetele pentru contracurent (v. cele dou fluide pot curge de-a lungul eav ´. sau în sensuri contrare. curgere numit în contracurent. curgere numit în echicurent.Diferen a medie logaritmic de temperatur depinde de tipul curgerii. În acest caz. de 19 . cel mai simplu schimb tor de c ldur este cel cunoscut drept Ä eav în interioar . Varia ia temperaturilor de-a lungul suprafe ei pentru curgere în echicurent. adic : pentru echicurent (v. Peretele desp r itor dintre fluide este evii în acela i sens. fig): Pentru orice alte tipuri de curgere este nevoie s se stabileasc rela ii pentru diferen a medie logaritmic de temperatur sau coeficien i de corec ie fa curgerea în contracurent. eava prezentat în prima figur a articolului.

alte tipuri de r citoare. 2. caz în care îmbun t irea coeficientului global de transfer termic se poate ob ine prin m rirea (extinderea) suprafe ei de contact cu fluidul care are coeficientul de convec ie mai mic.3. Suprafe ele extinse sunt recomandate pentru r citoarele de ulei (pe partea uleiului).2 Schimb toare de c ldur cu suprafe e extinse Se folosesc în cazurile când coeficientul de convec ie pe partea unuia din fluide este mult mai mic decât cel de pe partea celuilalt fluid. radiatoare pentru autovehicule. Fluxul capacit ii termice a fluidului cald este mai mic (a) respectiv mai mare (b) ca cel al fluidului rece. 20 . condensatoare pentru instala ii de climatizare (la toate pe partea aerului).Varia ia temperaturilor de-a lungul suprafe ei pentru curgere în contracurent.

de obicei o el. cu spa ii între ele. Se pot folosi c r mizi de form obi nuit . de 1550±1650 °C. Schimb toare de c ldur de tip regenerativ Schimb toarele de tip regenerativ. Instala ia care asigur transferul c ldurii de la gazele de furnal la aerul care va fi introdus în furnal trebuie s reziste la aceste temperaturi mari i trebuie s poat asigura debite de aer mari. i tratamentele termice 3. Uzual umplutura este din materiale ceramice sau din materiale metalice. 3. la preînc lzirea aerului introdus în furnale. care este înc lzit periodic de fluidul cald. sunt caracterizate prin faptul c transferul termic de la fluidul cald spre fluidul rece se face prin intermediul unei umpluturi. În acelea i cuptoare se execut complementare: de durificare. Aceste schimb toare de c ldur se construiesc sub forma unor turnuri umplute cu c r mizi refractare. Cele mai cunoscute schimb toare de c ldur regenerative sunt cele de tip Cowper de abur energetice i preînc lzitoarele rotative ale generatoarelor i ale unor turbine cu gaze. se ob in prin extrudare. c lire. ceea ce necesit ca aerul introdus în furnal s aib o temperatur cât mai ridicat . Regeneratoarele Cowper se folosesc în metalurgie. sau se lipesc pe suprafa a de baz prin brazare (lipire la cald cu material de adaos metalic) în cuptoare cu vid. iar apoi cedeaz c ldura primit fluidului rece. care au la ie irea din furnal o temperatur foarte înalt . În furnal trebuie realizat o temperatur foarte înalt . respectiv aerul. amplasate decalat. uzual 1200±1350 °C. numite curent nervuri.1 Cowpere Regeneratoare Cowper. recoacere etc. Curgerea fluidelor este organizat de obicei în contracurent. necesar topirii fierului. 21 . cunoscute i sub numele de recuperatoare intermitente. Înc lzirea aerului se poate face recuperând c ldura din gazele de furnal. prin care circul gazele.P r ile care extind suprafe ele.

iar cel care a înc lzit aerul va fi înc lzit de gazele de furnal. iar prin cel lalt.2 Preînc lzitoare rotative Preînc lzitoarele de aer regenerative sunt folosite în cazul generatoarelor de abur foarte mari i la instala iile de turbine cu gaze sta ionare. cel care a fost înc lzit de gaze devine înc lzitor de aer.dar exist forme de c r mizi mai eficiente. Când temperatura turnului înc lzit cre te suficient. format din pachete de tabl ondulat cu grosimea de 0. compartimentat radial. În compartimente este plasat umplutura. în partea 22 . circul aerul. deja cald. care se înc lze te de la umplutur . Prin unul din ele circul gazele de furnal i înc lzesc umplutura. Acestea lucreaz la temperaturi mult mai mici decât cele necesare la furnale. dar de obicei mai multe. La generatoarele de abur care ard combustibil cu con inut mare de sulf. Materialele folosite la c r mizi au drept component principal alumina (Al2O3) sau forsterita (Mg2SiO4). se comut func ionarea turnurilor.5±1 mm. rotativ (preînc lzitoare de tip Ljungström) sau fix (preînc lzitoare de tip Rothemühle). deci energia consumat de suflantele care asigur circula ia fluidelor. iar cea a turnului care înc lze te a sc zut. Suprafa a de schimb de c ldur este format dintr-un cilindru. 3. care reduc pierderile de presiune. La fiecare furnal exist cel pu in dou turnuri.

la calculul termic al regeneratoarelor se folosesc acelea i rela ii ca recuperatoarelor. Pentru evitarea coroziunii. folosind valorile medii ale parametrilor nomograme care apar în lucr rile de specialitate. 3.final a preînc lzitorului poate s apar coroziunea produs de acizii sulfuros (H2SO3) i sulfuric (H2SO4). Preînc lzitor rotativ de tip Ljungström în construc ie. în aceast zon se poate folosi o umplutur ceramic sau din sticl .4 Compara ie între recuperatoare i regeneratoare 23 . corec ii care se scot din 3. În practic .3 Calculul termic al regeneratoarelor De i fenomenele din schimb toarele de c ldur sunt variabile în timp (nesta ionare). valorile parametrilor oscileaz în jurul unor valori medii. i în cazul i introducând eventual unele corec ii corespunz toare regimurilor nesta ionare.

iar prin aceasta se evit drumuri preferen iale ale fluidelor. La preînc lzitoarele rotative. ceea ce necesit suprafe e de schimb de c ldur mai mari. Principalul dezavantaj al regeneratoarelor este faptul c nu se poate evita un oarecare grad de amestec între fluide. Sp larea alternativ a suprafe ei ajut la cur irea ei i împiedic colmatarea i coroziunea. ceea ce face ca construc ia lor s fie mai i c derea de presiune mai mic . coeficien ii i de transfer termic gaz-perete sunt mult mai mici decât la lichide. Ca urmare evi. Întotdeauna fiecare dintre fluide va con ine o mic cantitate din cel lalt fluid. Turnuri de r cire 24 . suprafa a de schimb de c ldur mare oferit le fac ideale pentru schimb toarele gaz- 4. de exemplu amestecul gazelor de ardere cu aerul. Distribuirea fluidului în umplutur este mai simpl decât în fasciculele de optimizat astfel încât c derea de presiune s fie aceea i în toate zonele. La gaze. iar umplutura poate fi compact . partea de fluid care se amestec este cea prins între separatoarele radiale. eficien a lor s fie mai bun ele sunt mai eficiente din punct de vedere economic. regeneratoarele ofer în acela i volum o suprafa de schimb de c ldur mai mare. De aceea regeneratoarele pot fi folosite doar acolo unde amestecul fluidelor este acceptabil.În compara ie cu recuperatoarele. volumul de fluid care se afl în umplutur în momentul comut rii fluidelor. Porozitatea mare a umpluturii gaz. iar la cele cu umplutur fix .

cele uscate fiind folosite doar în zonele cu deficit de ap . sau în curent încruci at. în turnuri de r cire. Tirajul natural este realizat de diferen a de densitate dintre aerul din turn. Turnurile cu tiraj for at sunt mai eficiente pentru unit urmare a complexit obi nuite. La turnurile umede apa care vine de la condensator este l sat s cad sub form de pic turi deasupra umpluturii. c ldura evacuat în condensator conform ciclului Clausius-Rankine dup care func ioneaz este preluat de apa de r cire a condensatorului. prin transfer de c ldur i mas . i mici. care este mai cald i poate fi considerat saturat cu vapori de ap . ii fenomenelor de transfer de c ldur i mas . care o pulverizeaz . Ca Tirajul for at este realizat cu ajutorul ventilatoarelor. fie umede. caz în care sunt de fapt ni te schimb toare de c ldur foarte mari f r schimbare de faz . turnurile de r cire sunt considerate un domeniu aparte fa de schimb toarele de c ldur 25 . realizat prin tiraj natural sau for at. caz în care c ldura de evacuat este preluat sub form de c ldur latent de vaporizare a unei p r i din ap . Aceast ap trebuie apoi s fie r cit la rândul ei. facilitând evaporarea. deci mai u or. În termocentrale sau centralele nucleare. Acestea pot fi fie uscate. format din plase rezistente la coroziune.Turnurile de r cire ale centralei nucleare Cofrentes (Spania). Curgerea aerului care preia vaporii forma i poate fi în contracurent. De regul se folosesc turnuri umede. iar cele cu tiraj natural pentru unit i mari.

1977  Nicolae D nil .Bibliografie  VDI VDI Heat Atlas. cazane. Bucure ti: Editura Tehnic . ISBN 3-18-400915-7  VDI VDI-Wärmeatlas. Bucure ti: Editura Tehnic . ISBN 973-9389-21-0  Nicolae P noiu Cazane de abur. CAPITOLUL 2 Calculul de dimensionare a schimbatorului de caldura 26 . Bucure ti: Editura Didactic 1982  Gavril Cre a Turbine cu abur ISBN 973-31-0965-7 i cu gaze. (Transl: J. i Pedagogic . Bucure ti: Editura Academiei RSR. 1973. 1970  Bazil Popa i colab.5. Bucure ti: Editura Tehnic . Düsseldorf: VDI-Verlag GmbH. Manualul inginerului termotehnician (MIT). Timi oara: Editura ÄPolitehnica´. Paris: Editions Eyrolles. Düsseldorf: VDI-Verlag GmbH. 1996. Fullarton). Helmuth Theil. 1963  Victor Ghia Récupérateurs et régénérateurs de chaleur. clasice i nucleare. 1986  Bazil Popa. 1978 . Teodor M d r industriale.a. 2006. Combustibili. 1993.  Corneliu Ungureanu Generatoare de abur pentru instala ii energetice. Bucure ti: an Schimb toare de c ldur Editura Tehnic . instala ii de ardere.W. Bucure ti: Editura Didactic  Corneliu Ungureanu i Pedagogic .Centrale nucleare electrice.

Temperatura de iesire a agentului secundar t 2' ! 29 0 C Caracteristicile fizice ale apei de mare se considera ca cele ale apei dulci. lucrand cu parametri initiali : . Agentii de lucru vor fi : . Calculul cantitatii de caldura cedata de apa tehnica ( Qced ) : P ! 9500CP ™ 0. Calculul cantitatii de caldura primita de apa de mare ( Q prim ) Qprim ! Qced 2513700 ! ! 2565000 L 0.Temperatura de iesire a agentului principal t1' ! 65 0 C .S se dimensioneze un schimbator de caldura pentru r cirea uleiului de ungere de la un motor principal de pe o nava.63 [kg / h] c1 ™ (t1 4.agentul secundar : apa de mare 1.5m . mai putin densitatea V ! 1020kg / m 3 .98 Tevile vor fi asezate in esichier.5 ™ 3600 ! ™ 3600 ! 698.18 ™ 56 27 .98 [kJ / h] 3.Temperatura de intrare a agentului principal t1 ! 850 C . stiind ca racirea se face cu apa de mare.5 [kW ] Qced ! P 6982.25 ™ 3600 ! 2513700 [kJ / h] 10 10 2.Puterea nominala a motorului P ! 9500CP . iar lungimea se vad considera intre 3. Schimbatorul de caldura va fi in contracurent cu L ! 0. .735 ! 6982.agentul principal : apa tehnica . Suprafata de schimb este data de tevi de alama cu : d i / d e ! 50 / 57 . Masele de agenti vehiculate prin schimbator ( mulei ) : mapaT ! Qced 2513700 ! ! 10738.Temperatura de intrare a agentului secundar t 2 ! 210 C .

18 ™ 44 (t 2 ! (t min ! t1'  t 2 ! 65  21 ! 44 [ 0 C ] 4.18 [kJ /(kg ™ grd )] .' (t1 ! (t max ! t1  t 2 ! 85  29 ! 56 [ 0 C ] mapaM ! Q prim c2 ™ ( t 2 ! 2565000 ! 13946.caldura specifica medie c1 ! 4. .numarul Prandtl la temperatura medie Pr2 ! 2. Calculul diferentei medii logaritmice de temperatura ( ( log ): ( log ! (t max  (t min 56  44 ! ! 50 [ 0 C ] 56 (t max ln ln 44 (t min Unde (t max . Proprietatile fizice a apei tehnice si apei de mare . (t min vor fi (t1 sau (t 2 .648 [W /(m ™ grd )] .vascozitatea cinematic medie v1 ! 5 ™ 10 7 [m 2 / s ] . pentru apa de mare : .conductivitatea termica medie P 2 ! 0.vascozitatea cinematica medie v2 ! 4 ™10 7 [m 2 / s ] .densitatea medie a apei tehnice : V 1 ! 988kg / m 3 Analog. 28 .18 [kJ /(kg ™ grd )] .caldura specifica medie c 2 ! 4.densitatea medie a apei: V 2 ! 1020kg / m 3 5.28 [kg / h] 4. Adoptarea coeficientului global de schimb de caldura ( K ) : Se poate considera intre valorile: 800 z 1200 kJ /(m 2 ™ h ™ grd ) Se va alege: K ! 1000 kJ /( m 2 ™ h ™ grd ) 6.445 .665 [W /(m ™ grd )] .numarul Prandtl la temperatura medie Pr1 ! 3.conductivitatea termica medie P1 ! 0.54 .

atunci (t max = (t1 si (t min = (t 2 (t max ! 56 [ 0 C ] (t min ! 44 [ 0 C ] 7.626 29 .3 [m 2 ] 1000 ™ 50 8. Calculul numarului de tevi ( nt ): Se calculeaza intai suprafata de schimb de caldura al unei tevi astfel: S t ! T ™ d e ™ l t ! T ™ 57 ™ 10 3 ™ 3.5 ! 0.5m . Calculul suprafetei totale de schimb de caldura ( S ) : S! Q prim K ™ (t log ! 2565000 ! 51. Fig 2.2 Schimbator de caldura 9.Daca (t1 > (t 2 . Lungimea tevilor ( lt ) : Se alege in functie de gabaritul compartimentlui masinii lt ! 3.

09 [mm] At ! 82 ™ (78.29 [ m 2 ] TDt2   Dt ! At ! 4 4 At ! 743 [mm] T 11. Calculul diametrului interior al mantalei schimbatorului ( Di ): Di ! Dt  (6 z 8) ! 743  6 ! 749 [mm] 30 .3 ! ! 82 tevi S t 0.09) 2 ™ sin 60 ! 433047.nt ! S 51.37) .22 z 1.626 10.22 z 1. Calculul diametrului Dt pe care se aseaza tevile in eshichier Esichier : E ! 60 0 Se va calcula aria pe care se aseaza tevile necesare: At ! nt ™ t ™ i ™ sin E [ m 2 ] unde t este pasul dintre doua tevi si se calculeaza cu formula: t ! d e2 ™ (1.37) ! 57 ™ 1.37 ! 78. de t ! i ! d e ™ (1.

6 Pr 0.014 ™ 57 ™10 3 ! ! 1596 (apa tehnica ) v1 5 ™ 10 7 w2 ™ d i 0.33 ¨ LTi © © LT ª f ¸ ¹ ¹ º 0.208 ™ 988 ™ 3600 ! 13946. Calculul coeficientilor de trecere al caldurii (Nusselt) ( Nu1 . Re 2 ): Re1 ! Re 2 ! w1 ™ d e 0.14 ! 1 pentru eliminarea depunerilor 31 . formulele sunt: w1 ! mapaT s t1 .V1 ™ 3600 mapaM s t 2 ™ V 2 ™ 3600 ! 10738. Calculul invariatiei criteriului de similitudine (numarul lui Reynolds) ( Re 1 . Calculul suprafetelor de trecere ale purtatorilor de caldura ( w1 .63 ! 0.023 [ m / s] 0.014 [ m / s] 0. Calculul vitezelor ale purtatorilor de caldura ( w1 . w2 ): Deoarece uleiul circula printer tevi. iar apa de mare prin tevi.28 ! 0. w2 ): S t1 ! T ™ Di2 T ™ d e2 T ™ 749 T ™ 57 2  nt ™ !  82 ™ ! 0.14 Curgerea este laminara Re 2320 ¨ LTi © © LT ª f ¸ ¹ ¹ º 0.208 [ m 2 ] (apa tehnica ) 4 4 4 4 T ™ d i2 T ™ 50 2 ! 82 ™ ! 0. Nu 2 ): Nu ! C Re 0.12.160 [ m 2 ] (apa de mare ) 4 4 S t 2 ! nt ™ 13.160 ™ 1020 ™ 3600 w2 ! 14.023 ™ 50 ™ 10 3 ! ! 2875 (apa de mare ) v2 4 ™ 10 7 15.

18 ™ 57 ™ 10 ! ! « W » 3.96 ™ 0.35 ™ 0.68 ! 812 ¬ 2 ¼ ­ m ™ grd ½ K  K t' 100 2%   1000  812 ! 1.66 ! 421.6 ™ 2. P2 sunt conductivitatile termice ale celor doua fluide. E 2 ): E 1 ! Nu1 « W » P1 25.2 ™ 2875 0 .88%   1.68 ¬ 2 ¼ 0.Nu1 ! 0.33 ™ 1 ! 25. Calculul coeficientilor de convectie ( E 1 .87 ¬ 2 ! ¼ 3 di 50 ™ 10 ­ m ™ grd ½ E 2 ! Nu 2 Unde P1 .14 ! 270.54 0 .88% 100 2% dimensionare buna 32 . Verificarea alegerii dimensiunilor ( K ' .87 ™ 50 ™ 10 3 2T 43 288.0116 ­ m ™ grd ½ W » Unde Potel ! 43 « ¬m ™ K ¼ ½ ­ « W » K t' ! 3 ™ K ' ! 3 ™ 270.648 ! 288.18 ¬ 2 ! ¼ 3 de 57 ™ 10 ­ m ™ grd ½ « W » P2 31.45 0.33 ™ 1 ! 31.6 ™ 3. 17.35 Nu 2 ! 0. K t' ) (Recalcularea coeficientului global de caldura) K ! T D 1 1 1  ™ ln t  di E2di E 1 d e 2TP ! T 743 1 1 1  ™ ln  ™ 3 50 421.2 ™ 1596 0.96 16.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful