UNIVERSITATEA “BABES-BOLYAI” FACULTATEA DE DREPT SPECIALIZAREA: DREPT

REFERAT
COMUNISMUL IN ROMANIA

Student: Ilie Andrei-Alexandru Anul I, grupa: 109

Cluj-Napoca 2011

1

. DISTRUGEREA SATELOR SI URBANIZAREA FORTATA (1948-1989)................….................. REPRESIUNEA POLITICA..2..........11 CAP.... 4...........................................1.............. ETAPA REGIMULUI NICOLAE CEAUSESCU (1965-1989)................... 5........................... 6 4........................................15 BIBIOGRAFIE..............5 CAP........................... REPRESIUNE SI REZISTENTA IN REGIMUL COMUNIST DIN ROMANIA(1948-1989).................IV.......3......... CONTRADICTIILE INDUSTRIALIZARII..11 REZISTENTA ANTICOMUNISTA............7 4..................................................3 “Centrul civic” si alte proiecte urbane..........................5 CAP...................................................8 4...................................................9 4..................................................9 4..........4.......III..II CARACTERISTICILE REGIMULUI COMUNIST DIN ROMANIA..........1..................................................................................................................11 5......I CONTEXTUL ISTORIC AL INSTAURARII REGIMULUI COMUNIST IN ROMANIA (1944-1948)..............................................................CUPRINS CUPRINS…………………………………………………......2..... REALIZARI SI ESECURI (1948-1989)..................................12 CAP..............................16 2 .......................................................................................................................4 CAP. Sistematizarea satelor.....3 CAP.......................... POLITICA DEMOGRAFICA (1957-1989)...4.....2. ETAPA REGIMULUI STALINIST AL LUI GHEORGHE GHEORGHIU DEJ...........................4.....CONCLUZII...............VI.................... COLECTIVIZAREA SI IMPACTUL ASUPRA SATULUI ROMANESC (1948-1962).......................... CRIMELE COMISE DE REGIMUL COMUNIST ÎN ROMÂNIA.......……….................V........................................................................................... CAP........9 4..4...........................................…2 INTRODUCERE…………………………….........................................1...............VII..................................... Industrializarea si urbanizarea.............

in exceptionala analiza Démocratie et totalitarisme. La randul sau. Raymond Aron a oferit. 3. a natiunii socialiste. partidele de reprezentare a fortelor sociale participante la revolutia socialista. sovietologul Leon Poliakov. respectiv: 1. de regula in unanimitate. conferintele nationale. interventia statului politist si cresterea rolului serviciilor secrete. In fapt atat Raymond Aron. 2. O greseala in activitatea economica sau profesionala este simultan una ideologica.. 3. 2. a prioritatilor privind dezvoltarea globala. cad de acord ca pentru a vorbi de regim totalitar avem nevoie de cel putin cateva elemente esentiale. dobandind rolul de centru vital al natiunii . la miscarea de reinoire “ din temelii a societatii “ . un alt specialist de marca. astfel ca un fapt economic devine automat si ideologic. plenarele comitetelor centrale ale partidelor comuniste de guvernamant. Odata cu inlaturarea claselor exploatatoare si a fortelor lor politice partidul marxist-leninist a devenit forta de conducere a intregului popor. 5. si anume : 1. hotarari de partid sunt adoptate de catre congrese. discutand pe marginea modelului oferit de politologul francez. a intregii natiuni. Statul controleza majoritatea activitatilor economice si profesionale. partidele de reprezentare a clasei muncitoare (in perioada prerevolutionara ) . partidele de reprezentare a unitatii de vointa si de actiune a intregului popor. Ele au folosit puterea de stat impotriva fortelor politice si sociale contrarevolutionare. partidele comuniste. 5. care datorita rolului ideologicului devin si ele adevar oficial. 2. 3 . Pentru a raspandi acest adevar. gaseste tot cinci elemente principale caracteristice pentru fenomenul totalitar. de ideologie. Pentru a caracteriza fenomenul totalitar.INTRODUCERE Sistemul monopartidist comunist s-a format si afirmat in procesul revolutiei si constructiei socialiste. nationale vor determina in planul functionarii si dezvoltarii sistemului politic fenomenul unanimitatii in luarea principalelor deciziide interes national. necontradictoriu al bazei economice (in sensul inexistentei contradictiilor antagoniste). Toate activitatile statului sunt supuse ideologicului. culturale. In dezvoltarea lor istorica. partidele comuniste si-au ridicat pe trepte inalte rolul de forte politice ale clasei muncitoare si aliatilor acesteia. 4. a strategiei. Pentru aceasta statul isi rezerva monopolul asupra mijloacelor de forta si de persuasiune. planuri de activitate. ceea ce ii confera o autoritate absoluta. in consonanta cu majoritatea specialistilor. un tablou care cuprinde un numar de cinci elemente: 1. respectiv de partidul unic. de planificare si de teroare. Totalitarismul intervine intr-un regim controlat de un singur partid. cat si Leon Poliakov. 4.Drumul spre totalitarism incepe cu involutia spre un partid care monopolizeaza viata politica. In acest fel a fost elaborata o doctrina a legitimitatii deciziilor de interes global : caracterul unitar. Partidul unic este animat si armat cu o ideologie ce este adevar de stat si ii confera deci autoritate absoluta. Diferitele documente. al intregii vieti sociale. Majoritatea activitatilor economice si profesionale sunt subsumate statului si devin chiar o parte a statului. Acesta este animat de o ideologie care devine adevar oficial de stat. 3. devenite partid de guvernamant. statul isi rezerva monopolul mijloacelor de forta si de persuasiune. Devenind partid de guvernamant. De aici politizarea si ideologizarea. pentru faurirea societatii socialiste. in stabilirea liniei politice. au trecut in general prin trei etape mai importante. Intreaga activitate mass-media este controlata de stat.

. iar trupele militare sovietice aveau misiunea de a impune prevederile tratatului. Ca o consecinta a inlaturari guvernului din regimul Antonescu. Cel mai vehement reprezentant sovietic a fost Andrei Vasinski. statutul lor s-a schimbat in armate aliate de ocupatie. toti liderii si membrii de frunte ai P. (un grup minoritar care sustinea regimul comunist). seful comunistilor romani. iar dupa 23 august 1944. In realitate alegerile au fost castigate de P.N.N.T.D. Romania a iesit din alianta Axei si a continuat razboiul alaturi de Natiunile Unite. Dreptul la normalitate. In 1924 partidul comunist a fost interzis in Romania pentru ca a pus la cale o lovitura de stat in Basarabia.T.I CONTEXTUL ISTORIC AL INSTAURARII REGIMULUI COMUNIST IN ROMANIA (1944-1948) Instaurarea regimului comunist a facut parte din procesul mai amplu de impunere al regimurilor comuniste de catre Uniunea Sovietica in Europa de Est dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial.-ului (Iuliu Maniu. multi dintre tinerii arestati de armata sovietica intre noiembrie 1944 si februarie 1945 vor fi executati..N. si P. Despre aceasta incercare au aflat agentii Sigurantei. In 1947 a fost declansat un proces impotriva conducatorilor P. In urma acestui proces. Prin actul din 23 august 1944 Regele Mihai I a inlaturat regimul de dictatura al Maresalului Antonescu si a proclamat revenirea Romaniei la democratie. Dupa desfiintarea P. Statutul international al Romaniei a fost stabilit prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947 care confirma mentinerea Romaniei in sfera de influenta sovietica1. Bucureşti. Jurnal indirect. Cu toate acestea. cu 78%. Membrii si simpatizantii P.N. Regele Mihai a fost obligat de reprezentantii Uniunii Sovietice in Romania sa numeasca acest guvern condus de comunisti in locul guvernului condus de generalul Nicolae Radescu. incercase sa trimita in afara granitelor tarii un grup de lideri cu scopul de a forma un guvern in exil. Acesta a luat nastere in 1921 prin desprinderea comunistilor din partidul socialist. Au aplicat si strategia falsificarii rezultatelor alegerilor la nivel central prin influenta directa a comisiei centrale.T. De fapt. comunistii au schimbat numele partidului in Partidul 1 2 N.N. Comunistii stiau ca au putini simpatizanti si au recurs la intimidarea electoratului democratic pentru a nu se prezenta la vot. comunistii au fuzionat cu o parte din P.). Unde scurte. P. Instaurarea comunismului in Romania s-a facut in patru etape: 1.L.S. conducatorii comunisti au fost condamnati la ani grei de inchisoarea.N. Discursul politic şi realitatea. 1990 4 . Romania era considerata invinsa.N.D.N. au fost arestati de catre regimul comunist. si P.N.S.T. Regele a fost sprijinit de armata si partidele democratice P.T. controlata de comunisti si grupul conducatorilor taranisti a fost arestat chiar langa avionul cu care urmau sa plece.CAP.. Ion Mihalache) sub acuzatia de tradare si complot impotriva ordinii de stat. In 1958 armatele sovietice s-au retras din Romania in urma unei intelegeri dintre Nichita Hrusciov si Gheorghiu Dej.L. Regimul comunist a fost impus in Romania de catre Uniunea Sovietica prin intermediul partidului comunist local2. 3. Astfel comunistii au luat sub autoritate puterea legislativa (parlamentul). 1991 Monica Lovinescu. Editura Humanitas. Instaurarea primului guvern controlat de comunisti sub conducerea lui Petru Groza la 6 martie 1945. P.D. Cauza fundamentala a comunizarii acestui spatiu romanesc si a Europei de Est dupa 1945 a fost intrarea acestui spatiu sub ocupatia militara directa a armatei sovietice In Romania. conducatorii partidului national liberal au luat hotararea de a suspenda activitatea partidului pentru a nu expune pe membrii si simpatizantii liberali unor persecutari din partea autoritatilor comuniste. Distrugerea partidelor democratice (P.L.T. In 1948. Manolescu. adjunctul Ministrului de Externe. aceasta a anuntat victoria aliantei comuniste (Blocul Partidelor Democratice cu peste 70% din voturi). au fost persecutati si arestati de catre comunisti. el l-a amenintat pe rege ca daca nu numeste un guvern procomunist. Prin urmare.T. Bucureşti. 2. Editura Litera. iar partidul a fost desfiintat.S. Prin proclamarea revenirii la democratie dupa 23 august 1944 partidul comunist a fost acceptat in viata publica din Romania. armata sovietica a intrat mai intai ca armata inamica de ocupatie. Alegerile generale din noiembrie 1946 s-au desfasurat intr-un climat de teroare creat de fortele comuniste si aliatii lor. In urma acestei fuziuni.N. conducerea P. astfel comunistii au luat sub control puterea executiva (guvernul).

trei ocazii pe care le-a folosit. valorile luptei de clasa. militia (forta de impunere si aparare a ordinii publice). Deosebiri: . regimul comunist din Romania a avut doua etape: etapa regimului stalinist si cea a celui national-comunist. In evolutia sa. Principalele asemanari si deosebiri ale regimului comunist in Romania au fost: Asemanari: . ulterior conducator al partidului unic pana la moartea sa in 1965. In Romania regimul comunist a fost o copie fidela a tipului de stat si societate din Uniunea Sovietica. Beatrice Marinescu. intolerant cu orice forma de opozitie. Bucureşti.S. 2. Regimul Dej a cunoscut trei etape principale ale luptei in interiorul partidului. dupa modelul stalinist. arestati in perioada 1945-1946. 4. pentru impunerea echipei sale fidele si pentru eliminarea (epurarea) adversarilor reali sau 3 4 Armand Cãlinescu. Bucureşti. Gh. bazat pe teroare. justitia (judecatorii si procurorii) si armata. . antiegalitarist si agresiv. dupa modelul politic reprezentat de Stalin. anticapitalist.lupta pentru putere. In aceeasi zi. concentrarea puterii in mainile unui singur om.politica fata de cultura nationala (in prima etapa reducerea prezentei valorilor culturii nationale si promovarea valorilor culturii ruse. Regele a fost amenintat cu moartea si santajat cu executarea unui numar mare de detinuti politici aflati in inchisori. monarhia. In toata perioada sa de existenta regimul comunist din Romania a fost subordonat Uniunii Sovietice. .stil de guvernare dictatorial. ETAPA REGIMULUI STALINIST AL LUI GHEORGHE GHEORGHIU DEJ Gheorghe Gheorghiu-Dej. O caracteristica a fost si guvernarea prin teroare.S. Daniela Buşe. ales prim-secretar al partidului comunist in octombrie 1945. CAP. iar in a doua Ceausescu). Regelui i-a fost permisa plecarea sa impreuna cu mama sa si cativa apropiati. Instaurarea totalitarismului comunist în România. institutiile de represiune au fost create dupa modelul celor sovietice: Securitatea (politia politica). Însemnãri politice. . comunistii au inlaturat ultima institutie care mai amintea de regimul democratic. La 30 decembrie 1947. Intre 1945 si 1989 Romania s-a aflat la nivel international in sfera de influenta sovietica. ed. CAP. regimul comunist a realizat o sovietizare a intregii societati romanesti. Savu. Editura Humanitas Şerban Rădulescu-Zoner. . Regimul comunist din Romania a fost un regim de tip totalitar si in consecinta a avut toate trasaturile acestui tip de organizare politica si sociala: antidemocratic.antidemocratia.Muncitoresc Roman. antimodern. comunistii au mai parcurs o etapa in instaurarea dictaturii deoarece de acum inainte nu mai exista niciun partid de opozitie (anticomunist)3. accent pus pe specificul national si influenta culturii ruse este redusa4.cultul conducatorului (in prima etapa Stalin. iar in a doua etapa este promovata cultura romana.schimbarea atitudinii fata de U. cultul conducatorului. Prin distrugerea partidelor democratice. 4. . In fapt. lagarele de munca. in frunte cu Gheorghiu Dej si Petru Groza l-au fortat pe regele Mihai I sa semneze un act de abdicare.III. Editura Cavallioti. In unele situatii era vorba de rusificare. Astfel.guvernarea prin teroare. un conducator autoritar.II CARACTERISTICILE REGIMULUI COMUNIST DIN ROMANIA 1. garantul constitutiei. Ceilalti lideri social democrati care aveau idei anticomuniste au fost arestati si condamnati la ani grei de inchisoare. autoritatea comunista. 1995 5 .R. vs aplicarea modelului sovietic. autoritatatile comuniste au proclamat Republica Populara Romana. 5. a fost. Al. 3.

2. Editura Humanitas. Ceausescu pune bazele propriului sau program de politic.M. Editura Cetatea de Scaun. 7 Pavel Câmpeanu. foarte promitator in conditiile epocii: se distinge. Iaşi. Derusificarea culturii fiind introduse inca trei limbi straine (engleza. la Congresul al 9-lea al Partidul Comunist Roman (redenumit astfel. a carui epurare va urma imediat. Guvernarea Gheorghe Gheorghiu-Dej. din 1964 care enunta principiile egalitatii si de a-si urma propriul drum in formarea regimului comunist. Totusi regimul Ceausescu nu se poate sustrage traditiei fractioniste a partidului: in aprilie 1968. acest principiu avea si acoperire practica: in acel moment. Romania avea. ETAPA REGIMULUI NICOLAE CEAUSESCU (1965-1989). pe de alta parte. era cel mai tanar lider comunist)7. In 1954 a fost judecat si condamnat la moarte pentru ca Dej se temea sa nu fie reabilitat si sa-l inlocuiasca. anii numărătorii inverse. Luca. era un intelectual de o alta statura morala eclipsandu-i pe ceilalti. fostul general de Securitate. nationalizarea si colectivizarea si un fenomen de rusificare. In 1957 grupul lui Iosif Chisinevski si Miron Constantinescu este arestat. Gheorghiu-Dej. T. Târgovişte. arestat pentru deviatie nationalista. Ceausescu simboliza si o alta generatie ajunsa la putere (in varsta de 47. armata rosie. în vol. etc). romano-sovietice. Lupta pentru putere la nivelul conducerii partidului. 1948-1953. o conducere colectiva: Nicolae Ceausecu (secretar-general al PCR). iar Muzeul Romano-Rus este desfiintat. dupa ce datoria Romaniei a fost achitata. desfiintate in 1955 si 1956. Aplicarea modelului sovietic – sovietizarea societatii. vorbind in numele partidului si statului. militia (inlocuia politia). mai ales. Propaganda. In 1948 are loc inlaturarea lui Lucretiu Patrascan. a economiei si a culturii pe principiul luptei de clasa. Subordonarea totala fata de Uniunea Sovietica realizata prin: consilierii sovietici prezenti in toate ministerele. Regimul Gheorghe Gheorghiu-Dej se caracterizeaza prin6: 1. mai ales. un posibil adversar politic. franceza si germana). 3. prin care Romania era exploatata economic. Lucretiu Patrascanu. Cel putin pe moment.IV.R. Schimbarea atitudinii fata de Uniunea Sovietica dupa 1960 pentru a incerca o promovare a atitudinii de autonomie pentru egalitatea regimurilor comuniste in lume.potentiali5. precum ministrului de Interne Alexandru Draghici. Aceasta opozitie (manevra abila ce-i 5 Eugen Denize. Editura Polirom. 2. Georgescu si V. Ceausescu va urma aceleasi principii. Statul şi propaganda. Elite şi societate. insemnand cultura rusa si limba rusa ca singura limba straina. societati mixte. nu si inchisa ca si ceilalti. dar si al natiunii romane. supravegherea institutiilor. 1998. 2002 6 . Guvernarea prin teroare si institutii de represiune – securitatea(politia politica). In iulie 1965. cat si unora dintre colegii de partid. Efecte: 1. menit sa impiedice-potrivit versiunii oficiale-acumularea puterii in mainile unei singure persoane. Bucureşti. condamna in termeni duri interventia trupelor Tratatului de la Varsovia impotriva reformelor politice in curs din Cehoslovacia (interventie la care Romania nu participa). Comunistii refuza planul Valev de integrare economica a lumii comuniste transfrontaliere. cu prilejul unei plenare a partidului care va reabilita simbolic victimile regimului precedent (Stefan Foris. principiul conducerii colective. 2005. Chivu Stoica (presedintele Consiliului de Stat) si Ion Gheorghe Maurer (prim-ministru). din Partidul Muncitoresc Roman). justitia si armata. noul lider aduce grave acuzatii atat predecesorului sau. 6 Stelian Tănase. CAP. formal. 4. România. care devine armata aliata pana in 1958 cand sau retras in urma unei intelegeri dintre Dej si Hrusciov si SOVROMURILE. 5. sovietica de ocupatie. In 1952 este inlaturat cel mai puternic grup de rival Ana Pauker. si externe in 1968 cand. Nicolae Ceausescu a atins apogeul popularitatii sale interne cat. Declaratia P. Ceauşescu. insa Pauker a fost scoasa din functie. Venirea noului lider la conducerea partidului unic a fost bine primita de societatea romaneasca: Ceasusescu era recunoscut ca unul dintre cei mai fideli discipoli ai lui Dej si era de asteptat continuarea procesului de liberalizare a regimului.

programul de modernizare rapida. mai ales dupa 1985. Refuzul lui de a admite reformarea politica a partidului. care puteau fi astfel directionate spre accelerarea dezvoltarii industriale. Industrializarea a fost o problema esentiala pentru regimul comunist. promovarea politica a rudelor familiei Ceausescu (ceea ce a facut sa se vorbeasca. Nationalizarea proprietatilor in iunie 1948 si inceputul procesului de colectivizare in martie 1949 au facut din stat singurul detinator de resurse. In urma unei vizite intreprinse in iunie 1971 in cateva tari asiatice comunist. Ceausescu va pune capat relativei liberalizari incepute de Gheorghiu-Dej. autarhia economica. a fost un esec. decaderera treptata a importantei decizionale a partidului si reducerea lui progresiva la conditia de instrument docil in mainile familiei conducatoare. Ocupatia economica sovietica consta in: plata datoriilor de razboi si existenta Sovromurilor. in martie 1989). ca si alte decizii de politica externa opuse liniei comune a statelor comuniste l-au transformat pe viitorul dictator . februarie 1987-miscarea de protest a studentilor din Iasi). 4. Gheorghe. o data cu reformele incurajate in Europa de Est de noul lider sovietic Mihail Gorbaciov. etc. In paralel. in ultimul lider de tip stalinist al Europei8. in anii ’80. intrun lider regional important. despre o eventuala dinastie comunista la Bucuresti). In martie 1974. in preajma caderii regimului sau. In consecinta. Instaurarea comunismului in Romania. printre singurele coordonate admise ale politicii interne s-au numarat: reinstaurarea treptatata a controlului total al partidului asupra sferelor culturale (cu precadere dupa 1980. Declinul economic si teama de revolte sociale au impus schimbari manageriale semnificative. investitii masive in industria grea in defavoarea celei de consum si sovietizarea industriei romanesti. va transforma Romania intr-o exceptie nefericita chiar si-n randurile tarilor socialiste. Integrarea presupunea departajarea si specializarea economiilor statelor membre pe diverse ramuri (Romania urma sa devina o tara eminamente agrara!)Acest fapt a trezit suspiciunea regimului comunist de la 8 Onisoru. stiintifice. ca si hotararea sa de a izola din ce in ce mai mult Romania de restul lumii l-au transformat. o fisura in monolitul comunist est-european. odata cu moartea scriitorului Marin Preda). sistematizarea satelor. CONTRADICTIILE INDUSTRIALIZARII. Una din solutiile propuse de URSS si de statele dezvoltate ale lagarului socialist a fost integrarea economiilor comuniste europene prin reactivarea CAER. colaborarea unor intelectuali de marca cu postul de radio Europa Libera. Ca urmare a Tezelor din iulie 1971 si a dezvoltarii in anii urmatori (Tezele din iunie 1982. Bucuresti. pe plan extern. Nicolae Ceausescu devine primul presedinte din istoria republicii (iar titulatura statului se schimba din Republica Populara Romania in Republica Socialista Romania). Planul de stat lansat la 24 decembrie 1948 urmarea realizarea a cinci obiective: dezvoltarea extensiva. 15 noiembrie 1987-manifestatia muncitorilor de la Uzinele “Steagul Rosu” din Brasov) cat si-n mediile intelectuale (disidenta romaneasca. 2002 7 . In primii ani de “democratie populara”. companii mixte romanosovietice care intre anii 1945 si 1956 functionau exclusiv in profitul URSS. Asa numitele Teze din iulie 1971 lanseaza o revolutie culturala al carei bilant. cu un ceremonial ce aminteste mai mult de incoronarea unui rege. politice. planul central si planificarea. REALIZARI SI ESECURI (1948-1989). in deceniul urmator.1. atat in mediile muncitoresti (august 1977-greva minerilor din Valea Jiului. construirea noilor “centre civice” ale oraselor. Regimul Ceausescu a devenit din ce in ce mai nepopular pe plan intern in anii ’80. Tezele din aprilie 1988). pe masura deprecierii conditiilor de trai oferite populatiei si punerii in practica a unor proiecte costisitoare. lansat dupa 1948. In paralel. etc. cu mari sacrificii ale populatiei. din perspectiva tarilor occdidentale. o data cu anul 1977 incep si manifestarile de opozitie propriu-zisa fata de politica regimului.asigura dominatia interna pentru 25 de ani). promovarea unui cult al personalitatii cu precedent doar in vremea lui Stalin. subordonarea economica fata de URSS a impiedicat statul sa dispuna eficient de resurse. acceptarea neoficiala a unor mecanisme de conducere si decizie personala specifice dictaturilor. prestigiul lui Ceasescu a intrat in declin. precum achitarea in termen scurt a datoriei externe a tarii (realizata. promovarea protocronismului ca orientare culturalideologica agreata de regim.

tone. procentajul a urcat la 96%! Rezistenta taraneasca s-a manifestat pe parcursul intregii perioade 1948-1962 si s-a concretizat intr-un lung sir de rascoale. Cu toate acestea. Ca urmare. fara a oferi alternative si o depopulare a satelor. Ceasuescu a accentuat rata de dezvoltare a industriei fara a tine cont de indicatorii economici reali. In 1953. s-a dovedit a fi o politica falimentara. reprezentand 76. Acestia au fost supliniti de un dirijism economic absolut. Cresterea prevederilor planului cincinal 1976-1980 a fost primul esec al acestei politici. pentru prima data in istoria comunismului romanesc. In plus. In 1989. in 1990. Autoritatile au investit in trei domenii: industrie grea. Romania trebuia sa devina in optica partidului “o tara de dezvoltare medie”. Locul arestarilor in masa. restrictiile comerciale si interdictiile. un real succes. dimpotriva. totalul atingea abia 10% din suprafata arabila a tarii iar productia agricola nu a crescut. gospodariile agricole nu cultivau decat 17. toate urmarind rezolvarea crizei (dar gasind “solutia” numai in intarirea controlului central si intr-un nou sistem de rechizitii!)9. Industrializarea devenea astfel o necesitate pentru economia romaneasca. In 1958. atat de blamate in anii ’60. o bunastare relativa. efortul urias din ultimul deceniu al regimului de a rambursa datoria externa a uzat tehnologic principalele ramuri economice si a acutizat lipsa de resurse. Dupa 1980. acest permanent “salt inainte” in domeniul economic s-a resimtit pozitiv pe plan social: debusee pentru forta de munca. intr-un procent de 57% in 1985. administrativ si ideologic-nu a facut decat sa agraveze problema economica. conducerea de partid a emis nu mai putin de cinci decrete privind agricultura. se afla insa relativ in afara limitelor acestui control. urbanizarea localitatior. Calitatea slaba a produselor romanesti a reorientat in anii ’80 exporturile in tarile membre CAER. productia agricola nu a atins obiectivele stabilite. COLECTIVIZAREA SI IMPACTUL ASUPRA SATULUI ROMANESC (1948-1962).3 mil. Dupa 1953. confiscari.5% din populatie. economia romaneasca producea marfuri scumpe si de calitate slaba. 4. Produsele aveau tot mai putin acces pe pietele occidentale. Ţărănimea şi puterea. cand 9 Dorin Dobrincu. au revenit in forta in anii ’80. Administrarii defectuoase si investitiilor industriale i s-au adaugat datorii externe impovaratoare si o severa criza de energie. Editura Polirom. arestari. Anul 1958 a marcat insa revenirea in forta la modelul economic stalinist in agricultura. 1983-20 mil tone!) Lipsurile alimentare au devenit evidente in ultimul deceniu al regimului Ceausescu.Bucuresti. Iaşi. Legaturile economice cu Moscova. prevederile cincinalului urmator au fost reduse. 2005 8 . 1949-1962. In 1962. cu perspective impresionante de a trece la stadiul de “tara socialista multilateral dezvoltata si indreptarea Romaniei spre comunism”. campanii de presa si izolare. dar cu mult sub posibilitatiele reale ale Romaniei. Cu toate acestea. Lumea rurala. in toate zonele tarii. organismele financiare internationale evitau Romania. Regimul comunist a reusit intre 1945 si 1949 sa aduca sub controlul sau populatia urbana. Pe termen scurt. care dupa 1958 nu mai voia permanentizarea dependentei economice de fata de Moscova. al confiscarilor de inventar agricol si recolta l-au luat mjloacele administrative. iar Ceausescu a renuntat la clauza natiunii celei mai favorizate in schimburile cu SUA. care a promovat specializarea industriala a unor regiuni intregi. deci numai dupa patru ani. desi Romania anunta rambursarea datoriei externe. Metodele uzitate pentru infiintarea Gospodariilor Agricole Colective mergeau de la brutalitati. metodele au fost schimbate dar scorul nu. in ciuda faptului ca statisticile oficiale vorbeau de rate inalte de crestere si recolte record (1982-22. criza economica devenise acuta in toate sectoarele economiei. Constantin Iordachi (editori). “Victoria” totala a colectivizariidesi a fost un real succes pe plan politic. Primele GAC s-au infiintat in iulie 1949. Romania ramanand a doua tara producatoare agricola din lagarul socialist (dupa URSS). infrastructura si proiecte cu caracter mai mult propagandistic decat economic. Pe termen lung.5% din pamantul arabil. Constructia combinatului siderurgic de la Galati a devenit simbolul acestei politici de industrializare prin forte proprii. Dupa 1970. Procesul de colectivizare a agriculturii în România. In primavara lui 1983. deportari pana la corupere.2.

iar masurile incurajate de autoritati – precum controlul obligatoriu al femeilor in vederea depistarii sarcinii. POLITICA DEMOGRAFICA (1957-1989). apartamentele au fost construite la periferie.. Intre mediul rural si urban. dislocarea treptata a unei mari parti a fortei de munca – in special generatiile tinere . care trecea printr-o perioada in care situatia economica si indepsebi nivelul de trai erau deficitare.3. – au reprezentat una dintre cele mai clare dovezi de incalcare a drepturilor omului si a demnitatii umane. 4. In acest scop. a balantei socio-demografice a tarii. riguroasa si rapida a populatiei tarii. Politica de stimulare a natalitatii.1. Industrializarea si urbanizarea. Avortul provocat. avortul devenise singura metoda de planificare familiala. zaharul si carnea (pentru a se putea exporta cat mai mult). de-a 9 . In anul 1957. cel clandestin si practicile contraceptionale traditionale au constituit mijloace eficiente de intrerupere a sarcinii. prin orice mijloace. cuplurile fara copii sunt obligate sa plateasca taxe suplimentare. Concomitent. ca o forma de laicizare a practicilor juridice si sociale. 4. dinspre sate catre orase.a reprezentat o “performanta” unica in istoria demografica a populatiilor europene. autoritatile au incurajat incepand cu anii ’50. a atins cote aberante in anii ’80. Consecinta directa a acestei politici a fost modificarea. Divorturile sunt sistematic descurajate. Romania s-a liniat si ea aceste practici. penalizarea financiara a persoanelor necasatorite. Propaganda in spiritul cresterii natalitatii a devenit unul dintre subiectele predilecte ale presei comuniste. Programul “stiintific de alimentare rationala” a fost considerat singura solutie pentru depasirea crizei alimentare. Vreme de 15 ani. Decizia a favorizat intr-un anume fel familia. Cresterea brusca a numarului de nou-nascuti in anul 1967 – practic o dublare in raport cu anul precedent . intre anii 1955 si 1970. Putem spune ca acesta a fost cel mai mare esec al comunismului de stil sovietic si a dus la distrugerea structurii traditionale a satului romanesc. 4. regimul avea in mod firesc nevoie de o mana de lucru care sa sustina acest efort al industrializarii intensive. o data cu ambitia lui Nicolae Ceausescu de a organiza o crestere planificata. in lipsa altor metode de contraceptie. Pe de alta parte. La mijocul anilor ’80 autoritatile au decis ca actele de nastere ale copiilor sa nu fie eliberate mai devreme de o luna de la nastere pentru a diminua numarul statistic al deceselor la nou-nascuti. anularea solidaritatilor traditionale. Dezvoltand proiecte industriale de dimensiuni gigantice. La inceputul anilor ’50 si in anii ’60.4. laptele. Alte consecinte foarte grave ale acestor masuri abuzive – precum cresterea numarului de copii abandonati sau a numarului copiilor nascuti cu handicap in urma unor incercari de intrerupere a sacrinii – au devenit vizibile abia la caderea regimului. pe trenuri virane. adoptand o legislatie libera asupra avorturilor. migratia populatiei a avut o singura directie. constituind o reala problema sociala. Liberalizarea avorturilor s-a incadrat in aceasta dimensiune. distrugerea individualitatii in valoarea colectivitatii a insemnat confiscarea vietii private in general si a celei de familie in particular. Romania se afla pe locul intai in lume in privinta mortalitatii materne. Penalitatile prevazute comportau privarea de libertate atat pentru femeile in cauza si pentru persoanele implicate in operatie.spre centrele industriale nou aparute. uleiul. cat si pentru tatal ce se facea vinovat de omisiune de denunt. DISTRUGEREA SATELOR SI URBANIZAREA FORTATA (1948-1989). In toamna lui 1966 se interzice prin lege intreruperea deliberata a sarcinii pentru femeile avand mai putin de patru copii si 45 de ani. pentru a indeplini cerintele urgente ale noilor oraseni. etc. celibatarii. Ca in orice sistem totalitar.4.s-au reintrodus cartelele (desfintate in 1954) si s-au rationalizat painea. intr-un interval relativ scurt. PCR si conducerea de stat au lansat un program extins de constructii de locuinte.

Calarasi) si extins apoi la nivelul intregii tari. de la 13123 la maximum 5000-6000.2. De la inceputul anilor ’80 sistematizarea a devenit parte integranta a planurilor anuale si cincinale. Dupa 20 de ani de la inceputul acestui proces. In aceasta prima faza. la initiativa acestuia este infiintata Comisia Centrala pentru Sistematizarea Satelor. magazinele. in numar de cel putin 5000 in fiecare localitate. o baie publica si o retea de magazine care sa asigure aprovizionarea locuitorilor cu bunuri de consum. nu s-au oferit decat despagubiri simbolice si acelea dupa indelungi tergiversari! 4. Arhitectura traditionala si structura urbana au fost rase si inlocuite de cladiri colective cu un numar mare de apartamente (populatia fiind un grup compact era mai usor de supravegheat de catre Securitate) si o retea de strazi diferita. Primele demolari majore in zonele arhitecturale traditionale au avut loc la Suceava.lungul unor bulevarde de centura si al soselelor de acces in orase. dar el a capatat consistenta si amploare in anii regimului lui Ceausescu. o biblioteca publica si o casa de cultura. transformarea acestor comune in asezari semiurbane. Din necesitati ce decurgeau din venirea fluxurilor de noi locuitori. Cifrele publicate in martie si iunie 1988 vizau disparitia a 900 de comune. comisie care urma sa intocmeasca planuri de perspectiva pentru o folosire cat mai eficienta a pamantului agricol si a retelei hidrografice existente. In interiorul acestor localitati. Pana in 1989. considerate ca fiind lipsite de perspective de dezvoltare. din totalul de 2705. 10 . Sistematizarea rurala prevedea reamplasarea gospodariilor din satele mici si risipite. fiind inlocuite cu blocuri de apartamente de un caracter total diferit. la o scara atat de mare. pana la inceputul anilor ’70. Un asemenea plan este foarte util datorita anularii discrepantelor dintre sat si oras. presupunea investii pe care Romania nu si le putea permite si care vor secatui economia nationala. Pitesti. dupa 1955 regimul a inceput un vast program de constructii de locuinte. “Centrul civic” si alte proiecte urbane. si o reducere a numarului satelor. In paralel. cel putin 29 de orase au fost distruse si reconstruite in proportie de 8590%. spitalele si alte facilitati care sa deserveasca toate comunele din jur. In acest fel. structura si aria cladirilor a cel putin 29 de orase din Romania erau distruse in proportie de 85-90%. In 1973.scolile. pentru a determina. In conferinta nationala a partidului din decembrie 1967. dar cu monumente istorice izolate si alte cateva cladiri pastrate si uneori ascunse printre noile constructii. birourile autoritatilor administrative si politice urmau sa fie grupate in centrul civic al asezarii. Sistematizarea satelor. dar aplicarea lui intr-un ritm atat de rapid. urmau sa fie mutati din locuintele lor individuale in locuinte colective (blocuri) de cateva etaje. 4. Giurgiu si Targoviste. urmau sa fie transformate in centre agroindustriale cu statut de oras. Aceste centre urmau sa fie dotate cu retele de canalizare. urmand sa fie concentrate in comune cat mai compacte. opusa celei anterioare.3. locuitorii acestora. A aparut o alta lume urbana. pe o raza de pana la 20 km. aproape fara legatura cu trecutul. o utopie. fara arestari si stramutari fortate. Vaslui. In noiembrie 1965.4. pe termen mediu. dispensar medical si maternitate. cinematograf. Un numar de cateva sute de comune. acest program a fost initiat in judetele din aproprierea Capitalei (Ilfov. este corect sa afirmam ca in general centrele istorice nu au fost afectate. astfel incat densitatea demografica sa fie cat mai mare. Principiul sistematizarii s-a numarat printre intentiile de politica sociala a partidului inca din ultimii ani ai regimului Dej. 7000-8000 de asezari rurale dispareau de pe harta Romaniei. iar cele care ramaneau trebuiau demolate si reconstruite in proportie de 50-55%. selectate pe tot cuprinsul tarii. in aceste comune urmau sa fie adusi un numar din ce in ce mai mare de intelectuali. Nicolae Ceausescu a prezentat prototipul viitoarei asezari rurale romanesti: fiecare comuna urma sa aiba una sau mai multe scoli. Iar acele stergeri de pe suprafata pamantului ale comunelor nu s-au facut fara abuzuri. Tot aici urmau sa fie construite perimetrele industriale.4. apa si gaze si cu retele.

Nicolae si Elena Ceausescu au supervizat personal lucrarile centrului civic. etc. un perimetru arhitectonic ce urma sa fie un viu exemplu pentru intreaga tara. 1948). In scopul reconstruirii acestei zone. . Metode . biserici. platita dupa indelungi tergiversari. Noul spatiu se inchiriaza conform prevederilor legale: o garsoniera pentru o persoana sau cuplu fara copii. In paralel cu aceasta operatie faraonica de modificare rapida a geografiei habitatului rural si urban.acestea erau revolte izolate si spontane. Compensatia pentru proprietatea pierduta.credeau cu naivitate ca vor putea opri procesul . este ilustrativ pentru megalomania regimului Ceausescu: Casa Republicii – un amestec de stiluri arhitectonice intins pe o suprafata de 6. inchisoarea politica sau la moarte) 5.1958 . organizata pe principiul grupului de partizani pana in 1958 : .nu exista coordonare intre aceste grupuri 2. prin lipsa masurii si prin sfidarea oricaror proportii ale zonei ambientale. autoritatile comuniste au inceput dupa anul 1980 un vast proces de constructie a noului centru civic al Bucurestiului. ocazionali sau constransi C. botezat initial Victoria Socialismului) este mai larg decat bulevardul Champs-Elysees din Paris. inabusite prin violenta de catre fortele de represiune 11 . care actionau pe principiul recrutarii de informatori. CAP.Nu a existat nici o optiune pentru cetatenii ce locuiau in case particulare. platiti. 1949 – 1962. actionand in zonele muntoase sau in Delta Dunarii .Securitatea (politia politica.V. Rezistenta armata – 1944. practic. devenind chirias. constructie ce urma sa fie viitoarea cladire-simbol a regimului si centru al utoritatilor politice si administrative ale statului – este pe locul secund in randul celor mai mari cladiri din lume (dupa cladirea Pentagonului american). indiferent de dimensiunile casei sau apartamentului expropriat si distrus. justitia .2. Obiective . REZISTENTA ANTICOMUNISTA .existau ofiteri de securitate.participa ofiteri si oameni cu pregatire militara. Institutii . planurile prevedeau schimbari grandioase: in septembrie 1985 se anunta ca in anul 1990 intre 90 si 95% din populatia Bucurestiului va locui in blocuri noi. Fostul proprietar trebuia sa se mute intr-un apartament de stat.formele sunt actiuni indreptate impotriva politicii regimului comunist 1. au drept cauza colectivizarile . monumente de arta arhitectonica. REPRESIUNEA POLITICA A. armata. arestarea si judecarea-condamnarea(la o perioada de munca fortata.se leaga de guvernarea prin teroare si reprezinta obtinerea supunerii fortate B. Revoltele din lumea rurala (taranesti).1956 – grupurile de rezistenta au inteles ca razboiul nu va avea loc si a avut loc o demoralizare si treptat au fost neutralizate . sub 30% din valoarea reala. in 1984 a inceput demolarea unor intregi cartiere de locuinte. Rezultatul. de obicei.3 hectare. reprezenta. impreuna cu retea de sate de munte a fost neutralizate . o data ce demolarea era hotarata. impresionant prin dimensiuni. numarul lor este greu de precizat nefiind cunoscut.aveau obiectivul de a aminti de o rezistenta in ideea ca se va porni Al Treilea Razboi Mondial dus de Pactul nord-atlantic.anchetarea. militia. din aria istorica a Dealului Uranus. ultimul. vizitand in repetate randuri santierul. axa traditionala a orasului.1. iar bulevardul care pleaca din fata ei (bulevard ce deturneaza. REPRESIUNE SI REZISTENTA IN REGIMUL COMUNIST DIN ROMANIA(1948-1989) 5.grupul condus de fratii Arnatoiu. Conform datelor oficiale de la mijlocul anilor ’80.

1999 12 . Arestarea. Represiunea împotriva culturii. mai ales în perioada 1948-1956. Distrugerea partidelor politice. si de marirea programului de lucru cu doua ore. interviuri10. detentia politica sau deportarea tăranilor oponenti colectivizării.VI. iar in urma acestui incident securitatea primeste ordin sa se infiltreze in randurile lor. iar fondurile pentru echipamentele de protectie sunt scazute. Deportările cu scop de exterminare. 1989 . strâns unită în jurul liderului suprem. intelectuali. 13.burghezie. care a elaborat un raport cunoscut de publicul mai larg sub numele de „Raportul Tismăneanu”. Exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenta anticomunistă armată în munti (1945-1962). prin fortă. incepe la intreprindere si are drept cauza fundamentala injumatatirea salariului lor pe motiv ca nu indeplinisera planul. gonirea si „vânzarea” evreilor si germanilor. mai ales după furtul alegerilor în noiembrie 1946. Victor. Istoria comunismului in Romania. 8. arestarea si umilirea intelectualilor neînregimentati ori protestatari (1945-1989). a unor categorii sociale . . CRIMELE COMISE DE REGIMUL COMUNIST ÎN ROMÂNIA O analiză detaliată a crimelor comise de regimul comunist în România a fost făcută de Comisia Prezidetială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România creată de presedintia României în aprilie 2006. culturale sau de orientare sexuală. Exterminarea programată a detinutilor politici. memorii interne si internationale. eventual prin anularea unor legi. fara marirea concomitenta a salariilor . Dizidenta de grup si individuala au ca scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenesti. asociatii. Persecutia minoritătilor etnice. tărani. si impunerea unui sistem politic despotic. distrugerea social-democratiei ca miscare politică opusă bolsevismului PCR. Reprimarea miscărilor si actiunilor studentesti din 1956. lichidarea violentă a revoltelor tărănesti (1949-1962). desfiintarea Bisericii Greco-Catolice. Acestia sunt arestati si condamnati pentru deranjarea linistii publice si deportati dupa terminarea sentintei de inchisoare . prin arestarea liderilor si a militantilor. Revoltele urbane (muncitoresti) – 1977. muncă fortată. Represiunea împotriva cultelor. Politica de exterminism social (lichidarea fizică.15 noiembrie 1987 – greva muncitorilor de la autocamioane din Brasov. Bucuresti. Acestia sunt arestati. Sovietizarea totală. 10.erau ale muncitorilor din marile intreprinderi avand drept cauza legi date de regimul comunist ce ii afecta . întemnitare.. mosierime. 14. iar orele suplimentare erau neplatite. CAP. condus de o castă profitoare (nomenclatura). Baragan + Oltenia + Moldova + Banat . lichidarea sindicatelor libere. În acest raport au fost identificate următoarele crime principale comise de regimul comunist din România: 1. Abandonarea intereselor nationale prin servilism în relatiile cu URSS după 1945. 2. Anihilarea statului de drept si a pluralismului prin înscenări si fraude. 3. uciderea. iar formele sale de manifestare sunt organizatii. Impunerea unui regim dictatorial total înfeudat Moscovei si ostil valorilor politice si culturale nationale. 12. 6.august 1977 – greva muncitorilor de la Lupeni a fost cauzata de cresterea varstei de pensionare. religioase. 5. studenti) ghidată de preceptul luptei de clasă a făcut între 500 000 si două milioane de victime. anchetati si deportati. 7. 4. 1987. prin asasinat. cenzura extremă. desi lucrau si duminica. represiunile etnice.exemple au existat in toata tara. 10 Frunza. deportare.obiectivul lor era blocarea procesului de colectivizare 3. a României. 11. 9. fapt ce punea intr-o lumina proasta perfectiunea regimului comunist 4.ianuarie 1989 – studentii nemultumiti de conditiile din camine pornesc o greva al carei obiectiv era imbunatatirea conditiilor de viata si de munca.

al partidului. "zdrobit". Reprimarea miscărilor muncitoresti din Valea Jiului (1977). 18. Distrugerea patrimoniului istoric si cultural prin dărâmările din anii 1980 (un sfert din centrul istoric al Bucurestiului). Practicile comunismului românesc şi-au avut originea în modelul leninist-stalinist de inginerie socială. condamnarea la moarte a lui Mircea Răceanu. cu atât creştea intensitatea uriipropagate de aparatul ideologic. studenţilor şi intelectualilor. starea de mizerie la care regimul a condamnat un întreg popor. A mutilat suflete umane. Sufletul nemuritor al comunismului. agresivitatea sa în raport cu contestatarii reali sau potenţiali a rămas neschimbată. ca fiind: * Prima generatie de comunisti * Demnitari vinovati de „impunerea si perpetuarea unui sistem bazat pe crimă si fărădelege” * Demnitari ai aparatului represiv * Sefii spionajului * Ideologi * Ziaristi * Conducătorii aparatului ideologic în perioada Ceausescu * Exponenti ai protocronismului. Constantin Răută). cu aprobarea conducerii Comitetului Politic Executiv al CC al PCR. ca instrumente de mentinere a puterii comuniste. impostură. 21. 13 . rezistenţă şi disidenţă. 20. A transformat România într-o imensă colonie penitenciară. 16. A declarat demenţi pe cei care îndrăzneau să se îndoiască de binefacerile socialismului. 17. Editura Humanitas. a marcat indelebil câteva generaţii cu ale sale insanităţi ideologice. Raportul "Tismaneanu" prezintă institutiile si personajele cheie ale opresiunii comuniste. 19992000. Când vorbim de sute de mii de victime (arestaţi. dedublare şi fărădelege Violenţa a fost sanctificată: cu cât mai brutale erau metodele de luptă împotriva "duşmanului". Dogma comunistă se pretindea infailibilă. A persecutat fără cruţare pe cei care au îndrăznit să ceară sindicate libere. A 11 Ion Ioanid. al societăţii fără clase. vol. I-III. închişi. Chiar în perioada de relativă de-radicalizare a regimului. 19. deportaţi. populată de delatori. Conceptualizarea mizeriei materiale și morale. Masacrarea cetătenilor. din ordinul lui Nicolae Ceausescu. pretinzând că le apară drepturile. ucişi). Crearea de lagăre pentru copiii fără părinti sau cu handicap (ex: Cighid). Brasov (1987) si a celorlalte greve din anii 1980.15. Oamenii puteau eventual greşi. Supremaţia ideologiei este cheia înţelegerii acestui sistem. nu încape îndoială că regimul a comis crime împotriva umanităţii. Ion Mihai Pacepa. oprirea căldurii. Prima generaţie de comunişti aflaţi la putere în România a îmbrăţişat cu fervoare miturile bolşevice: mitul revoluţiei. comuniştii români au considerat că este permisă utilizarea celor mai abjecte mijloace11. "călcat în picioare") fără cruţare. Liviu Turcu. sindicatelor neînregimentate. a desfigurat şi deturnat destine. partidul era însă omniscient. De la bun început. Bucureşti. Închisoarea noastră cea de toate zilele. Numărul victimelor acestor înscenări este enorm. colaboratori şi ofiţeri securişti. A privat peste douăzeci de milioane de oameni de viaţa la care ar fi avut dreptul prin însuşi faptul venirii lor pe lume. comunismul s-a bazat pe minciună. înfometarea populatiei. în timpul Revolutiei din 1989. Impunerea unor norme aberante privitoare la „alimentatia ratională”. Unul din scopurile centrale ale regimului a fost anihilarea oricărei forme de opoziţie. A prigonit minorităţile naţionale. "nimicit". Mai întâi s-a recurs la criminalizarea partidelor democratice şi a oricărei forme de rezistenţă din partea intelectualităţii. al clasei muncitoare. A folosit psihiatria ca pe oarmă politică. Inamicul de clasă a fost demonizat şi criminalizat ca figură absolut reprehensibilă. Pentru atingerea acestor ţeluri presupus nobile. Trebuia exterminat ("stârpit". Reprimarea oponentilor si disidentilor în anii 1970 și 1980 (omorârea inginerului Gheorghe Ursu. precum si a fricii. este minciuna. spunea filosoful polonez Leszek Kolakowski.

VII. Nu poate exista nici o justificare pentru acest regim a cărui unică raţiune de a se afla la putere a fost ideologia urii de clasă şi cultul violenţei. a forţat sute de milioane de oameni să traiască într-un univers închis. care s-a pretins o nouă civilizaţie. Şi toate aceste au fost înfăptuite în numele "zorilor care cântă". superioară celei capitaliste pe care a negato cu pasiune. CAP.CONCLUZII Comunismul. A atacat exilul anticomunist şi a încercat să contracareze pe toate căile posturile de radio libere din Occident şi în primul rând secţia română a postului de radio "Europa Liberă".utilizat cele mai perverse diversiuni posibile pentru a-şi compromite adversarii. represiv şi 14 .

Viata populatiei Romaniaei a fost afectata si ea de catre comunism. Statul român democratic şi pluralist poate şi trebuie să o facă. Acest regim totalitar si-a lasat amprenta chiar pana-n zilele noastre. va deveni o tara prosperă. Tot astfel. înrădăcinată în visul suprimării. Ceea ce nu înseamnă că această strategie a reuşit pe deplin. Victimele de la Timişoara. tara noastra isi va regasi locul pierdut in 1938. cu toata impotrivirea fostilor securisti si membrii ai nomenclaturii comuniste infiltrati in toate structurile statului. Ceea ce contează este să învăţăm din acest atroce trecut. intelectuală. Partidul comunist era proclamat drept deţinătorul adevărului universal. Nu se pune nicicum problema culpabilizării colective. Intr-un timp relativ scurt.BIBLIOGRAFIE 15 . al scopurilor proclamate. ne va împovăra pe veci cu vina complicităţii. de la cei care au murit în închisoare şi până la persoanele care au murit din cauza avorturilor ilegale. muncitori. comunismul s-a pretins întruchiparea "umanismului absolut". astăzi. să înţelegem cum a fost posibil acest experiment şi să ne despărţim de el cu compasiune pentru victime şi cu durere. nemaiputând suporta apăsarea unui despotism inept. o piedica in dezvoltare. în concepţia marxistă. deci de condamnarea regimului comunist ca inamic al speciei umane. deveniti “baroni locali’ si miliardari de carton”. aici şi acum. mai mult ca oricând. în Securitate şi în serviciile secrete străine. În cele din urmă. CAP. ţesute în aparatul de partid. Bucureşti. Romania a aderat si va continua sa adere la majoritatea structurilor militare si economice democratice occidentale si. în Armată. In Romania instaurarea comunismului a afectat foarte mult dezvoltarea statului. Acesta este crezul meu. ţărani care au protestat împotriva comasării terenurilor şi a colectivizării) în anii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi până la victimele anilor 1980 sub Nicolae Ceauşescu. deoarece dupa o noapte de aproape 50 de ani soarele a rasarit iarasi pe strada noastra! In concluzie comunismul nu reprezinta altceva pentru Romania decat o pata neagra.umilitor. Revolutia româna din decembrie 1989 a redat libertatea romanilor creandu-le premise promitatoare intr-un viitor mai bun. La nivelul teoretic. cu Răul totalitar. Trebuie astfel să onorăm memoria celor care şi-au dat vieţile rezistând sistemului. oamenii au rezistat în diferite feluri. majoritatea poporului român s-a mobilizat şi a pus capăt dictaturii prin revoluţia din decembrie 1989. era definită drept necesitate înţeleasă. Cluj şi din alte oraşe şi-au dat viaţa luptând împotriva unui sistem inuman. caci in noi cei tineri sta puterea de a-l implini. şi acea parte a României care a dorit şi doreşte o societate deschisă. fie şi prin tăcere. A nu o face. dar şi felurite grade de complicitate. nu putem accepta tezele celor care susţin că prăbuşirea regimului nu a fost decât efectul unor astfel de acţiuni sau o lovitură de stat. Condamnarea comunismului este astăzi. singura permisă sub regimul comunist. Conditiile grele de trai din acea perioada au ramas ca un cosmar in mintea celor care le-au intalnit. de la cei încarceraţi şi bătuţi (mineri. Libertatea însăşi. sa fim increzatori. unde drepturile si demnitatea umană vor fi respectate. Aceşti oameni. a proprietăţii private şi a construirii unui univers al egalităţii totale. cunoaşterea acestor pagini întunecate şi triste de istorie românească a secolului douăzeci este indispensabilă pentru noile generaţii care au dreptul să ştie în ce lume au trăit părinţii lor. politică şi socială. Fără a nega conspiraţiile împotriva lui Ceauşescu. Anii care au urmat după 1989 au semnificat o luptă continuă între forţele vechiului sistem. ca şi cei care au ieşit pe străzi nu s-au simţit şi nu au fost parte a vreunui complot. indiferent de măştile pe care le-au purtat şi le poartă. Comunismul a fost o concepţie utopică. Viitorul României depinde de asumarea trecutului ei.VII. o obligaţie morală. având astfel dreptul să definească modalităţile de "înţelegere a necesităţii". deci. o societate din care au dispărut distincţiile de clasă şi în care oamenii ar putea trăi într-o deplină libertate. Dimpotrivă chiar. Aceşti oameni nu au fost transformaţi cum ar fi dorit potentaţiii comunişti. Dictatul leninist asupra realităţii a urmărit să transforme individul într-o simplă rotiţă din imensa maşinărie a despotismului partidului unic. cu orice preţ. au existat diverse grade de opoziţie.

Editura Polirom. Victor. Dreptul la normalitate. Închisoarea noastră cea de toate zilele. Procesul de colectivizare a agriculturii în România. Iaşi. Bucureşti. ed.1. Editura Humanitas. Ceauşescu. Unde scurte. I-III. N. 2002 9. 4. 6. 1995 . Editura Cetatea de Scaun. Constantin Iordachi (editori). 1990 7. Editura Polirom. Propaganda. Instaurarea totalitarismului comunist în România. Ţărănimea şi puterea. 16 . 1998 11. Gheorghe. anii numărătorii inverse. Bucureşti. Al. România. Monica Lovinescu. Statul şi propaganda. Bucureşti. Manolescu. Daniela Buşe. Ion Ioanid. Iaşi. Dorin Dobrincu. Guvernarea Gheorghe Gheorghiu-Dej. Onisoru. Editura Cavallioti. Bucureşti. Târgovişte. Bucureşti. 2005. Jurnal indirect. Editura Humanitas. Frunza. Discursul politic şi realitatea. Eugen Denize. Istoria comunismului in Romania. 1999-2000. Beatrice Marinescu. Bucureşti. în vol. Editura Humanitas 2. Bucuresti. 1999 5.Stelian Tănase. Armand Cãlinescu. 1991 8. 1948-1953.Şerban Rădulescu-Zoner. Editura Humanitas. Instaurarea comunismului in Romania. Însemnãri politice. Bucuresti. vol. Editura Litera. Gh. 1949-1962. 2005 3. 2002 10. Elite şi societate. Savu. Pavel Câmpeanu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful