INTEGRAREA SOCIO - PROFESIONALA A TINERILOR CE PARASESC CENTRELE DE PLASAMENT

INTRODUCERE

“Chaque enfant qu’on enseigne est un homme qu’on gagne” Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care-l câştigăm!

VICTOR HUGO

Acest studiu îşi propune să cerceteze situaţia tinerilor ce părăsesc centrele de plasament: consecinţele instituţionalizării asupra dezvoltării, formării ca personalitate, resursele ce pot fi valorificate pentru o integrare reuşită a tinerilor în societate, dar şi pe piaţa muncii. Studiul este realizat în cadrul Masteratului european de protecţia drepturilor copilului, al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi şi îşi propune de asemenea să urmărească încălcarea drepturilor tinerilor în mediul instituţional sau în momentul lansării pe piaţa muncii şi în societate. Datele pentru cercetare au fost obţinute prin aplicarea unor metode de cercetare calitativă dar şi prin consultarea şi analiza unor documente, statistici şi alte resurse documentare puse la dispoziţie de personalul fundaţiei sau instituţiei unde am realizat ancheta de teren. După o documentare meticuloasă realizată de membrii echipei de cercetare, am ajuns la creionarea unei problematici generale a sistemului de protecţie a copilului şi a strategiilor şi politicilor publice din acest domeniu. Conform ultimelor date prezentate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, cca. 6436 de tineri cu vârste până în 26 ani urmează o formă de învăţământ şi se află în continuare în sistemul de protecţie socială(Sursa: Statistici. Situaţia protecţiei copilului), din care, în instituţii publice 5989 şi 447 în sistemul privat. Ca şi calificare , cei mai mulţi dintre tinerii din sistemul de protecţie, cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, sunt orientaţi cu precădere spre confecţii, tâmplărie, mecanică, construcţii şi alimentaţie publică(Sursa: ANPDC- Raport de activitate 2005). Astfel pregătirea profesională poate fi considerată sursă a excluderii sociale şi a marginalizării. Faptul că nu îşi pot găsi un loc de muncă generează alte probleme: nu-şi pot permite plata unei chirii a locuinţei(deoarece nu au o casă), nu au mijloace proprii de subzistenţă şi cad adesea victime ale criminalităţii. În prezent, în Judeţul Iaşi există un număr total de 1686 copii instituţionalizaţi. Dintre aceştia 943 au peste 16 ani, urmând să părăsească sistemul de protecţie începând din 2008. Problemele ce trebuie rezolvate derivă din nevoile identificate în judeţul Iaşi sunt: nevoia de realizare a unor strategii comune, de cooperare a instituţiilor publice, ong-urilor şi reprezentanţilor mediului economic în domeniul incluziunii sociale a tinerilor postinstituţionalizaţi, nevoia de informare a angajatorilor cu privire la problematica tinerilor care au crescut în mediul instituţionalizat şi cu privirea la facilităţile acordate prin lege în cazul angajării acestor tineri, nevoia de mobilizare a 1

resurselor comunitare în vederea eficientizării programelor sociale, nevoia de formare a abilităţilor necesare accesării şi menţinerii unui loc de muncă, nevoia de sprijin a membrilor grupurilor ţintă în vederea realizării demersului de căutare a unui loc de muncă, nevoia de sprijin material şi financiar în identificarea şi menţinerea unui spaţiu de locuit, nevoia de sprijin moral a grupului ţintă, în vederea depăşirii riscului de marginalizare şi excluziune socială cu care se confruntă. Instituţionalizarea echivalează în momentul de faţă cu o excludere pe termen lung din societate, o izolare de viaţa socială. În felul acesta, copilul odată abandonat într-un leagăn de copii parcurge automat un drum ce trece prin mai multe instituţii de ocrotire(leagăn, casă de copii preşcolari, casă de copii şcolari) până la vârsta de 18 ani. La abandonul mamei sau al familiei se adaugă deci abandonul societăţii, al statului, al instituţiilor de ocrotire, al specialiştilor şi, în ultima instanţă, al tuturor. Instituţionalizarea determină o serie de efecte negative în ceea ce priveşte integrarea socio-profesională. Se ştie că în perioada instituţionalizării copiii şi tinerii dobândesc comportamente mai puţin valorificate social şi profesional. Sunt „obişnuiţi” să primească totul de-a gata, nu ştiu de cele mai multe ori să folosescă banii. Referitor la timp şi la alte resurse materiale, aceşti tineri sunt nesiguri, ajung să deprindă în permanenţă de cineva (educator sau instructor din centrul de plasament). În planul creativităţii sunt rigizi şi mai greu adaptabili. După terminarea studiilor şi părăsirea instituţiei aceşti tineri se trezesc în mijlocul unei societăţii incapabile să le asigure un suport de care au nevoie în perioada de tranzit de la viaţa de instituţie la viaţa liberă, fapt care îi fac pe cei mai slabi dintre ei să cadă în zona delincvenţei. Chiar dacă în instituţii, condiţiile de viaţă uneori sunt mai bune decât cele în familie, lipsa părinţilor şi a susţinerii emoţionale exercitate de aceştia asupra copiilor are efecte greu de compensat pe termen lung. Tinerii proveniţi din instituţii de asistenţă socială sunt expuşi unui risc ridicat de a fi atraşi în lumea delincvenţei, consumului de alcool şi drogurilor, prostituţiei, reţelele de cerşit. Găşti de cartier sau grupuri de tineri ai străzii. Unii dintre aceştia nu au familie care să le asigure suport , iar cei mai mulţi nu se pot baza pe ele, datorită perioadei mari de întrerupere a legăturii, mulţi dintre ei fiind abandonaţi de la naştere. Tinerii care părăsesc sistemul de protecţie socială şi în mod special cei cu dificultăţi reprezintă un grup vulnerabil, datorită faptului că după ieşirea din sistem care este bruscă şi timpurie(16-19 ani), aceştia sunt lipsiţi de asistenţă acordată în mod normal de către părinţii tinerilor care pleacă de acasă. Ei sunt lipsiţi de un sprijin social(contact regulat prin telefon, scrisori sau vizite), emoţional(încurajare, simpatie), consultativ(consiliere, sfaturi practice) şi/sau sprijin finaciar (bani, cadouri). Tinerii instituţionalizaţi trăiesc într-o stare de incertitudine în legătură cu viitorul lor. O altă posibilă cauză a eşecului de integrare socio-profesională a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-20 ani se poate datora şi numărului mare de ani petrecuţi în instituţie, la aceasta adăugându-se şi calitatea îngrijirii oferite de instituţii. Regulile de funcţionare a acestor centre nu au permis implicarea acestor tineri în activităţi de formare a deprinderilor de viaţă, nu sunt implicaţi în gospădărirea centrelor(ca de exemplu, aranjarea mesei, strângerea mesei, prepararea, sub supravegherea adultului, a unui fel de mâncare preferat ş.a). Supra-protecţie poate fi un element negativ în dezvoltarea adolescenţilor din instituţiile de asistenţă socială: pregătirea şi 2

servirea centralizată a mesei, spălarea hainelor de către personal, împiedică dezvoltarea autonomiei şi responsabilităţii copilului. Integrarea sau neintegrarea în colectivul clasei are legătură directă cu dezvoltarea ulterioară a adolescentului. De cele mai multe ori integrare în colectivul clasei este deficitară şi este rezultatul marginalizării, etichetării acestora. Aceşti tineri dezvoltă complexe de inferioritate, teamă şi ruşine în a se prezenta celorlalţi, existând teama etichetării ca fiind „copii din casa de copii”. Unor asemeni atitudini de respingere li se „răspunde” de către adolescenţi cu comportamente violente, limbaj agresiv, lipsă de interes faţă de procesul de învăţare, dezvoltarea unor forme de „apărare”. De asemenea cei mai mulţi nu ştiu să scrie un CV şi cum să se comporte la un interviu; nu ştiu unde trebuie să se adreseze pentru căutarea unui loc de muncă. Ceea ce atrage atenţia este că aceşti tineri au urmat cursuri de formare profesională pentru meserii care nu mai sunt cerute pe piaţa muncii, fapt care nu îi ajută în găsirea unui loc de muncă. Această dificultate de integrare profesională este explicată prin lipsa consilierii în momentul orientării profesionale şi a lipsei alternativelor educţionale, iar cei care ajung la şcoli profesionale sunt cei care nu au promovat examenul de capacitate şi trebuie să frecventeze orice formă de învăţământ pentru a putea rămîne în instituţii. CADRUL
LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC

CENTRELE DE PLASAMENT

Statul Român acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor, fapt garantat prin Constituţie, care la Articolul 49-Protecţia copiilor şi a tinerilor, prevede: 1. copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor. 2. statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege. În ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt în dificultate, au fost adoptate o serie de acte normative care în mod direct sau indirect fac referire la modul în care Statul, prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini integrarea socio-profesională. Astfel: 1. Legea 272 / 2004 - Copilul beneficiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege, până la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu; - Tânărul poate beneficia de prelungirea măsurii de protecţie, în cazul în care îşi continuă studiile până la vârsta de 26 de ani; - Tânărul care a terminat o formă de învăţământ şi nu se poate reintegra în familia de origine, poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de până la 2 ani, cu scopul realizării inserţiei sale socioprofesionale. 2. Legea nr. 116 / 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării - Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şi dreptul garantat legal la un loc de muncă; 3

ansamblul de măsuri.Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv:. 5. politici. minime de viaţă. refacerea sau dezvoltarea capacităţilor individuale. Legea nr. instituţii. Tinerii proveniţi din centrele de plasament.- - Reducerea şomajului în rândul tinerilor cu vârste până în 35 de ani.Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap în vârstă de minimum 16 ani.Servicii specializate ce au scop menţinerea. c) Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului. Hotărârea Guvernului nr. în vârstă de minimum 16 ani şi care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale. b) Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă determinată. Ordonanţă nr. 6. Legea nr. Tineri familişti cu copii în întreţinere. familiale sau de grup. . 68 din august 2003 privind serviciile sociale . 107 / 2004 În vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj: .Absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă 4. Prin sistemul de protecţie socială se caută posibilităţi de redistribuire a resurselor materiale şi umane ale colectivităţii către acele persoane şi grupuri 4 . 829 privind aprobarea Planului Naţional Antisărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale DEFINIREA UNOR CONCEPTE CHEIE CE AU FACILITAT DESFĂŞURAREA CERCETĂRII: PROTECŢIE SOCIALĂ ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ Protecţia socială. Tineri familişti fără copii în întreţinere. 3. în conformitate cu legislaţia în vigoare. a) Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile în dificultate. din cadrul serviciilor publice specializate şi al organismelor private autorizate în domeniul protecţiei copilului. organisme care asigură sprijinul persoanelor şi grupurilor aflate în dificultate şi care nu pot să realizeze prin efort propriu condiţii normale. Tineri familişti care au executat pedepse de libertate. . care nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale. persoane supuse riscului de marginalizare. în vederea depăşirii unei situaţii de nevoie specială. Tineri singuri cu copii în întreţinere.

Tipurile de efecte sunt anunţate în prealabil şi evaluatorul se limiteaza la a lua în considerare numai efectele comparabile reţinute. Pentru a asigura o protecţie socială în toate situaţiile de risc pentru persoane sau grupuri în nevoie .aflate în dificultate în vederea eliminării decalajelor mari dintre aceştia şi populaţia majoritară. Se acordă prioritate efectelor de tip econ-fin lăsând la o parte cele de de ordin social si politic. opţiunile strategice. măsuri. persoanele şi grupurile în dificultate de a influenţa activ politicile sociale. Trebuie să includă: luarea în considerare a experienţei dobandite. psihoterapie.Ea furnizează celor în nevoie ajutor finnaciar.reprezintă un grup social permanent constituit. moral. Este utilizată ca un instrument care să sprijine luarea de decizii atunci când există mai multe alternative. performanţa organismelor însărcinate cu implementarea politicii. şcolarizare completă. cost/beneficii. îi orientează către înţelegerea şi utilizarea cadrului legislativ de protecţie socială. Protecţia socială poate fi plasată la niveluri distincte: a) la nivelul întregii colectivităţi. priorităţile reţinute. Evaluarea intermediară. Aprecierea impactului. dispune de toate condiţiile unei dezvoltări optime până la integrarea lor socio-profesională (18-26 ani). consiliere.ansamblul de instituţii. să le trateze. Identificarea şi măsurarea rezultatelor unei politici publice constituie nucleul dur al întregii evaluări. instituţionalizat. sistemul asistenţei sociale. moral. socio-culturală. b) la nivelul diferitelor categorii (copii. social din exterior.. Vizează cuantificarea efectelor unei politici. Asistenţa socială oferă celor în nevoie posibilităţi de cunoaştere şi de acces la srvicii specializate de protecţie socială. sistemul asigurărilor sociale şi b. Acestea datorită unor motive personale de natură economico-financiară. După generarea impactului unei politici publice. fără un ajutor economico-material sau fără un suport fizic. Determină primele rezultate ale politicii. trebuie sa observe datele. aflate temporar în dificultate. Factori care cuantifică efectele: nivelul şi natura mijloacelor angajate. psihopedagogică copiilor ocrotiţi. analistul încearca să înteleagă ce s-a întamplat şi să elaboreze cunoştinţe privind realitatea. asistenţă medicală. contextul socioeconomic. comunităţi cu probleme soaciale. Pentru o anumită perioadă de timp. handicapaţi. vârstnici. organizat menit să asigure – prin statutul său substitut al familiei – protecţie. eficienţei şi eficacităţii unei politici publice se bazează pe întelegerea procesului de punere în practică a unei politici publice. şomeri) şi c) la nivel personal (rezolvarea unor probleme personale legate de starea individului la un moment dat). teoria schimbării sociale. programe. auto-suficientă. în criză şi deci vulnerabile. Consta în a stabili dacă 5 . biologică sau psihologică nu au posibilitatea de a se integra prin mijloace şi eforturi proprii în colectivitate . Se bazează pe calcul economic. Centru de plasament. grupuri. ele nu pot duce o viaţă activă. Evaluarea a priori este prospectivă. FORME DE EVALUARE A SERVICIILOR ŞI POLITICILOR PUBLICE Clasificarea tipurilor de evaluare Evaluarea a posteriori este retrospectivă. activităţi profesionalizate de protejare a unor persoane. cuantificarea obiectivelor. material. ocrotire socială. în limitele unui mod normal. decent de viaţă. sunt utilizate în principal două tipuri (modalităţi) de sprijin: a. Furnizează informaţii care pot fi utilizate pentru îmbunătăţirea programului aflat în derulare. Asistenţa socială. mobilizează comunitatea.

- CERCETARE ACŢIUNE ŞI INTERVENŢIE Cercetarea acţiune . Cercetarea acţiune poate începe printr-o observaţie participativă orientată nu atât spre descriere. Condiţiile pentru a asigura succesul implementării unei PP obiectivele politicilor să fie clare şi concise legislaţia să includă o teorie cauzală adecvată. Editura Fundaţiei AXIS. Categorii de metode şi tehnici de evaluare Tehnici de planificare şi structurare a evaluării Tehnici de colectare şi prezentare a datelor Tehnici de analiza a informaţiilor Tehnici de realizare a unor judecăţi evaluative. Indicatori de activitate. Necesari pentru a pune în corelaţie reultatele obţinute cu volumul de resurse consumate în acest scop.389). nr de dosare inreg) Indicatori de eficienţă.I. Conţin infmormaţii asupra gradului în care obiectivele politicii sau ale programelor au fost realizate.1959). Paris. urmată de reflexie şi evaluare. 2003. care să identifice principalii factori care influenţeaza realizarea obiectivelor legislaţia să structureze un proces de implementare. Substituie indicatorii de eficacitate deoarece sunt mai uşor de calculat (nr de ore lucrate. iar cel de impact e numărul copiilor care sunt luaţi în ocrotire.Kurt Lewin este fondatorul recunoscut al cercetării-acţiune. Trebuie să conţină informaţii referitoare la gradul în care se produc efecte neaşteptate asupra populaţiei. constatare. Tipuri de indicatori utilizaţi în evaluare Indicatori de rezultate şi de impact. p. Indicatori de eficacitate. Ex: construirea unor centre de plasament este indicator de rezultate. Pun în evidenţă volumul produselor şi serviciilor furnizate de autorităţile publice şi efectele obţinute în urma acestora. a implementării să se maximalizeze probabilitatea ca responsabilii cu execuţia să acţioneze conform aşteptărilor responsabilul cu implementarea să posede suficientă susţinere politică şi capacitate de gestiune pentru a-şi ţndeplini misiunea.(V. statutul de . Iaşi. apariţia PP în condiţii de dificultăţi socioeconomice să nu afecteze obiectivele prioritare ale acestora.vol. obiective şi rezultate scontate. efecte pozitive sau negative şi de calitatea serviciilor prestate în acord cu necesităţile populaţiei.priorităţile reţinute sunt întotdeauna pertinente în raport cu evoluţia contextului şi a analiza coerenţa dintre nevoi. căreia îi conferă. în Psychologie dinamique ( PUF..activitate de investigaţie orientată spre acţiune’’.Tratat de asistenţă socială.Miftode. verificare de 6 .

după caz. Iaşi. Este binecunoscut faptul că orice investigaţie ştiinţifică de teren are şi efecte practice. 272/2004. organism de decizie etc. p. din aceeaşi instituţie (fiind atît contractant-beneficiar. SOCIALE.). serviciul public de asistenţă socială. dacă tinerii nu îşi continuă studiile. organizat la nivelul municipiilor şi oraşelor. în cazul căreia atât analiza. pentru a putea formula măsuri de intervenţie. violenţă.ipoteze. Este vorba. protecţie socială. comunitatea umană reacţionând chiar şi la simpla prezenţă a echipei de cercetare în zona respectivă. reinserţie socială etc.Monitorizarea aplicării măsurilor de protecţie specială art. de la domiciliul sau. de sănătate. PSIHOINDIVIDUALE ŞI Secţiunea a V-a . precum şi direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului.I.intervenţie încorporează: titlul temei. La încetarea măsurilor de protecţie specială prin reintegrarea copilului în familia sa. Cercetarea acţiune poate fi cu adevărat eficientă numai în condiţiile participării tuturor celor implicaţi: profesionişti-cercetători. comunitate socială. În acest scop acestea întocmesc rapoarte lunare pe o perioadă de minimum 3 luni. 70 din Lege nr. acesta va rămâne instituţionalizat până la finalizarea anilor de învăţământ. bibiliografia şi anexele. comandate şi executate în cadrul aceluiaşi organism social. o analizează şi o soluţionează.vol. în care: . .Miftode. (V. instituţie. o numesc. Cercetarea realizată în asociere cu un beneficiar (întreprindere. 2. cât spre înţelegerea faptelor şi a fenomenelor respective în globalitatea lor. de exemplu.echipa de cercetare urmăreşte îndeosebi cunoaşterea problemei. cât şi schimbarea sunt vizate de aceeaşi echipă. tehnicile. Editura Fundaţiei AXIS. În acest timp. SFÂRŞITUL FAMILIALE) UNEI MĂSURI DE PROTECŢIE(ASPECTE LEGALE. introducerea – argument.beneficiarul urmăreşte cu prioritate schimbarea comandată. în cazul sectoarelor municipiului Bucureşti. comentariile. subiecţi-beneficiari. rezultatele prelucrării informaţiilor culese. La implinirea vârstei de 18 ani legea spune că tinerii care au fost instituţionalizaţi trebuie să părăsească centrul de plasament.Se poate vorbi de două forme principale ale cercetării acţiune: 1. 2003. În situaţia în care un tânăr alege să îşi termine studiile la o instituţie de stat. Tratat de asistenţă socială. operatori de teren. le sunt asigurate condiţiile de studiu de către 7 . obiectivele. cât şi executant ). lideri responsabili. Cercetarea acţiune internă forului ştiinţific. actori locali. variabilelelor. Acestea împreună cu cercetătorul identifică problema reală. de cercetări pe probleme de educaţie. Design-ul unei cercetări acţiune. soluţiile aflate. o definesc. indicatorilor. precum şi modul în care părinţii îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copil. persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale.389). definirea conceptelor. de la reşedinţa părinţilor au obligaţia de a urmări evoluţia dezvoltării copilului. Cercetarea Acţiune-Intervenţie presupune implicarea tuturor persoanelor afectate de probleme. INSTITUŢIONALE. recomandările.

În toată perioada în care sunt instituţionalizaţi. metodele de menţinere a disciplinii şi rutină) Rolul grupurilor de copii în asigurarea răspunsului la unele nevoi nonmateriale - 8 . Dacă tânărul are familie şi dacă doreşte. Perioada normală de monitorizare este între 3 si 6 luni. În numeroase instituţii. ci şi incapacitatea minorului de a trăi – în casa de copii – experienţa unor relaţii călduroase. 1. VIOLENŢĂ INSTITUŢIONALĂ Impactul instituţionalizării asupra copiilor Dezvoltarea întârziată a acopiilor instituţionalizaţi trebuie înţeleasă nu ca o reacţie la separarea de părinţi. reprezentanţii DGASPC se preocupă de găsirea unei locuinţe sociale sau a unei gazde şi apoi de găsirea unui loc de muncă care să corespundă abilităţilor tânărului. tinerii beneficiază de consiliere în alegerea unui loc de muncă şi sunt îndrumaţi în acest sens. atenţia este îndreptată aproape exclusiv către asigurarea nevoilor fizice ale copilului. David Tolfree(2000) identifică cinci caracteristici ale instituţiilor care se află la originea acestei situaţii nesatisfăcătoare: Filosofia instituţională Calitatea interacţiunii copil-adult Nivelul de stimulare oferită copilului Regimul instituţional(modelul organizaţional. Mulţi părinţi optează pentru această variantă în ideea că vor asigura astfel măcar supravieţuirea fizică a copiilor lor. apropiate şi de durată cu adulţi în care să poată avea încredere şi – de multe ori – chiar cu prietenii de aceeaşi vârstă. Efectele pe termen lung asupra sănătăţii mentale reprezintă nu numai o reacţie la pierderea părintelui sau a unui substitut al acestuia. cum ar fi masterul. Îngrijirea fizică Una dintre principalele cauze ale instituţionalizării este sărăcia. pentru o perioadă între 6 luni şi un an. Nivelul îngrijirii fizice în majoritatea instituţiilor se află în jurul standardelor minime acceptabile. Dacă tânărul nu doreşte să urmeze studii universitare după terminarea liceului. în special al lipsei oportunităţilor de interacţiune spontană şi afectuoasă cu adulţii. se încearcă integrarea în mediul familial. dacă nu vrea să se întoarcă în familie. Îngrijirea copilului „ca întreg” Se înregistrează lipsuri în cunoştinţele despre dezvoltarea copilului şi nevoile sale psihologice. INSTITUŢIONALIZARE ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA DEZVOLTĂRII COPILULUI. acesta este consiliat vocaţional şi se încearcă o integrare socioprofesională. ci ca un efect al mediului nestimulativ. În astfel de cazuri se caută colaborări externe pentru obţinerea sprijinului şi sponsorizărilor. O situaţie specială este atunci când tânărul decide să urmeze şi o a doua facultate sau studii post-universitare. 2.Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

Oakely(1981. emoţional de această dată. Interviul este un important instrument de culegere a datelor referitoare la experienţa de viaţă a subiecţilor investigaţi şi totodată o formă de interacţiune psihologică şi socială cu influenţă imediată asupra comportamentului actorilor implicaţi. relaţiile ei cu lumea.Blanchet şi A. Interviul ca metodă de investigare ştiinţifică a universului subiectivităţii umane are câteva caracteristici definitorii prin care se deosebeşte de alte forme de comunicare precum şi de alte metode de culegere a datelor verbale cum ar fi ancheta prin chestionar. credinţele şi comportamentele specifice grupurilor sociale. neglijare sau tratament neglijent. Dincolo de cazurile extreme de abuz fizic sau sexual.41) scrie: . mentală..interviul este ca şi căsătoria: toată lumea ştie ce este. articolul 19) stabileşte că: „statele semnatare vor lua măsuri necesare protejării copilului de orice formă de violenţă fizică. Ele sunt săvârşite atât de membrii ai personalului de îngrijire. emoţional sau sexual asupra copiilor din instituţii abundă şi nu prezintă doar cazuri izolate. copii care au fost la rândul lor abuzaţi. se încadrează deprivarea copilului de afecţiune şi/sau comfort. accident sau abuz. Intervievatorul introduce tema.interacţiunea intervievator-intervievat este cea care va hotărî desfăşurarea interviului’’. Interviul de acest tip este o tehnică atât cantitativă cât şi calitativă destinată să producă atât date statistice cât şi calitative. malpraxis.. de obicei bazat pe unele întrebări predefinite. o mulţime de secrete se ascund în spatele uşilor închise’’. dar care permite intervievatorului să devieze de la plan ca să pună întrebări relevante potrivite. p. abuz sexual sau exploatare atât timp cât acesta se află în îngrijirea părintelui⁄părinţilor. foarte mulţi oameni o practică şi cu toate acestea.Gotman (1998) -. apoi ghidează discuţia punând întrebări specifice. Observaţia ştiinţifică este o metodă fundamentală de culegere a datelor empirice utilizată în ştiinţele socioumane şi în practica asistenţială. tot în categoria abuzului instituţional. Această metodă permite cercetătorului să înţeleagă profund şi nuanţat fiinţa umană. cât şi de copii mai mari. Abuzul instituţional asupra copilului Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului(1989. „Nevoia de stabilitate a instituţiei” şi lipsa de acces la consiliere şi asistenţă juridică a celor abuzaţi fac ca de cele mai multe ori aceste abuzuri să rămână nepedepsite sau chiar necunoscute. Spre deosebire de observaţia spontană folosită 9 . Ca raport social – subliniază A. Intrerviul semistructurat este semiformal. ca şi practica diferitelor profesii. Cu toate acestea relatările despre abuzul fizic. METODE DE LUCRU Interviul este una din metodele majore de lucru în cercetarea sociologică cea mai utilizată pentru colectarea datelor în investigaţia calitativă a socioumanului. La ora actuală.3. tutorelui stabilit de lege sau a oricărei alte persoane care are în grijă copilului. metoda interviului este utilizată pe scară largă în ştiinţele socio-umane.

studiul de caz este de multe ori folosit pentru a contribui la cunoştinţele noastre cu privire la indivizi. relaţiile internaţionale şi maturizarea industriilor. 10 . societate. factorii. Ca strategie de cercetare. normele. ghidată de scopuri şi ipoteze. actorii înarmându-se cu o orientare sau ipoteză cu care traversează situaţia şi caută să-i surprindă complexitatea. valorile. Pe scurt. metoda le permite cercetătorilor să extragă caracterisicile evenimentelor din viaţa reală cum ar fi ciclurile de viaţă individuale. schimbările din vecinătăţi. procesele organizaţionale şi manageriale. convorbiri. Aceasta nu înseamnă că nu-şi completează informaţiile din studierea cazului cu documente oficiale. Asistentul social cercetător identificăo situaţie problematică de viaţă socioumană cotidiană cu ajutorul celor implicaţi în ea.în contextul vieţii cotidiene observaţia ştiinţifică este o acţiune planificată. grupuri. El va descrie condiţiile. PREGĂTIREA TINERILOR PENTRU INTEGRAREA SOCIO-PROFESIONALĂ. politică şi alte fenomene înrudite. Observaţia participativă presupune integrarea observatorului în comunitatea cercetată pentru o perioadă lungă de timp în scopul unei cunoaşteri în profunzime de tip calitativ. cu observaţii directe. desfăşurată după reguli precise şi îndelung verificate. Studiul de caz este doar una dintre diferitele metode de a efectua cercetări în domeniul ştiinţelor sociale. organizaţii. resursele.

Pentru înfiinţarea. SERVICIUL DE INTERVENŢIE PE TERMEN SCURT ·INTERVENŢIE ÎN SITUAŢIE DE CRIZĂ – furnizarea de măsuri şi acţiuni de intervenţie în vederea înlăturării situaţiei de criză cu care se confruntă tinerii care au beneficiat de o măsură de protecţie. Children ON The Edge UK şi a unor organizaţii din SUA(Lift The Children. şi sociale a beneficiarilor este extrem de valoroasă.08. O resursă importantă în derularea activităţilor o constituie voluntarii (în medie 25/an) a căror implicare în activităţi ce vizează dezvoltarea abilităţilor relaţionale. Componenta 4. de comunicare. ca şi a celor ulterioare. Experienţa acumulată de specialiştii fundaţiei în management de proiect este valorificată în implementarea prezentelor proiecte. precum şi ale Uniunii Europene (Phare Societate Civilă 2001. ·APARTAMENTE DE TRANZIŢIE – serviciu de asistenţă şi sprijin de tip rezidenţial destinat tinerilor postinstituţionalizaţi .CHILDREN ON THE EDGE SCURT ISTORIC ·1990 Fundaţia The Body Shop International începe în România proiectul The Body Shop Eastern Europe Relief Drive destinat ameliorării condiţiilor de viaţă ale copiilor instituţionalizaţi din judeţul Iaşi ·1996 The Body Shop Eastern Europe Relief Drive este înregistrată ca fundaţie cu personalitate juridical românească ·2000 are loc schimbarea denumirii în Fundatia Children On The Edge(COTE). psihologie). facilitează integrarea socială şi profesională a acestora. Fundaţia Children On The Edge România este principal furnizor de servicii sociale destinate integrării sociale şi profesionale a tinerilor postinstituţionalizaţi la nivelul judeţului Iaşi. dezvoltarea şi diversificarea serviciilor sociale acordate tinerilor instituţionalizaţi şi postinstituţionalizaţi Fundaţia Children On The Edge România a beneficiat de finanţare constantă din partea fundaţiei fondatoare. Echipa fundaţiei este formată din profesionişti cu studii de specialitate (asistenţă socială.2004). România ·2007 Fundaţia COTE Români a acreditată ca furnizor de servicii sociale destinate integrării sociale şi profesionale a tinerilor (post)instituţionalizaţi. Global Fund for Children). Acces Social – 20. SERVICII ŞI PROIECTE ÎN DERULARE SERVICIUL DE INTERVENŢIE PE TERMEN LUNG ·APARTAMENTE DE TIP FAMILIAL – alternativă la instituţiile de tip clasic. oferă condiţii de viaţă de tip familial pentru tineri instituţionalizaţi. oferind servicii în conformitate cu exigenţele impuse de standardele de asistenţă socială şi ţinând seama de politicile şi strategiile naţionale în domeniu. iar colaborarea cu instituţiile 11 . ·CONTINUARE DE STUDII – asistenţă şi suport pentru tinerii (post)instituţionalizaţi care doresc să îşi continue studiile liceale sau universitare.

Ei primesc asistenţă şi suport din partea fundaţiei şi după ce măsura de protecţie încetează. activităşi de formare a deprinderilor de viaţă independentă. rezidenţi într-un centru de plasament din oraşul Paşcani. ei ajungând de cele mai multe ori în stradă. Aceşti tineri beneficiază de rezidenţă dar şi de programe adecvate de consiliere şi suport oferite de profesioniştii fundaţiei. în comunitate au condus la reducerea efectelor instituţionalizării şi la dezvoltarea autonomiei lor personale şi sociale. a fost demarat programul „Absolvent” destinat reintegrării socioprofesionale a tinerilor postinstituţionalizaţi din judeţul Iaşi. Prezenta linie de finanţare oferă oportunitatea Fundaţiei COTE România de a dezvolta serviciile acordate în domeniul incluziunii sociale a tinerilor postinstituţionalizaţi. Începând din 1996. Unii dintre ei au beneficiat de sprijin şi suport pentru completarea studiilor. cu copiii şi tinerii din centrele de plasament. a dus la adaptarea permanentă a cadrului de intervenţie în cazul acestor tineri. Acest proiect continuă acţiunile anterioare ale Fundaţiei COTE România în domeniul serviciilor oferite tinerilor proveniţi din instituţiile de protecţie a copilului. capabile să se adapteze şi să se integreze în societate. localizat în Iaşi. Serviciile oferite în cadrul acestui program sunt complementare şi suplimentare celor asigurate de DGASPC Iaşi. băieţi şi fete. judeţul Iaşi. consiliere şi suport emoţional. sprijin material şi financiar. dezvoltând în acest timp mai multe programe menite să imbunătăţească condiţiile de viaţă din centrele de plasament de pe raza judeţului Iaşi. a continuat cu Programele „Playscheme” (1990 – 2005) şi „Big Brother Big Sister” (1997-2003) care vizau îmbunătăţirea abilităţilor sociale şi de comunicare ale copiilor). activităţi de socializare. sub formă de module de tip familial a caselor de copii din Hălăuceşti şi Paşcani. propunând activităţi/ elemente 12 . observarea dificultăţilor întâmpinate şi analiza cauzelor acestora. unui număr de 155 de tineri proveniţi din instituţiile de protecţie a copilului. El a apărut ca răspuns la nevoia unei soluţii pentru 35 de copii. începând din 1996. fiind susţinuţi la liceu sau la facultate. În anul 1996. iar traiul într-un mediu de tip familial. care urma să fie închis. Cea mai mare parte dintre ei au fost ajutaţi să îşi găsească un loc de muncă şi o gazdă. Fundaţia „Children on the Edge UK” a lucrat în România. a fost iniţiat Programul „Apartamente de tip familial” (Iaşi Living Units). Evaluarea permanentă a reuşitelor.reprezentative în domeniul oferirii de servicii pentru grupuri vulnerabile asigură un management eficient. Acest program a oferit. cu vârste cuprinse între 11-17 ani. El a fost dezvoltat de Fundaţia Children on The Edge România într-o perioadă în care tinerii care părăseau instituţiile de ocrotire nu constituiau un element de interes şi o prioritate pentru legislaţia sau autorităţile în domeniu. până la integrarea socială şi profesională. încă din 1990. se poate spune că Programul Absolvent constituie pentru mulţi dintre aceşti tineri o salvare şi o şansă de a deveni persoane autonome. În anul 2001. Scopul acestui program. mai ales în condiţiile în care în judeţul Iaşi nu există suficiente servicii sociale destinate acestei categorii. este de a ameliora condiţiile de viaţă a copiilor şi tinerilor institutionalizaţi prin asigurarea unui mediu de viaţă de tip familial ca a alternativă la instituţiile de tip clasic. Activitatea organizaţiei a debutat cu renovarea şi recompartimentarea. găzduire temporară în apartamentele aflate în proprietatea fundaţiei. Astfel. Fundaţia Children on the Edge România este înregistrată ca fundaţie cu personalitate juridică românească şi a continuat să dezvolte programe şi servicii destinate aceleiaşi categorii de beneficiari: copii şi tineri proveniţi din sistemul de stat privind protecţia copilului.

etc. Activitatea denumitã „Cineforum” (vizionarea şi discuţiile pe marginea unui film tematic) a avut cel mai mare succes. tânărul trebuind să-şi asume responsabilităţile vieţii adulte Marea majoritatea a lor nu găsesc sprijin în familie şi sunt puşi în situaţia de a-şi asigura singuri toate condiţiile necesare unui trai decent(un spaţiu de locuit. urmând a fi susţinuţi până în vara anului 2008. Insuficienta maturizare afectivă şi socială creează dificultăţi de. Camera în care aceasta s-a desfăşurat s-a dovedit neîncăpătoare pentru numărul mare de beneficiari care doresc să participe la vizionare şi dezbateri. adaptare la cerinţele unui anumit sistem de valori şi 13 . Experienţa instituţionalizării îşi pune amprenta asupra structurii lor de personalitate. Principalele activităţi desfăşurate de către aceştia cu beneficiarii serviciilor oferite de către fundaţie (şi implicit în folosul acestora): ·Activităţi de socializare şi orientare în oraş ·Activităţi educative în grup ·Instruire utilizare PC ·Meditaţii la diferite materii şcolare ·Activităţi sportive ·Cineforum ·Activităţi artistice ·Teatru ·Sensibilizarea tinerei generaţii cu privire la problematica tinerilor din Centrele de Plasament.noi care să contribuie semnificativ la reuşita demersului de integrare socială şi profesională a acestora. acces la servicii medicale şi la oportuniţăţile de petrecere a timpului liber). La împlinirea vârstei de 18 ani. Numărul acestora. fie manifestă o slabă cunoaştere a meseriilor pentru care au fost calificaţi. este de aproximativ 5000 pe an. La nivelul judeţului Iaşi numărul lor este de aproximativ 150/an. Tinerii care părăsesc instituţiile sunt o categoria extrem de expusă riscului de excluziune socială. Au fost iniţiate şase proiecte noi în care au fost implicaţi voluntarii. ·14 dintre aceştia au fost preluaţi în octombrie 2006 şi au fost susţinuţi până în septembrie 2007 fiind monitorizaţi până la sfârşitul acestui an. fie nu ştiu sa practice o meserie. în prezent asistaţi ai CP Tătăraşi BENEFICIARI(Apartamente de Tranziţie . fie au calificări care nu sunt cerute pe piaţa muncii. stimularea gândirii critice. hrană. dacă nu-şi continuă studiile. îmbrăcăminte. obligaţiile sistemului legal de ocrotire a copilului încetează. al căror număr s-a ridicat în acest an la 44. Adesea ei. Anul 2007 a reprezentat un pas înainte în ceea ce priveşte dezvoltarea şi diversificarea programelor de voluntariat ale fundaţiei. ·17 tineri au fost incluşi în septembrie 2007 în ediţia a 11-a a programului. Voluntarii reprezintă o resursă foarte importantă pentru Fundaţia COTE România. consolidarea sistemului de valori. dezvoltarea capacităţii de a recepta cu discernământ informaţiile propagate de mass-media.ABSOLVENT): 31 de tineri proveniţi din centrele de servicii comunitare din judeţul Iaşi. Obiectivele principale urmărite sunt: dezvoltarea abilităţilor de comunicare. POPULAŢIA OCROTITĂ(PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE FAMILIILOR ŞI COPIILOR) BENEFICIARI(Apartamente de Tip Familial): 24 de tineri(13 fete şi 11 băieţi) cu vârste cuprinse între 17-21 ani proveniţi din CP Paşcani. la nivel naţional.

Discuţiile cu personalul educator sau cu cel auxiliar din cadrul fundaţiei. lipsa informaţiilor cu privire la piaţa muncii. adecvată nevoilor specifice a tinerilor postinstituţionalizaţi. Membrii personalului au fost cel mai mult în preajma tinerilor. drepturi. de istoric) legate de tinerii ale căror problematici sunt reprezentate de inserţia socio-profesională şi adaptabilitatea la cerinţele societăţii actuale. în planurile de protecţie se desprind intenţii. profesională. costuri de transport. Intervenţiile realizate prin acest proiect acţionează asupra acestor dificultăţi şi îşi propun să conducă la reducerea riscului de marginalizare/excluziune socială a tinerilor care părăsesc sistemul de stat privind protecţia copilului. reacţiile. costul analizelor medicale). notele. de cooperare a instituţiilor publice. Direcţia de Asistenţă Comunitară furnizează servicii de asistenţă şi protecţie socială diferitor categorii de persoane vulnerabile(copii. In şcolile profesionale şi de ucenici lipsesc spaţiile adecvate. aşteptările. la părăsirea centrului de plasament. preferinţele. ongurilor şi reprezentanţilor mediului economic în domeniul incluziunii sociale a tinerilor postinstituţionalizaţi 14 . obligaţii implicate de statutul de angajat. persoane cu handicap. persoane singure. Informaţii despre tinerii care provin din instituţiile de protecţie trebuie să fie cât mai clare şi prezentate complet în cadrul dosarelor sociale. Agenţia Judeţeană de Ocuparea Forţei de Muncă Iaşi oferă servicii tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi nu dispun de logistică sau resursele umane suficiente. Pornind de la informaţiile. persoane vârstnice. Găsirea şi menţinerea unui loc de muncă este una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta tinerii în dificultate. psihologice şi medicale ale fiecărui tânăr în parte. inexistenţa resurselor financiare necesare căutării unui loc de muncă(convorbiri telefonice. observaţiile cuprinse în fişele de evaluare/reevaluare în rapoartele de caz. cunoscându-le îndeaproape obiceiurile. dotările necesare procesului de instruire care să ţină pasul cu nevoile mereu în schimbare ale pieţei forţei de muncă. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi nu dispune de suficiente resurse umane pentru a realiza pregătirea tinerilor pentru integrarea profesională înainte ca ei să părăsească centrele de plasament. Volumul mare de muncă şi insuficienţa personalului în cadrul instituţiilor publice fac dificilă o intervenţie eficienţa şi de calitate. educaţională. dificultăţi în luarea deciziilor. Proiectul ia în considerare dificultăţile cu care se confruntă membrii grupului ţintă: capacitate redusă de evaluare a potenţialului personal. linii directive sau sugestii ale unor modalităţi de inserţie în comunitate sau într-o profesie. care cunosc tinerii de mulţi ani furnizează o serie de informaţii utile pentru obiectivul urmărit. etc. calificare necorespunzatoare în raport cu piaţa muncii. RESURSE CE POT FI UTILIZATE ÎN INTEGRAREA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR O hartă a resurselor cuprinde informaţii de orice natură(socială.) iar acest lucru face dificilă focalizarea pe nevoile tinerilor postinstituţionalizaţi. psihologică.norme implicate în procesul de integrare socială. de sănătate. familii sărăce etc. Nevoile identificate la nivelul comunităţii: • Nevoia de realizare a unor strategii comune.

motivaţiile pentru alegerea unei anumite orientări sunt de ordin material. tânărul să indice că nu doreşte să fie angajat în domeniul de calificare sau că nu are suficiente abilităţi pentru a urma specializarea studiată. Nevoia de sprijin material şi financiar în identificarea şi menţinerea unui spaţiu de locuit. POTENŢIALUL ŞI PREGĂTIREA PROFESIONALĂ A TINERILOR Este importantă evaluarea pregătirii profesionale pe care tinerii o urmează sau au urmat-o şi a calificărilor obţinute în urma absolvirii unei unităţi de învăţământ. precum şi a unei pieţe a forţei de muncă destul de restrânse şi concurenţiale. Nevoia de sprijin moral a grupului ţintă. este dificilă asigurarea unor condiţii optime de viaţă şi integrare profesională a tinerilor ce părăsesc instituţia. talentele sau preocupările preferenţiale ale tinerilor. Ele vor acţiona ca indicatori de orientare către locurile de muncă potrivite pregătirii şi abilităţilor tinerilor. Nevoia de informare a angajatorilor cu privirea la facilităţile acordate prin lege în cazul angajării tinerilor din grupul ţintă. Totodată este necesar să fie identificate abilităţile deosebite. Nevoia de mobilizare a resurselor comunitare în vederea eficientizării programelor sociale. Se poate recurge la urmarea unor cursuri de recalificare sau la angajarea ca muncitor necalificat cu posibilitate de calificare la locul de muncă. Pot exista situaţii în care după obţinerea unei calificări pentru o anumită profesie. fără a fi evaluate avantajele şi dezavantajele alegerii. Nevoia de sprijin în realizarea accesului la servicii de educaţie şi de sănătate. Din acest motiv. în procesul de integrare. Este foarte importantă opinia tânărului asupra vieţii independente şi a domeniului profesional dorit.• • • • • • • • Nevoia de informare a angajatorilor cu privire la problematica tinerilor care au crescut în mediul instituţionalizat. în vederea realizarii demersului de căutare a unui loc de muncă. tânărul abandonându-l 15 . acestea sunt adesea abandonate în momentul în care apare o altă alternativă. În contextul unei lipse de spaţii sociale de cazare. costurile şi beneficiile deciziei. sugestiile. Toate aceste elemente sunt deosebit de importante în procesul de inserţie socioprofesională a beneficiarilor. Aceşti tineri nu au interese conturate. preferinţele şi abilităţile profesionale ale tinerilor au un rol decisiv. ca şi cunoaşterea atitudinii tânărului faţă de eforturile necesare dobândirii independenţei. Alegerile pe care le fac tinerii au character vag şi tranzitoriu. în vederea depăşirii riscului de marginalizare si excluziune social cu care se confruntă. În aceste situaţii este necesară o reevaluare a potenţialului tânărului. a nevoilor şi temerilor sale privind dobândirea independenţei a domeniilor profesionale preferate de acesta. O altă problem care se iveşte adesea este lipsa asumării responsabilităţilor pe care le presupune un loc de muncă. Nevoia de formare a abilităţilor necesare accesării şi menţinerii unui loc de muncă în rândul tinerilor postinstituţionalizaţi. Nevoia de sprijin a grupurilor ţintă. pentru a identifica abilităţile ce vor înlesni orientarea către o altă specializare. opiniile.

Unii dintre ei reuşesc să plece din ţară cu ajutorul altor tineri din sistem. care lucrează ilegal peste hotare sau alţi specialişti care se ocupă cu recrutare de forţă de muncă. Majoritatea acestor tineri nu pot să îşi planifice cheltuielile în perspectiva unei vieţi independente. Acestea sunt familiile ale căror copii necesită educaţie specială şi pentru care unităţile de învăţământ sunt plasate la distanţe destul de mari de domiciliu. Există familii pentru care reintegrarea tânărului în cadrul serviciilor reprezintă un lucru firesc. aşa. nu pot să îşi ierarhizeze necesităţile. însă. Atât tinerii cât şi părinţii pot fi orientaţi de către asistenţii sociali către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă.. O caracteristică preponderentă este tendinţa de a urma trasee scurte şi de a alege profesia care nu necesită o pregătire şcolară de lungă durată. şase fraţi. da’ mă sună ei. acest fapt determinând instituţionalizarea tinerilor în cadrul apartamentelor fundaţiei aferent şcolilor speciale respective. aceşti tineri cedează mirajului lumii de dincolo de graniţe însă adesea se întorc dezamăgiţi de realitate. Ai fraţi. dobândirea sprijinului stabil din partea familiei naturale sau extinse este un element deosebit pentru garantarea unei adaptări comunitar-profesionale a tinerilor. aşa mă ajută şi ei pe mine. când au nevoie de mine tre’ să-i ajut pe ei. Mergi la ei în vacanţă? Câteodată. Cum te înţelegi cu ei? Foarte bine. Nivelul scăzut al stimei de sine determină sentimental de imposibilitate în efectuarea unei anumite specializări. acceptat şi aşteptat. Interesul membrilor familiilor naturale sau extinse pentru tinerii aflaţi în cadrul serviciilor de protecţie poate constitui un punct de plecare pentru inserţia socială a acestora. Chiar şi cei care înregistrează rezultate şcolare bune prefer întreruperea studiilor în favoarea unui loc de muncăprin intermediul căruia să obţină un venit imediat şi care să le ofere sentimental libertăţii şi al independenţii. către diferite alte servicii sociale de sprijin. tinerii sunt uneori impulsive în luarea unei decizii. Fundaţia COTE Ai ţinut legătura cu părinţii tăi? Da. alteori sunt foarte ezitanţi. Stilul lor decizional nu este unul planificat. surori? Da.. Şi acum? Da.mai mă duc. Anexa 2. fraţii sau cu alţi membri ai familiei extinse a fost menţinută în perioada de instituţionalizare. Este posibil ca această relaţie să fi fost încurajată în ultimii ani. Când am şi eu. de cele mai multe ori deciziile sunt amânate. În contextul unui sprijin din partea 16 . a lipsei de maturitate şi responsabilitate pentru propriile decizii. Datorită lipsei de informaţii referitoare la condiţiile peste hotare. Interviu CP. FAMILIA NATURALĂ SAU EXTINSĂ Pentru o parte dintre tinerii din instituţii relaţia cu părinţii..imediat ce se confruntă cu un obstacol.

Fiecare sesiune de informare va avea o durată de maxim 1. materialele fiind elaborate in format Power Point. clară şi concisă.. în care se vor prezenta.. Prezentarea informatiilor se va face pe videoproiector. ţin.. că am stat şi de Crăciun şi de Revelion.. Da. Cu toate acestea.. Ţii legătura cu ei? Da. modalitatile de prevenire a riscului de a deveni victime a exploatarii prin munca. Se va asigura o 17 . . Această activitate va fi desfăşurată de 2 asistenţi sociali angajaţi în cadrul proiectului în colaborare cu psihologul şi cu sprijinul a 2 voluntari. Există şi familii pentru care reintegrarea poate reprezenta o sarcină dificilă. Interviu LC.. Fundaţia Children on the edge Ţi-ar plăcea să fii reintegrat în familie? În familia mea normală? Da. mi-ar plăcea.. o dată cu finalizarea unei forme de învăţământ. demersurile ce trebuie realizate in vederea angajarii.familiei naturale orice posibil eşec proesional sau de altă natură poate fi depăşit mai uşor.. tinerii nu au abilităţile sociale necesare pentru a lua decizii responsabile. informatii privind: serviciile oferite in cadrul proiectului si modalitatea de accesare a acestora. conflictele care le au.dacă eram lângă ei le explicam altfel.5 ore. Trebuie să fie luat în considerare întreg sistemul de relaţii de rudenie ca potenţial sprijin de rudenie pentru tinerii care părăsesc serviciile rezidenţiale de protecţie. ei solicită ajutorul ong-urilor în care au încredere. venind în întâmpinarea problemelor de integrare socio-profesională specifice acestei categorii de tineri. tânărul reintegrat în familie poate contribui prin muncă la echilibrarea lipsurilor materiale.. informatii privind statutul de angajat s.. Această activitate urmăreşte informarea tinerilor cu privire la modalităţile de inserţie pe piaţa muncii şi familiarizarea lor cu instituţiile şi serviciile care îi pot ajuta după ce vor părăsi centrele de plasament. pentru a finaliza demersurile legate de găsirea unui loc de muncă. Dorinţa de independenţă ulterioară părăsirii instituţiilor coexistă cu incapacitatea acestor tineri de a se descurca singuri. în familia ta.. şi se adresează tinerilor instituţionalizaţi care urmează să părăsească sistemul de stat privind protecţia copilului începând cu anul 2008. Astfel. Şi bunicii? Nu ştiu dacă trăiesc.. motivul principal al acestor familii este de ordin material.. într-o maniera atractivă. FUNDAŢIA CHILDREN ON THE EDGE SAU ALTE ONG-URI Poate oferi sprijin tinerilor proveniţi din forme rezidenţiale de protecţie. Aceste sesiuni de informare vor fi organizate cu sprijinul DGASPC Iaşi. respectiv prin colaborarea cu asistenţii sociali de cadrul centrelor de plasament din judetul Iaşi.. Adesea.. După perioada de instuţionalizare..a. ei îmi spun mie.. Anexa 2. Te-ai înţelege bine cu ei? M-am înţeles oricum. • Susţinerea sesiunilor de informare a tinerilor care se pregătesc să părăsească sistemul de stat privind protecţia copilului.

cat si din randul tinerilor postinstitutionalizati care acceseza serviciile Fundatiei COTE Romania • Servicii de acompaniament social personalizat tinerilor din grupul ţintă în vederea încadrării în muncă. • Activităţi de sprijinire a tinerilor postinstituţionalizaţi în dificultate de către membrii comunităţii din judeţul Iaşi prin construirea unor relaţii bazate pe mentorat în cadrul firmelor angajatoare. Aceasta activitate este responsabilitatea asistentului social. contractul de munca. completarea dosarului personal de angajare. identificarea nivelului lor de informare si asteptarile legate de viata profesionala. contractul de munca. Aceasta activitate se va desfasura in prima saptamana din cea de a treia luna si in ultima saptamana din luna a 10 . programul. care sa permita clarificarea intrebarilor tinerilor cu privire la piata muncii. modalitatea de informare cu privire la gasirea unui loc de munca). Al doilea seminar de informare va prezenta. calificarea ceruta. in realizarea demersurilor de intocmire a dosarului de angajare (analize medicale. relationarea cu sefii. • Servicii de consiliere profesională şi pregătire a tinerilor în vederea îmbunătăţirii cunoştinţelor şi abilităţilor de integrare pe piaţa muncii. implicand activ tanarul in gasirea de solutii precum si in rezolvarea acestora. scrisoare de intentie. cazuri concrete ale unor tineri care au beneficiat de serviciile de asistenta si sprijin in vederea insertiei pe piata muncii oferite de Fundatia COTE Romania in aceasta perioada. alcatuirea unui CV. Au nevoie de informare pentru a cunoaste institutiile la care pot apela. salarizarea. precum si rezultatele inregistrate in urma implementarii proiectului. Fiecare tanar va beneficia de sprijin pentru stabilirea unui plan individual de dezvoltare profesionala. analiza statutului de angajat (program. sub forma unor interviuri filmate. facilitati posibile – cursuri de clarificare.a proiectului. bonuri de masa. • Activităţi derulate pentru susţinerea campaniei de sensibilizare a angajatorilor asupra problematicii copiilor şi tinerilor institutionalizati. conditiile de munca. si selectarea ofertelor de angajare (informatii privind. Cei mai multi dintre au cunostinte minime despre functionarea societatii in ansamblu. si va fi realizata impreuna cu psihologul. De asemenea vor fi incluse teme referitoare la relationare. cu greu fac distinctie intre diferitele institutii ale statului. prezentarea la interviu. locatia. oferta pe piata muncii. Participantii la activitatile de grup vor fi selectati atat din randul tinerilor care se pregatesc sa paraseasca sistemul de protectie a copilului care au participat la seminarul de informare. Asistentii sociali vor oferi sprijin individualizat. Asistentul social va avea un rol important in depasirea acestor probleme. Acesta va cuprinde evaluarea potentialului de integrare profesionala. prime etc). drepturi si obligatii ale angajatilor. au nevoie de indrumare in accesarea acestora si de suport in depasirea sentimentului lor de neincredere in diferitele institutii si capacitatea lor de a se descurca singuri. regulament de ordine interioara. alte documente cerute de angajator). Pentru a creste sansele de acomodare la noul loc de munca si de 18 . comunicare si control comportamental. Pregatirea tinerilor in vederea imbunatatirii cunostintelor si abilitatilor cerute pe piata muncii va fi organizata sub forma unor activitati individuale sau de grup in care vor fi discutate principalele aspecte legate de procesul de integrare profesionala: cautarea unui loc de munca (meseria pe care doreste sa o urmeze.maniera interactiva de desfasurare a sesiunii de informare. grila de salarizare. teme care vor fi responsabilitatea psihologului. cu colegii etc).

Aceste programe vizează instruirea tinerilor în scopul dobândirii unor deprinderi necesare unei vieţi independente. servicii de 19 . El trebuie sa fie o persoana capabila sa inteleaga si sa empatizeze cu tanarul. servicii de asistenţă socială în vederea obţinerii unui loc de muncă şi a păstrării acestuia. El va avea un rol activ in depasirea dificultatilor de acomodare a tanaralui. de impartasire a experientei comune dobandite. Rolul acestei persoane este de model si sfatuitor. de a deveni mentor. Acest eveniment va constitui atat o modalitate de motivare. dornica sa initieze o relatie de suport bazata pe respect. de cunoastere a mentorilor intre ei. Există o serie de pachete de facilităţi de care tinerii pot beneficia: scutirea parţială de la plata unor taxe de întreţinere. prin intalniri lunare la locul de munca.pastrare a acestuia. suport si incurajare. achitarea unei sume modice pentru chirie. dar si in asigurarea de noi oportunitati de relationare. cea mai potrivita persoana. Fundaţia Children on the edge a dezvoltat o serie de programe de pregătire a tinerilor proveniţi din instituţii pentru viaţă independentă. Dupa identificarea mentorilor se va semna un contract de voluntariat prin care vor fi clar stabilite resonsabilitatile si obligatiile acestora. de recunoastere si apreciere a importantei implicarii acestor persoane in actiunile de mentorat. asistentul social. In identificarea si selectarea mentorilor. dintre colegii sau sefii directi ai tanarului. cat si o oportunitate de intensificare a relatiei intre mentor si tanar. • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Deprinderi pentru viaţă cotidiană Pregătirea alimentelor pentru hrana zilnică Deprinderi de igienă personală Purtarea şi întreţinerea hainelor Gestionarea banilor Deprinderi pentru folosirea resurselor comunităţii Cunoaşterea localităţii şi a împrejurimilor Deţinerea unei locuinţe proprii Modul de accesare a instituţiilor şi serviciilor publice Deprinderi pentru viaţa în cadrul societăţii Asumarea proprii identităţi Familia Controlul emoţiilor şi gestionarea conflictelor Comunicarea Activităţi pentru timpul liber Deprinderi pentru viaţa individuală şi pentru muncă Deprinderi de gestionare a timpului Deprinderi de învăţare Deprinderi de muncă Fundaţia deţine apartamente care sunt oferite tinerilor drept locuinţă pentru o anumită perioadă de timp. asistentul social va colabora cu angajatorul si va tine seama si de opinia si preferintele tanarului. convorbiri telefonice. Asistentul social va avea un rol activ in sustinerea relatiei de mentorat. impreuna cu psihologul va identifica. In luna a 10-a se va organiza un picnic al mentorilor.

Iasi pentru desfaşurarea acestui program pentru o perioada de 10 ani. Fundaţia Children on the Edge Romania a achiziţionat si utilat 6 apartamente.. El a aparut din ca raspuns la nevoia urgenta a fiecarui tanar care paraseste sistemul de protectie a copilului de a beneficia de o locuinta de tranzitie pana la integrarea lui profesionala si sociala. asta.. că nu are rost. pe Iulian Ghica.. 20 .. In cadrul acestui program.consiliere pe diverse teme. Bethany.. să fac nişte cursuri de bucătar. este de a oferi ameliora condiţiile de viaţă a copiilor şi tinerilor institutionalizaţi prin asigurarea unui mediu de viaţă de tip familial ca o alternativă la instituţiile de tip clasic. Vrei să apelezi la un program de-al Fundaţiei? ABSOLVENT. Pe cei de la Direcţie? Nu prea. In prezent. tinerii fiind sub supravegherea unei mame sociale.. cu 3 si 4 camere situate in Iaşi si le-a pus la dispozitia DG. Acest program este derulat in judetul Iasi de Fundatia Children On The Edge Romania din anul 1997. cu varste cuprinse intre 11 – 17 ani. localizat în Iaşi. Din 2001 staţi în apartament? Da. tinerii beneficiază şi de programe adecvate de consiliere şi suport în vederea integrării sociale şi profesionale.. funcţionează din 15 iunie 2001. In septembrie 2001 Centrul de plasament nr. Acest program. Aceste locuinţe sunt concepute pentru maxim 8 tineri. comuna Tomeşti.. Tomesti care a fost reamenajata si dotata.C..P. Dea lungul timpului dinamica evoluţiei situaţiei tinerilor a determinat modificări ale numărului de beneficiari (reintegrări in familie. calculatoare. că nu comunică. şi atâta. pe Alice. dezinstitutionalizarea odata cu finalizarea studiilor si implinirea varstei de 18 ani).. Tu ai venit aici direct din Centrul de la Paşcani? Da. 1 in municipiul Pascani) si o casa in satul Goruni. Anexa 2. ABSOLVENT Scopul acestui proiect este de a sprijini integrarea sociala si profesionala a tinerilor postinstitutionalizati. care asigură un număr maxim de 20 de locuri de cazare.. com. LC Pe ce persoane crezi că poţi să te bazezi?În general. tinerii postinstituţionalizaţi pot beneficia de găzduire temporară în una dintre locaţiile aflate în proprietatea fundaţiei: 2 apartamente în Iaşi. care-i director. Pentru derularea programului Apartamente de tip familial. după asta să mă bag la o Fundaţie. In acest scop au fost achizitionate si dotate 3 apartamente (2 in municipiul Iasi. pe lângă găzduire în componenta rezidenţială. asistati ai Centrului de Plasament Pascani au fost mutati in Iasi.A.S. ILU (Iasi Living Units – Apartamente de tip familial) Scopul acestui program. De recalificare? Da. Spaţiile sunt dotate cu bucătărie şi baie proprii.. data la care 35 de copii baieti si fete.. Aceste locaţii sunt extrem de necesare îndeosebi pentru tinerii care nu pot reveni în familia naturală. în Centrul Goruni. 2 Pascani urma să se inchida. transfer in alte institutii. Mai mult de la Fundaţie.

lista la nivel local a furnizorilor de servicii sociale 3. la viaţa socială. internet) • suplimentarea necesarului de alimente • suplimentarea necesarului de igienă şi curăţenie • cheltuieli de transport pentru activităţi extraşcolare • cheltuieli de socializare • cheltuieli pentru aniversarea zilelor de naştere • îmbrăcăminte şi încălţăminte • asistenţă socială şi psihologică susţinute de profesioniştii fundaţiei Aceste servicii asigură spijinul de care tinerii au nevoie dar constitue şi un element de pregătire pentru o viaţă independentă. demersuri de identificare a familiei biologice sau de reluare/menţinere a legăturii cu aceasta. tv. În cadrul acestei activitati se facilitează accesul tinerilor institutionalizaţi şi postinstitutionalizaţi la informaţii cu privire la situaţia lor specifică. Activităţi social-educative a) activităţi de educaţie pentru sănătate(educaţie sexuală şi contraceptivă.) 21 . Găzduire a) găzduire în sistem protejat. educaţie împotriva fumatului. Activităţi de informare. postinstinstitutionalizati. pana la finalizare studiilor. telefon. in 3 apartamente.Din septembrie 2007 au ramas 19 tineri care locuiesc. Serviciile reprezintă un element de tranziţie de la viaţa dependentă din instituţii la viaţa independentă ulterioară perioadei postinstituţionale. in conditiile legii 2. in condiţiile legii. mediere şi acompaniament pe piaţa muncii) 4. pe perioada determinata a 19 tineri peste 18 ani care beneficază de măsura plasamentului in sistem rezidenţial. la drepturile sociale de care poate beneficia şi condiţiile în care le pot accesa. Programul „Apartamente de tip familil” s-a dezvoltat la iniţiativa Fundatiei COTE Romania şi se derulează în parteneriat cu DGAPSC Iaşi. electricitate. În prezent Fundaţia Children On The Edge România furnizează servicii sociale de asistenţă şi sprijin în regim rezidenţal pentru tineri instituţionalizaţi(Programul Apartamente de tip familial) şi postinstituţionalizaţi(Programul Absolvent). a consumului de băuturi alcoolice şi de droguri etc. beneficiarilor şi a nevoilor individuale ale fiecărui tânăr şi includ: 1. de obţinere a actelor de identitate. (demersuri de accesarea a unor drepturi sociale legal prevăzute. b) gazduire temporara pentru tineri peste 18 ani. Asistenţă socială. Activităţile sunt desfăşurate în cadrul acestor programe sunt elaborate şi desfăşurate în funcţie de specificul programului. gaz. Serviciile oferite în cadrul acestui program de Fundaţia Cote sunt suplimentare şi complementare celor asigurate de DGASPC Iaşi şi constau în: • plata integrală a utilităţilor în fiecare apartament(întreţinere.

Subvenţionarea locurilor de muncă pentru absolvenţi. evaluarea şi monitorizarea evoluţiei fiecărui tânăr pe parcursul intervenţiei şi postintervenţie. in familie.Stabilirea şi plata drepturilor de protecţie socială a persoanelor neîncadrate în muncă şi a altor categorii socio-profesionale . încălţăminte s. Fundaţia Bethany oferă gratuit cursuri de recalificare tinerilor ce sunt nemulţumiţi de specializarea lor.Medierea muncii .Informare. AGENŢIILE JUDEŢENE PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ Identificarea unui loc de muncă potrivit pentru tinerii ce părăsesc instituţiile de protecţie este un proces dificil.) 7. şcoala. centrată pe autocunoaştere.b) activităţi de învăţare în grup care facilitează orientarea în mediul social. produse igiena îmbrăcăminte. orientare şi consiliere profesională pentru persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă . Accesarea serviciilor oferite de AJOFM poate fi extrem de utilă în soluţionarea necesităţii de integrare profesională a candidaţilor. rezolvare de probleme prin identificarea de noi soluţii. locul de munca. prin implicarea voluntarilor 5. rezolvarea conflictelor. îmbunătăţirea adaptării la viaţa din apartament. Aceste activităţi constau în: evaluarea nevoilor şi elaborarea planurilor de intervenţie şi servicii. Activităţi de evaluare şi monitorizare a cazurilor. 22 . a) b) c) Acordare de suport material şi financiar: Sprijin în vederea găsirii unui loc de muncă Sprijin în vederea găsirii unei gazde / menţinerii acesteia Sprijin în vederea soluţionării unor probleme medicale (analize. cunoaşterea şi folosirea resurselor comunităţii c) activităţi de dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă d) activităţi de îmbunătăţire a abilităţilor de relaţionare şi comunicare. Consiliere psihologică. înţelegerea propriilor sentimente şi probleme. ci un pachet complex de servicii cu o acoperire foarte largă asupra necesităţilor de angajare: . AJOFM nu oferă doar o imagine de ansamblu asupra bursei locurilor de muncă disponibile. orientare şcolară şi profesională pentru copiii/tinerii care urmează să-şi aleagă o meserie sau să îşi găsească un loc de muncă 6. reţete) Sprijin în vederea înscrierii la cursuri de calificare/recalificare (oferă şanse suplimentare de găsirea sau de păstrarea unui loc de muncă) d) Sprijin în vederea asigurării unor nevoi de bază(alimente.a. reducerea problemelor emoţionale sau de comportament. îmbunătăţirea stimei de sine.Cursuri de calificare şi recalificare . sau în grupul de egali.

Prima activitate a seminarului va consta in realizarea a doua focus grupuri. Interviurile realizate in cadrul celor doua focus-grupuri vor fi inregistrate cu ajutorul reportofoanelor pentru analize ulterioare si generarea de noi idei si solutii care sa vina in sprijinul tinerilor post institutionalizati. vor fi moderate de asistentul social responsabil de relatia cu angajatorii impreuna cu supervizorul. PRIN INTERMEDIUL ALTOR MEMBRI AI COMUNITĂŢII 23 . obtinerea unor informatii despre opiniile si atitudinile potentialilor angajatori privind implicarea lor in sprijinirea incluziunii sociale a membrilor grupului tinta. Focusgrupurile. în vederea sesizării unor oportunităţi de angajare.SOCIETĂŢI COMERCIALE ANGAJATOARE Există societăţi care sunt deschise către astfel de programe de angajare. Seminarul va fi organizat cu sprijinul si participarea directa a AJOFM Iasi. care pot fi exploatate în cadrul integrării profesionale a grupurilor de tineri proveniţi din sistemul de protecţie. • Susţinerea unui seminar de informare a angajatorilor de către COTE. Prin intermediul AJOFM. Pot fi cunoscute/stabilite persoane de contact din cadrul firmelor care pot fi contactate periodic în vederea obţinerii informaţiilor cu privire la posibilităţile de angajare. precum şi de la identificarea resurselor disponibile se pot contura modalităţi de inserţie fie în comunitate/societate. avand o durata de 8 ore. ai caror reprezentanti vor fi invitati sa participe la un seminar de informare cu privire la problematica copiilor institutionalizati. Agenda seminarului. Scopul acestui seminar este de a stabili o relatie cu factorii de decizie din institutiile potential angajatoare si identificarea de angajatori de insertie care sa manifeste disponibilitate in angajarea tinerilor postinstitutionalizati. iar subiectele legate de facilitatile legislative acordate in cazul angajarii tinerilor din grupul tinta vor fi expuse de un reprezentant desemnat de AJOFM. rolul activ al comunitatii in reducerea riscului de excluziune sociala. Utilizarea acestei metode va permite identificarea convingerilor si atitudinilor fata de problematica tinerilor institutionalizati. pornind de la baza de date cu firmele din Iasi. Se încearcă menţinerea unei bune relaţii cu personalul managerial al acestor societăţi. importanta facilitatilor acordate prin lege in cazul angajarii tinerilor din grupul tinta. modalităţi înţelese ca forme-cadru prin care se urmăreşte scopul menţionat. respectand regulile generale de organizare si utilizare a focus-grupurilor. si va fi structurata astfel incat sa acopere urmatoarele teme: problematica copiilor si tinerilor institutionalizati. va fi atasata invitatiei. PRIN INTERMEDIUL FAMILIEI NATURALE 2. pe parcursul unei zile. Acest seminar se va desfasura in luna a treia. MODALITĂŢI ŞI PROCEDURI DE INSERŢIE SOCIALĂ A TINERILOR PROVENIŢI DIN SISTEMUL DE PROTECŢIE Pornind de la analiza informaţiilor complexe despre tinerii din grupul ţintă. fie în forţa de muncă. se vor contacta direct un numar de 20 firme din diferite domenii de interes pentru tinerii postinstitutionalizati din judetul Iasi. 1. temele legate de problematica tinerilor institutionalizati vor fi moderate de psiholog. Grupurile vor fi constituite din participantii la seminar.

3. Aceste relaţii pot să continue şi după încetarea măsurii de protecţie. Pentru cazare li se poate percepe o taxă de chirie. Numai tu.Pe parcursul perioadei de instituţionalizare există tineri care dezvoltă relaţii constante cu diferite persoane sau familii din cadrul comunităţii. Ei petrec cu aceste familii vacanţe. să aibă un spaţiu intim. Participarea la astfel de cursuri favorizează accesul la anumite cunoştinţe şi informaţii necesare pentru viaţa adultă. Interviu CP. În aceste situaţii se pot lua în considerare diferite forme de sprijin pe care persoana din comunitate şi familia acesteia pot/sunt dispuse să le ofere tânărului/ei care provine din instituţie. Iniţiativa organizării acestor programe este destul de recentă în domeniul protecţiei sociale. pentru a putea să integreue grupurile în cadrul acestora. Anexa 2. Este important ca asistenţii sociali care se ocupă de consilierea grupurilor de tineri în vederea inserţiei sociale să cunoască programele în curs de desfăşurare. Este nevoie să se dicute cu membrii acestor familii şi să se stabilească dacă au disponibilitatea pentru a sprijini aceşti tineri pe viitor. menţinerea unor relaţii de familie. D-na Irina?Cine-i d-na Irina? Mama mea socială. PRIN INTERMEDIUL SERVICIILOR DE CAZARE ŞI ASISTENŢĂ DEZVOLTATE DE ONG 24 . la plata unei părţi a taxelor. Fundaţia COTE Şi alte persoane sprijin? Sprijin?D-na Irina. Pentru tineri aceste familii/persoane sunt foarte importante. Pot fi identificate astfel intenţii favorabile din partea acestor familii eficiente pentru inserţia comunitară a tinerilor – cazare permanentă sau periodică. din 2001 până acum 2009. sfârşituri de săptămână şi diferite alte ocazii. PRIN ACCESAREA UNOR PROGRAME DE FORMARE DERULATE DE AUTORITĂŢILE LOCALE/ ONG-URI Tinerilor care urmează să părăsească sistemul de protecţie trebuie să li se ofere accesul la astfel de cursuri de pregătire pentru un trai independent. să poată fi primiţi în cadrul acestora. 5. care şapte ani o stat cu mine. etc. ei dorindu-şi ca la finalizarea perioadei de instituţionalizare. desfăşurate în cadrul autorităţilor locale sau organizate de ong-uri. În perspectiva unei relaţii serioase cuplul poate fi ajutat să locuiască împreună. nimeni. PRIN INTERMEDIUL RELAŢIILOR DE PRIETENIE Există cazuri în care tinerii din centrele de plasament/alte forme rezidenţiale de protecţie au legat prietenii care au evoluat în relaţii de cuplu cu persoane de sex opus din comunitate. medierea unui loc de muncă. masă. Tinerilor li se poate solicita participarea la întreţinerea casei. 4. Dar dintre voluntari? Din voluntari.

proiectul vine în sprijinul autorităţilor locale şi judeţene responsabile de aplicarea măsurilor de incluziune socială a mebrilor grupului ţintă.6. Rezolvarea problematicii specifice tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului constituie o prioritate naţională. instituţii publice) implicaţi care să conducă la responsabilizarea şi determinarea agenţilor economici de a angaja tineri proveniţi din sistemul de protecţie a copilului. va oferi asistenţă în obţinerea efectivă a unui loc de muncă precum şi sprijin pentru menţinerea acestuia. Pentru integrarea pe piaţa muncii a tinerilor. Integrarea acestori tineri în societate prin facilitarea accesului lor pe piaţa muncii reprezintă un element esenţial pentru reducerea riscului de excluziune socială. Proiectul este în acord cu Strategia naţională de incluziune a tinerilor care părăsesc sistemul de stat privind protecţia copilului şi raspunde în mod concret Planului de Măsuri de Incluziune Socială a tinerilor care încetează să mai beneficieze de ocrotire. Tinerii proveniţi din instituţiile de ocrotire au dificultăţi majore la angajare. încearcă să uşureze tranziţia tinerilor de la mediul instituţionalizat la viaţa socială activă. Fundaţia Cote România. De asemenea. sunt adesea victime ale criminalităţii. Experienţa dobândită în lucrul cu tinerii institutionalizaţi şi postinstitutionalizati a relevat ca o problema majora consta in capacitatea acestor tineri de accesare dar mai ales de mentinere a unui loc de munca. consumului de droguri. Pentru realizarea acestui obiectiv sunt necesare acţiuni comune ale diferitilor actori sociali(ong. Obiectivul specific al proiectului: Dezvoltarea unui serviciu de asistenţă şi sprijin a integrării socio-profesionale a 60 de tineri postinstituţionalizaţi din judeţul Iaşi pe durata a 12 luni. In cadrul acestor servicii. în baza normelor legale de protecţie acordată copiilor instituţionalizaţi. nu îşi pot găsi o locuinţă personală. Serviciile furnizate includ găzduire temporară iar intervenţia vizează formarea deprinderilor de viaţă independentă şi dezvoltarea abilităţilor necesare accesării unui loc de muncă.Serviciul de asistenţă şi sprijin a integrării socio-profesionale pentru tineri postinstitutionalizaţi al Fundaţiei Children On The Edge Obiectivul general al proiectului: Creşterea incluziunii sociale a tinerilor care părăsesc sistemul de stat privind protecţia copilului prin facilitarea accesului pe piaţa muncii. pe lângă programele de consiliere şi pregătire socioprofesională. conştientizare şi implicare a reprezentanţilor mediului economic şi a comunităţii ieşene cu privire la problematica tânărului instituţionalizat. cei mai mulţi nu au familie sau aceasta nu poate constitui o resursă pentru ei. fiind expuşi şomajului. acest proiect contribuie în mod semnificativ la creşterea nivelului de informare. angajare şi menţinerea acestui loc de muncă. PARTENERIATE PROFESIONALE INTER-INSTITUŢIONALE DE ORIENTARE A TINERILOR ÎN SCOPUL INTEGRĂRII SOCIO- PROGRAMUL START . Prin activităţile propuse a fi realizate. Acest serviciu va asigura pregătirea tinerilor care au părăsit sistemul de stat privind protecţia copilului. Cei mai multi dintre ei 25 . proxenetismului sau altor forme de abuz şi exploatare. vagabondajului. se vor realiza servicii directe de acompaniament social personalizat pentru identificarea unui loc de muncă.

(un procent de 75%) abandoneaza cu usurinta un loc de munca, la scurt timp dupa angajare, din motive ce tin atat de lipsa spatiului de locuit si a mijloacelor de subzistenta, cat mai ales din motive ce tin de configuratia unei personalitati structurate in mediul institutionalizat Acest proiect, prin activitatile propuse, creeaza cadrul si resursele necesare unei interventii care sa conduca la o integrare reala, de lunga durata, pe piata muncii a tinerilor postinstitutionalizati. Un element de noutate pe care îl propune proiectul şi care este foarte important se referă implicarea activă a reprezentanţilor mediului economic în integrarea profesională a acestor tineri. Campania de sensibilizare vizează informarea dar şi determinarea unor reprezentanţi ai unor firme şi companii din judeţul Iaşi de a deveni angajatori de inserţie pentru această categorie de tineri. Un alt element de noutate îl reprezintă demersurile de iniţierea unor acţiuni voluntare de sprijinire a tinerilor postinstituţionalizaţi în dificultate de către membrii comunitatii, identificaţi in rândul colegilor de serviciu şi construirea unor relaţii bazate pe mentorat. Activităţile de consiliere şi de pregătire a tinerilor prevăzute în proiect, serviciile de mediere şi de acompaniament social prevăzute pun accentul pe informarea, educarea, responsabilizarea şi mobilizarea beneficiarilor în acţiunea de a găsi singuri soluţii şi de a le implementa. CONCLUZII în urma interviurilor Beneficiarii provin din familii numeroase, cu mulţi copii Dintr-un mediu foarte sărac, din zona rurală Reintegrarea in familie: 3 pro, 2 nu Legături cu membrii familiei(3 tineri mai ţin legătura cu membrii familiei şi îi vizitează în timpul vacanţelor) Pentru unii reintegrarea în familie nu este o opţiune deşi este dorită, cazul tânărului BOC.
BOC, Children on the edge De ce ai ajuns într-un centru de plasament? Din cauza.......? Părinţilor, nu au avut posibilităţi să mă crească. Mama a fost şi ea condamnată la trei ani, şi de asta n-o putut sa mă ţină. Mai ai fraţi, surori? Singur. Părinţii ţin legătura cu tine în momentul acesta? Am sunat acu’ doi ani, da’ a răspuns altă familie, înseamnă că s-au mutat, dar nu ştiu, eu n-aş crede…., eu cred că au auzit de Fundaţia COTE, îţi spun eu ….., c-o schimbat subiectul, i-o minţit, oricum nu cred…. Când a fost ultima oară când ai vorbit cu ei? 2001 de când am venit,….m-am dus cu ăştia de la Fundaţie s-o văd pe mama, ea nu era acasă, , era internată la spital. Şi nu ai mai? Şi de atuncea nu…Am mai fost şi cu o mamă socială, dar n-am găsit blocul, că erau toate împrăştiate, adresa, nu ştiu cum era…………..

-

Sprijin, Persoane-resurse Fundaţia COTE, mama socială, asistent social din CP, naşii de botez, membri ai familiei

26

restrânse sau înlărgite
Anexa 2, Interviu AAM, Fundaţia COTE Ţii legătura cu părinţii tăi? Da, ţin. Ai ţinut legătura de-a lungul timpului? Da,ei mă cunosc, au venit in vizită la cămin când eram eu mică, deci şi acuma mare. Vara mergi la ei? Nu, mergeam vara, da acuma nu. Unde stau ei? La Sârca. În afară de prieteni, colegi si cei de la fundaţie ce persoane resurse mai ai?Cu cine mai ţii legătura? Mai ţin legatura cu cineva de la Paşcani. De la centrul de plasament? Da, da,asistentul, cam atâta...,m-ai ţineam cu naşii mei,dar am pierdut legatura cu ei. De ce? Ei...că ei îs pre hoţi şi când ajungeam la ei acasă mă punea..... tot timpul,vorbeam cu naşa mea.... şi ea e educatoare, ...ştii....,şi îmi spunea că dacă nu iau Bac-ul,nu mai vorbeşte cu mine,şi eu nu suport morale de-astea...,cu religia lor...şi eu nu-s prea credincioasă.

-

Gradul de pregătire – liceu(1), şcoală profesională(4) Experienţă pe piaţa muncii
Anexa 2, Interviu LC, Fundaţia COTE Ai mai lucrat? Am lucrat în construcţii. Cum ţi s-a părut? Greu, dar asta e................. Ai găsit uşor? Nu, când te bagă să vezi dacă-i bun, te bagă la pământ şi tre’ să munceşti de jos în sus. Ai întâmpinat probleme la locul de muncă? Nu. Cu colegii de muncă? Am avut conflicte, dar i-am lăsat baltă, le-am întors spatele.

-

Toţi cei 5 au lucrat pe timp de vară însă doar 3 pe calificarea învăţată Îşi doresc să plece în străinătate Anexa 2, Interviu REI, Fundaţia Children on the edge Îţi cunoşti familia? Ţineţi legătura? Am fost şi-acasă, îmi fac şi casă. Vrei să te reintegrezi în familie? Oricum...... şi chiar dacă nu era Fundaţia, eu mă duceam de bună voie. Ţii legătura cu toţi membrii familiei? Cu toţi. Cu cineva mai special? Cu bunica mai mult. 27

Da? Şi cu tata care-i plecat în Italia. Vrei să pleci şi tu? Logic, unde-i tata

Anexa 2, BOC, COTE Ce calificare ai terminat? Finisor Constructor. Şi-ţi găseşti în domeniul tău? Da, imi găsesc. Ai mai lucrat? Da, am mai lucrat, nu stiu ce a fost în capul meu să plec, regret...... Ai plecat tu? Era vorba să plec în Grecia şi uite......, m-am lăsat pe mâna lu’ doamna asta de la apartament, ei....c-o zis că are un prieten de-a ei, şi-o zis că are nevoie de nişte oameni să muncească în Grecia, şi ea s-o gândit la noi, când colo....maxim peste o săptamână plecaţi.Ei şi.....m-am lăsat de muncă, l-am anunţat pe şef, i-am zis ca plec în Grecia şi uitaţi............ După aceea nu ai putut să revii la locul de muncă? Nu, nu. Nu ai vrut? Nu de asta, că el ...o dată ce ai plecat, a doua oară nu mai are rost să te mai întorci. Era bun serviciul? Da, era bun, ştiţi, că de la colegi învăţăm foarte mult, de la ei, învăţăm meserie, dacă nu ştiai....., dacă nu înţelegeai o dată de două ori, ei îţi arătau, ziceau ,,mă, decât să stricaţi, mai degrabă îmi spuneţi,,.Erau băieţi corecţi, îmi plăcea de ei.

-

Doi dintre tineri îşi doresc să plece în străinătate Intenţii de continuare a studiilor Anexa 2, AAM, COTE După ce termin liceul unde vrei să dai? Vreau să dau la Asistenţă Socială. Vrei să lucrezi în domeniul de asistenţă socială? Da,eu mai mult vreau să lucrez în domeniul cu copiii,deci eu pentru asta vreau mai mult...,dacă vroiam dădeam la psihologie, tot aşa....undeva cu educatori,dar e foarte greu, am obsevat şi nu, nu vreau. Mai degrabă la asistenţă socială unde se comunică cu copii. Şi dacă ar fi să nu-ţi gaseşti in domeniu? Aş face, am făcut nişte cursuri de baby-sitter şi tot în domeniul cu copii aş vrea, nu contează.

DATELE DE IDENTIFICARE A INSTITUŢIEI
28

SĂUCEŞTI Judeţ: BACĂU Persoana de contact: Vicepreşedinte MARIA H.16 copii. Asociaţia “Arca Postel” este o instituţie cu o activitate privată şi a fost acreditată conform deciziei 51/27.2006 până la 27. mîncare.Suport emoţional şi consiliere. Tipuri de servicii oferite . Grupul ţintă . Casele au fiecare bucătărie.Socializare şi petrecere a timpului liber . Copiii şi personalul fac totul împreună: temele şcolare pentru a doua zi.10. Unitatea s-a deschis în anul 2000 cu patru asistaţi luaţi din sistemul public de Protecţia Copilului.Gazduire pe perioada determinata . s-au făcut în următorii trei ani şi celelalte două clădiri. curaţenie. s-a ţinut cont ca fraţii să nu fie despărţiţi.2009. schimbând în bine destinele a 16 micuţi preluaţi de stat după ce fuseseră abandonaţi de părinţii iresponsabili sau cu o situaţie materială precară. Ideea proiectului centrului de plasament a apărut în 1999.10. recuperare şi reabilitare . orfani sau abandonaţi de familie’ Beneficiarii locuiesc câte patru în dormitor. şi mereu au fost luaţi împreună. numite «Sfântul Iosif» şi «Bernard Bosch»". plus un hol mare la intrare cu jucării şi un joc mecanic de fotbal.Asistenţă medicală şi îngrjire . La preluarea de la Protecţia Copilului. Familiile de origine. Era o căsuţă.Numele:Asociaţia „ARCA POSTEL” Adresa: sat. într-un proiect din judeţul Prahova.două dormitoare pentru fete şi două pentru băieţi. când surorile din Germania colaborau. un asistent social din Bacău.Servicii de asigurare a hranei si suplimentelor nutritive ( prepararea. vin uneori să-i vadă. destinată acum oaspeţilor. şi atmosfera era exact ca într-o familie de la ţară. numită «Sfânta Familie». iar voluntarii sunt cazaţi în prima casa. cu Iuliana Ciceu.HANNEN Telefon: 0234/215122 Momentul înfiinţării Asociaţia umanitară „Arca Postel” a fost înfiinţată de un ordin de călugăriţe catolice din Germania şi a deschis în comuna Săuceşti un centru rezidenţial pentru copii. servirea si distribuirea hranei) Orientare Profesională cu: * asistent social * educator * psiholog * personal voluntar * ingrijitor copii 29 . gradinărit sau îngrijirea animalelor de curte. în general cazuri sociale. Cu ajutorul fondurilor din Germania. cu vârste cuprinse între 7-18 ani proveniţi din familii sărace. salon şi băi cu duşuri la fiecare dormitor. Educatorii au şi ei o încăpere. SCHINENI Localitate: com. fără a apela la autorităţile locale.

învăţătorii şi profesorii devenind un partener în instruirea şi educarea copiilor. efectuează vizite regulate la scoală pentru a discuta situaţia fiecărui copil .Asociaţia colaborează cu DGASPC Bacău. le incredinţează spre ocrotire şi educare pe benficiari. RESPONSABILITĂŢI ALE REFERENTULUI SOCIAL LEGATE DE RELAŢIA CU COPIII . jocuri .formează autonomia copilului în hrănire.însoţeşte copiii la spectacole. gospodărie.contribuie la prevenirea îmbolnăvirii copiilor .comunică cu copiii pentru a stimula dezvoltarea personalităţii .identifică şi stimulează individualizat aptitudinile fiecărui copil. Asociaţia are legături şi în străinătate preşedintele fiind din Germania.acţionează pentru asigurarea unui mediu securizant pentru copil .sprijină integrarea copilui în comunitate . înţelegere. primaria si poliţia. participă la reuniuni. contribuind la educarea spiritului în echipă.stimulează şi organizează activităţi în comun cu ceilalţi copii din comunitate .conştientizează rolul său în echipa multidisciplinară a instituţiei .constientizează rolul său în echipa multidisciplinară a instituţiei şi dezvoltă relaţii profesionale pe verticală şi pe orizontală 30 . igienă . Pe plan local colaborează cu şcoala. organizate în comunitate RESPONABILITĂŢI LEGATE DE CALITATEA DE PROFESIONIST . distractive.colaboreaza cu celelalte categorii de personal ale instituţiei . culturale.urmăreşte să formeze dezvoltarea caracteristicilor individuale ale copilului . stimulând libera exprimare a opiniei.ajută copiii la pregătirea temelor .cunoaste strategia instituţiei.contribuie la dezvoltarea limbajului .organizează activităţi de grup. a comunicării între copii .stimulează şi ajută copilul să menţină legătura cu familia .cunoaşte motivele ocrotirii centrului şi istoria personală a fiecarui copil .crează în relaţiiile cu copiii o atmosferă bazată pe sinceritate. la promovarea întrajutorării.stimuleaza comunicarea intre copii .urmăreste să formeze şi să dezvolte aptitudinile de comunicare . afecţiune şi încredere reciprocă . Fiind o asociatie cu caracter privat fondurile pentru cheltuielile necesare îngrijirii copiilor şi pentru plata personalului. provin aproape în toatalitate de la persoane fizice şi asociaţii din străinătate. DGASPC fiind cea care în urma cererii Asociaţiei. exprimându-şi opinia cu privire la eventualele schimbări . în funcţie de propunerile şi preferinţele personale ale copiilor.menţine permanent legătura cu şcoala. manifestări culturale sportive. educatorii. colaborând cu animatorii . turiste. gospodăreşti.organizează şi animă activităţile de timp liber: sportive.

Necunoscând adevărata situaţie şablonul trimis de ea s-ar putea să nu corespundă nevoilor copiilor şi să nu aibă bune rezultate. venind doar de două ori pe an să se intereseze. Prezentarea problemei: • Aşa cum este văzută de client Clientul nu vede o problema faptul ca sta intr-un centru deoarece condiţiile sunt mult mai bune decât unde locuia cu părinţii ei.Prahova. Mama o vizitează rar dar menţine legătura telefonic.participă la întâlnirile din organizaţie ori de câte ori este chemat PUNCTE TARI SLABE ALE ORGANIZAŢIEI Un punct tare al organizaţiei este faptul ca are sponsori străini şi în general nu există probleme financiare.2004. Soţul ei înaintează cauza de divorţ care se soluţionează în august 2004. Parava jud. S L. Ea a trăit în această perioadă în concubinaj în Jud. De asemeni participă la evenimentele legate de viaţa comunităţii. • Aşa cum este văzută de asistentul social 31 .colaboreaza cu celelalte categorii de personal ale instituţiei . Săuceşti jud Bacău prin Hotărârea Comisiei Protecţiei Copilului Bacău nr 523/13. fiica lui S L şi a S M. Periodic este consultată de medicul de familie. jud Bacău. Săuceşti.Bacău. S L nu are probleme de sănătate deosebite. este ocrotit în cadrul Asociaţiei "Arca Postel" din satul Schineni.colaborează cu asistentul social în vederea dezvoltării legăturilor familiale ale copiilor din centru . Are mulţi prieteni din rândul colegilor dar şi din sat pe care îi vizitează. În lipsa acestuia mama a părăsit domiciliul din com. Este o fetiţă foarte responsabilă şi are o deosebită grijă de cele două surori mai mici.1994 în loc.Bacău si sa întors după un an si trei luni. Are un scris ordonat si curat. Foarte rar are nevoie de ajutor la efectuarea temelor. În 2003 tatăl a plecat la muncă în străinătate. Învaţă limba germană cu un voluntar şi limba italiană cu mine. Este un copil sociabil. fie laice sau religioase. com. Studiu de caz Copilul S L născut la data de 19. Îşi învinovăţeşte însă ambii părinţi pentru eşecul căsătoriei lor. Este o fetiţă silitoare. Manifestă veleităţi literare şi artistice: compune poezii şi desenează foarte frumos.apelează la ceilalţi specialişti în orice situaţie profesională .are14 ani şi este în clasa a opta la Şcoala cu clasele I-VIII din com. Punct slab pentru că el nu prea are la cunoştinţă situaţia reală din instituţie.. De când este în centru a luat mereu premiul întâi. Acum studiază chitara cu un voluntar. S-a reîntors la domiciliul cu concubinul ei în vârstă de numai 19 ani. Faptul că directorul general se află în străinătatea poate fi considerat şi punct tare dar şi punct slab. prietenos şi harnic. aceştia trimiţând mereu bani şi alte lucruri necesare pentru buna desfăşurarea a activităţilor în cadrul instituţiei.07.03. la fel şi cu tatăl.care şi ele sunt în centru. A învăţat să cânte la fluier intr-un timp record. O interesează datorită faptului că tatăl este la muncă în Italia. Este foarte ataşată de bunica paternă care o vizitează lunar. Îi place să citească.

intrând dese ori în conflict cu educatorul.03. asistentul social şi voluntarul.  Lipsa sprijinului din partea citeşte mult pentru a-şi îmbogăţi parinţilor vocabularul  Modul de viaţă neexemplar al Se implică la activităţile casei mamei  Atitudine negative faţă de copiii Fiind cea mai mare se simte rromi din centru responsabilă şi îşi ajută surorile mai mici Menţine legatura cu familia prin scrisori şi telefonic Dispoziţia de colaborare cu voluntarii si dorinţa de a rămâne în centru Participă la activităţile legate de biserică şi de scoală       P. I . Biserica. familia lărgită. Şcoala.04 Pe perioada menţinerii în plasament . • Aşa cum este văzută de educator Din punctul de vedere al educatorului.Din punctul de vedere al asistentului social de la centru datorită faptului că sa îngrijit de surorile ei pe perioada cât mama a lipsit de la domiciliul. Puncte tari vs Puncte slabe Puncte tari Puncte slabe Atitudinea faţă de şcoală pozitivă. datorită faptului că a dus lipsuri în perioada cât mama a fost plecată şi ea a trebuit să se îngrijească de hrana surorilor ei. S L intervine mereu în educarea surorilor ei. S L are mereu tendinţa de a conserva hrana în cameră şi este foarte zgârcită. Resursele copilului sunt: Asociaţia şi personalul ei. P Prestaţii : Instituţia Tipul Responsabilă prestaţiei Asociaţia “Arca Postel” Masa zilnică Detaliere Cuantum Data începerii acordării 15. 04 Perioada Asociaţia “Arca Postel” Pachet igienico sanitary SL 15Ron/ zi împreună cu ceilalţi beneficiază de trei mese pe zi Pachetul 30Ron/ lună lunar constă în materiale igienico32 Pe perioada menţinerii în plasament 15. 03.

04 Pe perioada menţinerii în plasament Pe perioada menţinerii în plasament Servicii Tipul Obiective generale Responsabil Perioada de acordare 3 luni .Plan social Plan psihologic .03.Monitorizarea stării de sănătate .Voluntari .Psihologul 3 luni .Asociaţia “Arca Postel” sanitare Îmbrăcăminte -În funcţie încălţăminte de necesităţi 15.Pregătirea pentru viaţa independentă .Coordonator de proiect .Medicul de familie din comună Permanent 33 .Consultaţii psihologice .Responsabilul educaţional .Socializare prin participarea la diferite activităţi specifice vârstei în comunitatea locală .Îngrijitorul .Plan educaţional .Coordonator de proiect .Crearea unui climat cât mai apropiat de cel familial în vederea dezvoltării optime a copilului .Plan medical .Însuşirea deprinderilor de igienă .Voluntari 3 luni . 04 Asociaţia “Arca Postel” Pachet rechizite Pachetul conţine cele necesare pentru şcoală 10Ron/ lună 15.Îmbunătăţirea situatie psiho-sociale a copilului prin terapie de grup şi individuală .Îngrijitorul .Realizarea unor relaţii bune cu ceilalţi copii din centru .03.

Resposabilul educational .Terminarea anului scolar cu medie mare Responsabili . Se ia în calcul şi cazul în care tatăl plecat la muncă în Italia ar reuşi să strângă suficienţi bani pentru a putea sa ofere condiţii de viaţă decente copilului. Responsabili . Fiind o asociaţie relativ tânară nu a avut decât un singur caz în care un beneficiar a părăsit centrul de plasament.Evaluarea posibilităţilor de reintegrare în familia naturală extinsă. Studiu de caz în care am aplicat observaţia participativă Fraţii Sebastian 16 ani.Perfectionarea limbii germane si italiene .Menţinerea şi încurajarea relaţiilor afective cu familia extinsă Obiective pe termen lung .Beneficiarul Pe plan familial: Obiective pe termne scurt . Florin 15 ani şi Emil 13 ani se află în momentul de faţă într-un centru de plasament din Judeţul Bacău. respectiv bunica paternă. Ei se află în acest centru din anul 2004 în urma unei 34 . Tânărul a reusit să-şi găsească un loc de muncă la o benzinărie şi o chirie cu ajutorul asociaţiei. Pastrează mereu legătura cu el şi uneori îl ajută cu produse alimentare şi haine primite de la sponsorii din Germania.Creşterea increderii in sine . S Pe plan educativ: Obiective pe termen scurt Dezvoltarea abilităţilor de interelaţionare şi comunicare în grup .Cordonator de proiect .P.Creşterea gradului de interes al familiei în ceea ce priveşte situaţia copilului Obiective pe termen mediu .Îmbunătăţirea cunoştintelor generale Obiective pe termen lung . I.În caz contrar copilul va urma cursurile unui liceu din Bacău iar dacă rezultatele şcolare sunt la fel de performante ca şi până acum va urma cursurile unei facultăţi dorinţă deja exprimată de copil.Familie .Coordonator proiect .Voluntari Modalitatea de ieşire pe care asociaţia insistă este reintegrarea fetiţei S L în familia lărgită.Conştientizarea situaţiei în care se află Obiective pe termen mediu .Voluntari .Informarea familiei cu privire la situaţia şcolară şi socială a copilului .Beneficiar .

În lunile mai si octombrie –luni în care e cinstită în mod deosebit Fecioara Maria în Biserica romano catolică-orarul e realizat în aşa fel încât copiii să poată merge la biserică pentru a participa la rugaciunile specifice liturgiei catolice inchinate Sfintei Maria. lucru neadevărat. De acolo ei au fost transferaţi într-un centru de plasament al unei Asociaţiei Arca Postel condusă de nişte călugăriţe romano-catolice care îşi au sediul în Germania. Hotărârea copiilor de a trece la religia romano catolică e clar că a fost influenţatţ de modu de viaţă care le-a fost impus de personalu care lucrează în acel centru format din călugariţe romano catolice şi laici de aceiaşi religie. Supuşi mereu influenţei catolice aceşti copii după 2 ani de şedere în acest centru de plasament au trecut la religia romano-catolică. el aflându-se în aceiaşi situaţie. Copiii nu au mereu starea de spirit de a face aceste rugăciuni catolice. De menţionat că dacă un copil refuză să facă rugăciunile el este somat că nu va primi hrană sau alte lucruri necesare. acesta fiind şi criteriu de selectare al angajaţilor. Odată cu venirea lor în centru de plasament al acestei asociaţii ei au fost treptat supuşi influenţei catolice. acest gest neexistând la rostirea acestei rugăciuni în Biserica romano-catolică. copiii îşi duc mâna instinctiv să facă semnul Sfintei Cruci. Că aceşti copii au fost ortodocşi se poate vedea clar prin faptul că în momentul rostirii rugăciunii Slavă Tatălui (rugăciune comună ambelor culte ortodoxă şi catolică). Deasemeni ei fac zilnic rugăciunea de dimineaţă şi de seară. Cântecele religioase pe care copiii au fost învăţaţi să le cânte în timpul programului spiritual sunt toate din repertoriul latin al bisericii catolice. Ei s-au născut într-o comună din judeţul Bacău dintr-o familie de ţigani. iar voluntaru a sesizat aceasta. Acelaşi lucru se întâmplă deasemenea în posturile dinaintea Crăciunului şi Paştelui catolic. Când copiii nu vor să o facă deoarece nu simt acest lucru li se spune că aceasta o ajută mult pe mama lor decedată. 35 . deorece participarea la programul spiritual face parte din programul său. Orarul zilnic este făcut în aşa fel încât ei să poată participa la practicile religioase specifice bisericii catolice din localitate. În orarul lor este obligatoriu participarea la 2 slujbe bisericeşti în timpul săptamânii în localitatea unde se află centru de plasament plus la liturghia duminicală. acest lucru neavând nimic în comun cu morţii. În codul deontologic al angajaţilor asociaţiei este prevăzut o conduită morală ireproşabilă. Personalu angajat trebuie să ţină seamă cu stricteţe de programul spiritual al copiilor. Mama lor a decedat în urmă cu 5 ani datorită unui cancer. a decis internarea lor înt-un centru de plasament din oraşul Bacău. iar tatăl lor neavând un loc de muncă nu avea condiţii să-i crească. Serviciul de asistenţă socială din comună în urma anchetei sociale făcute la domiciliul copiilor. Deşi copiii sunt ortodocşi ei fac toate aceste rugăciuni de rit romano-catolic. Mărturisirea păcatelor este personală şi deci prin urmare îi sunt iertate pacatele celui care face mărturisirea lor. rugăciune dinaintea meselor şi de după masă. se poate vedea prin faptul că atunci când un angajat reduce programu de rugăciune copiii se bucura foarte mult. Că în alegerea acestui program încărcat de rugăciuni si practici de pietate catolice nu s-a ţinut seama “de interesul superior al copilului” cum spune legea 272/204. Copiii au fost botezati în Biserica Ortodoxă Sfântul Gheorghe din comuna natală. Un alt lucru care trebuie spus este faptul că ei sunt „şantajaţi” să meargă la spovadă pentru mărturisirea păcatelor. acest lucru fiind adus la cunoştinţă în momentul angajării.hotărâri judecătoreşti. Voluntarul care este din Germania şi care este de religie protestantă deasemenea trebuie să facă împreună cu copiii tot rugăciuni catolice.

Participând de dimineaţă până seara la activităţile zilnice ale copiilor. la practicarea propriei sale religii. În cazul de faţă legea care a fost încălcată este Legea 272/2004 art. fiind domeniul meu de specialitate.25 dar şi art. religioase. Citez din lege Art. la declararea apartenenţei sale entice.4: ”Atunci când copilul beneficiază de protecţie specială persoanele în îngrijirea cărora se află le sunt interzise orice acţiuni menite să influenţeze convingerile religioase ale copilului.” Având o bună colaborare cu asistentul social al asociaţiei am avut acces la dosarele copiilor putând astfel face un studiu real. dar el este o persoană iresponsabilă care nu se interesează de situaţia copiilor. 27 având în vedere ca sunt ţigani. am putut să fac o observatie atentă a comportamentului copiilor şi a modului cum sunt educaţi de personal. religioase sau lingvistice are dreptul la viaţa culturală proprie. iar în acest sens este relevant faptul că nu i-a vizitat niciodată în această perioada de timp de când copiii se află în acest centru de plasament.Tatăl copiilor şi-a dat acordul ca fii lui să treacă la religia romano-catolică. a fost mai uşor pentru mine să fac această observaţie.25 alin. Acesta din urmă ca specialist şi cunoscător al legii fiind romano catolic nu a luat nici o masură ca acestor copii să nu li se impună un program spiritual de orientare catolică având în vedere ca fraţii Şerban sunt de religie ortodoxă. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi Scurt istoric 36 . entice.” Iar mai departe art.27 alin. În cadru asociaţiei lucrează şi personal specializat cum ar fi educatori şi asistent social. precum şi dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alţi membri ai comunităţii din care face parte.1:”Copilul aparţinând unei minorităţi naţionale. În final fiind absolventu al Facultăţii de teologie.

oferind servicii pentru toate categoriile de persoane aflate în dificultate. copii sau adulţi. Direcţia de Asistenţă Socială s-a reorganizat ca Direcţie Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. precum şi momentul ianuarie 1998. Un moment important în activitatea DGPDC a fost trecere în subordinea sa. instituţie care a preluat întreaga activitate de protecţie socială a copilului . Maria . instituţie care a preluat întreaga activitate de protecţie socială la nivelul judeţului Iaşi. Prin hotărârea Consiliului Judeţean Iaşi nr.1997 a fost înfiinţată Direcţia Generală de Protecţie a Drepturilor Copilului ca Serviciu Public Specializat pentru Protecţia Copilului la nivelul judeţului Iaşi. care ocroteau. (peste 2500 copii cu nevoi speciale). Aceste măsuri au fost luate în conformitate cu două acte normative extrem de importante pentru alinierea activităţii de protecţie a copilului la legislaţia internaţională . la data preluării un număr de 2176 copii . 26/1997 respectiv Legea108/1998.12. în acest mod protecţia tuturor copiilor aflaţi în dificultate fiind coordonată de aceeaşi autoritate. 4 unităţi destinate îngrijirii copiilor distrofici şi cu boli cronice. în iulie 1998. copiii din Cămin Spital Hârlău şi Secţia Poieni a Spitalului Sf. Unitati preluate de DGPDC Iaşi în perioada 1998-2000 Număr copii Număr personal Unităţi preluate în 1998/1999 2309 1680 Unităţi preluate la 01.07. A urmat o perioadă deosebit de complexă în care s-a trecut la transformarea leagănelor şi Caselor de copii în Centre de Plasament.2003 a fost înfiinţată Direcţia de Asistenţă Socială prin unirea celor două servicii specializate existente respectiv Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului Iaşi.U. numărul de copii ocrotiţi prin măsuri de tip rezidenţial a crescut. a celor 13 Case de Copii de pe raza judeţului Iaşi aflate până în acel moment în subordinea Ministerului Învăţământului. în abordarea problematicii copilului în dificultate şi în mentalitatea celor implicaţi direct sau indirect în întegrarea /reintegrarea copilului în societate. Aceasta transformare nu a însemnat numai schimbarea denumirii.G.193/21. Noile principii au determinat schimbări de structură.2004 Activitatea specialiştilor din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socialp şi Protecţia Copilului s-a desfăşurat pe baza strategiilor adoptate de Consiliul Judeţean Iaşi .08. de schema de personal. Tabel. strategii care 37 . În urma acestor preluări. de funcţionare. ci ăn primul rând o schimbare a principiilor care stau la baza funcţionării instituţiei. Atunci a fost preluat de la Ministerul Sănătăţii Leaganul de copii Iaşi. În august 2000. reorganizare internă sau o nouă schemă de personal. care ocroteau un număr de 354 copii .Activitatea de protecţie socială a copilului şi familiei în judeţul Iaşi s-a cristalizat la nivel instituţional începand cu anul 1995 având ca nucleu Centrul de Sprijin Familial şi Ocrotire a Copilului ca serviciu social descentralizat al Consiliului Judetean Iaşi. de la Direcţia de Sănătate Publică. Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului Iaşi a preluat de la Inspectoratul Şcolar Judeţean 8 unităţi de învăţământ special.55/ 24.12. ajungând la 4566 la sfârşitul anului 2000 . antrenând ţn mod obligatoriu schimbări în activitatea personalului. cu cele 4 secţii ale sale.O.2000 2491 676 Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Iaşi 208/18.

precum şi diversificarea servicilor de asitenţă socială oferite acestor categorii sociale. PRESTAŢII SOCIALE Tipul prestaţiei: Protecţia specială a persoanelor cu handicap (copii şi adulţi) în condiţiile O. persoane afectate de sărăcie etc. -indemnizaţie lunară de 1400000 pentru adulţii cu handicap fără alte venituri. 1psiholog. S-a avut în vedere în principal promovarea protecţiei copilului prin alternative de tip familial.G. 2 asistenţi medicali fizioterapie . Preşedinte ( medic). în condiţiile legii -alocaţie lunară de hrană pentru copiii bolnavi de HIV/SIDA . Compartiment terapie ocupatională : 1 instructor ergoterapie. 2 consilieri educaţionali.U. persoane de vârsta a treia. De asementea. evaluarea copiilor din instituţiile de tip rezidenţial în vederea dezinstituţionalizării. Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Hârlău : Compartiment pentru ingrijirea sănătăţii . 1 consilier juridic Centrul social pentru ocrotirea femeilor victime ale violenţei domestice : 3 asistenţi sociali. 102/1999 modificată şi aprobată prin Legea 519/2002 aprobată ulterior prin Legea 343/2004 : a) Drepturi bănesti : . 14/2003 3. strategia DGASPC. 1 secretară.alocaţie pentru copii în cuantum majorat de 100% . 46 asistenţi medicali. alte categorii de persoane adulte aflate în dificultate – femei abuzate. răspunzând nevoilor şi cerinţelor comunităţii locale.2 maseuri. 2 psihologi. 8 instructori practică.1 membru ONG. 8 asistenţi sociali . sexual (traficul de persoane). fizic. 6 medici. Echipa de profesionisti : 1. Compartiment psihosocial : 4 psihologi. respectiv 30% pentru handicap accentuat . înfiinţarea de noi servicii în vederea prevenirii abandonului şi reducerii instituţionalizării.1 kinetoterapeut. 7 asistenţi sociali 2.au vizat implementarea reformei în domeniul asistenţei sociale. victime ale violenţei în familie. respectiv persoane adulte cu handicap. 38 . prevede ca obiective prioritare reorganizarea sistemului de protecţie pentru celelalte categorii de beneficiari. persoane dependente. 1 medic. 1 asistent farmacie. persoane abuzate emoţional. indemnizaţie pentru salariaţi/pensionari în cuantum de 50% pentru handicap grav . iar membrii sunt numiti în conformitate cu prevederile O. 1 asistent igienă 134 infirmieri . 3 psihologi Serviciul pentru Persoane cu handicap B. Serviciul de Asistentaţă Socială Persoane Adulte : 2 psihologi. Comisia de Expertiză Medicală : 10 medici. b) Drepturi cu caracter social/facilităţi acordate : .scutire de la plata abonamentului telefonic cu 100 impulsuri incluse pentru persoanele cu handicap şi cu 400 impulsuri incluse pentru nevăzători .G. Centrul de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de persoane : 2 asistenţi sociali. Compartiment reabilitare : 1 fizioterapeut. 1 farmacist. Preşedintele Comisiei. psihologul şi secretara sunt angajaţii DGASPC Iaşi.

etc) care în cazuri excepţionale propune plasamentul în regim de urgenţă a victimei. iar în cazuri excepţionale separarea victimei de mediul generator al maltratării prin plasamentul în regim de urgenţă a copilului. consultanţă juridică. • Micşorarea nivelului conflictual în familie. . Iaşi.str. odată cu funcţionarea liniei de urgenţă 983) îşi propune sa asigure ajutorul (sprijinul) adecvat copilului abuzat şi/ sau neglijat prin reţeaua profesională a instituţiei. Localizarea : Consiliul Judeţean Iaşi . • OBIECTIVE ŞI SERVICII OFERITE Obiectivele biroului sunt : • Asigurarea de servicii de asistenţă socialp prin găsirea de strategii pe termen scurt. de 47 asistenţi sociali.. prin intermediul Biroului Intervenţie Situaţii de Abuz şi Neglijenţă (înfiinţat la data de 7. • Îmbunătăţirea relaţiei victima –agresor. nr. Servicii oferite : • Intervenţia directp în teren. • Consiliere psihologică şi terapia copilului – agresorului. Linia telefonica–983-funcţionează în regim non-stop. 57 A .economic şi cultural al familiei • Consiliere. 40 psihologi şi 5 şoferi) • POPULATIA ŢINTĂ Copilul cu vârsta cuprinsă între 0 – 18 ani victima a abuzului. prin care se evaluează durata. cât şi printr-o reţea interinstituţională. mediu şi lung privind prevenirea abuzului/neglijaăii asupra copilului • Schimbarea mediul generator al maltratării prin intervenţia directp a specialistului (consiliere. neglijării.03. Vasile Lupu. iar prin intermediul acesteia se preiau toate sesizările privind cazurile de copii abuzaţi (este deservită de un nr.scutire de la plata abonamentului energie electrica nevăzători cu handicap grav . gravitatea actului de abuz. realizată fie în cadrul cabinetului psihologic din cadrul DGASPC. dacă s-a impus separarea copilului de mediul familial • Monitorizarea cazului pe o perioadă de 3-6 luni 39 .2001. suport moral.Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului – Asistenţă Socială Persoane Adulte -Serviciul Persoane Adulte cu Handicap . fie în cabinetele special amenajate din cadrul centrelor de plasament. DESCRIEREA GENERALĂ A SERVICIULUI Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. dar şi familia acestuia. . contextul socio.eliberare adeverinţe de scutire pentru gratuitatea la transportul urban care se acordă de către Primării . suport moral.gratuitatea transportului interurban în limita a 12 călătorii dus-întors la alegere pe calea ferată/auto pentru persoanele cu handicap grav şi însoţitorii/asistenţii personali ai acestora ţi în limita a 6 călătorii dus-intors pe calea ferată/auto pentru persoanele cu handicap şi pentru însoţitorii copiilor cu handicap. terapie. • Îmbunătăţirea relaţiilor intrafamiliale.

• supervizeaza modul în care sunt asistate persoanele cu capacitate deplină de exercitiu care îşi continuă studiile şi sunt ocrotiţi în centrele de plasament. • supervizeaza activitatea asistenţilor sociali comunitari în instrumentarea cazurilor copiilor instituţionalizaţi în centrele de plasament ale DGASPC. • supervizeaza modul cum se realizează managementul centrelor de plasament. adopţie) sau la îngrijirea într-o familie substitut (plasament. care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei copilului. • sprijină profesioniştii centrelor de plasament în relaţiile cu autoritatile locale. • consultarea echipei pluridisciplinare a centrului de plasament pentru identificarea nevoilor copilului institutionalizat. • supervizeaza modul cum este asigurat accesul copilului la o măsură permanentă de ocrotire (reintegrare. • sprijinirea materială a familiei. la nivelul judeţului Iaşi. • oferirea de consultanţă specialiştilor din centrele de plasament în probleme de legislaţie în domeniul protecţiei copilului. urmărirea evoluţiei copilului în familia naturală / de ocrotire şi întocmirea rapoartelor trimestriale. • evaluarea psiho-socială a copiilor aflaţi în centrele rezidenţiale ale DGASPC. • instrumentarea cazurilor de dezinstitutionalizare la nivelul municipiului Iaşi (reintegrare. stabilirea strategiilor de aplicare şi implementare a proiectelor la nivelul centrelor de plasament. • sprijină personalul centrelor de plasament în vederea pregătirii continue şi a specializării pentru creşterea calităţii muncii.Asistenţa juridică asigurată de către juriştii din cadrul DGASPC prin reprezentarea copilului în faţa instanţei judecătoreşti.. plasament în familia largită) prin: întocmirea dosarelor. • supervizează modul în care se organizează activitatea educativă în centrele de plasament. în măsura posibilităţilor DGASPC. conform legii. • asigurarea contactului asistenţilor sociali din centrele de plasament cu persoane cheie din domeniu. încredinţare. dacă sunt respectate planificările şi există documentaţia necesară desfăşurării corespunzătoare a activităţii educative. cu alte instituţii de stat sau private. • supervizeaza modul în care sunt aplicate şi respectate hotararile Comisiei pentru Protecţia Copilului cu privire la copiii instituţionalizaţi în centrele de plasament ale DGASPC. pentru elaborarea proiectelor. susţinerea cazului în faţa Comisiei pentru Protecţia Copilului. prin reactualizarea anchetelor sociale şi completarea fişelor de evaluare psihologică. asistenţă maternală). cu reţeaua de asistenţă socială comunitară. dacă se impune decăderea din drepturile părinteşti sau urmărirea penală a abuzatorului. pentru promovarea unei relaţii de colaborare între instituţiile de stat sau private. SERVICIUL PENTRU PROBLEME DE TIP REZIDENTIAL ALE COPILULUI are urmatoarele atribuţii: • supervizeaza modul în care este asigurată securitatea şi integritatea sa fizică şi morală în instituţiile de tip rezidenţial ale DGASPC. postreintegrare/plasament. • supervizeaza respectarea drepturilor copilului şi respectarea standardelor de îngrijire. precum şi cu alte direcţii de protecţie a copilului sau alte instituţii din ţară. metode şi tehnici de lucru în asistenţă socială. în interesul superior al copilului. 40 .

fapt care influentează exercitarea responsabilităţilor lor parentale: divorţaţi. • au nevoie de perfecţionarea practicilor parentale. bolnavi cronic. • cu nevoi speciale. morale şi sociale. părinţi adoptivi. mentale. • simt nevoia unei informări periodice. • cu deficienţe de comunicare şi relaţionare. • cu risc crescut de abandon şcolar. gradiniţele/creşele din comunitatea locală. Serviciul Consiliere şi Sprijin Părinţi este un serviciu în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi înfiinţat ca urmare a implementării unui proiect PHARE. . pprinţi singuri. abandon şcolar) . • cu tulburări de comportament. • cu părinţi alcoolici. Serviciul Consiliere şi Sprijin Părinţi acordă părinţilor naturali/substituţi consiliere socială şi psihologică şi suport material necesar pentru a-i asigura copilului un nivel de viaţă corespunzator dezvoltării sale fizice. • părinţii aflaţi în situaţii normale dar care: • temporar au nevoie de sprijin.informare cu privire la alternativele la instituţionalizarea copilului: asistenţă maternală. centrele de zi din judeţ. Caietul Educatorului Specializat. tulburări de comportament. în octombrie 2001. Proiectul Personalizat şi alte instrumente de lucru. orientare profesională. • părinţii copiilor cu cerinţe educaţionale speciale • părinţii copiilor cu dificultăţi de adaptare şcolară (de învăţare. părinţi vitregi. • aflaţi într-o formă de protecţie şi care au dreptul la pensie de urmaş Tipuri de servicii oferite: • Consiliere socială: • informare. 41 . asistenţi maternali. • părinţii aflaţi în situaţii critice. sexual). . psihic. • introducerea în centrele de plasament nou înfiinţate a instrumentelor de lucru specifice îngrijirii rezidenţiale: caiet de evidenţă a vizitelor. • părinţii cu dificultăţi în relaţia de cuplu • copiii: • abuzaţi (fizic. • Evaluarea situaţiei socio-familiale prin vizite la domiciliu (echipe formate din asistent social şi psiholog/psihopedagog). adopţia. Beneficiarii acestui tip de serviciu sunt: • părinţii: • părinţii cu situaţie socio-economică defavorizată. eşec şcolar.informare asupra cadrului legislativ actual. promovând dreptul acestuia la păstrarea relaţiilor familiale. şomeri.• identificarea posibilităţilor de reintegrare sau a altor alternative de tip familial pentru copiii institutionalizaţi.părinţii cu un comportament violent.

• Consiliere psihologică individuală (părinţi şi/ copii) • Consiliere de grup cu părinţii : • grupuri de suport pe teme de educaţie parentală (sustinerea şi dezvoltarea abilităţilor parentale. C. A. C. specialiştii de la aceste cabinete oferă sprijin în derularea orelor de dirigenţie şi a şedinţelor cu părinţii. La solicitarea cadrelor didactice. M. 39). B. E. disciplina în familie) şi informare socială. CJP). – 18 ani. a ajuns în atenţia Serviciului de Reintergrare Familială prin referatul de transfer nr. – 9 ani. – 24 ani.în cazuri de conflicte intrafamiliale (violenţa domestică.2008 prin care se solicită evaluarea posibilităţilor de reintegrare familială a minorei la părinţii B. Iaşi Starea de sănătate: bună Domiciliul: sat/comuna M.• Informare. din anul 1982.05. a abandonat şcoala. D. Călinescu " (sc.13) şi "G. B. Doamna I. întreţine o relaţie de concubinaj. Date despre beneficiar: Copil: Nume şi prenume: B. este căsătorită şi are patru copii. – decedat în 2008 în accident de muncă. 2. B. • Grupuri de suport pentru copii • Evaluare psihologică( părinţi şi copii). locuieşte împreună cu părinţii. îndrumare. copii abuzaţi. ISJ. 6. referire către instituţiile de sprijin din comunitate (Primării. D. • Terapie de familie . şi I. neglijenţă). B. ONG-uri. – 16 ani. – 13 ani. • Sprijin material temporar acordat familiilor defavorizate • Sprijin educaţional în efectuarea temelor de către copiii cu risc crescut de eşec şcolar STUDIU DE CAZ . G.a Naţionalitate: Română Religie: ortodoxă Măsura de protecţie: plasament familial 2. AJOFM . locuieşte împreună cu părinţii. îmbunăţirea comunicării în familie. – minora în cauză. Se preiau din aceste şcoli cazuri de copii cu absenteism/eşec şcolar repetat. • Consiliere şcolară în şcolile "Alexandru cel Bun "(sc. B.1997. 42 . abuz de autoritate în familie.10. 4. L. I. relaţie din care au rezultat şapte copii: 1. pregătirea pentru rolul de părinte. locuiesc împreună cu părinţii. conflicte/supraîncărcari de rol. munceşte şi locuieşte la o familie din comuna . 7. elev în clasa I deoarece a rămas repetent. tulburări de comportament. copii delincvenţi. 5. L. judeţul Iaşi Statut socio – educaţional: elevă în clasa a V . C. M. B. Prezentarea cazului Cazul minorei B. întreţine o relaţie de concubinaj cu domnul B. 3. **/31. Data şi locul naşterii: 22.Reintegrare 1. D.

D.07. Starea de igienă este precară. Familia nu are teren agricol în proprietate.sprijinul primit din partea familiei. În 2008. dar nu se pot prezenta în vederea evaluării psihologice deoarece nu au bani de transport. 4. . pentru minora B.În anul 2005. familia H.menţinerea legăturii cu familia de origine. Puncte slabe .insuficienţa veniturilor.2007 200 lei Alocaţie de stat D. D.F. D. . a solicitat revocarea măsurii de plasament familial pentru minora B. Minora şi-a exprimat dorinţa de a locui împreună cu părinţii săi. s-a instituit măsura de plasament familial la familia H.relaţia cu mama (vizitele periodice). ca urmare a faptului că părinţii nu aveau condiţii oprime de creştere şi îngrijire a unui copil şi doreau pentru fiica lor o situaţie mai bună. Veniturile familiei provin din ajutorul social şi alocaţiile copiilor.lipsa tatălui biologic. .S Iaşi Primaria Iaşi Lunar Autoritatea locală responsabilă Data de începere Perioada de acordare SERVICII PENTRU COPIL Tipul Institutia responsabila Obiective generale 43 Data de începere Perioada de desfăşurare Responsabilul de .2008 o echipă din cadrul Serviciului de Reintegrare Familială s-a deplasat în sat/comuna M în vederea evaluării situaţiei socio-familiale.faptul că mama are un loc de munca. 3. Plan de protecţie Motivul întocmirii planului de servicii: reintegrare în familia naturală Prestaţii Tipul Alocaţie plasament Cuantumul de 90 lei 17.11. . Analiza câmpului de forţe: Puncte tari .S. În data de 06. formată din două camere mobilate modest.prezenţa locuinţei.relaţia tinerei cu părinţii şi fraţii. Părinţii locuiesc întro casă proprietate personală. . Părinţii doresc reintegrarea în familie a minorei. Locuinţa este racordată la reţeaua de curent electric. iar încălzirea se face la sobă. .

caz/persoana responsabilă Şef Serviciu Protecţia Copilului Serviciul Asistenţă Maternală Cabinet Medical Individual Serviciul Asistenţă Maternală Monitorizarea măsurii de plasament Monitorizarea şi menţinerea stării de sănătate Dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală şi nonverbală Stabilirea unui program de vizite copil părinţi . SERVICII PENTRU FAMILIE Responsabilul de caz/persoana responsabilă Asistent social Psiholog 17.07.12.07.formarea de abilităţi de autonomie personală Întrevederi mamă copil Pregătirea copilului în vederea realizării întrevederilor cu mama .2007 lunar Medic de familie 17.07.dobândirea deprinderilor de autoservire .2008 .2007 periodic Şef Serviciu Tipul Institutia responsabila Serviciul Asistenţă Maternală Obiective generale Consolidarea relaţiei de ataşament dintre copil şi mamă.2007 lunar Asistent maternal Sănătate Socializare şi petrecerea timpului liber Menţinerea legăturilor cu familia Serviciul Asistenţă Maternală Serviciul Asistenţă Maternală 17. 44 Data de începere Perioada de desfăşurare Protecţia Copilului 17.07.2007 31.2007 lunar Asistent social Dezvoltarea deprinderilor de viaţă 17.2007 lunar Asistent maternal Serviciul Reintegrare Reintegrarea în Familială familie 17.07.07.2007 lunar Asistent Maternal Asistent maternal 17.07.

 reducerea factorilor de risc în ceea ce priveşte abandonul.2008 Şef Serviciu Sănătate Menţinerea legăturii cu medicul de familie 17.  menţinerea legăturii cu familia de origine.  crearea unui spaţiu de creştere adecvat.  menţinerea minorei în familia naturală.12.  motivarea mamei pentru a se ocupa de creşterea şi îngrijirea minorei.07.12.07. 2. Obiective pe termen lung:  crearea unui mediu adecvat dezvoltării fizice şi psihice. 3. 45 .Educaţia formală şi nonformală /informală Serviciul Reintegrare Familială Cabinetul individual Formarea de abilităţi parentale Menţinerea legăturii cu medicul de familie 17.2007 31.2008 Şef Serviciu 17.07. Obiective pe termen mediu:  sprijinirea copilului în dezvoltarea capacităţilor de comunicare.2008 Serviciul Asistenţă Maternală Îmbunătăţirea abilităţilor parentale 17.2007 01. Obiective pe termen scurt:  îmbunătăţirea relaţiei mamă .07.copil.07.2007 lunar Medic de familie Sănătate Altele SERVICII PENTRU PERSOANA FAŢĂ DE CARE COPILUL A DEZVOLTAT LEGĂTURI DE ATAŞAMENT Tipul Institutia responsabila Obiective generale Cunoaşterea legislaţiei în vigoare Data de începere Perioada de desfăşurare Responsabilul de caz/persoana responsabilă Asistent social Psiholog Protecţia Copilului Educaţia formală şi nonformală /informală Serviciul Asistenţă Maternală 17. Obiectivele intervenţiei: 1.2007 lunar Medic de familie Asistent maternal 5.12.2007 31.

• Minora B.  consiliere în vederea acordării importanţei familiei şi problemelor morale.  participarea mamei la şedinţe de consiliere individuală în vederea creşterii stimei de sine şi a încrederii în propriile forţe. 3 luni 3 luni 6. R.O.Reintegrare 1. Iaşi 46 .. doreşte să locuiască împreună cu părinţii săi.F. 3. D. Date despre beneficiar: Nume şi prenume: G. Obiective Crt. îmbunătăţirea relaţiei cu familia.solicitarea unui loc de muncă la A. părinţii au menţinut legătura cu fiica lor. .identificarea locurilor de mama muncă din ziare locale. Plan de acţiune Activităţi Nr. pentru minora B. STUDIU DE CAZ . Data şi locul naşterii : 17. 7. D.2006.participarea la întâlniri mama – copil. .conştientizarea rolului de mamă.  participarea mamei la cursuri de educaţie parentală.J.cursuri de educaţie parentală. Obţinerea unui loc muncă adecvat.02.consiliere în vederea mama conştientizării calităţii de părinte. monitorizate cu copilul aflat în asistenţă maternală. Dezvoltarea parentale. abilităţilor . • Familia dispune de condiţii materiale necesare reintegrării.  reintegrarea minorei în familia naturală. 1. Consolidarea relaţiei mamă . şi reintegrarea acesteia în familie. Propuneri: • Revocarea măsurii de plasament familial la familia H. Concluzii: • Pe perioada măsurii de plasament familial. .M. Persoane implicate de . Data îndeplinirii 3 luni 2.  consilierea mamei în vederea îmbunătăţirii abilităţilor parentale. în vârstă de 11 ani.

televizor.S.. A.faptul că mama are un loc de munca. plasamentul la un asistent maternal profesionist. Casa este racordată la reţeaua de curent electric şi gaz. Ambii părinţi doreau să-şi continue studiile. E.10. Din cauza lipsei de resurse financiare şi a faptului că nici unul dintre părinţi nu aveau finalizate studiilie au solicitat pentru minorul G. în situaţii problematice o uşoară rigiditate şi iritabilitate.insuficienţa veniturilor.sprijinul primit din partea familiei. R. domnul G. conform Contractului Individual de muncă nr. manifestând. Domnişoara L. În data de 06.. aragaz.P.. totodată. a fost născut în urma relaţiei nelegalizate dintre L. În urma evaluării psihologice s-a constatat că domnişoara L. În prezent domnişoara L. calculator.10. ***/09.relaţia cu mama (vizitele periodice).C.A. Analiza câmpului de forţe: Puncte tari .relaţia tinerei cu părinţii şi fraţii. Tatăl minorului.2008 prin care domnişoara L. Bunicii materni au dat declaraţii conform cărora sunt de acord ca fiica lor L. R.G. E. familia are combină frigorifică. Deasemenea bunicii materni au declarat că îi vor acorda fiicei lor sprijin în creşterea şi educarea minorului G. a ajuns în atenţia Serviciului de Reintergrare Familială prin cererea nr. cu încredere în forţele proprii. are abilităţi parentale optim dezvoltate şi a primit aviz favorabil pentru reintegrarea în familie a fiului său. . A.2008 prin care îşi exprimă acordul cu privire la reintegrarea la mamă a fiului său G. R. ***/03. solicită reintegrarea acestuia în familie. Locuinţa este proprietatea personală a domnului L.***. bunicul matern al minorului. este mobilată corespunzător. perseverentă. . A. A. . Din punct de vedere psihologic domnişoara L. . motivaţie intrinsecă şi voinţă puternică. R. A. A. vizitându-l periodic. Puncte slabe . cu capacitate bună de concentrare a atenţiei. care se adaptează uşor la situaţii noi. mama minorului. Prezentarea cazului Cazul minorului G. R. a menţinut legătura cu minorul. responsabilă. La acea dată tatăl era elev în clasa a XII-a. A. prezintă spirit de iniţiativă şi de observaţie. este angajată cu forme legale ca operator relaţii cu publicul. având o imagine pozitivă şi reală asupra propriei persoane.Starea de sănătate: aparent bună Domiciliul: Iaşi Măsura de protecţie: plasament în regim de asistenţă maternală 2.lipsa tatălui biologic. R. Iaşi cu nr. 47 . Minorul G.10. să locuiască la ei împreună cu fiul ei.2008. Pe toată durata plasamentului în regim de asistenţă maternală domnişoara L. Casa are un aspect îngrijit. A. optimistă. iar mama studentă. interiorizare şi emotivitate. şi G. unde s-au constatat următoarele: familia locuieşte într-o casă alcătuită din două camere şi o bucătărie. a fost efectuată o deplasare la domiciliul familiei L. teamă de afirmare.menţinerea legăturii cu familia de origine. . a dat o declaraţie înregistrată la D. este o persoană cu abilităţi sociale foarte bine dezvoltate..

S.2007 lunar Asistent maternal Tipul Institutia responsabila Obiective generale Data de începere Perioada de desfăşurare Protecţia Copilului Serviciul Asistenţă Maternală Cabinet Medical Individual Serviciul Asistenţă Maternală Monitorizarea măsurii de plasament Monitorizarea şi menţinerea stării de sănătate Dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală şi nonverbală Stabilirea unui program de vizite copil părinţi .07.F.2007 lunar Asistent social 17.2007 lunar Sănătate Socializare şi petrecerea timpului liber Menţinerea legăturilor cu familia Dezvoltarea deprinderilor de viaţă Serviciul Asistenţă Maternală Serviciul Asistenţă Maternală 17.2007 lunar Medic de familie 17.D. Plan de protecţie Motivul întocmirii planului de servicii: reintegrare în familia naturală Prestaţii Tipul Alocaţie plasament Cuantumul de 90 lei 17.07.07.07.07.formarea de abilităţi de autonomie 48 17. 3.prezenţa locuinţei.dobândirea deprinderilor de autoservire .2007 200 lei Alocaţie de stat D.2007 lunar Asistent maternal .S Iaşi Primaria Iaşi Lunar Autoritatea locală responsabilă Data de începere Perioada de acordare SERVICII PENTRU COPIL Responsabilul de caz/persoana responsabilă Şef Serviciu Asistent Maternal Asistent maternal 17..07.

2008 Şef Serviciu 17.2007 01.2007 31.2008 Şef Serviciu 49 . SERVICII PENTRU FAMILIE Responsabilul de caz/persoana responsabilă Asistent social Psiholog periodic Şef Serviciu Tipul Institutia responsabila Serviciul Asistenţă Maternală Obiective generale Consolidarea relaţiei de ataşament dintre copil şi mamă.2007 lunar Medic de familie Sănătate Altele SERVICII PENTRU PERSOANA FAŢĂ DE CARE COPILUL A DEZVOLTAT LEGĂTURI DE ATAŞAMENT Tipul Institutia responsabila Obiective generale Cunoaşterea legislaţiei în vigoare Data de începere Perioada de desfăşurare Responsabilul de caz/persoana responsabilă Asistent social Psiholog Protecţia Copilului Educaţia formală şi nonformală /informală Serviciul Asistenţă Maternală 17.07.12. Formarea de abilităţi parentale Menţinerea legăturii cu medicul de familie Data de începere Perioada de desfăşurare Protecţia Copilului Educaţia formală şi nonformală /informală 17.12.12.07.2007 Pregătirea copilului în vederea realizării întrevederilor cu mama .07.2008 Serviciul Asistenţă Maternală Îmbunătăţirea abilităţilor parentale 17.07.Serviciul Reintegrare Reintegrarea în Familială familie personală Întrevederi mamă copil 17.2007 31.07.2008 Serviciul Reintegrare Familială Cabinetul individual 17.07.12.2007 31.

Sănătate Menţinerea legăturii cu medicul de familie 17.  reducerea factorilor de risc în ceea ce priveşte abandonul. Obiective pe termen scurt:  îmbunătăţirea relaţiei mamă . Obiective Crt.J.07.  menţinerea minorei în familia naturală. Data îndeplinirii 3 luni 2.  participarea mamei la cursuri de educaţie parentală. .identificarea locurilor de mama muncă din ziare locale.  crearea unui spaţiu de creştere adecvat.F.  reintegrarea minorei în familia naturală.O.  consilierea mamei în vederea îmbunătăţirii abilităţilor parentale.  îmbunătăţirea relaţiei cu familia.  menţinerea legăturii cu familia de origine. abilităţilor .consiliere în vederea mama conştientizării calităţii de părinte.M.conştientizarea rolului de mamă. Plan de acţiune Activităţi Nr. Dezvoltarea parentale.copil.  participarea mamei la şedinţe de consiliere individuală în vederea creşterii stimei de sine şi a încrederii în propriile forţe. 3. Obţinerea unui loc muncă adecvat. Obiective pe termen mediu:  sprijinirea copilului în dezvoltarea capacităţilor de comunicare. 1.2007 lunar Medic de familie Asistent maternal 4. . . Obiectivele intervenţiei: 1.solicitarea unui loc de muncă la A. 2. Obiective pe termen lung:  crearea unui mediu adecvat dezvoltării fizice şi psihice.  motivarea mamei pentru a se ocupa de creşterea şi îngrijirea minorei. Persoane implicate de .  consiliere în vederea acordării importanţei familiei şi problemelor morale.cursuri de educaţie 50 3 luni .

07. STUDIU DE CAZ .Reintegrare 1. • Propuneri: • Având în vedere faptul că s-au schimbat condiţiile care au dus la instituirea măsurii de protecţie specială. care şi-au manifestat disponibilitatea de a ocroti şi creşte pe minorul G. ***/16.1999. Bunicii materni constituie persoane resursă. Data şi locul naşterii: 28. şi reintegrarea acestuia în familie. R.participarea la întâlniri mama – copil. monitorizate cu copilul aflat în asistenţă maternală. Iaşi Situaţia şcolară: grădiniţă Măsura de protecţie: plasament în regim de asistenţă maternală Domiciliul: judeţ Iaşi 2. a ajuns în atenţia Serviciului de Reintegrare Familială prin Cererea nr.. Prenume: A. mama a menţinut legătura cu fiul său.04. R.3. 3 luni Concluzii: • • Pe perioada măsurii de protecţie în regim de asistenţă maternală. L. şi P. împreună cu mama acestuia. Prenume: R. Data şi locul naşterii: 20. Doamna a declarat că domiciliază efectiv în Italia şi solicită ca reintegrarea să fie făcută în această locaţie. Iaşi Situaţia şcolară: elevă în clasa a lI – a Măsura de protecţie: plasament în regim de asistenţă maternală Domiciliul: Iaşi Nume: P. T. Consolidarea relaţiei mamă .01. solicită reintegrarea minorilor în familie.2003. parentală.. Prezentarea cazului Cazul minorilor T. 51 .08 prin care mama acestora. R. Familia dispune de condiţii materiale şi financiare necesare reintegrării. propunem revocarea măsurii de plasament în regim de asistenţă maternală pentru minorul G. Date despre beneficiar: Copiii Nume: T. A.

placată cu faianţă albă. R. A. ne-a informat că au locuit cu chirie într-o cameră de cămin pînă în anul 2005 când. .S.2008 doamna T.G.. L. Menţionăm că. precum şi confirmarea de înregistrare a acestuia. le-a trimis pachete şi i-a vizitat. . fata în vârstă de 9 ani a fost recunoscută de tată. . în prezent. Doamna T.menţinerea legăturii cu familia de origine.G. Iaşi în luna iulie 2008 pentru a aduce documentaţia necesară în scopul reintegrării minorilor în familie (contract de închiriere a locuinţei. .A. şi copii ale certificatelor de naştere ale minorilor).. piatră şi marmură. . responsabilă. are abilităţi parentale optim dezvoltate şi este ataşată de copii. Doamna prezintă randament cantitativ în muncă şi în activităţile gospodăreşti.08. era gelos şi foarte agresiv) şi a veniturilor insuficiente.S. motiv pentru care a solicitat Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi instituirea unei măsuri de protecţie pentru cei doi copii.C. Din punct de vedere psihologic. chiuvetă cu robinet şi cu conexiune la maşina de spălat. domnul P. Analiza câmpului de forţe: Puncte tari .P. minorii T.faptul că mama are un loc de munca.Doamna T.lipsa tatălui biologic. În data de 11.relaţia tinerei cu părinţii şi fraţii. s-a prezentat la sediul D. din cauza relaţiilor tensionate din familie (domnul P. Bucătăria e dotată cu hotă. s-a prezentat la sediul D. instalaţii apă şi canalizare.insuficienţa veniturilor. doamna a hotărât să plece la muncă în Italia. perseverentă. duş. 3. Deşi poartă numele mamei. L. nu s-a interesat de situaţia celor doi minori. Plan de protecţie Motivul întocmirii planului de servicii: reintegrare în familia naturală Prestaţii 52 . contract individual de muncă.sprijinul primit din partea familiei. Iaşi pentru realizarea evaluării psihologice şi pentru a aduce cazierul judiciar. L. relaţie din care au rezultat cei doi copii. Pavimentul este constituit din cărămidă. R. este o persoană cu abilităţi sociale bine dezvoltate. Conform contractului de închiriere. L. spirit de observaţie. În spate se află baia.C. Puncte slabe . se află în plasament în regim de asistenţă maternală deoarece mama copiilor urma a fi evacuată din camera de cămin în care locuia şi nu mai putea asigura condiţiile corespunzătoare pentru creşterea şi îngrijirea copiilor. Imobiliul este prevăzut la intrare cu o uşă din lemn şi cu o mobilă cu patru uşi din sticlă semidublă. grup sanitar.A. a avut o relaţie de concubinaj cu domnul P.relaţia cu mama (vizitele periodice). Doamna T.prezenţa locuinţei. reprezentant al doamnei T. timp de nouă ani. declaraţia raportului de muncă domestică. copie a cărţii de identitate a numitei T. . Doamna T. doamna locuieşte într-un imobil cu o cameră constând în circa 40 mp. 4. R. Doamna avocat. a menţinut legătura telefonic cu copiii.P. optimistă. şi P. L. Pe toată durata plasamentului. chiuvetă. L. R. iar tencuiala nu prezintă fisuri. atestat de conformitate a permisului de şedere pentru cetăţenii Uniunii Europene.

07.2007 200 lei D.07.07.2007 lunar Asistent maternal Tipul Institutia responsabila Obiective generale Data de începere Perioada de desfăşurare Protecţia Copilului Serviciul Asistenţă Maternală Cabinet Medical Individual Serviciul Asistenţă Maternală Monitorizarea măsurii de plasament Monitorizarea şi menţinerea stării de sănătate Dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală şi nonverbală Stabilirea unui program de vizite copil părinţi .formarea de abilităţi de autonomie personală Întrevederi mamă copil Pregătirea 53 17.2007 periodic Şef Serviciu .07.dobândirea deprinderilor de autoservire .D.07.2007 lunar Medic de familie 17.07.Tipul Alocaţie plasament Cuantumul de 90 lei Autoritatea locală responsabilă Data de începere Perioada de acordare Lunar 17.S.2007 lunar Asistent maternal Reintegrarea în familie Serviciul Reintegrare Familială 17.07.S Iaşi Primaria Iaşi Alocaţie de stat SERVICII PENTRU COPIL Responsabilul de caz/persoana responsabilă Şef Serviciu Asistent Maternal Asistent maternal 17.F.2007 lunar Sănătate Socializare şi petrecerea timpului liber Menţinerea legăturilor cu familia Serviciul Asistenţă Maternală Serviciul Asistenţă Maternală 17.2007 lunar Asistent social Dezvoltarea deprinderilor de viaţă 17.

2008 Serviciul Reintegrare Familială Cabinetul individual 17.2007 31.07. SERVICII PENTRU FAMILIE Responsabilul de caz/persoana responsabilă Asistent social Psiholog Tipul Institutia responsabila Serviciul Asistenţă Maternală Obiective generale Consolidarea relaţiei de ataşament dintre copil şi mamă.2008 Serviciul Asistenţă Maternală Îmbunătăţirea abilităţilor parentale 17.2007 lunar Medic de familie Asistent .2007 31.2007 01.07.2008 Şef Serviciu 17.2008 Şef Serviciu Sănătate Menţinerea legăturii cu medicul de familie 54 17.07. Formarea de abilităţi parentale Menţinerea legăturii cu medicul de familie Data de începere Perioada de desfăşurare Protecţia Copilului Educaţia formală şi nonformală /informală 17.07.12.copilului în vederea realizării întrevederilor cu mama .12.07.12.2007 31.2007 lunar Medic de familie Sănătate Altele SERVICII PENTRU PERSOANA FAŢĂ DE CARE COPILUL A DEZVOLTAT LEGĂTURI DE ATAŞAMENT Tipul Institutia responsabila Obiective generale Cunoaşterea legislaţiei în vigoare Data de începere Perioada de desfăşurare Responsabilul de caz/persoana responsabilă Asistent social Psiholog Protecţia Copilului Educaţia formală şi nonformală /informală Serviciul Asistenţă Maternală 17.12.07.

F. Consolidarea relaţiei mamă . Obiective Crt.maternal 5. Persoane implicate de . Obţinerea unui loc muncă adecvat. monitorizate cu copilul aflat în asistenţă maternală.  îmbunătăţirea relaţiei cu familia. Data îndeplinirii 3 luni 2. Obiective pe termen scurt:  îmbunătăţirea relaţiei mamă .O. 1. doreşte reintegrarea în familie a celor doi minori şi dispune de resurse financiare necesare traiului zilnic.  motivarea mamei pentru a se ocupa de creşterea şi îngrijirea minorei.solicitarea unui loc de muncă la A.consiliere în vederea mama conştientizării calităţii de părinte.identificarea locurilor de mama muncă din ziare locale. Dezvoltarea parentale. Plan de acţiune Activităţi Nr.  consiliere în vederea acordării importanţei familiei şi problemelor morale.copil.J. 3. . 2.  menţinerea legăturii cu familia de origine. Obiectivele intervenţiei: 1. Obiective pe termen lung:  crearea unui mediu adecvat dezvoltării fizice şi psihice.  crearea unui spaţiu de creştere adecvat. .  reducerea factorilor de risc în ceea ce priveşte abandonul. abilităţilor .  consilierea mamei în vederea îmbunătăţirii abilităţilor parentale. Obiective pe termen mediu:  sprijinirea copilului în dezvoltarea capacităţilor de comunicare. .conştientizarea rolului de mamă.M.  reintegrarea minorei în familia naturală.  participarea mamei la cursuri de educaţie parentală.  menţinerea minorei în familia naturală. L.participarea la întâlniri mama – copil. 3 luni 3 luni 6. 55 .  participarea mamei la şedinţe de consiliere individuală în vederea creşterii stimei de sine şi a încrederii în propriile forţe. 3. Concluzii: doamna T.cursuri de educaţie parentală.

2008 prin care doamna V. 7. V. – 14 ani.- doamna deţine locuinţă adecvată. A.1991. – 17 ani.10. V. P. şi pe fiica acesteia. 9. a vândut garsoniera în care locuiau. În anul 2007 cei doi soţi au divorţat. Domnul P. căsătorie din care au rezultat trei copii: 8. R. şi P.2008 o echipă din cadrul Serviciului de Reintegrare Familială s-a deplasat la domiciliu în vederea evaluării situaţiei socio-familiale. ***/25. Iaşi Starea de sănătate: bună Domiciliul legal: judeţ Iaşi Statut socio – educaţional: elevă în clasa a XI a Naţionalitate: Română Religie: ortodoxă Măsura de protecţie: plasament în regim de asistenţă maternală 2. dar acesta nu este de acord cu reintegrarea în familie a nepoatei sale V. solicită reintegrarea acesteia în familie.. în prezent se află în plasament în regim de asistenţă maternală. Doamna V. A. Date despre beneficiar: Nume şi prenume: V. s-a căsătorit cu domnul V. După divorţ domnul V. elevă în clasa a XI-a. doamna este ataşată de copii şi este aptă din punct de vedere psihologic să se ocupe de aceştia. consuma alcool şi era violent cu soţia şi copiii. Doamna V.09. în anul 1990. A. Doamna V. împreună cu soţia sa au dat declaraţii pe propria răspundere înregistrate la DGASPC.. Prezentarea cazului Cazul minorei V. În data de 02. Data şi locul naşterii: 08. M. A. motiv pentru care pentru cei trei minori s-a instituit măsura plasamentului în regim de asistenţă maternală. a absolvit Şcoala Profesională. A. deoarece domnul nu avea ocupaţie.reintegrarea familială a minorilor T. Un coleg de serviciu. Locuinţa este proprietatea 56 . Iaşi precum că sunt de acord să o ia în spaţiu pe doamna V. elev în clasa a VIII-a. Propuneri: . M. V. a locuit împreună cu tatăl său în Iasi. în prezent se află în plasament în regim de asistenţă maternală. mama minorei. STUDIU DE CAZ .Reintegrare 1. În prezent doamna V. iar acum urmează cursurile la Liceul Seral. în prezent se află în plasament în regim de asistenţă maternală. A. – 10 ani. A. 10. M. M. M. elev în clasa a III-a. M.11. locuieşte la familia P. a ajuns în atenţia Serviciului de Reintergrare Familială prin cererea nr.

S. Analiza câmpului de forţe: Puncte tari . 4.A. iar încălzirea se face la sobă.2007 200 lei Alocaţie de stat D..lipsa tatălui biologic. Întrucât asistentul maternal profesionist nu doreşte să o mai îngrijească pe minora V.07.faptul că mama are un loc de munca. oscilaţii ale dispoziţiei în situaţii conflictuale. responsabilă. Din punct de vedere psihologic. V. Iaşi prin care precizează că nu mai doreşte menţinerea măsurii de plasament în regim de asistenţă maternală. coleg de serviciu cu doamna V.10. valorizându-se prin muncă. şi este alcătuită din două camere şi o bucătărie. În prezent doamna V.insuficienţa veniturilor..D. hotărâtă.domnului P. rigiditate şi iritabilitate.G.sprijinul primit din partea familiei. vor rămâne în plasament în regim de asistenţă maternală întrucât mama nu are condiţii optime pentru reintegrarea în familie a celot trei minori. . Este orientată spre atingerea scopurilor legate de propriile interese şi manifestă. totodată.. . şi V. .relaţia tinerei cu părinţii şi fraţii. este o persoană puternică. doamna V.menţinerea legăturii cu familia de origine. Puncte slabe .prezenţa locuinţei. P. .F. Ceilalţi doi minori. mama acesteia a solicitat reintegrarea în familie a fiicei sale.P. având un salariu de încadrare în valoare de 625 lei. lucrează ca agent de pază. A.relaţia cu mama (vizitele periodice).S. a dat o declaraţie înregistrată la D. complet mobilate şi utilate.S Iaşi Primaria Iaşi Lunar Autoritatea locală responsabilă Data de începere Perioada de acordare SERVICII PENTRU COPIL Tipul Institutia Obiective 57 Data de Perioada de Responsabilul . .C.2008 minora V. energică. optimistă. M. . A. emotivitate în situaţii frustrante. Casa este racordată la reţeaua de curent electric şi apă curentă. M. A. cu abilităţi sociale bine dezvoltate.. Plan de protecţie Motivul întocmirii planului de servicii: reintegrare în familia naturală Prestaţii Tipul Alocaţie plasament Cuantumul de 90 lei 17. perseverentă. În data de 10. 3. Doamna prezintă o imagine pozitivă asupra sinelui. M. ci doreşte să locuiască împreună cu mama sa.

2007 periodic Şef Serviciu SERVICII PENTRU FAMILIE Responsabilul de caz/persoana responsabilă Asistent social Psiholog Tipul Institutia responsabila Serviciul Asistenţă Maternală Obiective generale Consolidarea relaţiei de ataşament dintre 58 Data de începere Perioada de desfăşurare Protecţia Copilului 17.2007 lunar Sănătate 17.2007 31.12.07.formarea de abilităţi de autonomie personală Întrevederi mamă copil Pregătirea copilului în vederea realizării întrevederilor cu mama .2007 lunar Asistent social Dezvoltarea deprinderilor de viaţă 17.07.responsabila generale începere desfăşurare de caz/persoana responsabilă Şef Serviciu Asistent Maternal Asistent maternal Protecţia Copilului Serviciul Asistenţă Maternală Cabinet Medical Individual Serviciul Asistenţă Maternală Monitorizarea măsurii de plasament Monitorizarea şi menţinerea stării de sănătate Dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală şi nonverbală Stabilirea unui program de vizite copil părinţi .2007 lunar Asistent maternal Serviciul Reintegrare Reintegrarea în Familială familie 17.dobândirea deprinderilor de autoservire .07.07.2008 .07. 17.2007 lunar Medic de familie Socializare şi petrecerea timpului liber Menţinerea legăturilor cu familia 17.2007 lunar Asistent maternal Serviciul Asistenţă Maternală Serviciul Asistenţă Maternală 17.07.07.

2008 Şef Serviciu Sănătate Menţinerea legăturii cu medicul de familie 17. 2. 59 .07. Obiective pe termen mediu:  sprijinirea copilului în dezvoltarea capacităţilor de comunicare.  menţinerea legăturii cu familia de origine.12.2007 lunar Medic de familie Asistent maternal 5. Educaţia formală şi nonformală /informală Serviciul Reintegrare Familială Cabinetul individual Formarea de abilităţi parentale Menţinerea legăturii cu medicul de familie 17.2007 31. Obiective pe termen lung:  crearea unui mediu adecvat dezvoltării fizice şi psihice.  crearea unui spaţiu de creştere adecvat.  reducerea factorilor de risc în ceea ce priveşte abandonul.12.2007 01.07.  motivarea mamei pentru a se ocupa de creşterea şi îngrijirea minorei.07.2008 Serviciul Asistenţă Maternală Îmbunătăţirea abilităţilor parentale 17.2007 lunar Medic de familie Sănătate Altele SERVICII PENTRU PERSOANA FAŢĂ DE CARE COPILUL A DEZVOLTAT LEGĂTURI DE ATAŞAMENT Tipul Institutia responsabila Obiective generale Cunoaşterea legislaţiei în vigoare Data de începere Perioada de desfăşurare Responsabilul de caz/persoana responsabilă Asistent social Psiholog Protecţia Copilului Educaţia formală şi nonformală /informală Serviciul Asistenţă Maternală 17. Obiectivele intervenţiei: 1.07.  menţinerea minorei în familia naturală.2008 Şef Serviciu 17.2007 31.07.copil şi mamă.12.

3. 3 luni 3 luni 6. . Persoane implicate de . .conştientizarea rolului de mamă.O.J.  participarea mamei la cursuri de educaţie parentală. doreşte să locuiască împreună cu mama sa. Propuneri: • Revocarea măsurii de plasament în regim de asistenţă maternală pentru minora V.  consiliere în vederea acordării importanţei familiei şi problemelor morale.  participarea mamei la şedinţe de consiliere individuală în vederea creşterii stimei de sine şi a încrederii în propriile forţe.copil.  reintegrarea minorei în familia naturală. 7.M.  consilierea mamei în vederea îmbunătăţirii abilităţilor parentale. Obiective Crt. în vârstă de 17 ani. abilităţilor . Data îndeplinirii 3 luni 2. A. .  îmbunătăţirea relaţiei cu familia. monitorizate cu copilul aflat în asistenţă maternală. mama a menţinut legătura cu fiica sa.F. Concluzii: • Pe perioada măsurii de plasament în regim de asistenţă maternală. Plan de acţiune Activităţi Nr. Dezvoltarea parentale.consiliere în vederea mama conştientizării calităţii de părinte.solicitarea unui loc de muncă la A. si reintegrarea acesteia în familie.Reintegrare I. Consolidarea relaţiei mamă . Date despre beneficiar: 60 .. • Minora V. 1.participarea la întâlniri mama – copil.cursuri de educaţie parentală.3. Obţinerea unui loc muncă adecvat. STUDIU DE CAZ . A. • Familia dispune de condiţii materiale necesare reintegrării. Obiective pe termen scurt:  îmbunătăţirea relaţiei mamă .identificarea locurilor de mama muncă din ziare locale.

III.. este implicată într-o relaţie de concubinaj cu numitul H.–G. M.-M. dar este mobilată corespunzător. aragaz cu butelie. C. Pe tot parcursul măsurii de protecţie specială mama a menţinut legătura cu minora prin vizite periodice. În data de 25. Cei doi au fost colegi de serviciu.–M. şi alocaţia celor cinci copii. elevă în clasa a VII–a 5. domnul H.2007 II. elev în clasa a V 6.Nume şi prenume: L. Data şi locul naşterii: 22. H. televizor. În locuinţă locuiesc opt persoane: L. A. ***/18.. H. un hol şi o bucătărie. P. provine dintr-o familie reorganizată. L. Venitul familiei provine din salariul domnului H. Prezentarea problemei: Cazul minorei a ajuns în atenţia Serviciului de Reintergrare Familială prin cererea nr. Evaluare iniţială: Scopul evaluării: reintegrarea în familia naturală a minorei care. se află în plasament în regim de asistenţă maternală 61 . născută la data de 26. Cei doi au în întreţinere şase copii.. elevă în clasa a IX 4.–G.–M. Pentru această locuinţă familia plăteşte chirie la stat..-G. Familia acesteia nu a ştiut nimic despre existenţa sarcinii. Casa are un aspect neîngrijit. Din cauza relaţiilor tensionate cu familia. D. născut la data de 04. elevă în clasa a VII 3.1995.06.11. L.. A. au dat declaraţii conform cărora sunt de acord cu reintegrarea în familie a minorei L. Mama sa. A. iar relaţia lor a fost foarte scurtă. H.–M.. Casa este racordată la reţeaua de curent electric.. L.–E..07. ***/17. Bunica maternă a aflat de situaţia fiicei sale cu două săptămâni înainte de naştere. calculator. D. L.1990. a declarat că nu-l cunoaşte aproape deloc. (650 lei). a solicitat pentru fiica sa măsura de protecţie în regim de asistenţă maternală. născută la data de 07. V. nu doreşte să vorbească despre tatăl copilului. Cele două au fost internate în maternitate în aceeaşi perioadă. mama acesteia. concubinul acesteia. A. C. familia are combină frigorifică. I. D.–G. unde s-au constatat următoarele: familia locuieşte într-o casă alcătuită din două camere.–M. I.-G.. ca urmare a decesului tatălui său în anul 1993.06. C. P. imediat după naştere.04. în vârstă de 42 de ani.1992. şi încă cinci copii. C. a fost efectuată o deplasare la domiciliul familiei C.. Aprovizionarea cu apă potabilă se face de la o cişmea din curte. şi tatăl copilului nu s-au mai întâlnit din ianuarie 2007. Acesta nu ştie de existenţa fiicei sale. născut la data de 23. salariul doamnişoarei L. I. A.07. născută la data de 05.–E. A.. D.06. a fost născut în urma unei relaţii întâmplătoare a domnişoarei L.2008 prin care mama minorei solicită reintegrarea acesteia în familie. Iaşi Starea de sănătate: bună Domiciliul: Iaşi Măsura de protecţie: plasament în regim de asistenţă maternală Hotărâre nr. mama minorei în cauză 2. în prezent.–I.–M.1994.–M.04. Copilul L.2008.–M. A. L.06.. după cum urmează: 1.2007. D. A.2007 Bunica maternă şi concubinul acesteia. Mama.

motiv pentru care.-M. . Relaţia tinerei cu familia de origine: la început au existat certuri groaznice între tânără şi mama acesteia. Cine a referit cazul: cererea mamei de reintegrare Date de identificare a copilului: L.lipsa tatălui biologic. a absolvit opt clase. Tânăra a ascuns sarcina. A. I. îmbrăcăminte. după naştere. Au fost relaţii tensionate deoarece tânăra a ascuns sarcina şi mama acesteia a fost luată prin surprindere. pentru minoră s-a instituit măsura plasamentului în regim de asistenţă maternală.  nevoia de securitate. bunica maternă nu a vrut să audă de sarcină. Puncte slabe . Nevoi imediate:  nevoia de a creşte alături de mama sa naturală. Mama sa a aflat cu două săptămâni înainte de sarcină. La început. încălţăminte şi medicamente.  nevoia de a avea lucruri proprii.Locul efectuării evaluării: domiciliul familiei C. în prezent lucrează ca femeie de serviciu la o firmă. motivul fiind sarcina. Relaţia cu tatăl vitreg şi cu fraţii este una destul de bună. V.) – 20 ani. 3. Nevoi fizice:  nevoia unei locuinţe care să-i asigure dezvoltarea optimă din punct de vedere fizic.  nevoia de a fi în armonie cu cei din jur.-G. psihic şi social.  nevoia de hrană. Nevoi socio-afective:  nevoia de dragoste părintească.  nevoia de afectivitate. astfel încât familia ei nu a ştiut nimic. de dragoste părintească. A avut o relaţie întâmplătoare cu un coleg de serviciu. 2.menţinerea legăturii cu familia de origine.G-uri. Tata – Natural IV. a considerat că fiica sa nu este suficient de matură şi nu poate creşte singură un copil.  nevoia de înţelegere şi sprijin. Analiza câmpului de forţe: Puncte tari . Nevoile copilului: 1.N. 62 . . Naţionalitate: Română Religie: Ortodoxă Etnia: Română Nu a mai fost în atenţia altor O.  nevoia de a se juca cu copii de seama ei. Starea sănătăţii: aparent bună Date de identificare a părinţilor: mama (L.  nevoia de a fi îngrijită corespunzător.  nevoia de apartenenţă la un grup. relaţie din care a rezultat minora în cauză.insuficienţa veniturilor. VI.relaţia cu mama (vizitele periodice).

F.2007 lunar Sănătate Socializare şi petrecerea timpului liber Menţinerea legăturilor cu familia Dezvoltarea deprinderilor Serviciul Asistenţă Maternală Serviciul 17.2007 lunar Asistent social .2007 200 lei Alocaţie de stat D.07.relaţia tinerei cu părinţii şi fraţii.07.2007 lunar Asistent maternal Tipul Institutia responsabila Obiective generale Data de începere Perioada de desfăşurare Protecţia Copilului Serviciul Asistenţă Maternală Cabinet Medical Individual Serviciul Asistenţă Maternală Monitorizarea măsurii de plasament Monitorizarea şi menţinerea stării de sănătate Dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală şi nonverbală Stabilirea unui program de vizite copil părinţi .S Iaşi Primaria Iaşi Lunar Autoritatea locală responsabilă Data de începere Perioada de acordare SERVICII PENTRU COPIL Responsabilul de caz/persoana responsabilă Şef Serviciu Asistent Maternal Asistent maternal 17.sprijinul primit din partea familiei.faptul că mama are un loc de munca. .. VII.07.07.dobândirea deprinderilor de 63 17. Plan de protecţie Motivul întocmirii planului de servicii: reintegrare în familia naturală Prestaţii Tipul Alocaţie plasament Cuantumul de 90 lei 17. . .D.07.2007 lunar Medic de familie 17.prezenţa locuinţei.S.

2008 64 .2007 periodic Şef Serviciu SERVICII PENTRU FAMILIE Responsabilul de caz/persoana responsabilă Asistent social Psiholog Tipul Institutia responsabila Serviciul Asistenţă Maternală Obiective generale Consolidarea relaţiei de ataşament dintre copil şi mamă.07.12.07.2008 Serviciul Reintegrare Familială Cabinetul individual 17.2007 31.formarea de abilităţi de autonomie personală Întrevederi mamă copil Pregătirea copilului în vederea realizării întrevederilor cu mama .12.2007 01.2007 lunar Asistent maternal 17.2007 31.07.12. Formarea de abilităţi parentale Menţinerea legăturii cu medicul de familie Data de începere Perioada de desfăşurare Protecţia Copilului Educaţia formală şi nonformală /informală 17.2008 Şef Serviciu 17.Asistenţă Maternală de viaţă Serviciul Reintegrare Reintegrarea în Familială familie autoservire . 17.07.07.07.2007 lunar Medic de familie Sănătate Altele SERVICII PENTRU PERSOANA FAŢĂ DE CARE COPILUL A DEZVOLTAT LEGĂTURI DE ATAŞAMENT Tipul Institutia responsabila Obiective generale Cunoaşterea legislaţiei în vigoare Data de începere Perioada de desfăşurare Responsabilul de caz/persoana responsabilă Asistent social Psiholog Protecţia Copilului Serviciul Asistenţă Maternală 17.

O. abilităţilor .  motivarea mamei pentru a se ocupa de creşterea şi îngrijirea minorei. 3.2008 Şef Serviciu Sănătate Menţinerea legăturii cu medicul de familie 17.M.Educaţia formală şi nonformală /informală Serviciul Asistenţă Maternală Îmbunătăţirea abilităţilor parentale 17.  menţinerea minorei în familia naturală.  participarea mamei la şedinţe de consiliere individuală în vederea creşterii stimei de sine şi a încrederii în propriile forţe.consiliere în vederea mama conştientizării calităţii de părinte.07.07. 1.  reintegrarea minorei în familia naturală.solicitarea unui loc de muncă la A. Obiectivele intervenţiei: 1.identificarea locurilor de mama muncă din ziare locale. Obiective pe termen lung:  crearea unui mediu adecvat dezvoltării fizice şi psihice. Dezvoltarea parentale. Obiective pe termen scurt:  îmbunătăţirea relaţiei mamă . 65 3 luni . Persoane implicate de .  consiliere în vederea acordării importanţei familiei şi problemelor morale. Plan de acţiune Activităţi Nr. Data îndeplinirii 3 luni 2.J. Obiective pe termen mediu:  sprijinirea copilului în dezvoltarea capacităţilor de comunicare. Obiective Crt.  îmbunătăţirea relaţiei cu familia.2007 lunar Medic de familie Asistent maternal VIII. Obţinerea unui loc muncă adecvat.  participarea mamei la cursuri de educaţie parentală.  menţinerea legăturii cu familia de origine.  consilierea mamei în vederea îmbunătăţirii abilităţilor parentale.2007 31.12. .  crearea unui spaţiu de creştere adecvat.  reducerea factorilor de risc în ceea ce priveşte abandonul. 2.F.copil.

I. este reintegrată în familia naturală.-M. s-a acomodat foarte bine în familia naturală. . . 66 . În urma vizitelor de monitorizare post-servicii s-a constatat că minora este sănătoasă.-G. monitorizate cu copilul aflat în asistenţă maternală. În urma reintegrării în familia naturală. A.cursuri de educaţie parentală. Minora era foarte ataşată de asistenta maternală profesionistă pe care o cunoştea drept mama sa. Tânăra L. iar pentru minoră a fost necesară o perioadă de acomodare. 3 luni Concluzii: de trei luni minora L. tânăra mamă beneficiază de un sprijin din partea statului constând în acordarea de alimente în valoare de 300Ron pe o perioadă de trei luni. Minora a beneficiat de măsura plasamentului în regim de asistenţă maternală o perioadă de un an şi patru luni.participarea la întâlniri mama – copil.conştientizarea rolului de mamă. este bine îngrijită şi iubită. Consolidarea relaţiei mamă .3. A fost consiliată de specialişti în vederea dezvoltării abilităţilor parentale.

resurse financiare suficiente şi o bază materială corespunzătoare derulării tuturor activităţilor care se desfăşoară în centru. pe str. 2 Bârlad funcţionează centrele: etajul I – CENTRUL DE RECUPERARE ŞI REABILITARE A COPILULUI DELICVENT.P. etajul II – CENTRUL DE ÎNGRIJIRE DE ZI. Descrierea Centrului CENTRUL DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN PENTRU TINERII CARE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT. În cadrul Complexului de Servicii Sociale nr. 2 CENTRUL DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN PENTRU TINERII CARE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT (C. prin Proiect nr. etajul IV. Scurt istoric: CENTRUL DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN PENTRU TINERII CARE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT.1.2 Bârlad .P. în cadrul Complexului de Servicii Comunitare nr. nu mai continuă nici o formă de învăţământ şi care până la această vârstă au beneficiat de o măsură de protecţie a copilului în dificultate prevăzută de lege.COMPLEXUL DE SERVICII COMUNITARE NR. etajul IV – CENTRUL MATERNAL.C. etajul 3.2 BÂRLAD. 67 . etajul III – CENTRUL DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN PENTRU TINERII CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT.A.) Cap I.S. 4.Vasile Pârvan nr. care are drept scop diversificarea şi eficientizarea sistemului de asistenţă socială comunitară prin acordarea asistenţei şi sprijinului în vederea incluziunii sociale şi profesionale a tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani. Locaţia: Centrul de Asistenţă şi sprijin pentru tinerii care părăsesc centrele de plasament Bârlad dispune de o locaţie accesibilă comunităţii (se află situat în mijlocul municipiului Bârlad. din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui. loc extrem de accesibil membrilor comunităţii din punct de vedere al existenţei mijloacelor de transport şi de amplasare a celorlalte servicii din comunitate de care pot beneficia copiii).din Programul PHARE 2001 „Coeziune economică şi socială – Schema de investiţii în servicii sociale” aflat în subordinea Consiliului Judeţean Vaslui.BÂRLAD este o componentă funcţională a Complexului de Servicii Comunitare nr.CENTRUL DE ASISTENŢĂ ŞI SUPORT PENTRU FEMEIA GRAVIDĂ PREDISPUSĂ LA ABANDONUL COPILULUI.BÂRLAD a fost înfiinţat în anul 2005.T.

Agenţia Locală Pentru Ocuparea Forţei de Muncă, este situată în imediata apropiere a Centrului de Asistenţă şi sprijin pentru tinerii care părăsesc centrele de plasament, astfel colaborarea cu acest serviciu necesar integrării socio-profesionale fiind mult mai facilă, A.L.O.F.M. se află pe bulevardul Epureanu nr. 32. Grup ţintă: Centrul de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de Plasament Bârlad este o instituţie de protecţie şi asistenţă socială pentru următoarele categorii de beneficiari direcţi şi indirecţi:  Beneficiarii direcţi sunt tineri peste 18 ani ce au beneficiat de o măsură de protecţie (plasament sau încredinţare) în cadrul centrelor de plasament aflate în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui  Beneficiarii indirecţi sunt tinerii cărora le-a încetat măsura de protecţie din partea D.G.A.S.P.C. Vaslui, sunt reintegraţi în familie şi nu şi-au găsit un loc de muncă. familiile tinerilor; comunitatea locală . Centrul Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de Plasament Bârlad, se adresează unui număr cât mai mare de tineri din judeţul Vaslui care îndeplinesc următoarele condiţii: o tineri care s-au reintegrat în familia naturală sau familia lărgită, dar care sunt în continuare în dificultate sau în situaţie de risc; o tineri care la părăsirea centrului de plasament sau a familiei substitutive şi-au găsit un loc de muncă şi o locuinţă, dar au nevoie în continuare de sprijin de specialitate şi/sau de suport; o tineri provenind din centre de plasament care urmează studii superioare, locuiesc în cămine studenţeşti şi care beneficiază de consiliere şi/sau suport; o tineri care nu pot fi reintegraţi în familia restrânsă sau lărgită şi nu au nici un alt fel de sprijin. o tineri care nu suferă de boli cronice – infecţioase o tineri care sunt apţi pentru muncă din punct de vedere fizic şi psihic. Capacitate: 20 locuri. MISIUNEA Misiunea Centrului de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de Plasament Bârlad, este de a oferi posibilitatea tinerilor proveniţi din centrele de plasament din judeţul Vaslui să beneficieze de consiliere (psihologică, socială, juridică, vocaţională), îndrumare, suport în căutarea, găsirea şi păstrarea unui loc de muncă. 68

Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă are drept misiune crearea, dezvoltarea şi aplicarea unui ansamblu de măsuri şi proceduri menite să ducă la formarea, dezvoltarea şi îmbunătăţirea deprinderilor de viaţă independentă pentru tinerii aflaţi în evidenţa sistemului de protecţie al copilului. Misiunea centrului este avizată de către Directorul General al D.G.A.S.P.C.Vaslui,odată cu celelalte documente de organizare a centrului, putând fi revizuită o dată pe an sau ori de câte ori este nevoie. Misiunea este formulată conform: - Ordinul nr.21/2004 pentru aprobarea S.M.O pentru serviciile de protecţie a copilului/tânărului de tip rezidenţial; - Hotărâre nr.1434 - 02/09/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului; - Ordinului nr.1955/1995 pentru aprobarea Normelor de Igienă privind unităţile pentru ocrotirea,educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor. - Ordinul nr. 14/2007 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă şi a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde. CAP. 2 ORGANIZAREA CENTRULUI DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN PENTRU TINERII CARE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT- BÂRLAD CENTRULUI DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN PENTRU TINERII CARE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT - BÂRLAD este o componentă funcţională a Complexului de Servicii Comunitare nr.2 BÂRLAD, din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui, care are drept scop diversificarea şi eficientizarea sistemului de asistenţă socială comunitară prin acordarea asistenţei şi sprijinului în vederea incluziunii sociale şi profesionale a tinerilor care provin din centre de plasament şi/sau familii aflate în stare de vulnerabilitate precum şi eliminarea riscurilor de marginalizare socială ale acestora. Centrul de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de Plasament are în componenţa sa: • • • birou şef centru; cabinet psiholog - psihopedagog; birou asistenţă socială ; 69

• • • •

birou consiliere profesională; bucătărie pentru prepararea şi servirea hranei ; sală de consiliu-în vederea susţinerii întâlnirilor zilnice cu beneficiarii şi personalul de specialitate. dormitoare - în număr de şapte; grup sanitar (duşuri – 6 locuri, toalete – 4 locuri, asigurarea intimităţii tinerilor de ambele sexe – dotat cu maşini de spălat, uscător etc.)

Reguli privind desfăşurarea activităţilor Activitatea Centrul de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de Plasament este organizată în funcţie de cele două componente: 1.Componenta rezidenţială care presupune :  asigurarea locuinţei în condiţii de securitate permanent, mediul de viaţă apropiat de cel familial permiţând dezvoltarea optimă fizică şi mentală a tinerilor ce au rezidenţă în acest centru;  asigurarea condiţiilor de auto-îngrijire ( igiena corporală, prepararea hranei şi servirea mesei). Componenta rezidenţială este utilată cu aparatură electrocasnică şi electronică(maşini automate de spălat,uscătoare rufe, T.V,radiocasetofon,video,aparat de fotografiat,reportofon,etc). În acest sens, în cadrul centrului sunt amenajate şapte dormitoare cu câte 3 paturi dotate cu: • • • • • • • • • • • • • saltea; pernă; pătură; pilotă; două seturi de lenjerie de pat completă; noptieră cu oglindă; dulap cu 2 uşi; veioză; farfurie întinsă; farfurie adâncă farfurie desert; lingură; linguriţă;

Fiecare tânăr deţine următoarele obiecte de uz personal:

70

unde beneficiarii centrului pregătesc şi servesc masa în funcţie de activităţile pe care le au.după cum urmează:  familie. educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor.    GAMA DE SERVICII SOCIALE ACORDATE   71 . 2. pentru învăţarea şi aplicarea deprinderilor de viaţă stimularea capacităţii de comunicare a tinerilor. evaluare psihologică. activităţi de petrecere a timpului liber. Dotarea spaţiului special amenajat pentru prepararea hranei şi servirea mesei crează o atmosferă de veselie şi de dezvoltare a respectului faţă de semenii săi. educaţie pentru sănătate. astfel tinerii sunt încurajaţi spre deprinderile de autogospodărire. prin crearea unui climat de dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la un grup social. suport şi îndrumare profesională: Tinerii .  înţelegere şi acceptare a situaţiei în care se află. juridică. Componenta privind activităţile de consiliere. conform Ordinului nr. hote aragaz (4 bucăţi). dezbaterea fiecărui caz în reuniune pluridisciplinară. chiuvetă inox (1 buc). pahar. pentru păstrarea veselei. cană. a propriei istorii. Centrul de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de Plasament dispune de o bucătărie utilată cu trei aragaze cu butelii. socială. de respect reciproc. dulapuri suspendate (3 bucati) şi fixe (4 bucăţi).beneficiari ai centrului participă la activităţi specifice .• • • • furculiţă. îngrijire şi întreţinere zilnică într-un cadru de viaţă cât mai asemănător celui din independentă referitoare la igiena personală şi la mediul de viaţă. a instituţiilor şi a serviciilor oferite de acestea. observare şi evaluare sistemică a evoluţiei tânărului.1955/1995 pentru aprobarea normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea. sentimentul de dezvoltarea relaţiilor tânărului cu comunitatea prin organizarea de vizite pentru activităţi de grup şi programe individualizate pentru fiecare tânăr.   dezbaterea fiecărui caz în reuniune pluridisciplinară.  încredere.  cunoaşterea oraşului. cuţit. familie.

acela de a fi integrat profesional. tineri care s-au reintegrat în familia naturală sau în familia lărgită. -să fie pregătiţi pentru integrarea în comunitate şi cîştigarea autonomiei depline . cum ar fi: -respectarea regulilor de convieţuire civilizată. ajută practic fiecare tânăr ajuns la vârsta majoratului şi care este nevoit sa părăsească sistemul de protecţie. informare. dar au nevoie în continuare de sprijin de specialitate şi/sau suport. costurile îngrijirii fiind destul de ridicate.  tineri care la părăsirea centrului de plasament sau a familiei substitutive şi-au găsit un loc de muncă şi o locuinţă. -să se interzică fumatul.  tineri provenind din centre de plasament care urmează studii superioare. .anturaj care ar putea avea o influenţă nefastă asupra obiectivului principal. 72 . de consultare în stabilirea programe individualizate privind inserţia socio-profesională. evaluare şi monitorizare.  autogospodărire. la îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. la întreţinerea dotărilor existente. -beneficiarii au dreptul să primească în vizită colegi. consumul de băuturi alcoolice şi droguri. suport. care au fost în evidenţa unor servicii de consiliere şi suport şi care continuă să locuiască în familia lor dar se confruntă cu mari probleme de integrare socială şi profesională. prieteni. locuiesc în cămine studenţeşti şi care beneficiază de consiliere şi/sau suport. membri ai familiei etc. Componenta de tip rezidenţial are menirea să stimuleze participarea tânărului la către echipa pluridisciplinară a centrului. după expirarea contractului de servicii. În cadrul acestei componente trebuie să se asigure respectare unor reguli de convieţuire şi căpătarea unor deprinderi sociale de bază. precum şi responsabilizarea tânărului faţă de bunurile şi serviciile de care beneficiază. Componenta de consiliere. În trimp ce componenta de tip rezidenţial se adresează unui număr destul de limitat de beneficiari. aceasta a doua componentă este deschisă unui număr mult mai mare de tineri cum ar fi:   tineri rezidenţi ai acestui serviciu. conceperea unui program de activităţi de consiliere şi psihoterapie a tânărului.  planului individual de integrare socio-profesional.monitorizarea anturajului tânărului. dar care sunt în continuare în dificultate sau în situaţie de risc. de implicarea tinerilor în procesul de luare a deciziilor.  tineri provenind din familii aflate în dificultate.

un număr de aproximativ 90 de tineri care au beneficiat de o măsură de protecţie  (plasament sau încredinţare S.I. tineri care nu au nici un sprijin familial. dobândesc capacitate deplină de exerciţiu şi sunt nevoiţi să părăsească centrele de plasament. (D.C. tineri cu antecedente în sfera delicvenţei (fără responsabilitate penală).). Identificarea beneficiarilor va fi realizată în urma evaluării situaţiei şcolare.A. să fie absolvenţi ai unei forme de învăţământ. cu toată documentaţia . orientare şi suport. La momentul prezentării tânărului în centru.V.I:F. odată cu împlinirea vârstei de 18 ani şi dacă tânărul alege să nu îşi continue studiile. tineri cu deficienţe sau handicap care au urmat/urmează programe de recuperare în alte servicii de consiliere. ei sunt expuşi riscurilor de devianţă socială şi fenomenelor de marginalizare şi sunt defavorizaţi în obţinerea unui loc de muncă şi a unei locuinţe. familiale şi juridice a tinerilor defavorizaţi cu participare specialiştilor din cadrul D. Astfel. asistentul social începând a întocmi documentaţia necesară îndeplinirii obiectivelor centrate pe nevoile tânărului(instrumente de lucru as soc) Pentru fiecare tânăr/ă se vor aplica de către echipa multidisciplinară evaluări centrate pe deprinderi de viaţă independentă.S. N.scopul centrului.I. CAP. material ori financiar. planul D. trebuie să părăsească instituţia de ocrotire (centrul de plasament) şi să nu aibă nici un sprijin familial. pe baza căruia va căpăta statutul de rezident şi va avea obligaţia să respecte normele centrului.ADMITEREA ÎN CADRUL CENTRULUI Anual. I se întocmeşte contractul de rezidenţă.P. şi planul de integrare socioprofesională. acordare de servicii sociale specifice nevoilor lor. Criterii de admitere: Pentru a beneficia de serviciile acestui centru. tânărul este însoţit de către asistentul social al centrului de plasament respective. După această primă etapă.S. VASLUI.P.dosarul personal al tânărului.) în cadrul centrelor de plasament aflate în subordinea Direcţiei Generale pentru Protecţia Copilului Vaslui. sociale.G. tinerii trebuie să aibă vârsta de 18 ani împlinită. DREPTURILE BENEFICIARILOR 73 . 3 . material sau financiar.V. tânărului i se vor aduce la cunoştinţă serviciile sociale de care va beneficia. acestea fiind stipulate în contract. precum şi Hotărârea de încetarea a măsurii de protecţie. Dispoziţia de rezidenţă în cadrul centrului. Aceşti tineri beneficiază de componenta rezidenţială ce constă în găzduire.

 recreere pentru fiecare tânăr beneficiar al centrului. asistent social.  de a participa la evaluarea periodică. aptitudinile şi nevoile fiecărui tânăr. socială. Se facilitează accesul la informaţie cu caracter practice.  sprijin în descoperirea şi dezvoltarea abilităţilor deosebite.  de a beneficia de condiţii igienico.  de a fi informat cu privire la serviciile sociale. Va avea loc de asemenea o strânsă colaborare cu comunitatea. se organizează reuniuni de informare pe teme de interes. standuri cu pliante şi broşuri etc. jurist.sanitare corespunztoare.  asistenţă medicală de urgenţă şi administrare tratament medical. prin organizarea unui punct de informare (panouri de afişaj.  educaţie continuă.  de a fi ascultat şi ajutat în rezolvarea diferitelor probleme personale. consilier de 74 . de a fi respectat fără nici o discriminare.  consiliere în vederea orientării profesionale. Pentru fiecare tânăr se întocmeşte un Proiect de Orientare şi Integrare. juridică. se realizează cu concursul unui grup de specialişti (psiholog. integrării lor socio-profesionale. individualizată. Va avea loc la un interval de 30 de zile o evaluare şi o monitorizare a evoluţiei în cadrul unităţilor. pentru pregătirea integrării tinerilor. găsirea unei locuinţe şi a unui loc de muncă). CAP. calificare şi integrare socio-profesională vor fi realizate de personalul angajat în conformitate cu înclinaţiile.  de a participa la acţiuni cultural – educative. 4 PROCEDURI DE INSERŢIE SOCIO-PROFESIONALĂ Consilierea tinerilor în vederea îndrumare şi orientare profesională).  de a merge în familia proprie. participarea la târgurile pentru locuri de muncă. Proiectele personale de orientare. rude. prieteni.). având loc o intervenţie personalizată. precum şi de a fi vizitat de aceştia (în afara programului de activitate din centru). psihopedagog.  consiliere psihologică. cu societăţile comerciale care pot oferi locuri de muncă. vocaţională şi sprijin pentru a dobândi independenţă (autogospodărire.

 orientarea şi reorientarea profesională. prepararea mâncării. planificarea meniului. de stimulare şi dezvoltare personală. fără a depinde de asistenţă din partea societăţii şi folosind oportunităţile pe care societatea i le oferă. managementul şi siguranţa casei. venituri şi impozite. însuşite până la automatism. operaţiuni bancare. fără reguli care trebuie respectate. în sfera deprinderilor de viaţă independentă. obţinerea de credite. curăţenia bucătăriei şi depozitarea mâncării. Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinţei şi folosirea resurselor comunitare: se referă la acele arii de deprinderi necesare pentru ca un tânăr să facă o tranziţie pozitivă către comunitate. Deprinderi privind managementul banilor: se concentrează pe arii de deprinderi care îi ajută pe tineri să ia decizii financiare înţelepte.  activităţi de gospodărire: pregătitul mesei. cumpărarea alimentelor. Sunt incluse gestiunea locuirii. viaţa independentă reprezintă viaţa de zi cu zi. Ei sunt învăţaţi să se autogospodărească. Domeniul deprinderilor de viaţă zilnică: nutriţie. să-şi spele hainele. 75 . spălatul rufelor. economii.  realizarea unui curriculum vitae şi a unei scrisori de intenţie.  informare cu privire la locurile de muncă. în societatea modernă. transportul şi resursele comunitare. Deprinderile pentru viaţa independentă sunt acele abilităţi tehnice şi psihosociale. noţiuni despre bani. plan de venituri şi cheltuieli (buget personal).  pregătirea pentru susţinerea unui interviu pentru angajare. Sintagma “viaţă independentă” nu trebuie să ne creeze impresia că ar fi borba despre viaţa unui singuratic care duce o existenţă în afara societăţii. să-şi procure şi să-şi preapare hrana. Deprinderile de viaţă independentă Pregătirea pentru viaţa independentă este o formă de educaţie nonformală. comportamentul correct la masă. împreună cu semenii noştri. În pregătirea tinerilor pentru o viaţă independentă se urmăresc următoarele subactivităţi:  consilierea tinerilor în probleme legate de riscurile la care sunt supuşi. întreţinerea lucrurilor personale etc. dimpotrivă. să relaţioneze cu alte persoane etc. Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă este responsabil de asigurarea tuturor condiţiilor de dezvoltare armonioasă a personalităţii tinerilor. abilităţi de consummator.Tinerii rezidenţi locuiesc în cadrul centrului şi li se asigură toate condiţiile pentru a-şi dezvolta independenţa şi autonomia personală. participativă. care îi permit individului să ducă o existenţă normală.

comunicare. Adesea generează conflicte. angajare. Acest domeniu include deprinderi privitoare la planificarea carierei. dar fără contracte de muncă.V. luarea deciziilor şi pregătire prin studiu. sau cum să se comporte la un interviu. Integrarea profesională a tinerilor Integrarea profesională are două componente: integrarea profesională în cadrul domeniilor în care tinerii s-au pregătit sau integrarea tinerilor în cadrul unor locuri de muncă în firmele locale care au fost conatactate de către comunitatea locală şi în acest sens se va acţiona pentru o reconversie profesională a tânărului a tânărului.Deprinderi privitoare la îngrijirea personală: promovează dezvoltarea fizcă şi emoţională armonioasă a tânărului prin igiena personală. Stabilirea unei reţele de suport pentru integrarea socio-profesională a tinerilor peste 18 ani afalţi în dificultate va urmări următoarele activităţi:  stabilirea de contacte cu firmele care pot oferi suport acestor tineri  realizarea de contacte telefonice cu reprezentanţii oficiali ai firmelor potenţial angajatoare  participarea la târgurile pentru locuri de muncă  realizarea unor activităţi în parteneriat cu firmele contactate (vizite. fiind singurul pattern cu care sunt obişnuiţi a trata autoritatea. trădându-şi inadaptarea. informări etc) Există mai multe metode necesare pentru inserţia socio-profesională a tinerilor aflaţi în dificultate:  identificarea intereselor profesionale şi a valorilor tinerilor aflaţi în dificultate (interviu. nu au suficiente cunoştinţe cu privire la drepturile angajatului şi obligaţiile angajatorilor. Tinerii se lovesc de prejudecăţile unor patroni care nu vor să audă de angajaţi proveniţi din “casa de copii”. Deprinderi pentru integrare profesioanlă: se referă la ariile de deprinderi care îi ajută pe tineri să îşi finalizeze programele educaţionale şi să urmeze o carieră conform interesului lor. Cei mai mulţi tineri pot să aibă lacune cu privire la locul/instituţia unde ar putea să se adreseze pentru găsirea unui loc de muncă şi să nu ştie să scrie un C. Chiar dacă au mai lucrat. intră uşor în conflicte sau nu reuşesc să facă o impresie bună. întrevedere etc)  identificarea aptitudinilor şi a trăsăturilor de personalitate (stabilirea profilului psihologic) a tinerilor peste 18 ani ce provin din centrele de plasament 76 . Deprinderi vizând dezvoltarea socială: se concentrează asupra modului în care tânărul relaţionează cu ceilalţi prin dezvoltare personală. conştiinţă culturală. când lucrează undeva. relaţii sociale. stil de viaţă sănătos. sexualitate corectă.

Pentru găsirea unor persoane de sprijinire a tinerilor. solocitarea organizării de cursuri de pregătire profesională. prin informarea firmelor cu privire la intenţiile tinerilor de angajare. încurajarea autonomiei pesonale şi determinarea unui stil de viaţă independent (informare. 3 PROCEDURI DE ÎNCETARE A REZIDENŢEI Condiţiile în care tinerii părăsesc centrul sunt: 77 . personalul angajat al fiecărui centru va realiza şedinţe de consiliere. informarea lor cu privire la locurile de muncă. exemple)  consiliere pentru depăşirea complexelor de origine socială şi personală (complexul de inferioritate)  construirea. împreună cu tânărul. rezultate şcolare. CAP. evaluări. perspective de viitor. discuşii şi întâlniri cu eceste persoane (rude. interesele şi aptitudinilor sale. clarificarea şi precizarea proiectelor personale în conformitate cu aspiraţiile. urmate de perioada de ucenicie. de încurajare a vizitelor tânărului în familie. a planului vieţii. orientarea şi reorientarea pregătirea pentru susţinerea unui interviu etc. de cunoaştere e rezultatelor obţinute de către tineri. Reintegrarea tinerilor în familie va fi urmărită prin programe de consiliere atât a părinţilor cât şi a tinerilor în cadrul cărora specialistul va urmări să realizeze o cunoaştere a tinerilor de către părinţii lor. lor profesională. participarea la târgurile pentru locurile de mnuncă etc. societăţi comerciale. Integrarea profesională a tinerilor va fi realizată cu ajutorul şi prin colaborarea cu diferite firme din domenii de activitate. persoane interesate) la sediul Direcţiei sau la domiciliul acestora Pregatirea tinerilor pentru o viaţă independentă are în vedere consilierea tinerilor. armonizate cu cerinţele de pe piaţa muncii şi cu cele sociale  facilitarea atragerii tânărului în activităţi de voluntariat care să-l ajute în inserţia socială  organizarea unor cursuri (cu caracter practic ) de autoprezentare pentru tinerii care urmează să se prezinte la selecţii profesionale  organizarea de cursuri de recalificare pentru tinerii a căror meserie nu este solicitată pe piaţa muncii. a diferitelor performanţe.

a drepturilor stipulate în contractul individual de muncă. sunt monitorizaţi la domiciliu şi telefonic.G. în funcţie de motivul pentru care se realizează încetarea. După vizarea referatului de încetare de către directorul general al D. Vaslui.A. în cazul în care se obţinuse contract de muncă individual. Vaslui pentru hrană. în cazul în care motivele sunt imputabile tânărului  există şi situaţii când tânărul îşi poate pierde locul de muncă din motive neimputabile lui (nerespectarea drepturilor salariale. se întocmeşte Decizia de încetare a rezidenţei din partea Serviciului Rezidenţial din cadrul D.3.G. care va fi depusă la dosarul social al tânărului. la al.S.C.C. există o perioadă de monitorizare post-servicii de 3 luni.A. 4 PROCEDURI DE MONITORIZARE POST-SERVICII După încetarea contractului de rezidenţă a tânărului.C.  Se efectuează contacte telefonice cu reprezentanţii firmelor angajatoare pentru a urmări evoluţia sau involuţia tânărului. nu i se mai întocmeşte statul de plată prin care primea o sumă lunară alocată de către D.S.G. discriminări de ordin cultural.A. Vaslui.lea încetându-i-se contractul de rezidenţă. 78 .P. social etc) Încetarea contractului de rezidenţă se face în baza unui referat întocmit de către asistentul social.S.P. religios. CAP. informaţii cu privire la situaţia profesioanală şi socială a tânărului. integrare socio-profesională cu succes (obţinerea contactului de muncă individual)  reintegrarea în familia de origine sau lărgită (în cazul în care familia manifestă interes faţă de tânăr)  nerespectarea regulilor impuse de regulamentul de ordine interioară (actele de indisciplină repetate pot duce la încetarea rezidenţei)  declaraţie dată de către tânăr precum că nu doreşte să mai beneficieze de pachetul complet de servicii oferit de către centru  tânărul poate refuza până la 3 locuri de muncă.  Tinerii reintegraţi în familiile de origine sau extinse. şeful de centru sau consilierul de îndrumare şi orientare profesională.  În fişa de monitorizare post-servicii se scriu ultimele date.P.

în urma angajării unor tineri din această categorie. fiind derulate acţiuni comune care vizează integrarea profesională a tinerilor care beneficiază de serviciile centrului.concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului  Consilier de îndrumare şi orientare profesională . în fişa de monitorizare se vor menţiona ultimele informaţii culese de la apropiaţii tânărului. Inspectoratul Teritorial de Muncă Bârlad.care asigură înregistrarea contractelor de muncă ale tinerilor care se angajează.care în permanenţă a susţinut activitatea centrului.prin compartimentul de specialitate asigură înregistrarea dosarelor tinerilor care doresc să obţină o locuinţă socială. centrul dezvoltă o serie de colaborări şi cu alte instituţii sau organizaţii neguvernamentale.2 posturi – referent de specialitate  Supraveghetor de noapte – 1 post . CAP. Pentru tinerii care au părăsit centrul la cerere sau din motive disciplinare. prin inspectorii de specialitate. se anunţă apoi de câte ori este 79 . Primăria Bârlad.referent COLABORATORI În vederea atingerii obiectivelor organizaţionale. informaţiile de multe ori fiind eronate. au fost făcute şi campanii de informare atât în rândul tinerilor cât şi în rândul angajatorilor cu privire la facilităţile acordate de statul român prin legislaţia în vigoare. 5 RESURSE UMANE MANAGEMENT ŞI ADMINISTRARE ASPECTE PRIVITOARE LA RECRUTARE ŞI ANGAJARE: NUMĂRUL ŞI STRUCTURA DE PERSONAL: FORMAREA PERSONALULUI PERSONALUL CENTRULUI DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN PENTRU TINERII CARE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT Personalul ce lucrează direct în cadrul Centrului de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de Plasament Bârlad:  Şef CENTRU – psiholog – inspector de specialitate  Asistent social . se urmăreşte apoi modul cum este respectată de către angajatori legislaţia muncii. persoane care au intrat în contact cu tânărul respective. Astfel a fost dezvoltată de-a lungul timpului o relaţie foarte bună de colaborare cu: Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bârlad.2 posturi – referent de specialitate  Jurist 1 post – referent de specialitate . Pentru această categorie o monitorizare cât mai exactă este mai dificil de realizat.

în vârstă de 25 de ani. care locuieşte pe raza municipiului Bârlad. Studiu de caz Rezumatul cazului În acest caz.J. psihologică şi de orientare profesională. a avut un impact psihologic asupra tinerei.Dana. deoarece are vârsta de 18 ani împlinită şi urmează a deveni beneficiara pachetului complet de servicii oferit de către Centrul de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de Plasament Bârlad. Perioada ce a urmat după renunţarea la locul de muncă sus menţionat. reiese că nu poate s-o primească pe Dana în locuinţa proprie. cursuri gratuite oferite de către A. lucru care a necesitat şedinţe repetate de 80 . la sugestia personalului. Ecaterina” Huşi. este vorba de tânara M. Din discuţiile purtate cu acesta. După o perioadă de 8 luni tânăra a renunţat la locul de muncă respectiv pentru motivul că nu îi erau respectate drepturile de salariat. Tânăra a beneficiat de şedinţe de consiliere socială. cu specializarea de zugrav. Dana îl cunoaşte doar pe fratele său. în cauză. precum şi alte evenimente care se derulează la un moment dat. Poliţia de Proximitate Bârlad.F.M.Dana are măsura de protecţie încetată din cadrul Centrului de Plasament Huşi.posibil ca un tânăr să ocupe o astfel de locuinţă în momentul în care apare o astfel de oportunitate.C. născută în municipiul Constanţa. se constată că familia M. nu a menţinut legătura cu părinţii. Bârlad. nu dispune de condiţii materiale şi garanţii morale pentru o dezvoltare corespunzătoare. Ulterior este angajată la o societate unde presta servicii ca muncitor necalificat. Date despre familia naturală Tânara.este un ONG care a derulat acţiuni comune cu centrul în vederea monitorizării şi integrării socio-profesionale a unor tineri. anchetei sociale întocmită de către reprezentanţii autorităţilor locale la domiciliul mamei naturale. Evoluţie M. Pe perioada cât a fost rezidentă în centru. absolventă a Şcolii de Arte şi Meserii “Sf. M.care a iniţiat în permanenţă acţiuni de informare cu privire la normele de conduită socială. În urma. întrucât soţia sa nu este de acord. a fost abandonată încă de la naştere în maternitatea din oraşul Bârlad.O. Podul Dragostei Bârlad. În plus starea de sănătate a mamei s-a înrăutăţit. tânăra a fost de acord să urmeze anumite cursuri de recalificare şi anume de ospătar-bucătar. posibilele pericole la care se expun tinerii în momentul în care intră în diverse anturaje. deoarece domeniul în care era specializată este greu accesibil femeilor.

. Încercarea tinerei de a pleca a fost de bun augur. I s-a oferit ajutor şi sprijin din partea centrului. În ciuda acestui fapt. considerând că este imperios necesar să ia totul de la capăt. că încă mai există mentalitatea. şi-ar dori să poată ignora sentimentul de abandon familial. în cazul în care ar pierde locul de muncă din motive imputabile sau nu ei. primea lunar suma de 210. M. Puncte slabe O deprimă lipsa familiei.D. şi care o va ajuta să îşi găsească un loc de muncă. fură. Regretabil este faptul. tânara doreşte să îşi construiască singură viitorul. Trebuie menţionat faptul că M.D. precum tinerii proveniţi din centrele de plasament nu fac treabă. fiind găzduită în incinta acestuia până la găsirea unui loc nou de muncă. bani necesari pentru a-şi asigura hrana. ea integrându-se profesional cu succes. aceasta susţine că şi-ar dori să mai întâmpine atât de multe greutăţi ca la locul de muncă precedent. M. În ceea ce priveşte grupul de prieteni din care face parte aceasta prezintă dispoziţie afectivă pozitivă. este îndrăgită de ceilalţi beneficiari ai centrului. Puncte tari Este o persoană tenace. patronii adoptând o atitudine de respingere pe motiv că provine de la casa de copii. sprijin pentru aceştia. perseverentă şi cu simţul răspunderii.D. A fost interesată permanent de un nou loc de muncă şi de alte perspective ce i s-ar putea oferi. nemaifiind nevoită să apeleze la alte organizaţii ori societăţi. Ieşirea din sistem În cele din urmă.Dana se hotărăşte să plece în localitatea Focşani. dar şi de personal. nu mai poate beneficia de pachetul complet de servicii. De asemenea. unde susţine că are o cunoştinţă. nu sunt capabili să lucreze etc.00 ron. sumă de care nu mai beneficiază în momentul în care obţine contract de muncă ori i se încetează rezidenţa în centru din motive imputabile sau nu. generozitate. fiind asistată în cadrul acestui centru.consiliere. M. 81 . însă ar putea beneficia la cerere de componenta de consiliere pentru a putea fi îndrumată şi sfătuită spre alte oportunităţi.

nivel de educaţie(profesie. educatori. surori Persoane-resurse(prieteni. PARCURSUL COPILULUI ÎN SISTEM ŞI CONDIŢIILE ÎN CARE URMEAZĂ SĂ PĂRĂSEASCĂ DISPOZITIV DE PROTECŢIE Gradul de socializare Contactul cu familia(frecvenţă) Sprijin din partea ONG. meserie) 82 . voluntari. aniversări. cadre didactice) Sprijinul primit(vizite. CONDIŢIILE ÎN CARE COPILUL A INTRAT ÎN SISTEMUL DE OCROTIRE De cât timp este în Centrul de Plasament A mai fost instituţionalizat sau s-a mai luat vreo măsură de protecţie înainte de aceasta Cine a propus Cine a luat decizia II. FAMILIA – MODUL ÎN CARE A CONSIMŢIT INTRAREA ÎN SISTEM Date despre familie Situaţia socio-profesională a membrilor familiei Relaţii in familie: rude. sprijin material) III. colaborări cu fundaţii Şcoala .ANEXA 1 GHID DE INTERVIU I. fraţi. alte instituţii. vacanţe petrecute în familie. asistenţi sociali.

. Dar înainte de centrul din Tătăraşi ai mai fost la vre-un centru? Paşcani.bani..COTE ) Povesteşte-mi un pic despre tine. am un an de când sunt pe cont propru... PLANURI DE VIITOR Intenţii de continuare a studiilor/ integrare profesională Soluţii alternative găsite de beneficiar Motivaţia integrării socio-profesionale ANEXA 2 Interviuri aplicate beneficiarilor din cadrul Fundaţiei Children On The Edge INTERVIU (aplicat beneficiarului Bârliba Ovidiu Cristian . Părinţii ţin legătura cu tine în momentul acesta? 83 . Mai ai fraţi. şi de asta n-o putut sa mă ţină.Gradul de pregătire Deprinderi de viaţă independentă Gradul de dependenţă de serviciile sociale IV.. Mama a fost şi ea condamnată la trei ani.. voi ţineţi de Centrul de Plasament din Tătăraşi? Da.. nu au avut posibilităţi să mă crească. De ce ai ajuns într-un centru de plasament? Din cauza...mâncare....? Părinţilor. surori? Singur.... am aparţinut. Cum e? Vom vedea.

datorită ei am căutat noi părinţii.. eu cred că au auzit de Fundaţia COTE. da’ a răspuns altă familie.. de Paşti.. Participi la cercuri făcute de fundaţie. Cât timp mai durează colaborarea cu ei? Cu fundaţia? Normal. iî dau şi ei 2 milioane ca să aibă aşa pentru mâncare.. la Cineforum? Da. dar n-am găsit blocul. o dată ce nu mai am treabă cu fundaţia... Şi nu ai mai? Şi de atuncea nu…Am mai fost şi cu o mamă socială. nu ştiu cum era………….. Fundaţia din ce an te-a preluat? Din ce an participi la programele fundaţiei? De mic. asistent social. e greu…... c-o schimbat subiectul. Când a fost ultima oară când ai vorbit cu ei? 2001 de când am venit.. nu.. Înainte ei s-au numit BODY SHOP........ stăteau toţi într-un apartament. adresa. Vouă vă dă adresa? La centru aveţi adresa lor. Primeşti vre-un sprijin din altă parte în afara de Fundaţie? Eu.. ..Ştiu că acum…………. ea nu era acasă. nu. Poate alte fundaţii? Nu. da mai particip. nu ştiu.Am sunat acu’ doi ani.. îi înţeleg. că erau toate împrăştiate.nu? Eu am dus-o la mine la Fundaţie.. eu n-aş crede….. decât să stau pe drumuri. În rest. d-na Pascaru. ea s-a ocupat de părinţii noştri.. nu ştiu. În afară de părinţi... înseamnă că s-au mutat... Eşti mulţumit? Da.. aş putea apela la altă fundaţie.... dacă nu...…...... oricum am adresa lor….. da’ măcar să ştiu că stau la ei. chiar dacă m-o abandonat.. 84 ..m-am dus cu ăştia de la Fundaţie s-o văd pe mama.. oricum nu cred…....nu. chiar dacă m-au abandonat... îţi spun eu …. o ajut pe mama. era internată la spital. nu te vizitează? Nu.. eu am terminat aşa cu ei……… Cum se numeşte programul în care tu eşti? Absolvent. asta ar însemna că tre’să fac transfer………. am fost o data acasă la ei... o doamnă.? Înainte era. nu şi pe mătuşa mea.. dar nu ştiu.. eu m-aş duce să stau…. da’….mama stă cu părinţii ei.. bunici sau ceva rude mai ai? Păi.. sincer. Şi nici cu ei nu ai ţinut legătura? Ba da. i-o minţit.

Ei şi. m-am lăsat pe mâna lu’ doamna asta de la apartament.. da ne-au învăţat. regret...... că de la colegi învăţăm foarte mult. ziceau . de la ei.da. dacă nu înţelegeai o dată de două ori. 3mil 300. Ai plecat tu? Era vorba să plec în Grecia şi uite.. decât să stricaţi..... Deci beneficiezi şi de programul START? Da.......mă.c-o zis că are un prieten de-a ei. dacă nu ştiai. Ce calificare ai terminat? Finisor Constructor. Era bun serviciul? Da.. Ţi-a fost mai uşor după aia? Da.. da.. Ce vârstă ai? Am 21. când colo. În mod normal de la 18 ani trebuie să fii pe cont propriu deja? Da..... i-am zis ca plec în Grecia şi uitaţi... ei.. Ai mai lucrat? Da.maxim peste o săptamână plecaţi.. Acum stai aici în apartament? Am o gazdă în Frumoasa.... da... mă duc la interviu. Ţi se pare că anii aceştia în centrul de plasament v-au învăţat deprinderi de viaţă independentă? V-au pregătit? Nu zic. am mai lucrat.. învăţăm meserie... l-am anunţat pe şef.Te m-ai duci? Păi…... de când am venit în Iaşi am învăţat mai multe.. Şi-ţi găseşti în domeniul tău? Da.. îmi plăcea de ei. Nu ai vrut? Nu de asta. nu. ştiţi.. După aceea nu ai putut să revii la locul de muncă? Nu... şi ea s-o gândit la noi.. a doua oară nu mai are rost să te mai întorci.o dată ce ai plecat. imi găsesc.m-am lăsat de muncă.. nu stiu ce a fost în capul meu să plec. că el . ei îţi arătau. 85 . şi-o zis că are nevoie de nişte oameni să muncească în Grecia.. mai ales că mâine tre’ să mă duc să-mi caut. Îţi plăteşti singur chiria? Da..Erau băieţi corecţi. mai degrabă îmi spuneţi.. acuma nu ştiu.. era bun.

începea să râdă. Sunt din Iaşi? Da. Roberta. să-mi fac un cont.mi-am găsit repede.. Dacă ar veni părinţii tăi sa-ţi propună să mergi în familie. Roberta. Da. Poate ea vroia să te înveţe cum să fii independent.. era foarte obositor. nu-mi place de ea. ştii. Cu Maria şi Remus? Mă înţeleg foarte bine. să-mi strâng bani..... Îţi pare că angajatorii fac discriminări între copiii care vin din centrele de plasament şi ceilalţi? Da. ţi-ar plăcea? Eu m-aş duce. uneori aşa ne sfidează.. aşa cu mine şi nu mi-o plăcut.. de exemplu.. dacă nu reuşeşti să gaseşti Nu stiu. În loc să-i cer ei ajutor. să ştiţi că fac. da. ai putea? La serviciu? 86 . da n-am mai rezistat 12 ore.. nu-mi place. sau dacă nu înţelegeam ceva începea să râdă. nu vroiam mult. uneori aşa mai râdea de mine şi mă simţeam prost. nu i-am băgat în seamă..”caută repede în ziar şi după asta pleci’’. s-o ocupat de mine. îmi zicea du-te singur şi descurcă-te. niciodată nu m-o ajutat. dar eu sincer..Vorbeşte aşa în sictir.nu ştiu.. şi cu Iulian Ghica şi cu Alice.. Dacă ţi-ar cere să te duci în alt oraş la serviciu. chiar dacă m-o durut... nu doreşti să faci o recalificare? Adică cum? Să înveţi o altă meserie. nu zic. da. şi aş vrea şi eu să am. Mi-o făcut o fază. când ziceam ceva.. asistentul social? Da. mie mi se pare că în construcţii se câştiga bine. Prima oară când te-ai angajat ţi-ai găsit uşor de lucru? Da. Ea niciodată nu m-o ajutat. de luni până sâmbătă... Poate ea e pe alt program? Nu.a venit şi cică.În cazul în care nu reuşeşti să te angajezi. cum să nu?Am stat vre-o 3 luni.... Din primele anunţuri? Da. dacă vroiam măcar aşa oleacă de ajutor. Eu dacă vroiam să-i cer ajutorul. Cu şeful tău ai avut probleme de genul acesta? Da. sincer. eu am terminat cu ea Absolvent. cu Roberta... din Iaşi. m-aş duce. Mai exact. Cum te înţelegi cu ceilalţi băieţi de la Fundaţie? Mă înteleg bine.. Am observat că ea e o persoană prefăcătoare şi nu-mi place...... da. ceţi zicea? Nu ştiu.

.. Deci tu te gândeşti să pleci? Da.. îmi fac şi casă. INTERVIU (aplicat beneficiarului Răţoi Edy Ionuţ .. oleacă mai înţeleg. Ai dat Bacalaureatul? Nu. Eu mă adaptez foarte greu. Unde ai stat? Primăverii. da.Ai putea să te adaptezi în alt oraş sau localitate? Nu.... De la ce vârstă? Mică. eu mă duceam de bună voie. sau în Spania. eu atâta vreau.COTE ) Cum te numeşti? Edy Ionuţ.La anul aş vrea măcar să fac Seral. după asta. eu vreau să plec încolo... şi chiar dacă nu era Fundaţia.. în caz că vreau să plec încolo. 87 . Vrei să te reintegrezi în familie? Oricum. Eşti gata să înveţi ca să pleci? Încă nu sunt pregătit. Ştii engleză? Nu ştiu. în Anglia. să am diplomă de liceu. Am înţeles că aparţineţi de Centrul de Plasament din Tătăraşi. Ok. Nu am stat în Tătăraşi.nu. Înainte de Primăverii? Paşcani.. să fac Seralul. să am diplomă. Dacă ţi se cere să te duci la ţară. Ţii legătura cu toţi membrii familiei? Cu toţi..atât. cât de cât.. eu aş vrea. Bine... Nu te-ai gândit să urmezi studiile? Să faci facultate? Da. Îţi cunoşti familia? Ţineţi legătura? Am fost şi-acasă. mulţumesc. de exemplu? Nu.

Alte activităţi?Atelier sau de creaţie? Atât.. singurul care am făcut. unde-i tata. dacă-i place munca.. unde m-am dus eu. depinde de om... nu. şi din apartament şi din toţi copiii pe care-i are Fundaţia. case.. Nu-s eu cu d-astea. vă angajaţi uşor? Pentru mine. N-am avut probleme cu nici unul. nu mă duc. da. pregătesc anumite. Ce faci acum? Finisor constructor. Eşti mulţumit? Pentru profesie... singur.. Informatica? Cursuri de informatică? Da... la patroni mai răi decât am auzit de la băieţi. Ţi s-a părut greu să te angajezi? Pentru mine.du-te acolo’’. am lucrat. Dintre programele la care ai participat care ţi-a plăcut mai mult? Calculatoarele. psihologi. Mă dau în tâmplărie. Cum te înţelegi cu cei de la Fundaţie?Asistentul social. da. Nu-mi place. nu-mi place mie uneori.. nu. Mie poate să-mi zică şi mama . În principiu. eu de felul meu nu prea mă bag la orice fel de programe de ale lor.Cu cineva mai special? Cu bunica mai mult. Am lucrat şase ani la o firmă belgiană şi una din Olanda. voluntari? 88 . da. Ai lucrat în domeniu?vara? Vile. decât dacă mă cheamă. blocuri. altceva nu.. Da? Şi cu tata care-i plecat în Italia. Ai participat la multe programe de ale lor? Nu prea.. Cu Fundaţia cum ai început să colaborezi? De mic. Vrei să pleci şi tu? Logic. Angajatorii nu au reticienţe faţă de tinerii proveniţi din centre? Nu. Cu COTE? Children on the Edge? Da. ce tre’ să facă un finisor constructor.

. E greu într-adevăr. nu? Dacă lucrezi o perioadă. cu ăştia de la Fundaţie tot aşa si aşa. 89 . depinde de om.. Trebuie să termini liceul. decât la profesională.. Nu vrei să colaborezi cu nici un program de la Fundaţie? ABSOLVENT? Ba da. Nu pot să zic şi bine şi rău. Anul acesta termini. Deci ai legături foarte strânse cu cei din familie? Cu cei din familie.Cu ăştia. pe drumuri sau să dorm ca boschetarii. pentru că nu pot. Vrei să te muţi acolo? Aicea n-o să stau. Ştiu că sunt plătiţi mai bine. la un moment dat. aşa şi aşa.. ai prieteni. Deci. ce să fac. ce vei face după asta? Te-ai gândit? Păi. da. Da. Ţi se pare că ai putea să faci o recalificare în cazul în care nu găseşti de muncă în domeniul tău? Da. da după aceea? Te-ai gândit sa faci facultate?Ţi-ar plăcea? Da... din afara Fundaţiei?Cu colegii de apartament? Cu colegii de apartament mai puţin. asta da. şi atât... Nu vrei să urmezi cursuri la Universitate? Nu. Dacă ţi se pare . nu te-ar interesa să faci studii universitare? Trebuie să ştii multe chestii acolo. dacă nu reuşesc în Iaşi. strângi nişte bănuţi.acuma am început să-mi ridic casă. poate doar la informatică. eu zic că mă pot angaja şi în altă parte. voluntarii. Dar dacă te angajezi in Iaşi? Păi.. În rest. că nu mai sunt cereri de angajare în construcţii? Da. dar sunt bine plătiţi informaticienii. am un neam de-al meu care lucrează pe aşa ceva. Ai întâmpinat greutăţi în perioada în care ai colaborat cu COTE? Pentru mine la fel.. mai mult cu cei din familie. aşa şi aşa.... ieşiţi în oraş? De la Fundaţie sau din afară? Nu. vrei să mergi acolo? Da.... lucrez în Paşcani la termopane. Ei îţi oferă un sprijin la un moment dat.

... Acum.. Părinţii tăi au propus să fii dat la Centrul de Plasament? Da... nu prea.... Nu aveţi conflicte? Conflicte. INTERVIU (aplicat beneficiarului Luca Cătălin . Mergi în vacanţă? Îi vizitezi? Da.COTE ) Cum te numeşti? Cătălin... Situaţia familiei e mai rea şi de asta a trebuit să rămâi în centru? Nu.. dar acuma că şi primăria a ajutat-o .. dintre care trei surori căsătorite. nu prea.. şi cu socrii lor. ne-o dat casă... Ai fraţi... Ai mai ţinut legătura cu ei? Da. nu..În perioada asta ai încercat să te întorci în familie? Am fost. surori? Da... Dintre voluntari? Dintre voluntari...... Ţii legătura cu ei şi cu familiile lor? Da. Mulţumesc. Înainte de Paşcani unde aţi stat? La Hălăuceşti........ 90 . De la ce vârstă? De la trei ani. nu ne-a pus nimeni restricţie să nu mă duc. Ai fraţi... surori? Da.... cum să nu. a avut mama nişte chestii şi de-asta. Te înţelegi bine cu băieţii de aici? Înainte... binişor.... ţin şi în continuare.... Am înţeles că toţi veniţi de la Centrul de Plasament Paşcani. doi căsătoriţi. eu îs al treilea. Cu cine ţii legătura de la Fundaţie? Mai mult cu d-na Alice.

Primiţi sprijin din partea lor? Acuma nu. Băieţii spuneau că în construcţie se găseşte greu loc de muncă. Ai găsit uşor? Nu.... Ai întâmpinat probleme la locul de muncă? Nu.. Ce vrei să faci după asta? Vreau sa fac nişte cursuri de bucătar.. am primit... Termini anul acesta? Nu..... nu le place cum munceşti.. 91 . profesională.. sunt unii care te dau afară.. după aia să muncesc.Ce faci acum? Eşti la liceu? Nu.. Ţi-ar plăcea să faci liceul şi să dai la facultate? Nu prea. Dacă nu am şanse mari ca şi constructor.. Crezi că nu ai să ai? Cam aşa cred.. Ai mai lucrat? Am lucrat în construcţii.... De-a lungul timpului la ce programe ai participat de la Cote? Care ţi-au plăcut? Astea. Eşti pregătit să fii pe cont propriu după ce termini? Eu zic că da.. celălalt. de paşti.... Cum ţi s-a părut? Greu. toţi suntem egali.. la iarnă.. Crezi că sunt discriminaţi tinerii care vin din Centrele de Plasament la angajare? Nu. dar asta e... Şi ce faci? Finisor constructor... când te bagă să vezi dacă-i bun...... lucrul cu mărţişoarele. te bagă la pământ şi tre’ să munceşti de jos în sus. cu activităţi de lucru manual... nu le place aşa... Crezi că ai destule deprinderi de viaţă independentă? Da.. Da. crăciun.. Cum aşa? E mare diferenţă între finisor constructor şi bucătar....

..Cu colegii de muncă? Am avut conflicte.. ei îmi spun mie.dacă eram lângă ei le explicam altfel.COTE ) Cum te numeşti? Petronela.. că nu are rost. după asta să mă bag la o Fundaţie.. le-am întors spatele. Te-ai înţelege bine cu ei? M-am înţeles oricum..... Pe ce persoane crezi că poţi să te bazezi?În general... că nu comunică. Pe cei de la Direcţie? Nu prea.Mulţumesc mult. şi atâta.. Vrei să apelezi la un program de-al Fundaţiei? ABSOLVENT... Bethany. pe Alice. INTERVIU (aplicat beneficiarului Corodeanu Petronela . Tu ai venit aici direct din Centrul de la Paşcani? Da. ţin...... conflictele care le au... De recalificare? Da.... Ce ţi-ar plăcea să schimbi? Doar atât. 92 .. Din 2001 staţi în apartament? Da. care-i director.. să fac nişte cursuri de bucătar.... la mine atâta e.. asta. Ţi-ar plăcea să fii reintegrat în familie? În familia mea normală? Da.... Mai mult de la Fundaţie.. pe Iulian Ghica..... Ţii legătura cu ei? Da... în bucătărie.. . dar i-am lăsat baltă.. mi-ar plăcea. în familia ta.. Ok.... Şi bunicii? Nu ştiu dacă trăiesc. Da. că am stat şi de Crăciun şi de Revelion.

Stau acasă? Da. ne-o mutat aşa. da’ mă sună ei. când eram mai mici. Numai băieţi? Numai un băiat avem. Şi acum? Da.. Şi apoi în Iaşi. Ce sprijin primeşti în afară de sprijinul Fundaţiei? Mai mult ăştia de la Fundaţie. Cum te înţelegi cu ei? Foarte bine.mai mă duc. Ok. Toţi? Da. şi apoi ne-o dus la Paşcani. când ai fost la Hălăuceşti? Trei ani. când au nevoie de mine tre’ să-i ajut pe ei. Sunt şi ei în programele Fundaţiei? Nu. Ce programe erau pe atunci? Păi. la Cote. şase fraţi. Când am şi eu. Mergi la ei în vacanţă? Câteodată. De la ce vârsta? Când am venit în Iaşi? Nu. numai eu sunt în casa de copii. Ai ţinut legăture cu părinţii tăi? Da. patru. aşa mă ajută şi ei pe mine..De când esti în programul Fundaţiei? La COTE? Da.. În rest? 93 . aşa. Cu cine ţi-i legătura de la Fundaţie? Cu Alice. Sunt mai mari sau mai mici? Mai mari. Ai fraţi. surori? Da. prima dată ne-am dus la Hălăuceşti. Ok.

alte colaborări? Numai atât.. atâta. La care? La creaţie. La atelierul de creaţie?Şi ce faci acolo? Şi la joc de documente. Dar cu cei de la Direcţie ţineţi legătura? De la Direcţie?Când terminăm noi şcoala ne ducem la Direcţie să ne dee banii şi gata. patiseria. ca să nu zică nu ne-o servit şi nouă. Au mai fost programe înainte care ţi-au plăcut şi acum nu mai sunt? Acum.La creaţie facem balerini pentru 8Martie şi fundiţe.. Participi la programele Fundaţiei? Da.. atât... eu fac mai mult fundiţe că eu nu pot face balerinii.. Crezi că poţi să mai primeşti sprijin şi din altă parte. Le faci şi acasă fetelor? Da. Alte instituţii.. din 2001 până acum 2009.. numai fundaţia atâta. am făcut data trecută plăcinte cu brânză şi mere şi-o plăcut şi-o terminat toate prăjiturile.. Ce bani? 94 . altceva nu. Numai tu. numai anul ăsta...... Era fain de tot.. Alţii? Nu.. care au venit de aici de la Fundaţie. D-na Irina?Cine-i d-na Irina? Mama mea socială. mai mult ne pune să facem prăjituri care se fac la patiserie.. Eşti bună? Îs bună. nimeni. de la altă fundaţie? Nu.... nu. În afară de mine. care şapte ani o stat cu mine.. Şi alte persoane sprijin? Sprijin?D-na Irina. Dar dintre voluntari? Din voluntari. îi face după aceea ne serveşte d-na cu prăjituri. Asta e specializarea ta? Da.Cu Roberta şi cu Maria. Atât.. La şcoala aveţi ceva activităţi? Da.

ne dă banii..... Ce probleme aţi întâlnit voi. ce ţi-ai alege în afară de patiser?Dacă ar fi să faci o recalificare? Eu ştiu.. Ai lucrat ca patiser? Nu. femeie de serviciu. Ce facultate vrei să faci? La sport vreau.tre’ să caut. dacă reuşesc da.Am terminat internatul din Tătăraşi. dacă nu asta e. dacă n-ai învăţat iei bătaie. în apartament? Ei. la Paşcani nu ne-o învăţat nimica. Vei încerca? Da..Pe timp de vară am lucrat ca femeie de servici.mai mult.. dar... trei milioane şi atâta. că am terminat şcoala.Când am terminat noi şcoala. Cine? Cu tocul în cap.... Dacă ar fi sa-ţi alegi altă profesie. n-am lucrat. Altceva nu? 95 .. Cum a fost?Ai găsit uşor de muncă? Da.. Vă băteau? Da. imi place.. care mai uşoară. de-a lungul timpului?În centrele de plasament... ne ajută.. la birouri. da... asta e... La şcoală? La şcoală.. dacă nu. Crezi că dacă termini acum şcoala ai să te angajezi uşor?Ai să poţi să trăieşti singură? E greu să găsesc loc de muncă.. la birouri. să ni-i cheltuim.. Ţi-ar plăcea să dai Bac-ul şi să dai la facultate? Da. Pentru ce sunt banii aceştia? Pentru noi.. Ce vrei să fii?Jucătoare de performanţă? La volei. Am înţeles că fundaţia vă ajută? Da.. în general. în Păcurari. Îţi place volei? Da. am şters mesele.. mai multe... am făcut la băi.. dacă n-am fost cuminte şi am spart dulapul...

mai m-o bătut. Băieţii ziceau că au aparţinut mai întâi de Hălăuceşti. Petronela..... să am o gazdă care să fie bine... şi câteodată mai vine şi pe la şcoală. De la ce vârstă? De bebeluş.. 96 .. de ce nu i-o alungat şi pe fraţii mei...Paşcani... nu? Da.. s-o schimbat numele de fundaţie... Tu crezi că poţi să te descurci singură?Ai deprinderi de viaţă independentă? Astea-s aşa.. De când eşti în programele de la CHILDREN ON THE EDGE? De mică. mulţumesc. nu. Păi. Acelaşi traseu îl aveţi... se chema..Dacă fac la birouri e foarte bine. nu tre’ să fie cu bătaia....hai vină la mine acasă. aproape... părinţii mei stau aici în Podul Roş.. eu la fel..COTE ) Cum te numeşti? Alexandru Ana Maria.... Părinţii tăi unde stau? În ce localitate? La Târgu Neamţ. aşa-s ţiganii din ziua de azi.. în mai multe feluri.m-o alungat pe mine. eram pe stradă... să fie bună.. Ţi-ar plăcea să revii în familie? În familia mea? Nu.nu se chema COTE.. Bine. eu eram atuncea încă de mică. INTERVIU (aplicat beneficiarei Alexandru Ana Maria .. Acum de Tătăraşi? Da.mai.şi m-o adus ăştia de la Fundaţie.. Ce ai vrea să shimbi în viaţa ta? Să fiu pe picioarele mele...că părinţii mei când m-au văzut că-s mare. De ce? Păi. Direct la ei? De când am fost mică. Ştii să speli..care să fie gazdă urâtă. mama stă acolo.. atuncea nu ştiam cine-i fundaţia şi m-o adus la leagăn. să calci? Da.. toţi aparţinem de Tătăraşi.. şi-am zis nu. da ei nu înţeleg....

alte fundaţii? Cu alte fundaţii nu am avut nici o treabă. am făcut nişte cursuri de baby-sitter şi tot în domeniul cu copii aş vrea... tot aşa.. Ai fraţi..asistentul.dacă vroiam dădeam la psihologie.şi eu nu-s prea credincioasă. De ce? Ei. . 97 .Ţii legătura cu părinţii tăi? Da...dar e foarte greu..ei mă cunosc..şi îmi spunea că dacă nu iau Bac-ul.. S-au organizat plecări pentru voi sau tabere? Cu şcoala? Cu centre.. În afară de prieteni..dar am pierdut legatura cu ei. La ce programe ai m-ai participat în afară de programele de la COTE? În afara şcolii. nu vreau. Mai degrabă la asistenţă socială unde se comunică cu copii.deci eu pentru asta vreau mai mult.. îţi dai seama...că ei îs pre hoţi şi când ajungeam la ei acasă mă punea. surori? Da.m-ai ţineam cu naşii mei..şi eu nu suport morale de-astea.. atelierul de creaţii? Da.cu religia lor.. ţin. da acuma nu..vorbeam cu naşa mea. După ce termin liceul unde vrei să dai? Vreau să dau la Asistenţă Socială. deci şi acuma mare. Situaţia socio-economică a familiei tale cum este? Nu-i cine ştie ce bună. Cineforum.... da...... mai am încă şapte. Ai ţinut legătura de-a lungul timpului? Da.. colegi si cei de la fundaţie ce persoane resurse mai ai?Cu cine mai ţii legătura? Mai ţin legatura cu cineva de la Paşcani.. Unde stau ei? La Sârca. tot timpul.ştii.. au venit in vizită la cămin când eram eu mică. mai am şi plecaţi şi pe-aici prin Iaşi.nu mai vorbeşte cu mine..mai.. mergeam vara... am obsevat şi nu... nu contează. nu ştiu nu sunt din aia.undeva cu educatori..eu mai mult vreau să lucrez în domeniul cu copiii. cam atâta. e aşa. Vara mergi la ei? Nu.. De la centrul de plasament? Da. Şi dacă ar fi să nu-ţi gaseşti in domeniu? Aş face. Vrei să lucrezi în domeniul de asistenţă socială? Da. şi ea e educatoare.

. Ai fost vre-o dată angajată? Da... ... . Ţi se pare că poţi să te angajezi uşor? Eu stiu. ştii?S-o interesat că mie îmi plac foarte mult copiii şi citesc foarte multe cărţi despre copii şi ştiam. Roberta e asistentă socială..Vă întîlniţi. 98 . de ce nu? Îţi place munca? Da normal. de viaţă ştii? Dacă am nevoie de ceva. eu aş zice că da.. să lenevesc. normal.. de anul trecut...... m-o pus să mă angajez. deci am lucrat cu un băieţel. ai putea să lucrezi ca ea? Da.. Mi-e cam frică aşa.. DE LA ASOCIAŢIA „ARCA POSTEL” Cum te numeşti şi câţi ani ai? Mă numesc S L şi am 14 ani.. nu. asta este.. e greu. da cu un sfat. Ai încercat să te angajezi vara? Vara asta. poate n-o să mă spijine nimeni..Dacă nu-ţi place ceea ce faci. odată ce vrei să faci anumite chestii.Dacă s-ar zice că m-aş angaja în alt profil...de asta nu mai vorbesc cu familia mea..mi se pare prea aiurea. dar acuma nu mai vreau. ANEXA 3 INTERVIU LUAT FETIŢEI S L. m-o dezamăgit de la o chestie şi nu mai ..aşa. anul trecut am ţinut. şi nu ştiu ce. Crezi că există diferenţe mari în ceea ce îţi doreşti tu şi ceea ce poate să-ţi ofere meseria de asistent social? Ce aşteptări ai tu de la asistenţă socială şi cam ce crezi că se întâmplă? De exemplu.când mă dezamăgeşte cineva.. jumate nu.deci se plânge la mine. ţineţi legătura? Nu. Ai mai fost şi în alt centru? Nu am venit direct aici de acasă. ca şi cum înveţi obligatoriu. Ai găsit uşor de muncă? Am găsit printr-un educator...am zis cât stau la fundaţie nu vreau să lucrez. Cine a propus ca tu să vii aici? Asistentul social de la noi din comună.Nici nu vroiam să lucrez.. dar anul trecut.chiar dacă e familia mea.m-aş angaja uşor... Eşti pregătită să-ţi iei viaţa în mâini? Jumate da. care-i de la Centru de la Bucium.nu cred. doar aşa să stau... De cât timp eşti în acest centru? Sunt din 2004......dacă să rămân la domeniul cu industria alimentară. nu se ştie în ziua de azi cum e. ştii?N-am ce să fac.O persoană care mă dezamăgeşte foarte tare. numai. deci am lucrat doi ani la rând. că lucrezi cu mare drag.. şi după aia ţii partea la altcuiva.

Ţii legătura cu tatăl şi rudele tale? Tatăl meu nu m-a vizitat niciodată de când sunt aici în centru însă m-a vizitat sora mea mai mare şi cumnatul meu. În ce clasă eşti? În clasa a opta. De cât timp eşti în acest centru? Sunt din 2005. însă acolo nu am condiţii de a merge la şcoală. mama nu munceşte iar tatăl e plecat la lucru în Italia. sa repar lucrurile care se strică aici în centru. să desenez şi să scriu poezii. şi bani sămi cumpăr haine. Ce materie îţi place mai mult? Îmi place geografia. Îţi doreşti să locuieşti cu părinţii tăi? Mi-ar plăcea ca tata să reuşească să strângă bani ca să poată face o casă şi să locuim împreună cu surorile mele. Ai mai fost şi în alt centru? Da. iar tatăl munceste pe perioada cât e cald ca cioban într-un sat apropiat de al nostru. să cânt la chitară. Pe perioada vacanţei rămâi în centru sau mergi în familie? Stau mereu în centru iar în tabară merg cu copiii din centru. Asociaţia „Arca Postel” Cum te numeşti şi câţi ani ai? Mă numesc S S şi am 16 ani. în rest stau aici cu fraţii mei şi ceilalţi copii în centru. muncesc? Părinţii mei au divorţat. pe care le vinde. Ce vrei să te faci când vei fi mare? Aş dori să fac facultatea şi să devin asistent social ca să jut copiii. Mai ai şi alţi fraţi? Mai am două surori mai mici care sunt aici cu mine în centru. Părinţii tăi muncesc? Mama mea e decedată. într-o zi mi-au spus doar că mă vor muta într-un alt centru. Ce nu-ţi place aici? 99 . mama mai rar iar bunica de pe tată mă vizitează cam o dată pe lună. Ţii legătura cu părinţii şi rudele tale? Tatăl meu mă sună foarte des. Pe perioada vacanţei rămâi în centru sau mergi în familie? Uneori merg pe o perioadă scurtă şi stau la sora mea. Cine a propus ca tu să vii aici? Nu ştiu. Ce materie îţi place mai mult? Îmi place matematica. Ce meserie vrei sa ai? As dori să devin tâmplar pentru că şi bunicu meu face multe obiecte din lemn. Îţi doreşti să locuieşti cu tatal tău? Acasă îmi place mai mult decât aici. Mai ai şi alţi fraţi? Mai am doi fraţi mai mici care sunt aici cu mine în centru. În ce clasă eşti? În clasa a opta. Interviu 2.Părinţii tăi mai trăiesc împreună. SS. am fost în alte două centre din Bacău înainte să ajung aici.

T. după care am urmat Facultatea de Drept.A.T. promoţia 1999-2003. Sunteţi mulţumit de locul dumneavoastră de muncă? Faptul că lucrez de trei ani de zile în acest loc. de aceea fetele dorm separat de băieţi. Cum apreciaţi dezvoltarea tinerilor care se află în centru? Dispunem de posibilităţi şi mijloace financiare/ materiale suficiente necesare unei dezvoltări armonioase. Punem preţ şi pe alimentaţie.P. 7. propice pentru beneficiarii serviciilor oferite de centrul nostru.P. Cum reacţionaţi dacă copilul greşeşte? Evident.P. Cum relaţionează tinerii între ei şi cu personalul? Mi-ar plăcea să cred că între aceştia există o relaţie de prietenie. 8. promoţia 1996.P. înfiinţate şi desfăşurate de D. 9. Cei trei ani de experienţă şi-au spus cuvântul. la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. lucrul acesta nu îmi trezeşte o stare de bucurie. asistent social . 2. Avem în vedere exercitarea şi respectarea dreptului la intimitate. Pentru început aş dori să-mi spuneţi câteva lucruri cu caracter personal pentru a ne cunoaşte Mă numesc B.P. De când lucraţi în acest centru? Am activat în domeniul asistenţei sociale în urmă cu trei ani de zile. Eram sigură de un lucru. 4. În plus am participat la cursuri în materia drepturilor copilului. comiţând abateri de la normele şi 100 . aflaţi în număr mare. nu ştiam prea multe lucruri despre această meserie. Cu precizarea.S.P. Însă pot să spus că dintotdeauna m-am simţit atrasă de acest domeniu.T.Nu-mi place pentru că unii colegi de la şcoala din sat râd de mine că sunt ţigan şi ca am peste 16 ani şi sunt doar în clasa a opta.2000. Ce funcţie ocupaţi? Cea de manager. dar mă bazam pe cunoştinţele acumulate în cursul celor patru ani de facultate.C. cursuri de comunicare. care îi va ajuta într-adevăr pe cei din urmă să se integreze pe piaţa forţei de muncă. Când m-am înscris la Facultatea de Asistenţă Socială. adică coordonez şi supraveghe toate activităţile care se derulează în cadrul C.S.C. ANEXA 4 Interviu (aplicat personalului care lucrează în cadrul C. Acum aveam o viziune clară asupra asistenţei sociale. consilier de îndrumare şi orientare profesională . şi îmi doream să pot face ceva pentru a-i ajuta pe copii aflaţi în dificultate. după care am fost promovată în actuala meserie. etc.P. 6. 5.A. recunosc că asta m-a impulsionat în a opta această activitate.G.S. personalul care lucrează în cadrul C.2 posturi – referent de specialitate şi supraveghetor de noapte – 1 post – referent.A. beneficiază de cursuri de perfecţionare.C. care se cere să fie cât mai diversificată şi cu un bogat conţinut proteic.S. am împlinit de curând frumoasa vârstă de 31 de ani.2 posturi – referent de specialitate.Spuneţi-mi câteva lucruri despre pregătirea dumneavoastră profesională Am absolvit Facultatea de Filosofie. Esmeralda. Prin urmare mi-aş dori ca aceştia să nu greşească grav. denotă multe lucruri. din Iaşi. şi credeţi-mă nu intenţionez să demisionez.C.A. că pe lângă abolvirea studiilor de specialitate.) 1. jurist 1 post – referent de specialitate. Debutul a fost în calitate de asistent social. Spaţiul pus la dispoziţie permite satisfacerea nevoilor de bază pentru fiecare beneficiar în parte. Nici în momentul în care am absolvit facultatea nu aveam habar de ce mă aşteaptă. Ce personal ajută la implementarea obiectivelor proiectului? Şef CENTRU – 1 post. De multe ori creează probleme disciplinare. 3 . Vaslui. şi anume că iubesc copii. Specializarea Asistenţă Socială.

P. reprezintă o formă adiacentă de asistenţă socială. Care este numele şi prenumele tău ? M. Interviu (aplicat beneficiarului de servicii oferite de C. mai exact de reprezintă acest centru pentru tinerii? O definiţie simplă ar suna în felul următor: C. asigurându-şi astfel un trai decent. etc. Prin urmare. Am avut colegii care au plecat recent din centru. menţin legătura cu familia naturală? Membrii familiei tinerilor beneficiari din cadrul C. ccea ce necesită multă răbdare şi înţelegere. mai bine spus am fost un copil „nedorit”. Când am împlinit vârsta de 18 ani. am fost nevoiţi să solicităm sprijinul autorităţilor locale. 11. iar din acel moment am fost abandonat în acel loc.regulile sociale unanim acceptate.C. din care avem ce învăţa. Unora le trece mai uşor. stabilirea. 14. Dar luăm întodeauna în calcul faptul că aceşti copii provin din medii familiale dezorganizate.) 1. intelectual.George.P. 2. bună. iar cei care au venit în locul lor de abia am avut timp să schimbăm câteva cuvinte. 12. Ce părere aveţi despre relaţia dumneavoastră cu colegii ? Pe ansamblu.S.P. cu alte cuvinte. fixându-te cu priviri pline de ură şi răceală. Atunci când un copil. Consultând dosarul am aflat că m-am născut în maternitatea din Bârlad.A.P. Vârsta. Cum reacţionează acesta când este mustrat? Depinde de la caz la caz.S. reprezintă totul pentru mine. ca urmare a faptului că eram consecinţa unei întâmplări.S. îmi asigură şi acoperişul. În acest sens. 15. dacă vreţi reproşuri.P. am cerut să-mi aflu identitatea. dar sunt contructive. o sarcină nedorită.. Au existat şi cazuri fericite. în urma căreia a rezultat un copil. este admis în centru pe baza dosarului personal întocmit.A. prin urmare discuţii de acest gen sunt mereu binevenite.A.T.C. În ce mod rezolvaţi conflictele cu aceştia? Nu prea au fost conflicte. ne-am confruntat cu refuzul acestora de a-şi asuma responsabilităţile parentale specifice creşterii şi educării copiilor.T. care locuia pe raza municipiului Bacău.C.. 3.A. Practic nu am unde să locuiesc. C. aceştia având vârsta de 18 ani împlinită şi măsura de protecţie încheiată.C. când am reuşit să identificăm pe unul dintre membrii familiei lărgite.A.P. dar mai presus de toate este familia mea. sau nu ştiu dacă se pot chema conflicte. principalul obiectiv urmărit prin serviciile acordate care este? Obiectivul este integrarea socio-profesională. 101 . Din când în când mai au loc discuţii.S.T. locul naşterii şi adresa? Am 20 ani.C. Cum poate fi definit C. De ce te aflii aici? Nu am păstrat legătura cu nici un membru al familiei. care vine în sprijinul tinerilor care au beneficiat de o anumită măsură de protecţie specială.S. Motivele invocate de către cei din urmă au fost de diferite natură.T.A. minor.P.P. 13.T. adică .P. îngrijirea şi educarea copiilor. După îndelungate eforturi de identificare.P. Mama a întreţinut o relaţie de natură uniconsensuală cu un anumit tip. 10.P. alţii dimpotrivă ţin mânie.S.T. fixarea şi dobândirea deprinderilor de viaţă independentă ce ajută tânărul să păşească într-o nouă viaţă. psihic.P. însă de cele mai multe ori situaţia financiară precară îi împiedică să le asigure o dezvoltare armonioasă din punct de vedere fizic. primul lucru pe care îl fac în calitate de jurist este să-i aduc la cunoştinţă regulamentul de ordine interioară. Bârlad au manifestat dezinteres vădit faţă de creşterea.eu. Beneficiarii serviciilor oferite de C.C.

împărtăşim aceeaşi soartă... Ar fi multe lucruri la care nu aş renunţa. Ce se va întâmpla cu tine dacă nu vor avea loc schimbările dorite în viaţa ta? Niciodată nu m-am lăsat victimă pesimismului. dar niciodată nu întrec măsură. cuvânt care prea puţini îi cunosc adevăratul sens şi-l înţeleg.. de către cine? Mi-aş dori să pot spune că sunt îndrăgit de toată lumea.(râde) Mai primesc reproşuri din când în când precum aş fi depresiv. de un lucru sunt sigur. Obişnuieşti să fumezi sau să consumi unele substanţe (alcool. Îmi place să cred că sunt stăpân pe situaţie. etc. De droguri. şi nu mă refer aici doar la sprijinul material. Un lucru mai rău decât ăstă. Frecvent se ivesc divergenţe de opinii cu personalul care lucrează în cadrul acestui centru. 10. 9. Ne cunoaştem de la o vârstă mult prea fragedă. 8. nu ştiu ce ar putea fi. abia am împlinit 20 ani. Dar sunt conştient că pentru asta trebuie să-mi găsesc un loc de muncă. Cred că am trecut prin ce era cel mai greu de suportat pentru o fiinţa umană.. Între noi s-a legat o adevărată prietenie. Crezi că e nevoie de o schimbare în viaţa ta? Numai una? E nevoie de mai multe. întemeierea unei familii. nu exagerez cu aceste lucruri. Cred că eram în şcoala generală.. 11. am urât dintodeauna termenul „dependenţă” şi în special consecinţele existenţei acestuia. să ştie că a fost abndonat de către părinţii săi. Îmi doresc multe lucruri. Ce nu ai dori să schimbi? A. sunt momente în care sprijinul moral este suficient pentru depăşirea situaţiilor dificile.. Cine este responsabil pentru situaţia în care te aflii? 102 . şi că nu ţin la glumă. a VIII a. ca orice om. aşa cum au procedat părinţii mei.4. 6. Dacă ar fi să o iei de la început ce ai dori să schimbi în viaţa ta? Sincer să fiu simt lipsa familiei. 12. 5.. de nu îmi mai aduc aminte. aşa că am încercat şi eu. droguri) ? Ce pot să spun în această privinţă.. prietenii mei. 7.. am înţeles că ajută să te calmezi. însă sunt conştient că nu pot să cer imposibilul.. sau poate când eram mult prea mic. Nu ştiu dacă psihic stau bine.nu am avut pe cine să întreb. întrucât nu era dorit de aceştia. Mai am anumite vicii.. că oricât de multe probleme voi întâmpina pe viitor nu îmi voi părăsi copii. însă optimismul a fost dintotdeauna punctul meu forte. necesară pentru un trai decent. De pildă. Actualmente mai trag şi eu nişte fumuri. Aţi spune că sunt un caz nefericit. am încercat pe pielea mea. care se află tot în acest centru... străzi.. care îmi va asigura sursă de venit. Am fumat din simplă curiozitate. le voi lua trepat pe fiecare în parte. gări. prin clasa a VII. atunci când sunt nervos. auzeam prin jur pe cei mai mari decât mine că fumează.. mai consum din când în când băuturi alcoolice atunci cînd sărbătorim aniversări sau onomastice.. important e să le depăşim. Te simţi iubit/ă în acest centru. Însă astfel de incidente se ivesc frecvent. toţi am fost abandonaţi. Însă nu mă grăbesc. De ce boli ai suferit sau suferi în prezent (inclusiv traume)? Păi cred că din punct de vedere fizic sunt dezvoltat conform vârstei cronologice şi nu am suferit de boli.. La ce vârstă ai început prima dată să consumi? Nu mai reţin exact la ce vîrstă. Dar cred că satisfacţia supremă este cea de pe plan profesional. sunt tânăr. dacă nu în maternitate aşa cum este cazul meu. mai fumez.. dar rar.. nu m-am apropiat niciodată şi sper că nu voi consuma niciodată. în alte locuri.

19. etc. Având în vedere că am absolvit Şcoala de Arte şi Meserii.. nu numai eu sunt în această situaţie. din Bârlad. Cât timp ţi-ai căutat un loc de muncă? Nu foarte mult timp. de pildă: „Doamne fereşte-mă de prieteni. la care m-am prezentat pentru interviu. Dar dacă stau bine şi mă gândesc cred că şi societatea românească a contribuit la situaţia în care mă aflu. 18. 15. atunci când mergem să vizionăm un film... în primul rând pe părinţii mei. În restul timpului mă ghidez după câteva principii. da. cu ajutorul căruia îmi voi îmbogăţi cunoştinţele. folosind frecvent expresii care denotă mila sau compătimirea lor. În plus este evident că acesta este principalul motiv pentru care mă aflu aici şi aşa cum bine vedeţi. indiferent de context. Păreţi surprinsă.S. mi-ar place să manifest dezinteres faţă de lucrurile care se întâmplă în jurul meu. Ni s-a întâmplat. calitate pe care mulţi nu ştiu s-o aprecieze. Ce calităţi ai? A. Deşi nu am fost crescut în familia naturală.P. 17. mă rezum în a vă spune că sunt o persoană sensibilă. în care am dat dovadă că am primit cei şapte ani de acasă.. ei au considerat că este insuficientă pentru acoperirea cerinţelor profesionale şi prin urmare nu m-au angajat.Îi găsesc vinovaţi. când îmi propun ceva. Ceea ce vrem noi este ca ceilalţi să înţeleagă că avem şi noi sentimente ca şi ei. ambiţios.C. să stârnim reacţii adverse celor din jur.. am crezut că este o ruşine faptul că nu am un loc de muncă. ca de exemplu „sărmanii de ei”. „Trăieşte ziua de azi ca şi cum ar fi ultima”. Nu prea am calităţi. pentru a-şi asigura votul cetăţenilor. Am căutat prin ziare locurile de muncă scoase la concurs. te rog. de multe ori. Ţi-ar plăcea să-ţi găseşti un loc de muncă? În mod evident.. etc. Numeşte . de care ţin cont. Precizez că viaţa unui orfan diferă mult de cea a unui copil care a trăit alături de părinţii şi fraţii săi. acei politicieni care rostesc discursuri impresionante. câteva valori valabile în cazul tău. dar nu vreau să vă las o impresie neplăcută... 13. dimpotrivă profită de pe urma acestei calităţi şi. necesare angajării mele. că de duşmani mă feresc eu”. Însă. cum sunt în acest moment.. Şi pentru asta îi găsesc vinovaţi. deoarece am certitudinea că părinţii mei nu au dispus de posibilităţi şi mijloace financiare necesare unei creşterii şi îngrijirii adecvate. Aşa cum am spus puţin mai devreme. Găseşti că este greu să vorbeşti despre acest lucru? Iniţial. pot să afirm că au fost situaţii dificile. Ce obstacole trebuie să depăşeşti în viaţa ta? Comportamentul discriminatoriu al celor din jur. Am observat că au tendinţa de a ne stigmatiza.. cam atât. să nu mă mai afecteze. Nr. dar sper că acest lucru se va remedia în viitorul apropiat. „uite şi orfanii aştia”.de spusele mele.. Care sunt defectele tale? Îmi îmaginam că îmi veţi adresa această întrebare (se amuză). 14. pe cei care se ocupă de guvernare.A. Astea ar fi multe.. 3. lupt ca să obţin „acel” ceva. 16. realizez că fiecărui om i se poate întâmpla ca la un moment dat să devină şomer. emotiv. 103 .P. sunt optimist. sunt sincer.T. o piesă de teatru. organizat şi desfăşurat de C. În prezent beneficiez de un program de orientare şi recalificare profesională. sau să vizităm grădina zoologică din oraş. chiar dacă am crescut într-un centru de plasament. dar care nu fac nimic pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Ducându-mă la interviu am citit nemulţumirea de pe faţa intervievatului privind pregătirea mea profesională.

Valentina. Tratat de asistenţă socială. şi că îi va ajuta să depăşească situaţia de criză. Editura Per Omnes Artes. Marin. George(coord.). Glavce. Bunescu. Ghid de asistenţă socială. Editura Polirom. Mi-aş dori să se spună mai multe cuvinte „de bine” referitor la persoana mea. Iaşi. afirmaţie întărită de spusele prietenilor mei. Editura Institutul European. Iaşi. Cristina. 2003 Miftode. Observaţia. Covaciu. 2005 Nanu. 2003 Peretz. comunicativă şi punctuală. Joc bine fotbal. Nu pot promite că acela va fi unul bun. Ion. Mitulescu. Brânduşa. 21. Metodele în sociologie. Analiză şi intervenţie în ştiinţa socială. Iaşi. Anghelescu. Păuş. Dinu Mihai. 2002 104 . Negriţoiu. 2004 Gheorghiu. Politici sociale. Iaşi. Sorin(coord. într-o situaţie dificilă. Viorica. Editura Polirom. Numeşte trei cuvinte care ţi-ar plăcea să fie spuse despre tine. Studiu privind situaţia tinerilor ce părăsesc sistemul de protecţie a copilului. venindu-le în sprijin cu un sfat. Bucureşti.). vreau să ştie că le sunt alături. Carmen. Maria. Elena. BIBLIOGRAFIE Agabrian. Numeşte trei lucruri pe care le faci bine. Henri. 2003 Mitulescu. Bucureşti. Vasile. Îmi place să cred că sunt un bun consilier şi că îmi ajut prietenii în momentele dificile. Cercetarea calitativă a socialului.vol.). Mă consider o fire sociabilă. Maria(coord. Tratat de asistenţă socială. Editura Institutul European. şi fac nişte cartofi pai foarte gustoşi. Michaela. Adolescentul instituţionalizat. Editura Institutul Naţional de cercetare ştiinţifică în domeniul muncii şi protecţiei sociale. Atunci când aceştia se află într-un necaz. Manual pentru formarea deprinderilor de viaţă independentă la adolescenţii/tinerii din centrele de plasament. Iaşi. din cauză asta prietenii mă refuză când le propun să jucăm. Editura Fundaţiei AXIS. Lucrurile pe care le voi afirma prezintă fapte reale. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. Rodica.I. Iaşi.20. 2005 Mărginean. nu doar trei. 1997 Neamţu. Mircea. Editura RO media. 2003 Muga.

Editura Expert. Vlăsceanu . 2005 Yin.(coord. L. etape şi sarcini. Cercetarea calitativă în asistenţa socială. Faze. Leslie M. 2004 Zamfir C. Michael A... Editura Polirom.). Iaşi. Bucureşti.). Elena(coord.. nr. 2002 Zamfir. Iaşi. 2-3. Dicţionar de sociologie. colectarea şi analiza datelor.. Surse ale excluziunii sociale în România.. Studiul de caz. 2005 105 . în „Revista de Asistenţă Socială”. 1993 Tutty. Design-ul. Editura Polirom.. Bucureşti. Rothery. Jr. Richard M. Robert K. Editura Babel. Dicţionar de politici sociale.Pop.). Grinnell. Luana Miruna(coord.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful