You are on page 1of 70

UNIVERSITATEA PETRE ANDREI DIN IAŞI FACULTATEA DE ECONOMIE MASTER: AUDIT ŞI MANAGEMENT FINANCIARCONTABIL, ANUL I

DOCTRINA CONTABILĂ ŞI DEONTOLOGIA PROFESIEI
SUPORT DE CURS 2010

CONF. UNIV. DR. MOISE CÎNDEA

Cuprins: Cap. 1. DOCTRINA PROFESIUNII CONTABILE …………………………..3 1.1. Profesiunea contabilă în istoria contabilită ii ..............................................3 1.2. Profesiunea contabilă în România – scurt istoric ........................................8 1.3. Profesia contabilă: concept, structură, mod de reglementare şi rolul profesiei ............................................................................................................13 1.3.1. Conceptul şi structura profesiei contabile ...............................................13 1.3.2. Profesia contabilă – o profesie reglementată ..........................................18 1.3.3. Rolul profesiei contabile..........................................................................20 Cap. 2. ORGANIZAREA PROFESIEI CONTABILE .....................................21 2.1. Organizarea profesiei contabile la nivel interna ional ...............................21 2.2. Profesiunea contabilă în Uniunea Europeană ............................................23 2.3. Arhitectura actuală a profesiunii contabile româneşti ...............................41 2.3.1. Profesiunea de expert contabil şi contabil autorizat ...............................41 2.3.2. Misiunile exper ilor contabili şi ale contabililor autoriza i .....................43 2.3.3. Organismul profesional al exper ilor contabili şi contabililor autoriza i ...........................................................................................................................50 2.3.4. Profesiunea de auditor financiar .............................................................52 2.3.5. Misiunile auditorului financiar ...............................................................54 2.3.6. Organismul profesional al auditorilor financiari ....................................56 Cap.3. DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE ......................................57 3.1. Standardele interna ionale ale profesiei contabile .....................................57 3.2. Principiile etice fundamentale ale profesiei contabile ...............................62 3.2.1. Integritatea ..............................................................................................62 3.2.2. Obiectivitatea ..........................................................................................62 3.2.3. Competen a profesională ........................................................................63 3.2.4. Confiden ialitatea ....................................................................................64 3.2.5. Profesionalismul .....................................................................................65 3.2.6. Respectarea standardelor şi normelor profesionale ................................66 3.2.7. Independen a ...........................................................................................66 3.3. Obliga iile organismelor profesionale .......................................................68 Bibliografie .......................................................................................................70

2

Capitolul 1. DOCTRINA PROFESIUNII CONTABILE 1.1. Profesiunea contabilă în istoria contabilită ii Nevoia realizării unei statistici a obiectelor prin numărare a constituit o formă primară de contabilitate, numită de unii autori contabilitate rudimentară sau contabilitate statistică. Dar, embrionul contabilită ii îşi are originile în urmă cu 20-30 de mii de ani, începând cu primele dovezi ale memorării, respectiv cu crestăturile de pe oasele animalelor şi continuând cu folosirea pietricelelor sau cu utilizarea nodurilor pe sfori şi până când numărul a devenit un concept abstract. Această formă a cunoaşterii, contabilitatea, a evoluat în strânsă legătură cu dezvoltarea societă ii umane, precum şi cu marile descoperiri ale omenirii. Intensitatea schimbărilor a condus la apari ia monedei ca echivalent general, dar şi la folosirea tot mai largă a îmsemnărilor de natură contabilă. Dintre primii autori importan i de contabilitate trebuie eviden iat regele Babilonului, Hammourabi din vremea căruia datează cel mai vechi cod de legi comerciale şi sociale, cunoscut în istorie. Din studierea textelor acestui cod reiese că asiro-caldeenii utilizau documente justificative, cunoşteau no iunea de activ şi pasiv, foloseau o tehnică contabilă pentru opera iile de comision, calculau dobânzi. Materialul de scris era pamântul argilos din care făceau tăbli e. O constatare interesantă se referă la importan a acordată controlului contabil, în sensul că cifrele recapitulative se stabileau de către alte persoane decât acelea care aveau sarcina întocmirii conturilor. Redactarea documentelor contabile în Egiptul antic cădea în sarcina scribilor. Scribii reprezentau o castă profesională puternică, fiind cunoscători a cel pu in 500 de semne hieroglifice, ai scrierii hieratice, aritmeticii, ai inerii conturilor şi a registrelor. Kolakretanii Greciei antice se ocupau de încasarea veniturilor sub controlul unor magistra i. Din membrii senatului se alegeau membrii unei „Cur i de conturi”, numi i „antigrafi”, care aveau sarcina de a controla activitatea perceptorilor particulari(kolakretanii). În Roma antică, şeful familiei, ca bază a organizării sociale, avea obliga ia de a ine registrele ca o obliga ie morală, dar care putea deveni juridică. Administrarea finan elor publice era încredin ată senatului. Atât la nivel statal, cât şi în municipii, oraşe şi comune existau agen i sociali pentru încasarea veniturilor, ordonarea plă ilor, prezentarea bilan ului, evaluarea averilor şi fixarea impozitului pe fiecare cetă ean. Contabilitatea publică era riguros organizată şi se manifesta o grijă deosebită pentru alegerea gestionarilor şi a contabililor publici. Despre Evul Mediu se vorbeşte ca despre o perioadă de stagnare şi de absen ă a progresului.

3

în absen a unui credit dezvoltat. Deşi se vorbeşte de stagnarea contabilită ii în această epocă. după aşa-numita metodă vene iană. tehnica contabilă moştenită de la civiliza iile antice nu mai corespunde cerin elor impuse de volumul şi complexitatea afacerilor. în legătură directă cu istoria profesiunii contabile. să-şi controleze agen ii şi mandatarii. opera iile cu ter ii. Pentru a conduce bine activită i care solicită din ce în ce mai multe capitaluri. O influen ă majoră a avut-o răspândirea cifrelor arabe care a concurat la dezvoltarea matematicii şi a altor ştiin e. Odată cu dezvoltarea creditului. transformările suportate de contul tradi ional de casă. 4 . a necesitat inerea unei situa ii exacte. de unde şi numele care li se atribuie :”memoriale”. cât şi păstrarea în memorie a operatiunilor comerciale. Genova.La începutul Evului Mediu. De referin ă este lucrarea lui Leonardo Fibonacci. comercian ii italieni nu utilizau decât contabilitatea simplă. contabilii italieni au experimentat forma memorială de contabilitate. Liber abaci. Organizarea internă a acestora. adică un registru unic descriptiv şi cronologic. ierarhizată conform modelului militar. Se în elege atunci că ei au căutat să-şi ină contabilită ile ordonate care le permiteau să aibă o situa ie clară în gestiunea afacerilor lor. Evolu ia contabilită ii în această perioadă este marcată de existen a marilor Organiza ii ale epocii: senioriile şi ordinele religioase. de necesitatea înregistrării opera iilor de credit. procedee şi mijloace contabile noi. de aceea contabilii au îbceput să creeze şi să practice forme. ca urmare a introducerii conturilor de persoane. Astfel. Astfel. cea mai veche contabilitate memorislă ar fi fost inută de bancherii din Floren a încă din anul 1211. La finele Evului Mediu. un negistor din Pisa care a demonstrat cum se utilizează cifrele arabe întocmind un cont contabil cu aceste cifre. atunci când a apărut necesitatea de a se înregistra separat anumite conturi de coresponden ă şi de deschis conturi de valori. operează pretutindeni în Europa. întinse pe o vasta arie teritorială. până spre 1250. Memorialul a evoluat către contabilitatea în partidă simplă. Este cert însă că apari ia acesteia a fost condi ionată de cunoaşterea cifrelor arabe şi de apari ia unor rela ii economice care să îi facă posibilă dezvoltarea. În prima parte a Evului Mediu. marile oraşe ale Italiei de Nord (Floren a. datorită Cruciadelor. Vene ia) cunosc o putere bancară şi financiară deosebită. să împartă cu asocia ii profiturile realizate. carnetul în care erau notate crean ele şi datoriile a condus la inerea conturilor de persoane şi a presupus înregistrarea crean elor şi datoriilor în doua coloane distincte. ei sunt determina i să se asocieze şi să recurgă la agen i şi mandatari. Istoricii contabilită ii se mai contrazic şi astăzi asupra originilor şi condi iilor legate de apari ia contabilită ii în partidă dublă. care traducea în termen de debit şi credit. Cea mai importantă şi mai interesană perioadă din evolu ia contabilită ii. Bancherii şi comercian ii în fruntea unor adevărate societă i multina ionale. crearea conturilor de valori şi crearea contului de profit şi pierderi. este aceea în care a avut loc procesul formării contabilită ii în partidă dublă. mai ales.

profesiunea de contabil era considerată ca fiind superioară tuturor celorlalte. pe numele său Luca Paciolo care. pe bază 5 . Nu încape nici o îndoială că „scrittura doppia” a apărut în Genova sau Vene ia. din propria cugetare şi experien ă. Ea a apărut în tumultul realită ilor negustoreşti şi e foarte pu in probabil să fi fost fructul cugetării unei singure persoane. de multe ori. Tot aici a fost creat primul colegiu al contabililor încă din secolul al XVI-lea. în anul 1494 a publicat prima operă imprimată care tratează contabilitatea: Summa di arithmetica. încă din secolul al XVI-lea. În legătură cu aceasta se citează următoarele decrete: Decreto del Consiglio che instituisce il collegio dei ragionati in Venetia şi Decreto del Senato Veneto. Sistemul de calcul economic prezentat de Paciolo are în centrul său contul Capital. Italia este considerată patria contabilită ii în partidă dublă. a unui colegiu al contabililor. În Italia. proportioni et proportionalita. încât puteau ocupa orice func ie administrativă în statele şi oraşele italiene. Negustorul şi comer ul său capătă o importan ă deosebită pentru formarea unui doctor în drept sau „capul negustorului are o sută de ochi” spune Paciolo. A crescut şi s-a dezvoltat în acelaşi mediu în care fusese chemată la via ă de necesitatea ordinii în socoteli şi ar fi fost inutil şi zadarnic de a se căuta în labirintul trecutului colaboratori care au dat fiecare câte ceva. de unde rezultă egalitatea Avere = Capital. acestui sistem contabil de oglindire sistematică a circuitului valorilor în mişcare dintr-o întreprindere. ci primul care a prezentat cu succes şi a asigurat răspândirea unei metode. punctul de întâlnire dintre lucrările de tehnică contabilă apărute în cele două secole precedente şi manualele de contabilitate publicate ulterior. Aşezarea contului Capital în centrul sistemului de conturi influen ează puternic noile rela ii de produc ie în procesul de descompunere a societă ii feudale şi de apari ie a capitalului comercial. che stabilsce i riquisti per essere ammeso all Collegio dei ragionati (1596). Luca Paciolo nu este inventatorul. pe drept cuvânt. Această lucrare este socotită. cu aceea de matematician. Aceştia se bucurau de o asemenea apreciere. a cărei geneză s-a derulat timp de mai multe secole. Pe drept cuvânt. acordarea titlului de contabil şi a dreptului de exercitare a acestei profesiuni se făcea cu multa exigen ă. Astfel. Tratatul lui Paciolo este o mică enciclopedie de cunoştin e matematice şi cel de-al IX-lea capitol al său intitulat Tractatus particularis de computis et scripturis oferă o descriere desăvârşită a noii metode pentru care Paciolo nu este inventatorul. şi avea cel pu in un veac şi jumătate în 1458 când a fost scrisă Della mercattura e del mercante perfetto a lui Benedetto Cotrugli. ci talentatul ei popularizator. denumită de italieni şi contabilitate vene iană. cu toate că era confundată.. Importan a excep ională care a fost acordată contabililor italieni a avut drept rezultat organizarea legală. geometria. Pe baza acestui ultim decret s-a stabilit şi regulamentul pentru admiterea în colegiu a contabililor. No iunea de capital exprimă într-o singură sumă valoarea totală a mijloacelor ini iale de lucru. Naşterea contabilită ii în partidă dublă este marcată de această nobilă figură de învă at.Este necontestabil faptul că partida dublă răaspunde perfect acstei necesită i de ordine.

Dar. comercian ii erau obliga i să cunoască contabilitatea. devine din ce în ce mai exigentă. Până atunci. Dacă în vremurile sale bune. cu deosebire la Augsburg şi Nurenberg. Proliferarea şi dezvoltarea învă ăturii maestrului urmează o linie pe care astăzi o lansează învă ătura contabilă şi financiară de dincolo de Atlantic. însă. La 1668 a fost înfiin ată pe lângă şcoala palatină din Milano o catedră de contabilitate camerală. Schwartz a elaborat în 1518 un model de contabilitate prin care a căutat să introducă în procedeele partidei duble păr ile bune din contabilitatea factorială germană. fratele său. a început să se separe activitatea comercială de cea industrială. a preferat să ducă o via ă tihnită. un contabil şcolit la Vene ia şi devenit contabilul şef al acestei mari întreprinderi. casa „Fugger” ob inuse drept de a bate monedă. textul înregistrărilor era redactat în limba latină şi uneori şi în limba germană. casa „Fugger”. promovată de contabilitate. creat la 1742. Registrele firmei „Vici Johann von Geldersen” din Hamburg prezentau în anul 1400 ( la aproape două sute de ani după lucrarea lui Fibonacci) sumele scrise cu cifre romane. bineân eles cu unele dificultă i inerente. iar sumele erau scrise în cifre romane. cel mai vârstnic nepot. Dacă până în secolul al XV-lea nu exista diferen ă între inerea practică a conturilor şi teorie. De numele casei „Fugger” se leagă numele lui Matheus Schwarz. Capacitatea de a cunoaşte. Deoarece în Germania feudală registrele aveau putere probantă în justi ie. literatura contabilă ia un puternic avânt. introducându-se pentru aceasta şi unele elemente de contabilitate în partidă dublă. În Germania. O contribuşie importantă la dezvoltarea contabilită ii italiene a adus-o colegiul contabililor. iar din 1770 s-au pus bazele unei contabilită i publice. şi a aprobării date prin vot de către membrii colegiului. Ideea de câştig era străină de acele vremuri. exista la Agsburg. După Paciolo. aceştia neputându-şi exercita profesiunea decât dacă făceau dovada calificării prin colegiul lor. Abia din a doua jumătate a secolului al XIV-lea cifrele romane sunt înlocuite de cifrele arabe. începând cu secolul al XVI-lea se dezvoltă învă ământul contabil. Hans Iacob a refuzat să preia imperiul bancar. Nici unul dintre poten ialii moştenitori 6 . trimi ânduşi chiar şi fiii să înve e contabilitatea la „Fondaco dei Tedeschi” de la Vene ia. care a asigurat administra iile publice şi ale întreprinderilor particulare cu contabili bine pregăti i. erau de trecut alte bariere. Georg. în toate ările europene. spiritul întreprinzător nu guverna societatea. în litigiile dintre comercian i şi ter i. Putem identifica Italia ca fiind ara în care contabilii au fost privi i prima dată ca o profesiune închegată şi de sine stătătoare. vestita familie de bancheri germani. din secolul al XVI-lea. Documente contabile interesante au fost identificate în registrele firmei „Wittenborg” în care înregistrările erau datate începând cu 1329. pe care o învă au în comptuare. care avea afaceri şi în domeniul comer ului. motivând că treburile municipalită ii şi afacerile sale îi dădeau prea mare bătaie de cap. după moartea bătrânului Anton Fugger. ob inută pe bază de examen. Dar. În secolul al XVI-lea.de examene riguroase. Contabilitatea în partidă dublă a trecut frontiera spre provinciile de origine germană.

celebra teză a lui Wernert Sombart din Der Moderne Kapitalismus. controlorul general al finan elor în timpul lui Ludovic al XIV-lea. Socotelile se fac. Situa ia economică a Fran ei feudale până în secolul al XVI-lea nu a creat condi ii favorabile publicării lucrărilor de contabilitate. în special Olanda. tipărită la Nurnberg în 1549 sub numele Contabilitatea dublă împreună cu jurnalul său pentru a cărui închidere se fac şi înregistrările. Această lucrare stă sub influen a literaturii italiene. Uitat cum îl cheamă”. a pus în valoare ca nimeni altul puterea centrală. Introducerea contabilită ii în partidă dublă în Germania i se datorează lui Wolfgang Schweicker senior care a scris prima carte de contabilitate în partidă dublă în şimba fermană. În timpurile moderne. în limba flamandă. În 1305. iar celelalte activită i nu reclamau un sistem de eviden ă coerent. iau cunoştin ă de o varietate de mărfuri exotice. Prin Codul de Comer adoptat în 1673. unele aduse din Levant. De numele lui Colbert sunt legate o serie de reforme care constituie punct de referin ă în istoria Fran ei. Starea de fapt avea să se schimbe abia în secolul următor. marile întreprinderi industriale şi comerciale încep să analizeze şi să măsoare periodic patrimoniul cu ajutorul bilan ului şi profitul. dincolo de lucrările de sinteză. se trece la calculul 7 . fiind unul dintre cei însufle i i să alimenteze crea iunile Renaşterii cu scrieri necesare vie ii practice. dar şi nobilii. o dată cu intrarea în scenă a lui Colbert. iar utilizarea lui zero nu este nici ea în eleasă. de exemplu. în discu ie. atunci când se vorbeşte despre capitalism. cu ajutorul contului de profit şi pierdere. ele se comportă. În majoritatea lucrărilor de specialitate. Colbert a dotat ara cu o serie de coduri. De numele său se leagă şi ordonan a care a prevăzut organizarea şi func ionarea exper ilor contabili pe lângă tribunale. într-un iarmaroc. Comer ul nu era dezvoltat. cel mai adesea. suprema ia comer ului o de ineau ările de Jos. s-a prevăzut obliga ia comercian ilor de a ine registre. Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. scrisă de Jean Ympyn. Comer ul olandez şi de inerea monopolului asupra comer ului colonial a impus necesitatea organizării unei contabilită i cât mai ra ionale. se aduce. despre legătura dntre capitalism şi contabilitate:”Capitalismul şi contabilitatea în partidă dublă nu pot fi disociate în mod absolut. Una dintre acestea luată la întâmplare:”Dat cu împrumut unui om zece guldeni în duminica Rusaliilor. una fa ă de cealaltă. Astfel a apărut o lucrare. cu cifre romane. altele de aiurea. precum şi formalită ile ce trebuiau îndeplinite pentru ca ele să fie acceptate ca mijloace legale de probă. economist şi om politic . Schweicker. tipărită la Anvers în anul 1543. inerent. care era de meserie contabil.nu a socotit că administrarea imensei averi merită osteneala de a se i dedica. Olandezii făceau comer cu popoarele nordice înainte de descoperirea Americii. apărută în 1928. precum forma şi con inutul”. altele din Scandinavia. oamenii de rând. În Europa occidentală a secolului al XVI-lea. împăr irea printr-un număr mai mare decât 12 este privită ca un lucru misterios. Registrele comerciale de pe tejghelele negustorilor nu con in decât simple consemnări ale tranzac iilor. Astfel că vestita casă a fost preluată de firma „Haug” din Ungaria. nelăsând să se manifeste nici cea mai mică formă de individualism.

cât şi contabilitatea. se dezvoltă func ia contabilită ii de furnizare a datelor şi devine un instrument intern de mare ajutor ăn luarea deciziilor. via a economică era neâncetat tulburată. abia după întemeierea ărilor române-Moldova.costurilor produselor. ara Românească şi Transilvania. Astfel. care strângea veniturile ării şi le inea la porunca domnului şi avea în subordine scriitorii vistieriei care se numeau „dieci de vistierie”. trebuie să acceptăm faptul că atât capitalismul. Profesiunea contabilă în România -scurt istoric Însemnări contabile de pe vremea dacilor s-au păstrat într-un număr foarte restrâns. preşedinte al Consiliului Interna ional pentru Standarde Contabile (IASB). printre boierii de sfat ai domnitorului şi pe vistiernic sau păzitorul cel mare al vistieriei. chiar dacă se foloseau în acelasi timp însemnări în greceşte. De asemenea. În această perioadă. 1. în ianuarie 2004. una dintre pu inele însemnări contabile care s-au mai păstrat. iar datorită distrugerilor însemnărilor contabile. contabilitatea devine un auxiliar al statului în supravegherea şi controlul activită ii economice. şi aşa pu in numeroase. în cadrul aceluiaşi proces istoric s-au influen at reciproc. datorită grămăticilor de pe timpul domnitorului grec. În Moldova. precum şi a tributurilor cuvenite statului. se oglindesc situa ia politică. vamal. socială şi economică a ării. În secolele XVI şi XVII apar îmsemnări contabile privind felul cum erau administrate veniturile ării. cuprinde întinse norme de drept civil. în Condica vistieriei de pe timpul lui Constantin Brîncoveanu. Dimitrie Cantemir prezintă în Descriptio Moldaviae. fiscal şi unele îndreptări de drept canonic. se constată profiturile considerabile pe care aceştia le realizau prin jefuirea popula iei. îndeosebi a exportului de cereale. Pe baza Regulamentului 8 . Asemenea însemnări apar într-un număr mare. Cîteva dintre Condicile vistieriei Moldovei dintre anii 1777 şi 1804 sunt scrise în limba română . precum şi cuvinte turceşti. definindu-se con inutul unei contabilită i de gestiune. Pacea de la Adrianopole a însemnat un momet de răscruce pentru comer ul românesc. dar se constată că în Dacia se inea o contabilitate riguroasă în ce priveşte exploatarea minelor şi urmărirea veniturilor acestora. Chiar dacă cercetătorii pe tărâmul contabilită ii caută argumente pentru respingerea acestei teze (şi reuşesc). Mult mai târziu.2. după un mare interval istoric. precum şi modul în care se făcea ocârmuirea financiară din acea vreme şi cât de greu era apăsată ara Românească. nu s-au putut păstra. După părăsirea Daciei de către romani. cronica lui Vasile Lupu de a 1646. fără nici o oprelişte din partea vreunui organ al statului. a denumit contabilitatea ca fiind „piatra de temelie a societă ii capitaliste”. sir David Zweedie. din contabilitatea inută de concesionarii acestor impozite.

Primul care a contribuit la răspândirea contabilită ii în ara Românească este Dimitrie Jarcu. a primit însărcinarea în 1842 să ină cursuri la Academia Mihăileană din Iaşi. Decretul men ionează că acest curs s-a 9 . De multe veacuri este cunoscut rolul negustorilor în mişcarea comercială de tranzit plină de influen e binefăcătoare. Încă de la 1556. lucrare ce a fost introdusă în învă ământul primar şi a fost tipărită în cinci edi ii.organic s-au organizat pentru prima oară în ările române o contabilitate regulată. Multe case de comer braşovene practicau calculul economic şi ineau contabilitatea dublă după uzul vene ian. Această conjunctură anticipa apari ia la Braşov. După terminarea studiilor agronomice în Fran a. Nego ul braşovean. institutor la şcoala primară de la Col ea. În 1845 a tipărit la Iaşi „Calendarul pentru bunul gospodar” în care tratează distinct „Despre socotele”. de mersul comer ului său. să nu fi răspândit tainele artei indispensabile oricărui negustor dornic să-şi dea seama. sub numele Doppia skriptura sau inerea catastifelor. În 1859 a fost numit prin decret domnesc profesor „pentru cursul de contabilitate. care să facă cu putin ă controlarea daraverilor ce încăpeau pe mâna slujitorilor statului. care nici ei nu erau străini de învă ătura contabilită ii sau negustorii care mergeau până la Zara pentru a lua mărfuri veneşiene. prin socoteli sistematice. Prin Sibiu şi Braşov trec produsele din Apus spre ara Românească. economie politică şi financiară” pe care urma să îl ină în încăperile Institutului „Trei Ierarhi”. Până la reglementarea profesiunii contabile. Regulamentul organic pune bazele organizării financiare în Principatele Române şi apar pentru prima oară reguli pentru „chipul contabilită ii casei vistieriei. a „Pravilei comer iale”. care în 1844 şi 1845 a publicat o traducere din limba franceză. italienii veneau la Braşov pentru cumpărare de grâu. al cărei student a fost. Apari ia şi dezvoltarea profesiunii contabile în România este strâns legată de apari ia şi dezvoltarea învă ământului economic. Braşovul este cea mai veche. neântreruptă rela ie comercială a ării Româneşti. în anul 1837. Nu întâmplător prima lucrare de contabilitate în limba română a apărut la Braşov. Unul dintre ele vizează activitatea de dascăl a enciclopedistului Ion Ionescu de la Brad. care a jucat în întreaga perioadă feudală rolul de „pia ă comună a principatelor” şi-a definit în secolul XIX-lea locul specific printr-o contribu ie decisivă şa afirmarea unită ii na ionale a unei economii scindate de grani e. Este cu neputin ă ca vene ienii ajunşi prin păr ile noastre şi genovezii. luând apoi drumul către Brăila şi Gala i. adică a inerii şi dării socotelilor cu bună rânduială”. câteva momente au influen at semnificativ condi iile şi circumstan ele în care s-a produs această reglementare. Negustorii braşoveni între ineau frecvente legături economice cu Moldova şi ara Românească. Pravila lui Emanoil Ioan Nechifor atestă existen a unei şcoli de cultură economică românească şa Braşov încă de la începutul secolului al XIX-lea. Emanoil Ioan Nechifor este cel dintâi autor preocupat la începutul secolului al XIX-lea de răspândirea cunoştin elor de contabilitate.

Brăila.Rosetti. Ploieşti. pentru reorganizarea debitelor administra iei publice”.făcut „ în vederea trebuin ei ce este de a se forma oameni speciali cu cunoştin e de contabilitate. bănci. se accentua criza economică. Primul director al Băncii Na ionale a fost numit Theodor Ştefănescu. că ar fi dorit întregul sistem de învă ământ să fie cât mai apropiat trebuin elor ării şi că importante şi utile sunt literele. părăseşte Liceul Sf. geografia comercială. Marele domnitor afirma. Craiova şi Turnu Severin” Un rol determinant în apari ia legilor referitoare la şcolile de comer şi la camerele de comer l-a avut marele cărturar C. pe de o parte. coresponden a comercială. Organizarea şi dezvoltarea învă ământului comercial în România. împreună cu al i 4 camarazi ai săi. Gala i. încă de la 1859. aflată în acea vreme sub direc iunea lui Louis Toussaint. Theodor Ştefănescu face referire la contabili. Statutul lor profesional era destul de incert. Prima manifestare mai puternică a comercialiştilor a avut loc la 22 aprilie 1901. printre alte discipline comune.A. aşa cum a fost conceput de Alexandru Ioan Cuza. 214 a prevazut:”Se vor institui scole de comerciu în oraşele Bucureşti. şi care a de inut timp de trei ani titlul de Prim Staroste al Negustorilor. Nevoile de credit resim ite în perioada imediat următoare Războiului de Independen ă au grăbit guvernul Brătianu să propună. Guvernul face apel către tineretul român. economie politică şi financiară. legea privind înfiin area Băncii Na ionale. Pe absolven ii şcolilor comerciale îi întâlnim muncind în unită i financiare. comerciale. durata cursurilor s-a majorat la cinci ani) şi se studiau. aritmetica. Ministru al Instruc iunii. ştiin ele. 10 . să-şi îndrepte privirile spre şcoala superioară românească. manipula iuni aplicate la studiul mărfurilor şi la descoperirea falsificărilor. calculul mintal şi contabilitatea. Theodor Ştefănescu. deoarece. În edi ia din 1896 a cursului său „Curs de comptabilitate în partidă dublă”. dreptul şi medicina. în 1897. iar Parlamentul să adopte în 1880. a fost cea de la Gala i. în ansamblul întregului învă ământ. care în 1860 a fost numit Ministru al Cultelor şi Instruc iunii Publice. reprezintă un moment fără de care nu putem imagina istoria înfiin ării breslei contabililor. Când la 1864. sub îndemnul fondatorului ei. La 1864 a fost votată „Legea asupra instruc iunii a Principatelor Unite Române” care la art. economia politică şi dreptul administrativ. dreptul comercial şi maritim. iar pe de altă parte se înte ea lupta şi concuren a cu specialiştii care veneau din afara grani elor ării o dată cu pătrunderea capitalului străin într-o serie de domenii de activitate. Sava şi se înscrie cel dintâi elev al Şcolii de Comer din capitală. fiu de comerciant. În primii ani durata studiilor era de patru ani (prin lege. urmată în acelaşi an de şcoala de la Bucureşti. Nicolae Kre ulescu. înfiin ată la 26 octombrie 1864. societă i industriale. când absolven ii care înfiin aseră „Asocia ia Absolven ilor Şcoalelor de Comer din ară şi Străinătate” au sărbătorit împlinirea a 30 de ani de activitate profesională a lui Theodor Ştefănescu şi retragerea acestuia la pensie. dr. Prima şcoală. Iaşi.

Rasidescu. ca urmare a dezideratului exprimat în Congresul din 1906. Legea pentru organizarea „Corpului de Contabili Autoriza i şi Exper i Contabili din România” a fost votată de Camera deputa ilor la 18 iunie 1921. Ştefănescu.H. un grup de absolven i ai şcolilor de comer pun bazele „Uniunei Absolven ilor Şcoalelor Superioare de Comer ” sub preşedin ia lui I. II – Profesiunea de contabil autorizat la Stat şi în întreprinderi comerciale. Dar războiul a impus stagnarea oricărei activită i până în 1918. În 1918 se constituie „Asocia ia Titra ilor în Ştiin ele Comerciale” şi Cercul de „Studii Comerciale”. care să posede diplomă de capacitate a unei şcoli de comer şi să aibă o practică în afaceri de cel pu in trei ani. Acest proiect trebuia să treacă prin Parlament cu ajutorul ministrului de comer de atunci. în frunte cu N. În 1907. etc. de Seant la 1 iulie 1921. administrative. financiare. în 1916. astfel încât expertizele contabile să fie efectuate numai de persoanele care sunt cetă eni români. Camera de Comer nu a găsit de cuviin ă să facă nici un demers pentru realizarea dezideratelor comercialiştilor.Rasidescu. În 1908.Ideea reglementării dreptului de a face expertize contabile apăruse încă din 1874. Th. profitând de alegerea în Parlament a mai multor colegi. Către sfârşitul anului 1914 s-a înfiin at în Bucureşti „Corpul Absolven ilor Şcolilor Superioare de Comer ”. Aceasta prevedea.Butculescu şi St. industriale. printre altele: „-Art. financiare cu un capital mai mare de 500000 lei. Această idee a prins contur şi cu ocazia întîlnirii din 1901 şi s-a concretizat într-un memoriu adresat Preşedintelui Camerei de Comer şi Industrie Bucureşti de către Asocia ia Absolven ilor Şcolilor de Comer prin care se cerea reglementarea exerci iului dreptului de expertiză. Contabilii din întreprinderile mai mici şi iitorii de registre nu sunt obliga i a face parte din acest Corp. promulgată şi semnată de Regele Ferdinand la 13 iulie 1921 şi publicată în Monitorul Oficial din 15 iulie 1921.” 11 . La 1 ianuarie 1908 a apărut primul număr din Revista Generală de Comer şi Contabilitate. Uniunea redactează un proiect de organizare a unui Corp al Contabililor în care se prevedea ca atribu ie principală a acestuia: „a statua asupra a tot ce priveşte interesele profesionale ale carierei de contabil în general”. Nu va fi exercitată decât de persoanele făcând parte din acest Corp. Prin contabil autorizat se în elege persoana care înregistrează opera iunile comerciale după principiile contabilită ii. în manualul de contabilitate al prof. prin fuziunea celor două asocia ii existente: „Asocia ia Absolven ilor Şcoalelor Superioare” şi „Cercul Absolven ilor Şcoalelor Superioare Comerciale”. dar guvernul a cazut înainte ca proiectul să fie depus. care întrebuin ează credit şi profesiunea de expert contabil în fa a autorită ilor judiciare. care a devenit prin lege. Această revistă a fost înfiin ată de un Comitet. persoană juridică.

prof. care. Corpul a rezistat şi a avut chiar o activitate profesională recunoscută. şi şi-au pus în practică punctele de vedere. aplicarea legii a prezentat o serie de interpretări şi a creat situa ii care au influen at dezvoltarea ulterioară a rolului şi locului profesiunii. prof. pentru ca în noiembrie 1939. Spiridon 12 . prof. printr-o lege s-a acordat un nou termen pentru înscrierea contabililor. Abia în 1941 problema a fost preluată de conducerea statului. C. Începând cu anul 1940. întrucât din comisie făceau parte atât prof.Evian. fără a fi nevoie să fie şi ac ionar. datorată unor conducători din elita profesiunii contabile ca prof. Pentru gradul de „expert contabil” nu s-a prevăzut nici o dispozi ie tranzitorie.Mlandenatz.G. Codul comercial prevedea controlul societă ilor prin cenzori. În aceste condi ii. chiar dacă legea nu a prevăzut pentru exper ii contabili nici o măsură tranzitorie. de care a profitat un mare număr de contabili . men ionând că în timp de doi ani se pot înscrie şi acei care nu posedă titlu de învă ământ comercial. dacă timp de cinci ani au îndeplinit func ia de contabil în mod mul umitor. C. Eforturile ulterioare ale conducerii Corpului pentru a fi radia i nu au avut nici un efect. întrucât s-a prevăzut că cel pu in unul din cenzori trebuie să fie expert contabil sau contabil autorizat. încă de la început. conducerea Corpului a fost preluată de Comisii interimare numite de guvern şi care se schimbau o dată cu schimbarea guvernului. Trebuie să men ionăm că problemele de normalizare au preocupat pe contabili încă de la înfii area Corpului şi că primul formular de bilan -tip a fost propus la Congresul Corpului din 1927. Demetrescu. dar care nu a ajuns la un punct de vedere comun. pentru contabilitatea unitară şi pentru planurile de conturi. au continuat să practice contabilitatea. dar aceştia erau aleşi dintre ac ionari şi aveaz diferite profesii. Legea din 1921 a reusşit să reglementeze un domeniu important pentru activitatea profesioniştilor contabili. Spiridon Iacobescu. Cu toate acestea s-a inut cont de situa ia existentă la acea dată cu numeroşi contabili forma i numai prin practică. să se ceară în mod formal desfiin area Corpului. licen ia ii Academiei de Înalte Studii Comerciale au reuşit să preia conducerea sec iei Ilfov a Corpului. În 1938. cea mai puternică organiza ie. În condi iile în care membrii şi conducerea Corpului au îbcercat să consolideze şi să impună profesia contabilă. I. în 1944. Este meritul acestei legi de a reglementa această situa ie.Legea a prevăzut şi condi iile de studii necesare pentru persoanele care doreau înscrierea în Corp (a avea titlul unei academii de înalte studii comerciale din ară sau străinătate sau titlul unei şcoli superioare de comer sau unei şcoli de comer – curs seral superior). au fost înscrişi în Corp cu titlu de expert contabil trei func ionari superiori din Ministerul de Justi ie care aveau studii juridice.G. la Congresul licen ia ilor. Astfel. Trebuie men ionat că. care a numit o Comisie pentru reglementarea contabilită ii. fără a avea studiile necesare. Revista generală de Comer şi Contabilitate a avut un rol deosebit în promovarea propunerilor pentru uniformizarea con inutului şi denumirilor conturilor.

Conceptul şi structura profesiei contabile 13 .Ioachim. prof. Profesia contabilă: concept. se men ionează doar că a fost emis ”văzând Hotărârea Consiliului de Miniştri cu nr. În anii următori au fost operate o serie de „epurări”ideologice. În cadrul acesteia a func ionat. În 1966. care a creat premisele normării obligatorii a contabilită ii. 79/1971. I. pentru a continua apari ia „Buletinului Contabililor”. expertiza contabilă judiciară s-a efectuat fără reglementări pe baza unor reguli stabilite de Ministerul Finan elor. Din textul sec al acestuia nu rezultă nici un fel de motiva ie. Vasile M. După abrogarea legii care o reglementa. care a luat în discu ie proiectul Evian.1. Ştefan Dumitrescu. Publica iile Corpului au avut aceeaşi soartă potrivnică. Na ionalizarea din 1948. care a adoptat sistemul planurilor de conturi din URSS. întreg patrimoniul Corpului a fost trecut la Asocia ia Ştiin ifică a Inginerilor şi Tehnicienilor – ASIT. Abia în 1954 s-a format o unitate cu gestiune proprie în cadrul Ministerului Finan elor. sec ia de „Eviden ă Contabilă”.Evian care a dorit să-şi impună teoria economică. Vechii exper i contabili au combătut public prevederea că toate rapoartele de expertiză să fie depuse la birourile locale de expertiză contabilă si tehnică spre „verificare”. 201 din 8 martie 1951”. Abia în 1947 pe lângă Ministerul Economiei Na ionale a fost creată „Comisia pentru normarea contabilită ii”. Tot în atribu ia Ministerului Finan elor a fost stabilită şi competen a de a acorda calitatea de expert contabil. devenit ulterior lege. această sarcină revenindu-i Direc iei Normării şi Îndrumării Contabilită ii. Ca urmare a acestui Decret. cât şi prof. dar cu efecte minore. 40 din 10 martie 1951. printre victime afându-se prof. publicat în Buletinul Oficial nr. Activitatea de expertiză contabilă nu a avut parte de o soartă mai bună. în perioada 1951-1953. structură.3. prof. controlul şi îndrumarea activită ii de expertiză contabilă judiciară.3. din cadrul Ministerului Finan elor înfiin ată în acelaşi an. Prin această reglementare s-a delegat în sarcina Ministerului Finan elor coordonarea. 31 din 13 martie 1951. Ioan Evian. În anul 1971. această situa ie s-a mai revăzut. fiind o traducere ad litteram din vocabularul sovietic. 1. o dată cu aplicarea planului de conturi cu simbolizare zecimală. Abia în Decretele din 1957 şi 1958 s-a reglementat numai expertiza contabilă judiciară. a apărut şi o nouă reglementare a expertizei contabile judiciare prin Decretul nr. la interven ia şefului serviciului de expertize contabile din Ministerul Finan elor. mod de reglementare şi rolul profesiei 1.Iacobescu care a creat planul de conturi în conformitate cu teoria juridicăpatrimonială. Corpul Contabililor Autoriza i şi Exper ilor Contabili a fost desfiin at prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Na ionale a Republicii Populare Române nr. Aceasta s-a numit „Eviden a Contabilă” şi ilustrează perfect concep ia despre contabilitate a vremii.

de exemplu. contabilitatea. 5. în pofida diferen elor istorice. inerea contabilită ii. chiar dacă uneori aceste activită i sunt „împăr ite” cu alte profesii. Evaluări de întreprinderi şi titluri. lichidări. consultan ă. examinarea şi prezentarea situa iilor financiare. 14 .prin compartimente proprii. În toate statele membre UE. 8. 3. membrii se ocupă în fapt de una singură sau de foarte pu ine dintre aceste activită i. Alte servicii contabile şi paracontabile.independen i sau liber-profesionişti contabili. 9.dependen i. 2. Dintre toate activită ile componente ale profesiei contabile numai auditul statuar este în mod obligatoriu organizat şi exercitat ca activitate externă oricărei entită i supuse unui astfel de control. consiliere în investi ii. economice. Alte lucrări de audit financiar-contabil. Diversitatea profesiei este o realitate foarte importantă. . Servicii fiscale (consultan ă. furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. Printre aceste activită i se află. etc.Profesia contabilă este în mod curent definită ca totalitatea activită ilor (serviciilor) care presupun cunoştin e în domeniul contabilită ii. 4. . juridice şi culturale. Activită ile componente ale profesiei contabile se pot organiza şi exercita : . expertiză juridică. care sunt rezervate prin lege sau prin practica profesiei contabile. legate mai mult sau mai pu in de procesul de elaborare şi validare a informa iilor financiare. auditul elementelor nemonetare. contabile sau fiscale. Profesia contabilă este o profesie cu o arie de activitate largă şi diversă. gestionarea şi tehnologia informa iei. 7. insolvabilitate. chiar dacă în anumite organiza ii profesionale. poate fi regăsit un cumul de activită i. a specialiştilor care le efectuează (prestează). activitatea privind insolven a sau cea de asisten ă fiscală. consiliere şi asisten ă fiscală). Lista principalelor activită i/servicii care compun profesia contabilă se prezintă astfel: Serviciul profesional: 1. alte tipuri de consiliere cum ar fi organizarea. 6.prin externalizare. auditul în sectorul public. auditul fuziunilor şi achizi iilor. strategia. Servicii de studii şi consultan ă pentru crearea întreprinderilor. Audit statutar. precum şi organismele lor profesionale. Sfera de activitate a profesionistului contabil acoperă auditul statuar. Management financiar-contabil. Unele dintre aceste activită i sunt rezervate de obicei exclusiv profesiei contabile şi formează o parte a domeniului tradi ional de activitate al acesteia. Profesioniştii contabili se împart în func ie de statutul juridic: . cu statut de angaja i. consiliere şi reprezentare fiscală. Elaborarea.

. componenta cea mai importantă a profesiei contabile. despre „audit” sau „audit financiar” chiar şi atunci când este vorba de o misiune de „audit statutar”. . Activitatea de audit.Din punct de vedere al modului de organizare a activită ii liberprofesioniştilor contabili. restructurarea datoriilor şi recapitularizarea. rela ii cu institu iile de securitate socială. asisten ă în litigiile legate de resursele umane. verificarea financiară prealabilă (investigare şi analiză). acesta este singurul tip de audit care este reglementat atât la nivel european şi global. adaptabilită ii şi modului de aplicare a dispozitivelor. la o misiune de audit statutar se vorbeşte curent. 15 .Servicii juridice: întocmirea documentelor juridice pentru persoane fizice. . Controlul intern al unei întreprinderi constituie un obiectiv al auditului intern şi un mijloc pentru realizarea obiectivului auditului statuar. O parte din profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în calitate de angaja i sau ca furnizori de servicii-în domeniul auditului intern şi controlului intern. sprijin juridic şi administrativpentru Adunarea generală.Misiuni de consultan ă şi consiliere contabilă şi fiscală. activită i importante pentru o bună guvernare a întreprinderilor. de exemplu. gestionarea portofoliului. auditul statutar Activitatea de audit statutar este. consiliere privind Legea companiilor etc. dar care nu exprimă tocmai riguros con inutul ştiin ific şi legislativ al termenilor. şi nu un compartiment administrativ func ional al întreprinderii. brokerajul. analiza investi iilor. Auditul intern este activitatea care are ca obiectiv verificarea existen ei. Sistemul de control intern cuprinde totalitatea dispozitivelor. etc.Servicii financiare: evaluarea afacerilor.resurse umane şi administrative: întocmirea statelor de plată. aceştia pot să-şi desfăşoare activitatea: . planificarea financiară.Această activitate poate fi realizată printr-un compartiment distinct al entită ii sau externalizată prin profesionişti contabili independen i. explicată prin pozi ia sa de „ultim apărător” al interesului public pe fluxul înregistrat de situa iile financiare ale unei entită i în drumul lor spre utilizatorii (consumatorii) finali. după toate aparen ele. Având în vedere importan a auditului statutar pentru protejarea interesului public. controlul administrativ şi financiar. procedurilor şi metodelor care formează sistemul de control intern al entită ii. recrutare. Alte servicii furnizate exclusiv de profesioniştii contabili sau partajate cu alte profesii sunt: . procedurilor şi metodelor prin care responsabilii unei entită i de in controlul asupra activită ii de care răspund. etc. Controlul intern este o stare. proceduri de control intern.în forme asociative potrivit legisla iei fiecărei jurisdic ii. simplu. În activitatea curentă profesuiniştii contabili folosesc un vocabular care este mai simplificat. . cât şi la nivel na ional.individual.

cu precizarea că obiectul examinării îl constituie informa ia financiar-contabilă. tehnologică. dar nu orice audit financiar este şi audit statutar.examinarea este strict profesională şi presupune colectarea şi evaluarea unor probe privind informa ia(informa iile) examinată(e). auditul stocurilor cerut unui expert contabil de către un investitor la întreprinderea unde doreşte să investească este un audit financiar.obiectul examinării: orice informa ie economică. De exemplu. prin raportarea la standardele na ionale sau interna ionale de audit”. analiză. a situa iei financiare şi a performan elor financiare. specific şcolii anglo-saxone. . . . Rezultă că orice audit statutar este un audit financiar. trei denumiri cu acelaşi înşeles şi aceleaşi semnifica ii. circulă şi sub denumirile de „audit legal” sau „control legal”.criteriul de apreciere: un standard. clară şi completă a pozi iei. tehnică. iar criteriul de calitate îl constituie standardele na ionale sau interna ionale de audit”. dar nu este un audit statutar. şi anume: . fără de care activitatea nu poate fi definită ca fiind un audit: . se în elege „examinarea profesională a unei informa ii. Sunt de re inut elementele fundamentale con inute în defini ie. În reglementările şi practicile europene şi interna ionale. Prin audit statutar se în elege „examinarea profesională efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situa iilor financiare ale unei entită i în ansamblul lor. etc.calitatea opiniei: motivată. „auditul statutar”.Prin audit. Altfel spus. prin legile na ionale şi prin statutele întreprinderilor. juridică. efectuată de un profesionist contabil competent independent” dacă celelalte elemente fundamentale ale defini iei auditului în general sunt reunite. normă sau reglementare”. . efectuată de o persoană competentă i independentă în scopul emiterii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate: standard. . între auditul statuar şi auditul financiar este o diferen ă de la parte la întreg: ”Auditul statutar este acel audit financiar efectuat asupra situa iilor financiare în ansamblul lor. în scopul emiterii unei opinii motivate responsabile şi independente în legătură cu imaginea fidelă. Prin audit financiar se în elege „orice interven ie cu caracter de control. iar persoana competentă şi independentă trebuie să fie profesionist contabil”. verificare.independen a absolută a specialistului care îl realizează. 16 . cercetare sau studiu în contabilitatea unei entită i. în sensul cel mai larg.caracterul legal: este singurul tip de audit reglementat prin Directiva a 8a la nivel european. financiară. „auditul financiar este auditul în general.persoana care examinează trebuie să de ină competen a necesară şi să fie independentă. . o normă sau o reglementare. care constă în determinarea şi raportarea gradului de conformitate a informa iei la criteriul de calitate prestabilit.scopul examinării: emiterea unei opinii. fiscală. Altfel spus.

auditul statutar cuprinde toate func iile întreprinderii.Periodicitatea auditurilor: auditorii statutari nu sunt prezen i tot timpul în întreprindere. auditul statutar se preocupă de orice fraudă de îndată ce aceasta are sau se presupune că are o influen ă asupra situa iilor financiare. altfel spus. direc ia generală. . în timp ce pentru auditul intern este un obiectiv. De observat că pentru atingerea acestor obiective auditul statutar va trebui să aprecieze şi el dispozitivele de control intern ale întreprinderii. auditorul statutar este un prestator de servicii independent juridic de întreprindere. . având o arie mult mai largă de lucru. . dar nu şi fa ă de conducerea entită ii. auditul intern. are o mai mare posibilitate de prevenire a fraudelor. este una absolută. dar în legătură numai cu obiectivul său de certificare. .autonomia organismului din care face parte specialistul(auditorul) respectiv. Conceptual. există deosebiri esen iale între cele două tipuri de audit. situa iei financiare şi rezultatelor întreprinderii. semestru. cum ar fi: .Obiectivele auditului: Obiectivul auditului intern este să aprecieze bunul control asupra activită ilor întreprinderii (dispozitive de control intern) şi să recomande măsuri pentru îmbunătă irea acestuia. ci şi toate dimensiunile acestor func ii. auditorul intern lucrează tot timpul în întreprinderea sa şi schimbă - 17 . ei ac ionează în perioada propice elaborării situa iilor financiare (trimestru. deşi nu are drept scop descoperirea fraudelor.Statutul: Auditorul intern face parte din structurile întreprinderii.Prevenirea fraudei: Deosebit de obliga iile legale de divulgare. însă în toate func iile întreprinderii (un auditor financiar care şi-ar limita observa iile şi investiga iile doar la sectorul contabil ar face o activitate incompletă). deci controlul intern este pentru auditul statutar un mijloc. sincerită ii şi imaginii fidele a conturilor. suspectând şi adâncind controlul pentru orice nerespectare a procedurilor de control intern.Domeniul de aplicare al auditului: Auditul statutar înglobează tot ceea ce participă la determinarea rezultatelor şi la elaborarea situa iilor financiare.Independen a: nu este de acelaşi tip: Independen a auditorului statutar este cea a titularului unei profesii liberale. el este independent fa ă de structurile auditate. obiectivul auditului statutar îl constituie certificarea regularită ii. auditul intern are un domeniu de aplicare mult mai vast: cuprinde nu numai toate func iile întreprinderii.Beneficiarii auditului: Auditorul intern lucrează în folosul responsabililor întreprinderii (manageri. comitetul de audit) auditorul statutar face certificarea situa iilor financiare în folosul tuturor utilizatorilor situa iilor financiare. . este juridică şi statuară. Auditul intern şi auditul statutar sunt două activită i complementare în care sunt antrena i profesioniştii contabili. independen a auditorului intern este una restrictivă. an) şi au de regulă aceiaşi interlocutori. .

-

frecvent interlocutorii. Altfel spus, din punct de vedere al prezen ei în întreprindere, auditul statutar este periodic, iar auditul intern este permanent, iar din punct de vedere rela ional (al interlocutorilor) auditul intern este periodic, iar auditul statutar este permanent; Metoda: Auditorii statutari îşi efectuează lucrările după metode verificate, pe bază de compara ii, analize, inventare, etc; metoda auditorilor interni este specifică şi originală, adaptată la cultura întreprinderii.

1.3.2. Profesia contabilă – o profesie reglementată O profesie, în general, este definită şi judecată prin cunoştin ele, aptitudinile, atitudinea şi etica celor implica i în această profesie; reglementarea unei profesii este un răspuns precis la nevoia de standarde sigure, care să fie îndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea reglementării şi natura acestei reglementări depind de: 1. profesia însăşi, capacitatea ei de a răspunde efectiv şi eficient cererilor economiei şi societă ii; 2. condi iile de pia ă în care activează profesia; 3. calitatea serviciilor furnizate de membrii săi; reglementarea este necesară pentru a certifica faptul că serviciile contabile de pe pia ă sunt de calitate adecvată, ceea ce implică: - adoptarea de standarde profesionale, tehnice; - adoptarea de reguli etice; - nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontracta i ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc. De exemplu, în ultimii ani, eşecurile etice din partea anumitor membri ai profesiei, care au avut ca rezultat lipsa de încredere în raportarea financiară, au impus modificări esen iale ale reglementării profesiei (Legea Sarbanes-Oxlez în SUA, Legea securită ii financiare în Fran a, etc). Aria de acoperire şi calitatea reglementării De obicei reglementarea profesiei contabile acoperă următoarele domenii: - cerin ele de acces şi certificarea sau autorizarea; - cerin ele referitoare la educa ia continuă; - monitorizarea comportamentului profesioniştilor contabili; - standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii contabili trebuie să le respecte; - sistemele şi procedurile disciplinare în cazul în care profesioniştii nu îndeplinesc cerin ele de mai sus. Pentru ca reglementarea să asigure faptul că serviciile contabile sunt de calitate adecvată, ea însăşi, reglementarea, trebuie să fie de calitate pentru a răspunde interesului public, adică trebuie să fie:

18

- propor ională; - transparentă; - să nu fie impotriva competi iei; - nediscriminatorie; - precisă; - segmentată în func ie de inta sa; - implementată consecvent şi just; - supusă unei examinări periodice. Efectul unei reglementări bine elaborate va consta în furnizarea asigurării potrivit căreia natura şi calitatea serviciilor contabile răspund atât nevoilor beneficiarilor, cât şi nevoilor economiei în general. Reglementarea este importantă, dar nu este sufcientă şi nici nu poate fi pe deplin eficientă decât dacă este înso ită de un comportament etic al profesionistului contabil, care, în final, reprezintă garan ia bunelor servicii şi a calită ii acestora. Reglementarea profesiei contabile la nivel european Reglementarea generală Profesia contabilă este reglementată de Directiva 89/48/CEE înlocuită prin Directiva 2005/36/CEE cu privire la recunoaşterea calificărilor profesionale. Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit într-un stat membru cel mai înalt nivel de pregătire şi formare cerut în acea ară pentru activitatea de profesionist contabil şi care are acces fără restric ii la toate serviciile şi activită ile componente ale profesiei contabile, inclusiv, odată autorizat, la activitatea de audit statuar. Aceşti profesionişti contabili au studii universitare, un stagiu practic de cel pu in trei ani şi au sus inut şi promovat un test de aptitudini, iar calitatea profesională ob inută are diferite denumiri, dar cu con inut echivalent, cele mai des întâlnite fiind cea de „expert contabil”(întâlnită frecvent în ările latinocontinentale), „chartered accountant” ( în general în zona anglo-saxonă), „contabil public autorizat”(CPA) în Statele Unite, etc. Reglementarea specială Dată fiind importan a activită ii de audit statutar ca ultimă activitate care filtrează către consumatorii (utilizatorii) informa iilor con inute în situa iile financiare ale unei entită i, exigen ele suplimentare în ceea ce priveşte această activitate, ca şi condi iile de autorizare a persoanelor fizice şi juridice care doresc să presteze servicii de audit statutar sunt reglementate distinct prin Directiva 84/253/CEE, cunoscută sub denumirea de-a 8-a Directivă înlocuită prin Directiva 2006/43/CF, cunoscută sub denumirea de noua Directivă a 8-a. Principalele prevederi ale celei de-a 8-a Directive se referă la condi iile de autorizare şi de retragere a autorizării unui profesionist contabil de a efectua audit statuar. Pentru ca o persoană fizică să fie autorizată să efectueze audit statuar, condi iile sunt:

19

să aibă studii universitare relevante sau un nivel echivalent; să fi sus inut un examen de acces la calitatea de profesionist contabil; să fi efectuat un examen de acces la calitatea de profesionist contabil; să fi efectuat un stagiu de pregătire practică de cel pu in trei ani; să fi promovat un examen de competen ă profesională; conditiile speciale privind indeppenden a auditorului, calitatea presta iilor de audit statutar şi standardele aplicabile; 7. crearea unui sistem de supraveghere publică asupra activită ii de audit statutar şi a auditorilor statutari. Categoriile de entită i supuse auditului statutar sunt prevăzute prin Directiva a 4-a şi Directiva a 8-a, precum şi prin reglementprile na ionale – Legea companiilor, de regulă, iar reglementarea auditului statutar este prevăzută prin Directiva a 8-a la nivel european şi prin lege specială la nivelul fiecărei ări. Din ra iuni de costuri, dar şi legat de numărul şi categoriile de utilizatori ai situa iilor financiare, nu orice entitate poate fi obligată să fie supusă auditului statutar; este mai ales cazul microîntreprinderilor şi al întreprinderilor mici şi mijlocii.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

1.3.3. Rolul profesiei contabile a) Satisfacearea interesului public Profesia contabilă se distinge de celelalte profesii, între altele, prin asumarea responsabilită ii fa ă de interesul public, fa ă de toate păr ile interesate în activită ile desfăşurate de întreprindere: ac ionari, salaria i, furnizori-creditori, bănci, buget, conturile na ionale, organisme de bursă, investitori, etc. b) Dezvoltarea economiei Nu există progres uman fără dezvoltarea pie elor, dar pie ele nu se pot dezvolta fără profesionişti contabili; deci, profesioniştii contabili satisfac un interes general. Bilan ul contabil şi situa iile financiare în ansamblul lor constituie cea mai bună carte de vizită a unei întreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Îndeplinirea rolului contabilită ii şi al profesioniştilor contabili în dezvoltarea economică durabilă prin satisfacerea interesului public este condi ionată de existen a unor organisme profesionale na ionale puternice care să lupte pentru aplicarea standardelor na ionale în domeniul contabilită ii şi auditului. Rolurile pe care le joacă profesioniştii contabili, în orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucrează în contabilitate şi raportare financiară, în management, în fiscalitate, în sisteme informatice, în finan e corporative şi inteligen ă managerială, ca auditori interni sau externi, în consultan ă, în educa ie, etc; ei asistă guvernele în atingerea obiectivelor lor economice şi sociale; el contribuie la performan ele pie elor financiare, etc.

20

nu numai că pot. 21 .IFAC cuprinde ca membri 163 de organiza ii profesionale care reprezintă 2. cel pu in din punctul de vedere al trei domenii. Este cazul. IFAC se comportă ca un consilier. diferen iate pe baza titlurilor profesionale. ca furnizori de servici profesionale. Compagnie Nationale des Commissaires aux Comptes (CNCC) şi Ordre des Experts Comptables (OEC) . diferen iate pe baza calificărilor profesionale. Misiunea IFAC este dezvoltarea şi întărirea profesiunii contabile din întreaga lume prin standarde armonizate. cât şi pe baza criteriului teritorial. Membrii IFAC sunt reprezenta i de organiza iile na ionale le profesioniştilor.5 milioane de contabili din 119 ări. În IFAC se pot înscrie mai multe organisme profesionale dintr-o ară. care are înscrise cinci organisme profesionale. Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel na ional rezultă din responsabilitatea pe care o are profesia contabilă pentru protejarea interesului public.Capitolul 2. În indeplinirea misiunii sale. capabile să furnizeze cu consecven ă servicii de o înaltă calitate în scopul satisfacerii interesului public. sau la Marii Britanii. în măsura în care organizarea profesiunii din ara respectivă prevede existen a mai multor categorii de profesionişti. Organizarea profesiei contabile la nivel interna ional Profesioniştii contabili. dar şi ca un coordonator pentru membrii săi. care participă la activitatea IFAC cu cle două organisme profesionale na ionale. care recunosc în obiectivele IFAC propriile lor obiective şi doresc să-şi aducă contribu ia la dezvoltarea profesiunii pe plan interna ional. organismul rezultat având menirea să asigure unitatea de concep ie şi de metodă pentru serviciile profesionale pe care le efectuează ca angaja i sau în practica liberă. c) membri afilia i.1. ORGANIZAREA PROFESIEI CONTABILE 2. dar şi trebuie să se asocieze pentru a satisface mai bine interesul public. de exemplu al Fran ei. Organismul interna ional al profesioniştilor contabili Organismul profesional care reprezintă profesiunea contabilă mondială este Federa ia Interna ională a Profesioniştilor Contabili (International Federation of Accountants:IFAC). Membrii IFAC se împart în următoarele categorii: a) membri cu drepturi depline. etica şi controlul de calitate. b) membri asocia i. care constituie comandamentele fundamentale ale oricărui organism profesional: educa ia.

promovând afirmarea acesteia.Consiliul de conducere al IFAC stabileşte criteriile şi procedurile după care orice organiza ie profesională este admisă sau respinsă. care este din martie organismul oficial de conducere al IFAC. De aemenea.Comitetul de Afaceri al Profesioniştilor Contabili (Professional Accountants in Business:PAIB) publică ghiduri. codul de etică şi alte norme stabilite de IFAC şi IASB. Sediul administrativ al IFAC se află la New York. În cadrul IFAC func ionează următoarele comitete permanente: . Este un comitet important. . . . Acest comitet lucrează cu organismele membre şi cu diferite agen ii guvernamentale şi neguvernamentale. activează pentru formarea unei conştiin e publice. precum şi pozi ia care urmează să i se acorde.Comitetul de Conformitate (Compliance Committee). . IFAC este o persoană juridică de drept privat. în elegerea şi necesitatea pentru serviciile profesioniştilor în toată lumea. care are ca principal obiectiv monitorizarea conformită ii organismelor membre. Activitatea IAASB este să realizeze uniformizarea prectivilor de audit şi servicii conexe în întreaga lume prin emiterea normelor de audit şi asigurare adresate tuturor organismelor profesionale şi să reprezinte profesiunea contabilă la nivel mondial. cu toate că obliga iile ce decurg din calitatea de mebru IFAC. înregistrată la Geneva în baza Codului Civil Elve ian. Reprezentan ii săi oficiali sunt preşedintele şi vicepreşedintele.Comitetul de Etică(Ethics Committee) consiliază prvind etica profesională şi promovează în elegerea şi acceptarea cerin elor de etică de către organismele membre. focalizat pe asisten a dezvoltării na iunilor în progresul învă ământului contabil. sponsorizează programe de cercetare şi promovează schimbul interna ional al ideilor privind dezvoltarea şi sus inerea financiară şi managerială a profesioniştilor contabili.Consiliul pentru Sandarde Interna ionale de Audit şi Asigurare (International Auditind and Assurance Standards Board: IAASB). Comitetul organizează permanent dezbateri care au ca obiect discutarea razei de ac iune a problemelor de etică şi se asigură că acestea răspund aşteptărilor şi provocărilor tuturor persoanelor şi institu iilor interesate de profesiunea contabilă. prin reorganizarea International Auditing Practices Committee(IAPC). 22 . pentru a încuraja deplina conformitate cu standardele de audit.Comitetul de Educa ie (Învă ământ)(Education Committee) consiliază şi conduce programele privind asigurarea cerin elor de competen ă profesională şi înlesneşte schimbul de informa ii între membri cu privire la asigurarea că profesioniştii contabili au o pregătire adecvată care satisface responsabilită ile pentru public şi contribuie la o armonizare interna ională a profesiunii.

a fost mai mult criticată decît înainte. Începând cu acest an. căutând cele mai bune tratamente care să conducă la ceea ce aşteaptă utilizatorii serviciilor profesionale. spre problema asigurării asisten ei pentru două categorii de membri. aflate în creştere: exper i contabili consilieri în afaceri şi exper i contabili la întreprinderile mici şi mijlocii. Anul 2002 a fost un an cu schimbări fără precedent şi cu provocări pentru profesiunea contabilă din întreaga lume. institu iile financiare. 4) Intensificarea dialogului şi înlesnirea rela iilor între membri. 3) Realizarea unei înalte responsabilită i fa ă de public. audit şi raportare financiară necesare administra iilor publice na ionale. şi înlesneşte schimbul de informa ii între contabili şi acei care lucrează în sectorul public sau în legătură cu acesta. IFAC consolidează procesul de dezvoltare a acestora. Activită ile cheie sunt structurate în patru categorii: 1) Dezvoltarea unor standarde de ânaltă calitate. conducerea oficială a IFAC a fost stabilită în sarcina International Auditing and Assurance Standards Board (IAASB). investitorii şi al ii interesa i de activitatea profesioniştilor contabili şi de credibilitatea informa iilor financiare. 2) Creşterea transparen ei procesului de elaborare a standardelor. inclusiv agentiile guvernamentale. Se ocupă de problemele legate de promovarea ghidurilor. - 23 . Având în vedere respectarea standardelor elaborate. A fost anul în care responsabilitatea pentru protejarea interesului public s-a situat în centrul aten iei. A fost anul în care misiunea IFAC – sus inerea dezvoltării profesiunii contabile prin standarde armonizate şi furnizarea unei înalte calită i a serviciilor în scopul satisfacerii interesului public.Comitetul pentru Sectorul Public (Public Sector Committee:PSC) stabileşte problemele legate de contabilitate.Comitetul Auditorilor Transna ionali( Transnational Auditors Committee:TAC) este comitetul executiv al Frum of Firms(FoF). regionale sau locale. IFAC şi-a reconsiderat activită ile desfăşurate pentru sus inerea dezvoltării profesiunii contabile interna ionale şi a rolului său în serviciul interesului public. IFAC se orientează. . de asemenea. Aceste interese sunt reprezentate la IFAC de un grup de lucru numit „Rebuilding Public Confidence in Financial Report” (Recâştigarea Încrederii publicului în Raportarea Financiară). IFAC se preocupă de creşterea dialogului cu normalizatorii. Din martie 2002. înfiin at în 2002. colaborând cu organismele membre. prin reorganizarea International Accounting Practices Committee(IAPC). conducerea programelor de învă ământ şi cercetare. Calitatea de membru al FoF se adresează tuturor firmelor care execută sau doresc să execute audit transna ional. Au fost formate grupuri operative care cercetează şi stabilesc modul în care IFAC poate să sus ină eforturile membrilor.

în scopul armonizării şi liberalizării exercitării profesiunii în Europa şi să sprijine procesul de reglementare a contabilită ii atât în sectorul public. Ceilal i 55% lucrează în diferite posturi în industrie. Profesiunea contabilă în Uniunea Europeană Organismul regional al profesionistilor contabili Organiza ia reprezentativă a profesiunii contabile in Europa Occidentală este Federa ia Exper ilor Contabili Europeni (Federation des Experts Comptables Européeans: FEE). care se întruneşte în şedin ă ordinară la fiecare doi ani. contabilitatea sectorului public. fiscalitate. incluzând contabilitate. Preşedinte delegat şi Vicepreşedin i. • Să identifice problemele care au impact asupra exercitării profesiunii şi în domeniul contabilită ii şi. în primul rând. Economişti şi Finan işti (UEC) şi ale Grupului de Studii al Exper ilor Contabili din CEE (Groupe d’Études).2. UEC din 1951 şi Groupe d’Études din 1961. în toate domeniile profesiunii. FEE este o asocia ie interna ională creată în conformitate cu normele juridice belgiene şi recunoscută prin Decretul Regal datat 30 decembrie 1986. Ea a preluat în totalitate responsabilită ile Uniunii Europene a Exper ilor Contabili.000 de membri persoane fizice. Aceste organisme cuprind peste 500. din care aproximativ 94% sunt din ările Uniunii Europene. 45% dintre profesioniştii contabili reprezenta i în FEE sunt liber-profesionişti. Responsabilitatea implementării deciziilor Consiliului revine Executivului.2. este o organiza ie “non-profit”. asigurări. audit. Pentru a-şi ăndeplini misiunea. • Să promoveze cunoaşterea la nivel global a activită ii profesioniştilor. inând cont de dezvoltările înregistrate la nivel global. furnizând o largă re ea de servicii clientilor lor. FEE şi-a început activitatea la 1 ianuarie 1987. De regulă. În prezent. să colaboreze cu organismele membre în căutarea căilor de rezolvare a acestora. să avizeze organismele membre asupra acestor probleme şi. în al doilea rând. etică. precum şi în ările candidate la Uniunea Europeană. • Să reprezinte profesia contabilă europeană la nivel interna ional. Organul de conducere al FEE este Adunarea Generală. organismele membre FEE sunt prezente în toate statele membre ale Uniunii Europene. Activită ile FEE acoperă un spectru larg de subiecte care au impact asupra profesiunii europene. FEE urmăreşte următoarele obiective: • Să lucreze în interes public. bănci. cât şi cel privat. Aceste organiza ii reprezentau profesiunea contabilă europeană. compus din Preşedinte. Managementul federa iei este responsabilitatea Consiliului FEE. Aceasta grupează 44 de organisme profesionale din 32 de tari. administra ie publică sau educa ie. pie e de 24 . • Să promoveze cunoaşterea şi cooperarea între organismele profesionale din Europa în legătură cu problemele comune în sectoarele public şi privat. dreptul societă ilor. De asemenea. • Să fie lider reprezentativ şi organism consultativ pentru profesia contabilă europeană în rela iile cu institu iile Uniunii Europene.

cum sunt compara ii privind cadrul contabil conceptual în Europa. cu privire la interesele comune cu profesiunea contabilă. reglementarea şi liberalizarea profesiunii. Profesiunea contabilă europeană prezintă câteva caracteristici cum sunt: • Este o profesiune cu acces şi practică reglementate Profesiunea de expert contabil este una dintre profesiunile reglementate în toate statele membre ale Uniunii Europene. Contacte permanente sunt men inute cu aria largă a organismelor profesionale şi alte organiza ii. atât la nivel european. FEE este periodic consultată de către Comisia Europeană şi alte organiza ii Interna ionale sau na ionale. Cea mai mare parte a responsabilită ilor tehnice ale FEE sunt delegate către grupuri de lucru. compara ie între Directivele Europene şi Standardele Interna ionale de Contabilitate. Ea monitorizează procesul de recunoaştere mutuală a calificărilor profesionale in Uniune şi a organizat un numar de seminarii pe acest subiect. elaborarea standardelor profesionale. Unul dintre obiective este reprezentarea profesiunii contabile europene la nivel interna ional. independen a şi obiectivitatea auditorului statutar şi modul de redactare a rapoartelor de audit în Europa. în timp ce de proiectele speciale se ocupă grupuri operative. În domeniul contabilită ii. strategia raportării financiare în Europa. FEE promovează.capital. În domeniul auditului. FEE elaborează studii pe diverse probleme. FEE men ine legături apropiate cu Federatia Intematională a Exper ilor Contabili . Fiind un actor cu rol strategic în procesul de armonizare a standardelor contabile. Autorizarea 25 . Comisia Europeană a invitat FEE să joace un rol cheie în mobilizarea profesionistilor contabili europeni pentru acordarea consilierii mediului de afaceri european cu privire la schimbările produse de introducerea monedei unice. cât şi interna ional. procesul de normalizare contabilă în Europa. un numar de declara ii consultative destinate să asiste organiza iile din sectorul public. Avand in vedere importan a profesiuniii contabile şi rolul cheie jucat de organismul european al acesteia. o largă liberalizare a profesiunii la nivel european. de asemenea. euro. FEE este implicată în activitatea Organiza iei pentru Cooperare si Dezvoltare Economică .OECD. contabilitate managerială. analiza Standardelor Interna ionale de Contabilitate pentru probleme de mediu. în special în Uniunea Europeană. FEE publică. Pentru a ob ine accesul la aceasta este necesară aprobarea autorită ilor competente din aceste state. Organiza ia Internatională a Comer ului .IFAC si Consiliul pentru Standarde Contabile Interna ionale . impactul asupra contabilită ii protec iei mediului. precum şi o serie de documente cu referire directă sau indirectă în materie de fiscalitate. FEE a publicat numeroase studii cu privire la asigurarea calită ii auditului statutar. probleme de mediu.IASB. de asemenea.WTO si Forumul International pentru Dezvoltarea Contabilitatii IFAD. FEE joaca un rol primordial în Europa. În completare la programul sau de lucru. cu conducerile organismelor reprezentative. perspectiva europeană a tratamentului contabil al instrumentelor financiare.

nucleul activită ilor rezervate profesiunii contabile con ine cel pu in misiunile urmatoare: • Auditul statutar (legal) • Expertiza contabilă • Expertiza în domeniul fuziunilor şi achizi iilor • Expertiza în domeniul aporturilor în natură In completarea acestor activitati care sunt de regulă rezervate profesiunii contabile. expertiza cu privire la fuziuni. juridic şi cultural. În scopul de a men ine înalta calitate şi diversitate a serviciilor profesionale fumizate. Pentru autorizare este necesară ob inerea titlului profesional. chiar dacă ele sunt efectuate şi de alte profesiuni. stabilite si în competen a altor profesii. este esentială dezvoltarea acelor firme profesionale care sunt capabile să 26 . vom vedea că un număr mare de restric ii (de exemplu. chiar acolo unde acestea sunt reglementate. economic. de asemenea. Aceste activită i nu sunt. de asemenea. şi nu este obligatorie peste tot depunerea unui titlu profesional specific pentru a le practica. acordat de autoritatea competentă din statul membru. Aceste diferente au un impact direct asupra exercitării profesiunii contabile în Europa. management. • Este o profesiune cu o largă şi diversă sferă de activitate Sfera de activitate a exper ilor contabili cuprinde o arie largă de misiuni. ci este rezultatul protec iei şi monopolurilor altor profesiuni. dar pot fi. anumite activită i. Unele dintre acestea pot fi rezervate exclusiv profesiunii contabile. nu fac parte întotdeauna din sfera de activită i rezervate doar profesiunii contabile. deoarece profesioniştii contabili care doresc să presteze servicii profesionale transfrontaliere nu pot să practice decât acele misiuni permise de statul de origine. să fie îndeplinite pentru ca acestea să fie autorizate. Mai mult decât atat. precum şi alte tipuri de consultantă. In pofida diferen elor de ordin istoric. cum sunt buna reputa ie şi absen a incompatibilită ilor din punct de vedere juridic. bineîn eles. cum sunt consultan a fiscală şi lichidarea întreprinderilor. condi iile referitoare la definerea majorită ii capitalului şi la conducere. contabilitate. expertiză contabilă judiciară. În cazul persoanelor juridice. consultan ă în plasamente. etc.unui profesionist contabil se concretizează în includerea sa în lista celor abilita i să exercite activitatea sau activită ile rezervate profesiunii. reglementate în toate statele membre. desemnată în concordan ă cu prevederile legale. consultan ă fiscală. în domeniul consultan ei fiscale) nu rezultă dintr-o lipsă a competen ei profesiunii contabile. tehnologia informa iei. fac parte din sfera traditională a profesiunii. aporturi în natură. regulamentare şi statutare din acel stat şi îndeplinirea oricăror altor condi ii referitoare la autorizare. cum sunt auditul statutar. cum ar fi: consultantă în organizare. achizi ii. reprezentare fiscală. consultan ă juridică şi întocmirea documentelor legale. cu caracter mai general. trebuie. Daca examinăm diferen ele dintre state cu privire la activită ile în care profesia contabilă este abilitată să se angajeze. reorganizare şi lichidări de întreprinderi. strategii. existând şi situa ii în care unele activitati nu fac parte dintre misiunile profesiunii contabile. condi ii uzuale pentru acest tip de profesiune.

În masura în care auditul statutar este important. • Profesiunea contabilă şi interesul public Misiunile profesioniştilor contabili sunt exercitate în scopul satisfacerii interesului public. situate intre limitele prevăzute de directive. Altele scutesc de obliga ia de audit statutar companiile şi grupurile care nu îndepiinesc criteriile prevazute de directive. numărul tranzac iilor sau for a de muncă. conturile auditate cresc valoarea deciziilor luate pe baza lor şi. în cazul auditului statutar. Oricum. în general. integritate. 27 . Auditul fuziunilor şi aporturilor în natură. Inciden a asupra interesului public al misiunilor asumate de profesiunea contabilă poate fi percepută mai mult sau mai pu in în func ie de activitatea în cauză. În implementarea măsurilor stabilite de Directiva a 4-a privind conturile anuale şi Directiva a 7-a privind conturile condolidate. Aceste două situatii demonstrează importan a diferită pe care autorită ile statelor membre ale Uniunii Europene o acordă produc iei de informa ii financiare de către profesionişti contabili. ne conduc la ideea că autorită ile na ionale interpretează diferit rolul pe care profesionistul contabil îl joacă în oferirea credibilită ii informa iei financiare. opinia auditorului întăreste credibilitatea conturilor companiei auditate. într-un mediu care nu este viciat de protec ionism şi concuren ă neloială. statele membre stabilesc diferite praguri de audit. pentru companiile care au nevoie de auditul statutar al conturilor. existen a unor reglementări diferite privind obligativitatea auditului statutar în statele membre ale Uniunii. In consecin ă. FEE recomandă ca toate acele limitări ale sferei de ac iune a serviciilor profesionale care nu pot fi justificate obiectiv din motive de competen ă. în scopul men inerii unei înalte calită i a activită ilor desfăşurate de profesiunea contabilă pentru mediul de afaceri din Uniunea Europeană şi pentru asigurarea că această profesiune europeană poate fi competitivă. independen ă şi obiectivitate. în legatură cu ac iunile emise. De exemplu. acesta este subiectul reglementării la nivelul Uniunii Europene. Câteva state au men inut criteriile na ionale pentru obliga ia de audit statutar. să fie eliminate. In ările în care numarul companiilor obligate să aibă conturile auditate este mare. criteriile stabilite se situează sub limitele minime stabilite de directive. în lumina schimbărilor către o liberalizare totală a serviciilor oferite de profesiunea contabilă în toată lumea. contribuie la protejarea interesului public. chiar dacă acestea se situau sub acelea prevazute în directive. se realizează scopul profesiunii contabile. Criteriile privind obliga ia de audit statutar delimitează numarul companiilor care devin subiect al acestuia. satisfacerea interesului fiecarui client şi a interesului public. în acest mod. asigură protejarea intereselor tuturor ac ionarilor şi astfel contribuie la asigurarea protec iei interesului public. indicând rolul jucat de auditor cu privire la fiabilitatea informa iilor financiare. În această situa ie. depinzând de mărimea companiei. Astfel.exercite o gamă largă de misiuni si să formeze profesionişti cu un înalt grad de competen ă.

după care. gruparea micilor asocia ii pentru a crea organiza ii nationale. crearea unor asociatii ale celor .exclusi”. în conditiile reuşitei la examenele profesionale. pe de alta parte. Trebuie men ionat că directiva a 8-a nu este o directivă de liberalizare. Astăzi. personal. care reflectă din dorin a statelor de a aplica prevederile stabilite la nivelul Uniunii privind protec ia intereselor investitorilor şi ale altor utilizatori (creditori. ea trebuia să elaboreze o deontologie şi să-şi prezinte tehnicile contabile. Însă în proiectul de modificare a directivei sunt cuprinse prevederi privind aspectele intema ionale care se aplică atunci când un auditor dintr-un stat membru doreşte să exercite activitate de audit în alte state membre ale Uniunii Europene. pentru a deveni membru al unei asocia ii. care defineşte condi iile pe care persoanele fizice şi juridice trebuie să le indeplinească pentru exercitarea auditului statutar în fiecare ară din Uniunea Europeană. Reglementările solicită companiilor să apeleze la un audit independent extern al conturilor lor. în fiecare stat. Aceste exigen e au atras după sine un revers al medaliei.se constată o dublă evolu ie: pe de o parte. de când informa iile financiare de interes public sunt furnizate utilizatorilor audita i în conditiile stabilite de directivele a 4-a si a 7-a. candidatul trebuia să urmeze o perioadă de ucenicie de cinci ani. cel care trecuse prin toate aceste furci caudine devenea membru. cât şi a profesionalismului şi responsabilită ii pe care le presupun munca lor. asocia ia nu trebuia să cuprindă decât auditori competen i. la Edinburgh în 1854 sau la Glasgow in 1855. Pentru a-şi păstra reputa ia fa ă de clientelă. De asemenea. autorită i publice s. Între acestea includem: 28 . să dea profesiunii contabile o imagine de organizare şi coeren ă. Această reglementare comună a fost ob inută prin implementarea directivei a 8-a. ceea ce este clar stipulat în penultimul paragraf din preambul. conform articolelor 51 din Directiva a 4-a si 37 din Directiva a 7a. Mai mult decât atât. De aceea. interesul public pe care îl acoperă activită ile profesioniştilor contabili este recunoscut atât de cererea publicului şi a autorită ilor. a devenit necesara o prevedere comună la nivel european pentru stabilirea condi iilor de autorizare şi pregatire a auditorilor statutari. pe baza naturii activită ilor pe care le solicită.). Până în anii '60.. Polul anglo-saxon european Originile profesiunii contabile britanice trebuie căutate înainte de crearea de către auditori a primelor asocia ii profesionale.a. Dintre misiunile specifice profesioniştilor contabili. încă de la început. în Regatul Unit func ionează şase organiza ii profesionale care numără peste 200.000 membri. Primele trei organiza ii au fost recunoscute prin carta regală şi au voca ie na ională. Directivele a 4-a si a 7-a prevăd ca situa iile financiare anuale şi conturile consolidate care îndeplinesc criteriile stabilite trebuie să fie auditate de către un profesionist autorizat. doar una a devenit subiectul reglementării la nivelul Uniunii Europene.Prin urmare. proliferarea unor asocia ii ale căror interese şi reguli erau diferite. Aceasta înseamna că asocia iile profesionale au încercat. în a doua jumătate a secolului al XlX-lea şi începutul secotului XX . Accesul în asociatii era foarte dificil.

dar în general întreprinderile apelează la exper ii contabili care trebuie să respecte regulile profesionale în exercitarea acestor misiuni.CIPFA). în Regatul Unit fiin ează alte două organisme specializate: • Institutul Contabililor de Gestiune (Chartered Institute of Management Accountants . consultan ă fiscală.000 de membri. precum şi misiuni financiare sau de inginerie financiară exercitate în mod singular sau în • 29 . iar un expert contabil angajat nu poate efectua misiunile specifice liber-profeşionistilor contabili.ICAS). De asemenea. prin defini ie. • Institutul Exper ilor Contabili din Sco ia (Institute of Chartered Accountants of Scotland . In paralel. exper ii contabili britanici pot exercita profesia fie ca angaja i în unită i economice. Organismele profesionale britanice supraveghează exercitarea profesiunii prin ambele moduri de exercitare. care s-a organizat în structurile organizatiei . deontologie.CIMA). exper ii contabili trebuie să-şi exercite profesia prin cabinete. Profesiunea contabilă joaca un rol foarte important în via a economică: un rol consultativ pe lângă guvern. cu aproximativ 35.Asocia ia Contabililor Autoriza i" (Chartered Association of Certified Accountants . s-a dezvoltat o profesiune contabilă autorizată. ca liber-profesionişti.ICAI). fie ca liber-profesionisti. cu mentiunea că un expert contabil liberprofesionist nu poate exercita profesia ca angajat. Spre deosebire de alte ări (exemplul tipic Fran a) în care. Ei prestează servicii în interesul guvemului şi al municipalită ilor. al cărui scop esen ial este acela de a men ine şi a dezvolta independen a şi autoreglementarea profesiunii. • Auditorii Sectorului Public (Chartered Institute of Public Finance and Accountancy . Pe lângă cele patru organiza ii evocate anterior. Ei lucrează în cadrul întreprinderilor. Cele şase organiza ii profesionale citate sunt regrupate în cadrul unui Comitet Consultativ al Organismelor Profesioniştilor Contabili (Consultative Committee of Accountancy Bodies: CCAB). în ceea ce priveste legisla ia şi regulile contabile şi fiscale.ACCA). un rol de normalizare a profesiunii (formare. abandonarea acestui mod de exercitare atrăgând după sine imposibilitatea de a conserva titlul de expert contabil.Institutul Exper ilor Contabili din Anglia şi ara Galilor (Institute of Chartered Accountants in England and Wales . exercitare). Orice persoană poate efectua aceste lucrări. în principal. profesioniştii contabili execută misiuni juridice şi fiscale care presupun declararea şi calculul impozitelor. precum si contabilitatea previzională şi gestiunea trezoreriei. un rol major în normalizarea contabilă. În Marea Britanie nu există o reglementare expresă pentru lucrările de natură contabilă sau pentru auditul contractual.. Func iile îndeplinite de membrii celor trei institute na ionale de exper i contabili şi de cei ai ACCA se aseamănă într-o mare măsura. calcul si analiza costurilor.ICAEW). de rezolvarea problemelor implicate de controlul bugetar. Contabilii de gestiune se ocupă. • Institutul Exper ilor Contabili din Irlanda (Institute of Chartered Accountants of Ireland .

daca acesta nu atinge demnitatea profesiunii. Începând de atunci. care atestă accesul la profesia contabilă liberală).The Institute of Chartered Accountants in England and Wales (ICAEW) . mai ales. ACCA îşi întinde raza de ac iune. unde. Din punct de vedere istoric. Deşi numărul micilor cabinete de audit este în crestere. controlează cvasitotalitatea societă ilor britanice. Marile cabinete britanice şi-au întins tentaculele în toata lumea. Până în 1995. în urma unirii a şase societăti locale ale 30 . membrii Asociat iei Contabililor Autorizaf i (ACCA) pot şi ei să efectueze lucrari de audit. Africa de Sud şi Canada au fost create organiza ii profesionale după modelul britanic. trebuie spus că aceste organiza ii. toate societă ile sunt supuse acestuia. ICAI si ACCA) sunt recunoscute de stat. ICAS. Profesioniştii contabili pot fi numi i administratori sau lichidatori de societati.a fost constituit prin Carta Regală în mai 1880. Este interzisă doar publicitatea comparativă. şi în alte state. şi rămân.. Primele patru organiza ii profesionale (ICAEW. ACCA s-a prevalat totdeauna de accesul mai uşor în cadrul organiza iei şi s-a opus modului practicat de organizatiile nationale. ICAI) erau numi i exper i contabili (. În principiu. fiecare institut a adoptat un cod de bună conduită. din 1900. guvernul a acceptat ca to i membrii celor şase organiza ii să ataşeze calificativul . iar mandatul poate fi reînnoit la sfârşitul fiecărui exerci iu financiar. socială. Auditorii sunt numi i de adunarea generală pe o durată de un an. Pe aceeaşi linie. de mai multi ani.chartered" la denumirea calificării profesionale. considerată organiza ia principală. care trebuie respectat în materie de publicitate şi care prevede sanc iuni pentru cei care îl încalcă. Se consideră că guvernul a beneficiat de pe urma reuşitei profesiunii: organiza iile au fost utilizate de puterea publică pentru a contribui la dezvoltarea coloniilor. în Australia. Fiind organiza ia reprezentativă a Regatului Unit. cei mai multi membri ai ACCA îşi fac stagiul în sectoarele industriale. Totuşi. Institutele na ionale se consideră lideri ai profesiunii. În ceea ce priveste auditul statutar. numai membrii primelor trei organiza ii (ICAEW. Profesioniştii contabili britanici sunt autoriza i să îşi facă publicitate prin orice mijloc. Astfel. Această misiune este efectuată de auditori autoriza i (registered auditors) înscrişi pe o listă tinută de organisme de coordonare recunoscute de stat. ICAEW face obiectul unei prezentari mai analitice. Nefiind limitată geografic. în special ICAEW. Institutul Exper ilor Contabili din Anglia şi ara Galilor . deoarece ele nu sunt numai de natură tehnică. iar exper ii contabili care au ob inut certificatul de practică (practising certificate. Noua Zeelanda.. încă de la crearea lor. Cei mai multi dintre asocia ii cabinetelor de audit sunt membri ai unei organiza ii na ionale. au făurit o bună imagine a profesiunii şi au asigurat buna ei gestiune.cooperare cu juriştii. ci. de altfel.chartered accountant"). Diferen ele dintre aceste asocia ii sunt dificil de stabilit. Se consideră că se bucură de voca ie europeană şi chiar mondială. Este poate şi motivul pentru care guvernul nu a încercat niciodată să creeze un organism legal sau să procedeze la controale guvernamentale. ICAS.

Calificarea oferita de ICAEW este recunoscută peste tot în lume ca o calificare profesională de prestigiu. Comitetul pentru Invă ământ şi pregtire. şi ajută la rezolvarea problemelor în materie de disciplină.000 de stagiari. Liverpool şi Sheffield. Membrii Institutului sunt intitulati . ICAEW este cel mai mare membru al Comitetului Consultativ al Qrganismelor Profesioniştilor Contabili (CCAB). Institutul apelează frecvent la aceste comitete care solicită punctele de vedere ale membrilor asupra problemelor curente. Institutul se ocupă de o largă arie de activită i profesionale. Competen ele şi îndatoririle ICAEW rezultă din autoritatea acordată prin Carta Regală in 1880 şi amendată în 1948.000 membri care lucrează ca angaja i şi ca liber-profesionişti în 124 de tari. care grupează cele şase organisme profesionale ale contabililor din Marea Britanie. având mai mult de 124. Manchester. Fiind un corp recunoscut prin Carta Regală. Comitetul de Nominalizări.contabililor din Londra. Sintetic. Institutul lucrează în principal în interes public. Ei au în subordine aproximativ 480 de angajati în două sedii principale (Londra si Milton Keynes). Institutul are 9. ■ superioritate tehnică în domeniul contabilită ii în toate formele 31 . Comisia Europeană şi alte organisme influente din intreaga lume. respectarea standardelor profesionale şi de etică.. Consiliul executiv are responsabilitatea generală pentru organizarea Institutului şi procedura de intocmire şi utilizare a bugetului. Comitetul Seniorilor Desemna i (Senior Staff Appointments Committee) şi Consiliul executiv. perfec ionare profesională continuă pentru membri. De asemenea. El oferă o imagine concludentă asupra unuia dintre cele mai expresive exemple de arhitectura Victoriană Barocă.000 membri locuiesc şi lucrează în afara Marii Britanii. puterile conferite Institutului se referă la protejarea interesuiui public prin: ■ invatamant şi pregătire superioare. Chartered Accountant's Hall. a fost proiectat în stilul Renaşterii italiene de către John Belcher în 1890. Cartierul general al ICAEW. Institutul a primit o Cartă Suplimentară in 1948. şi are un rol reprezentativ şi semnificativ în rela iile cu Guvemul.Chartered Accountant". ■ men inerea unor înalte standarde profesionale. Strategia şi politicile Institutului sunt determinate de Consiliu si de comitetele voluntarilor. rezultate din activitatea lor. ICAEW este primul corp al contabililor din Marea Britanie şi cel mai mare din Europa. inclusiv învă ământ şi pregătire pentru stagiari. El este sustinut de patru comitete superioare care acoperă întreaga arie a activită ii: Comitetul pentru Standarde Profesionale. aflat in Londra. Mai mult de 15. Comitetul pentru Servicii către Membri si Comitetul pentru Strategie Tehnică. Domeniile care interesează Institutul sunt impăr ite de patru comitete care raportează direct Consiliului: Comitetul de Audit. asisten ă în probleme de tehnică contabilă şi oferă consiliere şi servicii pentru membri. Institutul este condus din punct de vedere administrativ de către directorul general şi trei directori executivi.

În timpul stagiului trebuie urmate cursuri cu durata de 30 de saptamani. în mod independent. ICAEW lucrează împreună cu guvernul Marii Bntanii şi Comisia Europeană în cadrul Uniunii Europene pe baza principiului . candidatul care a atins nivelul pretins pentru a intra la universitate poate să se inscrie la un program specific de formare cu o durată de un an. şi să-şi deschidă propriul cabinet. Pentru a le găsi. precum şi ac iuni efective care să asigure acoperirea decalajului dintre consensul aparent cu privire la necesitatea unei reforme a sistemului de raportare în afaceri şi lipsa unei ac iuni concertate la nivel international pentru a ob ine aceasta. Unul dintre cei 3 ani de stagiu poate fi efectuat şi înainte de admiterea în ICAEW. comunitatea de afaceri şi publicul.control în ara de origine". în întreprindere. absolvite. Principalele preocupari actuale ale ICAEW sunt în legatură cu problemele cu care se confruntă profesiunea contabilă din intreaga lume: 1. Aceste departamente sprijina 22 de societă i districtuale ale Institutului şi activează în scopul creşterii statutului expertului contabil în legăturile cu mediul politic. Certificatul permite expertului contabil să exercite profesia de auditor. constând din patru probe scrise care. finalizat printr-un examen (Foundation Stage Examination). Pentru aceasta este necesară o practică suplimentară de trei ani într-un cabinet de expertiză contabilă. Această atestare permite candidatului să devină expert contabil (chartered accountant) şi membru al ICAEW. care permite ca cerin ele Legii Sarbanes Oxley să poată fi aplicate prin intermediul sistemelor 32 . Stagiul profesional este obligatoriu: durata sa este de 3 ani pentru cei cu diplome universitare şi de 4 ani pentru ceilalti. Auditarea legală a conturilor presupune accesul la titlul de auditor (registered auditor).sale. Stagiul poate fi efectuat. Această politică este inacceptabilă în interiorul Uniunii Europene. Institutul are 10 departamente regionale care acopera Anglia şi ara Galilor. într-un cabinet de expert contabil.. Perfec ionarea raportării financiare pe pie ele de capital ICAEW se preocupă pentru găsirea unor solu ii cu privire la imbunătă irea clarită ii şi utilită ii informa iilor pentru pie ele de capital. Licen ia ii universitari (3 ani) trebuie să urmeze un curs de conversie (Conversion Course) cu o durată de 12 săptămâni. finalizat printr-un examen care condi ionează accesul la stagiul profesional. sunt necesare mecanisme de guvernare corporativă transparente şi care să asigure mai multe modele de raportare financiară. Cu privire la accesul la profesiune. agreat de institut. par ial. în general. Finalizarea acestei practici este înso ită de eliberarea unui certificat de practică (practising certificate). 2. reprezintă atestarea de sfârşit de stagiu. dar el se desfasoară. El este însotit de două examinări de calificare (Intermediate Examination). Atitudinea fata de Consiliul de Supraveghere a Companiilor de Contabilitate §i Audit din USA (US Public Company Accounting Oversight Board: PCAOB) Efectele Legii Sarbanes Oxley a permis PCAOB să stabilească reguli pentru companiile europene auditate şi subsidiarele lor cotate pe pie ele USA.

şi salută semnificativele progrese realizate..umbrelă". există câteva probleme controversate în legatură cu aplicarea IAS/IFRS. Carta Regală a stabilit Institutului ca principal obiectiv: . 4. Institutul îşi ajută membrii cu privire la respectarea acestor semnificative obliga ii. autoritatea de a reglementa activitatea membrilor în zonele acestora de competen ă cu privire la audit.na ionale existente.înregistrarea auditorilor.pentru dezvoltarea profunzimii. mai ales cu privire la situa ia posibilită ii op iunii companiilor necotate pentru utilizarea IAS/IFRS în situa iile financiare proprii şi consolidate. elaborarea standardelor şi supravegherea publică asupra profesiunii a fost asumată de către două organisme separate: • Consiliul de Raportare Financiară (Financial Reporting Council: FRC). falimente şi plasamente de investi ii în afaceri. competen e delegate de către guvern. Nerespectarea obliga iilor firmelor profesionale de a raporta orice suspiciune legată de spălarea banilor atrage sanc iuni penale deosebite.men inerea unor înalte standarde de practică şi conduită profesională pentru to i membrii”. Pregatirea implementarii Standardelor Internationale de Contabilitate Companiile britanice de grup. ICAEW doreste ini ierea unor discu ii cu PCAOB pentru a prezenta cum sistemul britanic de reglementare a profesiuniii . trebuie să pregatească aplicarea IAS/IFRS începând cu 1 ianuarie 2005. 33 . Institutul emite reglementări cu privire la aceste domenii şi întocmeşte rapoarte anuale către guvern. un organism înfiin at cu participare egală de guvern. Elaborarea şi aplicarea standardelor privind performan a şi conduita membrilor reprezintă cheia responsabilită ii organismelor profesionale. mediul de afaceri şi Comitetul Consultativ al Organismelor Profesioniştilor Contabili (Consultative Committee of Accountancy Bodies: CCAB). Dezvoltarea pietelor europene de capital ICAEW sprijină puternic obiectivele generale ale European Financial Services Action Plan (FSAP) . situat deasupra organismului care elabora standardele contabile (Accounting Standards Board: ASB) şi a celui care investiga plângerile în legatură cu raportarea financiară (Financial Reporting Review Panel: FRPP). Spălarea banilor Obliga iile profesioniştilor contabili în legătură cu spălarea banilor sunt analizate permanent. inspec ia şi disciplina .Planul de Actiune în domeniul Serviciilor Financiare Europene . 5. în special în domeniul raportarii financiare. De asemenea. Până la începutui lui 2003. 3. Amânarea pregătirii acestui moment creşte costurile acesteia.permite firmelor să se conformeze cerin elor acestei legi fără să fie nevoie de costuri suplimentare majore. pe baza puterilor conferite prin Carta Regală. de asemenea.. cotate la bursă. Institutul are responsabilitatea directă cu privire la dezvoltarea unor conduite necorespunzătoare ale membrilor. În acest rol. Institutul are. diversită ii şi eficien ei pie elor de capital. Acesta este un organism de tip .

În prezent. to i comisarii de conturi sunt exper i contabili. creat prin ordonan ă în anul 1945. asumându-şi un nou rol activ prin examinarea raportarilor financiare. aşa cum au fost întocmite de către conducatorii entită ii patrimoniale. cat şi drept comisar de conturi. organism înfiin at numai de către CCAB. adică sunt prevazute prin legea privind societă ile comerciale. Cu toate acestea. misiunile comisarului de conturi sunt legale. Compania este însărcinată să reglementeze şi să supravegheze exercitarea activită ii de audit legal. un profesionist nu poate interveni la acelaşi client atât ca expert contabil. Prima diplomă de expert contabil datează din 1927.. printre altele.contabili agrea i". Acest sim al echilibrului a generat în plan contabil. Începând cu anul 1970 nu au mai fost înscrişi membri cu acest titlu profesional. iar din 1994 Ordinul gestionează numai exper i contabili. profesia de expert 34 . În timp ce expertul contabil Îndeplineşte multiple atribu ii. investiga plângerile cu privire la conduita profesională necorespunzătoare sau problemele legate de creşterea îngrijorării publicului (prin Investigation and Discipline Board) şi supraveghea codurile de etică ale organiza iilor CCAB şi exerci iul func iilor de reglementare (prin Ethics Standards Board si Review Board).• Funda ia Contabila (The Accountancy Foundation: AF). • Compania Na ională a Comisarilor de Conturi (Companie Nationale des Commisaires aux Comptes: CNCC) instituită prin decret în 1969. Ordinul Expertilor Contabili (OEC) este organismul profesional care reglementează exercitarea în Fran a a calită ii de expert contabil. care a gestionat initial şi categoria profesională de . care sunt contractuale. Experien a franceză Cultura franceză este o rezultantă bine temperata între o dominantă mediteraneeană şi latină şi o infuzie de pragmatism bine instruit al culturilor anglo-saxone. din ianuarie 2003 aceste functii sunt combinate într-o variantă nouă a Consiliului de Raportare Financiară (FRC). Dar din motive de independen ă. dar asocia ii ale contabililor au existat şi mai dinainte. Acesta a preluat de la organismele profesionale responsabilitatea pentru monitorizarea auditorilor companiilor cotate la bursa şi prin Comitetul de Supraveghere a Raportării Financiare (Financial Reporting Review Panel). rezultat de existen a auditului contractual şi a auditului legal. un dualism al profesiunii contabile. comisarul de conturi are ca misiune principală şi legală de a verifica situatiile financiare. organizată pe lângă Ministerul Justi iei. Această situa ie a condus la organizarea profesiunii contabile franceze în două organisme: • Ordinul Exper ilor Contabili (Ordre des Experts Comptables: OEC). Ca urmare a deciziei Guvernului. apar in celor două institu ii şi îşi exercită cele două profesii în mod simultan. Spre deosebire de misiunile expertului contabil. care elabora standardele de audit (prin Auditing Practices Board). Misiunea lor constă în a aprecia regularitatea şi sinceritatea conturilor anuale şi a modului în care acestea oferă o imagine fidelă a patrimoniului şi rezultatelor.

să participe la elaborarea normelor na ionale şi interna ionale de contabilitate. cât şi interna ional. norme profesionale. în scopul de a servi Ordinul. comunicare. Consiliul Superior şi comitetele sale sunt deservi i din punct de vedere executiv de un secretariat cu aproximativ 60 de angaja i. La nivel regional acest rol este asumat de către directorul privind administrarea impozitelor regionale. rela ii cu sectorul public şi mediul de afaceri. Consiliul Superior este compus din 66 de membri. cu sediul în Paris.contabil a fost reglementată abia în 1945 prin legea (Ordonan a din 19 septembrie 1945. Ordinul este condus de către Consiliul National (Consiliul Superior) şi este organizat în 22 de consilii regionale. este responsabil pentru conducerea Ordinului. care îndeplinesc cerin ele legale şi regulamentare de a exercita profesia de expert contabil. Membrii Consiliului şi comitetelor acorda timpul lor în mod voluntar. 7 vicepreşedin i şi 7 membri formează Biroul Executiv al Ordinului. El se ocupă de dezvoltarea standardelor profesionale şi de cercetare în interiorul profesiunii cu ajutorul unor comitete permanente şi a unor întâlniri de lucru periodice. Preşedintele. Consiliul National men ine legături permanente cu Compania Na ională a Comisarilor de Conturi şi cu alte organisme franceze de contabilitate la care participă profesionişti contabili. Preşedintele este ales de Consiliu pentru un mandat de doi ani. Consiliul Superior se întâlneşte în şedin ă de patru ori pe an. fără drept de vot. atât la nivel na ional. Comitetele permanente se ocupă de probleme ca rela ii interna ionale. El reprezintă profesia la nivel na ional şi interna ional şi urmăreşte îndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta. un reprezentant al ministrului participă la şedin ele Consiliului Na ional ca observator. Obiectivele Ordinului Exper ilor Contabili sunt să asigure reprezentarea şi promovarea profesiunii contabile franceze. Numeroase comitete comune studiază problemele având ca referin ă interesul comun. 22 fiind cei care au fost aleşi preşedin i ai consiliilor regionale. Pentru a asigura supravegherea din partea Ministerului Economiei şi Finan elor. administra ie şi ac iuni sociale. şi îndeplinirea atribu iilor prevăzute în Ordonan a şi în cele două legi men ionate. să intervină în toate aspectele de natură tehnică pentru a garanta cele mai bune servicii pentru întreprinderi şi pentru economia na ională. să stabilească codul de etică şi normele profesionale care sunt aplicate de catre exper ii contabili atunci când îşi execută misiunile. Consiliile regionale răspund de administrarea profesiunii în regiunile lor. condus de un secretar general. Consiliul Superior. amendată prin legile din octombrie 1968 şi august 1994) care a creat Ordinul Exper ilor Contabili. Fiecare Consiliu regional stabileşte lista persoanelor fizice şi firmelor cu sediul în regiune. norme de etică. formare profesională şi educa ie. Nimeni nu poate să uziteze de titlul de 35 .

doar 1. pe lângă aceste condi ii. Programa de examinare este stabilită în comun de către Stat şi profesia contabila.590 de firme de contabilitate şi 5. în plus. conducătorul societatii cu răspundere limitată sau preşedintele consiliului de administra ie în societă ile pe ac iuni. care este o diplomă na ională eliberată de către Ministerul Educa iei. În general.expert contabil sau să practice ca expert contabil înainte de a fi înregistrat în lista oficială întocmită de catre Consiliul Regional. este necesară de inerea unei diplome de expertiză contabilă. Membrii Ordinului Exper ilor Contabili sunt acei profesionişti contabili care au ob inut diploma de expert contabil şi exercită calitatea de expert contabil ca liber-profesionişti.000 de firme au mai mult de 20 de angaja i (care reprezintă 50% din totalul angajatilor). în societă i cu răspundere limitată sau în societă i anonime. 110. 40 de firme au mai mult de 100 de angaja i şi 2 firme mai mult de 3. to i partenerii trebuie să fie membri ai Ordinului. în societă i civile (parteneriat). un stagiu de trei ani 36 . Singura formă de activitate salariată permisa pentru un membru al Ordinului este ca angajat într-o firmă de contabilitate. în zona de exercitare publică a profesiunii contabile sunt angaja i cca. pentru a lucra ca angaja i sau pentru a se retrage. 12. societă ile profesionale nu pot să se situeze sub controlul oricărei persoane sau al unui grup de interese. şi cel pu in jumătate dintre membrii consiliului de administra ie trebuie să fie inregistra i ca exper i contabili. Ordinul organizează procedura de stagiu. În iulie 2003. aceste societă i trebuie să îndeplinească o serie de condi ii cum sunt: în societă ile civile. Aceasta necesită o perioadă de cel pu in 7 ani.204 de exper i contabili stagiari.167 de exper i contabili. în societă ile anonime.500 de angaja i. Ordinul înregistra 17. o pregatire teoretică de nivel universitar. Calificarea ca expert contabil presupune trecerea unui set de examene în mai multe etape şi.000 de salaria i. media numărului de salaria i în firme este între 2 şi 10 angaja i. persoanele fizice sunt obligate să solicite ridicarea calită ii de membru al Ordinului. fie indirect. a unei perioade de stagiu. 2. Examinările sunt organizate de către Ministerul Educa iei. Cu toate acestea. prin urmare. Atunci când doresc să nu mai exercite profesiunea ca liber-profesionişti. Exper ii contabili pot să exercite profesia cu titlu individual (persoane fizice). fie direct. În ultimii ani. Ordinul publică anual lista celor inregistra i ca profesionişti contabili pe baza listelor transmise de consiliile regionale. în societă ile cu răspundere limitată 3/4 din capital şi din drepturile de vot trebuie de inute de exper i contabili (direct sau indirect prin altă firmă înregistrată în Ordin). 2/3 din capital şi din drepturiie de vot trebuie să fie de inute de exper i contabili. directorii executivi şi membrii comitetului de direc ie trebuie să fie exper i contabili înregistra i în Ordin. Cerin ele sunt conforme cu prevederile Directivei a 8-a şi pot fi împăr ite în trei trepte: 1. Pentru a fi înregistrate în lista Ordinului. dar membri ai Ordinului şi ai CNCC fac parte din comisia de examinare. Pentru a deveni membru al Ordinului.

înregistrarea şi centralizarea înscrisurilor contabile. dar trebuie să respecte reglementările amândurora. 37 . examinare şi compilare de situa ii financiare şi fumizează servicii de contabilitate pentru întreprinderi. 3. sus inerea unui raport cu un subiect din domeniul profesional. Diploma de expertiză contabilă permite. şi care nu este legat de acestea printr-un contract ca angajat. 2 din Ordonan a din 1945. Cealaltă jumatate îşi desfăşoară activitatea în comer sau industrie. consultan ă generală de management pentru afaceri. membrii Ordinului sunt abilita i să execute audit contractual.500. Ca activită i în interes public. de asemenea. Membrii Ordinului Exper ilor Contabili trebuie. să-şi perfec ioneze pregătirea profesională. de asemenea. care a înfiin at Ordinul Exper ilor Contabili: . ca angajat”. Ei se bucură de protec ia legii penale. accesul automat ca auditor legal în cadrul Companiei Na ionale a Comisarilor de Conturi. care oferă această categorie de servicii profesionale oricarei persoane care solicită aceasta. pe baza unui onorariu. deoarece practicarea ilegală a profesiunii contabile este calificată drept infrac iune. Aceste prerogative sunt prevăzute de art. Pentru aceasta. Membrii care vor să exercite audit statutar (legal) trebuie să se înscrie în Compania Natională a Comisarilor de Conturi. Firmele pot să se înscrie în ambele organisme profesionale.Un expert contabil este persoana care exercită ca o profesiune obisnuită activită i de audit şi evaluare a rapoartelor contabile ale întreprinderilor şi organiza iilor.000 de întreprinderi mici şi mijlocii. Ordinul organizează seminarii de pregătire continuă prin consiliile regionale. Ca misiune superioară. In ceea ce priveste serviciile de natură contabilă. de asemenea. în mod obligatoriu. Aproximativ 50% dintre cei ce obtin diploma devin membri ai Ordinului. Normele Ordinului prevăd efectuarea unui număr minim de 120 de ore de pregatire într-o perioadă de trei ani. închideri şi deschideri de registre de conturi. membrii Ordinului exercită misiuni de audit contractual. acestea sunt rezervate membrilor Ordinului. supravegherea procedurilor contabile. Profesioniştii contabili francezi sunt de regulă înregistra i în ambele organisme profesionale şi activează ca exper i contabili în unele întreprinderi şi ca auditori statutari în altele. corectarea înregistrărilor şi consolidarea contunlor pentru întreprinderi şi organiza ii fără să fie legat de acestea printr-un contract. Această persoană este. Expertul contabil efectuează.. O caracteristică franceză a reglementărilor privind auditul legal (statutar) este că auditorii nu pot să fumizeze orice alte servicii clientului în afară de audit. de asemenea. abilitată să ateste regularitatea şi sinceritatea bilan ului şi a contului de profit şi pierdere. Exper ii contabili francezi întocmesc situa iile financiare pentru mai mult de 1. Ei furnizează.ca angajat cu normă întreagă într-o firmă de contabilitate franceză. Alte cursuri sunt organizate de către diferite organiza ii private. odata cu depunerea jurământului profesional pentru înregistrare în Ordin. ca profesiune obisnuită. Numărul persoanelor care ob in calitatea de expert contabil ăn fiecare an depaăşeşte 700. De inătorii diplomei de expertiză contabilă care doresc să activeze ca liber-profesionişti sunt în mod automat accepta i.

Acestea doresc să pună în valoare diferitele servicii oferite clien ilor. comerciale. Exper ii contabili sunt răspunzători atât fa ă de clien ii lor. societare. prevederile Ordinului disting trei tipuri de servicii asociate situa iilor financiare. De asemenea. care presupun acordarea de grade diferite de asigurare in rapoartele intocmite in final. Normele profesionale stabilite de Ordin se împart în două categorii: :l ♦ Norme profesionale cu caracter general ♦ Norme specifice fiecărei misiuni Normele generale prevăd reguli detaliate de aplicare a principiilor prevăzute în codul de etică. numai dacă nu execută servicii legate de contabilitatea acelui client. acceptarea misiunilor. referitoare la mentinerea independentei. 38 . De asemenea. competen a. pregătire continuă şi confiden ialitate profesională şi procedura generală de lucru şi de raportare. exper ii contabili au deplină libertate în conceperea contractelor cu clien ii. Reglementările profesiunii şi legea penală prevăd obliga ia ca exper ii contabili să respecte confiden ialitatea afacerilor clien ilor lor. • Prezentarea situatiilor financiare. cu ocazia angajamentului lor. exper ii contabili trebuie să se asigure că şi colaboratorii lor respectă această regulă. Acestea prevăd ca exper ii contabili să raspundă pentru neaten ia în asigurarea confiden iali ătii informa iilor de care iau cunostin ă. referitoare la moşteniri/transmiteri de companii. restructurări. direct sau în complicitate cu clien ii lor.Atât întreprinderile mici şi mijlocii. poli a de asigurare trebuind să prevadă o valoare de asigurare minimă stabilită de organismul profesional. Derivate din cadrul IFAC pentru audit şi servicii conexe. solicită profesioniştilor contabili francezi servicii care depăşesc sfera contabilită ii. cât şi cele mari. De asemenea. şi când încalcă regulile referitoare la păstrarea confidentialită ii. profesioniştii contabili francezi nu pot furniza servicii privind activită i care fac parte din sfera altor profesii. Din aceste motive. • Audit contractual al situatiilor financiare. cum sunt cele cerute de către ac ionarii şi asocia ii companiilor. În executarea angajamentelor contractuale. Normele specifice sunt foarte bine formulate şi dezvoltate pentru misiunile de audit contractual şi servicii conexe. pentru prejudiciile care sunt consecin a erorilor şi neglijen ei de care au dat dovadă în exercitarea misiunilor angajate. reglementările franceze privind exper ii contabili prevăd că aceştia pot să furnizeze servicii de consultan ă fiscală şi juridică. exper ii contabili devin subiect al răspunderii penale doar atunci când comit acte. Pe de altă parte. • Examinarea situatiilor financiare. cât şi fa ă de ter i. asigurarea răspunderii profesionale este obligatorie. achizi ii şi fuziuni şi proiecte privind tehnologia informa ională. contra legisla iei fiscale. îndeplinind condi ia să se raporteze permanent la normele privind misiunile definite de Ordin.

ei furnizează un nivel moderat de asigurare privind informa iile cuprinse în conturi.atestare”. este specific societă ilor de nivel mare şi mediu. întreprinderile mici. Consiliile regionale întocmesc scheme orientative privind onorariile şi ajută membrii şi clien ii care au litigii să le rezolve pe cale amiabilă. Rapoartele includ în finalul acestor trei tipuri de angajamente o . de asemenea. Al treilea tip. Cu privire la publicitatea serviciilor profesionale. membrii Ordinului nu pot să îşi facă publicitate privind capacitatea profesională. auditul contractual. dar care doresc să publice situa iile financiare însotite de un raport de audit. în nici un fel. care nu fac obiectul unui audit statutar. Ordinul Exper ilor Contabili participă la activitatea Consiliului Na ional al Contabilită ii (CNC) privind procesul de emitere şi perfec ionare a normelor contabile. emise de către Ordin. Implementarea controlului de calitate a avut drept obiective protejarea interesului public..Prezentarea conturilor vizează. nici să se angajeze în solicitări directe de servicii. În procesul de emitere a opiniilor. în principal. Pentru a se asigura de calitatea serviciilor furnizate de membrii săi. CNDC invită reprezentan i din mediul de 39 . definite ca opinii sau avize. Exper ii contabili oferă o asigurare moderată asupra coeren ei ansamblului situa iilor financiare. Sanc iunile disciplinare variază de la avertisment (aten ionare). sunt elaborate de către Comitetul Profesional de Doctrină Contabilă (CNDC) şi sunt parte componentă a doctrinei contabile franceze. Ghidurile tehnice de aplicare a normelor sunt. Declara iile în domeniul contabilită ii. la dezaprobare cu men iune în dosarul personal. împuternicită a solu iona apelurile împotriva deciziilor comisiilor de disciplină regionale. armonizarea comportamentului profesional şi contribu ia la dezvoltarea metodelor de lucru. când dă dovadă de neglijen ă cu efecte semnificative sau pentru actiuni sau atitudini neconforme cu integritatea şi onoarea profesiunii. În acord cu defini ia IFAC pentru acest tip de angajament. în care exper ii contabili nu sunt. suspendare şi excludere dintre membri. responsabili de inerea registrelor contabile. Ordinul a implementat un sistem de control pentru a se asigura de concordan a cu normele profesionale. Ordinul asigură periodic campanii colective de publicitate privind profilul profesiunii. O comisie de disciplină la nivel regional functionează pe lângă fiecare consiliu regional al Ordinului. de obicei. O comisie de disciplină la nivel na ional este organizată pe lângă Consiliul Superior. Ordinul furnizează membrilor interpretări privind legisla ia la zi în domeniul contabilită ii. Un membru al Ordinului este pasibil de a fi sanc ionat disciplinar atunci când încalcă normele de etică şi normele profesionale. Preşedintele acesteia este desemnat de ministrul justi iei dintre preşedin ii camerelor Cur ii de Apel din Paris. Aceste trei tipuri de angajamente sunt definite în detaliu de normele privind metodele de lucru şi normele de raportare. Examinarea vizează societă ile de nivel mediu.

Exercitarea atribu iilor comisarilor de conturi este condi ionată de înregistrarea în acest scop la autoritatea de înregistrare competentă care functionează pe lângă Curtea de Apel din fiecare regiune administrativă. mai ales. În acelasi timp. Procedura de înregistrare a acestora la Curtile de Apel face ca institu ia auditorului societă ilor să devină mai credibilă fa ă de public. oferind originea concep iei prezente privind auditul statutar. Utilizarea acestui titlu fără înregistrare este considerată delict. la societă ile controlate de stat şi organiza iile non-profit şi a lărgit aria de ac iune a angajamentelor auditorilor. ei efectuează auditul în conformitate cu normele profesionale stabilite de CNCC. Comisarul de conturi este un membru al profesiunii contabile abilitat de lege cu efectuarea audiului statutar (legal). o succesiune de acte normative au rnodernizat contabilitatea şi sistemul financiar în Fran a. ca organism na ional al auditorilor sub numele Compagnie Nationale des Commissaires aux Comptes (CNCC). autorită i fiscale. Acest audit statutar se aplică situa iilor financiare prevăzute de directivele a 4-a si a 7-a ale Uniunii Europene. Pentru aceasta. existent în prezent. Comisarii de conturi sunt singurii autoriza i ân Fran a să efectueze auditul statutar al situa iilor financiare. Incepând cu anul 1935 puterea auditorilor statutari creşte. precum şi Consiliul Na ional al Contabilitatii şi Comisia Opera iunilor de Bursă.afaceri. În ultimii ani. Organismul profesional al auditorilor statutari. a fost creat prin Decretul din 12 august 1969. men ionate în legea societă ilor din 24 iulie 1966 şi amendamentele ulterioare. chiar dacă organizarea acestei profesii este de dată relativ recentă. Comisarii de conturi au o istorie de peste 100 de ani. s-au produs reforme majore privind natura şi rolul auditului statutar. 40 . în mod special. precum şi despre pozi ia financiară şi alte informa ii furnizate de companie la sfârşitul exerci iului. Prima referin ă la aceştia apare la 1863. în special la entită ile cu activitatea reglementată de legea companiilor. situată sub supravegherea Ministerului de Justi ie. care sunt în conformitate cu standardele IFAC. în scopul introducerii efectelor armonizării cu directivele Uniunii Europene şi cu normele interna ionale. Comisarii de conturi exprimă opinii asupra situa iilor financiare anuale şi stabilesc dacă acestea au fost întocmite în conformitate cu referin a contabilă şi dau o imagine fidelă a rezultatului opera iunilor pentru exerci iul financiar încheiat. după care Legea societă ilor din 24 iulie 1867 defineşte institu ia auditului statutar al conturilor. Din dorin a de a promova dezvoltarea pie elor financiare şi a sprijini expansiunea economică în perioada de după război. Aceste acte normative au extins efectuarea auditului legal la noi entită i. cu privire (a ini ierea unei proceduri de aten ionare atunci când există dubii cu privire la continuitatea activită ii şi la prezentarea unor informa ii financiare previzionale. în special. aşa cum este definit de Directiva a 8-a Uniunii Europene. auditorii devin responsabili pentru raportarea către Procurorul Republicii a oricărei fapte penale despre care iau cunostin ă în îndeplinirea atribu iilor.

privind situa ia titlurilor convertibile în ac iuni sau care pot fi schimbate pe ac iuni. profesiunile de expert contabiel si de contabil autorizat. Ramâne totuşi de spus că nu depinde decât de profesioniştii contabili să găsească solu ii pentru a raspunde în mod activ şi practic la toate problemele de natură contabilă pe care fenomenele ce se produc la nivel global le pun în fa a lor. şi. în cazurile de creşteri de capital prin capitalizarea sumelor datorate de companie sau în cazurile conversiei drepturilor preferen iale în ac iuni. modificări ale statutului companiei. ori între două companii care au acelaşi director. Arhitectura actuală a profesiunii contabile româneşti Profesiunea contabila romaneasca graviteaza in jurul a doua categorii de calificari profesionale. respectarea drepturilor actionarilor. cazuri de reduceri de capital. repartizarea rezultatului aferent diferitelor tipuri de ac iuni. De asemenea. Profesioniştii contabili trebuie să devină participan i activi la procesul de armonizare a problemelor globale referitoare la contabilitate. introducerea organismelor de supraveghere publică şi varia ia atitudinilor fa ă de profesiune din ultima vreme. 41 . pe de o parte. examinează contractele încheiate între companie şi oricare director executiv. De asemenea. de asemenea. profesiunea de auditor financiar. în mod special. cu privire la evaluarea aporturilor în natură (commissaires aux apports) sau cu privire la valoarea atribuită ac iunilor în cazuri de reorganizare (commissaires a la fusion). pentru a prezenta adunării generale un raport special şi.Pe lângă această atribu ie principală. trebuie avut în vedere impactul pe care îl produce asupra profesiunii contabile noul mod de abordare a mecanismelor şi gradul de participare la normalizare. si pe de alta parte. având în vedere standardele intema ionale elaborate de IFAC şi IASB. se desprind o serie de concluzii cu caracter general sau particular şi care ilustrează tendin ele de dezvoltare a profesiunii contabile pe plan interna ional Este de remarcat faptul că toate organismele membre ale IFAC trebuie să de ină un rol principal în cadrul proceselor de normalizare a sistemelor contabile na ionale. comisarii de conturi mai efectuează o serie de verificări cu caracter special privind concordanta situa iilor financiare cu informa iile cuprinse în raportul anual al administratorilor. plata dividendelor în actiuni. pregătire profesională şi etica.3. examinează şi exprimă observa iile lor asupra informa iilor financiare previzionale şi a rapoartelor explicative înso itoare. Comisarii de conturi trebuie să facă rapoarte despre evenimentele sau situa iile prevăzute de lege. audit. Din toate aspectele prezentate ca fiind specifice diferitelor tări occidentale. Angajamentele pe care organismele na ionale şi le-au asumat atunci când au devenit membre cu drepturi depline ale EFAC şi IASB trebuie respectate în sensul de a face tot posibilul pentru promovarea şi acceptarea hotărârilor intema ionale şi de a-şi baza standardele na ionale pe orientările cuprinse în aceste hotărâri. comisarii de conturi sunt angaja i frecvent în misiuni speciale. 2.

situa ia economică. Candida ii care promovează examenul de admitere se pot înscrie în eviden a Corpului în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul stabil pentru efectuarea stagiului. Contabilul autorizat este persoana care are capacitatea de a ine contabilitatea şi de a intocmi situa iile financiare. Pentru calitatea de contabil autorizat. tutorele de stagiu trebuie să de ină o logistică minimă. fiind în măsură să asigure stagiarului spa iul şi birotica necesare realizării lucrărilor sale. în primul rând. dobândind astfel calitatea de stagiar. la propunerea consiliului filialei. de a supraveghea gestiunea societă ilor comerciale şi de a verifica legalitatea bilan ului contabil şi a contului de profit şi pierderi. Accesul la profesiunea de expert contabil şi de contabil autorizat se face pe baza unui examen de admitere urmat de un stagiu de pregătire cu durata de 3 ani şi de sus inerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului.3. De asemenea. la de inerea unui portofoliu suficient de lucrări profesionale care să permită stagiarului o pregătire în conformitate cu calitatea profesională pe care doreşte să o ob ină. Condi ia de bază pentru dobândirea calită ii profesionale de expert contabil este de inerea unei diplome de licen ă în economie. expertul contabil poate să organizeze şi să conducă contabilitatea societă ilor comerciale şi să analizeze. 42 . Tutorele de stagiu trebuie să ofere garan ii suficiente în ceea ce priveşte asigurarea condi iilor pentru formarea stagiarilor. O persoana care are capacitate de exerci iu deplină si nu a suferit nici o condamnare ce interzice dreptul de gestiune şi administrare a societă ilor comerciale se poate înscrie la profesiunea de expert contabil sau de contabil autorizat. asigurând acestuia participarea la misiuni cu diferite grade de dificultate.2. financiară şi fiscală a acestora. studii economice medii şi practica în specialitate de 3 ani sau studii medii si practică în specialitate de 5 ani.1. condi iile de acces sunt reprezentate de studii economice superioare cu diplomă de licen ă şi practică în specialitate de 2 ani. Abilitatea în calitate de tutore de stagiu se face în urma unei cereri unui membru persoană fizică de catre Consiliul Superior al Corpului. Verificarea nivelului de pregătire a candida ilor se efectuează pe bază de examen scris. Procedura de admitere este reglementată prin hotărâre a guvernului. prin procedee specifice contabilită ii. În al doilea rând. Stagiul are o durată de 3 ani şi se efectuează pe lângă un tutore de stagiu sau în mod centralizat la nivelul fiecărei filiale. Profesiunea de expert contabil şi contabil autorizat Potrivit prevederilor legale care îi reglementează activitatea. pentru promovare fiind necesară ob inerea unei medii de cel putin 7 şi minimum nota 6 la fiecare disciplină de examen. Garan iile cerute tutorilor de stagiu se referă. expertul contabil este persoana care are competen a profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi conducere a activită ii economico-financiare şi de contabilitate.

în luna iunie. semnate şi de tutorele de stagiu. În condi iile în care stagiul se efectuează pe lângă un tuture de stagiu. decât dupa ce a atins nivelul de instruire la universitate. Misiunile exper ilor contabili şi ale contabililor autoriza i In conformitate cu prevederile legale şi profesionale. La sfârşitul fiecărui semestru de pregătire. stagiarul întocmeste şi prezintă un “Raport semestrial”. Examenul de aptitudini se organizează anual. Responsabilită ile privind eviden a stagiarilor şi întocmirea rapoartelor pentru fiecare stagiar revin secretarului filialei. • Acordarea asisten ei privind organizarea şi conducerea contabilită ii. Promovarea examenului de aptitudini dă drepul înscrierii în Tabloul Corpului Exper ilor Contabili şi Contabililor Autoriza i din Romania. rela iile contractuale ale stagiarului cu acesta sunt cu societatea comercială de expertiză contabilă. stagiarii efectuează exerci ii. stagiarul este obligat să îndeplinească minim 200 de ore de pregătire pe semestru. în care dezvoltă un caz practic sau prezintă lucrările efectuate. organizat sau recunoscut de stat. care trebuie să însumeze cel putin 2 zile pe an de pregătire în legatură cu comportamentul profesional şi 4 zile de pregătire tehnică. se stabilesc pe baza legisla iei muncii sau legisla iilor civile. stagiarului i se eliberează un certificat de stagiu. în calitate de expert contabil sau contabil autorizat. misiunile exper ilor contabili acoperă următoarele categorii de lucrări profesionale: • inerea sau supravegherea contabilită ii şi întocmirea sau verificarea şi certificarea situa iilor financiare. În perioada de stagiu. pentru fiecare categorie de lucrări profesionale prevăzute în programul de pregătire. Procedurile de acces la profesia de expert contabil sau de contabil autorizat prevăzute de reglementările din România respectă cadrul stabilit de Directiva a 8-a A a Consiliului Comunită ilor Europene. se depun la filiala Corpului pentru a asigura activitatea de control a stagiului. La efectuarea lucrărilor profesionale stabilite în sarcina stagiarului se adaugă ac iuni de pregătire tehnică şi deontologică. elaborarea şi 43 .2. În acest caz. inclusiv în condi iile utilizării sistemelor informatice.Începând cu anul 2004. 2. absolven ii examenului de acces la profesia de expert contabil sau contabil autorizat. şi constă în probe scrise şi orale. care îi dă drepul să se înscrie pentru sus inerea examenului de aptitudini. care prevede: “O persoană fizică nu poate fi agreată pentru controlul legal al conturilor…. Rapoartele semestriale. care nu figurează în eviden a vreunui tutore de stagiu sunt obligate să participe la pregătire tehnică şi deontologică organizată în sistem colectiv. lucrări practice şi studii de caz prezentate şi corectate de lectori aproba i de Corp.3. La sfârşitul stagiului profesional. urmat apoi de un program de învă ământ teoretic şi de efectuare a unei pregatiri practice şi a trecut cu succes un examen de aptitudine profesională de nivel de sfârşit de studii universitare.

expertize de gestiune. În al doilea rand. protec ia patrimoniului. referire la normele profesionale. precum întocmirea de organigrame. Misiunile profesioniştilor contabili se delimitează de demersurile profesionale ale altor categorii de profesionişti prin câteva caracteristici specifice. evaluări de elemente intangibile. etc. • Îndeplinirea atribu iilor prevăzute în mandantul de cenzor la societă ile comerciale. Demersul profesional presupune întotdeauna o suită de op iuni şi decizii. leasing. a planurilor de conturi adaptate specificului unitatilor. • Efectuarea de analize economico-financiare. • Efectuare de lucrări cu caracter fnanciar-contabil. cu toată competen a şi grija asteptate de la calitatea pe care o de ine. În plus. analiza şi organizarea fluxului informa ional. dona ii sau la cererea persoanelor interesate. respectiv expertize amiabile. tehnici de gestiune şi analiza fondului de rulment. contabilul autorizat poate efectua numai lucrări de inere a contabilită ii financiare şi de gestiune şi poate întocmi situa iile financiare. • Efectuarea de lucrări de organizare administrative şi în informatică. de regulă. Dintre acestea. cât şi în cele de programare a lucrărilor sau de formulare a 44 . • Efectuarea de expertize contabile dispuse de organele juridice sau solicitate de persoane fizice sau juridice. asisten a în prevenirea dificultă ilor. obliga ia profesionistului contabil este aceea de a executa misiunea încredin ată. factoring. arbitraje în cauze civile. • Efectuarea de evaluări patrimoniale. relevând ceea ce numim “obligatia de mijloace” şi nu obliga ia de a ob ine un anumit rezultat. cum sunt întocmirea de situa ii periodice. respectiv de evaluări de întreprinderi şi de valori imobiliare. determinarea situa iilor financiare şi de gestiune prin rate procentuale. stabileşte drepturile şi obliga iile păr ilor şi face.aplicarea procedeelor contabile. automatizarea prelucrării informa iilor. Contractul de prestări servicii defineşte misiunea. sisteme de credit. elaborarea de tablouri de utilizări şi resurse. expertize judiciare. control de gestiune si control bugetar. pentru vânzări. contabilitate de gestiune. succesiuni. cum ar fi analiza structurilor financiare. alegerea echipamentelor. consolidarea conturilor şi a situa iilor financiare. tablou de bord. analiza gestiunii financiare şi rentabilită ii capitalului investit. atât în faza de pregătire a misiunii. grafice de circula ie a documentelor şi a informa iilor. O prima caracteristică este aceea că misiunile profesioniştilor contabili sunt contractuale. O altă caracteristică a misiunilor profesioniştilor contabili se referă la apelul permanent al acestora la ra ionamente profesionale. definiri de func ii. contabilul autorizat cu studiii superioare mai poate efectua misiunile de verificare şi certificare a situa iilor fianciare şi îndeplinire a mandatului de cenzor al societă ii comerciale. formare profesională continuă. întocmirea de planuri de finan are pe termen lung.

organismul profesional a delimitat mai multe tipuri de misiuni privind situa iile financiare. nr.G. întocmirea şi prezentarea situa iilor financiare Natura ATESTARE raportului emis Asigurare negativă asupra coeren ei şi credibilită ii situa iilor financiare Examinarea contabilită ii. În acelasi timp. asociind fiecăreia o formulă-tip de rapoarte. în conditiile legii” • Art.concluziilor. Aceste op iuni se bazează pe criterii de importan ă relativă. constatăm că reglmentările na ionale. sincerită ii şi imaginii fidele a situa iilor financiare Misiuni de audit financiar al situa iilor financiare CERTIFICARE Asigurare pozitivă asupra regularită ii. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilită ii. asumându-şi responsabilitatea finală a acesteia. Printre caracteristicile misiunilor profesioniştilor contabili se regăseşte şi atitudinea de colegialitate. aşa cum ne-am obişnuit să numim activitatea de organizare şi conducere a contabilită ii. el poate delega o parte din lucrările colaboratorilor săi şi ale altor profesionişti.10(2): “Persoanele prevăzute la art.65/1994 45 . conduse de către directorul economic. pe care şi le stabileşte profesionistul însuşi. în func ie de cerin ele de transparen ă ale informa iilor financiare şi de nivelul de angajare a profesionistului contabil în procesul de elaborare a informa iei financiare. în compartimente distincte. respectiv Legea contabilitatii. atitudine care guvernează profesiunea contabilă. întocmirea şi prezentarea situa iilor financiare ATESTARE Asigurare negativă asupra regularită ii. Misiunile normalizate privind situatiile financiare Având în vedere nevoile diversificate ale pie ei informa iilor financiare. solidaritate şi curtoazie pe care trebuie să o aibă fa ă de colegi. Natura misiunii inerea contabilită ii.10(3): “Contabilitatea poate fi organizată şi condusă pe bază de contracte de prestări servicii în domeniul contabilită ii. de regulă. Profesionistul contabil trebuie să organizeze şi să conducă personal misiunea încredin ată. sincerită ii şi imaginii fidele a situa iilor financiare In ceea ce priveste inerea contabilită ii. prevăd: • Art. contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această func ie. 1 (agen ii economici) organizează şi conduc contabilitatea. încheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate în conditiile 0.

În conformitate cu această normă. Din punct de vedere profesional. potrivit legii. cu modificările şi completările ulterioare. pe baza cumoaşterii globale a activită ilor. nu au personal calificat încadrat. profesionistul contabil va trebui să motiveze foarte clar opinia. revine administratorului sau altei persoane care are abliga ia gestionării unită ii respective. Pentru a răspunde unei alte situa ii specifice.privind organizarea activită ii de expertiză contabilă şi a contabililor autoriza i. recurgând la înregistrarea constatărilor inventarierii şi punând în aplicare tehnicile de verificare ale conturilor. profesionistul contabil. pentru îndeplinirea competen ei de supraveghere a modului de exercitare a profesiunii contabile şi pentru a asigura efectuarea misiunii de organizare şi conducere a contabilită ii la un nivel calitativ ridicat. potrivit legii” • Art. Dacă raportul se prezintă cu observa ii sau se refuză atestarea. urmărind un raport cost/eficacitate satisfacator. concepe sau recomandă proceduri de organizare a contabilită ii. Corpul Exper ilor Contabili şi Contabililor autoriza i din România a elaborat norma profesională intitulată 46 . Credibilitatea situa iilor financiare se realizează atunci când acestea nu con in erori seminificative şi sunt impar iale. asigurând regularitatea în formă a contabilită ii.10(4): “La persoanele juridice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte. potrivit legii sau contracte de prestări servicii în domeniul contabilită ii. cu ajutorul tehnicilor şi procedurilor contabile. care raspund. Raportul ia forma unei atestări care “cuprinde” o asigurare negativă exprimată sub forma:…”nu am găsit (constatat) elemente care să pună în discu ie (sau sub semnul îndolielii) coeren a şi credibilitatea situa iilor financiare”. În final. O caracteristică a acestei misiuni este faptul că se bazează pe informa iile furnizate de administratorul înterprinderii. Această misiune este destinată în mod special întreprinderilor mici şi microîntreprinderilor şi răspunde nevoilor de informare contabilă ale acestor tipuri de întreprinderi. cât şi de concordan a dintre situa iile financiare şi documentele fiscale. De asemenea. profesionistul contabil stabileşte înregistrările contabile necesare închiderii exerci iului financiar pe baza informa iilor şi documentelor justificate de client.000 euro. încheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate. şi care au inregistrat o cifră de afaceri anuală de până la echivalentul în lei a 50. Coeren a de ansamblu a situa iilor finaciare trebuie asigurată atât de concordan a diferitelor elemente ale situa iilor financiare (între ele şi informa iile puse la dispozi ie). răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilită ii. adaptate la mărimea şi necesită ile activită ilor clientului şi se asigură de calitatea înregistrărilor contabile şi de existen a registrelor legale. Corpul a elaborat norma profesională numită “misiunea de inere a contabilită ii. Profesionistul contabil intervine asupra acestora. întocmirea şi prezentarea conturilor anuale”. profesionistul contabil declară în raportul său că a îndeplinit diligen ele prevăzute de norma profesională şi atestă că nu s-au eviden iat elemente care să pună în discu ie sau la îndoială coeren a şi credibilitatea situa iilor financiare.

adică priceput. compara ii şi verificări între documentele examinate. cea de-a doua misiune conduce la formularea unei asigurări ridicate (înalte). Atât misiunea de examinare a contabilită ii. prin care se atestă regularitatea şi sinceritatea situa iilor financiare. dar nu absolute. Dar. sincerită ii şi imaginii fidele a situa iilor financiare. De asemenea. Misiunea de expertiză contabilă Misiunea de expertiză contabilă este misiunea emblematică pentru expertul contabil şi serviciul profesional cu cea mai veche tradi ie. verificări aritmetice prin sondaj. în scopul cunoaşterii întreprinderii şi analizei modului de organizare a contabilită ii. specializate. Expertizele contabile judiciare sunt acelea dispuse din oficiu sau acceptate la cererea păr ilor în fazele de instrumentare şi de judecată ale unor cauze civile sau comerciale. cât şi misiunea de audit financiar. Pe parcursul acestei misiuni. exprimată sub forma unei asigurari pozitive asupra regularită ii. în scopul orientării tehnicilor de verificare. întocmirea sau prezentarea situa iilor financiare. Misiunea este finalizată prin întocmirea unui raport. profesionistul contabil ob ine elemente probante suficiente şi corespunzatoare. fac parte dintre serviciile profesionale cu caracter de asigurare. Cuvântul “expertiză” vine de la latinescul “expertus”. sincerită ii şi imaginii fidele a situa iilor financiare. precum examinarea documentelor justificative. exprimată sub forma unei asigurari negative asupra regularită ii. profesionistul contabil ia cunoştin ă şi apreciază procedurile privind func ia contabilă a întreprinderii. având în vedere desfăşurarea acesteia pe parcursul a peste optzeci de ani de existen ă a acestei profesiuni. cuprinzând nu numai rezultatul examinării faptelor din punct de vedere al exactită ii formale şi materiale. în timp ce prima dintre ele oferă o asigurare moderată. dar şi părerea expertului asupra cauzelor şi efectelor. Această misiune se adresează în mod deosebit întreprinderilor mijlocii şi se bazează pe interven iile profesionistului contabil. întocmirea şi prezentarea situa iilor financiare”.“Misiunile privind examinarea contabilită ii. lucrarea unei persone experimentate. atasate sau nu unui proces penal. în legătură cu obiectul supus cercetării sale. examinarea analitică. Expertiza este prin excelen ă o lucrare personal şi crirtică. Expertizele contabile pot fi clasificate în func ie de scopul principal în care au fost solicitate in expertise contabile judiciare si expertise contabile extrajudiciare. utilizând diferite tehnici de verificare. Raportul îmbracă forma unei “atestări” prin care se formulează o asigurare negativă de forma: ”…nu am constatat existen a unor elemente care să pună la îndoială rgularitatea şi sinceritatea situa iilor financiare şi nici imaginea fidelă dată de acestea pozi iei financiare şi performan ei financiare ale înterprinderii la sfârşitul exercitului financiar”. Această categorie 47 . precum şi convorbiri cu conducerea sau salaria ii întreprinderii.

competen a legală legată de eviden a şi recomandarea exper ilor. a trecut la tribunalele judetene şi cel al municipiului Bucureşti. În 1994. odata cu înfiin area Corpului Exper ilor Contabili şi Contabililor Autoriza i din Romania prin O. stabilirea obiectivelor şi modalitatea de plată a onorariilor. Fiind o probă individuală administrată de organul judiciar. instan a sau organul de urmărire penală solicită biroului de expertiză recomadarea mai multor exper i contabili. Atunci când se apreciază că o expertiză contabilă este necesară sau când una dintre păr i solicită aceasta. nr. Acestea se încredin ează de instan ele competente unor specialisti pentru a constata şi evalua anumite fapte pe care judecătorii nu le-ar putea aprecia ei inşişi. expertizele contabile sunt reglementate prin Norma profesională CECCAR numărul 35. Acestea au o arie de utilizare sau o sferă de ac iune mai largă decât expertizele contabile judiciare. expertiza contabilă judiciară nu presupune însuşirea automată a concluziilor sale de către acesta. financiare şi fiscale. expertizele contabile judiciare sunt supuse unor reguli stabilite în cadrul procedurilor judiciare. gestionare. patrimoniale. forme de cercetare şi lămurire a unor fapte şi împrejurări de natură economicofinanciară indicate de organele judiciare. urmărirea încasării onorariilor şi plă ii acestora. Concluziile expertizei contabile pot fi admise sau respinse. informa ionale. În cadrul fiecărui tribunal jude ean functionează un birou teritorial de expertiză care are atribu ii de natură administrativă cu privire la procedura de recomandare a exper ilor. bazate pe prevederile codului de procedură civilă şi ale codului de procedură penală care reglementează modalitatea de numire a exper ilor. în scopul solu ionării litigiilor dintre persoanele juridice. dintre acestea şi persoanele fizice precum şi a proceselor penale privind infrac iuni prin care au fost aduse pagube patrimoniului.G. în functie de nivelul ştiintific şi calitatea acestuia şi în corela ie cu celelale probe administrate în cauzele respective. fiind înscrise cu viza la zi în partea 48 . atât pentru expertiza contabilă judiciară.de expertize este reglementată de codul de procedura penală şi codul de procedură civilă. Expertizele contabile extrajudiciare sunt efectuate în afara unor proceduri judiciare şi nu au calitate de mijloc de probă în justi ie. Din punct de vedere profesional. Ele vizează diferite aspecte economice. depăşind în cele mai multe cazuri însuşi cadrul informa iilor şi al activită ii financiar-contabile. stabilind în acest scop punctele asupra cărora exper ii numi i urmează să se pronun e. Aceasta prevede că expertizele contabile pot fi efectuate numai de presoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în condi iile legii. 65/1994. Din punct de vedere procedural. înregistrarea expertizelor şi plata onorariilor. Expertizele contabile judiciare sunt mijloace de probă în justi ie. cât şi pentru expertiza tehnică judiciară. Birourile locale pentru expertiza judiciară contabilă şi tehnică au fost transferate şi organizate în cadrul tribunalelor jude ene (încă din 1990 fusese înfiin at în cadrul ministerului justi iei biroul central pentru expertize tehnice judiciare).

dacă nu s-au îndepărtat de stiin a contabilită ii prin opera iuni sau mutări care le depăşesc competen a. fără abateri de la subiect sau concluzii alternative. respectiv un capitol introductiv. cu privire la respectarea principiilor deontologice. un capitol privind modalită ile de desfăşurare a expertizei contabile şi un capitol în care se sintetizează concluziile. raportul de experiză contabilă trebuie să cuprindă răspunsuri clare şi concise cu privire la fiecare obiectiv stabilit. lucrările pot fi delegate respectând condi ia păstrării de către expertul contabil care a contractat misiunea a răspunderii finale asupra con inutului şi concluziilor expertizei. potrivit normei profesionale. dacă expertul contabil consideră necesar să îşi exprime părerea cu privire la obiective. angaja i ai filialelor CECCAR. Pentru a confirma autenticitea sa şi a evita orice neîntelegere. calitatea expertizelor contabile. la răspunsurile formulate sau la orice alte aspecte pe care le consideră importante. Prevederile profesionale privind expertiza contabilă cuprind rigorile de deontologie cerute profesionistului contabil în cursul efectuării expertizei contabile judiciare şi extrajudiciare. Indiferent de numărul exper ilor numi i. precum şi reperele demersului etnic şi profesional urmat de acesta. sunt precizate prevederi legate de independen ă. nominalizat prin actul procedural de numire. efectuarea acesteia nu poate fi delegată de către expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea păr ilor. În cadrul expertizelor contabile extrajudiciare. cenzorul este o persoană care supraveghează gestiunea societă ilor şi verifică legalitatea întocmirii situa iilor 49 . Ca aspect specific expertizei contabile judiciare. care urmăresc dacă exper ii contabili au respectat norma profesională privind misiunea de expertiză contabilă. dacă au tratat corespunzator obiectivele stabilite şi răspunsurile sunt sus inute cu acte şi documente. incluziv anexele. eventualele opinii separate fiind consemnate în cuprinsul raportului sau în anexe. acceptarea şi contractarea expertizelor contabile şi responsabilitatea efectuării acestora. competen ă. trebuie să respecte o formă unitară şi să cuprindă cel putin 3 păr i. Finalitatea misiunii de expertiză contabilă se concretizează într-un raport scris care. se elaborează un singur raport de expertiză contabilă. pentru cei mai puternic ancora i în via a economică. Cu privire la misiunea de cenzor în societă ile comerciale. precum şi dacă au respectat prevederile referitoare la deotologia profesională. Astfel. către asisten ii sau colaboratorii săi. raportul de expertiză contabilă se semnează şi se parafează de către expertul contabil filă cu filă.corespunzatoare a tabloului Corpului Exper ilor Contabili şi Contabililor autoriza i din România. Totuşi. Activitatea de verificare şi avizare a expertizelor contabile judiciare se realizează de către exper ii verificatori. Acesta trebuie să-şi exercite personal şi integral mandatul primit. Ca principiu. poate să introducă în finalul raportului un capitol în care să expună considera iile personale pe care doreşte să le prezite. secretul profesional.

potrivit legii. adică adunarea generală a ac ionarilor. printre altele. cu excep ia cenzorului contabil”. 127/2000. O premisă importantă a fost inserarea în textul legii contabilită ii. contabilii autoriza i cu studii superioare. După anul 1989. cu excep ia cenzorului contabil. cât şi controlor devenise Statul. cu exceptia cenzorului contabil” a fost înlocuită cu “cenzorii pot fi ac ionari. republicată. pentru refacerea organismului profesional al exper ilor contabili şi contabilor autoriza i. Actul normativ care delimitează cadrul legal de exercitare a mandatului de cenzor în Romania este Legea nr 31/1990. Utilitatea publică presupune desfăşurarea unei activită i care 50 . în vigoare până în anul 2000. s-a creat posibilitatea ca adunarea generală să poată numi între cenzori şi persoane care nu sunt ac ionari dar au pregătire economică de specialitate. Termenul de cenzor a apărut prima dată în România în codul comercial român din 1887. de către: exper ii contabili. deschiderea economiei româneşti către o economie de pia ă a creat premisele diversificării formelor de proprietate asupra capitalului. persoanele cu studii economice superioare cu diplomă recunoscută de MEN şi cu practică în activitatea financiar-contabilă de cel pu in 5 ani.G. pe lângă numirea a cel pu in unui cenzor contabil. activitatea cenzorilor a dispărut ca urmare a faptului că atât unic proprietar. precum şi de societă ile de expertiză contabilă”. cu păstratea condi iei obligatorii ca cel pu in unul dintre cenzori să fie profesionist contabil. publicată în 1990. Legea societă ilor comerciale. Atunci când între ac ionarii societă ii nu existau persoane cu pregătire economică de specialitate. şi nimic mai mult.3. Odata cu modificarea legii societă ilor comerciale prin Legea nr.3. Chiar în rândul persoanelor care exercită mandatul de cenzor percep ia acestei activitati este diferită. adunarea generală avea obliga ia să aleagă între a numi drept cenzori persoane fără această pregătire sau numirea unor cenzori contabili până la completarea numărului de cenzori stabilit de actul constitutiv. aprobată şi publicitată în luna decembrie 1991. Ca urmare. După anul 1948. Organismul profesional al exper ilor contabili şi contabililor autoriza i Reformele ini iate în domeniul economic începând cu anul 1990 au creat premise. Prevederile referitoare la cenzori din legea societă ilor comerciale. a marcat reînfiin area institu iei cenzoratului în func ionarea societă ilor de capitaluri. A aparut astfel premisa punerii în aplicare a prevederilor articolului 11 alineat (4) din O. stabileau obliga ia cenzorilor de a fi ac ionari. CECCAR este o persoană juridică fără scop lucrativ de utilitate publică şi autonomă. privind societă ile comerciale cu modificările şi completările ulterioare. nr 65/1994 : “activitatea de cenzor poate fi desfăşurată. expresia “cenzorii trebuie să fie ac ionari.financiare. 2. a prevederilor privind exper ii contabili şi contabilii autoriza i. iar ceilalti să fie ac ionari. avea obliga ia să numească ceilal i cenzori dintre ac ionarii societă ii.

care cuprind norme 51 .” Pentru reglementarea acestei atribu ii. acestea fiind singurele lor atribu ii. aplicabile tututor misiunilor. Reprezentan ii ministerului finan elor publice participă la şedin ele organelor de conducere ale corpului şi ale comisiilor de disciplină. Aceasta înseamnă că organismul profesional îşi elaborează propriile norme de reglementare a activită ilor profesionale ale membrilor săi şi activită ii administrative. Pentru îndeplinirea acestei atribu ii. respectiv. Statul şi-a rezervat dreptul de a asista la activită ile de conducere a acestuia. Printre atribu iile Corpului se numără şi aceea de elaborare şi publicare a normelor privind activitatea profesională şi conduita etica a exper ilor contabili şi contabililor autoriza i şi a ghidurilor profesionale în domeniul financiarcontabil.urmăreşte îndeplinirea unor scopuri benefice într-un domeniu de interes public general. pe criterii teritoriale. în sensul că “activită ile prevăzute în competen a expertului contabil şi a contabilului autorizat pot fi desfăşurate numai de persoanele având calitatea de expert contabil. CECCAR a elaborat norme privind acordarea vizei anuale pentru exercitarea profesiunii contabile de către persoane fizice şi juridice române şi metodologii privind autorizarea exercitării aceleia de export contabil în Romania de către persoane fizice străine care au în ările de origine această specilizare. Principala atribu ie a CECCAR este acordarea şi retragerea dreptului de exercitare a profesiunii de expert contabil şi de contabil autorizat. contabil autorizat. a contabililor autoriza i şi a societă ilor comerciale de profil. Această atribu ie este prevazută în actul normativ de organizare a CECCAR. sesizând ori de câte ori consideră că hotărârile organelor de conducere sau ale comisiilor de disciplină sunt nelegale. Autonomia CECCAR–ului se regăseşte în competen a sa de autoreglementare. 93 componen a Tabloului structurat. Ca urmare a acestei atribu ii au fost elaborate şi publicate norme profesionale generale de bază. pe lângă consiliul superior şi pe lângă consiliile filialelor corpului. Regulamentul de organizare şi functionare a CECCAR stabileşte la pct. prin înscrierea în Tabloul Corpului. Această interven ie se exercită prin institu ia reprezentantului ministerului finan elor publice. fără drept de vot. Chiar dacă a delegat responsabilitatea organizării profesiunii contabile către CECCAR. înscrise în Tabloul Corpului Exper ilor Contabili şi Contabililor Autoriza i din România şi dovedită cu legitima ia de membru. ceea ce înseamnă că dosarul cuprinzând cererea şi documnetele justificative necesare se depun la filiala teritorială a Corpului în a cărei rază de competen ă se află domicililul sau sediul social al solicitantului. Codul etic na ional al profesioniştilor contabili defineşte interesul public ca fiind “bunăstarea colectivă a comunită ii şi a institu iilor deservite de profesionistul contabil”. vizată anual. O altă atribu ie a CECCAR se referă la organizarea eviden ei exper ilor contabili. Înscrierea în tablou se face la cererea persoanelor care de in calitatea de expert contabil sau de contabil autorizat.

în vederea exprimării unei opinii motivante asupra modului în care situa iile financiare sunt întocmite şi prezentate în conformitate cu un referen ial contabil identificat. activitatea de verificare a situa iilor financiare emise de diferite entită i economice este prevazută în legea societă ilor sau companiilor din fiecare ară. au fost elaborate si publicate ghiduri profesionale în vederea sprijinirii membrilor Corpului în aplicarea normelor profesionale.de comportament profesional. Problema cea mai importantă în cadrul unui audit este respectarea de către auditor a două condi ii esen iale: competen a şi independen a. în ceea ce priveste activitatea de audit financiar. care intră sub inciden a Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a C. aceasta este prevăzută numai pentru societă ile comerciale considerate mari. în func ie de profilurile men ionate şi optiunile personale. O altă atributie a Corpului se referă la elaborarea standardelor privind evaluarea societă ilor comerciale. şi cu Standardele Interna ionale de Contabilitate.E. Considerăm că un asemenea tratament al auditului nu face decât să scoată de sub obliga ia legală de a avea situa iile financiare verificate şi certificate de către un profesionist contabil. Etimologic termenul de AUDIT este de origine latină şi înseamnă ascultare sau verificare. În România. pentru activitatea de audit financiar. prin audit financiar se întelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent. constatăm că în reglementările na ionale. activitatea de verificare şi certificare a situa iilor financiare întocmite de către diverse entită i supuse dreptului societar este numită audit legal (în mediul de afaceri European continental) sau audit statutar (în limbaj anglo-saxon).E. Corpul colaborează cu asocia iile profesionale de profil. precum şi a unor active sau bunuri ale acestora.expert contabil sau contabil autorizat cu studii superioare. În realizarea competen elor sale. Profesiunea de auditor financiar In ările cu tradi ie în economia de pia ă. ca reprezentant al profesiunilor de expert contabil şi contabil autorizat. De asemenea. din ară şi din străinătate. Realizarea acestei cerin e constituie unul dintre criteriile de acordare a vizei anuale de exercitare a profesiunii. În în elesul doctrinei contabile. Din acest motiv. un mare numar de societă i comerciale. norme de lucru şi norme de raport. 52 . 2. foarte multe dinte aceste reglementari datând din jurul anului 1900. precum şi norme specifice diferitelor misiuni ale profesioniştilor contabili. în limbajul afacerilor.4. Competen a este oferită de calitatea legala pe care o afişează şi care îi dă dreptul legal de a efectua un audit . pentru activitatea de cenzorat sau auditor financiar. Fiecare membru al Corpului are obliga ia să efectueze anual minim 40 de ore de pregătire profesională în cadrul organizat de organismul profesional.3.

stagiul putând începe numai după îndeplinirea cumulativă a condi iilor prevăzute la lit. b) să fi promovat testul de verificare a cunostin elor în domeniul financiarcontabil. În perioada de stagiu. activită i de expertiză contabilă. Pe întreaga perioadă de desfăşurare a stagiului. În cazul în care stagiarul are calitatea de salariat. cu forme legale de încadrare sau fără renumera ie. audit şi optionale. Dobândirea calită ii de auditor financiar se poate face de către persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ urmatoarele condi ii: a) să fie licentiat ale unei facultă i cu profil economic şi să aibă o vechime în activitatea financiar-contabilă de minimum 4 ani sau să aibă calitatea de expert contabil. activită i de evaluare şi activită i de reorganizare judiciară şi lichidare. organizat anual de Cameră. în condi iile în care respectă reglementările specifice fiecareia dintre aceste activitati. pentru care entită ile respective vor elibera adeverin a de efectuare a stagiului. stagiarul este obligat să efectueze anual un număr minim de 25 de zile lucrătoare de pregătire profesională. organizat de Cameră. c) să fi satisfăcut pe parcursul stagiului cerin ele Codului privind conduita etică profesională în domeniul auditului financiar d) să fi efectuat un stagiu practic de 3 ani în activitatea de audit financiar. în fiecare dintre domeniile: contabilitate. prin participarea la activitatea de audit financiar. este membru al Camerei Auditorilor Financiari din Romania (Camera) şi poate desfăşura activitatea de audit financiar şi activitatea de audit intern. cadrul juridic pentru organizarea activită ii de audit financiar şi reglementarea exercitării independente a profesiunii de auditor financiar este stabilită prin lege. e) să fi promovat examenul de aptitudini profesionale potrivit legii. stagiarul trebuie să-şi îndeplinească obliga iile privind întocmirea caietului de practică. Auditorii financiari pot desfăşura şi activită i de consultan ă financiarcontabilă şi fiscală. rela iile contractuale ale acestuia cu persoana sau societatea comercială de audit financiar în care îşi desfăşoară stagiul se stabilescc pe baza legisla iei în vigoare privind angajarea for ei de muncă. prin participarea la un program colectiv de pregatire în primul an de stagiu. de 25 de ore. stagiarul are obliga ia să participle la programul de pregătire profesională continuă. a) si b) de mai sus. activită i de asigurare a managementului financiar-contabil. în cadrul unor cabinete individuale sau societă i de profil. organizat de Camera. Stagiarii efectuează programul de pregătire profesională practică. în care se 53 .În România. respectiv de contabil autorizat cu studii superioare economice. Totodata. sub îndrumarea unui auditor financiar activ. iar în anii al doilea şi al treilea. activită i de pregătire de specialitate în domeniu. pentru accesul la stagiu. Auditorul financiar este definit ca fiind persoana fizică sau juridică ce dobândeşte această calitate în conformitate cu prevederile legale. Stagiul în activitatea de audit financiar se efectuează de către persoanele care au promovat testul de verificare a cunostin elor în domeniul financiarcontabil pentru accesul la stagiu.

în cazul în care utilizatorii 54 . La fiecare 6 luni. După terminarea perioadei de stagiu. În esen ă. dar care îşi lărgeşte aria şi asupa altor informa ii financiare. efectuat pentru a se determina dacă situa iile financiare în ansamblu sunt prezentate în acord cu anumite criterii reprezentate de principii şi standarde contabile.reflectă în mod corect şi complet experien a profesională acumulată. decât de un audit propriu-zis. reguli sau reglementări definite de autoritatea ierarhică. în vederea dobândirii calită ii de auditor financiar. La sfârşitul fiecărui an de stagiu. care sunt. în toate aspectele lor semnificative. profesioniştii contabili efectuează trei tipuri fundamentale de audit: • auditul situatiilor financiare. Acest tip de audit este unul al func iilor create în întrerindere şi excede limitarea la cadrul de bază oferit de contabilitate. De regulă. In cadrul auditului financiar. profesioniştii efectuează şi alte categorii de servicii de certificare. stagiarul se poate înscrie la examenul de aptitudini profesionale.5. standardele na ionale de contabilitate. • audit operational. Acest cadru poate fi una sau o combina ie din urmatoarele: standardele interna ionale de contabilitate si raportare financiara. sporind gradul de fiabilitate şi relevan ă ale acestora. colectare şi evaluare a unor probe privind informa iile cuprinse în situa iile financiare. care reprezintă analiza oricărei secven e a procedurilor şi metodelor opera ionale ale unei organiza ii. pe baza unui certificat de stagiu eliberat de Cameră. Auditul financiar reprezintă procedura efectuată de către un profesionist competent şi independent de constatare. 2. Obiectivul principal al misiunii de audit financiar este acela de a da posibilitatea auditoriului să exprime o opinie privind întocmirea situa iilor financiare. • audit al conformitatii: determinarea modului în care entitatea examinată respectă anumite proceduri. o prelungire firească a auditului situa iilor financiare. în vederea exprimării unei opinii profesionale cu privire la gradul în care acestea sunt întocmite în conformitate cu criteriile aplicabile stabilite anticipat. Misiunile auditorului financiar Serviciile de audit urmăresc îmbunătă irea calită ii informa iilor furnizate ter ilor. în scopul evaluării efecien ei şi eficacită ii lor. apropiindu-se mai mult de consultanta managerială. un alt cadru de raportare financiară identificat. îndrumătorul trebuie să prezinte Departamentului de invă ământ şi admitere al Camerei un raport referitor la activitatea desfăşurată de stagiar pe parcursul anului respectiv. în conformitate cu un cadru general de raportare financiară identificat.3. pe lângă auditul propriu-zis. rezultatul acestui audit nu depăşeşte cadrul organizatoric al entită ii. stagiarul trebuie să prezinte îndrumătorului de stagiu un raport sintetic al experien ei profesionale dobândite. de fapt.

Astfel. Termenul de asigurare se referă la gradul de satisfac ie a auditoriului în ceea ce priveste fiabiliatea unei declara ii formulate de cineva sau prin ceva. prezentat de standardul interna ional de audit numarul 120 “Cadrul general al standardelor de audit” este reprezentat astfel: Natura serviciului AUDIT Audit Nivel comparativ de asigurare Raportul furnizat Asigurare înaltă. Serviciile care men in nivelul de asigurare oferit de anagajamentul de audit financiar se numesc servicii în domenii specializate. Asigurarea rezultă din procedurile utilizate de auditori şi de rezultatele evaluării probelor pe baza cărora auditorul formulează concluziile.solicită opinia auditorului cu privire numai la unele informa ii din situa iile financiare sau alte tipuri de informa ii. În mod concret asigurarea pozitivă se regăseşte în expresiile folosite în mod uzual pentu exprimarea opiniei: ”oferă o imagine fidelă” sau “prezintă de o maniera fidelă în toate aspectele sale semnificative”. prin procedeele pe care le-a aplicat şi prin evaluarea elementelor probante. Asigurarea (certificarea) de tip pozitiv presupune că în raportul de audit va fi exprimată o asigurare rezonabilă. că informa iile care fac obiectul auditului nu sunt viciate de erori semnificative. iar serviciile care oferă o asigurare mai redusă sau nici un fel de asigurare se numesc servicii conexe auditului. dar nu absolut. cum ar fi urmatoarele: 55 . asigurarea că informa iile nu contin erori cu caracter semnificativ. Termenul de rezonabil este specific situa iei în care auditorul a obtinut. Diferen ierea dintre aceste servicii este dată de nivelul de asigurare oferit utilizatorilor de către auditor. Auditorul nu poate oferi un nivel de asigurare absolută din cauza unor situa ii obiective. dar nu absolută. auditorul poate oferi prin opinia sa o asigurare ridicată (înaltă). pentru cineva sau fa ă de ceva. o asigurare moderată sau nici o asigurare. auditorul oferă un nivel înalt de asigurare. Cadrul general pentu audit şi servicii conexe. dar nu absolută Asigurare pozitivă asupra aser iunilor conducerii SERVICII CONEXE Angajament Misiuni de privind complilare proceduri agreate Asigurare Fără asigurare Fără moderată asigurare Revizuire Asigurare negativă asupra aser iunilor conducerii Constatări ale procedurilor Identificarea informa iei compilate În cadrul unui angajament de audit.

Organismul profesional al auditorilor financiari Camera auditorilor financiari din Romania este persoană juridică autonomă şi functionează ca o organiza ie profesională de utilitate publică fără scop lucrativ. Obiectivul principal al camerei este să organizeze. că nu a identificat nici un aspect de importan ă semnificativă care să îl determine să creadă că situa iile financiare nu sunt întocmite. atribu iile şi răspunderile camerei. o Limitări inerente oricărui sistem de contabuilitate şi control intern.Existen a unor limitări inerente procesului de audit. pe baza unor proceduri care nu presupun utilizarea tuturor probelor cerute într-un audit. in ceea ce priveste: o Colectarea elementelor probante. confirmarea soldurilor de la terti. verificarea conturilor.3. cauzate de factori precum: o Utilizarea testelor. o Emiterea unor concluzii bazate pe probele de audit colectate. fa ă de cele de auditor. sau pe prima pagină a situa iilor financiare complete. pentru a nu fi confundate cu situa iile financiare auditate sau revizuite. regulile de atribuire şi retragere a calită ii de auditor financiar. cerin ele privind asigurarea 56 . 2. În general. o referin ă de genul “neauditat” sau “compilate fără audit sau revizuire” sau “a se vedea raportul de compilare”. inspec ia şi observarea. în sinteza informa iilor financiare detaliate sub o formă rezumată. sub toate aspectele semnificative conform unui cadru de raportare financiară identificat. Acesta cuprinde prevederi referitoare la organele de conducere şi modul de desemnare a acestora. Acest angajament constă. Angajamentul de compilare nu furnizează nici un fel de asigurare. Obiectivul unei revizuiri a situa iilor financiare este de a permite unui auditor să stabilească. usor de utilizat şi inteligibilă. Bazarea opiniei şi pe ra ionamentul profesional. aprobat prin hotărâre a guvernului. clasifica şi sintetiza informa iile financiare.6. să coordoneze şi să autorizeze desfăşurarea activită ii de audit financiar în România. Activitatea camerei se desfaşoară pe baza regulamentului de organizare şi func ionare a camerei auditorilor din România. o misiune de revizuire nu va include evaluarea sistemului contabil şi de control intern. Obiectivul unei misiuni de compilare se referă la utilizarea de către profesionist a aptitudinilor de expert contabil. pentru a colecta. o Majoritatea probelor de audit se sprijină mai mult pe deduc ii decât pe convingeri. iar raportul va trebui să identifice informa iile financiare detaliate care au fost compilate. de regulă. Informa iile financiare compilate trebuie să con ină pe fiecare pagină.

În vederea profesionalizării activită ii de audit financiar. o adaptare a metodelor şi tehnicilor utilizate pe plan international. şi a codului de etică al IFAC. Una dintre atributiile importante ale camerei este atribuirea calită ii de auditor şi emiterea autoriza iilor de exercitare. normelor şi regulilor din domeniu. ca bază de efectuare a auditului financiar în România. Acesta urmăreşte ca reglementările emise de cameră sau deciziile luate de organele de conducere să nu contravină reglementărilor legale. în vederea realizării activită ii de audit financiar. atât ca personae fizice. activitatea sa este asistată de către MFP. cât şi ca persoane juridice. îndrumări. Capitolul 3. membri activi şi membri nonactivi şi din punct de vedere al formei de exercitare persoane juridice şi persoane fizice. Pentru asigurarea referin elor profesionale necesare membrilor. DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE 3. Camera întocmeste şi publică în Monitorul Oficial al Romaniei. sanc iunile disciplinare şi procedura de disciplină. în regulamentul de organizare şi functionare a camerei sunt prevăzute condi iile ce trebuie îndeplinite şi procedura privind înregistrarea auditorilor financiari. prin asimilarea integrală a standardelor interna ionale de audit. Standardele interna ionale ale profesiei contabile Standardele Internationale de Educatie Pornind de la misiunea IFAC de . registrul auditorilor financiari. Auditorii financiari trebuie să efectueze anual 40 de ore de pregătire profesională.pentru riscul profesional. Standardele Interna ionale de Educa ie pentru Profesioniştii Contabili stabilesc elementele esen iale pe care trebuie să le con ină programele de 57 . abaterile disciplinare. În vederea respectării acesteia. împăr ite în 20 de ore structurate şi 20 de ore nestructurate. care cuprinde to i membrii clasifica i din punct de vedere al dreptului de exercitare în doua grupe. camera a publicat standardele de audit şi codul privind conduita etică şi profesională în domeniul auditului financiar. Obiectivul pregătirii profesionale continue este acela de a men ine competen a profesională a auditorilor financiari. conform cerin elor standardelor. Comitetul pentru Educa ie al IFAC elaboreazaă standarde.. în fapt. camera a elaborat un ghid profesional cu titlul “Norme minimale de audit”. documente de discu ii şi alte documente de informare privind educa ia de precalificare. partea I. O altă atribu ie importantă a camerei se referă la organizarea şi urmărirea programului de pregătire continuă a auditorilor financiari.dezvoltare în întreaga lume şi intărirea unei profesii contabile prin standarde armonizate.1. care reprezintă. Intrucât camera este mandatată de stat. formarea profesioniştilor contabili şi dezvoltarea profesională continuă pentru membrii profesiunii contabile. capabilă să ofere servicii de înaltă calitate în interesul public.

Cele trei tipuri de documente reflectă în ordine descrescătoare natura autorită ii publica iilor conform func iunilor lor: standardele sunt mai autorizate decât îndrumările. care la rândul lor sunt mai autorizate decât documentele. de postcalificare şi de dezvoltare. • IES 5.Cerin e de experien ă practică”. Având în vedere marea diversitate de culturi.. astfel încât acestea să fie recunoscute.... metodele şi tehnicile.Cerin e de intrare într-un program de educa ie contabilă profesionistă”.. • IES 2. • IES 7. IFAC emite trei tipuri diferite de documente: • Standardele Interna ionale de Educatie pentru Profesioniştii Contabili (IES).bună practică” general acceptate în educa ie şi dezvoltare pentru profesioniştii contabili. intitulat . juridice şi sociale din ările din care fac parte organismele profesionale membre IFAC.. • IES 3. acceptate şi aplicate pe scară largă.educa ie şi dezvoltare ca de exemplu subiectul. • Îndrumările Interna ionale de Educa ie pentru Profesioniştii Contabili (IEG). Standardele Interna ionale de Educa ie pentru Profesioniştii Contabili (IES): • stabilesc standarde de ..Valori profesionale. intitulat . • exprimă reperele pe care organismele membre trebuie să le atingă în pregătirea şi dezvoltarea continuă a profesioniştilor contabili. etică şi atitudini”.. IFAC a emis opt Standarde Interna ionale de Educa ie pentru Profesioniştii Contabili (IES-uri): • IES 1.Dezvoltarea profesională continuă”. intitulat . furnizează referin e autorizate pentru influen area reglementărilor locale cu privire la buna practică general acceptată. • deşi nu pot trece legal peste legile şi reglementările locale. intitulat .Con inutul programelor de educa ie profesională”. • IES 4. este la latitudinea fiecărui organism membru să determine cerin e detaliate ale educa iei de precalificare.Aptitudini profesionale”.Evaluarea capacită ilor profesionale şi competen ei”. • IES 6. limbi. • Documentele Interna ionale de Educa ie pentru Profesioniştii Contabili (IEP). • stabilesc elementele esen iale ale con inutului şi procesului de educa ie şi dezvoltare la nivelul scontat pentru câştigarea recunoaşterii.Cerin e privind competen a profesioniştilor contabili din domeniul auditului”. Până în prezent. • IES 8. intitulat . sisteme educa ionale. intitulat . intitulat . intitulat .. Principalele obliga ii ale organismelor profesionale membre IFAC în legatură cu Standardele Interna ionale de Educa ie sunt: 58 . care să aibă la bază elementele esen iale prevăzute în Standardele Interna ionale de Educa ie. acceptării şi aplicării interna ionale.

• stabilirea structurilor sau persoanelor care îşi asumă responsabilitatea finală pentru sistemul de control al calită ii în cadrul firmei. care se referă la: recrutarea personalului. sau . evaluarea performan ei. capacită ile.acolo unde responsabilitatea pentru elaborarea cerin elor na ionale de educa ie şi dezvoltare revine ter ilor (de exemplu. 59 . Sistemul de control al calită ii la nivelul cabinetului (firmei) trebuie să includă politici şi proceduri care să se refere la fiecare dintre elementele următoare: a) Responsabilită ile conducerii pentru calitatea din interiorul cabinetului (firmei) constau în: • stabilirea de politici şi proceduri al căror scop este de a promova o cultură internă bazată pe recunoaşterea faptului că în realizarea misiunilor calitatea este esen ială. • la nivelul cabinetului (firmei). competen a profesională. IEG-urile şi IEP-urile emise de IFAC. • persoanele care au atribu ii cu privire la sistemul de control al calită ii în cadrul firmei trebuie să de ină experien ă şi capacită i suficiente şi adecvate.. • stabilirea de politici şi proceduri pentru continuarea rela iilor cu clien ii şi pentru retragerea din misiune sau din rela iile cu clien ii. confiden ialitatea. d) Resursele umane se referă la: • stabilirea de politici şi proceduri pentru a oferi asigurarea rezonabilă că firma de ine suficient personal cu capacită ile şi competen ele necesare. ■ Standardele Interna ionale de Calitate Controlul calită ii este abordat la trei niveluri: • la nivelul misiunii. ■ Să aduca la cunoştin ă membrilor toate IES-urile. dezvoltarea carierei. • la nivelul organismului profesional .Să depuna cele mai sus inute eforturi pentru: • încorporarea elementelor esen iale ale con inutului şi procesului de educa ie şi dezvoltare pe care se bazează IES-urile în cerin ele na ionale de educa ie şi dezvoltare pentru profesia contabilă. b) Cerin ele etice constau în stabilirea de politici şi proceduri care să-i ofere firmei asigurarea rezonabilă că firma şi personalul acesteia respectă cerin ele etice relevante: integritatea. promovarea. • implementarea IES-urilor sau a cerin elor na ionale de educa ie şi dezvoltare care încorporeaza IES-urile. profesionalismul şi independen a. Guvernului) . precum şi autoritatea necesară. obiectivitatea. stimulentele etc. c) Acceptarea şi continuarea rela iei cu clien ii şi misiuni specifice presupun: • stabilirea de politici şi proceduri pentru acceptarea clien ilor.control extern. competen a.pentru a-i convinge pe cei responsabili să încorporeze elementele esen iale ale IES-urilor în cerin ele respective.

• documentarea misiunilor. Pentru misiunile de audit şi servicii conexe. drept Cod etic na ional al profesioniştilor contabili. • inspec ia periodică a unor misiuni deja încheiate. • modul de solu ionare a divergen elor de opinii în cadrul echipei misiunii sau dintre echipa şi celelalte structuri ale firmei. încă din anul 2002. adecvate. Codul etic IFAC a fost adoptat. • depunerea celor mai sus inute eforturi pentru încurajarea celor responsabili să implementeze prevederile Standardelor Interna ionale de Calitate. IFAC a emis Standardul International de Audit (ISA) 220 şi Standardul Interna ional de Control al Calită ii (ISQC) nr. Obliga iile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calită ii se referă la: • existen a unui program obligatoriu de examinare şi asigurare a calită ii. 1. 60 . e) Realizarea misiunilor presupune stabilirea de politici şi proceduri pentru: • asigurarea realizării misiunilor în conformitate cu standardele profesionale şi cu cerin ele legale. func ionează eficient şi sunt respectate în practică. Obliga iile organismelor profesionale membre IFAC se referă la următoarele: • organismele membre nu trebuie să aplice standarde mai pu in stringente decât cele stipulate în Codul etic IFAC. • analiza şi evaluarea continuă a sistemului de control al calită ii. organismele membre trebuie să urmărească convergen a codului na ional cu codul IFAC. • examinarea independentă a controlului de calitate. depunând cele mai sus inute eforturi pentru a-i convinge pe cei responsabili cu elaborarea codurilor na ionale să încorporeze Codul IFAC. care cuprinde standarde etice de înaltă calitate. f) Monitorizarea presupune stabilirea de politici şi proceduri pentru: • asigurarea rezonabilă ca politicile şi procedurile cu privire la sistemul de control al calită ii sunt: relevante. atunci când Guvernul sau al i reglementatori au atribu ii pe linia calită ii serviciilor contabile. Codul etic IFAC stabileşte principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesioniştii contabili şi furnizează un cadru conceptual şi îndrumări pentru aplicarea acestor principii. cu unele mici modificari. • modul de acordare a consulta iilor. În România.• stabilirea echipelor pe misiuni. precum şi alte prevederi pentru profesioniştii contabili din întreaga lume. Standardele Interna ionale de Etică Consiliul pentru Standarde de Etică pentru Contabili (IESBA) din cadrul IFAC a emis Codul etic al profesioniştilor contabili. • acolo unde responsabilită ile elaborării codurilor na ionale de etică revin ter ilor.

• încorporarea cerin elor IFRS-urilor în standardele na ionale de contabilitate sau. emite următoarele categorii de standarde: • Standardele Interna ionale de Audit (ISA). de asemenea. • asisten ă la implementarea IPSAS-urilor sau a standardelor na ionale de contabilitate pentru sectorul public care încorporează IPSAS-urile. convingerea acestora că standardele na ionale trebuie să se conformeze IFRS-urilor sau să fie convergente cu IFRS-urile. prin Consiliul pentru Standarde Interna ionale de Audit şi Asigurări (IAASB). convingerea acestora să încorporeze în standardele na ionale standardele şi celelalte documente emise de IAASB. Standardele Internationale de Audit IFAC. • Standardele Interna ionale pentru Misiunile de Certificare (ISAE). acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor na ionale revine ter ilor. • Standardele Interna ionale pentru Misiunile de Examinare (ISRE). emite Standardele Interna ionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS). acolo unde responsabilitatea elaborării cerin elor na ionale de contabilitate pentru sectorul public revine guvernelor sau altor ter i. sau. 61 . Obliga iile organismelor membre IFAC în legatură cu standardele interna ionale de contabilitate se referă în principal la depunerea celor mai sus inute eforturi pentru: • încorporarea cerin elor IPSAS-urilor în cerin ele na ionale de contabilitate pentru sectorul public sau. • implementarea unui proces care să furnizeze membrilor la timp traducerea corectă şi completă a standardelor interna ionale şi a celorlalte documente emise de IAASB. • asisten ă la implementarea IFRS-urilor sau a standardelor na ionale care încorporează IFRS-urile. Obliga iile organismelor membre IFAC în legatură cu aceste standarde şi alte documente se referă la depunerea celor mai sustinute eforturi pentru: • încorporarea standardelor interna ionale şi a celorlalte documente emise de IAASB în standardele na ionale.Standardele Internationale de Contabilitate IFAC. acolo unde responsabilitatea pentru elaborarea standardelor na ionale de contabilitate revine Guvernului sau ter ilor. IAASB emite. prin Consiliul pentru Standarde Interna ionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB). • asistarea la implementarea standardelor interna ionale sau a standardelor na ionale care încorporează standardele interna ionale. convingerea acelor responsabili să se conformeze IPSAS-urilor. norme metodologice şi îndrumări pentru profesioniştii contabili. Declara ii aferente de practică. • Standardele Interna ionale pentru Serviciile Conexe (ISRS). iar Consiliul pentru Standarde Interna ionale de Contabilitate (IASB) emite Standardele Interna ionale de Raportare Financiară (IFRS).

De asemenea. sectorul public şo educa ie. dar i-e greu să îl descrii. Rela iile care aduc un plus de confuzii sau influen ează în mod negativ ra ionamentele profesionae ale profesionistului contabil ar trebui evitate.3. Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze la rapoartele.con in declara ii sau informa ii eronate. Este imposibil ca toate aceste situa ii să fie definite şi descrise.1. dar şi bine inten ionat. atunci când aceste omisiuni induc în eroare. unii profesionişti contabili îi pregătesc şi îi instruiesc pe cei care aspiră să intre în profesie. Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferit şi trebuie să-şi demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite. Al i profesionişti contabili angaja i întocmesc situa ii financiare fiind subordona i altora. să nu se gândească în situa ii de conflict de interese sau de incompatibilitate şi în nici o altă situa ie care ar putea determina un ter bine informat. Integritatea Concept: Integritatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept şi onest în rela iile profesionale şi de afaceri şi să nu se asocieze la declara ii false sau care ar putea induce în eroare consumatorii (utilizatorii). 3. comer . trebuie acordată aten ia corespunzătoare următorilor factori: 62 .2. profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale şi să men ină obiectivitatea în ra ionamentul profesional. Comentarii: Principiul obiectivită ii impune o obliga ie tuturor profesioniştilor contabili de a nu-şi compromite profesia din cauza unor erori. Principiile etice fundamentale ale profesiei contabile 3. . prestează servicii fiscale şi alte servicii de consultan ă Mngerială. Sunt profesioniştii contabili integri? Deseori integritatea este asemuită unui elefant: Îl recunoştii. execută serviciile de audit intern şi servesc în diferite func ii financiare de conducere din industrie. eviden ele.2. comunicatele sau alte informa ii când apreciază că acestea: . Liberprofesioniştii contabili realizează rapoarte de certificare.2. Un profesionist contabil poate fi pus în situa ii în care obiectivitatea îi este afectată. . Indiferent de pozi ie sau serviciul prestat. conflicte de interese sau din cauza influen ei nedorite a altor persoane. fără idei preconcepute. În selec ionarea situa iilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerin elor etice legate de obiectivitate.omit sau ascund informa ii. să îi pună la îndoială cinstea şi corectitudinea. Obiectivitatea Concept: Obiectivitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie impar ial.2.con in o declara ie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare.

Competen a profesională poate fi împăr ită în două faze separate: . Serviciile profesionale competente necesită un ra ionament solid în aplicarea cunoştin elor şi aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii. şi satisface concomitent cele două cerin e ale conceptului: on inerea competen ei şi men inerea competen ei. Comentarii: Principiul competen ei profesionale şi al pruden ei impune următoarele obliga ii pentru profesioniştii contabili: . spectacole) care pot fi considerate a avea o influen ă importantă şi dăunătoare asupra ra ionamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociază. cu aten ie şi meticulozitate. Dezvoltarea profesională continuă elaborează şi men ine capacită ile care îi permit unui profesionist contabil să defăşoare o activitate competentă într-un mediu profesional. Competen a profesională Concept: Acest principiu presupune că profesionistul contabil de ine competen ele necesare. În stabilirea standardelor pentru identificarea rela iilor care pot ori par să afecteze obiectivitatea profesionistului contabil trebuie să domine un caracter rezonabil. . Seiozitatea include responsabilitatea de a ac iona în conformitate cu prevederile unei sarcini.- - - Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situa ii în care asupra lor se pot exercita presiuni care le pot diminua obiectivitatea. Profesioniştii contabili au obliga ia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile şi-a însuşit principiul obiectivită ii.men inerea unui nivel de competen ă profesională.să ac ioneze cu pruden ă.men inerea cunoştin elor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar asfel ăncât clien ii sau angajatorii lor să fie siguri că orimesc servicii profesionale competente. Trebuie evitate rela iile care permit ca idei preconcepute. Un profesionist contabil ar trebui să se asigure că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvate. .2. Men inerea unui nivel de competen ă profesională necesită o permanentă conştientizare şi în elegere a evolu iilor relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul de afaceri. în conformitate cu stabdardele tehnice şi profesionale atunci când oferă servicii profesionale. specifice misiunii pe care o are de îndeplinit.3. inând cont de un interval de timp.ob inerea unui nivel de competen ă profesională. 3. 63 . părtinirea ori influen ele altora să încalce obiectivitatea. Profesioniştii contabili nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri sau invita ii (la mese. Este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situa iile în care ar exista aceste posibile presiuni.

însă. chiar şi într-un mediu social. Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul său şi persoanele care îi furnizează consultan ă sau asisten ă respectă principiul confiden ialită ii. Obliga ia de confiden ialitate continuă şi după încheierea rela iei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator. de asemenea. 3. el trebuie. Confiden ialitatea Concept : Confiden ialitatea cere profesionistului contabil să nu divulge şi nici să nu folosească în interes personal informa iile pe care le de ine cu ocazia misiunilor sale profesionale.Dacă este cazul. Când profesionistul schimbă organiza ia angajatoare sau ob ine un nou client. angajatori şi al i utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor pentru a evita în elegerea eronată a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt. de asemenea.2.dezvăluirea de informa ii în afara firmei. să men ină confiden ialitatea în prezentarea de informa ii către un posibil client sau angajtor. În urmatoarele situa ii profesioniştii contabili sunt sau pot fi obliga i să divulge informa ii confiden iale: • atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator. 64 . Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confiden ialitatea.pentru a aduce la cunoştin a autorită ilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii. Comentarii: Principiul confiden ialită ii impune ca obliga ie profesioniştilor contabili de a se ab ine de la : .Folosirea informa iilor confiden iale dobândite în timpul excutării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei ter e păr i. Un profesionist contabil trebuie. Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informa ii. • atunci când divulgarea este autorizată prin lege. să ia în considerare men inerea confiden ialită ii în cadrul firmei sau al organiza iei angajatoare. de exemplu: . . un profesionist contabil ar trebui să îi aten ioneze pe clien i. cu excep ia cazului în care au fost autoriza i în mod special să facă publică o anumită informa ie sau dacă există o obliga ie legală sau profesională de a face publice acele informa ii. el are dreptul să utilizeze experien a anterioară. organiza iei angajatoare ca urmare a unei rela ii profesionale sau de afaceri.şi . să folosească sau să divulge informa ii confiden iale primite sau ob inute dintr-o rela ie profesională sau de afaceri.4. Profesionistul contabil nu ar trebui.pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare. în special în situa ii care implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu o rudă.

• pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare. mai exact. 3. 65 . Profesioniştii contabili trebuie să fie cinsti i şi loiali. la curent cu toate informa iile relevante.2. Profesionalismul Concept: Acest principiu impune ca obliga ie profesionistului contabil să se conformeze legilor şi reglementărilor relevante şi să evite orice ac iuni care ar prejudicia profesia. şi • pentru a respecta standardele tehnice şi cerin ele etice. profesionistul contabil trebuie să fie convins că păr ile cărora li se adresează comunicarea sunt destinatarii adecva i şi că au responsabilitatea să reac ioneze ca atare. daca este disponibil. organismul profesional sau un membru. vor fi prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimte ca profesionistul contabil să divulge informatii. Atunci când profesionistul contabil a stabilit că informa ia confidentială poate fi divulgată. • să ofere referin e compromi ătoare sau compara ii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de al ii. • pentru a răspunde unei anchete sau unei investiga ii din partea organiza iei membre sau a unui organism normalizator. inclusiv ale ter elor păr i. calificările pe care le posedă şi experien a pe care o de in. ar putea fi afectate.• atunci când există o obliga ie profesională sau un drept de a le divulga în cazul în care nu este interzis prin lege • pentru a se conforma controlului calită ii unui corp membru sau al organismului profesional. Comentarii: Principiul profesionalismului sau comportamentului profesional impune ca obliga ie profesioniştilor contabili de a se conforma legilor şi reglementărilor relevante şi de a evita orice ac iuni care pot discredita profesia contabilă. trebuie să se recurgă la ra ionamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie făcută. şi nu trebuie: • să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă. • dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şi dacă pot fi sus inute cu dovezi. Acestea includ ac iuni pe baza cărora o ter ă parte ra ională şi informată. când situatia implica fapte sau opinii nefondate. în măsura în care acest lucru este posibil. • ce tip de comunicare este preconizata şi cui i se adresează. ar concluziona că este afectată în mod negativ buna reputa ie a profesiei. In cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor şi a activită ii pe care o efectuează. trebuie avute în vedere urmatoarele aspecte: • daca interesele tuturor păr ilor.5. profesioniştii contabili nu trebuie să furnizeze inforna ii eronate despre profesia lor.

ar fi incompatibilă cu prestarea servciilor profesionale. şi anume: a) independen a de spirit (în gandire) sau independen a de drept: constă în acea stare a profesionistului contabil potrivit căreia el consideră că poate îndeplini o misiune în conditii de integritate şi cu obiectivitatea necesară. 66 . în func ie de natura şi condi iile specifice serviciului prestat. • preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client. b) de autoexaminare (autocontrol). d) de familiaritate. Comentarii: Independen a este un concept care cunoaşte trei moduri de abordare: independen a absolută.7. dar şi bine inten ionată nu găseşte niciun motiv de natură comportamentală care să o determine să pună la îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului contabil. care constituie criterii de calitate în aprecierea misiunilor realizate de profesioniştii contabili. b) independen a în aparen ă (comportamentală) sau independen a de fapt: presupune că o ter ă persoană bine informată. Multe amenin ări se împart în următoarele categorii: a) de interes propriu. si care. şi e) de intimidare. ocupa ie sau activitate care îi afectează sau care i-ar putea afecta integritatea.2. • între inerea unei relatii de afaceri strânse cu un client. dar nu sunt limitate la: • un interes financiar în firmă-client sau detinerea unui in teres impreuna cu un client. Amenin ări la adresa independen ei: Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectată într-o gamă largă de cazuri. 3. ca rezultat. • dependen a neadecvată fa ă de onorariile totale primite de la un client al certificării.3. obiectivitatea sau buna reputa ie a profesiei. de educa ie şi de calitate ca o garan ie ce ac ionează în scopul protejării interesului public.2. c) de favorizare. Respectarea standardelor şi normelor profesionale Concept: Profesionistul contabil trebuie să respecte standardele profesionale. Un profesionist contabil în practica publică nu ar trebui să se angajeze în orice afacere. a) Exemple de circumstan e care pot genera amenin ări de interes propriu pentru un contabil profesionist independent includ.6. Independen a Concept: Principiul independen ei cere profesionistului contabil satisfacerea concomitentă a celor două componente fundamentale ale conceptului. Comentarii: Este de datoria organismelor profesionale să elaboreze standarde profesionale pentru fiecare dintre activită ile comporente ale profesiei contabile. independen a relativă şi indepnden a restrictivă.

• prestarea unor servicii pentru un client al certificării care afectează direct subiectul în cauză. c) Exemple de circumstan e care pot genera o amenin are de favorizare includ. sau a ocupat recent. • un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I sau un afin care. d) Exemple de circumstan e care pot genera o amenin are de familiaritate includ. • acceptarea unor cadouri sau a ospitalită ii din partea clientului. • apărarea unui client al certificării în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu ter e păr i. dar nu sunt limitate la situa iile cand: • un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă func ia de director sau func ionar al clientului de certificare. dar nu sunt limitate la: • descoperirea unei erori semnificative în timpul unei reevaluări a muncii profesionistului contabil independent. • un membru al echipei de certificare care ocupă. cu excep ia cazului în care valoarea acestora este nesemnificativă. sau a fost recent. • prestarea unor servicii pentru un client al certificării care afectează direct subiectul în cauză. func ia de director sau func ionar al clientului de certificare. 67 . b) Exemple de circumstan e care pot genera amenin ări de autoexaminare (autocontrol) includ. • un fost partener al firmei ocupă func ia de director sau functionar al clientului sau este angajat într-o pozi ie în care exercită o influen ă directă şi semnificativă asupra subiectului misiunii de certificare. dar nu sunt limitate la: • promovarea ac iunilor într-o entitate cotată atunci cand acea entitate este un client de audit al situa iilor financiare. • onorarii neprevăzute legate de angajamente de certificare. • un membru al echipei de certificare care este. este în pozi ia de a exercita o influen ă directă şi semnificativă asupra subiectului misiunii de certificare. • un membru al echipei de certificare care este. angajat al clientului de certificare într-o pozi ie în care exercită o influen ă directă şi semnificativă asupra subiectului în cauză. angajat al clientului de certificare într-o pozi ie în care exercită o influen ă directă şi semnificativă asupra subiectului în cauză. • un membru al echipei de certificare care ocupă. sau a fost recent.• poten iala angajare la un client. • pregătirea datelor originale utilizate pentru realizarea unor înregistrări care fac obiectul unei misiuni de certificare. • un imprumut către sau de la un client sau de la oricare dintre directorii sau func ionarii acestuia. func ia de director sau func ionar al clientului de certificare. sau a ocupat recent. ca angajat al clientului. • raportarea asupra operării sistemelor financiare dupa ce tot acea persoană a fost implicate in elaborarea sau implementarea lor.

vând. în special. că situa iile specifice dau nastere unor amenin ări specifice la conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale. • amenin area cu litigiul. cu excep ia cazului în care valoarea acestora este nesemnificativă. 3. în realitate. în general. • un fost partener al firmei ocupă func ia de director sau func ionar al clientului sau este angajat într-o pozi ie în care exercită o influen ă directă şi semnificativă asupra subiectului misiunii de certificare. 68 . • exercitarea unei presiuni în vederea reducerii inadecvate a cantită ii de muncă executate pentra a reduce onorariile. e) Exemple de circumstan e care pot genera amenin area de intimidare includ. • apărarea unui client al certificării în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu ter e păr i. Un profesionist contabil independent va observa. ca angajat al clientului. evident. reputa ie.c) Exemple de circumstan e care pot genera o amenin are de favorizare includ. şi cei din practica publică. nu pot fi clasificate. Astfel de amenin ări specifice. şi • măsuri de protec ie în mediul de lucru. dar nu sunt limitate la situa iile cand: • un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă func ia de director sau func ionar al clientului de certificare. Fie în relatii profesionale sau de afaceri. Obliga iile organismelor profesionale Profesioniştii contabili. este în pozi ia de a exercita o influen ă directă şi semnificativă asupra subiectului misiunii de certificare. de asemenea. d) Exemple de circumstan e care pot genera o amenin are de familiaritate includ. • un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I sau un afin care. • asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei de certificare cu clientul certificării. • acceptarea unor cadouri sau a ospitalită ii din partea clientului. oricare ar fi activitatea profesională pe care o efectuează. dar nu sunt limitate la: • amenin area inlocuirii sau a concedierii făcută de clientul certificării. legisla ie sau reglementări. iar reputa ie fără educa ie şi etică nu există. Măsurile de protec ie care ar putea elimina sau reduce amenin ările la un nivel acceptabil se impart în două mari categorii: • măsuri de protec ie generate de profesie. un profesionist contabil independent ar trebui să fie tot timpul atent la astfel de cazuri si amenin ări.3. dar nu sunt limitate la: • promovarea ac iunilor într-o entitate cotată atunci când acea entitate este un client de audit al situa iilor financiare.

luarea deciziilor sau impunerea sanc iunilor. trebuie evitată influen a altor structuri ale organismului profesional în activitatea instan ei de judecată. . . Nicio persoană care este membră a comitetului de investigare sau a instan ei de judecată nu trebuie să servească în acelaşi timp sau în legatură cu acelaşi caz. pot indica nepotrivirea de a exercita drepturile de practică. pierderea titlului profesional sau retragerea autorizării. . amenda (plata costurilor). Organismele profesionale membre IFAC trebuie să elaboreze un regim eficient de investigare şi disciplinar care să permită ca cei care judecă să impună o serie de penalizări cum ar fi sanc iunile ca: mustrarea. pierderea sau restric ionarea drepturilor de practică. . Totodată.abaterile de la cerin ele etice. ca urmare a investiga iei. cumulate. regulile şi reglementările. 69 . Instan a de judecată trebuie să-şi dovedească independen a. Organismele profesionale trebuie să asigure resursele financiare necesare care să permită efectuarea la timp a ac iunilor de investigare şi disciplinare. standardele profesionale.activitatea necorespunzătoare. organismele profesionale trebuie să elaboreze şi să men ină un proces de examinare independentă a plângerilor clien ilor sau altor păr i în cazurile în care s-a decis. Organismele profesionale trebuie să informeze fiecare membru în parte în legatura cu toate prevederile Codului etic.ac iunile sau inac iunile care pot periclita profesia contabilă. numai o instan ă de apel poate modifica sau retrage o decizie a instan ei de judecată. . inclusiv pentru abaterile de la standardele profesionale. şi cu consecin ele neconformării. că problema în cauză nu va fi deferită unei instan e disciplinare.Organismele profesionale membre IFAC au obliga ia să prevadă în statutele şi regulamentele lor reguli cu privire la investiga ia şi disciplina în caz de conduită greşită. excluderea din organismul profesional.abaterile de la standardele profesionale. .un număr de cazuri de neglijen ă mai pu in importante care.neglijen a profesională gravă.activită ile cu caracter penal. Conduita greşită include: .

Regulamentul de Organizare şi Func ionare a CECCAR. 65/1994 privind Activitatea de Expertiză Contabilă şi a Contabililor Autoriza i. M. Editura CECCAR. 2001. Türker. Editura Sedcom Libris.O. 8. 13/08. 10. 2007.08. Daniel – Tradi ii. 2003. Botez. Certificare şi Etică. al României. Editura CECCAR. 6. Marin şi Jacques Potdevin – Elemente de Doctrină şi Deontologie a Profesiei Contabile.2008. 11.2008.01. 2008. Ordonan a Guvernului Nr. 2005. Bucureşti. Bruxelles. Cristea. 70 . 9. Tbilisi. 2. 1999. FEE – Liberalizarea Profesiei Contabile în ările Uniunii. IFAC – Manualul pentru Standarde Interna ionale de Audit. Masum – Sistemul de Asigurare a Calită ii în Profesia Contabilă. New York. Partea I. CECCAR – Codul Etic Na ional al Profesioniştilor Contabili. 2008. Actualită i şi Perspective ale Profesiunii Contabile din România. 2007. Nr. Partea I. 4. Horia şi Marin Toma – Doctrină Contabilă şi Deontologie în Profesia Contabilă din România. M.O. 5. IES 1-8. Bucureşti. IFAC – Standardele Interna ionale de Educa ie pentru Profesioniştii Contabili. al României. 601/12. 3. Editura CECCAR. Nr. Iaşi. Toma. republicată. 7. Georgia. New York. IFAC – Manual de Referin ă pentru Membrii IFAC.Bibliografie: 1.