UNIVERSITATEA “BABES-BOLYAI” FACULTATEA DE DREPT SPECIALIZAREA: DREPT

REFERAT
COMUNISMUL IN ROMANIA

Student: Ilie Andrei-Alexandru Anul I, grupa: 109

Cluj-Napoca 2011

1

.................II CARACTERISTICILE REGIMULUI COMUNIST DIN ROMANIA.............................................CUPRINS CUPRINS…………………………………………………........................................................9 4..1......................12 CAP................................... 4...1..............................2..... 5........................... REPRESIUNEA POLITICA............................................................... 6 4.......................... REALIZARI SI ESECURI (1948-1989)..........................................................................VII....5 CAP.2................................................……….........3... CONTRADICTIILE INDUSTRIALIZARII..... CRIMELE COMISE DE REGIMUL COMUNIST ÎN ROMÂNIA.................................. ETAPA REGIMULUI STALINIST AL LUI GHEORGHE GHEORGHIU DEJ..................................9 4......................16 2 .............................. Industrializarea si urbanizarea.3 “Centrul civic” si alte proiecte urbane......2.........................11 5........................................7 4................9 4............................... Sistematizarea satelor......... DISTRUGEREA SATELOR SI URBANIZAREA FORTATA (1948-1989)...............4................ ETAPA REGIMULUI NICOLAE CEAUSESCU (1965-1989).............8 4.........3 CAP.................. REPRESIUNE SI REZISTENTA IN REGIMUL COMUNIST DIN ROMANIA(1948-1989).............5 CAP....15 BIBIOGRAFIE............4................CONCLUZII..............IV.......4 CAP.....V............................. POLITICA DEMOGRAFICA (1957-1989)..VI...................…2 INTRODUCERE…………………………….....................................................…........11 REZISTENTA ANTICOMUNISTA.........................III........................... COLECTIVIZAREA SI IMPACTUL ASUPRA SATULUI ROMANESC (1948-1962).....................................11 CAP........................1............................................................ CAP.............................................................4.I CONTEXTUL ISTORIC AL INSTAURARII REGIMULUI COMUNIST IN ROMANIA (1944-1948)......................................................4..........................................................

partidele de reprezentare a fortelor sociale participante la revolutia socialista. discutand pe marginea modelului oferit de politologul francez. Pentru aceasta statul isi rezerva monopolul asupra mijloacelor de forta si de persuasiune. Totalitarismul intervine intr-un regim controlat de un singur partid. partidele de reprezentare a clasei muncitoare (in perioada prerevolutionara ) . cad de acord ca pentru a vorbi de regim totalitar avem nevoie de cel putin cateva elemente esentiale. Toate activitatile statului sunt supuse ideologicului. interventia statului politist si cresterea rolului serviciilor secrete. Intreaga activitate mass-media este controlata de stat. planuri de activitate. Pentru a caracteriza fenomenul totalitar. Odata cu inlaturarea claselor exploatatoare si a fortelor lor politice partidul marxist-leninist a devenit forta de conducere a intregului popor. si anume : 1.INTRODUCERE Sistemul monopartidist comunist s-a format si afirmat in procesul revolutiei si constructiei socialiste. La randul sau. Partidul unic este animat si armat cu o ideologie ce este adevar de stat si ii confera deci autoritate absoluta. gaseste tot cinci elemente principale caracteristice pentru fenomenul totalitar. dobandind rolul de centru vital al natiunii . In acest fel a fost elaborata o doctrina a legitimitatii deciziilor de interes global : caracterul unitar. partidele comuniste. de planificare si de teroare. de ideologie. un alt specialist de marca. 3. Acesta este animat de o ideologie care devine adevar oficial de stat. care datorita rolului ideologicului devin si ele adevar oficial. a natiunii socialiste. Ele au folosit puterea de stat impotriva fortelor politice si sociale contrarevolutionare. In dezvoltarea lor istorica. a intregii natiuni. respectiv de partidul unic. In fapt atat Raymond Aron. de regula in unanimitate. partidele de reprezentare a unitatii de vointa si de actiune a intregului popor. Majoritatea activitatilor economice si profesionale sunt subsumate statului si devin chiar o parte a statului. la miscarea de reinoire “ din temelii a societatii “ . nationale vor determina in planul functionarii si dezvoltarii sistemului politic fenomenul unanimitatii in luarea principalelor deciziide interes national. conferintele nationale. au trecut in general prin trei etape mai importante. 4. cat si Leon Poliakov. 3. plenarele comitetelor centrale ale partidelor comuniste de guvernamant. sovietologul Leon Poliakov. De aici politizarea si ideologizarea. un tablou care cuprinde un numar de cinci elemente: 1. 2. in exceptionala analiza Démocratie et totalitarisme. devenite partid de guvernamant.Drumul spre totalitarism incepe cu involutia spre un partid care monopolizeaza viata politica. necontradictoriu al bazei economice (in sensul inexistentei contradictiilor antagoniste). respectiv: 1. al intregii vieti sociale. hotarari de partid sunt adoptate de catre congrese.. in stabilirea liniei politice. O greseala in activitatea economica sau profesionala este simultan una ideologica. a prioritatilor privind dezvoltarea globala. pentru faurirea societatii socialiste. partidele comuniste si-au ridicat pe trepte inalte rolul de forte politice ale clasei muncitoare si aliatilor acesteia. 3. 4. Statul controleza majoritatea activitatilor economice si profesionale. Raymond Aron a oferit. Diferitele documente. 2. 2. Pentru a raspandi acest adevar. ceea ce ii confera o autoritate absoluta. Devenind partid de guvernamant. statul isi rezerva monopolul mijloacelor de forta si de persuasiune. culturale. astfel ca un fapt economic devine automat si ideologic. 5. in consonanta cu majoritatea specialistilor. 3 . 5. a strategiei.

au fost persecutati si arestati de catre comunisti. 2. Editura Litera. In 1958 armatele sovietice s-au retras din Romania in urma unei intelegeri dintre Nichita Hrusciov si Gheorghiu Dej. comunistii au fuzionat cu o parte din P. Prin actul din 23 august 1944 Regele Mihai I a inlaturat regimul de dictatura al Maresalului Antonescu si a proclamat revenirea Romaniei la democratie. si P. Astfel comunistii au luat sub autoritate puterea legislativa (parlamentul).T.N. In urma acestei fuziuni. controlata de comunisti si grupul conducatorilor taranisti a fost arestat chiar langa avionul cu care urmau sa plece. Instaurarea primului guvern controlat de comunisti sub conducerea lui Petru Groza la 6 martie 1945. si P.N. Unde scurte. In 1947 a fost declansat un proces impotriva conducatorilor P. Manolescu. statutul lor s-a schimbat in armate aliate de ocupatie. Regimul comunist a fost impus in Romania de catre Uniunea Sovietica prin intermediul partidului comunist local2. Comunistii stiau ca au putini simpatizanti si au recurs la intimidarea electoratului democratic pentru a nu se prezenta la vot.N. In urma acestui proces.D.I CONTEXTUL ISTORIC AL INSTAURARII REGIMULUI COMUNIST IN ROMANIA (1944-1948) Instaurarea regimului comunist a facut parte din procesul mai amplu de impunere al regimurilor comuniste de catre Uniunea Sovietica in Europa de Est dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial.S. Discursul politic şi realitatea.N. Romania era considerata invinsa.L.T. Regele a fost sprijinit de armata si partidele democratice P. Distrugerea partidelor democratice (P. Prin urmare.. Instaurarea comunismului in Romania s-a facut in patru etape: 1.N. Regele Mihai a fost obligat de reprezentantii Uniunii Sovietice in Romania sa numeasca acest guvern condus de comunisti in locul guvernului condus de generalul Nicolae Radescu.T.L. Editura Humanitas. seful comunistilor romani. comunistii au schimbat numele partidului in Partidul 1 2 N. Dupa desfiintarea P. Ion Mihalache) sub acuzatia de tradare si complot impotriva ordinii de stat. Despre aceasta incercare au aflat agentii Sigurantei. Cel mai vehement reprezentant sovietic a fost Andrei Vasinski.T. Bucureşti. iar partidul a fost desfiintat. 1991 Monica Lovinescu. Membrii si simpatizantii P. incercase sa trimita in afara granitelor tarii un grup de lideri cu scopul de a forma un guvern in exil. Cauza fundamentala a comunizarii acestui spatiu romanesc si a Europei de Est dupa 1945 a fost intrarea acestui spatiu sub ocupatia militara directa a armatei sovietice In Romania. astfel comunistii au luat sub control puterea executiva (guvernul). Jurnal indirect. conducatorii comunisti au fost condamnati la ani grei de inchisoarea. P. adjunctul Ministrului de Externe. conducatorii partidului national liberal au luat hotararea de a suspenda activitatea partidului pentru a nu expune pe membrii si simpatizantii liberali unor persecutari din partea autoritatilor comuniste. In realitate alegerile au fost castigate de P. De fapt. Au aplicat si strategia falsificarii rezultatelor alegerilor la nivel central prin influenta directa a comisiei centrale. In 1924 partidul comunist a fost interzis in Romania pentru ca a pus la cale o lovitura de stat in Basarabia. P. Dreptul la normalitate.N.L.S.N. 3. iar dupa 23 august 1944. el l-a amenintat pe rege ca daca nu numeste un guvern procomunist. Statutul international al Romaniei a fost stabilit prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947 care confirma mentinerea Romaniei in sfera de influenta sovietica1. cu 78%.S. Bucureşti. Alegerile generale din noiembrie 1946 s-au desfasurat intr-un climat de teroare creat de fortele comuniste si aliatii lor. Ca o consecinta a inlaturari guvernului din regimul Antonescu. Romania a iesit din alianta Axei si a continuat razboiul alaturi de Natiunile Unite.D. 1990 4 . toti liderii si membrii de frunte ai P. aceasta a anuntat victoria aliantei comuniste (Blocul Partidelor Democratice cu peste 70% din voturi).N. multi dintre tinerii arestati de armata sovietica intre noiembrie 1944 si februarie 1945 vor fi executati.N.N.D.. Acesta a luat nastere in 1921 prin desprinderea comunistilor din partidul socialist.T.T.).T. au fost arestati de catre regimul comunist. conducerea P. (un grup minoritar care sustinea regimul comunist).-ului (Iuliu Maniu. Prin proclamarea revenirii la democratie dupa 23 august 1944 partidul comunist a fost acceptat in viata publica din Romania. In 1948. iar trupele militare sovietice aveau misiunea de a impune prevederile tratatului.CAP. Cu toate acestea.. armata sovietica a intrat mai intai ca armata inamica de ocupatie.

In fapt. vs aplicarea modelului sovietic. in frunte cu Gheorghiu Dej si Petru Groza l-au fortat pe regele Mihai I sa semneze un act de abdicare. ales prim-secretar al partidului comunist in octombrie 1945. CAP. pentru impunerea echipei sale fidele si pentru eliminarea (epurarea) adversarilor reali sau 3 4 Armand Cãlinescu. Editura Cavallioti. Bucureşti. 4. comunistii au inlaturat ultima institutie care mai amintea de regimul democratic. 4. In toata perioada sa de existenta regimul comunist din Romania a fost subordonat Uniunii Sovietice.R. Bucureşti. 3. Însemnãri politice. militia (forta de impunere si aparare a ordinii publice). institutiile de represiune au fost create dupa modelul celor sovietice: Securitatea (politia politica). In Romania regimul comunist a fost o copie fidela a tipului de stat si societate din Uniunea Sovietica.Muncitoresc Roman. In unele situatii era vorba de rusificare. In aceeasi zi. La 30 decembrie 1947.antidemocratia. autoritatea comunista. Astfel. Regelui i-a fost permisa plecarea sa impreuna cu mama sa si cativa apropiati.S. iar in a doua etapa este promovata cultura romana.II CARACTERISTICILE REGIMULUI COMUNIST DIN ROMANIA 1.S. iar in a doua Ceausescu). Instaurarea totalitarismului comunist în România. a fost. Savu.guvernarea prin teroare. comunistii au mai parcurs o etapa in instaurarea dictaturii deoarece de acum inainte nu mai exista niciun partid de opozitie (anticomunist)3.lupta pentru putere. regimul comunist a realizat o sovietizare a intregii societati romanesti. antiegalitarist si agresiv. justitia (judecatorii si procurorii) si armata. Regimul Dej a cunoscut trei etape principale ale luptei in interiorul partidului. Prin distrugerea partidelor democratice.III. anticapitalist. autoritatatile comuniste au proclamat Republica Populara Romana. ETAPA REGIMULUI STALINIST AL LUI GHEORGHE GHEORGHIU DEJ Gheorghe Gheorghiu-Dej. . bazat pe teroare. Intre 1945 si 1989 Romania s-a aflat la nivel international in sfera de influenta sovietica.schimbarea atitudinii fata de U. Principalele asemanari si deosebiri ale regimului comunist in Romania au fost: Asemanari: . antimodern. Gh. Beatrice Marinescu. 2. 5.cultul conducatorului (in prima etapa Stalin. Regimul comunist din Romania a fost un regim de tip totalitar si in consecinta a avut toate trasaturile acestui tip de organizare politica si sociala: antidemocratic. dupa modelul stalinist. cultul conducatorului. . In evolutia sa. ed. 1995 5 . Daniela Buşe. lagarele de munca. Ceilalti lideri social democrati care aveau idei anticomuniste au fost arestati si condamnati la ani grei de inchisoare. CAP.stil de guvernare dictatorial. Al. regimul comunist din Romania a avut doua etape: etapa regimului stalinist si cea a celui national-comunist. . intolerant cu orice forma de opozitie. O caracteristica a fost si guvernarea prin teroare. Editura Humanitas Şerban Rădulescu-Zoner. dupa modelul politic reprezentat de Stalin. concentrarea puterii in mainile unui singur om. ulterior conducator al partidului unic pana la moartea sa in 1965. valorile luptei de clasa. un conducator autoritar.politica fata de cultura nationala (in prima etapa reducerea prezentei valorilor culturii nationale si promovarea valorilor culturii ruse. accent pus pe specificul national si influenta culturii ruse este redusa4. . monarhia. trei ocazii pe care le-a folosit. garantul constitutiei. Deosebiri: . . arestati in perioada 1945-1946. Regele a fost amenintat cu moartea si santajat cu executarea unui numar mare de detinuti politici aflati in inchisori.

In 1952 este inlaturat cel mai puternic grup de rival Ana Pauker. formal. Aceasta opozitie (manevra abila ce-i 5 Eugen Denize. In iulie 1965. 2005. principiul conducerii colective. desfiintate in 1955 si 1956. si externe in 1968 cand. Romania avea. Chivu Stoica (presedintele Consiliului de Stat) si Ion Gheorghe Maurer (prim-ministru). Cel putin pe moment. CAP. Editura Polirom. dupa ce datoria Romaniei a fost achitata. armata rosie. anii numărătorii inverse. T. condamna in termeni duri interventia trupelor Tratatului de la Varsovia impotriva reformelor politice in curs din Cehoslovacia (interventie la care Romania nu participa). iar Muzeul Romano-Rus este desfiintat. a economiei si a culturii pe principiul luptei de clasa. militia (inlocuia politia). justitia si armata. Lupta pentru putere la nivelul conducerii partidului. 7 Pavel Câmpeanu. Schimbarea atitudinii fata de Uniunea Sovietica dupa 1960 pentru a incerca o promovare a atitudinii de autonomie pentru egalitatea regimurilor comuniste in lume. precum ministrului de Interne Alexandru Draghici. insemnand cultura rusa si limba rusa ca singura limba straina. Nicolae Ceausescu a atins apogeul popularitatii sale interne cat. Efecte: 1. Ceausescu pune bazele propriului sau program de politic. 2. a carui epurare va urma imediat. prin care Romania era exploatata economic. la Congresul al 9-lea al Partidul Comunist Roman (redenumit astfel.potentiali5. sovietica de ocupatie. franceza si germana). etc). Gheorghiu-Dej. acest principiu avea si acoperire practica: in acel moment. Subordonarea totala fata de Uniunea Sovietica realizata prin: consilierii sovietici prezenti in toate ministerele. Georgescu si V. mai ales. cat si unora dintre colegii de partid. ETAPA REGIMULUI NICOLAE CEAUSESCU (1965-1989). Guvernarea Gheorghe Gheorghiu-Dej. insa Pauker a fost scoasa din functie. vorbind in numele partidului si statului. Editura Cetatea de Scaun. Comunistii refuza planul Valev de integrare economica a lumii comuniste transfrontaliere. mai ales. o conducere colectiva: Nicolae Ceausecu (secretar-general al PCR).R. Totusi regimul Ceausescu nu se poate sustrage traditiei fractioniste a partidului: in aprilie 1968. menit sa impiedice-potrivit versiunii oficiale-acumularea puterii in mainile unei singure persoane. dar si al natiunii romane. supravegherea institutiilor. foarte promitator in conditiile epocii: se distinge. 1948-1953. un posibil adversar politic. din 1964 care enunta principiile egalitatii si de a-si urma propriul drum in formarea regimului comunist. Lucretiu Patrascanu. In 1948 are loc inlaturarea lui Lucretiu Patrascan. care devine armata aliata pana in 1958 cand sau retras in urma unei intelegeri dintre Dej si Hrusciov si SOVROMURILE. era cel mai tanar lider comunist)7. Propaganda. In 1954 a fost judecat si condamnat la moarte pentru ca Dej se temea sa nu fie reabilitat si sa-l inlocuiasca. Derusificarea culturii fiind introduse inca trei limbi straine (engleza. 6 Stelian Tănase. arestat pentru deviatie nationalista. în vol. societati mixte. In 1957 grupul lui Iosif Chisinevski si Miron Constantinescu este arestat. 1998. Ceausescu simboliza si o alta generatie ajunsa la putere (in varsta de 47. 2. 4. Guvernarea prin teroare si institutii de represiune – securitatea(politia politica). 2002 6 . 5. Ceausescu va urma aceleasi principii. Aplicarea modelului sovietic – sovietizarea societatii. romano-sovietice. noul lider aduce grave acuzatii atat predecesorului sau.IV. Luca. nationalizarea si colectivizarea si un fenomen de rusificare. Elite şi societate. Venirea noului lider la conducerea partidului unic a fost bine primita de societatea romaneasca: Ceasusescu era recunoscut ca unul dintre cei mai fideli discipoli ai lui Dej si era de asteptat continuarea procesului de liberalizare a regimului. fostul general de Securitate. România. din Partidul Muncitoresc Roman).M. Ceauşescu. 3. Iaşi. Bucureşti. Regimul Gheorghe Gheorghiu-Dej se caracterizeaza prin6: 1. era un intelectual de o alta statura morala eclipsandu-i pe ceilalti. pe de alta parte. nu si inchisa ca si ceilalti. Declaratia P. Statul şi propaganda. Editura Humanitas. cu prilejul unei plenare a partidului care va reabilita simbolic victimile regimului precedent (Stefan Foris. Târgovişte.

promovarea unui cult al personalitatii cu precedent doar in vremea lui Stalin. Nicolae Ceausescu devine primul presedinte din istoria republicii (iar titulatura statului se schimba din Republica Populara Romania in Republica Socialista Romania). stiintifice. printre singurele coordonate admise ale politicii interne s-au numarat: reinstaurarea treptatata a controlului total al partidului asupra sferelor culturale (cu precadere dupa 1980. o data cu anul 1977 incep si manifestarile de opozitie propriu-zisa fata de politica regimului. colaborarea unor intelectuali de marca cu postul de radio Europa Libera. Refuzul lui de a admite reformarea politica a partidului. in anii ’80. acceptarea neoficiala a unor mecanisme de conducere si decizie personala specifice dictaturilor. pe masura deprecierii conditiilor de trai oferite populatiei si punerii in practica a unor proiecte costisitoare. mai ales dupa 1985. Tezele din aprilie 1988). Declinul economic si teama de revolte sociale au impus schimbari manageriale semnificative.asigura dominatia interna pentru 25 de ani). Ocupatia economica sovietica consta in: plata datoriilor de razboi si existenta Sovromurilor. va transforma Romania intr-o exceptie nefericita chiar si-n randurile tarilor socialiste. Una din solutiile propuse de URSS si de statele dezvoltate ale lagarului socialist a fost integrarea economiilor comuniste europene prin reactivarea CAER. Bucuresti. politice. in ultimul lider de tip stalinist al Europei8. companii mixte romanosovietice care intre anii 1945 si 1956 functionau exclusiv in profitul URSS. lansat dupa 1948. 2002 7 . Planul de stat lansat la 24 decembrie 1948 urmarea realizarea a cinci obiective: dezvoltarea extensiva. REALIZARI SI ESECURI (1948-1989). pe plan extern. Instaurarea comunismului in Romania. In martie 1974. in martie 1989). atat in mediile muncitoresti (august 1977-greva minerilor din Valea Jiului. subordonarea economica fata de URSS a impiedicat statul sa dispuna eficient de resurse. Ca urmare a Tezelor din iulie 1971 si a dezvoltarii in anii urmatori (Tezele din iunie 1982. In consecinta. promovarea politica a rudelor familiei Ceausescu (ceea ce a facut sa se vorbeasca. ca si alte decizii de politica externa opuse liniei comune a statelor comuniste l-au transformat pe viitorul dictator . etc. cu mari sacrificii ale populatiei. o fisura in monolitul comunist est-european. in deceniul urmator. 15 noiembrie 1987-manifestatia muncitorilor de la Uzinele “Steagul Rosu” din Brasov) cat si-n mediile intelectuale (disidenta romaneasca. construirea noilor “centre civice” ale oraselor. decaderera treptata a importantei decizionale a partidului si reducerea lui progresiva la conditia de instrument docil in mainile familiei conducatoare. precum achitarea in termen scurt a datoriei externe a tarii (realizata. In urma unei vizite intreprinse in iunie 1971 in cateva tari asiatice comunist. In primii ani de “democratie populara”. CONTRADICTIILE INDUSTRIALIZARII. programul de modernizare rapida. februarie 1987-miscarea de protest a studentilor din Iasi). despre o eventuala dinastie comunista la Bucuresti). investitii masive in industria grea in defavoarea celei de consum si sovietizarea industriei romanesti. planul central si planificarea.1. Nationalizarea proprietatilor in iunie 1948 si inceputul procesului de colectivizare in martie 1949 au facut din stat singurul detinator de resurse. Gheorghe. promovarea protocronismului ca orientare culturalideologica agreata de regim. In paralel. 4. a fost un esec. Regimul Ceausescu a devenit din ce in ce mai nepopular pe plan intern in anii ’80. autarhia economica. din perspectiva tarilor occdidentale. sistematizarea satelor. Integrarea presupunea departajarea si specializarea economiilor statelor membre pe diverse ramuri (Romania urma sa devina o tara eminamente agrara!)Acest fapt a trezit suspiciunea regimului comunist de la 8 Onisoru. In paralel. cu un ceremonial ce aminteste mai mult de incoronarea unui rege. odata cu moartea scriitorului Marin Preda). ca si hotararea sa de a izola din ce in ce mai mult Romania de restul lumii l-au transformat. care puteau fi astfel directionate spre accelerarea dezvoltarii industriale. Ceausescu va pune capat relativei liberalizari incepute de Gheorghiu-Dej. Industrializarea a fost o problema esentiala pentru regimul comunist. Asa numitele Teze din iulie 1971 lanseaza o revolutie culturala al carei bilant. in preajma caderii regimului sau. prestigiul lui Ceasescu a intrat in declin. intrun lider regional important. etc. o data cu reformele incurajate in Europa de Est de noul lider sovietic Mihail Gorbaciov.

se afla insa relativ in afara limitelor acestui control. Produsele aveau tot mai putin acces pe pietele occidentale.5% din pamantul arabil. In plus. intr-un procent de 57% in 1985. Legaturile economice cu Moscova.5% din populatie. Autoritatile au investit in trei domenii: industrie grea. 4. campanii de presa si izolare.2. Cu toate acestea. pentru prima data in istoria comunismului romanesc. conducerea de partid a emis nu mai putin de cinci decrete privind agricultura. Ţărănimea şi puterea. arestari. fara a oferi alternative si o depopulare a satelor. al confiscarilor de inventar agricol si recolta l-au luat mjloacele administrative. Primele GAC s-au infiintat in iulie 1949. Romania trebuia sa devina in optica partidului “o tara de dezvoltare medie”. atat de blamate in anii ’60. procentajul a urcat la 96%! Rezistenta taraneasca s-a manifestat pe parcursul intregii perioade 1948-1962 si s-a concretizat intr-un lung sir de rascoale. confiscari. Dupa 1970. toate urmarind rezolvarea crizei (dar gasind “solutia” numai in intarirea controlului central si intr-un nou sistem de rechizitii!)9. Calitatea slaba a produselor romanesti a reorientat in anii ’80 exporturile in tarile membre CAER. in toate zonele tarii. Administrarii defectuoase si investitiilor industriale i s-au adaugat datorii externe impovaratoare si o severa criza de energie. In 1962. Cresterea prevederilor planului cincinal 1976-1980 a fost primul esec al acestei politici. urbanizarea localitatior. In 1989. restrictiile comerciale si interdictiile. gospodariile agricole nu cultivau decat 17. acest permanent “salt inainte” in domeniul economic s-a resimtit pozitiv pe plan social: debusee pentru forta de munca. COLECTIVIZAREA SI IMPACTUL ASUPRA SATULUI ROMANESC (1948-1962). Dupa 1980. Locul arestarilor in masa. deportari pana la corupere. deci numai dupa patru ani. 1949-1962. un real succes. Ceasuescu a accentuat rata de dezvoltare a industriei fara a tine cont de indicatorii economici reali. cu perspective impresionante de a trece la stadiul de “tara socialista multilateral dezvoltata si indreptarea Romaniei spre comunism”. in 1990. reprezentand 76. cand 9 Dorin Dobrincu. organismele financiare internationale evitau Romania. In primavara lui 1983. dimpotriva. metodele au fost schimbate dar scorul nu. au revenit in forta in anii ’80. Industrializarea devenea astfel o necesitate pentru economia romaneasca. Regimul comunist a reusit intre 1945 si 1949 sa aduca sub controlul sau populatia urbana. care a promovat specializarea industriala a unor regiuni intregi. Cu toate acestea. prevederile cincinalului urmator au fost reduse. economia romaneasca producea marfuri scumpe si de calitate slaba. Lumea rurala. productia agricola nu a atins obiectivele stabilite. care dupa 1958 nu mai voia permanentizarea dependentei economice de fata de Moscova. Constructia combinatului siderurgic de la Galati a devenit simbolul acestei politici de industrializare prin forte proprii. “Victoria” totala a colectivizariidesi a fost un real succes pe plan politic. administrativ si ideologic-nu a facut decat sa agraveze problema economica.Bucuresti. in ciuda faptului ca statisticile oficiale vorbeau de rate inalte de crestere si recolte record (1982-22. In 1953. 1983-20 mil tone!) Lipsurile alimentare au devenit evidente in ultimul deceniu al regimului Ceausescu. dar cu mult sub posibilitatiele reale ale Romaniei. 2005 8 . Acestia au fost supliniti de un dirijism economic absolut. Metodele uzitate pentru infiintarea Gospodariilor Agricole Colective mergeau de la brutalitati. Ca urmare. Iaşi. tone. Constantin Iordachi (editori). o bunastare relativa. iar Ceausescu a renuntat la clauza natiunii celei mai favorizate in schimburile cu SUA. Pe termen lung.3 mil. Pe termen scurt. Procesul de colectivizare a agriculturii în România. criza economica devenise acuta in toate sectoarele economiei. Dupa 1953. efortul urias din ultimul deceniu al regimului de a rambursa datoria externa a uzat tehnologic principalele ramuri economice si a acutizat lipsa de resurse. s-a dovedit a fi o politica falimentara. infrastructura si proiecte cu caracter mai mult propagandistic decat economic. desi Romania anunta rambursarea datoriei externe. In 1958. totalul atingea abia 10% din suprafata arabila a tarii iar productia agricola nu a crescut. Editura Polirom. Romania ramanand a doua tara producatoare agricola din lagarul socialist (dupa URSS). Anul 1958 a marcat insa revenirea in forta la modelul economic stalinist in agricultura.

4. intre anii 1955 si 1970. Decizia a favorizat intr-un anume fel familia. Avortul provocat. Consecinta directa a acestei politici a fost modificarea. 4.spre centrele industriale nou aparute. In anul 1957. In toamna lui 1966 se interzice prin lege intreruperea deliberata a sarcinii pentru femeile avand mai putin de patru copii si 45 de ani. Alte consecinte foarte grave ale acestor masuri abuzive – precum cresterea numarului de copii abandonati sau a numarului copiilor nascuti cu handicap in urma unor incercari de intrerupere a sacrinii – au devenit vizibile abia la caderea regimului. de-a 9 . intr-un interval relativ scurt. adoptand o legislatie libera asupra avorturilor. PCR si conducerea de stat au lansat un program extins de constructii de locuinte. Intre mediul rural si urban. o data cu ambitia lui Nicolae Ceausescu de a organiza o crestere planificata. ca o forma de laicizare a practicilor juridice si sociale. laptele.3. avortul devenise singura metoda de planificare familiala. Concomitent. Politica de stimulare a natalitatii. 4.s-au reintrodus cartelele (desfintate in 1954) si s-au rationalizat painea. Ca in orice sistem totalitar. cat si pentru tatal ce se facea vinovat de omisiune de denunt. migratia populatiei a avut o singura directie. Cresterea brusca a numarului de nou-nascuti in anul 1967 – practic o dublare in raport cu anul precedent . etc.. autoritatile au incurajat incepand cu anii ’50. pe trenuri virane. penalizarea financiara a persoanelor necasatorite. in lipsa altor metode de contraceptie. care trecea printr-o perioada in care situatia economica si indepsebi nivelul de trai erau deficitare. In acest scop. dislocarea treptata a unei mari parti a fortei de munca – in special generatiile tinere . dinspre sate catre orase. – au reprezentat una dintre cele mai clare dovezi de incalcare a drepturilor omului si a demnitatii umane. POLITICA DEMOGRAFICA (1957-1989).1. DISTRUGEREA SATELOR SI URBANIZAREA FORTATA (1948-1989). apartamentele au fost construite la periferie. distrugerea individualitatii in valoarea colectivitatii a insemnat confiscarea vietii private in general si a celei de familie in particular. riguroasa si rapida a populatiei tarii. cuplurile fara copii sunt obligate sa plateasca taxe suplimentare. a balantei socio-demografice a tarii. Dezvoltand proiecte industriale de dimensiuni gigantice. celibatarii. prin orice mijloace. Romania se afla pe locul intai in lume in privinta mortalitatii materne. La inceputul anilor ’50 si in anii ’60. Programul “stiintific de alimentare rationala” a fost considerat singura solutie pentru depasirea crizei alimentare. La mijocul anilor ’80 autoritatile au decis ca actele de nastere ale copiilor sa nu fie eliberate mai devreme de o luna de la nastere pentru a diminua numarul statistic al deceselor la nou-nascuti. uleiul. anularea solidaritatilor traditionale. iar masurile incurajate de autoritati – precum controlul obligatoriu al femeilor in vederea depistarii sarcinii. Romania s-a liniat si ea aceste practici. cel clandestin si practicile contraceptionale traditionale au constituit mijloace eficiente de intrerupere a sarcinii. zaharul si carnea (pentru a se putea exporta cat mai mult). a atins cote aberante in anii ’80. pentru a indeplini cerintele urgente ale noilor oraseni. Vreme de 15 ani.4. constituind o reala problema sociala. Divorturile sunt sistematic descurajate. regimul avea in mod firesc nevoie de o mana de lucru care sa sustina acest efort al industrializarii intensive. Industrializarea si urbanizarea.a reprezentat o “performanta” unica in istoria demografica a populatiilor europene. Penalitatile prevazute comportau privarea de libertate atat pentru femeile in cauza si pentru persoanele implicate in operatie. 4. Putem spune ca acesta a fost cel mai mare esec al comunismului de stil sovietic si a dus la distrugerea structurii traditionale a satului romanesc. Liberalizarea avorturilor s-a incadrat in aceasta dimensiune. Pe de alta parte. Propaganda in spiritul cresterii natalitatii a devenit unul dintre subiectele predilecte ale presei comuniste.

Un asemenea plan este foarte util datorita anularii discrepantelor dintre sat si oras. 4. este corect sa afirmam ca in general centrele istorice nu au fost afectate. comisie care urma sa intocmeasca planuri de perspectiva pentru o folosire cat mai eficienta a pamantului agricol si a retelei hidrografice existente. Dupa 20 de ani de la inceputul acestui proces. magazinele. selectate pe tot cuprinsul tarii. la o scara atat de mare. In paralel. fara arestari si stramutari fortate. cel putin 29 de orase au fost distruse si reconstruite in proportie de 8590%. Iar acele stergeri de pe suprafata pamantului ale comunelor nu s-au facut fara abuzuri. “Centrul civic” si alte proiecte urbane. urmau sa fie mutati din locuintele lor individuale in locuinte colective (blocuri) de cateva etaje. Giurgiu si Targoviste. transformarea acestor comune in asezari semiurbane.scolile. o biblioteca publica si o casa de cultura. Principiul sistematizarii s-a numarat printre intentiile de politica sociala a partidului inca din ultimii ani ai regimului Dej. De la inceputul anilor ’80 sistematizarea a devenit parte integranta a planurilor anuale si cincinale. locuitorii acestora. acest program a fost initiat in judetele din aproprierea Capitalei (Ilfov. spitalele si alte facilitati care sa deserveasca toate comunele din jur. birourile autoritatilor administrative si politice urmau sa fie grupate in centrul civic al asezarii. 10 . astfel incat densitatea demografica sa fie cat mai mare. urmand sa fie concentrate in comune cat mai compacte.4. Un numar de cateva sute de comune. pe o raza de pana la 20 km. aproape fara legatura cu trecutul. structura si aria cladirilor a cel putin 29 de orase din Romania erau distruse in proportie de 85-90%. considerate ca fiind lipsite de perspective de dezvoltare. fiind inlocuite cu blocuri de apartamente de un caracter total diferit. nu s-au oferit decat despagubiri simbolice si acelea dupa indelungi tergiversari! 4. apa si gaze si cu retele. Primele demolari majore in zonele arhitecturale traditionale au avut loc la Suceava. Din necesitati ce decurgeau din venirea fluxurilor de noi locuitori. Calarasi) si extins apoi la nivelul intregii tari. si o reducere a numarului satelor. de la 13123 la maximum 5000-6000. Pitesti. Nicolae Ceausescu a prezentat prototipul viitoarei asezari rurale romanesti: fiecare comuna urma sa aiba una sau mai multe scoli.2. A aparut o alta lume urbana. din totalul de 2705. Cifrele publicate in martie si iunie 1988 vizau disparitia a 900 de comune. Vaslui. la initiativa acestuia este infiintata Comisia Centrala pentru Sistematizarea Satelor. Arhitectura traditionala si structura urbana au fost rase si inlocuite de cladiri colective cu un numar mare de apartamente (populatia fiind un grup compact era mai usor de supravegheat de catre Securitate) si o retea de strazi diferita. o utopie. dar el a capatat consistenta si amploare in anii regimului lui Ceausescu. urmau sa fie transformate in centre agroindustriale cu statut de oras. pentru a determina. In conferinta nationala a partidului din decembrie 1967. dar aplicarea lui intr-un ritm atat de rapid. in numar de cel putin 5000 in fiecare localitate. In aceasta prima faza. In acest fel. o baie publica si o retea de magazine care sa asigure aprovizionarea locuitorilor cu bunuri de consum.lungul unor bulevarde de centura si al soselelor de acces in orase. dispensar medical si maternitate. iar cele care ramaneau trebuiau demolate si reconstruite in proportie de 50-55%. Pana in 1989. Aceste centre urmau sa fie dotate cu retele de canalizare. Sistematizarea satelor. In 1973. opusa celei anterioare. presupunea investii pe care Romania nu si le putea permite si care vor secatui economia nationala.4.3. 7000-8000 de asezari rurale dispareau de pe harta Romaniei. cinematograf. In noiembrie 1965. dar cu monumente istorice izolate si alte cateva cladiri pastrate si uneori ascunse printre noile constructii. pana la inceputul anilor ’70. dupa 1955 regimul a inceput un vast program de constructii de locuinte. in aceste comune urmau sa fie adusi un numar din ce in ce mai mare de intelectuali. Tot aici urmau sa fie construite perimetrele industriale. Sistematizarea rurala prevedea reamplasarea gospodariilor din satele mici si risipite. pe termen mediu. In interiorul acestor localitati.

Securitatea (politia politica.participa ofiteri si oameni cu pregatire militara. militia. sub 30% din valoarea reala. Noul spatiu se inchiriaza conform prevederilor legale: o garsoniera pentru o persoana sau cuplu fara copii. vizitand in repetate randuri santierul. platiti.nu exista coordonare intre aceste grupuri 2. monumente de arta arhitectonica. justitia . ultimul. autoritatile comuniste au inceput dupa anul 1980 un vast proces de constructie a noului centru civic al Bucurestiului. etc. in 1984 a inceput demolarea unor intregi cartiere de locuinte. axa traditionala a orasului. armata. Revoltele din lumea rurala (taranesti). devenind chirias. au drept cauza colectivizarile .V. care actionau pe principiul recrutarii de informatori. organizata pe principiul grupului de partizani pana in 1958 : . REPRESIUNEA POLITICA A.aveau obiectivul de a aminti de o rezistenta in ideea ca se va porni Al Treilea Razboi Mondial dus de Pactul nord-atlantic. arestarea si judecarea-condamnarea(la o perioada de munca fortata. un perimetru arhitectonic ce urma sa fie un viu exemplu pentru intreaga tara.existau ofiteri de securitate. Fostul proprietar trebuia sa se mute intr-un apartament de stat. prin lipsa masurii si prin sfidarea oricaror proportii ale zonei ambientale. CAP. Institutii . planurile prevedeau schimbari grandioase: in septembrie 1985 se anunta ca in anul 1990 intre 90 si 95% din populatia Bucurestiului va locui in blocuri noi.3 hectare. impresionant prin dimensiuni. platita dupa indelungi tergiversari. REZISTENTA ANTICOMUNISTA . Obiective . Metode . Nicolae si Elena Ceausescu au supervizat personal lucrarile centrului civic. REPRESIUNE SI REZISTENTA IN REGIMUL COMUNIST DIN ROMANIA(1948-1989) 5. din aria istorica a Dealului Uranus. impreuna cu retea de sate de munte a fost neutralizate . ocazionali sau constransi C.1958 .grupul condus de fratii Arnatoiu. Rezultatul.credeau cu naivitate ca vor putea opri procesul . este ilustrativ pentru megalomania regimului Ceausescu: Casa Republicii – un amestec de stiluri arhitectonice intins pe o suprafata de 6.1. de obicei. 1949 – 1962. numarul lor este greu de precizat nefiind cunoscut.1956 – grupurile de rezistenta au inteles ca razboiul nu va avea loc si a avut loc o demoralizare si treptat au fost neutralizate . botezat initial Victoria Socialismului) este mai larg decat bulevardul Champs-Elysees din Paris. inabusite prin violenta de catre fortele de represiune 11 . reprezenta. Compensatia pentru proprietatea pierduta.formele sunt actiuni indreptate impotriva politicii regimului comunist 1. constructie ce urma sa fie viitoarea cladire-simbol a regimului si centru al utoritatilor politice si administrative ale statului – este pe locul secund in randul celor mai mari cladiri din lume (dupa cladirea Pentagonului american). 1948). In paralel cu aceasta operatie faraonica de modificare rapida a geografiei habitatului rural si urban. iar bulevardul care pleaca din fata ei (bulevard ce deturneaza. In scopul reconstruirii acestei zone. biserici. Conform datelor oficiale de la mijlocul anilor ’80. practic. . o data ce demolarea era hotarata.Nu a existat nici o optiune pentru cetatenii ce locuiau in case particulare. actionand in zonele muntoase sau in Delta Dunarii .2.acestea erau revolte izolate si spontane. inchisoarea politica sau la moarte) 5.se leaga de guvernarea prin teroare si reprezinta obtinerea supunerii fortate B.anchetarea. indiferent de dimensiunile casei sau apartamentului expropriat si distrus. Rezistenta armata – 1944.

Baragan + Oltenia + Moldova + Banat . tărani. asociatii. cenzura extremă. Acestia sunt arestati. 12. si de marirea programului de lucru cu doua ore. Dizidenta de grup si individuala au ca scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenesti. 14. lichidarea sindicatelor libere. fapt ce punea intr-o lumina proasta perfectiunea regimului comunist 4. 8. Represiunea împotriva culturii. iar fondurile pentru echipamentele de protectie sunt scazute. 7. În acest raport au fost identificate următoarele crime principale comise de regimul comunist din România: 1. Exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenta anticomunistă armată în munti (1945-1962). interviuri10. CAP. 10 Frunza. prin arestarea liderilor si a militantilor.exemple au existat in toata tara.ianuarie 1989 – studentii nemultumiti de conditiile din camine pornesc o greva al carei obiectiv era imbunatatirea conditiilor de viata si de munca. Anihilarea statului de drept si a pluralismului prin înscenări si fraude. CRIMELE COMISE DE REGIMUL COMUNIST ÎN ROMÂNIA O analiză detaliată a crimelor comise de regimul comunist în România a fost făcută de Comisia Prezidetială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România creată de presedintia României în aprilie 2006. studenti) ghidată de preceptul luptei de clasă a făcut între 500 000 si două milioane de victime. memorii interne si internationale. mosierime. .. Bucuresti. a României. religioase.erau ale muncitorilor din marile intreprinderi avand drept cauza legi date de regimul comunist ce ii afecta . 2. Istoria comunismului in Romania. uciderea. distrugerea social-democratiei ca miscare politică opusă bolsevismului PCR.obiectivul lor era blocarea procesului de colectivizare 3.august 1977 – greva muncitorilor de la Lupeni a fost cauzata de cresterea varstei de pensionare. desfiintarea Bisericii Greco-Catolice. 5. întemnitare. fara marirea concomitenta a salariilor . Exterminarea programată a detinutilor politici. 10. Represiunea împotriva cultelor. culturale sau de orientare sexuală.burghezie. Politica de exterminism social (lichidarea fizică. 3. Arestarea. Sovietizarea totală. 1987. 13. a unor categorii sociale . 1989 . 6. strâns unită în jurul liderului suprem. Distrugerea partidelor politice.15 noiembrie 1987 – greva muncitorilor de la autocamioane din Brasov. lichidarea violentă a revoltelor tărănesti (1949-1962). 9. muncă fortată. anchetati si deportati. 11. deportare. care a elaborat un raport cunoscut de publicul mai larg sub numele de „Raportul Tismăneanu”. Deportările cu scop de exterminare. condus de o castă profitoare (nomenclatura). mai ales după furtul alegerilor în noiembrie 1946. arestarea si umilirea intelectualilor neînregimentati ori protestatari (1945-1989). iar orele suplimentare erau neplatite. incepe la intreprindere si are drept cauza fundamentala injumatatirea salariului lor pe motiv ca nu indeplinisera planul. detentia politica sau deportarea tăranilor oponenti colectivizării. Persecutia minoritătilor etnice. si impunerea unui sistem politic despotic. Acestia sunt arestati si condamnati pentru deranjarea linistii publice si deportati dupa terminarea sentintei de inchisoare . desi lucrau si duminica. Impunerea unui regim dictatorial total înfeudat Moscovei si ostil valorilor politice si culturale nationale. 1999 12 .VI. Abandonarea intereselor nationale prin servilism în relatiile cu URSS după 1945. gonirea si „vânzarea” evreilor si germanilor. 4. intelectuali. mai ales în perioada 1948-1956. eventual prin anularea unor legi. represiunile etnice. prin fortă. iar in urma acestui incident securitatea primeste ordin sa se infiltreze in randurile lor. Reprimarea miscărilor si actiunilor studentesti din 1956. prin asasinat. Victor. iar formele sale de manifestare sunt organizatii. Revoltele urbane (muncitoresti) – 1977.

al partidului. Masacrarea cetătenilor. agresivitatea sa în raport cu contestatarii reali sau potenţiali a rămas neschimbată. 19. înfometarea populatiei. Oamenii puteau eventual greşi. 21. partidul era însă omniscient. Distrugerea patrimoniului istoric si cultural prin dărâmările din anii 1980 (un sfert din centrul istoric al Bucurestiului). 20. Bucureşti. Inamicul de clasă a fost demonizat şi criminalizat ca figură absolut reprehensibilă. a marcat indelebil câteva generaţii cu ale sale insanităţi ideologice. Impunerea unor norme aberante privitoare la „alimentatia ratională”. al clasei muncitoare. Unul din scopurile centrale ale regimului a fost anihilarea oricărei forme de opoziţie. ucişi). Conceptualizarea mizeriei materiale și morale. 18. Supremaţia ideologiei este cheia înţelegerii acestui sistem. din ordinul lui Nicolae Ceausescu. 19992000. cu atât creştea intensitatea uriipropagate de aparatul ideologic. I-III. spunea filosoful polonez Leszek Kolakowski. colaboratori şi ofiţeri securişti. nu încape îndoială că regimul a comis crime împotriva umanităţii. Numărul victimelor acestor înscenări este enorm. "zdrobit". în timpul Revolutiei din 1989. Editura Humanitas. pretinzând că le apară drepturile. 16. comuniştii români au considerat că este permisă utilizarea celor mai abjecte mijloace11. Sufletul nemuritor al comunismului. Reprimarea oponentilor si disidentilor în anii 1970 și 1980 (omorârea inginerului Gheorghe Ursu. precum si a fricii. deportaţi. Liviu Turcu. dedublare şi fărădelege Violenţa a fost sanctificată: cu cât mai brutale erau metodele de luptă împotriva "duşmanului". condamnarea la moarte a lui Mircea Răceanu. Crearea de lagăre pentru copiii fără părinti sau cu handicap (ex: Cighid). Brasov (1987) si a celorlalte greve din anii 1980. A declarat demenţi pe cei care îndrăzneau să se îndoiască de binefacerile socialismului. Reprimarea miscărilor muncitoresti din Valea Jiului (1977). "călcat în picioare") fără cruţare. Închisoarea noastră cea de toate zilele. Când vorbim de sute de mii de victime (arestaţi. Chiar în perioada de relativă de-radicalizare a regimului. De la bun început. este minciuna. A transformat România într-o imensă colonie penitenciară. închişi. A 11 Ion Ioanid. oprirea căldurii. comunismul s-a bazat pe minciună. Pentru atingerea acestor ţeluri presupus nobile. Mai întâi s-a recurs la criminalizarea partidelor democratice şi a oricărei forme de rezistenţă din partea intelectualităţii. vol. A privat peste douăzeci de milioane de oameni de viaţa la care ar fi avut dreptul prin însuşi faptul venirii lor pe lume. ca fiind: * Prima generatie de comunisti * Demnitari vinovati de „impunerea si perpetuarea unui sistem bazat pe crimă si fărădelege” * Demnitari ai aparatului represiv * Sefii spionajului * Ideologi * Ziaristi * Conducătorii aparatului ideologic în perioada Ceausescu * Exponenti ai protocronismului. A persecutat fără cruţare pe cei care au îndrăznit să ceară sindicate libere. 13 . populată de delatori. sindicatelor neînregimentate. Ion Mihai Pacepa. a desfigurat şi deturnat destine. ca instrumente de mentinere a puterii comuniste. al societăţii fără clase. impostură. cu aprobarea conducerii Comitetului Politic Executiv al CC al PCR. starea de mizerie la care regimul a condamnat un întreg popor. studenţilor şi intelectualilor. A prigonit minorităţile naţionale. rezistenţă şi disidenţă. Practicile comunismului românesc şi-au avut originea în modelul leninist-stalinist de inginerie socială. Dogma comunistă se pretindea infailibilă. A folosit psihiatria ca pe oarmă politică. 17. A mutilat suflete umane. Constantin Răută). Raportul "Tismaneanu" prezintă institutiile si personajele cheie ale opresiunii comuniste. Trebuia exterminat ("stârpit".15. Prima generaţie de comunişti aflaţi la putere în România a îmbrăţişat cu fervoare miturile bolşevice: mitul revoluţiei. "nimicit".

VII. Şi toate aceste au fost înfăptuite în numele "zorilor care cântă". superioară celei capitaliste pe care a negato cu pasiune.utilizat cele mai perverse diversiuni posibile pentru a-şi compromite adversarii.CONCLUZII Comunismul. A atacat exilul anticomunist şi a încercat să contracareze pe toate căile posturile de radio libere din Occident şi în primul rând secţia română a postului de radio "Europa Liberă". Nu poate exista nici o justificare pentru acest regim a cărui unică raţiune de a se afla la putere a fost ideologia urii de clasă şi cultul violenţei. care s-a pretins o nouă civilizaţie. CAP. a forţat sute de milioane de oameni să traiască într-un univers închis. represiv şi 14 .

sa fim increzatori. în Armată. de la cei încarceraţi şi bătuţi (mineri. Viitorul României depinde de asumarea trecutului ei. nemaiputând suporta apăsarea unui despotism inept. unde drepturile si demnitatea umană vor fi respectate. fie şi prin tăcere. majoritatea poporului român s-a mobilizat şi a pus capăt dictaturii prin revoluţia din decembrie 1989. cu toata impotrivirea fostilor securisti si membrii ai nomenclaturii comuniste infiltrati in toate structurile statului. CAP. cunoaşterea acestor pagini întunecate şi triste de istorie românească a secolului douăzeci este indispensabilă pentru noile generaţii care au dreptul să ştie în ce lume au trăit părinţii lor. Fără a nega conspiraţiile împotriva lui Ceauşescu. deveniti “baroni locali’ si miliardari de carton”. cu orice preţ. Aceşti oameni. deci. în Securitate şi în serviciile secrete străine. Aceşti oameni nu au fost transformaţi cum ar fi dorit potentaţiii comunişti. deoarece dupa o noapte de aproape 50 de ani soarele a rasarit iarasi pe strada noastra! In concluzie comunismul nu reprezinta altceva pentru Romania decat o pata neagra. Ceea ce nu înseamnă că această strategie a reuşit pe deplin. al scopurilor proclamate. politică şi socială. astăzi. Victimele de la Timişoara. dar şi felurite grade de complicitate. Romania a aderat si va continua sa adere la majoritatea structurilor militare si economice democratice occidentale si. tara noastra isi va regasi locul pierdut in 1938. Trebuie astfel să onorăm memoria celor care şi-au dat vieţile rezistând sistemului. o piedica in dezvoltare. era definită drept necesitate înţeleasă. Viata populatiei Romaniaei a fost afectata si ea de catre comunism. Statul român democratic şi pluralist poate şi trebuie să o facă. o societate din care au dispărut distincţiile de clasă şi în care oamenii ar putea trăi într-o deplină libertate. Ceea ce contează este să învăţăm din acest atroce trecut. La nivelul teoretic. Anii care au urmat după 1989 au semnificat o luptă continuă între forţele vechiului sistem. Comunismul a fost o concepţie utopică. ţesute în aparatul de partid. Acesta este crezul meu. nu putem accepta tezele celor care susţin că prăbuşirea regimului nu a fost decât efectul unor astfel de acţiuni sau o lovitură de stat. Tot astfel. Dimpotrivă chiar. a proprietăţii private şi a construirii unui univers al egalităţii totale. au existat diverse grade de opoziţie.umilitor. înrădăcinată în visul suprimării. Revolutia româna din decembrie 1989 a redat libertatea romanilor creandu-le premise promitatoare intr-un viitor mai bun. ţărani care au protestat împotriva comasării terenurilor şi a colectivizării) în anii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi până la victimele anilor 1980 sub Nicolae Ceauşescu. comunismul s-a pretins întruchiparea "umanismului absolut". Condamnarea comunismului este astăzi. singura permisă sub regimul comunist. aici şi acum. Dictatul leninist asupra realităţii a urmărit să transforme individul într-o simplă rotiţă din imensa maşinărie a despotismului partidului unic. Nu se pune nicicum problema culpabilizării colective. o obligaţie morală. A nu o face. să înţelegem cum a fost posibil acest experiment şi să ne despărţim de el cu compasiune pentru victime şi cu durere. cu Răul totalitar. În cele din urmă. In Romania instaurarea comunismului a afectat foarte mult dezvoltarea statului. caci in noi cei tineri sta puterea de a-l implini. muncitori. Cluj şi din alte oraşe şi-au dat viaţa luptând împotriva unui sistem inuman. Partidul comunist era proclamat drept deţinătorul adevărului universal. deci de condamnarea regimului comunist ca inamic al speciei umane. mai mult ca oricând. de la cei care au murit în închisoare şi până la persoanele care au murit din cauza avorturilor ilegale. oamenii au rezistat în diferite feluri. Bucureşti. indiferent de măştile pe care le-au purtat şi le poartă. Libertatea însăşi. Conditiile grele de trai din acea perioada au ramas ca un cosmar in mintea celor care le-au intalnit. având astfel dreptul să definească modalităţile de "înţelegere a necesităţii".BIBLIOGRAFIE 15 . ne va împovăra pe veci cu vina complicităţii. în concepţia marxistă. ca şi cei care au ieşit pe străzi nu s-au simţit şi nu au fost parte a vreunui complot. Intr-un timp relativ scurt. şi acea parte a României care a dorit şi doreşte o societate deschisă. va deveni o tara prosperă.VII. intelectuală. Acest regim totalitar si-a lasat amprenta chiar pana-n zilele noastre.

Bucureşti. Victor. 2005 3. Bucureşti. Monica Lovinescu. Guvernarea Gheorghe Gheorghiu-Dej. 2002 9. Savu. Onisoru.Stelian Tănase. România. Gheorghe. Bucureşti. Bucureşti. în vol. Dorin Dobrincu. Bucureşti. 1995 . Propaganda.Şerban Rădulescu-Zoner. Iaşi. Instaurarea totalitarismului comunist în România. Editura Cavallioti. I-III. Instaurarea comunismului in Romania. Statul şi propaganda. Pavel Câmpeanu. 1990 7. 4. Iaşi. 1948-1953. Eugen Denize. Gh.1. N. ed. Bucuresti. 1999 5. Târgovişte. Editura Litera. Bucureşti. Editura Humanitas. 1991 8. Editura Polirom. 1999-2000. Ţărănimea şi puterea. anii numărătorii inverse. Discursul politic şi realitatea. Editura Polirom. Elite şi societate. Editura Humanitas. Al. 16 . Ion Ioanid. 1998 11. vol. Daniela Buşe. Bucuresti. Jurnal indirect. Beatrice Marinescu. Editura Humanitas 2. Ceauşescu. Procesul de colectivizare a agriculturii în România. 2002 10. 2005. Constantin Iordachi (editori). 1949-1962. Editura Humanitas. Unde scurte. Istoria comunismului in Romania. 6. Însemnãri politice. Frunza. Manolescu. Armand Cãlinescu. Dreptul la normalitate. Editura Cetatea de Scaun. Închisoarea noastră cea de toate zilele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful